Dacia De la Wikipedia, enciclopedia libera Dacia circa 100 d.Ch., înainte de cucerirea romana Plume pen w.

svg Tonul acestui articol sau al acestei sec?iuni este nepotrivit pentru o e nciclopedie. Pute?i contribui la îmbunata?irea lui sau sugera modificarile necesare în pagina de discu?ie. Question book-4.svg Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexi stenta. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. Acest articol se refera la o regiune antica. Pentru alte sensuri, vede?i Dacia ( dezambiguizare). Istoria României Stema României Acest articol este parte a unei serii Preistoria pe teritoriul României Epoca pietrei Epoca bronzului Epoca fierului Dacia Razboaiele daco-romane Dacia romana Originile românilor Formarea statelor medievale ?arile Române în Evul Mediu Batalia de la Posada Descalecatul Moldovei Domina?ia otomana Capitula?iile Epoca fanariota Modernizarea ?arilor române Regulamentul Organic Revolu?ia Româna de la 1848 Principatele Unite Razboiul de Independen?a Regatul României Primul Razboi Mondial Unirea Basarabiei cu România Unirea Bucovinei cu România Unirea Banatului cu România Unirea Transilvaniei cu România Al Doilea Razboi Mondial Comunismul R.P. Româna/R.P. Romîna R.S. România RSS Moldoveneasca Revolu?ia Româna din 1989 România Contemporana Vezi ?i Istoria militara a României Istoria românilor Portal România d m v Istoria Moldovei Stema Moldovei Acest articol este parte a unei serii Antichitatea

"înaintând pâna spre Bug". Dunare (sud) ?i Carpa?ii Paduro?i (nord). În anumite par?i chiar depa?eau aceste hotare: spre est peste Nistru.spre vest.spre sud. ia r romanii daci.3 Economie 3.[1]Grecii le spuneau dacilor ge?i. Capitala regatului era ora?ul Argedava. Dunarea panonica ?i Morava .1 Religie 3.Razboaiele daco-romane Daci liberi Moldova Descalecatul Moldovei Batalii Epoca fanariota Tratatul de la Bucure?ti Basarabia Basarabia sub ocupa?ie rusa Gubernia Basarabiei Rusificarea Colonizarea Basarabia româna Republica Democratica Moldoveneasca Unirea Basarabiei cu România România în al Doilea Razboi Mondial Basarabia sovietica RASS Moldoveneasca RSS Moldoveneasca Moldova contemporana Declara?ia de Independen?a Republica Moldova Identitate na?ionala Transnistria Gagauzia Protestele de la Chi?inau Portal Moldova d m v Dacia era în antichitate ?ara locuita de geto-daci. Carpa?ii Paduro?i . iar Muntele Haemu s (lan?ul Balcanilor) .4 Limba 4 Entita?i politice 5 Cucerirea romana 6 Stapânirea romana 7 Retragerea romana 8 Imperiul Roman ca Imperiul Dac 9 Vezi ?i 10 Note 11 Bibliografie 12 Bibliografie suplimentara . care erau împar?i?i într-un numar mai mare de state ?i ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa (vest). "ajunsera pâna la Dunarea panonica". Cadrilaterul boem. iar sp re vest.spre nord.spre est. râul Nistru ?i Marea Neagra (est).2 Societate 3. avân d ca hotare: ?armul Marii Negre ?i Bugul . Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista.[2] Cuprins 1 Geto-dacii 2 Înfa?i?area caracteristica dacilor 3 Civiliza?ie ?i cultura 3.

afirma ca Critasir a fost învins de daci. De asemenea.[3] ?i ara ta ca "înainte de a ajunge la Istru. Lisimahos .) relateaza: "Ajungând în frun tea neamului sau.Ch.Ch. a ajuns sa fie temu t ?i de romani.H. Ajutat ?i de bastarni. regatul s-a divizat. a trecut în sudul Dunarii ?i i-a batut pe m oesi. iar în Dobrogea trei.un neam trac . organizând un ospa? pentru el ?i ceilal?i comandan?i captivi.[4] De la istoricul grec Diodorus Siculus aflam despre victoria stralucita din anul 300 î. dacii au fost învin?i de bastarni. împotriva dacilor n u s-a concretizat deoarece a fost asasinat. dacii locuiau în zona muntoasa (?i ind ica râul Mure?) pâna în partea superioara a Dunarii (denumita Danubius . pentru ca ma i apoi sa-i elibereze.. a lui Darius împotriva sci?ilor la nord de Marea Neagra. iar despre faptul ca au pierdut lupta spune: "ei (ge?ii) au fost cei mai v iteji ?i cei mai neînfrica?i dintre traci". Cum cei din urma. ajutat ?i de preotul Deceneu a savâr?it o reforma politico-relig ioasa a poporului.ge?ii mâncând cu linguri ?i castroane de le mn..I î.I d. Dupa moartea sa.[7] Trebuie precizat ca: "Pareri ca acelea care vad în numele capital ei dacice Sarmizegetusa o amintire a sarma?ilor n-au nici un temei istoric". în stânga Dunarii. Inscrip?iile descoperite la Histria men?ioneaza numele a doi regi ge?i din sec.13 Legaturi externe Geto-dacii Conform informa?iilor ramase de la Strabon. Cum regatul sau era în câmpia munteana.. Totu?i prima relatare despre ge?i apar?ine lui Herodot care relateaza campania d in ^514-512 î.H.de la izvoare ?i pâna la Drobeta).Ch...încât. bazata pe "abstinen?a ?i sobrietate ?i ascultare de porunci".19 d. Ch. Burebista. geograful ?i istoricul Strabon (63 î.-sec. Zyraxes ?i Da pyx. tribali.Ch. fa?a de care ascultau ceta?ile grece?ti din D obrogea. Contemporan cu evenimentele care au dus la constituirea regatului Dac. ?i pas treaza denumirea luptatorilor armatei de ge?i sau daci pentru a denumi popoarele de la Nord. biruie mai întâi pe ge?i care s-au crezut nemurit ori". III î. iar comandan?ii captura?i mâncând cu tacâmuri ?i din farfurii de aur.. . iar regele lor i-a pedepsit sa se poarte c a femeile ?i doar o victorie în alta batalie le aduce iertarea. Regii din Dobrogea erau: Roles. Despre Cotiso se spune ca a fost în discu?ii cu Octavianus Augustus pentru a se casatori cu fiica acestuia Iulia. Trogus Pompeius (sec. Dicomes a f ost unul dintre regii daci care a continuat politica de ostilitate dusa fa?a de Imperiul Roman.Ch. ?i Bureb ista "a cazut victima unei conspira?ii de nemul?umi?i". Victorii le din luptele purtate de Burebista cu neamurile vecine au facut ca regatul daci c sa ajunga la cea mai mare întindere a sa.getul Burebista l-a înal?at atât de mult. dardani ?i denteleti. sunt doua denumiri pentru unul ?i acela?i popor". De ase menea Dio Cassius ce spune ca regele getic Burebista i-a zdrobit pe boii ?i taur iscii condu?i de regele Critasir. în anul 70 î. dar ?i de generozitatea pe care acesta a aratat-o învinsului. Nu la mult timp dupa aceea. Burebista a construit una noua: S armizegetusa. însa casatoria nu a mai avut loc. Scriitorul antic Justinus ne relateaza ca în timpul lui Oro les. În concluzie se poate afirma cu certitudine ca "dacii sau ge?ii.) în Prologul car?ii a XXXII-a men?i oneaza un "salt de putere a dacilor condu?i prin regele Rubobostes ?i a numarulu i lor". (astazi Cazane) de numita Istru pâna la varsarea acesteia în Marea Neagra.Ch. pentru a ob?ine aceste su ccese. denteletii . a încercat sa-?i întinda stapânire a peste Dunare. astfel încât în timpul lui Octavianus Augustus existau 5 regate dacice. a regelui get Dromihete împotriva regelui macedonean al Traciei. Tot el spune ca "dacii au ac eea?i limba cu ge?ii" ?i ca "elenii i-au socotit pe ge?i de neam tracic". [6] Daca la început capitala a fost la Argedava.[5] O inscrip?ie greceasca din Dionysopolis (Balcic) îl descrie pe Burebista ca fiind: "cel dintâi ?i cel mai mare dintre regii din Tracia". Zalmodegicos ?i Rhemaxos..[8] Inten?ia lui Cezar de a organiza o mare expedi?ie în anul 44 î. iar ge?ii stapâneau partea de la cataracte.

Un alt rege dac.ic. le-a aratat un lup pe care.. câinii s-au aruncat". lasând furia dintre ei.68 d. "fiindca era foarte priceput la planurile de razboi ?i iscusit la înfaptuirea lor". Scorilo (cca.) credea ?i el ca nu e bine sa intre în conflict cu romanii ?i la insisten?ele celor care doreau sa atace provinc iile de peste Dunare le explica printr-o pilda practica relatata de istoricul Fr ontinus: "Scorilo. regele Duras a cedat conducerea lui Dec ebal.H. 28 . îndata. Acest fapt ne este relatat de Dio Cassius: "Duras care domnise mai înainte l asase de buna voie domnia". în favoarea lui Decebal. care ajutat ?i de regele get Roles.a pus doi câini sa se manânce între ei ?i când erau mai în focul batal iei. erau sub protec?ia romanilor..[10] . ace?tia trimit o armata sub conducerea lui Cra ssus. [9] În fa?a pericolului roman ajuns la Dunare. duce o serie de batalii contra bastarn ilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful