Acest manual de filosofie se adresează elevilor din clasele a XII-a, filiera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie şi ştiinţe

sociale. Manualul a fost elaborat în conformitate cu programa de tip B pentru disciplina Glosotie, dar poate fi utilizat şi pentru clasele cărora le este alocată doar o oră pe săptăm nă, programa de tip A fiind de asemenea acoperită integral. Manualul pe care vi-! propunem cuprinde toate cele şase teme prevăzute în programă" Omul, Morala, Politica, Cunoaşterea, Existenţa şi Filosotia. #iecărei teme i-a fost dedicat un capitol, iar lecţiile sunt alcătuite din două pagini, asigur ndu-se astfel condiţii optime pentru utilizarea manualului în activităţile de predare-învăţare. $onform programei şcolare de tip %, elementele de conţinut marcate cu asterisc &'( sunt obligatorii numai pentru filiera teoretică, profil umanist, specializarea ştiinţe sociale. #iecare capitol are o lecţie introductivă, in care este prezentată sintetic tema respectivă. )rmătoarele lecţii sunt structurate astfel" * o parte în care este analizată tema şi sunt prezentate ideile principale şi cele mai importante contribuţii+ această primă parte este concepută ca un instrument necesar elevilor pentru înţelegerea temei şi pentru elaborarea unor analize şi eseuri specifice * unul sau mai multe te,te relevante pentru tema respectivă * aplicaţii concepute at t pentru fi,area principalelor ac-iziţii ale lecţiei, c t şi pentru evaluare şi autoevaluare. în plus, paginile manualului cuprind casete şi fotografii care îi a.ută pe elevi în formarea şi dezvoltarea competenţelor prevăzute în programă. în casete veţi găsi" * informaţii despre filosofi şi curente filosofice * prezentări succinte ale conceptelor filosofice &în ordinea apariţiei şi utilizării lor în lecţii( / pe pagina din dreapta, av nd denumirea icţionar * alte te,te relevante pentru tema respectivă * aplicaţii pentru activităţi de grup. 0entru a asigura o c t mai bună formare şi dezvoltare a competenţelor, fiecare capitol se înc-eie cu * un plan de idei * un set de aplicaţii finale * o pagină care asigură formarea unor competenţe transcurriculare şi interdisciplinare. 0rin te,tele selectate, prin comentariile care însoţesc aceste te,te şi prin aplicaţiile propuse, autorii au urmărit atingerea următoarelor obiective" însuşirea de către elevi a cunoştinţelor şi conceptelor fundamentale ale marilor domenii ale filosofiei+ cunoaşterea celor mai importante poziţii din filosofia contemporană+ însuşirea principiilor referitoare la drepturile omului şi a unor principii şi norme etice+ dezvoltarea competenţelor specifice g ndirii critice+ o percepere mai aprofundată a realităţii, în genere, mai ales a celei sociale+ formarea unui aparat conceptual care să permită o întemeiere raţională a deciziilor şi a comportamentelor elevilor. în aceeaşi măsură, manualul oferă condiţii optime pentru promovarea următoarelor valori şi atitudini" g ndire critică şi divergentă+ disponibilitate pentru dialog şi dezbatere+ curiozitate şi interes pentru studiul filosofiei+ coerenţă şi rigurozitate în g ndire şi acţiune+ conştientizarea identităţii personale+ acceptarea diversităţii+ valorizarea pozitivă a diferenţelor+ solidaritate şi asumarea responsabilităţii personale a elevilor. 0rofesorii pot aborda diferenţiat şi creativ temele şi aplicaţiile propuse, în funcţie de nivelul de pregătire al clasei, de interesele şi preferinţele elevilor, pun nd accentul pe considerarea acestora ca subiecţi ai activităţii instructiv-educative.
*

în conformitate cu normele prevăzute în ultima ediţie a 122M, unii termeni specifici limba.ului filosofic au fost scrişi cu ma.usculă. Astfel, termenii 3)nu4, 3Multiplu4, 3Idee4 şi 3#ormă4 apar întotdeauna cu ma.usculă. 5ermenul 3#iinţă4 apare în toate lecţiile, citatele şi aplicaţiile cu ma.usculă, e,cepţie făc nd doar citatele din lucrările filosofului rom n $onstantin 6oica. )nii termeni au fost scrişi doar uneori cu ma.usculă, pentru a sublinia importanţa şi semnificaţia acestora în conte,tul respectiv. Autorii

l.OMUL/5 Problematica naturii umane 78 0roblema filosofică a omului 78 9senţa omului 7: 2mul este o persoană, nu un lucru 7I2 2mul / fiinţă socială 7!; Identitate şi alteritate 7!< !Omul/"in#ă culturală A 8 Modul de e,istenţă specific uman şi destinul creator al omului 7!8 împlinirea omului prin cultură, ca spirit 7!: Sensul vieţii 7;= >ecapitulare. 0lan de idei 7 ;; 9valuare 7;? Interdisciplinaritate. #ilosofie şi ufologie 7;< ;. MORALA /25 Bine şi rău 7;8 @pecificul filosofiei morale 7;8 $e este bineleA 7;: $oncepţii despre bine şi rău 7?= eorii morale /!2 9tica teleologică. 9udemonismul 7?; 9tica teleologică. Bedonismul şi utilitarismul 7?< 9tica deontologică 7?8 Probleme de etică a"licată 7?: >ecapitulare. 0lan de idei 7<= 9valuare 7<! Interdisciplinaritate. #ilosofie şi cinematografie 7<; !.POLm#A/$! %iloso&ia "olitică 7 C iD libertate şi res"onsabilitate so'at"olitică 7<8 $onceptul şi problema filosofică a libertăţii 7<8 Eiberul arbitru 7<: 0roblema libertăţii sociale 7F= Eibertate şi autoritate 7F; 9galitate şi 're"tate 7F< 9voluţia ideii de dreptate 7F< $e este dreptateaA 7F8 $onceptul aristotelic al dreptăţii 7F: 1reptate formală şi supremaţia dreptului 78= eorii "olitice mo'erne şi contem"orane 78; 5eoriile contractului social 78; Eiberalismul individualist 78< Individualism şi colectivism 788 !Putere şi le$itimitate 78: ('ealul 'emocratic $e este democraţiaA 7G= )re"turile omului $e sunt drepturileA 7G; Asigurarea drepturilor 7G< Idealul democratic. >olul criticii în democraţie 7G8 >ecapitulare. 0lan de idei 7G: 9valuare 7GH Interdisciplinaritate. #ilosofie şi literatură 7:= $. #U*OA+ ,R,A/-. 0roblema cunoaşterii 7:;

2pinie şi cunoaştere 7:< 0roblema întemeierii cunoaşterii 7:8 0roblema întemeierii şi problema surselor cunoaşterii 7:: %orme 'e cunoaştere şi ti"uri 'e a'evăr 7H= $unoaşterea nemi.locită şi cunoaşterea mi.locită 7H= Analitic şi @intetic 7H; $unoaşterea a priori şi cunoaşterea a posteriori % H< A'evăr şi eroare $e este adevărulA 5eoria corespondenţei 7H8 5eoria pragmatistă a adevărului 7H: 5eoria adevărului-coerenţă 7HH 6atura, cauzele şi rolul erorii în cunoaştere 7!== #unoaştere şi limba/ 7!=; 0roblema limba.ului 7!=; #ilosofia limba.ului comun 7!=< >ecapitulare. 0lan de idei 7!=8 9valuare 7!=G Interdisciplinaritate. #ilosofie şi religie 7!=: 5. ,0(S ,*1A7!=H &Existenţă şi devenire 7l != 0roblemele ontologice 7!!= 0rincipiul ontologic 7l !; 0roblema fiinţei /..$ 1istincţia dintre fiinţă şi devenire în filosofia platoniciană7!!8 1evenirea întru fiinţă 7!!: ! "paţiu şi timp%'() 0roblema timpului 7!;= 5impul absolut şi timpul relativ 7!;; @paţiul şi timpul sunt forme a priori ale sensibilităţii 7!;< 0roblema nemuririi 7!;8 & eterminismul%'(* 1eterminism şi indeterminism 7!;: Implicaţiile determinismului 7!?= >ecapitulare. 0lan de idei 7!?; 9valuare 7 !?? Interdisciplinaritate. #ilosofie şi fizică 7 !?< 2. %(LOSO%(A7!?F #e este &iloso&ia37!?8 4enuri şi stiluri &iloso&ice 7!?: Iubirea de înţelepciune 7!?: Metafizica7!<= #ilosofie şi teologie 7!<; #ilosofia critică 7!<< #ilosofia ca viziune subiectivă 7!<8 #ilosofia ca formă de analiză conceptuală 7!<: %iloso&ie şi viaţă 7!F= >ostul şi valoarea filosofiei 7!F= Apologia filosofiei 7!F; >ecapitulare. 0lan de idei 7!F< 9valuare 7!F? Interdisciplinaritate. #ilosofie si spiritualitate7!F< Ane5e Analiza conceptuală 7!FG Analiza de te,t 7!FG 9seul filosofic 7!F: %ibliografie generală 7!FH

ca"itolul i
6 6 6 7 7 7 6 8
@tudiind acest capitol vei reuşi+ C să anali,e,i şi să compari unele puncte -e vedere diferite asupra pro-lematicii naturii umane şi a sensufui r7ietii+ să #ormule,i unele .ude/ căţi şi aprecieri personale re#eritoare la di#eritele
C

c o n c e p ţii $ M p riu ire la

pro-lematica naturii umane şi a sensului vieţii+ să ar$umente,i unele poziţii diferite privind raportul identitatealteritate în definirea persoanei0
C

să ela-ore,i un eseu li-er pe teme de #iloso#ia culturii.
C

0aul Iauguin &!:<:-!H=?(, e unde venim1 Ce suntem1 2ncotro ne 2ndreptăm1 &detaliu(

dacă acestea e.erciţiul filosofic îndreptat spre &auto( cunoaşterea omului. 0rin principiul raţionalismului clasic 3g ndesc. empirismul. religia oferă în ultima instanţă răspunsurile 5emplul lui Apollo din 1elfi. pe frontispiciul căruia scria 3$unoaşte-te pe tine însuţi4 Ini I ndirea lui @ocrate gravitează în . 5eoriile privitoare la natura şi sensul e. dar şi diG/ cultatea de a o epuiza sau de a găsi răspunsuri certe. reflecţiile filosofiei despre om conturează o pro-lemă GlosoGcă #undamentală. in dialogul C3armides. în comunitate cu semenii.ul. ci formulează acele întrebări prin care. s-a încercat di#erenţierea omului de alte entităţi sau genuri de fiinţare. nu în ultimul r nd. nu oferă o cunoaştere adecvată a naturii umane. el se manifestă ca fiinţă morală. ca Gintă socială. dreptatea. 09>@09$5IK9 5>A1ILI26AE9 în cadrul GlosoGei tradiţionale. dar şi a esenţei sale. s putem e.perimente.ima preluată de pe frontispiciul templului lui Apollo din 1elfi+ era formula de salut între oameni şi de înt mpinare a zeului.cepţionala complexitate a acestei problematici / sunt vizate fiinţa şl fiinţarea umană. omul se manifestă ca fiinţă cu înclinaţii biologice. nu vom şti ce este omul dacă. care este cugetarea. omul este o fiinţă sensibilă+ el se manifestă ca fiinţă empirică. două caracteristici. întrebările. 2mul are nevoie de semenii săi pentru a se împlini. aprecia că omul trebuie definit din perspectiva dualităţii sale. dotată cu afectivitate şi voinţă. prin )avi' 8ume9 considera că. în epoca modernă.ur 0roblema filosofica a omului #ără îndoială. în sc-imb.OM56JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ 0>2%E9MA5I$A 6A5)>II )MA69 .imei. deci egoiste.urul problemei cunoaşterii de sine. $icero considera că @ocrate a co-or4t Gloso4a din cer pe păm4nt . (mmanuel :ant sintetiza cele două teorii astfel" dacă prin latura sa corporală. îşi manifestă propria natură" socia-ilitatea. Aristotel9 de pildă. cura. filosoful a introdus în antropologia filosofică înţelegerea condiţiei singulare a omului ca su-iect cunoscător.istenţei umane relevă e.istă. relaţiile individului cu semenii şi. mai înt i. constatările. şi moralitate+ conform esenţei sale. @ocrate afirma că aceasta este un îndemn la cunoaşterea esenţei umane+ demersul este fundamental şi pentru cunoaşterea lumii în general. înţelepciunea. cel puţin esenţiale pentru înţelegerea omului. identific nd natura sau esenţa omului. multiplele manifestări sociale /. deci e. prin cea spirituală. înainte de a fi fiinţă raţională. 0entru a evita interpretarea îngustă a ma. prin observaţii şi e. problema omului a fost înţeleasă în principal ca problemă a deGnirii lui. Rene )escartes9 fondatorul raţionalismului clasic. morala. în acelaşi timp. considerate în sine. dacă nu specific umane. ca trup şi suflet deopotrivă 7şi su-stanţă 2ntinsă.plica apoi posibilităţile şi modalităţile comportamentului uman. şi su-stanţă cu$etătoare8. Apreciind că raţionalismul şi empirismul. în viziunea filosofului german. nu ne întrebăm" $e poate să ştie1 Ce tre-uie să #acă1 Ce poate să spere1 Metafizica. omul îşi împlineşte menirea de a practica virtuţile" cumpătarea.ist4. respectiv a unui set de trăsături esenţiale. care îi sunt date omului şi prin care este posibilă determinarea identităţii Ginţei umane. a omenescului din om. considera că omul se manifestă în calitatea sa de fiinţă diferiă de celelalte prin limba. ca demers sigur pentru cunoaşterea omului în sine+ 3$unoaşte-te pe tine insuţiD4 este ma. pentru a se desăv rşi ca fiinţă raţională+ particip nd prin binele propriu la binele cetăţii. Apreciind e. aşa cum ne spune 0laton. @e aprecia că o definiţie ar permite identificarea unei naturi sau esenţe umane. 1emersul filosofic nu procedează asemenea celui ştiinţific.

act de reflectare prin care g ndirea &. Fiecare om este de. 2ntologie / domeniu filosofic al cărui obiect este #iinţa în sine+ teorie despre e. "untem scoşi din noi şi proiectaţi altundeva. istoria. prin prezenţa celuilalt.( se g ndeşte pe ea însăşi4. o datorie să-i tratăm pe oameni respect nd legea morală. Acesta este principiul e. el se plasează ontologic în spaţiul existenţei intru mister şi pentru revelare. Altfel spus. numai omul îşi poate forma o conştiinţa filosofică. prin cele două direcţii / încercarea de a determina ce este omul şi efortul de a-! diferenţia de alte entităţi. cu "ecare $est pe care '' 2ntreprin/ dem 7. afirma Mant. omul îşi manifestă perfectibilitatea. Metafizică / filosofie primă ' $icero. fiinţa+ ceea ce condiţionează e. creaţia de cultură are c teva caracteristici. manifestată prin alegerile fiecăruia. sociologic.Br.istă natură umană dată.istenţa umană+ modul de fiinţare specific omului. astea toate ne construiesc. care o individualizează" a( 3este act PcreatorQ4. frica. economist şi istoric scoţian. @ocrate &c.istenţa omului nu poate să aibă vreun sens prestabilit $um afirma . 5răitor în spaţiul creaţiei. Martin &!::H-!HG8( / filosof german. propriile alegeri. lumea de ieri/noapte. cu responsabilitate ma. c( 3utilizează imediatul ca material &metaforic(4+ d( 3depăşeşte imediatul prin PstilizareQ4 etc. 0rin urmare.a. Am impresia că oamenii nu sunt dec4t ceea ce spun sau #ac. a omului ca om. 1iversele conte. nici e. 5emă reluată relativ recent în dezbaterile filosofice despre om. o-iect de respect. considerat părintele filosofiei occidentale. 1avid &!G!!-!GG8( / filosof.( / filosof grec.istenţă în ansamblu.( / filosof. care sunt alegeri de sine.( caracterizată în primul r nd printr-o particulară stare de luciditate. autorul lucrării Fiinţă şi timp &!H.te de problematizare filosofică nu pot ignora nici raptul că omul este o Gintă culturală. <G=-?HH î. prietenia. se află la originea existenţialismului.perienţa umană nu ar fi posibilă.Problematica naturii umane cerute de antropologie. Marcus5uI%us &!=8<? î. 6efiind altceva dec t ceea ce face el din sine. Alteritate / corelativ al identităţii+ calitate de a fi diferit $ondiţie umană / modul în care omul se manifestă în raport cu natura. b( are.u. realiz nd. 1eşi e. filosoful rom n considera că omul este eminamente su-iectul cre/ ator în )nivers" prin e. acesta ar fi c-iar libertatea absolută a fiecărui om. de finitudinea ei. 5n prieten. omul nu poate fi doar animal raţional sau animal politic+ el este persoană. A%2>1N>I $2659M02>A69 în altă ordine de idei. preocupările legate de singularitatea umană. prin formule precum 9omul este animal raţional:/... Cum să ne păstrăm1 Asta ar tre-ui ştiut. care ne spune că orice om este scop in sine şi nu doar mi. libertatea ş.ista un sens.ordinea sa. de caracterul problematic al sensului vieţii. tradiţia occidentală a reuşit e. )manitatea.. este ea însăşi o demnitate. Beidegger. $onştiinţa de sine este împlinită prin alteritate.ilarea omului în domeniul animalitas+ c-iar dacă nu era identificat cu animalul. Identitate / ansamblul trăsăturilor prin care se determină ce este şi cum este omul în raport cu celelalte fiinţe. 0entru că nu e. psi-ologic etc. conştiinţa se îmbogăţeşte prin manifestări precum" dialogul.. <oi ne #acem din pro/ pria noastră risipire. Bume. înt lnirea. locului şi rostului său în lume. orator şi om politic roman. Eu/Celălalt îndreaptă reflecţiile filosofice spre analize şi constatări diverse.. alteritatea este nu numai o categorie abstractă a spiritului. nu suntem in lume dec4t ceea ce se 2nt4mplă să Gm.imă.istenţialismului ateist Martin 8ei'e==er aprecia că. 3în raport cu transcendenţa sau cu misterul. în sensul că. cărţile.. fără de care e. intenţii PrevelatoriiQ4. 3calitate psi-ospirituală &. @esiz ndu-i în acest mod demnitatea.ean< Paul Sartre9 3omul nu este. ■ . 0e de altă parte. ca şi teama. în viziunea filosofului. dacă ar e. esenţa lui era subapreciată. ci devineD4. alteri/ tatea şi relaţia Eu/. omul trebuie să-şi asume. este o necesitate morală.G(. @oluţia ar fi conceperea omului din perspectiva dimensiunii de 3umanitas.loc pentru interesele noastre egoiste. &$onstantin 6oica( 1icţionar Antropologie filosofică / disciplină filosofică în care problema omului este tratată sub aspectul naturii. o dra$oste. 6umai o antropologie întemeiată pragmatic poate să surprindă în om fiinţa raţională şi liberă. Aşadar.Br. cum spunea Lucian Bla=a9 saltul ontolo$ic de la animalitate la umanitate. esenţei.perienţaO fundamentală a culturii.primă diferitele relaţii de reciprocitate dintre oameni. de ordin etic. ci şi o reală stare de spirit.8 e aceea.

9l considera că geometria este modelul ştiinţific pentru cunoaşterea raţională a lumii.ore în care se manifestă natura parado. Rene )escartes9 prin formula 9$4ndesc. mai degrabă. dar şi vulnerabilitatea &prin slăbiciunile şi neputinţele raţiunii sale.?-!88. de a se înţelege pe sine sau. dificultatea ma. A inventat. mizeriei condiţiei umane 7im-ecil vierme de păm4nt80 disproporţia este elocventă şi în plan $noseolo$ic. a cărei natură nu se lasă uşor dezvăluită şi a cărei condiţie este determinată de păcatul originar. care relevă natura omului 'u felul său propriu de a fi. deşi cele două substanţe sunt at t de deosebite înc t pot e.prim ndu-i ec-ilibrat natura. în acest fel.uta tatăl la calcularea şi repartizarea ta. cunoaşterea sa este.udecător al tuturor lucrurilor80 această unicitate nu-! sustrage însă nimicniciei. cu alte cuvinte. publică un eseu de geometrie" Eseu asupra conicelor. pentru a-şi a. 2n$rămădire de incertitudine şi de eroare0 sub aspect moral/intenţional. sufletul reprezintă natura primară şi nemuritoare a omului &vezi comparaţia cu relaţia corabie-corăbier(. 0entru el. Lucrări "rinci"ale> CCu$etări C 9seu despre conice = "crisori provinciale h "unt mai de preţ dec4t stele/ le. omul a a.ală a omului. şi lepădătură a )niversului" altfel spus. primul calculator mecanic.uns să fie prins în mod tra$ic intre setea şi imposibilitatea de a-E cunoaşte pe 1umnezeu. între căutarea continuă a fericirii şi nefericirea lui aproape iremediabilă.oră este aceea de a demonstra că. deci exist:. consacră şi el cugetarea drept esenţă umană.istenţei 7un copac nu se ştie nenorocit8 şi c-iar faţă de întregul )nivers. filosoful francez subliniază totuşi demnitatea sau măreţia acestuia în capacitatea de se vedea nenorocit.ul e. una dintre modalităţile importante prin care a fost abordată problema fiinţei umane a fost aceea de a caracteriza natura sau esenţa omului. susţin nd deopotrivă demnitatea sau măreţia lui &prin capacitatea de a se înţelege pe sine(. $onsecinţa acestui demers raţionalist este reafirmarea dualismului corp-suflet.istenţa umană concretă corpul şi sufletul sunt indisocia-ile. numai el face răul intenţionat 9. ani. în ciuda unor contradicţii uimitoare. omul este un lucru de mi.istenţei umane" fiind nimic 2n comparaţie cu in#initul şi tot prin comparaţie cu neantul. o fiinţă cu totul aparte.emplu. în plan ontolo$ic. PAS#AL &!8. încă de la !. prin cugetare. 9l este ceva. a formulat teorema despre suma ung-iurilor unui triung-i.loc intre nimic şi tot. Ea !G ani. omul nu reuşeşte să dob ndească certitudinea" dimpotrivă. 3alcătuiesc un singur lucru împreună4. el este unica fiinţă raţională 7. în condiţiile unui război permanent între raţiune şi pasiuni.elor şi impozitelor. &Rilliam 5emple( 8 . BLA(S. şi-a propus să caracterizeze natura şi condiţia umană din perspectiva antropologiei creştine. deşi este unica fiinţă morală.OMUL__________________________________________________ >r 9senţa omului 1e-a lungul timpului. în cugetare. s fie o fiinţă privilegiată. #ondator al raţionalismului clasic. în conte.os. 1atorită acestuia. 2n timp ce ele nu ştiu că eu sunt aici . Modernitatea analizei lui rezidă în modalitatea prin care este surprinsă 3disproporţia4. este determinată identi/ tatea omului şi specificată di#erenţa dintre el şi alte modalităţi ale e. g ndit de către 1escartes ca particularizare a unui dualism ontologic universal. în cele din urmă. între res extensa &substanţa întinsă( şi res co$itans &substanţa cugetătoare(. 5rei sunt orizonturile ma. parado. unde era apreciat drept un geniu al geometriei. c-iar dacă îi este destinat ca. A frecventat mediile academice ale vremii. este şi mărire.tul disputei cu empirismul şi din perspectiva idealului clasic al certitudinii în cunoaştere.( 0ascal şi-a manifestat din copilărie vocaţia ştiinţifică. 0ascal îl aşază pe om în centrul lumii 7antropocentrism8. $-iar dacă relativ la e. Blaise Pascal9 de e. şi asta în plin secol raţionalist(. eoarece eu ştiu că ele sunt acolo sus.ista una fără cealaltă.

măreţia omului. Meditaţii meta)i#ice. închei pe drept că esenţa mea constă în aceea doar că sunt /intă cugetătoare% 0i cu toate că (. $omentează. necugetător. pentru a vedea clar in acţiunile mele $i a pă$i sigur in viaţă% C 2M)E 9@59 E)$>) $9 $)I95A -ar ce sunt. din simplul )apt că $tiu de e.ista )ără el% (. ' Montai=ne9 Mic?el 'e &!F??-!FH.. . care nu sunt dec t )iinţă cugetătoare. sete $%a%m%d% că eu nu sunt doar de )aţă prin raport cu corpul meu. ci a$ percepe acea vătămare doar prin intelect. _ Dicţionar 9mpirism / concepţie filosofică pentru care e.) Omul este a$a de mare. ci în mediocritate4 &Mic-el de Montaigne(.( @untem incapabili de a nu dori adevărul şi fericirea" însă * nu suntem capabili nici de certitudine. plutind (.. prin urmare? Un lucru care g nde$te% Ce este acesta? Unul care se îndoie$te.. imbecil vierme de păm nt! depo" #itar al adevărului. ma.perienţa sensibilă este fundamentul...) am un corp care mi"e )oarte str ns legat )iindcă totu$i. care vrea $i nu vrea. care a)irmă. neîntinsă. a " cu adevărat.. nici de fericire4 &%laise 0ascal(..) lipsiţi de orice siguranţă% Omul să se aprecie#e &a +usta sa valoare. a$ înţelege tocmai aceasta in chip lămurit $i n"a$ avea simţurile tulburi de )oame $i sete% (Rene Descartes...Problematica naturii umane 2M)E 9@59 #II6LA $265>A1I$52>I9 Ce himeră este deci omul? Ce noutate. o idee dis" tinctă a corpului ca lucru întins doar. care imaginea#ă $i care simte% (. em"le9 @illiam &!::!-!H<<( / ar-iepiscop de $anterburS+ a introdus termenul ?el#are state &statul bunăstării(. lectura cărţilor bune este ca o conversaţie cu oamenii cultivaţi ai secolelor trecute care au scris aceste cărţi 2%%%..) 1atura ne arată prin aceste simţiri de durere. )oame. sursa ultimă a cunoaşterii.. ce îngrămădire de contradicţii? Judecător al tuturor lucrurilor. atunci c nd trupul e vătămat. pe de o parte. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. de )apt. natură desc3isă spre -ine. sursa ultimă a cunoaşterii. am o idee distinctă $i clară a mea însumi ca )iinţă cugetătoare doar.. în a)ară de )aptul că sunt )iinţă cugetătoare. a te şti nenorocit. e sigur că sunt deosebit cu adevărat de corpul meu $i că pot e.ercită în măreţie. cea mai slabă din natură! dar este o trestie cugetătoare% (Blaise Pascal.) 'ste adevărat că să te ve#i nenorocit înseamnă să (i cu adevărat% (. dar nu remarcasem încă adevărata lor între" buinţare% 3m avut totdeauna marea dorinţă de a învăţa să deosebesc adevărul de )als. Cugetări.ima următoare" 3Măreţia omului nu se e. îngrămădire de incertitudine $i de eroare! mărire $i lepădătură a universului% (. dar nu găsim dec t incertitudine. după cum corăbierul î$i dă seama pe calea vă#ului dacă ceva e rupt in corabie! iar atunci c nd corpul are nevoie de hrană $i băutură. care neagă. înc t măreţia &ui reiese $i din aceea că se $tie nenorocit% Un copac nu se $tie nenorocit% (. ce monstru..tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. să se iubească deoarece are o natură deschisă spre bine! dar să nu"$i iubească scăderile care se a)lă în ea! aceasta e capacitatea lui de a cunoa$te adevărul $i de a )i )ericit! dar nu are adevărul stabil sau satis)ăcător% (. &. tocmai arta de a )ace din aceasta o lege $i un tablou al carităţii% &ată adevărata noastră stare* rătăcim într"un mediu vast.) Omul nu este dec t o trestie. ci sunt legat in chip c t se poate de str ns $i ca $i cum am )i con)undaţi. >elevă sensurile filosofice ale următorilor termeni la %laise 0ascal" om. Analizează comparativ modul în care cei doi g nditori identifică esenţa omului. a fost inventat de %laise 0ascal încă din copilărie am studiat lite" rele! $i..) Măreţia omului apare în ins $i po)ta simţurilor $i e. din perspectiva celor două concepţii. n"a$ simţi durere.) Prin urmare. ast)el înc t eu alcătuiesc un singur lucru împreună cu el% Căci altminteri.. Pascaline. &>ene 1escartes( Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. am )ost stăp nit de dorinţa de a învăţa% -e asemenea. care concepe..( / moralist francez. îmi plăcea mai ales mate" matica pentru certitudinea $i evi" denţa raţionamentelor ei. precum e corăbierul pe corabie. ce haos. primul calculator mecanic. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3$ăutăm adevărul. >aţionalism / concepţie filosofică pentru care raţiunea este fundamentul. eu. trestie cu$etătoare.. iar pe de altă parte.istenţa mea $i totodată observ că nimic altceva nu aparţine )irii sau esenţei mele. pentru că mi se spunea că prin intermediul lor pot dob ndi o cunoa$tere clară $i certă a tot ce este util in viaţă.. care înţelege.

istă ca scop în sine. unicitatea. Ioan 1amasc-inul( Persoana este ceea ce o)eră dem nitatea omului% 1umai persoana posedă demnitate umană $i ea constă in eliberarea de sclavie. pe care le interpretăm mai bine sau mai puţin bine. al unui obiect" el este persoană. mai ales. rol( poate sugera însă mai mult de at t.a. prin raporturile sale cu -umne#eu $i din aceste raporturi intime i$i e.m. de concepţia servilă a vieţii religioase $i a raporturilor intre om $i -umne#eu% A Persoana se de)ine$te. demnitatea. moralitatea.te.unge la o înţelegere sau cunoaştere deplină a ceea ce suntem. oarecum dincolo de ceea ce se vede. Abordările recente din etica aplicată privind eutanasia. 1e aceea. mai ales prin Immanuel Mant. Plecarea de acasă h 4iecare persoană dep+ie in sine unitatea prin relaţia sa cu ceilalţi. în epoca modernă. unitatea. cu ceilalţi sau cu 1umnezeu(+ e( este. în diverse conte. 0entru el. 1ezvoltată în fllosofia bizantină şi. persoana are o valoare absolută şi e. 5reptat. întruc t transcende p nă şi di-otomia tradiţională dintre trup şi suflet ş. c t şi în persoana oricui altuia totdeauna în acelaşi timp ca scop. 9ste destul de probabil că niciodată nu vom putea a. devin relevante întrebări precum" C4nd şi.trage )orţa care ii per" mite să adopte o atitudine liberă )aţă de lume $i de om% &6icolai %erdiaev( 10 . $eea ce se vede nu reprezintă dec t o mască. $u alte cuvinte. categoria persoanei devine. prin ideea că omul este persoană. în general. nedefinibilă.OMUL @>F 2mul este o persoană. în 9vul Mediu în conte. $onceptul modern de persoană s-a îndepărtat foarte mult însă de semnificaţia lui originară.tul teologic al asemănării cu 1umnezeu şi al relaţiei interpersonale dintre om şi 1umnezeu. Analogia om-actor &mască teatrală. se subliniază că el este singura fiinţă care" a( se poate înţelege pe sine şi condiţia sa+ b( se poate raporta individual / prin raţiune.loc4. $u alte cuvinte. libertatea &autodeterminarea( etc. şi anume c toate acţiunile noastre sunt de fapt roluri. omul este subiect al unor drepturi inalienabile. omul nu are şi nu poate avea felul de a fi al unui lucru. nu mai puţin prin rela" ţia cu sine insă$i% &@f. identitatea. )na dintre formulările imperativului categoric &vezi şi capitolul Morala8 subliniază respectul absolut al omului ca persoană" . cum devine cineva persoană 7admiţ4nd c4 nu este ast#el prin naştere81 5n asemenea re. arată că o afirmaţie de genul 3orice om este persoană4 nu este nici pe departe sustrasă criticii.ultat este KiTtor Kasneţov &!:<:-!H. înţelegerea omului ca persoană este considerată esenţială pentru numeroşi teoreticieni ai drepturilor omului" întruc t este persoană. inainte de toate. măreţia. nu un lucru în general.Acţionează astfel ca să foloseşti umanitatea at t în persoana ta. mai ales. o categorie morală. g nditorii care au abordat problema naturii umane şi. în ciuda sc-imbărilor şi a diversităţii acţiunilor sale+ d( relaţioneaz cu Celălalt &cu lumea. afectivitate. voinţă / la 1umnezeu+ c( are o identitate morală dea lungul timpului. s-au adăugat şi sedimentat note precum" raţionalitatea. donarea etc. în ultimă instanţă.8(. statutul embrionului uman.d. intersubiectivitatea. aceia care au înţeles-o ca problemă a definirii sau a identificării acelor trăsături prin care se poate indica ce este şi prin ce se diferenţiază omul de alte entităţi au resimţit dificultatea problemei şi faptul că întotdeauna răm ne ceva nedefinit" fiinţa umană nu se lasă at t de uşor prinsă în limitele unei definiţii+ ea răm ne mereu ascunsă. deci are valoare şi demnitate prin el însuşi. dincolo de diferitele sale modalităţi de fiinţare. 0e de altă parte. In spatele acesteia se află fiinţa autentică a omului. iar niciodată numai ca mi.

1ar sunt o fiinţă raţională şi. Analizează comparativ această perspectivă cu cea filosofică. Acum eu spun+ omul şi. singura fiinţă care. a primit porunca să devină umne. 8GF-G<H( / teolog. 5eologia subliniază. trimite la ideea că omul este o realitate irepetabilă.loc. m-aş comporta ca o privig-etoare. Anicius &c. adică al unei le$i practice.Problematica naturii umane determinat de o evoluţie naturală.. !! . Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în te. Ioan 1amasc-inul &c. $are este semnificaţia filosofică a afirmaţiei că omul. 2n #aţa Cosmosului1 <u 2nsemn nimic ne/ $reşit &$onstantin 6oica( 1icţionar 0ersoană / în sens curent. nu numai ca mi. este obiect de respectA Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. $rezi că în înţelegerea omului ca persoană primează naşterea sau educaţiaA Apelează la propria e. 9pictet &FF-!?F( /filosof grec stoic. dacă sunt Ginţe #ără raţiune. 2n $enere. adică lucruri a căror existenţă 2n ea 2nsăşi este un scop.oate o-iectele 2nclinaţiilor nu au dec4t o valoare condiţionată0 căci dacă n/ar A 2nclinaţiile şi tre-uinţele 2ntemeiate pe ele. trebuie să c nt un imn zeului4 &9pictet(. că persoana reprezintă individualitatea desc-isă spre comuniune. capabil să distingă binele de rău.istă ca scop 2n sine. prin urmare. numai o valoare relativă. ca persoană. prin urmare. ci pe natură au. unul dintre primii doctori ai %isericii. o-iectul lor ar G #ără valoare. Aceste Ginţe raţionale nu sunt deci numai scopuri subiective. considerat ultimul 0ărinte al %isericii &în ordine cronologică(. şi de aceea se numesc lucruri. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă aş fi o privig-etoare. singulară. atunci 2n el şi numai 2n el ar putea să re. ci sunt scopuri obiective.loc. @f. . pentru care el ar tre-ui să servească numai ca mi. să aleagă şi să acţioneze responsabil+ în sens teologic. noţiune care desemnează omul ca subiect conştient şi raţional. deveni -a. Kasile cel Mare &??=-?GH( / unul dintre cei patru doctori răsăriteni ai %isericii. c4t şi 2n cele care au 2n vedere alte Ginţe raţionale. omul tre-uie considerat totdeauna în acelaşi timp ca scop. %oet-ius. de care o voinţă sau alta să se #olosească după -unul ei plac. <:=-F. ireductibilă la altceva. at4t 2n cele care/' privesc pe el 2nsuşi. ca mi. de educaţie sau de intervenţia divină1 Putem identi#ica criterii clare. totuşi. a cărui existenţă prin ea insăşi să ai-ă o va/ loare a-solută şi care ca scop in sine să poată.8 Fiinţele a căror existenţă nu este 2ntemeiată pe voinţa noastră. ca ceva adică ce nu este 2n$ăduit să Ge #olosit numai ca mi.istenţă raţională şi liberă. 7. cum spune @f ntul Kasile cel Mare. căruia nu i se poate su-stitui nici un alt scop. ar 2nclinaţiile 2nsele ca i.F( /filosof creştin.perienţă pentru a elabora un răspuns argumentat la această întrebare.loc. Gindcă natura lor le distin$e de. &Immanuel Mant. dacă aş fi o lebădă. o e. @f. Ce 2nsemn eu 2n #aţa maselor1 Ce 2nsemn eu 2n #aţa istoriei1 Ce. pe c4nd Ginţele raţionale se numesc persoane. Gindcă #ără acesta nu s/ ar putea $ăsi nicăieri nimic de valoare absolută. ca o lebădă.voare ale tre-uinţei au at4t de puţin o valoare a-solută pentru a le dori 2n ele 2nsele.. a căror existenţă are o valoare pentru noi ca e#ect al acţiunii noastre. 6iTolai &!:G<-!H<:( / filosof şi scriitor religios rus. 2n$rădeşte orice -un plac 7şi este o-iect de respect8.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate.eu.ide principiul unui imperativ cate$oric posi-il. între altele. 2nc4t dorinţa $enerală a oricărei Ginţe raţionale tre-uie să Ge mai cur4nd aceea de a se eli-era cu totul de ele. orice Gintă raţională e. capabilă de dialog cu persoana divini ' %erdiaev.loc. care să ne permită să distin$em 2ntre per/ soane şi alte $enuri de "inţe1 C 1I#9>96LA 1I65>9 E)$>) UI 09>@2A6A ar să admitem că ar exista ceva.a anumitor le$i. ci 2n toate acţiunile lui. $ompară conceptul persoanei ca 3substanţă individuală de natură raţională4 &%oet-ius( cu cel Tantian.a ca scopuri 2n sme. %aze7e metafizicii moravurilor8 5manismul nu e un păcat prin el 2nsuşi0 este unul doar prin truGe.

plică natura umană. nu din 2mpre. $5-omas Bobbes( * . ţinută in #uncţiune prin participarea a nenumărate persoane 7.istenţa omului ca fiinţă socială este condiţionată de e. să ai-ă simţirea plăcerii şi durerii şi să o h 0rima pagină a lucrării lui 5-omas Bobbes 6eviat3an &ediţia înt i( "ocietatea poate " comparată cu o maşinărie enormă. sunt manifestările stării naturale a omului. 7.-oi a "ecărui om contra "ecărui om. 5otodată. c t şi ordinea cetăţii.. polisul &cetatea.ă nimic #ără scop. în viziunea lui 5-omas Bobbes.ean<.plicaţie" teoria naturalistă / care.8. $oncepţia aristotelică despre om. pe c4nd antisocialul din natură. Kiziunea aristotelică despre om ca specie este întregită de aceea care îl vizează pe om ca individualitate în comunitate+ aceasta din urmă nu poate fi mai bună sau mai rea dec t oamenii care o alcătuiesc. urmea. pentru moderni raportul este invers" acesta creează comunitatea. toate consecinţele acestui pact mutual.otodată este clar de ce omul este o "inţă mai socială dec4t orice al-ină şi orice "inţă $re$ară0 căci natura nu creea. dar şi anularea modalităţii sale de fiinţare" socia/ litatea.acBues Rousseau9 considerau că e. cel al comunităţii cu semenii. starea naturală. 2nsă $rai are numai omul dintre toate vietăţile. prin ?omas 8obbes9 . c3iar şi la viaţa celuilalt.ă că 2ntr/o aseme/ nea stare "ecare om are drept la orice. ca şi cum şi-ar fi suficient lui însuşi. susţinea că instinctul pentru comunitate este înscris în însăşi natura omului / şi teoria contrac/ tualistă / care susţine că sociabilitatea este dob ndită ca urmare a acceptării tacite între oameni a unui pact social.8 .ionale. abandonarea stării naturale este un regres pentru om+ aceasta pentru că omul. ceea ce face cu at t mai necesar contractul social. 0e de altă parte.OM56 C!!& 2mul / fiinţă socială I ndirea filosofică despre om nu poate ignora dimensiunea sa socială. obligat să renunţe la starea edenică a libertăţii naturale. în sc-imb.o?n LocAe şi .. anterioară celei sociale. Astfel. nicidecum ale uneia artificiale. 0roblematizările privind atributul sociabilităţii au conturat două tipuri de e. căci natura lor se ridică numai p4nă acolo. Instinctul pentru comunitate.presia . este ori supraom ori Bară. Eocea 7nearticu/ lată8 este doar semnul plăcerii şi al durerii şi există şi la celelalte vietăţi. dar şi e. pentru Vean-VacWues >ousseau. supusă deopotrivă cauzalităţii naturale şi sociale. c-iar dacă sub autoritatea legilor sociale. aşa cum apreciau sofiştii. omul fiind lup pentru om 73omo 3omini lupus8. el încalcă at t ordinea naturii.. e. concentrată în e. Aşadar. statul(.istenţa contractului social+ acesta reprezintă mediul propice şi determinant al manifestării sociabilităţii. prin Aristotel.urări oca. C 2M)E 9@59 #II6LA @2$IAEA in toate acestea se vede că statul este o instituţie naturală şi că omul este din natură o "inţă socială. e. @ituarea în afara spaţiului său e. care nu creează nimic fără scop. 2n care "ecare este condus de raţiunea proprie şi nu există nimic de care să nu se #olosească din ce/i este de a. &Ril-elm 1ilt-eS( 12 Fiindcă starea 7naturală8 a omului este o stare de ră.istenţa comunităţii nu este suficientă dacă nu este ordonată prin comportamentul raţional-moral al oamenilor. modernii. dacă. corupţia fiind doar una dintre acestea. Bndividul este un instrument ai societăţii. va fi constr ns să accepte.. comunitatea precede &evident logic şi nu cronologic( individul social. înseamnă nu numai 3căderea4 omului din nivelul său ontologic. este permanent conflictuală 7-ellum omnium contra omnes8. nu or$anul care participă conştient la crearea ei.oon politi/ Don.primă modelul teoretic prin care filosofia antică e.utor pen/ tru conservarea vieţii sale contra inamicilor. societatea. în timp ce pentru antici.istenţial.presia acestuia.

istenţa şi elementele ce aparţin realităţii naturale. aşa că sin$ur el are simţirea -inelui şi răului.erii1 Bat/o+ a existat un om natural.loacele pentru a #ace aceste experienţe 2n s4nul societăţii1 7. referindu-te şi la comunitatea din care faci parte. ori . căci 2ntruc4t individul nu/şi este su"cient.8 Aşadar. cred că distin$ două principii anterioare raţiunii+ unul care ne #ace să "m puternic interesaţi de -unăstarea şi conservarea noastră şi altul care ne inspiră o repulsie naturală 2n #aţa pieirii şi su#erinţei oricărei "inţe simţitoare şi 2n primul r4nd a semenilor noştri. Ril-elm &!:??-!H!!( / filosof. concepută ca dicţionar de ştiinţă. datorită sc3im-ărilor intervenite 2n constituţia corpului şi tul-urărilor continue provocate de pasiuni. este si binele cetăţii.e. care a iniţiat proiectul &nefinalizat( al Enciclopediei. dacă nu poate ori nu are tre-uinţă să se 2ntovărăşească 2n societate. să-şi piardă individualitatea. 2n . pentru ca această le$e să "e naturală. prin de... din cau..istentă şi cele două modalităţi de fiinţare.-V. necesară pentru a şti dacă omul s-a născut om sau a devenit omA J ~ !? .e ce se repetau mereu. artă şi meserii.8 su#letul omenesc modi#icat 2n s4nul societăţii datorită unor cau. precum şi ce este drept şi nedrept Fi această 2nsuşire este carac/ teristică omului. scriitor. 5eorie naturalistă / în sens larg. Comunitatea unor asemenea Ginţe cu asemenea 2nsuşiri creea. >ousseau.locit prin $lasul naturii. faptul că omul este "inţă socială. teorie care e. a dreptului şi nedreptului şi a tuturor celorlalte stări morale. 2n interiorul căruia s/a introdus un om arti"cial. adică la un presupus pact originar. barbarii &cei din afara cetăţii(. &Aristotel. 2M)E @2$IAE Ce experienţe ar " necesare pentru a reuşi să cunoaştem omul natural şi care sunt mi. 5eorie contractualist / în filosofia politică. J .voltarea sa treptată. aşa cum o imaginează V. atunci în ce mod socialitatea este o condiţie a realizării acestui bineA Argumentează.8 ar at4t timp c4t nu cunoaştem de#el omul natural. ea a reuşit să 2nă-uşe natura. şi/ a sc3im-at 2n#ăţişarea 2n aşa măsură 2nc4t a devenit aproape de nerecunoscut 7. Enciclo/ pedia. 6ăs4nd deci deoparte toate cărţile ştiinti"ce care nu ne 2nvaţă dec4t să vedem aşa cum s/au #ăcut ei 2nşişi şi cu$et4nd asupra primelor şi celor mai simple activităţi ale su#letului omenesc. #ără a " necesar să "e introdus aici şi principiul socia-ilităţii. @ociabilitate / aptitudinea de a fi social+ predispoziţia de a institui relaţii sociale. nu are niciunulI &Aristotel( Eroiţi a a"a o scurtă istorie a a/ proape 2ntre$ii noastre mi. &1enis 1iderot( ? Dicţionar Iregarism / spirit de turmă+ instinct gregar/instinct care îi determină pe unii oameni să se supună orbeşte.e atunci c4nd. Politica8 C 2M)E 6A5)>AE.eu. <epotul lui Hameau. pe de altă parte. ea 2l o-li$ă să i se poată supune 2n mod conştient0 apoi. ideea de cetateA 9ste condiţia naturală a omului. ni se pare că decur$ toate re$ulile dreptului natural0 re$uli pe care raţiunea este apoi silită să le sta-ilească pe alte -a. . este clar că statul este din natură anterior individului. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordata în unul dintre te.. care este scopul întregii naturi. teorie care privilegiază e.ot ce putem vedea limpede 2n le$ătură cu această le$e este că. pe c4nd lim-a serveşte a exprima ce este #olositor şi ce este vătămător. erau socotiţi ca fiind inferioriA $e semnificaţie capătă. pentru a G le$e.. e aici a i. în mentalitatea noastră..adar vrem să determinăm le$ea pe care a primit/o sau cea care se potriveşte cel mai -ine constituţiei lui. 2ean-VacWues >ousseau.-ucnit 2ntre cei doi un ră. binele. ci este ori "ară. el este #aţă de stat ca mădularele unui corp #aţă de acesta. datorită unei mulţimi de cunoştinţe c4şti$ate şi de erori. 5-omas &!F::-!8GH( / filosof englez.Problematica naturii umane comunice unele altora. atunci nu este mem-ru al statului. psi-olog şi sociolog german. J. 7. în mentalitatea grecilor antici. spre deose-ire de toate vietăţile. ' 1enis 1iderot &!G!?-!G:<( / filosof. mai tre-uie să vor-ească nemi.a su#icienţei sale. @ocialitate / calitatea naturală de a aparţine comunităţii umane.-oi civil şi acesta ţine p4nă la moarte. eseist francez. $um comentezi că. iscurs asupra ine$alitătii dintre oameni8 Cine are prea mulţi prieteni. aşa cum afirmă Aristotel. aşa cum le articulează Aristotel.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. 0recizează cele trei niveluri de e.ă #amilia şi statul. 1ilt-eS..plică apariţia şi legitimitatea puterii politice &a statului( prin apel la contractul social. iar. Eucrări" Cu$etări "loso"ce. in unirea şi 2m-inarea pe care spiritul nostru este 2n stare s/o reali. 1acă. Bobbes.e cu aceste două principii.

mai precis un 3tip4 de nefiinţă logic dedusă. este vorba deopotrivă despre comunicarea cu sine şi cu $elălalt. 0laton consideră că alteritatea nu e. cum ar fi.istenţă. pe de o parte. în primul caz.istă între entităţile ce aparţin aceluiaşi gen. de fapt. care e. în al doilea caz. Alteritatea e. transformare. la altul. o ipostază analizată în conte.primă negaţia absolută a #iinţei. @oluţiile propuse vor urmări scenariul" X se formează un grup de 8-: persoane+ X profesorul prezintă tema+ X în cadrul grupului se aduc argumente şi contraargumente+ X se analizează soluţiile+ X acestea se supun dezbaterii întregii clase. )nii îţi vor spune următoarele" !.tul problematizărilor despre om. mai precis cea postbelică. identitatea. o problemă secundară. alteritatea. iar. în genere. pădurea. în limba. identitatea. devenire. fagul.patriezi &într-o ţară pe care ai ales-o(. In sens metafizic.primă relaţia cu celălalt şi devine paradigma comunicării cu celălalt în două sensuri" 9u-5u şi 9u-9u. în cartea a K-a a Meta". ca 3altceva4 faţă de subiectul cunoscător. care este deopotrivă altul şi acelaşi. de regulă. alteritatea devine reper al autocunoaşterii. )n asemenea atribut ar specifica în mod direct ce este omul &fiinţă raţională( şi indirect care sunt entităţile care nu sunt astfel &fiinţele neraţionale(.emplu. alteritatea defineşte o proprietate relaţională. Korbeşti despre acest lucru cu prietenii. în înţelesul ei de di#erit. ca o anumită nefiinţă. aceeaşi entitate. #iinţa. este altceva. în această din urmă ipostază. Kei pierde o parte din tine însuţi. este vizată cunoaşterea de sine prin intermediul celuilalt. rezumă întreaga realitate şi semnifică. alteritatea este accidentalitatea.tul discursului despre e. în ambele situaţii.. prin ele. care însă ar fi mai puţin semnificativă din punct de vedere ontologic.icii.primă cenzura morală. reg ndeşte alteritatea în conte. #ilosofii contemporani subliniază că prezenţa $eluilalt este condiţie esenţială pentru e. 14 . are atribute specifice" este eternă şi nesupusă sc-imbării+ în sc-imb. @esizarea propriei subiectivităţi este posibilă doar prin prezenţa $eluilalt.istenţa şi manifestarea conştiinţei de sine. 6u le vei înţelege umorul şi glumele+ îţi vei pierde plăcerea de a r de. identică cu ea însăşi. de această dată. ci opusul său. nefiinţa. alteritatea este mişcare. . dar. raţionalitatea a fost g ndită ca un atribut esenţial al omului. ceeaCe/este. platonician. 5otodată. $elălalt e. şi-ar dezvălui identitatea. 1e e. acea entitate care nu le-ar avea nu ar reprezenta o fiinţă umană. ci şi pe aceea a identităţii+ este un raport cu sine însuşi. $-iar dacă o asemenea abordare trimite implicit la altceva. iar lumea omului este una a intersubiectivităţii. pe de altă parte. albina etc. de opus al identităţii 7ceea/ce/este8. felul propriu de a fi sau natura şi s-ar diferenţia în mod categoric de alte genuri de fiinţare. in raport cu fiinţa umană. să valorizeze nu numai lumea Bermes &sculptură din epoca elenistică( Activitate de grup * Ai -otăr t să te e. 0entru oamenii din acea ţară vei răm ne mereu un străin. în conte. $onstantin 6oica preciza că alteritatea platoniciană reprezintă. în filosofia tradiţională alteritatea a fost. $elălalt nu mai are doar dimensiunea alterităţii. definitoriu pentru orice om. şi altceva.t ontologic-metafizic. Aristotel arată că prin calitatea deaG di#erit trebuie să înţelegem diversitatea. stabilită între două realităţi" între ceva. este vizată cunoaşterea de sine prin înţelegerea sinelui &9ul ca şi cum ar fi Altul(. tot ce nu este ea. 3complementara unei realităţi date4. ?. #ilosofia contemporană. căci obligă conştiinţa să reflecteze.OMUL__________________________________________________ !! Identitate şi alteritate 0rimele abordări ale fiinţei umane s-au raportat la acele trăsături care puteau fi considerate esenţiale întruc t. #iinţa. de pildă. Astfel. Ui filosofia modernă teoretizează alteritatea în acelaşi sens abstract.

acte.otuşi.8 Prin natura ei.8 Ori de c4te ori vor-im despre ceea ce nu este. "o"stu3 . motivaţii etc. potrivit tuturor...ut 2mi dau seama de vul$aritatea $estului meu şi mi se #ace ruşine. ruşinea este recunoaş/ tere.udec. dar deplin liber în lume. "i.. cu privire la partea opusă #aţă de "ecare lucru existent. Este sărmanul pentru care eu pot totul şi căruia 2i datore. ca şi tuturor $enurilor./ $olită. este cu adevărat ceea ce nu este. . C4nd #ac un $est. 7. afirm nd" 3)n scriitor trebuie să refuze să se lase transformat în instituţie. @artre refuză 0remiul 6obel pentru literatură.. nu/' . &9mmanuel Eevinas( 1icţionar Levinas9 . nici nu/' condamn. pare/se nu rostim ceva contrar "inţei lucrurilor.A*<PAULSAR R. Pri.. st4n$aci sau vul$ar. $are este semnificaţia afirmaţiei lui @artre" 3$elalalt este mediatorul indispensabil intre mine şi mine însumi4A Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. Fiinţa şi <eantul8 . 9. in acelaşi timp.8 Aşadar. 7. c4nd sunt puse inaintea numelor respective. ci doar că 9ne: ori 9nu: indică un lucru din cele di#erite.at s4 spunem. Lucrări "rinci"ale> Critica raţiunii dialectice. Eu recunosc că sunt aşa cum mă vede celălalt &Vean-0aul @artre. #aţa celuilalt este de. dar prin pierderea de sine4 &6iTolai %erdiaev(. 2n structura sa primă şi ori$inară. în !H8<. cum că ea.. pentru a se plasa în cea conştientă.R(. 2l 2ndeplinesc in c3eia lui 9pentru sine:. Lidul C teatru" Muştele..ucat de contagiune şi imitaţie. ii revine in c3ip necesar să "e ins4şi #aţă de ceva di#erit. dar deopotrivă. potrivit cu cele spuse.u nu vei ucideI: este prima vor-ă a #eţei sau este un ordin. Căci dovedind cum că există o anumită natură a alteritătii şi că ea este distri-uită asupra tuturor rea5tăţilor unele #aţă de altele. rolul determinant este . C filosofice" Adevăr şi existenţă.CA 1I#9>I5 ".udecată asupra mea ca asupra unui o-iect.0P. 5şi 2nc3ise. Fiinţa şi neantul C romane" Greaţa.8 Huşinea este. &0laton..8 Căci "ecare este alta dec4t celelalte. le vom putea numi pe drept ca ne"ind. în acest sens. Existenţalismul este un umanism. ar deodată ridic capul+ cineva era acolo şi m/a vă. reprezentant al e.onierii din Altona.Problematica naturii umane din .S . in apariţia #eţei. nu prin natura ei. ci doar di#erit de ea. 7.. c-iar dacă acest lucru are loc sub formulele cele mai onorabile.. ne"inţa revine mişcării. 7.. pe toate.mmanuel &n. 7. Există. orice ar " alteritatea. la ori$ine. $a 3loc4 în care se naşte conştiinţa. totul. 7. acest $est porneşte din mine. #.ur. un #enomen de reKectie 7. morală. de pildă( este modul prin care omul se situează responsabil. ci prin participarea la ideea de alteritate. #ăc4nd pe "ecare altul dec4t "inţa lucrurilor.8 Bn c3ip necesar deci. &!H=F-!H:=( 9ste unul dintre cei mai cunoscuţi filosofi şi scriitori francezi. de vreme ce participă la "inţa lucrurilor. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofica abordată in unul dintre te.*1A RU+(*(( Mi/e ruşine de ce sunt Prin ruşine 2nţele$ o relaţie intimă a eului cu eul+ am descoperit 2n ruşine un aspect al "inţei mele. prin 2nsăşi apariţia celuilalt. în numele libertăţii sale. natura alteritătii. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3în viaţa maselor. C AE59>I5A59A .tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. nu vom " de acord să spunem că ne$aţia inseamnă contrariul. un comandament ca şi cum mi/ar vor-i un maestru. !H=F( / filosof francez.8 Celălalt este mediatorul indispensa-il 2ntre mine şi mine 2nsumi. ci şi propriile gesturi. ca "ind şi ca realităti.. este ruşinea #aţă de cineva sau 2n #aţa cuiva. devin capa-il să avanse. scopuri. Căci.. $omentează afirmaţia" alteritatea este distribuită asupra tuturor realităţilor unele faţă de altele. ca atare. ruşinea &ca şi emoţia sau frica.istenţialismului ateu.HJB<56 Acum insă este vădit că. căci eu apar celuilalt ca o-iect 7. indiferentă.. o .. aduce ne"inţa.. am cute. 2ntr/ adevăr. cum este cazul acum4.8 ruşinea. 9u ies din starea mea de solitudine. . Fi. $elălalt obligă omul să renunţe la libertatea neutrală. 2l trăiesc pur şi simplu..

istenta specific uman şi destinul creator al omului LU#(A* BLA4A &!:HG-!H8<( A fost filosof.perienţa. intitulat Elo$iul satului rom4nesc. va lăsa deoparte propria viaţă.oră a culturii rom ne interbelice. a ţinut un discurs de recepţie.rilo$ia culturii C. 9l distinge mutaţia ontolo$ică de cea -iolo$ică. omenescul din om se manifestă odată ce 3omul biologic s-a lansat în orizontul misterului şi al unor virtuale revelări4. a devenit membru titular al Academiei >om ne+ cu această ocazie.. &$onstantin 6oica( 16 . omul se defineşte printr-un mod de fiinţare care îi aparţine e. 6efiind doar fiinţă biologică. căruia îi este proprie existenţa 2ntru imediat şi pentru securitate. individuală. omul nu se poate împlini+ mai mult. o semnificaţie metafizică. $a subiect creator. $reaţia va prevala însă asupra gri. 6u este vorba de o simplă A vă. care nu sunt altceva dec t 3emisiunea complementară4 a actului creator. concretă.rilo$ia cunoaşterii C. în !H?G. $ele două determinări. 1upă 1ictatul de la Kiena. asemenea animalului.plicit în orizontul misterului.istenţei. realizată printr-un salt ontologic. cum spune filosoful rom n. la ceea ce este dincolo de lumea lui. secolul al MM/lea prin 6ucian Bla$a.#II6LN $)E5)>AEA !!r Modul de e. fiind înţeleasă cu referire la mistere sau la profunzimile e. şi-ar nega astfel destinul.rilo$ia valorilor CFiinţa istorică C espre conştiinţa "loso"că. pentru viaţa spiritului. Modul eminamente uman de a fi este 3condiţia generală şi necesară4. iar revelarea acestuia devine una dintre acţiunile lui definitorii.ii pentru propria securitate. natura proprie. f. individul. în viziunea lui Lucian Bla=a9 cultura are.clusiv" existenţa 2ntru mister şi pentru revelare. ci filosofică.ut lumea şi ne/a dat miracolul acesta care este sistemul său "losoGc. însoţind )niversitatea din $lu. $u alte cuvinte. omul este definit at t prin nevoia de a depăşi imediatul. 1estinul său creator îl pune pe om faţă în faţă cu misterul şi îi cere imperativ să ia atitudine faţă de acesta.OMUL '2M)E . omul este singurul su-iect creator în cosmos. de ceea ce este dincolo de imediat.or irt formarea tinerilor care făceau parte din 3$ercul literar de la @ibiu4. Acesta din urmă se raportează deopotrivă la imediat şi la mister. diplomat. >esping nd ideea că aceste manifestări ar putea fi privite ca fiind 3un simplu fenomen psi-ologic4. nu numai prin faptul că fiinţa umană nu se poate împlini fără a lua o atitudine faţa de transcendenţă. #ără a se raporta însă la ceea ce depăşeşte e. care nu sunt cunoaştere sau dezvăluire deplină a acestuia. 1efinitorii pentru el devin astfel destinul creator şi plăsmuirile creatoare.at definitiv omul în orizontul misterului şi al revelării. 1acă abordările tradiţionale s-au raportat îndeosebi la natura umană în genere sau la om ca Gintă socială. A avut un rol ma. s-a refugiat la @ibiu.i că secolul al MlM/lea culminea. dar mai ales prin aceea că. Putem spune liniştiţi astă. scriitor. Imediatul şi conservarea speciei sunt depăşite prin raportarea la mister şi prin actele creatoare. nu au conotaţie religioasă. Lucrări &iloso&ice> CFiloso"a stilului C. Ea r ndul lui.ut lumea. 3capturat4 de destinul lui creator. omul se plasează în mod e. uneori. care radicalizează distanţa dintre animal şi om. misterul şi revelarea. în primul r nd. proprie şi diferitelor specii de organisme+ prin această caracteristică esenţială. personalitate ma. profesor universitar.ă prin Eminescu. de lumea concretă. respectiv la Marele Anonim. prin raportare la orizontul misterului şi la condiţia lui de fiinţă culturală. c t şi prin destinul lui creator.losofia culturii vizează în special omul ca Gintă culturală / ca entitate care se defineşte în şi prin cultură. a străvă. %laga consideră că saltul ontolo$ic de la animalitate la umanitate a fi.

de o 3plăsmuire4. Bmediatul nu există pentru om dec4t spre a A depăşit 7. lumea concretă... Hepetăm.a meta#orei şi sensul culturii8 Animalul * 9l e. >evelare / arătare. Meşterul Manole şi-a zidit şotia sub pietre şi var pentru ca să înalţe biserica4 I &Eucian %laga(. de aspect stilistic şi istoric valabilă. * Animalului i se pot atribui anumite categorii cognitive în sens funcţional..istă e.8 Fără o sc3im-are a modului.. 7.Omul / #iinţă culturală atitudine teoretică ori de o cunoaştere sau dezvăluire a misterului. sau ca reacţiune 2mpotriva animalităţii ca atare. omul nu tre-uie să Oe dec4t om. * Animalul poate fi producător de civilizaţie.. * 9l cunoaşte. * 2mul e înzestrat nu numai cu categorii cognitive. care este e. în felul său.istenţa în mister şi pentru revelare. prin situarea 2n mister. C @9M6I#I$ALIA M95A#IYI$A A $)E5)>II A exista ca om 2nseamnă din capul locului a $ăsi o distantă #aţă de imediat.perienţa şi este inaccesibil cunoaşterii.ţeasta umană. &Eucian %laga. Existenţa 2n mister şi pentru revelare se $ăseşte.8 Ea e 2mplinirea omului.clusiv întru imediat şi pentru securitate..8 Cultura ţine deci mai str4ns de de#iniţia omului. ci mai degrabă de un act creator. prin care se declară incendiul uman 2n lume. adică o Gintă care tra$e consecinţele existenţei sale speciGce. cere o com/ pletare0 situaţiei li corespunde un destin 2n. in această perspectivă nu este un lux. >econstruieşte demersul lui Eucian %laga privind semnificaţia culturii. ca animalul. Hevelarea prin plăsmuiri duce 2n $enere la creaţie de cultură.. !G .ontului existenţial... Mister / ceea ce depăşeşte e. pe care şi/' permite omul ca podoa-ă. datorită uneimutatiuni ontologice. 7. sin$ular 2n 5nivers.. ad4ncind Nnseşi dimensiunile existenţiale ale omului. ci şi cu categorii abisale. ori. Prin 2ncercările sale revelatorii.8 Omul tinde să/şi revele. Identifică şi alte referinţe la actul creaţiei în c teva opere literare studiate şi analizează-le comparativ cu aceasta. &Eucian %laga. Pentru a A creator de cultură. nemediat. 6ucru posi-il pe două căi+ prin acte de cunoaştere sau prin acte plăsmuitoare.8 ar situarea 2n mister.. stereotipă şi atemporală.. 1acă nu al lumii. Gene. 1icţionar Imediat / nemi.loc de atenuare a animalităţii. cultura nu s/ar ti nit niciodată.locit. 7.8 Cultura n/o privim aici neapărat 2n 2nţeles umanist.ţ c nd premisele şi consecinţele sale" 3$reaţia are p r. punere în lumina conştiinţei. cum #aimosul cogito mocneşte 2n orice . cel puţin al lumii sale.istenţei biologice în cel al culturii+ diferenţa specifică faţă de animalitate+ se manifestă prin nevoia de a crea.. 1ar astfel lumea însăşi va fi culturală. dec4t con#ormaţia sa #i. ci şi în orizontul misterului şi pentru revelare. implicat. concret.udecată a cunoaşterii umane. şi anume creator de cultură 2n $enere. $are sunt condiţiile culturii şi în ce mod influenţează acestea comportamental umanA Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.e sieşi misterul. 7. * 2mul e înzestrat cu un destin creator de cultură &metaforică şi stilistică(. omul devine insă creator.a meta#orei şi sensul culturii8 Aplicaţii------------------------------------9videnţiază problema filosofică abordată în te. 2n orice creatiune de cultură.estrat cu un permanent apetit+ nevoia de a 2ncerca revelarea misterului. 2mul * 2mul nu e.istă e. 7. 2n #undamentarea cul/ turii nu se poate evita acest motiv ontolo$ic. 7. Facem o deductie a condiţiilor culturii. * 2mul are posibilitatea nu numai de a 3produce4. ci şi de a 3crea4 o civilizaţie. de o construcţie a unei lumi în care subiectul devine şi el un creator.clusiv întru ime- diat şi securitate. oric4t $eniu ar " tresărit su. act de cunoaştere şi act plăsmuitor. dar astilistică. cultura e trupul şi expresia unui anume mod de existenţă a omului. indi.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. Cultura. omuls/a declarat.ultă ca o emisiune complementară din speci#ici/ tatea existenţei umane ca atare. care poate să "e sau nu0 cultura re. de desţelenire iniţială a c4mpului existenţial.. ca mi. existenţă 2ntru mister şi pentru revelare. planului. Mutaţie ontologică / salt din orizontul e. pornind de la următorii termeni" imediat.olul ei.ică sau cel puţin tot aşa de str4ns. în genere.8 9Omul: a #ost produs printr/o mutaţiune -iolo$ică numai c4t priveşte con#ormaţia sa de specie vitală0 c4t priveşte modul său de a exista 72n ori. ca mie. Gene.ontul misterului şi pentru revelare8.

iar omul trebuie să fie spirit.terioare. un individual. care răm nr astfel 3individualul cel mai uimitor4. iar idealul ei este o mat3esis universalis. 1acă. situaţiile limită ale omului sunt per#ect revelate datorită sim-olurilor pe care le sustin culturile respective. între două tipuri de cultură / una de tip matematic. acestea relevă că 3nu natura e ordine. cealaltă de tip istoric. trăind 3nedisciplinat şi amorf e totuna. cum este @ocrate. a înfrunta viaţa cu a. nu în uman4.utorul formelor spiritului. 6oica are în vedere cunoaşterea de tip matematic. ca 3instanţiere4 individuală a generalului. umanitatea. e ordinea după c-ipul şi asemănarea noastră4 7Mat3esis sau -ucuriile sim/ ple8. numai acela se ridică la puterea generalului. nu mai este un fapt statistic. dintre om ca individualitate şi om ca fiinţare autentică. argumentează 6oica. lo$ica lui Ares% lo$ica lui Qermes. 0otrivit filosofului rom n. a fost deţinut politic. $ultura. prin cel de-al doilea este vizată cealaltă. Aceste raporturi sunt reinterpretate din perspectiva unor distincţii fundamentale" situaţii statistice 7 fapte logice. realizarea.enţa ima$inilor şi a sim-olurilor. 0e de o parte. @pre deosebire de aceasta. A ne realiza ca oameni presupune. ca individualitate. plec nd de la 3dualismul4 geometrie-istorie. in orice cultură. revelarea a ceea ce este omul într-o viaţă e. )n individual e. relevă necesitatea înt lnirii celor două logici.plică întregul / 3se combat statornic in istoria culturii4. A fost preocupat de toate marile domenii ale filosofiei. A absolvit #acultatea de Eitere şi #ilosofie din %ucureşti. omul. 9ste autorul uneia dintre cele mai importante lucrări de ontologie din secolul al XX-lea" evenirea intru Gintă &!H:!(. a trăi logic. viaţa se relevă ca 3devălmăşie anar-ică4 &lipsă de ordine(. în perspectiva g nditorului rom n.emplară. în anii !HF:-!H8<. australiană sau ateniană. se relevă ca ordine. luciditate. @piritul. ci 3spiritul e ordine şi el ritmează realităţile4. ca spirit 0entru #onstantin *oica9 3cultura e omenească. ceea ce este mai important. $ele două modalităţi de înţelegere a raportului parte-întreg / întregul e. de tip istoric. numai acela se împlineşte. $ultura de tip matematic se fundamentează pe ideile de ordine şi de adevăr matematic. Lucrări "rinci"ale> C e di$nitate Europae C evenirea tntru Gintă ! Mat3esis sau -ucuriile simple C Hostirea GlosoGcă rom4nească C "entimentul rom4nesc al Ginţei Ceea ce menţine 9desc3ise: culturile este aşadar pre. s-a retras la 0ăltiniş. în care 3omul este asemenea ostaşului în oaste4+ pentru celălalt. reprezintă doar unul dintre cele două sensuri" ai atins aceasta treaptă a spiritului numai atunci c nd tu însuţi. 3un sistem care să dea socoteală de tot ce se înt mplă în univers4. printre altele acela al lui @ocrate" 32mul este în @ocrate.istenţei umane individuale" împlinirea. A te lăsa în voia vieţii. e adevărul nostru. prin manifestările ei. a obţinut doctoratul în filosofie. cultura de tip istoric se orientează spre subiect. 0rimul model cultural este acela în care întregul acaparează partea.plici sau reprezinţi întregul. cu teza "c3iţă pentru istoria lui 9Cum e cu putinţă ceva nou:. pentru înţelegerea omului este necesară clarificarea raporturilor dintre individual şi general. a Omului. însuşi sensul e. prin cel dint i. nu lumile astronomice4. în modalităţi diferite. Ambele se raportează la idealul uman de ordine şi. o parte e. şi. &Mircea 9liade( 18 . respectiv partea e. a umanului Mai mult dec t at t. spre 3ceea ce se petrece acolo. lumii e. Modelul este. 9l distinge. #O*S A* (* *O(#A &!H=H-!H:G( A fost elev al liceului bucureştean 3@piru Baret4. cu teza de licenţă Pro-lema lucrului in sine la Panl în !H?H. pe de altă parte. înstăp nire asupra vieţii şi dezordinii ei. 3rezumă întreaga umanitate4.plică partea. c-iar dacă sa crezut că ordinea aparţine naturii. ci unul logic" partea reflectă întregul. împlinită. o parte 3ridicată la puterea întregului4. este un individual-general. dar şi evaluarea superioară a logicii lui Bermes" numai individul care lasă în urma lui o operă sau care sădeşte măcar un pom.emplar. 1in !HGF. înăuntru4. această putinţă îi aparţine numai omului. @piritul însă.OMUL Implinirea omului prin cultură.

. bibliotecă de medic sau de . Apel nd la propria e.tul lumii multiculturale contemporane. . Lo=ica lui 8ermes> * ţine seama de situaţiile logice+ * se ocupă de indivizii care sunt întru întreg+ * este logica interpretării. Prima lo$ică aşe. un -uletin. ci. s#4rşeşte prin a deveni el Fi. o ci#ră.. pentru care individualul este doar un #apt statistic. &$onstantin 6oica. artistic8 şi de aceea toate ştiinţele. 7. ci intru intreg+ * întregul este acelaşi în fiecare parte.ică p4nă Ba istorie. dimpotrivă. 7.. cu 3a te desfiinţa ca individ4. dar nu 2n sensul re"ectării lui acelaşi 2n "ecare moment al ansam-lului.perienţă de viaţă. iar nu un sim/ plu element statistic R nu mai este indi#erentă şi irevoca-ilă+ ea este. C @9M6I#I$ALIA E2II$A A $)E5)>II 5n om devine cu adevărat om şi iese din statistică atunci c4nd devine o lume... partea devenea o simplă varia-ilă.. dintr-o simplă carte sau dintr-o submulţime a bibliotecii se poate vedea ce este întregul" bibliotecă de istoric. poate.ia0 ".-oiului. "crisori despre lo$ica lui Qermes8 ProblematiDarea &iinţei culturale )escrierea lo=ică * logica este o atitudine. 2n acest sens.8 Am spune 2n termenii lui Qermes+ universul lo$ic tre-uie să interprete.8 poate că 2ntrea$a cultură nu e altceva dec4t o meditaţie asupra individualului. de la ". şi elaborează un punct de vedere argumentat în legătură cu valoarea fiecăreia. prin spirit.. 6o$ica lui Qermes. partea / dacă este una a situaţiilor lo$ice.8 ar mai ales 2n comportarea şi creaţia omului se vede aceasta. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă e vorba de o bibliotecă şi nu de o grămadă de cărţi. restul fiind desfătări sau c-iar neîmpliniri. tind să devină o lo$ică. analizaţi modul în care ne putem împlini ca fiinţă culturală în conte. 7. disparentă sau oric4nd $ata să "e sacri#icată.. oastea să nu moară+ * este logica războiului. nu o disciplină+ * logica reprezintă înstăp nirea spiritului+ * logica este singura bucurie autentică.. de vreme ce aceasta poate " purtătoare de 2ntre$.ă cu exemple privile$iate. de pildăO 1ar în cel de-al doilea tipA Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.icianul. &$onstantin 6oica. 2ntre$ul este acelaşi 2n "ecare parte. Poetul adevărat este cel care devine la un moment dat Poe. 7. #uncţia altădată.. nu în uman+ * partea nu este 2n..e orice alt univers 7Mc. printro atitudine logică. sau o constantă individuală. să spunem. spunea Eminescu0 ar tre-ui să/şi#acă 2ncercarea8. 792n "ecare om o lume 2şi #ace 2ncercarea:.Omul / #iinţă culturală spune 6oica. de esenţa lo$icului. 6oica afirmă c-iar că singura bucurie autentică este cea culturală. interpretarea 2ntre$ului. Lo=ica lui Ares> * ţine seama numai de situaţiile statistice+ * individualul este în mulţime+ * soldaţii pot pieri. respectuoasă #aţă de parte. 2n lo$ica lui Qermes 2nsă. s/ar putea spune că şi un destin sau o viaţă de om pot " 2ntr/o situaţie lo$ică. atunci anume c4nd "ecare demers al vietii are . evenirea 2ntru "inţă8 Aplicaţii $aracterizează cele două tipuri de cultură. elaboi uo punct de vedere unitar. relaţia a-stractă 2n "ne8 reţinea totul pentru el. excedat la 2nceput de tot ce se ştie. trebuie să ia în stăp nire şuvoiul vieţii. prin cultură. #Em" lo=ic> * este ansamblul în care întregul este în parte+ * omul este în @ocrate. moral. acesta. Mircea &!H=G-!H:8( / scriitor. de "ecare dată. 7. 2nţeleptul trăieşte 9lo$ic:pentru că are 2n "ecare clipă le$ea de om adevărat in el. raţi uo punct c ________________ 1icţionar 9liade. "crisori despre lo$ica lui Qermes8 S Activitate de grup * 2rganizaţi in grupe de patrucinci elevi. 7.ica.usti"cările 2ntre$ului. lo$ica lui Qermes ar " cea a interpretării. filosof şi istoric al religiilor.8 Cu exemple 2nt4mplătoare poate opera lo$ica lui Ares.autolo$ia este. . în @urnalul de la Păltiniş.urist4 &$onstantin 6oica. Kiaţa nu trebuie s copleşească individul. de cunoaştere. $e consecinţe asupra comportamentului uman s-ar putea deduce dacă acesta s-ar manifesta cultural doar în sensul logicii lui Ares.. operea.a partea 2n 2ntre$ şi de vreme ce 2ntre/ $ul 7clasa uneori. de tip matematic şi de tip istoric. a spiritului.8 2n timp ce lo$ica lui Ares era cea a ră.8 2n situaţiile lo$ice.

!H .

e..istenţei în ansamblu. contradictorii la prima vedere / fericirea şi absurdul /. 0roblema sensului vieţii a fost abordată din perspective cu totul opuse în cadrul creaţionismului şi al evoluţionismului.istă. sensul vieţii este dat de viaţa viitoare a fiecărui individ în parte. Pro-lema 2ncetea. pe care încă nu-! cunoaştem. 0rin analogie cu situaţia lui @isif. precum aceea a morţii. Art?ur @c-open-auer a iniţiat discuţiile despre sinucidere. mai ales. dacă viaţa are un temei ascuns. "crisori către 6uci2ius8 . sau de e. un sens vieţiiA 6e preocupă sensul vieţii ori de c te ori căutăm o motivaţie pentru a trece de anumite obstacole ma.8 Ori$inea sa 2l c3eamă sus. 0entru @artre. prin inteligenţa şi voinţa sa. cultural. întrebarea despre sensul vieţii reprezintă inima re#lecţiilor #iloso#ice. va vedea strălucirea nu cu o vedere sla-ă. 5ema sinuciderii. 2n realitate. sensul vieţii aparţine e. acesta alege să trăiască într-un mod sau altul. sau dacă această viaţă are continuitate într-o viaţă viitoare. $amus apreciază că @isif. ar el va " acolo şi 2nainte de a se eli-era din această 2nc3isoare. 0rin urmare. adevărata problemă nu este dacă 1umnezeu e.oc este destinul eroului. sau. deoarece. a unei persoane dragi. eroul tragic din mitologia antică. economic. care sunt însă 3copiii aceluiaşi părinte4. este cea care relevă sensul vieţii.primă c-iar propria alegere. de unde inevitabil aceasta trebuie să cadă. Blaise Pascal9 de pildă. definită în mod parado.ă şi răm4n 3otăr4rile. @ub aspect crea-ţionistreligios.clusiv omului.&!<F=-!F!8(. cum ar fi cele înt lnite în aşa-numitele situaţii/limită. a absurdului e. ci şi prin problematizările legate de condiţia umană. ca negare a vieţii. cum ar fi cel social-politic. 1e asemenea.ore. predominant însă din perspectiva speciei sau a e.istenţei. &9mil $ioran( r Atunci su#letul nostru va avea de ce să se #elicite.te sau de orizonturi de aşteptare. c4nd va #i lepădat viciile şi se va A 2nălţat pur şi uşor 2n meditaţii divine. Iind 3alegerea sa de sine4. în filosofîe. acesta este unul predeterminatA 0oate da omul.perienţe. prin care se poate revela o perspectivă aparte asupra sensului vieţii.OMUL_______________________________________________________ @96@)E KI9LII 0entru mulţi autori.al prin două atribute. totul se redu/ ce la a şti dacă e suporta-ilă sau nu. întrebările despre sensul vieţii sunt determinate şi de o mulţime de conte. prin acţiunile sale. esenţa vieţii constă în manifestarea libertăţii şi a responsabilităţii absolute a omului. 1in acest motiv. g ndirea asupra sensului vieţii se impune nu numai prin distincţia dintre trup şi suflet. &@eneca. Aşa cum am văzut.. 9l nu poate afla în afara sa un sens al propriei vieţi. Aceasta este redată de cele mai multe ori prin dilema" are sau nu are viaţa un sensA Iar dacă e.istenţialismului ateu de către Albert #amus şi . respectiv destinul omului. este în fapt însuşi modelul condiţiei umane. Mai mult. privită ca succesiune de transformări şi procese bio-fizico-psi-ice. ci condiţia şi c-eia propriei vieţi. teologic. Bieronimus %osc. în . îl reprezintă.ean<Paul Sartre.primă prin metafora trestie cu$etătoare conştiinţa finitudinii. corelată cu tema lipsei de sens a vieţii. 7. ca voinţă negativă. în general. înţelegerea şi acceptarea condiţiei umane ec-ivalează cu conştientizarea şi trăirea absurdului" @isif îşi acceptă cu seninătate pedeapsa de a împinge st nca spre v rful muntelui. absurdul nu este o simplă idee. Grădina plăcerilor &detaliu( ? 5nii oameni 2şi pun pro-le/ ma dacă viaţa are sau n/are sens. 2n care se 2nv4rteşte. despre sensul vieţii este vorba atunci c nd ne întrebăm dacă felul în care ne trăim viaţa este cel optim. dar şi a unicităţii omului. căruia 2i aparţine.istă. c4nd eli-erat din acest 2ntuneric. 0otrivit celeilalte perspective. determinat însă de propria lui alegere. a fost reluată în cadrul e. ci dacă tot ce i se înt mplă omului e. ci va primi 2ntrea$a lumină şi va A redat cerului. evoluţia organismelor. pentru om.

5ensul vieţii m 9@96LA KI9LII 9@59 K2I6LA 19 0)59>9 2n acest domeniu tre-uie să pătrundem temeinic p4nă in stră#unduri şi să ne stăvilim toate slă-iciunile sentimentale+ viaţa 2nsăşi este 2n esenţă sustra$ere, rănire, -iruinţă asupra celui străin şi asupra celui sla-, oprimare, duritate, impu/ nerea cu #orţa a #ormelor proprii, asimilare sau, in cel mai -un ca,, exploatare. 7...8 şi aceasta nu pe temeiul vreunei moralităţi sau imoralităţi oarecare, ci din cau,ă că 7...8 viaţa este tocmai voinţă de putere. 7...8 9Exploatarea: aparţine nu unei societăţi corupte sau imper#ecte şi primitive+ ea aparţine esenţei vieţii, ca #uncţiune or$anică #undamentală, ea este o consecinţă a voinţei de putere pro/ priu/,isă, cea care e 2nsăşi voinţa de a trăi. &#riedric- 6ietzsc-e, incolo de -ine şi de rău8 C 2M)E A%@)>1 ;oată -ucuria tăcută a lui "isi#se a#lă aici. estinul său 2i aparţine. "t4nca lui este lucrul lui. ;ot ast#el, omul a-surd, c4nd 2şi contemplă c3inul, #ace să amuţească toti idolii. 7...8 Omul a-surd spune da şi e#or3il său nu va 2nceta nicio/ dată. acă există un destin personal, 2n sc3im-, nu există un destin superior sau cel puţin există doar unul pe care 2l socoteşte total şi vrednic de dispreţ. C4t priveşte restul, el se ştie stăp4nul ,ilelor sale. in acea clipă su-tilă 2n care omul se apleacă asupra vieţii sale, "isi#, intorc4ndu/se la st4ncă, contemplă acel şir de #apte #ără le$ătură care devine propriul său destin, creat de el, unit su- privirea memoriilor sale şi in cur4nd pecetluit de moarte. Ast#el, 2ncredinţat de ori$inea deplin omenească a tot ce/i omenesc, or- care vrea să vadă şi care ştie că noaptea nu are s#4rşit, el nu se opreşte niciodată. "t4nca se rosto$oleşte şi acum. 7...8 <e 2ntoarcem 2ntotdeauna la povara noastră. ar "isi# ne 2nvaţă #idelitatea superioară care 2i nea$ă pe ,ei şi 2nalţă st4ncile. 7...8 6upta 2nsăşi către 2nălţinu e de a.uns pentru a umple un su#let omenesc. ;re-uie să ni/' 2nc3ipuim pe "isi# #ericit. &Albert $amus, Mitul lui "isi#8

Mitul lui "isi# 7vas $recesc cu #i$uri ne$re8 "u#erinţa este şcoala concesivit4ţii. A 2nvăţa să su#eri este a 2nvăţa să ierţi. e ce ierţi1 Fiindcă 2n durere te desprin,i pro$resiv de lucruri. Bn dis/ perare, desprins de tot, ierţi totul. Omul normal şi cel mediocru, ataşaţi de lumea 2ncon.urătoare, interesaţi de #răm4ntările mesc3ine &...( nu pot să ierte nimic, #iindcă ataşarea de lucruri duce la ilu,ionare şi la un #als a-so/ lutism. Ei aşteaptă totul de Ba timp, de aici şi rolul surpri,ei 2n viaţa acestora. "i, atunci este explica-il de ce un om care su#eră, c3iar lipsit de cultură, nu poate A mediocru. &9mil $ioran, Hevelaţiile durerii8 l2Btll #amus9 Albert &!H!?-!H8=( / romancier şi filosof francez, unul dintre părinţii existenţialismului. $ioran, 9mil &!H!!-!HHF( / filosof şi eseist rom n. Scbo"en?auer9 Art?ur &!G::-!:8=( / filosof german, autorul lucrării 6umea ca voinţă şi repre,entare. Seneca9 Lucius Annaeus &< î.Br.-8F d.Br.( / filosof, scriitor şi om de stat roman.

Aplicaţii

9videnţiază problema filosofică abordată in unul dintre te,tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere, indic nd premisele şi consecinţele sale" 3#ericirea noastră răm ne întotdeauna numai o dorinţă, fără ca vreodată să poată deveni o speranţă, dacă nu intervine o altă putere &...( care să împartă fericirea după meritele şi vina oamenilor, care să poruncească întregii naturi şi să conducă lumea cu înţelepciune supremă, ceea ce înseamnă să credem în 1umnezeu4 &Immanuel Mant(. în ce măsură crezi că e,perienţa de viaţă a fiecăruia constituie un fundament pentru dezlegarea sensului vieţiiA #ormulează şi argumentează un punct de vedere personal. 9laborează un scurt eseu despre sensul vieţii, lu nd în considerare unul dintre următoarele conte,te" a( viaţa nu este dec t un 3drum către moarte4" b( viaţa este doar o clipă în raport cu infinitatea timpului+ c( suntem singuri, fără 1umnezeu+ d( în această lume suntem doar pelerini spre cetatea lui 1umnezeu &Augustin(.

1

;!

Hecapitulare

2M)E
E Pro-lematica naturii umane #once"tele de bază ale antropologiei filosofice" Cnatura umană Cesenţă umană Cidentitate umană C alteritate 7Celălalt8. Pers"ective &un'amentale> C abordarea antropologiei creştine" omul este fiinţă contradictorie, dar natura lui este desc-isă spre bine &%laise 0ascal( Cabordarea raţionalismului clasic" omul este fiinţă cugetătoare &>ene 1escartes(. , Omul este "ersoană> Cpersoana dezvăluie fiinţa autentică a omului Csensurile conceptului de persoană Cvaloarea absolută a persoanei, ca scop în sine &Immanuel Mant(. (F. Omul este &iinţă socială> Cperspectiva organicistă &Aristotel( Cperspectiva contractualistă =ean-.acWues >ousseau(. (C.('entitate şi alteritate> Csemnificaţiile alterităţii Cabordarea metafizică" alteritatea este opusul #iinţei &0laton( Cabordarea e,istenţialistă" $elălalt este condiţia şi cenzura morală a e,istenţei mele Zean-0aul@artre(. C. Omul este &iinţă culturală> 6specificul abordării filosofiei culturii" Eucian %laga" impactul şi semnificaţia culturii asupra e,istenţei omului. $onstantin 6oica" dualismul manifestării culturale a omului" de tip istoric şi de tip logic+ două modalităţi logice de înţelegere a relaţiei om &parte(7societate &întreg(. CL Sensul vieţii Cîntrebările despre sensul vieţii şi orizonturile de aşteptare C principalele abordări filosofice" voinţa de a trăi &#riedric- 6ietzsc-e( şi absurdul &Albert $amus(.

!. Indică direcţiile principale de problematizare ale umanului în fîlosofie. Argumentează în favoarea celei pe care o consideri ca fiind cea mai relevantă. ;. Argumentează pro sau contra" 0robabil, cel mai important sens al ma,imei socratice 3$unoaşte-te pe tine însuţi4 este" "ă devii ceea ce eşti. ?. Analizează comparativ abordarea lui 0ascal şi cea carteziană, pornind de la ideea lui Mant că omul este persoană. <. 0recizează cui aparţine următoarea idee" ca fiinţă socială, omul este o fiinţă naturală denaturată. Indică o altă teză filosofică despre om ca fiinţă socială. F. Menţionează una dintre consecinţele distincţiei identitate7alteritate în definirea persoanei.

Evaluare cunoaşterii sale, din iubirile şi urile sale şi aşa mai departe+ prin urmare, în lipsa obiectelor pe care le cunoaşte, le iubeşte sau le urăşte, el nu ar putea fi ceea ce este. 9l este în mod esenţial şi evident un fragment" luat ca sumă totală a realităţii, el ar fi autocontradictoriu4 &%ertrand >ussell, Pro-leme/ le Gloso#iei8. $omentează te,tul într-un scurt eseu, lu nd ca repere următoarele" precizarea problemei filosofice abordate+ identificarea şi prezentarea soluţiei pe care o susţine autorul+ identificarea şi analiza argumentului prezentat în te,t+ indicarea şi caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu problema respectivă+ analiza comparativă a celor două concepţii+ prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal.
.-ii: !."i#iţ

8. $omentează următoarele idei" * celălalt este, în primul r nd, ceea ce este diferit de mine+ * în acelaşi timp, el este semenul meu+ * este, aşadar, alter e$o, un alt eu şi un altul dec t mine, deopotrivă eu şi noneu+ * prin el mă cunosc pe mine însumi, ceea ce sunt eu şi ceea ce nu sunt eu. G. 0ornind de la ideea că omul este 3fiin ţă culturală4, evidenţiază o corelaţie posibilă între cele două perspective de teoretizare pe care le propune $onstantin 6oica" 3partea este în întreg4 şi 3partea este purtătoare de întreg4. Arată dacă în imaginea din această pagină este vorba de un întreg. 1acă da, care dintre cele două situaţii prezentate de 6oica este cea potrivită aiciA :. @tabilind relaţia dintre următoarele noţiuni / 3e,istenţă întru mister şi pentru revelare4 şi 3mutaţiune ontologică4 /, anali zează concepţia lui Eucian %laga despre om ca fiinţă culturală. H. $iteşte cu atenţie următorul te,t" 36atura unui om, de e,emplu, este alcătuită din amintirile sale si din restul

!=. 9laborează un eseu liber plec nd de la următoarele te,te" * 3Kiaţa nu e,istă, iar moartea este o stare de vis. @uferinţa a inventat at t pe una, c t şi pe alta, spre a se .ustifica pe sine însăşi. 6umai omul se poate c-inui între o irealitate şi o înc-ipuire4 &9mil $ioran(. * ,A stabili ce este şi de unde începe viaţa este o cerinţă de care depinde viaţa noastră& &)mberto 9co(. !!. 9laborează un eseu cu privire la una dintre următoarele teme" * relaţia dintre înţelegerea naturii umane şi sensul vieţii+ * înţelegerea omului ca Gintă culturală.

ciborgii etc.. cu microprocesoare integrate. H7.( 0entru mulţi alţii.aţiile şi ipote. &. practic toate obiectele artificiale mai importante vor deveni 3inteligente4. ca şi din rapoartele privind răpiri OL<. &. &. $omanda de la distanţă a tuturor acestor dispozitive şi calculatoare se va face prin microprocesoare implantate în cap. -ibrizi nedoriţi de 1umnezeu rezultaţi prin acţiunea îngerilor căzuţi.. prin reţeaua de transmitere a datelor. 9le vor fi şi interconectate. bioroboţii. noi cunoaştem doar o singură civilizaţie te-nologică / a noastră / şi nici o supercivilizaţie &. vom putea vorbi unii cu alţii Qde la o minte la alta4. pentru ca în momentul următor toate informaţiile necesare despre acel subiect să ne sosească în minte. în %iblie găsim crearea 9vei din coasta lui Adam &donareA(.I S C I P LI N A R I T ATE #IE2@2#I9 UI )#2E2II9 1A6 1. toate celelalte specimene fiind distruse de 0otop etc. 6e putem g ndi la cercetările privind regenerarea.perimente genetice menite să îmbunătăţească specia umană. cele din alte tradiţii #olclorice sau reli$ioase. Eucrări principale" C e ce tac civili. fără a scoate sunete şi la orice distanţă.. Kom vedea prin oc-i situaţi la mii de Tilometri. va fi suficient să ne g ndim la un subiect.istat o intervenţie e.#A>$AU &n. în ce scop se puteau realiza oare astfel de operaţiiA 0entru a crea în cele din urmă un 3supraom4 ca acela visat de 6ietzsc-eA 0entru mai multă creativitate sau inteligenţăA &.ării Păm4ntului şi a omenirii de către o Bnteli$enţă "uperioară ţin4nd de o supercivili..( @pecia umană se va sc-imba şi ea. A publicat articole şi cărţi de referinţă în domeniul ufologiei.aţie. . în mai puţin de o sută de ani.. prelungirea speranţei de viaţă.( . 1A61.. "upercivili. conectate direct la creierul uman. sunt compati-ile cu ideea monitori. #A>$AU.ternă în apariţia omului şi în îmbunătăţirile ulterioare ale sale.aţiile extraterestre C Extraterestrii printre noi1 )fologie / cercetare asupra controverselor privind obiectele zburătoare 1icţionar neidentificate &2Y6(..emplar ideal... ingineria genetică. fără complicatele dispozitive utilizate astăzi în teleprezenţă. !H<=( 9ste vicepreşedintele A@#A6 &Asociaţia pentru @tudiul #enomenelor Aerospaţiale 6eidentificate( clin >om nia. prin internet. $orelează concepţia filosofică despre natura umană cu ipoteza supercivilizaţiei. . vom acţiona prin braţe robot la distanţe la fel de mari sau ne vom înt lni unii cu alţii în realitatea virtuală.( 1in păcate.( @crierile din vec-ime sunt pline de aluzii la e. Aplicaţii E Identifică tema şi precizează semnificaţia problemei supercivilizaţiilor. o invazie spaţială de tipul celei din filmul Bndependence aT pare perfect plauzibilă.( Anumite persoane cred c-iar că a e.oate istoriile privind experimente $enetice+ cele din Bi-lie. 6oe a fost un e.a extraterestră &>evista Ftiinţă şi te3nică.. Mai mult.==. cu toate calculatoarele şi bazele de date din lume.. toate prin intermediul acestui implant. în viitorul apropiat.

A$onie 2n Grădina G3etsimani &detaliu( ine şi rau 5eorii morale -le e etica aplicată . în eaorul unor activităţi ne $rupe sau m ec3ipă8 C să recunoşti consecinţele etice implicate de o anumită poziţie fifosofică+ C să argumentezi un punct de vedere personal m cadrul unei dezoateri etice.V unele araumente pro şi contra la pro-leme controversate de etică apficată.C să precizezi sensul conceptelor şi categoriilor esenţiale pentru studiuf fifosofiei moraleU C să #ormule. Andrea Mantegna &!<?!-!F=8(.

cutume(. care au în comun ideea că orice om este determinat să realizeze propriul bine" ca scop 7etica teleolo$ică8 sau ca datorie 7etica deontolo$ică8. 1espre conţinutul moral sau imoral al actelor noastre. după cum. Aceste aprecieri sunt morale şi este specific omului că îşi apreciază comportamentul din punct de vedere moral.udeca moral o faptă. tot aşa cum conduita sa în familie. Au fost propuse mai multe 9soluţii:.loacele pe care şi le propune omul în acţiunile sale. treb iie îndeplinită însă condiţia esenţială" acel comportament să presupună opţiunea. Vudecata morală se aplică e. 0entru teoriile de tip teleolo$ic. s#era morală este 3mediul4 propriu. 2ntoarcerea Fiului risipitor u ini Morala 9ste un ansamblu de reguli. de a-şi înţelege şi raţionaliza comportamentul. ci şi. de pildă. 5ipuri" * morala virtuţii * morala datoriei * morala utilităţii * etica situaţiilor concrete &etica aplicată(. respectiv asigurarea moralităţii acţiunilor sale. imperativul categoric.clusiv comportamentelor omului.MOHA6A %iri9 UI >[) . drepte sau nedrepte. de cercetare a principiilor acţiunii umane deliberate. 6umai acţiunile omului sunt valorizate ca fiind -une sau re7e. deliberarea.udecat în termeni morali.tualizate de norme şi valori. reguli. 592>II 95I$9 1ar ce este moralaA $are sunt temeiurile în baza cărora apreciem că o acţiune este sau nu moralăA în conte. de valori comportamentale acceptate de societate &grup social( la un moment dat. despre modul şi capacitatea de a respecta legile şi normele morale se pronunţă etica &gr.emplu.t filosofic. căci numai în cazul său vorbim despre #iinţa morală.urnalistului X al profesorului etc(. po. 6umai astfel vom putea compara actul nostru cu ceea ce prescrie re$ula morală.emplu. prin urmare. . omul manifestă nevoia de a o cunoaşte şi de a o e. @pecificul filosofiei morale 2M)E 9@59 @I6I)>A #II6LN M2>AEA In raport cu lumea reală. faţă în faţă cu sine sau cu semenii. care apreciază valoarea morală a acţiunilor în funcţie de scopul &gr. s-au conturat două mari teorii etice. #o'uri> sisteme conte. societate. locul şi rostul său în )nivers şi. în grupul de prieteni poate fi altruistă sau e$oistă. #olosim termenul 3etică4 şi în sens de practică umană. 5ipuri" * moraTeligioase &de e. $u toate acestea.clusiv conduitei umane. @copul acestor demersuri este nu numai limitarea arbitrariului şi a dezordinii.plica. mai ales. absenţa de la înt lnirea cu prietenii este . morală sau imorală. et3os8. în mod automat. e. mai ales. de a-şi cunoaşte propria natură. dar şi în sens de teorie. 0entru a . pro-lema #undamentală se referă la determinarea celui mai mare -ine pentru om şi a căilor prin care acesta poate fi atins. introducerea armoniei şi ordinii în relaţiile cu semenii. telos8 lor. morala este reflecţia raţională despre scopurile şi mi.ustificată de motive care ţin de sănătate(. norma prin care apreciem comportamentul în termenii relaţiei dintre ceea ce #acem şi ceea ce trebuie să facem. 9ste normativă" legi. că am încălcat morala &dacă. 6erespectarea unei promisiuni nu presupune.itive sau ne$ative.ăP. în filosofia tradiţională. Astfel. norme morale. 9scopul >embrandt &!8=8-!88H(. alegerea. etica creştină( * 'eontolo=ice> X al politicianului X al medicului X al . manifestă nevoia la fel de imperioasă. principii morale &de e. nu orice act uman poate şi trebuie să fie .

tica tra'iţională * $are este fundamentul moralităţiiA @oluţii clasice7 5ipuri ale eticii tradiţionale" W scopul ]X etică teleolo=ică * -edonism &plăcere( Aristip 9picur * eudemonism raţional Aristotel 9pictet * eudemonism teologic @f. problemele ecologice &care privesc atitudinile omului faţă de mediul natural( sau etica în afaceri. c t şi caracterul abstractnormativ al eticii tradiţionale.(. dezvoltat mai ales de către . Br. înţeleasă ca activitate raţională conformă cu virtutea / pentru eude/ monismuiraţional. deci numai ca fiinţe morale. deion8.m. VeremS &!G<:-!:?. .a.==?( /filosof american.G= î. fondatorul Fcolii epicureice. ştim că standardele morale diferă de la o epoca la alta şi c-iar de la o societate la alta. administrarea crizelor etc. 1e aceea. apreciată prin consecinţele acţiunii. Ideal de neatins.umătate a secolului al XX-lea. @t Mi1 .imală ar trebui ca 3repartizarea4 bunurilor în societate să nu se facă la înt mplare. %inele moral nu mai înseamnă împlinirea cu orice preţ a datoriei. $onform unei teorii de tip deontolo$ic. dacă aceste consecinţe reprezintă un bine pentru c t mai mulţi oameni. care. 95I$A A0)$A5A în a doua . consideră că binele societăţii este ceea ce determină dreptatea. în acest caz. pe de altă parte. o normă morală. este 3principiul celei mai mari fericiri4.plicaţie. moralitatea acţiunii este apreciată în funcţie de împlinirea datoriei &gr. datoria trebuie împlinită în afara oricărui interes personal şi indiferent de consecinţele sale. susţine >a\ls.o?n Stuart M&ll9 se consideră că utilitatea.( / . utilitarismul.tica a"licată * 1eterminarea moralităţii acţiunilor in conte."icurG b( fericirea sau desăv rşirea &gr. cum ar fi etica medicală sau bioetica &eutanasia. donarea ş. critică utilitarismul clasic. în acest tip de e. Rilliams. 9picur &?<!-. Mant W consecinţele XW consecventialiam &consecinţionism( * utilitarism V. ci. 1icţionar %ent-am. deşi recunoscută ca necesară. (mmanuel :ant9 întemeietorul acestui tip de etică. 1in perspectiva eticii apucate.urist şi filosof englez. dacă nu credem în şi dacă nu e. în teoria concurentă. deoarece numai astfel. cu at t mai mult. respectiv în faptul că acestea duc sau nu la realizarea 3celei mai mari fericiri4. în plus. cum ar fi aceea a iubirii semenilor.itatea relaţiilor umane. cum ar fi responsabilitatea socială. au generat problematizările şi reflecţiile specifice acestui nou tip de etică. avortul. considera că raţionalitatea este unica virtute a ordinii morale în societate. suntem demni de #ericire. în mod abstract. acţiunea este morală.H-. reale &şi nu imaginare(.o?n >a\ls. eudaimonia8. 5otodată. fundamentat de AristotelG c( m ntuirea sau împăcarea sufletului cu 1umnezeu / pentru eudemonismu2 teolo$ic.==?( / filosof englez. 3obligare necondiţionată4. Rilliams. nu abstracte V.( / filosof grec.tica 9ste sistemul teoriilor morale+ doctrină care stabileşte criteriile moralităţii modalităţile şi mi.d. fericirea răm ne doar o speranţă.6ine $i r u vieţii: este" a( plăcerea &gr. dezvoltat mai ales de SEntul Au=ustin şi SEntul 5oma 'H AWuino. lumea dinamică a economicului av nd şi componente morale. nu este o condiţie suficientă pentru a deveni în mod automat fericiţi. %eraard &!H. consideră că datoria. în mod iluzoriu. 0entru ca binele colectiv &fericirea generală( să fie ma. >ac-els %. %ent-am V.te concrete. 27 . nu rezolvă situaţii de viaţă dificile. $omple. . curent etic întemeiat de către . care. $n%o . moralitatea acţiunii rezidă tocmai în consecinţele acţiunii.istă 1umnezeu.loacele acţiunii morale. Augustin X datoria" etică 'eontolo=ică Imm. atunci. pe de o parte. >espectarea datoriei este esenţială. >ac-els. s-a impus ca domeniu important al filosofiei morale etica aplicată. etica aplicată cercetează aspecte privind situaţii de viaţă concrete. Vames &!H<!-. dimpotrivă. 3edone8 / pentru 3edonism.

MO73L3

.ur $e este bineleAO
%inele şi răul sunt termeni uzuali. îi folosim în diverse conte,te pentru a e,prima aprecieri sau evaluări. #olosim termenul 3bine4, de pildă, pentru a spune că 3vremea este bună4, că 3au trecut ani buni de c nd s-a înt mplat un eveniment4, că un om 3este tată bun4, fie pentru a e,prima 3bunătatea4, fie pentru a preciza că este vorba despre tatăl natural, sau vorbim despre bunuri patrimoniale, de consum etc. Complexitatea terme/ nilor moralei se manifestă prin două caracteristici" polisemantismul termenilor &aşa cum am văzut în e,emplele de mai sus( şi -ipolaritatea categoriilor morale. 1e obicei, în aprecierile noastre, facem distincţia între fapte şi valoarea acestora, prin consideraţii de tipul" bine7rău, moral7imoral, pios7nepios, drept7nedrept ş.a.m.d. In realitate, de multe ori aceste distincţii sunt răsturnate, în sensul că 3tratăm binele ca pe un rău şi răul ca pe un bine4 &9picur(. Binele şi răul sunt cate$oriile #undamentale ale moralei. In filosofia tradiţională, 3binele4 este problematizat în două moduri. în primul r nd, termenul are semni#icaţie meta#i,ică. Astfel, pentru 0laton, cea mai înaltă dintre cunoaşteri / sursă a dreptăţii, a virtuţilor, a ordinii şi armoniei etc. / este binele &gr. a$at3on8. 0lasat în lumea inteligibilă în v rful ierar-iei #ormelor, Binele in sine e,primă ceea ce este, adevăratul -ine, principiu ultim, ar-etip, sursa cunoaşterii noastre adevărate, în sc-imb, în lumea simţurilor, 3lumea vizibilului4, binele fiind confundat cu plăcerea, nu este binele autentic, ci unul aparent, sursa acestuia afl ndu-se în sensibilitatea, în impresiile omului. 2ri de c te ori credem că trăim binele, în realitate confundăm binele aparent cu binele autentic. 2ric te bunuri am poseda, oric tă cunoaştere credem că deţinem, în absenţa cunoaşterii binelui, nu cunoaştem nimic cu adevărat, nu ştim ce este frumosul, ce este adevărul. #ilosoful vorbeşte despre trei forme ale binelui uman" cel 3pe care ne-am bucura să-! avem de dragul lui4, cum ar fi veselia sau alte plăceri nevătămătoare+ 3binele pe care-! iubim pentru el, c t şi pentru ceea ce provine de la el4, cum ar fi confortul fizic, şi binele 3căruia îi aparţin sporturile, vindecarea bolilor &...( şi celelalte modalităţi de a face bani4. Acesta nu îi poate aduce omului fericirea, ci, în cel mai bun caz, răsplata. @ursa fericirii posibile se află însă în virtutea dreptăţii. în viziunea lui Aristotel9 %inele în sine este o noţiune vidă, căci nu e,istă un %ine absolut care să unifice toate determinările binelui. %inele real e,primă însă relaţia dintre acţiunile noastre şi scopul propus. în înţelesul său de cauză finală, binele este 3menirea4 tuturor lucrurilor" 3c nd este vorba de fiecare caz în parte, este binele său, iar c nd este vorba de natură, în ansamblul său, este %ine absolut4 7Meta#i,ica8. în al doilea r nd, vorbim despre bine în sens moral. 0rintre întrebările fundamentale ale eticii, se numără" $e este -inele1 Există -ine intrinsec1 Este -inele 2nsuşirea esenţială şi permanentă a lucrurilor1 "au este doar atri-utul prin care noi valori,ăm 2n .udecăţile noastre propriile comporta/ mente, $usturi etc1

>afael @anzio &!<:?-!F;=(, Fcoala din Atena &detaliu(

He$ula mea de viaţă, după care 2mi călău,esc comportarea şi a cărei 2ncălcare o consider un păcat, este de a acţiona in #elul cel mai in măsură să producă #ericirea cea mai mare, lu4nd Bn considerare at4t intensitatea #ericirii, c4t şi numărul de oameni #ericiţi. Ftiu că mama/mare consideră acest punct de vedere ca pe o re$ulă de viaţă de nepracticat şi susţine că este imposi-il să ştii ce anume poate să producă cea mai mare #ericire. &%ertrand >ussell(

Activitate de grup
2rganizaţi-vă în grupe de c te patru-cinci elevi. * 1eterminaţi semnificaţia conceptului 3regulă de viaţă4 în te,tul de mai sus. * Identificaţi alte re$uli de viaţă pe baza propriei e,perienţe.

6ine $i r u 5radiţia filosofică şi cea religioasă consideră că binele suprem, 1umnezeu, este reperul moral fundamental+ în sc-imb, răul este o 3privare de ceea ce este natural şi trebuie să aibă fiecare. 0rin urmare, nimic nu este rău potrivit esenţei sale4$5oma dOAWuino(. 2mul, fiinţă limitată, înclinată mai degrabă să facă răul, se manifestă ca fiinţă morală dacă respectă legile divine" îl iubeşte pe 1umnezeu şi se iubeşte pe sine, iubindu-şi semenii. în altă ordine de idei, relativismul şi subiectivismul sunt deopotrivă atitudini morale, dar şi viziuni filosofice. @ofiştii au iniţiat aceste abordări filosofice" binele este o 3măsură4 deopotrivă subiectivă şi relativă, din moment ce 3omul este PmăsuraQ tuturor lucrurilor4. Alţi filosofi antici argumentau că binele nu trebuie confundat cu voinţa subiectivă de a face sau nu binele, în funcţie de interese sau scopuri. 1impotrivă, binele moral se manifestă în relaţiile cu semenii prin respectarea virtuţilor, prin viaţa raţională dusă în comunitate cu semenii &Aristotel(. C 6A5)>A %I69E)I M/ai au,it de multe ori spun4nd că ideea Binelui este cea mai -altă dintre cunoaşteri, cea căreia dreptatea şi celelalte virtuţi ii acordă utilitatea şi avanta.ele lor. Acum eşti conştient că nu cunoaştem in mod satis#ăcător această idee. Or, dacă nu o cunoaştem, indi#erent c4t de -ine cunoaştem restul, ştii că aceste cunoştinţe nu ne/articu nimic utile. Cre,i că ar ti avanta.os să avem o mulţime de lucruri, dacă nu sunt -une, sau să cunoaştem totul, cu excepţia Binelui, şi să nu cunoaştem nimic despre #rumos şi despre Bine1 esi$ur, ştii la #el de -ine că ma.oritatea oamenilor con#undă Binele cu plăcerea, 7...8 cei care au acest senti/ ment nu pot explica despre ce #el de cunoaştere este vor-a, dar sunt o-li$aţi să spună p4nă la urmă că este cunoaşterea Binelui 7...8 ca şi cum noi ar tre-ui să/i Nnţele$em c3iar din momentul in care au pronunţat termenul 9-ine:. <umeam Frumos in sine, Bine in sine şi aşa mai departe Fiinţa reală a #iecăruia dintre lucrurile pe care le/am sta-ilit mai 2nt4i ca multiple, dar le/am aran.at apoi suideea lor proprie, postul4nd unitatea acesteia din urmă. 7...8 Hecunoaşte aşadar că ceea ce răsp4ndeşte lumina adevărului asupra o-iectelor cunoaşterii şi con#eră su-iectului care cunoaşte puterea de a o #ace este ideea Binelui, 7...8 dar este #als să credem că una sau alta sunt acelaşi lucru cu Binele0 natura Binelui tre-uie să #ie privită ca mult mai valoroasă. &0laton, Hepu-lica8

Info
AnaliDa i'eatică a te5tului !. ('enti&icarea "roblematicii> natura %inelui. ;. eDa susţinută> 3%inele este cea mai înaltă dintre cunoaşteri4. ?. Ar=umentare> 1acă nu cunoaştem %inele, indiferent c t de bine cunoaştem restul, aceste cunoştinţe nu ne sunt utile. Cau,a+ ma.oritatea oamenilor confundă plăcerea cu %inele, prin urmare, cunoaşterea lor este aparentă, eronată şi inutilă. $. #oncluDia> Binele in sine este" * realitatea supremă, )nul/temei pentru lucrurile multiple+ * fundamentul a tot ce este real şi adevărat şi al obiectelor cunoaşterii+ * sursa puterii de a face binele. 5. #once"te &iloso&ice> Bine in sine, -ine, dreptate, virtute, plăcere, uni tate, multiplicitate, adevăr, #als.

h

"ilindu/ne să #acem mai -ine, stricăm adesea ce e -un. &Rilliam @-aTespeare(

Aplicaţii
9videnţiază problema filosofică abordată în te,tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. 2. I n e,plicaţia lui 0laton, semnificaţia filosofică a binelui este una pur teoretică+ poţi identifica un argument care să susţină acest mod de înţelegere a bineluiA 3. In ce măsură veselia, confortul fizic şi sporturile, ca forme ale binelui, nu reprezintă adevărata cunoaştere a bineluiA 0oţi da e,emple din propria e,perienţăA Identifică în relaţia bine-adevăr dacă, prin dob ndirea adevărului, dob ndim şi fericirea sau dacă fericirea ar putea să fie consecinţa posesiei acestei cunoaşteri+ dă e,emple.

Cuv4ntul 9-ine: se re#eră deci la un anume o-iect elementar de $4ndire, 2ntre nenumărate altele0 acest o-iect a #ost identi#icat #recvent cu un altul / o eroare pe care o voi numi 9eroarea naturalistă:. &I.9. Moore(

Dicţionar
Moore, Ieorge9d\ard &!:G?-!HF:( / filosof englez. @-aTespeare, Rilliam &!F8<-!8!8( / poet, scriitor şi dramaturg englez. ;H

MOHA6A

%R(,)R(#8 *(, JS#8, &!:<<-!H==( Acest filosof şi scriitor german a fost inspirat de romantism, mai ales de Art-ur @c-open-auer. A lăsat, ca precursor al e,istenţialismului, o vastă şi inedită operă despre condiţia umană. Ui-a propus să înlocuiască fundamentele moralei tradiţionale creştine, pentru a edifica o nouă morală, a voinţei de putere. Lucrări "rinci"ale> C Aşa $răit/a Larat3ustra C incolo de -ine şi de rău C Ecce Qomo C Genealo$ia moralei C <aşterea tra$ediei m Ftiinţa voioasă.

$oncepţii despre bine şi rău
$u scopul de a reevalua valorile, %rie'ric? *ietDsc?e consideră că natura binelui şi răului nu trebuie căutată nici în 3pre.udecata teologică4, 3nici dincolo de lume4. 0roblema este de a şti dacă binele şi răul sunt inventate pentru a servi ca fundament al .udecăţilor noastre morale sau în ce măsură, identific nd natura binelui şi răului, umanitatea progresează în plan moral. $onform filosofului, binele şi răul, printr-o dublă determinare, îşi au originea în voinţa de a trăi, mai precis, în voinţa puternică, a celui pe care îl numeşte stăp4n, şi în voinţa slabă, a sclavului. 6u ştim dacă binele este un concept sau este o stare, o atitudine sau un scop etc. 6u avem nicio certitudine că omul care este considerat bun este într-adevăr bun, iar cel apreciat ca fiind rău nu este bun. 6ici metoda raţională a filosofiei nu ne relevă natura binelui şi răului. 2 posibilă înţelegere a semnificaţiei lor ar putea fi e,plicaţia etimologică a termenilor" în ma.oritatea limbilor, 3bun4 înseamnă 3nobil4, 3distins sufleteşte4, iar 3rău4, 3vulgar4, 3grosolan4, Vosnic4. în ceea ce priveşte filosofia moralei, nici aceasta nu a reuşit să elucideze problema. 1e pildă, în morala Tantiană, care stabileşte că 3toate conceptele morale îşi au sediul şi originea cu totul a priori în raţiune4 &comună sau teoretică(, binele moral înseamnă împlinirea datoriei. 0entru 6ietzsc-e, binele şi, asemenea lui, răul ar trebui mai degrabă înţelese din perspectiva celor două tipuri de morală" 3morala de stăp n şi morala de sclav4, iar e,istenţa acestora este rezultatul modului de înţelegere şi e,perimentare a binelui şi răului. )na e,primă voinţa puternică, iar cealaltă voinţa sla-ă. în sensul acesteia din urmă, 3binele4 nu este comun celui din primul tip de morală+ dimpotrivă, este apreciat ca fiind 3răul4 din cealaltă. în consecinţă, morala de sclav este resentimentară, iar valori cum ar fi mila, compătimirea, modestia etc, deşi sunt preţuite în numele binelui însuşi, nu sunt, în fond, dec t valori 3utile4 pentru a îndura povara e,istenţei. Eipsiţi fiind de forţă, de voinţă puternică, cei slabi sunt permanent preocupaţi de ceea ce le lipseşte, şi anume libertatea şi fericirea, inutile ca idealuri pentru cei puternici, care simt că ei determină asemenea valori. $ei cu voinţă puternică le interpretează altfel" 3eu sunt liber, tu trebuie să te supui4D Aşadar, pentru morala de sclav, resentimentul şi utilitatea sunt sursele binelui şi răului, aşa cum le practică voinţa slabă. în sc-imb, cei cu voinţă puternică, care refuză o asemenea morală a resemnării, găsesc că valorile lor se află dincolo de -ine şi de rău, dincolo de compătimire şi milă. încrederea în sine, capacitatea de autodăruire sunt virtuţile cărora li se dedică cei puternici. în acest fel se e,plică de ce oamenii puternici, fiind activi, nu vizează o fericire artificială, clădită pe resentiment+ 3compar ndu-se cu duşmanii lor

h

Binele este prin aceea că eu 2l vreau şi 2n a#ară de aceasta el nu există. Aceasta este expre/ sia li-ertăţii. &@oren MierTegaard(

L

m #ond două sunt ne$aţiile pe care termenul meu de imoralist le 2nc3ide 2n sine. 2n primul r4nd, eu ne$ un tip de om care p4nă acum a #ost socotit cel mai de seamă, omul -un, -inevoitorul, -ine#ăcătorul. 7...8 Ar " 2n$ăduit să considerăm cea de a doua ne$are ca #iind decisivă, 2ntruc4t supraaprecierea -inelui mi se pare 7...8 o consecinţă a decadenţei, un simptom al slă-i/Y ciunii. &#riedric- 6ietzsc-e(

fericirea celor slabi este 3un narcotic. o linişte &.( ei ştiu. să nu despartă fericirea de acţiune4.. în 30 sc-imb.&... o ameţire. . are o formă pasivă&.( o destindere a sufletului şi trupului. de asemenea. pe scurt..

..6ietzsc-e.. 3ărnicia. modestia. morala sclavilor.. pe cel care u.ic. 9dincolo de Bine şi de Hău: / iată un domeniu 2n care se poate mani#esta compătimirea şi alte sentimente asemănătoare. inima caldă. &#r. morală a utilităţii în conte. asupra acţiunilor. concepţia lui #r.. Dicţionar MerTegaard...tul filosofiei morale a lui 6ietzsc-eA $ompară aceste sensuri cu cele pe care termenii daţi le aveau în Antic-itate. -inele şi răul.ă de a mai G -un din momentul c4nd a. incolo de -ine şi de rău8 2ntr/adevăr.loace de a indura povara existenţei. prin extindere. Aplicaţii E Arată care sunt ideile principale ale te.8 impotrivă.ă mie este dăunător 2n sine:. vă . $omentează . Ilustrează prin c teva e..un$e pe -u.8 E evident că pretutindeni cali#icativele morale au #ost aplicate mai int4i oamenilor şi doar mai t4r.8 "clavul priveşte cu invidie virtuţile celor puternici+ el este sceptic şi suspicios.. 7. 6ietzsc-e.e existenţa su#erin.ilor sunt evidenţiate şi scăldate 2n lumină+ sclavul preţuieşte compătimirea. în care dintre acestea vă regăsiţiA $are este semnificaţia filosofică a termenilor şi e. Fi cum ar G cu putinţă să existe un -un comunI Cuv4ntul se contra.ă cu 9no-il: şi 9detesta-il:0 anta$onismul 9-un : şi 9rău: are o altă ori$ine.ice pe sine+ ceea ce poate G posedat 2n comun are 2ntotdeauna prea putină valoare. 6ietzsc-e cu privire la cele două tipuri de morală.udecata teolo$ică de cea morală şi n/am mai căutat ori/ $inea răului dincolo de lume. Acesta/i locul de o-4rşie al vestitului anta$o/ nism dintre 9-un: şi 9rău:. @oren &!:!?-!:FF( -filosof şi teolog danez.presiilor -ine. el #iind acela care con#eră cel dint4i presti$iu lucrurilor. 7..ele vecinului. &#riedric. din/ colo de -ine şi de rău. su#erin. incolo de -ine şi de rău8 in #ericire. m4na servia-ilă şi săritoare. şi c3iar cei nede/ cişi şi istoviţi de ei 2nşişi se 2ndeletnicesc cu morala+ care va G oare numitorul comun al evaluărilor lor morale1 7. modestia sunt valori utile. oprimaţii. Argumentează pro şi contra faţă de cele două modalităţi de a g ndi binele si răul. -ărnicia. &#r. calităţile menite să uşure. apreciind că 9ceea ce 2mi dăunea. 6ietzsc-e. care creează valori 7. 7. 6ietzsc-e.. 7.. Aşa $răit/a Larat3ustra8 Binele 2ncetea. rău.istă morale de stăp ni şi morale de sclavi. aproape sin$urele mi. căci acestea sunt calităţile cele mai utile..iu.. pe cel care se pncepe să vor-ească şi să tacă.ul acestei prime varietăţi de morală anta$onismul 9-un: şi 9stri/ cat: ec3ivalea. stările su#leteşti elevate şi tru#aşe sunt resimţite ca distinctive. 6ietzsc-e..ă -ucuros de severitate #aţă de sine insuşi 7.8 #aţă de #iinţele de ran$ in#erior şi #aţă de străini cei puternici pot acţiona după cum cred de cuviinţă sau 9după voia inimii:. * Analizaţi fragmentele de mai sus şi elaboraţi un punct de vedere unitar privind problematica binelui şi a răului la #riedric6ietzsc-e. 2n orice ca. "ă presupunem că asupriţii. 7.emple în care răbdarea. 7. in care stăp4/ nitorii sunt cei care determină noţiunea 9-inelui:.6ine $i r u C 12)A 5I0)>I 19 M2>AEA 9.8 Aristocratul simte că el este cel care determină valorile. ro-ii. posed4nd c3iar un ra#inament al -ănuielii #aţă de tot acel 9-un:preţuit de cei puternici.emple diferite relaţii interpersonale din perspectiva celor două tipuri de morală.. ama-ilitatea /. ră-darea.. &#r.8 Cu totul alt#el stau lucrurile 2n ca... 7..8 "ă remarcăm pe dată că in ca. Ftiinţa voioasă8 Activitate de grup 2rganizaţi-vă în grupe de c te patru-cinci elevi.ea. am 2nvăţat din timp să deose-esc pre.ii.. nici nu există. ele determin4nd ierar3ia. Genealo$ia moralei8 O-4rşia 9-inelui şi răului: / o 2m-unătăţire va G inventată numai de acela care ştie să simtă că 9lucrul acesta nu este -un:.ul celui de/ai doilea tip de morală..tului de mai sus. ?! .ute de nestrămutat.8 o ast#el de morală constă in $lori#icarea sinelui. încearcă să găseşti e. că pentru aceasta nu are nevoie să o-ţină 2ncuviinţarea cuiva. stăp4n asupra lui 2nsuşi. &#r. noţiuni cre.8 2n primul ca.8 Aristocratul respectă in propria/i #iinţă pe omul puternic. Morala sclavilor este esentialmente o morală a utilităţii.

trebuie să se manifeste ca 3dispoziţii -abituale4 pentru că. 3de-a lungul unei vieţi desăv rşite4. e. al doilea mare oraş al 2ccidentului. $ea mai mare parte a vieţii şi-a consacrat-o apărării creştinismului. cu toate acestea.loacelor prin care omul reali.ut. . Aristotel precizează că omul. In sensul eudemonismului raţional.ată pe două direcţii de problematizare" în ce constă -inele şi care este actul speci"c omului0 altfel spus.clusiv doar acestor tipuri de plăceri. în această viaţă.eu C Con#esiuni C espre . fiind considerat unul dintre 0ărinţii %isericii. evlavios. A trecut la creştinism în anul ?:G şi a a. Găsesc că părerile mele etice 7anume că nu există valori a-so/ lute8 sunt ar$umentativ ire#uta-ile. A interpretat creştinismul prin prisma neoplatonismului. fericirea se poate atinge doar fragmentar sau preliminar. şi omul interior.istă însă o fericire viitoare. #ără a-! e.. principiul final al tuturor acţiunilor omului+ în sc-imb.uns episcop de Bippona. 9udemonismul 5eoria morală pe care o numim eudemonism s-a manifestat în filosofie sub două forme" eudemonismul raţional şi cel reli$ios.8 <u pot 2ntrevedea ar$umente 2mpo/ triva valorilor etice a-solute şi. omul exterior..clude. $eea ce diferenţiază cele două forme ale eudemonismului este modalitatea de a identifica natura şi mi. 3pacea dintre om şi 1umnezeu4. nu pot crede că a nu/ţi plăcea cru. reface armonia cu divinitatea. devine profesor de gramatică şi retorică la $artagina.ă %inele suprem.i. nici pasiuni. 32 .istă. deopotrivă. cu c t omul o poate practica permanent. 7. care nu sunt nici afecte. cu toate că sunt $reu de cre. Aceasta este cu at t mai desăv rşită. ce fel de 3bine4 este esenţial pentru fiinţarea umană şi ce îl defineşte pe om ca specieA 0rin aceste determinări. 0entru Au=ustin 'in 8i""ona9 eudemonismul este 3pacea dintre trup şi suflet4. reprezintă manifestarea morală a omului.imea nestăvilită e numai o c3estiune de $ust.loacele împlinirii fericirii. In sc-imb. actul specific uman rezidă în comportamentul raţional al sufletului. care caută divinitatea. în consecinţă.rinitate. 1ar omului îi sunt proprii şi alte activităţi. care îl constr nge pe om să-şi împlinească activitatea proprie+ în caz contrar.primă acea stare prin care omul. $-iar dacă. limit ndu-şi e. eudemonismul susţine că %inele suprem 7"ummum -onum8 este 1umnezeu.ea. a afectelor. care îi aduc în primul r nd plăcere. care sunt proprii părţii 3apetenţe4 a sufletului sau celei 3pasionale4. fără ca acestea să fie limitate de către partea raţională a sufletului. scopul eudemonistului este acela de a demonstra că fericirea este tangibilă şi constă în activitatea raţională conformă cu virtutea. ceva asemănător cu a nu/ti plăcea să studie. nu îşi iroseşte eforturile doar cu scopul distracţiei. AU4US (* )(* 8(PPO*A &?F<<?=( Aureliu Augustin s-a născut la 5agastes &în provincia romană 6umidia(. Acesta din urmă deosebeşte bucuria de adevărata fericire. ambele fiind e.MOHA6A 592>II M2>AE9 . media dintre două vicii &cum ar fi cumpătarea.emplificări ale eticii teleolo$ice. 1ar ce este eudemonismulA #ilosofia morală atribuie eudemonismului problematizarea naturii şi mi. Vocul ar fi una dintre ele. &%ertrand >ussell( ^JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ . ameninţat în acea vreme de religii populare &mani-eismul(. erezii. în om coe. demonstraţia filosofică este a. virtuţile. 0otrivit lui Aristotel9 binele este scopul. 3pacea dintre oameni4.istenţa la -rană şi creştere. fiinţă al cărei specific constă în raţionalitate şi stări morale.. Ar fi şi absurd ca scopul vieţii să fie dedicat e. 1upă studii temeinice. activitatea îl conduce spre realizarea binelui şi se manifestă ca acţiune morală dacă este conformă cu virtutea. împăcat cu sine şi cu lumea de care s-a îndepărtat.8 <u cunosc solu#ia. în forma sa reli$ioasă. Kirtutea. omul ar trăi asemenea plantelor. dedicat lumii senzoriale.ocul trebuie înţeles şi practicat ca repaus între activităţi. secte etc. 7. ca medie între abuz şi insuficienţă(. #ericirea ca m ntuire e.mr 9tica teleologică. Lucrări "rinci"ale> C Cetatea lui umne.. datorită -abitus-ului &obişnuinţei( 3omul devine bun şi îşi împlineşte bine funcţia proprie4.

ci doar acelora care te slu. unele plăceri sau Etica nicoma3ică &manuscris medieval. iar 2n cea a calităţii este numit virtute. iar pe celelalte st K numai 2n vederea acestuia şi dacă nu orice lucru 2l dorim 2n vederea a altceva 7. dacă există un act care/i este speci#ic.8 Fericirea apare deci ca un -ine per#ect şi autar3ic.. umne. ca şi cum ar G ceva necunoscut pentru mine1 7. eu caut viaţa #ericită.8 2nc4t e limpede că -inele nu este ceva comun $eneral şi unic0 alt#el el nu ar #i #ost inclus 2n toate cate$oriile.. ca şi cum aş G uitat/o..eorii morale 6 %. în ce fel ar argumenta eudemonistul raţional că fericirea înseamnă 3împăcarea4 cu sine şi cu lumeaA $omentează posibilitatea fericirii tale în sensul armoniei sau dizarmoniei dintre scopurile pe care ţi le-ai propus şi reuşitele tale. . care dintre #elurile de -ine ar putea G considerat ca -ine 2n sine1 Cele pe care le urmăiim şi numai pentru sine. vederea. el este numit divinitate şi intelect.esc de -unăvoie.im numele #ericire şi 2ndată recunoaştem cu totii cape ea o r4vnim0 nu ne 2nc4ntă doar sonoritatea cuv4ntului. acă tre-uie să spun cum voi căuta viaţa #ericită..eul meu. cum sunt $4ndirea.R(#(R. Acest lucru va #i uşor de reali.R%. aşa cum pentru #lautist.. şi anume -inele suprem..at dacă vom sta-ili care este actul speci#ic omului.. acă actul speciGc unui om este activitatea su#letului con#ormă cu raţiunea sau cel puţin nu lipsită de raţiune 7..8 Binele este exprimat 2n tot at4tea moduri ca şi existentul 7căci 2n ca/te$oria esenţei.idă 2n lucrările lor. pentru că ea este scopul tuturor actelor noastre 7. "ă o caut oare prin reamintire. pentru tine.8 este evident că acest scop tre-uie să #ie -inele.. şi din cau.. 7. 1etermin nd relaţia dintre bine şi scopuri la Aristotel.. de exemplu. pentru un sculptor. Etica nicoma3ică8 6 %.S . Căci. analizează aceeaşi relaţie la @t Augustin.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. se pare că -inele şi per#ecţiunea re. U* B(*.A .)(*1A C4nd te caut pe tine.8 A-ia dacă au. %iblioteca din Ieneva( onorurile1 7. 7"i.# +( AU AR8(# acă există un scop al actelor noastre pe care/' urmărim pentru el 2nsuşi. 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. să ne -ucurăm 2ntru tine. Augustin. 9laborează un minieseu pornind de la aprecierile că fericirea este 3bine perfect şi autar-ic4 şi că 3fericirea se află în credinţa în 1umnezeu4. 2n cea a relaţiei utilitate 7. 2n cea a cantităţii măsură. 2mi pun următoarele 2ntre-ări.. 7.. Con#esiuni8 Aplicaţii . iar această -ucurie eşti tu 2nsuţi. P.8 Aşadar. tot ast#el tre-uie să #ie şi pentru om. dar 2ncă mai ţin minte că am uitat/o1 "au să o caut prin dorinţa de a o cunoaşte... ci 2ntr/una sin$ură 7.8 actul propriu unui individ oarecare este identic cu cel al unui om desăv4rşit.. Fi aceasta este adevărata #ericire a vieţii...A +( #R.R(#(R..8 ar tre-ui poate să lămurim şi mai -ine ce este ea.8 Căci există o -ucurie care nu este dată celor #ără evlavie. Argumentează pro şi contra posibilităţii fericirii eudemonistului. ca şi pentru o activitate sau 2ndeletnicire anume..a ta0 aceasta este #ericirea adevărată şi nu există altă #ericire. &Aristotel.

/ .

Ce este acesta1 "uGetul.u'aimonism &gr. nici puterea trupului nu te poate #ace #ericit+ nici una.uns -anii pentru a G #ericit.i de . ar un suGet drept. 7Ma3a-3ărata8 .uns duşmanii pentru a G ne#ericit0 nu/i de a.uns mintea pentru a do-4ndi avere0 nu/s de a. nici alta nu re. fericire+ concepţie.i mai rău.istă vremii. 33 .uns prietenii pentru a G #ericit0 nu/s de a. teorie ce pune la baza moralei năzuinţa spre fericire. Caută ceva care nu se #ace . eudaimonia( / desăv rşire. -un şi mare. căruia nimic nu i se poate 2mpotrivi. Ma?ab?ărata J p=em epic sanscrit+ operă fundamentală pentru spiritualitatea indiană. &@eneca( <u/s de a.<ici #rumuseţea c3ipului.

asigură omului fericirea.istenţă4 real şi activ. ca 3absenţa suferinţei din corp şi a tulburării din suflet4. în sens negativ.@pinoza( _---------------------------------------" Binele real şi răul real sunt mai importante dec4t doar a-senţa -inelui şi răului0 7. imaginaţia. întemeiat de către 9picur.8 "ă luăm ca -une anumite re$uli de viaţă. dar superioare. ci şi calitatea plăcerilor sau durerilor. dat fiind că. trăirea plăcerii este una morală. Astfel.@pinoza cu aceea a lui %ertrand >ussell. Intelectul..ira-ilă prin ea 2nsăşi. 0lăcerea este definită. . 9ste moralmente corect ca fiecare să caute să-şi diminueze suferinţa prin împlinirea scopurilor sale. în mod raţional. plăcerea este scopul vieţii.MOHA6A . Mill precizează că utilitarismul este o doctrină neegoistă. în mod firesc. pentru că. plăcerea este de.clusivist. nu contrazice moralitatea. "ă $ustăm plăcerile at4t c4t este nevoie să ne păstrăm sănătatea. valoarea lucrurilor pe care ie dorim sau pe care le respingem este dependentă de prezenţa sau absenţa plăcerii.. 2n "ne să urmărim -anii sau orice alt -un material at4t c4t este nevoie ca să ne păstrăm viaţa şi sănătatea şi să practicăm acele o-iceiuri ale societăţii care nu se opun scopului nostru. care constă în 3a avea spiritul lipsit de orice agitaţie şi corpul lipsit de durere4.. 0lăcerile pot fi înalte sau frivole. deşi toţi oamenii sunt determinaţi. 1ar. 1impotrivă. deşi are înclinaţia naturală de a o trăi. ca stare de ec-ilibru a trupului şi sufletului. 0rin ideea de calcul al plăcerilor şi prin determinarea înţelepciunii drept 3cel mai mare bun4. ca 3mod de e. 1ar cum ar putea omul să dob ndească astfel plăcereaA @oluţia lui 9picur este aparent la îndem nă" o viaţă sănătoasă şi alungarea fricii de moarte. conţin şi produc de asemenea plăceri. pe c t posibil. $ă unele plăceri sunt mai valoroase dec t altele este dovedit de faptul că nu toţi oamenii rezumă plăcerea doar la distracţii. #iindcă este un bun înnăscut.ăar 9tica teleologică. pentru -edonist. 0e scurt.. dintre bine şi rău. vom spune că #aptul că cineva trăieşte plăcerea este intrinsec -un. din care 3izvorăsc toate celelalte virtuţi4.8 Aşadar. omul nu se manifestă doar instinctiv în raport cu plăcerea. #ericirea ca utilitate. 7. $riticii atrag însă atenţia asupra generalităţii termenului 3utilitate4 &un sadic. durerea. poate considera că plăcerile sale. $aravaggio &!FG!-!8!=(. plăcerea morală este seninătatea înţeleaptă. evaluează nu doar cantitatea. sunt şi morale( sau că dreptatea nu poate fi redusă la utilitate şi nici promovată printr-un astfel de principiu e. nu toţi urmăresc aceleaşi plăceri şi aceeaşi cantitate a acestora. care nu se rezumă doar la plăcerile fizice. . 0rin nuanţarea relaţiei dintre plăcere şi durere. Bedonismul şi utilitarismul A doua direcţie antică în cadrul eticilor de tip teleologic este 3edonis/ mul. 9picur argumentează în favoarea ideii că principiul plăcerii nu suprimă normele morale.. şi anume pe acestea+ "ă vor-im pe 2nţelesul mulţimii şi să #acem după #elul ei de a vedea tot ce nu ne 2mpiedică 2ntru nimic de a ne atin$e scopul 7. .. în general. utilitaristul ia in calcul. un bine natural. fericirea presupune capacitatea de a elimina. 3morala este domeniul în care se manifestă corectitudinea acţiunilor noastre4. în timp ce fericirea este suma totală a plăcerilor particulare4. ceea ce ne provoacă opusul plăcerii. pentru o concepţie -edonistă.udecata sobră4 &gr. Căci nu vom spune că ne$aţia sa / nimeni nu tră/ ieşte plăcerea / este intrinsec rea. fiindu-i 3utile4. ci artă.re-uie o-servat că se spune numai relativ că ceva e -un sau rău. &%aruc. @ucătorii * Argumentează pro sau contra" Vocul este scopul vieţu4. 6efiind ştiinţă. care întemeiază principiul celei mai mari #ericiri. &>odericT $-is-olm( * $omparaţi regula de viaţă a lui %aruc. $a atare. creaţia. 0entru a demonstra că 3promovarea fericirii este principiul ultim al teleolo$icI& şi pentru a preveni înţelegerea eronată a principiului utilităţii &care afirmă că 3fericirea este sinonimă cu utilitateaO`. în general. -edonismul lui 9picur se diferenţiază de cel susţinut de către Aristi" 'in #irene9 potrivit căruia 3scopul este plăcerea particulară. Identificarea unui principiu unic al moralităţii este scopul demersului filosofic al . să trăiască plăcerea. dacă suntem 3edonişti. de pildă. pentru că înţeleptul o caută şi o trăieşte ca pe o virtute" cumpătat şi cu discreţie.8. ataraxia8.o?n @tuart M&lL Acest principiu este utilitatea. 0lăcerea.

prin natură nu orice su#erinţă tre-uie totdeauna evitată. c4nd din ele decur$e o neplăcere mai mare pentru noi. * Alcătuiţi două grupe şi elaboraţi un punct de vedere unitar cu privire la relaţia dintre utilitate şi plăcere din perspectivele" . 7. discipol al lui @ocrate+ întemeietor al Ucolii cirenaice. valori deopotrivă morale şi politice. C 0EN$9>9A 9@59 )6 %)6 a66N@$)5 eoarece plăcerea este primul dintre -unurile 2nnăscute. ci .8 o repulsie de ne2nvins.ositor.Br. e aceea. consideră societatea ca şi cum ar fi un singur individ+ or. pentru ca binele colectiv &fericirea generală( să fie ma. in mod #iresc.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. #ericire: se 2nţele$e plăcerea sau a-senţa su#erinţei0 prin ne#ericire durerea şi privarea de plăcere. este după ei a-solut . "crisoare către Menoiceus8 m 0>I6$I0I)E $9E9I MAI MA>I #9>I$I>I Po. un -un apropiat.osnic şi 2n. o plăcere mai mare. nici un o-iect mai -un şi no-il pentru dorinţă şi e#ort. ci prin plăcere 2nţele$em a-senţa su#erinţei din corp şi a tul-urării din su#let.filosofic. 1e aceea o societate nu poate fi morală dec t prin afirmarea priorităţii . 1 Aristip din $irene &c..filosofic. $ompa ?.e #ericirea şi in. & E 9vident şi selec . care. ci adesea renunţăm la multe plăceri. primul şi cel mai mare -un este 2nţelepciunea. în mod abstract. o doctrină demnă doar pentru porci.uste 2n măsura 2n care tind să promove. 7. totuşi. Ae la cel al altor oameni8 este o existenţă #erită pe c4t posi-il de durere şi c4t mai -o$ată posi-il 2n plăceri at4t 2n privinţa calităţii..economică &legea utilităţii marginale( .ustiţiei şi libertăţii..( / filosof grec..8eorii morale individualist.imal. 7.ie / linişte. căutarea motivelor #iecărei ale$eri şi respin$eri ca şi alun$area acelor păreri prin care cele mai mari tul-urări pun stăp4nire pe su#let.8 scopul suprem cu re#erire la care şi pentru care sunt de.udecata so-ră..uale 7. >odericT &!H!8-!HHH( / filosof american. ?8= i.. Fi de multe ori considerăm multe su#erinţe pre#era-ile plăcerilor dacă suportarea timp 2ndelun$at a unor c3inuri ne aduce. ar trebui ca 3repartizarea4 bunurilor în societate să nu fie aleatorie &înt mplătoare(.. <u succe/ siunea ne2ntreruptă de c3e#uri şi or$ii #ace o viaţă plăcută. 7.filosofică &-edonism+ utilitarism( .. . Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. <?Fc. deşi toate plăcerile ne sunt. mai ales pentru stoici. &Vo-n @tuart Mill.psi-ologică &motivata şi afectivitatea(...8 Potrivit Principiului celei mai mari #ericiri 7.8.iţia care acceptă ca #undament al moralei utilitatea sau principiul celei mai mari #ericiri susţine că acţiunile sunt . ecadenţa romanilor &detaliu( Activitate de grup 0lăcerea" * este un concept" .psi-ologic .uste in măsura 2n care tind să producă opusul #ericirii.presiilor plăcere. c4t şi a cantităţii. Prin.ira-ile toate celelalte lucruri 7"e că ne $4ndim la -inele nostru.. A presupune că viaţa nu are 7. intre toate acestea.psi-ologic . 5tilitatea+ * este un concept" .. critică utilitarismul clasic.o?n RaLls9 preocupat de pericolul pe care îl implică separaţia dintre politică şi morală. 0reciz e utilitate. ca urmare.8 &9picur. 0recizează semnificaţia filosofică a conceptelor şi a e.economic . --------------.8 Atunci c4nd spunem că plăcerea este scopul vieţii.8 un scop mai 2nalt dec4t plăcerea. nenuanţat..8 O ast#el de teorie a vieţii provoacă multor minţi 7.. su#erinţe pre#era-ile plăcerilor... $-is-olm. 5tilitarismul8 5-omas $outure &!:!F-!:GH(.. de aceea nu tre-uie să ale$em orice #el de plăcere ar #i. 35 .1icţionar Atara. seninătate sufletească+ ideal moral pentru unii dintre filosofii greci. $ompară sintagmele 3plăcerea ca utilitate4 şi 3utilitatea ca plăcere4. nu 2nţele$em plăcerile vicioşilor sau plăcerile ce constau 2n des#ătări sen.

MO73L3 h >afael @anzio &!<:?-!F. produc cura. su. şi. &Bans Kai-inger( . ci şi ca imperiul naturii să #ie 9in acord: cu imperiul scopurilor / ceea ce este o utopie a-solută.ă.numele de #ericire. prin el.=(. 9Bmperiul scopurilor: nu este deci 9dec4t o Bdee:. onoare. @ustiţia Putere. adeseori şi tru/ "e dacă lipseşte o voinţă -ună care să Nndrepte şi să conducă la un scop comun 2nr4urirea lor asupra su#letului.e unanim in virtutea maximei in cau. c3iar sănătatea şi toată -unăstarea şi mulţumirea cu soarta sa. &Immanuel Mant( ^ Acest 9imperiu al scopurilor: este 9numai posi-il: căci Nnainte ca el să poată căpăta existenţă ar tre/ -ui nu doar ca toate #iinţele raionale să acţione. -o$ăţie.

`C` bare apel nd la conceptul de ipotetic sale şi nici de prevenirea conflictului datoriilor, care se ivesc în datorie, (mmanuel :ant este e, orice om. în acest sens, Immanuel Mant operează c teva 9tica considerat creatorul acestui tip anumit distincţii" între scopuri, între imperative şi între acţiunile omului, în funcţie de caracterul moral sau nonmo-ral &al scopurilor, al deont de etică. 9l apreciază că e acţiunile omului sunt deter- obligaţi imperativelor şi al acţiunilor care le concretizează(. ologi minate de înclinaţie sau de i, care împlinirea datoriei, 3cea mai sublimă obligaţie4, înseamnă că datorie. 6u au valoare morală se respectarea imperativului categoric+ totodată, aceasta reprezintă
acţiunile din 2nclinaţie &c nd în subiectul acţionează din interes general egoist, cum ar fi, în e,emplul , etica său, cazul băcanului care le deontol vinde marfa clienţilor la un preţ ogică fi,, valabil pentru oricine, este pentru a obţine un profit c t mai constru mare( şi nici cele con#orme ită în datoriei, dar nu din datorie &deşi .urul a fi binefăcător este o datorie, întrebăr poţi acţiona în acest sens ii" 3$e determinat de plăcerea este o procurată de aprecierea celor acţiune din .ur(. în sc-imb, au conţinut morală moral acţiunile realizate din A4. datorie care e,clud orice 0entru înclinaţie &c nd filantropul, că insensibil fiind la suferinţele încearc celorlalţi, datorită propriilor ă să suferinţe, mai are însă puterea răspund de a fi binefăcător(. ă la 9tica deontologică stabileşte această că omul, ca fiinţă raţională, are, între- dincolo de orice imperative '6 supun condiţia 3unică şi universală a demnităţii de a fi fericit4. voinţei )nicitatea acestui imperativ rezidă şi în faptul că, fiind o datorie autono universală, nu are e,cepţii. Astfel, c-iar dacă, uneori, ne #olosim me de semenii noştri, aceasta nu înseamnă că-i folosim doar ca &raţion mi.loace, prin urmare, doar în vederea anumitor scopuri. 1acă, ale( şi de pildă, suntem nevoiţi să împrumutăm bani şi nu îi mai care returnăm, atunci înseamnă că ne-am folosit prietenul doar ca sunt mi.loc, ignor nd că el este totdeavna şi 2n acelaşi timp scop &în necond sine(. 5ocmai această restricţie universalizează imperativul şi, în iţionate concepţia filosofului, îi conferă calitatea de principiu moral. . #iind în ciuda importanţei cov rşitoare, filosofiei morale Tantiene i fiinţă se reproşează rigorismul e,cesiv. în acest sens, de e,emplu, deşi raţional Mant consideră că într-o lume morală minciuna este un viciu de ă şi neacceptat, e,istă şi situaţii în care aceasta poate fi .ustificată, morală, c-iar cu preţul încălcării conştiente a datoriei de a nu minţi. A omul respecta rugămintea cuiva de a nu spune familiei sale adevărul că nu el este grav bolnav reprezintă, potrivit concepţiei Tantiene, o trebuie încălcare a datoriei de a nu minţi. 1e asemenea, mila, să fie compasiunea, c-iar dacă este calificată drept înclinaţie, se dezinte manifestă ca un sentiment profund, care nu suprimă morala. resat de Aceste limitări nu e,clud însă efortul e,emplar al filosofului conseci german de a demonstra şi de a argumenta că împlinirea datoriei nţele înseamnă respectarea demnităţii umane. actelor

8eorii morale #aptul că demnitatea omului nu are preţ, aşa cum au toate celelalte lucruri, nu poate fi doar o consecinţă a respectării datoriei, ci mai degrabă condiţionarea esenţială pentru a ne respecta datoria faţă de om. C IM09>A5IK)E $A59I2>I$ Hepre,entarea unui principiu o-iectiv, intruc4t e constr4n$ător pentru voinpi, se numeşte o poruncă 7a raţiunii8, şi #ormula poruncii se numeşte imperativ. 7...8 ;oate imperativele poruncesc sau ipotetic sau categoric. Cele dint4i exprimă necesitatea practică a unei acţiuni posi-ile considerată ca mi.loc pentru a a.un$e la altceva pe care/' vrem 7sau totuşi e posi-il ca să/' vrem8. Bmperativul cate$oric ar G acela care ar exprima o acţiune ca o-iectiv necesară 2n sine, independent de orice alt scop. 7...8 "copurile pe care şi le propune o Gintă raţională, după -unul plac, ca e#ecte ale acţiunii ei 7scopuri materiale8 sunt toate numai relative0 căci ceea ce le dă valoare este numai raportul lor cu o stare particulară a #acultăţii de a r4vni 7...8 ;oateaces/te scopuri relative nu sunt, aşadar, dec4t -a,a pentru impe/rative ipotetice. ar să admitem că ar exista ceva a cărui e,istenţă, prin ea însăşi, să ai-ă va/ loare a-solută şi care, ca scop in sine, să poată deveni -a,a anumitor le$i, atunci 2n el şi numai inelar putea să re,ide principiul unui imperativ cate$oric posi-il, adică al unei le$i practice. 7...8 acă deci există un principiu practic suveran şi, 2n ce priveşte voinţa ome/ nească, dacă există un imperativ cate$oric, el tre-uie să Ge un ast#el de principiu 2nc4t din repre,entarea a ceea ce este 2n mod necesar scop pentru oricine, Gindcă este scop în sine, să constituie un principiu obiectiv al voinţei, prin urmare, care poate servi ca le$e practică universală. Fundamentul acestui principiu este+ natura raţională e,istă ca scop în sine. Ast#el 2şi repre,intă omul 2n mod necesar propria existenţă şi 2n acest sens el este un principiu subiectiv al acţiunilor omeneşti. ar la #el 2şi repre,intă şi orice altă Gintă raţională existenţa ei 2n virtutea aceluiaşi principiu raţional care e vala-il şi pentru mine0 deci el este 2n acelaşi timp un prin/ cipiu obiectiv, din care, ca dintr/un principiu practic suveran, tre-uie să poată G deduse toate le$ile voinţei. Bmperativul practic va G deci următorul+ acţionează astfel ca să foloseşti umanitatea at t în persoana ta, c t şi în persoana oricui altuia totdeauna în acelaşi timp ca scop, iar niciodată numai ca mi.loc. &Immanuel Mant, 2ntemeierea metaG,icii moravurilor8

Info
* moralitatea+ raportul acţiunilor cu

)icţionar Aantian

* *

*

*

*

*

autonomia voinţei, adică cu o legislaţie universală posibilă prin ma,ime+ voinpi+ cauzalitate a fiinţelor vii+ autonomia voinţei+ este principiu suprem al moralităţii+ este proprietatea voinţei prin care aceasta îşi este ei înseşi lege+ eteronomia voinţei+ este izvor al tuturor principiilor false ale moralităţii+ e,primă aptitudinea voinţei de a-şi căuta legea în altceva dec t în ma,ima morală+ imperativul ipotetic, 3eu trebuie să fac ceva, Gindcă vreau altceva:0 se spune" eu nu trebuie să mint, dacă vreau să răm n respectat+ imperativul cate$oric+ 3trebuie să fac abstracţie de orice obiect, astfel înc t acesta să nu aibă nici o inKu/ enţă asupra voinţei4+ se spune" eu nu trebuie să mint c-iar dacă acest lucru nu mi-ar aduce nici cea mai mică ruşine+ datoria+ necesitate obiectivă a unei acţiuni făcute din obligaţie.

Aplicaţii
! 9viden concep O ;. 1ăe,e ?. Analizf 9videnţiază problema filosofică abordată în te,tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. 1ă e,emple de imperative ipotetice. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere, indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă el a ucis, trebuie să moară. Aici nu e,istă nici un substitut care să satisfacă .ustiţia. 6u e,istă nici o similitudine între o viaţă, oric t de nenorocită, şi moarte4 &Immanuel Mant(. $are sunt 3valorile condiţionate4 la care ai putea să renunţi pentru a respecta imperativul categoricA Identifică situaţii concrete în care, aplic nd imperativul categoric, te-ai simţit tratat ca mi.loc.

i"uri ale 'atoriei X #aţă de sine0 de e,emplu, conservarea vieţii+ X #aţă de alţit, de e,emplu, prevenirea atentatelor contra libertăţii şi proprietăţii+ X 2nt4mplătoare 7meritorie #aţă de sine 2nsuşi80 de e,emplu, a dezvolta, dar şi a conserva umanitatea ca scop în sine+ X meritorie #ap2 de altir. de e,emplu, scopurile lui să fie pe c t posibil şi scopurile mele. &Immanuel Mant, 2ntemeierea metaG,icu moravurilor8

1icţionar
Kai-inger, Bans &!:F;-!H??( / filosof german. '(

MO73L3

0>2%E9M9 19 95I$A A0EI$A5A
#aptul că etica tradiţională nu are răspunsuri şi soluţii satisfăcătoare la problemele omului contemporan a impus în filosofia morală un nou domeniu de cercetare şi reflecţie" etica aplicată. #ără a se substitui teoriilor moralei generale, etica aplicată confirmă, prin actualitatea ei, că nu e,istă un bine general, care să fie unul valabil pentru toată lumea. 5otodată, c-iar şi teoriile moralei tradiţionale sunt divergente în privinţa binelui. @ă ne amintim, de pildă, că datoria şi utilitatea sunt valori morale concurente, divergente. în general, fac obiectul eticii aplicate acele probleme care, fiind controversate, pun în dispută o mulţime de argumente pro şi contra, astfel înc t nu e,istă un principiu moral unic pentru soluţionarea acestor situaţii, cum ar fi aspectele legate de evenimente din sfera politicii şi demersurilor sociale sau ale vieţii fiecăruia. $a să facă obiectul eticii practice, situaţiile controversate trebuie să poată oferi argumente / pro şi contra / din punct de vedere moral, astfel înc t, prin soluţionarea lor, să se poată preveni conflictele de ordin moral. 9tica aplicată nu este însă 3indiferentă4 faţă de cea tradiţională, pentru că principiile moralei generale răm n, indiscutabil, reperele la care se raportează problematizările ei. $eea ce le deosebeşte este faptul că, în timp ce etica generală problematizează teme abstracte ca 3binele şi răul4, 3fericirea viitoare4 etc., etica aplicată analizează, conte,tualiz nd sub aspect moral, situaţii concrete, individuale, cum ar fi eutanasia, avortul, drepturile civile ale unor minorităţi, protecţia omului în faţa e,pansiunii te-nologiei, lumea afacerilor, ecologia etc. In acest sens, eticianul ;ames Rac?els afirmă că morala creştină, care respinge avortul şi eutanasia, de e,emplu, nu poate oferi 3o g-idare morală precisă4. 1eşi preceptele religioase 3pot fi considerate relevante pentru o multitudine de situaţii4, acestea 3nu pot oferi răspunsuri precise la întrebările noastre4+ mai mult, 3în numeroase cazuri, @cripturile şi tradiţia %isericii sunt ambigue4. 0rin urmare, aprecieri de tipul 3corect4 şi 3incorect4 nu trebuie folosite apel nd la divinitate. în cazul eutanasiei, în înţelesul ei de 3ucidere din milă4, este vizată direct etica practică. 0oate fi acuzat medicul de crimăA Ignoră pacientul, din egoism, normele creştineA 0e de altă parte, nici morala utilitaristă nu poate rezolva o asemenea problemă. 1acă, de e,emplu, aplicăm principiul utilitarist al lui Vo-n @tuart Mill, potrivit căruia 3legile care interzic eutanasia nu sunt contrare numai bunăstării generale, ci sunt, de asemenea, restricţii neîndreptăţite asupra oamenilor de a-şi controla singuri propriile vieţi4, atunci este limpede că utilitarismul se plasează pe poziţii anticreştine, ceea ce contravine spiritului acestei doctrine morale. în concluzie, etica aplicată nu elimină conflictele valorice, cum nici nu-şi propune, de altfel, dar are avanta.ul că lărgeşte c mpul tematic al eticii în general şi, mai ales, limitează generalitatea, deseori sterilă, a răspunsurilor la probleme ce vizează viaţa concretă a omului.

)$*

Motivaţia morală <oi apreciem prietenia, dra$ostea şi respectul. 7...8 Aceasta nu este totu/ na cu acţiunea dintr/un simţ a-stract al datoriei sau cu dorinţa de 9a #ace ceea ce este corect:. In'oielile cu "rivire la Mi'ealulN im"arţialităţii ra$ostea şi prietenia implică păr/ tinire #aţă de cei iu-iţi şi prieteni0 ama/ -ilitatea #aţă de oameni in $enere este de asemenea o virtute, dar o virtute de un tip di#erit. 7...8 ceea ce ne tre/ -uie nu este o cerinţă $enerală de imparţialitate, ci o 2nţele$ere a naturii acestor virtuţi. ,tica virtuţii şi &eminismul Pro-lemele le$ate de viaţa privată / in care #emeia domină 2n mod tradiţional / sunt aproape 2n 2ntre/ $ime a-sente. ;eoria virtuţii poate " vă,uţi ca o corectare a acestui de,e/ c3ili-ru. &Vames >ac-els(

C

'8

cu malformaţii cardiace. L2 #aDuistică * părinţii sunt conştienţi de gravitatea bolii copilului+ * părinţii ştiu că avortul este interzis de morala creştină+ * nu e. dimpotrivă. respectiv al adversarilor. #actorul cel mai implicat este v rsta mamei. afirmaţia 39tica e făcută să guverneze acţiunea şi nu doar opinia4 &5-omas 6agel(. digestive. de caracterul fi( licit al războiului. 1îcţionar @indromul 1o\n / boală genetică cromozomială. dar e. !H?G( / filosof american de origine s rbă.ească copilul. 0>2%E9MA5IYA>9 * $e soluţii ar sugera" a( eudemonistul raţionalistA+ b( eudemonistul religiosA+ c( utilitaristulA (((.onă încep nd cu anii !HG=+ poate fi considerată. care s-a afirmat ca disciplină autonomă după ce s-a răsp ndit tendinţa de a dota spitalele şi institutele de cercetare biomedicale cu 3comisii etice4+ în cadrul eticii aplicate intră şi 3etica socială4. Inf o a cunoscut o mare e. Alţii. al cărui scop este propria realizare. imunologice etc.udecăţilor morale în domenii legate de drepturile civile. p`%fr4 Aplicaţii întocmeşte un tablou al adepţilor.STUDIU DE CAZ 9tica aplicată I. îi îndeamnă să nu renunţe.ercitat etica aplicată a fost bioetica. indiferent de mărimea acestora+ d( acceptarea tacită a faptului că în campaniile electorale se fac promisiuni care nu vor fi respectate.ustificat oprobriul moral. tulburări metabolice.pansiune în lumea anglosa. $onsultă mai mulţi medici.istă nicio certitudine pentru un tratament eficient în viitorul apropiat !. uneia dintre situaţiile" a( este necesară folosirea drogurilor pentru tratarea unor boli incurabile+ b( interzicerea circulaţiei autoturismelor pentru reducerea no.istă şi factori precum" tulburări -ormonale. 59>M96II L( PreDentarea caDului Kiitorii părinţi află înainte de naşterea copilului că acesta va avea o boală gravă" sindromul 1o\n. adică studiul . radiaţii. 6agel.? Intrebări "rivin' "roblema * indică două argumente pro şi contra pentru o soluţionare a cazului+ * ce opţiune a părinţilor ar putea fi apreciată ca fiind contrară moraleiA * cum ar trebui să se acţioneze" în favoarea copilului sau în favoarea părinţilorA * dacă părinţii nu ar fi în măsură să-şi îngri. 5-omas &n. cum se va implica societateaA ((. avertiz ndu-i că speranţa de viaţă este limitată şi că dezvoltarea copilului va fi afectată sub ambele aspecte" fizice şi psi-ice.elor din atmosferă+ c( plafonarea impozitării veniturilor. Identifică o situaţie etică problematică şi analizeaz-o din una dintre următoarele perspective" a( poziţia contractualistă" acordurile etice vizează respectarea clauzelor contractuale+ b( poziţia utilitaristă" acordurile etice vizează ca toţi participanţii să beneficieze din acea acţiune+ c( poziţia moralei generale" analiza deciziei etice ţine cont de natura personală a omului. o renaştere a tradiţiei cazuistice a 9vului Mediu şi a începutului epocii moderne+ afirmarea acestui domeniu prin reviste şi centre specializate de cercetare a fost şi o urmare a procesului de transformare a filosofului moral în consilier al instituţiilor publice şi în profesionist care practică şedinţe individuale de counselin$0 primul domeniu în care s-a e. de responsabilităţile colective asupra indivizilor. cu speranţa că în viitor medicina ar putea oferi soluţii. în cazul în care părinţii ar renunţa să dea viaţă unui copil cu -andicapA * $omentează. )nii i-au sfătuit să renunţe la a da naştere copilului. infecţii virale etc. 59M9 19 M91I5ALI9 * Kiaţa este sacră pentru orice individ uman. oculare. * $um îi ocroteşte societatea pe cei aflaţi în dificultateA * în ce măsură ar fi . . în sensul eticii aplicate. în mod legitim.

?H .

$enerale0 irelevanţa teoretizărilor abstracte ale moralei tradiţionale C conflictele şi dilemele morale pot fi rezolvate doar 2n contexte concrete. 40 .F. conformă cu virtutea &Aristotel( X eudemonismul teolo$ic+ / fericirea autentică rezidă în m ntuirea sufletului sau în împăcarea omului cu 1umnezeu &@f. cumpătată şi dreaptă C consecinţionismul &consecvenţialismul( * utilitatea &ca o consecinţă a acţiunilor noastre( este principiul celei mai mari fericiri &Vo-n @tuart Mill( 6 etica 'eontolo=ică * principiul datoriei fundamentează actul moral-raţional. Mant( * autonomia voinţei * omul ca scop în sine / distincţia dintre persoane şi lucruri+ / imperativul categoric.tica a"licată C diferenţierea faţă de eticile tradiţionale / a-stracte. . indiferent de consecinţele acestuia &Imm. definitive. i"uri 'e etică şi teoriile moralei tra'iţionale 6 etica teleolo=ică * problema fundamentală" determinarea celui mai mare bine pentru om W eudemonismul rational+ / activitatea raţională. Augustin( X 3edonismul antic+ / Aristip din $irene" plăcerea este dorită pentru ea însăşi / 9picun plăcerea este scopul vieţii. . )L Binele şi răul C temeiuri şi valori morale fundamentale C abordarea metafizică a binelui &0laton( C sursa binelui şi a răului în concepţia lui 6ietzsc-e 7voinţa de putere8 * morale de stăp ni şi morale de sclavi * funcţia morală a resentimentului. universale. dar viaţa trebuie să fie înţeleaptă. determi/ nate şi nu impun soluţii generale.Hecapitulare M2>AEA L S"eci&icul moralei 6 concepte de bază ale moralei * sfera morală * valori morale * reguli morale C etica şi tipurile ei. (C.

8. 5oma dOAWuino afirma că 3obiectul unei acţiuni umane &.emplifică o situaţie în care nu te simţi constr ns dacă respecţi regula 3să nu faci în mod intenţionat răulD4. Argumentează pro sau contra în legătură cu următoarea aserţiune" 1ezvăluirea în presă a unor aspecte ale vieţii particulare ale unei persoane publice nu încalcă cerinţe etice fundamentale.A desconsidera dictatul raţiunii este ec-ivalent cu a dispreţui porunca lui 1umnezeu4 &5oma dAWuino(+ c( 3&.primă nevoia omului de a-şi raţionaliza comportamentul faţă de semeni. Identifică principalele categorii morale prin care apreciem acţiunile noastre din acest punct de vedere. potrivit concepţiei aristotelice."t Mill(. 0ornind de la aserţiunea lui V..t în care să foloseşti în mod corect termenii" moral. ?.( dă actului respectiv specificul său moral4. Arată dacă această definire minimală este adecvată principalelor teorii morale pe care le-ai studiat în acest capitol. <. virtute. Identific nd plăcerile corespunzătoare fiecăreia.t+ d( indicarea si caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu problema respectivă+ e( analiza comparativă a celor doua concep/ ţii0 f( prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal. !!. $omentează acest punct de vedere. utilitate. morala e.. sau principiul celei mai mari fericiri4 K. care dintre cele trei reprezintă binele autentic. 6ietzsc-e(. Mill. prin intervenţia lor. în Antic-itate.( fundamentul moralei este utilitatea. 9. !. în legătură cu ceea ce este mai greu intervin însă totdeauna arta şi virtutea+ căci. plăcere. cel rău este rău doar datorită unei erori+ luaţi-i eroarea şi îl veţi face inevitabil bun4 &#r. potrivit căreia promovarea fericirii 3este . @crie un te. analizează diferenţa dintre morala de stăp4ni şi morala de sclavi.Evaluare !. #ie următoarea precizare" 3Moralitatea este cel puţin efortul de a îndruma comportamentul cuiva cu a. Z.utorul raţiunii / adică de a face acel lucru pentru care e.. amoral. binele se transformă în şi mai bine4 &Aristotel(. 0ornind de aici.t 3Ui.. Mant :. Ela-orea. este încă şi mai dificil să lupţi . în accepţia filosofiei. $ompară imperativul categoric cu regula recunoaşterii voinţei semenului ca fiind egală cu a ta şi elaborează un dialog imaginar între #r. F. imoral. analizează. au fost identificate la un moment dat trei tipologii umane" 3iubitorul de înţelepciune4. Citeşte cu atenţie afirmaţia" 30rin urmare.istă cele mai bune temeiuri / acord nd în acelaşi timp valoare egală intereselor fiecărui individ4 =. .ustificarea şi trebuie să fie instanţa de control a tuturor scopurilor noastre. Identifică principalele consecinţe etice pe care le implică următoarele abordări filosofice" a( 3#ericirea este activitatea conformă cu virtutea 3&Aristotel(+ b( . dar nu este ea însăşi singurul scop4.. av nd în vedere următoarele cerinţe" a( identificarea problemei pe care o abordează+ b( identificarea şi prezentarea soluţiei pe care o susţine autorul+ c( identificarea şi analiza argumentului prezentat în te.>ac-els(. !=.@t. 3iubitorul de victorii4 şi 3iubitorul de c ştig4.ă un eseu despre moralitate plec nd de la următorul te.. după cum spune Beraclit. G. 6ietzsc-e şi Imm. cu plăcerea dec t cu m nia. elaborează un eseu despre relaţia dintre fericire şi moralitate.

Ea fel ca toţi ceilalţi locuitori ai acestui univers înc-is.a. Bnsula nu este dec t o e. 0rin urmare. 0utem de. biologia ne promite marea cu sarea. un .. @e spune că. este cel care trăieşte în lumea obişnuită. 1octorul MerricT. #ilmul nostru începe într-un univers subteran ştiinţifico-fan-tastic.emplu. Pro-lema donării umane * $lonare / izolarea unui fragment de A16 şi multiplicarea identică a acestuia+ reproducere a unor organisme vii pentru a obţine fiinţe genetice identice.. dar este foarte serioasă. Asta e ceea ce spune. un mamifer" oaia 1ollS. este realizabilă. #ilmul ne conduce. clone perfecte ale unor oameni bogaţi. eroul nostru speră ca. în final.leS. Pro-lema donării umane. Acest eveniment a provocat numeroase reacţii de ordin religios şi filosofic. dar şi propriile clone. care îşi pot astfel oferi organe de sc-imb în caz de boală şi accident.cepţia unei 3insule4 misterioase. cu e. către înt lnirea între clonă şi original şi acolo totul se dezvăluie. destinat profesorilor şi elevilor. vinde organe. fondatorul acestei clinici.( Ipoteza ne face înfioară. a. s-a lovit de probleme de dezvoltare care l-au obligat să lase clonele să ducă o viaţă normală. &. în realitate.tensie a aceleiaşi problematici. de bună vreme. prin transplantul ficatului clonei sale în propriul corp.terior.istă viaţă în e.utată de geniul genetic. o ec-ipă de geneticieni scoţieni a reuşit să obţină prin donarea unor celule nereproducătoare. A scris mai multe articole şi cărţi de specialitate şi are un site pe internet. * în anul !HHG.ucător de baseball alcoolic va putea avea un ficat nou. 6e promite totodată şi o oroare absolută. într-o zi. profesor la )niversitatea din %aSonne şi la liceul 3Kictor 1uruS4 din Mont-deMarsan. găseşte un fluture viu. întrebările pe care şi le pune se amplifică şi se clarifică. @9>I9 $A#A65A6 9ste doctor în filosofie. se pare că lumea este otrăvită+ ceea ce îl determină pe erou s -şi pună întrebări asupra adevăratului sens al e. spun ndu-le clienţilor că aceste corpuri răm n în stare vegetativă şi nu sunt conştiente. Ea suprafaţă. @pre e. în film. e. în realitate. 1e ce au fost minţiţiA Ea ce se raportează această e. 3omul4. pe post de piese de sc-imb. în final. să cultivăm celule. Utim doar" Cea mai -ună dintre lumi. să fie ales pentru a merge pe 3insulă4.istenţă foarte ordonată într-un oraş unde toată lumea se îmbracă la fel şi unde totul este sub controlA 5oţi locuitorii acestui straniu stabiliment sunt.IPLINARITATE #IE2@2#I9 UI $I69MA52I>A#I9 @9>I9 $A>#A65A6. Bnsula. dar. celălalt. #ranţa. FilosoGe şi spiri/ tualitate. a lui Bu. clona. perfect compatibil. nu este considerat drept 3uman4. 0rintre eseurile filosofice referitoare la diverse opere cinematografice se numără şi Bnsula.istenţei sale şi asupra libertăţii care îi este lăsată. dar. bineînţeles. Meritul acestui film este de a pune problema cultivării celulelor către o .

. . 0rezintă un punct de vedere personal cu privire la consecinţele morale pe care le generează donarea.derivă perfect previzibilă.ăm această tendinţă de perfecţionare a corpului prin piese de sc-imbA Aplicaţii !. o reproducere identicăA 5rebuie să încura. este o fiinţă umană ca toate celelalte.. Identifică şi comentează consecinţele posibile ale ingineriei genetice asupra moralei. 1ar avem oare dreptul să facem ceea ce natura nu a produs niciodată. 1in momentul în care clona este realizată.

1repturile omului să #ormule.uri de 2ncălcare a drepturilor omului. anali.area pro/ -lematicii li-ertăţii şi responsa-ilităţii in plan social/politiC8 a e$alităţii şi dreptăţii8 C să identifici si si să anali. C #rederic Auguste %art-oldi &!:?<!H=<(. in caracteri.i şi să compari principalele teorii politice mo-erne şi contemporane8 să anali.[tYi-Ym.i unele ca.i pro-lemele de le$itimitate a puterii 2n cadrul unor teorii politice moderne şi contemporane0 C să \tidzezi ar$umenta/ rea. "tatuia 6i-ertăţii .e.a de tesct etc.i unele opinii personale asupra raportului stat-cetăţe\i.e.e.acest capitol vei reuşi+ C să anali. 2n cadrul unor activităţi pe $rupe sau 2n ecl1ipă0 pornind de la surse mediatice0 C r Eibertate şi responsabilitate socialpolitică 9galitate şi dreptate 5eorii politice moderne şi co`@mporane ! Putere şi le$itimitate Idealul democratic.i şi să ar$umente.

Omul politic. sociologia. $ele mai importante încercări de a preciza prin ce anume se diferenţiază acesta de celelalte componente ale domeniului social.loace tre-uie să "e impuse sau. constr4n$e/ re. în plan politic. printre întrebările şi problemele specifice domeniului se numără" Care sunt sco/ purile de. dreptatea. sta-ilite prin ale$eri democratice1 $a în orice alt domeniu. prin contribuţii fundamentale ale unor filosofi precum Vo-n @tuart Mill. note V2B6@5)AM5MIEE &!:=8-!:G?( A fost unul dintre cei mai cunoscuţi filosofi englezi.d. Această disciplină filosofică s-a dezvoltat însă din ce în ce mai mult odată cu teoriile moderne despre stat. opinii. av nd interese.a. sociologia politică. la ansamblul aspectelor cetăţii. reflecţiile nesistematizate asupra vieţii politice aparţin nd sofiştilor.m. Eucrări principale" C espre li-ertate C Principii de economie politică C "istem de lo$ică inductivă şi deductivă C 5tilitarismul.res pu-lica8. $omportamentul concret al actorilor politici este de asemenea supus analizei. primele contribuţii clasice" Hepu-lica. în planul eticii. 0>2%E9MA5I$A #IE2@2#I9I 02EI5I$9 Politica &gr. economia. c nd şi cumA4 /. 6e$ile &0laton( şi Politica &Aristotel(. a respins socialismul şi a aderat la liberalism. drep/ turile omului. acest ec-ilibru se bazează pe principiul separării puterilor8.istă o diversificare şi o dezvoltare a problemelor în timp. 0e de altă parte. #ilosofia politică îşi împarte însă domeniul cu discipline precum etica. . dimpotrivă. psi-ologia.ează scopurile acţiunii umane şi mi. corect. cunoaşterea problemelor publice şi arta guvernării. respect nd valori fundamentale. #riedric.ie. 5rebuie menţionate. apelează la idei precum distri-uţie şi alocare a 9lucrurilor de valoare:R 3cine. drept etc. cel mai important fiind 0rotagoras din Abdera. ierar-izate în cadrul sistemului social şi al subsistemelor acestuia+ * principala problemă. dar.a. şi. mai ales. a aderat la utilitarismul lui VeremS %ent-am. mi. în al doilea r nd. a insistat asupra calităţii plăcerilor. at t în plan intern.ung la decizii colective. spre deosebire de acesta. scopurile şi. 5-omas Bobbes sau Vean-VacWues >ousseau şi. la 3treburile publice4 &lat. dar ceea ce este vizat înainte de toate este modul în care aceştia tre-uie să se comporte. care sunt socotite apoi ca fiind obligatorii pentru respectivul grup.loacele prin care acestea ar putea fi atinse sunt c t se poate de diverse. deci. din care face parte şi politicul. geografia politică ş.POL&8&C3 #IE2@2#IA 02EI5I$A $9 9@59 #IE2@2#IA 02EI5I$AA 2riginile "losoGei politice se regăsesc în Antic-itatea greacă. în primul r nd. e$alitatea. mai ales. ce obţine. putere. / în sfera acţiunii politice. de a descoperi şi aplica noţiunile morale / bine. evident.loacele necesare pentru realizarea acestora(+ * se manifestă at t în plan local sau naţional. O-iectul de studiu sau domeniul de referinţă al acestei discipline este politicul. c t şi în plan internaţional+ * se manifestă sub forme diferite. elaborate de Vo-n EocTe. şi în filosofia politică e. >eflecţia asupra acestuia are. Info0uterea * este o relaţie socială între două categorii de subiecţi" cei care conduc şi cei care sunt conduşi &elementul esenţial este dominaţia80 * este un factor de organizare şi reglare a vieţii sociale &fi. în funcţie de domeniu" putere politică. politica vizează orice modalitate prin care membrii unui grup. polis / oraş-stat( se referă. te-nologică etc+ * se prezintă sub forma unor centre de putere. )nul dintre factori este însăşi evoluţia politicului de la o epocă la alta. c t şi în plan internaţional. militară. este mana$ementul puterii. respectiv asigurarea unui ec3ili-ru al puterii &în plan intern.BaSeT. nevoi divergente a. @e distinge de acestea prin faptul că se concentrează asupra unor caracteristici foarte generale ale procesului politic şi printr-o puternică tendinţă normativă. economică. Vo-n >a\ls ş.loace pentru sta-ilirea şi atin$erea acestora1 Aceste mi. pe de o parte. In acest sens. precum li-ertatea. Mai întotdeauna însă.ira-ile 7pentru toţi81 Care sunt cele mai -une mi.

++ .

un mi. 6umai astfel şi numai în măsura în care instituţiile politice şi agenţii politici individuali se vor supune 3domniei Eegii4 &#riedric. 0rotagoras din Abdera &<:G-<. 0entru ei. în ultimă instanţă.= î. reprezentant al so#iştilor. diferenţierea acestuia faţă de alte domenii ale e. aceasta este idealul.ercita şi limitele e.primă faptul că puterea trebuie să răm nă. >ezultatul acestora poate fi o dispersare a puterii. @uveranitate / atributul specific puterii supreme în cadrul unei ierar-ii politico-. <imeni nu deţine mult timp o pu/ tere -a. a tipurilor de discurs. puterea se defineşte. stabilirea limitelor în care aceasta se poate e.imizată. 9tatism / concepţie care subordonează societatea statului. mobilul oricărei acţiuni politice.&c <8-!. teoriile contractului social subliniază distincţia dintre puterea sau suveranitatea poporului şi puterea celui sau a celor care guvernează" aceştia nu au puterea în mod natural. Iniţiatorii teoriei politice a elitelor sunt Iaetano Mosca şi Kilfredo 0areto. drepturile naturale ale oamenilor(. puterea nu este un scop în sine. cea mai importantă sursă a acesteia este identificată azi în votul universal şi alegerile libere. care determină condiţiile în care o pot e. ci un instrument. cum arată pluraliştii. cum se argumentează în teoria elitelor. e. Ioet-e( C4nd cineva poate #ace ce vrea. în str nsă legătură cu ideea clasică a suveranităţii poporului. împărţită între mai multe centre sau grupuri de influenţă. culturale(. politice. prin care idealul clasic al libertăţii individuale poate ceda locul. idealul democratic e.ată pe violenţă0 numai cea moderată este dura-ilă. &0lutar-( 1icţionar Autoritate / relaţie socială între cel puţin doi actori. implicit criteriul.BaSeT(. limitarea puterii. 1intre preocupările principale ale filosofiei politice de-a lungul timpului trebuie menţionate mai ales" a( încercările de a elabora teorii ale statului ideal sau ale politicii ideale+ b( stabilirea elementelor esenţiale ale politicului.uridice+ situaţia în care nu e. un loc aparte îl au reflecţiile asupra puterii Cine are putere in societate1 Cum este distri-uită puterea 2ntre di#eritele $rupuri sociale1 Care este relaţia dintre putere şi deci.F( / scriitor şi moralist greac.ie1 $oncept fundamental al acesteia şi element esenţial al politicului. &V. ca afectare.istenţa unei elite în viaţa politică reprezintă o constantă fundamentală.ercita fără a aduce atingere libertăţii. a procedurilor limba. în care unul dintre actori acceptă să-şi modifice comportamentul în funcţie de cerinţele. în mod liber sau nu.R.ternă care să aibă autoritate asupra unui stat & 0lutar. sau în perioada Iluminismului. )na dintre cele mai importante teme ale teoriilor şi dezbaterilor politice este aceea a le$itimităţii puterii. în mod necondiţionat. este o mare prime. dimpotrivă.( / filosof grec.die ca nu cumva să voiască ce nu tre-uie. Aşa cum arată clasicii filosofiei politice. 1eşi este puternic înrudită cu autoritatea. a 3celor mulţi4. $alea este. $26$905)E 19 0)59>9 în cadrul filosofiei politice. bazată pe un principiu de legitimitate. puterea politică nu se identifică cu aceasta. <F . Ea r ndul lor.ului politic. numai astfel libertatea individuală va putea fi ma. respectiv a fundamentului legitimităţii+ d( descrierea şi evaluarea acţiunii politice+ e( clarificarea conceptelor.loc subordonat unor ţeluri sau idealuri considerate fundamentale &dreptatea. în lumea medievală. potrivit tradiţiei liberale. în sens larg. libertatea. Indiferent însă de rezultat. autorul cărţii Eieţile para/ lele ale oamenilor iluştri. o concentrare a acesteia. Instaurarea unor regimuri totalitare în secolul al XX-lea a impus noi teme de reflecţie şi încercări de clarificare a mecanismelor prin care se poate trece de la democraţie la opusul acesteia.ercitării legitime a puterii.Br.4iloso)ia politică aparte în polisurile din Irecia antică. în acest sens. ci în baza unui contract sau acord voluntar. ordinele celuilalt 9lită / grup restr ns de persoane care deţine o capacitate de influenţare în diferite medii &economice. normele. dominată de sistemele teologice. sau. &@eneca( Este cusurul acelora care pot mult dea" 2ncredinţaţi că pot totul. bunăstării şi binelui general sau realizării 3misiunii superioare a statului4.plică supunerea oamenilor faţă de putere.perienţei umane+ c( identificarea motivelor care e.istă o putere e. influenţare de către un individ sau o instituţie a atitudinilor sau acţiunilor altora. 0uralism / concepţie potrivit căreia puterea este dispersată.

&%en. anticii apreciau că ordinea cosmosului este determinată de necesitatea naturală. aceea că 3s-a născut pentru activitate şi pentru muncă4. Atribut esenţial al omului. @upus deopotrivă legilor naturii şi propriilor dorinţe. 9ugene 1elacroi. &!GH:-!:8?(. în sens larg. libertatea este definită. >ostul omului în univers este bine delimitat să respecte armonia universală. el trebuie să practice virtuţile.istenţa" cele care nu stau 2n puterea sa &boala. libertăţii individuale. în înţelesul său de necesitate ontologică. stăp nindu-şi şi înfr ng ndu-şi pasiunile şi dorinţele.PO6B. prin darul raţionalităţii &şi al liberului arbitru(. 6umai acesta ştie şi reuşeşte ca. de a asculta sau nu de poruncile lui 1umnezeu. liberul arbitru 3respectă4 spiritul dogmei creştine" răul n-a pree. accesibilă doar omului raţional. de neocolit Stoicii &9pictet. ei sacri"cau mai puţin pentru mai mult. mai ales. creştinismul reg ndeşte raportul om-1umnezeu deopotrivă din perspectivă teologică şi morală.mr $onceptul şi problema filosofică a libertăţii Kaloare esenţială a e. #ără a acorda o atenţie anume problemei libertăţii în general şi. pentru că este în posesia secretului libertăţii" nu confundă şi nu inversează cele două realităţi" celei dint i i se supune. dorinţele. aversiunea(. dar şi pentru viaţa oricărei fiinţe din univers. fiind 3cauza înţeleaptă &. @ub aspect filosofic. Aproape toate -ucuriile mo/ dernilor se a#lă 2n existenţa lor pri/ vată. ca absenţă a constr ngerii. nici alta. 6i-ertatea conduc4nd poporul acă eşti $ata să sacri"ci puţin din li-ertatea ta pentru a te simţi 2n si$uranţă.( a bunului său mers. este şi el supus acesteia. să-şi împlinească menirea. 9ste libertatea înscrisă în însăşi natura omuluiA 2 altă problemă este aceea dacă apatia poate fi aplicată în toate situaţiile concrete de viaţă. şi mai puţine 2n existenţa privată+ 2n con/ secinţă.. atunci c4nd sacri"cau li-er/ tatea individuală li-ertăţii politice. Marcus Aurelius( reinterpretează relaţia necesitatelibertate din perspectiva umanului. 0entru . este 3urzit4. are şansa de a se supune sau nu voinţei divine.amin $onstant( . pe cealaltă o stăp neşte.perienţei umane. dar şi în viaţa fiecărui om. între obiecţiile aduse stoicismului se numără şi aceea că.. faima de conducător( şi cele care depind de el &impulsurile. sărăcia. 1in această perspectivă.BCA EI%9>5A59 UI >9@026@A%IEI5A59 @2$IAE-02EI5I$N . starea de li-ertate este de fapt libertatea interioară."ictet9 omul trăieşte deopotrivă în două realităţi care-i definesc împreună e. a desăv rşirii şi c-iar a propriei e. definit drept puterea de a alege între bine şi rău.presia comună a necesităţii nonnaturale este destinul. $eea ce se înt mplă în general.istat creării omului+ acesta. 9. $5-omas Vefferson( -------^ Anticii $ăseau mai multe -ucurii 2n existenţa lor pu-lică. impersonală. tratează sumar natura umană. pentru că acestea ordonează comportamentul uman. această problematică vizează raportările dintre li-ertate şi necesitatea naturală şi nonnaturală. destinul acţionează asemenea unei cauze prime.istenţe4 OMarcus AureliusK. tu nu meriţi nici una. iar omul. 9ste aceasta întradevăr o stare de seninătate înţeleaptă sau este mai degrabă resemnareA 0rin li-erul ar-itru. notorietatea. determinantă pentru ordinea universală. moartea. 3-ărăzit4 de o 3cauză simplă şi primară4 care 3c rmuieşte universul4. Bmit4ndu/i pe antici modernii ar sacriGca deci mai mult pentru a o-ţine mai puţin. înţeleptul stoic este liber. parte a universului. în problema libertăţii.

#ără a G constr4nşi de cau. $9 9@59 EI%9>5A59AA Eu numesc li-er un lucru care există şi lucrea.istenţei umane. "crisoarea nr. insensibil la durere şi plăcere şi lipsit de pasiuni.os. ci alegere raţională. a nu supune voinţa altuia voinţei noastre. c4t a nu A suspuşi altuia0 ea 2nseamnă. punctele de vedere se supun dezbaterii întregii clase. totodată. &Vean-VacWues >ousseau. Argumentaţi dacă forma de libertate la care se referă vă este necesară acum sau în viitor. un exerciţiu sustras oricărei condiţionări1 <. libertatea 3comună4 şi respectarea legilor" 3soarta libertăţii este legată totdeauna de soarta legilor+ ea domneşte sau piere odată cu ele4. In ce măsură am putea spune că libertatea reprezintă. pe care concepţiile #atalismului au plasat-o în conte. 5-omas &!G<?-!:.istă o corelaţie fundamentală între libertatea individuală.1icţionar Apatie / &pentru unii filosofi greci( stare ideală a înţeleptului. dacă înţelegem libertatea ca posibilitate de a acţiona potrivit voinţei noastre. 1acă înţelegem libertatea ca posibilitate de a acţiona 2n a-senta oricărei determinări.o?n Stuart Mill analizează 3marele principiu al libertăţii individuale4. G* către G. pentru a releva că aceasta se manifestă atunci c nd omul nu este constr ns de nici o cauză e.e externe. F. . libertatea este problematizată şi în sfera socială a e. atunci. sau dimpotrivăA Aplicaţii ! 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.8( / unul dintre autorii eclaraţiei de independenţă &!GG8(+ al treilea preşedinte al @)A Marcus Aurelius &!. ar-itrar. 9.e 2ntr/un #el anumit şi determinat &%aruc. Ea r ndul lui. %en. *A fi liber înseamnă a te supune doar fie însutiA * 0oţi fi propriul sclavA * Indiferenţa înseamnă libertateA *A fi liber înseamnă puterea de a spune 36uD4A * $e este legea pentru libertate" un obstacol sau o condiţieA * BobbS-ul tău este o dovadă a libertăţii.Q.!-!:=( / filosof stoic+ împărat roman între !8! şi !:=.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. în conte. iar constr4ns acela care e determinat de altul să existe şi să lucre. ?.udecata imposibilităţii libertăţii.6i-ertate şi responsa-ilitate social/politic4 #aţă de voinţa divină. 1impotrivă. $onstant. în sfera proprie libertăţii individuale. după bunul plac. liberul arbitru nu înseamnă însă acţiune arbitrară. 0entru Vean-VacWues >ousseau e. cu participarea întregii clase+ Xgrupurile se constituie aleatoriu+ Xfiecare grup alege un coordonator+ X profesorul prezintă variantele de mai . respectiv puterea şi dreptul societăţii de a interveni în viaţa privată. în viaţa concretă. <iciun om care este stăp4n nu poate G li-er.terioară să acţioneze într-un anumit fel OBaruc? S"inoDaK. In care dintre aceste situaţii ai acceptat liber să fii constr ns şi în care teai simţit constr ns să acţionezi liberA --------------.ă numai din necesitatea naturii sale. Modernii depăşesc pre. Vefferson.tul necesităţii de a limita puterea statului. 47 . "crisori scrise de pe munte8 Activitate de grup * I ndiţi-vă la întrebările de mai . atunci trebuie să recunoaştem că nu suntem liberi.@pinoza.emplifică ideea de destin. "c3uller8 6i-ertatea 2nseamnă mai puţin a #ace ce vrem. . A acţiona liber nu înseamnă însă a acţiona la înt mplare. conştientă de consecinţele pe care le poate avea. culte sau populare. G-ertinism.os+ Xcele alese se discută F-8 minute+ Xfiecare grup are la dispoziţie două minute pentru a prezenta un punct de vedere+ Xla final. cel puţin în unele dintre acţiunile noastre. în altă ordine de idei. @ă presupunem că poţi să faci următoarele alegeri" a( a m nca fructe sau dulciuri+ b( a ţine dietă sau a face sport+ c( a te antrena pentru un concurs sportiv sau a învăţa pentru teză. aşa cum ai surprins-o în diverse opere literare.tul strictei necesitaţi naturale.. suntem liberi. urm nd planul" Xse formează grupuri de cincişase persoane. în afara oricărei cauzalităţi. Arată care este semnificaţia termenilor" li-er ar-itru. Alegeţi una sau două dintre acestea.amin &!G8G-!:?=( / scriitor şi om politic francez.

. 0entru %rie'ric? *ietDsc?e9 valorile moralei tradiţionale. omul este autorul acestuia. răm4ne clar că niciun $aravaggio &!FG!-!8!=(. nu cumva toate acţiunile umane sunt opera EuiA Aşadar. Acestea sunt eronate şi.BCA >r Eiberul arbitru 1eopotrivă necesar din punct de vedere teoretic şi moral-practic. Hăul pe care 2l #ace omul nu provine din cauze e. 0entru el.ească patimii 7. ci în numele lui 1umnezeu. Aşadar. afectează însăşiesenţa vieţii.plică e.terioare. să pedepsească pe oameni..istă rău.plicat. bazată în esenţă pe creştinism. liberul arbitru este. prin care omul se îmbunătăţeşte. 1in această perspectivă.istenţa şi natura Eui 1umnezeu. în planul raţionalităţii &omul discerne între actele sale( şi în plan etic &acţiunile sale sunt morale sau nonmorale. rolul liberului arbitru este acela de a servi drept instrument sau mi.istă şi acţionează în trei planuri" în lumea fizică &supusă legilor naturii. sunt generate de 3cauze imaginare4. principii ale descompunerii şi decăderii. C EI%9>)E A>%I5>) Ul A$LI)69A $2>9$5N Consider că este necesar ca mintea să "e mai puternică dec4t patima.. ar fi alterate cele trei categorii ale binelui" măsura. însăşi ideea liberului arbitru e. Ioet-e( >ăul metafizic este rezultatul condiţiei limitate a oricărei creaturi şi nu al unei alegeri &rău moral( sau al acţiunii generatoare de suferinţă &răul fizic(. &V.8 Căci deocamdată.istenţa răului moral şi a celui fizic &suferinţa( cu e. in luntrea sa #ra$ilă. fiind. >ezultatul inevitabil este afirmarea responsabilităţii omului" dacă e. în funcţie de modul în care alege binele în defavoarea răului şi invers(. ci de voinţa sa. li-erul ar-itru este conceput de g nditorii creştini pentru a răspunde unor întrebări fundamentale" dacă dreptatea şi bunătatea divină sunt atributele esenţiale ale divinităţii. pentru 2nsuşi #aptul că. darul divin prin care omul a dob ndit demnitate şi. indi#erent care este acea natură. atunci cum se e. ea are puterea asupra patimii.istenţa răuluiA 1acă 1umnezeu este atotputernic. pentru că atunci răul ar avea natură ontologică.8 aşa cum am demonstrat/o. prin arbitrar. 7. pentru ca să nu asculte de capriciul valurilor. noi putem şti că ea nu poate să constr4n$ă spiritul să slu. să domine. forma şi ordinea. nu este 9l responsabil pentru tot ceea ce se înt mplă. v4sla in m4nă. <arcis &detaliu( * 9ste amorul propriu o mani festare a liberului arbitruA ? .PO6B.R. ideea liberului arbitru încearcă să concilieze e. în esenţă. căreia i se 2n$ăduie să Ge supe/ rioară unui spirit 2ntărit prin virtute.Aceştia au elaborat doctrina liberului arbitru cu scopul declarat al 3ameliorării omenirii4. @ensul liberului arbitru nu este acela ca voinţa omenească să ignore normele divine pentru că astfel. pentru tot ceea ce fac oameniiA $u alte cuvinte. întregul comportament uman trebuie e. 4 . voinţa teologilor şi a preoţilor de a-i domina sau stăp ni pe ceilalţi.ocmai de aceea i s/a dat omului. S&Entul Au=ustin apreciază că omul e. fie ca voinţă slabă. în realitate ei urmărind să găsească 3ţapi ispăşitori4. să învinovăţească. mai ales.. respectiv libertatea umană şi atotputernicia divină. ceea ce este mai important. în viziunea filosofului german.loc de constr ngere. 1umnezeu nu poate fi autorul răului. in mod normal şi corect. mai degrabă. pe baza principiului fundamental al vieţii" voinţa de a trăi care se manifestă fie ca voinţă puternică. care sunt obiective(.primă o voinţă de putere. nu în nume propriu.

ie. aşa cum sugerează filosoful german.8 doctrina voinţei a #ost inventată 2n principal in scopul pedepsirii.t 3Eibertatea mea de alegere este at t de mare. premisele şi consecinţele care se deduc din următorul te. c4nd 7. răul nu este o problemă a omului. 7. Este. . este necesar ca el să ai-ă voinţă li-eră. are ca premisă #aptul că inventatorii ei. psi3olo$ia voinţei.8 Căci dacă omul este o valoare 2n sine şi nu este 2n măsură să acţione...eu 7. "e din li-ertatea sa de deci. în primul r nd. Eeibniz( Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. 7.ă de re. Pretutindeni unde sunt căutate responsa-ilităţi.presiilor 3acţiune corectă4 şi 3acţiune liberă4A 9ste voinţa liberă condiţia acţiunii corecteA Argumentează $omentează afirmaţia" 3Aşa-numitul Pliber arbitruQ este sentimentul de superioritate asupra celui care trebuie să se supună4 &#r. &9rnst $assirer( Dicţionar 9rnst $assirer &!:G<-!H<F( / filosof al culturii+ a dezvoltat o teorie a simbolurilor conform căreia miturile. ori$inea oricărei acţiuni tre-uia $ăsită 2n conştiinţă.R. imoraliştii. noţiunilor de 3bine4 şi 3rău4A Argumentează-ţi punctul de vedere..8 Oamenii erau consideraţi 9li-eri: pentru a putea " . c4nd am păşit 2n direcţia opusă.8 <u există 2n oc3ii noştri adversari mai 2nverşunaţi dec4t teolo$ii. J <H .. ci c-iar a divinităţii. care continuă. cel care caută este de o-icei instinctul voinţei de a pedepsi şi . 1umnezeu şi-a asumat un risc" prin libertate. #ără de care n/ar putea să acţione..ut sau 3otăr4t.oată vec3ea psi3olo$ie.dependentă de ei. acest om 2ndeplineşte o 2ndatorire reli$ioasă...ică a călăului.8 2n special noi.e dreptul de a pedepsi / sau să cree. $are este sensul e.6ietzsc-e. espre li-erul ar-itru8 C 9>2A>9A EI%9>)E)I A>%I5>) Astă. Astfel.ica modernă. un nou ideal de li-ertate.. prin ideea de 9ordine morală a lumii:. Creştinismul e o meta#i. preotii din #runtea vec3ilor comunităţi..e 2n mod corect. 7. tre-uie să ne #acem datoria con#orm raţiunii pe care ne/a dat/o umne. Analizează structura argumentativă.. adică cu intenţia de a găsi vinovaţi. adică să de/ vină. voiau să/şi cree.. aşadar su"cient pentru motivul invocat de ce omul nu poate să trăiască 2n mod corect &@f.8 Astă. espre ". ca şi religia. $e înţelege 6ietzsc-e prin 3psi-ologia de a face răspunzător4A $rezi că noţiunile de 3vină4 şi 3pedeapsă4 sunt anterioare.. să contamine.i nu mai avem milă #aţă de ideea 9li-erului ar-itru:+ ştim prea -ine ce 2nseamnă R este cea mai du-ioasă dintre şmec3eriile teolo$ilor. 7. sunt forme simbolice prin care omul îşi manifestă creativitatea. arta şi ştiinţa etc. Eucrări" Filoso"a #ormelor sim-olice. mă face să înţeleg că eu însumi înfăţişez o anumită imagine şi asemănare a lui 1umnezeu4 &>ene 1escartes(. Augustin.ultat &I. 2n toate acestea un e#ort eroic al omenirii0 un e#ort de a se eli-era de presiunea şi constr4n/ $erea #orţelor ma$ice.Libertate $i responsabilitate social"politică alt lucru n/ar putea să trans#orme spiritul 2ntr/un asociat al po#tei dec4t "e din pro/ pria voinţă. Omul care cultivă sau udă păm4n/ tul.eu să ai-ă $ri.8 Eedem.e corect dec4t atunci c4nd vrea. 7. nici ce este prevă.eu i/a dat/o doar ca prin ea să comită răul.e cu 9pedeapsă: şi 9vină: inocenţa devenirii.eu. de #apt.. care ucide un animal periculos. determinat. din moment ce noi nu ştim care este el. 7. nu tre-uie să se creadă că umne. înc t ea.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.. #ără 2ndoială. Amur$ul idolilor8 acă 2ntre$ viitorul este.8 au aici numai psi3olo$ia 9tra$erii la răspundere:. 2ncercăm din toate puterile să eliminăm din lume noţiunile de vină şi pedeapsă. Argumentează pro sau contra" $re nd universul..udecaţi şi pedepsiţiRpentru a putea " #ăcuţi vinovaţi" prin urmare.. Fiindcă. Eseu despre om.. &#riedric.i. 6ietzsc-e(. înc t ideea vreunei alte facultăţi mai mari este dincolo de ceea ce pot eu cuprinde+ at t de mare. av4nd drept scop ca omenirea să devină 9responsa-ilă: in 2nţelesul dorit de ei. orice acţiune tre-uia socotită ca "ind deli-erată. care sădeşte un pom.8 şi deci tre-uie să stăm cu su#letul liniştit şi să/' lăsăm pe umne.e acest drept pentru umne.udeca. 7.. creaţia sa este supusă -azardului.

el evidenţiază un parado. independenţa cetăţenilor între ei şi. prin moravuri. libertatea acestora faţă de autoritate(+ c( le$ile criminale 7care.POL&8&C3 >r 0roblema libertăţii sociale #ondator al empirismului clasic. care nu se uită niciodată. 5otodată. drepturile naturale ale omului. aceştia trebuind să păzească legile.e) r Cel care devine stăp4nul unei cetăţi deprinse s4 trăiască şi nu o distru$e. menite să apere libertatea" a( 9le$ile politice: sau ale guvernăm ntului. proprietatea etc. libertatea reprezintă 3fundamentul4 tuturor drepturilor sale. care limitează libertatea celorlalţi. e. filosoful precizează că omul înţelege rostul libertăţii. să se aştepte să "e el dis/ trus de ea0 pentru că ea totdeauna are ca re#u$iu 2n revoltă numele de li-ertate şi vec3ea ei orănduială. a fi liber înseamnă a nu fi supus dec t puterii recunoscute prin consimţăm nt de întreaga comunitate. pe care o consideră o va-loare în sine. $a atare. respectiv organizarea politică. în condiţiile în care 3nu prescrie nimic dincolo de binele general al celor aflaţi sub acea lege4. #ilosoful distinge mai multe tipuri de legi. &!8?. şi consfinţeşte dreptul s#4nt la libertate. . dar respectate. şi pentru supuşi şi pentru cei care guvernează+ b( le$ile civile &guvernează relaţiile dintre membrii comunităţii" asigură.O8* LO#:. Un stat care se )olose$te de legi rele. se manifestă ca voinţă particulară sau 3dezordonată4. ca raport între om şi lege.istenţa omului şi a societăţii şi îl pune pe acesta în stare conflictuală cu semenii. în ultimă instanţă. orice formă nelegitimă de restr ngere a libertăţii individuale alterează e. a te supune doar legilor. pe de altă parte. opinii. stă ? mat presus de acela care are legi bune. &6iccolo Mac-iavelli( /0 .istenţa libertăţii este legată totdeauna de soarta legilor.o?n LocAe consideră că impulsul natural al autoconservării trezeşte in om necesitatea conştientă a libertăţii. omul se supune e." 3niciun om care este stăp n nu este liber4. . în sfera teoriei politice. oric4t timp ar trece şi oric4t -ine i s/ar #ace. Eege i îl îndrumă pe fiecare om să se manifeste ca 9a$ent li-er şi inteli$ent in direcţia propriului interes4. aspect fundamental pentru întemeierea societăţii umane. în sensul celei dint i. seamă% dar neţinute in (. fundamentale pentru toţi. $onform lui Vean-VacWues Rousseau9 adevărata libertate nu poate e. 0entru a nu înţelege că societatea civilă.i. $orelativ. $-iar şi pentru starea naturală. In general. libertatea.-ci.-!G=<( Acest filosof şi om politic modern este fondatorul empirismului clasic englez &împreună cu Ieorge %erTeleS şi 1avid Bume(. teoreticienii contractului social disting două forme ale libertăţii" li-ertatea naturală şi li-ertatea omului 2n societate. dar şi precursor al filosofiei politice. Lucrări "rinci"ale> C ouă tratate despre $uvernare C Eseu asupra intelectului omenesc C "crisoare despre toleranţă. în conse cinţă. dreaptă şi ordonatoare. Eibertatea nu înseamnă să faci ce vrei+ libertatea înseamnă a 3nu supune voinţa altuia voinţei noastre4. ar avea ca unic temei manifestările instinctive ale omului. ci. urm nd legea naturală+ din perspectiva celei de-a doua. contractul social. obiceiuri. adevărata libertate se impune prin instituţia legilor dreptăţii şi nu prin cea a magistraţilor. reglementează relaţia dintre 3nesupunere şi pedeapsă4(+ d( le$ile moravurilor &considerate ca fiind cele mai importante.clusiv propriilor necesităţi.ista dec t sub domnia legii. întruc t 3menţin poporul în spiritul r nduielilor sale şi înlocuiesc pe ne simţite forţa autorităţii prin forţa deprinderii4( altfel spus. a lăsat o operă de referinţă. implicit propria libertate. Ordinea civilă însă este întemeiată pe re$ula de adminis trare le$itimă şi si$ură. în care a problematizat teme ca legitimitatea puterii. pe de o parte. Aceasta pentru că acela care se crede stăp n nu se supune voinţei generale.

presiei" 3puterea sa absolută. Acela care. iar raţiunea 2mi porunceşte să/' privesc ca pe un duşman al acesteia pe cel care vrea să mă lipsească de libertate. 5n popor li-er se supune.ea.Libertate $i responsabilitate social"politic C 1>905)E EA EI%9>5A59 7. &Vean-VacWues >ousseau. $are sunt libertăţile vizate de dreptul la opinie. Al doilea tratat despre c4rmuire8 eclaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului <e vom pronunţa 2mpotriva le$i/ lor a-surde p4nă c4nd vor " sc3im/ -ate0 p4nă atunci le vom respecta. nu stăp4ni. pentru că descrie evenimentele fără să invoce intervenţia zeilor. $are este sensul filosofic al e. care porunceşte tuturor..osnicia au #ost prea ade/ sea le$ate de unele #apte inocente prin ele insele0 dar să nu le comitem. orice #ormă ar avea $uvernăm4ntul său.Br. &1enis 1iderot( C EI%9>5A59A UI A)52>I5A59A E9III C4nd "ecare #ace ce/i place. Aceasta nu 2nseamnă li-ertate.itorii. să ne stri$ăm ne2ncetat că ruşinea. printr/o eroare ce poate interveni 2n cursul o-işnuit al naturii.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.ească.iţia propriei voinţe 7. .8 ar dacă. nu stăp4nii le$ilor şi tre-uie să le pă....G( / filosof politic din perioada >enaşterii.. El se supune le$ilor. căci ei sunt slu. 2l 2ncura.-oiului pelopone. nu să le 2ncalce.. $e tip de necesitate este e..primat în afirmaţia" 32mul s-a născut liber.ocmai datorită le$ilor el nu se supune dec4t lor. 6iccolo &!<8H-!F. 2ncalcă o le$e proastă. care este pavă. Ast#el cel ce încearcă să mă robească intră Intr/o stare de ră.8 <imeni nu poate dori să mă aibă sub puterea sa absolută dec4t dacă mă o-li$ă prin #orţă. . se #ace adesea ceea ce nu place altora. pedeapsa şi ..re-uie să pre/ supunem că acela care 2n starea naturală i-ar lipsi pe ceilalţi de libertatea proprie tuturor are ca scop de a/l lipsi şi de toate celelalte.ă nu vede deloc omul.. libertatea #iind #undamentul acestora. cineva nu atin$e acel nivel al raţiunii la care este capa-il să cunoască le$ea şi să trăiască ast#el 2n limitele ei. atunci c4nd in cel care 2l $uvernea. .-oi cu mine. 6i-ertate 2nseamnă mai putin a #ace ce vrem. a nu supune voinţa altuia voinţei noastre. dar nu ca o slu$ă0 el are conducători. . din proprie iniţiativă. Io-n EocTe. 7. considerată prima lucrare istorică ştiinţifică. 7.oate 2n$rădirile ce se impun puterii ma$istraţilor de către repu-lici nu urmăresc dec4t să/i 2mpiedice de a se atin$e de incinta s#4ntă a le$ilor.?H: î.a conservării. dar pretutindeni e în lanţuriA F. răm4n4nd in continuare supus educaţiei şi c4r/ muirii celorlalţi. el nu va putea să "e li-er şi nu va G lăsat la dispo. împotriva dreptului meu la libertate4. <. .ă pe altul să le 2ncalce şi pe cele -une. A " li-er #aţă de o asemenea #orţă este sin$ura protecţie a conservării mele. 5ucidide &c.(.iac. soarta li-ertăţii este le$ată tot/ deauna de soarta le$ilor+ ea domneşte sau piere odată cu ele.8. ci or$anul le$ii. adică mă #ace sclav. 7.. dreptul la credinţă şi dreptul la proprietateA --------------. mare istoric grec. <ici un om care este stăp4n nu poate " li-er. ceea ce este 2mpotriva dreptului meu la li-ertate. autorul cărţii Bstoria ră.osni/ cia sunt cele mai mari dintre toate relele. pentru că ruşinea.8 "ă ne spunem nouă 2nşine. 5n popor este li-er. c4t a nu " supuşi altuia0 ea 2nseamnă..Br. ?. totodată. "crisori scrise de pe munte8 na%lpr Aplicaţii E 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. 2ntr/un cuv4nt. Argumentează pro sau contra" a renunţa la libertate înseamnă a renunţa la calitatea de om. pedeapsa şi .8 <u există li-ertate acolo unde nu sunt le$i sau unde cineva este deasupra le$ilor0 nici c3iar 2n starea de natură omul nu este li-er dec4t datorită le$ii naturale. .Dicţionar Mac-iavefli. dar nu se supune dec4t lor. cunoscut mai ales pentru lucrarea Principele. <8= î.

simbol al libertăţii în arta clasică. ideea este de a vedea cum pot fi 3acomodate4 independenţa individului şi 3îndrumarea socială4.uridică a societăţii. condiţia esenţială pentru e. în spaţiul privat &ca libertate de credinţă.clusiv prevenirea libertăţii celorlalţi. $a temei al societăţii drepte.i&imTmT. împotriva propriei voinţe. prin e. să garanteze libertatea.o?n Stuart MiU9 libertatea individuală nu este un scop în sine. societatea este obligată ca. aduc răul.itivă pentru limitarea libertăţii individuale+ este respinsă.tiune 3în sfera de independenţă a individului4 nu mai este legitimă.ă libertatea indivizilor de a acţiona şi coopera în orice problemă care-i poate interesa. îmbin nd teoretizarea utilitaristă cu cea politică. simbolizează Anglia şi englezul de r nd.primare a opiniilor.istenţa democratică a societăţii. 0entru Mill. 3sfera societăţii4 vizează. Activitate de grup * Arborele libertăţii are în mi. c t şi. dezamăgire+ tulpina este opoziţia. libertatea individuală se manifestă.ocul de cuvinte+ X semnificaţiile metaforei libertăţii+ X &in( actualitatea ideii de libertate pentru omul obişnuit+ X măsura în care 3fructele4 libertăţii aduc binele sau. raportul dintre libertate şi autoritate. Ar-orele li-ertăţii Vo-n %ull. această problemă vizează stabilirea acelei limite dincolo de care orice imi. aşadar. ci la limitarea oricărei forme de tiranie. de oameni pentru că aceştia pot stăp ni fr nele administraţiei centrale4. determinarea libertăţii vizează cu precădere spaţiul public. fără a fi împiedicat de către societate. vizează e. fiecare individ se bucură de protecţia . conspiraţia. este obligat să nu pre. printre altele. deplin liber şi suveran. prin mi.BCA . iar ramurile. are.emplu(. mai ales. libertatea se manifestă at t în spaţiul public &ca libertate de e.ustificare.ercite în mod legitim şi într-un sens precis" orice constr ngere asupra unui individ. vi. libertatea celorlalţi. la r ndul său. Aşadar. prin consecinţele sale politice. reforma. a libertăţii conştiinţei. convieţuirea socială şi. $a 3domeniu specific al libertăţii umane4. Vo-n @tuart Mill a stabilit că libertatea individuală este. prevenirea oricărui conflict de interese între indivizi. sfera individuală a libertăţii. ateismul etc.ea.udicieze. în viziunea lui .it# @W9. ideea că realizarea binelui general ar oferi o asemenea . problema libertăţii 3sociale4 nu se reduce numai la limitarea autorităţii politice. numită 3c mpul de acţiune personal4. 0ractic. drepturile omului+ merele &care nu sunt între gi(" revoluţia. în acest sens. în primul r nd. tţ3maar. 0uterea autorităţii trebuie să se e. Vo-n %ull răspunde" 39ste într-adevăr frumos la 6eapole 7<apple8Y: * 2rganizaţi în grupe de cinci-şase elevi. ca fiind singura libertate care îşi merită cu adevărat numele. 52 . de pildă(. 6u e. frumos mărD4.. în înţelesul ei general. Ea provocarea stăp nului arborelui" 3#rumos măr 7apple8 Vo-nnS. Armonizarea relaţiilor dintre cele două sfere se manifestă prin asumarea 3obligaţiilor4" individul. pe scurt. în vederea prote. comentaţi" X .ercitarea propriei libertăţi.ul principal al caricaturii.locul coroanei boneta frigiană. în acest sens. două componente" prima.istă nicio .ării libertăţii individuale. exterioară. de e. inclusiv a tiraniei 3atitudinii şi opiniei dominante4. >ădăcina arborelui este formată din invidie. cea lăuntrică. morale şi 3administrative4. ambiţie. Eibertatea este demnă de numele său doar dacă omul îşi poate împlini nesting-erit propriul bine.locirea Vurisdicţiei4.\ii3. de posibilitate de acţiune 2n condiţiile limitării puterii autorităţii.ustificare po. Mill afirmă că un popor este liber dacă 3nu se va lăsa niciodată robit de un om sau un grup. se manifestă ca libertate de g ndire+ a doua. rit %+.PO6B. ci o normă fundamentală pe care trebuie să o respecte orice guvernare care vrea să fie dreaptă. să nu transforme libertăţile sale în privilegii+ la r ndul său.ăar Eibertate şi autoritate încep nd cu epoca modernă. mai degrabă. mai ales.MM% Vames IillraS &!GFG-!:!F(. persona. Individul şi societatea au fiecare propria 3sferă de acţiune4.

aţiilor.8 2nclin să cred că $uvernanţii s/au ridi/ cat doar rareori deasupra mediei umane..8 5n stat care #ace din cetăţenii săi nişte pitici. c4t şi socie/ tatea vor primi partea potrivită..emple concrete.&!8HG-!G8<(. espre li-ertate8 Rilliam Bogart.8 C4tă vreme este vor-a de activităţi care nu 2mpiedică.. poruncindu/le să stea deoparte. < Intervenţia guvernelor în viaţa indivizilor este apreciată de Mill din două perspective" a( pe baza principiului libertăţii &acţiunile guvernului trebuie să fie limitate pentru a asigura libertatea(+ b( pe baza principiului a. niciun $uvern nu poate A acu.ăm toate e#orturile politice pe sla-a speranţă că vom reuşi să avem conducători exce/ lenti sau măcar competenti. &Marl 0opper( /' .utaţi pentru a realiza propriul bine(..ona-il să adop/ tăm principiul să *m pre$ătiţi pentru varianta cea mai rea.. lucrul de care este nevoie poate fi făcut mai bine de către indivizi+ . întruc t i-ar putea face pe toţi 3dependenţi de c rmuire sau de membrii vreunui partid4. este re. Ba nevoie.. Propa$andă electorală &detaliu( * @ugerează evenimentul alegerilor o invitaţie la libertateA Aplicaţii E 9videnţiază problema filosofică abordată în te. ?. condamna. el su-stituie activităţii lor propria activitate0 c4nd in loc de a in#orma. Ae din punct de vedere moral..ă interesele altora.ilor şi or$ani. 7. ele nu pot c4ntări nici pe departe c4t răul de a se permite altora să/' constr4n$ă să #acă ceea ce socotesc ei că este -ine pentru el.8 2n c3estiunile care/' privesc pe individul insuşi. situ4ndu/se de cele mai multe ori su. pentru ca ei să "e instrumente mai docile 2n m4inile sale..a cu oameni mici 7. Hăul 2ncepe atunci c4nd. spontaneitatea sa individuală este 2ndreptăţită să se mani#este li-er. Pentru a ridica pro-lema controlu/ lui asupra $uvernanţilor.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate.8 e 2ndată ce o parte din conduita cuiva pre.voltarea individualităţii. Bndividualităţii tre-uie să/i aparţină acea parte din viaţă care interesea. 7.8 Orice erori ar putea comite el. intervenţia statului trebuie să fie limitată" !( cel mai probabil.. #ace el trea-a 2n locul lor. fireşte. 7. tre-uie să admitem doar că $uvernările nu sunt 2ntotdeauna -une sau 2nţelepte. ideea că istoria umanităţii este istoria conflictului dintre libertate şi autoritate.. s#ătui şi. să 2ncercăm 2n acelaşi timp să o o-ţinem pe cea mai -ună Mi se pare o ne-unie să ne -a.at că #ace prea mult. A sfătui pe cineva este o c-estiune care priveşte sfera libertăţii individuale sau un act social. "i cred că. c3iar dacă o #ace 2n scopuri -ene#ice / un asemenea stat va constata că niciun lucru realmente mare nu se poate reali.ă acţiunile lor sau.8..( realizarea lui poate fi un mi. prin e. $-iar şi în al doilea sens. Ilustrează.ă exercitarea şi de. care trebuie supus controlului socialA Argumentează.. &Vo-n @tuart Mill. Alege una dintre motivaţiile prezentate şi argumentează pro sau contra limitării intervenţiei statului în viaţa individului.ume la ceea ce o priveşte mai mult pe ea.ă 2n principal individul0 societăţii partea care interesea. el 2ncătuşea. cu toate că tre/ -uie.ă 2n principal societatea. 2n loc de a stimula activitatea şi puterile indi/ vi. 2n politică. 7.udicia.Libertate $i responsabilitate social"politic C EI%9>5A59A UI EIMI5A>9A A)52>I5NLII Care sunt deci limitele le$itime ale suveranităţii individului asupra lui 2nsuşi1 5nde 2ncepe autoritatea societăţii1 Cat anume din viaţa omului tre-uie lăsat 2n seama individualităţii şi c4t 2n seama societăţii1 At4t individualitatea. cu condiţia ca "ecare să se re.. Ge intelectual. .ută şi stimulea.această medie.utorării indivizilor &indivizii trebuie să fie a..loc pentru educarea spirituală şi întărirea capacităţii de acţiune a indivizilor+ ?( creşterea puterii c rmuirii este inutilă şi reprezintă 3marele pericol4.. i$nor4nd s#aturile şi avertismentele primite. socie/ tatea are autoritatea de a se pronunţa 7. 7. ci a.

ambele analiz nd dreptatea în primul r nd din perspectiva relaţiei cu viaţa socială. ^_______. fie încazul distribuirii bunurilor. prin natura ei. ale cărei reguli urmăresc restabilirea / c t mai mult posibil / a unei stări de drept care a fost încălcată. în ceea ce priveşte dreptatea distributivă. a teoriei politice.S ROUSS. dreptatea este considerată una dintre trăsăturile fundamentale ale unei societăţi -une. 9l a analizat societatea umană din perspective diferite" filosofică.o?n LocAe9 ?omas 8obbes9 (mmanuel :ant ş. dorinţa de atare lucruri care sunt necesare unei vieţi comode şi o speranţă de a le o-ţine prin s4r$uinţa lor. prin care .AU &!G!. în virtutea cărora orice om este îndreptăţit să i se facă dreptate. atunci c nd spunem că 3s-a făcut dreptate4. dar şi ideologiile mar. ale cărei reguli impun un anumit mod de distribuire sau împărţire a bunurilor &în sens larg( şi b( dreptatea retri-utivă sau dreptatea bazată pe recompensă sau7şi pedeapsă. / sursa dreptăţii rezidă în drepturile natu/ rale ale omului. . încălcarea lor atrage sancţiunea.istenţa dreptăţii şi. indiferent de conte..iste. ar putea G 2ntr/un om sin/ $ur pe lume. . putem deosebi două #orme #unda/ mentale ale dreptăţii+ a( dreptatea distri-utivă. dreptatea constă în reglarea şi corectarea relaţiilor dintre oameni. morala etc. 1acă dreptatea ar fi. un loc aparte îl au teoriile dreptăţi sociale. fie în cazul pedepselor sau recompenselor. dar şi din cea a educaţiei.tul concret sau de persoane. 1e regulă. acă acestea ar exista.ustiţie. nici ale su#letului.BCA 9IAEI5A59 UI 1>905A59 S@H. nu in sin$urătate.A#FU. 0rincipalele teme vizează contractul social. $5-omas Bobbes( 54 . de pildă.8 Pasiunile care 2nclină pe oameni spre pace sunt #rica de moarte. 9voluţia ideii de dreptate 1e obicei. atunci ar fi iluzorie. tot aşa ca şi simţurile şi pasiunile sale. de către ceilalţi indivizi sau de societate în ansamblu.acBues Rousseau consideră însă că omul are simţul înnăscut al dreptăţii şi virtuţii. Filoso#ia modernă teoretizează dreptatea mai ales din perspectiva relaţiei cu normele moralităţii şi a relaţiei cu regulile . dreptatea vizează realizarea unui ideal denioralitate în viaţa socială. prin Platon şi Aristotel9 au fost elaborate cele mai importante teorii clasice despre dreptate. @ensul primar al dreptăţii se referă la modul în care indivizii sunt trataţi în societate. situaţie etc. care. poate fi c-iar sub forma pedepsei penale.a. în acest caz.ean<. Eucrări principale" C Contractul social C iscurs asupra ştiinţelor şi artelor C iscurs asupra ori$inii şi #unda/ mentelor ine$alităţii dintre oameni C Emil.uridice.___J reptatea şi nedreptatea nu sunt niciuna din #acultăţile nici ale trupu/ lui. filosofia modernă readuce în atenţie ideea dreptăţii ca egalitate.-!GG:( Acest mare filosof şi scriitor francez a fost preocupat de problematica omului &bun de la natură şi perfectibil(. în oricare dintre aceste sensuri. Acestea sunt calităţi care se re#eră la oameni in societate. dreptatea poate fi înţeleasă ca dreptate procedurală+ aplicarea aceloraşi proceduri legale. în sens larg. >espectarea acestora condiţionează e. în filosofia greacă. în caz contrar. ca virtute fundamentală a acesteia. 2mul drept trebuie să respecte şi să aplice preceptele legii naturale. în acest mod.udecă moralitatea sa şi a semenilor. principiile dreptului şi autorităţii. )nii văd în aceasta c-iar virtutea politică aflată la baza celorlalte virtuţi sau care le condiţionează. că legea este dreaptă sau nedreaptă etc. 7. doar o convenţie. 0ornind de la intuiţia generală potrivit căreia dreptatea înseamnă a da #iecăruia ceea ce i se cuvine şi disting nd apoi între ceea ce i se cuvine ca merit şi ceea ce i se cuvine ca răsplată. se poate vorbi şi de dreptatea corectivă &sau reparatorie(. 2pera sa a influenţat programatic >evoluţia franceză &!G:H(. 0entru mulţi g nditori moderni P. folosim termenul 3dreptate4 pentru a ne referi la reparaţie.. asociem termenului şi ideea de -ine. care oferă diferite criterii pentru realizarea unei distribuiri corecte. iar 3principiul dreptăţii4 este 3iubirea de oameni derivată din iubirea de sine4. . în general. în funcţie de caz. rang.A*<.. 0e l ngă acestea.PO6B. o 3creaţie pur morală făurită de g ndire4.

0rincipalele obiecţii aduse acestor perspective asupra dreptăţii vizează modul în care meritele şi nevoile pot fi identificate şi evaluate în practică. preocupare şi 3ărnicie ale oamenilor ar distru$e imediat această e$alitate.iuni interdisciplinare cu ceea ce ştii de la istorie sau din literatură. în avanta. 6ozicT critică ideea de dreptate socială.. care îmbină nevoile şi meritele" unele bunuri trebuie să fie distribuite în funcţie de merite. pornind de la principiul enunţat de Vean-0aul @artre că 3omul este condamnat la libertate4.8 Oric4t de plau.iţie ar " necesară.( / filosof american.E$alitate şi dreptate în altă ordine de idei.in e. dacă ai 2ncerca să ţii su.8 Cea mai exi$entă inc3i. se revine la ideea dreptăţii ca merit şi răsplată0 pe de altă parte. nu toţi găsesc acelaşi lucru ca fiind drept4 &9picur(.tul de mai sus şi formulează în spri. pentru a urmări orice ine$alitate de la prima sa apariţie. $oncepţiile fundamentate pe ideea de nevoie au cunoscut două variante" una mai radicală.. de asemenea. 7. inegalităţile fiind 3arbitrare4. dramaturg belgian. >al\s dezvoltă o teorie în care consideră că inegalităţile sunt drepte doar dacă accesul la funcţii şi posturi este garantat şi desc-is tuturor.erie.istă situaţii in care ideea celorlalţi despre dreptate nu este corelată cu binele individualA 1acă da. dreptatea trebuie corelată în mod necesar cu principiul e$alităţii şanselor.control aceste virtuţi.aţi membri ai societăţii. poet. în caz contrar. constituie criteriul dreptăţii. ai reduce societatea la cea mai mare mi. la modă în 2ccident. în cadrul statului minimal. Maurice &!:8. modul în care fiecare îşi foloseşte corect şansa subiectivă. Ideea este aceea că inegalităţile în alocarea bunurilor pot fi admise dacă sunt în folosul celor mai dezavanta. oamenii tre-uie să "e egali în ceea ce priveşte şansele obiective &care ţin de ansamblul societăţii(. se dezvoltă ideea dreptăţii în funcţie de nevoi. dreptate înseamnă dreptul la proprietate bazat pe garantarea / întemeiată legal / a drepturilor statornicite. 7. Eaureat al 0remiului 6obel pentru literatură &!H?. $radele di#erite de iscusinţă. atunci ilustrează prin e.i-ile ar părea aceste idei de e$alitate per#ectă.urul tău. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3Euată in general. "au.ul tuturor. . $are dintre următoarele sensuri ale dreptăţii crezi că este cel mai adecvat" a( respectarea legilor şi a drepturilor celorlalţi+ b( respectarea regulilor generale ale moralităţii+ c( a da fiecăruia ceea ce i se cuvine+ d( a acţiona întotdeauna în mod imparţialA Argumentează alegerea făcută. se produce o reorientare în teoria dreptăţii" pe de o parte. impractica-ile+ iar dacă nu ar " ast#el.-!H<H( / scriitor.(. dreptatea este aceeaşi pentru toţi+ în aplicarea ei la cazurile particulare. sunt nedrepte.==. în primul caz. Arată în ce măsură dreptatea este practicată în grupul tău de prieteni ca o convenţie. p A săv4rşi o nedreptate pentru a o-ţine puţină $lorie sau pentru a o salva pe aceea pe care o avem 2nseamnă a recu/ noaşte că nu e posi-il să me/ rităm ceea ce dorim sau ceea ce posedăm. susţinută de comunişti.. şi una mai precaută.emple concludente acest lucru.. odată cu naşterea ideii de dreptate socială &încep nd cu secolul al XlX-lea(. >obert &!H?:-. a rgument nd că. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.emple descoperind cone. C3iar dacă s/ar reali.o?n RaLls9 %rie'ric? 8aveA şi Robert *oDicA au propus teorii alterna/ tive la teoria dreptăţii sociale. &1avid Bume( * Analizează te. dreptatea presupune că inegalităţile sunt drepte at t timp c t meritul. c-iar dacă ei sunt inegali sub raportul celor subiective &care ţin de aptitudinile şi trăsăturile lor particulare(. in #ond. Analizează relaţia dreptate-libertate. ară extrem de periculoase pentru umanitate. Aplicaţii Identifică unele situaţii în care ideea de dreptate pe care ţi-ai format-o concordă cu ideea despre dreptate a celor din . I FF . &Maurice MaeterlinT( 1icţionar MaeterlinT. potrivit căreia societatea trebuie să asigure toate nevoile indivizilor. 9. 6ozicT. reprezentant al li-ertaria/ nismului.a vreodată e$alitatea proprietăţii. ele sunt de #apt. 0entru BaSeT. altele în funcţie de nevoi.

a erorii. în sens etic. pentru a preveni nedreptatea făcută din ignoranţă. dreptatea este consecinţa logică a faptului că. sufletul virtuos. #ilosoful respinge at t concepţia comună &dreptatea înseamnă să spui adevărul şi să dai înapoi ceea ce ai primit de la cineva(. în lumea omului. 0laton consideră că aceasta este cea mai frumoasă 3specie de bine4.8 Fiecare persoană posedă o inviola-ilitate 2ntemeiată pe drep/ tate. nu se rezumă în cetate să practice dreptatea doar ca o convenţie manifestată con. o iscusinţă(. dimpotrivă. dreptatea este acea virtute care face cu putinţă ca alte virtuţi / cumpătarea. participanţii la dialog pun în discuţie şi problema dacă.ul / să ia fiinţă şi să se păstreze at ta vreme c t e. av nd caracter virtuos. dacă ambii ar acţiona la adăpostul invizibilităţii. dreptatea deşi împovărătoare. pentru că este mi. soluţia eliminării răului. 0rin urmare. în aceeaşi ordine de idei. 3cea mai nobilă dintre categorii. se situează mai presus de convenţionala dreptate" el 3actualizează4 modelul ideal al 1reptăţii. 0e de o parte. înţelepciunea.. numind legală şi dreaptă porunca legii4. Aşadar. prin acţiunile sale. pe c t posibil.. în bani şi laude. între omul drept şi cel nedrept nu ar e. prin observaţia că oamenii.ul @ocrate. c t şi concepţia sofiştilor &nedreptatea este mai profitabilă. în beneficiul propriu. Acest punct de vedere este respins de sofistul Ilaucon. c t şi pentru ceea ce decurge din ea4. potrivit naturii sale. Ale$oria reptăţii &detaliu( ! Căci p4nă c4nd nedreptatea nu a devenit $enerală şi inten/ ţiile răuvoitoare ale conducă/ torilor nu au devenit vi. consideră că este una din virtuţile #undamentale. oa/ menii au #ost dispuşi să 2ndure dec4t să/şi #acă dreptate opu/ n4nd re.istă un 3bine propriu al dreptăţii4. în primul caz. peste care nu poate trece nici măcar -unăstarea 2ntre$ii societăţi.BCA >Q. $e este dreptateaA %laton pune problema dreptăţii în formula sa clasică şi o caracterizează în două sensuri. să-şi folosească cunoaşterea cu scopul împlinirii propriilor plăceri şi interese.istă şi ea. cura. $oncepţia platoniciană despre dreptate are un dublu înţeles" logic şi etic. în Hepu-lica. dreptatea este înţeleasă ca oiDeopra$ie.ista nici o diferenţă. 3încep să-şi croiască legi şi să înc-eie convenţii. înclinat să 3participe4 la #orma 1reptăţii.PO6B. în sensul că fiecare parte a cetăţii sau a sufletului trebuie să facă ceea ce îi este propriu. omul este drept pentru că 3participă4 la ideea pură a 1reptăţii. dreptatea este proprie numai omului care. sunt înclinaţi ca. pentru ca oamenii să nu-şi provoace.i-ile sau mcercările lor nu s/au #ăcut simţite de către ma. în concluzie.t. însemn nd că trebuie să fie iubită de cel ce vrea să fie fericit at t pentru ea însăşi. Mai mult c-iar. vor face nedreptăţi. afirmă sofiştii. &Vo-n EocTe( reptatea este prima virtute a institutiilor sociale. 0laton se opune ma.orităţii oamenilor care 3aşază dreptatea în specia bunurilor dificile care trebuie să ne preocupe din pricina răsplăţilor4.unctural.locul prin care 3cei care trudesc4 cred că vor fi răsplătiţi. tot aşa cum este adevărul pentru sistemele de $4n/ dire. iar dreptatea doar 3o nobilă neg-iobie4. în acelaşi conte. Altfel spus.istenţă.oritate. &Vo-n >a\ls( . trebuie practicată. în analiza cetăţii ideale din Hepu-lica. nu e. 0rin persona. a nedreptăţii ar fi educaţia. nici cetatea nu poate $orrado IiaWuinto &!G=?-!G88(. 7. $ t priveşte definirea dreptăţii. nedreptăţi unii altora. $onform acestei concepţii.

plicaţia lui 0laton se . soldatul. dacă bazează pe ideea că statul ar membr putea fi drept numai dacă fiecare "#$ din părţile sale &meşteşugarul. dreaptă 9. conducătorul cetăţii( va face ceea ce este îndreptăţită să facă.fi ii săi sunt nedrepţi. . tot astfel cum şi omul va fi drept dacă fiecare din părţile sufletului său îşi împlineşte funcţia proprie.

. tocmai oamenii sla-i. pe c4nd Platon consideră dreptatea nu ca pe o relaţie intre indivi.8 ne"ind capa-ile să/şi a$onisească cele tre-uitoare pentru saturarea po#telor. va ti socotit de către cei ce 2l vor cunoaşte cel mai nenorocit şi mai ne$3io-. şi declară necumpătarea lucru ur4t 7. citiţi cu atenţie te. după ei. ci doar silnic. in toate statele şi #amiliile aces/ tora. #ăc4nd aşa ceva.. în ce măsură consideri că educaţia. de ce/i . Aşa fiind.ice nedreptătire. C4t priveşte natura. din punctul vostru de vedere..ă ca nedreaptă şi imorală orice străduinp2 de a$onisire care 2ntrece măsura o-işnuită a $loatelor. $onstruieşte o structură argumentativă pentru următorul punct de vedere..8 <oi 2nţele$em prin dreptate un $en de e$alitate in trata/ mentul indivi.. Căci toată lumea crede 2n sinea ei că e mult mai pro#ita-ilă nedreptatea dec4t dreptatea. ci am4ndoi s/ar 2ndrepta spre aceleaşi #apte. de care li/i ruşine. 7. el să capete mai mult 7..E$alitate şi dreptate C 59M9I)E UI @$20)E 1>905NLII &punctul de vedere al sofiştilor( $allides" Făcătorii le$ii sunt.eni. &0laton. -ine or4nduit şi prieten sieşi. le #ace. afl ndu-te în situaţia păstorului. 2nsăşi temelia dreptului+ superiorul să c4rmuiască pe in#erior.8 Ci. esi$ur. Aşa e. prin nimic nu s/ar deose-i omul drept de celălalt. sta-il:. stăp4n pe asemenea puteri. împotriva folosului celui slab4 &0laton. neexist4nd un -ine propriu al 7dreptăţii8. indic nd premisa şi consecinţele ce decurg" 3dreptatea e binele altuia şi folosul celui mai puternic &. urm nd planul de idei" Xalegeţi una dintre cele două concepţii &a sofiştilor sau a lui 0laton( şi argumentaţi care e.( nedreptatea e profit şi folos pentru cel ce o practică. unit. ci ca pe o proprietate a 2ntre$ului stat 7. după credinţa mea. "pre a 2n#ricoşa pe oamenii care sunt mai puternici şi in măsură să ai-ă mai mult dec4t d4nşii+ iată de ce spun că r4vna pentru 2m-o$ăţire este lucru ruşinos şi nedrept 7. ci la cea 2ndrep/ tată 2nlăuntru.. Bar dacă cineva. se poate crede că nimeni nu s/ar dovedi 2n asemenea măsură stană de piatră. oric4nd şi oriunde omul se $4ndeşte căe2n stare să săv4rşească nedreptăti. conceptul de dreptate al lui Platon di#eră 2n c3ip #undamental de ideile noastre despre dreptate. 2nc4t să se ţină de calea dreptăţii şi să ai-ă tăria de a se 2n#r4na de la -unul altuia. dreptatea autentică+ X imaginaţi o situaţie în care vaţi comportat în sensul susţinut de sofişti şi alta în care aţi acţionat în cel indicat de 0laton+ X care din cele două a fost profitabilăA Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică a unuia din te. amă$in/ du/se reciproc... &0laton( Activitate de grup * în gruepe de c te patru. învăţătura este o soluţie pentru a preveni nedreptateaA $iteşte mitul lui ISges din dialogul Hepu-lica.i. 7. nu va voi să #ăptuiască nedreptăti şi nici nu se va atin$e de -unul altuia. de #rică să nu păţească vreo nedreptate. ei G' vor lăuda unii #aţă de ceilalţi. ea 2nvede/ rea. mulţimile laudă cumpătarea şi dreptatea+ o #ac din laşitate. Pentru sine şi in vederea intereselor proprii 2şi intocmesc ei le$ile şi/şi or4nduiesc răsplăţile+ laude şi do. $um ai acţiona dacă. auten/ tică.ilor.. Ast#el.8 Aceasta/i pricina că in le$i se tratea..8 Pentru aceea. Ea arată că aşa/i pretutin/ deni+ la celelalte vieţuitoare la #el ca şi la oameni. &Marl 0opper( 57 . ai avea puterea să faci ce vreiA upă cum se vede.tul de mai sus şi comparati concepţia lui 0laton cu cea a sofiştilor. privind cu adevărat şinele şi ceea ce are de/a #ace cu acesta. şi -ine $4ndeşte. &0laton.. să/şi potrivească cele trei părţi ale su#letului 2ntre ele. $loatele tin de rău pe asemenea oameni0 ele 2şi ascund propria incapacitate.8 "tatul este drept dacă e sănătos.. aceasta este o bună dovadă că nimeni nu este drept de bunăvoie. Hepu-lica8 C4t despre dreptatea 2nsăşi. sta-ilindu/şi -ine omul trea-a sa proprie.primă.tele de mai sus şi precizează conceptele filosofice.ă / cred / de la sine că/i dreptul celui mai destoinic să ai-ă mai mult dec4t nevolnicul. ea ar ti / se pare / ceva ase/ mănător.. cei mulţi. stăp4n pe sine.. că ea nu se re#eră la #apta 2ndreptată 2n a#ară.. dacă arexista două ast#el de inele şi dacă pe primul l/ar avea omul drept şi pe celălalt omul nedrept. a celui mai puternic mai mult ca -icisnicul.8 2nsă. Gor$ias8 C KI>5)59A 1>905NLII &punctul de vedere combătut de 0laton( Glaucom+ Aşadar. puternic. 7. Hepu-lica8.

BCA />> $onceptul aristotelic al dreptăţii în sensul viziunii antice. practicarea dreptăţii e. dreptatea nu este orice fel de obişnuinţă. în ce priveşte natura ei. care vizează binele cetăţii în general. iar celălalt in a le dis/ tri-ui după meritul "ecăruia. &9sc-il( @ustiţia distri-utivă se va opune c3iar şi acestei e$alităţi ri$uroase din starea de natură. în consecinţă.(. Aristotel se pronunţă ferm în Politica+ pentru el constituţiile care nu respectă principiul ec-ităţii &a trata în mod egal indivizi egali din toate punctele de vedere şi în mod inegal indivizi inegali( sunt în mod necesar corupte. Această posibilitate devine realitate dacă.ia ră. $oncluzia filosofului este că. care vizează binele individual al cetăţenilor. ci doar de raţiune. regret. diferă şi de ceea ce poate fi 3prea mult4.presia 3virtuţii în întregime4. ură. pentru o comunitate politică4. c4nd va " prac/ tica-ilă in societatea civilă0 7. $u alte cuvinte. ca 3măsură . c t şi 3insuficienţa4.e tuturor cetăţenilor #ără deose-ire.elor şi a onorurilor se bazează pe principiul proporţionalităţii. el distinge dreptatea corectivă. toţi. 3omul devine bun şi îşi îndeplineşte bine funcţia proprie4. cel al dispoziţiei -abituale.cesul4 &abuzul(. în deciziile sale.clude at t 3e.8 In acest sens tre-uie inţeles acel pasa. dreptatea nu este o virtute oarecare şi nici c-iar o parte sau un substitut al vreunei virtuţi oarecare.loc4. 5ot astfel şi în cazul nedreptăţii" fiind deopotrivă 3ilegalitate şi inegalitate4. dreptatea &ca virtute( trebuie înţeleasă în dubla sa ipostază" ca 3a-itus &obişnuinţă(.ă8. prin urmare.. în mod voluntar. care este 3însăşi natura specifică a virtuţii4. Acest tip al dreptăţii statuează e$alitatea proporţională+ oamenii sunt egali numai în cazul în care au merite egale. 6umite şi 3specii de neegalitate4. în ceea ce priveşte primul tip. şi dreptatea distri-utivă0 repartiţia avanta. în primul caz. meritele trebuie să fie adecvate bunurilor supuse distribuţiei.. 0e de altă parte. Eite. pe de altă parte. Mic-ele @c-iavoni &!FFG-!8. sunt egali în faţa legii. în înţelesul ei de virtute.-oinică şi 2nţelepciunea8 * $are dintre aceste virtuţi crezi că este cea mai importantă pentru viaţa socialăA h <oţiunea de dreptate a unei societăţi se sc3im-ă după timp. al lui Bsocrates in care ii laudă pe primii atenieni pentru că au ştiut să alea$ă cel mai -un dintre două #eluri de e$alitate+ unul consta in a impărti aceleaşi avanta. filosoful distinge între dreptatea $enerală sau le$ală. omul se lasă condus nu de afecte &m nie. 0rin urmare. în cazul dreptăţii particulare. şi pentru Aristotel9 dreptatea este o virtute. ci este acea obişnuinţă datorită căreia. care vizează tranzacţiile dintre indivizi şi care are la bază principiul egalităţii. milă.ustă4. în legătură cu relaţia dintre dreptate şi egalitate. aceasta este 3viciul în întregime4 şi nu doar o parte a sa.. în cea de-a doua sa ipostază. dreptatea e. Aristotel statuează 9e$alitatea numerică:+ în cetate. reptatea. şi. &Vean-VacWues >ousseau( . prietenie etc(. şi anume acea 3virtute civică4 &socială( sau 3dispoziţie de a efectua acţiuni care produc şi conservă fericirea şi elementele acesteia. de vreme ce omul este mereu tentat să 3oscileze c nd spre e. şi în acest sens dreptatea poate fi acceptată numai ca acţiune determinată de raţiune. dreptatea se manifestă ca acţiune morală detiberată. Eirtuţile cardinale 7Cumpătarea. şi dreptatea particulară.PO6B. c nd spre insuficienţă4. ci este c-iar e.primă efortul realizării ei ca 3dispoziţie -abituală ce păstrează linia de mi. pe de-o parte. în general. teoriile ulterioare de inspiraţie aristotelică vor fundamenta dreptatea pe cele două principii" al egalităţii 7le$ea tre-uie să #ie aceeaşi pentru top8 şi al ec-ităţii 7"ecare tre-uie să primească ceea ce i se datorea. p nă la ultimul cetăţean. dar şi de ceea ce este 3prea puţin4. ca medietate.ces.

Fi de aceea ea este privită in $eneral ca o suverană a virtuţilor. de virtutea sa şi in #avoarea altora. 7.. evident.ustiţie. ne o#eră ceea ce nu ne putem o#eri noi 2nşine. deoarece e$alitatea şi nee/ $a3tatea completă sunt nedrepte intre indivi. căci cel investit cu putere se a#lă in raporturi cu alţii şi prin aceasta intră in comunitate cu ei. nu li se vor da cele mai -une instrumente celor mai no-ili. reptatea este o virtute a-solut desăv4rşită pentru că exercitarea ei este cea a unei virtuţi per#ecte0 şi este per#ectă pentru că cel ce o posedă poate #ace u. nu in sens a-solut. pe c4nd in democraţie importanţa lor este maximă.. VIRTUTE PERFECTA reptatea este o virtute per#ectă..presiei 3dispoziţie morală4A In ce ar consta deosebirea dintre dreptate ca dispoziţie morală şi ca act . 7.. "e că este vor-a de un om cu autoritate pu-lică.E$alitate şl dreptate ■ DREPTATEA.tul relaţiei identitate-alteritate.80 or. Etica nicoma3lcă8 C 1>905A59A UI 0>I9596IA Fiecărei #orme de $uvernăm4nt 2i corespunde. 7. Bn aceeaşi măsură in care ii corespunde şi o #ormă de . sunt 2n mod necesar corupte. "e de un simplu mem-ru al societăţii.. Palas Atena Oamenii cu desăv4rşire #ericiţi şi su"cienţi lor 2nşişi nu au deloc nevoie de prieteni. toate constituţiile in care e$alitatea şi nee$a3tatea sunt 2ntemeiate pe -a.ustiţiarA 1ar deosebirea dintre egalitatea aritmetică şi egalitatea proporţionalăA $um diferă semnificaţia termenului 3egalitate4 în cele două cazuriA Argumentează. &Aristotel. c4nd indivi. este una dintre sursele critic5or sale adesea #orţate la adresa lui Platan.8 acă s/ar :2mpărţi "aute unor artişti e$aM 2ntre ei. ca unora ce se 2ndeletnicesc toţi cu aceeaşi artă. dreptatea este sin$ura dintre virtuţi ce pare a O un -ine pentru altul.-!H!:(. şi că drepturile şi consideraţia tre-uie să "e di#erite...8 e aici şi prover/ -ul+ 9 reptatea concentrea. &Marl 0opper( Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică a unuia dintre cele două te. deşi în ce ne priveşte dorim respectarea drepturilor. FH .a toate -unurile 7.8 Pe l4n$ă acestea.loc:.ă in ea 2ntrea$a virtute:. pentru că no-leţea nu/i #ace destoinici a c4nta la "aut0 ci va tre-ui să se dea instrumentul cel mai desăv4rşit artistului care va şti să se servească -ine de el. Căci mulţi pot practica virtutea in c3estiuni personale.ată de Aristotel in #aimoasa 9doctrină a căii de mi.. pentru că acolo unde cetăţenii sunt e$a5 şi interesele comune sunt numeroase. &Aristotel( * $omentează ideea aristotelică despre necesitatea prieteniei în conte.emplifica ideea că. Politica8 IustavMlimt &!:8. nu facem acelaşi lucru faţă de ceilalţiA $are este semnificaţia filosofică a e. &Aristotel.văluie omul:. 7. ci in raport cu altceva. $omentează şi e.. nu numai pentru sine. in acest m-tiv.te de mai sus şi selectează conceptele filosofice.8 2n re$imurile tiranice. care este un al doilea eu.. potrivit superiorităţii meritelor.emplifică ideea că 3egalitatea şi neegalitatea completă sunt nedrepte între indivizii care se deosebesc într-o singură privinţă4. c3iar dacă toate celelalte ca3tăţi ar A e$ale şl c3iar dacă cetăţenii ar "eu totul asemănători. sis/ temati. prietenia şi dreptatea ocupă un loc ne2nsemnat. o #ormă de prietenie. prietenul. pentru că posedă de.i care nu sunt e$ali ori nee$ali dec4t 2ntr/o sin$ură privinţă. e aceea tre-uie să Bm de acord cu Bias c4nd spune că 9exercitarea puterii de. $um ai putea e. &Aristotel. dar sunt incapa-ili @BV #acă in cele privitoare Ba alţii.ii se deose-esc. Această tendinţă exasperantă. mani#est4ndu/se in #avoarea altuia0 aceasta 2ndeplineşte ceea ce este in #avoarea altuia.e de #elul acesta. Etica nicoma3ică8 C 1>905A59A UI M9>I5)E "e va motiva poate că puterea politică tre-uie să se 2mpartă 2n mod nee$al.

nu vor fi arbitrare dacă toţi cetăţenii. 5otodată. $uvernăm4ntului samavolnic.ele mai mari ale altora.loacele de a le realiza+ apoi. iar caracterul general şi instrumental al acesteia o impune ca 3regulă formală4.ele unora să fie . căci nu este su)icient numai ca un cetăţean să poată practi" ca o meserie. trebuie să fie valabilă pentru o perioadă suficient de lungă. încunoştiinţat fiind. respectarea regulii formale presupune c teva cerinţe obligatorii" în primul r nd. în mod organizat.clude ca dezavanta. BegeZ 60 . filosoful propune ipoteza unei societăţi aflate în 3situaţia originară4. vor putea să profite de ele. accesul tuturor la posturi şi funcţii. mai înt i.: &!:HH-!HH.perimentului este ca participanţii să cadă de acord pentru 3o procedură ec-itabilă.R. 0rincipala obiecţie adusă concepţiei lui >a\ls vizează dreptatea distributivă. el trebuie să aibă $i un c $tig de pe urma ei! nu a+unge ca omul să poată să"$i întrebuinţe#e )orţele. 0resupun nd că întemeierea dreptăţii sociale impune eliminarea subiectivităţii şi a arbitrarului.o?n RaLls problematizează mai ales temeiurile şi posibilităţile instituirii societăţii drepte. iar inegalităţile produse. care stabileşte doar condiţiile generale ale circulaţiei. să-şi planifice scopurile şi mi. bazată pe e$alitatea ridicată şi esenţială. trebuie anunţată în prealabil. A fost un critic sever al economiei centralizate pentru consecinţele acesteia asupra dreptăţii şi libertăţii în societate. care să ne asigure că principiile care vor fi acceptate sunt drepte4. $ele două principii / al libertăţii si al inegalităţii / e. generate în economia planificată de 3măsurile ad--oc4 &care conduc la 3distincţii de rang4(. #ăc nd astfel posibilă practicarea dreptăţii. ci e. permit intervenţia guvernării în distribuţia bunurilor în societate. Lucrări "rinci"ale> 0 Constituţia libertăţii 0 -rept. #iind considerat drept 3fundamentalist al economiei de piaţă4. de pildă. Ideea vălului de ignoranţă vizează eliminarea intereselor particulare care viciază dreptatea. previne privilegiile 3legale4. care. pentru a-şi putea planifica in mod liber propriile activităţi. al cărei ideal este dreptatea distributivă.ercitare strictă a legilor $i păstra" rea lor! 2%%%. precum şi de construcţia organizaţiilor4. cum ar fi cele legate de 3distribuţia veniturilor şi a bogăţiei. libertate 0 -rumul către servitute% 3cţiunea reali#atoare a legilor este insă guvernăm ntul in genere% /uvernăm ntul este. legislaţie. ca şi de cei ai mar. viitoarea lor poziţie socială. permite 3acorduri drepte dacă părţile sunt ec-itabil situate şi tratate în c-ip egal ca persoane morale4. nici c-iar propriile interese şi relaţii. astfel înc t inegalităţile produse în societate să nu favorizeze 3anumiţi oameni în anumite moduri4. pe de altă parte.#. @ub 3vălul de ignoranţă4. .ponent al liberalismului a primit 0remiul 6obel pentru economie în !HG<.' bazată pe 3egalitatea formală în faţa legii4 şi av nd ca scop restr ngerea forţei coercitive a puterii statului. garantează fiecăruia şanse obiective egale. Astfel.ătr 1reptate formală şi supremaţia dreptului %rie'ric? 8aReA opune dreptăţii formale. membrii ipotetici ai societăţii decid condiţiile unui nou contract. 5emeiul statului de drept este legea. este desc-is. mai precis instituirea principiului &ilegalităţilor permise.POL&8&C3 . adevărata dreptate. regula formală îi constr nge pe guvernanţi să acţioneze în aşa fel înc t cei guvernaţi să 3prevadă cu o certitudine mulţumitoare felul în care autorităţile îşi vor folosi în diverse situaţii puterile coercitive4. întemeiat pe 3domnia Eegii4.clude inegalităţile astfel înţelese.primă esenţa dreptăţii ca ec3itate.)R(#8 AU4US CO*8AQ. 1reptatea nu e. în primul r nd cei defavorizaţi.( Acest e. şi. Asemenea $odului rutier. 9i nu cunosc tradiţiile din care provin. a fost criticat deopotrivă de adepţii liberalismului. opune statul de drept. o e. în viziunea adepţilor statului minimal. nicidecum traseul strict sau culoarea maşinii pe o rută sau alta. @upremaţia dreptului are un dublu rol" pe de o parte. el trebuie să găsească oca#ia să le aplice% &I.ustificate prin avanta. pentru ca fiecare.ismului. în beneficiul lor. %R(. @copul e. $u alte cuvinte.

..8 Aceste principii tre-uie să #le aran. 2n al doilea r4nd. ine$alităţile sunt ar-itrare 2n măsura in care nu ne vom aştepta ca ele să conducă la avanta. rumul către servitute8 C 0>I6$I0IIE9 1>905NLII UI I69IAEI5A59A Concepţia asupra dreptăţii pe care vreau să o de.==. 5n re. com/ pati-ilă cu o li-ertate de acelaşi #el pentru toate persoanele0 şi. pe de alta.ultate ine$ale.ia curentă 2n tratarea conceptului de privile$iu şi a-u. de vină pentru con#u.intă opusul $uvernării ar-i/ trare. 7.ul unor oameni di#eriţi. $omentează principiul egalităţii şanselor.. Lucrări "rinci"ale> 1 -reptatea ca echitate C 6i-eralismul politic 1 O teorie a dreptăţii% h $el mai puternic nu este niciodată destul de puternic înc t să fie întotdeauna stăp nul. Zo-n >a\ls.volt poate " re.i 2n mod di#erit A le da unor indivi.. eşi oamenii sunt datori să/şi cultive şi să/şi exploate.( Acest filosof american este apreciat drept cel mai important teoretician al filosofiei politice şi morale din secolul al XX-lea.ă acea e$alitate in #aţa le$ii care repre. #lecare persoană care participă la o practică sau care e in#luenţată de aceasta are un drept e$al la cea mai lar$ă li-ertate. 7. &Vean-VacWues >ousseau( Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. politicilor sociale.8 Con#lictul dintre dreptatea #ormală şi e$alitatea #ormală 2n #aţa le$ii. picta ca Picasso sau construi automo-ile ca QenrT Ford. sociologiei.a di#erite idealuri de dreptate şi e$alitate concrete. să spui că nu sunt in stare să vadă deosebiri între persoane4 &#riedricBaSeT(. cu primul prioritar #aţă de al doilea. în conte. &#riedric. al acestei situaţii este acela că e$alitatea #ormală Bn #aţa le$ii se a#lă Bn con#lict. al a-senţei de privile$ii le$ale acordate anumitor oameni desemnaţi expres de către autorităţi. dacă nuşi transformă puterea în drept şi nu-şi sc-imbă ascultarea în datorie.BaSeT.4nd un ideal concret de dreptate 2n distri-uţie tre-uie să ducă la distru$erea supremaţiei dreptului. A avut variate preocupări în domeniile economiei. principalul reprezentant al idealismului în filosofia secolului al XlX-lea. Aceste principii #ormulea. este cea care $arantea. Avanta. 61 ..ultat necesar.urile ce decur$ din ea.8 Potrivit celui de/a2 doilea principiu.!-.'galitate $i dreptate C 12M6IA E9III "upremaţia dreptului. şi doar aparent paradoxal.ultat in ca.area celor defavorizaţi este considerată de unii filosofi nedreaptă. In ce măsură gratuitatea educaţiei sau îngri. educaţionale etc. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31reptatea şi concurenţa pot avea puţine lucruri în comun+ este un elogiu adus concurenţei..tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.8 Fanse e$ale produc re. '. Ca să o-ţii acelaşi re.e 2nsuşirile naturale. de asemenea. O teorie a dreptăţii8 . 7. este necesar să/i trate. e$alitatea şi recompensa pentru activităţile ce contri-uie la -inele comun.ă dreptatea ca un compus din trei idei+ li-ertatea.umată 2n următoarele două principii+ mai 2nt4i..i di#eriţi aceleaşi posi-ilităţi o-iective nu e totuna cu a le acorda aceeaşi şansă su-iectivă 7..ul tuturor şi nu ne vor $aranta că posturile şi #uncţiile de care sunt le$ate sunt desc3ise tuturor. oric4t de mult ne/am strădui. este. iar 2n #apt este incompati-ilă cu orice activitate statală care urmăreşte 2n mod deli-erat nivelarea materială sau de #ond 2ntre diverşi oameni şi că orice politică vi. ca şi dreptăţii. $5-omas 6agel( Dicţionar 8e=el9 4eor= @il?elm %rie'ric? &!GG=-!:?!( / filosof german. Bn sensul domniei le$ii #ormale.ul #lecarul participant la ea.tul concepţiilor lui BaSeT şi >a\ls. pe de o parte.O8* RA@LS &!H. cei mai mulţi dintre noi nu vom putea niciodată interpreta un rol ca MerTl "treep. "ă accentuăm că #lecare participant tre-uie să c4şti$e din ine$alitate.irii medicale minimale e.ate 2ntr/o ordine serială. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.primă dreptatea sau binele celor asistaţiA Argumentează. şi 2ncercările de a reali. o ine$alitate este admisă numai dacă există un motiv să considerăm că acea ine$alitate căreia 2i va da naştere o practică va acţiona 2n avanta.

ele lui se prelin$e această minciună+ Eu. cum sunt dreptul la proprietate. &K. Ea începutul epocii moderne. #iind rezultatul unui contract social originar. supranumit >egele @oare. contractualiştii combat" a( concepţia potrivit căreia puterea este un fapt arbitrar+ b( concepţia aristotelică a statului ca instituţie naturală şi c( teoriile dreptului divin al regilor. care conferă guvernanţilor puterea pe care o au şi legitimitatea acesteia. stat-societate civilă.area drepturilor individuale naturale &care nu depind de convenţii.eoriile politice sunt reflecţii sistematice asupra naturii şi scopurilor guvernăm ntului. Eenin( "tatul. putere-legitimitate etc. a fost determinată de dorinţa oamenilor de a duce o e. statul nu este anterior indivizilor. )n aspect particular al teoriilor contractualiste este recursul la o stare naturală. cele mai influente au fost teoriile contrac/ tului social. &#riedric. fără nicio constr ngere fizicăA 5eza principală este aceea că statul sau guvernăm ntul legitim reprezintă produsul artificial al acordului voluntar al unor agenţi liberi.plică traiul comunitar al oamenilor prin faptul că ei preferă să trăiască mai bine dec t în starea naturală &caracterizată mai ales de o insecuritate generală(. 5eoriile contractului social . nu există li-ertate0 c4nd va domni li-ertatea. 5-omas Bobbes şi VeanVacWues >ousseau. asupra situaţiilor în care se impune sc-imbarea instituţiilor politice. nu un dat pozitiv. a fost necesară apariţia unei BSacint-e >igaud &!8FH-!G<?(. nu va mai exista stat. &0aul KalerS( . Acestea sunt anterioare atribuţiilor statului şi nu pot fi negate în mod legitim de nici o organizare socială. o 3operă artificială4. paşnică4 şi de convingerea că numai în condiţiile ei pot fi evitate stările de conflict pe care abuzul de libertate originară le-ar putea provoca. care va fi caracterizată de supunerea faţă de autoritatea politică.istă o autoritate politică 3naturală4. Iuvernarea are drept funcţie proprie prote. $u alte cuvinte. dacă e puternic. dezvoltate mai ales de Vo-n EocTe.BCA 592>II 02EI5I$9 M219>69 UI $2659M02>A69 @. Astfel. a modului în care se poate face o asemenea sc-imbare sau asupra relaţiilor individ-societate.ista nicio autoritate care să aibă puterea de a obliga la respectarea legii naturale. sigură. contracte sau garanţii politice(. întrebarea este următoarea" ce îi determină pe oameni să se supună autorităţii. Acestui suveran al #ranţei.PO6B.6ietzsc-e( C4t timp există stat. &#rancis %acon( "tatul este cel mai rece dintre monştrii reci. în cadrul ei. 5recerea la starea socială. ne . egali. ci problema fundamentului societăţii sau a legitimităţii autorităţii politice. 0entru . 2rganizarea socială este rezultatul unui contract.istenţă 3mai confortabilă.dro/ -eşte0 dacă e sla-. statul. ii aparţin cuvintele" @tărui sunt eu. întruc t în starea naturală nu e. orice autoritate politică întemeindu-se pe acordul voluntar al indivizilor.o?n LocAe9 starea naturală era caracterizată de o 3libertate perfectă4 şi guvernată de legea naturii.I. la viaţă şi fericire. eu sunt poporul. independenţi. 2amenii au anumite drepturi naturale inalienabile. 6udovic al MlE/lea. anterioară stării sociale. Fi care minte cu răcea/ lă0 de pe -u. toţi oamenii erau liberi. r Este o dorinţă stranie aceea de a căuta puterea şi de a pierde li-er/ tatea. In general. Acestea nu pun problema istorică a originii societăţii. în ultimă instanţă pe libertatea şi responsabilitatea ori$inare ale fiecărui individ. pierim. concepţiile contractualiste e. respectiv faptul că nu e.

ci doar prin raportare la circumstanţele locale. 0aul &!:G!-!H<F( .Asocierea civilă este cel mai voluntar act din lume+ fiecare om fiind născut liber şi stăp n pe el însuşi. scindare.<( / revoluţionar rus+ conducător al 0artidului %olşevic şi fondator al )niunii @ovietice. dec4t #orţele pe care "ecare individ le poate 2ntre-uinţa pentru a se menţine 2n această stare. în plus. Argumentează pro sau contra in raport cu această idee. pe de altă parte. 5ermenul are semnificaţii specializate în diferite domenii" * drept / transferul titlului de proprietate de la un proprietar la altul+ * medicina.istenţa lor. 2ean-VacWues >ousseau( 2rganizaţi în grupe. * Identificaţi problema abordată. ci este umană. faţă de societate sau lume etc. . fără a fi nevoie de ideea contractului social.e de orice #orţă comună persoana şi -unurile "ecărui asociat şi prin care "ecare. deşi pro/ -a-il că nu au #ost niciodată enunţate #ormal. este posibil să e. sub nici un prete.plicit teoria contractului social. ţi se cere să elaborezi o strategie pe care indivizii ar trebui s-o urmeze în situaţia in care statul îşi depăşeşte prerogativele stabilite prin contract 9laborează un minieseu în care. C $EA)Y9E9 $265>A$5)E)I @2$IAE A $ăsi o #ormă de asociere care să apere şi să prote. Kladimir Ilici &!:G!-!H. separaţie. pier. &Vean-VacWues >ousseau. pur şi simplu. Aceasta este pro-lema #undamentală pe care o soluţionea. ' %acon. filosofia politică / înstrăinarea subiectului faţă de comunitatea sa.scriitor francez. 6' Aplicaţii $ontractualismul a fost apreciat de un g nditor drept o doctrină a 3voinţei şi artificiului4. prin care indivizii renunţă la dreptul originar nelimitat în favoarea unui om sau unui grup de oameni care vor avea o putere suverană. să nu se supună totuşi dec4t sieşi şi să răm4nă la #el de li-er ca 2nainte. pretutindeni admise şi recunoscute tacit0 de aşa manieră că.ustificată. arăta el.t" .uns 2n stadiul c4nd o-stacolele care 2mpiedică răm4nerea lor 2n starea de natură tra$ mai mult 2n cum/ pănă. * 0recizaţi care este soluţia anticipată în acest fragment * 0rezentaţi întregii clase rezultatele obţinute. nicio formă de guvernare nu poate fi . prin concordanţa dintre instituţiile politice.t. $onstituirea acesteia presupune un acord voluntar. pactul social "ind vio/ lat. "ecare reintră in primele sale drepturi şi işi recapătă li-ertatea naturală. prin re.e.t" Presupun că oamenii au a.8eorii politice moderne $i contemporane puteri capabile să-i oblige pe oameni să respecte regulile.e se reduc -ine2nţeles la una sin$ură. şi atitudinile şi interesele 3naturale4 ale oamenilor. în acest sens. pe baza unor principii abstracte &cum este cel al contractului social(. deoarece oamenii au înţeles că este în folosul lor să spri.plicăm apariţia guvernăm ntului şi supunerea indivizilor faţă de autoritate.ă contractul social. nu poate să-! supună fără acordul său4 Zean-VacWues >ousseau(. ele sunt pretutindeni aceleaşi. inc4t cea mai mică modi"care le/ar #ace inutile şi le/ar anula e#ectele0 ast#el inc4t. Aceste clau. Dicţionar Alienare / înstrăinare. psi-ologie / scindarea facultăţilor mentale+ * sociologie. Eenin. unindu/se cu toţi. * >eveniţi asupra acestora în funcţie de soluţiile celorlalţi.ine o autoritate care poate impune respectarea 3regulilor de dreptate4.8( / filosof englez.ele acestui contract sunt ast#el determinate prin natura actului. nimeni. #rancis &!F8!-!8.erS.4nd li-ertatea convenţională pentru care renunţase la prima. acesta fiind considerat improbabil din punct de vedere istoric. Atunci starea primitivă nu mai poate dăinui şi $enul uman ar pieri dacă nu şi/ar sc3im-a #elul de a ". şi anume alienarea totală a "ecărui asociat cu toate drepturile sale la 2ntrea$a comunitate. nici divină. care nu este. aşadar. să răspunzi la următoarele întrebări" %inele şi răul sunt naturale sau convenţiiA 2mul este originar bun sau răuA Analizează semnificaţia filosofică a următorului te. Clau. Ka. )avi' 8ume a respins în mod e. @ă presupunem că eşti un adept al contractualismului. din perspectiva contractualismului. 9l credea că. apel nd la convingeri şi idealuri morale precum dreptatea. pe de o parte. Iuvernăm ntul a apărut. Contractul social8 Activitate de grup * $itiţi cu atenţie următorul te. nici naturală.

nici alte interese sociale superioare sau vreo misiune a statului. $rezul g nditorilor liberali poate fi formulat astfel" li-ertatea 2n$ă/ duie puterii să existe. doctrina care atribuie cea mai mare valoare libertăţii individuale. societatea &puterea( trebuie să ma.. reprezentat de . 9. Minimizarea constr ngerii şi amplificarea ma. în acest sens. sisteme de valori. nu invers. în acest sens.ocului social. subliniază dreptul de a considera că o anumită opinie este adevărată at t timp c t nu a fost infirmată.istenţa colectivă.BCA C].udicii şi maltratări4 7 espre li-ertate8.imizeze li-ertatea individuală. puterea nu are dreptul de a decide nici ce este binele general. în general. absolutismului şi. ci instrumente fundamentale. %4 . reguli ale . ingerinţe în sfera libertăţii individuale. elemente ale unui mod de a organiza c t mai bine e. 9ste recunoscută însă necesitatea constr ngerilor şi importanţa datoriilor fiecare este obligat să respecte o anumită linie de conduită faţă de ceilalţi. liberalism economic * proclamă libera concurenţă şi neintervenţia statului în economie+ * are ca principiu fundamental proprietatea individuală. 6u e.ercitarea constr ngerii nu este legitimă dec t atunci c nd vizează în mod direct prevenirea unei lezări sau vătămări concrete a drepturilor şi libertăţilor individuale. să nu aducă daune intereselor altuia şi să suporte partea care-i revine 3din ostenelile şi sacrificiile pe care le reclamă apărarea societăţii ori a membrilor săi de pre.o?n Stuart Mfll. totalitarism. lăs nd pe fiecare să trăiască cum vrea. de regulă. dar respinge dreptul de a sustrage opinia respectivă oricărei critici. Principiul li-eralismului modern subliniază că e. 0entru liberalism.istă niciun temei suficient.istenţei unei misiuni superioare a statului nu este dec t primul pas. în sens larg. altfel spus. în acest sens. c tă vreme nu aduce nicio vătămare altei persoane. colectivismului. intoleranţă. ideologiile intolerante şi regimurile totalitare sunt denunţate deoarece pretind că îi pot arăta individului ce este bine pentru el şi recurg la practica de a face 3bine4 cu forţa. Kalorile liberale fundamentale * libertatea individuală+ * creativitatea individuală+ * responsabilitatea şi independenţa personală+ * respectul drepturilor individuale+ * egalitatea în faţa legii. nici aşa-numitul Bine $eneral. * 3@fera potrivită libertăţii umane4 este o nofiune clarăA * 0ot fi determinate graniţe precise între Hpaţiul privat şi cel publicA Caracteristica li-ertăţii este dreptul de a vor-i desc3is0 insă e $reu de cunoscut momentul oportun. acceptarea e. în ultimă instanţă. se opune socialismului. dar sigur. în dezbaterile politice legate de >evoluţia engleză din !8:: şi în filosofia politică a lui Vo-n EocTe. 2riginile liberalismului modern sunt identificate. care să . altfel s-ar transforma în autoritarism.ustifice încălcarea acestui principiu sau.imă a liberei opţiuni nu sunt însă scopuri. numai individul însuşi are competenţa de a stabili care este binele lui propriu. Eiberalismul individualist 6i-eralismul este.ustificată doar în sens negativ / pentru a împiedica vătămarea altcuiva. J . 0entru li-eralismul -ritanic individualist. $u alte cuvinte. pe drumul spre despotism. Motivul central este revendicarea drepturilor şi libertăţilor individului împotriva oricărei forme de putere autoritară şi opresivă. oricărei forme de tiranie. 1e aceea.PO6B. &1emocnt( ralpoMc * vizează reducerea puterilor statului la protecţia drepturilor şi libertăţilor individuale+ * se opune ideii de stat providenţaI0 * indivizii sunt liberi să îşi urmărească propriile interese c tă vreme nu afectează drepturile şi interesele celorlalţi. )n alt izvor al acestora este acceptarea ideii că o singură persoană poate deţine Adevărul. norme-cadru ale acţiunii individuale sau colective.ercitarea constr ngerii sociale este . idealuri. nici ce este binele individual+ nu are dreptul să impună modele de comportare. liberalismul pune accent pe failibilism şi toleranţă şi respinge scepticismul şi relativismul.

spre deose-ire de individ.. Eord Acton aprecia în acest sens" 30uterea tinde să corupă şi puterea absolută corupe în mod absolut &. libertatea absolută de opinie şi de atitudine. 7.8eorii politice modeme $i contemporane 6umeroşi g nditori subliniază că puterea. Eord Acton englez. ci o practică şi o premisă fundamentală pentru atingerea scopurilor pe care şi le propun oamenii.istă de dra$ul li-ertăţii nu este autoritate. espre li-ertate8 Autoritatea care nu su-. Acesta este contestat în mod categoric numai de libertarieni. 5ocmai din acest motiv.locul #olosit va G #orţa G. asupra oricărui mem-ru al societăţii civili. libertatea de g ndire şi de spirit. &Vo-n @tuart Mill.. este acela de a impiedica vătămarea altora. limitate şi. liberalismul este considerat de unii autori doctrina poli/ tică modernă a li-ertăţii. C 0>I6$I0I)E EI%9>AEI@M)E)I I61IKI1)AEI@5 "copul acestui eseu este de a a#irma un principiu #oarte simplu. aceasta se 2nt4mplă numai cu participarea şi acordul lor sincer.e pe de/a 2ntre$ul raporturile -a. 0entru ei. libertatea înclinaţiilor şi a năzuinţelor etc. prin urmare.. Asupra lui 2nsuşi. precum sănătatatea şi învăţăm ntul. ca #iind intru totul 2ndreptăţit să $uverne. @tat asistential &3stat-providenţă4( / e. Argumentează pro sau contra" libertatea nu este un ideal care ar trebui atins c ndva în viitor. societatea în care sunt încălcate este într-adevăr lipsită de libertate. 6i-ertă)e sunt toate condiţionate.ercită prin acţiuni şi decizii arbitrare şi ne îndepărtează de moralitate. %5 . independenţa lui este. indi#erent dacă mi. Opu/ sul+ Putere asupra altuia. a-so/ lută. de regulă gratuit.. 2 &!:?<-!H=. &Eord Acton( 1icţionar Eibertarianism / doctrină politică din secolul al XX-lea+ ramura anar3iş/ tilor consideră că orice guvernăm nt este nelegitim. prin politici sociale prin care se urmăreşte asigurarea unor servicii de bază.. "tatul in care li-ertatea este prote/ . iar ramura minar3iş/ tilor limitează legitimitatea guvernăm ntului la funcţii precum protecţia poliţienească şi apărarea naţională. ine$ale. aşa cum aprecia Mill. Identifică alte forme ale libertăţii umane şi arată dacă. c4t şi a poporului este statul ideal.8 aceasta este s#era potrivită li-ertăţii umane. a propriului trup şi spirit. 2n mod le$itim.presie prin care sunt desemnate sistemele sociale în care statul intervine direct în viaţa economică a ţării pentru promovarea intereselor cetăţenilor. dacă nu este limitată. în concluzie. individual sau colectiv. "uaspectele care 2l privesc doar pe el 2nsuşi.ată suGcient at4t 2mpotriva c4rmuirii. în prezent. în special puterea guvernăm ntului. întruc t revendică drepturile şi libertăţile individului împotriva oricărei forme de coerciţie arbitrară. dec t silind pe fiecare să trăiască aşa cum li se pare celorlalţi că ar fi bine4 &Vo-n @tuart Mill(. este autoapărarea0 unicul ţel in care puterea se poate exercita. se e. statul asistential este o formă de încălcare a drepturilor celor care sunt puşi să plătească impozitele pe baza cărora se formează veniturile folosite pentru realizarea politicilor de asistenţă.ate pe constr4n$ere şi control dintre societate şi individ. Acest principiu este următorul+ unicul scop care 2i 2ndreptăţeşte pe oameni. li-er şi voluntar 7.8 Există o s#eră de acţiune 2n care societatea. e. este intere/ sată numai 2n mod indirect 7sau c3iar deloc80 ea cuprinde acea parte din viaţa şi conduita unui om care nu/' atin$e dec4t pe el 2nsuşi sau. de drept. dacă 2i atin$e şi pe ceilalţi. su. "tatul nu poate să #acă niciodată ceea ce 2i place in propria s#eră0 este 2n$ră/ dit de tot #elul de le$i.8 "in$urul aspect al conduitei unui om pentru care el poate G tras la răspundere de către societate este cel privitor la ceilalţi. 2mpotriva voinţei sale.. indiferent de forma de guvernăm nt.( / istoric Aplicaţii 0entru Vo-n @tuart Mill. 7. 3sfera potrivită libertăţii umane4 cuprinde" domeniul lăuntric al conştiinţei.ate.. individul este suveran. sau va G constr4n$erea morală a opiniei pu-lice. la in$erinţe 2n s#era de acţiune a oricăruia dintre ei.ică. 6i-ertatea+ Putere asupra ta. ci #orţă. una dintre tezele principale ale acestuia se referă la necesitatea de a limita şi controla orice putere care poate acţiona în viaţa socială.istenţa statului asistential este acceptată de cei mai mulţi g nditori şi politicieni.#orma pedepsei le$ale.( 0uterea absolută îndepărtează de morală4.. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere şi unele dintre implicaţiile sale" 32menirea are mai mult de c ştigat lăs nd pe fiecare să trăiască cum crede el că e mai bine.

ării libertăţilor şi intereselor fundamentale ale indivizilor sau a respectului datorat persoanei. în aşa fel înc t individul aproape dispare sub presiunea colectivităţii.BCA >mr Individualism şi colectivism Bndividualismul se referă la o mare varietate de idei. în diverse forme doctrinare.unge. comunismul este considerat de BaSeT 3cea mai importantă specie de colectivism sau planificare4. potrivit căruia orice e. de egoism4. în acest sens. de pildă. în cele din urmă.plicaţie în ştiinţele sociale trebuie să fie formulată e. unor idealuri de distribuţie egalitară. individualismul este corelat uneori în mod e. 1e asemenea. la indivizi. în cele din urmă. 5nde scurte. * 2rice mulţime de oameni este un grup socialA * Analiza unui grup are ca punct de plecare indiviziiA 0ortofoliu * 9laboraţi un studiu despre co munismul rom4nesc în care să descrieţi" X situaţia proprietăţii private X rolul partidului unic X sistemul planificării centralizate X cultul personalităţii T fenomenul C4ntarea Hom4niei X persecuţiile politice. pentru ca mai apoi să le atace şi să le distrugă pe toate celelalte... Aşa cum am văzut. * 9laboraţi un eseu despre comunism av nd ca punct de plecare filmul rom nesc Blestemată ăi. a maselor. Ea r ndul lui. Acest sentiment seacă 3izvorul virtuţilor publice4. intereselor generale. guvernăm ntul limitat sau ideea potrivit căreia societatea este constituită de indivizi în vederea satisfacerii unor scopuri preponderent individuale. Ale5is 'e ocBuev&lle scria în espre democraţie in America+ 3Individualismul este &. c t mai ales ca principii sau idei generale care stau la baza unor teorii sau a unor sisteme politice. Culoarea curcu/ -eului &^^ X Kirgil Ierunca..( un sentiment cald şi moderat. în perioada contemporană. Colectivismul este acea perspectivă asupra vieţii sociale şi a acţiunii politice care. subordonează individul binelui colectiv. împreună cu familia şi prietenii săi4. 0entru el.clusiv cu referire la indivizi.PO6B. Hu$aţi/vă pentru #ratele Alexandru X Monica Eovinescu. în mod sistematic. 5rebuie reţinut că individualismul şi colectivismul nu se regăsesc ca teorii politice de sine stătătoare. în măsura în care poate duce la slăbirea legăturilor sociale. 9laboraţi o recenzie pe care să o prezentaţi întregii clase" X 0aul Ioma. atitudini şi doctrine care acordă.plicit cu liberalismul. precum Marl 0opper. adică recunoaşterea valorilor şi gusturilor acestuia drept criterii supreme în sfera sa personală &. a prote. Fenomenul Piteşti X $onstantin 6oica. 2nc3isoare. un loc central 3individului4. consideră că apărarea acestei doctrine este esenţială pentru politica liberală. poate fi identificat în lucrările de filosofie politică un individualism metodolo$ic. A arăta. unicitate şi autorealizare a individului la libera iniţiativă. %% . prin pledoaria în favoarea unor drepturi umane de bază. printre altele. la fundamentul lui. adesea în dauna celor individuale. $olectivismul. că individualismul şi colectivismul sunt principii opuse ale teoriei şi practicii politice. în rumul către servitute. în filosofia politică. lăs nd 3marea societate în seama ei4.( şi credinţa că este de dorit ca oamenii să-şi cultive talentele şi înclinaţiile individuale4. individualismul este apărat. individualismul îşi are originile în creştinism şi filosofia clasică a Antic-ităţii şi se bazează pe 3respectul pentru individ ca om. de la ideile romantice de individualitate. în sc-imb. pune accent pe colectivitate şi pe interesele colective. G3erla X 0aul Ioma. fiind 3absorbit. %rie'ric? Au=ust von 8aReA argumentează. )nii autori. * $itiţi una dintre lucrările următoare. care îl predispune pe cetăţean să se izoleze de mulţimea semenilor şi să stea la o anumită distanţă. ca principiu fundamental al acestuia. ce este un ansamblu social înseamnă a a.. Marea provocare a individualismului răm ne ameninţarea pe care o reprezintă pentru viaţa publică.

tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. poate duce la ani-ilarea oricărei delimitări între sfera publică şi cea individuală şi. <u este nevoie să re#lecte. plec nd de la următorul te. tot ceea ce e doar lăuntric. în cele din urmă. respingerea democraţiei şi a liberalismului. arată prin . &Ale. Aplicaţii %7 .uns la tiranie. nici proprietate privată. 1in această perspectivă.orităţii. precum opinia. Bunăstarea unui popor. c t şi asupra maselor care reclamă dreptul de a aservi minoritatea ma. la teroarea totală &BannaArendt(.ată societatea. 3. Pe scurt. &#riedric. ei sunt totalitari in 2nţelesul deplin al acestui cuv4nt nou. tot ceea ce în manifestarea opiniei nu dăunează altuia &. rumul către servitute8 "unt de acord că pacea pu-lică este un mare -ine.. 5ocWueville.amin $onstant(.ilor. în care nu ar e.istă.( are caracter individual şi nu poate fi supus în c-ip legitim puterii sociale4 &%en. definitorie pentru orice sistem totalitar. totuşi insepara-ile. %enito &!::?-!H<F( / conducătorul Italiei între !H. #ascism etc.ă locul "ecarei nevoi a unei persoane.8eorii politice moderne $i contemporane 9.istă însă şi o corelare semnificativă între idealul colectivist şi totalitarism" a căuta cu orice preţ realizarea unor scopuri colective. 9"copul social: sau 9ţelul comun:. antiindividualism. 5otalitarism / regim politic în care puterea aparţine în mod absolut unei persoane sau grup de persoane+ regim bazat pe e. preconizat de teoria mar. totalitarism. ar toate se di#e/ renţia. ci numai ca o ierar3ie de scopuri.i prea mult pentru a vedea că aceşti termeni nu au un 2nţeles su#icient de clar pentru a 2ndrepta lucrurile pe #ă$aşul unul anumit curs al acţiunilor. dar nu vreau să uit că. în filosofie.oritatea are dreptul de a constr nge minoritatea să respecte ordinea. printr/o ordine -ună. adoptat pentru a descrie e#ectele neaşteptate. ' Arendt. care pot " #urni.ă să "e or$ani.ista nici clase sociale. să analizezi relaţia stat-putere-individ-libertate" 3@tatul este absolutul faţă de care indivizii nu sunt dec t relativul.. se deose-esc intre ele prin natura ţelului către care vor să diri.ă de li-eralism şi individualism prin dorinţa de a or$ani. Ma. Asta nu 2nseamnă cu si$uranţă că popoarele tre-uie să dispreţuiască pacea pu-li/ că.is de &!:=F-!:FH( / g nditor istoric şi scriitor francez.ă scopurile indivi. Bunăstarea şi #eri/ cirea a milioane de oameni nu pot G c4ntărite pe o -alanţă unică. Mussolini.a sclavă 2n ad4ncul inimii0 este sclava -unăstării sale şi omul care să o 2nlănţuie poate să apară oric4nd. ce insoţesc ceea ce 2n teorie numim colectivism. sau @nteresul pu-lic:.ce se distinge un liberalist individualist de un susţinător al colectivismului. 1espotismul nu are nici un drept. depinde de un număr mare de lucruri. comunism. cum ar fi -inele $eneral.ul de a recunoaşte s#ere autonome in care primea. o scară cuprin. şi !H<?. 9laborează un eseu în care. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3libertatea în toate / în religie. 2n vederea căruia urmea. <u poate ti exprimată cu adevărat ca un scop unic. etatism. în literatură. 1ar tot ceea ce nu tulbură ordinea. in politică+ iar prin libertate înţeleg triumful individualităţii at t asupra autorităţii ce ar vrea să guverneze despotic. C 6A5)>A $2E9$5IKI@M)E)I i#eritele tipuri de colectivism. 9videnţiază problema filosofică abordată in te.ercitarea puterii politice sunt pentru mulţi ţeluri esenţiale. cultural. violenţă. a unui monopol guvernamental &economic. Banna. O naţiune care nu cere $uvernului său dec4t să menţină ordinea este de. a unei poliţii secrete. 1ob ndirea şi e. este de o-icei descris 2n mod va$ prin #ormule precum 9-inele comun: sau 9-unăstare $enerală:. popoa/ rele au a. caracterizată prin naţionalism e..BaSeT.tremist.e e#orturile sociale. dar nu 2nseamnă nici că aceasta tre-uie să le "e su#icientă.e. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.a ansam-lul socie/ tăţii şi toate resursele 2n vederea atin$erii acestui scop unitar şi prin re#u. Ale. ca şi #ericirea unui om.is de 5ocWueville( 1icţionar $omunism / sistemul social.istenţa unui partid unic.ate 2ntr/o in#inită varietate de com-inaţii. în industrie.t.&!H=8-!HGF( / teoretician politic american de origine germană. informaţional(. #ascism / ideologie apărută în 9uropa după 0rimul >ăzboi Mondial. liberalismul nega statul în interesul individului+ fascismul reafirmă statul drept adevărata realitate a individului4 &%enito Mussolini(.ătoare de valori pe care se #ixea.

. în cadrul teoriilor contemporane despre legitimitate. acestora li se delegă autoritatea de a-şi reprezenta alegătorii şi de a lua decizii în numele lor şi pentru ei+ * e.istă două mari tipuri de sisteme electorale" . în sens restr ns. în cazul alegerilor sau al unor referendumuri(. în cadrul dezbaterilor apare tot mai mult problema le$itimităţii. C 59M9I)E E9II5IMI5NLII Omul s/a născut li-er.BCA ' 0)59>9 UI E9II5IMI5A59 6iTolai IaroşenTo &!:<8-!:H:(. îşi pierde legitimitatea. să i se supună în mod voluntar. încep nd cu teoriile politice moderne. puterea se poate aliena. se diferenţiază. este evident că niciodată nu poate fi vorba de acordul tuturor cetăţenilor. aceea a dezacordului posibil între libera voinţă a indivizilor şi deciziile puterii. aceasta se referă la legitimitatea ordinii sociale e. Pro-lema e dea şti care sunt aceste convenţii. al ordinii sau armoniei cosmice. în sensul că ordinea este de fapt rezultatul opţiunilor libere ale agenţilor sociali / idee centrală însă în cadrul teoriilor politice moderne. ci este 2ntemeiat pe convenţii. puterea nu se poate prevala de nimic în afară de consimţăm ntul cetăţenilor. dimpotrivă. 1acă o face. Cum s/a produs această sc3im-are1 <u ştiu. 5oate formele de guvernăm nt au nevoie de legitimare.fZ -------------------------------------------@istemele electorale &sistemele de vot( * mecanismele prin care se selectează reprezentanţii unei grupări+ * prin vot. care stă la -a. respectiv să nu o conteste. altfel puterea lor nu va fi acceptată în mod liber de către cetăţeni. $u alte cuvinte. iar acordul cetăţenilor poate fi obţinut prin manipulare sau c-iar prin constr ngere. dar pretutindeni e in lanţuri.sistemul electoral cu reprezentare proporţională &are mai multe forme+ cea mai des înt lnită este aceea bazată pe liste de partid" alegătorii votează una din listele propuse. ordinea socială era văzută ca refle. în principal.istente la un moment dat. Pri.emplu. cele care fac apel la tradiţie şi cele care fac apel la consimţăm ntul raţional al cetăţenilor.sistemul electoral ma. 9ste vorba de acordul sau consimţăm ntul liber al cetăţenilor faţă de principiile de bază ale organizării şi guvernării statului.oritar &cursa electorală este c ştigată de candidatul care primeşte cel mai mare număr de voturi(+ . în mod tradiţional. .onierul * $are credeţi că este semnificaţia acestei imagini din perspectiva concepţiei lui >ousseauA /. iar locurile din 0arlament. în sens larg.. . $orelaţia dintre libertatea individuală şi legitimitate generează o problemă specifică. însăşi legitimitatea puterii poate fi o c-estiune convenţională. pentru niciuna dintre acţiunile sale. 0e de altă parte. Acestea din urmă sunt legitime numai dacă nu o afectează în niciun fel pe prima. de e. ca rezultat al acţiunii unor forţe impersonale. izvorul legitimităţii oricărei instituţii sau norme politice este intern. respectiv la temeiul acesteia. Ce o poate #ace să fie le$itimă1 Cred că pot răspunde la această 2ntre-are. se atribuie în funcţie de procentele obţinute(. nici necesară. ei înşişi refuză de multe ori să ia parte la o asemenea consultare &cum se înt mplă. acest drept nu vine nicidecum de la natură. de pildă. ci puterea sau autoritatea politică. 0entru cele din urmă. la acel ceva care face ca membrii societăţii să o respecte. #iind rezultatul unei convenţii. în plus. aceasta din urmă fiind înţeleasă ca rezultat al acţiunii divinităţii sau.a tuturor celorlalte. 2 consultare a acestora pentru toate situaţiile şi deciziile nu este nici posibilă. Ordinea socială este insă un drept s#4nt. nu este vizată ordinea socială în ansamblu.PO6B.otuşi. 6iciuna dintre aceste interpretări ale ordinii cosmice nu putea fi corelată cu ideea că ordinea socială presupune libertatea individuală. nu din afara organizării sociale. în realitate.

Iean-VacWues >ousseau. Contractul social8 .

( / scriitor grec.unsuri numai pentru a evita răul a-solut.unsuri. Ma. 3autoritatea dată de neobişnuitul -ar al unei persoane &c-arisma(4 şi 3atitudinea de supunere in îndeplinirea îndatoririlor legale4. 7. Pentru ca statul să existe.Br. Pentru ca #orţa să nu ducă la autocraţie este necesar ca utili.( / scriitor britanic. AmS &n.otuşi.. propria violenţă st4rnind violenţa celorlalţi0 din #rică aceasta caută să/şi asi$ure po. 9laborează un eseu în care să susţii un punct de vedere personal privind corelaţiile dintre li-ertate. Reber identifică următoarele temeiuri ale legitimităţii" 3datina consfinţită4.psi-olog şi filosof e. * 0rezentaţi întregii clase rezultatele obţinute. Vaspers. le$itimitatea răm4ne sin$ura cale $raţie căreia omul poate trăi #ără #rică şi care permite corectarea erorilor..tea este ca o #ormulă ma$ică. a celor -ătr4ni 2n c3i-. in#init de multe aspecte pre. $-arles $aleb &!G:=-!:?. teroarea şi #rica. $el din urmă se bazează pe 3motivaţii puternice4 ale cetăţenilor. 5an. 2ntruc4t sin$ura opţiune care există este cea dintre le$itimitate şi despotism. violenţa. este distrusă şi li-ertatea. 6i-ertatea politică nu este #ructul intelectului pur.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. Politica.te" a( Puterea celor tineri stă 2n #aptă. Ori$inea şi sensul istoriei8 e grup $itiţi cu atenţie următoarele te. . Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. 6e$itimi/ . suscepti-il dea" o-iectul criticii 7. prin ne2ncredere şi #rică.=( / economist şi sociolog german. ast#el că #rica devine starea de spirit #undamentală a tuturor. Această teză enunţă un punct de vedere asupra legitimităţiiA Argumentează-ti punctul de vedere.at pe instrumentul exercitării le$itime 7mai -ine . 2n stările de lucruri le$itime. &9uripide( b( Aceasta este puterea / să ţii 2n m4ini Mea altcuiva şi să i/o arăţi.area ei să "e le$itimă <umai prin le$itimitate există li-ertatea. * Analizaţi relevanţa acestor te. &Marl Vaspers. e aici. Reber. -a. tre-uie aşadar ca cei dominaţi să se supună autorităţii celor ce se pretind a alaun moment dat dominatorii.diei. Ma. o vocaţie şi o pro#esie8 O putere le$itimă poate $uverna #ără #rică. 2ncre.4ndu/se in consensul populaţiei0 cea nele$itimă mani#estă #rică #aţă de popor.intă nea. Bntelectul 2l poate #oarte uşor contesta. Marl &!::?-!H8H( . ci este dependent de le$itimiste. 1icţionar Autocraţie / formă de guvernare în care puterea este concentrată în m na unei singure persoane sau a unui singur grup+ tiranie. $are crezi că sunt cele mai importante asemenea motivaţiiA 1ar cel mai important dintre cele trei temeiuri menţionateA 9videnţiază problema filosofică a următorului punct de vedere" 3$el mai rău lucru la care se poate aştepta un principe din partea unui popor care îl duşmăneşte este să fie părăsit de acesta4 &6iccolo Mac-iavelli.. * >eveniţi asupra acestora în funcţie de soluţiile celorlalţi. Reber. sunt nedrepte. 30uterea care tine la un loc cetăţile şi pe oameni este nobila păstrare a legilor4 &9uripide(. . Acolo unde le$itimitatea dispare. !HF. proprii re$imului despotic.emeiul le$itimităţii este oric4nd 2ndoielnic. &$-arles $aleb $olton( * 1eterminaţi pentru fiecare in parte semnificaţia specifică a termenului putere. . la r4ndul ei.8 orice tip de le$itimitate este permanent expus prime.uinţă. Principele8.istenţialist german.8 Conştiinţa le$itimităţi& acceptă mari nea.( / scriitoare americană de origine c-ineză. &c.iţia printr/o teroare cresc4ndă. ce prin 2ncredere creea.Putere şi le$itimitate "tatul constituie.. ' $olton. inoportune. &Ma. absolutism.is+ considerate le$itime8 a constr4n$erii. respectul intelectual #aţă de sursa le$itimităţii. un raport de dominare a oamenilor de către oameni. le$e şi le$itimitate. <:=<=8 a. asemenea uniunilor politice care l/au precedat in istorie.ă o ordine indispensa-ilă0 sele$alitatea este domnia violenţei. &AmS5an( c( Ca să a#lăm durerile provo cate de putere tre-uie să mer$em la cei care o au0 ca să a#lăm plăce rile puterii tre-uie să mer$em la cei care o caută. 9uripide.ă. pentru că prin ea #orţa este 2ncătuşată. Epoca noastră o vede 2n ale$eri şi voturi. &!:8<-!H.te pentru înţelegerea conceptului de putere politică. care $enerea.

8H .

@trasbourg h 2n #apt. * Are trei sedii" @trasbourg.BCA I19AE)E 19M2$>A5I$ -`%#4 $e este democraţiaA 1emocraţia este.PO6B. o dată la F ani. * $urtea de Vustiţie / urmăreşte respectarea legilor comunitare. evident prin mi. este aceea a modului în care pot fi corectate erorile guvernării sau. în primul r nd. cu subordonarea raţiunii faţă de pasiuni &0laton( sau privită ca sursă de tulburări şi de acte politice nec-ibzuite &Aristotel(. un anumit guvern sau şef de stat. )na dintre problemele importante ale democraţiilor contemporane este în ce măsură guvernanţii. indiferent de avere. 70 . 9democraţia: 2nsăşi nu poate #ace nimic. * $onsiliul )niunii 9uropene &$onsiliul de Miniştri( / reprezintă statele membre. în acest sens. * $urtea 9uropeană de $onturi / verifică finanţarea activităţilor )9. încep nd cu secolul al XKlII-lea. respectiv cetăţenii. în al doilea r nd. $u alte cuvinte. de acţionat nu pot acţiona dec4t cetăţenii unui stat democratic 7-ine2nţe/ les. prin reprezentanţi sau aleşi &democraţie reprezentativă(. democraţia a fost asociată de multe ori cu c rmuirea de către 3prostime4 sau 3gloată4. parlamentul. * 1in !HGH este ales direct.emburg şi %ru. 1in această perspectivă. este vorba de ruptura. Eu. e. democraţia este acea teorie a suveranităţii potrivit căreia baza ultimă a autorităţii politice este puterea fiecărui cetăţean de a se guverna el însuşi. emocraţia nu este dec4t un cadru 2n interiorul căruia pot actiona cetăţenii. deţin sau controlează puterea politică. inclusiv în viaţa privată a indivizilor. #iind înţeleasă drept c rmuire de către cei mulţi.ustiţie independentă. care subliniau că la originea autorităţii se află consimţăm ntul liber al cetăţenilor. * 1eputaţii provin din apro.ercitată de către un singur individ &monar-ia( şi cea e. demos8.elles. 1intre cele mai importante dileme ale teoriilor şi vieţii democratice pot fi amintite" a( subiectul guvernării este poporul sau un număr mai mare ori mai mic de persoaneA+ b( beneficiarul guvernării este poporul sau cei care conduc ori apropiaţi ai acestoraA+ c( guvernarea este limitată sau nelimitată. încălc nd astfel drepturi şi libertăţi fundamentale ale acestora. sau care punea interesele comunitare mai presus de cele individuale. o altă problemă.istă limite în ceea ce priveşte competenţele acesteiaA+ d( indivizii pot fi capabili sau sunt incapabili de autoguvernareA+ e( criteriul unei guvernări bune este respectarea drepturilor şi libertăţilor individuale sau asigurarea binelui publicA 5rebuie subliniat că nicio democraţie nu poate fi viabilă fără o societate civilă puternică. 0rincipalele instituţii ale )niunii 9uropene * 0arlamentul 9uropean / reprezintă cetăţenii )niunii 9uropene. servesc întradevăr interesele celor mulţi. partidele politice etc. origine. era considerat nedemocratic orice regim care nu asigura votul universal. pregătire profesională etc. a modului în care poate fi sc-imbat. democraţia a însemnat guvernarea de către popor &gr. acel tip de organizare politică sau formă de guvernăm nt în care poporul. democraţia a devenit etalonul principal după care erau . inclusiv $uvernul8.imativ !8= de partide politice diferite. fără . dintre cei care guvernează şi cei care sunt guvernaţi. care să fie sustrasă intereselor 0arlamentul 9uropean. în ultimă instanţă. Ea origine.ercitată de către o minoritate &aristocraţia(. * $omisia 9uropeană / reprezintă interesele generale ale )9. alături de c rmuirea e. A făcut parte din clasificarea standard a formelor de guvernăm nt. în epoca modernă. &Marl 0opper( 0arlamentul 9uropean * 9ste unul dintre organismele )niunii 9uropene. idealul democratic al guvernării în folosul celor mulţi a fost corelat uneori cu teoriile contractului social. în care ei sunt membri în ţările de origine. care avea autoritate nelimitată. uneori foarte mare.loace democratice.udecate diferitele regimuri. corelată cu prima. particip nd la guvernare în mod direct &democraţie directab sau indirect.

.?b Aplicaţii ionar @ocietate civilă / termen generic pentru formele asociative de tip apolitic. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă-i socotim pe oameni insuficient de luminaţi spre a e..la * aristrocraţia . pornind de la unul dintre următoarele te.oritatea va lua o altă decizie4 &%ertrand >ussell(+ c( 30rin democraţie înţeleg sistemul care îi conferă celui mai slab dintre noi acelaşi şanse ca şi celui mai puternic4 &Ma-atma Iand-i(. înţeleaptă sau nu. lider politic şi spiritual indian.irania este contra/ riul re$alităţii. &Aristotel.te" a( 31emocraţia este un sistem politic prost.a * guvernarea constituţională . din piesa Hu$ătoarele. in al treilea r4nd.şi "ecare e li-er să #acă ce vrea.. organizaţii comunitare. Acestea sunt re$alitatea. iar cea mai rea timocraţia.istă o formă perfectă de democraţie. c-iverniseşte ţara vreme de i un an..ercita controlul cu deplin discernăm nt.orităţii. 9ste cel care !-a ucis pe Minotaur. $are este semnificaţia tezei lui 0rotagoras. care nu sunt părţi ale unei instituţii a statului sau ale sectorului de afaceri &organizaţii nonguvernamentale. dar aceasta s-a dovedit a fi cea mai bună formă pentru asigurarea drepturilor şi libertăţilor indivizilor şi pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. evident. pentru că repre. monstrul înc-is în Eabirint.Bdealul democratic politice şi. neînzestrat cu dreaptă . p nă atunci c nd ma. trebuie acceptată. cum ar putea dirigui pe drumul drept cetateaA4. G! ..-omas Vefferson(.lb * oligar-ia .. pentru care. 7. pe r nd.. ci în a le forma acest discernăm nt4 f. cea Nntemeiată pe cens. Rinston &!:G<-!H8F( / om politic britanic+ prim-ministru al Marii %ritanii în timpul celui de-Al 1oilea >ăzboi Mondial.(.oritatea ia mereu decizii înţelepte. sindicate.. luptător pentru independenţa Indiei. potrivit căreia toţi oamenii sunt înzestraţi cu capacitatea de a participa la procesul deciziei politice. 5ezeu / rege legendar al Atenei+ războinic şi erou atenian. Etica nicoma3ică8 Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. @olul teban" 1ar asta e o guvernare a gloatei.b * democraţia . cel mai bun însă dintre cele pe care omenirea le-a inventat p nă acum4 &Rinston $-urc-ill(+ b( 3)n democrat n-ar trebui să creadă că ma. Ma-atma &!:8H-!H<:( / partizan al nonviolenţei.intă doar o uşoară deviere de la re$imul constituţional. 9ste adevărat că nu e. remediul constă nu în a li-! refuza. scrisă de 9uripide" 35ezeu" Această cetate nu ascultă de un singur om. mai propriu ar G termenul de timocraţie... * $-urc-ill.8 emocraţia se 2nt4lneşte mai ales in casele #ără stăp4n 7acolo toţi a#l4ndu/se pe picior de e$ali/ ate8 şi in cele tn care capul #amiliei este sla. iar avuţia nu se bucură de-nt ietate" bogatul şi săracul au aceleaşi drepturi. Cea mai -ună este re$alitatea. 7.oritatea oamenilor o-işnuiesc s/o numească re$im constituţional. mişcări ecologiste. ca să spunem aşa. 7. aristocraţia şi. însă nu toţi în aceeaşi măsurăA Argumentează punctul tău de vedere. Iand-i. dar pe care ma.8 Formele analoa$e şi. 1emos-ul. Aici demos-ul este rege+ fiecare cetăţean. Analizează următorul sc-imb de replici. democraţia este cea mai puţin rea. instituţii culturale. adică de corupere a acestora. de un grup mare $ rmuitorii pot conduce" a( în interesul tuturor b( în propriul interes >ezultă astfel şase constituţii de bază" X trei 3corecte4 * monar-ia . paradi$me ale acestor #orme de $uvernăm4nt putem $ăsi şi Bn comunităţile domestice. fără o cultură democratică autentică. C 6A5)>A 19M2$>ALI9I Există trei #orme de $uvernăm4nt şi tot at4tea #orme de denaturare.udecată. pentru că tiranul işi urmăreşte doar -inele personal. 9laborează un eseu despre democraţie.. mass-media etc. 7. mai ales. de un grup mic ?. #lasi&icarea aristotelică a &ormelor 'e =uvernămEnt @tatul poate fi guvernat" !. de un singur c rmuitor .8 .?a X şi trei 3deviante4 * tirania . 9l trebuie să ştie însă că -otăr rea ma. fără cunoaşterea mecanismelor şi instituţiilor statului democratic.8 intre #ormele de $uvernăm4nt corupte.

POL&8&C3 1>905)>IE9 2M)E)I -''C4O $e sunt drepturileA în filosofia politică. 7 eclaraţia drepturilor copilului. &Ma-atma Iand-i( (3 .respectiv dacă poate fi sau nu subiectul dreptului la viaţă( şi. 1e asemenea. Ideea drepturilor omului a apărut în epoca modernă. . 0roblema drepturilor omului nu poate fi abordată independent de probleme precum cele privind natura guvernării. au devenit dominante teoriile care au spri. ar tre-ui să #ie un element #undamental in educaţia oricărui copil. respectarea drepturilor naturale ale oamenilor este criteriul sau fundamentul legitimităţii puterii politice. El va #i crescut 2n spiritul Nnţele$erii. raportul dintre interesele individuale şi cele generale etc. $u alte cuvinte. Indivizii sunt nu numai prote. reli$ioase sau de orice alt#el. problema drepturilor umane este corelată cu probleme de etică aplicată &de pildă. în eclaraţia de independenţă &!GG8( se afirmă că puterea legitimă a guvernelor derivă din consimţăm ntul celor guvernaţi şi că un guvern care ar încerca să ani-ileze drepturile cetăţenilor poate fi înlăturat de popor. în acest sens. drepturile naturale limitează autoritatea guvernanţilor.o?n LocAe9 de pildă. al păcii şi 2n#răţirii universale.tul teoriilor contractului social. Copiii artistului Copilul va #i prote. 0entru .at de practicile care ar putea implica discriminări rasiale. rolul statului. de pildă.-a semenilor săi. directus8 are mai multe accepţii. termenul 3drept4 Iat. 2 importanţă aparte a fost acordată" a( ideii că un drept este ceva care poate fi revendicat de către titularul său+ b( obligaţiei statelor de a asigura menţinerea şi respectarea drepturilor omului+ c( relaţiei dintre drepturi şi valori politice fundamentale. articolul !=( h A 2nvăţa că in viaţă mai uşor se poate 2nvin$e ura cu dra$os/ tea. Ideea drepturilor naturale poate fi asociată însă at t cu încercările de a .plicită spre arbitrar şi tiranie. toleranţei. care să poată astfel asigura aceste drepturi în c t mai mare măsură. 0entru unii autori.istenţa unei obligaţii din partea altcuiva.istenţa unor drepturi naturale &pe care oamenii le au. în virtutea 3legii naturale a lui 1umnezeu4(. relaţia statsocietate civilă. c t şi cu o guvernare limitată. în acelaşi sens. c t şi din partea guvernelor.oritatea teoriilor despre drepturile omului evidenţiază faptul că recunoaşterea lor implică asumarea unor o-li$atii at t din partea celorlalţi oameni. * Ma. a avea un drept implică e. aceea dacă un foetus este sau nu o fiinţă umană. mai ales. distincţia dintre starea de natură &prepolitică( şi starea socială &politică( este corelată cu e. în conte. Ea r ndul lor. s-a accentuat mai ales înţelegerea drepturilor ca li-ertăţi sau privile$ii &o persoană care este atacată are dreptul de a se apăra( şi ca pretenţii &o persoană are dreptul de a nu fi atacată(. întruc t prima direcţie este o cale e. respectiv autoritatea politică. şi av4nd conştiinţa deplină că ener$ia şi ta/ lentele sale tre-uie puse in slu. care să nu se poată transforma în tiranie. în aşa fel înc t o c rmuire care violează drepturile cetăţenilor săi nu mai este legitimă. prieteniei Bntre oameni. Monstantin MaTovsTi &!:?H-!H!F(.aţi. cum sunt libertatatea şi egalitatea. la care ei nu renunţă şi pe care societatea. 1e asemenea. guvernele trebuie să creeze cadrul care să facă posibilă respectarea drepturilor sau c-iar să se implice în asigurarea acestora. ci şi îngrădiţi în acţiunile lor.ustifica o autoritate politică nelimitată. cu valori fundamentale precum libertatea şi autonomia şi cu ceea ce înţelegem prin viaţă bună sau prin societate dreaptă. minciuna cu adevărul şi violenţa cu a-ne$aţia. sub care drepturile naturale ar fi abolite.init ideea limitării puterii. trebuie să le garanteze.

ustificată. 7 eclaraţia de independenţă.oţi oamenii sunt creaţi e$ali şi 2n. "e direct. !GG8( Info Princi"alele 'ocumente re&eritoare la 're"turile omului> !.iţie a pre.. <icio dispo. sintagma drepturi ale animalelor1 înainte de a răspunde.enta declaraţie 7art.( &art.urile 2n care o #ormă de $uvernă/ m4nt se a-ate de la acest o-iectiv. Argumentează punctul tău de vedere şi arată ce ar trebui făcut pentru a evita acest lucru în viitor. în dialogul Hepu-lica. $rezi că drepturile sunt e. ca soluţie extremă. printre care drepturile la Eiaţă. $rupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săv4rşi vreun act 2ndreptat spre des"inţarea unor drep/ turi sau li-ertăţi enunţate in pre. . Eoinţa poporului tre-uie să constituie -a. pe Yeus. ia în considerare şi următorul te. intemeind/o pe principiile 7. iar .. dreptul la o e$ală protecţie a le$ii &.8 Hecunoaşterea demnităţii inerente tuturor mem-rilor #amiliei umane şi a drepturilor lor le$ale şi inaliena-ile constituie #undamentul li-ertăţii. 2n exercitarea drepturilor şi li-ertăţilor sale. 6i-ertate şi căutarea Fericirii. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. exclusiv in scopul de a asi$ura cuvenita recunoaştere şi respectare a drepturilor şi li-ertătilor altora şi ca să "e satis#ăcute . acest fapt este conform cu natura dreptului. 73 . 7 eclaraţia universală a drepturilor omului8 Guvernele sunt in"inţate de către oameni pentru $arantarea dreptu/ rilor lor.ustiţia puterii lor reiese din ade. e$al şi exprimat prin vot secret sau urm4nd o procedură ec3ivalentă care să asi$ure li-ertatea votului 7art .!. 2n toate ca. care să ai-ă loc in mod periodic prin su#ra$iu universal.ustele cerinţe minime ale moralei. da. . &0reambul la eclaraţia universală a drepturilor omului8 . ordinii pu-lice şi -unăstării $enerale 2ntr/o societate democratică 7art.clusiv atribute ale oamenilorA 9ste . #ără nici o deose-ire.e sau dacă pot să vor-ească..en/ tanţi li-er aleşi &art..!.oate "inţele umane se nasc li-ere şi e$ale in demnitate şi in drepturi &.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.. .entei eclaraţii nu poate " inter/ pretată ca implic4nd pentru vreun stat.. _8. !:(.. cu legea naturii4 &acesta este.iunea $uvernanţilor. 4.!F / Ma$na C3arta 6@-ertatum !8GH / Qa-eas Corpus Act !GG8 / eclaraţia de independenţă !G:H / eclaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului !GH! / Carta americană a drepturilor &%illof>ig-ts( !H<: / eclaraţia universală a drep/ turilor omului !HF= / Convenţia europeană a drep/ turilor omului !HFH / eclaraţia drepturilor copi/ lului !H:H / Convenţia O<5 cu privire la drepturile copilului Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.H.8 este esenţial ca drepturile omului să #ie ocrotite de autoritatea le$ii pentru ca omul să nu "e silit să recur$ă. poporul are dreptul să o sc3im-e sau să o a-olească şi să sta-ilească o alta. 7 eclaraţia de independenţă. ci dacă pot să su#ere &VeremS %ent-am(..a puterii de stat0 această voinţă tre-uie să "e exprimată prin ale$eri ne#alsi"cate. la revoltă 2mpotriva tiraniei şi asupririi. "e prin repre. !(. G( Orice om are dreptul la li-ertatea $4ndirii. !GG8( 7.opV oamenii sunt e$ali in #aţa le$ii şi au. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă cel mai puternic îl domină pe cel mai slab şi dacă el este superior ultimului. dreptăţii şi păcii in lume 7.!(.!(.. "ecare om nu este supus dec4t numai 2n$rădirilor sta-ilite prin le$e..?(.. prezintă o situaţie concretă în care crezi că unui copil i-a fost încălcat un anumit drept.repturile omului C 0>2M)EIA>9A 1>905)>IE2> 2M)E)I .( &art.( &art.estrat de Creator cu anumite drepturi inaliena-ile.. la li-ertate şi la securitatea per/ soanei sale 7art.t" 3întrebarea care se pune nu este dacă animalele pot să raţione. de conştiinţă şi reli$ie 7. Apel nd la informaţii din mass-media. punctul de vedere susţinut de $allicles(. din punctul tău de vedere.8 asi$urării securităţii şi #ericirii lui şi d4ndu/i #orma cea mai potrivită respectării acestora. Orice "inţă umană are dreptul la viaţă. ?=(. Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea tre-urilor pu-5ce ale ţării sale.

amnestR internaţionalJJJJJJJJJ R2>MO6I 52 n2I%$5 M)MA6 BVIB5@ R2)16R2$ @imbolul 2rganizaţiei AmnestS International AmnestR (nternational ternaţională * are ca ţel promovarea drepturilor omului.PO6B. 0entru alţii. necondi. intervenţia activă a statului. @tatul de drept are ca scop principal prote. acestea solicită libertatea celorlalţi şi pot intra uneori în contradicţie cu drepturile negative. presupun intervenţia statului în viaţa oamenilor. 0e de altă parte. dintre care trebuie amintite ierar3i. fiind aşadar mai cur nd scopuri sau interese ale indivizilor. Constituţia. asigurarea drepturilor omului presupune e. discursul despre drepturile omului devine un nonsens.onată.ecutivă(. 2 distincţie importantă. de pildă. în al doilea r nd. corelată cu problematica intervenţiei statului în viaţa indivizilor. într-un stat de drept nimeni nu este mai presus de lege. principalele organizaţii care luptă pentru respectarea drepturilor omului sunt" * Asociaţia pentru Apărarea 1repturilor 2mului în >om nia / $omitetul BelsinTi &A0A12>-$B( * 1ga pentru Apărarea 1repturilor 2mului &EA12( * Institutul >om n pentru 1repturile 2mului &I>12( * @ocietatea Independentă >om nă pentru 1repturile 2mului &@I>12( * organizaţie neguvernamentală in- 74 . problema asigurării drepturilor este str ns legată de problema intervenţiei statului în viaţa indivizilor sau a societăţii civile.istă un ansamblu de norme fundamentale. întruc t se referă la satisfacerea unor nevoi şi nu la condiţiile generale care pot face posibilă satisfacerea trebuinţelor fiecărui individ. au rolul de a verifica conformitatea aşaziselor norme inferioare cu cele superioare. statul nu trebuie să se implice în mod special. mai ales a celor menţionate în eclaraţia universală a drepturilor omului * a fost fondată în !H8! * este guvernată de un $onsiliu internaţional în >om nia. 6iciuna dintre instituţiile statului nu se poate prevala de 3Ireptul4 de a le încălca.area normelor. dimpotrivă. într-un stat de drept e. în plus. supremaţia le$ii şi separarea puterilor. .BCA >tr Asigurarea drepturilor 0roblema drepturilor omului este legată de ideea statului de drept şi de problema intervenţiei statului pentru asigurarea lor. sau c-iar interzic. In secolul al XKII-lea. 0entru unii. cum este Curtea constituţională. ca un ideal precum acela al bunăstării generale să ducă la încălcări ale drepturilor individuale. care reprezintă voinţa generală şi criteriul de legitimitate al tuturor celorlalte norme. 1repturile negative nu fac necesară. Acţiunile celor guvernaţi.o?n LocAe vorbea de separarea puterii 3de a decide în ce fel trebuie folosită forţa statului4 &legislativă( de puterea 3de a veg-ea asupra aplicării legilor emise şi valabile4 &e. în primul r nd. dimpotrivă.istenţei unui centru unic de putere. nici indivizibilă. supuse constr ngerii generale de a respecta legea. Acesta se bazează pe o serie de principii fundamentale.itive şi cele ne$ative. 9ste posibil. )nii teoreticieni susţin că pentru o c t mai bună asigurare a drepturilor este necesară intervenţia c t mai largă a statului. îndrituiri ale oamenilor. Instituţii şi mecanisme specializate.istenţa unor caracteristici specifice statului de drept în statele în care se înt lnesc trăsăturile opuse.area libertăţilor şi limitarea arbitrarului puterii. ca şi acţiunile celor care guvernează sunt limitate. nu sunt realmente drepturi. fiind suficientă crearea unui cadru legal adecvat 1repturile pozitive. Ideea drepturilor pozitive a dat naştere la numeroase controverse. în fine. #ormularea clasică a prin/ cipiului separării puterilor 2i aparţine însă lui #?arles 'e MontesBuieu. statul de drept se opune e. ci doar să veg-eze ca indivizii să nu-şi încalce reciproc drepturile. este aceea dintre drepturile po. 0uterea nu este nici absolută. Aşadar.

ar exercita aceste trei puteri+ pe cea de a #ace le$i.uca intentiile. Aceste principii. 2n condiţiile supremaţiei dreptului. nu există li-ertate. re$uli care #ac posi-ilă prevederea. de proprietatea sa ori de orice alt lucru care-i aparţine prin lege4.8 .loacele de care oamenii pot u.o $uvernare ar-itrară dec4t respectarea. "piritul le$ilor8 6 SUPR. &$-arles de MontesWuieu.A PU . este limitat de re$uli #ixe şi anunţate 2n preala-il.t problema asigurării drepturilor omuluiA Argumentează-ţi părerea. "e ai poporului. dar. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3@copul oricărei asociaţii politice este menţinerea drepturilor naturale şi inalienabile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea.ust4 ca 3privare a cuiva de propria libertate.R(LOR Atunci c4nd 2n m4inile aceleiaşi persoane sau ale aceluiaşi corp de dre$ători se a#lă 2ntrunite puterea le$iuitoare şi puterea executivă.ădărnicească e#orturile individuale printr/o actiune ad -oc7 #iind si$ur că puterea statului nu va " #olosită 2n mod deli-erat pentru a/i de.a 2n urmărirea scopurilor lor. despuiate de orice detalii te3nice. proprietatea şi rezistenţa la opresiune 7 eclaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului. &#riedric.8 se desprinde destul de limpede ideea centrală că posi-ilitatea lăsată or$anelor executive de a #olosi 2n mod discreţionar puterea coercitivă tre-uie să "e redusă c4t mai mult.(. 2n toate acţiunile lui.urare dată şi #ac posi-ilă plani#icarea a#acerilor individuale pe -a.. 2n prima.numele de supremaţia dreptului. J ..ă mai tranşant condiţiile dintr/o ţară li-eră de cele dintr/o ţară a#lată su. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. . pe cea de a duce la 2ndeplinire 3otăr4rile o-şteşti şi pe cea de a .ecutarea contractelor şi apărarea naţională.BaSeT. Vo-n @tuart Mill. în 5tilitaiismul. 2n cadrul re$ulilor cunoscute ale . 7. respectiv ca violare 3a drepturilor legale ale cuiva4. Orice le$e restr4n$e li-ertatea individuală 2ntr/o anumită măsură. art.udeca in#racţiunile sau liti$iile dintre particulari. modi"c4nd mi.a acestei cunoaşteri.PARAR. deoarece se poate naşte teama ca acelaşi monar3 sau acelaşi senat să nu 2ntocmească le$i tiranice pe care să le aplice 2n mod tiranic. a modului 2n care autoritatea 2şi va #olosi puterile coercitive 2ntr/o 2mpre.. 9laborează un minieseu în care să analizezi corelaţiile dintre conceptul de drepturi ale omului şi idealul dreptăţii şi să argumentezi un punct de vedere personal în această privinţă.ocului..-repturile omului 6 S. #ie ai no-ililor. individul este li-er să urmărească ţelurile şi dorinţele lui personale. eşi acest ideal nu poate " atins niciodată 2n mod desv4rşit 7. statul este 2mpiedicat să . iurnul către servitute8 Aplicaţii Eibertarianismul este o doctrină politică din secolul trecut. ne spun că statul. a marilor principii cunoscute su.otul ar G pier/ dut dacă acelaşi om sau acelaşi corp de #runtaşi.P ULU( <imic nu di#erenţia. $um crezi că poate fi rezolvată în acest conte. cu o -ună do. care susţine că orice guvernăm nt este nelegitim sau că nu poate asigura în mod legitim dec t protecţia poliţienească.ă de certitudine.MA1(A )R. determină semnificaţia termenului 3in. e.

pe baza următorului scenariu" X profesorul prezintă şi clarifică tema+ Xse formează un grup de cinci-şapte elevi cu aptitudini pentru analiză refle. le citeşte şi le supune dezbaterii grupului atunci c nd crede că este oportun+ Xla final. JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ I (/ .ivă şi dezbatere+ Xîn cadrul acestuia are loc dezbaterea temei &!F-.Act. se formulează ideile principale ale dezbaterii şi concluziile.ec-torul de mesa.e pot fi folosite foi de culori sau forme diferite(+ Xun membru al grupului &3in.= minute(+ Xceilalţi elevi pot interveni doar cu a. 9teponar MontesBuieu9 #?arles<Louis 'e Secon'at9 baron de &!8:H-!GFF( / re.utorul unor bileţele pe care notează 2ntre-ări.e4( primeşte aceste bileţele.I prezentant al Iluminismului francez.itate de grup * >ealizaţi o dezbatere cu tema" Asi$urarea drepturilor omului 2ntr/un stat democratic. su$estii sau puncte de vedere personale &pentru cele trei tipuri de mesa.

care 2n/ seamnă 9puterea poporului:. $-iar dacă nu este o practică politică perfectă. în general. şi la drumul.istenţa unei sfere private a indivizilor şi libertatea de a avea atitudini diferite. acţiuni etc(. la care participă partide cu obiective diferite. #ără de care el nu mai este dec4t o . decizii politice. care este binele pentru toţi şi. Autoritarismul şi totalitarismul sunt. Orice om din popor ştie că de #apt el nu are puterea şi de aceea are impresia că democraţia este o mare 2nşelătorie. cum poate fi atins. sunt legitimaţi cei care dob ndesc puterea politică. 2ntruc4t 2i condamnă pe cetăţenii statului. mai ales. Bar principiul moral #unda/ mental al democraţiei ne spune că ea este acea #ormă de stat 2n care $uvernul poate G destituit #ără vărsare de s4n$e. 1istincţia dintre viaţa privată şi cea publică este. de#ineşte 2n mod tradiţional o constituţie menită să 2mpiedice o dictatură. 0e de altă parte. de şi prin tăcere.BCA `` Idealul democratic >olul criticii în democraţie )na dintre aprecierile cel mai des înt lnite în privinţa sistemelor democratice este că acestea se disting mai ales prin factorul de competiţie politică. @istemele democratice nu pot supravieţui însă în condiţiile în care opiniile şi interesele indivizilor sunt uniformizate.ercitării libere a acestor drepturi şi a acţiunii politice înseşi.-!HH<( Acest filosof englez de origine austriacă este considerat unul dintre cei mai importanţi filosofi ai ştiinţei din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai totalitarismului şi istoricismului &doctrina potrivit căreia istoria omenirii este guvernată de legi istorice obiective aşa cum natura este guvernată de legi naturale(. E important să se 2nveţe din şcoală că termenul 9democratie:. de pildă. 6ecţia acestui secol8 S(R :ARL RA(MU*) POPP. unic. )n sistem totalitar. sisteme şi practici politice opuse democraţiei. garantarea drepturilor omului limitează în aceste sisteme puterea deţinută de stat. libere.eria istoricismului CFinele şi creierul său C"ocietatea desc3isă şi duşmanii ei C 5niversul desc3is. estompată. iar în !H:. să cola-ore. Aceasta implică inevitabil c-iar critica sistemului respectiv şi a componentelor sale &instituţii. TJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ% . &Marl 0opper( 7% . cre nd astfel cadrul necesar e.ă pe om de răspunderea sa morală. şi în acest sens.ermenul 9democratie:.PO6B. care duce spre acestea. democraţia este singura dintre cele cunoscute care permite corectarea paşnică a erorilor sau. 2n po#ida convin$erii lor morale.R &!H=. guvernul av nd drept de imi. Koinţa poporului nu este acceptată ca factor de limitare a puterii. nu sunt permise în spaţiul public şi sunt posibile numai în măsura în care indivizii nu sunt adversari activi ai regimului. amploarea şi funcţiile criticii. agenţi politici. ţinute la intervale regulate de timp. 2ncep4nd cu demo/ craţia ateniană. ictatura este rea din punct de vedere moral. @e recunoaşte e. 0rin alegerile generale. la r ndul lui. )n întreg aparat de opresiune şi de cenzură este menit să asigure adeziunea li-eră a tuturor indivizilor la adevărurile oficiale. Eibertatea de opinie şi de e. deşi este mai tolerant. infailibile. cum spunea :arl Po""er9 3în care se poate scăpa de guvern fără vărsare de s nge4. posibilitatea cetăţenilor de a avea şi susţine opinii divergente sunt fundamentale pentru orice democraţie.tiune în toate domeniile vieţii. C 6A5)>A 1I$5A5)>II Orice dictatură este rea din punct de vedere moral.umătate sau c3iar o miime de om. $u alte cuvinte. $ei aflaţi la putere pretind că ştiu cum arată societatea ideală. Lucrări "rinci"ale> CCunoaşterea o-iectivă C6o$ica cercetării CMi. a primit titlul Companion o#Qonour. Autoritarismul. mai ales cele critice. A fost înnobilat în !H8F.intă totuşi un pericol. &Marl 0opper.primare este o valoare-cadru a oricărui asemenea sistem. o tSrannis. repre/ . prezent nd principala distincţie între aceasta şi sistemele nedemocratice. este 3înc-is4 faţă de orice critică.e cu răul. este aproape în aceeaşi măsură imun la critică. 2n po#ida conştiinţei lor. ictatura 2l privea. dar acestea din urmă. Aici se a#lă pericolul.

cepţie. Vames &!GF!-!:?8( / unul dintre autorii $onstituţiei @)A+ al patrulea preşedinte american. Aplicaţii Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.otalitarismul. Aceasta poate să piardă 2ntr/o măsură 2nsemnată caracterul unui $rup de oameni sau a unui sistem de asemenea $rupuri concrete. de exemplu. iar societatea 2n care indivi.loc pentru ca indivizii să-şi poată urmări în mod liber scopurile+ X cea mai eficientă formă de coordonare a activităţilor economice este planificarea centralizată+ X orice e. c4t şi antidemocratii care speră să pro"te de orice de..-inare din ta-ăra de/ mocratică. 7. societatea ma$ică. Există o deose-ire #undamentală intre o critică democratică a democraţiei şi o critică totalitară a acesteia. deoarece orice critică a unei asemenea autorităţi contestă inevita-il 2nsuşi principiul autorităţii. despre care se spune c4teodată că ar corespunde mem-rilor unui stat.t 3$-iar dacă întreaga omenire. Celulele sau ţesuturile unui or$anism. plec nd de la următorul te.primare referitoare la acţiunile puterii trebuie să fie cenzurată+ X guvernanţii nu pot fi traşi la răspundere+ X cetăţenii nu au acces la informaţiile de interes public+ X toţi oamenii sunt consideraţi egali în faţa legii. le$aţi 2ntre ei 7. &Marl 0opper. comparată cu un or$anism.. Aşa/numita teorie or$anică sau -iolo/ $ică a statului i se potriveşte 2n mare măsură. convieţuire. cu o singură e. la un #enomen social at4t de important. să/' cate$orisească aşa.ească poporul+ X principiul ordinii este supunerea absolută a indivizilor.8 prin relaţii #i.8 poate A considerată drept cea mai -ună de#iniţie a tiraniei. omenirea n-ar fi mai îndreptăţită să reducă la tăcere acea unică persoană dec t ar fi îndreptăţită aceasta din urmă să reducă la tăcere întreaga omenire4 &Vo-n @tuart Mill(. executive şi . 2n ace/ leaşi m4ini 7. deşi este pro-a-il ca at4t democraţii pe care ii critică. ceea ce aş numi o 9societate a-stractă:.. pentru limitarea puterii statului şi protecţia împotriva tiraniei &aspecte considerate de 0opper ca fiind definitorii pentru democraţie(. Aceasta poate să ducă.uri comune. la prime. . adulmecarea şi vederea 7.. X orice măsură este adecvată pentru realizarea misiunii superioare a statului+ X ordinea este un mi. 7.repturile omului C $>I5I$A 19M2$>ALI9I 6u este deloc necesar ca un om care critică democraţia şi instituţiile demo/ cratice să "e un duşman al lor.ii personale societate desc-isă. Analizează într-un minieseu rolul criticii la adresa puterii politice şi a acţiunilor sale. &Vames Madison( 1icţionar Madison. nu poate socoti prietenească nicio critică. la -ucurii şi neca. Acumularea tuturor puterilor. "ocietatea desc3isă şi duşmanii ei8 C @2$I95A59A a6$BI@N UI @2$I95A59A 19@$BI@N 2n cele ce urmea. .e pentru 3rană0 dar nu există vreo tendinţă inerentă din partea picioarelor de a deveni creier.. cum sunt atin$erea.dii comune. pot eventual să concure.8 2ntr/o societate desc3isă mulţi oameni se străduiesc să urce pe scara socială şi să ia locurile altora. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3Avem nevoie de libertate pentru a împiedica statul să abuzeze de puterea sa şi avem nevoie de stat pentru a împiedica abuzul de libertate4 &Marl 0opper(.os pentru a diferenţia regimurile democratice de cele nedemocra/ tice. X puterea politică trebuie să slu... pe drept cuv4nt.prin #aptul de a #io unitate semior$anică ai cărei mem-ri sunt ţinuţi laolaltă prin le$ături semi-iolo$ice / de rudenie. "ocietatea desc3isă şi duşmanii ei( Activitate de grup 2rganizaţi-vă pe grupe de cincişase elevi.ă. o societate desc3isă poate să devină. O societate 2nc3isă seamănă cu o cireada sau un tri. participare la e#orturi comune.ice con/ crete. cum este lupta de clasă.8 emocraţii care nu pricep deose-irea dintre o critică prietenească a democraţiei şi o critică ostilă a acesteia sunt ei 2nşişi pătrunşi de spirit totalitar. &Marl 0opper. * #olosiţi caracteristicile de mai . sau din partea altor părţi ale corpului să devină stomac.. tri-ală sau colectivistă va E numită societate înc-isă.8 Ca urmare a pierderii caracterului său or$anic..i concreţi. #ireşte. 9laborează şi argumentează un punct de vedere personal privind relaţia dintre democraţie şi liberalism. Aceasta este 2ncă un $rup concret de indivi. le/ $islative.. O societate 2nc3isă 2n sensul deplin al cuv4ntului poate ti. treptat. ar fi de aceeaşi părere şi doar o singură persoană ar fi de părerea contrară.uridice.ii se con#runtă cu deci.

obiectul şi evoluţia filosofiei politice C preocupări principale ale filosofiei politice" X putere şi le$itimitate X idealul democratic C valorile politice fundamentale" libertatea. BaSeT. egalitatea în faţa legii. dreptatea. (C. Aristotel( C forme fundamentale ale dreptăţii C problema relaţiei dintre egalitate şi dreptate &Aristotel. libertate-constr nge-re. POL( (#A .Hecapitulare L #e este &iloso&ia "olitică3 C originile. . libertate-determinare. eorii "olitice mo'erne şi contem"orane C teoriile contractului social C liberalismul X problema limitelor puterii X conceptul de sferă privată. )(. libertate şi res"onsabilitate social<"olitică C conceptul şi problema filosofică a libertăţii C doctrina liberului arbitru şi implicaţiile ei C corelaţii fundamentale" libertate-lege. )re"turile omului C semnificaţiile conceptului de drepturi ale omului C promulgarea drepturilor omului C principalele documente ale drepturilor omului C problema asigurării drepturilor şi problema interventionismului puterii politice. C. >a\ls(. libertate-autoritate politică C problema limitelor puterii. . proprie libertăţii individuale C principiul individualismului C colectivismul. C(. ('ealul 'emocratic C conceptul de democraţie C principiul separării puterilor C diferenţa dintre democraţie şi totalitarism C relaţia dintre democraţie şi libertăţile individuale C rolul criticii în democraţie.=alitate şi 're"tate C evoluţia ideii de dreptate C teorii clasice despre dreptate X relaţia dreptate-virtute &0laton.

F. Indică principalele teze ale teoriilor contractului social. !=. 9laborează un eseu liber cu privire la una dintre următoarele teme" a( rolul criticii în democraţie+ b( respectarea drepturilor omului+ c( raportul dintre stat şi cetăţeni. şi celălalt să fie ascultaţi cum se cuvine şi ca statul să fie bine guvernat. 0rezintă ideile principale ale doctrinei 5-eruiui ar-itru şi critica acesteia făcută de 6ietzsc-e. 0rezintă semnificaţiile principale ale conceptelor" drepturi ale omului. !. 9laborează un te. li-ertate. principalele diferenţe dintre libertatea naturală. !<. Indică principalele forme ale dreptăţii.t în care să corelezi conceptele dreptate şi societate -ună. :. ?. un caz de încălcare a drepturilor omului. av nd în vedere următoarele cerinţe" a( identificarea problemelor pe care le abordează+ b( identificarea şi prezentarea soluţiilor susţinute de autor+ c( indicarea si caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu una dintre probleme respective+ e( analiza comparativă a celor două concepţii+ f( prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal. preciz nd totodată criteriile folosite pentru diferenţierea lor. 0rezintă şi analizează o concepţie despre relaţia dintre dreptate şi egalitate. #atalism. toţi ceilalţi sunt în mod necesar la discreţia lui+ iar dacă e. specifică stării sociale.istă un şef naţional şi un şef străin. Analizează semnificaţia filosofică a următorului te. orice formă ar avea guvernăm ntul său. Indică.. ci organul legii4 &Vean-VacWues >ousseau(. . dacă acolo e. Analizează acest caz şi propune o strategie pentru rezolvarea lui şi pentru prevenirea în viitor a unor situaţii similare. $omentează te. şi libertatea comună. !8.. G.tul teoriilor contractului social. specifică stării naturale. $are crezi că este cel mai bun criteriu pentru realizarea dreptăţii distributiveA Argumentează-ţi punctul de vedere. H. !!. 9laborează un te. drepturi naturale. .Evaluare E Analizează problema libertăţii în raport cu armonia universală. !?. oricum şi-ar împărţi între ei autoritatea.t" 3Aş fi vrut ca nimeni în stat să nu se poată socoti mai presus dec t legea şi ca nimeni să nu poată obliga starul să recunoască o acţiune făcută în afara legii+ căci.itive. în conte. drepturi ne$ative.istă un singur om care nu este supus legii. Arată dacă eşti sau nu de acord cu aceasta din urmă. < Analizează comparativ două concepţii diferite despre libertate.4 &Vean-VacWues >ousseau(. $are crezi că este cel mai important temei al legitimităţii puterii în lumea contemporanăA 0rezintă. atunci c nd in cel care îl guvernează nu vede deloc omul.t de F-G r nduri în care să corelezi conceptele" determinism. drepturi po. oricare ar fi alcătuirea unui guvernăm nt. pornind de la surse mediatice. !F. este cu neputinţă ca şi unul.t 3)n popor este liber. 8. !G. $iteşte cu atenţie următorul te. Analizează problema legitimităţii puterii în conte.tul teoriilor contractului social.tul. $ompară aceste teze cu cele specifice liberalismului.

cum mi-e sufletul un tine noi toţi primim 5ot ce con 1e foc. . @Wuealer vorbea.OR@. la celălalt capăt faţă de cele Uapte 0recepte. trebuie să fie adevărat Ui.clam nd" 3Mulţumită conducerii tovarăşului 6apoleon. este o profundă şi dificilă responsabilitate. în plus faţă de deviza lui personală 32 să muncesc mai mult4. tovarăşi.. sunt convins că fiecare. 5ovarăşe 6apoleonD &. tovarăşi.. cum ar fi" 0ărinte al 5uturor Animalelor. Analizează modul în care această abordare este diferită faţă de cea specifică filosofiei. că este o plăcere să conduciD 1impotrivă.LL &!H=?-!HF=( Ieorge 2r\ell este pseudonimul literar al lui 9ric %lair. cu lacrimile scurg ndu-i-se pe obra.. care şi-a asumat această muncă suplimentară. 6u vă înc-ipuiţi. 9ste autorul a două romane celebre în care critică totalitarismul şi ideologia autoritaristă.ungeA &. cu 36apoleon4. 1evenise un obicei să i se atribuie lui 6apoleon meritul pentru orice acţiune încununată de succes şi pentru fiecare strop de soartă mai bună. scriitor englez. Adeseori. 4.( 1acă tovarăşul 6apoleon spune aşa.( 6apoleon aprobă acest c ntec şi dispuse să fie copiat pe peretele -ambarului cel mare. 3$onducătorul nostru.eci şi patru &!H<H(.-J. &. 0rieten al >ăţuştelor. titluri. 6-ar fi dec t foarte fericit să vă lase să luaţi singure -otăr rile. se auzea c te o găină spun nd alteia" 3@ub îndrumarea $onducătorului nostru. 0rotector al $omunităţii 2vine. poruncitor.celent are această apăD4 @entimentul general de la fermă era bine e.ecutat de @Wuealer cu vopsea albă. Alte lucrări> 1 4iica preotului COma$iu Cataloniei 1 9agabond prin Paris $i Londra 1 :ile birmane#e% Aplicaţii E Identifică în fragmentele de mai sus teme ale g ndirii politice.I92>I9 2>R9EE.. 30ărinte al copiilor. @tăp n care ne dă -ranaD 2. Izvor al 5ovarăşe 6apoleonD 1e la bucuriilor. ...( 1espre 6apoleon nu se mai vorbea niciodată simplu. în discursurile lui. pentru el. despre înţelepciunea lui 6apoleon. &. respectiv societăţile distopice &bazate pe diverse forme de opresiune sau de control social(" Ferma animalelor &!H<F( şi O mie nouă sute opt. iar porcilor le plăcea să inventeze. despre bunătatea sufletului său şi despre profunda iubire pe care o arăta animalelor de pretutindeni. 6imeni nu este mai convins ca tovarăşul 6apoleon că toate animalele sunt egale. dintre animalele de aici apreciază sacrificiul făcut de tovarăşul 6apoleon. şi atunci unde am a.S C I P L I N AR I T AT E #IE2@2#I9 UI EI59>A5)>A . 5eroare a 2menirii.. tovarăşul 6apoleon. din profil. 1espre el se spunea întotdeauna. 1ar uneori s-ar putea să luaţi -otăr ri greşite. tovarăşul 6apoleon4. cu emfază. de atunci înainte. veg-ezi ca un tătic.OR4.primat într-un poem intitulat 35ovarăşe 6apoleon4.i. compus de Minimus şi care suna astfel" 0recum un soare fără nor... ce gust e.. în primul r nd şi în mod special animalelor nefericite care mai trăiau încă în ignoranţă şi sclavie la celelalte ferme. dacă mă uit cu dor din inimă dorim. sau două vaci bucur ndu-se că beau apă din iaz şi e. Ferma Animalelor 5ovarăşi. zise el. 0oemul era dominat de un portret al lui însuşi. e.( 5u ne Ea oc-iu-ţi calm. el adoptă şi lozinca 36apoleon are întotdeauna dreptate4. am ouat cinci ouă în şase zile4.

@tudiind acest capitol apicolul < vei reuşi+ să identifici unele concepte si cate$orii specifice teoriei cunoaşterii8 C să compari soluţiile propuse de diferite concepţii filosofice pro-lemelor specifice cunoaşterii umane0 C să caracteri. Bi-liotecarul &detaliu( .i premisele presupuse de o poziţie filosofică în gnoseologie. C Iiuseppe Arcimboldo &!F.e.G-!FH?(.

în sc-imbul unei retribuţii. nu ar putea " cunoscut C3iar dacă ar putea " cunoscut. 1efiniţia cunoaşterii. Iorgias. Platon formulează o serie de teze asupra adevărului şi falsului. . oratori. * Argumentează pro sau contra în raport cu una dintre aceste teze &formulate de sofistul Iorgias(.e clasice a cunoaşterii. prea omenesc:. nu e. nefiind legaţi de o anumită cetate. de la o comunitate la alta. 9.. răul. întrebări precum C4t cunoaştem1 Cum cunoaştem1 Cum decidem dacă cunoaştem sau nu1 Cum putem respin$e scepticismul1 Care este valoarea cunoştinţelor noastre1 etc. acţiunea politică etc.Br(. etica. 0entru Prota=oras9 de pildă.3eaitetos8. a posibilităţii şi căilor de a cunoaşte ceea/ce/este. Acestea sunt în mod inevitabil sc-imbătoare de la o epocă la alta. a #ormelor sau Ideilor. dar posibil de cunoscut cu a. 09>I2A1A M219>6A UI $2659M02>A6N în epoca modernă. în general pe tineri. ii învăţau. adevărul. tot ce ţine de lumea omului / cunoaşterea.istenţa unei realităţi situate dincolo de aparenţe. întruc t 9omul este măsura tuturor lucrurilor+ a celor ce sunt că sunt şi a celor ce nu sunt că nu sunt&.6ietzsc-e. 9l distinge între o cunoaştere deplină. politicieni din secolul al K-lea î. în general. 9i au acordat o mare importanţă studiului omului ca fiinţă individuală. 592>IA $)62AU59>II I6 A65I$BI5A59 întrebările privind natura.C5<OAF. au apărut după ce filosofii au încercat să răspundă la întrebarea Ce este1 7Ce există cu adevărat18. şi opinie. #ilosofi precum Ren2 )escartes9 Bamc? S"inoDa9 4ott&rie' @&l?elm LeibniD9 .ul. metodei inductive. / va fi pe măsura lui sau. 9omenesc. arta argumentării raţionale. criticii convenţiilor şi dogmelor filosofice.Br. care se considerau maeştri ai virtuţii. "o"stul.istă doar lumea fenomenelor şi despre aceasta nu putem avea dec t opinii. întinderea şi limitele cunoaşterii omeneşti nu sunt solidare cu apariţia filosofiei.perienţa reprezintă o asemenea sursă 7empiriştii8. 9rau profesori ambulanţi care. 2 .EHEA 0>2%E9MA $)62AU59>II <u există nimic. a naturii cunoaşterii. falsul nu sunt absolute. va sta la baza aşa-numitei anali. $allicles. sofiştii au accentuat finalitatea practică a filosofiei şi relativismul &binele.o?n LocAe sau )avi' 8ume au avut o &u @ofiştii au fost filosofi. în unele dintre dialogurile sale 7Hepu-lica. Aristotel va consacra singura teorie definiţională a adevărului.istă nicio diferenţă între ceea ce este şi ceea ce apare.perienţei. între raţiune &facultatea prin care cunoaştem realitatea autentică( şi simţuri &care ne oferă doar o cvasicunoaştere(. inaccesibilă simţurilor. potrivit căreia acesta reprezintă corespondenţa dintre enunţurile noastre şi realitate 7teoria corespondenţei8. limba. cea mai importantă contribuţie la formularea problemei cunoaşterii aparţine sofiştilor &a doua .umătate a secolului al K-lea î. deoarece la originea lor se află obiceiuri şi credinţe c t se poate de diferite(. e. $ei mai cunoscuţi sunt" 0rotagoras &iniţiatorul mişcării sofiste(.3eaitetos. 0rodicos. n/ar putea " exprimat. 0rintre acestea din urmă aveau în vedere e.utorul raţiunii. C3iar dacă ar exista. se acutizează disputele dintre g nditorii care credeau că raţiunea este sursa ultimă a cunoştinţelor noastre 7raţionaliştii8 şi cei care considerau că simţurile sau e. deci relative. cum ar spune #riedric. pe care o formulează @ocrate la un moment dat în dialogul . în perioada clasică a filosofiei greceşti. în plus.

concepţie care afirmă că adevărul este relativ şi depinde de un punct de vedere propriu subiectului. cunoaşterea este un ansamblu de enunţuri adevărate şi întemeiate. o sursă a dificultăţilor şi erorilor noastre. sunt abordate probleme privind lim-a. 0>2%E9MA >9EALI9I EIM%AV-$)62AU59>9 în cadrul filosofiei analitice.t. în general. natura limba. 3 . un instrument al adevărului sau. pe efortul cercetătorilor de a #alslGca. felul în care cuvintele e. ci un demers continuu de detectare şi eliminare a erorilor. @upoziţia principală este aceea că. definitive. (mmanuel :ant oferă una dintre cele mai importante analize ale cunoaşterii omeneşti din întreaga istorie a g ndirii. anga. caracteristică în Antic-itate sofiştilor şi reprezentanţilor scepticismului. #ilosoful german este cunoscut pentru dezvoltarea unor teme ale predecesorilor / anaiitic/sintetic. nd-o 3pe drumul sigur al ştiinţei4. de a supune unor teste din ce în ce mai severe c-iar şi propriile rezultate epistemice. în acest sens.. rolul de "loso`e primă. >evoluţie copernicană / sintagmă care denumeşte sc-imbarea modului de g ndire sau revoluţia propusă de Mant pentru a rezolva problema posibilităţii metafizicii.a cu/ noaşterii şi a adevărului. 9pistemologie &gr. fundamentat pe critica raţională a ipotezelor şi teoriilor ştiinţifice. 0entru el. a capacităţii unei cunoaşteri discursive de a reda în mod adecvat realitatea nondiscursivă. teoria cunoaşterii este principalul domeniu al cercetării filosofice. nu invers. la dezvoltarea teoriei cunoaşterii. teorie( / teorie a cunoaşterii ştiinţifice. în acest conte. nefragmentară la care se referă. rolul ipotezelor şi al teoriilor etc(. netiind drept ca una sau alta să "e socotite Binele. cum se înt mpla în epistemologia clasică. dimpotrivă. 0rin ideea că obiectele trebuie să se orienteze după cunoaşterea noastră.Problema cunoa$terii contribuţie însemnată la dezvoltarea celor două curente epistemologice clasice şi. sunt teme importante ale teoriei cunoaşterii şi ale filosofiei în general. teorie( / teoria cunoaşterii. ideea că nu putem atinge niciodată o certitudine deplină în cunoaştere. )neori este folosit ca sinonim pentru epistemolo$ie. $nosis / cunoaştere. a priori/a posteriori /. poziţie care constă în convingerea că pot fi cunoscute adevăruri certe.. filosoful englez subliniază #aili-ilismul. progresul cunoaşterii ştiinţifice. pe care ontologia îl avea din Antic-itate. 0rin Critica raţiunii pure &!G:?(. ci ran/ $ul Binelui tre-uie socotit vrednic de o cinste mai 2naltă. trăsăturile limba. Nnţeles ca o-iect al cunoaşterii. dar mai ales pentru revoluţia copernicană. care era menită să rezolve problemele metafizicii. episteme R ştiinţă. 0rin urmare.primă sau nu entităţi reale. iniţiată de 0Srr-on. ce o#eră adevărul pentru o-iectele de cunos/ cut şi putinţa de a cunoaşte pentru cunoscător este ideea Binelui. 7. lo$os/discurs.ului. Admite că această entitate. Inoseologie &gr. diferenţa ei faţă de cunoaşterea comună. sunt formulate teoriile criteriale ale adevărului 7teoria pra$/ matistă a adevărului şi teoria adevărului/coerenţă8. >elativism / în filosofia cunoaşterii. se dezvoltă cercetările privind 2ntemeierea cunoaşterii &deosebindu-se între #unda#ionalism şi coerentism8 şi cele privind cunoaşterea ştiinti"că &natura acesteia. )nul dintre cei mai cunoscuţi şi influenţi epistemologi din secolul al XX-lea a fost :arl Po""er. )lterior. ştiinţa însăşi nu mai poate fi înţeleasă drept o acumulare continuă de adevăruri.ului comun etc. lo$os / discurs. 1iscursivitatea limba. în special modul în care acesta contribuie sau este un obstacol pentru cunoaştere. în forma ei cea mai elevată. Găndeşte/te la ea ca #iind cau. 0roblema fundamentală nu mai este însă aceea a surselor cunoaşterii. &0laton( Dicţionar 1ogmatism / în filosofie.8 Este drept ca acestea două / adevărul şi cunoaşterea R săBe socotite asemă/ nătoare Binelui.ului devine unul dintre cele mai importante aspecte care sunt luate în considerare pentru analiza naturii şi a limitelor cunoaşterii noastre. @cepticism / atitudine prin care se pune la îndoială posibilitatea cunoaşterii+ mişcare filosofică care s-a dezvoltat în Antic-itate. respectiv demersul prin care încercăm să obţinem asemenea enunţuri. ci a valorii acesteia.ul. că adevărurile noastre sunt inevitabil nesigure. va fi cedat teoriei cunoaşterii.

1istincţia platoniciană se -a.oma <ecredinciosul &detaliu( * 0entru tine. a fi în posesia. în primul caz. ceea ce crede X poate fi fals şi7sau lipsit de temeiuri. cum sunt cele bazate pe o g-icire inspirată sau cele care rezultă în urma unui raţionament incorect.EHEA 20I6I9 UI $)62AU59>9 A cunoaşte înseamnă. în acest sens. 1emocrit va diferenţia astfel" 39. nepieritor. înţeleg nd astfel că diferenţiem între două atitudini diferite sau c-iar între cunoaştere şi ceea ce în sensul deplin al cuv ntului nu reprezintă cunoaştere. Xenofan. )lterior.primarea acesteia prin intermediul limba. oglindirile şi refle. 6icio opinie despre care ştim că este falsă nu va fi considerată cunoaştere. doxa8. cea autentică şi cea obscură. enunţul 30ăm ntul este rotund4(. că el crede. trecător. idealul cunoaşterii poate fi descris ca trecere de la opinii &subiective( la cunoştinţe cu valoare obiectivă.iile acestoraA 0rezintă un puct de vedere unitar. $aravaggio &!FG!-!8!=(. 1istincţia dintre opinie şi cunoaştere are o lungă tradiţie filosofică. Alteori însă. episteme8 are ca obiect 3ceea-ce-este în felul în care este4. veşnic. gust. este într-un anumit fel şi nu în altul. cel care vede lucrurile 3în esenţa şi fiinţa lor nesc-imbătoare4. în care adevărul este amestecat cu falsul. sc-imbător. a avea o opinie înseamnă a crede că un lucru.primată opinia lui X. 0laton va dezvolta această distincţie gnoseologică în legătură cu diferenţierea ontologică dintre lumea sensibilă &reprezentată de lucrurile umbre sau copii( şi lumea inteligibilă &reprezentată de #orme sau Idei(. Aceasta aparţine doar filosofului. pipăit. de pildă X crede că 0ăm ntul este rotund(. dar în favoarea cărora nu putem aduce nici un temei sau nici o . a deţine un adevăr. Mai t rziu. $elei obscure îi aparţin următoarele" vedere. unei opinii sau idei adevărate. prin care este e. în primul r nd. pieritor( şi ştiinţei &obiectul inteligibil.ustificare. care este însă cu totul despărţită de prima4. c t şi pe funcţiile diferite ale simţurilor şi raţiunii. cunoaşterea autentică &gr. de pildă.ului &enunţul p. aceasta fiind rezervată zeilor. . de pildă.iile lucrurilor sensibile reprezintă ultimul nivel al realităţii. credea că oamenii nu pot avea o cunoaştere a #iinţei. implică faptul că acestea se pot raporta la unul şi acelaşi obiect în legătură cu acelaşi lucru putem avea o simplă opinie. $u alte cuvinte. $ealaltă formă este însă cea autentică. nici opiniile pe care le considerăm adevărate. ceea ce crede X poate fi adevărat şi X poate avea bune temeiuri în acest sens. auz. * $rezi că relaţia dintre #orme şi lucrurile-umbre poate fi înţeleasă prin analogie cu relaţia dintre lucruri şi refle. trebuie să distingem între a avea o opinie şi a cunoaşte.ă at t pe statutul ontologic diferit al obiectelor proprii opiniei &obiectul sensibil. 0entru el. respectiv de acea formă intermediară sau cvasicunoaştere &gr. o situaţie etc. dar şi cunoaştere. nenăscut. aşa cum a fost elaborată în filosofia tradiţională. )neori. 4 . @imţurile pot duce doar la o cunoaştere failibilă. cel mai aproape de nefiinfă. este convins.C5<OAF. iar raţiunea la o cunoaştere infailibilă.ea. mereu identic cu sine(. spunem că X crede şi cunoaşte deopotrivă+ în cel de-al doilea. în general. nu vor fi considerate cunoştinţe. a avea o opinie înseamnă a credeA 0entru 0laton.istă două forme ale cunoaşterii. dar şi de e. 1istincţia dintre opinie şi cunoaştere autentică. 9ste vorba de o atitudine mentală faţă de a o anumită stare de lucruri &X crede că p. 6umai el se poate elibera de lumea aparenţelor. dar nu cunoaşte. în acelaşi timp.

. Xenofan &c FG=-<GF î.Br.. stabilite o dată pentru totdeauna. nu este un om cu mari însuşiri socoate că nu-i lipseşte nimic. Banc3etul8. 9ste fondatorul atomismului" tot ceea ce e. 0e de altă parte. deci. 7. iar cel care crede asta nici nu r vneşte să dob ndească ceva &. F==<.8 Eom a"rma deci că aceia ce privesc multe lucruri #rumoase..( / filosof grec. adică a cunoaşte ceeaCe/este in #elul 2n care sste1 7. cei care privesc mulţimea #aptelor drepte. deci.. el c3iar #iind aceasta0 aşa cum nimeni nu doreşte să aibă ceea ce are. nici necunoaştere. nici necunoscătorii nu sunt iubitori de cunoaştere şi nu doresc să fie cunoscători. pe drept. cu 2ndreptătire. l/am putea numi. 0entru că tocmai în asta stă răul necunoaşterii.. 9opina-il:. fiind opuse faţă de ceea ce are at t temeiuri subiective. dar nu şi temeiuri obiective pentru a fi socotit adevărat+ c( am ndouă se plasează la antipodul cunoaşterii.8 Atunci nici ceea/ce/este. antemeiere / demersul prin care aducem probe &temeiuri( pentru susţinerea faptului că un enunţ este adevărat Ana. Analizează următoarele aserţiuni. deopotrivă. contemporan cu @ocrate. domeniu pe care. nici ceeaCe/nu/este nu sunt opina-ile1 7. concepţie care afirmă că suntem supuşi erorii.8 Oare ea cunoaşte acelaşi hxru ca ştiinţa1 "au e cu neputinţă1 7..Br.( / filosof grec din din $olofon &Ionia(. indic nd premisele şi consecinţele sale" 36iciunul dintre zei nu este un iu-itor de cunoaştere şi nu doreşte să fie un cunoscător. iar la ceea/x/ este vom raporta cunoaşterea1 7. c t şi temeiuri obiective pentru a fi socotit adevărat +..agoras 1icţionar #ailibilism / în filosofia cunoaşterii. vom a"rma..( ar avea m ini. Hepu-lica8 <oi nu ştim nimic 2n realitate.8 Opinia.agoras din $lazomene &c. dar nu văd #rumosul 2nsuşi şi nici nu sunt 2n sare să/l urme. pe drept. are ca o-iect opinarea1 7.. căci adevărul este 2n a-is.istenţei se află un număr infinit de principii &3seminţe4(.( caii şi-ar desena c-ipuri de zei asemenea cailor. J 1emocnt in cau.8 2nsă ceeaCe/nu/este ar tre-ui. compusă din atomi &elemente indivizibile( şi vid.: î.. 69U5II6LN UI 20I6I9 Ftiinţa are ca o-iect ceea/ceeste.unge la adevăruri certe. a( pot crede că un drum duce într-un anumit loc şi pot şti acest lucru+ b( pot crede că 0ăm ntul este rotund.Br. care au 3forme. $ompară modul în care 0laton distinge între opinie şi cunoaştere şi următoarele teze Tantiene" a( opinia reprezintă ceea ce nu are nici temeiuri subiective. ci 9nimic:. A atacat antropomorfismul religiei -omerice" 31acă boii şi caii &. nici cunoaştere1 7. referitoare la conceptele a avea o opinie şi a cunoaşte.L Opinie $i cunoa$tere C U5II6LA. &... deci. nici temeiuri obiective pentru a fi socotit adevărat+ b( convingerea reprezintă ceea ce are temeiuri subiective.ă1 7. nu suntem 2n stare să deose-im adevărul..( / filosof grec.8 ar este oare opina-ilul ceeaCe/nu/este1 7/.8 Opinia n/ar A. o vom raporta la ceeaCe/nu/este 2n c3ip necesar. 7.8 "ecunoaşterea. ştiu că esteD4A /.. dar nu şi dreptatea 2nsăşi şi la #el cu toate.8 ar ce spui despre cei care privesc "ecare dintre aceste entităţi care răm4n mereu la #el1 Oare nu aceştia sunt cei care ştiu şi au opinea.8 Ar mai răm4ne de căutat acel domeniu / pare/se / care par/ dcipă la am-ele / şi la ceeaCe/este şi la ceeaCe/nu/este. nici cunoscătorul nu mai are nevoie de cunoaştere. Aplica%ii 9videnţiază problema filosofică abordată în te.ă asupra tuturor lucrurilor. că. A afirmat că la baza e.(4 &0laton. că nu putem a..istă este materie. numite ulterior 3omeomeri. culori şi gusturi de orice fel4.. <8=-?:= î.e pe cel ce i/ar 2ndrepta către el... A negat posibilitatea devenirii ca trecere de la nefiinţă la #iinţă. numit nu 9ceva:. 1emocnt &c. îndeobşte.. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. spuneam....8 Bar cei care 2ndră$esc "ecare din ceeaCe/este tre-uie numiţi iu-itori de 2nţelepciune şi nu iu-itori de opinie1 &0laton. boii asemenea boilor4.. dar că nu ştiu nimic le$at de o-iectul opiniilor lor1 7. $are este semnificaţia filosofică a următorului enunţ" 36u cred că ea este vinovată.. în faptul că cineva care nu este înzestrat cu minte şi.a slă-iciunii simţurilor. Ana..tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. 1 I 4 8 . fără să ştiu însă acest lucru.. că aceşti oameni opinea.

CUriO308'7'3 . enunţurile vor fi doar coro-o/ rate cu faptele. Aşa-numitele enunţuri de bază sunt adoptate prin decizie de către comunitatea cercetătorilor şi nu au un statut aparte. întemeierea şi failibilismul nu sunt incompatibile. Acestea din urmă pot doar să ofere o confirmare a enunţurilor noastre. @ocrate defineşte cunoaşterea drept 3opinie adevărată însoţită de un temei raţional4. Ipotezele şi teoriile care au rezistat testelor pot fi considerate doar trepte în procesul apropierii de adevăr.ină unele pe altele. 9vident. dar le şi separă &nu orice opinie reprezintă cunoaştere. întemeiate pe ele însele. cunoaşterea.urul 0ăm ntului a fost considerată la un moment dat bine întemeiată. nu poate fi sc-imbată dec t sc ndură cu sc ndură. 0rin urmare. în general. în cazul în care enunţurile se spri. 0e de altă parte.plicit opinia şi cunoaşterea &aceasta din urmă este un anumit tip de opinie(. Această definiţie a stat la baza anali. iar spre v rf cunoştinţele care sunt întemeiate pe acestea. Ui tocmai acest proces obligă la elaborarea unor teste din ce în ce mai severe. iar coerentismul ca o plută care. :ari Po""er9 de pildă. va progresa nu prin acumularea de cunoştinţe. nee. care corelează în mod e.3eaitetos. 6umai o asemenea atitudine critică ne poate asigura că ne vom apropia mai mult #undaţionaliam" @istemul cunoaşterii omeneşti este asemenea unei piramide" la bază se află 3fundamentele ultime ale cunoaşterii4. nu pot fi întemeiate nici prin raportare la alte enunţuri. el nu va avea temeiuri să considere că sunt întemeiate sau pe deplin adevărate. ci doar sc ndură cu sc ndură &nu toate adevărurile dintr-odată(. în sensul că ar fi autovalidatoare. 9ste posibil să avem temeiuri pentru a crede că o opinie este adevărată şi totuşi să fie falsă. 1e pildă. cum ar fi cele care descriu faptele sau rezultatele observaţiilor. sau circulară. întruc t nu vom fi niciodată siguri de adevărul enunţurilor noastre. respectiv a susţinerii că opinia respectivă este adevărată. pe alte enunţuri(.ustificarea( este considerată drept condiţie necesară a cunoaşterii. )nii filosofi resping însă. nu întemeiate. @unt indicate aici cele trei condiţii clasice ale cunoaşterii" opinia. dar nu una definitivă.ei clasice a cunoaşterii. nu este vorba de opinie în sensul de atitudine mentală. pe apă. la r ndul lor. sarcina cercetătorului este aceea de a elabora teste prin care să încerce #alsi#icarea acestora. întemeierea nu este însă şi o condiţie a adevărului unei opinii. referindu-se la cunoaşterea ştiinţifică.tP. aceasta poate fi liniară. în plus. consideră că ţelul acesteia poate fi atins fără întemeierea ipotezelor ştiinţifice. #undaţionalismul vede cunoaşterea noastră ca o piramidă. opinia că @oarele şi celelalte planete se înv rt în . în sensul că o opinie reprezintă cunoaştere numai dacă este întemeiată. în acest sens. adică avem temeiuri în favoarea ei. ci prin încercarea de a in#irma presupusele noastre cunoştinţe. în cazul în care toate enunţurile vor fi întemeiate prin raportare la enunţuri de bază sau 3fundamente ultime ale cunoaşterii4 &care nu vor fi întemeiate. în acest sens.ist nd unele privilegiate. nu putem sc-imba întreaga plută dintrodată. ci în sensul de purtător al adevărului. 0roblema întemeierii cunoaşterii în dialogul . In funcţie de modul în care se realizează întemeierea. 1acă vor rezista testelor. adevărul şi întemeierea. ci numai acelea adevărate şi întemeiate(. distingem astfel între #undaţionalism şi coerentism. * $are dintre cele două imagini &metafore( crezi că reprezintă mai bine natura cunoaşteriiA 86 . $oerentism" @istemul cunoaşterii omeneşti este asemenea unei plute" afl ndu-ne pe apă &deci folosind cunoştinţele noastre(. $u alte cuvinte. posibilitatea întemeierii. întemeierea &. ca demers al apropierii de adevăr.

imări mai bune ale acestuia. 7. 1etermină raportul dintre acest argument şi analiza clasică a cunoaşterii. suntem înclinaţi să spunem că.8 Critica con.locul adecvat ţelului cunoaşterii" a ne apropia de adevăr şi a elimina eroarea. 0ărerea adevărată este tocmai cunoaşterea despre care vor-eam+ ceva care se a#lă 2ntre 2nţele$ere şi neştiinţă. 7.ecturi. care îi revelează lui @ocrate învăţăturile referitoare la adevăratul 9ros şi la 3adevărata #rumuseţe4. real. prin 2ncercări de re.ectură / părere bazată pe ipoteze sau pe presupuneri+ supoziţie+ prezumţie. 9dmund &n.unge la o concluzie adevărată. timpul 3real4 este trăit ca durată şi sesizat numai prin intuiţie &nu prin simţuri sau intelect(.ba şi b( Vones are zece monede în buzunar.. nesporind şi nemicşor ndu-se.8 c3iar şi in#irmarea unei teorii / adică. Aceste con. se #ace prin anticipări ne2ntemeiate 7şi care nu pot A 2n principiu 2nte/ meiate8. Benri-Eouis &!:FH-!H<!( / filosof francez. este mi. de fapt. Ea această #rumuseţe / adică la Bdeea de Frumos R se poate a. %ergson... 7 . fără a apărea că are o bază adecvată pentru ea. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă cineva a. Astfel.8 Munca noastră este #aili-ilă. cunoaşterea ştiin)că. nici neştiinţă 7cum să "e neştiinţă ceva ce nimereşte peste adevăr18.şi Vones au candidat pentru aceeaşi slu. nu cunoaşte4 &Alfred V. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.nu cunoaşte &c(4. deşi @mit. pornind de la frumuseţile 3din lumea noastră pieritoare4.are temeiuri pentru a crede propoziţia adevărată &c(. Iettier.un control critic. )nii autori consideră că nu este un persona. în plus.ă şi. ci unul creat de 0laton pentru a-şi e.ul. av nd 3în veşnicia ei mereu aceeaşi formă4.e întemeiat să creadă că" a( Vones va obţine slu.. &0laton.:(. de conţinut.ba. prin tentative de infirmare care includ teste critice severe.trage concluzia" c( persoana care va căpăta slu.unge urc nd treaptă cu treaptă...ba are zece monede în buzunar. de validitate etc. 6im-a. Facem mereu $reşeli şi există standarde la nivelul cărora putem să nu ne ridicăm / standarde de adevăr.8.oată activitatea ştiinţi#ică este orientată spre creşterea cunoaşterii o-iective. laureat al 0remiului 6obel pentru literatură &!H. critica reciprocă prin intermediul ar$umentului / toate acestea sunt mi. ASer(. @mit. @mit. aceasta nefiind supusă naşterii şi pieirii. prin presupuneri.ecturi şi in#irmări8 1icţionar $on.G( / filosof american.loace indispensa-ile pentru creşterea cunoaşterii ştiinţi#ice. in primul r4nd. sesizare directă a unui obiect sau fapt. formă a cunoaşterii nemi. a oricărei 2ncercări seri/ oase de a re. . Acesta este modul 2n care putem 2nvăţa din propriile $reşeli. Ele pot supravieţui acestor teste. ' ASer. $ritica. că vom elabora ipoteze şi teorii care să reprezinte apro. femeia înţeleaptă din Mantineia. &Marl 0opper. @mit. &Marl 0opper... în dialogul Banc3etul. ca orice muncă omenească. 7.8 Oamenii de ştiinţă 2ncearcă să/şi elimme teo/ riile #alse 7. în filosofia lui %ergson. #ormularea pro-lemelor. apariţia unor noi pro-leme situaţie.Info 1iotima este un persona.ecturi sunt su. Alfred Vules &!H!=-!H:H( / filosof britanic. 20I6IA A19KN>A5A iotima+ Ar tre-ui să ştii că a socoti adevărat un lucru #ără a putea să/i dovedeşti adevărul nu 2nseamnă nici ştiinţă 7cum să existe ştiinţă #ără dovadă18. Banc3etul8 C 592>IA #AE@I#I$A%IEI5ALII . teoriile concurente. dar nu pot " niciodată 2ntemeiate de#initiv. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. 0e baza lui a( şi b(. se înt mplă ca şi el să aibă zece mo-nede în buzunar.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.Opinie şi cunoaştere de adevăr. prin con.olva o pro-lemă / esfe 2ntotdeauna un pas 2nainte care ne duce mai aproape de adevăr.ecturilor este de o importanţă 3otăr4toare 7.. nu întemeierea.bă. @mitînsuşi va căpăta slu.. Intuiţie / în sens general. !H.olvare a pro-lemelor.locite.pune propriile idei. Con. #ie următorul argument prezentat în !H8? de către 9dmund Iettier" 3@mit. şi anume. "u-iectiv versus o-iectiv in cunoaştere8 Modul in care cunoaşterea pro$resea. 1ar după cum se va dovedi că stau lucrurile.

*. 2mul care trăieşte sub primatul raţiunii cunoaşte ordinea lucrurilor şi este cu adevărat liber.)(#(K SP(*OJA &!8?. Eucrări principale" CEtica C.BARU#8 OB. cel mai important fiind 3cunoaşterea clară şi distinctă4 sau 3ştiinţa intuitivă4. In Etica &!8G<(.* zele iau naştere din o-servaţii. prin care cunoaştem fiecare lucru ca decurg nd din natura divină în mod necesar.-!8GG( #ilosof olandez a cărui filosofie este centrată pe ideea de 1umnezeu. prin asociere şi generalizare. Marl 0opper foloseşte sintagma 9teoria $ăleţii: pentru punctul de vedere obişnuit potrivit căruia ipote. dar într-o manieră panteistă. .ratat teolo$ico/politic. îi opune 9teo/ ria reăectorului:&+ întotdeauna observaţiile noastre sunt precedate de ipoteze sau aşteptări. A vorbit despre trei genuri diferite ale cunoaşterii. argumentează identitatea dintre 1umnezeu şi 6atură 7 eus sive <atura8.

Iottfried Ril-elm Eeibniz(. care să nu conducă la eroare şi cărora ne-am putea adresa 3ca unei supreme curţi de apel4. )escartes9 de e. raţiunea este sursa ultimă a cunoaşterii autentice.EHEA .emplu.mr 0roblema întemeierii şi problema surselor cunoaşterii Multă vreme. în general. arăta că prin simţuri nu putem obţine dec t o cunoaştere obscură.istă idei 2nnăscute. Abia ulterior. cunoaşterea noastră provine în întregime din experienţă sau.terioare asupra simţurilor. putem fi siguri că acestea sunt supuse erorii. :arl Po""er considera că întrebarea curentelor epistemologice clasice / Care este sursa ultimă a cunoaşterii+ intelectul sau simţurile1/ este pătrunsă 3în mod vădit de un spirit autoritar4. pentru raţionalişti &>ene 1escartes. în plus. . 0e de altă parte.ungem la o cunoaştere autentică. oricum. primele elemente ale cunoaşterii noastre rezultă din acţiunea lucrurilor e. în consonanţă cu teoria falsificaţionistă a adevărului. filosoful britanic propune înlocuirea întrebării clasice cu următoarea" Cum putem spera să detectăm şi să eliminăm eroarea1 . în sc-imb. S"inoDa arăta că numai raţiunea poate cunoaşte lucrurile 3aşa cum sunt în ele însele4.istă idei 2nnăscute. nici raţiunea să nu contribuie în niciun fel. 0entru empirişti Ko3n EocTe. abia în epoca modernă se vor contura clar două curente epistemologice opuse" empirismul şi raţionalismul. adică idei la care nici simţurile.rtie. prelucr nd ideile primite de la simţuri. pe care nu stă scris nimic4. )emocrit9 de pildă.terioare sensibile. 1eşi diferenţierea între două surse diferite ale cunoaşterii.C5<OAF. 9roarea survine abia atunci c nd intervine intelectul. nu e. ceea ce înseamnă că nu e. 1avid Bume(. dacă este sau nu o cunoştinţă autentică. %aruc. 1acă simţurile intervin în cunoştinţele noastre. prin observaţia îndreptată 3fie spre obiectele e. argumenta că 1umnezeu însuşi a sădit în mintea noastră încă de la naştere ideea Eui ca #iinţă absolut perfectă. filosofii au crezut că întemeierea este solidară cu originea cunoştinţelor noastre" dacă ştim care este originea unei cunoştinţe sau căile pe care a fost obţinută ne putem da seama dacă este bine întemeiată sau nu. era făcută încă din Antic-itate. aceasta este sursa ultimă a cunoştinţelor noastre. în realitate. ei credeau că numai adevărurile care îşi au sursa în raţiune şi fără amestecul simţurilor sunt sigure. el contestă legitimitatea acestei întrebări. afirm nd că. credeau că e. Altfel spus.o?n LocAe arăta că mintea noastră este la naştere 3ca o coală albă de . în vreme ce simţurile ne pot oferi doar o cunoaştere 3mutilată şi confuză4. ideile care iau naştere fără intervenţia intelectului sunt sigure.@pinoza. în vreme ce prin intelect sau raţiune a. respectiv între simţuri şi raţiune. în plus. fie spre procesele lăuntrice ale minţii noastre4 sunt procurate 3toate elementele g ndirii4.istă surse ideale ale cunoaşterii. 9i recunoşteau însă că nu putem reduce cunoaşterea noastră numai la ceea ce ne oferă raţiunea.

a-ula rasa &lat. nu tre-uie niciodată să ne lăsăm convinşi dec4t de evidenţa raţiunii noastre.presie şi cerinţa întemeierii enunţurilor noastre sunt incompatibileA Argumentează-ţi punctul de vedere. deci. ansamblul datelor senzoriale sau al impresiilor sensibile..tul discuţiilor despre sursele cunoaşterii(" ceea ce ne oferă simţurile. e$alitatea 2n sine 7. să le A pus 2n noi #ără ca ele să "e adevărate. . să per/ cepem prin celelalte simţuri. Argumentează +. Eseu asupra intelectului omenesc8 C $)62AU59>9A @9 %AY9AYN 09 >ALI)69 Căci.u/ rile concrete.i. deşi vedem soarele #oarte clar."<mr Aplicaţii 0entru Marl 0opper. O-servaţia noastră. 2ntemeiere pornind de la te..un$e ea să "e 2n. upă cum. $ăci trebuie s e.Opinie $i cunoa$tere C $)62AU59>9A 0>2KI69 1I6 9X09>I96LN 5oate ideile vin pe calea senzaţiei sau a reflecţiei. &0laton( .eu. că e lipsită de orice idee0 cum a. pe care le percepem şi asupra cărora re"ectăm. să au. nu tre-uie să deducem de aici că el are mărimea pe care o vedem0 şi ne putem 2nc3ipui 2n mod #oarte distinct un cap de leu aşe.im. întrebarea specifică epistemologiei clasice reprezintă o 3alternativă stupidă4.perienţă / &în conte. Inneism / concepţie potrivit căreia e..ceptăm sufletul şi afecţiunile sale4. "e spre procesele lăuntrice ale minţii noastre. cunoaştere. "e că suntem tre.iome admise printre filosofi.at pe trupul unei capre. pe care Ie avem în mintea noastră încă de la naştere. idei 2nnăscute. "ă presupunem. #ără a tre-ui să conc3idem.8 <oi a"rmăm că există ceva numit e$a5/ tate. iscurs despre metodă8 Ceea ce se numeşte 2nvăţare este de #apt numai o reamintire 7. pe care nu stă scris nimic. empirism. 1icţionar 9. fără idei înnăscute. mintea noastră este goală.8 cunoaşterea e$alităţii 2n sine tre-uie s/o " do-4ndit noi cumva 2nainte de a 2ncepe să vedem. de unde se nasc ideile pe care le avem sau pe care le putem avea 2n c3ip natural.8 ci altceva dincolo de toate ca. că ar exista in lume o 3imeră0 căci raţiunea nu ne spune că ceea ce vedem sau ne 2nc3ipuim ast#el este adevărat ar ea ne spune neapărat că toate ideile sau noţiunile noastre tre-uie să ai-ă un temei de adevăr0 căci nu ar "eu putinţă ca umne. 9laborează un eseu în care să corelezi conceptele rationa3sm. din această pricină.perienţă. că mintea este oarecum ca şi o coală al-ă de 34rtie.voarele cunoaşterii. &>ene 1escartes. pentru că el nu minte niciodată4A $rezi că libertatea de e. Analizează semnificaţia filosofică a acestui punct de vedere.t aparţine unui raţionalist sau unui empirist 3Mă opun acestei a. dar nu e$alitatea unui -ăţ cu alt -ăţ.estrată1 7.8 e unde are ea toate ele/ mentele raţiunii şi ale cunoaşterii1 6a aceasta eu răspund 2ntr/un cuv4nt+ din expe/ rienţă. este ceea ce procură intelectului toate elementele $4ndirii... că nimic nu este 2n suăet care nu provine din simţuri. J tablă ştearsă( / sintagmă folosită de empirişti pentru a descrie intelectul nostru la naştere" în aşteptarea ideilor care ne vin din e.istă idei înnăscute.tul lui 0laton de pe coloana alăturată.. Pe aceasta se spri. &Vo-n EocTe. 2n s#4rşit. $e sugerează un enunţ de genul 39ste adevărat ce a spus X. Acestea două sunt i..ină cunoaşterea noastră şi din aceasta provine 2n cele din urmă ea 2nsăşi. :H . dacă următorul te. 2ndreptată "e spre o-iectele exterioare sensi-ile. ca şi întrebarea din filosofia politică / 3$ine trebuie să ne conducă" capitaliştii sau muncitoriiA4 / care ar trebui înlocuită cu întrebarea" 3$um ne putem organiza instituţiile politice în aşa fel înc t conducătorii răi sau incompetenţi să nu poată dăuna prea multA4. "i tre-uie su-liniat că spun+ de raţiunea noastră şi nu de ima$inaţia noastră sau de simţurile noastre. ori a unei pietre cu altă piatră 7. "e că dormim.. care este 2n totul per#ectiune şi adevăr.

cineva poate spune 3ştiu cum se face4 / şi poate dovedi acest lucru realiz nd activitatea respectivă /. 1e pildă.primă ceea ce percep sau g ndesc într-o anumită împre. X 1in enunţul 35oate triung-iurile au trei laturi4 se poate deduce printr-o inferenţă imediată enunţul 3)nele figuri cu trei laturi sunt triung-iuri4. care nu pot fi apreciate dec t prin rezultatele activităţii şi în termeni de performanţă. în sc-imb. @pre deosebire de elementele care reprezintă cunoaşterea tacită. 1escrierea &sau cunoaşterea prin atribuire de proprietăţi( reprezintă cunoaşterea că un lucru este într-un anumit fel şi se e. apoi precizaţi pentru fiecare în parte dacă este vorba de cunoaştere mediată sau de cunoaştere nemi. altfel spus. . dar. nee.locită a noastră ca fiinţe cugetătoare sau a lui 1umnezeu ca #iinţă perfectă. '0 .( şi este considerată drept forma cea mai evoluată a cunoaşterii omeneşti.udecăţi. 6e putem întreba de ce avem aceste idei 2nnăscute.plicită &numită şi cunoaştere prepoziţională( este cunoaşterea e.prima acest 3cum se face4 într-o formă verbală.. legi etc. Benri-Vules IeoffroS &!:F?-!H.CU(O308'7'3 #2>M9 19 $)62AU59>9 UI 5I0)>I 19 A19KN> d .locită" X Ea ora de matematică am reuşit să determin primul o soluţie.plicitate.locită / nu reprezintă în fapt cunoaştere. înaintea acestei vieţi păm nteşti. / propuse ca e. Asemenea situaţii reprezintă o cunoaştere tacită &numită şi cunoaştere în stare practică(.primate sub forma unor enunţuri. nemi. între luare la cunoştinţă &sau cunoaştere directă( şi descriere. nemi.locită &sau imediată( este aceea dintre cunoştinţele întemeiate pe alte cunoştinţe &adică derivate( şi cele care nu sunt întemeiate în acest fel &adică primare(.udecăţile despre datele simţurilor etc.<(.locit. X 0ărinţii mei intuiesc din comportamentul meu că nu am luat o notă bună la şcoală.perienţă.plicită In general. un foarte bun bucătar sau un pilot e. `0r $unoaşterea tacită şi cunoaşterea e. dar nu poate e.locită a subiectului cu obiectul &c nd văd sala de clasă iau cunoştinţă prin vedere. de e. în cazul celei dint i. $itiţi enunţurile de mai .perimentat deţine o serie de cunoştinţe.os. cu sala de clasă(. au avut o cunoaştere directă a Ideilor.ustificări pentru toate cunoştinţele noastre.urare.locită şi cunoaşterea nemi. Bertran' Russell a formulat o distincţie apropiată.emple de cunoaştere nemi. senzaţiile noastre.emplu. dar nu putem pune la îndoială faptul că acestea sunt adevărate. argument ndu-se că intuiţiile. "ală de clasă in '**Z &detaliu( Activitate de grup * 2rganizaţi-vă în grupe de c te doi elevi.plicite( are X 9-mc' X Argumentele care încalcă cel puţin o lege logică sunt nevalide. Rene )escartes considera că avem o cunoaştere nemi. )nele dintre ele sunt obţinute în mod direct. $unoaşterea nemi. care cu greu pot fi e. este vorba de o relaţie nemi.. era greşităD X 1umnezeu poate fi cunoscut prin revelaţie. numeroase activităţi umane se bazează pe un set de cunoştinţe nee. dintre o idee obţinută pe baza unui raţionament şi o idee care e.locită şi cunoaşterea mi. întemeindu-se.primată prin enunţuri &. credea că sufletele noastre. acumulate prin e.primate. Platon9 de pildă.istenţa unei cunoaşteri nemi.locit. reguli. la care putem reveni prin reamintire. 1e multe ori.locite a fost contestată de numeroşi g nditori.primă prin enunţuri de genul 3X este roşu4 sau 3X nu este francez4. pe ele însele. cunoaşterea e.locită 1istincţia dintre cunoaşterea mi. 9.tP. = asemenea distincţie implică ideea că nu are sens să cerem temeiuri sau . în cazul enunţurilor &ca elemente ale cunoaşterii e.

să cauţi să şi devii. 7. am experienţa nemi.9X09>I96LA 69MIVE2$I5A UI 19@$>I9>9 Cuv4ntul 9a cunoaşte: este #olosit aici in două sensuri di#erite+ '8 2n prima sa accepţie este aplica-il acelui tip de cunoaştere care este opus erorii.. cel mai iute.enţa mesei mele.udecăţi.perimentat deţine o cunoaştere tacită pe care nu o poate e. sensul care se aplică opiniilor şi convin$e/ rilor noastre. Pro-lemele Gloso#iei8 0ieter %rueg-el cel %ătr n &!F. cea mai si$ură şi cea mai #rumoasă este ca in orice lucru vei voi să pari destoinic.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate.4orme de cunoa$tere $i tipuri de adevăr sens să ne întrebăm dacă sunt adevărate sau false. #ără intermedierea vreunei in#erenţe sau cunoaşteri de adevăruri. dar numai cei pricepuţi o aduc la 2ndeplinte. deloc cunoscut. c4t şi cunoaşterea adevărurilor. #orma. următoarea situaţie" un foarte bun bucătar a scris o carte de bucate pe baza căreia cei care au folosit-o au obţinut numai rezultate slabe. pe care o putem numi e. nete. iar adevăratul lucru care este masa nu ne este. &Xenofan( Aplicaţii 6= 9videnţiază problema filosofică abordată în te. duritatea. $rezi că acesta afectează în acelaşi fel cunoaşterea prin luare la cunoştinţă şi cunoaşterea prin descriereA Dicţionar >Sle. 2ntrea$a noastră cunoaştere. care nu mai pictează de mult. &0roverb roman( Mulţi ştiu ce tre-uie #ăcut. in pre.locită ca #undament al ei. Cunoaştem o descriere şi ştim că există un sin$ur o-iect căruia i se aplică această descriere.udecăţi pentru care avem temeiuri să credem că sunt adevărate &eventual false(. (8 2n cea de/a doua acceptie a cuv4ntului 9a cunoaşte: de mai sus.ină pe experienţa nemi.8 Eom spune că avem e.oriale care alcătuiesc aparenţa mesei mele / culoarea. că nu mai ştie să pictezeA 1acă nu. sensul in care ceea ce cunoaştem este adevărat. pe care !-a numit do$ma #antomei din maşină. . referindu-te la cunoaşterea tacită şi la cunoaşterea e. 51 . at4t cunoaşterea lucrurilor.plicită. cuv4ntul se aplică cunoaşterii noastre a lucrurilor.. strict vor-ind.prima într-o formă propoziţională. 7. cel mai -ine şi cu cea mai mare plăcere ceea ce ştiu.. 1eosebirile dintre cele două forme de cunoaştere au fost e.o/ riale. cunoaştem că ceva este adevărat Acest tip de cunoaştere poate A descris drept cunoaşterea adevărurilor.perienţă nemi.perienţa nemi. iar a cunoaşte că înseamnă a avea un set de . adică la ceea ce se numesc . printre altele.F-!F8H(. Acesta este sensul in care cunoaştem datele sen. 2ntr/un ast#el de ca. Petrecere ţărănească )n bucătar e.plică. se spri. 0utem spune la fel despre un pictor.locită a datelor sen..primate de către Iilbert >Sle prin sintagmele a cunoaşte cum şi a cunoaşte că. 9.oţi #ac cel mai uşor.. C . Ast#el. &%ertrand >ussell. pentru critica dualismului cartezian. care este diferenţa dintre cele două situaţiiA $ei mai mulţi dintre epistemologii contemporani subliniază caracterul failibil al cunoaşterii noastre. Iilbert &!H==-!HG8( / filosof _ britanic. deşi o-iectul insuşi nu ne este cunoscut in mod direct. 2n acest sens al cuv4ntului.emple4A 1espre un elev care nu poate răspunde Ia nicio întrebare legată de lecţie putem spune că nu ştie lecţia respectivă. respectiv dacă sunt întemeiate sau nu.8 2ntrea$a noastră cunoaştere a mesei este in realitate cunoaştere de adevăruri. 9ste cunoscut. Calea cea mai scurtă.locită. 0entru care dintre cele două distincţii pot fi folosite sintagmele 3a cunoaşte ceva4 şi 3a cunoaşte despre ceva4A 1ar sintagmele 3a cunoaşte pe bază de reguli4 şi 3a cunoaşte pe bază de e. spunem despre cunoaşterea noastră asupra o-iectului că este cunoaştere prin descriere. A cunoaşte cum înseamnă să ştii să faci un anumit lucru.imea ei etc0 toate acestea sunt lucruri de care sunt imediat conştient c4nd văd şi atin$ masa mea.locită a oricărui lucru de care sun/ tem direct conştienţi.

aminăm niciun corp.perienţă. cum ar fi o teoremă matematică. întemeiate factual4. unii filosofi au criticat distincţia Tantiană sau c-iar au respins-o. 1impotrivă. şi adevărurile sintetice. ambele grupe de adevăruri depind de e. teoria cunoaşterii. estetică.C5nOAF.udecăţile analitice &numite şi e. un enunţ este analitic dacă şi numai dacă noţiunea predicatului este inclusă în cea a subiectului. @acD i/a ascultat pe cei pe care el 2nsuşi i/a ascultat8 sau de implicaţii analitice 79eu $4ndesc:.tensive(. sporesc cunoaşterea noastră. cu c4t mai des şi mai stăruitor se ocupă $4ndirea cu ele+ cerul înstelat deasupra mea şi legea morală în mine. ceea ce înseamnă că propoziţiile analitice sunt adevăruri necesare. al structurii logice. la Monigsberg.o?n LocAe9 de pildă.inte ca ştiinţă C 2ntemeierea meta#i. întruc t a fi întins face parte din înţelesul termenului 3corp4. &Immanuel Mant( H.perienţă 7Orice corp este 2ntins8. 9l le considera însă ca fiind 3neserioase4.e este predicată despre numele întregului4 &35randafirii sunt flori4(.L :A* &!G. un enunţ este sintetic atunci c nd ceea ce afirmă predicatul adaugă ceva la conceptul subiectului. @)lar' van Orman Fuine denunţă prima dogmă drept 3credinţa într-o anumită ruptură fundamentală între adevărurile analitice.udecare C Heli$ia in limitele raţiunii C Proiect pentru pacea eternă h ouă lucruri umplu su#letul cu mereu nouă şi cresc4ndă admiraţie şi veneraţie. cele matematice 7^ a G X '(. . 0entru a testa adevărul enunţului . . în plus.oate corpurile sunt 2ntinse.ului. un enunţ este analitic dacă eu sunt convins că predicatul este prezent în mod clar în conceptul subiectului. 6inia dreaptă este linia cea mai scurtă care uneşte două puncte8 şi . întruc t ar reprezenta doar un simplu 3. în sc-imb. Mai mult. A scris lucrări de referinţă pentru diverse domenii filosofice" metafizică. precum .icii moravurilor C Critica raţiunii practice C Critica #acultăţii de .udecăţi. . .7sf(. argument nd. filosofia religiei. iar cele sintetice &sau e.udecăţile sintetice. considera că sunt analitice propoziţiile de identitate / în care 3afirmăm însuşi termenul spus4 &35randafirii sunt trandafiri4( / şi cele predicative / în care 3o parte a unei idei comple. Alte formulări ale distincţiei analitic-sintetic se bazează pe criterii logice sau psi-ologice.plicative( nu sporesc cu nimic cunoaşterea noastră. 0redicatul care apare în enunţul 5nele corpuri sunt $rele nu face parte din înţelesul termenului 3corp4O. (mmanuel :ant propune două criterii solidare pentru a distinge între cele două tipuri de . de pildă. un enunţ este analitic adevărat sau analitic fals dacă poate fi demonstrat sau infirmat pornind numai de la definiţii şi folosind doar legile logice.oţi celi-atarii sunt necăsătoriţii. 9ste unul dintre cei mai mari g nditori din perioada Iluminismului german şi unul dintre cei mai importanţi filosofi occidentali.ot ce este su-stanţă 2n lucruri este nesc3im-ător8 sunt sintetice. Vudecăţile întemeiate pe e. 1in punct de vedere formal. morală. că nu marc-ează o diviziune clară între tipuri de enunţuri.EHEA . dimpotrivă. într-un studiu intitulat ouă do$me ale empirismului. prin urmare 3eu e. pentru a determina ceea ce nu poate fi cunoscut. el vorbeşte nu numai de propoziţii analitice de tipul subiect-predicat.udecăţile analitice şi cele sintetice a fost elaborată în moduri diferite şi c-iar contestată de către unii filosofi. 0e de altă parte. ci doar $4ndit Lucrări "rinci"ale> C Critica raţiunii pure CProle$omene la orice meta#i. oraş pe care nu-! va părăsi niciodată. (MMA*U.udecăţile 3metafizice propriu-zise4 7. 0roblema filosofică fundamentală în .oc de cuvinte4.ătr Analitic şi sintetic 1istincţia dintre . 0entru 4ottiob %re=e9 de pildă. ci şi de propoziţii analitice de tip relaţional 7@ane mer$e 2mpreună cu persoanele care se plim-ă cu ea. )lterior. negaţia unei propoziţii analitice &cum ar fi propoziţia <iciun corp nu este 2ntins8 este contradictorie. 1in punct de vedere psi-ologic. enunţă 3un adevăr real şi transportă o cunoaştere reală instructivă4. 0entru el. întemeiate pe semnificaţii independente de fapte.urul căreia s-a concentrat reflecţia lui filosofică este cea gnoseologică. graniţa dintre acestea nu se poate trasa în mod univoc numai la nivelul limba.<-!:=<( @-a născut în 0rusia orientală. nu trebuie să e. a posibilităţii şi limitelor cunoaşterii noastre.ică viitoare care ar dori să se pre. ci îi este adăugat. 1in punct de vedere gnoseologic.

"e e.udecătilor sau #orma lor lo$ică. c3iar dacă nu at4t de limpede şi pe deplin conştient Atunci c4nd spun+ ! bate corpurile sunt intinse. Căci 2ntinderea era $4ndită 2n acest concept de. una c4te una. analitice şi care sintetice" a( 6u este adevărat că m ine va ploua şi nu va ploua+ b( 5oţi celibatarii sunt necăsătoriţi+ c( 5oate cercurile sunt rotunde+ d( )nele cercuri au diametrul egal cu diagonala unor pătrate+ e( $antitatea medie anuală de precipitaţii din >om nia este mai mare dec t cea din MenSa+ f( )nii celibatari nu au participat niciodată la vreo olimpiadă+ g( Euna este satelitul natural al 0ăm ntului+ -( Eogica este cercetarea formelor logice.plicative. care nu era c4tuşi de putin $4ndit 2n cel dint4i..udecăţii. prin urmare. ceea ce 2nseamnă că . întemeiate independent de fapte.ece nu este nicidecum $4ndit de. Conceptul de doispre. arată că ştiinţa sau 3totalitatea cunoaşterii noastreOO include at t propoziţii de observaţie. ' #rege. date in intuiţie.. @udecăţile analitice nu cuprind Bn predi/ catul lor nimic altceva dec4t ceea ce era de acum $4ndit in conceptul su-iectului. există o deose-ire intre ele din punctul de vedere al conţinutului. Iottlob &!:<:-!H. din perspectiva distincţiei analitic-sintetic. unităţile lui cinci.. * reductionismul. Zui-e. tot nu voi $ăsi 2ntr/2nsulpe cel de doispre. care formulează constatări despre fapte individuale şi O se află la litiera o-seivaţională.F( / logician. c3iar dacă relaţia nu a #ost enunţată explicit0 . şi adevărurile sintetice. în sens Tantian.. imuabilă. iar celelalte . nu am lăr$it c4tuşi de puţin conceptul meu de corp. analitică impotrivă.===( / filosof american.udecăţi analitice. nu spun nimic despre lumea reală...iţia ^aG/'( este o . 6iciun enunţ nu este pe deplin asigurat.udecată pur analitică ce decur$e.. dec t doar că văd foarte limpede că. $ele două dogme ale empirismului" C deosebirea între adevărurile analitice. credinţa că orice enunţ cu sens se poate traduce în propoziţii formate din termeni care se referă la e... s/ar putea crede că propo.. cu at t va fi modificat mai greu.... din conceptul unei sume de şapte şi cinci.8 şisă adău$ăm. <e lăr$im 2ntr/adevăr conceptul prin propo. şi anume aceea că ele suntGe pur e.udecata aritmetică este 2ntotdeauna sintetică. matematician şi filosof german. propo.a 2nainte de #ormularea . sustras oricărei revizuiri în urma confruntării cu e. o-servăm 2nsă că 2n conceptul sumei de ^ şi G nu este cuprins nimic altceva dec4t unirea celor două numere intr/unul sin$ur. Oră ca prin aceasta să "e c4tuşi de putin $4ndit care este acel număr unic care le cuprinde pe am4ndouă. acă privim lucrurile mai 2ndeaproape. .ece...a prin aceea că eu $4ndesc pur şi simplu unirea lui şapte cu cinci0 oric4t de mult aş anali. adică nu adau$ă nimic la conţinutul cunoaşterii.4orme de cunoa$tere $i tipuri de adevăr C V)19$ALI A6AEI5I$9 UI V)19$ALI @I6595I$9 Oricare ar " 2nsă ori$inea .. c t şi legi teoretice aflate la o distanţă tot mai mare de aceasta. sporesc cunoaşterea noatră0 primele vor putea " numite . opinie.perienţa.a conceptul meu despre o asemenea sumă posi-ilă..tensive.8 6a prima vedere. $u c t un enunţ se află însă mai aproape de regiunile centrale ale sistemului..re-uie să trecem dincolo de aceste concepte lu4nd 2n a. nesupusă criticii+ în sens teologic. la conceptul de şapte. Dicţionar 1ogmă / în sens curent. argumentul lui 1escartes potrivit căruia în propoziţia 3g ndesc. deoarece adău$ăm la primul concept un altul nou.ude/ cata mea este.utor intuiţia care corespunde unuia dintre cele două numere0 -unăoară. împreună.iba+ )nele corpuri sunt grele conţine ceva in predicat ce nu era $ăsit 2n conceptul $eneral de corp0 ea sporeşte aşadar cunoaşterea mea pentru că adau$ă ceva la conceptul pe care/' avem şi tre-uie ca atare să "e numită . deci e. Prole$omene8 în ouă do$me ale empirismului.perienţa imediată. pentru a g ndi. întemeiate factual. --------------------..udecăţi sintetice.ist4 3nu este nimic care să mă asigure că spun adevărul. ci l/am des#ăcut doar 2n elementele sale. Rillard van 2rman &!H=:. cele cinci de$ete sau cinci puncte 7. teză fundamentală a unei religii. potrivit le$ii contradicţiei... idee considerată ca intangibilă şi indiscutabilă. acestea formează o totalitate organică. 5' ..iţia ^aG X '(. Zuine. c-iar dacă sunt adevărate. sensibilă. cu alte cuvinte. trebuie să e. &Immanuel Mant.ist4. Aplicaţii Arată care dintre următoarele enunţuri sunt. Argumentează pro sau contra" 0ropoziţiile analitice. Analizează.udecată sintetică 7.

)n enunţ de genul . Mant arată că 3nicio cunoaştere a noastră nu precede în noi e. însăşi posi-ilitatea meta#i. Aceasta din urmă nu este un spri.perienţei.( produce din ea însăşi4. înseamnă.perienţă.perienţă sau 3prima învăţătură4 produsă de intelectul nostru prin prelucrarea materialului brut al senzaţiilor nu este totul.EHEA Conceptul Dantian al cunoaşterii prin experienţă+ Bntuiţia prin care ne este dat acest o-iect `` $unoaşterea a priori şi cunoaşterea a posteriori 1istincţia dintre cunoaşterea a posteriori şi cunoaşterea a priori este distincţia dintre cunoştinţele întemeiate pe e.intă un un$3i drept. problema nu se reduce la întrebarea dacă e. în al doilea r nd. 1ar simpla e. Aceste cunoştinţe a priori se disting prin două atribute specifice" nece/ sitatea şi universalitatea.istă cunoştinţe a priori. date despre obiectele reale. ci a unui #enomen8 Cunoa$tere 5n adevăr este necesar c4nd opu/ sul implică o contradicţie0 c4nd nu este necesar.. deoarece poate fi . de pildă.perienţă4.in nici pentru necesitatea unei .perienţă şi de orice impresii ale simţurilor. un enunţ de genul 35oţi celibatarii sunt necăsătoriţi4 este a priori. cu alte cuvinte. această distincţie a fost dezvoltată mai ales de (mmanuel :ant. 6umai în acest fel a. organiz ndu-! şi transform ndu-! astfel în cunoaştere.. $u alte cuvinte.perienţă. în funcţie de răspunsul la problema cunoaşterii a priori se va aprecia că a vorbi despre 1umnezeu sau despre suflet. orice . Aşadar.icii.udecată a priori. Acesta din urmă aplică categoriile şi principiile sale materialului astfel oferit.plica dacă şi cum este posi-il ca unele adevăruri să fie întemeiate independent de e. 0rin impresiile sensibile ne sunt date obiectele şi este declanşată activitatea intelectului. 1impotrivă. orice cunoaştere a noastră despre lucruri poate fi dob ndită numai prin conlucrarea celor două facultăţi. deoarece adevărul lui nu depinde în nici un fel de e. în ultimă instanţă. aflate în afara noastră+ b( intelectul prelucrează acest material.udecatăMiecesară şi universală în sens strict este o . a ne întreba dacă putem şti ceva despre lumea încon.R.perienţei.perienţa poate susţine doar Conceptul de 9st4ncă: 7dar nu a unui lucru 2n sine.#. &I.ustificat numai pe baza e.eu există.istă şi cunoştinţe independente de e. 0roblema cunoaşterii a priori este aceea de a e. cunoaşterea noastră despre lumea reală este produsă prin conlucrarea a două facultăţi" a( sensibilitatea ne oferă. că toate un$3iu/ rile drepte sunt e$ale intre ele0 este un adevăr contin$ent că eu exist. în epoca modernă.perienţă şi cele care pot fi întemeiate fără raportare la datele e. cunoaşterea noastră prin e.perienţă. Eeibniz( . în fapt. nici pentru universalitatea ei &e.perienţei noastre. are sau nu are sens. iar conceptele fără intuiţii sunt goale4. #ără acesta însă nu am avea acces la lumea reală din afara noastră. prin intuiţii sau reprezentări.Această carte este interesantă4 este a posteriori.perienţa ne poate arăta că este necesar poate fi în realitate contingent(. Altfel spus.udecăţi &ceea ce e.ungem să cunoaştem ceva despre lumea reală. adică posibilitatea de a cunoaşte în vreun fel ceea ce depăşeşte limitele e. independentă de e. că există corpuri in natură care pre.perienţă.perienţa şi cu ea începe orice e. e. el se numeşte contingent.C5QOAF.perienţă fiind 3un compositum din ceea ce primim noi prin impresii şi ceea ce facultatea noastră proprie de cunoaştere &. în primul r nd. in mod e#ectiv. Este un adevăr necesar că umne. Aceasta vizează. @ensibilitatea singură ne poate oferi numai un 3material brut4 de impresii senzoriale care nu înseamnă cunoaştere.urătoare cu totul independent de e. Altfel spus" 3intuiţiile fără concepte sunt oarbe.

9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. respectiv posi-ilitatea meta#i.area. Critica .8 "e poate uşor arăta că există 2ntr/adevăr 2n cunoaşterea omenească ast#el de . problema fundamentală este aceea a posibilităţii unor cunoştinţe sintetice a priori.tindă cunoaşterea noastră. o ştiinţă 3indispensabilă prin natura raţiunii omeneşti4.a ei este o .perienţă fac din aceasta o . universale.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. 9nunţul 31acă plouă. este depăşită. #aptul că universalitatea şi necesitatea unei . care conţine două elemente foarte diferite. de a desfăşura toată facultatea de cunoaştere cu privire la ele şi de a realiza e.perienţa nu poate servi drept călăuză. atunci plouă4 poate fi considerat ca fiind a priori sau a posteriori1 Argumentează răspunsul dat. Prieteni.perienţă şi care să e.udecăţi pure a priori. iar e. &@Smmac-us( Aplicaţii 4.perienţă.< PHBOHB 2n cele ce urmea. anume o materie pentru cunoaşterea din simţuri şi o anumită #ormă de a o ordona din izvorul intern al intuirii şi al g ndirii pure şi care sunt puse mai înt i în funcţie şi produc concepte cu prile. ci pe acelea care sunt indepen/ dente a-solut de orice experienţă. de exemplu. ..udecăţi necesare şi.cepţie(.udecăţi nu se spri.un$e pe un sin$ur drum. Cu multă trudă se $ăseşte adevărul şi cu $reu pătrunde 2n su#let cre. dar nu pură. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3Impresiile sensibile oferă primul prile. deoarece niciodată nu ne vor fi date.ul impresiilor4 &Immanuel Mant.istă nici o e. &9mpedocle( C $)62U5I6L9E9 . vom 2nţele$e prin cunoştinţe a priori nu pe acelea care au loc independent de cutare sau cutare e. 7.udecata+ orice sc3im-are 2şi are cau. 1acă cunoştinţele sintetice nu ar fi posibile.icu.ă. adică prin experienţă.udecată a priori. atunci nu avem dec4t să privim toate . Analizează problema cunoaşterii a priori plec nd de la următoarea teză a lui Eud\ig Rittgenstein" 36umai supranaturalul poate e. .#orme de cunoaştere şi tipuri de adevăr o universalitate relativă. nu ar fi posibilă nici metafizica. Acestora le sunt opuse cunoştinţele empirice sau acelea care sunt posi-ile numai a posteriori. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. atunci pentru aceasta poate servi . poate a. arată Mant. eu ştiu că vor-ele pe care le voi spune sunt ade/ vărate. în cele din urmă. în e.udecata că orice sc3im-are tre-uie să ai-ă o cau. in cel mai strict 2nţeles.. toate cazurile astfel înc t să fim siguri că nu e.ică. adică independente de orice e.perienţa. prin urmare.ină în niciun fel pe e.perienţă. în meta#i. care se apără sin$ur contra mintii.udecăţile matematicii0 dacă vrem un exemplu din cea mai comună #olosire a intelectului. iscu/ sinţei şi a-ilităţii oamenilor şi contra tuturor curselor născociteI &$icero( h Ce importanţă are prin ce metodă caută "ecare adevărul1 6a o taină at4t de mare nu se. Ast#el.ă &Immanuel Mant.prima supranaturalul4. acă vrem un exemplu din ştiinţe. ar printre cunoştinţele a priori se numesc pure acelea 2n care nu este amestecat a-solut nimic empiric. lumea sensibilă. Critica raţiunii pure8 O. putere mare a adevărului. #iindcă sc3im-area este un concept care nu poate A scos dec4t din experienţă.udecată a priori.

?<=-<=. @Smmac-us.raţiunii pure8.Br. accidental+ opus necesarului. <H=<?= î.( filosof grec presocratic. ' 1icţionar 9mpedocle &c.( / om politic roman. $ontingent / înt mplător. Zuintus Aurelius &c. HF .

1iferenţa dintre cele două tipuri de teorii poate fi e.primări alternative. şi care. adevărul este un atribut sau o proprietate relaţională. nu poate fi vorba de o corespondenţă între ceea ce se susţine în enunţ şi starea de lucruri la care se referă. enunţul . în asemenea cazuri. în dialogul "o#istul.ia noastră nu este singura în care e. cum sunt enunţurile care descriu fapte din trecut sau cele care descriu fapte din viitor. arăta că 3teza cum că nu sunt cele ce sunt şi că sunt cele ce nu sunt va trebui socotită falsă4. dacă. 1ar în ce sens spunem că este adevărat enunţul 3Utefan cel Mare a fost unul dintre domnitorii Moldovei4A 0entru că e. de metonimii. adevărul este un atribut atemporal.tt%r $e este adevărulA 5eoria corespondentei . adevărul1 O multi/ tudine insta-ilă de meta#ore. canoni.presia a fost consacrată de %ertrand >ussell( este cea mai vec-e teorie despre adevăr.ate şi constr4n$ătoa/ re0 adevărurile sunt meta#ore despre care am uitat ce sunt. un enunţ este adevărat dacă descrie starea de lucruri reală la care se referă. enunţul 30ăm ntul se înv rte în . aşadar. )na este următoarea" 3A enunţa că ceea ce este nu este sau că ceea ce nu este este. Aşadar. numai că aceasta 0otrivit teoriei corespondenţei. se poate distinge cu uşurinţă între adevăr şi 2nteme/ iere.n )nivers e. altfel spus.istă o serie de documente care atestă acest lucru sau în sensul că 2n realitate aşa au stat lucrurileA 0utem înţelege obiecţia de mai sus în sensul că nu mai avem cum să verificăm relaţia de corespondenţă între enunţ şi fapt. un enunţ poate fi adevărat c-iar dacă noi nu putem aduce temeiuri în acest sens. meta#ore u. după o lun$ă #olosire.t. 0laton. se apreciază că teoria corespondenţei este singura teorie definiţională a adevărului.C5QOAF. .eoria corespondenţei &e.primată prin ideea că a şti ce este adevărul nu 2nseamnă a şti 2ntotdeauna care sunt opiniile adevărate.istă enunţuri al căror adevăr nu poate fi e. în acest conte. 1e asemenea. in c3ip poetic şi retoric. respectiv cele #alse. în vreme ce teoria adevărului/coerenţă şi teoria pra$matistă a adevărului sunt teorii criteriale. * 9şti de acord cu această aserţiuneA Ce este. este independent de posibilitatea noastră de a verifica dacă un enunţ este sau nu adevărat. In general.eoriile despre adevăr se diferenţiază în teorii de"niţionale şi teorii cri/ teriale.istă mai multe e. constituie o propoziţie falsă+ dimpotrivă. în vreme ce temeiurile noastre sunt relative şi se sc-imbă de-a lungul timpului. 1e pildă. $onform acestei teorii. în Meta#i.EHEA A19KN> UI 9>2A>9 .6ietzsc-e( . 2 teorie definiţională a adevărului încearcă să răspundă la întrebarea Ce este adevărul15eoriile criteriale încearcă să ofere teste sau criterii pe baza cărora să putem distinge adevărul de fals. &#riedric. au #ost preamărite. 0rincipala obiecţie la adresa acestei teorii arată că e.ica e.urul @oarelui4 era adevărat c-iar şi atunci c nd oamenii aveau temeiuri să creadă că lucrurile stau altfel. corespunde acesteia. 0rin urmare. transpuse şi 2mpodo-ite.istă şi alte fiinţe inteligente4 poate fi adevărat c-iar dacă noi nu vom şti niciodată acest lucru. par #erme.istă fiinţe inteligente4 poate fi adevărat c-iar dacă noi nu vom şti niciodată acest lucru. o enunţare adevărată este aceea prin care spui că este ceea ce este şi că nu este ceea ce nu este4.ate care şi/au pierdut #orţa sensi-ilă. #ormularea clasică a teoriei îi aparţine însă lui Aristotel. pe scurt+ o sumă de relaţii umane care. se poate distinge între a fi adevărat şi a şti că este adevărat. 1e asemenea. 9nunţul 3Iala. de antropomor"sme.plicat pe baza corespondenţei.

ă am adopta/o.otuşi. nu vreo proprietate intrinsecă a ei.3devăr $i eroare este c-iar una dintre implicaţiile ideii de corespondenţă" poate e. aşa ceva e adevărat nu datorită vreunei calităţi intrinseci a opiniei mele. pentru a se logodi. dar nu pot fi sigur că opinia mea redă starea de lucruri reală &pagina ar putea fi. a #ost cel mai o-işnuit printre #iloso#i+ acela că adevărul constă 2ntr/o anumită #ormă de corespondenţă 2ntre opinie şi #apt . înţelegerea adevărului drept corespondenţă &în sensul precizat mai sus( ridică într-adev r o problemă serioasă" c-iar dacă acceptăm că am determinat astfel ce este adevărul. din perspectiva teoriei corespondenţei. 7.8. 3ca recunoaştere a scrierilor sale at t de variate şi semnificative în care s-a manifestat ca apărător al umanităţii şi libertăţii de g ndire4. ci datorită unui eveniment istoric ce s/a 2nt4mplat acum două secole şi . abordează problema cunoaşterii plec nd de la întrebarea" 39. Analizează aceste analogii şi arată dacă ne pot a.umătate. acest lucru nu este suficient pentru a distinge opiniile adevărate de cele false. iar eu să fiu daltonist.ista o corespondenţă între enunţ şi realitate c-iar dacă eu nu cunosc şi nu pot verifica această corespondenţă. o prelucrare a datelor simţurilor. adevărul şi #alsitatea sunt proprietăţi ale opiniilor. C 6A5)>A A19KN>)E)I UI A #AE@I5NLII . în cele din urmă. $rezi că o asemenea strategie reuşeşte să arate că teoria corespondenţei este greşităA B. @ă presupunem că nu ai citit romanul Balta$ul. teoria corespondenţei nu oferă niciun criteriu pentru a stabili dacă o propoziţie este adevărată sau nu.LL &!:G.R RA*) RUSS. opinia mea este o interpretare. 2n con#ormitate cu noţiunea sa imediată şi primordială. în Pro-lemele Glo/ soGei. în concluzie. prin apelul la o lume reală la care ne raportăm. A considerat că fizica este modelul unei astfel de cunoaşteri.. 2n $eneral. în !HG= a primit 0remiul 6obel pentru literatură. în concluzie.. &5oma dOAWuino( A . ele depind de relaţiile opiniilor cu alte lucruri şi nu de vreo calitate internă a acestora. există 2n inteli$enţă.. Eucrări "rinci"ale> C Anali. acă eu cred că re$ele Carol B a murit in patul său. Ast#el. cu 6ec-ifor EipanA )n argument de genul celui care urmează este formulat uneori de către cei care aduc obiecţii la teoria corespondenţei" 9u cred că enunţul . nu e deloc uşor să se descopere vreo #ormă de cores/ pondenţă căreia să nu i se poată aduce o-iecţii de ne2nlăturat. verde.actă a realităţii. nu o imagine e. $e semnificaţie are. acă eu cred că re$ele Carol B a murit pe eşa#od. .-!HG=( 9ste unul dintre cei mai cunoscuţi filosofi britanici.. Această cerinţă ne con/ duce la adoptarea punctului de vedere care. Aplicaşi 9videnţiază problema filosofică abordată în te. ci tocmai ceea ce s/a 2nt4mplat cu mult timp in urmă o 2mpiedică să #ie adevărată. aşa ceva e #als+ oric4t de puternică ar G opinia mea şi cu oric4tă $ri. pe care am putea/o descoperi prin simpla examinare a acesteia.re-uie să aGrm că adevărul 7.uta să înţelegem teoria corespondenţei.8 Adevărul se deGneşte prin con#ormitatea inteli$enţei cu realitatea. c-iar dacă nu ştiu acest lucru(. enunţul" @ofia Kicoveanca trece printr-o serie de peripeţii. în plus.a spiritului C Eseuri sceptice CFilosoGa atomismului lo$ic & Principia Mat3ematica. teoria corespondenţei este o teorie realistă a adevărului.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. iar acesta este un con/ cept nonepistemic. de pildă.Această coală nu este roşie4 este adevărat. >elaţia de corespondenţă dintre enunţuri şi fapte a fost comparată uneori cu relaţia dintre o -artă şi terenul pe care ii reprezintă sau cu relaţia dintre notele unei melodii şi melodia respectivă.re-uie o-servat că adevărul sau #alsitatea unei opinii depinde 2ntotdeauna de ceva care se a#lă 2n a#ara opiniei 2nsăşi.istă pe lume o cunoaştere at t de certă înc t nimeni să nu o poată pune sub semnul îndoieliiA4.

Kaloarea unei concepţii va fi dată tocmai de totalitatea acestor consecinţe practice. valoarea de adevăr este negată în fapt doar ideilor pentru care nu poate fi concepută niciun fel de verificare.ames. potrivit acestei teorii.perienţă. de curentele antiintelectualiste0 în ceea ce priveşte teoriile ştiinţifice. orient ndu-se astfel spre faptele concrete.locit la real. adevărul acesteia este totuşi o posibilitate la îndem na noastră. care. Mai mult.tul utilizării ei> ideile devin adevărate. pro-lema centrală a unei teorii a adevărului este formulată în următorii termeni" $um putem şti care idei sunt adevărate şi care sunt falseA $e rezultă pentru viaţa practică dacă o idee este adevărată sau falsăA $e consecinţe vom avea dacă acceptăm că o idee este adevăratăA Consecinţele practice po. dar în sensul că este astfel un instrument util pentru i "laptarea la realitate. adevărul este ceea ce este util să credem sau să acceptăm.4 &%rand %lans-ard( lnfo 0ragmatismul * este o mişcare filosofică care s-a * * * * * * dezvoltat în @)A la sf rşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea+ teza fundamentală a mişcării este aceea că semnificaţia unei idei sau a unui concept este determinată de relevanţa sa practică0 în acest sens.. în consecinţă.itive care conferă valoare unei concepţii sau idei se referă la posibilitatea de a ne conduce direct. în sensul de descriere adecvată a realităţii.EHEA @PP. se subliniază caracterul lor in/ strumental+ teoriile sunt instrumente de cercetare.emplu. $u alte cuvinte. metoda pra$matistă 3constă in a interpreta fiecare concepţie după consecinţele sale practice4. 0rintre o-iecţiile principale aduse teoriei pragmatiste a adevărului menţionăm" a( uneori şi o idee falsă poate fi utilă din punct de vedere practic &de e. aceeaşi idee poate fi considerată adevărată de unii şi falsă de alţii. ci un fel de 3stenografie conceptuală4 a acesteia. Acestea sunt un fel de adevăruri 3supranumerare4. $ tă vreme nu utilizăm o idee. diagnosticul greşit al unei boli(+ b( unele idei considerate adevărate pot fi lipsite de utilitate+ c( întruc t oamenii pot aprecia diferit utilitatea unui enunţ. 1espre ideile care nu au. în împre. 0entru el. se apreciază că teoria pragmatistă a adevărului oferă cel mult un criteriu al adevărului. respectiv niciun fel de utilizare sau utilitate practică. 2 idee este adevărată dacă are asemenea consecinţe.tins şi s-a distanţat de varianta iniţială. consecinţe practice utile nu se spune că sunt neapărat false.. definitive la vreo enigmă. spre e. respectiv la utilitatea acesteia &într-un sens foarte larg(. deoarece ea presupune implicit &. $um nu putem verifica toate ideile noastre. în special spre etică şi metafizică &ca teorie a adevărului şi a realităţii(+ pragmatismul se apropie foarte mult de utilitarism şi. nemi.terioară. adevărul unei idei depinde de conte. H: . la un moment dat. 5eoria pragmatistă a adevărului 3>ecunoaşterea unei păsări-cardi-nal este o realizare intelectuală remarcabilă. în consecinţă. în general. dar nu reuşeşte să arate ce este adevărul. de a fi o călăuză sau un g-id care să uşureze adaptarea intelectului la realitatea e. 1in această perspectivă.C5nOAF. Ka deveni efectiv însă numai dacă ideea respectivă va fi utilizată şi se va dovedi eficientă.perienţelor noastre.urări viitoare favorabile. 0rincipalul reprezentant al teoriei pragmatiste a adevărului este @illiam . sunt făcute adevărate de către anumite fapte. de a ne orienta cu succes în aşteptările noastre etc. aceasta s-a e. Adevărul nu este un atribut atemporal.loc de a satisface diferite nevoi ale vieţii. 5eoriile nu sunt reproduceri ale realităţii. nu răspunsuri ultime.( să se sesizeze conceptul de pasăre-cardinal. de a coordona diversitatea e. ar putea deveni utile. ci un mi. metoda pragmatică constă în a interpreta "ecare con/ cepţie după consecinţele sale prac/ tice0 întemeietorul acestei mişcări este considerat C3arles "anders Pierce0 sub influenţa lui Rilliam Vames. adevărul nu este o valoare intelectuală şi nici un scop al cunoaşterii. o valoare statică şi poate fi atribuit unei idei numai în măsura în care aceasta este verificată prin punerea ei la lucru. individuale.

C I19IE9 6) @)65.ă c4t de sumară va arăta că in acest ca. Identifică apoi principalele deosebiri dintre acestea.ă să fie puşi in corespon/ denţă a dispărut de#initiv. %urr.8 Criteriul real al adevărului . 0otrivit teoriei pragmatiste a adevărului" a( o lege fizică este adevărată dacă are aplicaţii te-nice fecunde+ b( o credinţă politică este adevărată dacă .. const4nd in a o veri#ica şi av4nd drept scop şi re.a pe care vreau să o apăr.eu este un lucru de care ne #olosim8 etc.. 0ercS %rand &!:H. 9laborează o sc-emă în care să redai principalele idei ale celor trei teorii despre adevăr. dar nu ne poate a.ude/ căţii este dat de opiniile noastre a#late in cone/xiune cu aceasta şi care. noncontradictorii fiecare în parte+ în acest caz.3devăr $i eroare Ev 5eoria adev rului-coerenf >eprezentanţii teoriei adevărului/coerenţă apreciază valoarea ideilor noastre din perspectiva compatibilităţii lor cu ansamblul ideilor considerate la un moment dat adevărate. dar nu şi care şi de ce sunt adevărate.ustifică anumite acţiuni+ c( o religie este adevărată dacă este consolatoare+ c( ideea de 1umnezeu este adevărată dacă este rentabilă 7 umne. @-a obiectat însă" a( este posibil să avem două propoziţii contradictorii care să fie.. Adevărul este un eveniment care se produce in privinţa unei idei. $I 19KI6 A19KN>A59 Aceasta este te. 7. pentru pragmatism este o invenţie4 &Benri %ergson(. Rilliam &!:<.ultat veri#icarea ei.ander &!:FG-!:=<( / om politic american+ a fost rănit mortal. &Rilliam Vames. s-ar putea să admitem că trebuie să raportăm cele două sisteme la lumea reală şi că. . ar tre-ui la r4ndul lor să "e eliminate. Ale. 2 anumită idee va fi considerată adevărată numai dacă va fi în concordanţă cu acest sistem &sau. acest criteriu este coerenţa. Căci unul dintre termenii care urmea. criteriul adevărului este 3coerenţa4 cu realitatea+ c( coerenţa presupune. o dată ce ea ar G respinsă.( in timp ce pentru alte doctrine adevărul este o descoperire. ar trebui să avem un singur sistem de adevăruri la care să ne raportăm" ne putem imagina două asemenea sisteme.-!H:G( / filosof american. Pra$matismul8 C $29>965A 9@59 $>I59>I)E A19KN>)ED I "ă luăm mai 2nt4i o . 0rin e. 1icţionar $oncordantă / acord..uta să decidem dacă acesta este adevărat sau nu+ dacă suntem nevoiţi să spunem că acesta este o convenţie fundamentală. Aceasta devine adevărată0 ea este #ăcută adevărată de anumite #apte. dacă nu va fi în contradicţie cu acesta(. într-un duel. principiul noncontradicţiei. coerenţa poate fi apreciată doar ca test negativ al adevărului" ne poate a. &%rand %lans-ard( duer%U Aplicaşi Analizează semnificaţia filosofică a următorului te. Or. In consecinţă. Vames. altfel spus. potrivire.a ca adevăruri &deci consistenţa logică nu este o condiţie suficientă(+ b( pentru a fi siguri.tindere. Adevărul unei idei nu este o propri/ etate care i/ar " inerentă şi care ar răm4ne inactivi. Bamilton. separat. Ea işi do-4ndeşte adevărul printr/o activitate spe/ cială.udecată de #apt 9Burr '/a ucis pe Qamilton Bn O anali. printre altele. ' %lans-ard. se va spune că adevărul este o proprietate a întregului sistem de 3cunoştinţe4. compatibile cu sistemul de propoziţii acceptate de.-!H!=( / filosof american. în ultimă instanţă. 9laborează un minieseu în care să prezinţi punctul tău de vedere în legătură cu una dintre aceste teze. Aaron &!GF8-!:?8( / om politic american.uta să decidem că unele dintre ideile noastre sunt false. am putea fi siliţi să acceptăm că toate adevărurile sunt convenţii etc. corespondenţa nu poate A #olosită drept criteriu al adevărului. de către A %urr.t" 3&.

Cine spune adevărul tre-uie s4 stea cu un picior in şa. te 2nşeli pe tine. Cine/şi pune #r4u lim-ii işi pune capul la adăpost 5nele minciuni sunt pre#era-ile adevărului. &0roverbe c-inezeşti( 100 .4 &Marl 0opper( Cine este mincinos nu tre-uie s4 #ie in niciun ca.Adevărul este asemenea unui v rf de munte care este întotdeauna sau aproape întotdeauna învăluit în nori. &0roverbe turceşti( A/ţi cunoaşte neştiinţa este partea cea mai -ună a cunoaşterii. <e tre-uie doi ani să invăţăm s4 vor-im şi 2ntrea$a viaţă să invăţăm să tăcem.. 2nşel4ndu/i pe alţii. şi uituc.

care îl sileşte să treacă dincolo de limitele sale. Ambele sunt categorii ale falsităţii. în filosofia tradiţională. cunoaşterea se defineşte in primul r nd ca posesie a adevărului. iar noi suntem înzestraţi cu facultăţile care ne pot a. 1impotrivă. mai mult dec t at t. In opozie faţă de adevăr / înţeles ca normă sau valoare fundamentală a cunoaşterii / eroarea este solidară cu minciuna. aşa cum subliniază 0opper. are un rol po. de regulă. ReneN )escartes argumenta că facultatea noastră de cunoaştere. $u alte cuvinte. @implific nd. nesigure şi într-o stare de curgere4. ci şi că acolo unde am crezut că stăteam pe temeiuri solide şi sigure. în realitate.uta să îl 3vedem4. dacă vom considera că adevărul ni se prezintă aşa cum este. minciuna sugerează indirect posesia adevărului. Astfel. este perfectă dacă ţinem cont de intenţiile $reatorului şi de nevoile noastre &în sensul că prin ea însăşi nu poate fi cauză a erorii(. i$noranţa este mediul cunoaşterii noastre. $elelalte două răspunsuri sunt legate de acceptarea sau respingerea ideii că adevărul este manifest. cealaltă intenţionată.plicăm apariţia erorii prin refuzul nostru de a vedea adevărul sau prin apel la 3puteri4 care ne împiedică să-! vedem ori să îl recunoaştem. 6oi căutăm însă adevărul. pentru a detecta şi a elimina apoi erorile. 1acă vom considera că adevărul nu ni se dezvăluie niciodată ca atare. cauzele şi rolul erorii în cunoaştere 1upă cum am văzut. Intelectul este însă lesne biruit de facultatea liberului arbitru &voinţa(. 0rin urmare. ceea ce reprezintă. Ee deosebeşte în primul r nd intenţionalitatea. în mod negativ" este o lipsă şi nu are niciun rol 2n cunoaştere. 0entru el. cunoaşterea nu este un continuu proces de acumulare de adevăruri. :arl Po""er argumentează că eroarea are însă un asemenea rol. $e anume ne împiedică să a. atunci va trebui să e. respectiv descoperirea ideilor false. 3cu fiecare pas înainte. 0rogresul acesteia nu înseamnă at t o sporire a numărului de adevăruri pe care le deţinem.EHEA `Cr Matura. ci unul de detectare şi eliminare a erorii. toate lucrurile erau.C5<OAF. iar eroarea indică absenţa acestuia.ungem la elA 0robabil. cele mai importante răspunsuri la această întrebare se referă la" a( natura omului+ b( natura adevărului+ c( influenţa nefastă a unor 3puteri4 care ne împiedică să descoperim adevărul. eroarea a fost apreciată. originea erorii va fi legată în principal de natura sau modul de a fi al acestuia. $unoaşterea umană este însă un amestec de eroare şi adevăr" multe dintre ideile şi teoriile considerate la un moment dat ca fiind adevărate s-au dovedit în timp eronate+ multe dintre ideile şi teoriile noastre ar putea avea c ndva aceeaşi soartă. învăluit. trebuie să încercăm să falsificăm ideile şi teoriile noastre. deşi limitată. . cu fiecare problemă pe care o rezolvăm. în încercarea noastră de a atinge adevărul. una neintenţionată însă. fiind ascuns. o semnificaţie modernă a cuvintelor lui @ocrate" 9Ftiu că nu ştiu nimic:. aceasta fiind principala cauză a erorilor noastre. eroarea.itiv pentru cunoaştere. c t o înţelegere mai bună a ignoranţei noastre. altfel ar trebui să spunem că 1umnezeu ne-a înzestrat cu o facultate menită să ne ducă la erori şi am pune la îndoială veracitatea @a. noi ne raportăm la eroare şi. nu descoperim numai probleme noi şi nerezolvate.

nu/mi pare că aş putea $reşi vreodată. se a-ate lesne de la ceea ce e adevărat şi -un. raţionalitate şi cunoaştere8 C A19KN>)E MA6I#9@5 UI 9>2A>9A Prin doctrina că adevărul e mani/ #est am 2n vedere 7. nu o 2nc3id 2ntre aceleaşi $raniţe. Alpinistul poate nu numai să 2nt4mpine $reutăţi 2n a/l atin$e.un$e. nu o-serv nicio pricină de $reşeală ori #alsitate0 dar. poate " totdeauna recunosut drept adevăr. iar dacă alpinistul ne spune . &Marl 0opper( C K2I6LA 9@59 $A)YA 9>2>II acă tot ce se a#lă 2n mine i. 7. 2mi dau seama că.. 2nsăşi ideea de $reşeală sau de 2ndoială 72n sensul ei simplu şi normal8 implică ideea unui adevăr o-iectiv la care s/ar putea să nu i. revenit Ba mine cur4nd după aceea.#im unele 2ndoieli că aş B atins v4r#ul real:. iar ast#el mă 2nşel şi păcătuiesc. dacă ni se pre.4ndu/se mai mult dec4t intelectul.eu şi mă 2ntorc 2ntre$ către el. care Ba 2nceput a #ost pur şi inocent B$noranţa se poate datora unor puteri ce conspiră pentru a ne tine 2n neştiinţă 7. Aplicaţii C4nd eroarea devine o-/ ştească. care este 2ntotdeauna sau aproape 2ntotdeauna 2nvăluit 2n nori.eu.vorăşte de la umne.8 Atunci de unde i. vinovat de a vedea adevărul mani#est0 sau pentru că 2n mintea noastră sălăşlui/ esc pre. el recunoaşte implicit existenţa o-iectivă a v4r#ului.3devăr $i eroare C M95A#2>A K[>#)E)I 19 M)659 "tatutul adevărului in sens o-iectiv.udec4ti sădite 2n ea de educaţie şi de traditie ori alte in#lu/ enţe ne#aste ce ne/au pervertit spi/ ritul. Cum se poate 2nt4mpla 2nsă. stăp4nirea adevărului nu necesită nici o explicaţie. el poate c3iar să nu ştie că '/a atins.ă cu nimic existenţa o-iectivă a piscului. al adevărului ca o corespondenţă cu #aptele.. Meditaţii metafizice( +. &>ene 1escartes. dacă adevărul e mani#est. ci o extind c3iar asupra lucrurilor pe care nu le 2nţele$0 iar #iindcă 2n privinţa acestora ea e indi#erentă. deoarece s/ar putea să nu "e 2n stare să deose-ească 2n ceaţă v4r#ul principal al muntelui de o creastă secundară.8 octrina adevărului mani#est #ace necesară explicarea #alsităţii.-utim a a. sunt supus Ba nenumărate $reşeli. 7. ar aceasta nu a#ectea. totuşi..vorăsc $reşelile mele1 in #aptul că voinţa. at4ta vreme c4t nu cu$et dec4t despre umne. de #apt. Cunoaşterea. Fi. ar putea G comparat cu cel al unui v4r# de munte. 2ntin.8 Asemenea pre.8 vi. iar el nu mi/a dat vreo #acultate de a $reşi.intă 2n nuditatea lui.udecăţi şi asemenea puteri sunt deci surse ale ignoranţei. să cădem vreodată 2n eroare1 Hăspunsul e+ prin propriul nostru re#u. precum şi rolul său ca principiu normativ.iunea opti/ mistă că adevărul... Adevăr.. &Marl 0opper.. ea ne tine loc de ceea ce/i drept &@eneca( ..

empl e potrivit e. Argum entează un punct de vedere person al în legătur ă cu această idee. &Vean-VacWues >ousseau( !=! .( în fapt. Analize ază semnifi caţia următor ului punct de vedere" 3&. -ine. c4t mai ales de la alţii. încă din Antic-i tate. raţiune. pe c nd ignoranţa noastră este inevitabil infinită4 &M.. Cea mai mare parte din erorile noastre ne vin nu at4t de la noi.9ste posibil ca o persoan ă să mintă şi să spună totuşi adevăru lA 1ar să fie sinceră şi să spună ceva falsA Ilustrea ză-ţi răspuns urile prin e. c t mai ales de la alţii4 &Montaigne(+ c( 3$e c ştigă cei care mintA / $ă nu sunt crezuţi atunci c nd spun adevărul4 &Aristotel(. 0opper(.tul uneia dintre teoriile despre adevăr+ b( să corelezi conceptele eroare. Argumentează pro sau contra în raport cu una dintre următoarele aserţiuni" a( 39roarea nu are limite4 &@eneca(+ b( 3$ea mai mare parte din erorile noastre ne vin nu at t de la noi. aceasta e sursa principală a ignoranţei noastre" cunoaşterea noastră nu poate fi dec t finită. unii g ndito ri au crezut că adevăra ta cauză a erorii este superio ritatea pasiunil or asupra raţiunii. c( să evidenţiezi relaţia dintre eroare şi sursele cunoaşterii.. 9laborează &la alegere( un minieseu în care" a( să analizezi problema erorii în conte. li-ertate.

ut de ascuţişul să-iei0 dar nu aşa de mulţi ca cei care au că. apoi prezentaţi punctul vostru . Alegeţi una dintre următoarele teme. ` limba.ului+ X rolul limba.C5<OAF. Mulţi au că.ut din pricina lim-ii.primarea trăirilor interne. 1ezbateţi această temă în cadrul grupului.ului pentru e. Această reprezentare ideografică c-inezească înseamnă 3literă4. 3cuv nt4. 7"eptua$inta8 i ivitate de grup * 2rganizaţi-vă pe grupe de patru-cinci elevi. şi viaţa socială+ X comunicarea în lumea animalelor+ X comunicarea dintre oameni şi animale+ X limba.ul / ca ve-icul al culturii+ X funcţiile limba.ul nonverbal+ X adecvarea7inadecvarea limba.EHEA h de vedere pentru întreaga clasă.ului intern+ X relaţia dintre limba.

ne re#erim la o altă lume dec4t cea reală1 0rintre cele mai importante teze referitoare la relaţia dintre cunoaştere şi limba. iar cuvintele nu sunt dec t 3semne ale ideilor noastre4.e. Astfel. de amintirea lor şi arăta că evocarea unor impresii nu poate avea niciodată forţa şi vitalitatea originară a acestora. >9 UI cunoaşterea şi adevărul sunt EIM% legate volens nolens de limba. dar unele puncte de vedere pot spune. 3are mereu de-a face cu enunţuri4.ului nostru1 Cuvintele şi structurile lim-a. ceea ce înseamnă că nu reprezintă o cale directă. într-un fel. ar e.ul are o funcţie transcendentală+ face posibilă cunoaşterea noastră. par a descrie lumi diferite+ c( limba. ceva despre posibilităţile noastre de a cunoaşte lumea reală..ului sunt potrivite pentru lumea reală1 <u cumva. nemi. cunoaş terea este un ansam blu de enunţu ri fi considerate teme epistemologice importante. devine şi ea astfel+ e( originea limba..ulu i în forma ei cea mai elevată . $)62 Adevărul este o proprietate AU59 pe care o au unele dintre enunţurile noastre. !=. înc t este necesar să cercetăm 3mai înt i e. . pentru unii un rol de deformare şi falsificare a realităţii+ d( limba. dar 2l putem reda in mod adecvat prin intermediul lim-a. limba. cum este durerea. în dialogul omonim al lui 0laton( / 3în c-ip firesc. putem spera că vom cunoaşte lumea aşa cum este.act ce se află în puterea cuvintelor şi în ce fel denumesc ele lucrurile4.ul are faţă de cunoaştere în principal un rol de instrument sau mediu al acesteia.o?n LocAe considera că între cunoaşterea noastră şi cuvinte e. dacă punctul de vedere al lui $ratSlos &persona.istă o relaţie at t de str nsă. ceea ce înseamnă că AV natura şi limitele acestuia pot @` 0rob lema limb a. )avi' 8ume diferenţia trăirile imediate. sublinia filosoful englez. . 0entru el. ci odată cu el(. indirect. ci are un rol constitutiv în cadrul acesteia. ireductibile unul la. #olosind lim-a. 0roblemele privind ori$inea lim-a.ista o dreaptă potrivire a numelui4 / este îndreptăţit.ului nu au în mod e. pentru fiecare din realităţi. $unoaşterea noastră. Aşadar..celălalt.adevărate şi întemeiate.ului este corelată cu originea omului &limba.ul nu a apărut înainte sau după apariţia omului. amintim" a( cunoaşterea. 3g ndul cel mai viu răm ne în urma celei mai palide senzaţii4.ul este discontinuu+ lumea descrisă prin limba.ul nu este un simplu instrument &pasiv( al cunoaşterii. potrivit căruia 3dreapta potrivire a numelui4 nu ar fi dec t 3convenţie şi acord4. limba. >elaţia cunoaştere-limba. sporeşte problematizările specifice teoriei cunoaşterii" Poate reuşim uneori să do-4ndim adevărul. cel puţin cunoaşterea e.plicită &propoziţională( este mediată prin limba. în epoca modernă.locită de acces la realitate+ b( diferitele limba.ul pentru a cunoaşte şi pentru a reda ceea ce ştim. nu lucruri în sine. Eucrurile stau însă altfel dacă este corect punctul de vedere al lui Bermogenes.plicit relevanţă pentru teoria cunoaşterii.

gestual etc. pe care îl reprezintă sau îl substituie. 7. eventual. Eimbă/ limba.perienţa umană+ ceea ce este dincolo de posibilităţile noastre de cunoaştere. @emn / element material. $unoaşterea nu este dec t un instrument în lupta care este viaţa.ul şi realitatea sunt incomensurabile. iar nu să ni Be dea la iveală. Korbire/ actul prin care se e. de e. "e minţii 2nsăşi lucrurile pe care vreau să le cunosc. Aplicaţii 1 . în acest sens. >eprezentările noastre asupra lumii.$omotul cuvintelor. 7. 0erspectivism / punctul de vedere potrivit căruia lumea e.eu şi veşnica 2nţelep/ ciune0 de la aceasta 2ntr/adevăr ia povaţă orice su#let raţional. ! %o-m. poate. iar adevărul este întotdeauna interpretare. &@f.Cunoa$tere $i limba+ Ea r ndul lui.. 2n privinţa tuturor lucrurilor pe care le 2nţele$em.ă peste toate lucrurile. care 2n#ătişea.ul falsifică în mod necesar realitatea şi duce la o ordonare şi simplificare a realităţii. 5ranscendent/ ceea ce depăşeşte e. &#riedric. în concepţia lui Mant. Frumoasă #arsă e şi vor-irea0 cu ea omul dansea. determinarea condiţiilor de posi-ilitate. %rie'ric? *ietDsc?e considera că limba. iar Adam &omul( o fiinţă imperfectăA )neori. îţi poţi imagina o asemenea situaţieA Ar fi ea relevantă pentru limitarea cunoaşterii noastre de către limba. ci de la adevărul care domneşte 2n 2nsuşi spiritul nostru / 2ndemnati.ului ca instrument al cunoaşteriiA 0entru $ratSlos. despre care se spune că sălăşluieşte 2n omul lăuntric. $are este punctul tău de vedereA Are vreo semnificaţie faptul că 1umnezeu este fiinţa perfectă.&!H!G-!HH. 0rezintă punctul tău de vedere in legătură cu această analogie. aşa înc t lumea va fi văzută şi trăită ca fiind în realitate făr miţată în fragmente4 &1avid %o-m(. Acela 2nsă mă 2nvaţă ceva. 5ranscendental / ceea ce face posibilă o anumită realitate..8 ar. pe care le fac posibile intuiţiile pure ale spaţiului şi timpului. nu ne lămurim de la cel care rosteşte vor-e 2n a#ară. $e crezi că relevă această situaţie pentru înţelegerea limba. el este lipsit de sens. alte asemenea analogii.ercită funcţia lingvistică.emplu. pentru ca să le cunoaştem.. Augustin. grafic. unul dintre temeiurile 3potrivirii naturale a numelor4 era faptul că acestea au fost date de către divinitate. -a c3iar numai sunetul şi . A fost vreodată în situaţia de a nu avea cuvinte pentru a spune ceea ce simţeaiA 1acă nu.ul specific unei comunităţi naturale+ sistem de comunicare verbală. e Ma$istro8 1icţionar Eimba. 0ropune.8 adică nepieritoarea putere a lui umne.A Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.6ietzsc-e( >2E)E $)KI659E2> I6 $)62AU59>9 e at4ta doar s/au dovedit in stare cuvintele / spre a le da ceva mai multă 2nsemnătate / să ne atra$ă atentia pentru a cerceta lucrurile.ă "e oc3ilor. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3întruc t g ndirea noastră este pătrunsă de diferenţe şi distincţii. care permite evocarea unui alt lucru. fonic. geometria este un ansamblu de cunoştinţe a priori &necesare şi universale(. se spune însă că Adam a dat nume lucrurilor. sunt perspective asupra lumii. / sistem de comunicare verbală sau nonverbală. relaţia dintre un nume şi lucrul numit este asemănată cu aceea dintre o fotografie şi ceea ce înfăţişează. filosofia transcendentală este tocmai analiza. un fenomen condiţionat de viaţă. Bnsă acela care ne lămureşte şi ne 2nvaţă e Qristos. condiţionate de limba. !=? 9nunţul 3$ezar este o ecuaţie de gradul al doilea4 este corect din punct de vedere gramatical.terioară este interpretată prin prisma unor sisteme cognitive şi că nu e. "e altui simţ trupesc. )neori. la o prindere a acesteia prin noţiuni doar cu preţul unei distorsiuni inevitabile.( / fizician şi filosof american. prin cuvinte să căpătăm această lămurire. dar "ecăruia 2i este de.presii ale unei lumi în sine. Aşadar. 1avid Vosep. ceea ce înseamnă că limba.ul nostru. prin cuvinte nu 2nvăţăm altceva dec4t cuvinte. 5otuşi. nu e..văluit at4t c4t poate el primi potrivit relei sau -unei sale porniri. urmează că obişnuinţa de a le folosi ne conduce la a le privi ca diviziuni reale.istă un criteriu pentru a spune care dintre ele este mai 3adecvat4 realităţii.

Rittgenstein arată că limba. care sunt ima$ini ale realităţii. aşa cum fibre diferite formează un singur fir de l nă. ceea ce e.ul îndeplineşte numeroase alte funcţii.perienţa interioară a vorbitorilor. apoi la 5rinitS $ollege. 0e de altă parte. Aceste imagini reprezintă situaţii sau stări de lucruri.istă în realitate.C5#iOAF. Inaugurează acum un nou mod de a practica filosofia. 2nsemnări postume8 C 10+ SSSSSSSSSSSSS J . respectiv dintre limba. în Cercetări #iloso#ice.udecăţi care stau la baza unor teorii clasice ale limba. 6asă să vor-ească doar natura şi nu recunoaşte dec4t un lucru mai presus dec4t natura.(* &!::H-!HF!( @-a născut la Kiena.ului comun )nele dintre cele mai importante contribuţii cu privire la analiza relaţiei dintre limba. ireductibile la funcţia de reprezentare. A studiat la #acultatea 5e-nică din %erlin. dar nu ceea ce ar putea $4ndi ceilal#i.ractatus/u3ii. din $ambridge.istă sau se petrece în realitate. bine sau 1umnezeu este e. atunci c nd încercăm să e. ci să am 2n #aţa oc3ilor in mod clar #undamentele clădirilor posi-ile. 2 perioadă.*S . iar acestea au corespondent în elementele imaginii. esenţial pentru lucrurile desemnate prin cuv ntul respectiv.udecata potrivit căreia semnificaţia sau înţelesul unui cuv nt este ceva de genul unei definiţii.ul şi g ndirea se pot raporta la realitate.= revine în lumea academică. arată Rittgenstein. fenomene. este acoperit adesea de un văl de ne/ pătruns. şi pe baza unor asemănări de #amilie. 1e pildă. apoi grădinar într-o mănăstire de călugări. în timpul 0rimului >ăzboi Mondial. condiţionate de faptul că 3nu putem g ndi nimic nelogic4. şi realitate.ocuri de lim-a. dar nu/' vede. importantul. aparţin filosofului austriac Lu'Li= @itt=enstein.ractatus lo$ico/p3ilosop3i/ cus &singura carte publicată în timpul vieţii(.primare a g ndirii. problema centrală este acea a felului în care limba. Pentru om. a unei idei prin care se redă ceea ce este comun. 0entru Rittgenstein. un anumit înţeles. cum este aceea a referirii la 3lucruri4 care nu e.ului şi a g ndirii occidentale în general. semnificaţia termenului 3număr4 este dată de folosirea acestuia în diferite conte. în . el identifică în această pre. orice vorbire despre frumos. Eegată de aceasta este şi pre. 0rima este aceea a lim-ii ca repre.primat prin intermediul limba. dedesu-t. ". &Eud\ig Rittgenstein. în condiţiile în care elementele unei imagini corespund obiectelor. iar ceea ce poate fi g ndit clar poate fi e.te şi se determină printr-o 3reţea complicată de asemănări care se suprapun şi se încrucişează4" înţelesul lui este dat de înrudirea lucrurilor pe care le numim 3număr4+ pe baza acestora nu a. există ceva. Eucrarea reprezentativă pentru a doua perioadă &Rittgenstein II( este Cercetări "loso"ce &!HF?(.primat poate fi însă arătat 1istincţia este decisivă pentru problemele filosofice" acestea apar. propoziţiile sunt modalităţi de e. dar care dau împreună. 2 imagine poate fi adevărată sau falsă în măsura în care 3concordă4 sau nu cu realitatea. ci la trăsături care se suprapun parţial.ilei. însuşiri(. şi g ndire. 5ot ceea ce poate fi g ndit poate fi g ndit clar.entare. a renunţat la studiul filosofiei. a fost învăţător în c teva sate din sudul Austriei..primăm ine. de ceea ce nu poate fi spus.EHEA /]> #ilosofia limba.ractatus lo$ico/p3ilosop3icus. a scris .clusă ca fiind lipsită de sens. acţiuni. 1in această perspectivă. ci de utilizarea acestuia în diferite . Eălul re#lectă lumina . $eea ce nu poate fi e.primabilul prin limba. nici de e.ungem la ceva comun tuturor numerelor. limba este un ansamblu de nume prin care sunt desemnate entităţi reale &lucruri. Abia la sf rşitul anilor !H. LU)@(4 @n 4. 0e de altă parte. eternul.ă să construiesc o clădire. 0unctul de plecare este ideea că noi ne raportăm la realitate prin intermediul propoziţiilor. iar sarcina filosofiei este aceea de a delimita ceea ce se poate spune prin limba. 0e de o parte.ului. <u mă interesea. 1upă aceea. Rittgenstein indică o serie de pre. radical diferit faţă de cel specific perioadei .udecată sursa multor dificultăţi filosofice. El ştie+ aici. semnificaţia unui cuv nt nu este dată nici de ceea ce desemnează acesta.

Cuv4ntul care nu reţine dec4t mnctia cea mai comună şi aspectul cel mai -anal al lucrului.un$e oare la conştiinţa noas/ tră sentimentul 2nsuşi cu miile lui de nuanţe şi re. Mai mult dec t at t. ci a-surde.ă di#eritele asemănări care există 2ntre mem-rii unei #amilii+ statură. Această 2ncli/ naţie. temperament etc. un -orcan de clei. neec-ivoc / drept un lim-a. tot at4t de di#erite sunt şi Gmctiile cuvintelor. C4t de di#erite sunt #uncţiile acestor o-iecte. E2II$A EIM%AV)E)I ] ))_.presii constă în consecinţele sale practice. Cercetări #iloso#ice8 C A@9MN6N>IE9 19 #AMIEI9 <u pot să caracteri.inGuenţa lim-a. trăsături ale #eţei. în măsura în care funcţionează în foarte multe cazuri.ractatus lo$ico/p3ilosop3icus+ 31espre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă4. clei. legate de utilizarea ei. Căci cuvintele 7cu excep/ ţia numelor proprii8 desemnea. a traduce dintr/o lim-ă 2n alta0 a ru$a.le$a $3icitori. personal. modelul a ceea ce este un limba.presia 3. Cele mai multe pro-leme şi propo. culoarea oc3ilor.ocuri de limba. şi conţine toate resursele necesare soluţionării problemelor filosofice. mers.ea. neomogen. un cleşte.emple" a relata un eveniment. Cele mai multe propo.ul comun este 3în regulă4. &Eud\ig Rittgenstein.ului. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. &Eud\ig Rittgenstein. a( @tabileşte asemănări şi deosebiri între acestea. se insi/ nuea.ă $enuri..ului nostru. specifică pragmatismului" semnificaţia unei e.iţii ale "loso"ei se -a. un #erăstrău. &Eud\ig Rittgenstein. . indic nd premisele şi consecinţele sale" 36u putem g-ici cum funcţionează un cuv nt. $ompară teza lui Rittgenstein privind semnificaţia cuvintelor cu următoarea. ci putem constata doar a-surditatea lor. imper#ect 0entru Rittgenstein. etc.8 Fi nu numai o-iectele exterioare. Argumentează pro sau contra" 6imeni nu g ndeşte în cazul unui cuv nt e.ului comun / neordonat.act ceea ce g ndeşte celălalt. este etalonul. o şuru-elniţă.onanţe pro#unde care #ac din el ceva cu desăv4rşire al nostru1 &Benri %ergson( 771r Aplicaţii Analizează semnificaţia filosofică a tezei de la sf rşitul lucrării .ă 2ntre lucru şi noi 7.itii şi 2ntre-ări care au #ost scrise despre o-iecte "losoGce nu sunt #alse. o altă pre. eci nu putem răspunde deloc la ast#el de 2ntre/ -ări. s/a accentuat şi mai mult su.e. a. C4nd resimţim iu-ire sau ură. mai -ine aceste asemănări dec4t prin expresia 9ase/ mănări de #amilie:+ căci 2n acest #el se suprapun şi se 2ncrucişea. b( Indică alte asemenea .ractatus lo$ico/p3ilosop3icus8 C #)6$LIIE9 $)KI659E2> G4ndeşte/te la uneltele dintr/o ladă de unelte+ există aici un ciocan. Iată c teva e. a de. Rittgenstein vrea să evidenţieze că 3vorbirea este o parte a unei activităţi sau a unei forme de viaţă4.oc de limba. o ri$lă. născută din necesitate.ă pe #aptul că nu 2nţele$em lo$ica lim-a. a mulţumi. 5rebuie să privim modul în care este utilizat şi să învăţăm de aici4 &Eud\ig Rittgenstein(. dar şi stările noastre su#leteşti ne scapă 2n ce au ele intim.. trăit 2n c3ip ori$-al.4. .Cunoa$tere $i limba+ în fine. limba. 0rin e.udecată este aceea a evaluării limba. cuie şi şuru-uri.. Cercetări "losoGce8 <oi nu vedem lucrurile 2nseşi0 ne măr$inim cel mai adesea să citim etic3etele lipite pe ele. a născoci o poveste. c4nd ne simţim -ucuroşi sau trişti.

după ontologie &Anti- c-itate( şi teoria cunoaşterii &epoca modernă(.ului.Info 6in$vistic .urn este sintagma care defineşte cotitura lingvistică specifică secolului al XX-lea" rolul de GlosoGe primă a revenit. !=F . "losoGei lim-a.

udecăţilor a priori &necesitatea şi universalitatea( X problema cunoştinţelor sintetice a priori. CL A'evăr şi eroare 6 natura adevărului Meoria adevărului manifest şi implicaţiile ei C importanţa adevărului pentru cunoaştere &condiţie necesară a cunoaşterii( C teorii despre adevăr Meoria corespondenţei &singura teorie definiţională a adevărului( X teorii criteriale . C.teoria pragmatistă a adevărului" criteriul adevărului este utilitatea .ului în cunoaştere C relevanţa întrebărilor despre originea limba. O"inie şi cunoaştere C analiza clasică a cunoaşterii" W distincţia dintre opinie şi cunoaştere. #unoaştere şi limba/ C rolul limba.ractatus lo$ico/p3ilosop3icus X propoziţiile sunt imagini ale realităţii C Eud\ig Rittgenstein.ustificarea( este condiţie necesară a cunoaşterii C formele întemeierii" liniară 7#undaţionalism8 / circulară 7coerentism8 C cunoaşterea fără întemeiere şi teoria falsificaţionistă a adevărului &Marl 0opper( C problema întemeierii se distinge de problema surselor cunoaşterii X curentele epistemologice clasice X sinteza Tantiană" cunoaşterea este rezultatul conlucrării dintre sensibilitate şi intelect C critica problemei tradiţionale a surselor cunoaşterii &Mare 0opper(.Hecapitulare $)62AU59>9A L Problema cunoaşterii C conţinutul problemei cunoaşterii C apariţia problemei cunoaşterii+ rolul sofiştilor.plicită &propoziţională(. %orme 'e cunoaştere C cunoaştere nemi. posibilitatea metafizicii.teoria adevărului-coerenţă" criteriul adevărului este coerenţa C natura erorii+ eroare şi minciună C cauzele erorii X caracteristici ale facultăţii noastre de cunoaştere+ liberul arbitru+ influenţe e.udecăţile teoriilor clasice despre limba. Cercetări #iloso#ice W pre. . .locită / cunoaştere mi.terne 7teoria conspira#ională a i$noranţei8 C relaţii între cunoaştere şi eroare. i"uri 'e a'evăr C adevăruri analitice 7explicative8 / adevăruri sintetice 7extensive8 C adevăruri a priori/ adevăruri a posteriori W criteriul . III. .locită &mediată( C cunoaştere tacită / cunoaştere e.ului C Eud\ig Rittgenstein.. (C. C((. 0roblema întemeierii C întemeierea &.

ori$ine. $iteşte cu atenţie următorul te.t 32. de ar fi voit 1umnezeu să cunoaştem toate lucrurile prin instinct şi prin sentimentD 1ar natura ne-a refuzat acest bine+ dimpotrivă. Intelectul nu poate intui nimic. !=. \Pr4Oţli 218%c8i 6v Sm .. e( lim-a. 6umeşte două teorii despre adevăr şi indică două asemănări dintre acestea. G. simţurile nu pot g ndi nimic.. ea nu ne-a dat dec t foarte puţine cunoştinţe de felul acesta+ toate celelalte nu pot fi dob ndite dec t prin raţionament4 &0ascal(.udecată sintetică. WJ*' (**. meta#i. Indică ideile principale ale anali. adevăr. în dialogul "oGstul. !!. adevăr. sensi-ilitate0 c( . 0entru una dintre variantele următoare elaborează un te. $omentează te.. Analizează următorul enunţ din perspectiva concepţiei Tantiene privitoare la deosebirea dintre . . de a prezice viitorul. F.ică0 d( coerenţă. H. idee. !<.F. #alsitate. 0recizează un punct de vedere cu privire la originea cuvintelor şi arată în ce măsură este relevant din punctul de vedere al teoriei cunoaşterii.udecăţile a priori şi cele a posteriori.Evaluare E Indică tema gnoseologică care poate fi corelată cu actul de a g-ici.udecată a priori. deG/ nitie a adevărului. 1 . F:< ] ?F GHH F8:4.ei clasice a cunoaşterii. b( #oloseşte ideea acestui te.t+ d( indicarea şi caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu problema respectivă+ e( analiza comparativă a celor două concepţii+ f( prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal. < 0recizează care este concepţia alternativă la înţelegerea cunoaşterii ca acumulare de adevăruri şi descrie conte. 0recizează care este această teorie şi cine a formulat-o in varianta clasică. !.tul. a( $omentează următoarea aserţiune a lui Mant cu privire la relaţia dintre sensibilitate şi intelect 3Aceste două facultăţi sau capacităţi nu-şi pot sc-imba funcţiile. este prefigurată una dintre cele mai importante teorii filosofice. av nd în vedere următoarele cerinţe" a( identificarea problemei pe care o abordează+ b( identificarea şi prezentarea soluţiei pe care o susţine autorul+ c( identificarea şi analiza argumentului prezentat în te. . $e curent filosofic este redat sugestiv prin meta#ora pluteP Care este ideea principală a acestuiaA 8 Arată care este semnificaţia gnoseologică a sintagmei a cunoaşte cum. adevăr. b( raţiune. 6umai din faptul că ele se unesc poate izvorî cunoaşterea4. ?. care este o autoritate în domeniu4. Indică două teme gnoseologice legate de următorul enunţ" 39ste adevărat pentru că aşa a spus X. :. 3! F<8 H:<c?F . cunoaştere.t în care să utilizezi corect şi să corelezi conceptele" a( opinie. $orelează această teorie cu punctul de vedere pe care îl argumentează Marl 0opper în legătură cu teza cunoaşterii #ără 2ntemeiere.tul în care apare.t referindu-te la imaginea din această pagină. 9laborează un eseu în care să corelezi conceptul gnoseologic al cunoaşterii cu cel antropologic al cunoaşterii celuilalt !?.

urul abisului 5atălui. &. apofaza &calea negării( ne învaţă atitudinea corectă a oricărui teolog" omul nu teoreti. şi. 5eologia sa este caracterizată de prioritatea credinţei asupra raţiunii... în felul acesta. termenii 3suprabun4 şi 3suprae.primă în mod adecvat 6umele @ău este mai presus de orice nume &#ilipeni. Astfel. &. 3simbolică4. ci doar i se precizează dimensiunea şi limitele. în aşa măsură înc t un 31umnezeu logic4 nu va fi altceva dec t un idol fabricat de mintea umană.eu 2n tradiţia răsăriteană 2rientată spre 1umnezeu. în . este conturat un cerc de tăcere.a teolo$ică a cunoaşterii lui 1umnezeu.urul ad ncului abisal al lui 1umnezeu. Compară anali.eu C Hu$ăciunea Bisericii de Hăsărit C .ea.( ea este o teologie autonomă care-şi are propria metodă şi aduce o anumită cunoaştere. A. ci se sc3im-ă.. teologia se prezintă ca o apropiere de întuneric.aina iu-irii C E4rstele vieţii spirituale. SCIPLINARITATE #IE2@2#I9 UI >9EIII9 . printr-o 3intuiţie primordială şi simplă4.. învăţătura sa este insuficientă" trebuie s-o completăm prin metoda apofatică. nu-E desemnăm niciodată pe 1umnezeu în @ine însuşi. numai uimirea pricepe ceva4. 3care răm ne ascunsă c-iar în propria descoperire4.urul lui 1umnezeu4. dincolo c-iar de necunoaştere. contemplă el monada cea deodată una şi întreită. de negare a oricărei definiţii umane. aşa cum face orice definiţie. nu se aplică dec t atributelor revelate. 5eologia catafatică. . Metoda catafatică foloseşte afirmaţiile care îl limitează pe 1umnezeu. sub aspectul său apofatic.C)O:(MOC &!H=!-!HG=( 9ste unul dintre cei mai cunoscuţi teologi ai emigraţiei ruse. în nici un caz nu este vorba aici de agnosticism. spune @f ntul Irigorie de 6Sssa.. %& +> Aplicaţii Identifică şi prezintă temele abordate în fragmentul de mai sus şi conceptele specifice limba.( $a metodă. căci 6umele dumnezeiesc este /Adonai/ numele care nu poate fi rostit. 5ocmai în această stare de continuă sc-imbare. "cripturile fiind punctul de referinţă absolut al credinţei. manifestărilor lui 1umnezeu în lume.ă a inaccesibilei lumini dumnezeieşti. prin aceasta.eolo$ia #rumuseţii CBu-irea ne-ună a lui umne. 5eologia negativă este o depăşire care nu se desprinde niciodată de fundamentul său. lipsită de valoare. ireductibilă la orice sistem de g ndire. niciun nume nu-E e.presie cifrată. căci tocmai datorită acestei necunoaşteri. Această cunoaştere a lui 1umnezeu în lucrările @ale este o traducere a revelaţiilor @ale în limba. @pun nd umne. Lucrări "rinci"ale> CArta icoanei / .. Cunoaşterea lui umne. spune @f ntul Ma. ci c-ipul @ău întors spre lume. antropomorfice.. teologia negativă ne obişnuieşte cu distanţa cea de netrecut şi m ntuitoare. teologia pozitivă a >evelaţiei.eu sau Creatorul. (.ul conceptual şi nu este dec t o e.!(.istent4 sunt negaţiiafirmaţii şi conţin o anumită descriere a $elui care este de neconceput &.( 1umnezeu este absolut incomparabil.im Mărturisitorul.ioma sa spune" 31espre 1umnezeu ştim numai că 9l este4.. 3$onceptele creează idoli despre 1umnezeu. .INTERD PAUL.)!r 0A)E9K12MIM2K. cunoaştem dincolo de orice înţelegere. după cum spune 2rigene.ului teologic. 9ste cofondator al organizaţiei mondiale a tineretului ortodo. fran. 5ainele simple se descoperă dincolo de orice cunoaştere. 5eologia pozitivă nu este. a misticii asupra filosofiei.a "loso#ică a cunoaşterii cu anali.ă. ceea ce este 3în . căci realitatea despre care dă mărturie este absolut originală. 1in contră. în întunericul mai mult dec t luminos al tăcerii. de îndumnezeire progresivă.. în . pozitivă.H( şi aceasta pentru totdeauna &9feseni !.

F-!F8H(.i un te. .urnul Ba-ei &detaliu( .t #iloso#ic prin evidenţierea strate$iilor de a-ordare a pro-lemelor de ontolo$ie.&i> >m 1 I) IVBR.t #iloso#ic8 C SQm >?*%"??:s să interprete.B @tudiind acest capitol vei reuşi+ să identi#ici noţiunile şi conceptefe speci#ice ontolo$iei implicate intr/ un te. C "A 0ieter %rueg-el cel %ătr n &!F.

este şi în care se întoarce tot ceea ce e. şi determină 3trăsăturile4 acesteia" unică. ca realitate autentică. Beraclit pune accentul pe devenire. usiolo$ie &cercetare a substanţei( şi teolo$ie &ştiinţa 3lucrurilor divine4(. prin încercările primilor filosofi greci de a determina principiul tuturor lucrurilor. ci prin participare la realitatea autentică. ontologia / cercetare a fiinţei ca #iinţă / este una dintre cele patru dimensiuni ale metafizicii. nepieritoare. Lucrări "rinci"ale> 1 1 C -isertaţie meta)i#ică 'seuri de teodicee 4O C Monadolo$ia <oi eseuri asupra intelectului omenesc h . consideră că numai #iinţa este. trebuie să determinăm natura şi limitele cunoaşterii noastre. respectiv posibilităţile noastre de a cunoaşte lumea reală+ pe de altă parte. determinarea universală etc.istă nu prin sine.LML. sau ale moralităţii. 3veşnic viu4.istă. 0rin Parmeni'e şi 8eraclit9 s-au conturat două tendinţe fundamentale. din punct de vedere metafizic. interesaţi de relaţia dintre #iinţă &ceea ce este în genere. în sens primar. metafizica şi ontologia au fost indistincte.istă în sens primar. In concepţia lui Aristotel9 semnificaţia fundamentală a #iinţei este substanţa" ceea ce e. ale cărui principale repere sunt" monada &unitatea. substanţa. nenăscută.(B*(J &!8<8-!G!8( @-a născut la Eeipzig. dreptul şi matematicile. din e.istenţă şi devenire.istă 2n sine. Presocraticii au fost. rolul de filosofie primă revenind teoriei cunoaşterii. acel ceva care reprezintă originea. în g ndirea aristotelică. în general. semnific nd. prima dintre ele. 0rin 3revoluţia copernicană4 realizată de Immanuel Mant în filosofie.re-uie ca totul să ` existat dintotdeauna pentru ca noi să putem exista o sin$ură minută a.istă. indivizibila. noi trăim în cea mai bună dintre lumile posibile. de relaţia dintre 5nu &unitate( şi Multiplu &pluralitate şi diversitate(. Multă vreme. de toate evenimentele. substanţa individuală( este fundamentul oricărei realităţi+ orice monadă este diferită de oricare alta+ acţiunea unei monade este legată. înţeleasă ca o cercetare critică preliminară" pe de o parte.terior. este substanţa. nu şi nefiinţa. 59MA #II6L9I 2ntologia7metafizica s-a născut practic odată cu filosofia. c-iar dacă nu este perfectă. nenăscute.EMB". permanenţă. diferenţa dintre metafizică şi ontologie se accentuează. pe l ngă aitiolo$ie &cercetarea principiilor prime şi a raţiunilor de a fi ale lucrurilor(. nesc-imbătoare( şi a lucrurilor sensi-ile &realitatea sensibilă care e. care 3după măsură se aprinde şi după măsură se stinge4. desăv rşită. veşnică. respectiv prin distincţia între lumea inte/ li$i-ilă &eternă( şi lumea sensi-ilă &sc-imbătoare şi trecătoare(. ca substrat pentru celelalte %R(. sc-imbările fiind însă înţelese în relaţie cu principiul unic. fundamental. sunt probleme metafizice7 ontologice fundamentale. ceea ce e. din aproape in aproape. 2n sine8 şi devenire sau. natura acestora. 0e de o parte. 0rimul pune accentul pe stabi)tate. temeiul. nepie ritoare. asupra alteia+ fiecare monadă se acordă cu celelalte în baza unei armonii presta-ilite. ca o critică a raţiunii practice(. spaţiul şi timpul. veşnice. A elaborat un sistem filosofic. în alţi termeni. A studiat filosofia. 1istincţia dintre #iinţă şi devenire va fi dezvoltată ulterior de către Platon prin analiza Formelor &care sunt mereu identice cu sine. de pildă ale e. perfectă(.) @(L8.perienţei. &Maurice MaeterlincT( 110 .i. imobilă etc. ca o critică a raţiunii pure.EQcA ' 9XI@596LN UI 19K96I>9 >>r 0roblemele ontologiei întrebările privind relaţia dintre e. metafizica va putea fi construită doar ca GlosoGe transcendentală &cercetare a condiţiilor de posibilitate. dar nici o monadă nu acţionează. substanţa din care provine. in primul r nd individualul. înainte de a încerca să cunoaştem ceea ce e. #iinţa este înţeleasă prin cele zece categorii. sc-imbare &3totul curge4(.

sunt imagini subiective ale raportării noastre la lumea e. 6oica(.clus înt mplarea &posibilitatea de a fi altfel(. cosmologie..istent.văluită prin orice mi.iste şi să acţioneze într-un anumit fel(.otuşi. 0rigogine(. un om. Ginţă/Gin/ ţare. a unor fenomene înt mplătoare. ' BeracBt &c. 3devenirea fiinţei4 &I.( / filosof grec presocratic... #iinţa însăşi trebuie corelată cu devenirea" nu o putem g ndi sau înţelege separat+ tot ceea ce e. 3e.văluie.istenţa ca totalitate4 fiind înţeleasă ca unitate autogenerată. la r ndul lor. 5endinţa contemporană este aceea de a privi spaţiul şi timpul ca realităţi o-iective.$ustul etc. 0rigogine. ceea ce subzistă. )ie PErvu arată că noile construcţii teoretice din fizică. în acest sens..Existen#4 şi devenire categorii.istă este determinat să e. dependente de e. pe determinarea universală &ideea că tot ceea ce e. în lucruri.istenţa şi sc-imbările acestora.Br.Br. determinarea a fost corelată cu necesitatea &imposibilitatea de a fi altfel( şi a e.8+ Ginta care mi se de. In general. 2 abordare contemporană deosebit de semnificativă a problemei ontologice a relaţiei dintre #iinţă şi devenire aparţine filosofului rom n #onstantin *oica.emplu.( / filosof grec+ a avut o mare influenţă asupra lui @ocrate şi 0laton. aceasta din urmă fiind obiectul specific teologiei &sau filosofiei ca ştiinţă divină(. de fapt. dimpotrivă.istă 2n a#ara noastră. au apărut tot mai multe obiecţii la ideea determinării universale. se vorbeşte despre 3devenirea întru #iinţă4 &$. filosofia cogniţiei etc. în care un rol important îl are unitatea dintre #iinţă şi devenire. de modul de a fi al lumii" ansam-lu ordonat sau 3aos1 Ideea dominantă a fost aceea a ordinii universale. armonia universală dintre toate lucrurile sau. . 5IM0 UI @0ALI) im"ul şi s"aţiul sunt.. independente de orice sc-imbare şi de orice e. la nivelul realităţii cuantice.perienţă &concepţia Tantiană( ori. în filosofia modernă. 09>@09$5IK9 $2659M02>A69 în secolul al XX-lea. adică #ără interme/ diar. mai ales. @emnificaţiile termenului se stabilesc şi prin referire la neGinţă &ceea ce nu este( şi la perec-ile Ginta 2n s-e/Ginţa determinată. @ubstanţa reprezintă ceea ce este 2n sine.istă în sens deplin. de e. . Aristotel distinge substanţa sensibilă şi substanţa suprasensibilă. . iar ontolo$ia va ti descrierea #enomenului de Gintă aşa cum se mani#estă. care îmi apare este de aceeaşi natură cu Ginta existenţilor care 2mi apar1 &Vean-0aul @artre( 1icţionar #iinţă / termen fundamental al limba.ului. 3ceea ce nu este în altul şi nu este predicat despre altul4. sau 2n noi. iar celelalte categorii ceea ce este 2n altul. %o-m(. în sens larg. filosofia limba. laureat al 0remiului 6obel. 5impul a fost corelat adesea cu ideea devenirii. autentic este. ca 3unitatea ce se diversifică4 &$.istenţei în general. medii sau cadre absolute sau. de e.8 Fiinţa ne va A de. r Apariţia nu este susţinută de niciun existent di#erit de ea+ ea are propria fiinţă. temei/realităţi 2ntemeiate etc. 3fiinţa devenirii4 &1.terioară. au făcut posibile noi modalităţi de construcţie a discursului ontologic. F?@<GF î. încă din Antic-itate. a fost abordată în special problema naturii timpului şi a spaţiului. în acest fel. 0e de altă parte. dar relative. fundamentată pe înlănţuirea tuturor lucrurilor. 6oica(. 0entru el. Fiinţa primă pe care o 2nt4lnim 2n cercetările noastre ontolo$ice este deci Ginta apariţiei.. în special prin evidenţierea. desemnează ceea-ceeste.loc de acces imediat. teme metafizice7ontologice fundamentale. respectiv dacă acestea sunt substanţe &realităţi( de sine stătătoare. pur şi simplu. temeiul acesteia din urmă. plictiseala. se impune s4/i punem oricărei ontolo$ii o 2ntre-are preala/ -ilă 7. relaţii între lucruri.ului filosofic.==?( /fizician belgian de origine rusă. în Ar3itectura existenţei. indeterminismula devenit imaginea alternativă asupra e.istenţei sau al Ginţării. 7. 1Sa &!H!G. 0armenide din 9lea &secolul K î. 2 altă întrebare este aceea dacă spaţiul şi timpul e. devenire 2ntru Gintă. de.emplu o culoare &om alb( sau o relaţie &om care este fiu(. independente de noi. în sensul că orice sc-imbare are loc în timp. un nivel fundamental al e. 1959>MI6I@M)E #ilosofii au fost interesaţi. drept condiţii a priori care fac posibilă cunoaşterea noastră prin e. mai ales al metafizicii.

apar toate ca principii-elemente Cprin agregare şi dezagregare se formează şi dispar toate lucrurile+ . din care sunt constituite toate lucrurile" apa. realităţi( cosmologice primordiale. la baza tuturor lucrurilor stă apa &dar nu apa ca realitate fizică. ca termen situat 3în spatele4 tuturor lucrurilor.plica trecerea de la principiu la lucrurile concrete şi invers C drumul Bn . . pe care o vedem. ! !. aerul. cele patru elemente sunt corelate pentru a e. numai unul dintre acestea este g ndit ca principiu al tuturor lucrurilor 7monism8 X la 9mpedocle. Info 9lemente primordiale la primii filosofi greci * 0rimii filosofi credeau că e.0entru primul filosof &5-ales din Milet(.os descrie trecerea de la #oc la aer la apă şi la păm4nt0 C drumul in sus descrie trecerea de la păm4nt la apă la aer şi apoi la #oc.ura 7discordia8 încearcă să le separe W la Beraclit. #ocul şi păm4ntul X uneori.istă elemente &substanţe. ci apa ca principiu.iu-irea 7prietenia8 încearcă să unească cele patru elemente+ . apa care nu este unul dintre lucrurile concrete(.

supremă. prin care se trece de la temei la cele întemeiate. e. Altfel spus. în filosofia contemporană. a unui zeu sau a unei inteligenţe care pune lumea în ordine.istenţa şi devenirea sunt distincte.istă 2n sine la cele care e. Ea originea acestei întrebări se află încercarea de a e. temei-întemeiat. . ceea ce face cu putinţă lucrurile 3dinlăuntrul lor4.istă în toate lucrurile. principiul ontologic este determinat prin intermediul unui model ontologic care reprezintă 3cifrul4 sau 3codul fiinţei4. ca principiu intern al oricărei fiinţări. întrebarea privind 3materialul4 de bază din care sunt făcute toate lucrurile va fi însoţită de întrebarea privitoare la procesul prin care au apărut acestea. 0e de altă parte. In filosofia antică. dar principiul sau temeiul lor nu are nici început.istă o realitate sau o substanţă unică. al generării şi distrugerii lor. el sugerează că dincolo de acest plan e.istenţei lucrurilor. nici sf rşit.istenţa şi devenirea. >eprezintă un nivel ireductibil al realităţii. care nu e. Acesta nu este 3în afara lucrurilor4. suficient sieşi.istenta şi devenirea. deplin.EMB". în condiţiile în care simţurile ne dezvăluie o diversitate de lucruri şi fenomene. 3nucleul structural-generativ4 &Ilie 0 rvu( al #iinţei şi devenirii. pieritoare.plicată prin intervenţia unei forţe supranaturale. Ea r ndul lui. Astfel. 5otodată. Atunci c nd spune că 3ob rşia tuturor lucrurilor este apa4. principiul ontolo$ic se referă la substanţa originară. ?ales 'in Milet distinge. 0entru #onstantin *oica9 de pildă. adică acel ceva din care se nasc şi la care se întorc toate lucrurile atunci c nd pier. care nu se află dincolo de tot ceea ce e. lucrurile care se nasc şi pier sunt înţelese prin raportare la ceea ce nu se naşte şi nu piere+ acestea apar.loace raţionale unitatea lumii. fizic-metafizic etc.istă în sens autentic. 6umai despre acesta se poate spune că e.istenţei.istă şi dispar. formulată ulterior în diferite modalităţi. între două planuri ale realului. cum ar fi" lumea sensibilă-lumea inteligibilă.utorul simţurilor. aflată la originea lumii ca întreg şi a tuturor elementelor acesteia. Accentul nu mai cade pe o situiue transcendentă a acestuia. implicat în tot ceea ce e. comun tuturor lucrurilor. iar supoziţia de bază este aceea că e. ci de o structură sau un nivel fundamental al e. care stă la baza lumii ca întreg. avem e. 0e de o parte.istente. reprezent nd 3ce este mai ad nc real în ele dec t ele însele4.istă. 9ste suportul permanent al e.istă. principiul ontologic este înţeles ca nucleu generator al întregii e. ci pe una transcendentală+ principiul reprezintă ceea ce face cu putinţă e.EQcA @ttt 0rincipiul ontologic #ilosofia s-a născut în Irecia antică odată cu întrebarea privind principiul tuturor lucrurilor. realităţile trecătoare.istă prin ele însele. Acesta se regăseşte însă ca nucleu al generării şi organizării întregii e. sc-imbătoare.istenţa sau lumea concretă. dar şi separat de toate lucrurile care provin din el. este respinsă ideea principiului ca substrat unic.istă în plan secund. se naşte o distincţie fundamentală pentru întreaga filosofie. de fapt. 1evenirea sau transformarea lucrurilor nu mai este e. ci în ele. 6u este vorba de un element.plica prin mi.istenţe. lucrurile pe care le putem observa cu a. care face posibile e. Acesta e. fiinţa în sine-fiinţa determinată. de la ceea ce e.

altfel nu s-ar numi @ocuri: / ci priveşte şi ve.imene &c. 2n acelaşi sens. nemărginitul(+ din acesta au luat naştere toate lucrurile.ocuri. F:F-F. re. Ana. nepieritor.istă+ X numai cu referire la principiu putem construi o e. deoarece persistă substratul / "ocrate 2nsuşi / şi. prin separarea contrariilor. Or.iste ceva originar. a lumii ca întreg+ X principiul tre-uie să fie nenăscut. ?. de e.. $e au toate în comunA @ă nu spui" . prin care e. şi că acesta reprezintă realitatea autentică nu e.imandru &c. în pietre şi în celelalte lucruri formate din acestea+ c nd se rare"a. cei mai mulţi au socotit drept principii ale tuturor lucrurilor doar pe acelea de tipul materiei. aerul devine foc.( / întemeietorul Ucolii din Milet+ pentru Begel.ă. anume / cum am spune noi / de unde provine mişcarea...Br. unic. 8!=-F<8 î. Pe aceasta ei au numit/o element şi principiu al celorCe/sunt e aceea..aminări este" vedem o reţea complicată de asemănări suprapun ndu-se parţial şi încruciş ndu-se+ uneori asemănări complete. &. tot aşa cum noi nu a"rmăm că "ocrate apare 2n sens a-solut. este primul "loso# tocmai pentru că şf-a propus căutarea şi descoperirea unui principiu unic al lumii.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. nici celelalte lucruri nici nu apar.istenţa $i devenire C 0>2%E9MA 0>I6$I0I)E)I intre primii care s/au 2ndeletnicit cu Bloso"a. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3@ă considerăm. Mă refer la . 6 Dicţionar rd!>Er Aplicaţii E 9videnţiază problema filosofică abordată în te. 7. . înrudiri şi o mulţime de asemenea lucruri.ică.re-uie să aibă ceva comun.ă se transformă în apă. alteori asemănări de detaliu. . ?ales 'in Milet &c. dat "ind că aceeaşi natură se conservă mereu. dar s/armodiOca in e#ectele sale. "e mai multe dec4t una R din care se nasc toate cele. ci ordine. de unde provin toate cele/ce/sunt şi care este 2nt4ia lor sursă şi ţinta "nală a nimicirii lor.( / urmaş şi discipol al lui Ana. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. atunci c4nd la el apar #rumuseţea sau priceperea la mu.istă un principiu unic. Căci mereu persistă o anu/ mită natură R "e una.istă ceva comun tuturor. ilimitat. ia naştere şi poate fi cunoscut4.emplu.ul statuia. aflat dincolo de lucrurile sensibile. ei cred că nimic nu se naşte şi nimic nu piere.a. atunci c4nd el ar pierde aceste 2nsuşiri.! . $ăci dacă le priveşti nu vei vedea nimic comun tuturor.Br.plică de ce lumea este aşa cum o vedem. Argumentează pro sau contra" #aptul că e. 8. limitat. <. ci asemănări. dacă orice apariţie şipieire sunt. de sine stătător. ci un alt element este raţiunea trans#ormării lor.'.ocuri cu mingea.ocuri olimpice ş. multiplu. Dosmos:. Aerul mediază între ceea ce este indeterminat. pe c4t se poate. etern şi ceea ce este determinat. 5oate lucrurile provin din aer+ c nd se condensea. ci sugerează că este întru totul iluzorie.F î. Ana.ul nu sunt responsa-ile pentru trans#ormarea "ecăruia dintre ele şi nici nu #ace lemnul patul ori -ron. caldul şi recele. şi nici că el piere. trecător..( Ui rezultatul acestei e.i dacă e. -aosul aparent al lumii * convingeri fundamentale X în spatele acestui -aos tre-uie să e.F-F<G î. apoi în păm nt.istă toate lucrurile.m"e'ocleK * punctul de plecare X diversitatea. &Aristotel. Meta". de ce se petrec trans/ #ormările şi care le este ratiunea de a "1 $ăci nu este cu putinţă ca substratul însuşi să se modifice singur pe sine.Br. ea 2nsă conserv4ndu/se. 1etermină principalele semnificaţii la care se referă definiţia aristotelică a principiului" 3primul punct de plecare datorită căruia un lucru este. . 0entru el. #iinţa lumii ca atare ar răm4ne nesc3im-ată.ocuri distractive.( / urmaş şi discipol al lui 5-ales+ considera că principiul lumii este apeironul &nedeterminatul. a/ 2 căuta pe acesta 2nseamnă a căuta celălalt principiu.d.ocuri de cărţi. "e ale mai multor su-straturi.m. .8 Căci. nici -ron. lucrurile au un su-strat unic şi infinit" aerul.imandru+ pentru el.plicaţie ultimă a tuturor lucrurilor. F. ob rşia tuturor lucrurilor este apa. lumea ca întreg nu este -aos. nici nu pier..ica8 Info Problema "rinci"iului (a "rimii &iloso&i =reci O ?ales9 Ana5iman'ru9 Ana5imene9 . "pre exemplu+ nici lemnul. &Eud\ing Rittgenstein. primordial+ X acest ceva tre-uie să se afle într-un fel sau altul în tot ceea ce e. umedul şi uscatul etc. . demersurile pe care le numim .ultatele "e ale unuia. Analizează semnificaţia următorului argument" 3întruc t are ca fundament un principiu unic. Cercetări Bloso"ce8. veşnic+ X unitatea principiului este fundamentul unităţii lumii ca întreg.

Eumea.istenţei. alt#el acest ceva. #iinţa a devenit o temă fundamentală. într-o familie de mici nobili. mai profund. logica. origine. Existenţa nu este un predicat real &Immanuel Mant( >96e 19@$A>59@ &!FH8-!8F=( @a născut în localitatea Ea BaSe &azi Ea BaSe-1escartes(. sunt negate at t trecerea de la #iinţă la nefiinţă sau invers. indivizibilă. pleacă de la supoziţia potrivit căreia e. ceea ce #ace posi-il acest ceva tre-uie să Ge. este înţeleasă drept ceea ce este stabil. &$onstantin 6oica( 11+ . Pasiunile suGetului. 1e la 0armenide p nă în zilele noastre.ista in $enere. la invitaţia reginei $ristina. 0unctul de plecare nu este o supoziţie neîntemeiată.istenţa acestei lumi si de organizarea ei specifică. In acelaşi timp.istenţa nu este un dat necondiţionat" s-ar fi putut să nu e. ceeaCe/este &#iinţa( nu poate să nu fie. c t şi realitatea sc-imbării şi a mişcării. 1istincţia dintre e. ei nu se referă la e. 5ot ceea ce e. fără limită. ceea ce e. Eeibniz. a arăta cum e. In !8. în filosofia contemporană se vorbeşte despre #iinţă ca nucleu. )nii g nditori consideră însă că această supoziţie este neîntemeiată. care este temeiul sau fundamentul pentru tot ceea ce e. 1escartes. 2şi spune "ecare. nepieritoare. s-a stabilit în 2landa. unde va studia latina. iar interogaţia asupra #iinţei vizează condiţiile de posibilitate ale acesteia" a( există ceva0 b( prin urmare. iar ceeaCe/nu/este &nefiinţa( nu poate să fie. 6oica etc. care sunt structurile e. aşadar. Aici a publicat cele mai importante dintre lucrările sale" iscursul despre metodă. Korbind despre #iinţă. 3suport4 pentru orice fel de fiinţare. morala şi metafizica. unde moare. $ontrar unei asemenea perspective. la orele cinci ale dimineţii / singurul moment al zilei în care regina considera că avea 3mintea limpede4.R. Co$ito er$o sum &>ene 1escartes(. în !8<H. . Begel(. fizica.:. 9ste nevoie. matematica. nelegitimă. ci. în acest fel. respectiv ideile principale ale metodei sale de mai t rziu. Interogaţia lui Eeibniz" 31e ce e.istă #iinţa mai degrabă dec t nefiinţaA4. ci g ndite împreună. Principii/ le GlosoGei. Beidegger. o realitate instituită de raţiune pentru a-şi e. nu este goală sau lipsită de sens.istă ceea ce e. care îi dezvăluie 3fundamentele unei ştiinţe admirabile4.EMB". poate fi considerată marea provocare a oricărei construcţii metafizice. problema #iinţei reprezintă cea mai importantă şi constantă provocare a ontologiei. 2 supoziţie mai profundă este aceea că #iinţa este. nemişcată. #iinţa nu ar fi dec t un postulat.istenţei nu sunt demersuri suficiente pentru înţelegerea acesteia. @artre.istenţă primă4. #iinţa a reprezentat 3obiectul de referinţă al celor mai semnificative teoreme filosofice4 &1ie 0 rvu( / Existenţa precede esenţa Zean-0aul @artre(. #iinţa este nenăscută. fără de început şi fără de sf rşit.istenţa. în !8=<. mereu în identitate cu sine. 0entru 0armenide. 0rin 0laton. filosofii vizează sensul fundamental al e. A descrie e. Astfel. dar n/a ieşit 2ncă la iveală. respectiv faptul că numai aceasta poate fi cunoscută şi numită.istă. $u alte cuvinte. nu ar exista. $u alte cuvinte. care dă seama de e.istenţă. Ea G Gind un 2nţelept 2n mine. ca 3e. #iinţa şi devenirea nu mai sunt opuse. neclintită. greaca.istenţă şi #iinţă ar fi.istenţă în mod particular. ce înseamnă a e.ista într-un anumit fel. în urma pneumoniei contractate în timpul deplasărilor de la reşedinţa sa la palatul regal pentru a preda fiiosofia. în plus. de o încercare de a înţelege ceea/ceeste sau ceea ce face posibilă această e. se afirmă unicitatea #iinţei. lumea. în opoziţie cu ceea ce devine.plica e. că vorbirea despre #iinţă are un obiect.plicit la 0armenide. 1e-a lungul timpului. în !8F=.iste nimic. nu se întreabă ce înseamnă a e. Mant.EricA -`0r 0roblema #iinţei 0roblema #iinţei apare e. în plus. Aristotel. Meditaţii de GlosoGe primă. 0entru el. a fost încredinţat aşezăm ntului iezuiţilor din Ea #lec-e. de un efort &raţional( îndreptat spre #iinţă / ca temei. cum ar fi" Fiinţa este şi nu poate dec4t să Ge. în noaptea de !=-!! noiembrie !8!H are un faimos 3vis4.istenţa şi determinările acesteia.istă.istă reprezintă punctul de plecare.#. 0erspectiva asupra #iinţei este diferită faţă de cea din filosofia greacă. pleacă în @uedia. 5oma dOAWuino.ot ceea ce este raţional este real &I.istă este această lume.

&$onstantin 6oica. Beidegger(.. Alegeţi una şi identificaţi e.ista astăzi nimic.&!:8!-!H<G( / filosof şi matematician britanic. Ce o-4rşie i/ai putea $ăsi1 7. îndoiala. intrea$ă. acă nu e Ginţătoare 2nseamnă că nu ai conceptul corect de Gintă. n-ar e. reprezentant al pozitivis- 1icţiona mului logic.. 6oica(. R-ite-ead(.emplificări în c teva opere literare studiate. ?. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. ceea ce este absurd. $arnap(. >udolf &!:H!-!HG=( / filosof american. R-ite-ead. nici $4ndi că ceea ce nu este este. Felul ei de aG $4ndită ede aG reali.oate celelalte concepte sunt ceva şi au 2n plus Ginţarea. sau .iu ori mai devreme1 Aşa că tre-uie neapărat să cre/ dem că este 2ntru totul ori că nu este. nimic n-ar fi putut vreodată să e. are Gintă. "umma t3eolo$iae8. 7.primă nesiguranţa.( 5rebuie deci să recunoaştem că e. dec t prin ceva care este. <u poti avea conceptul de Gintă #ără ca el să fie Ginţător. nedumerirea. c4nd o au. dar n-a fost4+ X cele care n-au fost să fie le-au modelat pe cele care sunt+ X era să Ge &dar n-a fost( / o tentativă în real. ea este. el e sin$urul care.8 implică Ginţarea.ista nimic astăzi+ căci ceea ce nu este nu poate să înceapă a fi.ista nimic pe lume. e/a lun$ul ei sunt semne 2n număr mare cum că. Ginta suspendată0 X va fi fiind / ceva de ordinul prezumtivului..eitate+ dacă ar G... o 3făgăduinţă de fiinţă4+ Ginta eventuală0 X ar G s4 "e / posibilitatea &e cu putinţă să fie+ 3a fi este şi" a nu fi încă4(+ Ginta posi-ilă0 X este săGe.iste+ nu ar e. .istă o fiinţă necesară.istă o fiinţă necesară prin ea însăşi. &. Construcţia lo$ică a lumii &>. de vreme ce e acum lao/ laltă. nici nu va G. evenirea intru Gintă &$. adică din cele care pot să fie sau să nu fie &.( 1acă deci toate lucrurile sunt contingente. Analizaţi următoarele situaţii ale Ginţei ne2mpli/ nite în viziunea lui $onstantin 6oica.( 9ste însă imposibil ca lucrurile contingente să e.'. $arnap. / şi al unor lucrări fundamentale ale filosofiei contemporane" Fiinţă şi timp &M. Fi/apoi ce nevoie ar G putut/o #ace / ivită din nimic R sase nască mai t4r. care nu găseşte în altceva dec t în ea cauza necesităţii sale. Ci aşa este Ginta. neimplinirea. Proces şi realitate &A6. 5otul nu poate fi deci contingent. evenirea 2ntru Gintă8 m Aplicaţii E 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.eitatea #ără nemurire+ nu le $4ndeşti pe acestea. de vreme ce este $4ndit. Fiinţa 2nsă nu este #ără Ginţare. 3a bătut la poarta realităţii..ice că Fiinţa este.. nenăscută "ind. le grup C #II6LA 9@59 Mai răm4ne să aduc vor-a despre calea ce . .ată. este. ca Ginţ4nd.. 1acă deci nimic n-ar fi e. dacă ar fi fost aşa. a fost un timp în care nu e. <u pod spune ca la .. 2n #apt eci+ dacă n/ar G.8 Căci n/am să te las să spui. &0armenide. 0rezentaţi întregii clase soluţia voastră.isten) $l devenire etc. Alfred 6ort. nici să $4ndeşti că s/a putut ivi din ne#iinţă+ nu se poate. ceea ce este doar presupus. al nedeterminării+ e.. E ca şi cum ai $4ndi omul #ără rationaQtate.. nu s/ar povesti / acesta este ar$umentul ontolo$ic. deci e. problematicul. 1ar. dar care este cauza necesităţii altora şi aceasta este ceea ce numim 1umnezeu4 f5oma dAWuino. a-senţa Ginţei0 X ceea ce n/a #ost săGea 2ncercat să fie.8 intre toate 2nţelesurile sau conceptele $4ndirii. una şi ne2ntreruptă.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. spune. că nu $4ndeşti aşa cum este. * 2rganizaţi-vă in grupe de c te patru-cinci elevi. fiinţa se desc-ide deopotrivă spre trecut şi spre viitor.iste totdeauna.stăsăGeRYm fel de iminenţă+ Ginta intrării 2n Gintă0 X a #ost săGe / necesitatea+ Gin/ ta săv4rşită0 X cu a #ost să Ge.. X n/a#ostsăGe/imposibilitatea. espre natură8 Conceptul de Gintă 7.istat într-un timp dat. e vreme ce se povesteşte. aceasta e şi nepieritoare. Argumentează pro sau contra" 6umai ceea ce este poate fi g ndit+ despre ceea ce nu este nu se poate g ndi sau spune ceva cu sens.. e vreme ce ai conceptul de Gintă. !!F . neclintită şi #ără capăt. însă o #iinţă necesară are cauza necesităţii sale sau în ea însăşi sau în altul+ &. <ici nu era. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3Kedem în lume multe lucruri contingente. 2ntr/adevăr.

al lumii inteligibile. sau dorinţa altuia+ ea se împarte şi piere prin consumare. necondiţionată. o bucată de p ine satisface sau dorinţa unuia.imaios8 Utefan Euc-ian. 0e de altă parte. nenăscute. temeiul pentru orice e. este dominată de sc-imbare. dezordine. necondiţionată. Binele 2n sine reprezintă realitatea supremă. aflată dincolo de e. şi ce este devenirea veşnică.utorul simţurilor. 1acă nu ar participa la ceea-ce-este. care pot fi observate cu a.istă &fiinţează( doar prin participare la adevărata realitate.emplu de acest fel este valoa/ rea+ . ce nu are devenire.primă felul de a fi al fiinţei+ aceasta este o unitate care se afirmă pe sine+ X un e. c t şi în lumea inteligibilă. 2n plus. pe care. care depăşeşte prin 3v rstă. /rrrro----------------------#orme ale unităţii * 5nitatea obţinută prin uni"care. 2mul în sine nu este cutare sau cutare om. 6u pot fi găsite printre obiectele sensibile. speciile" toate albinele. ci modelul. respectiv diferenţierea între lumea inteli$i-ilă şi lumea sensi-ilă.perienţa simţurilor. neav4nd niciodată Gintă cu adevărat. nepieritoare. nu ar avea în niciun fel realitate. multiple. -aos. Modelul cultural european8 !!8 . ci numai prin intelect. independente faţă de noi sau de lucruri. alteori ca participare. nesiguranţă. J. prin str ngerea laolaltă a diversului Xeste unitatea pe care o dezvăluie genurile.istenţă anterioară. sc-imbătoare. şi ceea-ce-se-vede. 0rin faptul că nu sunt caracterizate de nicio sc-imbare sau devenire. Bdeea de Bine sau Binele in sine reprezintă realitatea supremă. reprezintă o singură spe cie de insecte. netransformabile.acţiunea unei cau. fiind născute. prin care fiecare dintre noi suntem in mod imper/ #ect oameni. de pildă. ea însăşi o copie sau un refle. compuse.în sc-imb. pieritoare. av nd aşadar o realitate condiţionată &o cvasirealitate(.locit.emplu. mai 2nt4i tre-uie să #acem următoarea distincţie+ ce este Fiinţa veşnică. eterne. Eucrurile concrete. distincţia dintre #iinţă şi devenire este distincţia dintre ceea-ce-este în mod autentic. Anemone O #loare este un -un care se distri-uie #ără se se 2mpartă1 ar plăcerea de a privi o #loare #rumoasă1 * >ăspunde la aceste întrebări din perspectiva concepţiei filosofului $onstantin 6oica despre unitate. simple.-inele.el este o valoare care se distribuie fără să se împartă -la fel. un adevăr este 3şi al unuia şi al altuia4 . principiul a tot ceea ce este şi a tot ceea ce poate fi cunoscut. sufletul nostru le-a contemplat în mod nemi. tot ceea ce devine. * 5nitatea care se distribuie X e. rang şi putere4 tot ceea ce este. risipindu-se cu fiecare faptă bună . Ceea ce este veşnic identic cu sine poate G cuprins de $4ndire printr/un dis/ curs raţional. este o-iectul opiniei şi al sensi-ilităţii iraţionale. #ormele sunt raţiunea de a fi &cauza.utorul simţurilor.e nimic nu poate avea devenire. temeiul ultim al tuturor lucrurilor. pentru toate obiectele 3putinţa de a fi4 şi 3putinţa de a fi cunoscute4 sunt date de Bdeea de Bine. temeiul( lucrurilor sensibile. . într-o e. ci numai într-o lume suprasensibilă. 6u pot fi cunoscute cu a. prin sine.istă. iar ceea ce devine şi piere. după părerea mea. . >elaţia dintre forme şi obiectele sensibile este descrisă uneori ca asemănare. numite Forme sau Bdei. Eumea sensibilă. de e. nu este un bun care se distribuie împărtindu-se. amintirea formelor la care acestea participă. C #II6LA UI 19K96I>9 Aşadar. &0laton. Bdeea de om. devine 2n mod necesar su. căci in lipsa unei cau.E<cA >> 1istincţia dintre fiinţa şi devenire în filosofia platonician în dialogurile platoniciene. care e. aşa cum se arată în dialogul Hepu-lica. &$onstantin 6oica.e. şi sunt faţă de acestea umbre sau copii. nu ar fi nici măcar asemenea unui vis. în ambele sensuri.EMB". acestea sunt reale în sensul deplin al termenului. odată cu perceperea lucrurilor concrete. au realitate numai în măsura în care participă la modelele lor necondiţionate. 0rin simţuri poate fi trezită însă. Ideile &formele( sunt mereu identice cu ele însele. @unt realităţi de sine stătătoare. ce nu are Gintă. at t în lumea sensibilă.

născut. . de raţiune. o forţă sau o putere protectoare care se repetă în toa te animalele din aceeaşi specie * Unu şi variatia sa Xspecific culturilor de tip monoteist . ?. 0laton aduce trei obiecţii legate de teoria Ideilor. deosebirea pe care o face 0laton intre opinie şi cunoaştere.are tuturor celor care se nasc. opinia adevărată nu se deose-eşte cu nimic de ratiune.eii şi un număr mic de oameni. aşa cum cred unii. 2n veşnică mişcare. 1eci copia &omul( şi Ideea de 2m trebuie să participe la o formă superioară" Ideea Ideii de 2m. undeva. există ceea ce poartă acelaşi nume cu #orma şi "i seamănă ei. care se manifesta în forme c t mai diverse * Unu m Multi"lu Xspecific culturilor de tip panteist -e. nici nu intră ea 2nsăşi. Argumentează pro sau contra" Eumea sensibilă este un e. omenirea 2ntrea$ă. care nici nu primeşte 2n sine ceva venit din altă parte.. datorită faptului că necesitatea a fost învinsă de puterea convingerii raţionale4 &0laton... put4nd G conceput #ără a. în felul acesta şi potrivit cu acestea. distri-uindu/se #ără să se 2mpartă& . este rezultatul unui amestec. #orma identică cu sine. aflate 2ntru sine &nu în afara lui(. Modelul cultural european8 . &$onstantin 6oica. zămislit prin îmbinarea necesităţii cu raţiunea.imaios8 Formele acestea su-.istă o realitate unică. universul nostru a fost alcătuit dintru început aşa cum este el alcătuit.ucat rolul conducător prin faptul că a convins necesitatea să îndrepte cea mai mare parte a lucrurilor supuse devenirii spre ceea ce este cel mai bun.istenţă $i devenire C $9 9XI@5AA acă raţiunea şi opinia adevărată sunt două $enuri di#erite.de pildă. atunci cu si$u/ ranţă aceste realităţi. pe c4nd lucrurile celelalte vin să li se aseme/ ne. de cea de/a doua.3)nu este de la început multiplu. #orme pe care noi nu le percepem. de #apt.e. există locul. mai 2nt4i.istă 2n s4nul Grii 2n calitate de prototipuri. lu4nd c3ipul şi asemănarea lor. căpăt4nd Gintă 2ntr/un loc anume şi pierind tot de acolo. )na este următoarea" 1acă presupunem că Ideile sunt modele pentru lucruri &de pildă. put4nd G cunoscut prin opinie şi percepţie. tre-uie să spunem. şi care dă loc de aşe. $um crezi că poate fi 3rezolvată4 această obiecţieA . căci ceea ce nu este nici undeva pe păm4nt. &0laton. dar este percepti-il. nici cu vreun alt simţ. există in ele insele0 in sc3im-.istă o singură realitate. numai .istă un singur principiu. #iind. neGind supus nimicirii. nici undeva prin cer nu e nimic. . care se răsp ndeşte în toate realităţile individuale * Unu şi Multi"lu X specific culturilor de tip politeist X este prima sc-emă culturală în care se afirmă cu precădere Multiplul * Unu multi"lu X specific culturii europene X nu primează nici )nul. care se repetă . nici Multiplul . nenăscută şi de nenimicit.utorul simţurilor 7. dacă. trebuie să admitem un model şi pentru raportul dintre lucruri concrete şi Idei &aşadar pentru raportul dintre om şi Ideea de 2m(. atunci toate lucrurile pe care le percepem prin mi. deoarece au ori$ini şi pro/ prietăţi di#erite. ci doar Be $4ndim.el se răsp ndeşte în unităţi autonome.8 El este de -ună seamă cel pe care 2l vedem ca 2ntr/un vis. < în dialogul Parmenide. pe cealaltă persuasiunea o poate sc3im-a0 de opinia adevărată are parte.. <oi tre-uie să spunem insă că acestea sunt două lucruri distincte. pe baza ultimului fragment. cealaltă prin persuasiune0 una e 2nsotită mereu de adevărul demonstraţiei sale.U Aplicaţii E Analizează. o-iectul de cercetare al $4ndirii.imaios8. atunci c4nd spunem că tot ceea ce există tre-uie neapărat să se aGe 2ntr/un anume loc şi să ocupe un anumit spaţiu. . tre-uie să admitem că există. care este veşnic. Aşa st4nd lucrurile.tului+ precizează premisa şi concluziile care se deduc" 3Acest univers. 2n ceva0 ea nu poate G percepută nici cu vă. 5na se naşte in noi prin 2nvăţătură.locirea trupului tre-uie considerate drept cele mai si$ure realităţi. 2n al treilea r4nd. &0laton( $n%o Ra"orturi "osibile (ntre Unu şi Multi"lu T Unu şi re"etiţia sa X specific culturilor primitive de tip totemic X e. Analizează structura argumentativă a te. respectiv legătura acesteia cu deosebirea dintre Fiinţă şi devenire.ul. iar această participare a acestor lucruri la #orme nu e nimic altceva dec4t de a lua asemuire de la ele. Ideea de 2m pentru omul individual(. cealaltă e indemonstra-ilă0 una răm4ne neclintită de persuasiune. >aţiunea a . J4 .il al sufletului nemuritor.'. 2n al doilea r4nd.

în concretul acestei Mese a tăcerii se dezvăluie" * numărătoarea &adică unitate şi multiplicitate(+ * naşterea de fiinţe vii. Coloana in#initului &sus(+ Masa tăcerii &. desc-iderea dintr-un g nd a unui evantai de g nduri. cu I scaunele din . c t şi a Kieţii. cu organizarea lui. dar şi una a vorbirii. cu puii lui. * dar şi o absentă / masa.os(.h $onstantin %r ncuşi &!:G8-!HFG(. mai aşteaptă ceva ori au fost părăsite de ceva. 9ste o Masă a tăcerii. prefigurarea de viaţă+ * g ndirea raţională. 5 rgu-Viu Masa dezvăluie * at t o prezenţă / într-un obiect central. "entimentul rom4nesc al #iinţei8 !!: . at t una a Morţii. &$onstantin 6oica.urul ei. cu multiplul lui.

Eumea este străbătută de o nă. fie la a considera că permanenţa este un simplu postulat al raţiunii noastre &realitate deplină av nd numai sc-imbarea. Eucrurile sau însă făpturile în care modelul nu s-a împlinit nu sunt cu adevărat 2amenii aceea care nu au pus stăp nire. Mai des pot fi înt lnite în acest ne2mplinirile Ginţeisau precaritătile ontolo$ice. ci devenirea intru Gintă 1atorită ei realitatea care ne încon. c-iar dacă reuşesc foarte rar. de definesc prin năzuinţa lor de a fi. şi nu un -aos indistinct Această năzuinţă a tuturor lucrurilor se e. Asemenea împliniri sunt însă rare. c-iar general dacă nu sunt #iinţa. determi 5ot ceea ce este real. transformarea veşnică a lucrurilor(. individualul. dezorganizat fără ca să se regăsească în individ toate manifestările sale. situate între 3a fi şi a nu fi4. întruc t individ ualul &9mine scu( s-a identifi cat cu general ul &0oezia (. toate lucrurile sunt in #iinţă" peste tot este #iinţa -naţiile şi totul stă sub legea ei+ toate pot fi înţelese numai în lumina ei. In e.empl ul dat. în ei. trăind la dob nd înt mplare. devenirea nu are sens+ dacă totul devine. 6apoleon. care nu se revarsă în afara lor. de a asupra curgerii -aotice a vieţii. năzuinţ a este împlinit ă. #onstantin *oica propune prin ideea deveninţei şi a devenirii 2ntru Gintă o soluţie la această problemă clasică. 3forme gata slăbite ale fiinţei4. nu lipsa unuia dintre cei trei termeni ai modelului ontologic. Acestea se definesc prin caz. $u alte cuvinte. să fie în sens deplin. Ea temelia lumii nu stă nici #iinţa pur şi simplu. care ilustrează împlinirea acesteia" #iinţa este cu adevărat numai acolo şi atunci c nd se înt lnesc împreună toate cele trei categorii ale modelului ontolo$ic. de a se ridica la treapta general ului. prin spirit. dar fără să fie cu a adevărat. între fiinţă şi nefiinţă. Acestea se ului. fără nici o năzuinţă. dar nu printr-o a se identifi ca cu acesta din urmă. tind să devină #iinţă. )na făcut. nu are sens să mai vorbim despre #iinţă.E#lcA >> 1evenirea întru fiinţă %az ndu-se pe ideea că numai ceea ce este mereu identic cu sine e. este $u alte cuvinte. 1on Vuan. doar i există. fără un sens. asupra trupului şi sufletului lor. 1e o asemenea 3boală4 au suferit. ci adevărate maladu &incurabile( nici el ale spiritului. -aotic. Individualul &9minescu. 3feluri de a fi4. de fapt. dar să nu Ge. distincţia dintre #iinţă şi devenire a dus fie la a spune că sc-imbarea este iluzorie sau ininteligibilă. nu sunt înt mplătoare. dintre cele şase maladii este aceea în care o realitate individuală se 6ăzuinţ manifestă în diverse feluri. de pildă( nu este într-un fel anume de la bun început Ieneralul. ceva poate să existe. ualului #iul >isipitor.oară este ordonată. 6ietzsc-e. 0oezia acestuia. a dob nd it determi naţiile . #iinţa este neîmplinită. prin diverse acţiuni. MierTegaard.uinţă spre Gintă Eucrurile. arată 6oica. prin procesualitatea lor. c-iar dacă 3o dezmint4 sau 3o contrazic4. care se lasă în voia ei. Acestea sunt modalităţi ontologice.primă printr-un model dinamic sau printr-o structură a #iinţei. nici simpla devenire. în ceea ce este priveşte omul. o distincţie radicală între cei doi termeni îl face pe fiecare de neînţeles prin raportare la celălalt" dacă numai #iinţa este.istă în mod autentic. determi-naţiile şi generalul.EMB".

a făcut tot felul de încercări.tul următor" 3$ nd ni se vorbeşte despre om în termeni de animalitate se face aceeaşi greşeală. "inţa0 dar #elul cum s/a pus tema "inţei a riscat să "e s#4rşitul "loso"ei.oc. intimitatea dintre devenire şi fiinţă+ X prin a G 2ntru. devenire.re-uie să existe un ci#ru al "inţei.isten) $i devenire devenire 3oarbă4. această lume 3a fost întotdeauna. Mai mult dec4t de "inţă dinainte dată. nu i se opune. se poate vor-i de 9intrare 2n "inţă:. la alegere.. fără sens &devenire întru devenire(. că realul este luptă. 7. oriunde ar apărea ea şi 2n ea 2nsăşi.emple concrete neîmplinirile fiinţei care pot fi descrise prin sintagmele" n/a #ost să "e. de neclintit+ fiinţa însăşi este un fel de a " 2ntru a " 2ntru arată cum ceva se confundă în altceva. care fiinţează de. termenul aparent construit arti"cial. Analizează. ce se făcea vorbindu-se de el in termeni de divinitate.primată astfel devenirea. 2nţeles ca un procedeu ar3etipal. în cele din urmă. dar.8 . e ce prinde ceva "inţă 2n loc să răm4nă 2n 3aos1 cum prinde "inţă1 şi cum este "inţa. 6u este adevărul lui în . Identifică problema la care se referă $onstantin 6oica în te. semnificaţia unuia dintre următoarele fragmente din @urnal de idei &$onstantin 6oica(" a( 36u eşti dacă nu iti supravieţuieşti" sădind un pom. poate.8 &$onstantin 6oica.8 "e o-ţine ast#el un termen ontolo$ic nou. creşte laolaltă cu acesta din urmă. a-solutul o denumeşte pe cea reuşită.nu este 0oezia gata făcută.pentru un individ. Bar 9procedeu: ar exprima clar #aptul că "inţa nu este un $ata/2mplinit. care după măsură se aprinde şi după măsură se stinge4. a fi gata făcut. 7.. iar tăria ei este de a le prelua şi pe acestea in lucrarea ei4.'..8 Ce este "inţa la modul ei1 E devenire 2ntru "inţă reuşită.eşte "inţa. el este mie. el şi 0oezia a.ung împreună la împlinire+ .. 2n ultimă instanţă.. ca să prindă şi cuprindă lucrurile1 &$onstantin 6oica. 1e e.emplu.. fiinţa şi nefiinţa se dezvăluie ca 3termeni spre care se desc3ide devenirea.8 evenirea slu.. dacă reuşeşte. 2n a#ara diversităţii ei lăuntrice. $4ndirea răm4ne 2n impas. evenirea 2ntru "inţă8 . este şi va fi un foc veşnic viu.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. Beraclit credea că totul este într-un flu. dar nimic nu este contrazis de ea4. omul e altceva4. sau un cod al ei0 dar cel mai potrivit este să spunem+ un model. Ilustrează prin e. în care se desface ea4+ X devenirea nu este simpla trecere de la nefiinţă la fiinţă+ X ea are loc 2n fiinţă şi 2ntru fiinţă+ X devenirea presupune deopotrivă un a " şi un a Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. s-a documentat. absolut. are şi un proces al acestei diversităţi. îşi construieşte identitatea împreuna cu acesta+ X prin a " 2ntru eşti permanent din colo de tine şi îţi dezvălui puterea ta de înfiinţare . 0entru el. orizontul sau c4mpul de "inţă 2n şi spre care se îndreaptă poetul+ este e. ar"să "e. $rezi că poate fi descrisă în acest fel devenirea intru "inţă1 .emeiul "inţei tre-uie să "e acelaşi.istă ceva &focul( care-şi menţine identitatea în ciuda tuturor sc-imbărilor. era să "e.. permanent.. 0oezia reprezintă pre"inp@.un$em ast#el la constatarea că devenirea 2ntru "inţă. . ci devenire 2ntru Gintă. fiinţa pe cale de a fi. a-solutul este aşa. <umai că "oarea este devenire 2ntru "inţă neo-ţinută. 0oezia poate fi acest orizont+ .. într-un sistem( şi a tinde către acel ceva0 a " 2ntru nu înseamnă a " 2n. A.( bunătatea fiinţei este de a cobori p nă la realităţile cele mai umile. 2n a#ară de "inţă şi devenire+ cel de devenire 2ntru "inţă.ul realului. Ea nivelul lui. 7. prima dintre ele poate descrie situaţia unui individ care a încercat să scrie un roman. ci 0oezia care abia prin el va dob ndi fiinţă+ -astfel..otul este devenire 2ntru "inţă / "oarea este aşa. n-a reuşit.deocamdată. mai precis devenirea 2ntru "inţă. evenirea 2ntru "inţă8 C #II6LA UI 19K96I>9 Pro-lema "loso"ei este. 7.. ci că. C M219E)E 2652E2II$ . lăs nd un g nd4+ b( 3&. va " "ind. 3@untem într-o lume4 / conc-ide 6oica / 3unde fiecare lucru contrazice #iinţa. ------------------in%0 #uvEntul ÎNTRU uneşte două semnificaţii" 2năuntru şi 2nspre0 ea reflectă tensiunea lui a " 2n ceva &într-un orizont. într-un proces continuu.a. ba c-iar a elaborat o sc-iţă a acestuia. At4ta vreme c4t "inţa este opusă devenirii. dar şi că e. 7.

V .istă fi este şi o devenire un timp devenire 2ntru al 2ntru "inţă . dar creaţiei.nu " 7nu este 2ncă80 . "entimentul rom4nesc al "inţei8 .timpul pare devenire. $o & nstantin 6oica. care a e..

p nă la )niversul însuşi. timpul unui e. de modul nostru de a percepe realitatea( sau su-iective &simple perspective sau modalităţi omeneşti de a înţelege e. timpul este o eternitate. de la particulele elementare. în sens larg. în general.os(.perienţa noastră. Momentele timpului / trecutul. 0roblema nu este aşadar dacă timpul e. problema timpului poate fi reformulată astfel" e ce există o să$eată a timpului1 în lucrarea 5niversul 2ntr/o coa. 1in această ultimă perspectivă. 9l fiind. cu bucle şi derivaţii. a " su#erit nu trece niciodată. 2amenii au fost însă întotdeauna fascinaţi de ideea revenirii ciclice a tuturor lucrurilor sau de posib)itatea călătoriei 2n timp. @paţiul şi timpul au fost considerate drept determinaţii fundamentale.istenţei. El cur$e.istă nici 2ntr/un loc anume.are omenească pe care să n/o dis/ tru$ă 2n cele din urmă timpul. timpul nu are #arm. &$icero( . 3pe care poţi merge înainte. 9ste vorba de o caracteristică a tot ceea ce e. a vorbi despre trăirea sau perceperea timpului presupune implicit e.istenţei &st ngadreapta.E<cA ' @0ALI) UI 5IM0 >>r 0roblema timpului 6e putem întreba nu numai ce e. cum sunt spaţiul.istă.istă în mod real numai în măsura în care ocupă un loc în spaţiu. modatit ţi ale e.istă. ireversibil. ci asemenea unei căi ferate.istă. independente de orice fel de conţinut( sau relaţii0 d( dacă sunt omo$ene &toate 3părţile4 lor fiind asemenea( sau etero$ene.impul este prea lent pentru cei care aşteaptă. @paţiul este o înlănţuire de 3locuri4.amen ar putea trece foarte greu(. atunci c nd susţinem un e.ă de nucă. şi ale fiecărui lucru. în faţă-în spate. &Eeon %loS( <u există nici o reali. în acest sens.istă. nici 2ntr/un moment anume. &9uripide( A su#eri trece. iar noi trecem. pe de o parte. 1istincţia dintre timpul obiectiv şi cel subiectiv este intuitivă. într-un moment determinat. iar timpul prin categoriile succesiunii &înainte-după( sau duratei &mai mult-mai puţin(. 9ste posibil c-iar ca în situaţii similare curgerea timpului să fie trăită diferit de persoane diferite &pentru cineva care nu ştie. prea scurt pentru cei care săr-ăto/ resc. prezentul şi viitorul / indica aşanumita să$eată a timpului+ el curge într-un singur sens. iar timpul o succesiune de momente. prea lun$ pentru cei care se pl4n$. ne vom referi la dimensiuni şi trăsături ale e. prea iute pen/ tru cei care se tem. pe de altă parte.istenţei. &Rilliam @-aTespeare( Omul nu are port. determinarea. dincolo de timp şi spaţiu &transcendent(.amen(. independent de modul nostru de trăire sau de cunoaşterea noastră.istenţa obiectivă a acestuia. Ste"?en 8aLAin= propune o imagine alternativă asupra timpului" acesta nu este asemenea unui 3şuvoi continuu4 sau ca o linie care duce într-un singur sens. spaţiul este înţeles prin categoriile coe. sus-. comună" uneori timpul curge mai repede &de pildă. se poate vorbi de c teva tipuri mai importante de problematizare" a( dacă sunt o-iective &independente de e. ar pentru cei care iu/ -esc. >uinele cetăţii 1eva * $rezi că să$eată timpului îşi pune amprenta pe toate lucrurileA h Cel mai iscusit 2nvăţător este timpul. dinspre trecut spre viitor.istă ceea ce e. 6umai despre 1umnezeu se poate spune că nu e. &Eamartine( 130 .EMB".istă.istenţa(+ b( dacă sunt realităţi aflate 2n noi sau 2n a#ara noastră0 c( dacă sunt su-stanţe &realităţi de sine stătătoare. alteori mai încet &c nd aşteptăm pe cineva(. dar te poţi şi întoarce la o staţie anterioară de pe aceeaşi linie4. 0e de altă parte. $u referire la spaţiu şi timp. ordinea. ci dacă noi putem şti vreodată ce este timpul 2n sine. de ce e. timpul. în orice loc şi în orice timp şi. ci şi cum e. 1espre ceva se poate spune că e.

spre a exprima un cuv4nt despre el1 ar ce spunem noi mai #amiliar şi mai cunoscut.istă acum. dec4t timpul1 Fi. timpul este aseme/ Aplicaţii nea unui curs de apă. dacă ar fi mereu prezent şi nu ar trece în trecut. Este un $a. dar.5paţiu $i timp $9 9@59 (MPUL3 emiur$ul 7. care este mereu prezent+ d( sufletului i-a fost dat să simtă 3înt rzierile4 şi să le măsoare+ e( cele ce sunt nu pot fi dec t prezente+ despre cele care au fost sau vor fi nu se poate spune că sunt.e de cursul principal. $rezi că asemenea clipe sunt 2n timp sau 2n a#ara timpuluiI . este şi va fi. păm4nt.oncţiunea 2napoi. păsări. indic nd premisele şi consecinţele sale" 30rezentul însă. Augustin. care sunt asemenea unor 3fulgere de absolut4 sau unei 3pulberi de eternitate4.urul tău.. o #antomă. poate distru$e viitorul. pe care.. iar dacă aş vrea să explic cuiva care mă 2ntrea-ă. 2nţele$em c4nd au. Căci noi spunem a fost. în care 3stăm de vorbă cu 1umnezeu4.otuşi.istă nimic în afara ta şi nu se înt mplă nimic în .. #ără a le sc3im/ -a. ar el nu poate acţiona.8 in c4nd 2n c4nd. . nici ceea ce a trecut+ b( în fapt. nu ar mai fi timp. la cea mai mică modi#icare a ceva.ista nu e. Este un exilat al timpului. $um ai putea măsura această perioadă de timpA )nii g nditori vorbesc de 3clipe privilegiate4. cu 2ncredere a#irm că ştiu că dacă nu ar trece nimic. o ştiu. i$nor4nd e#ectele acţiunilor lor. timp al #i.unaios8 Căci ce este timpul1 Cine ar putea să explice acest lucru uşor şi scurt1 Cine ar putea cuprinde c3iar cu cu$etul acest lucru. nu ar exista timp trecut şi dacă nu ar veni ceva.ă. 2n acelaşi timp. 7. e. în care irumpe o altă realitate. &Alan Eig-tman( +. in orice ca.icianului.8 Atunci c4nd un călă/ tor din viitor tre-uie să vor-ească. &@f. c4nd vor-im. ned4ndu/ne seama. nu vor-eşte. Atunci c4nd se 2nt4mplă ast#el.. le atri-uim 2n mod $reşit existenţei veşnice. nici mai t4năr prin trecerea timpului0 şi nici nu a #ost c4ndva. 2n timp ce a fost şi va fi se cad a ti enunţate despre devenirea ce se des#ăşoară 2n timp0 căci acestea sunt mişcări. timp al oamenilor..ent. #ăc4nd . nu ar #i timp viitor şi dacă nu ar exista nimic. ci totul este creat de 1umnezeu.ea. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. &@f.. vreo pertur-aţie cosmică va #ace ca un p4r4u al timpului să se 2ndepărte. Imaginează-ţi că o vreme nu faci nimic. Augustin( 9laborează un minieseu despre realitatea timpului în concepţia @f. av nd în vedere următoarele" a( nici ceea ce va e.istă numai prezentul" prezentul din cele trecute &amintirea(. nu ar ti timp pre. ci sc4nceşte. inert. ci eternitate4.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. un 2nveliş #ără su#let Fi/a pierdut personalitatea. 2nainte de naşterea cerului. nimic nu trece. oameni R prinşi 2n a"uentul despăr/ ţit / se tre.im acest cuv4nt c3iar c4nd altul vor-eşte.esc uneori duşi -rusc spre trecut. nu existau .oate acestea sunt părţi ale timpului şi at4ta fost c4t şi va fi sunt #orme născute ale timpului. 7. ce pot acţiona după dorinţă. 2i invidia. 2ntr/o vor-ire adevărată. luni şi ani0 emiur$ul insă a #ăcut ast#el 2nc4t ele să apară odată cu alcătuirea universului. Augustin. a #ăcut după modelul eternităţii statornicite in unicitatea sa o copie care veşnic se mişcă potrivit numărului / adică ceea ce noi am denumit timp. &0laton. 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. nici nu este acum şi nici nu va ti vreo/ dată 2n devenire. ...ă pe cei care trăiesc 2n propriul timp. a$oni. Analizează semnificaţia conceptelor timp al lucrurilor.ile şi nopţi. că nu e. uit4nd viitorul. Ce este deci timpul1 acă nimeni nu mă 2ntrea-ă. Căci. Con#esiuni8 2n această lume. @unt clipe rare. pe c4nd ceea ce este veşnic identic şi imo-il nu poate deveni nici mai -ătr4n.8 in timp ce or4nduia universul. nu ştiu. Nnţele$em c4nd spunem acest lucru. . numai este i se potriveşte.. scoate sunete torturate. prezentul din cele viitoare &aşteptarea( şi prezentul din cele prezente &vederea acestora(+ c( în eternitate. Căci. timp al orolo$iilor. este o-li$at să "e martor la evenimente #ără a lua parte la ele.

. !H<:( / fizician şi eseist american.1icţionar BloR9 Leon &!:<8-!H!G( / poet şi eseist francez. Lamartine9 Al"?onse de &!GH=-!:8H( / poet şi politician francez. Li=?tman9 Alan &n.

* 5impul--avuz" X accentul cade pe viitor+ X timpul este înţeles ca o ascensiune fără limite+ X clipa următoare este o înălţare faţă de ceea ce este sau a fost. în special abordările fizicii.istă numai ca relaţii între lucruri" timpul este 3ordinea succesiunilor4. LeibniD9 timpul şi spaţiul nu sunt realităţi de sine stătătoare. F. 1eci nu e. acestea fiind considerate fie realităţi de sine stătătoare &substanţe(.EMB". principiul raţiunii suficiente guvernează doar acţiunile omeneşti.istente şi sc-imbătoare nu e. solo nurnero8.ErlcA @tPF 5impul absolut şi timpul relativ încă din Antic-itate. discernabile. decandenţă+ X clipa care vine este oarecum inferioară celei precedente+ X timpul este un mediu de 3fatală pervertire. 1in această perspectivă. fără nici o legătură cu ceva e.. dregradare şi destrămare4+ X semnificaţia lui este aceea a unei îndepărtări continue in raport cu un punct iniţial. * 5impul-cascadă" X accentul cade pe dimensiunea trecutului+ X timpul înseamnă cădere.istă sau este într-un anumit fel( şi princi/ piul indiscerna-ilităţii &două entităţi care au toate trăsăturile identice sunt două numai ca număr. timpul/casca/dă şi timpul/ Ouviu. 133 .tern4. prin care să se măsoare precis timpul4.istenţa 6econdiţionatului" întreb ndu-ne dacă poate e. în al doilea r nd.istenţelor4. $onsiderăm ipotetic că spaţiul est. . care este măsura 3sensibilă şi e. s-au diferenţiat două modalităţi de înţelegere a spaţiului şi timpului. al unor clipe 3egal de preţioase4. 9l argumentează prin reducere la absurd 3netemeinicia părerii4 celor care îşi imaginează spaţiul ca pe ceva absolut" !. iar spaţiul 3ordinea coe.istă. înseamnă aceste două 3locuri4 sunt diferite.. aşadar spaţiul nu este absolut Argumentul lui Eeibniz se bazează pe două supoziţii fundamentale" principiul raţiunii su#iciente &pentru orice obiect trebuie să fie o raţiune suficientă pentru care acesta e. zi. $ele două perspective s-au confruntat cu deosebire în epoca modernă. 0rin urmare. 1umnezeu poate acţiona fără o raţiune suficientă &ceea ce Eeibniz respinge categoric(.ont şi stil. sunt indiscerna-ile. ca oră. <. ne întrebăm de fapt dacă Absolutul e. 8.iste nici o mişcare egalabilă. 1eci ipoteza este incorectă. 5împul-cascadă în lucrarea Ori. însăşi voinţa divină / atotputernică. 2rientul în st nga 2ccidentului(. pot fi aduse următoarele obiecţii. 0roblema pe care o subliniază 6e\ton este aceea că este posibil ca noi să nu putem determina niciodată corect timpul absolut" 3este posibil să nu e. niciunul dintre punctele spaţiului nu diferă cu nimic de celelalte. realizată prin intermediul mişcării şi folosită în locul timpului 3adevărat4.ista un timp în care să nu se înt mple nimic. necondiţionată / este o raţiune suficientă" 1umnezeu nu poate fi constr ns de nimic din afară. se poate susţine că două entităţi diferite pot fi asemenea din toate punctele de vedere.+ absolut uniform. se poate spune că miza acestei probleme este e. Eucian %laga descrie cele trei ori.ternă4 a duratei. în fine. 1acă a creat lumea în acest fel.onturi temporale posi-ile ale inconştientului omenesc" timpul/ 3avu. nici timp. în al treilea r nd. 1impotrivă. care 3curge în mod egal.iste nimic în afara timpului însuşi. an. ?. (saac *eLton distinge între durată. )n răspuns afirmativ răm ne posibil cel puţin ca opţiune individuală. Acestea e. * 5impul-fluviu X accentul cade pe prezent+ X timpul este mediul unor realizări egale. 6ici 1umnezeu nu poate acţiona însă fără o raţiune suficientă. fie relaţii între lucruri. în care să nu e. în primul r nd. prin care înţelege 3timpul adevărat4. de pildă. în afara lucrurilor e. lună.@. pentru 4.istă nici spaţiu. devalorizare.istă nici o raţiune suficientă pentru care 1umnezeu ar fi creat lumea din punct de vedere spaţial altfel dec t a făcut-o &aşez nd. fără a ignora implicaţiile metodologice şi ştiinţifice. * $aută ilustrări adecvate pentru fiecare dintre aceste orizonturi ale timpului. şi timpul relativ.

după cum scapă fără îndoială şi posibilităţilor limba. dacă 1umnezeu ar fi creat lumea cu c teva milioane de ani mai devreme. pentru a-şi vedea nepoţii. A fost convins că ştiinţa este compatibilă cu religia şi că e. acă te poţi 2ndoi de oameni. %rance9 Anatole &!:<<-!H.i. o ordine a lucrurilor care există in acelaşi timp. de cel al întemeierii >omei sau de cel al apariţiei mamiferelor şi c-iar de cel al naşterii )niversului.oate se aGă in timp in ceea ce priveşte ordinea de succesiune. in timp ce mişcările oamenilor sunt imprevi.5pahiu $i timp C 5IM0)E UI @0ALI)E ABSOLU .istauA4 Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. 7. păstrează recreaţiile şi face ca timpul orelor de clasă să treacă mai repede+ apoi. &I. in spaţiu. &Isaac 6e\ton. laureat al 0remiului 6obel pentru literatură în !H. care să nu fi fost create de tineA @au cum ar fi putut trece dacă nu e. descoperite de el. aşa cum timpul este o ordine a succesiunilor.8( în !8:G. cu drept cuv4nt.@ O* &!8<. Eeibniz. 13' . Căci. dar #luxul timpului a-solut nu poate G sc3im-at. 2ntruc4t ele există 2mpreună. c nd 5u eşti Autorul şi Yiditorul tuturor secolelorA @au ce timpuri ar fi putut să e. Căci spaţiul exprimă. Eisurile lui Einstein8 (SAA# *.iate.<( / scriitor francez.!. 9lev fiind. c5pa 2n care şi/a luat rămas -un de la părinţi.tele de riiai sus şi selectează conceptele utilizate. ne dăm seama de ordinea aceasta a lucrurilor 2ntre ele.R. in ter/ meni de posi-ilitate. in clipa 2n care a primit această putere au trecut doar c4teva . Ge că mişcările sunt repe. a contribuit la inventarea şi dezvoltarea calculului diferenţial şi a celui integral. clipa primei pasiuni. 6u putem g ndi originea timpului4 &IlSa 0rigogine(. timpul mer$e 2nainte. Anecdotă )n copil primeşte de la 1umnezeu puterea de a scurta momentele neplăcute ale vieţii. clipa in care a #ăcut primul pas.ării. in ce priveşte ordinea aşe.8 Căci timpurile şi spatiile sunt ca şi c4nd ar G locurile lor Bnsele şi ale tuturor lucrurilor. Analizează următoarea obiecţie faţă de ideea că timpul este relativ" 31acă timpul nu ar fi dec t o ordine de succesiune a creaturilor. Esenţa lor este că sunt locuri şi este a-surd să se mişte locurile primare. acă oamenii stau ori meditea. a publicat lucrarea Principiile matematice ale GlosoGei naturale. indic nd premisele şi consecinţele sale" 36u ne putem g ndi la o naştere absolută a timpului. pentru a-şi vedea copiii cresc nd. el face la fel cu timpul studiilor universitare. $larTe(.. C4nd vedem mai multe lucruri 2mpreună.H( / filosof englez. Augustin" 3$um ar fi putut să treacă nenumărate secole pe care 5u nu le făcuseşi. "crisori către ClarDe8 C 5IM0)E A%@2E)5 O lume 2n care timpul este a-solut este o lume a consolării. 2ncete sau nule.ului şi imaginaţiei noastre.-!G..i-ile.istenţei sale pentru a se căsători. 1ar pro-blema de a şti Pc nd a început timpulQ se sustrage tot mai puternic fizicii.istă un 1umnezeu atotputernic şi atotştiutor care a construit lumea potrivit principiilor simple. Prin urmare. 7.ileI &după Anatole #rance( #larAe9 @amuel &!8GF-!G.iste.8 Fiecare ştie că undeva este 2nsem/ nată clipa 2n care s/a născut. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. Ia in considerare şi următoarele întrebări formulate de @f. 0utem vorbi de timpul naşterii noastre. #ără a se lua 2n considerare #elul lor de a exista..LA (C "ocotesc spaţiul drept ceva pur relativ.. #ără să se uite 2napoi.ă. în care a descris le$ea $ravitaţiei şi a creat bazele mecanicii clasice.. de timp nu te poţi 2ndoi. .i-ilă. &Alan Eig-tman. Principiile matematice ale GlosoGei naturale8 6 (MPUL +( SPA1(UL R.. ea nu ar fi fost totuşi creată mai devreme4 &@. acestea sunt locuri a-solute. ca şi timpul0 drept o ordine a coexis/ tenţelor.. mişcarea timpului este previ.oate mişcările pot G accelerate şi 2nt4r. se distin$e aceasta de măsurile sale sensi-ile. Prin urmare. Irăbeşte momentele următoare ale e. ar urma de aici că. pentru a ieşi la pensie. urata sau perseverenţa existenţei lucrurilor este aceeaşi.. împreună cu Eeibniz.

$r @paţiul şi timpul sunt forme a priori ale sensibilităţii In mod obişnuit. 0entru (mmanuel :ant9 acestea aparţin. 0rima se referă în mod e. noi cunoaştem numai #enomene. în acest caz. ca #orme sau condiţii a priori. In afara intuiţiilor sensibilităţii. )n obiect care nu este dat în intuiţie nu poate fi considerat real &pentru noi(. unele dintre . 0e de altă parte. nu ar mai fi însă necesare şi universale.terioară. ne reprezentăm obiectele ca fiind în afara noastră. nici proprietăţi sau relaţii ale acestora(. 3fără a ţine seama de structura sensibilităţii noastre4. August MacTe &!::G-!H!<(. modului nostru de cunoaştere. * Imaginează-ţi că liniile unei foi nescrise dintr-un caiet de matematică reprezintă o analogie pentru intuiţia a priori a spaţiului. @unt condiţii a priori. analizaţi următoarea întrebare" 5impul a priori este timpul anterior şi independent e. au reali/ tate empirică. fiind legate de 3orice e. Anterior oricărei observaţii empirice avem posibilitatea de a ne reprezenta lucruri 3unele l ngă altele4. cu privire la orice obiect care ne poate fi dat prin intermediul sensibilităţii( şi ideale dacă le considerăm în ele însele.terioară. spunem despre spaţiu şi timp c sunt dimensiuni ale e.tern.perienţei noastre legate de timp. e. ne sunt date obiectele. iar timpul intuiţia proprie simţului intern. nu putem şti cum sunt obiectele independent de modul nostru de cunoaştere.perienţei. 0e de altă parte. ci doar fenomenelor. nu lucruri 2n sine. noi nu putem cunoaşte lumea e. 1acă spaţiul şi timpul ar fi reale.istă obiecte în spaţiu. întruc t sunt obiecte ale intuiţiilor noastre.perienţă posibilă4. dar nu putem niciodată să ne reprezentăm un obiect care să nu fie în spaţiu. atunci asemenea propoziţii ar putea fi obţinute cu a. $u a. Imaginează-ţi apoi că o asemenea foaie este transpusă pe obiectivul unei aparat de fotografiat. @pre deosebire de spaţiu.perienţei.istenţei. nici timpul nu sunt concepte empirice. spaţiul face posibilă reprezentarea lucrurilor e.istă o intuiţie pură.EMB". ci modului nostru de cunoaştere. 13+ . $ea de-a doua presupune raporturi temporale &pentru a obţine numărul !. care ar putea fi determinate cu a. este timpul &ca lucru( in sine1 0rezentaţi colegilor un răspuns argumentat la această întrebare. 1acă vei folosi acest instrument pentru a vedea lumea e.EQcA >.locit la obiecte. conceptul Tantian al cunoaşterii prin e. cinci unităţi numărului G(. 1e pildă. care face posibilă reprezentarea lucrurilor în spapDu. noi adăugăm succesiv. Aşadar. în afara noastră. nici raporturile dintre acestea. este condiţia sau fundamentul anterior al acestor reprezentări. numai întruc t este o intuiţie pură. in sensul că nu sunt nimic dacă le considerăm ca aparţin nd lucrurilor in sine &nu sunt nimic pentru noi. @paţiul şi timpul sunt reale în legătură cu #enomenele &au valabilitate obiectivă. spaţiul şi timpul nu aparţin lumii reale.udecăţile noastre sunt adevărate în mod necesar şi universal.plicit la raporturi spaţiale. vei vedea lucruri 2n sine1 Kei vedea lucrurile în raporturi spaţiale independente de obiectivul camereiA Activitate de grup * în general.utorul e. Altfel spus. 0rin intermediul sensibilităţii. @trada 0entru Immanuel Mant. $onceptele noastre de spaţiu şi timp nu se aplică obiectelor ca lucruri 2n sine. care fac posibilă cunoaşterea noastră prin e. şi idealitate trans/ cendentală. deci în timp. timpul este o reprezentare care se află la baza tuturor intuiţiilor. Ambele sunt intuiţii pure. ne raportăm în mod nemi. 0rin urmare.terioare ca fiind 3unele l4n$ă altele4. respectiv sensibilităţii.4. Aşa sunt. în spaţiu. 6ici spaţiul.tern.utorul e. Aşa cum am văzut.perienţă. 6oi am putea g ndi că nu e. căci nu putem cunoaşte niciodată lucruri in sine.utorul simţului e. adică al lucrurilor ca o-iecte ale sensi-ilităţii &ca fenomene(..udecăţile" 3Einia dreaptă este linia cea mai scurtă care uneşte două puncte4 şi 3G c F ] !. în afara noastră. . 2rganizaţi pe grupe. în filosofia Tantiană a priori desemnează ceea ce este anterior şi independent de expe/ rienţă.perienţă presupune conlucrarea a două facultăţi" sensibilitatea şi intelectul. @paţiul este intuiţia proprie simţului e. fiind condiţii universale şi necesare modului nostru de a ne raporta la lumea e. de pildă.terioară.

indiferente la orice conţinut pe care ar putea să-! primească.primă fragmentul următor" 3Eocul şi timpul apar ca două vaste receptacole ale e.urnul cu ceas. adică nicio determinare a lor care ar! G inerentă o-iectelor insele şi care ar su-. din perspectiva concepţiei Tantiene. 5otalitatea acestor fiinţe care umplu timpul şi spaţiul cu fiinţa lor alcătuieşte firea sub cele două aspecte ale ei" PloculQ şi PvremeaQ+ şi această fire este primul obiect asupra căruia poartă înţelegerea rom nului asupra e. adică conditia su-iectivă a sensi-ilităţii. adică succcesiv. 1e fapt.unge cu greu. )neori se opreşte. !. nici pe acestea in raporturile lor reciproce.ista. 6ucrul din urmă. adică a intuirii noastre 2nşine şi a stării noastre interne. 9l ştie că acesta înaintează pentru unii mai repede. numai.. nici relative anterior existenţei lucrurilor cărora Be aparţin.istenţa aceluiaşi lucru în acelaşi loc4 &Immanuel Mant. @unt ceasuri pe care el nu le poate grăbi şi ceasuri după care abia se ţine. Alteori răbufneşte. s-a obişnuit să ia seama atunci c nd bătr nul ii dă fiecărui om ceasul lui.intă o 2nsuşire a vreunor lucruri 2n sine. care cuprind tot ce este. Aplicaşi Analizează următoarea obiecţie care a fost adusă concepţiei Tantiene" spaţiul şi timpul sunt reduse la două forme goale. poate #oarte -ine să ai-ă loc. Critica raţiunii pure8 C 5IM0)E $A I65)ILI9 A PHBOHB .ista.istenţei4 &Mircea Kulcănescu. nici n/ar putea G cunoscut şi intuit a priori prin . &Immanuel Mant.udecăţi sintetice. următoarea aserţiune" toate lucrurile sunt 2n timp1 Analizează comparativ concepţia Tantiană despre spaţiu şi timp cu cea pe care o e. timpul curge după voia acestuia. ne este posi-ilă o intuiţie externă.5paţiu $i timp C @0ALI)E $A I65)ILI9 A PHBOHB "paţiul nu repre. ca o determinare sau ordine inerentă lucrurilor 2nsele. Căci atunci această #ormă a intuiţiei interne poate G repre.impul nu este ceva care ar exista in sine sau care ar G inerent lucrurilor ca determinare o-iectivă şi care deci ar su-. Bar 2n al doilea ca. prin urmare a priori.entată anterior o-iectelor. c3iar dacă am #ace a-stracţie de toate condiţiile su-iective ale intuiţiei. aştept nd parcă zile mai bune. pentru toţi însă cu multă răbdare şi atent la toate clipele lor. 2n primul ca. indic nd premisele şi consecinţele sale" 36umai în timp. de e. @ig-işoara Ceasorm'carvl o "oveste 'es"re tim" 0e o uliţă îngustă.t * @crie şi prezintă întregii clase o poveste personală despre timp. $are este semnificaţia ideii Tantiene potrivit căreia 3posibilitatea sc-imbărilor nu poate fi g ndită dec t in timp.istenţa unui lucru într-un loc şi ine. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.F .. $u timpul. dar bun meşter şi priceput la măsurarea timpului. el ar G ceva care ar G totuşi real #ără un o-iect real. ca două cadre sau două vase. "paţiul nu este nimic altceva dec4t #orma tuturor #enomenelor simţurilor externe. Critica raţiunii pure8 .care. pot fi înt lnite într-un lucru ambele determinări contradictoriu opuse4 &cum ar fi. alerg nd at t de mult şi de repede înc t într-o singură clipă cuprinde o mulţime de ani. iar pentru alţii mai încet. deci a priori.care se pot produce toate intuiţiile 2n noi. dacă #acem a-stracţie de toate condiţiile su-iective ale intuirii lor0 căci.istenţelor particulare. imensiunea rom4nească a existenţei8. . * 0ropune o decodificare şi o inter- pretare a acestui te.emplu. Arată de ce nu putem susţine. su. $easornicarul este obişnuit însă cu ciudăţeniile lui. pe care se a. pe c nd timpul nu poate fi g ndit pornind de la sc-imbări4A '. 3e. dacă timpul nu este dec4t condiţia su-iectivă su. n/ar putea G dat anterior lucrurilor ca condiţie a lor. pe care aceste lucruri le umplu cu fiinţa lor. &Immanuel Mant. dim/ potrivă. Critica raţiunii pure8. Căci nu pot #i intuite nici determinări a-solute. se află atelierul unui ceasornicar bătr n.impul nu este altceva dec4t #orma simţului intern.

ut ndu-se de această scară.istenţei noastre viitoare. viaţa noastră ar fi un calvar. după moarte. cu scara virtuţilor. 0e de altă parte. ideea nemuririi este asociată.orii. @e pune nu numai problema relaţiilor cu ceilalţi.EXI TE!"A w* H4ul de #oc este o imagine specifică tradiţiei bizantine. deoarece e. ci şi. este posibil ca şi cerinţele morale să fie lipsite de sens. . sunt e. de cum trăim această viaţă. Info E#o#eea lui $hil%ameş /căutarea nemuririi I-ilgameş.istenţa lui păm ntească. dimpotrivă. )lterior. viaţa aici şi acum nu poate fi înţeleasă dec t în vederea vieţii de dincolo. de regulă. în această viaţă. ar însemna să nu ţin cont de ceilalţi şi de regulile moralităţii. e. 0entru a-! pedepsi.istenta unui Vudecător. 1ar zeii -otărăsc să-! pedepsească pe unul dintre cei doi eroi şi 9nTidu moare. $e rost are să fiu bun.istenţa noastră actuală este rezultatul întrupării sufletului nemuritor. una dintre ideile re$ulative ale raţiunii şi un postulat necesar al acţiunii practice &morale(. zeii trimit o fiinţă pe măsura acestuia. în cele din urmă. perspectiva asupra moralităţii şi a vieţii este radical diferită. I-ilgameş îşi aminteşte atunci de )tnapiştim. a moralităţii acţiunilor noastre. dar în timp ce se scaldă în apa rece a unei peşteri. în mod liber. cu talent. mai ales. 2 modalitate de argumentare este aceea bazată pe ideea că dacă nu ne-am respecta unii pe ceilalţi. limitată în timp. după moarte. identificată doar cu zilele 3vremii de acum4. în Antic-itate.primate. cei doi devin prieteni.ici ilu. după moarte. indestructibil. în mod necesar. şi. 0entru el. respectiv al nemuririi sufletului. >euşeşte să găsească pe fundul mării planta ce poate reda tinereţea. să coboare din nou în această lume şi. sufletele încearcă să urce spre cer a. I-ilgameş se întoarce la )ruT şi aşteaptă. puternic şi viteaz. un obiect faţă de care raţiunea omenească se declară neputincioasă. 0entru cel care crede că suntem nemuritori. 6umeroşi g nditori argumentează însă că. înţelegerea vieţii. ca fiinţe nemuritoare. respectiv limitele acesteia in timp. Mai mult. asociată.ista fără el. căruia trebuie să îi răspundă. problema e. cum ar spune ?omas 8obbes. străbăt nd apele morţii. 0laton a fost unul dintre cei mai puternici susţinători ai ideii că suntem nemuritori. ca să poată alege mereu 3viaţa cea mai bună dintre cele cu putinţă4. planta îi este luată de un şarpe. să îşi aleagă singur. puternicul 9nTidu.istenţa lui în cealaltă lume nu este nelimitată. Rene )escartes a argumentat că sufletul este nemuritor. * $are este semnificaţia eşecului lui I-ilgameş în căutarea nemuririiA !. cu e. dacă singura mea viaţă este aceasta. uneori. în epoca modernă. idealuri morale precum fericirea sau dreptatea etc. viaţa pe care o va duce în e. dar care este. omul care a supravieţuit 0otopului. (mmanuel :ant a argumentat că nemurirea este obiectul unei meta#i.ămr 0roblema nemuririi 5impul nu este numai obiect al discuţiilor abstracte despre e. fiecare suflet trebuie să înveţe să deosebească în general binele de rău. care depinde. în care nimeni nu ar fi liber sau fericit. Ea început duşmani. c-iar dacă. ci şi al celor care privesc viaţa noastră. dar cele cărora le lipsesc virtuţile necesare cad în r ul de foc. este regele cetăţii sumeriene )ruT. anterior acestui lucru. cerinţele morale sunt legitime şi trebuie să fie respectate. relaţiile dintre oameni. resemnat.8 . sunt privite diferit în funcţie de înţelegerea noastră ca fiinţe muritoare sau. el arată că sufletul dă seama. să trăiesc orice clipă.istenţială a omului. 0entru cel care consideră că viaţa este trecătoare asemenea unei clipe. modul în care tre-uie să fie trăită.istenţă. în Mitul lui Er. orice fiinţă umană &orice suflet(.Br. un -aos de nedescris sau. adun nd 3suferinţe de zece ori mai mari pentru fiecare faptă4 &rea( sau 3răsplată în aceeaşi proporţie4 pentru faptele bune. înţeleasă ca o pregătire pentru moarte şi pentru viaţa de dincolo.(. un om înţelept. care înc-eie dialogul Hepu-lica. 1in această perspectivă. un adevărat tiran. la un moment dat. s-ar putea întreba el. că este deosebit de trup şi că poate e. moartea. 3pentru fiecare nedreptate4. deşi avem o singură viaţă. teama de moarte şi setea de nemurire. aiciA Ar trebui să fac tot ce pot. In paginile Epopeii lui G3il$ameş &poem redactat probabil în secolele XKIII-XKII a. el fiind nevoit. un 3război al tuturor împotriva tuturor4. drama e. îi cere acestuia să-i dezvăluie secretul nemuririi. să-mi ofer orice fel de plăcere. de regulă.

ca şi cum nici nu s/ar G amestecat cu el de -ună voie 2n timpul vieţii. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în te. temeri. adică să 2nveţi a muri cu uşurinp2 / oare aşa ceva nu este tocmai o pre$ătire pentru moarte1 7. indic nd premisele şi consecinţele sale" .istă nemurirea sufletului. 7. ci l/ar G ocolit. &6iTos MazantzaTis( e te/ai $4ndi mai des la moarte dec4t la lun$ime de viaţă. pe de altă parte.M. trei.istă nici virtute şi deci totul e permis4 &#. atunci su#letul.2nr4urirea acestora. Gind 2mpre/ ună cu trupul. iar acest tot dispare odată cu ea. 2nţelept. suKe/ tul e nemuritor0 dacă suGetul e nemu/ ritor.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. sin$ur şi cu desăv4rşire curat1 7. de ce este nepercepti-il pentru simţuri. nemuritor. rămase din atin$erea şi 2mpreunarea lui cu trupul0 căci s/a #ăcut aproape de aceeaşi Gintă cu el din cau. 2ncaleci pe el şi te duce tocmai 2n viaţa veşnică. de po#tele şi plăcerile lui0 dacă su. părăseşte trupul #ără a ţări după sine nimic din ale acestuia.. ea este totul. pentru menţinerea universului.i că un ast#el de su#let se poate despărţi de trup. cred că iese 2n$reuiat cu părticele trupeşti. se duce spre ceea ce este asemenea cu el+ impercepti-il. e 2nţelept. . s#4nt. El e per#ect0 dacă/i per#ect. ieşind cu ast#el de 2nsuşiri din corp. şi doar prin GlosoGe cu putinţă de lămurit0 cre. pasiuni săl-atice şi orice alte păcate omeneşti. să se teamă.it.. ceea ce este tocmai o-iectul adevăratei GlosoGi. el va trăi o 2ntrea$ă veşnicie 2mpreună cu cei veşnici. $5-oma de Mempis( lumea 2ncepe şi se s#4rşeşte cu noi. ce se poate atin$e sau vedea.8 acă este aşa. &0laton. P3aidon8 Moartea e un -iet mă$ar.un$4nd acolo devine #ericit şi 2n a#ară de orice rătăcire. <u există dec4t conştiinţa noas/ tră.8 impotrivă. acest su#let s/a deprins să urască. poate. Analizează structura argumentativă a unuia dintre următoarele puncte de vedere."paţiu şi timp C @)#E95)E Ul 5>)0)E acă su#letul. neştiinţă. puternic şi drept0 dacă/i 2nţelept şi puternic. 1ostoievsTi..uns să creadă că nimic altceva nu există in realitate dec4t ce este trupesc.. Zean-VacWues >ousseau( 4. căut4nd mereu să se reculea$ă 2n sine. 9laborează un punct de vedere personal in legătură cu următoarea idee" 31acă nu e. a #ost 2nc4ntat de el.ov8.ocmai cum se spune despre cei iniţiaţi. totul e -ine0 dacă/i drept şi puternic. '/a 2n$ri. su#letul a a. Gind curat.. '/a iu-it. &9mil $ioran( acă umne. #ără 2ndo/ ială că ai pune mai multă silinţă 2n 2ndreptarea ta.eci de ani de viaţă nu 2n/ seamnă nimic pentru mine.. înseamnă că nu e. A. ceea ce -ea şi măn4ncă şi se #oloseşte de plăcerile amorului0 dacă.a convieţuirii şi $ri. de ce este numai inteli$i-il.ii pe care a purtat/o #aţă de trup. necurat şi ca unul care.ă. Fraţii Parama.8 acă 2nsă su#letul iese din corp p4n$ărit. ne2ntrerupt stăp4nit de această $ri.eu există. să #u$ă de ce este 2ntunecat pentru oc3i. dar sunt necesari.

. în mare c ştig ar fi cei păcătoşi" moartea i-ar c nd a elibera şi de corp. :em"is9 ?oma 'e &!?:=-!<G!( / călugăr romano-catolic.istăm4 &9picur(.loc de a scăpa de nenorocirile ce vor lovi în cei produce răi. ce nu ne b( 31acă sufletul este nemuritor. nu are nici o legătură cu noi. cel mai înfricoş ător 1icţionar )ostoievsAi9 %io'or Mi?ailovici &!:. dacă r u.i de el.istăm noi i ceea moartea nu e. pe care noi o numim viaţă. :aDantDaAis9 *iAos &!::?-!HFG( / scriitor grec. şi de suflet. autorul romanului Lor-a Grecul. şi de păcatele lor. în adevăr. suferinţ 9laborează un minieseu in care să prezinţi un punct de vedere personal în ă lipsită legătură cu relaţia dintre moralitate şi credinţa în nemurire. #iindcă însă sufletul este sosit.die vă aşteaptă de nu vă veţi îngri. emonii. noi nu mai e. în aşteptar e.2U . autorul romanelor Fraţii Parama. 1e aceea. Bdiotul.istă.ov. are nevoie de pregătire nu numai pentru aduce vremea aceasta. ci pentru vecie+ căci g ndiţi-vă niciun ce grozavă prime. iar c nd vine ea.at t c t e.a( 3$ăc dintre rele. Crimă şi pedeapsă. nu găsim alt mi.!-!::!( / scriitor rus. dat fiind că. moartea . de temei. nici altă m ntuire pentru suflet. nemuritor. autorul lucrării 5rmarea lui Qristos. moartea ar fi sf rşitul a tot. dec t să-l facem mai bun şi c t mai numai o înţelept cu putinţă4 &0laton(.

In plus. determinismul asociază 3starea prezentă a )niversului4 cu toate stările lui anterioare şi cu cele viitoare. ca neregularitate. dezordine se datorează faptului că nu putem vedea ordinea din spatele aparenţelor sau. în acest sens. temeiul.ă pentru alte e#ecte 7eveni/ mente8. care să nu poată fi prezise în principiu.trem de neregulate. observăm că e.istă o deosebire între cauzalitate şi determinare" a fi rezultatul acţiunii unor cauze nu înseamnă. înt mplare. unele sisteme fizice sunt de tip nori. 3viitorul coe.istă cu trecutul4. nu putem spune că un eveniment oarecare este nedeterminat. determinismul este o teorie a ordinii universale. :arl Po""er argumentează că determinismul este o concepţie de origine religioasă şi că ideea lui intuitivă este aceea a lumii ca peliculă cinemato$ra#ică. e. în acest moment putea fi prevăzută încă din primele secunde ale )niversului. a putea fi prevăzut. 3este fi. av nd ca nucleu ideile că tot ceea ce se 2nt4mplă este re$lat de le$i necesare şi că orice eveniment poate G 2n principiu prevă. dar nu am putea prevedea ideile următoare. ar însemna că )niversul nu este determinat. succesiunea. o-li$ativi/ tatea. procedăm iarăşi..alităţii+ orice eveni/ ment 7e#ect8 este re. 1iferenţiind sistemele e. pe această pagină. . $reatorul lumii &3producătorul filmului4( cunoaşte în mod cert viitorul.4 &Marl 0opper( 6oi sin$uri am #ost cei care am inventat cau.istă cel puţin unele evenimente care nu pot fi prevăzute.e şi o cau. invers. în principiu.: . norii. în mod necesar. cu alte cuvinte.ele lor.istă ar fi o cunoaştere perfectă" totul.EMB". in c3ip de 9lucruri 2n sine:. insă dacă am cunoaşte toate cauzele şi evenimentele care au acţionat p nă în acest moment şi am avea o capacitate de analiză desăv rşită. un anumit mod de înţelegere a cauza)tăţii. ca şi trecutul4. de sistemele uniforme. le$ea. &@eneca( cunoaştere. determinismul nu poate fi niciodată negat" întruc t cunoaştem toate cauzele sau toate evenimentele anterioare. adică ploile. ci şi că acestea pot fi cunoscute &deduse( înainte de a avea loc sau. reci/ procitatea. orice eveniment trecut sau viitor" în Ilm.act în acelaşi sens. astfel înc t o cunoaştere a tuturor forţelor care acţionează şi a tot ceea ce e. din orice moment al timpului. într-un asemenea univers nu e. orice spectator ar putea cunoaşte. 0rin apelul la o asemenea 9Principiul determinismului. este rezultatul unei cunoaşteri insuficiente a tuturor cauzelor. Principiul indeterminismului. precum am #ăcut 2ntotdeauna. 1e altfel. e. li-ertatea.ultatul unor cau. nu se produc la 2nt4mplare+ şi ele au cau. la un moment dat. #lăcările vărsate de craterele vulcanilor. ar putea fi cunoscut. astfel spus. în eseul Bndeterminism şi li-ertate umană..8 oric4t de -ruşte ar".at. A spune că )niversul în care trăim este determinat înseamnă a accepta.trem de predictibile &numite ceasornice(.ă /. relativitatea.ut. 1eterminismul este.EQcA ' 1959>MI6I@M)E @!e 1eterminism şi indeterminism 1eterminismul oferă o imagine asupra e. dezordonate. că dacă ştim efectele putem stabili cauzele lor. pe scurt toate cele la care suntem mar/ tori 7. afirmaţia c orice eveniment este inevita-il transformă determinismul în #atalism. toţi norii sunt ceasuri. #undamentul determinismului este principiul cau. ordonate. &#riedric. 1acă citim acest principiu în mod 3negativ4 / nu este posi-il ca să se 2nt4mple ceva #ără nici un #el de cau. ţinta0 iar c4nd introducem şi amestecăm 2n lucruri această lume de semne născocite de noi 2nşine. $eea ce putem considera. că e. In formularea sa clasică. şi anume mitologic.ordonate şi mai nere$ulate.6ietzsc-e( h C3iar #enomenele care par a #i cele mai de. mai mult sau mai puţin impredictibile &numite nori(. faptul că înşiruirea acestor litere. trăsnetele. care subliniază nu doar faptul că o cauză tre-uie să aibă anumite efecte.ele.$uduitu/ rile cutremurelor.istenţei ca întreg.istă fenomene neregulate. de pildă. 0opper redă ideea de !. numărul.

există in umne. )n determinist ar putea argumenta că imposibilitatea respectivă este o caracteristică a cunoaşterii noastre. asupra lumii.istă 3evenimente fără cauze4.amenul.primă ceea ce putem noi spune despre ea4 &6iels %o-r(. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. Pe lume nu există nimic 2nt4mplă/ tor.is 9constr4ns:. imprevizibil. că arată cum este lumea reală.ă 2n mod necesar un e#ect0 2n ca. Cunoaşterea e#ectului depinde de cunoaşterea cau. ideea că unele evenimente nu sunt prestabilite în toate detaliile. ci de ignoranţa noastră.istă dec t două posibilităţi" sau voi lua e. ea ar G destul de vastă pentru a supune anali. la un moment dat.e un e#ect.ă in natură şi situaţia respectivă a lucrurilor ce o compun. In concluzie. mai ales.ul in care cau/ . &0ierre-@imon Eaplace. Bndeterminismul. fie că voi pica.istă procese fizice care nu pot fi analizate în termenii relaţiilor cauzale &de pildă. Eseu GlosoGc despre pro-a-ilităp8 `<cea Gintă va G numită 9li-eră:. procesul dezintegrării unui neutron este un proces spontan.( / fizician !.G( / matematician şi astronom francez. a spune că nu sunt astfel nu ţine de natura lucrurilor. dacă pe de altă parte.ă a celei care va urma. $omentează următoarea aserţiune" Ygomotul produs de o colonie de pinguini din Antarctica poate genera o cădere a cotaţiilor la %ursa din 6e\ forT. . deci nu are nici un rost să învăţ. care există in virtutea sin$urei nece/ sităţi a naturii sale şi e determinată la acţiune numai de ea 2nsăşi0 9nece/ sar:. 1icţionar danez.plicaţie cauzală. atunci este cu neputinţă să urme.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. în acest sens. ci totul este determinat de nece/ sitatea naturii divine ca să existe şi să acţione. 6ucrurile n/au putut G produse de umne. a unor evenimente care se desfăşoară accidental.e 2ntr/o #ormă certă. s-ar putea spune că mecanica cuantică arată doar că e. Eaplace. O inteli$enţă care. #ie că voi lua e. sau voi pica. ar 2m-rătişa in aceeaşi #ormulă mişcările celor mai mari corpuri din 5nivers.entă a universului ca e#ectul stării sale ante/ rioare şi drept cau. fi.ă dată urmea.eu şi nimic nu poate exista şi nu poate G conceput #ără umne. ca şi trecutul. 5rebuie observat că determinismul nu poate fi respins prin indicarea unor fenomene pentru care nu poate fi dată o e. ar cunoaşte toate #orţele care actionea. care nu pot fi stabilite dinainte.ent in #aţa oc3ilor ei.i#ii ultime asupra realităţii. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3#izica nu ne spune cum este natura. ci e. în favoarea cărora nu pot fi aduse în fapt argumente constr ngătoare. 9l contestă însă această imagine. O $ea mai importantă manieră de a respinge determinismul este indicarea unor 2nt4mplări pure. se poate susţine că determinismul &doctrina că orice eveniment este prestabilit( şi indeterminismul &doctrina că unele evenimente nu sunt stabilite. %o-r. cauza acestui proces rezidă în însăşi natura particulei respective. 0ierre-@imon &!G<H-!:. ar ` pre. * Analizaţi fragmentele de mai sus din Etica lui @pinoza şi prezentaţi un punct de vedere privind concepţia lui despre determinism. 6iels &!::F-!H8.ei aceste date.ate dinainte( sunt supo.a nu/i dată.@pinoza( Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în te. în instabilitatea acesteia(. &%aruc. nu implică neapărat aserţiunea că e. Analizează din perspectiva teoriei determinismului următorul argument" 6u e.amenul. şi viitorul. înseamnă că a fost scris să fie aşa. înc t noi nu le putem înţelege sau că.ei şi o implică. de fapt.eu.H .re-uie să considerăm starea pre. ca şi pe ale celui mai uşor atom0 nimic nuar" nesi$ur pentru ea.plică felul de a fi al lumii.eu 2n nicio altă #ormă şi nici o altă ordine dec4t aceea in care sunt produse. ci. pentru care nu pot fi indicate anumite cauze+ un determinist ar putea spune însă că înlănţuirile cauzale care determină acest proces sunt at t de comple. va G numit tot ceea ce este determinat de altceva să existe şi să Ge in acpune 2ntr/un mod cert şi determinat intr/o cau.ot ce există. sau mai -ine . C 0>I6$I0I)E 1959>MI6I@M)E)I .e. 1eterminismul nu pretinde doar că e.-eterminismul bază a determinismului prin teza" toţi norii sunt ceasornice.

dacă determinismul este adevărat.<(. atunci ar putea deduce orice stare a )niversului.ice. totul poate fi prezis. trebuie ca unele entităţi nonfizice să fie instrumente reale pentru acţiunile noastre şi pentru sc-imbarea lumii. Am avea cel mult o responsa-ilitate cau. ori libertate(+ b( determinismul şi libertatea sunt compatibile &şi determinism. 5rebuie să fim. cu at t mai indeterminată devine poziţia+ X această situaţie nu depinde de eficienţa instrumentelor de măsură. ci condiţiile pur #i. aşa cum s-ar părea. c-iar dacă suntem fiinţe determinate.al este că ea ne conduce Ba a spune+ 9 esi$ur / aşa tre-uia să se 2nt4mple:. că orice operă ar putea fi realizată e. în fine. consecinţe ale determinării universale. cu at t mai indeterminată &incertă( răm ne viteza sa+ X cu c t se reuşeşte mai precis determinarea vitezei. principala implicaţie a determinismului este de natură epistemologică" într-o lume deterministă. pentru mulţi g nditori. 0entru incompatibilişti.ală &noi fiind cauzele imediate ale propriilor acţiuni(.aţi4 de ţeluri. în acelaşi timp. dacă totul este determinat. planuri. in principiu. decizii. 0e de o parte. valori etc. citind istorisirea construcţiei sale etc. * 9ste cunoscut şi ca principiu al incertitudinii+ X cu c t determinarea &măsurarea( poziţiei unei particule elementare este mai precisă. 2nsemnări postume8 1irT van %aburen &!FHF-!8. 0entru compatibilişti. în legătură cu relaţia dintre determinism şi libertate e.EQcA @B. etc. 1acă cine va ar cunoaşte starea întregului )nivers la un moment dat şi legile cauzale care guvernează tot ceea ce se înt mplă. 0e de altă parte. respectiv toate g ndurile.8 Ceea ce este ademenitor in cercetarea de tip cau. Bn timp ce ar tre-ui să $4ndim+ putea să se 2nt4mple aşa şi 2n multe alte #eluri. 1'0 * . dar nu şi o responsa-ilitate morală &nu am putea fi traşi la răspundere sau răsplătiţi pentru acţiunile noastre(. &Eud\ig Rittgenstein. suficient pentru a ne considera fiinţe libere şi responsabile. şi libertate(.EMB". :arl Po""er indică alte două implicaţii a-surde ale determinismului.. de fapt. 7. înlănţuirea deterministă a tuturor proceselor din )nivers.istă însă două puncte de vedere diferite" a( determinismul şi libertatea sunt incompatibile &ori determinism. deciziile. indeterminişti. 6 *A URA #AUJAL( W1(( Oamenii care intrea-ă mereu 9de ce1: sunt ca turiştii care st4nd 2n #aţa unei clădiri se uită in $3id 7.. fără a implica în vreun fel subiectivitatea noastră. sunt 2mpiedicaţi să vadă clădirea. Marl 0opper arată însă că indeterminismul nu este. acţiunile omeneşti etc.G de Rerner Beisenberg. 0 nă şi intenţiile noastre ar fi rezultatul determinării+ nu am putea decide sau face altfel dec t ceea ce decidem sau facem. 0roblema este aceea de a înţelege cum putem fi 3influenţaţi4 sau 3diri. deliberări. 6u argumentele raţionale sunt -otăr toare. intenţii. ca şi viitorul(. este un nonsens să vorbim despre moralitatea acţiunilor noastre.clusiv pe baza cunoaşterii legilor fizice.. nu putem fi în acelaşi timp fiinţe morale şi fiinţe determinate. anterioară sau viitoare. atunci susţinerea şi respingerea determinismului sunt efecte. Concert &detaliu( * $rezi că succesiunea notelor unei partituri clasice poate fi un model pentru înţelegerea succesiunii evenimentelor din viaţa realăA -ifo Princi"iul ne'eterniinării * A fost propus în !H.8 şi. dar. dacă lumea ar fi deterministă. In consecinţă. $u alte cuvinte. nu am fi responsabili de deciziile şi acţiunile noastre.. ne putem considera responsabili din punct de vedere moral. Implicaţiile determinismului Ea prima vedere. mai ales. ar însemna că noi nu putem crea nimic nou şi. totul poate fi cunoscut &trecutul. atunci nu suntem li-eri. spune el.

ician care este complet surd şi care nu a ascultat niciodată mu.urări exterioare ale vieţii lor ar G #ost di#erite+ dacă ar G m4ncat. că nu e permisă reducerea modurilor Ginţei la o causa prima.8 1ar nu e... carne de miel 2n loc de came de pui sau ar G -ăut ceai 2n loc de ca#ea. că există 2n aceste circumstanţe.. nici umne. nici el însuşi. să măsoare. să condamne Ginta noas/ tră. de/a-ia ast#el a #ost resta-ilită inocenţa devenirii. J !.istă nimic în afara întreguluiD / Că nimeni nu mai e #ăcut responsa-il. Bndeterminism şi li-ertate8 Conclu. că lumea nu e o unitate.6ietzsc-e. d( în aceste condiţii. 7. 6oi am inventat conceptul de 9scop:+ 2n realitate scopul lipseşte &. Ei -ine. că există pur şi simplu. să compare.alitate 2n sensul o-işnuit &0aul 1avies( XY<PSSSSS&mmm'. nici părinţii şi strămoşii săi.ia care pare să se impună 2n #aţa noastră este că explo. prin el nu se 2ncearcă atin$erea unui 9ideal de om:.. Analizaţi următoarele situaţii pe baza modelului" eveni/ mentul x este determinat 7presta/ -ilit8 2ncă din primele secunde ale 5niversului+ * nu e. căci asta ar 2nsemna să .. $rezi că este posibil ca o persoană să fie liberă să facă tot ce vrea. între acţiuni morale şi acţiuni imoraleA @e poate dispensa societatea de normele convieţuiriiA Argumentează. Fatalitatea Ginţei sale nu poate G desprinsă de #atalitatea a tot ceea ce a #ost şi va G.art sau Beet3oven. nici ca 9spirit:.. în fapt. trei elevi.istă cercuri pătrate+ * în această pagină se vorbeşte despre implicaţiile determinismului+ * peste c ţiva ani voi vorbi corect limba engleză+ * . timp. sau a unui 9ideal de moralitate: / este a-surd a vrea să/i rosto$oleşti #iinţa spre un scop oarecare. dar să nu aibă o voinţă liberăA Argumentează-ţi răspunsul.ia noastră+ * simbolul 3-Q4 este folosit în logica predicatelor pentru operatorul implicaţie+ * primul logician cunoscut nu este %aruc.. 2n realitate. autorul teoriei relativităţii..udece. atunci un #i.8 6imeni nu este responsa-il că este constituit 2n acest sens sau acest mod.ice+ spatiu. să spunem.eu.M9. &Marl 0opper. nici societatea. Amur$ul idolilor8 C $2UMA>)E 1959>MI6I@M)E)I #IYI$ acă determinismul G. a unui scop.8 <u a existat un 2nainte. 2n acest mediu am-iant. * 2rganizaţi-vă pe grupe de doi- Aplicaşi 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. mai putem distinge. nimeni nu este responsabil din punct de vedere moral.ică ar putea să scrie toate sim#oniile şi concertele compuse de Mo. c ? ] F+ * singurele fiinţe inteligente din )nivers trăiesc în gala. legitimeA 1acă totul este determinat..ia iniţială a #ost 2nsuşi 2nceputul tuturor lucru/ rilor G..@pinoza+ * nu cred că teoria coerenţei reuşeşte să e.udece..ic4nd locurile 2n care aceştia vor aşterne semne ne$re pe 34rtia lor liniată.art şi Beet3oven. !H<8( scriitor american. icţionar fizician şi )avies9 Paul &n.<77.instein9 Albert &!:GH-!HFF( /fizician. materie şi ener$ie. b( #iind astfel. 7..icianul nostru surd ar putea să #acă 2ncă şi mai mult+ prin studierea 2ndea. de Mo. G. el ar putea să scrie partituri care nu au #ost niciodată compuse. să condamne 2ntre/ $ul. 2n cele mai mici detalii.plice ce este adevărul+ * operele filosofului german Martin Beidegger nu se studiază în liceu+ * Albert 9instein a descoperit ecuaţia E X mc( deoarece în ziua respectivă nu a băut dec t ceai. suntem o parte din destin. El nu este consecinţa propriei sale intenţii. să compare.. orice acţiune umană este necesară. stările G..art sau Beet3oven0 şi aceasta studiind pur şi simplu. ■ !?! .ic este corect. Analizează semnificaţia următorului argument" a( 2rice acţiune umană &în sens larg( este determinată de o cauză.ice ale corpurilor acestora şi pre. 7..uns de atentă a corpurilor lui Mo. nu poate exista nici cau. într-o lume deterministă.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. dar pe care aceştia le/ar G conceput dacă anumite 2mpre. . să măsoare. nici ca senzorium. 8eisenber=9 @erner &!H=!-!HG8( / fizician german+ a pus bazele teoriei mecanicii cuantice. suntem 2n 2ntre$ / nu există nimic care ar putea să . Fi acolo unde nu există timp. a unei voinţe. c( 6ici un om nu acţionează în mod liber şi nu poate acţiona în alt mod dec t o face. 9laborează un minieseu în care să corelezi următoarele aserţiuni" a( totul este determinat+ b( totul e permis. &#riedric. de-abia aceasta este marea eliberare.( "untem necesari. sancţiunile sociale pentru actele imorale sunt 2. sau a unui 9ideal de #ericire:..eterminismul C A%@96LA >9@026@A%IEI5NLII Care poate G sin$ura noastră 2nvăţătură1 / Că nimeni nu 2i dă omului calităţile sale.

C. teolo$ia. Problema "rinci"iului 6 semnificaţiile principiului ontologic" * dimensiunile aristotelice ale principiului C relaţia dintre principiu şi lucruri. ideale+ Mant( . Problema &iinţei C #iinţă şi nefiinţă C distincţia dintre #iinţă şi devenire la 0laton" * #orme-lucruri sensibile+ * lumea inteligibilă-lumea sensibilă+ * relaţia dintre lucrurile-umbre şi modelele lor * Bdeea de Bine0 C semnificaţia aristotelică a #iinţei+ C devenirea întru #iinţă &$onstantin 6oica(" * modelul ontologic+ * precarităţile ontologice+ * distincţia dintre a exista şi a A. )eterminismul C semnificaţiile determinismului+ C ideea intuitivă a determinismului &Marl 0opper(+ C distincţia dintre determinism şi fatalism+ C importanţa principiului cauzalităţii+ C implicaţii ale determinismului" * omniscienţa+ * imposibilitatea apariţiei noului0 * relaţia determinism-libertate umană+ C critica determinismului * critica ideii de cauză+ * indicarea unor &2nt4mplări a-solute C indeterminismul. ((.istenţă şi devenire C problemele ontologiei+ C distincţia dintre ontologie şi metafizică+ C dimensiunile metafizicii aristotelice 7aitiolo$ia. (C. usiolo$ia.Hecapitulare = 9XI@596LA E 9. )(. S"aţiu şi tim" C problema timpului+ C categoriile spaţiului şi categoriile timpului+ C problema realităţii spaţiului şi a timpului * substanţe sau relaţiiA X disputa 6e\ton-Eeibniz * în noi sau în afara noastrăA X timpul şi spaţiul a priori =mmanuel C să$eata timpului. ontolo$ia8. timpul şi viaţa umană+ sensul vieţii C problema nemuririi.

.

spaţiul este asemenea unei propoziţii. 9ste absurd să vorbim despre o propoziţie care nu conţine cuvinte. Indică principalele probleme ale ontologiei.istă în ele însele4 &0laton(A G. . &. @paţiul nu este o scenă care poate fi plină sau goală. fiecare fir de iarbă şi fiecare rază de soare. F. în legătura ad ncă a tuturor lucrurilor4 &#riedric6ietzsc-e(. 9laborează un te. !F. ?.istă vreun înţeles pentru spaţiu care să fie independent de relaţiile dintre lucrurile reale din lume. av nd în vedere următoarele cerinţe" a( identificarea problemei pe care o abordează+ b( identificarea şi prezentarea soluţiei pe care o susţine autorul+ c( identificarea şi analiza argumentului prezentat în te. 0rin urmare. $are este semnificaţia filosofică a următorului te. fiecare prieten sau duşman. Argumentează pro sau contra" timpul nu este nimic altceva dec t imaginea determinată de evoluţia lucrurilor şi a noastră de/a lun$ul timpului.t 31acă raţiunea şi opinia adevărată sunt două genuri diferite. Analizează diferenţa dintre metafizică şi ontologie. 0rezintă şi analizează contribuţia filosofului rom n $onstantin 6oica la analiza relaţiei dintre #iinţă şi devenire. H. . Atunci ai să găseşti fiecare durere şi fiecare plăcere. !=. :. forme pe care noi nu le percepem. în care obiectele vin şi pleacă.tul. Analizează conceptul de principiu din perspectiva lui Aristotel. atunci cu siguranţă aceste realităţi. timp.t+ d( indicarea şi caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu problema respectivă+ e( analiza comparativă a celor două concepţii+ f( prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal. !?... fiecare speranţă şi fiecare eroare. <. 9laborează un eseu cu privire la 2mpli/ nirea omului din perspectiva concepţiei lui $onstantin 6oica despre #iinţă. Analizează comparativ abordarea platoniciană şi cea aristotelică a problemei #iinţei. nu răm nem cu o propoziţie goală. existenţă. Argumentează pro sau contra" 6umai #iinţa este. 9laborează un eseu în care să analizezi relaţia dintre să$eata timpului şi viaţa umană.t" 3Astfel. 9laborează un minieseu plec nd de la următoarele idei" 32muleD Kiaţa ta întreagă va fi întoarsă mereu ca un ceas de nisip şi se va duce iarăşi ca un mare minut al timpului.. 8. !<.t în care să foloseşti în mod adecvat conceptele" Fiinţă. ci cu nimic4 &Eee @molin.( 1acă eliminăm toate cuvintele. 9laborează un minieseu privind diferenţa dintre #iinţă şi devenire în concepţia lui 0laton. $omentează te. !. nu e. $iteşte cu atenţie următorul te. e. 9laborează un eseu liber cu privire la relaţia determinism-indeterminism-libertate. fizician american(.. ci doar le g ndim. p nă ce toate condiţiile din care te-ai născut se vor întoarce din nou în devenirea circulară a lumii.istă+ este numai un aspect al relaţiilor dintre lucruri. devenire. @paţiul nu este ceva rupt de lucrurile care e.Evaluare !. sc3im-are. !!.

trebuie să se bazeze pe cea mai fertilă filosofie a ştiinţei" abordarea pozitivistă formulată de Marl 0opper şi alţii. +tiinţă şi e"istemolo=ie $red că orice teorie ştiinţifică serioasă. în sensul că a e.. timpul şi spaţiul constituiau un cadru în care aveau loc evenimentele. vom avansa in complexitate şi ne vom aKa mereu 2n centrul unui ori. !H<. &@tep-en Ba\Ting( !?< Aplicaţii Identifică temele şi conceptele abordate în fragmentele de mai sus. fără să fie influenţate de ele. 2 teorie bună va descrie un cerc larg de fenomene pe baza unui mic număr de postulate simple şi va face predicţii bine definite.= de ani( a obţinut titlul de doctor în fizică la . o teorie ştiinţifică e un model matematic prin care se descriu şi se codifică observaţiile pe care le facem. 5impul era separat de spaţiu şi se considera că e o singură linie. aşa cum e observat de geamănul de pe 0ăm nt. 1eşi pare contrar bunului-simţ. dacă observaţiile sunt în dezacord cu predicţiile. &.( 9 uşor de conceput că timpul astfel definit. infinită în ambele direcţii.un$e la capă/ tul drumului. trece mai lent.3e Bi$ Ban$8.*8A@:(*4 &n. trebuie să aibă o valoare minimă sau ma. 5impul însuşi era considerat etern. 1atorită mişcării lui. şi-a pierdut vocea şi a devenit complet imobilizat. S .T E RD S C I P L I N A R I TAT E #IE2@2#I9 UI #IYI$A (*r @590B96BARMI6I. pe care a deţinut-o şi Isaac 6e\ton. în relativitatea generală.plozii4 iniţiale 7. nu numai in ştiinţă. &$el puţin in principiu. fie despre timp. $ompară această analiză a spaţiului şi a timpului cu cea filosofică. fiecare observator are propria măsură a timpului.ă de nucă Para'o5ul =emenilor în teoria relativităţii. teoria trebuie respinsă sau modificată. Ia v rsta de .. în anii !H8F-!HG=.ime. călătorul îşi va găsi fratele geamăn mai îmbătr nit dec t el. teoria supravieţuieşte testului.. este profesor la $atedra de matematică a )niversităţii $ambridge. &.ă laterală amiotro"că $u timpul.ă de nucă. a fost diagnosticat cu sclero.istă independent de univers sau unul faţă de celălalt 5impul şi spaţiul se definesc prin măsurători în universul însuşi &. a elaborat un model matematic privind originea şi evoluţia )niversului din momentul 3marii e. în !H8?.iste pentru totdeauna. . $onform acestei direcţii de g ndire. 5niversul 2ntr/o coa. $omunică prin intermediul unui computer care poate fi controlat cu mişcări ale capului şi globilor oculari.imă / cu alte cuvinte.. în practică. 1upă întoarcerea din spaţiu. în !H8. iar fratele său răm ne pe 0ăm nt. fiindcă asemenea valori ale timpului nu sunt definite. gradul de credibilitate şi moralitatea celor care fac observaţiile. publicată în !8:G. fie despre orice alt concept. studiată în lecţiile anterioare. relativitatea generală şi mecanica cuantică.ă creativitatea in toate domeniile.P8. im"ul şi s"aţiul 0rimul model matematic al timpului şi spaţiului ne-a fost oferit de Isaac 6e\ton în cartea sa Principia Mat3ematica. ar eu nu cred că ne vom opri vreodată+ dacă nu vom avansa in pro#un. deşi nu se poate demonstra niciodată că e corectă.. )nul dintre cei doi gemeni pleacă într-o călătorie spaţială deplas ndu-se cu o viteză apropiată de cea a luminii. timpul din nava spaţială. 0e de altă parte.( în modelul lui Isaac 6e\ton.ont al posi-ilităt#lor care se lăr$eşte. timpul şi spaţiul nu e.( 5rmărirea unei descoperiri ne alimentea. un număr de e. &.( >elativitatea generală combină dimensiunea timpului cu cele trei dimensiuni ale spaţiului pentru a forma ceea ce se numeşte spaţiu-timpul. respectiv observaţiile lui Ba\Ting despre teoriile ştiinţifice şi teoria #alsi5cationistă a adevărului a lui 0opper. acă am a. spiritul uman s/ar oGli şi ar muri..istat şi va continua să e. oamenii pun deseori la îndoială acurateţea observaţiilor.( 0e de altă parte... un început şi un sf rşit 9 absurd să ne întrebăm ce se înt mplă înainte de început sau după sf rşit.( #izician contemporan.perimente arată că în scenariul prezentat geamănul călător va fi cu adevărat mai t năr. 0rincipalele lui domenii de cercetare sunt cosmologia. în universul însuşi. ca de cale ferată. ceea ce duce la aşa-numitul paradox al $emenilor. 1acă predicţiile sunt conforme cu observaţiile.rinitT Qali.. Lucrări "rinci"ale> C"curtă istorie a timpului C5niversul 2ntr/o coa. care pot fi testate.

# @tudiind acest capitol vei reuşi+ să caracteri.area si re. Moartea lui "ocrate &detaliu( .e.■-+.F(.i di#erite $enuri şi stiluri de #iloso# are8 C să utifizezi discursul #iloso#ic 2n ela-orarea unui eseu+ C să participi la anali/ .olvarea unor situaţii de viaţă #olosind cunoştinţele şi metodolo$ia specifice fifosofiei. C t)`m VacWues-Eouis 1avid &!G<:-!:.

$icero menţionează. 0itagora vorbeşte despre trei categorii de oameni" sportivii &cei care caută să obţină glorie şi renume(. Acesta relatează înt lnirea dintre @olon. şi $resus. 0otrivit tradiţiei. răspunsul lui 0itagora la întrebarea lui Eeon. >eferindu-se la Vocurile 2limpice. consider ndu-se că fenomenele sunt determinate de acţiuni sau -otăr ri ale zeilor. cu privire la deosebirea dintre filosofi şi ceilalţi oameni. Ana. $itiţi enunţurile de mai . 0A>A1IIM9E9 #IE2@2#I$9 $ei mai mulţi istorici ai filosofiei identifică de-a lungul timpului trei paradigme sau modele e. ai 2ncetat să mai "i #iloso#. 0roblema fusese de. ai vizitat multe ţări datorită dorinţei tale de a vedea4. @e pare că prima menţionare a activităţii filosofice se găseşte în opera lui Berodot. 1iogene Eaertios afirmă că el 3a folosit prima dată termenul de filosofie. av nd gustul înţe-lepciunii 7p3ilosop3eon8. faima înţelepciunii 7sop3ies8 şi a călătoriilor tale a a.Br.a formulată în poemele -omerice. 2biectul cercetării filosofice este. numai că acolo era oferită o e. privirea de ansam-lu asupra acestor -ana/ lităţi este extrem de di#icilă şi de o imensă importanţă. regele ESdiei. Acest tip de activitate a apărut într-o colonie grecească din Asia Mică prin încercarea de a descoperi principiul tuturor lucrurilor sau ordinea care se ascunde în spatele -aosului aparent al evenimentelor din lumea sensibilă. unul dintre cei şapte 2nţelepţi ai Ireciei antice. adică un iubitor de înţelepciune4. consider ndu-se pe sine un filosof. $u alte cuvinte. 0aradigma ontolo$ică. Ana. 6i s-a spus că. întrebarea iniţială este acum" Ce pot cunoaşte1. >eprezentanţii Fcolii din Milet &5-ales.Br.plicaţie personificată. care i se adresează cu următoarele cuvinte" 32aspete al meu atenian. @fin. tiranul cetăţii 0-liunte. ea nu ne 2nvaţă #apte noi. înainte de toate. &secolul al Kl-lea a.emplare ale activităţii filosofice. . iar rolul de "loso"e primă revine teoriei cunoaşterii. Medicina vindecă -olile corpului.usculane. iar "loso"a eli-erea.FB6O"OFBA $9 9@59 #IE2@2#IAA 6AU59>9A #IE2@2#I9I 5ermenul p3ilosop3ia a apărut abia în secolul al K-lea î.ă su#letul de patimi. se defineşte în primul r nd prin raportarea la Fiinţă sau la ceea ce e. ca să se consacre cu ardoare cercetării naturii4. &secolul lui 0ericle(. R-ite-ead( Ceea ce descoperim in "loso"e este -anal.aminează cu luare-aminte ce se înt mplă acolo şi cum se petrec lucrurile4. în . naşterea filosofiei europene este legată de abandonarea soluţiilor mitologice şi înlocuirea acestora cu soluţiile obţinute prin activitatea raţiunii.imandru.uns p nă la noi.imene( sunt primii e. &A6.istă în sens deplin. de ideea că ceea ce este poate " cunoscut îndoiala privind posibilitatea unei astfel de cunoaşteri va sta la baza apariţiei paradigmei mentaliste sau critice. Aceasta nu poate fi despărţită de încrederea necritică a raţiunii in puterea ei de a cunoaşte realitatea aşa cum este. asta #ace doar ştiinţa.os. apoi identificaţi prezenţa filosofiei în viaţa Soastră.ponenţi ai acestui mod de g ndire. adevăratul creator al termenului este 0itagora. reprezentată mai ales de 0latan şi Aristotel. &1emocrit( Odată ce ai rămas satis#ăcut de c4teva idei primare. cunoaşterea însăşi. filosofii sunt cei care 3nu pun nici un preţ pe toate celelalte. descoperit la 1elfi * 2rganizaţi-vă în grupe de c te patru-cinci elevi.otuşi. &E Rittgenstein( 1'6 . de nişte postu/ late. v nzătorii şi cumpărătorii &cei care sunt împinşi de pofta de c ştig( şi 3cei care vin ca spectatori şi e. 0rin analogie cu aceştia.(.

@5IE)>I UI I96)>I 19 #IE2@2#A>9 9voluţia filosofiei evidenţiază sc-imbări şi interacţiuni. că ideea de stil s-a referit iniţial la consideraţii formale ale operei de artă.istenţei4.Br.perienţă sau ale acţiunii morale. Aristotel. stilul lucrărilor lui 0laton.ei sau criticii lim-a. ceea ce este real pentru noi. reprezentată de #iloso#ia ca speculaţie ultimă &Aristotel. determinarea a ceea ce poate fi e.Br.ionar/constructiv sunt atente 3îndeosebi la priveliştea globală a e. un curent sau o orientare filosofică(.( / filosof rom n.Br. 7Ecle. 0ericle &<HF<. @ecolul al K-lea î. e. 0itagora. perioadă în care a iniţiat o serie de reforme democratice.F î. Metafizica se va constitui mai ales ca Gloso"e transcendentală/ cercetare a condiţiilor de posibilitate. care se opune. orientat spre construcţii sistematice. Eimitele dintre propoziţiile cu sens şi cele fără sens pot fi stabilite numai în interiorul limba. #lonta. 0laton. întrebarea iniţială nu mai este nici $e este1. "tilul sintetic. Mircea &n. Aşadar.Br. ci realitatea care poate fi cunoscută de noi. 1iogene. respectiv stabilirii a ceea ce poate fi cunoscut. este diferit faţă de cel al operelor lui Aristotel.emplificată mai ales de #iloso#ia ca #ormă de cerce/ tare &Rittgenstein(.primare al unui autor sau al unei opere( şi. unii filosofi sunt reprezentativi pentru ambele genuri filosofice. 0otrivit concepţiei lui (mmanuel :ant9 fundamentală pentru această paradigmă. de regulă. lărgindu-şi treptat sfera.primat este anterioară determinării a ceea ce poate fi g ndit.Br. . 0entru Lu'Li= @itt=enstein9 filosofia este activitatea de clari#icare a $4ndurilor. $ioran(. pe de altă parte. In cadrul aceluiaşi gen.iastul. este diferit faţă de cel al operelor lui Aristotel. acestea fiind înlocuite cu întrebarea" $e pot să 2nţele$1 sau $e pot spune cu sens1 0rin urmare. rolul de ăloso"e primă revine anali. stilul lucrărilor lui 0laton. Bu-irea de umne.ului. Bume sau Mant 1upă cum se vede. 2n sine. 5radiţia îi atribuie descoperirea teoremei care îi poartă numele. pe de o parte.istă la g ndire. se diferenţiază de stilul analitic. Begel. ' 1emocrit &c. )rmătoarea sc-imbare de paradigmă a fost determinată de încercarea de a delimita propoziţiile cu sens de cele lipsite de semnificaţie. 0laton. de pildă.Br. 0rimul tip este reprezentat printre alţii de 5-ales. autorul lucrării espre vie#le şi 2nvăţăturile #iloso#ilor.( / orator şi om politic atenian+ conducător al Atenei între <<? şi <. 0armenide. prima sarcină a filosofiei este determinarea a ceea ce poate şi a ceea ce nu poate fi obiect al cunoaşterii noastre. Eaerfios &secolul al IB-lea( / scriitor grec.( / filosof şi matematician grec.!?( 1icţionar Idealism J tendinţa de a reduce orice e. Berodot &<:<-<.emplu. 6ietzsc-e.ului. lăuntrice4 ale tuturor creaţiilor culturale. 1escartes. între stiluri #iloso#ice diferite &trăsături particulare ce caracterizează modul de e. dar nu realitatea pur şi simplu. <8=-?G= î. ideii de sistem filosofic sau posibilităţii de a oferi o imagine generală asupra tuturor aspectelor realităţii.H î. 6oica( şi de #iloso#ia ca re#lecţie li-eră &0ascal. de e. în espre conştiinţa #iloso#ică. şi cultura #iloso/ #ică de tip ştiinţi#ic.. Beraclit.H î. Begel. !. iar cel de-al doilea de @ocrate.$e este Filoso#ia1 determinarea naturii şi limitelor acesteia şi abia apoi realitatea. este cunoscut sub numele de "ecolul lui Pericle. în cazul aceluiaşi gen.uinţă "a. 0itagora &F:=-F== î.( / istoric grec. supranumit 3părintele istoriei4. cele de tip analiticCritic au 3interesul aţintit mai ales asupra omului4.istă în mod real. a condiţiilor cunoaşterii prin e. Lucian Bla=a arată. inclusiv ale celor filosofice. în vreme ce filosofiile de tip vi. astfel înc t să asimileze însuşirile 3structurale. Eeibniz. aceluia o 2mparte după c3i-. de pildă. Aristotel. nici Ce putem cunoaşte1.eu este 2nţelepciunea slăvită şi cui vo/ ieşte El. între $enuri #iloso#ice diferite &determinate de trăsături generale ce caracterizează o epocă. Mircea %lonta distinge între cultura #iloso#ică de tip literar/artistic.emplu. !H?. de a afirma g ndirea sau spiritul ca origine sau temei pentru tot ceea ce e. de e.( / filosof grec presocratic.

.!U .

ştie că nu este înţelept. arta de a întreba şi de a răspunde obiecţiilor. a realităţii autentice. 0entru @ocrate.G-?<G î. Adevărul. 6e$ile. un călător aflat între două lumi. în acest sens. ivinul.( @ocrate şi-a pus at t de puternic amprenta asupra lui Platon. care îl smulge pe om din e. #ilosoful. P3aidros. In ambele ipostaze / iu-ire de 2nţelepciune şi artă a răsucirii R filosofia presupune desfacerea sufletului din lanţuri sau.ut 2ntr/un puţ. $a iubitor de înţelepciune. în primul r nd. Academia. nce/se.presie raţională a acestuia. minte aleasă şi su-ţire. dar că ii scapă ce se a#lă la picioarele sale şi2n. privirea ne răm ne aţintită în înalt. P3aidron. a oamenilor şi a zeilor. Atitudinea contemplativă. se împletea cu încercarea de a pune în practică înţelepciunea dob ndită. ci o lucrare divină. o iscusinţă. mai presus de orice c-ibzuinţă şi înţelepciune omenească. @pre deosebire de @ocrate. p3ilo / iubire. 0laton nu credea că filosoful este doar un simplu iubitor de înţelepciune" el iubeşte înţelepciunea. care ştia cum să trăiască şi. filosoful se situează între cei care sunt înţelepţi şi cei neînţelepţi. Parme/ nide. simţim cum ne cresc aripi şi ardem de nerăbdare să ne ridicăm în zbor. privind in sus şi cercet4nd stelele. filosofia era.e a d ( . O servitoare din .i te . @ocrate arată că datorită filosofiei. ştie aşadar că numai . Această nebunie este însă cel mai mare bun care a fost 3dăruit neamului muritorilor de către zei4. ci o pricepere. un mod de viaţă şi.istenţa cotidiană. o e. formă ce corespunde ideii că la adevăr nu a.3ales că. de a arăta cum se poate trăi înţelept.uvaios. altfel spus. urc nd treptat către locul inteligibilului. pe măsură ce se îndepărtează de opiniile părelnice şi de lumea devenirii. el este un pelerin. în plus. 0entru Platon9 această iubire. care s-a numit aşa deoarece se afla într-o grădină ce îi aparţinuse eroului grec Academos. ci acela care ştia să se comporte în viaţă. "oGstul.locitor între oameni şi zei. 6u este o nebunie profetică sau poetică.3eaitetos. Frumosul sau. ştiind că nu este în posesia ei. .racia. o artă de a trăi.6 . '/a luat. este o #ormă de ne-unie. o fiinţă ciudată sau c-iar un nebun pentru ceilalţi. 2pera acestuia din urmă are o importanţă cov rşitoare pentru întreaga fîlosofîe occidentală. numai el. &0laton( 1'8 . cu alte cuvinte. în al doilea r nd. depline.locitor între ei. poate înainta către aceasta.I FB6O"OFBA I96)>I UI @5IE)>I #IE2@2#I$9 `0r Iubirea de înţelepciune în g ndirea presocraticilor a dominat înţelegerea filosofiei ca iu-ire de 2nţelepciune &în limba greacă. at t c t este posibil pentru un om. detaşarea intelectului de simţuri şi de ceea/ce/se/vede şi îndreptarea întregului suflet către ceea/ce/este. a că. Hepu-li/ ca. 1ialoguri principale" Apolo$ia lui "ocrate.R . cum să înfăptuiască binele. despre care s-a spus. dar. iar nepăsarea care ne prinde faţă de lumea de aici dă celorlalţi temei să creadă că am fost robiţi smintelii. "e povesteşte despre .Br. tocmai această năzuinţă defineşte adevărata filosofic 9l subliniază natura daimonDă a iubirii de înţelepciune şi situarea transcendentă a înţelepciunii. năzuinţa de a privi cu oc-ii minţii Binele. cum că pune su#let să ştie ce se a#lă 2n cer. sop3ia / înţelepciune(. 0laton a întemeiat o şcoală. înc t în primele dialoguri ale acestuia este foarte greu să faci deosebirea între ce aparţine maestrului şi ce aparţine discipolului. ca năzuinţă spre ceva care niciodată nu poate fi atins în sens deplin. mai ales. este un mi. 0entru că nu putem. în dialogul P3aidros. . P(A O* &<.uru/i. Iubitorul de înţelepciune nu era cel care cunoştea multe lucruri. Astfel. la începdtul secolului al XX-lea. ştie că prin raportare la adevărata înţelepciune nu ştie nimic. tinde către aceasta şi.eul este 2nţelept 9l nu poate atinge niciodată înţelepciunea. că nu este dec t o notă de su-sol la #iloso#ia lui P la to&n A .ungem dec t graţie dialecticii. dintre muritori. atunci c nd privim frumuseţea de aici. silindu-! să-şi întoarcă privirea dinspre lumea sen/ si-ilă spre lumea inteli$i-ilă. #ilosofia nu viza o cunoaştere de dragul cunoaşterii. Banc3etul. peste picior. spre deosebire de cei neînţelepţi. aşa cum daimonul este un mi. este în posesia înţelepciunii. se apropie de episteme sau de cunoaşterea Formelor. 0laton a consacrat dialo$ul ca specie a discursului filosofic.

0rin urmare.. să îndrume spre virtute cetatea în întregul ei.. în sensul de condiţie a unei vieţi fericite şi bune./enuri $i stiluri )ilosoh@ce 0e de altă parte. acă.ei.( să nu fie păm ntesc şi aspru.e ast#el.. dar nu şi spre cealaltă. 2ncă de dinainte de a te cunoaşte mi s/a spus că eşti un om plin de 2ndoieli şi că 2i descum/ păneşti cu ele şi pe altii. în Mitul lui Er. <G< d(. filosoful are menirea să-i înveţe pe ceilalţi şi. la primele licăriri ale . Dicţionar 1aimon / &în mitologia greacă( fiinţă intermediară între zei şi oameni. pretutindeni. pentru ca să fie într-adevăr o cetate dreaptă. mai ales.itor.iliare4 de care se foloseşte pentru a conduce sufletul către ceea-ce-este.. străin #iind pe unde/ va.( totodată.perienţa ta de viaţă.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. ei trebuie să dea ascultare c rmuitorului4 7Hepu-lica. studiind şi paragrafele ?.8 pentru cetăţi şi neamul omenesc.. @ocrate subliniază. 5ite. ori cei ce sunt numiţi acum re$i şi stăp4ni nu vorGBoso#a autentic şi adecvat şi dacă acestea două / puterea politică şi Gloso"a / n/ar a. pentru cel care s-ar îndeletnici serios cu filosofia 3e. &#riedric. $ăseşti 2n ei nişte statuete de . apel nd şi la e. &0laton( @a dus la moarte cu liniştea cu care 7. nu numai ca 2n#ăţişare. de -ună seamă te/ar 2ntemniţa ca vră. 2l amorţeşte.loceşte între nemuritori şi muritori. lasă/mă să $lumesc puţin şi să/ţi spun că. şi să se apuce de filosofie.i mtunecată ca noaptea către . <:: a-<:H e şi F!G d din Hepu-lica şi prezintă. în timp ce altora nu li se cuvine să se atingă de filosofie şi &.a ta. acă ori #iloso#ii nu vor domni 2n cetăţi. 2n clipa asta simt că 2mi #aci #armece şi că mă copleşeşti cu vra. numit torpilă+ de cum se apropie cineva de el. prin firea lor. dar şi ca drumul său de aici într-acolo şi înapoi &. o ascensiune şi o revenire către ceeaCe/este. c t şi una colectivă" întruc t cunoaşte ceea-ce-este şi mai ales ce este Binele. nu va 2ncăpea contenirea relelor 7.6ietzsc-e( Aplica%ii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. în mod argumentat.. !?H . @tudiază paragrafele <:G e &parabola c rmaciului(. &0laton.. şi nici această or4nduire pe care am parcurs/o cu mintea nu va deveni vreodată posi/ -ilă.iua cea adevărată. filosofia este prezentată drept condiţie necesară pentru alegerea unei vieţi bune" dacă nu ar avea cunoaşterea binelui şi a răului pe care i-o oferă filosofia. am mintea şi -u. spre a vedea lumina soarelui.utorat şi nu mai ştiu ce să cred.. ci uşor şi ceresc4. în care @ocrate descrie dialectica şi 3elementele au. respectiv Mitul lui 9r de la sf rşitul dialogului. Cred că -ine #aci că nu vrei să părăseşti Atena şi să trăieşti pe alte melea$uri. filosofia are at t o finalitate individuală. ce este reptatea etc. Alcibiade" Eu sunt 2ncredinţat că "ocrate seamănă leit cu acei "ilenipe care 2i poţi vedea 2n atelierele de sculptură+ meşterii 2i 2nc3ipuie ţin4nd 2n $ură un #luier sau un #laut.8 a părăsit ultimul dintre co/ meseni -anc3etul. la un moment dat.. C #IE2@2#IA $A I)%I>9 19 a6L9E90$I)69 UI A>5N A >N@)$I>II Ci o 9răsucire a su#letului: de la o .. viaţa cea mai bună dintre cele cu putinţă4. argumentează pro sau contra următoarelor teze" 3unor anumiţi oameni li se cuvine. ai #ace lucruri din acestea. Aceasta a#irmăm că este #iloso#ia cea adevărată. ca să nu zicem cu totul detestabili4 şi devin 3nefolositori pentru cetăţi4. spre a 2ncepe o viaţă nouă.!-F<! din Hepu-lica. ci şi 2n alte privinţe semeni leit cu peştele acela de mare cu capul parcă strivit. adică viaţa care îl va conduce 3spre mai multă dreptate4. nu pot să scot o vor-ă. şi dacă numeroasele #iri care acum se 2ndreaptă spre vreuna din ele. şi să conducă in cetate.ele amorţite şi nu ştiu ce să/ţi răspund.un$e să coincidă. nu vor #i oprite să procede. ce este Adevărul. Hepu-lica8 Menon" "ocrate. Este toc/ mai ce/ai #ăcut tu cu mine acum. că unii dintre cei care se îndreaptă spre filosofie a. un punct de vedere personal in legătură cu această problemă. felul de viaţă potrivit+ dacă s-ar preocupa cum se cuvine de filosofie. sufletul nu şi-ar putea alege.ung 3ciudaţi de-a binelea.orilor. acesta va avea însă puterea de a deosebi 3viaţa vrednică4 de cea rea şi va putea să aleagă 3mereu. care mi.istă şansa nu numai ca el să fie fericit aici. înainte de a coborî din nou în această lume. 2nc4t mă simt nea. $ompletează imaginea asupra filosofiei. 2nsă dacă/i des#aci 2n două. Lin nd cont de trăsăturile filosofului şi ale filosofiei din perspectiva lui 0laton.

opera sa a fost o sursă de referinţă pentru filosofi şi teologi. dar mai bună însă niciuna4. #ilosofia sau iubirea de 2nţelepciune &gr. de realităţile determinate. sop3ia / înţelepciune( este o 3ştiinţă4 care are ca obiect anumite principii şi raţiuni de a O ale lucrurilor. sensibile.ica C Or$anon ! Etica nicoma3ică CHetorica C Poetica. ştiinţa. Aceasta din urmă.terior. care nu e. $ei cu e. aceasta întruc t 3adevărul nu poate fi cunoscut dec t prin raţiunile de a fi aleducrurilor4. filosofia. Ea nu este iden/ tică cu niciuna dintre ştiinţele . Kiaţa contemplativă nu caută un alt rezultat în afara sa. 1upă moartea acestuia. 1intr-o altă perspectivă.ica C Politica C Meta#i.. &Aristotel( 1-0 . a treia obţinerea unor produse utile sau frumoase. Fiinţa nedeterminată. are mai multe dimensiuni" ontolo$ia &vizează #iinţa în genere(. 0utem vorbi. Modelul vieţii contemplative este 1umnezeu. $alitatea de a şti aparţine însă mai degrabă artei &gr. decup4nd o parte a acestuia. aitiolo$ia &cercetarea cauzelor prime şi a principiilor ultime ale #iinţei(. ci a cauzelor prime şi universale. ci vizează într-un fel o depăşire a unei asemenea m) AR(S O .perienţă ştiu doar că are loc un e#ect. Eiceul. 9ste cea mai cuprinzătoare cunoaştere despre ceea ce este cel mai greu de cunoscut. în 9vul Mediu. >eîntors la Atena.ercită nicio acţiune spre e. în funcţie de interesul particular al cercetării. Ea cel mai de . A fost elevul lui 0laton. in univer/ salitatea sa. Ea r ndul ei. Căci niciuna dintre aceste ştiinţe nu priveşte peea/ce/este ca "ind. In general. 0rofesorul şi discipolii se plimbau în timpul cursurilor . )rmează e. a doua viaţa bună. Aristotel deosebeşte trei forme ale cunoaşterii" teoretică. in $enere / Fiinţa ca Fiinţă. iar finalitatea 2nţele$erea lumii ca totalitate. usiolo$ia &cercetarea substanţei. 9. iar arta sau 3ştiinţa aplicată4 3cunoaşterea situaţiilor generale4. în Macedonia &de aceea era supranumit @tagiritul(. tec3ne8 şi cunoaşterii teoretice &gr. 3g ndirea care se g ndeşte pe sine4. 6u o putem atinge însă dec t rareori. #iinţa la care 3activitatea se confundă cu fericirea sa4.ica. Fiinţa 2n sine. sc-imbătoare &care sunt obiectul de cercetare al fizicii sau #iloso"ei secunde8 şi de realitatea ca atare.perienţa reprezintă 3cunoaşterea situaţiilor individuale4. Altfel spus. deasupra tuturor. părăseşte Atena şi devine perceptorul lui Ale. înţelepciunea ţine mai degrabă de a şti dec t de e. 6ouă ne sunt 3-ărăzite doar puţine clipe de acest fel4. obiectele filosofiei fiind cele mai îndepărtate de simţuri.ă doar contextele sale.perienţă.( @-a născut la @tagira. Aristotel scrie" 3toate ştiinţele sunt mai necesare dec t aceasta.ă ceeaCe/este ca #iind.os nivel.perienţă că un anumit leac îi prieşte lui @ocrate şi de artă faptul că tuturor oamenilor care suferă de o anumită boală le foloseşte un anumit leac.perienţei. strădania lui Aristotel nu se reduce la cunoaşterea lucrurilor luate ca atare. sensul fundamental al #iinţei( şi teolo$ia &ştiinţă a lucrurilor divine.de aceea. aceasta se observă în plăcerea pe care ne-o dă folosirea simţurilor. examinea. este o cunoaştere. pe de o parte. adepţii lui au fost numiţi peripateticieni &gr.Br. dar nu a oricăror cauze. arta şi. respectiv a #iinţei supreme(. 0e de altă parte. filosofia este definită drept ştiinţă a adevărului. c4t şi tot ce aparţine de acesta 2n mod intrinsec. ştiinţa cea mai 2naltă este cea care nu are de-a face nici cu folosul.andru cel Mare.ă ştiinţele matematice. peri/ patein .? A . 0unctul de plecare este mirarea. ci este dorită pentru ea însăşi. ci. Există o ştiin#ă care exami/ nea. p3ilein / a iubi. mai precis meta#i. In legătură cu această ultimă dimensiune a metafizicii.perienţa. î. t3eoria8 dec t e.L &?:<-?. îşi este propriul scop. FB6O"OFB A -`Cr Metafizica 0entru Aristotel9 toţi oamenii au sădită în firea lor aspiraţia de a şti. întemeiază propria şcoală. Aceasta urmează modelul vieţii contemplative.terior acesteia. dar nu şi de ce are loc. la Academie. Modul de viaţă contemplativ are drept scop cunoaşterea de dra$ul cunoaşterii şi nu un ţel e.a se plimba(. specific divinităţii. în concluzie.ise particulare. Line de e. aşa cum pro/ cedea. ci doar cu dorinţa de a şti. Lucrări "rinci"ale> CFi. nici cu desfătarea. practică şi productivă. ceeaCe/esteCa/"ind / obiectul de cercetare al metafizicii sau Gloso"ei prime. 0rima are ca scop ştiinţa pură.

Bar 2ntre ştiinţe..8 Iarăşi. ontolo$ie. ştiinţă a #iinţei ca #iinţă. aitia8 / pentru Aristotel. Barăşi. ştiinţa care cunoaşte cu ce scop tre-uie săv4rşită "ecare acţiune este suverana ştiinţelor şi se a#lă mai presus dec4t ştiinţa supusă ei.emplu.. într-un sens mai larg. pe c4t posi-il.. i 9videnţiază problema filosofică abordată în te. aflat la baza întregii construcţii filosofice.8. o căutare a acelui ceva pe care se întemeiază tot ceea ce se dezvăluie privirii.. '.ului. în sensul de teorie a fundamentelor.ică a realităţii. ar deveni mai clar de aici un răspuns+ !. care su#eră primitiv pe c3estiunile ultime.(C e asemenea. 7. primul model de înţelegere şi realizare a filosofiei. 2nsă. este 2n mai mare măsură 2nţelepciune ştiinţa care se a#lă mai presus dec4t cea situată mai pre.8 P ?. &9mil $ioran( 1icţionar $auză &gr. Meta". 2n orice ştiinţă. a principiilor. ştiinţă a ce #el de raţiuni şi principii este 2nţelepciunea1 Or.entările pe care le avem despre omul 2nţelept. e asemenea. iar în filosofia contemporană ca analiză logică a limba. in epoca modernă ca teorie a cunoaşterii.. #ormală &forma sau modelul lucrului(. ci el tre-uie să dispună.8 Că această ştiinţă căutată nu este una productivă este limpede privind şi la primii oameni care au practicat "loso"a. &. în Antic-itate. Argumentează în ce măsură aceasta poate fi o re$ulă de viaţă. de vreme ce căutăm această ştiinţă. contri-uţiile răm4n nule sau minore.( pe aceasta o declarăm ca "ind singura liberă dintre ştiinţe. 3dincolo de4 realităţile fizice materiale &spre e. Căci nu 2nţeleptul tre-uie să se supună. ne repre. şi la 2nceput. dar nici at4t de indi#e/ rent pentru a " "loso#.ica.. + Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere..tul de mai sus şi i . indic nd premisele şi consecinţele sale" 3&. este înţeleasă ca ontologie. HH? b(. <. Căci şi acum. metafizica.. dacă am privi repre.. în ediţia lui Andronicos din >-odos. 0entru alţii.ica8 5n mare matematician / şi care este numai at4t / e mult in#erior unui păran. în primul r nd. ştiinţa care cercetează raţiunile de a fi ale unui lucru este în mai mare măsură aptă să-i înveţe şi pe alţii. Apoi..8.. . e"cientă &cel dint i început al mişcării sau repausului( şi "nală &finalitatea sau scopul(.e datorită uimirii 7. 2l considerăm 2nţelept pe cel capa-il să cunoască lucrurile di#icile şi care nu sunt uşor de cunoscut omului. 3. 7.. C 5>A@A5)>IE9 #IE2@2#)E)I UI AE9 #IE2@2#I9I Aşadar. 7. Această perspectivă va reprezenta pentru multe secole prima paradigmă filosofică..entăm 2nţeleptul ca pe cineva care le cunoaşte pe toate cele. în acest sens.. din adău$area tuturor iese ceva măreţ: 7Meta". şi nu primul tre-uie să asculte de ultimul. filosofia este. Căci ea sin$ură tine de sine 2nsăşi. ar tre-ui cercetat lucrul următor.os. a avut o semnificaţie filosofică" desemna ştiinţa sau acea parte a filosofiei care se ocupa cu realitatea suprasensibilă sau cu transcendentul. de domeniu esenţial. o considerăm pe cea aleasă pentru ea 2nsăşi şi 2n vederea cunoaşterii ca #und 2n mai mare măsură 2nţelepciune dec4t pe cea aleasă pentru #oloasele ce decur$ din ea. $are ar fi cea mai importantă întrebare cu privire la natura filosofiei la care ai aştepta un răspuns de la AristotelA Arată de ce este semnificativă această întrebare. a acelor principii şi cauze care sunt raţiunile de a Gale oricărui lucru. fără de care realitatea nu este posibilă+ condiţie supremă a e. luate individual. oamenii au 2nceput să "loso#e. Mai 2nt4i. a originii tuturor lucrurilor. Analizează strategia folosită de Aristotel pentru a determina natura filosofiei. <u sunt at4t de ne#ericit pentru a " poet 7.. Metafizică / pentru unii comentatori. 2l credem 2nţelept pe cel care. este clar că tocmai pentru a şti au luat urma cunoaşterii şi nu de dragul vreunui folos practic &. 9l distinge patru tipuri principale de cauze" materială &materia din care provine ceva(.istenţei+ raţiune de a "0 acel ceva pentru care lucrul este astfel şi nu altfel etc. iniţial termenul a desemnat pur şi simplu tratatele lui Aristotel care erau plasate după lucrările sale de fizică. ci de primul tre-uie să asculte cel mai puţin 2nţelept.. dacă e adevărat că oamenii au "loso#at pentru a scăpa de i$noranţă. !<! Aplicaţii selectează conceptele utilizate. fără însă să aibă ştiinţa lor de detaliu. este mai precis şi mai capabil să-i înveţe pe alţii raţiunile de a fi ale lucrurilor. II. metafizica reprezintă cunoaşterea prin raţiune a realităţilor imateriale..( #iecare g nditor spune ceva cu rost despre natură+ iar dacă. termenul are alte semnificaţii dec t cele moderne" condiţie meta#i. &Aristotel./enuri $i stiluri )iloso)ice cunoaşteri. 1umnezeu şi sufletul(.

_ . am cre. 2nc4t am sperat că/' voi vedea imediat pe umne.<< a intrat în ordinul dominican. ast#el 2nc4t. în !. se pare că a avut o e.G< şi a fost canonizat în !?. $ nd secretarul său !-a îndemnat să-şi continue lucrul la "umma t3eolo/ $iae.FH. @pre a evita un conflict cu familia. 1upă ce a fost eliberat.eu+ căci acesta e ţelul Glso"ei lui Platon.F8 capătă titlul de magistru. Aici înc-eie lucrarea "umma contra Gentiles. Ea v rsta de cinci ani. în !.be. dar este răpit de fraţii săi mai mari şi înc-is mai mult de un an 2n castelul #amiliei de la >occasecca. a fost trimis de tatăl său la mănăstirea benedictină Monte $assino.. Aici a scris două mici trate de logică. pleacă pentru şase ani în Italia. A murit în !. a răspuns" 36u pot. &Vustin Martirul şi #ilosoful( 9. a plecat la şcoala dominicană de la Moln.OMA)HAFU(*O &!.ut că am a. h 2nţele$erea lucrurilor necor/ porale mă atră$ea 2n cel mai inalt$rad0 contemplarea Bdeilor 2mi 2naripa $4ndul. în timpul unei slu.uns 2nţelept0 am #ost c3iar at4t de prost.?. fiind al şaptelea fiu al contelui Eandulf. dar în !. la puţină vreme. este trimis la 0aris.G<( @a născut într-o familie de aristocraţi. care a pus capăt activităţii sale de savant. unde a studiat cu Albertus Magnus.G-!. pentru că tot ceea ce am scris mi se pare că sunt paie4.perienţă misterioasă.

@f rşitul ei a fost dominat de scolastică şi de opera lui 5oma dOAWuino. întruc t raţiunea poate demonstra că trebuie să credem adevărurile nedemonstra-ile ale credinţei. filosofia nu trebuie să accepte nimic altceva dec t ceea ce este accesibil inteligenţei naturale şi demonstrabil prin mi. @copul este fericirea eternă.a într-o lucrare din secolul al !!-lea. 0e de o parte. căreia îi sunt subordonate în final toate scopurile ştiinţelor practice. respectiv filosofia. raţiunea precede credinţa. Aceasta porneşte de la principii cunoscute prin lumina unei ştiinţe superioare. Această ştiinţă poate să primească un a.istă o altă intervenţie a raţiunii. @f. prin aceasta. @ubiectul principal al filosofiei este 3cunoaşterea lui 1umnezeu şi a sufletului omului4 7"olilocvii8. @f ntul Augustin(. e. dar care sunt totuşi primite prin credinţă. ale fericirii. aceasta din urmă fiind parte a filosofiei. Augustin rezumă astfel relaţia dintre raţiune şi credinţă" intelli$e ut credes. 0e de altă parte. ci pentru a deduce alte adevăruri din cele revelate.udeca. Ioan 1amasc-inul. nu este o simplă slu. respectiv la opoziţia dintre p3ilosop3i şi sancti. dintre concepţiile despre lume întemeiate pe raţiunea umană şi adevărurile revelate. crede ut intelli$as &înţelege ca să crezi. are ca obiect 3acele lucruri care sunt mai presus de cunoaşterea omului şi nu sunt de cercetat prin raţiune4. 0seudo1ionisie Areopagitul.itoare a teologiei. 1octrina sf ntă reprezintă şi criteriul adevărului" tot ceea ce se va găsi în alte ştiinţe contrar adevărului acesteia va fi condamnat ca fals. 5ema apare de. >aţiunea. )na dintre dezbaterile cele mai importante pentru g ndirea medievală se referă la relaţia dintre doctrina revelată şi cercetarea realizată de raţiune. Minucius #eli. 0rima. dintre înţelepciunea păg nă şi adevărata înţelepciune. >ecurge la raţiune. @f ntul Kasile cel Mare. începuturile sale sunt legate de operele apologeţilor creştini &Vustin Martirul şi #ilosoful. atribuită lui Bermias.FB6O"OFBA S@B.( şi de operele 0ărinţilor %isericii &@f ntul Irigorie din 6azians. 0entru Au=ustin 'in 8i""ona9 filosofia şi religia reprezintă căutări ale înţelepciunii şi. în ultimă instanţă. numită şi sacra scientia. 1+3 .loacele ei. deoarece se referă mai mult la lucrurile divine dec t la faptele oamenilor. oma 'HABuino va face ulterior distincţia între două teologii" teologia întemeiată pe revelaţie şi cea întemeiată pe raţiune. care urmează credinţei. 9ste mai demnă dec t filosofia şi celelalte ştiinţe datorită certitudinii şi măreţiei obiectului său. At-enagoras. ştiinţa prin care 1umnezeu se cunoaşte pe sine şi tot ceea ce creează.utor de la disciplinele filosofice pentru o mai mare întărire a celor pe care le afirmă. Persi#larea #iloso#ilor. crede ca să înţelegi(. dar nu pentru a proba credinţa. în Predica <?. #ilosofia le tratează în măsura în care sunt cognoscibile prin lumina raţiunii naturale. 9ste mai mult o ştiinţă speculativă. care este a lui 1umnezeu şi a fericiţilor. 9ste suprema înţelepciune între toate înţelepciunile umane şi îi revine rolul de a ordona şi a . #ilosofie şi teologie %iloso&ia me'ievală este încadrată convenţional între secolele al K-lea şi al XK-lea.

iste un acord între concluziile ultime ale revelaţiei şi raţiunii. 0rezintă şi argumentează o soluţie proprie a acestei probleme.e sau catolice. deoarece 7in privinţa8 adevărului despre umne. 0ărinţi ai %isericii / scriitori şi slu.iste. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. @f ntul %onaventura. în sf rşit. 0ierre Abelard. însă de fiecare dată c nd o concluzie filosofică contrazice dogma. ar cunoaşterea acestui adevăr de care depinde 2ntrea$a salvare a omului este 2n umne. şi in timp 2ndelun$ şi cu amestecul multor erori a a.(. este superioară celeilalte.eu pe care raţiunea umană le poate cerceta.istă dorinţa de a cunoaşte &. #ilosofia &teologia filosofică( şi teologia revelată sunt. dorinţa de putere.a. în special Ia 5oma dOAWuino. A #ost necesar deci ca. . deci pe autoritatea lui 1umnezeu.un$e la o mai potrivită şi si$ură salvare a oame/ nilor. acesta este un semn că respectiva concluzie e falsă. s-a susţinut că filosofia nu poate fi dec t o slu.os în sus.istă dorinţa de frumos. dar prima. dorinţa de m ntuire &. 9. la puţine. cercetat de raţiunea umană. Ea început. F. ca o sinteză a acestora două. @f ntul Kasile cel Mare.. @f ntul Augustin ş. @f ntul Ioan Iură de Aur &Brisostomul(.. cel puţin teologia filosofică.itoare a teolo/ $iei. reprezintă mişcarea complementară. de . Vustin Martirul şi #ilosoful. nici revelaţia nu pot să ne înşele. plec nd de la cele două teze.(. !<? . )neori. @f ntul Irigorie de 6Sssa. care în primele secole au avut o contribuţie decisivă la fundamentarea doctrinei creştine" @f ntul $lement. însă o filosofie anume este de obicei inspirată de o dorinţă dominantă care ii dă coerenţă &. dincolo de disciplinele filosofice. Anselm din $anterburS. dorinţa de fericire. "umma t3eo2o$iae8 @colastica 9ste o doctrină filosofică.. < 5oma dOAWuino formulează problema necesităţii teologiei astfel" 39ste necesar să e. At-enagoras. Rilliam 2ccam. 9. în cele din urmă.os. 5atian.(./enuri $i stiluri )iloso)ice 5oma dOAWuino subliniază că ar trebui să e.eu. C 12$5>I6A @#[65N ar c3iar despre acele lucruri cu privire la umne. pe l4n$ă disciplinele "losoGce. se apreciază că revelaţia este o mişcare de sus în . $iorna dOAWuino. Aplicaţii M.a. %oet-ius.eu... 9l analizează două teze care ar sugera că nu este necesară o asemenea ştiinţă" a( omul nu trebuie să se preocupe de ceea ce depăşeşte puterile raţiunii+ b( ceea ce ţine de puterile raţiunii este suficient cuprins în disciplinele filosofice.4 &%ertrand >ussell. 9videnţiază problema filosofică abordată în te. 6ici raţiunea. teologică şi ştiinţifică elaborată în epoca medievală..tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. fiind întemeiată pe revelaţie. a #ost necesar ca ei să ie instruiţi despre cele divine de către revelaţia divină. $rezi că aceste metafore sunt adecvate pentru a descrie natura lor şi relaţia dintre eleA ?. @f ntul Irigorie de 6azians. Alţi reprezentanţi" @cotus 9riugena. Dic7%onar Apologeţi / scriitori şi filosofi care în primele secole ale creştinismului au luat apărarea acestuia împotriva acuzaţiilor în baza cărora aveau loc persecuţiile creştinilor sau împotriva ereziilor Aristide.itori ai %isericii ortodo. Bermias ş. o altă ştiinţăA4. în 9vul Mediu. >oger %acon. Filoso#ii ale puterii8. pentru a se a. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3în viaţă avem numeroase dorinţe. dorinţa de divertisment şi. două modalităţi de acces la unul şi acelaşi adevăr..uns omul. 0rezintă şi argumentează un punct de vedere personal în legătură cu acesta problemă. erau denumiţi scolastici învăţaţii din şcolile mona-ale medievale+ mai t rziu. A avut ca scop principal alcătuirea unui sistem în care să se reunească filosofia greacă şi romană cu învăţătura creştină. termenul s-a limitat la maeştrii secolului al Xffl-lea. iar filosofia. dorinţa de virtute şi. Aşadar. care sunt cercetate prin raţiune. @f ntul Ioan $assian. 5eofil al Antio-iei. a #ost necesar pentru om să "e instruit de către revelatia divină. Albert cel Mare. să primească doctrina s#4ntă prin revelaţie.

. se ridică tot mai sus. pe care nu le poate însă atinge+ astfel. putem vorbi despre posibilitatea metafizicii numai dacă este posibilă o cunoaştere a priori. folosirii dogmatice a raţiunii. <i/B putem ima$ina asemenea unei lanterne care ne a.. cum sunt cele privind natura sufletului sau e. raţiunea porneşte de la principii care sunt folosite în cursul e.ustificată. subliniază filosoful german. critica este 3pregătirea prealabilă necesară pentru promovarea unei temeinice metafizici ca ştiinţă4.perienţei4. el arăta că aceasta este 3mai moderată4 dec t pretenţia acelor filosofi care susţin că pot dovedi 3natura simplă a sufletului omenesc sau un prim început al lumii4.. metafizica devenind arena unor 3certuri fără sf rşit4. care să-i garanteze folosirea legitimă.. aceeaşi metodă a detectării şi eliminării erorilor pe care Popper o propune pentru aproprierea de adevăr. deoarece aceasta are ca 3Ansamblul filosofiei este ca un arbore ale cărui rădăcini le reprezintă metafizica. era nevoie însă de o sc-imbare radicală. Altfel spus.perienţei+ cu a. lucrurile se orientează după cunoaşterea noastră.. )n asemenea mod de g ndire este necesar pentru metafizică.4 &>en8 1escartes( a&.iste 3nicio singură problemă metafizică care să nu fi fost rezolvată &. dar lim-a.ută totuşi să luminăm măcar in parte Nntunericul care ne Nncon. &Rillard van 2rman Zuine( !<< .oară. $a urmare.ul este o #ormă a priori a cunoaşterii. de o revoluţie în urma căreia lucrurile să se oriente. <u este insă dat odată pentru totdeauna. la izvoarele şi condiţiile posibilităţii cunoaşterii a priori.... respectiv critica raţiunii pure. în principal. iar raţiunea 3se prăbuşeşte în întuneric şi contradicţii4. Mant credea că nu ar trebui să e. în acest sens...( sau.istenţa lui 1umnezeu. este împiedicată descoperirea erorilor... $ritica va oferi inventarul 3a tot ceea ce posedăm prin raţiunea pura4.. prin determinarea izvoarelor. impuse de 3natura raţiunii însăşi4. nu este un instru/ ment in#aili-il al cunoaşterii. pentru Mant. 0rin realizarea acestui proiect.e după cunoaşterea noastră. care 3nu mai recunosc nici o piatră de încercare4 a acesteia. poate a. 0roblema nu este. domeniul unor 3interminabile contradicţii4.utorul acestora.uta la rezolvarea problemei posibilităţii metafizicii. 0entru a reuşi în acest demers. problema posibilităţii metafizicii se referă la 3c t pot cunoaşte intelectul şi raţiunea. spre condiţii tot mai îndepărtate. 36oi cunoaştem despre lucruri a priori:. 2biectul cercetărilor metafizice nu poate fi însă indi#erent naturii omeneşti.ului..ală+ nu putem cunoaşte sau reda cunoaşterea noastră #ără lim-a. am putea spune că lim-a.re-uie să recunoaştem evoluţia in timp a lim-a.1 : - Bntr/o perspectivă Dantiană. 6umai acesta. critica sau analiza 3capacităţii raţiunii în genere cu privire la toate cunoaşterile la care poate năzui independent de orice experienţă&. aşadar.FB6O"OFBA `0r #ilosofia critică 0entru Immanuel :ant9 metafizica este o încercare de a răspunde la unele întrebări inevitabile. adică un fundament sigur pentru cercetarea metafizică. evoluţia pe care uneori :2nsăşi cunoaşterea o #ace posi-ilă.. de a renunţa la metafizică.. independent de orice e.ul insuşi poate #i o-iect al cunoaşterii. este nevoită să se refugieze în principii care 3depăşesc orice folosire posibilă a e. pentru a cărei rezolvare să nu se fi oferit c-eia4.. Am putea aplica #aţă de lim-a. dar este unul per#ecti-il. @implific nd... 1eşi ar părea o pretenţie ne.. în acest fel. iar ramurile celelalte ştiinţe.. ci de a o îndruma în aşa fel înc t să meargă şi aceasta pe 3drumul sigur al unei ştiinţe4. îndreptăţită. cel puţin. filosoful german considera că este necesară instituirea unui tri-unal al rapunii. trunc-iul fizica. 3numai ceea ce noi înşine punem în ele4. datorate. Aceasta din urmă nu este însă posibilă dacă raţiunea noastră se orientează după lucruri. dar la care aceasta nu poate să răspundă deoarece îi depăşesc capacitatea" pentru a răspunde la asemenea întrebări. depinz nd de structurile a priori ale sensibilităţii şi ale intelectului. Cu alte cuvinte. nu poate #i vor-a de o simplă relaţie cau. a sferei şi a limitelor cunoaşterii a priori. . în acest sens. 2ntre cunoaştere şi lim-a.perienţă4.. A cunoaşte în mod a priori înseamnă a cunoaşte independent de experienţă..

ică a moravurilor..perienţe este posibilă numai din punct de vedere practic4. care acţionează moral.perienţă+ * în ea trebuie să ne întoarcem de nenumărate ori din drum.area acestuia în întreprinderi pe care nu le poate abandona niciodată şi pe care. In ce situaţie de viaţă un adolescent ar avea un asemenea sentimentA Privirea pe care o arunc lumii trece prin un$3iul vedere al teoriilor noastre0 cunoaşterea #actuală pe care o o-ţinem va O 2n mod evident con#i$urată şi modelată de teoriile noastre. $aracterizează soluţia lui Mant. 2n această ipote.tinde în mod legitim dincolo de limitele sensibilităţii numai în folosirea ei morală.ultate dacă admitea că toată armata stelelor se 2nv4rte 2n .ultă. Căci după această sc3im-are a modului de $4ndire se poate #oarte -ine explica posi-ilitatea unei cunoaşteri a priori 7. Mant subliniază că 3trecerea dincolo de orice limită a oricărei e. ceea ce-i cu mult mai rău. 1e pildă. ceea ce concordă şi mai -ine cu posi-ilitatea dorită a unei cunoaşteri a lor a priori. metafizica poate fi realizată doar ca meta#i.8. raţiunea însăşi trebuie să fie propriul ei şcolar+ * metafizica n-a avut p nă acum o soartă at t de favorabilă ca să fi putut apuca pe drumul sigur al unei ştiinţe+ * în ea raţiunea se poticneşte neîntrerupt. o dibuire între concepte. Aici se petrece acelaşi lucru ca şi cu prima idee a lui Copernic. ar din această deducţie a #acultăţii noastre de a cunoaşte a priori re. Mant vorbeşte la un moment dat despre 3amăgirea mereu reînnoită a navigatorului aventuros cu speranţe goale. inc t este mai cur nd o arenă care pare a fi anume menită pentru a se e. să stea pe loc.. 1umnezeu(. c-iar c nd vrea să cunoască a priori &cum are pretenţia( acele legi pe care le confirmă cea mai vulgară e. 2n meta#i.e după cunoaşterea noastră.icii. $u alte cuvinte. >aţiunea se va e.perienţei posibile4.udecăţi al căror adevăr nu poate fi demonstrat. ca şi anga. .e după o-iecte0 dar.ice. lumea ca întreg. iar stelele. $ritica raţiunii pure va arăta însă 3că nu putem depăşi niciodată limitele e. Această 2ncercare reuşeşte după dorinţă şi promite meta#i.8 drumul si$ur al unei ştiinţe. ea este încă at t de departe de el.icii 2n prima ei parte. 2n prima parte a meta#i. care. "ă 2ncercăm deci o dată. în acest sens.ungem+ * în ce priveşte acordul partizanilor ei în afirmaţiile lor. menită să îndrepte metafizica pe 3drumul sigur al unei ştiinţe4... toate 2ncercările de a sta-ili ceva despre ele a priori cu a. 2ncearcă să vadă dacă n/ar reuşi mai -ine lăs4nd spectatorul să se 2nv4rtă.perienţa &sufletul.ică se poate #ace o 2ncercare asemănătoare 7. este incapabil să le poată duce la bun sf rşit4. dar pe care trebuie să le admitem în calitate de fiinţe raţionale.C ceptele filosofice. &Immanuel Mant. C >9K2E)LIA $209>6!$A6[ P4nă acum se admitea că toată cunoaşterea noastră tre-uie să se oriente..Benuri $i stiluri )iloso)ice obiect tocmai ceea ce depăşeşte e. menită să sta-ilească ceva asupra lucrurilor 2nainte de a ne G date. 2n care se ocupă anume cu concepte a priori 7.utorul conceptelor 7. dimpotrivă.urul spectatorului. întruc t nu vor putea fi 3date niciodată în e. şi anume prin simple concepte+ * în metafizică.adarnice. deoarece găsim că nu duce într-acolo unde vrem să a. presupun4nd că lucrurile tre/ -uie să se oriente.4nd că explicarea mişcărilor cereşti nu dădea re.ultat straniu şi 2n aparenţă #oarte dăunător 2ntre$ului scop ce se urmăreşte 2n partea a doua. Critica raţiunii pure8 _ !<F . 3obiectele4 tradiţionale ale metafizicii vor deveni postulate ale raţiunii practice. cu toate acestea.tului de mai sus+ selectează con. Critica raţiunii pure8 9videnţiază problema filosofică a te.. un re. &Immanuel Mant..ercita în lupte de paradă+ * metoda ei nu a fost p nă acum dec t dibuire şi. dacă n/am reuşi mai -ine 2n pro-lemele meta#i. ideea nemuririi sufletului va deveni un postulat al raţiunii practice &ceva ce raţiunea practică trebuie să presupună pentru a vorbi în mod legitim de moralitate sau fericire(.. anume că nu putem depăşi cu ea niciodată limitele experienţei posi-ile. vă. &1avid %o-m( $n%o Meta&iDica * este o cunoaştere raţională specula- Aplicaţii tivă cu totul izolată+ * se ridică complet deasupra a ceea ce ne învaţă e.8.perienţă4. ceea ce este totuşi preocuparea cea mai esenţială a acestei ştiinţe.perienţa.ă.8 au #ost .

adesea contradictorie. 0rin tendinţa lui totalizatoare. ordonarea artificială a g ndirii şi mersul natural al acesteia. s-au confruntat două concepţii despre forma adecvată filosofiei. c t şi cu principiile lor4 &$-ristian Rolff(. nu imagini ale lumii în sine(+ instrumentalismul &cunoaşterea este un simplu instrument în lupta dintre voinţele de putere(+ 3reevaluarea tuturor valorilor4 pentru a depăşi morala creştină. în fapt. voinţă de a creşte. cu alte cuvinte. organizată în mod deductiv. că e. se opun conceptul abstract şi reflecţia spontană.punere a g ndirii şi a rezultatelor acesteia nu face dec t să indice distanţa dintre sistem şi diversitatea realului. care este ezitantă. prin încercarea de a deduce toato ideile din c teva principii generale. 0e de altă parte. desfăşurarea g ndirii în sferele înalte ale spiritului şi devenirea. r$ant( sau. adevărata filosofie este sistematică şi are ca model cunoaşterea ştiinţifică+ pentru ceilalţi. in m4inile lor.6ietzsc-e( !<8 .. 9ste adevărat însă că pot fi identificate c teva teme fundamentale ale g ndirii sale" lumea ca spectacol al multiplelor voinţe de putere &lumea.ilele noastre asemenea #doso#i1 Existat/au vreodată asemenea Blo/so#i1 <u trebuie oare să existe asemenea 4loso41 &#riedric. de a deveni mai mult dec t eşti etc(+ perspectivismul &diferitele forme de e.punere a filosofiei" sistemul / desfăşurarea ar-itectonică a ideilor. 3cea mai vătămătoare formă de despotism4 &9mil $ioran(. într-un cuv nt. filosofia se e. nu este altceva dec t voinţă de putere. creaţia lor e le$i#erare. 5ocmai din perspectiva regăsirii 3vieţii autentice4. %rie'ric? *ietDsc?e este un critic înverşunat al sistemului. A spune că sistemul nu este dec t forma ori modul de prezentare sau e. cu reveniri şi discontinuităţi.primă în mod necesar prin aforisme şi are ca model felul artistic de a înţelege lumea. 9l îşi e. respectiv dintre construcţia fragmentară şi înţelegerea filosofiei ca viziune subiectivă sau ca gen literar. cu tot ceea ce conţine. asemenea unei clădiri / şi #ra$mentul / desfăşurarea nonliniară a ideilor.perimenta. sc-imbarea g ndului supus şuvoiului dezordonat al vieţii. dezordonată. de a e. sistemul şi fragmentul.perienţelor omeneşti. vrerea lor de adevăr este voinţă de putere. "istemului i s-a reproşat insa4 artu5cia7itatea. toate cele ce există şi au existat vreodată devin un mi. sistemul este o modalitate de înrobire a spiritului. prezentarea fragmentară a filosofiei nu vizează o desfăşurare cu totul dezorganizată. iar reprezentările lor sunt perspective. prezentaţi un punct de vedere unitar privind relaţia dintre filosofie şi modul în care un adolescent priveşte lumea. 0entru unii g nditori.istă două modalităţi principale de e. Aceasta indică. un -aros. #inalitatea unui asemenea mod de desfăşurare şi e.loc. $u alte cuvinte. @istemul filosofic poate fi definit ca totalitate discursivă.punere a filosofiei este 3unitatea sistemică a cunoaşterii4 &Imm. o unealtă. asemenea unui puzzle nedefinitivat.G.ă mişcarea reală a g ndului. #aptul că prin ordonarea ri$uroasă a ideilor se anulea. a situaţiilor de g ndire şi a e. 9Cunoaşterea: lor e creaţie. fără idei sau principii fundamentale. #ic-te(. In concluzie. spontană. trebuie observată corelarea dintre ideea că sistemul este forma adecvată a filosofiei şi idealul filosofiei ca ştiinţă. Există in . ca 3ansamblu de adevăruri legate între ele.pune în mod programatic ideile într-o formă fragmentară. care este 3antinomică în raport cu viaţa4+ 3eterna revenire4 a tuturor lucrurilor etc. 3un sistem unic şi perfect al spiritului uman4 K.istenţă îşi reprezintă lumea în mod relativ.8 ei apucă cu o m4nă creatoare viitorul şi.FB6O"OriA >> #ilosofia ca viziune subiectiva 1e-a lungul timpului.. însă adevăraţii filosofi sunt poruncitori şi legiuitori" ei sunt cei care determină pentru 2nt4ia oară incotro1/uB şi pentru ce1/ul omenirii 7. a cărui imagine nu poate fi dată dinainte. -aotică. * #olosindu-vă de imaginea de mai sus.

că 2n orice GlosoGe intenţiile morale 7sau imorale8 #ormau adevăratul $ermen din care. este 3ştiinţă e. eu sar 2n . care 3ne dă răspunsuri pozitive şi precise la întrebările la care filosofia n-a avut cura.primă.6ietzsc-e. icţîori r #lc-te. cel mai bine natura metafiziciiA a( o viziune metafizică răspunde unor necesităţi spirituale prezente în primul r nd în autorul ei+ b( metafizica reprezintă. . &Eud\ig Rittgenstein. #ără să doresc să scriu o carte.ă 2n . o personalitate. un salt în incontrolabil. iute şi puternic prin fire+ doreşte înţelepciunea în întregul ei şi nu în parte+ se îndreaptă cu bucurie spre învăţătură şi nu se îndestulează niciodată+ iubeşte să privească adevărul+ este în stare să perceapă ceea ce răm ne la fel. un autor care pare a spune" 3@tau aici. 0rizonier al umorilor sale. 2ncetul cu 2ncetul. nici în privinţa e. 9mil $ioran arată că 3toată filosofia e fără răspuns4. Portretul &iloso&ului 'in "ers"ectiva 'ialo=ului "latonician Re#u*lica este înflăcărat.pretextul că acestea $ravitea. Analizează semnificaţia tezei lui 6ietzsc-e potrivit căreia arta este forma supremă a vieţii spirituale. $are +. av ndu-E pe 1umnezeu ca scop.perienţei.8 C4nd $4ndesc pentru mine.os faţă de cei care îşi arată puterea mintii doar în cazul lucrurilor multiple. în măsura în care este posibil pentru un om.actă4.-!:!<( / filosof german.sc3e este o sumă de atitudini şi ar 2nsemna să/' co-or4m căut4nd la el voinţă de ordine. că orice mare GlosoGe de p4nă acum a #ost con#esiunea autorului ei.istă numai interpretări4 &#riedric. Este un c3in săGu #orţat a $4ndi 2n mod liniar.6ietzsc-e..tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. &#riedric. de asemenea. egal cu sine 7Bdeile80 nu este mai pre. &9mil $ioran.sc3e. de "ecare dată. tocmai faptele sunt cele care nu e. 7spiţa de a exista8 Există o mare di#erenţă 2ntre e#ectele unei scrieri care poate G citită uşor. nici în privinţa virtuţii+ ! iubeşte statornic acea învăţătură care i-ar face vădită esenţa permanentă şi nesc-imbătoare prin naştere ori pieire+ & năzuieşte spre întregul omenesc şi divin+ Q sufletul lui este drept şi bl nd. 6a ce -un să atri-ui o coerenţă ilu. numai sistemul nu. $omentează acest punct de vedere. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. în vreme ce sfinţenia. Argumentează-ţi punctul de vedere în lucrarea 6acrimi şi sGnţi. G4ndurile sunt 2nc3ise 2n aceasta ca 2ntr/o casetă. şi ale uneia ce poate G scrisă. Amur$ul idolilor8 <imic mai supărător dec4t lucrările ce pun ordine 2n 3ăţişul de idei al unui spirit care a urmărit orice. Vo-ann Iottlieb &!G8. @ol&&9 $-ristian &!8GH-!GF<( / filosof german.istă.urul unui motiv central1 <iet. în opinia ta. o 3lansare de făclii aprinse în ultime abisuri4+ c( orice afirmaţie metafizică face vizibilă o 3prezenţă autorică4. al dreptăţii şi al virtuţii poporului+ Q are de-a face cu ceea ce este divin şi supus ordinii şi devine şi el o fiinţă supusă ordinii şi divină.urul temei0 acesta este sin$urul #el de $4ndire natural pentru mine. su. el le-a înregistrat fluctuaţiile. 7. nu pot altfelD4. de obicei. 2n mod cur$ător.orie ideilor lui <iet. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3împotriva pozitivismului care se opreşte la fenomene / există numai #apte/eu aş spune" 6u./enuri $i stiluri )iloso)ice m #IE2@2#IA $A #2>MA 19 $26#9@I)69 Am descoperit. din următoarele idei ale lui Eucian %laga e. nu nesociabil şi nedrept+ O este cu mintea îndreptată spre cele ce sunt cu adevărat şi caută să le imite. să se asemene c t poate cu ele+ Q este izvoditor al cumpătaţii. e.6ietzsc-e(. incolo de -ine şi de rău8 C #2>MA A19$KA5N #IE2@2#I9I 6u am 2ncredere 2n niciun #el de creatori de sisteme şi 2i evit Eoinţa de sistem este o lipsă de onestitate. &#riedric.ul să se ridice4.$U .. lua naştere 2ntrea$a plantă. preocupare pentru unitate. dar nu desci#rată uşor. 2nsemnări postume8 Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. constituind un #el de memorii neintenţionate sau neo-/ servate0 am remarcat.

d. $onform lucrării . clari#icări ale unor interpretări eronate.ului nostru. în 2nsemnări postume sau în Cercetări GlosoGce. filosofia nu este un ansamblu de teze sau de cunoştinţe. filosofia are ca finalitate o imagine generală asupra realităţii.aţii săi să/şi #acă munca aşa cum tre-uie. $ercetarea filosofică nu urmăreşte nici obţinerea unei imagini definitive.primabil şi ine. Filoso#ul a.FB6O"OFBA C!!r filosofia ca formă de analiză conceptuală în mod tradiţional. Asupra propriei concepţii. 1emersul unui g nditor care înţelege prin timp un 3obiect4 este diferit de acela al unui g nditor care înţelege un ansamblu de relaţii sau c-iar un concept ori o idee. situată c-iar deasupra diferitelor perspective sau imagini pe care le oferă ştiinţele particulare.aţii se uită la el şi/' critică. Meditaţia "#. Asupra modului cum vedem lucrurile.un$e cu uşurinţă in situaţia unui director nepriceput care.is o muncă asupra propriei Ginţe. in loc s4/şi #acă trea-a sa şi să suprave$3e.presii &de pildă. Aceasta înseamnă a stabili ceea ce poate fi e.ractatus lo$ico/p3ilosop3icus. subiectivă. bazată pe fapte. $um spunea Eucian %laga.a. Francisc Munca in "loso"e. în mod programatic. gramatica sau modul de utilizare a cuv ntului timp8. fiind o terapie mentală. este propriu/. limba. 9aceasta este o casă: ş. ceea ce înţelegem prin cuv ntul timp identifică lucrul căutat şi condiţionează at t modul în care ne întrebăm despre timp. Bar acum copilul tra$e şi el linii şi 2ntrea-ă+ asta ce e acum1 &Eud\ig Rittgenstein( . c t şi modul în care încercăm să răspundem. 7Fi asupra a ceea ce cerem de la ele8. o critică a limba.primabilul poate fi doar arătat #rancisco de Yurbar n &!FH:-!88<(. care are ca punct de plecare o serie de confuzii generate de folosirea greşită a acestuia. diferite de e. unice şi unitare asupra unor lucruri sau a realităţii ca întreg. 0entru el. doar explicaţii ale unor confuzii.primat cu sens prin intermediul limba. care constă în eliberarea g ndirii noastre de capcanele limba. Eud\ig Rittgenstein critică tendinţa metafizicii de a descifra lucruri 2n sine. filosofia vizează totul existenţei. ca şi adesea munca 2n ar3itectură. Filoso#ii sunt adesea ca şi copiii mici care mai 2nt4i tra$ cu creionul di#erite linii pe o 34rtie şi apoi 2ntrea/ -ă pe cei mari 9ce/i asta1:/Aceasta se 2nt4mplă aşa+ adultul i/a desenat deseori copilului ceva şi i/a spus+ 9acesta este un om:.plicaţiile empirice din ştiinţă sau din viaţa practică. ci o activitate de clarificare a g ndurilor noastre. Aceasta vizează mai ales o sc-imbare a stilului nostru de g ndire. ci o nouă metodă" 3ceea ce este important este că s-a găsit o nouă metodă4.e ca an$a.ul are un rol esenţial în formularea întrebărilor filosofice şi în căutarea soluţiilor potrivite. care generează încercări diferite de a rezolva aşa-numi-ta problemă a timpului. ia asupra lui munca lor şi se vede ast#el 2ntr/o -ună . sarcina filosofiei este determinarea a ceea ce poate fi g ndit clar. filosofii nu pot stabili nimic cu privire la stările de lucruri reale. şi cercetarea conceptuală şi subliniază că filosofia nu aparţine cunoaşterii empirice şi că nu poate indica aspecte fundamentale ale lumii. nu pentru a propune o nouă viziune asupra lumii.ului. eliberarea activităţii raţionale de obişnuinţe sau dogme. nici rezolvarea definitivă a unor probleme.primabil este corelată cu teza potrivit căreia ine. 1e pildă. sunt demersuri lingvistice sau gramaticale diferite. fie c este înţeleasă ca formă sistematică de cunoaştere a lumii sau ca reflecţie personală. în realitate. Imaginile filosofice asupra lumii sunt. respectiv de înţelegere a unui cuv nt. de interpretări eronate. în general. aflate dincolo de aparenţe. 0entru Eud\ig Rittgenstein. 9l consideră că filosofii s-au înşelat atunci c nd au crezut că pot descrie lucruri 2n sine. Rittgenstein urmăreşte. în vreme ce ştiinţele au în vedere numai o parte determinată a acesteia. 1elimitarea între e. 9l distinge între cercetarea factuală.m. Aceste modalităţi diferite de înţelegere a timpului.i 2mpovărat cu muncă străină 2n timp ce an$a.ului şi de erorile înt lnite frecvent în istoria g ndirii. deoarece nu au făcut altceva dec t să descrie $ramatica unei e.

deoarece ei cred că văd $raniţa intelectului omenesc: şi cred. at4ta vreme oamenii se vor i. care apar tot timpul ca urmare a folosirii neadecvate a limba. şi faptul că nu e.plicaţii cauzale. 9adevărat:. cum mi/ar putea G Girat ceea ce este valoros1 acă lumina de sus nu este pre. . Fi dacă este aşa / de ce mi-ar păsa că Gvctele muncii mele ar putea să Ge Girate1 acă ceea ce scriu este cu adevărat.6ietzsc-e( Aplicaţii Argumentează pro sau contra" 0roblemele filosofice nu sunt probleme de viaţă. nici elaborarea de ipoteze sau teorii despre realitate. ci doar pseudopro-leme. #ireşte.a. care pare să #uncţione. să înţelegem diferitele . o nă. nelinişti ad4nci. +.d. Este 2n $enere ceea ce #ac eu demn de osteneală1 a. este subliniată funcţia critică şi corectivă a nlosofiei" aceasta nu urmăreşte edificarea unor construcţii sau a unor tablouri asupra realităţii. #ilosofia urmăreşte. ci doar asemănări de #amilie. Acest program nu poate fi realizat dec t printr-o terapie a intelectului.ilei de m4ine şi poim4ine.a$rea-ili. 9posi-il:. pe clarificarea modului în care sunt utilizate cuvintele limba. 2nsemnări postume8 Am din ce 2n ce mai mult impresia că #iloso#ul. &Eud\ig Rittgenstein. ci mai cur4nd ne-uni de. corectarea unor erori de interpretare sau de argumentare.e ca 9a m4nca: şi 9a -ea:. at4ta vreme c4t se va vor-i de o cur$ere a timpului şi de o dilatare a spaţiului ş. căci ace/ leaşi pro-leme GlosoGce care i/au preocupat de.-i mereu de aceleaşi $reutăţi eni$matice şi vor privi ţintă spre ceva ce pare să nu poată G 2nlăturat de nicio explicatie. a arătat că e.a lim-a. $are dintre cele trei crezi că este cea mai importantăA @e regăsesc acestea în e. de fapt. $a activitate conceptuală..ocuri de lim-a. Acest motiv este 2nsă acela că lim-a noastră a rămas aceeaşi şi ne amă$eşte conduc4ndu/ne mereu la aceleaşi 2ntre-ări. Gind omul necesar al . convingerea că tre-uie ca realitatea să fie într-un anumit fel. Ceea ce descoperim 2n GlosoGe este -anal. ci să ne facă să vedem realitatea familiară.m. dimpotrivă. 1acă iniţial Rittgenstein a crezut că nu e. analiza structurilor conceptuale. 9l era convins că indicarea rădăcinilor problemelor filosofice poate duce la dispariţia acestora &nu la rezolvarea lor(. 2n plus. capot vedea dincolo de el. eu nu pot să Gu dec4t inteli$ent. ulterior.ului comun.otuşi. At4ta vreme c4t va exista un ver. probleme filosofice. eliminarea încurcăturilor. &#riedric. al tuturor numerelor(.uinţă spre transcendent.9a G:. s/a a#lat. prime.i/ului.@als:. ./enuri $i stiluri 4iloso)ice în Cercetări #iloso#ice. bazată în principal pe anali. privi/ rea de ansam-lu asupra acestor -analităţi este extrem de di#icila şi de o imensă importanţă. Analizează semnificaţia filosofică a te.entă. 2n cele din urmă.ului nostru.oţi aceşti extraordinari pro/ motori ai omenirii numiţi GiosoG / care arareori s/au simţit ei 2nşişi prie/ teni ai 2nţelepciunii. inamicul său era idealul a. 2nsă numai c4nd primeşte o lumină de sus. C 0>2%E9M9E9 #IE2@2#I$9 Au.istă.istă întrebări perene.a pe $reci ne preocupă 2ncă pe noi. la un fel de iluminare sau Nnţele$ere în legătură cu anumite subiecte.entul său+ de #iecare dată.istă esenţe sau vreun su-strat al tuturor lucrurilor de un anumit fel &de pildă. nu urmăreşte descrierea faptelor. o 2ndatorire a cărei măreţie au descoperit/o.ective ca 9identic:. 2n rolul de conştiinţe ne2mpăcate ale vremii lor. ea nu ne 2nvaţă #apte noi. at4ta vreme c4t vor exista ad. . Fi aceasta satis#ace. a trebuit să se a#le dintotdeauna 2n contradicţie cu pre. 0entru Eud\ig Rittgenstein.perienţa ta de viaţăA $ompară punctul de vedere pe care îl susţine Eud\ig Rittgenstein cu privire la natura filosofiei cu ideea lui Eucian %laga că orice filosofie este un 3adaos de luciditate4. &Eud\ig Rittgenstein( !<H .tului lui Eud\ig Rittgenstein de pe coloana alăturată.im mereu o-servaţia că GlosoGa nu #ace de #apt niciun pro$res.dioase semne de 2ntre-are R şi/au $ăsit o 2ndatorire dură. involuntară şi impe/ rioasă. confundarea întrebărilor filosofice cu problemele ştiinţifice sau aspiraţia către generalitate şi uniformitate reprezintă surse ale erorilor filosofice. filosofia nu caută e.ului. Cei care spun 2nsă acest lucru nu 2nţele$ motivul pentru care tre-uie să "e aşa. asta #ace doar ştiinţa.

activitatea filosofică poate fi &şi este de cele mai multe ori( ruptă de viaţa cotidiană. 0entru mulţi g nditori. presupune o determinare prealabilă a naturii activităţii filosofice şi a funcţiilor sale. Ea nivel academic. de pildă. 9ste adevărat că filosofia nu te a. care ar trebui să fie acceptate de către toţi. ceea ce le conferă o dificultate insurmontabilă pentru mulţi oameni.dm> >ostul şi valoarea filosofiei 2rice întrebare despre rostul şi valoarea filosofiei.udecăţi. străin &sau înstrăinat( de viaţa cotidiană şi de problemele acesteia. căci el trăieşte într-o altă lume. în mod particular.udecăţile referitoare la filosofi este că stau înc-işi într-un turn de #ildeş. cu pricepere şi la iuţeală. în plus.perţi4. 6umeroşi filosofi cred că întrebările la care ei încearcă să ofere o soluţie sunt inevitabile. căruia nu ar tre-ui să i se ia 2n nume de rău că pare naiv şinue -un de nimic atunci c4nd ar da peste vreo trea-ă de servitor+ că nu ar şti. nu sunt însă nici pe departe abstracte dacă devin 2ntre-ări personale.iv.eilor şi a oamenilor #ericiţi. un puternic caracter abstract. #ilosoful se întreabă despre 1reptate. aceste întrebări au. dacă sunt transpuse în viaţa şi în sufletul individului. aşa-numitele soluţii filosofice desc-id calea pentru căutarea unor noi răspunsuri. 0e de altă parte. într-adevăr. Adevăr. întrebări precum Ce este su#letul1 Ce este cunoaşterea1 Ce este li-ertatea1 Ce este timpul1 Care este natura timpului1 Care este relaţia dintre li-ertate şi necesitate1 etc. filosoful se distinge de omul obişnuit. din cauza elanului său refle. pe l ngă faptul că este doar un specialist al întrebărilor. 0e de altă parte. dec t aceia care cred că este doar o activitate de clarificare a g ndurilor noastre. repere pentru un efort personal. despre valori sau idealuri considerate uneori de neatins. cum spunea cineva la un congres mondial de filosofie. concret. după cum nu ar şti nici să prindă cuvintele potrivite pentru a 2nălţa după dreptate un imn adevăratei vieţi a . rostul şi valoarea acesteia pentru viaţă. Asemenea opinii despre filosofie şi filosof sunt de fapt rodul unor pre. altfel înţeleg relaţia dintre filosofie şi viaţă. $el care se aşteaptă la asemenea beneficii în urma studiului filosofiei n-a înţeles de fapt care este menirea acesteia" de a oferi modalităţi e. în general.8 al celui crescut 2ntr/ adevăr in li-ertate şi 2n ti3nă. )na dintre pre.FB6O"OFBA #IE2@2#I9 UI KIALA .ele pentru călătorie sau I să drea$ă o m4ncare $ustoasă ori un I discurs um#lat. Gloso#area. Eibertate etc. pentru care. desi$ur. nu are timp. dar nu ar şti să 2şi arunce veşm4ntul pe umărul drept ca un om li-er.emplare de g ndire.utor la toate g nevoile de #elul acesta. despre implicaţiile acesteia în viaţa de zi cu zi. 1e aici şi tendinţa de a considera filosofia un gen de activitate elitistă. în propria viaţă filosofia şi. nu oferă soluţii definitive. dar ar putea fi cele care ar conta cu adevărat pentru o persoană într-un anumit moment al vieţii. C4t despre celălalt ar I putea. 1e pildă. &0laton( 1/0 . cei care cred că filosofia este iu-ire de 2nţelepciune. mai ales. 9. la care pot avea acces numai c ţiva iniţiaţi. #ericire. acela c3iar pe care 2l numeşti căutător al 2nţelepciunii. filosoful nu se pricepe la nimic din cele în care oamenii obişnuiţi se dovedesc 3e. numeroase întrebări de un nivel de generalitate foarte ridicat şi c t se poate de abstracte. departe de lumea reală. )nii cred c-iar că întreb ndu-se Ce este #ericirea1 filosoful trece pe l ngă puţinele lucruri care l-ar putea face fericit.. de cele mai multe ori. dar fiecare poate transpune cu puterile sale. 9ste adevărat că ar putea fi vorba de rezultate pe care specialiştii le-ar valoriza negativ. un g-id pentru abordarea conceptuală a unor teme sau probleme.istă. dar asta pentru că filosofia nici nu-şi propune să ofere învăţăminte practice de un fel sau altul. în lumea abstractă a ideilor. i #IE2@2#)E UI 2M)E 2%IU6)I5 Acesta este caracterul #iecăruia din cei doi 7. #i de a..ută nici măcar să fierbi o varză. să pre$ătească -a$a.

descoperim 2%%%. X citiţi cu atenţie te. în vreme ce se pregăteşte să plece la serviciu. $i săv rşeşte faptele tale după aceste principii4 &9pictet(. aşadar. ne poate sugera multe posibilităţi care ne lărgesc ori#ontul g ndirii $i o eliberea#ă de tirania obi$nuinţei% 3st)el.. despre principiile filosofice. Problemele 5loso5ei. g ndire autonomă. să răspundă şi el. 1etermină asemănări şi deosebiri relevante între principalele domenii ale culturii" "loso"e. la întrebările respective. +. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. viaţa poli" tică 6 sunt oarecum secundare $i derivate. filosofia nu a avut niciodată un rost în viaţa oamenilor dacă nu a devenit o activitate individuală. că p nă $i cele mai obi$nuite lucruri ridică probleme la care se pot da numai răspunsuri incomplete% -e$i )iloso)ia este incapabilă să ne spună cu certitudine care este adevăratul răspuns la îndoielile pe care le ridică. dacă. dar încerc nd să înţeleagă modul în care sunt formulate şi abordate problemele şi. pe de o parte. mai mult dec t at t. dat 5ind că sunt nevoite să se spri+ine pe temeiuri străine lor însele sau i#vorăsc din ob r$ii ce pre" supun alte i#voare mai radicale% 4ilo" so5a. banală! obiectele obi$nuite nu ridică nici un )el de întrebări. o p-ilosop-ia perennis 7. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în te. potrivit căreia filosofia 3este singurul mi. 5loso5a spore$te mult cunoa$terea noastră despre ce pot 5 acestea! alungă dogmatismul oarecum arogant al acelora care nu au călătorit in regiunea îndoielii eliberatoare $i menţine vie capacitatea noastră de a ne mira. dar asemenea lecturii unui ziar sau ascultării ştirilor la televizor. valoarea 5loso5ei trebuie căutată în mare măsură tocmai în incerti" tudinea ei% Omul care nu a învăţat nici un dram de 6loso/e trece prin viaţă încătu$at în pre+udecătile derivate din simţul comun. Argumentează pro sau contra" #ilosofia este un act de viaţă.e <r-p * 2rganizati-vă în grupe de patru-cinci elevi. R-ssell. este esentialmente. reli$ie. de îndată ce începem să 5loso)ăm. &Vose 2rtega S Iasset( ~ Acti.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. lumea tinde să 5e precisă% 5oită. 1u se poate tăgădui că între di)eritele lucrări în care se reparti" #ea#ă activitatea culturală a omului. artă.itate . cele 5loso5ce ocupă po#iţia centrală% Celelalte modalităţi = arta. comerciale.iste% Există. Dicţionar Iasset. cu puterile sale. industriale. care nu are nevoie de nimic altceva ca să e. în schimb. viaţa socială. @ă presupunem că un anumit om ar putea citi toate lucrările scrise vreodată de către filosofi. Vose 2rtega S &!::?-!HFF( / filosof spaniol.. îndeletnicirile agricole. $omentează aserţiunea lui @eneca. diminuea#ă sentimentul nostru de certitudine cu privire la ce sunt lucrurile.loc de a depăşi condiţia de muritor şi c-iar de a o transforma în nemurire4. $tiinţa. pre#ent ndu"ne lucrurile obi$nuite dintr"o perspectivă neobi$nuită% (Bertran.primate de 0laton şi %ertrand >ussell+ X e. prin de5niţie. !F! . Ar avea vreun rost să ne întrebăm în cazul celui dint i ce folos i-a adus filosofiaA Am putea spune că lectura şi încercarea de a răspunde în felul său la anumite întrebări nu i-au adus celuilalt niciun folosA C KAE2A>9A #IE2@2#I9I -e )apt. @ă presupunem că un altul ar citi o singură lucrare. din convingerile obi$nuite ale epocii sale $i din convingerile pe care $i îe"a însu$it )ără participarea sau con" simţăm ntul raţiunii sale% Pentru un ast)el de om. iar posibilitătile ne)a" miliare sunt respinse cu dispreţ% -impotrivă. ştiinţă. în faţa celor simpli.tele de mai sus ale lui Vose 2rtega S Iasset+ X identificaţi temele şi ideile principale+ X comparaţi aceste idei cu cele e. un act de trăire.primaţi apoi un punct de vedere comun asupra rostului şi valorii filosofiei. indic nd premisele şi consecinţele sale" 36u te declara pretutindeni filosof şi nu flecari întruna. pe de altă parte.)iloso)ic $i viaţă $u alte cuvinte.8 care palpită 2n ad4ncul ultim al oricărei re"ectii omeneşti.

o lume aflată sub stăp nirea lui 3ic etnunc &aici şi acum(A $red că da. spre realizări imediate. Ui aşa am a.act unde mă aflu în procesul cunoaşterii. în g ndire şi apoi în practică.urnal de şcoală. Ui acum mă întreb" am terminat cu filosofiaA A fost doar o materie de studiu. dincolo de stricta acumulare de cunoştinţe. 6e confruntam cu viaţa şi cu moartea. 9ste o invitaţie desc-isă spre g ndire şi cunoaştere+ nu eşti g-idat pe un drum pavat cu certitu-dini.. dar ca un actor care îşi . un ve-icul care te poartă către alte 3zări şi etape4 şi te aşază în vecinătatea cunoaşterii în general / morală. dacă nu sunt aplicate refle. $onceptele. să analizez cum mă raportez la ceea ce mi se cere să învăţ. lăs nd în urmă comoditatea asimilării unor lucruri gata rezolvate. cu prietenia şi cu trădarea.oacă rolul cu responsabilitate. cu a. pe parcursul unui an.urnalul meu din clasa a XII-a. $u filosofia şi prin filosofie eşti în lume / nu ca simplu spectator.ungem să ne întrebăm" . amintindu-ţi că. de fapt am înţeles că facem filosofie fără să ştim. #ilosofia nu este o înc-idere într-un perimetru delimitat strict de un limba. are vreun rost să te ocupi de filosofie în această lume plină de tentaţii de tot felul. un conţinut înc-is în paginile unui manual pe care îl păstrez din comoditate sau nu îl păstrez delocA $red că nu. la ce o să 2mi #olosească de acum 2nain/ te1 $u alte cuvinte. în final. Iar c nd ştim acest lucru / bunăoară.ung nd şi la filosofie. dacă te obişnuieşti. Ui aceasta pentru că. în care am încercat. să conteşti sau să accepţi. 1e c nd e.iv. golite de conţinut şi. oamenii care se întreabă sunt alţii. ci realitatea e. care este rostul e. să văd e. dar g ndindu-mă la această disciplină. #ilosofia vine. două mă preocupă în mod deosebit la ce mi/a #olosit studierea Gloso"ei şi. Iar dintre acestea. politică. @pre deosebire de alte discipline. şi de o problematică anume. filosofia mai degrabă pune întrebări dec t oferă răspunsuri.istă. ci ţi se oferă posibilitatea să îţi construieşti propriul drum. Am învăţat deci să g ndesc.V)>6AE 19 U$2AEA. cu sacrificiul şi cu încrederea. religie. cu bune. inutile. cu un set de concepte care îţi ordonează realitatea cumva tematic.istenţei lui pe păm nt întrebările sunt aceleaşi. 6u ştiu de ce. suntem contemporani cu întreaga istorie. încotro se duce. o studiem la şcoală /.istă nu se poate.plicaţii. dezvolt ndu-mi propria argumentaţie. de unde vine. #ilosofia te pune la treabă. orientată spre concret.erciţi rolul de #iinţă cu$etătoare. filosofia oferă şi o modalitate de a învăţa să g ndeşti organizat şi logic+ este o gimnastică a minţii. să izolez o problemă. să o analizez pro şi contra. să fii critic sau permisiv. bilanţul se impune de la sine şi astfel am trecut în revistă fiecare materie. 5ocmai de aceea. un . indiferent de natura lor. Ui atunci. iar această realitate / şi aici este toată frumuseţea demersului / nu este numai realitatea prezentului în care trăieşti. 0rin filosofie. în primul r nd. contează să-ţi e. mai ales. la final. Acum. a. 9şti liber să pui întrebări şi să găseşti răspunsuri. cu iubirea şi cu suferinţa. #ilosofia ne aduce pe toţi în familia acelor minţi desc-ise pentru care nu e.utorul căreia. îmi trec acum prin minte mai degrabă întrebări dec t e. riscă să răm nă simple concepte.istenţei umane dintotdeauna. ci să le foloseşti calitativ. artă. cu boala şi cu vindecarea. a. 9ste mai degrabă o desc-idere.. ştiinţă. vr nd-nevr nd. omul s-a întrebat cine este. Iar calea prin care demersul filosofic coboară conceptul în viaţă este una specială" este calea interogaţiei.uns la concluzia că nu este important să acumulezi canti/ tativ informaţii. cu rele. înţelegem că mai departe tot asta o să facem. @unt ultimele pagini din . reuşeşti să faci faţă multor probleme cu care te confrunţi în viaţa de zi cu zi. să iau pulsul cunoştinţelor mele.

stări de fapt. pentru că numai astfel poţi să fii.iv. indiferent dacă aceasta vizează oameni. concret.utor la care poate nu se aştepta. concepţii /. logic.ungi să ştii că nu ştii şi te bucuri că este aşa. să mă implic în a. ci trebuie să mi se potrivească mie.ercit dreptul la vot. în mod superficial. 0e acest drum desc-is.t. să susţin un e. în profesie+ să cunoască mai bine oamenii+ să se raporteze mai atent şi corect la situaţiile în care îl va pune viaţa. ?. am urmat dictonul cunoaşte/te pe tine 2nsuţi şi acum ştiu despre mine mai multe / evident nu tot. opţiuni profesionale sau de viaţă. calea pe care o va urma în viaţă. în sensul bun al termenului. la r ndul tău. am să descopăr că viaţa nu are niciun înţeles. Mai cred.istă o strategie de a pune întrebări corecte pentru a obţine cele mai bune răspunsuri.primi un punct de vedere personal privitor la importanţa filosofiei în viaţa ta. Am învăţat să g ndesc critic. Aplicaţii 0ornind de la acest te. pentru că descoperirea de sine durează întreaga viaţă /. mă g ndesc la faptul că toţi suntem puşi în situaţia de a lua decizii şi de a face alegeri în situaţii concrete" trebuie să mă decid spre o anumită carieră. ci voi g ndi nuanţat c t mai multe aspecte ale problemei în cauză. Am învăţat să îmi pun întrebări. 1a. la un moment dat. într-adevăr.ută faptul că sunt familiarizat cu demersul refle.amen spre a-mi continua studiile. Analizez pro şi contra fiecare opţiune în parte şi o aleg pe cea mai avanta. de asemenea că. Ui dacă. filosoficA Intervenţia concretă apare în momentul în care studiez alegerea în sine. înc t numai de aceea nu le găsim. ştiind că e. după un an în care am studiat filosofia. să îmi e. astfel înc t alegerea nu trebuie să fie valabilă în general. astfel înc t nu voi alege doar ca să aleg. ca individ.utorarea altor oameni şi tot aşa. Utiu acum să mă apropii de o problemă fie prin negaţie. viaţa este o luptă. puncte de vedere. în cunoştinţă de cauză. aşa cum spunea %laga. Apoi. Asta înseamnă a #tioso#a. a. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. )nde intervine. >ăspunde la următoarele întrebări" a( $e înseamnă pentru tine #ilosoăa1 1ar a "loso#a1 b( 9. să îmi aleg partenerul de viaţă.Adevărurile mari sunt poate aşa de aproape şi de imediate. iar victoria este pentru cei care cred în ea. să îţi aduci şi tu umila contribuţie la creaţie. după ce a parcurs drumul prin reperele filosofiei / g nditori.. alcătuieşte un eseu în care să e.ima Cunoaşte/te pe tine 2nsuti1 !. . Ui dacă.oasă. ştiu că reuşesc mai ales aceia care nu iubesc succesul. 0un în aplicare toate aceste metode atunci c nd mă confrunt cu o problemă.Filoso#ie şi viaţă de ceA Ui de aici se nasc alte şi alte întrebări. indic nd premisele şi consecinţele sale" . Ar trebui numai să desc-idem oc-ii şi să privim" dar aceasta este foarte greu4 &Eucian %laga(. %unăoară.istă vreo legătură între filosofie şi viaţa de zi cu ziA c( $rezi că filosofia te poate a.uta în alegerea unei cariere în viaţăA d( $um înţelegi să aplici concret ma.udecată. creator. cred că mă aflu pe drumul cel bun. av nd mai multă încredere în mine şi în capacitatea mea de . ci lupta in sine. fie prin afirmaţie. orientări. ei bine. un t năr primeşte un a. filosofia în toate aceste situaţiiA Ea ce mă a. şi anume acela de a putea să decidă în legătură cu opţiunile sale+ să aleagă. fiindcă le căutăm. nu-mi va răm ne altceva de făcut dec t să încep să îi dau eu acest înţeles. .

Hecapitulare

#IE2@2#I A

PLAN DE IDE

L #e este &iloso&ia3 C determinarea conceptului de filosofie C naşterea filosofiei C importanţa Fcolii din Milet C paradigmele filosofice" X ontologică+ mentalistă+ lingvistică. ((. Stiluri şi =enuri &iloso&ice C sintetic-analitic C tipuri de filosofie" vizionar-constructive şi analitic-critice &Eucian %laga( C filosofia ca speculaţie ultimă / filosofia ca reflecţie liberă &Mircea #lonta(. (((. %iloso&ia ca iu*ire +e Î,-ele#ciu,e @ocrate" C natura daimonică.a iubirii de înţelepciune C situarea iubitorului de înţelepciune între înţelepţi şi ne-înţelepţi 0laton" C natura divină a filosofiei" pe c t este posibil firii omeneşti, filosoful este în posesia înţelepciunii C filosofia ca artă a răsucirii C finalitatea filosofiei" X îndrumarea şi conducerea cetăţii X pregătirea pentru alegerea celei mai bune vieţi. (C. Meta&iDica O&iloso&ia "rimăK C conceptul de filosofie primă C dimensiunile aristotelice ale metafizicii C obiectul metafizicii" Fiinţa ca Fiinţă C determinarea naturii filosofiei ca ştiinţă+ trăsăturile filosofului. C. %iloso&ia ca teolo=ie C problema raportului dintre raţiune şi credinţă C natura teologiei filosofice şi a teologiei revelate &5oma dOAWuino(. KI. %iloso&ia transcen'entalăG criticismul Aantian C natura problemelor metafizicii C rezultatul folosirii dogmatice a raţiunii pentru soluţionarea acestor probleme C necesitatea unui tri-unal al raţiunii0 utilitatea acestuia C importanţa cunoaşterii a priori pentru asigurarea posibilităţii metafizicii C rolul revoluţiei copernicane C întemeierea metafizicii ca filosofie critică sau analiză transcendentală. C(L %orma a'ecvată 'iscursului &iloso&ic C conceptul de sistem "loso"c C filosofia ca formă de confesiune &#riedric- 6ietzsc-e( C filosofia ca formă de analiză sau terapie mentală &Eud\ig Rittgenstein( X originea problemelor filosofice X 3soluţionarea4 acestora prin analiza modului în care sunt utilizate cuvintele limba.ului comun+ iluminarea. C(,. %iloso&ie şi viaţă C valoarea filosofiei C rolul filosofiei pentru viaţă.

Evaluare E $aracterizează concepţia unui filosof despre filosofie şi stilul specific acestuia. ;. Analizează semnificaţia filosofică a următorului te,t 3#ilosoful ştie că nu va fi niciodată întru totul ceea ce doreşte, asemenea creştinului care ştie că niciodată nu va fi deplin creştin, întruc t numai Bristos este astfel4 &@oren MierTegaard(. ?. 9,istă filosofi pentru care etica reprezintă filosofia primă, de la care pornesc toate interogaţiile metafizice sau religioase. 9laborează şi argumentează un posibil răspuns al lui Aristotel faţă de o asemenea aserţiune. <. Argumentează pro sau contra" 1eterminarea conceptului de filosofie este o problemă filosofică. F. Analizează comparativ concepţia lui 0laton despre filosofie ca artă a răsucirii şi soluţia Tantiană la problema posibilităţii metafizicii 7revoluţia copemican48. 8. 9laborează un minieseu în care să abordezi, in contextul ,ilelor noastre, ideea lui 0laton potrivit căreia filosofii trebuie să conducă. G. Analizează comparativ modul în care este abordată problema raportului dintre raţiune şi credinţă de către @f. Augustin şi 5oma dOAWuino. :. $u referire la sculptura reprodusă în imaginea din această pagină, identifică cele patru tipuri de cauze descrise de Aristotel. H. Analizează semnificaţia următoarei anecdote" Ana,agoras, fiind întrebat de cineva pentru ce se dezinteresează de problemele patriei, răspunse" ,Ai gri.ă, omuleD4. Ui arătă cu m na cerul. !=. 1etermină semnificaţia filosofică a următorului te,t" 3In întrecerea care este filosofia c ştigă cel care poate să alerge mai încet. @au cel care a.unge ultimul la ţintă.4 &Eud\ig Rittgenstein(. !!. 9laborează un minieseu plec nd de la următoarea observaţie" Mulţi g nditori me dievali au considerat că operele filosofilor antici reprezintă în fapt doar punctul de plecare al căutării lui 1umnezeu, respectiv c religia întemeiată pe revelaţia divină poate rezolva mai bine problemele filosofice dec t... filosofia. !;. Arată într-un eseu dacă şi în ce măsu ră filosofia te poate a.uta în rezolvarea unor probleme de viaţă. !?. $iteşte cu atenţie următorul te,t" 36u-! vom apăra oare cum trebuie, zic nd că el, cel cu adevărat iubitor de înţelepciune, ar fi menit din fire a-şi croi un drum către ceeace-este şi că el nu poate răm ne acolo unde lucrurile apar, din perspectiva opiniei, multi ple, fiecare în parteA $i am zice că el merge înainte şi nici n-ar slăbi şi nici n-ar conteni cu iubirea sa, înainte de a atinge natura fiecărui lucru-care-este, în felul în care se cuvine sufletului să se atingă de aşa ceva / se cuvi ne celui înrudit / natură de care, apropiindu-se şi unindu-se, în fapt, cu ceea-ce-este, zămislind spirit şi adevăr, ar cunoaşte, ar trăi cu adevărat &...(4 7Hepu-lica, <H= b(. $omentează te,tul, av nd în vedere următoarele cerinţe" a( identificarea problemei pe care o abordează+ b( identificarea şi prezentarea soluţiei pe care o susţine autorul+ c( identificarea şi analiza argumentului prezentat în te,t+ d( indicarea şi caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu problema respectivă+ e( analiza comparativă a celor două concepţii+ f( prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal.

Auguste >odin &!:<=-!H!G(, G4nditoru l

I S C I P L I N A R I T AT E
#IE2@2f I9 UI @0I>I5)AEI5A59
ARAAMM26A 9ste unul dintre 0ărinţii 7a?a8 care au trăit în primele secole ale erei noastre, ale căror învăţături şi e,perienţe sunt cuprinse în Patericul e$iptean, culegere fundamentală pentru spiritualitatea ortodo,ă. @finţii 0ărinţi au apreciat întotdeauna simplitatea şi puterea apo#te$melor &scurte învăţături, menite să-! îndrume pe cel care solicita un sfat du-ovnicesc, pentru îndrumarea minţii şi a vieţii(. ARA AMM26A, 2nvăţături du3ovniceşti
* @e spune despre copaci că, atunci c nd se clatină de v nturi, se ad ncesc şi se înalţă mai mult Ea fel se înt mplă şi cu drepţii. * $ine cercetează cu g ndul său, înainte de a se cunoaşte pe sine, cum au fost scrise diferitele te,te, acesta are curiozitatea în inima sa şi este prizonier înfricoşat al acestei patimi a lui. * Ia aminte la cuvintele tale ca să ai în cinste pe aproapele tău. * 1orinţa de slava oamenilor naşte minciuna, în timp ce depărtarea smerită de ea sporeşte frica dumnezeiască înlăuntrul inimii. * @implitatea şi micşorarea noastră curăţă inima de păcat. * $ine se poartă cu viclenie faţă de fratele său nu se va izbăvi de întristări. * 6u te purta cu viclenie cu nimeni, ca să nu-ţi pierzi ostenelile tale. * $ei care vor să dob ndească virtuţile nu-şi pierd cura.ul în căderi, ci continuă lupta cu r vnă. * $ei care se luptă cu c-ibzuială se încon.oară, ca şi cu un zid, cu fuga de .udecarea aproapelui. Iar cei care .udecă surpă în mod nec-ibzuit zidul acesta * Inima împietrită naşte urgie. * 0ierzania sufletului este dragostea de cele lumeşti, în timp ce îndreptarea este liniştea c-ibzuită. * Atenţia de a nu răni conştiinţa aproapelui naşte smerenia. * 1ragostea faţă de 1umnezeu eliberează sufletul, în timp ce lipsa fricii de 1umnezeu îl înrobeşte. * Vertfa voinţei tale pentru aproapele dovedeşte că mintea ta cunoaşte virtuţile, în timp ce stăruinţa în ea, împotriva aproapelui, dovedeşte că nu le cunoaşte. * K rful virtuţilor este dragostea, iar v rful relelor este îndreptăţirea de sine. * înainte de fiecare faptă a ta, să te g ndeşti, zilnic, unde te afli şi unde va trebui să mergi după moarte. Astfel nu vei fi nepăsător de sufletul tău în nici o zi. * 2mul cu discernăm nt, după ce va aduna şi va cerceta toate, va încerca să c ştige foloasele şi să depărteze cele vătămătoare.

Muntele At-os &Irecia(, unul dintre cele mai cunoscute locuri ale spiritualităţii ortodo,e.

Aplicaţii
Analizează stilul şi limba.ul 2nvăţăturilor du3ovniceşti comparativ cu acelea ale filosofiei şi arată dacă aceasta din urmă poate fi înţeleasă drept o îndrumare pentru viaţă. Argumentează pro sau contra" $a iubire de înţelepciune, filosofia nu poate ignora spiritualitatea mistică.

a ei. dacă este sau numai pare a fi etc. facem primul pas în descifrarea ideilor.tului+ X corelarea sensurilor şi semnificaţiilor acestora+ * analiza conceptuală este prima condiţie a oricărui demers filosofic" X analiza de te. .t+ X analiza comparativă+ . X eseul filosofic+ X disertaţia filosofică etc.erciţiu" E >elevă sensul filosofic al conceptelor de mai sus.plicite sau implicite şi relevarea corelaţiilor semnificative dintre idei. respectiv a te. corelativi+ X inventarierea acestora+ X definirea şi conte.tului.P UALW * concept filosofic / termen care e. morală.presii" X om. opuşi.tul şi a soluţiilor propuse+ 3aşezarea4 ideilor într-o sc-emă care să reflecte c t mai fidel te.ului conceptual+ * apoi vom putea face paşii următori" X identificarea şi formularea clară a ideilor te..tualizarea lor+ X recitirea decodificată a te.Anexe A*AL(JA#O*#. dob ndim abiutatea folosirii limba.tului şi stabilirea relaţiilor dintre acestea+ identificarea temei7temelor pe care le abordează te.tul+ identificarea problemelor7întrebărilor la care răspunde te. a argumentelor.t+ identificarea ideilor principale ale te. #iinţă 2n sine. a consecinţelor e. 9. .tului &premise-concluzii(+ identificarea unor teze ale altor filosofi 2n le$ătură cu aceleaşi teme sau pro-leme şi compararea acestora+ . dreptate procedurală> * identific nd conceptele filosofice dintr-un te.t.tul+ determinarea structurii argumentative a te. dacă în esenţă este una sau plurală.0 * demers care presupune identificarea ideilor. scop X natură umană. A*AL(JA ).rilo$ia cunoaşterii8. etimologie(+ X identificarea unor termeni apropiaţi. . .alitate sau de #ina/ litate.tului+ X identificarea conceptelor &sens.ta"ele e5erciţiului> X citirea atentă a te.primă realitatea la care se referă sub forma unui cuv nt sau a unei e.ta"ele reDolvării e5erciţiului> identificarea şi gruparea conceptelor şi determinarea sensului în care sunt folosite acestea în te. virtute.tului în ansamblu+ * totodată putem înţelege sensul ideilor sau al problemelor puse în discuţie+ * astfel. filosoful se întreabă care este su-stanţa ei sau cau. * * * * * * * . $aracterizează conceptul de substanţă şi apoi pune-! în relaţie cu afirmaţia" 32rice su-stanţă apare ca ceva strict determinat4.4 &Eucian %laga. 9. dacă este dominată de cau.emplu" Indentifică şi interpretează sensul conceptelor 30un nd problema lumii sau a existentei in totalitatea sa. dreptate.

primi ca şi cum punctele tale de vedere sunt singurele corecteD . a semnificaţiei te.empleD să nu indici autorul sau7şi lucrarea din care ai citatD să te e..tului din perspectivă istorică etc+ Q elaborarea unui punct de vedere personal şi argumentarea acestuia. să permită e. de la termeni corelativi 7destin%li-ertate.tului &teză7concluzie. nu se poate zice că au aceeaşi fire.se face un bilanţ refle. cu o structură clară+ X în introducere. nu va fi nici picior.( căci fiind stricată va fi tot m nă &însă numai cu numele( căci toate lucrurile se determină prin menirea şi puterea de a împlini acea menire.. condiţia umană etc. evaluativă+ Q analiza importanţei temei. .se recomandă argumentarea punctelor de vedere susţinute+ . premise(.te neadecvate. -ine%rău etc.presiile filosofice+ identifică tema7problema propusă+ stabileşte ideea7ideile principale ale eseului+ elaborează un plan de idei coerent.tul problematic+ W în cuprins+ . #iinţă%devenire.plică pe scurt cerinţa. dec t cu numele &.(.Anexe Q raportarea critică. a originalităţii.e lungi &din manual.fiecare conţinut relevă o idee bine conturată şi formulată clar+ . ci doar acelaşi nume4 &Aristotel.se e. @tabileşte ideile principale. adecvat temei.(. comentarii(D să foloseşti termeni sau e.S.se formulează clar tema7problema7subiectul eseului+ .primă un punct de vedere personal. 3din aproape în aproape4+ .iv prin identificarea unor rezultate &concluzii( generale+ acestea trebuie să fie 3desc-ise4. 9.se e. Identifică conceptele. 9. ?.conţinuturile trebuie să fie legate între ele în mod coerent+ X în înc-eiere" . *u este in'icat să confunzi eseul filosofic cu cel literarD să citezi pasa. se încadrează problema în conte. aşa că dacă nu mai sunt aceleaşi. e.presii vagiD să utilizezi conceptele filosofice în conte.erciţiu" !. conceptele. eventual se descifrează sensul acesteia. Re=uli =enerale> identifică şi decodifică termenii.UL %(LOSO%(# este încercarea de a dezbate o problemă filosofică într-o manieră creativă+ poate fi realizat pornind de la un concept 7sensul vieţii. >eformuiează argumentul în cuvintele tale..primarea altor puncte de vedere+ . de la o afirmaţie 79Omul este măsura tuturor lucrurilor:8 sau de la o interogaţie &1e ce există Ginta mai de$ra-ă dec4t ne#iinţa18. . 1etermină structura argumentativă a te. Politica8.iste mai înainte de organe+ şi suprim ndu-se corpul. .se poate reformula pe scurt cerinţa+ . nici m nă.subiectul se tratează progresiv.emplu" 3Ui este clar că din natură statul este anterior familiei şi fiecăruia dintre noi+ căci corpul trebuie să e. cu sensuri impropriiD să abuzezi de e.

9d. (i=?tman9 Alan / Eisurile lui Einstein. 9d. / Principiile GlosoGei. 9d. 9d. %ucureşti.==!.. !HH8. %ucureşti. !HH=. 4ut?rie9 *oica9 #onstantin / evenirea 2ntru Gintă+ 2ncer/ @. Bumanitas. 9d. Bo?m9 )avi' / Plenitudinea lumii şi nucă. 8aReA9 %rie'ric? / rumul către servitute. %ucureşti.ă de !H8H. %ucureşti. ontolo$ie. GBosoGlor. 9d. !H:8. / Fraţii Parama.ica. %ucureşti. !HHF. Iaşi. %rie'ric? / incolo de -ine şi de rău. %ucureşti. !HH:. !HH<. Utiinţifică. o introducere critică *ietDsc?e9 %rie'ric? / Genealo$ia moralei. Bumanitas. 5impul. %ucureşti. 9d. 9d. 2nvăţături du3ovniceşti. reşti. !H::. !HH<. Bla=a9 Lucian / Bumanitas. %ucureşti. Utiinţifică şi 9nciclopedică. 1acia. %ucureşti. Eeda. Mar=a9 An'rei / Bntroducere 2n GBosoGa contem/ Bumanitas. 9c-ino. 9nciclopedică. Bumanitas. . 9d.mil nesc. !HHF. 9d. . 9d. 9d. #assirer9 Bomo. 9d. %ucureşti. Mircea / Co$nitio. !HH<. 9d. %ucureşti. !HHG. Manual de Bumanitas. !HH.Bumanitas. %tirst9 MăriaG rinAs9 . !HG. #ioran9 . !HH!. .ov. care asupra GlosoGei occidentale. %ucureşti.mil / .. %ucureşti. 9d. !HH<.o?n / Eseu asupra intelectului ome/ Bumanitas. Bumanitas. Bumanitas. !HHH. ordinea ei. Bpote. umne. . 5imişoara !HG<. . ALa Ammona / vurilor. !HHH. . .o?n / Al doilea tratat despre c4rmuire. :ant9 (nunanuel / "crieri moral/politice. !HH8.==. )io=ene Laertios / MUL . $rater.VV$. "crisori despre lo$ica lui Qermes. $-ristiana. 9d. %ucureşti 8aLAin=9 Ste"?en / 5niversul 2ntr/o coa. 6ietzsc-e. 9d. 9d.6ibliogra)ie Aristotel / Meta#i. #acla.as"ers9 :arl / .rnst / Eseu despre om. Au=ustin9 :ant9 (nunanuel / Prole$omene la orice metaG/ S&Entul / Con#esiuni. .-6apoca. %ucureşti.mil / Bspita de LocAe9 . )avies9 Paul / 5ltimele trei Manent9 Pierre / Bstoria intelectuală a li-eralis/ minute. / O istorie a GlosoGei $receşti.. Alternative. %ucureşti. Hevelaţiile durerii. !HH<. Cunoaşterea 6ui *ietDsc?e9 %rie'ric? / Amur$ul idolilor. a exista. A). privind soarta #inală a universului.==<. %ucureşti. 9tienne / FilosoGa 2n Evul Mediu. 9d. !HF8. %ucureşti.M. *ietDsc?e9 %rie'eric? / Ecce Qomo. %ucureşti. %ucureşti. 95A. !HH?. . 9d. !HH8. %ucureşti. #lonta. . Rene / Meditaţii meta#i. %ucureşti. %ucureşti. espre conştiinţa #iloso#ică. 9d. 6emira. Aristotel / Etica :ant9 (nunanuel / Critica raţiunii pure. 9d. 9d.rilo$ia culturii. Bla=a9 Lucian / Utiinţifică. 9d. *eLton9 (saac / Principiile matematice ale 1ostoievsTi. !HH<. Bumanitas. 2n pro-lema cunoaşterii. 9d..e mului. Bumanitas. !H::. 0olirom. Bumanitas.ică viitoare care se va putea 2n#ăţişa drept %iblic şi de Misiune al %2>. nicoma3ică. .icii mora/ %ucureşti.==<. 9d. %ucureşti. 5eora. !H8!. !HH<. %ucureşti. 9d. )escartes9 Rene MUL . Bumanitas. ştiinţă..===. !HH?. :ant9 (nunanuel / 2ntemeierea meta#i. %ucureşti.o?n Stuart / espre li-ertate. !HH!. 9d. Utiinţifică şi %ucureşti. Iri. %ucureşti. 9d. 9d. Antet.tir=en / *ietDsc?e9 %rie'ric? / Ftiinţa voioasă. 9d. !HH:. !HH<. Utiinţifică şi 9nciclopedică. Bumanitas. )escartes9 porană.===. !HH. espre vieţile şi 2nvăţăturile %ucureşti. LocAe9 .exte GBosoGce.:#. !HH?.v'oc?imov9 Paul / reşti.eu. %ucureşti. !HHF. #ioran9 . 0olitică. Aristotel / Politica.-6apoca. AII. Au=ustin / e Ma$istro. %ucu/ 6acrimi şi s#inţi. %ucureşti. %ucureşti. 9d. !HH<. GlosoGe. $lu. #. %leL9 AntonR / icţionar de Gloso#ie şi lo$ică. #ioran9 . Bumanitas. 9d. %ucureşti. IB5I@. $lu. 9d. !HHH.ice. !HH?. Institutul . %ucureşti. Academiei >0>. Iri. 9d. 9d. 9E). 9d. %ucu%ucureşti. !HH<. %ucureşti. GlosoGei naturale. 9d. 9cce 9d. Bumanitas. %ucureşti.o?n Stuart / 5tilitarismul. Iilson.ames9 @i&&iam / Pra$matismul.ratat de 9d. . Bumanitas. 9d. . 9d. 9d. 9d. %ucureşti.

Po""er9 :arl Raimun' / "ocietatea desc3isă şi duşmanii ei. !HGH. 9d. !HGH. 9d. . !H:=. voi.!!! R Filoso"e. %ucureşti. Utiinţifică şi 9nciclopedică. OrLe&l9 4eor=e / Ferma animalelor. ''' / Ce vor"losoGi. 9d. I. .?in=er9 8ans / Filoso"a lui 9Ca şi cum:. 9d.imaios. !HH. 5rei. curs de -a. K. Satire9 . 9d. Bumanitas. oma 'HABuino / "umma t3eolo$iae. în Opere.ratatul despre 2ndreptarea intelectului. !HHF. Bumanitas.==. %ucureşti.acBues / Contractul social. !HHH. Po""er9 :arl Raimun' / FdosoGe socială şi Glosotia ştiinţei. Bumanitas. !H::. 9d.. în Opere.. M. . 9d. 0aralela <F.ean<Paul/ Fiinţa şi neantul. Iaşi. 9d. !HH. Ed. Alternative. Bumanitas. Bucureşti. %ucureşti. 9d. 'Q' / Enciclopedia BlacD?ell a $4ndirii politice. Bumanitas.==!. Bucureşti. 9d. 9d. 5rei. Creşterea cunoaşterii ştiinţi#ice. voi. !! / 6imitele puterii. 9d. AQ. Bumanitas.ă. Po""er9 :arl Raimun' / Con. ''' / icţionarul marilor $4nditori politici ai secolului MM. / 5n dicţionar al 2nţelepciunii. %ucureşti.ecturi şi in#irmări. Housseau. 0unct. 9d. Platon / Hepu-lica. Utiinţifică şi 9nciclopedică. 9d. !HH. %ucureşti. 6emira. Cer=eD An'reG 8uiaman9 )enis / Curs de GlosoGe. 9d. Culcănescu9 Mircea / imensiunea rom4nească a existenţei. Bumanitas.. !HH!. 9d. Bumanitas. %ucureşti. 9d. Bumanitas. %ucureşti. Po""er9 :arl Raimun' / 6ecţia acestui secol. 9d.. !HH?. %ucureşti. %ucureşti. . %ucureşti. Utiinţifică şi 9nciclopedică.ames / Bntroducere in etică. Ftiin#i#ică. @acfues R iscurs asupra ine$a/ Mţi@ dintre oameni. !HH. !HHG. 9d. %ucureşti. PErvu9 )ie / Ar3itectura existenţei. A.. %ucureşti. @itt=enstein9 Lu'Li= / .===. 9d. Utiinţifică şi 9nciclopedică. !HH8. voi. . Pri=o=ine9 (lRal Sten=ers9 (sabe&le / 2ntre eterni/ tate şi timp. 9d.===.==!. Iaşi. KII. Simensc?R9 ?. KI. 9d. 9d. !HH:. . !HH8.==?. . AII. !HHH. %ucureşti. 9d. %ucureşti. ''' / FilosoGa de la A la L.==<. . Bumanitas. %ucureşti. Platon / Parmenide. %ucureşti. Platon / P3aidon. !HH?.ractatus lo$ico/p3ilo/ sop3icus. 9d. 5rei.. Ed Ftiinţi#ică. *oica9 #onstantin / "entimentul romanesc al #iinţei. %ucureşti. %ucureşti. Platon / Banc3etul. 'ZZZ.===. 'ZZ]. !H:8. Bumanitas. #lonta(. 5rei. AII. Ca. 9ditura de Kest. 9d. S"inoDa9 Baruc? / Etica. Pascal9 Blaise / Cu$etări.ean<. %ucureşti. %ucureşti. *oica9 #onstantin / Mat3esis sau -ucuriile simple. %ucureşti. . 9d. %ucureşti. #undaţiei $ulturale >om ne.Bi-lio$ra#ie *oica9 #onstantin / @urnal de idei. %ucureşti. Platon / P3aidros. 'ZG*. S"inoDa9 Baruc? / . 9d. Utiinţifică şi 9nciclopedică.o?n / reptatea ca ec3itate. 9d. ''' / FdosoGa $reacă p4nă la Platon. %ucureşti. Ed. %ucureşti.. %ucureşti. !HGH. . Po""er9 :arl Raimun' / Cunoaşterea şi pro-le/ ma raportului corp/minte. Moldova. 9d. %ucureşti. . Russe)9 Bertran' / Bstoria GlosoGei occidentale. %ucureşti. Artemis. AII. %ucureşti. %ucureşti. 9d. . Platon / . Bumanitas. @itt=enstein9 Lu'Li= / 2nsemnări postume. Utiinţifică şi 9nciclopedică. 9d. Rousseau9 . 9d. în Filo/ so#ul/re$e1 &coord. Utiinţifică şi 9nciclopedică. .==. 0olirom. *oica9 #onstantin / Modelul cultural european. !HH8. Russell9 Bertran' / Pro-lemele GlosoGei. 9d.==F. %ucureşti. Iaşi.==8. în Opere. 9d. în Opere. !HH=. %ucureşti. %ucureşti. !HH=. în . Rac?els9 . @ean/ Russe)9 Bertran' / Filoso#ii ale puterii. %ucureşti. 9d. !HHG. Miroiu(. %ucureşti. 9d. 9d. !HH. Vunimea. icţionar enciclopedic de GlosoGe. !HH. RaL&e9 . @ltt=enstein9 Lu'Li= / Cercetări #iloso#ice.===. ''' / icţionar de GlosoGa cunoaşterii. Bumanitas. 9d. %ucureşti. 5imişoara.. %ucureşti. 6emira. Utiinţifică şi 9nciclopedică.==<. Bumanitas. !H:H. 9d. ''' / Enciclopedie de GlosoGe şi ştiinţe umane. !HHF. . voi. 9d. Utiinţifică. Bumanitas. %ucureşti. !HH?. 9d.eorii ale dreptăţii sociale &coord. IK. %ucureşti. 0unct. !H:H. voi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful