MORFOLOGIA

Părţile de vorbire Părţile de vorbire flexibile: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul. Observaţie: în limba latină nu există articol. Părţile de vorbire neflexibile: adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia.

SUBSTANTIVUL (I)
În limba latină substantivul are: - 3 enuri: masculin, feminin, neutru - ! numere: sin ular, plural - " cazuri: nominativ, enitiv, dativ, acuzativ, vocativ, ablativ

#bservaţie: $aţă de limba rom%nă, limba latină are un caz în plus, ablativul. Nomina iv!l &N"' răspunde la întrebările: cine( ce( )ste cazul subiectului, al atributului adjectival *i al numelui predicativ+ Geni iv!l &G"' răspunde la întrebările: al, a, ai, ale cui( )ste cazul atributului substantival. #a iv!l &#"' răspunde la întrebările: cui( pentru cine( pentru ce( )ste cazul complementului indirect. A$!%a iv!l &A$"' răspunde la întrebările: pe cine( ce( )ste cazul complementului direct. Vo$a iv!l &V"' este caz apelativ *i nu are funcţie sintactică. Abla iv!l &Abl"' răspunde la întrebările: cu cine( cu ce( prin cine( prin ce( despre cine( despre ce( etc. )ste cazul complementului circumstanţial. #&'LIN(RIL& În limba latină există cinci declinări. ,eosebim declinările între ele cu ajutorul terminaţiilor -. s . ,in această cauză substantivele latine nu apar în dicţionar doar cu forma de .. s ., ci *i cu cea de -. s .. /erminaţiile -. s . ale celor cinci declinări sunt: ,ecl. 0 111ae ,ecl. a 00-a 11i ,ecl. a 000-a..1i) ,ecl. a 02-a1.!) ,ecl. a 2-a11ei

#&'LINAR&A I .. s . 3 a -. s . 3 ae 4ajoritatea substantivelor de declinarea 0 sunt de *en!l +eminin. )xistă un număr redus de )!b) an ive ma)$!line+ nu există substantive neutre. 5

6ubstantive feminine )x.: iustitia, -ae 7 dreptate culpa, -ae 7 re*eală prudentia, -ae 7 înţelepciune fiducia, -ae 7 încredere sententia, -ae 7 părere

6ubstantive masculine )x.: 8atilina, -ae 6eneca, -ae a ricola, -ae 7 a ricultor scriba, -ae 7 scrib

S*" Gen!l +eminin Pl" . .. iustiti -a .. iustiti -ae -. iustiti -ae -. iustiti -,r!m ,. iustiti -ae ,. iustiti -i) 9c. iustiti -am 9c. iustiti -a) 2. iustiti -a 2. iustiti -ae 9bl. iustiti -, 9bl. iustiti -i) 6ubstantivele masculine se declină la fel ca cele feminine ):);80<00 5 ,eterminaţi cazul *i numărul următoarelor substantive de decl. 0: 8oncordi= &concordia, -ae 7 înţele ere', patriam &patria, -ae 7 patrie', vit=rum &vita, -ae 7 viaţă', a ricolis, discordia &discordia, -ae 7 neînţele ere', loriae & loria, -ae 7 lorie', modestiis &modestia, -ae 7 cumpătare'. ! /raduceţi în limba latină: -re*eală, a ricultorilor, pentru dreptate, prin înţele ere, din cauza neînţele erilor, a educaţiei &7 disciplina, -ae'. 3 ;eţineţi următoarele expresii *i analizaţi substantivele de declinarea 0: 9nte victoriam &victoria, -ae' ne canas triump>um. 6ă nu c%nţi triumful înainte de victorie. 8aptatio benevolentiae &benevolentia, -ae'. 9tra erea bunăvoinţei. & 4etodă retorică de a atra e bunăvoinţa auditoriului'. $ama &fama, -ae' volant. ?vonul zboară. & ?vonul se răsp%nde*te cu repeziciune'. @onus pater familias. &$amilia) 7 term. 3a) este o formă vec>e de -. s de la decl. 0'. An bun părinte de familie. #&'LINAR&A A II-A .. s . 3 !)BerBirB!m -. s 3 i 6ubstantivele terminate în -!) sunt de *en!l ma)$!lin, cu excepţia substantivelor care arată nume de ţări, ora*e, insule *i nume de arbori care sunt de *en!l +eminin. /ot de enul masculin sunt *i substantivele terminate în .er *i .ir. 6ubstantivele terminate în .!m sunt de *en!l ne! r!.

!

6ubstantive masculine N" )*" .!) )x.: advocatus, -i 7 avocat servus, -i 7 sclav dominus, -i 7 stăp%n dolus,-i 7 viclenie, în*elătorie libertus, -i 7 libert &sclav eliberat' N" )*" .er )x.: minister,-i 7 slujitor ma ister, -i 7 profesor puer, -i 7 copil a er, -i 7 o or N" )*" .ir )x.: vir, -i & sin urul subst. în -ir' 7 bărbat

6ubstantive feminine N" )*" -!) )x.: 9e Cptus, -i 7 ) ipt 8Cprus, -i 7 8ipru /Crus, -i 7 /ir & metropola 8arta inei' fa us, -i 7 fa pinus, -i 7 pin

6ubstantive neutre N" )*" -!m )x.: officium, -i 7 datorie decretum 3i 7 >otăr%re testamentum, -i 7 testament instrumentum, -i 7 unealtă, instrument

Gen!l ma)$!lin S*" .. -. ,. 9c. 2. 9bl. N" )*" -!) .. -. ,. 9c. 2. 9bl. Pl" advocat -i advocat -/r!m advocat -i) advocat -o) advocat -i advocat -i)

advocat -!) advocat -i advocat -o advocat -!m advocat -e advocat -o

S*" .. -. ,. 9c. 2. 9bl.

N" )*" -er minister ministr -i ministr -o ministr -!m minister ministr -o .. -. ,. 9c. 2. 9bl.

Pl" ministr -i ministr -/r!m ministr -i) ministr -o) ministr -i ministr -i)

6ubstantivele masculine terminate la .. s . în 3er *i sin urul substantiv în 3ir se declină ca *i substantivele masculine în 3us cu o sin ură deosebire: 2. s . are aceea*i formă cu .. s . $emininele terminate la .. s . în 3us se declină la fel cu masculinele terminate în 3us.. 3

offici -o R&GULA SUBSTANTIV&LOR N&UTR&0 /oate substantivele neutre au două caracteristici 5. -i 7 for'.-i' separatio. #&'LINAR&A A III . -i+ a er. offici -/r!m . offici -a -.ominus. *i -.a" ):). !.care au un număr e al de silabe la . testamenti. s . offici -i) 9c.i) 0nclude substantive masculine. -rupa substantivelor 1ari)ilabi$e .eţineţi expresiile *i analizaţi substantivele de declinarea a 00-a: @onDrum &bonum. 0nvito beneficium &beneficium. . offici -!m 9bl. offici -a 9.. )x. -rupa substantivelor im1ari)ilabi$e . V.care au la -. 3 . ! 9nalizaţi substantivele: bella. . s . offici -i . -i' iniuria datum. Prejudiciu cauzat fără dreptate. # datorie pentru o altă datorie. -i'.aţi 2. le is+ iter. offici -!m -.. N" )*" -!m Pl" . /estamentul este expresia le itimă a voinţei în le ătură cu lucrurile care cineva ar dori să se infăptuiască după moartea sa.80<00 5 . offici -!m 2. offici -o 9c.A N" )* . oficiu -i) .. -i+ bellum. -ii' non datur.: lex. /estamentum est voluntatis iusta sententia de Euibus Euis post mortem suam fieri velit. 6ubstantivele declinării a 000-a se împart în două mari rupe: 5. fa Drum. 6epararea de bunuri &de patrimoniu'.ebitum pro debito &debitum.. itineris !. serve.-i+ vir. .. feminine *i neutre. foris &forum.Gen!l ne! r! S*.. 9u trei cazuri la fel: N. offici -a 9bl. -i &7 război'... A$. s de la următoarele substantive: . 9ceste trei cazuri au la plural terminaţia . F . s . s .u se acordă o favoare cuiva în contra voinţei sale. o silabă sau două în plus faţă de .amnum &damnum. varia G" )*" .

criminis 7 învinuire nomen. 9bl. re is 7 re e S* 6ubstantive feminine )x.. corporis 7 corp 6ubstantivele feminine se declină la fel ca cele masculine. ius iur iur -i ius ius iur -e . le e enus.: civis. 9c. 9c./02)G) P9. 2. le is 7 le e virtus.: ius. iudic -e) iudic -!m iudic -ib!) iudic -e) iudic -e) iudic -ib!) 6ubstantive neutre )x. >ominis 7 om rex. 9bl. 2. oratoris 7 orator miles. enereis 7 neam. 2. -.: lex. .060G9@08) 6ubstantive masculine )x.. -i) ... -. . testis 6A@6/9. civis+ testis.: iudex. 9c. 9bl iudex iudic -i) iudic -i iudic -em iudex iudic -e Pl" . . 9bl. nominis 7 nume corpus.060G9@08) 6ubstantive masculine 6ubstantive feminine 6ubstantive neutre I . -. Pl" iur -a iur -!m iur -ib!) iur -a iur -a iur -ib!) 6e respectă re ula substantivelor neutre enunţată mai susH 6A@6/9... iuris 7 drept &*tiinţa dreptului'. laudis 7 laudă libertas. virtutis 7 virtute civitas. libertatis 7 libertate Gen!l ma)$!lin . -. .. familie crimen.)x. militis 7 soldat >omo. civitatis 7 cetate laus.. 2. iudicis 7 judecător orator. 9c. S*" Gen!l ne! r!./02) 04P9.

substantivul sitis. se adau ă un i în faţa lui 3a *i term. cu deosebirea că la parisilabice term. pl. -. test -e) -. 9c. -i) . . -is 7 mare conclave. 6ubstantivele parisilabice masculine *i feminine se declină ca cele imparisilabice masculine *i feminine. este 3ium. -. -is 7 locuinţă S*" Gen!l ma)$!lin . -is 7 pasăre apis. -. . test -i!m .. pl. sermonis &7 conversaţie'+ navis.: ovis. al următoarelor substantive: . term. re is+ rete.. S*" -enul neutru .: testis. după modelul lui testis.olor. ):). 9bl. s . -. test -e) 2. -is 7 oaie avis. au cele trei cazuri identice la sin ular *i plural. *i 2. -is 7 albină tussis. 2.)x.. mare mar mar -i mare mare mar -i . este -ia. 9c.. test -e) 9bl. >ostis+ sermo. test -ib!) 6ubstantivele feminine se declină la fel ca cele masculine. 9c.: mare. 9bl. s .. test -ib!) 9c.. *i nu -um. conform le ii neutrelor. 2. dar la plural la . -is 7 cameră sedile. 3 9rătaţi care este 9bl. doloris &7 durere'+ rex. 9c. navis&7 navă'+ mulier. -is 7 scaun rete. testis test -i) test -i test -em testis test -e Pl" . 3 i. -is 7 tuse sitis 3is 7 sete )x. 2. al următoarelor substantive: Jostis.. -is 7 martor civis 3is 7 cetăţean >ostis 3is 7 du*man amnis. mulieris &7 femeie'+ enus. -is 7 apă cur ătoare i nis. Pl" mar -ia mar -i!m mar -ib!) mar -ia mar -ia mar -ib!) 6ubstantivele neutre imparisilabice au la 9bl... eneris. -is 7 foc )x. sedilis. " .80<00 5 .. -is 7 plasă cubile. 9bl. retis+ sedile. ! 9rătaţi care este -.eclinaţi după modelul substantivului iudex substantivul lex *i...

. 6ervitus &servitus -tutis' servitutis esse non potest. ! 8lasa a 00-a cuprinde adjective cu trei. bonum &bun. senatusconsultis. alterum non laedere. A#2&'TIV&L& #& 'LASA I au la . bono 9c. . raţiunea supremă dată de natură. iar cele feminine se declină după declinare 0. edictis K1L. să dai fiecăruia ce i se cuvine. principum &princeps. libera. -ă+ onest. boni 9bl. s . -ă' inte er. proba. boni -. cu două *i cu o sin ură terminaţie. A#2&'TIVUL 9djectivul se împarte în două clase: 5 8lasa 0 cuprinde adjective cu trei terminaţii.. 9ceste adjective se declină după declinarea a 000-a. bon/r!m . suum cuiEue tribuere. boni) 9c. inte ra. )x.. -tionis' nec venditio &venditio. -ă' aptus. -tionis' esse potest sine re Euae veneat. -tionis' summa insita in naturam. -tionis'.u poate exista cumpărare sau v%nzare fără un obiect care să fie v%ndut. Gex statuit de eo Euod plerumEue fit.. 9ceste adjective se declină după declinările 0 *i a 00-a. bono) 2. plebiscitis. iuris' praecepta sunt >aec: >oneste vivere. bon!) -. tenera.omani constat ex le ibus. constitutionibus &constitutio. -ă' S*" m" +" bona bonae bonae bonam bona bon. Ge ea se ocupă de ceea ce se înt%mplă mai adesea. probum &bun. n" bon!m boni bono bon!m bon!m bono Pl" m" +" bonae bon. ratio &ratio. -ă' b' liber. decizii ale poporului. să nu vatămi pe altul.. aptum &apt. bona.r!m boni) bona) bonae boni) n" bona bon/r!m boni) bona bona boni) . liberum &liber. bono .: a' bonus. Preceptele dreptului sunt acestea: să trăie*ti cinstit. 9supra unei servituţi nu poate exista o alta. responsis prudentium &prudens. decrete ale senatului. apta. edicte. bone 9bl. -ă' tener. următoarele terminaţii: a' -!) pentru masculin -a pentru feminin -!m pentru neutru b' -er pentru masculin -(r)a pentru feminin -(r)!m pentru neutru 9djectivele masculine *i neutre se declină după declinarea a 00-a. bon!m 2. inte rum &între .reptul poporului roman constă din le i. Ge ea. răspunsurile înţelepţilor. le is'. boni) M .F . 0uris &ius. .eţineţi expresiile *i analizaţi substantivele de declinarea a 000-a: Gex &lex. tenerum &t%năr. -cipis'. -ă' probus. 0ura populi . >otăr%rile conducătorilor. . boni . -ntis'.ec emptio &emptio.

libero 9c. liber 9bl. celebre) -. liber!m 2. m.. celebrib!) 9c.. civili) -. liberi) 9c.. celebre) 9bl. liber/r!m . civilem 2. civili) 9bl.. celebris.. liberi . S*" . salubre &sănătos. civili . toată' c' in ens. liber!m liberi libero liber!m liber!m libero . libero) 2. omne &tot. m" celeber celebri) celebri celebrem celeber celebri +" celebri) celebri) celebri celebrem celebri) celebri civili) civili) civili civilem civili) civili n" celebre celebri) celebri celebre celebre celebri civile civili) civili civile civile civili Pl" m" +" celebre) celebri!m celebrib!) celebre) celebre) celebrib!) civile) civili!m civilib!) civile) civile) civilib!) n" celebria celebri!m celebrib!) celebria celebria celebrib!) civilia civili!m civilib!) civilia civilia civilib!) .pentru toate cele trei enuri )x. s . -ă' omnis. s . în 3er au 2. următoarele terminaţii: a' -er pentru masculin -i) pentru feminin -e pentru neutru b' -i) pentru masculin *i feminin -e pentru neutru c' . liberi -. 9bl. celebre &vestit. -ă' fortis. celebrib!) .. *i -. m. libero libera liberae liberae liberam libera liber. -ă' b' civilis. celebre) 2. 9c. sapientis &înţelept.r!m liberi) libera) liberae liberi) libera liber/r!m liberi) libera libera liberi) 5 9djectivele neutre respectă. s . celebri!m . -.. civili) .. civile) -. ! 9djectivele terminate la .. s . ca *i substantivele.. s . m. liber -. cea de la . re ula neutrelor.. civili 9c. forte &curajos. s . -ă' 5 9djectivele cu o sin ură terminaţie &c'. la fel cu .există o )in*!ră erminaţie 3 diferită . civile) 2. liberi) liberae liber.. ca substantivele. s . -ă' felix. civile &civil. . salubris.. liberi 9bl.. A#2&'TIV&L& #& 'LASA A II-A au la .. civili!m .. civile) 9bl. in entis &uria*. -ă' sapiens... civilib!) 9c.: a' celeber. 2. civilib!) N . felicis &fericit. se dau cu .. -ă' saluber.

Oui in i!re confessus est. f. superlativ. Verba &verbum.. in -. -inis' sine le*e" . 6e declină după declinarea a 00-a la masculin *i neutru *i după declinarea 0 la feminin.... R ..eclinaţi următoarele sinta me: 6apiens sententia &7 o sentinţă înţeleaptă'+ iudex . 9c. fie acţiuni.'. n. in ente) in ente) in entia enti!m in enti!m in enti!m entib!) in entib!) in entib!) ente) in ente) in entia ente) in ente) in entia entib!) in entib!) in entib!) 5 9djectivele de clasa a 00-a au la Abl" )*" erm" . 2. -i' tra>unt. #rice drept de care ne folosim prive*te fie persoane.ior pentru masculin *i feminin *i sufixul 3i!) pentru neutru &. . Liber a) &libertas. ):). s .eţineţi *i analizaţi cuvintele scrise cu caractere în ro*ate: N!lla &nullus.. ! . 9bl .80<00 5 . in . altior altioris altiori altiorem altior altiore PG.-um' 1oena &poena. 2..'.omanus & un judecător roman'+ illustris civis &un cetăţean ilustru'+ mare altum &o mare vastă'. in 2. -e' i!). comparativ.. in 9bl. nici o încriminare în afara le ii. 'om1ara iv!l se formează adău %nd la tema adjectivului sufixul . -a. 6-.. la G" 1l" erm" . Gibertatea este un bun nepreţuit.'. altius . 8uvintele învaţă. /oate comparativele se declină după declinarea a 000-a imparisilabică.ici o pedeapsă.i!m *i la N"3 A$" 4i V" 1l" ne! r! erm" . n!ll!m $rimen &crimen. )ste forma pe care o ăsim în dicţionar. -i))ima &f. 8ine a mărturisit la judecată nu poate să-*i infirme mărturisirea. -i' docent. altiores altiore 9b altioribus l caz . altiora altiorum altioribus altiora altiora altioribus S!1erla iv!l se formează adău %nd la tema adjectivului sufixele 3 i))im!) &m. f. ! 9djectivul se acordă în en. in -.. -sionis' infirmare non potest. e5em1la &exemplum. -ae'. -tatis' inae) imabili) &inaestimabilis. număr *i caz cu numele pe care îl determină ca atribut. -i))im!m &n. -ae' pertinet vel ad res vel ad a$ ione) &actio. altiores altioris -. -..: altus. in 9bl. in 2. n. in ens enti) enti entem ens enti in in in in in in ens enti) enti entem ens enti in ens in enti) in enti in ens in ens in enti . -um PînaltQ.i. 9c. in 9c. in 9c.-a. altioribus altius 9c. Euo utimur. 'OMPARA6IA A#2&'TIV&LOR În limba latină adjectivele au 3 rade de comparaţie: pozitiv. in . caz m. Omne &omnis. altiores altius 2. -e' res est. vel ad 1er)ona) &persona.. fie lucruri. suam $on++e)ionem &conffesio. exemplele atra .ia. m. Po%i iv0 ex.'. -tionis'. altiorum altiori .

&Ande le ea permite mai mult. -a. -a. -a. -um propinEuus. pi errimum. -a. -a. -um PmareQ parvus. &. pi ra. -a. pi errima. altissimum altissimi altissimo altissimum altissimum altissimo m. Forme nere*!la e0 Pozitiv bonus. -um maximus. 5S . . m. altissimi altissimorum altissimis altissimos altissimi altissimis PG. f. -a. altissimae altissimarum altissimis altissimas altissimae altissimae n. -a. . -um Pbun. -rima. .. 9c. maius' ad minus &minor. -rimum. minus plus pessimus.ocere posse est et nolle laus amplissima &amplus. altissimus altissima altissimi altissimae altissimo altissimae altissimum altissimam altissime altissima altissimo altissima n. -a. -a. Euam sperata victoria. &8el mai stralucit merit este sa poţi face rău *i să nu vrei'. caz . minus'. -um' sensu. 9 maiore &maior.caz . în 3er formează superlativul cu ajutorul sufixelor 3rimus. &În sensul mai lar sau în sensul cel mai restr%ns'. -um peior. -um' est certa pax. -ăQ malus. -. -um' sensu sive strictissimo &strictus. -a. 6-. 9bl . pi rum Plene*Q are superlativul pi errimus. -. -um minimus. 2.. permite *i mai puţin'.. peius maior. 9c. -um plurimus. -a. &)ste mai buna *i mai înţeleaptă este o pace si ură dec%t o victorie sperată'. -um PmicQ multus.. 4elior &melior. -um PrăuQ ma nus. f.80/00 . s . altissima altissimorum altissimis altissima altissima altissimis 9djectivele de clasa 0 *i a 00 3a terminate la . 2. -um PapropiatQ propior ):). -a.. 9bl .: pi er. )x.eţineţi expresiile si analizaţi adjectivele: Gatiore &latus. maius minor. -a. m.e la mai mult la mai puţin'. -a. -a. melius optimus. -um proximus. -um PmultQ 8omparativ 6uperlativ melior. -um' est. -ius' tutiorEue &tutus.

Ga verbele de conju area a 000-a între tema de prezent *i terminaţia infinitivului apare vocala U de le ătură.i) pers a 000-a pers.-erundiv IN#I'ATIV PR&7&NT A'TIV 0ndicativul prezent se formează de la tema de prezent a verbului la care se adau ă desinenţele: 6 .0mperativ prezent. a 00-a . a doua formă principală a verbului.0 i!di$. -re9 2erbele de $on8!*area a II-a au tema de prezent terminată în :0 vid: -re9 2erbele de $on8!*area a III-a au tema de prezent terminată în $on)oană0 1on -.: iudico video pono audio iudic=re vidTre ponUre audVre iudicavi vidi posui audivi indi$a iv 1er+e$ 3 1er)" I3 nr" )*" iudicatum visum positum auditum )!1in a judeca a vedea a pune a auzi rad" indi$a iv 1re%en 3 in+ini iv 1re%en 1er)" I3 nr" )*" T&MA #& PR&7&NT Pentru a afla tema prezentului îndepărtăm terminaţia . pers. -re9 2erbele de $on8!*area a IV-a au tema de prezent terminată în <0 a!d< -re" 5. # dată cu aflarea temei de prezent putem stabili *i conju area verbelor: 2erbele de $on8!*area I au tema de prezent terminată în .ecunoa*tem conju area unui verb după terminaţia temei de prezent. a 000-a -n 55 . iar semnul K X L aflat deasupra vocalei de le ătură de la conju area a 000-a arată că aceasta este scurtă. Patru forme principale *i trei teme de bază. vidT *i audV arată că acestea sunt vocale lun i. imperfect.8onjunctiv prezent. T *i V de la iudic=.e la tema de prezent se formează următoarele moduri *i timpuri: . viitor . . viitor .re de la infinitiv prezent. )x.V&RBUL În limba latină există patru conju ări. pers 0 -o Pl. 6emnul K W L aflat deasupra literelor =.-erunziu . 0 -m!) pers. a 00-a -) pers. /ema de prezent se află de la infinitiv prezent. imperfect . .Participiu prezent . !. una din cele patru forme principale ale verbului cu care acesta este dat în dicţionar.0ndicativ prezent.

: +!i. a 000-a pl. IN#I'ATIV PR&7&NT PASIV Gimba latină are două diateze: activă *i pasivă. În anumite situaţii formele pasive se pot traduce reflexiv. pers. S* iudic 3oY iudica -s iudica -t iudica -mus Pl" iudica -tis iudica -nt Trad" judec 'on8!*" a IIvid: vide -o vide -s vide -t vide -mus vide -tis vide -nt văd 'on8!*" a III-a 1on pon -o pon 3i 3sYY pon 3i -t pon -i -mus pon 3i -tis pon 3u -nt pun 'on8!*" a IV-a a!d< audi -o audi -s audi -t audi -mus audi -tis audi 3u 3ntYYY audBascult YGa conju area 0. între temă *i desinenţă se adau ă vocala 3i de le ătură. persoana 0 s . 0 . 0 sumus 00 estis 000 sunt #bservaţie: verbul Pa fiQ are trei forme principale: indicativ prezent... a 00-a . S* iudic 3o-rY iudica -ris iudica -tur 'on8!*" a IIa vid: vide 3o-rY vide -ris vide -tur 'on8!*" a III-a 1on pon 3o-rY pon 3e 3risYY pon 3i -tur 'on8!*" a IV-a a!d< audi 3o-rY audi -ris audi -tur 5! . la pers. esse. la pers. 0ndicativul prezent pasiv se formează adău %nd la tema de prezent terminaţiile pasive: 6 . Indi$a iv!l 1re%en al verb!l!i sum. pers.r Pl.ri) pers. persoana 0 s . YYYGa conju area a 02-a.'on8!*" I a Tema i!di$. 0 *i a 00-a pl. 0 sum 00 es 000 est Pl. YY Ga conju area a a 000-a. a 00-a -mini pers. 0 s . fui.n !r 'on8!*" I Tema i!di$. unde tema este consonantică. a 000-a pl. a 000-a . a 000-a . se adau ă vocala 3u de le ătură. la pers.: )!m+ infinitiv prezent: e))e+ indicativ perfect. =a +i>3 verb nere*!la 0 =e! )!n > 6 . a 00-a *i a 000-a s . se adau ă vocala 3u de le ătură între temă *i desinenţă. iar la pers. 0 -m!r pers.. !r pers. -= din tema de prezent *i desinenţa 3o a indicativului prezent se contra *i rezultă 3D.

se adau ă vocala 3u de le ătură. -ă  Ga toate conju ările.80<00 5 /raduceţi în limba latină: )u sunt acuzat &a acuza 7 accuso. -ă pon -i -mur pon 3i -mini pon 3u -ntur sunt pus. -ă audi -mur audi -mini audi 3u 3nturYYY sunt auzit. ! /raduceţi în limba rom%nă: #mnes populi Eui le ibus et moribus re untur. -=re'.iudica -mur Pl" iudica -mini iudica -ntur Trad" sunt judecat.. iar la pers. Ga conju area a a 000-a. -Vre'.. ):).eţineţi si analizaţi verbele: Abi lex non distin uit. desinenţa pasivă 3r se adau ă direct la forma activă 3o. Euasi Euo iure omnes entes utuntur.Zre '. 53 . a 000-a pl.. ei citesc &a citi 7 le o. la pers. la pers. nec nos distin uere debemus. între temă *i desinenţă se adau ă vocala 3i de le ătură. 0 *i a 00-a pl. 3 . id proprium est. el zice &a zice 7 dico. Ga conju area a 02-a. nici noi nu trebuie să distin em. se adau ă vocala 3u de le ătură între temă *i desinenţă. Ouod vero naturalis ratio inter omnes >omines constituit. . a 000-a pl. 000-a s . vocaturEue ius civile. noi terminăm &a termina 7 finio. unde tema este consonantică. Ande le ea nu distin e. ei sunt pedepsiţi &a pedepsi 7 punio. partim communi omnium >ominum iure utuntur+ nam Euod EuisEue populus ipse sibi ius constituit. la pers. -ă   vide -mur vide -mini vide -ntur sunt văzut. a 00-a s . Euasi ius proprium civitatis. -Vre'. id apud omnes populos peraeEue custoditur vocaturEue ius entium. 0 s . se adau ă vocala de le ătură 3e între temă *i desinenţă. la pers. . partim suo proprio.Zre '.

0ra Euae te itur &te o. 7 a conduce.7 însă. iuris n. Indi$a iv!l im1er+e$ al verb!l!i sum. -Tre'. în 9bl. 7 le e et conj. -=re' alteri Euod feceris &facio. a uverna partim 1 partim 7 pe de o parte1 pe de alta suus &aici 9bl. 7 *i mos. cu observaţia că la pers. firesc. 7 obicei re o.Vre vt. -ă >omo.' pron 7 al său proprius &3' adj. Ara care se ascunde este mai vătămătoare.*i desinenţele active. întocmai ca. IN#I'ATIV IMP&RF&'T A'TIV 6e formează de la tema de prezent la care se adau ă sufixul 3 ba. s . 7 de care 3 . esse. 'on8!*" a IIa Tema i!di$. de peraeEue adv. 7 sie*i. 7 popor Eui pron. pentru sine constituo. 7 civil. a păstra ens. omnis &!' adj. 7 tot. 7 a se folosi de [ 9bl. %ndire inter prep. . ca unul care este civitas. . -tionis f.eţineţi expresiile *i analizaţi verbele: 9b alio expectes &expecto. 7 ca *i. nam conj. a &se' numi -Eue &enclitic' conj. moris m. constitui vt. -ă ratio. desinenţa este . 7 comun. obtemperare &obtempero. + Ac. -ă. -=re vt. 7 propriu. 7 acest &lucru' voco. 7 care lex. 7 căci Euod pron. -e communis &!' adj. . oricine ipse pron. de fapt naturalis &!' adj. familie Euo pron. 7 a păzi. 7 fiecare. sunteţi datori să vă supuneţi le ilor. 7 drept.7 a >otărî. -ă populus. Eui ex le e iudicatis &iudico. \udecători.Ure' plus nocet &noceo. 7 raţiune. 7 ceea ce EuisEue pron. 7 om ius.2#89@AG9. 7 între apud prep. 5F .m. vid: S* iudica 3ba -m vide 3ba -m iudica 3ba -s vide 3ba -s iudica 3ba -t vide 3ba -t iudica 3ba -mus vide 3ba -mus Pl" iudica 3ba -tis vide 3ba -tis iudica 3ba -nt vide 3ba -nt Trad" judecam vedeam 'on8!*" I 'on8!*" a III-a 1on pon 3e 3ba -mY pon 3e 3ba -s pon 3 e 3ba -t pon 3 e 3ba -mus pon 3e 3ba -tis pon 3 e 3ba -nt puneam 'on8!*" a IV-a a!d< audi 3e 3ba -mY audi 3e 3ba -s audi 3e 3ba -t audi 3e 3ba -mus audi 3e 3ba -tis audi 3e -ba -nt auzeam Ga verbele de conju ările a 000-a *i a 02-a între tema de prezent *i sufix apare vocala de le ătură 3 e-. 0udices.=re' le ibus debetis &debeo. -Zre vt. -Zre. -inis m. 7 el însu*i sibi pron. -Ure'. 7 *i civilis &!' adj. 0 s .7 cetate vero adv. fui0 =e! eram> 6 . 7 la. 7 a &se' c>ema. 7 natural. a fixa id pron. dep. le is f. . -ă Euasi conj. usus sum vi. nu 3o.e la unul să a*tepţi ceea ce i-ai făcut celuilalt. voi care judecaţi conform le ii. . le e utor. Pl. -Tre'. -ntis f. 7 neam. 7 la fel custodio. uti. -atis f. -i m.=re'. + Ac.

-inis f. -a.0 eram 00 eras 000 erat 0 eramus 00 eratis 000 erant IN#I'ATIV IMP&RF&'T PASIV 6e formează ca indicativul imperfect activ înlocuind desinenţele active cu cele pasive. 7 de femeie. -positum 7 a prefera masculus. p%nă într-at%t expello.. uti sum vb. -ă ):). praepono. -us m. ei f. >ereditates capiendae ius daret. 7 le ătura de rudenie sibi . aceasta femininus. -ĕre la indicativ prezent *i imperfect. ! /raduceţi în limba rom%nă: Gex duodecim tabularum ita stricto iure utebatur. activ *i pasiv. -ă ius. 7 acesta. a*a &de' strictus. 7 urma*. 0. 7 sie. -um adj. -ă eram pus. -ae f. -ă eram văzut. a respin e ut conj. uti. de la is. 7 le e duodecim num. pas. ut ne Euidem inter matrem et filium filiamve ultro citroEue. 7 p%nă acolo.7 concis.. 7 bărbătesc. -ă eram auzit. pf. deponent &formă pasivă *i înţeles activ' 7 a se folosi de [ 9bl. 'on8!*" I 'on8!*" a II'on8!*" a III-a 'on8!*" a IV-a a Tema i!di$. le is f. femeiesc sexus. 7 sex &masculin si feminin' necessitudo. adeo expellebat. id pron. et praeponebat masculorum pro eniem. ea. -a. masculin pro enies. 7 drept utor. m. 7 doisprezece tabula. -ere vt. sie*i iu o &0' vt. -posui. 7 a uni. refl. descendent eos 9c. iuris n. a le a adeo adv. -Zre. vid: 1on a!d< S* iudica 3 ba -r vide 3ba -r pon 3 e 3ba -r audi 3e 3ba -r iudica 3 ba -ris vide 3ba -ris pon 3 e 3ba -ris audi 3e 3ba -ris iudica 3 ba -tur vide 3ba -tur pon 3 e 3ba -tur audi 3e 3ba -tur iudica 3ba -mur vide 3ba -mur pon 3 e 3ba -mur audi 3e 3ba -mur Pl" iudica 3ba -mini vide 3ba -mini pon 3e 3ba 3mini audi 3e 3ba -mini iudica 3ba -ntur vide 3ba -ntur pon 3 e 3ba -ntur audi 3e -ba -ntur Trad" eram judecat. pl. et eos. pron. 7 înc%t 5I . & De senatusconsulto ertulliano. 7 tablă ita adv. dem. 3. -a. 7 astfel. Eui per femini sexus necessitudinem sibi iu untur.. -um adj.3' Vo$ab!lar lex. 7 a îndepărta. -ă+ ri uros. -um part.80<00 5 8onju aţi verbul lego.

5" . 0 3bor Pl. 0 s . -ii m. vid: S* iudica 3bo vide 3bo iudica 3bis vide 3bis iudica 3bit vide 3bit iudica 3bimus vide 3bimus Pl" iudica 3bitis vide 3bitis iudica 3bunt vide 3bunt Trad" voi judeca voi vedea 'on8!*" I 'on8!*" a III-a 1on pon 3a -m pon 3e 3s pon 3 e 3t pon 3 e 3mus pon 3e 3tis pon 3 e 3nt voi pune 'on8!*" a IV-a a!d< audi 3a 3m audi 3e 3s audi 3e 3t audi 3e 3mus audi 3e 3tis audi 3e -nt voi auzi Indi$a iv!l vii or al verb!l!i sum. este 3m.*i terminaţiile pasive: 6 .ne Euidem adv. a 000-a *i a 02-a la tema de prezent se adau ă sufixul 3a. 'on8!*" a IIa Tema i!di$. 0 *i a 00-a sufixul 3b-. tris f. 7 mamă filius. 0 s . Pl. vocalele de le ătură 3iBu. a 000-a *i a 02-a la tema de prezent se adau ă sufixul 3a. 7 mo*tenire capio. cu ac. 0 s . vocalele de le ătură 3iBeBu. 7 nici c>iar inter prep.pentru celelalte pers. 0 3bo Pl. Ga pers. term. 7 între mater. 7 a lua do &0' vt. 7 a da IN#I'ATIV VIITOR I A'TIV 6e formează de la tema de prezent la care se adau ă pentru conju . 7 fiu filia. *i sufixul 3e. esse. 3bim!r -beri) -bimini -bi !r -b!n !r Ga verbele de conju .pentru pers. 0 ero 0 erimus 00 eris 00 eritis 000 erit 000 erunt IN#I'ATIV VIITOR I PASIV 6e formează de la tema de prezent la care se adau ă pentru conju . fui0 =e! voi +i> 6 .pentru pers. 3bim!) -bi) -bi i) -bi -b!n Ga verbele de conju . 7 de o parte *i de alta >ereditas. 0 *i a 00-a sufixul 3b-.*i terminaţiile active: 6 . 7 fiică ve &enclitic' conj. -atis f. 7 sau ultro citroEue adv.pentru celelalte pers. *i sufixul 3e. -ere vt. -ae f.

cineva. 7 născut din părinţi liberi 5M in enui. fundament 7 fundamen. ! /raduceţi în limba latină: )i vor fi avocaţi ilu*tri. libertate 7 libertas. -oris m. 8ine pierde libertatea. + Abl. pl. cum manu. -i m. iudicabunt. 0n enui sunt Eui liberi nati sunt+ libertini.ursus liberorum >ominum alii in enui sunt. . alieno iuri. 7 om liber &3' adj. 7 al altuia subicio. -ă 'on8!*" a IV-a a!d< audi 3a-r audi 3e -ris audi 3e -tur audi 3e -mur audi 3e -mini audi 3e -ntur voi fi auzit. 7 liber. -ă 5 9nalizaţi următoarele forme verbale: accusabamus. diviziune nam conj. pl. unii. in manu. !nstitutiones. s . Euaedam pron. -onis f. in mancipio" 2ocabular )x. 6eEuitur de iure personarum alia divisio.' 7 al său Euidam. in potestate. secutus sum vt. )x. 7 din nou.ursus earum personarum. Eui ex iusta servitute manumissi sunt. 7 căci suus adj. e &!' adj. ! avocat 7 advocatus. european 7 europaeus &3' adj cine 7 Eui a pierde 7 perdo 3Zre vt. 8icero a fost un mare orator roman. 7 oarecare.80<00 'on8!*" I 'on8!*" a III-a 1on pon 3a 3r pon 3e 3ris pon 3 e -tur pon 3 e 3mur pon 3e 3mini pon 3 e 3ntur voi fi pus. 0. aliae in potestate.reptul roman este fundamentul dreptului european. 7 a însoţi. aliae in mancipio sunt.'on8!*" a IIa Tema i!di$. missum vt. ilustru 7 illustris. 7 care *i-a dob%ndit libertatea. sine manu. 3 aut1 aut 7 sau1 sau. a fost 7 fuit mare 7 ma nus &3' adj. 7 a supune . aliae in manu. roman 7 . Euaedam alieno iuri subiectae sunt. a veni din urmă persona. fie1 fie >omo.Zre vt. orator 7 orator. dicem. -ă voi fi văzut. -Drum m. 7 drept. . -tutis f. 8icero. -ă servitus. -ă rursus adv. &-aius.omanus &3' adj. ni*te alienus &3' adj. pierde totul. 7 a elibera &sclavii' seEuor. -tatis f. . sclav eliberat Eui pron. la r%ndul său alius1 alius 7 anul1 altul in enuus &3' adj. dep. 7 oameni liberi libertinus &3' adj. Euae alieno iuri subiectae sunt. în sc>imb. -ae f. 7 împărţire. . dico. seEui. misi. 7 care ex prep.Zre. -minis n. erint. F /raduceţi în limba rom%nă: #mnes >omines aut liberi sunt aut servi: . dicemini. 7 sclavie manumitto. 7 din iustus &3' adj. alii libertini. 7 persoană divisio. -inis m. sunt. -ă ):). accusatur. . vid: S* iudica 3bo-r vide 3bo -r iudica 3be -ris vide 3be -ris iudica 3bi -tur vide 3bi -tur iudica 3bi -mur vide 3bi -mur Pl" iudica 3bi -mini vide 3bi -mini iudica 3bu -ntur vide 3bu -ntur Trad" voi fi judecat. 5-55' Reţineţi e51re)iile: sui iuris. erant. pron &aici în -.am Euaedam personae sui iuris sunt. 8iceronis m. a urma.

autoritate. esse. pl. 7 în potestas. -ă 'on8!*" a IIa vid: vide 3a -r vide 3a -ris vide 3a -tur vide 3a -mur vide 3a -mini vide 3a -ntur să fiu văzut. . ea. 7 m%nă. putere mancipium. se adau ă la tema de prezent sufixul 3a. iar la verbele de la celelalte conju . 0 se adau ă la rădăcina verbului sufixul 3e. -us f. -ă 5N . 7 putere. stăp%nire. 'on8!*" a IIa Tema i!di$ vid: S* iudic 3 e -m vide 3a -m iudic 3 e -s vide 3a -s iudic 3e -t vide 3a -t iudic 3e -mus vide 3a -mus Pl" iudic 3e -tis vide 3a -tis iudic 3e -nt vide 3a -nt Trad" să judec să văd 'on8!*" I 'on8!*" a III-a 1on pon 3a -m pon 3a -s pon 3a -t pon 3 a -mus pon 3a -tis pon 3 a -nt să pun 'on8!*" a IV-a a!d< audi 3a -m audi 3a -s audi 3a -t audi 3a -mus audi 3a -tis audi 3a -nt să aud 'on8!n$ iv!l 1re%en al verb!l!i sum. 'ON2UN'TIV PR&7&NT A'TIV subordonare manus. fui0 =e! )ă +i!> 6 . -tatis f. id pron.' 7 acesta. &aici în -. #bservaţe: rădăcina verbului se află înlătur%nd terminaţia temei: iudica ] iudic. Pl. -ă 'on8!*" a IV-a a!d< audi 3a -r audi 3a -ris audi 3a -tur audi 3a -mur audi 3a -mini audi 3a -ntur să fiu auzit. aceasta in prep. 0 sim 0 simus 00 sis 00 sitis 000 sit 000 sint 'ON2UN'TIV PR&7&NT PASIV 'on8!*" I Tema i!di$ S* iudic 3e-r iudic 3e -ris iudic 3e -tur iudic 3e -mur Pl" iudic 3e -mini iudic 3e -ntur Trad" să fiu judecat. -ă 'on8!*" a III-a 1on pon 3a 3r pon 3a 3ris pon 3a -tur pon 3a 3mur pon 3a 3mini pon 3a 3ntur să fiu pus.esinenţele sunt acelea*i de la indicativ imperfect activ. 7 deplină proprietate Ga verbele de conju . + Abl. -ii n.is.

0 essem 0 essemus 00 esses 00 essetis 000 esset 000 essent 'ON2UN'TIV IMP&RF&'T PASIV 'on8!*" a IIa Tema i!di$a vid: S* iudica 3 re -r vide 3re -r iudica 3re -ris vide 3re -ris iudica 3re -tur vide 3re -tur iudica 3re -mur vide 3re -mur Pl" iudica 3re -mini vide 3re -mini iudica 3re -ntur vide 3re -ntur Trad" a* fi judecat.=re'. ! . Ga verbele de conju . ci *i ca să nu &mai' re*ească. .Zre & 7 a >otărî'. .eţineţi expresiile *i analizaţi verbele scrise cu caractere în ro*ate: Punitur non solumEuia peccatur. suadeo.re. de la următoarele verbe: aperio.=re &7 a întări'.'ON2UN'TIV IMP&RF&'T A'TIV 6e formează de la tema de prezent la care se adau ă sufixul . . esse. -ă a* fi văzut. . -ă ):). 'on8!*" a IIa Tema i!di$a vid: S* iudica 3 re -m vide 3re -m iudica 3re -s vide 3re -s iudica 3re -t vide 3re -t iudica 3re -mus vide 3re -mus Pl" iudica 3re -tis vide 3re -tis iudica 3re -nt vide 3re -nt Trad" a* judeca a* vedea 'on8!*" I 'on8!*" a III-a 1on pon 3e 3re -m pon 3e 3re -s pon 3e -re -t pon 3 e 3re -mus pon 3e 3re -tis pon 3 e 3re -nt a* pune 'on8!*" a IV-a a!d< audi 3re -m audi 3re -s audi 3re -t audi 3re -mus audi 3re -tis audi 3re -nt a* auzi 'on8!n$ iv!l 1er+e$ al verb!l!i sum.de le ătură. 5R 'on8!*" I 'on8!*" a III-a 1on pon 3e 3re -r pon 3e 3re -ris pon 3e -re -tur pon 3 e 3re -mur pon 3e 3re -mini pon 3 e 3re -ntur a* fi pus.Tre &7 a sfătui'. firmo. decerno. . a 000-a.80<00 5 $ormaţi conjunctivul prezent *i imperfect. -ă 'on8!*" a IV-a a!d< audi 3re -r audi 3re -ris audi 3re -tur audi 3re -mur audi 3re -mini audi 3re -ntur a* fi auzit. activ *i pasiv.Vre & 7 a desc>ide'. sed ne 1e$$e !r & pecco. Pl. fui0 =e! a4 +i> 6 . între temă *i sufix apare vocala 3e.-ă . )ste pedepsit nu numai pentru că re*e*te.

este iden i$ă $! ema de 1re%en a verb!l!i+ la verbele de conju . a-*i lua soţie sed conj. nec avo neptem. pl. 7 mamă avus. 7 bunică non solum 1 sed etiam 7 nu numai 1 ci *i Euod conj. sau consensus. &-aius.omanam nuptiis vel consensu ducat uxorem. Ouod sentimus loEuamur.7 de. 7 adoptat. 7 fiindcă. . 7 însă. impers. Euod loEuimur )en iam!). 3 /raduceţi următorul text: Ge itimae sunt nuptiae.omanus . s . -ă iustum est observari 7 este cazul să se aibă în vedere IMP&RATIV PR&7&NT A'TIV 0mperativul prezent are persoana a 00-a s . nec filio matrem. căsătorie si conj. Pers. 7 dacă .omanus &3' adj. a 000-a. e+ la verbele de conju . -um part.' 7 consens. -ae f. [ Abl. 7 nu omnis &!' adj.=rum f. -tatis f. 7 nuntă. 7 nepoată nopos. 7 bunic neptis. -potis m. licuit vb. 7 fiindcă nec 1 nec conj. *i pl. nec nepoti aviam. 6ă nu fie o acţiune &în justiţie' de două ori despre acela*i lucru. -tris m. 6ă fie ascultată *i cealaltă parte. 9bl ' 7 noi propinEuitas. 7 le at. bărbat &în text' licet. 'on8!*" I Tema S* Trad" Pl" Trad" i!di$a iudica judecăH iudica -te judecaţiH 'on8!*" a IIa vid: vide veziH vide -te vedeţiH 'on8!*" a III-a 1on pone puneH pon -i -te puneţiH 'on8!*" a IV-a a!d< audi auziH audi -te auziţiH !S . 7 soţie uxorem ducZre 7 a se însura. & nobis . A!dia !r &audio. $f. -is f. -ă nuptiae. 7 persoană. între temă *i desinenţă se adau ă vocala 3i. este în ăduit Euia conj. -ă+ le al. sed etiam de adoptivis iustum est observari: nam etsi per emancipationem adoptio disolvatur. . să simţim ce vorbim. 7 fiu mater. &6ă nu se pedepsească de două ori pentru acela*i delict'. ere. dar non adv. -us m. -ae f. 7 tot. 7 tată filius. acord uxor. Ga pers. 6ă vorbim ce simţim. nuptiae tamen inter >as personas semper sunt illicitae. referitor la nos pron. -ii m. !nstitutiones. 02' Vo$ab!lar le itimus &3' adj. -ă adoptivus &3' adj. 7 nici 1 nici pater. 7 le itim.de le ătură. 6ed non omnibus personis uxores ducere licet: Euia nec patri filiam. -a. si . 7 nepot avia. la tema de prez. aici în 9bl. deoarece de prep. Ouod non solum de personis.a 02-a.on bis 1!nia !r pro eodem delicto. #pitome. -ă vel conj. -oris f. toată persona.& decl.@is de eadem re ne )i actio. se adau ă desinenţa . la temă se adau ă vocala 3e.. a 00-a pl. a 000-a. pas. înrudire coniunctus. Euae nobis propinEuitate coniuncte sunt. -Vre' et altera pars. 7 fie. 7 apropiere. -tris f. 7 roman. a 00-a s . -i m..7 este permis. in le ătură cu.

*i desinenţa .Im1era iv!l 1re%en al verb!l!i )!m3 e))e3 +!i0 =+ii?> 6 . a 00-a *i a 000-a s . o pentru pers. a 000-a se adau ă acelea*i vocale de le ătură ca la imperativ activ. *i desinenţa 3n o pentru pers. desinenţa 3 o e pentru pers a 00 3a pl. 00 es 00 este =+iţi?> IMP&RATIV PR&7&NT PASIV 6e formează adău %nd la tema de prez. a 00-a pl. 6e formează adău %nd la tema de prezent desinenţa .mini pentru pers. !5 . a 02 3a vocala 3u. Pl. *i pl. *i se traduce prin conjunctiv prezent. a 000 3a apar vocalele de le ătură -iB-u.re pentru pers. a 00-a s . Ga conju . a 00-a *i a 000-a s . desinenţa . a 000 3a pl.. Ga verbele de conju . iar la cele de conju . 'on8!*" I Tema S* Trad" Pl" Trad" i!di$a iudica -re fii judecatH iudica -mini fiţi judecaţiH 'on8!*" a IIa vid: vide -re fii văzutH vide -mini fiţi văzuţiH 'on8!*" a III-a 1on pon -e -re fii pusH pon 3i -mini fiţi pu*iH 'on8!*" a IV-a a!d< audi -re fii auzitH audi -mini fiţi auziţiH IMP&RATIV VIITOR A'TIV 0mperativul viitor are pers.

80<00 5 /raduceţi in limba latină următoarele forme verbale: 6ă citiţi voiH. cite*teH. 'on8!*" I Tema S* 00 00 0 Trad" 00 00 0 Pl" 00 00 0 Trad" 00 00 0 i!di$a iudica 3tor iudica -tor 6ă fii judecatH să fie judecatH iudica 3minor iudica -ntor să judecaţiH să judeceH 'on8!*" a IIa vid: vide 3tor vide -tor să veziH să vadăH vide 3minor vide 3ntor să vedeţiH să vadăH 'on8!*" a III-a 'on8!*" a IV-a 1on pon -i -tor pon -i -tor să puiH să punăH pon 3i 3minor pon 3u -ntor să puneţiH să punăH a!d< audi 3tor audi -tor să auziH să audăH audi 3minor audi -u -ntor să auziţiH să audăH ):). fiţiH. citiţiH. Ga verbele de conju . desinenţa 3minor pentru pers. a 00 3a *i a 000 3a. Ga tema de prezent se adau ă desinenţa 3 or pentru pers. a 02 3a vocala 3u. a 000 3a pl. 00 esto 00 estote 000 esto 000 sunto IMP&RATIV VIITOR PASIV 9re acelea*i persoane ca *i forma activă. Pl.Tema S* 00 000 Trad" 00 000 Pl" 00 000 Trad" 00 000 'on8!*" I 'on8!*" a IIa i!di$a vid: iudica 3to vide 3to iudica -to vide -to să judeciH să veziH să judeceH să vadăH iudica 3tote vide 3tote iudica -nto vide 3nto să judecaţiH să vedeţiH să judeceH să vadăH 'on8!*" a III-a 'on8!*" a IV-a 1on pon -i -to pon -i -to să puiH să punăH pon 3i 3tote pon 3u -nto să puneţiH să punăH a!d< audi 3to audi -to să auziH să audăH audi 3tote audi -u -nto să auziţiH să audăH IMP&RATIVUL VIITOR AL V&RBULUI SUM3 &SS&3 FUI 6 . citiţiH ! 9nalizaţi imperativele: !! . *i desinenţa 3n or pentru pers. a 00 3a pl. iar la cele de conju . a 000 3a apar vocalele de le ătură -iB-u.

&%egea celor &!! able. dedi. . 6e formează din tema de prezent a verbului *i terminaţia 3re. să fie predat victimei delictului cu titlul de despa ubire. abla a &-a' 6i servus. a preda'.între temă *i terminaţie. abla a !!a' Jominem mortuum in urbe ne sepelito &sepelio. că este pus !3 . &!bidem. -=re 7 a intenta o acţiune': . victima furtului să nu mai intenteze acţiunea. *i -i pentru conju area a 000-a. cu *tirea stap%nului său a comis un furt. noxae dedito &do. & !bidem. abla a &!!-a' INFINITIV PR&7&NT A'TIV )ste a doua formă a verbului dată în dicţionar. furtum facit noxamve nocuit. sciente domino.ri pentru verbele conju ărilor 0. &!bidem. sau a adus o pa ubă. că este judecat că este văzut 'on8!*" a III-a 'on8!*" a VI-a a!di 9udi-ri 7 a fi auzit. Ga verbele de conju area a 000-a se adau ă vocala de le ătură -e. -Ure 7 a arde'.acă un sclav. -=re. a 00-a *i a 02-a. 6i pro fure damnum decisum escit furti ne adorato & adoro. datum 7 a da.9ssiduo vindex assiduus esto+ proletario Euoi Euis vindex esto. 'on8!*" I Tema 'on8!*" a II-a i!di$a vid: 0udica-re 7 a judeca 2ide-re 7 a vedea 'on8!*" a III-a 'on8!*" a VI-a a!di 9udi-re 7 a auzi Tema 1on Pon-e-re 7 a pune INFINITIV PR&7&NT A'TIV AL V&RBULUI SUM3 &SS&3 FUI )sse 7 a fi INFINITIV PR&7&NT PASIV 6e formează adau %nd la tema de prezent terminaţiile .acă s-au împăcat pentru furt.ici un mort să nu fie în ropat sau ars în ora*. abla !'. Anui cetăţean înstărit să-i fie arant un cetăţean înstărit+ celui sărac să-i fie arant oricine. -Vre 7 a în ropa' neve urito &uro. . că este auzit Tema 1on Pon-i 7 a fi pus. 'on8!*" I Tema 'on8!*" a II-a i!di$a vid: 0udica-ri 7 a fi judecat. 2ide-ri 7 a fi văzut.

. audi 3e 3ns 7 care aude. vetare. iudica 3nt -es 9bl. vide 3ns 7 care vede.imeni nu poate să fie constr%ns la o faptă. iudica 3nt -ium m" +" n" . audi 3e 3nt -es 9bl. audi 3e 3nt -ibus .eţineţi expresiile *i analizaţi infinitivele: Ge is virtus est >aec: imperare.emo co i potest ad factum.imănui nu-i permis să re*ească. audi 3e 3nt -ium . iudica 3nt -ibus 'on8!*" a III-a Tema 1on S* . audi 3e 3nt -e . vide 3nt -em 9bl. pon 3e 3nt -ibus ):). a 000-a *i a 02-a între temă *i sufix apare vocala de le ătură 3e. să oprească Ba opriB. -Zre+ punio..):). &Puterea le ii este aceasta: să poruncească Ba porunciB. @onum est a laudato viro laudari. audi 3e 3nt -ibus 9c. -. Peccare licet nemini. -Vre. Ga verbele de conju . -Tre+ le o.. vide 3nt -i 9c. vide 3nt -is . iudica 3 ns 7 care judecă.80<00 5 Puneţi la participiu prezent &. vide 3nt -ibus 'on8!*" a VI-a a!di .. )rrare >umanum est perseverare diabolicum. sufixul 3n pentru celelalte cazuri *i terminaţiile declinării a 000-a. permittere.. punire. 6e declină după declinarea a 000-a. să pedepsească Ba pedepsiB '. audi 3e 3nt -i 9c. *i pl' următoarele verbe: iudico. iudica 3nt -ibus 9c. iudica 3nt -es Pl" -... . pon 3e 3nt -e .. pon 3e 3nt -ium m" +" n" . audi 3e -nt -is . PARTI'IPIU PR&7&NT Participiu este un adjectiv verbal. pon 3e 3nt -ibus 9c. pon 3e 3ns 7 care pune. vide 3nt -e . pon 3e 3nt -es Pl" -. =re+ >abeo. judec%nd m" +" n" -... iudica 3nt -is . audi 3e 3nt -em 9bl. pon 3e 3nt -i 9c pon 3e 3nt -em 9bl.. !F 'on8!*" a II-a vid: . s . pon 3e 3nt -is .. iudica 3nt -e . 2irtus est >ostem esse atEue inimicum >ominum morumEue malorum.. audi 3e 3nt -es -. s . vide 3nt -ium .80<00 5 . 6e formează adău %nd la tema de prezent sufixul 3n) pentru . pun%nd m" +" n" -. văz%nd -. 'on8!*" I Tema i!di$a S* . )ste bine &a fi' să fii lăudat de un bărbat lăudat. vide 3nt -es -. vide 3nt -es 9bl... 2irtutea înseamnă a fi du*manul *i inamicul oamenilor *i moravurilor rele. . vide 3nt -ibus 9c. auzind -. 9 re*i e omene*te. a persevera &în re*eală' e diabolic. iudica 3nt -i 9c..... pon 3e 3nt -es 9bl. iudica -nt -em 9bl... să permită Ba permiteB.

însă. iudica 3nd 3o 7 judec%nd 'on8!*" a III-a 1on . audi 3e 3nd 3o 7 spre a auzi 9c. pon 3e 3nd 3i 7 de a pune . 8ultivăm justiţia separ%nd ec>itatea de inec>itate. a 000-a *i a 02-a. Abi autem et dantis et accipientis turpitudo versatur...&Ande. Ga verbele de conju . a 000-a *i a 02-a. -. 4ulte le lipsesc celor ce pretind multe. iudica 3nd 3i 7 de a judeca . ad iudica -nd 3um 7 pentru a judeca 9bl. G&RUN7IU )ste un substantiv verbal.. vide 3nd 3o 7 spre a vedea 9c. iudica 3nd 3o 7 spre a judeca 9c. 'on8!*" I Tema i!di$a . 'on8!*" I Tema S* M F N Pl" i!di$a iudica 3nd 3us iudica 3nd 3a iudica 3nd -um 'on8!*" a II-a vid: vide 3nd 3us vide 3nd 3a vide 3nd -um vide 3nd 3i !I 'on8!*" a III-a 1on pon -e 3nd -us pon -e 3nd 3a pon -e 3nd -um pon -e 3nd -i 'on8!*" a IV-a a!d< audi 3e 3nd -us audi 3e 3nd 3a audi 3e 3nd -um audi 3e 3nd -i MFN iudica 3nd 3i . pon 3e 3nd 3o 7 pun%nd 'on8!*" a II-a vid: . a 00-a. licitum ab illicito discernentes &discerno. vide 3nd 3i 7 de a vedea . -. ad vide 3nd 3um 7 pentru a vedea 9bl. între temă *i sufix apare vocala de le ătură 3e. deosebind licitul de ilicit. audi 3e -nd 3i 7 de a auzi . 4ulta petentibus &peto. 6e declină după declinările 0 *i a 00-a. -Ure'. 6e formează adău %nd la tema de prezent sufixul nd *i terminaţiile decl.! . -Ure' vivet liber mi>i non erit unEuam. audi 3e 3nd 3o 7 auzind Tema G&RUN#IV )ste un adjectiv verbal. -=re'.. 6e formează adău %nd la tema de prezent sufixul nd *i terminaţiile decl. există dezonoare *i a celui ce dă *i a celui ce prime*te. spunem că nu se poate reclama'. între temă *i sufix apare vocala de le ătură 3e. -. pon 3e 3nd 3o 7 spre a pune 9c ad pon 3e 3nd 3um 7 pentru a pune 9bl. Oui metuens &metuo... Ga verbele de conju . &Joratius' 8el care va trăi tem%nduse.eţineţi următoarele expresii *i analizaţi participiile: 0ustitiam colimus aeEuum ab iniEuo separantes &separo. ad audi 3e 3nd 3um 7 pentru a auzi 9bl. pentru mine nu va fi liber niciodată.. 6e declină după declinarea a 00-a la sin ular+ nu are nominativ. non posse repeti dicimus. -. -Ure' desunt multa. 0 *i a 00-a. vide 3nd 3o 7 văz%nd 'on8!*" a VI-a a!di ..

terminaţia 3u. 9ctori incumbit onus probandi. -ă pon -e 3nd 3ae pon -e 3nd -a 8are trebuieBmerită să fie pus. -ă audi 3e 3nd 3ae audi 3e 3nd -a 8are trebuieBmerită să fie auzit.: )x.eclamantului îi revine sarcina de a dovedi'. -us 7 armată 6ubstantive feminine 6ubstantive neutre )x. 9ctus interpretandus est potius &ma is' ut valeat Euam pereat. -ă ):). -ă 5 .. $it fabricando &fabricor. &Învăţăm să vorbim vorbind. feminine *i neutre. 8asti at ridendo &rideo. . -us 7 enunc>i tribus. !)@-! G" )*" . &. 8orectează moravurile r%z%nd. &8icero'. 6ubstantive masculine )x.eţineţi expresiile *i analizaţi erunziile sau erundivele prezente în aceste expresii. -us 7 senat exercitus. 8uiul cu un cui trebuie să fie scos. -us 7 trib elu..: ma istratus. -us 7 corn penus. -=ri' faber.Trad" iudica 3nd 3ae iudica 3nd -a 8are trebuieBmerită să fie judecat. 0n dubio actus interpretandus &interpretor. SUBSTANTIVUL (II) #&'LINAR&A A IV-A N" )*" . ceată cornu. 8lavum clavo eieciendum &est' &eicio. -Tre' mores. &Joratius'. 6ubstantivele masculine *i cele feminine au . s .80<00 vide 3nd 3ae vide 3nd -a 8are trebuieBmerită să fie văzut. s . -us 7 ma istrat senatus. În caz de dubiu actul trebuie interpretat în favoarea debitorului. -us 7 provizie enu. terminat în 3us. 4e*terul se face făurind. -Ure'. să scriem scriind'. -us 7 er Gen!l ma)$!lin S*" N" )*" -!) Pl" !" . iar cele neutre au la .!) 8uprinde substantive masculine. -us 7 m%nă.iscendo dicere scribendo scribere discimus. -=ri' est in favore debitoris. &9ctul trebuie interpretat mai mult ca să răm%nă valid dec%t ca să piară'.: manus.

2. -ei 7 lucru acies. Gen!l ne! r! S*" .'.ei 6ubstantivele declinării a 2-a sunt de enul feminin+ există doar două excepţii de substantive care sunt de enul masculin. -.: res. corn -! 2. 9bl.... . ma ma ma ma ma ma istrat -!) istrat -!) istrat -!i istrat -!m istrat -!) istrat -! . 2. . -. 2. 9bl. ma ma ma ma ma ma istrat -!) istrat -!!m istrat -ib!) istrat -!) istrat -!) istrat -ib!) 6ubstantivele feminine se declină întocmai ca cele masculine... 9u declinare completă doar substantivele dies. -. 9c. 9bl. care însă se declină întocmai ca cele feminine. 9bl. . Pl" corn -!a corn -!!m corn -ib!) corn -!a corn -!a corn-ib!) #&'LINAR&A A V-A N" )*" -e) G" )*" ... N" )*" -e) r -e) r -ei r -ei r -em r -e) r -e . -ei &f. 9c. -.. . -ei 7 linie de bătaie spes.' *i res. 9c. . ! 9c... 2. 9c. 9bl. corn -! N" )*" -! corn -! corn -!) corn 3 !i@. 6ubstantive feminine )x. -. corn -! 9bl. 2. -ei 7 zi meridies. -ei 7 amiază !M . .. 9c. -ei 7 speranţă Gen!l +eminin S*" . Pl" r -e) r -er!m r -eb!) r -e) r -e) r -eb!) 6ubstantive masculine dies. -... -ei &m.

alicuius -. În mijlocul lucrurilor. N' Păstrăm atat posesiunea c%t *i proprietatea lucrului dat în comodat. -tis f. 7 un. 7 pentru ca. 7 obli aţie vinculum. 7 după mors. -us m. ". cu scopul post prep. -Euod pron.e .5' b' #bli atio est iuris vinculum Euo necessitate adstrin imur alicuius solvendae rei secundum nostrae civitatis iura. 7 că aliEui. #mnis fructus &fructus.. o corpus. a se ac>ita secundum prep. -Eua. s . -ă contestatio.'. -ei f.' perit ei cui debetur. -i n.i . a obli a aliEuis pron. aut servitutem nostram. 53' c' #bli ationum substantia non in eo constitit. Ga prima întrebuinţare. -Ure vt. 3. + Ac. 7 moarte valeo. 53. voinţă noster. Ouod nullum est nullum producit effectum &effectus. -Ure vt. pf. 9buzul nu împedică uzul. Primo usu &usus. -us'. -utis f. f. 7 cineva.' obli at. 7 minte. -a. 7 a consta ut conj.80<00 5 . -tatis f. -a.+ Abl. /oate fructele lucrului aparţin uzufructuarului. -ae f. este vicios. 9busus &abusus. 7 a avea valoare. 7 cetate substantia. potrivit cu civitas.' iubet atEue constituit idEue le is vicem obtinet.7 a plăti. ut post mortem nostram valeat. 7 testament mens.):). -ei f. . -us m. 7 le al. An lucru cert piere pentru acela căruia îi este datorat.ei commodatae et possessionem et proprietatem retinemus. 7 servitute & rev%nd asupra proprietăţii' necessitas. 7 al nostru. 7 acesta constituo. Post meridiem. nu se poate însănăto*i cu trecerea vremii. -onis f. . 7 a sili. + Ac. 7 făcut. 0n medias res.' non patitur ut bis idem exi atur. !S. faciat. -ă ut conj. -tionis f. de la început. sed ut alium nobis obstrin at ad dandum aliEuid vel faciendum vel praestandum.. -us'. 7 în mod solemn factus. ! 6ă se traducă: a' /estamentum est mentis nostrae iusta contestatio.upă amiază. -us m. a produce efecte obli atio. . eo 9bl. Tre vi. &#bli aţiuni. 8eea ce nu este nimic nu produce nici un efect. 7 esenţă in prep. 7 le ătură Euo pron.umai consimţăm%ntul creează obli aţii. &-aius' Jotăr%rea senatului este ceea ce senatul decide *i >otără*te. -us' temporis convalescUre. @ona fides &fides. lucru servitus.&Joratius' . 7 denunţare. -us m. 7 conform cu. -i n. 2ocabular testamentum. *i acest lucru obţine putere de le e. -us m. -um part. . -Ure vt. &-aius' @una credinţă nu în ăduie să fie cerută de două ori aceea*i plată. .. 9 înstrăina un lucru.' non tollit usum &usus. 6olus consensus &consensus. 6pecies &species.em alienam facere. 8eea ce. 7 corp. in id solemniter facta. &Pomponius. manifestare solemniter adv.eţineţi următoarele expresii *i analizaţi substantivele de declinările a 02-a *i a2-a: 6enatusconsultum est Euod senatus &senatus. 7 în is pron. -um adj. 7 necesitate adstrin o. &Alpian. Ouod ab initio vitiosum est non potest tractu &tractus. -oris n. a noastră iustus &3' adj.&În miezul subiectului'. 0.' rei ad fructuarium pertinet. pas. 7 prin care !N ceva solvo. -tatis f. + Abl. ut aliEuod corpus nostrum. -ntis f. .

-=re vt. ille. me 7 de &de la. vo) 7 pe voi 2. vobi) 7 de &de la. a deveni sed conj. 7 sau praesto. e 7 de &de la. . 3 9bl. + Ac. -Ure vt.. vo)H 7 voiH 9bl. ceva nos. PRONUM&L& P&RSONAL Gimba latină are forme proprii pentru pronumele personal la persoanele 0 *i a 00-a+ pentru persoana a 000-a se folose*te unul dintre pronumele demonstrative: is. despre. 3 9bl. a face &o prestaţie' PRONUM&L& În limba latină există următoarele tipuri de pronume: 1er)onal3 re+le5iv3 1o)e)iv3 demon) ra iv3 rela iv3 in ero*a iv *i neAo ărB . Pronumele reflexiv de pers. -Ure vt. 7 însă. pentru tine 9c" e 7 pe tine 2. no) 7 pe noi 2. >ic. cu' tine . vo) 7 voi -.. 0 *i a 00-a are acelea*i forme cu pron. me 7 pe mine 2. miAi 7 mie. -ud pron. no) 7 noi -. nu are . idem.facio.. 9bl. mei 7 de mine S*" . pentru voi 9c. . personal. pron. -=re vt.. ! 7 tu -. cu' noi Per)" a II-a . B no) ri 7 de noi Pl" ^ no) r!m 7 dintre noi . 7 a îndeplini. vobi) 7 vouă. !i 7 de tine . -a. cu' mine . despre.. e*o 7 eu -. Per)" I . ipse. 7 noi obstrin o. -.... 7 la. 7 a da vel conj. !H 7 tuH 9bl. ci alius. 7 a obli a. spre do. . Ga pers. iste. pentru mine 9c. B ve) ri 7 de voi ^ ve) r!m 7 dintre voi . 9c. 7 a face. nobi) 7 de &de la. nobis . 7 cineva. pentru noi 9c.. nobi) 7nouă. a 000-a are forme proprii+ la această pers... a constr%n e ad prep. ibi 7 ţie. cu' voi PRONUM&L& R&FL&CIV 0ndică persoana care săv%r*este *i suferă în acela*i timp acţiunea. despre.. )!i 7 de sine )ibi 7 sie*i )e 7 pe sine )e 7 deB de laB despreB cu voi !R . despre..

în 3i. cras tibi. >ic -. >os 9bl. aceea*i S*" M F >aec >uius >uic >anc >ac N >oc >uius >uic >oc >oc Pl" M F >ae >arum >is >as >is N >aec >orum >is >aec >is .eţineţi *i analizaţi pronumele: Jabent sua fata libelli. Ge sunt caracteristice terminaţiile de -. -a. >orum . >unc 9bl. -um *i -er. m. supune-te raţiunii. însă au *i unele particularităţi: . &6eneca' . s .. 6i vis omnia tibi subicere. aceasta I) e3 i) a3 i) !d 7 acesta. asta I)3 ea3 id 7 acesta. însă*i Idem3 eadem3 idem 7 acela*i. PRONUM&L& #&MONSTRATIV Pronumele demonstrative au forme deosebite pentru fiecare en în parte+ urmează în mare parte declinarea nominală. terminat în 3e sau ..acă vrei să ţi se supună toate. 9stăzi mie. Jomo doctus in se semper divitias >abet. te subice rationi. #mul învăţat are întotdeauna bo ăţiile în sine &însu*i'. postpusă [ 9bl. >is 3S . a 000-a )!!)3 )!a3 )!!m 7 al său. 8ărţile î*i au soarta lor. aceasta+ ăsta. a noastră Pers. >i -. -rum. Jodie mi>i. a voastră Pers.. s .80<00 5 . a 00-a !!)3 !a3 !!m 7 al tău. în 3i!) *i de .. >uius .. a mea no) er3 no) ra3 no) r!m 7 al nostru. >uic 9c. &@ias' /oate ale mele le port cu mine. m%ine ţie &ţi se poate înt%mpla'. Pers. 9c. aceasta Ille3 illa3 ill!d 7 acela.' porto. în 3d. n.. a sa ):). s . >oc . 0 me!)3 mea3 me!m 7 al meu. #mnia mea mecum &cum prep... s . a ta ve) er3 ve) ra3 ve) r!m 7 al vostru.PRONUM&L& POS&SIV 6e declină ca adjectivele de clasa 0 terminate în 3us. Pronumele demonstrative sunt: Di$3 Aae$3 Ao$ 7 acesta. >is 9c. -ra. aceea I1)e3 i1)a3 i1)!m 7 însu*i.

illos 9bl. Eui -. 9c. eum 9bl. iis &eis' 9c. >os 9bl. Euem 9bl. iisdem eaedem earundem iisdem easdem iisdem PRONUM&L& R&LATIV E!i3 F!ae3 F!od G $are $e S*" M . illum 9bl. eundem 9bl. ipse -...S*" M ..... .. eidem 9c. ipsi 9c. eorundem . ille -.. eius . illorum . ipso S*" M ipsa ipsius ipsi ipsam ipsa F . >is Pl" M . ii &ei' -. ei 9c. eodem eadem eiusdem eidem eandem eadem . eo S*" M F ista istius isti istam ista F ea eius ei eam ea F N istud istius isti istud isto N id eius ei id eo N illud illius illi illud illo N ipsum ipsius ipsi ipsum ipso N idem eiusdem eidem idem eodem Pl" . istius . Euorum .. Pl" M isti istorum istis istos istis F istae istarum istis istas istis F eae earum iis &eis' eas iis &eis' F illae illarum illis illas illis F ipsae ipsarum >is >as >is F N ista istorum istis ista istis N ea eorum iis &eis' ea iis &eis' N illa illorum illis illa illis N ipsa ipsorum >is >aec >is N eadem eorundem iisdem eadem iisdem M . ipsum 9bl. illo S*" M illa illius illi illam illa F . eiusdem .. Euibus 9c. >is 9c. cui 9c. iste -. 9bl. illius . illis 9c.... iis &eis' Pl" M . Euibus F N Euae Euae Euarum Euorum Euibus Euibus Euas Euae Euibus Euibus PRONUM&L& INT&ROGATIV 35 . isti 9c.... illis Pl" M .. Euos 9bl. ipsi -. -. illi 9c. Euo F Euae cuius cui Euam Eua N Euod cuius cui Euod Euo Pl" M .. eosdem 9bl. iidem -. cuius . ipsius .. Eui -. eos 9bl. illi -.. isto S*" M . ipsorum . is -... istum 9bl.. idem -. iisdem 9c.. eorum .

9cţiunea juridică nu este nimic altceva dec%t dreptul de a urmări prin judecată ceea ce ni se datorează.i>il aliud est Euam ius Euod sibi debeatur iudicio perseEuendi. ceva E!idam3 F!aedam3 F!iddam 7 un oarecare Pronume nedefinite cu valoare de adjective: Un!)3 !na3 !n!m 7 unul.-ae. Oui in iure conffesus est.-a ter Euaterni. vreuna N!ll!)3 n!lla3 n!ll!m 7 nici unul.-a.-a.80<00 . alta Pronume nedefinite ne ative: Nemo 7 nimeni NiAil &nedeclinabil' 7 nimic ):).-um sextus. s . &Ande este acela*i motiv al le ii. . Probatio incumbit ei Eui dicit. tria Euattuor EuinEue sex N!meral ordinal N!meral di) rib! iv N!meral adverbial primus. 9b >oc et ab >ac. una Ull!)3 !lla3 !ll!m G vreunul. duo tres. duae. Abi eadem est le is ratio ibi eadem le is dispositio. PRONUM&L& N&DOT(RHT Pronume nedefinite compuse: AliF!i)3 aliF!a3 aliF!id 7 cineva.-a.-a @ bis terni.. Pronumele relativ se întrebuinţează *i ca pronume intero ativ.-ae. s .-um 3! sin uli.-a EuinEuies seni. NUM&RALUL În limba latină există numerale cardinale.-a.e cuius succesione a itur. distributive *i adverbiale: 'i+ră rom" 0 00 000 02 2 20 N!meral $ardinal unus. n.9 consimţi este a te uni în aceea*i unică >otăr%re. acolo este aceea*i dispoziţie a le ii'.-a sexies .-a.e ici *i de colo.-um Euintus.eţineţi expresiile *i analizaţi pronumele: .-ae.-um secundus. ordinale. -um duo. 8ine a mărturisit la judecată nu poate să-*i infirme mărturisirea. -a.-ae.-ae. suam confessionem infirmare non potest.-ae. 8eea ce este al nostru nu poate fi transmis altuia fără consimţăm%ntul nostru.-um tertius. Proba îi revine celui care afirmă. 0d Euod nostrum est sine facto nostro ad alium transferri non potest. Persoana despre a cărei mo*tenire este vorba.Principalul pronume intero ativ este F!i)3 F!i)3 F!id 7 cine ce+ acesta se declină ca pronumele relativ cu deosebirea că pronumele intero ativ are la .-a semel bini. . &9 spune vrute *i nevrute'. Euid *i la 9c. nici una Ali!)3 alia3 ali!d 7 altul.-a Euater Euini.-a. Euis. 8onsentire est in unam eademEue sententiam concurere. Euid.-um Euartus.

-um decimus.-um sextus decimus.uno ):).-a undeni.-ae.-um nonus.-ae. nici un martor.-ae. unius .-um vicesimus.a. . centeni sin ula millia septies octies novies decies undecies duodecies ter decies Euater decies EuinEuies decies sexies decies septies decies duodevicies undevicies vicies vicies semel 11111 111 centies millies Un!) 7 unu.. duos 9bl. Primele trei numerale cardinale se declină astfel: M .um tertius decimus. trium trium trium .-a. testis nullus. )emel G o dată. duo -..eţineţi expresiile *i analizaţi numeralele: /estis unus.-a.-um Euartus decimua. duobus F duae duarum duabus duas duabus N duo duorum duobus duo duobus M F N ... 6ă nu fie o acţiune de două ori despre acela*i lucru.-um undecimus.emo debet bis puniri pro uno delicto. unus -.-um Euintus decimus.a.a.200 2000 0: : 0: :00 :000 :02 :2 :20 :200 :2000 :0: :: ::0 1111 11.on idem est si duo dicunt idem.-um octavus. centesimus millesimus septeni. )in*!li 7 c%te unul. tres tres tria 9bl.-a. uni 9c.-a.a. 8 &5SS' 4 &5SSS' septem octo novem decem undecim duodecim tredecim Euattuordecim Euindecim sedecim septendecim doudevi inti undevi inti vi inti unus et vi inti 111111 111 centum mille septimus.-a.-ae. tres tres tria -. .-um duodevicesimus.-a octoni. @is de eadem re ne sit actio. tribus tribus tribus .. tribus tribus tribus 9c. 1rim!) 7 primul.u este acela*i lucru dacă doi spun acela*i lucru.-a duodeni.a. /rei fac un cole iu &un consiliu'. unum 9bl.-a terni deni Euaterni deni Euini deni seni deni septeni deni duodeviceni undeviceni viceni viceni sin uli 111111 1.-um septimus decimus.-ae.a. /raduceţi în limba rom%nă: 33 F N una unum unius unius uni uni unam unum una uno M . duorum .. An &sin ur' martor.-ae. ..-a.-um vicesimus primus 1111111 111.-a deni.-um duodecimus. .-a.-um undevicesimus.80<00 0 .-a noveni. /res faciunt colle ium.-a.imeni nu trebuie să fie pedepsit de două ori pentru un sin ur delict. duobus 9c.

act de nedreptate facio. 7 desfătare. -ae f. pf. 7 os fran o. -ae f. 7 pun ă de bani plenus adj. vi inti EuinEue asses poenae suntoQ. pf.moveo. -a 7 3SS sestertius. secutus sum vt. 7 tablă &pentru a afi*a ceva' si conj. movi. ferentis part. pf. + Ac.' ni conj.accuso. 7 m%nă os.uodecim tabulas. motum &7 a mi*ca': înlătur%nd terminaţia . a indicativului perfect. -Tre vt. 7 a avea os. a 000-a formă principală a verbului dată în dicţionar. -v sau altă consoană. la majoritatea verbelor de conju area a 000-a tema de perfect este terminată în consoană iar la verbele de conju area a 02-a tema este terminată în 3a. a veni din urmă ferens. -i m. &3' 7 liber. picior' rumpo. seEui. 7 a face &faxit 7 fecit 7 ind. drept delectamentum. 7 a lovi palma. + Abl. accusatum &7 a acuza': înlătur%nd terminaţia . le Ure. -ă & subînţeles 'omo' trecenti. 7 ură verbero. -Ure vt. după . i n.' liber adj. pers. -Ure.i de la movi obţinem tema de perfect mov+ . trecentorum sestertiorum. s ..' V&RBUL (II) T&MA #& P&RF&'T 6e află înlătur%nd terminaţia . -Ure. . )x: . 7 a suporta iniuria. pe loc iubeo. accusavi. -=re vt 7 a pălmui statim adv. -ae f. si servo. 7 ca.le o. movTre. 7 pedeapsa talionului &oc'i pentru oc'i. pers. 7 a fr%n e. s .=re vt 7 a număra secundum prep. lectum &7 a citi': înlătur%nd terminaţia . după tabula. fre i vt. 7 dacă nu cum prep. 7 din. 7 conform cu. a se învoi. rupi vt. 7 sclav EuinEua inta 7 IS poena. pre(. -=re vt. a 000-a. -ii m. purt%nd crumena. distracţie >abeo. -ae f. &3' 7 plin. a 000-a. 7 care poartă.i de la le*i obţinem tema de perfect le*+ 3F vi inti EuinEue 7 !I as. a se împăca talio. -onis f. le i. 7 a rupe &rupi 7 ind. -Ure vt. Ouem depalmaverat statim iubebat vi inti EuinEue asses numerari secundum . ban &cu valoare variabilă în funcţie de perioada istorică' pro prep. 7 a porunci numero. pers. 7 pedeapsă subeo. -Tre vt. a rupe &fre i 7 ind. + Abl. 7 dacă membrum. 7 sesterţ &ban de ar int' servus. -Vre vt. centum EuinEua inta poenam subito+ si iniuriam faxit. a 000-a. assis m. ! Gucius 2eratius pro delectamento >abebat os >ominis liberi verberare manus suae palm=. ni cum eo pacit. 7 membru &m%nă. -ă depalmo.5 )x le e duodecem tabularum: _6i membrum rupit. + Abl. -us f. 7 as. oris n. 7 nedreptate. 8ele mai multe verbe de conju ările 0 *i a 00-a au tema perfectului terminată în 3v. s ..i de la a$$!)avi obţinem tema de perfect a$$!)av+ . 2ocabular ex prep. 7 cu paco. 7 a urma. talio esto+ si manu os fre it libero. 7 palmă seEuor.. -i n. ossis n. accus=re. 7 îndată. 7 a face pace.i de la persoana 0 s . -ae. dinte pentru dinte' manus. dep. )um servus seEuebatur ferens crumenam plenam assium. -ae f.

infinitivul perfect IN#I'ATIV P&RF&'T A'TIV 6e formează adău %nd la tema de perfect următoarele terminaţii: 6 . 0 3eram!) 00 3era i) 3I .indicativul viitor 00 .indicativul perfect .conjunctivul mai mult ca perfect . Pl. fui0 =am +o) > 6 . esse. 0 fui 0 fuimus 00 fuisti 00 fuistis 000 fuit 000 fuerunt IN#I'ATIV MAI MULT 'A P&RF&'T A'TIV 6e formează adău %nd la tema de perfect următoarele terminaţii: 6 .conjunctivul perfect . 0 -i 00 -i) i 000 -i Pl.punio.indicativul mai mult ca perfect . punitum &7 a pedepsi': înlătur%nd terminaţia . 0 . punVre.i de la 1!nivi obţinem tema de perfect 1!niv+ .e la tema de perfect se formează: . 0 -im!) 00 -i) i) 000 -:r!n 'on8!*" a IIa Tema a$$!)av mov S* accusav -i mov -i accusav -isti mov -isti accusav -it mov 3it accusav -imus mov -imus Pl" accusav -istis mov -istis accusav -erunt mov -erunt Trad" am acuzat am mi*cat 'on8!*" I 'on8!*" a III-a le* le -i le -isti le 3it le -imus le -istis le -erunt am citit 'on8!*" a IV-a 1!niv puniv -i puniv -isti puniv -it puniv -imus puniv -istis puniv -erunt am pedepsit Indi$a iv!l 1er+e$ al verb!l!i sum.eram 00 3era) 000 3era Pl.. punivi.

0 -ero 00 -eri) 000 -eri Pl. 0 -erim!) 00 -eri i) 000 -erin 'on8!*" a IIa Tema a$$!)av mov S* accusav -ero mov -ero accusav 3eris mov -eris accusav -erit mov -erit accusav -erimus mov -erimus Pl" accusav -eritis mov -eritis accusav -erint mov -erint Trad" voi fi acuzat voi fi mi*cat 'on8!*" I 'on8!*" a III-a le* le -ero le -eris le -erit le -erimus le -eritis le -erint voi fi citit 'on8!*" a IV-a 1!niv puniv -ero puniv -eris puniv -erit puniv -erimus puniv -eritis puniv -erint voi fi pedepsit Indi$a iv!l vii or II al verb!l!i sum. esse. Pl. 0 fueram 0 fueramus 00 fueras 00 fueratis 000 fuerat 000 fuerant IN#I'ATIV VIITOR II A'TIV 6e formează adău %nd la tema de perfect următoarele terminaţii: 6 . fui0 =voi +i +o) > 6 . fui0 =+!)e)em> 6 . Pl.000 3eran 'on8!*" a IIa Tema a$$!)av mov S* accusav -eram mov -eram accusav -eras mov -eras accusav -erat mov -erat accusav -eramus mov -eramus Pl" accusav -eratis mov -eratis accusav -erant mov -erant Trad" acuzasem mi*casem 'on8!*" I 'on8!*" a III-a le* le -eram le -eras le -erat le -eramus le -eratis le -erant citisem 'on8!*" a IV-a 1!niv puniv -eram puniv -eras puniv -erat puniv -eramus puniv -eratis puniv -erant pedepsisem Indi$a iv!l mai m!l $a 1er+e$ al verb!l!i sum. esse. 0 fuero 0 fuerimus 00 fueris 00 fueritis 3" .

0 -erim!) 00 -eri i) 000 -erin 'on8!*" a IIa Tema a$$!)av mov S* accusav -erim mov -erim accusav -eris mov -eris accusav -erit mov -erit accusav -erimus mov -erimus Pl" accusav -eritis mov -eritis accusav -erint mov -erint Trad" să fi acuzat să fi mi*cat 'on8!*" I 'on8!*" a III-a le* le -erim le -eris le -erit le -erimus le -eritis le -erint să fi citit 'on8!*" a IV-a 1!niv puniv -erim puniv -eris puniv -erit puniv -erimus puniv -eritis puniv -erint să fi pedepsit 'on8!n$ iv!l 1er+e$ al verb!l!i sum. 0 fuerim 0 fuerimus 00 fueris 00 fueritis 000 fuerit 000 fuerint 'ON2UN'TIV MAI MULT 'A P&RF&'T 6e formează adău %nd la tema de perfect următoarele terminaţii: 6 . esse. 0 -erim 00 -eri) 000 -eri Pl. 0 -i))em 00 -i))e) 000 -i))e Pl.000 fuerit 000 fuerint 'ON2UN'TIV P&RF&'T A'TIV 6e formează adău %nd la tema de perfect următoarele terminaţii: 6 . 0 -i))em!) 00 -i))e i) 000 -i))en 'on8!*" I Tema a$$!)av S* accusav -issem accusav -isses accusav -isset 'on8!*" a IIa mov mov -issem mov -isses mov -isset 'on8!*" a III-a le* le -issem le -isses le -isset 'on8!*" a IV-a 1!niv puniv -issem puniv -isses puniv -isset 3M . Pl. fui0 =)ă +i +o) > 6 .

is si subita morte ur uebatur. eumEue ro abat Euid cuiEui post mortem suam dari vellet. &Într-o relaţie de bună credinţă. 9ccesit deinde tertium enus testamenti. Oui neEue calatis comitiis neEue in procinctu testamentum fecerat. ! . de dolo non a ent. Ouae ab initio inutilis fuit institutio &>ereditatis' convalescere non potest tractu temporis et ideo non producit effectum. nu poate deveni validă prin trecerea timpului *i. id est patrimonium suum. id est cum belli causa arma sumebant+ procinctus est enim expeditus et armatus exercitus. acesta se inţele e a fi procuratorul tău. nu produce efect.in tema supinului se formează următoarele timpuri *i moduri: 3N . &-aius. de aceea. 6i duo dolo malo fecerint &contractum' invicem. !nstitutiones. mancipio dabat. a 02-a formă principală a verbului dată în dicţionar. alterum in proelio exituri.eţineţi expresiile *i analizaţi verbele formate de la tema de perfect: Gibertatem Eui perdidit ni>il potest perdere. &. 8el căruia i-ai permis să administreze sau să apere bunul tău. amico familiam suam. trebuie luat în seamă ce-ai înţeles. RR -5S5'. . &. is procurator intelle itur. nu ce-ai spus'.accusav -issemus Pl" accusav -issetis accusav -issent Trad" a* fi acuzat mov -issemus mov -issetis mov -issent a* fi mi*cat le -issemus le -issetis le -issent a* fi citit puniv -issemus puniv -issetis puniv -issent a* fi pedepsit INFINITIV P&RF&'T A'TIV 6e formează adău %nd la tema de perfect terminaţia 3i))e: 'on8!*" a IIa Tema a$$!)av mov accusav -isse mov -isse Trad" a fi acuzatB că a acuzat a fi mi*catB că a mi*cat 'on8!*" I 'on8!*" a III-a le* le -isse a fi cititB că a citit 'on8!*" a IV-a 1!niv puniv -isse a fi pedepsitB că a pedepsit ):). 8ui permiseris tuam rem a ere aut deffendere.acă ambele părţi vor face contractul cu vicle*u .80<00 5 /raduceţi următorul text: /estamentorum autem enera initio duo fuerunt: nam aut calatis comitiis testamentum faciebant. 8ine *i-a pierdut libertatea nimic nu mai poate să piardă. aut in procinctu. 0n fide Euid senseris non Euid dixeris co itandum est. Euae comitia bis in anno testamentis faciendis destinata erant. 9lterum itaEue in pace et in otio faciebant. 9b alio expectes alteri Euod feceris. 0nstituţia succesorala care de la început a fost inutilă &nulă'. Euod per aes et libram a itur. T&MA SUPINULUI /ema supinului se află înlătur%nd terminaţia 3 !m de la supin.e la unul să a*tepţi ceea ce i-ai făcut celuilalt'. nu vor obţine acţiune de dol una contra alteia'.

-

supin+ infinitiv viitor activ+ participiu viitor activ+ participiu perfect pasiv. SUPINUL

9re două cazuri 9cuzativ *i 9blativ: la 9cuzativ se adau ă la tema de supin terminaţia 3 !m, iar la 9blativ terminaţia 3!. 'on8!*" I Tema 'on8!*" a II-a 'on8!*" a III-a le$ 9c.lect 3us 9bl. lect -u 'on8!*" a IV-a 1!ni 9c. punit 3um 9bl.punit -u 9c.spre a pedepsi 9bl. de pedepsit

a$$!)a mo 9c. accusat 3um 9c. mot 3um 9bl. accusat -u 9bl. mot -u

Trad" 9c. spre a acuza 9c.spre a mi*ca 9c. spre a citi 9bl. de acuzat 9bl. de mi*cat 9bl. de citit INFINITIV VIITOR A'TIV

6e formează adău %nd la tema supinului sufixul 3 !r- *i terminaţiile de 9c. s . *i pl., m., f., n., de la declinările 0 *i a 00-a+ infinitivul verbului a fi intră *i el in componenţa acestei forme verbale.. 'on8!*" I 'on8!*" a II-a 'on8!*" a III-a 'on8!*" a IV-a

Tema a$$!)a mo S* accusat-urus mot-urus accusat-uram esse mot-uram acusat-urum mot-urum Pl accusat-uros mot-uros accusat-uras esse mot-uras acusat-ura mot-ura Trad" 8ă va acuza 8ă va mi*ca

le$ lect-urus esse lect-uram lect-urum lect-uros esse lect-uras lect-ura 8ă va citi

1!ni punit-urus esse punit-uram punit-urum punit-uros esse punit-uras punit-ura 8ă va pedepsi

esse esse

PARTI'IPIU VIITOR A'TIV 6e formează adău %nd la tema supinului sufixul 3!r- *i terminaţiile de 9c. s . *i pl., m., f., n., de la declinările 0 *i a 00-a. 'on8!*" I 'on8!*" a II-a 'on8!*" a III-a 'on8!*" a IV-a

3R

Tema a$$!)a S* accusat-urus accusaturam acusat-urum Pl accusat-uros accusaturas acusat-ura

mo mot-urus mot-uram mot-urum mot-uros mot-uras mot-ura 8are are de %ndBcare intenţionează să mi*te

le$ lect-urus lect-uram lect-urum lect-uros lect-uras lect-ura 8are are de %ndB care intenţionează să citească

1!ni punit-urus punit-uram punit-urum punit-uros punit-uras punit-ura 8are are de %ndBcare intenţionează să pedepsească

Trad" 8are are de %ndB care intenţionează să acuze

PARTI'IPIU P&RF&'T PASIV 6e formează adău %nd la tema supinului terminaţiile adjectivale 3us, -a, -um pentru s . *i 3i, -ae, -a pentru plural+ se declină după declinările 0 *i a 00-a. 'on8!*" I Tema a$$!)a S* accusat-us accusat-a acusat-um Pl accusat-i accusat-ae acusat-a Trad" acuzat, -ă+ acuzaţi, -e ):);80<00 ;eţineţi expresiile *i analizaţi formele verbale de la tema supinului: Praetor edicit se coacturum esse arbitrum dicere sententiam. &Pretorul afirmă că va constr%n e pe arbitru să-*i exprime >otăr%rea'. ,olo facit Eui petit Euod statim redditurus. &Procedează potrivit unui dol cel care pretinde ceea ce Bare de %ndB va restitui îndată'. ,e le e lata et de le e ferenda. &,espre o le e dată *i despre o le e care trebuie să fie dată'. Gatus, -a, -um part. pf. de la vb. fero, ferre, tuli, latum. 2oluntas in mente retenta non efficit. &# voinţă reţinută în interiorul minţii nu are efect'. ,amnum inuria datum. &Pa ubă cauzată pe nedrept'. TIMPURIL& 'OMPUS& AL& 'ON2UG(RII PASIV& 9ceste timpuri se formează cu ajutorul participiului perfect compus al verbului de conju at *i cu verbul sum, esse, fui. IN#I'ATIV P&RF&'T 'on8!*" a IIa mo mot-us mot-a mot-um mot-i mot-ae mot-a mi*cat, -ă+ mi*caţi, -e 'on8!*" a III-a le$ lect-us lect-a lect-um lect-i lect-ae lect-a citit, -ă+ citiţi, -e 'on8!*" a IV-a 1!ni punit-us punit-ae punit-um punit-i punit-ae punit-a pedepsit, -ă+ pedepsiţi, -e

FS

6e formează din participiul perfect pasiv al verbului de conju at *i cu verbul esse la indicativ prezent. 'on8!*" I Tema a$$!)a S* accusat-us sum accusat-a es acusat-um est Pl accusat-i sumus accusat-ae estis acusat-a sunt Trad" )u am fost acuzat, -ă. 'on8!*" a III-a Tema le$ S* lect-us sum lect-a es lect lect-um est Pl lect-i sumus lect-ae estis lect-a sunt Trad" )u am fost citit, -ă. 'on8!*" a II-a mo mot-us sum mot-a es mot-um est mot-i sumus mot-ae estis mot-a sunt )u am fost mi*cat, -ă. 'on8!*" a IV-a mo punit-us sum punit-ae es punit-um est punit-i sumus punit-ae estis punit-a sunt )u am fost pedepsit, -ă.

IN#I'ATIV MAI MULT 'A P&RF&'T 6e formează din participiul perfect pasiv al verbului de conju at *i cu verbul esse la indicativ imperfect.

Tema S* Pl Trad" Tema S* lect Pl

Trad"

'on8!*" I a$$!)a accusat-us eram accusat-a eras acusat-um erat accusat-i eramus accusat-ae eratis acusat-a erant )u fusesem acuzat, -ă. 'on8!*" a III-a le$ lect-us eram lect-a eras lect-um erat lect-i eramus lect-ae eratis lect-a erant )u fusesem citit, -ă. F5

'on8!*" a II-a mo mot-us eram mot-a eras mot-um erat mot-i eramus mot-ae eratis mot-a erant )u fusesem mi*cat, -ă. 'on8!*" a IV-a mo punit-us eram punit-ae eras punit-um erat punit-i eramus punit-ae eratis punit-a erant )u fusesem pedepsit, -ă.

F! 'on8!*" a II-a mo mot-us sim mot-a sis mot-um sit mot-i simus mot-ae sitis mot-a sint )u să fi fost mi*cat. 'on8!*" a IV-a mo punit-us sim punit-ae sis punit-um sit punit-i simus punit-ae sitis punit-a sint )u să fi fost pedepsit. Tema S* Pl Trad" Tema S* lect Pl Trad" . 'on8!*" I a$$!)a accusat-us sim accusat-a sis acusat-um sit accusat-i simus accusat-ae sitis acusat-a sint )u să fi fost acuzat. -ă. 'on8!*" a III-a le$ lect-us sim lect-a sis lect-um sit lect-i simus lect-ae sitis lect-a sint )u să fi fost citit. -ă. -ă. 'on8!*" a III-a le$ lect-us ero lect-a eris lect-um erit lect-i erimus lect-ae eritis lect-a erunt )u voi fi fost citit. -ă. -ă. Tema S* Pl Trad" Tema S* lect Pl Trad" 'ON2UN'TIV P&RF&'T 6e formează din participiul perfect pasiv al verbului de conju at *i cu verbul esse la conjunctiv prezent. 'on8!*" a IV-a mo punit-us ero punit-ae eris punit-um erit punit-i erimus punit-ae eritis punit-a erunt )u voi fi fost pedepsit.IN#I'ATIV VIITOR II 6e formează din participiul perfect pasiv al verbului de conju at *i cu verbul esse la indicativ viitor 0. -ă. -ă. -ă. 'on8!*" I a$$!)a accusat-us ero accusat-a eris acusat-um erit accusat-i erimus accusat-ae eritis acusat-a erunt )u voi fi fost acuzat. 'on8!*" a II-a mo mot-us ero mot-a eris mot-um erit mot-i erimus mot-ae eritis mot-a erunt )u voi fi fost mi*cat.

'on8!*" a II-a mo mot-us essem mot-a esses mot-um esset mot-i essemus mot-ae essetis mot-a essent )u a* fi fost mi*cat. -ă. 'on8!*" a IV-a mo punit-us essem punit-ae esses punit-um esset punit-i essemus punit-ae essetis punit-a essent )u a* fi fost pedepsit. -ă. -ă INFINITIV P&RF&'T PASIV 6e formează din participiu perfect pasiv al verbului de conju at *i infinitivul verbului a fi. -ă Trad" 8ă voi fi acuzat. adică iri. 'on8!*" a III-a le$ lect-us essem lect-a esses lect-um esset lect-i essemus lect-ae essetis lect-a essent )u a* fi fost citit. 'on8!*" I Tema a$$!)a acusatum iri 'on8!*" a II-a mo motum iri 'on8!*" a III-a le$ lectum iri 'on8!*" a IV-a 1!ni punitum iri 8ă voi fi pedepsit. -ă. 'on8!*" a IIa Tema a$$!)a mo S* accusat-um mot-um accusat-am esse mot-am esse acusat-um mot-um F3 'on8!*" I 'on8!*" a III-a 'on8!*" a IV-a le$ 1!ni lect-um punit-um lect-am esse punit-am esse lect-um punit-um . ire. itum. Tema S* Pl Trad" Tema S* lect Pl Trad" INFINITIV VIITOR PASIV 6e formează cu ajutorul supinului *i a *i a infinitivului prezent pasiv de la verbul eo. 'on8!*" I a$$!)a accusat-us essem accusat-a esses acusat-um esset accusat-i essemus accusat-ae essetis acusat-a essent )u a* fi fost acuzat. -ă 8ă voi fi mi*cat.'ON2UN'TIV MAI MULT 'A P&RF&'T 6e formează din participiul perfect pasiv al verbului de conju at *i cu verbul esse la conjunctiv perfect. -ă.-ă 8ă voi fi citit. ivi.

fisus sum 7 a se încrede *i compu*ii: . oppida capta erant. diffidUre. -ă+ că au fost pedepsiţi. fidUre. confidUre.fido. ibi praestabitur Euo relictum est.audeo. -ă+ că au fost acuzaţi. ! /raduceţi. 6imul ac in aliEuo vitiata est. -e. -e 5 9nalizaţi formele verbale pasive: 6i sub condicione emptio facta est.&.confido. 9ceste verbe se conju ă conform conju ărilor pasive corespunzăroare. )xistă verbe deponente la toate conju ările: )x.acă s-a lăsat le at un corp cert.infinitivul viitor activ . &. solTre.supinul . >ort=ri. plata se va face acolo unde se ăse*te'. 6ensul acestor verbe este activ *i la timpurile conju ate la diateza pasivă.partiar.soleo. ea î*i pierde eficacitatea'.polliceor. partitus sum 7 a împărţi 2erbele deponente au *i I forme active: .erunziul. audTre.loEuor.participiul prezent .: . V&RB&L& S&MI#&PON&NT& 6unt verbe care au forme active la timpurile prezentului *i forme pasive la timpurile perfectului. -e esse punit-os punit-as punit-a esse Trad" 8ă a fost acuzat.acă înţele erea a fost viciată în ceva. -ă+ că au fost citiţi. pollicTri.diffido.80<00 8ă a fost mi*cat.Pl accusat-os accusat-as acusat-a esse mot-os mot-as mot-a esse lect-os lect-as lect-a 8ă a fost citit. &. >ostes capti sint. ausus sum 7 a îndrăzni . avisus sum 7 a se bucura . perdit officium suo. pollicitus sum 7 a fă ădui . oppidum captum erit. timpul *i persoana: Jostis captus est. )xistă F verbe semideponente: . civitates captae essent. V&RB& #&PON&NT& 2erbele deponente sunt verbe care au formă pasivă *i înţeles activ. FF . 6i Euidem certum corpus le atum sit. ):).participiul viitor . cumpărătorul nu va dob%ndi folosinţa c%tă vreme condiţia nu se va fi împlinit'.>ortor.audeo. stabilind modul.acă o cumpărare a fost făcută sub condiţie. 8ă a fost pedepsit. civitas capta erat. loEui. confisus sum 7 a avea încredere . -e. locutus sum 7 a vorbi . partVri. pendente condicione emptor usum non capiet. audTre. >ortatus sum 7 a îndemna . -ă+ că au fost mi*caţi. diffisus sum 7 a nu avea încredere. solitus sum 7 a avea obiceiul .

Euo utimur.fero.volo. nolui noluisti etc. sum verb pe care l-am prezentat deja în capitolul referitor la verb.malo. ivi &ii'. nolueram nolueras etc. 0nfinitiv velle nolle malle 0mperfect 2iitor Perfect 4ai mult ca perfect FI .eţineţi expresiile *i analizaţi verbele deponente si semideponente: #mne ius. velle. malueram maluerat etc. sed cui vide. $ide. maluerim malueris etc. &#rice drept de care ne folosim prive*te fie persoane. latum 7 a purta 'ON2UGAR&A V&RB&LOR VOLO3 NOLO3 MALO 0ndicativ Prezent volo vis vult volumus vultis volunt volebam volebas volebat volebamus volebatis volebant volam voles volet volemus voletis volent volui voluisti voluit voluimus voluistis voluerunt volueram volueras voluerat volueramus volueratis voluerant nolo non vis non vult nolumus non vultis nolunt nolebam nolebas etc. noluissem noluisses etc. 8el mai folosit dintre acestea este verbul sum. &Încrede-te. voluisse noluisse maluisse velim velis velit velimus velitis velint vellem velles vellet vellemus velletis vellent 8onjunctiv nolim nolis nolit nolimus nolitis nolunt nollem nolles etc. fie acţiuni'. malle. dar vezi în cine'. maluissem maluisses etc. 9lte verbe nere ulate: . vel ad personas pertinet vel ad res vel ad actiones.80<00 . malui maluisti etc. esse. volui 7 a vrea . &Azul este cel mai bun interpret al le ilor'. malui 7 a prefera . nolam noles nolet etc. malo mavis mavult malumus mavultis malunt malebam malebas etc. V&RB&L& N&R&GULAT& Gimba latină are un număr restr%ns de verbe nere ulate. nolui 7 a nu vrea . nolle. ferre.nolo.eo. malim malis malit malimus malitis malint mallem malles etc. itum 7 a mer e . #ptimus le um interpres usus est. malam males malet etc.):). fie lucruri. voluerim volueris voluerit voluerimus volueritis voluerint voluissem voluisses voluisset voluissemus voluissetis voluissent noluerim nolueris etc. tuli. ire.

. -a. iens -. euntis .2iitor anterior voluero volueris voluerit voluerimus volueritis voluerint noluero nolueris etc.. eundo 6upin itum etc. -um Perfect ivisse 2iitor anterior 'ON2UGAR&A V&RBULUI F&RO3 F&RR&3 TULI3 LATUM . eunti -erunziu . eundi ...iateză 9ctivă 0ndicativ prezent fero fers fert ferimus fertis ferunt feror ferris fertur ferimur ferimini feruntur 8onjunctiv imperfect ferrem ferres ferret ferremus ferretis ferrent ferrer ferreris ferretur ferremur ferremini ferrentur 0mperativ prezent viitor fer ferte ferre ferimini feruntor ferto ferto ferre fertote ferunto fertor fertor ferri 0nfinitiv prezent Pasivă 8elelalte forme ale verbului fero se formează re ulat. 3 -. 'ON2UGAR&A V&RBULUI &O3 IR&3 IVI (II)3 ITUM 0ndicativ Prezent eo is it imus itis eunt ibam ibas ibat ibamus ibatis ibant ibo ibis ibit ibimus ibitis ibunt ivi &ii' ivisti ivit ivimus ivistis iverunt ivero iveris iverit iverimus iveritis iverint 8onjunctiv eam eas eat eamus eatis eant irem ires iret iremus iretis irent 0mperativ i ite 0nfinitiv ire Participiu . etc. 0mperfect 2iitor ito ito itote eunto iverim &ierim' iveris iverit iverimus iveritis iverint i0turum ituram esse iturum iturus. maluero malueris etc. după conju area a 000-a. F" .

A#V&RBUL 5 Anele adverbe se formează de la adjective de clasa 0 cu ajutorul sufixului e: )x. _în m%naQ _dupăQ _dupăQ _pe l%n ăQ. felicius ` adv. -um ` adv. un număr mai redus cu ablativul *i patru cu ambele cazuri.: adj. -um ` adv. -um ` adv. _aproape deQ. _l%n ăQ _laQ. &6uprim%nd cauza. -a. neutru al unor adjective de clasa 0: )x. s . dispare efectul'.: subst. citus. 6uperlativul adverbului este e al cu superlativul adjectivelor. cito _în rabăQ._spreQQcontraQ _împrejurQ.: fere _aproapeQ. -um ` adv. multus. _peQ . _din pricinaQ _prinQ. -a. tollitur effectus. multum _multQ. felicius _în mod mai fericitQ. -a. dar cu terminaţia 3e: )x. _printreQ.):). _pesteQ _cătreQ. _caQ _l%n ăQ. I Anele adverbe se termină în am *i a): )x. fur. circa 8itra. _în faţaQ _laQ.: audacter _cu îndrăznealăQ.QspreQ _cătreQ.: adj.: adj. ! 9lte adverbe se formează cu sufixul o: )x. furis ` adv. _printreQ FM Penes Pone Post Praeter Prope Propter Per _în putereaQ. felicissimus. felicior. -um ` adv. 3 Anele adverbe se termină în a: )x. R )xistă adverbe care nu derivă din adjective sau substantive: )x.-um ` adv.:adj. -a. _faţă deQ _împotrivaQ.QcătreQ. privatus. clarus. furtim _pe furi*Q+ adj. M Anele adverbe se termină în im *i sunt derivate din substantive *i adjective: )x. funditus _ad%ncQ.: adj. PR&PO7I6IA 8ele mai multe prepoziţii latine*ti se construiesc cu acuzativul. N Anele adverbe se termină în !): )x. clare _în mod strălucitQ. _afară deQ _aproape deQ.QcamQ _dincoaceQ. dexter.: adj. " Anele adverbe se formează de la adjective de declinarea a 000-a cu sufixul er sau i er: )x. _în faţaQ _întreQ. -a. -a. satis _suficientQ 'OMPARA6IA A#V&RB&LOR 8omparativul adverbului este e al cu comparativul neutru al adjectivelor: )x. Pre1o%iţii $! a$!%a iv!l 9nte 9pud 9d 9dversus 8ircum. privatim _în c>ip particularQ. cis )r a 8ontra 0nter _înainteQ.80<00 6ublata causa. foras _afarăQ. dextra _pe dreaptaQ F Anele adverbe s-au format de la 9c. felicissime _ăn modul cel mai fericitQ. raviter _cu reutateQ. -a.: adj. -um ` adv.: clam _pe ascunsQ. fundus.

QlaQ. _prin urmareQ _a*adarQ. _deasupraQ. _întreQ. _însăQ. _peQ. _printreQ _subQ. _din cauzaQ Pre1o%iţii $! a$!%a iv!l 4i abla iv!l 0n [ acuzativul 0n [ ablativul 6ub [ acuzativul 6ub [ ablativul 6ubter [ acuzativul 6ubter [ ablativul 6uper [ acuzativul 6uper [ ablativul _înQ. _sauQ _darQ. _c>iarQ _oriQ.QînainteaQ. abs _deQ. _spreQ _înQ.isjunctive aut. -Eue. _din cauzaQ 6ecundum 6upra 2ersus Altra. _dedesubtQ _subQ _pesteQ. _alături deQ _înainteQ. _pesteQ Pre1o%iţii $! abla iv!l 9. vero at 8auzal-explicative nam. _în prezenţaQ _pe ascunsQ _cuQ _dinQ.e 8oram 8lam 8um )x &e' 6ine /enus Pro Prae _fărăQ _dinQ. _despreQ 'ON2UN'6IA 8onjuncţiile se împart în două cate orii: 0 'on8!n$ţii $oordona oare 8opulative et. _laQ.)xtra 0nfra 0uxta #b _în afarăQ _subQ. verum autem. _despreQ. nec EuoEue etiam . _p%nă subQ. _deasupraQ _înspreQ. _dintreQ. _darQ. _deasupraQ. _cătreQ. _dinQ 9bsEue . _iarQ _iarQ. itaEue FN _*iQ _*i nuQ. _deQ _fărăQ _p%nă laQ _pentruQ. _darQ _căciQ _deoareceQ _deciQ. _deciQ . -ve. _pe timpulQ _subQ. _potrivit cuQ _pesteQ. enim etenim 8onclusive er o i itur. _în loc deQ _înainteaQ.atEue. _niciQ _*iQ. ab. _ciQ _însăQ. _dupăQ _l%n ăQ. sive. _din cauzaQ _în faţaQ. _c>iar *iQ _*iQ. _de laQ. _peQ _peQ. _dinQ. trans _dupăQ. _aproape deQ _subQ. seu 9dversative sed. _cătreQ _dincolo deQ.ac neEue. _laQ. vel.

vei abuza.&$orul poporului roman'. &9lexandru. explică înţelesul substantivului FR . verb la infinitiv: )x./0/02 arată între ul din care se ia o parte: )x.8<09 . în sf%r*it. &Jor. )x.A4) P. &9u venit o mare parte a du*manilor'. multas macedonilor. &omul munce*te' 3 subiect exprimat prin substantiv. 5.' &6e îmbl%nze*te cumplita iarnă'. VO'ATIVUL 2ocativul nu are nici o funcţie sintactică. subiectiv.089/02: )x. rex 4acedonum. caz care nu se re ăse*te în limba rom%nă. 3. ):PG089/02 precizează. entes sube it. &6ciţii au rămas neînvin*i'..0/02AG P9. re ele F .0@A/ este de mai multe feluri: posesiv.: 4a num numerum 'ostium venerunt.: 6olvitur acris >iems.0/02AG determinat. partitiv. )l exprimă o c>emare sau o stri are.00 'on8!n$ţii )!bordona oare0 se vor înt%lni în capitolul referitor la sintaxa frazei. 0 -). !.: )omo laborat. -).: 9lexander.0@A/ 9.0/02AG P#6)602 arată posesorul sau obiectul posedat )x. pronume. al calităţii. *atilina.: OuousEue tandem abutere. SINTACA SINTACA 'A7URILOR $uncţiile fundamentale ale cazurilor din limba latină sunt în eneral acelea*i ca în limba rom%nă+ ablativul.\)8/029G 9G 6A@0)8/AGA0: )x.0/02AG 8A $A.). obiectiv. este cazul complementelor circumstanţiale. -). patientia nostra( &8ic. NOMINATIVUL Poate avea următoarele valori sintactice: 5 6A@0)8/ exprimat prin substantiv. 8atilina. 3 9P#?0<0) 9 6A@0)8/AGA0: )x.' &P%nă c%nd. explicativ. a supus multe naţii'. adjectiv. Od. *at.: $orum populi +omani. de răbdarea noastră(' G&NITIVUL $uncţia sintactică principală a enitivului este cea de atribut. ! 9/. -).: 6cCt>ae invicti manserunt.) 9/.

&)levul silitor cruţă timpul'. care este' cire*'. -uanti PCt>ius voluit. acuzare.. 00 -). &8ic.0/02AG #@0)8/02 determină substantive de ori ine verbală. &6osirea profesorului'.: 8upidissimus litterarum fuit. &. &0ubire de ţară'.0/02AG 8#4PG)4). I 9mamus patriam.: 4emento mei.0/02AG 4)4#. ante. Pa cumpăraQ.: . F. a.)0 determină verbe care exprimă ideea de condamnare.0/02AG 8#4PG)4). &9 acuza de trădare'.0)0 determină verbe care conţin ideea de amintire sau uitare: )x.: $roditionis accusare. De off. uitare: )x. . )x. !. &@ărbat de mare talent'. prin transformarea acestuia din urmă în verbul din care provine: )x.: 9rbor cerasi. &9rborele &numit./ În limba latină există anumite verbe. 3. cum *. #ATIVUL 5.0/02AG 89G0/a<00 exprimă o însu*ire a unei persoane sau a unui lucru.'. &Profesorul sose*te'. precum *i ran ul.: 9mor patriae. )x. Pa vindeQ: aceste verbe sunt determinate de enitivul unor adjective cu valoare de adverbe de cantitate: tanti ..: 2ir magni ingenii. )x. care exprimă dorinţă. &8. &6ă-ţi fie de bine'. Euanti *. cunoa*tere. 2erbele compuse cu prepoziţii: ad. adjective *i adverbe al căror complement se află în enitiv. 3. dar întranzitive în limba latină: )x. -). *ato' &9 fost foarte dornic de literatură'. a )x. -enitivul devine obiect &complement în acuzativ' al substantivului determinat. Pa c%ntăriQ. clasa etc. -enitivul devine subiect al substantivului determinat prin transformarea acestuia din urmă în verbul din care provine: )x. )ste însoţit de un adjectiv.-).agister advenit. aducere aminte.)<AGA0 este complementul verbelor Pa preţuiQ. $uncţia sintactică principală a dativului este cea de complement indirect.\)8/02)G#.-). ac>itare *i adjective ca suspectus. &9minte*te-ţi de mine'.0/02AG 6A@0)8/02 determină un substantiv de ori ine verbală.0/02AG P. 5. -).iscipulus sedulus tempori parcit.0/02AG 20.: )mit tanti. !. .)x. &PCt>ius a cumpărat cu at%t c%t a vrut'./ 9G 9.9/02AG este *i complementul unor verbe tranzitive în limba rom%nă.-). -). I .e iubim ţara'. ". pricepere.ep. F.: 9dventus magistri. *i compusele verbului esse cer complement indirect în dativ: IS . reus. I.-).: @ene tibi sit.

usc. -um 7 plăcut+ amicus. evenit. de adjective: similis. )x.' &Într-adevăr.: 0am vero videtis ni>il est morti tam simile Euam somnum..9/02AG P#6)602 69A . &9cesta are o sin ură fiică'. . iar obiectul posedat în nominativ cu funcţie de subiect. -a.)x. 5. &8ic. N.8/AGA0 ..).9/02AG 8A 2). )x. De sen.6#. &8ic. . -a.#4b. F. 2erbe ca : 2erbele la diateza perifrastică pasivă se formează din erundivul verbului de conju at *i verbul esse+ se traduce prin trebuie s2 fie1 5 I5 ..a. &6alvarea patriei să fie mai presus de toate interesele noastre'.: accidit.9/02AG $#G#6AGA0 69A 9G P9-A@)0 arată persoana în folosul sau în dauna căreia are loc acţiunea. 55.9/02AG PA.' &Pentru fiecare este frumos ceea ce este al său'.9/02AG . &6olii trebuiau să ceară pacea'..: . .\)8/02)G#./.a . )x.) 2).'.) arată persoana din punctul de vedere al căreia se face o afirmaţie. .: 6uum cui-ue pulc>rum est. G04@9 G9/0.) 2).ies collo-uio dictus est.: 4anus manum lavat. &)u am numele./ este subiect lo ic pe l%n ă verbe la diateza perifrastică pasivă5.9G) ex. /rut.i'i nomen est.# : posesorul este dat în dativ. 3 unele adjective au complementul în cazul dativ+ răspunde la întrebările cui1 pentru cine1 )x. &8aes.A/ . &Plt. . ".0. -is 7 e al+ vicinus.&8ic. vedeţi că nimic nu este a*a de asemănător cu moartea ca somnul'.9. -um 7 necesar etc. -um 7 vecin+ necessarius. /. /. )x.e ce-mi e*ti trist(' R. complement circumstanţial de loc.9/02AG 8A #.: 6alus patriae omnibus commodis nostris anteponantur.9/02AG )/08 arată o participare morală la acţiune a persoanei care vorbe*te+ se folose*te mai mult în limbajul familiar.' &6-a stabilit o zi pentru convorbire'./ .9./ 9G 9..@) Î. 0 98A?9/02AG 3 8#4PG)4).. mă numesc'. A'U7ATIVUL $uncţiile principale ale acuzativului sunt : complement direct. 5S. . .9.) 68#P arată scopul pentru care se îndepline*te acţiunea verbului.i'i cane et populo.: )uic filia una est. . 0.@) 04P).: %egatis pax petenda erat. &# m%nă spală pe alta'. . M.: Ouid potest accidere ei( &8e i se poate înt%mpla(' I. )x. G04@9 .) 9-). conti it &se înt%mplă': )x. 98A?9/02 8).: . verbul esse se traduce prin verbul 'abere: )x.en. -a.. )x. Aul.' &8%ntă pentru mine *i pentru popor'.)8/ răspunde la întrebările )x.9/02AG 8#4PG)4). -um 7 prietenos+ par.' &. -e7 asemănător+ utilis.9/02AG . .: Ouid tu mi'i tristis es( &Plt.?0/02) Î. complement circumstanţial de timp. -e 7 folositor+ ratus. -a.?0/02) Î.

8A. 2erbele următoare: 4iseret 7 mi-e milă.APa 2). 98A?9/02 ./ 80. . sau fără prepoziţie în cazul numelor de ora*e.: )omines probos laus decet. Aetatem vixit. apud.&2er . 9ccusare ad populum. stupere 7 a se mira de.' &$oametea dura de un an'. 98A?9/02AG .ecessitudo etiam timidos fortes facit. fallit 7 în*ală etc. este un complement cerut de anumite verbe intranzitive. &Petron.9/)0 răspunde la întrebările -uamdiu17 c%t timp( ex -uo tempore1 -uam dudum17 de c%nd( de c%t timp( )x. 98A?9/02 . &Gauda se cuvine oamenilor cinstiţi'.APa 2). -Tre 7 a se teme+ deficio.04a A. *at. !. 98A?9/02AG .: .8A46/9.: 6ubire iniuriam. 3.@) .)8<0)0 arată ţinta spre care se îndreaptă acţiunea însoţit de prepoziţiile in. îmi pare rău. &Petron. 98A?9/02AG .: 9deo 'ereditatem. Aen. 98A?9/02AG 6P9<0AGA0 P9.00 Î.: 3itam vivere. 2erbe ca: mirari 7 a fi uimit.0.).@) 04P)./. &Plt. 000 98A?9/02AG ):/0. )x. taedet 7 mi-e silă.: 4uin-ue dies aEuam in os suum non coniecit. 98A?9/02 .' &6ă ne întoarcem în patrie'... îmi pare rău. /. . >orrere ( a-i fi teamă. &8aes.) ):P. 98A?9/02AG 0.: !n patriam redeamus. ".@) 04P)./imeo. )x. cu care este înrudit ca formă *i ca sens.' &.en..A.' &4ă tem de reci. &Primesc mo*tenirea'. ad. 2erbe ca: decet 7 se cuvine.6#..' &9*ază tabăra la trei mii de pa*i de tabăra lor'. -Tre 7 a se păzi+ fu io. sau numai ca sens. paenitet 7 mă căiesc. &6al. /04P 5. )x. &Îi este milă de tine'. 6)..6#. )x.evoia îi face viteji c>iar *i pe cei frico*i'.<09G . I./04). )x. c>iar c%nd îmi aduc daruri'.) G#8 5. pudet 7 mi-e ru*ine. -Ure 7 a lipsi+ caveo.9G) 89. &9 trăi viaţa'.6 se exprimă fără prepoziţie. & 9 acuza în faţa poporului'. !. 00 98A?9/02AG 8#4PG)4). 3.. )x. F. )o rus.ilia passuum tria ab eorum castris ponit. )x. I! . &ci-a trăit viaţa'. &4er la ţară'.) 40c89.) compuse cu prepoziţii. &9 suferi o pa ubă'. 0am annum esuritio fuit. -Ure 7 a fu i. subire 7 a suferi etc.: #um tui miseret. dolere 7 a suferi pentru. )x.APa 2)./). 0n redior iter.: /imeo Danaos et dona ferentes. &Încep un drum'.: .A@GA: un acuzativ al persoanei ca obiect direct *i un acuzativ al lucrului sau al acţiunii. insule mici *i al substantivelor domus./ 9G 2). pi et 7 mă supără.@)G#. 'umus. 0.) 604<0. rus.9G). 98A?9/02AG 8#4PG)4).). iuvat 7 place. )x.' &8inci zile nu a luat apă în ură'.

' &)u vin din porunca lui 0upiter'. /.: %ibero 'omine natus est.. 9lpes 0taliam ab 0allia seiun unt. &#v.i>il est enim virtute amabilius.. eliberare. ex. &6ufăr de capBdin cauza durerii de cap'.en.#P.9<0)0 arată lucrul sau fiinţa cu care se face comparaţia. 3. Ad.' &9lun ă fri ul aspru cu piei *i iţari'.AGA0 este complementul de a ent al verbelor la diateza pasivă. 9@G9/02AG 8#4P9. 0. )ste un complement al adjectivului la radul comparativ. &Plt. familia. 9@G9/02AG . de. . &9 îndepărta pe soldat de pradă'..: Direptione militem abstinere. )x.0A-?06 5.0-0.ABLATIVUL Principala funcţie a ablativului este cea de complement circumstanţial. &/er. a se na*te. 00 9@G9/02AG 0../9G 5. 9@G9/02AG 89A?)0 îndepline*te funcţia complementului circumstanţial de cauză. F. dar mai îndepline*te *i alte funcţii preluate de la două cazuri mai vec>i: instrumentalul *i locativul.' &.iscipuli a magistro laudantur. !./9G P. Axor sine dote veniet. 9@G9/02AG 9A/#. )x.A4).A4). &Plt. 9@G9/02AG 6)P9. )x. 9pare însoţit de prepoziţiile cum sau sine. 9@G9/02AG 6#809/02 arată fiinţa sau lucrul care însoţesc subiectul sau complementul avute în vedere de acţiunea verbală. 9@G9/02AG #. 9@G9/02AG 0. ran ul *i determină verbe ca nascor 7 a se na*te. locul de na*tere.e pe culmea dealului erau văzuţi de du*mani'.: Jodie in )pidamnum veniet cum servo suo. împedicare. 6e exprimă simplu sau însoţit de prepoziţia a sau ab.' &. )x. I. 9cest ablativ poate apărea fără prepoziţie sau însoţit de una din prepoziţiile ab. 0 9@G9/02AG P. I3 . alun are. &6-a născut dintr-un om liber'. Poate fi exprimat fără prepoziţie ori însoţit de prepoziţiile ex sau prae.: 0ovis iussu venio. Amp'. &9lpii despart 0talia de -allia'.#P. 9pare sin ur sau însoţit de prepoziţiile cum sau sine.00 arată ori inea.: 0n summo colle ab 'ostibus conspiciebantur. oriri 7 a răsări.imic nu este mai frumos dec%t virtutea'.) 4#.0A-?06 arată lucrul cu ajutorul căruia se realizează acţiunea. 6e exprimă fără prepoziţie.' &2a veni astăzi în )pidamnus cu sclavul său'. . !.9<0)0 arată punctul de plecare al unei acţiuni *i stă pe l%n ă verbe care au sensul de îndepărtare. )x. Gaboro ex capite. arată modul în care se desfă*oară acţiunea verbului.6/. )x. )x.: .&8aes. 3. rist. De am.: $ellibus et sutis arcent mala fri ora bracis.' &6oţia va veni fără zestre'.6/. &8ic.. 8%nd instrumentul este o fiinţă se folose*te acuzativul însoţit de prepoziţia per. &)levii erau lăudaţi de către profesor'.

lipsit de bani'. 9@G9/02AG 89G0/a<00 arată însu*irile morale sau fizice ale unei fiinţe. /..'.: ribus 'oris 9duatucam venire potestis. )x.)x. )x. 9@G9/02AG P. ruri &la ţară'. +omae &la . 9@G9/02AG G#8AGA0 arată locul unde se petrece acţiunea. acasă'. legibus inter se diferunt.0A-?06 Gatina păstrează *i forme ale vec>iului locativ: domi &în casă. &Jor. &6-a a*ezat la poalele muntelui'. )x.5racusis senex. >aec argento non emo. &Plt. lipsa.' &An t%năr de o virtute de necrezut'. 0. M. 6am.: )ominibus opus est eruditis 1 &8ic. 9@G9/02AG 8). Asin.#P.. /. Pa vindeQ. . instituţiile. &8aes.' &)ste nevoie de oameni învăţaţi'.. /. I.: . )x.\)8/02) care arată abundenţa. institutis. 9@G9/02AG G040/9/02 restr%n e sfera unei noţiuni. &8aes.. &8ic./9:9 $. *um voluptate librum le o. Ad. nudus nummis. 0. a. 9@G9/02AG @)GcA-AGA0 69A 9G G0P6)0 stă pe l%n ă verbe care exprimă ideea de bel*u sau de lipsă.iem.. .&8itesc cu plăcere cartea'.en.)<AGA0 este un complement pe l%n ă verbele cu sensul Pa cumpăraQ. De or. N.: Ji omnes lingua. Pentru celelalte substantive se folose*te ablativul cu prepoziţiile in sau sub. 0. parte. De am.) 9.: .: .. 'umi &pe păm%nt'. &8aes.'.'.oma'.A/ . ". a. )x. F. &9* fi dorit foarte mult să fiu la . &9ce*tia se deosebesc între ei în ce prive*te limba. aEuam K1L.ore maiorum supplicium sumpsit.. . &8ic. 9@G9/02AG /04PAGA0 răspunde la întrebarea -uanto tempore( 7 în c%t timp.at.: 4axime mi>i fuit optatum +omae esse tecum. acestea nu le cumpăr cu bani'.'. 000 9@G9/02AG G#89/02 arată locul în care se află cineva precum *i momentul în care are loc o acţiune. )x.'. )x.' &Gipsit de mo*ii. litore *. &8aes.9?)0 Propoziţiile unei fraze pot fi le ate între ele:  Prin juxtapunere  Prin coordonare  Prin subordonare IF . &?iua.: 9dulescens incredibile virtute.udus agris.ub monte consedit. G#89/02AG P. 60. &9 fost odată un ne ustor bătr%n la 6iracuza'. &Plt. /. le ile'. 5. &9 fost pedepsit după obiceiul strămo*ilor'. 3. 0. !..: 4ercator fuit . apa K1L...'. '. &În trei ore puteţi ajun e la 9duatucam'.oma cu tine'. 6e folose*te fără prepoziţie în cazul numelor de ora*e *i în cazul unor substantive care exprimă ideea de loc: loco. )x. preţul *.

)x. &8ic. -uominus 7 că. că nu+ -uin. de re entă. Într-o frază alcătuită prin juxtapunere propoziţiile sunt alăturate fără vreun element de le ătură. 6ubordonarea reprezintă raportul de dependenţă a unei propoziţii faţă de alta.on dubito -uin tu idem existimaturus sis.aportul de subordonare este exprimat cu ajutorul conjuncţiilor.: 8ura. &4ă tem $ă vine tata'. &8ic. fr.. 8onjuncţiile -uin *i -uominus apar după verbe ne ate cu sens de îndoială sau piedică .u mă îndoiesc că tu vei %ndi la fel'. 4etuo ne pater veniat. &8ic. 6ubordonatele completive se împart în: . De fin. să. dra ul meu frate. mi frater.completiva cu -uod . )x. 6e construie*te cu predicatul la modul conjunctiv *i se introduce prin: II .Sobordona ele rela ive I SUBOR#ONAT&L& 'OMPL&TIV& Propoziţiile completive îndeplinesc rolul de complement direct sau de subiect al verbului din propoziţia re entă.' &@ine faci că mă ajuţi'. ut *i ne se traduc prin valori inverse: )x. ut valeas. &4ă tem $ă n! vine tata'.completiva infinitivală 'om1le iva $! F!od 6e construie*te cu modul indicativ *i se introduce prin conjuncţia -uod = că..S!bordona ele $ir$!m) anţiale .' &.: @ene facis -uod me adiuvas. În fraza formată prin coordonare propoziţiile de acela*i fel sunt le ate între ele prin conjuncţii.' &9i rijă.. &9 se vedea mai sus tabelul conjuncţiilor coordonatoare'. FRA7A FORMAT( PRIN SUBOR#ONAR&   În limba latină propoziţiile subordonate se împart astfel: . ca. In ero*a iva indire$ ă 0ntero ativa indirectă este subordonată unui verb re ent care admite după el o întrebare. să fii sănătos'.: /imeo ut pater veniat. al pronumelor relative sau al adverbelor de relaţie. Ad 4. Ad Att.S!bordona ele $om1le ive . ca+ ne 7 să nu. . 'om1le iva $on8!n$ ivală 6e construie*te cu modul conjunctiv *i este introdusă prin conjuncţiile ut 7 că. .intero ativa indirectă .upă verbe re ente care exprimă ideea de temere.completiva conjunctivală .

- Pronume *i adverbe intero ative: -uis. temporale !. *at. ce+ -ualis 7 ce fel+ ubi 7 unde. 9cuzativul se traduce în limba rom%nă prin nominativ iar infinitivul prin indicativ sau conjunctiv. Ad fam. comparative I.' &6e poveste*te că Jomer a fost orb'.+ Particole intero ative: -ne &enclitic'.escio utrum ali-uid teneas.icitur 'ic discipulus multum legĕre.u are elemente de le ătură cu re enta. sentiendi. unde 7 de unde+ -uo 7 încotro *.. &8ic.: . II SUBOR#ONAT&L& 'IR'UMSTAN6IAL& În limba latină există următoarele propoziţii circumstanţiale: 5.. a. &8ic. dacă nu. 9ceastă subordonată poate avea rol de subiect sau complement pe l%n ă re entă. dar la diateza pasivă.: 4uid superiore nocte egeris. consecutive ". nonne 7 dacă.: />ales dixit a-uam esse initium rerum.' &. -uos convocaveris.' &BPeB care dintre noi consideri că nu *tie ce ai făcut tu noaptea trecută. voluntatis *i verbe *i expresii impersonale. affectuum. an non în a doua parte. )x. Euem nostrum i norare arbitraris( &8ic. sau ai fost complet jefuită'. -uid 7 cine. De nat.. 'om1le iva in+ini ivală 9ceastă propoziţie este numită *i acuzativ cu infinitiv+ ea are subiectul în acuzativ *i predicatul la modul infinitiv. ce >otăr%re ai luat(' )xistă *i in ero*a ive indire$ e d!ble care se introduc prin utrum sau 3ne în prima parte *i prin an. cauzale 3. I" . -uid consilii ceperis .upă acelea*i verbe enunţate mai sus. oare. finale F.' &/>ales a spus că apa este principiul lucrurilor'.u *tiu dacă mai ai ceva. structura fiind precedată de conjuncţia $ă" $uncţie de subiect: )x. Deor.&8ic.. unde ai fost. oare nu. an plane sis spoliata. num. . pe cine ai convocat. )x. concesive SUBOR#ONATA T&MPORAL( Propoziţia circumstanţială de timp arată momentul c%nd se desfă*oară acţiunea din re entă. condiţionale M. apare *i completiva infinitivală nomina iv $! in+ini iv. $uncţie de complement: )x. usc. . 8ompletiva infinitivală are ca re ente: verba dicendi.: /raditum est etiam )omerum caecum fuisse.: . )x. &6e spune că acest elev cite*te mult'. ubi fueris.

treptele templelor erau pline de oamrni de r%nd'.upă ce am ajuns la poarta 8apena. tua consilia ad me scribas. . . înainte de a.' &#ri de c%te ori vedea un trandafir.ici un înţelept nu pedepse*te fiindcă s-a re*it. fiindcă. SUBOR#ONATA 'AU7AL( 6ubordonata cauzală arată motivul pentru care se desfă*oară acţiunea verbului re ent. simul ac &at-ue' 7 îndată ce+ post-uam 7 după ce. dum ne sit te ditior alter.il. a' /emporala poate fi introdusă *i prin conjuncţia cum 7 ori de c%te ori.: *um *icero consul esset. dedit.e îndată ce vei putea. !.: . . conjunctivul arată o cauză subiectivă.' &8%t timp a avut. propterea -uod 7 pentru că. *um primum poteris. simul. )x. prius-uam &prius -uam' 7 înainte ca. IM .: $rius-uam lucet.. cu modul indicativ. 9celea*i conjuncţii pot introduce temporala construită cu modul conjunctiv+ în cazul acesta sensul conjuncţiilor este: p%nă ce. *um venissem ad portam *apenam . 8atilina a făcut o conspiraţie'. 9ccusatus est er o proditionis. c%t timp. &Plt. radus templorum ab infima plebe completi erant.ilit. &Jor. ubi primum. F. &Plt. &8ic.5. &8or. &6en. )x. -uoniam.imic nu te poate opri.' &. 6e construie*te cu modul indicativ *i conjuncţiile: ut. -uia peccatum est. -uoad 7 în timp ce... &/ac..ero interro at.: Dum fuit. sed ne peccetur.' &Înainte de a se lumina.il obstet tibi. Ad Att. 6e construie*te cu modul indicativ sau conjunctiv *i cu ajutorul conjuncţiilor -uod. numai să. Ad Att.' &8%nd acestea au fost comunicate de tribun..ep. &Pe c%nd 8icero era consul. . )x.: *um rosam viderat... &8ic. . &8ic. .ero întreabă'. )x. . 3er. Ann.' &Prin urmare a fost acuzat de trădare pentru că K1L ar fi plecat lăs%nd lucrurile nerezolvate'. )x. ci ca să nu se mai re*ească'. cum primum. pe c%nd. . 6e construie*te cu modul indicativ sau cu modul conjunctiv *i conjuncţiile ante-uam &ante -uam'. &8ic. ruc. ubi 7 c%nd+ ut primum.' &4ă voi strădui să ajun acolo înainte de a aie*i cu totul din inima ta'. Ad fam. nereală. fie altul mai bo at dec%t tine'. numai să nu 3. ei sunt de faţă'. De ira' &. )x. deoarece. 8atilina fecit coniurationem. 6e construie*te cu modul indicativ *i conjuncţiile dum.at.' &. b' *um temporal apare *i în construcţie cu modul conjunctiv: prin conjunctiv imperfect se arată simultaneitatea *i conjuncţia se traduce 7 pe c%nd+ prin conjunctiv mai mult ca perfect se arată anterioritatea *i conjuncţia se traduce 7 după ce.emo prudens punit.: 7bi 'aec a tribuno relata sunt . sămi scrii despre planurile tale'. tunc incipere ver arbitrabatur. 0ndicativul arată o cauză reală. -uia. p%nă să.' &.abo operam ut istuc veniam ante -uam plane ex animo tuo effluam . adsunt.. 5.. atunci socotea că începe primăvara'. donec. -uod K1L infectis rebus discessisset. -uando. a dat'. -uando-uidem.

deoarece *i se construie*te cu modul conjunctiv.e obicei această propoziţie are corelative în re entă: ex. &8ic. 8onjuncţiile ut si.' &/oată locuinţa ta strălucea ca *i cum ar fi fost de aur'.. SUBOR#ONATA FINAL( 6ubordonata finală arată scopul pentru care se realizează acţiunea din re entă. De am.' &8um vei semăna a*a vei cule e'. împreună form%nd 1erioada $ondiţională )a! i1o e i$ă" 6ubordonata exprimă condiţia.: .: talis 7 astfel. să nu te blesteme'. &6en. a. &Plt. -uasi essent aurea. -uasi. 8ondiţionala se construie*te at%t cu indicativul c%t *i cu conjunctivul. ita metes.. sicut.' &. ut non 7 înc%t nu .' &. &8ic. velut.. SUBOR#ONATA 'ON#I6IONAL( Între propoziţia subordonată cauzală *i re enta ei există o str%nsă le ătură. ca *i cum cu modurile indicativ sau conjunctiv. 0ndicativul arată cazul unei condiţii reale.: . velut si.a ar entum >uic. cum.. De or. Propoziţia finală se construie*te întotdeauna cu modul conjunctiv *i se introduce prin conjuncţiile ut 7 să.atura nos co natos edidit. 0ndicativul arată o acţiune reală. )x.atura ne-a creat înrudiţi fiindcă ne-a făcut sin acelea*i elemente *i pentru acela*i scop'. !. cum ex iisdem et in eadem gigneret. )ste introdusă prin conjuncţia cum 7 fiindcă. SUBOR#ONATA 'ONS&'UTIV( 9ceastă subordonată exprimă un fapt realizat ca o consecinţă a acţiunii din re entă. SUBOR#ONATA 'OMPARATIV( )xprimă o acţiune cu care se compară acţiunea din re entă. înc%t o iubim c>iar *i la du*mani'. 5. IN .&Plt. )x. -uin 7 înc%t să nu &după o re entă ne ativă' *i se construie*te cu modul conjunctiv.: 9edes totae conful ebant tuae. . iar modul este conjunctiv. conjunctivul arată cazul unei condiţii potenţiale sau ireale.. ut eam in 'oste etiam diligamus. )x. 6e introduce prin conjuncţiile ut. ne 7 să nu. )x.: 7t sementem feceris.ă-i bani acestuia.: /anta vis probitatis est. principala conţine rezultatul. o acţiune ireală. Asin. precum. tantus 7 at%t de mare *. conjunctivul. )x.' &9t%t de mare este puterea cinstei. tam-uamsi 7 ca *i cum. -uo 7 să. ca să &-uo se folose*te c%nd în finală se ăse*te un comparativ'.!. ne male lo-uatur. )ste introdusă prin conjuncţiile ut 7 înc%t . Amp'. #p. -uemadmodum 7 după cum.

&8ic. dum metuant. sat >abes. licet 7 de*i.: #ptimi >omines faciunt Euod rectum est. ai destul pentru a fi fericit'. PROPO7I6IA R&LATIV( ATRIBUTIV( îndepline*te rolul de atribut pe l%n ă un cuv%nt din re entă. si minus 7 dacă nu cumva *i se construie*te cu indicativul sau cu conjunctivul.5. Euae. )x.' &8>iar animalele sălbatice. numai să. conjunctivul este folosit pentru concesii posibile.' republica de*i suntem obosiţi'.: 8aesar Jelvetios oppida vicosEue. dacă le ţii înc>ise. 8urt. ni.' &. etiamsi. si non 7 dacă nu. dicam Euod sentio. cum. &8aes.: . )ist. &8ic. nisi. 5. )ste introdusă prin conjuncţiile etsi. 5F. oric%t. cu toate că. -uam-uam sumus iam defatigati.. unde. Eui bene vitam colas. )ste introdusă prin conjuncţiile ut.: 6remant omnes licet.' &8ei mai buni oameni fac ceea ce este corect. etsi nullum consecuturum emolumentum vident. )x. )ste introdusă prin pronumele relativ Eui.' &6ă urască. Aul. î*i uită puterea'. 6in. )x. )ste introdusă prin conjuncţiile -uam-uam 7 de*i. 0ndicativul arată o concesie reală.i est animus ae-uus tibi. IR . de*i văd că nu vor obţine nici un avantaj'. -uos incenderant restituere iussit.acă ai inima împăcată. *i se construie*te cu modul conjunctiv. Euo *i se construie*te cu modul indicativ. SUBOR#ONATA 'ON'&SIV( 6ubordonata concesivă exprimă o acţiune care ar putea împedica desfă*urarea acţiunii din re entă. /. $'il.empublicam tuebimur. !!' &8>iar dacă n-ar exista speranţa.. fapt care nu se realizează.: .. *i se construie*te cu modul indicativ sau modul conjunctiv.. 6ubordonata condiţională se construie*te doar cu modul conjunctiv atunci c%nd este introdusă prin conjuncţiile dum. De orat. 0.' &8>iar dacă toţi murmură... &8ic. nevoia ar trebui să ne stimuleze'.: #derint. cu toate că. 02. *i se construie*te cu modul indicativ. modo. de*i. &8ic. &/ac. tametsi 7 c>iar dacă. &8. )x. -uam-uis. )x. virtutis obliviscuntur. cu condiţia să.. Euod sau adverbe relative: ubi. III SUBOR#ONAT&L& R&LATIV& 5. necessitas stimulare deberet. )x. !. Ad fam. numai să se teamă'. c>iar dacă.' &8aesar porunce*te ca >elveţii să refacă ora*ele *i satele pe care le incendiaseră'. &2om apăra !. #tiam fera animalia si clausa teneas. 8ondiţionala se introduce prin conjuncţiile: si 7 dacă. eu voi spune ceea ce simt' 3. #tiamsi spes non subesset.. dummodo 7 dacă. &Plt.

". 6e face traducerea parţială mai înt%i. 5. $ro . pronume relative etc. adverbe.: 6ocrates accusatus est Euod iuventutem corrumperet.. &9cţiune subordonatei este posterioară acţiunii din re entă'.. concesive. 6e determină felul fiecărei propoziţii.ulla est enim tanta vis -uae non ferro ac viribus frangi possit.u *tiu ce ai făcut în noaptea trecută'.' &. &9cţiune subordonatei este posterioară acţiunii din re entă'. 6e subliniază predicatele. Ouid e eris nocte nocte superiore.u *tiam ce ai făcut în noaptea trecută'. )x. &. PROPO7I6IA R&LATIV( 'IR'UMSTAN6IAL( determină tot un cuv%nt din re entă.escio Euid a as >ac nocte.&. &8ic. condiţionale *i se construie*te cu modul conjunctiv.acă în re entă este un timp prezent sau viitor.u există nici o forţă at%t de mare care Bînc%t . 6ocrates accusatus est Euod iuventutem corrumperet. apoi inte rală a frazei. &9cţiunea subordonatei este simultană cu cea a re entei'. 3. 6ocrates accusatus est F!od iuventutem corrumperet. Ouid e eris nocte nocte superiore.u *tiu ce vei face în noaptea aceasta'.u *tiam ce vei face în noaptea aceasta'. I. "S .: .'.acă în propoziţia re entă se află un timp trecut. în secundară se folose*te conjunctivul perfect sau mai mult ca perfect. &. !. !. &9cţiunea subordonatei este anterioară acţiunii din re entă'.nuanţă consecutivăB să nu poată fi înfr%ntă prin fier *i forţă'.ur. consecutive. . cauzale. .. F. &9cţiunea subordonatei este anterioară acţiunii din re entă'. în secundară se folose*te conjunctivul prezent sau conjunctivul perfect. 6e delimitează fraza în propoziţii. 6e determină elementele de relaţie &conjuncţii. . Euid acturus esset >ac nocte. 'ONS&'U6IA TIMPURILOR 8onsecuţia sau concordanţa timpurilor este un raport care se stabile*te între timpul verbului din re entă *i timpul verbului din subordonata cu conjunctivul. &TAP&L& TRA#U'&RII UNUI T&CT LATIN 5.u *tiu ce faci în noaptea aceasta'. dar are nuanţe finale. morfolo ică *i sintactică a propoziţiei.esciebam Euid a eres >ac nocte. 6e face analiza lexicală. &9cţiunea subordonatei este simultană cu cea a re entei'.u *tiam ce faci în noaptea aceasta'. .&. &.!. Euid acturus sis >ac nocte. )x. &.

6ocrates accusatus est @F!od iuventutem corrumperet. modul conjunctiv. en masculin. nr. I. funcţia sintactică de subiect. funcţia sintactică de predicat verbal. "5 . timpul imperfect. funcţia sintactică de complement direct. persoana a 000-a. E!od 7 conjuncţie subordonatoare care introduce propoziţia cauzală. sin ular. A$$!)a !) e) 7 verb tranzitiv.3. 6ocrate a fost acuzat fiindcă ar fi corupt tineretul. caz nominativ. ". nr. cazul acuzativ. persoana a 000-a. F. diateza pasivă. modul indicativ. en feminin. diateza activă. declinarea a 000-a. numărul sin ular. 6ocrates accusatus est 7 propoziţie principală Ouod iuventutem corrumperet 7 propoziţie subordonată cauzală. 'orr!m1ere 7 verb tranzitiv. timpul perfect. funcţia sintactică de predicat verbal. numărul sin ular. So$ra e) 7 substantiv propriu. I!ven ! em 7 substantiv comun. sin ular. declinarea a 000-a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful