Earl Mindell

Biblia Vitaminelor
METODE ALE MEDICINEI TRADIŢIONALE Şl CELE MAI NOI Şl FASCINANTE DESCOPERIRI PE* PLAN MEDICAL TRATAMENTE Şl SOL!ŢII ALE MILENI!L!I TREI

Medi"ina Pentr# To$i Edit#ra Elit Versiunea româneasca: Adriana Bădescu Titlul original: Vitamin Bible, by Earl Mindell Copyright © !! by Earl Minde Medicina secolului XX s-a dovedit a fi o medicină dură, pe măsura ideilor acestui veac dominat de două războaie mondiale şi ameninţat de cel nuclear antibiotice, sulfamide, cortizoni. Colecţia MPT - Medicina Pentru toţi- şi-a propus să-i ţină la curent pe cititorii noştri cu metode ale medicinei tradiţionale, cele mai noi şi mai fascinante descoperiri pe plan medical, tratamente şi soluţii ale MI !"I# #I T$!I. Cartea de fata dezvaluie lumea puţin cunoscută a celor mai apropiaţi prieteni ai noştri - vitaminele, şi ce pot face ele pentru dumneavoastră % cum puteţi arăta cu cel puţin zece ani mai t&năr % anumite vitamine pot preveni şi vindeca forme de cancer % capcanele meniurilor din snac'baruri şi fast-food % pericolul unor cure de slăbire % cum puteţi slăbi fără a urma un re(im de )nfometare % cancerul e mult mai frecvent printre cei (raşi % su(estii pentru fumători şi băutori de cafea % vitamine şi aminoacizi ce pot )nlocui somniferele % misterul pră*iturilor şi băuturilor dietetice % )mbătr&nirea nu este ireversibilă % sindromul oboselii cronice - boala vieţii moderne - poate fi depăşit % osteoporoza şi zeci de alte afecţiuni uşor de )nvins % sub c&te c+ipuri se ascund sarea şi za+ărul % fiecare meserie are propria sa formulă vitaminică % vitamine )n loc de medicamente % , lucrare de mare actualitate, competentă, ce nu trebuie să lipsească din biblioteca nimănui, cu un inde- terapeutic uşor de consultat, idei utile pentru sănătatea dumneavoastră, lesne de urmat, scrisă de unul dintre cei mai

reputaţi nutriţionişti şi farmacolo(i americani. C!PRINS "otă către cititor### $ %re&a'ă ( CA%)T*+,+ )# -. /ACEM C,"*0T)"1. C, V)TAM)"E+E 2 # 3e ce4 5# Ce sunt 6itaminele4 7# Ce nu sunt 6itaminele4 8# Cum ac'ionea9ă ele4 $# Este oare necesar să lua'i suplimente 6itaminice4 :# Ce sunt elemente;e nutriti6e4 (# 3i&eren'a <ntre micro =i macronutrien'i# 2# Cum ac'ionea9ă elementele nutriti6e4 !# -ă ne cunoa=tem sistemul digesti6# ># "umele 6itaminelor# # Mineralele# 5# Corpul dumnea6oastră are ne6oie de ac'iunea comună a tuturor substan'elor# 7# )mportant de =tiut =i de re'inut <n pri6in'a alimenta'iei# 8# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul )4 CA%)T*+,+ ))# * %)+,+. 3E V)TAM)". E-TE 55 $# 3e unde pro6in 6itaminele4 :# 3e ce apar 6itaminele sub di6erse &orme4 (# -olubile <n grăsimi, <n apă, sau &orma uscată4 2# -intetice sau naturale, organice sau anorganice4 !# Chela'ii =i ce <nseamnă ei# 5># ?eglarea temporală# 5 # Agen'i de umplere, lian'i =i ce altce6a mai <nghi'im4 55# Condi'iile de păstrare =i persisten'a <n organism# 57# Când =i cum să luăm 6itaminele4 58# Cum este mai bine pentru dumnea6oastră4 5$# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul ))4 CA%)T*+,+ m# T*T,+ 3E-%?E V)TAM)"E 7> 5:# Vitamina A# 5(# Vitamina Bl @tiaminăA# 52# Vitamina B5 @ribo&la6inăA# 5!# Vitamina B: @piridoBinăA# 7># Vitamina B 5 @cobalaminăA# 7 # Vitamina B 7 @acid oroticA# 75# Vitamina Bl$ @acid pangamicA# 77# Vitamina B ( @letrilA# 78# Biotina @coen9ima ? sau 6itamina CA# 7$# Vitamina C @acid ascorbicA# 7:# Colină# 7(# Vitamina 3 @calci&erolA# 72# Vitamina E @toco&erolA# 7!# Vitamina / @aci9i gra=i nesatura'iA# 8># Acidul &olie @&olacinA# 8 # )no9itol# 85# Vitamina D @&ilochinonăA# 87# "icotinamidă @acid nicotinic, 6itamină %%A# 88# Vitamina % @rutină, bio&la6onoide, hesperidinăA# 8$# %antotenat de calciu @Acid pantotenic, 6itamina B$A# 8:# Acid paraEaminoben9oic @A%ABA# 8(# Vitamina T# 82# Vitamina ,# 8!# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul )))4 CA%)T*+,+ )V# M)"E?A+E+E E-E"1)A+E %E"T?, *?FA")-M,+ 3,M"EAV*A-T?. :7 $># Calciul# $ # Clorul# $5# Cobaltul# $7# Cromul# $8# Cuprul# $$# /ierul# $:# /luorul# $(# /os&orul# $2# )odul# $!# Magne9iul# :># Manganul# : # 5(: !arl Mindell .iblia /itaminelor 5(( Molibdenul# :5# %otasiul# :7# -eleniul# :8# -odiul# :$# -ul&ul# ::# Vanadiul# :(# Gincul# :2# Apa# :!# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul )V4 CA%)T*+,+ V# %?*TE)"E+E 0) ACE) ,)M)T*?) AM)"*AC)G) %& (># ?ela'ia dintre proteine =i aminoaci9i# ( # Care este necesarul dumnea6oastră de proteine4 (5# Tipuri de proteine# Care este di&eren'a4 (7# Miturile proteinelor# (8# -uplimente de proteine# ($# -uplimente de aminoaci9i# (:# -ă 6orbim despre tripto&anH ((# /enomenala &enilalanină# (2# 3+E&enilalanina @3+/AA# (!# * pri6ire asupra lisinei# 2># Totul despre arginină# 2 # -timulatorii hormonilor de cre=tere# 25# Al'i aminoaci9i uimitori# 27# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul V4 CA%)T*+,+ V)# F?.-)M)+E 0) ,T)+)GAT*?)) +*? '() 28# Ce sunt agen'ii lipotropi4 2$# Cine =i pentru ce are ne6oie de ei4 2:# %o6estea colesterolului# 2(# -ă discutăm despre ni6elul de colesterol# 22# -aturat contra nesaturat# 2!# Alimente =i nutrien'i care pot reduce <n mod

natural ni6elul de colesterol# !># 0ti'i ce anume determină ridicarea ni6elului de colesterol4 ! # "eclarită'i cu pri6ire la capitolul V)4 CA%)T*+,+ VC#CA?B*C)3?A1)) 0) E"G)ME+E ''* !5# +a ce sunt necesari carbohidra'ii4 !7# Ade6ărul despre en9ime# !8# Cele douăspre9ece săruri tisulare =i &unc'iile lor# !$# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul V))4 CA%)T*+,+Vin#A+1)/.,?)T*?)3EM)?AC*+E ''% !:# Acido&ilus# !(# Finseng# !2# +ucerna, usturoiul, cloro&ila, yucca# !!# /ibrele =i târâtele# >># Varecul# > # 3ro;diile# >5# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul V)))4 CA%)T*+,+ )I# %+A"TE 0) ?EME3)) %*%,+A?E '+& >7# Ce trebuie să =ti'i despre remediile naturale# >8# Busuiocul# >$# Echinacea# >:# Meri=orul# >(# %hytolacca# >2# Aconit, omag @mărul lupuluiA# >!# Aloe# ># Anasonul# # ,nghia găii @AstragalusA# 5# -chinel @cnicus benedictusA# 7# Mu=e'elul# 8# Tătăneasa# $# )enupărul# :# +emn dulce @Flycyrhi9a glabraA# (# ,leiul de lumini'ă @*enothera biennisA# 2# %ătrun;elul# !# Busuiocul cerbilor @Mentha pulegiumA# 5># Menta# 5 # ?osmarinul# 55# Cimbri=orul# 57# %lante dăunătoare# 58# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul )I4 CA%)T*+,+ I# C,M %,TEM 0T) CA?E V)TAM)"E "E -,"T J"T?EA3EV.? "ECE-A?E4 '*) 5$# Ce este o dietă echilibrată4 3umnea6oastră o respecta'i4 5:# Cum putem determina caren'ele de 6itamine =i minerale4 5(# %osibile semnale de a6erti9are# 52# %o&tele =i ce pot semni&ica ele4 5!# Cum ne putem asigura cantitatea maBimă de 6itamine din alimentele pe care le mâncăm4 7># "eclarită'i cu pri6ire la capitolul I4 CA%)T*+,+ I)# C)T)1) ET)CCETE+E ',7 # Cât de important este să <n'elegem ceea ce citim pe eticheteH 75# Care sunt unită'ile de măsură4 77# 3o9ele 9ilnice recomandate =i ce semni&ică ele# 78# Ceea ce trebuie să căuta'i pe etichetă# 7$# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul I)4 CA%)T*+,+ I))# "ECE-A?,+ 3E V)TAM)"E -%EC)/)C /)EC.?,)A ')* 7:# Alegerea regimului# 7(# /emei# 72# Bărba'i# 7!# -ugari =i copii mici# 8># Copii# 8 # /emei gra6ide# 85# Mame care alăptea9ă# 87# Alergători# 88# %ractican'i ai ;oggingEului# 8$# %ersoane cu muncă de deci9ie =i răspundere# 8:# -tuden'i# 8(# Vârstnici# 82# Atle'i# 8!# Culturi=ti# $># %ersoane care lucrea9ă noaptea# $ # 0o&eri de camioane# $5# 3ansatori# $7# Muncitori <n construc'ii# $8# %ractican'i ai ;ocurilor de noroc# $$# Vân9ători# $:# Actori# $(# Cântăre'i# $2# Medici =i in&irmiere# $!# Candicapa'i# :># Kucători de gol&# : # Kucători de tenis de câmp# :5# Kucători de tenis de masă# :7# %ro&esori# :8# /umători# :$# Alcoolici# ::# %ersoanele care petrec &oarte mult timp <n &a'a tele6i9orului# :(# %ersoane care călătoresc &oarte mult# :2# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul I))4 CA%)T*+,+ I)))# V)TAM)"A %*T?)V)T. +A T)M%,+ %*T?)V)T '&& :!# -uplimente destinate situa'iilor speciale# (># Acnee# ( #Mico9ă interdigitală# (5# ?espira'ie &etidă# (7# Chelie sau căderea abundentă a părului# (8# <n'epături de albine# ($# Fingii sângerânde# (:# /racturi# ((# Vânătăi# (2# Arsuri# (!# %icioare reci# 2># Bube dulci =i herpes simpleB# 2 # Constipa'ie# 25# Tăieturi# 27# ,scăciunea pielii# 28# Mahmureală# 2$# /ebra &ânului# 2:# 3ureri de cap# 2(# Arsuri gastrice# 22# Cemoroi9i# 2!# )nsomnii# !># Mâncărimi# ! # %robleme determinate de decala;ul de &us orar la 9borul cu a6ionul# !5# 3ureri de picioare# !7# Menopau9ă# !8# Menstrua'ie# !$# ?ău de ma=ină# !:# /ebră musculară# !(# Anticoncep'ionale# !2# ,r9icări sau irita'ii cu o'etar otră6itor# !!# %olipi# 5>>#

Vindecări postoperatorii# 5> # -pu9eli# 5>5# %robleme de prostată# 5>7# %soria9is# 5>8# ?enun'area la &umat# 5>$# Arsuri solare# 5>:# -crâ=nete de din'i# 5>(# Vene 6aricoase# 5>2# Vasectomie# 5>!# "egi# 5 ># "eclarită'i cu pri6ire la capitolul I)))4 CA%)T*+,+ I)V# -.E1) ?ECA%E1) -.".TATEA 0) -. 1)E> %.-T?EG) '%5(2 !arl Mindell .iblia /itaminelor 5(! 5 # 3e ce a6em ne6oie de suplimente când suntem bolna6i4 5 5# Alergii# 5 7# Artrită# 5 8# Astm# 5 $# Ciper =i hipotensiune arterială# 5 :# Bron=ite# 5 (# Candida Albicans# 5 2# Vărsat de 6ânt# 5 !# -indromul de oboseală cronică# 55># ?ăceli# 55 # Colite# 555# 3iabet# 557# *chii, probleme oculare# 558# )nima, a&ec'iuni cardiace# 55$# Cipoglicemie# 55:# )mpetigo# 55(# %o;ar @ru;eolăA# 552# Mononucleo9ă# 55!# *reion# 57># -indrom premenstrual# 57 # Gona Goster# 575# Amigdalită# 577# ,lcer# 578# Boli 6enerice# 57$# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul I)V4 CA%)T*+,+ IV# ", ",MA) M)"TEA 3,M"EAV*A-T?. E-TE V)"*VAT. +(* 57:# Cum pot a&ecta 6itaminele =i mineralele starea de spirit4 57(# "utrien'i care combat depresiile, anBietatea =i stresul# 572# Anumite medicamente 6ă pot complica problemele# 57!# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul IV4 CA%)T*+,+ IV)# 3?*F,?)+E 0) ME3)CAME"TE+E +(& 58># -ă <ncepem cu ca&eina# 58 # )ngera'i mai multă ca&eina decât crede'i# 585# Alternati6e ale ca&einei# 587# Ce e&ecte are alcoolul asupra organismului dumnea6oastră4 588# Ce =i când anume be'i4 58$# Vitamine care pot reduce gustul pentru alcool# 58:# Câte ce6a despre ha=i= =i mari;uana# 58(# Cocaina 6ă costă mai mult decât a'i crede, din mai multe puncte de 6edere# 582# Ce 6ă a;ută să renun'a'i la cocaină# 58!# %ot alimentele =i 6itaminele &i o alternati6ă pentru medicamente4 5$># Medicamente L mari distrugătoare de elemente nutriti6e# 5$ # "eclarită'i cu pri6ire la capitolul IV)4 CA%)T*+,+ IV))# D)+*F?AME+E J" %+,- E ?EF)M,?) %E"T?, A +E %)E?3E +'5$5# 3ieta doctorului AtMins# 5$7# ?egimul -tillman# 5$8# ?egimul -carsdale# 5$$# -upra6egherea continuă a greută'ii# 5$:# ?egimul băutorului# 5$(# Cura cu proteine lichide =i cura Cambridge# 5$2# ?egimul 9enEmacrobiotic# 5$!# 3ieta pe ba9ă de &ructo9ă# 5:># ?egimul pe ba9ă de 6arec, lecitină, o'et =i 6itamina B:# 5: # ?ecomandările Mindell pentru cura de slăbire# 5:5# ?egimul 6itaminic Mindell pentru a slăbi =i a 6ă men'ine# 5:7# -uplimente pentru a mânca mai mult =i a 6ă <ngra=ă mai pu'in# 5:8# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul IV))4 CA%)T*+,+ IV)))# 3EC) ", C?E3E1) A C*"-,MA %?EA M,+T GAC.? 0) -A?E4 +*( 5:$# Tipuri de 9aharuri# 5::# Al'i <ndulcitori# 5:(# ?iscurile consumului mare de 9ahăr# 5:2# Cât de dulci sunt4 5:!# ?iscurile consumului mare de sare# 5(># Capcanele alimentelor bogate <n sare# 5( # Cât de sărate sunt4 5(5# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul IV)))4 CA%)T*+,+ I)I #-. "E %.-T?.M /?,M,-E1EA +*& 5(7# Vitamine pentru o piele sănătoasă# 5(8# Vitamine pentru un păr sănătos# 5($# Vitamine pentru mâini =i picioare# 5(:# Cosmeticele naturale L ce con'in ele4 5((# Medicamente NantiEcosmeticeO# 5(2# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul I)I4 CA%)T*+,+ II# ME?E, TP".?, E"E?F)C 0)-EIQ +..

5(!# <ntâr9ierea procesului de <mbătrânire# 52># ?egimul de ba9ă pentru a te men'ine mereu tânăr# 52 # ?egimul superEenergetic# 525# -uplimente energi9ante# 527# Vitaminele =i seBul# 528# Alimente =i suplimente pentru un seB per&ormant# 52$# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul II4 CA%)T*+,+ II)# A")MA+E+E %?E/E?ATE A, 0) E+E "EV*)E 3E * B,". ",T?)1)E +,' 52:# Vitamine pentru câinele dumnea6oastră# 52(# ?egim 6itaminic pentru ca9urile de artrită =i displa9ie la câini# 522# Vitamine pentru pisica dumnea6oastră# 52!# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul II)4 CA%)T*+,+ II))# B?EV)A? V)TAM)")C, B)"E 3E ?E1)",T +,, 5!># %recau'ii# 5! # -curt ghid de apărare <mpotri6a cancerului# 5!5# "eclarită'i cu pri6ire la capitolul II))4 %*-T/A1. +). )"3EI +),

NOT/ C/TRE CITITOR LA APARIŢIA NOII EDIŢII REV/0!TE 3e la data primei apari'ii a Bibliei Vitaminelor1 <n anul !(!, până la edi'ia re6i9uită din !2$, rela'ia dintre regimul alimentar =i boli sEa trans&ormat din simplă probabilitate <n posibilitateR astă9i <nsă, ea a de6enit o certitudine# 3acă <nainte medicina pre6enti6ă era pri6ită cu scepticism ca domeniul câtor6a eBcentrici, astă9i ea este acceptată prin puterea &aptelor chiar =i de cei mai conser6atori repre9entan'i ai pro&esiunii medicale# "utri'ia adec6ată a de6enit un cre9 al anilor S!># Această nouă edi'ie a &ost adusă la 9i =i eBtinsă ast&el <ncât să includă nu numai 6itaminele =i mineralele pre6ă9ute de National Re2ear"3 Co#n"il1 dar =i ultimele descoperiri <n domeniul nutri'iei, care a&ectea9ă <n mod hotărâtor sănătatea =i 6ia'a noastră de 9i cu 9i# 3e=i structura a rămas neschimbată, &iecare capitol con'ine o cantitate mai mare de in&orma'ieR de asemenea, eBistă =aptespre9ece sec'iuni complet noi, inclu9ând un scurt ghid de apărare <mpotri6a cancerului L alimente pe care ar trebui =i alimente pe care nu ar trebui să le consumămR tot ceea ce este bine de =tiut despre colesterolR date amănun'ite pri6ind plante =i aminoaci9i naturali miraculo=iR alternati6e naturale pentru steroi9iR elemente nutriti6e care pot atenua sindromul de oboseală cronicăR caracteristici ale apei pe care o be'iR remedii naturale pentru <mbolnă6irile cu Candida AlbicansR tot ceea ce trebuie să =ti'i despre <ndulcitorii arti&iciali, grăsimile procesate =i multe, multe altele# -unt toate aici, la <ndemâna dumnea6oastră, plus o cuprin9ătoare listă de precau'ii =i regimuri nutri'ioniste# )M%*?TA"T 3E ?E1)",T ?egimurile din această carte au caracter de simple sugestiiR nu sunt recomandări sau prescrip'ii terapeuticeH <nainte de a <ncepe orice program nutri'ional, solicita'i s&atul medicului, mai cu seamă dacă a6e'i o problemă anume sau dacă urma'i un tratament medicamentos#

PREFAŢ/

Această carte a &ost scrisă pentru dumnea6oastră L milioanele de bărba'i =i &emei care <ncerca'i deEo 6ia'ă să 6ă <ncadra'i <n acele tipare desenate parcă pentru o persoană <ntotdeauna mai <naltă, mai scundă, mai grasă, mai slabă, mai acti6ă sau mai pu'in acti6ă decât o să &i'i dumnea6oastră 6reodată# Este un ghid destinat &iecărui indi6id <n parte, nu unui tip mediu sau statisticilor# *ri de câte ori mi sEa părut indicat, am o&erit =i s&atul meu personal, &iindcă, a=a cred eu, aceasta este singura cale de a <ndruma pe cine6a spre o stare de optimă sănătate L scopul <nsu=i al acestei căr'i# <n paginile ce urmea9ă am combinat cuno=tin'ele de &armacologie pe care le de'in cu cele de nutri'ie, <ncercând să eBplic rela'ia de interdependen'ă derutantă =i deseori periculoasă ce eBistă <ntre 6itamine =i medicamente# Am căutat să personali9e9 &iecare regim ast&el <ncât să elimin multe din nedumeririle stârnite <n mod obi=nuit de generali9ări# Citind cartea, 6e'i descoperi poate că necesarul dumnea6oastră de 6itamine intră <n două sau mai multe categorii di&erite# <n ast&el de ca9uri, lăsa'i intui'ia să 6ă ghide9e @de eBemplu, dacă lua'i 6itamina B: pentru o anume de&icien'ă =i obser6a'i că aceea=iE6itamină este indicată =i pentru o altă a&ec'iune de care su&eri'i, nu dubla'i do9a decât dacă eBistă o recomandare specială <n acest sensA# ?ecomandările cuprinse <n cartea de &a'ă nu au caracter de prescrip'ii medicale, dar pot &i cu succes utili9ate <n chip de programe &leBibilie de lucru <mpreună cu medicul dumnea6oastrăR nici o carte nu poate <nlocui pregătirea =i aten'ia unui pro&esionist# -peran'a mea sinceră este aceea că 6Eam o&erit o seamă de in&orma'ii menite să 6ă asigure o 6ia'ă lungă, sănătoasă =i &ericită# EARL MINDELL

CAPITOL!L !N! S/ FACEM C!NOŞTINŢ/ C! VITAMINELE ' DE CE4 <n ceea ce pri6e=te 6itaminele, pregătirea mea pro&esională era ini'ial doar de &ormă# Cursurile de &armacologie, chimie organică =i anorganică, biochimie =i cele de sănătate publică tratau <ntrEo măsură &oarte redusă problema 6itaminelor, eBceptând &ire=te aspectele re&eritoare la bolile cau9ate de a6itamino9ă# +ipsa 6itaminei C4 <nseamnă scorbut# Caren'ă de Bl4 Beriberi# )nsu&icien'a 6itaminei 34 ?ahitism# )n&orma'iile mele <n domeniu cuprindeau doar obi=nuitele trimiteri la Nalimenta'ia ra'ionalăO, la ceea ce trebuie =i ceea ce nu trebuie să mâncăm# <nsă nicăieri nu eBista 6reo re&erire la utili9area 6itaminelor <n scop pre6enti6 sau pentru a <mbunătă'i starea de sănătate a organismului# Amândoi lucram câte cincispre9ece ore pe 9i, dar numai eu arătam =i sim'eam acest lucru# <n anul !:$ miEam deschis prima &armacie# %ână <n acel moment nu reali9asem câte medicamente obi=nuiesc oamenii să ia, nu atât pentru ca9uri de boală, ci pur =i simplu pentru aE=i duce 6ia'a de 9i cu 9i# ,nul din clien'ii mei &ideli a6ea re'ete pentru tot soiul de pilule menite săEi stimule9e absolut &iecare &unc'ie 6itală a organismului, =i nici măcar nu era bolna6H %artenerul meu din acea 6reme era un adept con6ins al 6itaminelor# Amândoi

lucram câte cincispre9ece ore pe 9i, dar numai eu arătam =i sim'eam acest lucru, iar când lEam <ntrebat care era eBplica'ia, miEa răspuns că nu este nici un secretR totul se datorea9ă 6itaminelor# Ceea ceEmi spunea el depă=ea cuno=tin'ele mele rudimentare despre 6itamine, scorbut =i beriberi, dar mă con6ingea că ele a6eau multă importan'ă chiar pentru mine# )mediat mEam trans&ormat <ntrEun <n6ă'ăcel silitor =i studios =i pot spune că niciodată nEam regretat acest lucru# Am a&lat atunci cât de bene&ice,sunt alimentele naturale =i 6itaminele pe care le con'in, am <n6ă'at că 6itaminele B compleB =i C atenuea9ă stresul &i9ic =i psihic, că 6itamina E poate mări re9isten'a la <mbolnă6iri =i că 6itamina B 5 are rolul de a elimina oboseala, iar când mEam pro&ilat eu <nsumi pe un ast&el de regimLcât se poate de elementarLam &ost nu doar con6ins, ci deEa dreptul con6ertit# 3intrEodată a de6enit principala mea preocupare <n 6ia'ă# Am citit toate căr'ile re&eritoare la acest subiect, am urmărit articolele din re6istele de specialitate, miEam căutat 6echile manuale de &armacologie =i am descoperit cu acea oca9ie legătura uimitor de strânsă care eBistă <ntre biochimie =i modul nostru de hrănire# Am audiat numeroase cursuri de medicină =i sănătate publică =i chiar la unul dintre acestea am a&lat despre importan'a compleBului de aci9i nucleici A3" L A?" asupra <ncetinirii procesului de <mbătrânire @acest compleB, alături de superEoBid dismuta9ă, a &ăcut de atunci parte din dieta mea regulată =i datorită lui oamenii <mi dau astă9i cu cinci până la 9ece ani mai pu'in decât am <n realitateA# Eram entu9iasmat de &iecare nouă descoperire <n domeniu =i re9ultatele nu sEau lăsat a=teptate# * lume nouă mi se deschidea <n &a'ă =i <mi doream sEo pot <mpărtă=i tuturor celorlal'i# +a partenerul meu de a&aceri am găsit <n'elegere deplină# Am <nceput prin a o&eri clien'ilor no=tri tablete de B 5 =i B compleB, sugerânduEle că ar putea <ncerca săE=i reducă dependen'a &a'ă de tranchili9ante, energi9ante sau sedati6e prin consumul de alimente bogate <n 6itamine =i chiar 6itamine ca atare# ?e9ultatele sEau do6edit a &i remarcabile# *amenii re6eneau de &iecare dată pentru a ne spune cât de bine =i de <ntrema'i se simt# <n locul deprimării =i al resemnării care <nso'e=te <n mod obi=nuit o terapie medicamentoasă, peste tot nu 9ăream decât semne bune# Am 6ă9ut cu acea oca9ie o &emeie care trăia numai cu librium =i alergase toată 6ia'a de la un medic la altul =i care dintrE odată a de6enit un om sănătos, &ericit, ce nu mai era dependent de medicamenteR un arhitect <n 6ârstă de =ai9eci de ani, <n prag de pensionare pe ca9 de boală, =iEa recăpătat sănătatea =i a reali9at apoi proiectul uneia din cele mai renumite clădiri din +os AngelesR un actor de 6ârstă mi;locie, dependent de medicamente, a i9butit să renun'e la acest obicei, ob'inând dupT aceea un mult dorit rol <ntrEun serial TV de mare succes# <n anul !(> eram de&initi6 de6otat medicinei pre6enti6e =i =tiin'elor nutri'ieiR a6ând <n 6edere lipsa in&orma'iilor <n acest domeniu, am considerat bene&ic să aduc la cuno=tin'ă publicului larg problematica re&eritoare la 6itamine =i alimenta'ia naturală, asociinduEmă <n acest scop cu un alt &armacist# Astă9i, <n calitatea mea de dietetician, pro&esor =i autor de căr'i, mă simt la &el de atras =i &ascinat de această lume ce mi sEa deschis pri6irilor cu peste două9eci de ani <n urmă L o lume ce continuă să se de96olte pe 9i ce trece L =i sunt tot atât de nerăbdător să 6Eo <mpărtă=esc =i dumnea6oastră# + CE S!NT VITAMINELE4 #

%entru a trăi trebuie să eBtragem 6itaminele din alimenta'ia naturală, sau să completăm necesarul cu6enit# Când rostesc cu6ântul N6itaminăO, cei mai mul'i dintre noi se gândesc imediat la pilule =i de aici ia na=tere, <n mod automat, con&u9ia cu drogurile =i medicamentele# *r, <n ciuda &aptului că 6itaminele pot suplini adesea atât rolul medicamentelor cât =i pe cel al drogurilor, ele nu sunt nici una, nici alta# <n termeni cât se poate de simpli, 6itaminele sunt substan'e organice necesare 6ie'ii# Ele <ndeplinesc un rol esen'ial <n &unc'ionarea normală a organismului omenesc =i, cu câte6a eBcep'ii, nu pot &i sinteti9ate <n cadrul metabolismului intern# Absolut necesare pentru cre=terea, men'inerea 6italită'ii =i bunăstarea generală a organismului nostru, 6itaminele se găsesc <n cantită'i &oarte mici <n toate alimentele de pro6enien'ă naturală# 3e acolo trebuie să le ob'inem noi, sau din ra'iile suplimentare# ,n amănunt &oarte, important de re'inut este acela că suplimentele la care ne re&erim L disponibile sub &ormă de tablete, capsule, picături, pra&uri =i uneori chiar in;ectabile L sunt doar substan'e naturale eBtrase din plante =i animale, dacă nu sunt sintetice# Via'a nu poate eBista decât <n pre9en'a t#t#ror 6itaminelor esen'iale# 7# CE ", S!NT VITAMINELE4 Vitaminele nu sunt nici pilule cu e&ect energi9ant =i nici <nlocuitori ai hranei 9ilnice# Mul'i oameni <=i <nchipuie că 6itaminele pot <nlocui mâncarea# /als# <n realitate, ele nu pot &i asimilate <n lipsa alimentelor obi=nuite# EBistă multe con6ingeri eronate cu pri6ire la 6itamine, dar eu sper ca această carte să poată contribui la elucidarea =i clari&icarea problemelor legate de cele mai multe dintre ele# U Vitaminele nu sunt medicamente energi9ante =i nu au 6aloare calorică sau energetică proprie# U Vitaminele nu pot <nlocui proteinele, nici orice alt aliment nutriti6, ca de eBemplu: minerale, grăsimi, carbohidra'i, apă etc# A=a cum nu se <nlocuiesc unele pe altele# U Vitaminele ca atare nu constituie componente ale organismului nostru# U "u po'i să <nghi'i doar 6itamine, să re&u9i orice mâncare =i să speri să &ii sănătos# . C!M ACŢIONEA0/ ELE4 3acă am compara organismul omenesc cu un motor cu combustie internă =i am considera 6itaminele ca &iind bu;iile acestuia, atunci neEam putea &ace o idee despre &elul <n care ac'ionea9ă aceste uimitoare substan'e nutriti6e# Vitaminele reglea9ă metabolismul intern prin intermediul sistemelor en9imatice# * singură de&icien'ă 6itaminică poate deregla <ntregul organism# Vitaminele sunt componente ale sistemelor en9imatice care, ac'ionând asemenea unor bu;ii, stimulea9ă =i reglea9ă metabolismul asigurând &unc'ionarea <ntregului ansamblu la cei mai <nal'i parametri# Comparati6 cu celelalte substan'e nutriti6e L proteine, grăsimi =i carbohidra'i L necesarul de 6itamine @chiar =i <n ca9ul regimurilor ba9ate pe megado9eA este minuscul# 3ar lipsa unei singure 6itamine poate pune <n pericol <ntreg organismul# , ESTE OARE NECESAR S/ L!AŢI S!PLIMENTE VITAMINICE4

N*ricine a consumat 9ahăr, produse din &ăină albă, sau alimente conser6ate, su&eră acum de o anumită de&icien'ă###O 3in moment ce toate materiile organice con'in una sau mai multe 6itamine, <n cantită'i mai mari sau mai mici, atunci neEam putea gândi că, mâncând Nra'ionalO =i echilibrat, 6om reu=i să ne asigurăm toate 6itaminele de care corpul nostru are ne6oie# 0i sEar putea să a6em dreptate# %roblema <nsă este aceea că &oarte pu'ini dintre noi sunt capabili să stabilească =i să respecte o asemenea dietă Nde 6isO# <n con&ormitate cu opinia doctorului 3aniel T# Vuigley, autorul căr'ii 5Man#al de maln#tri$ie na$ional671 Noricine a consumat 9ahăr, produse din &ăină albă, sau alimente conser6ate, su&eră acum de o anumită caren'ă a cărei <ntindere =i gra6itate depinde de procentul acestor alimente <n hrana 9ilnicăO# 3in cau9a &aptului că ma;oritatea restaurantelor obi=nuiesc să re<ncăl9ească mâncarea sau să o men'ină caldă păstrândEo <n cuptor, dacă lua'i deseori masa <n ora=, risca'i să a6e'i o caren'ă de 6itamina A, Bl =i C @iar dacă sunte'i &emeie <ntre 7 =i 8> de ani, acest mod de a 6ă u=ura munca <n gospodărie 6ă poate cau9a pierderi masi6e de calciu =i &ierA# Ma;oritatea alimentelor pe care le mâncăm <=i pierd o bună parte din 6aloarea lor nutriti6a <n cursul preparării# +ua'i drept eBemplu pâinea =i cerealele# %ractic toate produsele de acest gen ce se găsesc astă9i pe pia'ă au un con'inut ridicat de carbohidra'i =i atâta tot# N3ar sunt <mbogă'iteHO L 6e'i spune dumnea6oastră, &iindcă a=a scrie pe eticheta lor: 8mbo96$ite Această <mbogă'ire nu presupune altce6a decât compensarea elementelor nutriti6e care eBistau ini'ial <n alimentele respecti6e, <nsă care sEau pierdut <n procesul de pregătire prin temperatură, depo9itare =i a=a mai departe# Cu alte cu6inte, produsele respecti6e sunt <mbogă'ite ca să a;ungă la ni6elul ini'ial al elementelor nutriti6e# 3in ne&ericire, standardele de <mbogă'ire lasă mult de dorit# -pre eBemplu, cei două9eci =i doi de nutrien'i naturali ce ar trebui să se găsească <n &ăina albă, dar sEau distrus, sunt <nlocui'i prin trei 6itamine din compleBul B alături de 6itamina 3, calciu =i săruri de &ier# -incer 6orbind, nu 6i se pare un truc cam ie&tin4 Acum cred căEmi <n'elege'i părerea cu pri6ire la necesitatea administrării de suplimente 6itaminice# ) CE S!NT ELEMENTELE N!TRITIVE4 3e=i mul'i oameni cred că elementele nutriti6e =i 6itaminele se suprapun per&ect, nu este chiar a=a# -unt =ase elemente nutriti6e importante# W Carbohidra'ii, proteinele @constituite din aminoaci9iL6e9i sec'iunea ($A, grăsimile, mineralele, 6itaminele =i apa L toate sunt elemente nutriti6e, componen'i ai hranei necesari pentru sănătatea organismului# "utrien'ii au un rol &oarte important &iind indispensabili <n &unc'ionarea organelor interne, <n prelucrarea alimentelor, generarea energiei 6itale =i procesul de e6olu'ie a celulelor# & DIFERENŢA :NTRE MICRO ŞI MACRON!TRIENŢI Micronutrien'ii, precum 6itaminele =i mineralele, nu pot &urni9a ei <n=i=i energie# Macronutrien'ii L carbohidra'i, grăsimi =i proteine L da, dar numai <n pre9en'a unor cantită'i su&iciente de micronutrien'i capabili să elibere9e această energie# Atunci când e 6orba de nutrien'i, mai ;#$in <nseamnă uneori acela=i lucru cu

;rea m#lt Cantită'ile de micro =i macronutrien'i de care corpul dumnea6oastră are ne6oie pentru o bună &unc'ionare sunt &oarte di&erite, <nsă &iecare are importan'a sa proprie @6e9i sec'iunea (>, N?ela'ia dintre proteine =i aminoaci9iOA# % C!M ACŢIONEA0/ ELEMENTELE N!TRITIVE4 %entru a le utili9a, organismul descompune elementele nutriti6e# )n principiu, elementele nutriti6e ac'ionea9ă prin intermediul digestiei# 3igestia este un proces deEcontinuă descompunere chimică a substan'elor care pătrund <n organism prin gură# Aceste substan'e sunt &rac'ionate prin ac'iune en9imatică <n &ragmente mai mici =i mai simple din punct de 6edere chimic, &ragmente ce pot &i absorbite prin pere'ii traiectului digesti6 L un tub de peste 9ece metri lungime deschis la ambele capete L pătrun9ând <n cele din urmă <n circuitul sanguin# - S/ NE C!NOAŞTEM SISTEM!L DI<ESTIV Cunoscând alcătuirea =i modul de &unc'ionare a sistemului digesti6, 6om putea elucida unele dintre cele mai răspândite pre;udecă'i =i 6om <n'elege mai bine cum, unde =i când ac'ionea9ă elementele nutriti6e# <#ra =i e2o>a9#l %rocesul de digestie <ncepe <n gură prin mărun'irea hranei =i amestecarea ei cu sali6ă# * en9imă din sali6ă numită ptialină <ncepe să descompună amidonul <n 9aharuri simple# Alimentele sunt apoi trimise către &undul gurii =i de acolo pătrund <n eso&ag, &iind antrenate mai departe cu a;utorul a=aEnumitului peristaltism L mi=cări ritmice de contractare =i relaBare a peretelui muscular, cu rol de a <mpinge bolul alimentar deEa lungul tubului digesti6# %entru a <mpiedica regurgitarea alimentelor, adică re<ntoarcerea lor <n gură, =i <n acela=i timp pentru a permite eliberarea anumitor en9ime necesare la un moment dat L &iindcă o en9imă nu poate <mplini ac'iunea alteiaLtraiectul digesti6 este echipat cu s&inctere situate <n punctele importante de ;onc'iune# Stoma"#l 3upă cum mul'i dintre noi =tiu de;a, stomacul este cel mai <ncăpător segment al traiectului digesti6, &iind a=e9at mai sus <nsă decât se crede <n general# El ocupă spa'iul dintre coastele in&erioare, deasupra talieiR este un NsacO &leBibil, <mbrăcat <n mu=chi <n continuă mi=care, schimbânduE=i ast&el &ără <ncetare &orma# U Cu eBcep'ia alcoolului, nici o substan'ă ca atare nu este absorbită prin pere'ii stomacului# Alimentele ingerate <n mod obi=nuit la o masă părăsesc stomacul <ntrEun inter6al de trei până la cinci ore# Materialele lichide, ca supele de eBemplu, părăsesc stomacul mult mai repedeR grăsimile <nsă rămân un timp mai <ndelungat# ,n meniu obi=nuit, compus din carbohidra'i, proteine =i grăsimi, este eliminat dintrEun stomac normal <n trei până la cinci ore# Flandele stomacului =i anumite celule speciali9ate secretă en9ime, acid clorhidric, un mucus =i un anumit &actor capabil să &acilite9e di9ol6area 6itaminei B 5 =i trecerea ei prin pere'ii intestinali <n circuitul sanguin# ,nui stomac normal <i este caracteristic mediul acidR această aciditate e asigurată de către sucul gastric L un amestec speci&ic &ormat din mai multe substan'e: %epsina: en9imă predominantă <n stomacR asigură digestia cărnii =i a altor

proteine, &iind acti6ă numai <n mediu acid# ?enina: produce coagularea laptelui# A"id#l "lor3idri"? este produs de celulele pre9ente <n pere'ii stomacului =i asigură mediul acid necesar digestiei# -tomacul nu este indispensabil digestiei# Cea mai mare parte a procesului de digestie are loc <n a&ara stomacului# Inte2tin#l 2#b$ire Aproape toate elementele nutriti6e sunt absorbite prin pere'ii intestinului sub'ire# )n lungime de peste =apte metri, intestinul sub'ire este segmentul <n care are loc desă6âr=irea procesului de digestie cu absorb'ia tuturor elementelor nutriti6e# Mediul pre9ent <n interiorul lui este alcalin, determinat &iind de secre'ia biliară puternic ba9ică, de sucul pancreatic =i secre'iile pere'ilor intestinali# Mediul alcalin este absolut necesar pentru &inali9area procesului de digestie =i absorb'ie# )ntestinul sub'ire este structurat pe trei segmente: duodenul, care porne=te chiar de la ori&iciul de ie=ire al stomacului, ;e;unul @de aproBimati6 trei metri lungimeA =i ileonul @până la trei metri =i ;umătate lungimeA# Când con'inutul lichid al intestinului sub'ire este antrenat <nainte prin mi=cări peristaltice, se aud anumite 9gomote caracteristice la care <n mod obi=nuit ne re&erim spunând că ne Nghior'ăieO stomacul# 3e &apt, a=a cum am 6ă9ut, responsabil pentru aceste bolboroseli nu este stomacul, <nsă probabil că eBpresia 6a persista ca atare# Inte2tin#l 9ro2 @Colon#lA &entru a parcurge intestinul gros, substan'elor a;unse aici le trebuie douăspre9ece până la cincispre9ece ore#l Materialele care părăsesc ileonul =i pătrund <n cecum @prima por'iune a intestinului grosA au o consisten'ă lichidă# ?e<ntoarcerea lor <n intestinul sub'ire este <mpiedicată de un s&incter muscular a&lat la punctul de ;onc'iune# Cu eBcep'ia apei, prin pere'ii intestinului gros sunt absorbite &oarte pu'ine substan'e# /unc'ia primară a colonului este cea de stocare =i deshidratare# %e măsură ce apa este absorbită, materialul lichid capătă consisten'ă semisolidă, &iinduEi necesare douăspre9ece până la cincispre9ece ore pentru a reali9a <ntregul circuit intestinal# -pre deosebire de stomac, intestinul gros con'ine o bogată &loră microbiană# * bună parte a materiilor &ecale este constituită din bacterii, substan'e nedigerabile L <n principal celulo9ă L =i substan'e toBice eliminate din sânge prin pere'ii intestinali# Fi"at#l /icatul este principalul organ <n care se depo9itea9ă 6itaminele solubile <n grăsimi# /icatul este cel mai mare organ masi6 din corpul uman =i cântăre=te aproBimati6 un Milogram =i ;umătate# Asemeni unei compleBe u9ine chimice, el poate modi&ica aproape orice structură sau compo9i'ie chimică, distrugând =i anihilând o serie <ntreagă de molecule toBice# /icatul constituie totodată un re9er6or de sânge =i un depo9it pentru <nmaga9inarea 6itaminelor A =i 3, precum =i a glicogenului @carbohidrat digeratA ce are rolul de a regla ni6elul 9ahărului din sânge# <n &icat sunt prelucrate en9ime, colesterol, proteine, 6itamina A @din carotenA =i &actorii ce asigură coagularea sângelui# ,na din principalele &unc'ii ale &icatului este aceea de a produce bila# -ărurile con'inute <n bilă contribuie la digerarea e&icientă a grăsimilor, ele ac'ionând asemeni detergen'ilor, emulsionând materiile grase#

VeBi"a biliar6 .iblia /itaminelor ;( =i o concentrea9ă puternic# Fustarea =i uneori chiar simpla 6edere a mâncării poate determina golirea ei# Anumi'i constituen'i &lui9i ai 6e9icii biliare tind câteodată să cristali9e9e =i să &orme9e a=aEnumi'ii calculi biliari# Pan"rea2#l %ancreasul &urni9ea9ă cea mai importantă en9imă a organismului uman# Chiar =i simpla 6edere a mâncării poate goli uneori 6e9ica biliară# Ve9ica biliară este un organ cu rol de depo9itare, lung de aproBimat: =apte centimetri, care <nmaga9inea9ă bila, <i modi&ică structura chimic %ancreasul este o glandă de aproBimati6 cincispre9ece centimetri lungime, situată <n conca6itatea &ormată de duoden# Celulele sale secretă insulina, un hormon cu rol <n arderea accelerată a 9aharurilor din corp# )nsulina nu este 6ărsată <n traiectul digesti6, ci direct <n circuitul sanguin# * &unc'ie importantă a pancreasului este &abricarea =i secre'ia sucului pancreatic ce con'ine unele din en9imele de ba9ă necesare <n procesul de digestie: lipa9a care descompune grăsimile, tripsina L cu rol <n descompunerea proteinelor L =i amila9a care hidroli9ea9ă amidonul# '( N!MELE VITAMINELOR 3atorită &aptului că atunci când au &ost descoperite nu li se cuno=tea compo9i'ia chimică =i deci nu li sEa putut da un nume =tiin'i&ic, ma;oritatea 6itaminelor au &ost desemnate printrEo literă a al&abetului# Astă9i se cunosc următoarele 6itamine @probabil multe altele 6or &i descoperite <n 6iitorA: Vitamina A @retinol, carotenAR 6itaminele din grupul B compleB: Bl @thiaminăAR B5 @ribo&la6inăAR B7 @niacină, nicotinamidăAR B: @piridoBinăAR B >R Bll @&actori de cre=tereAR B 5 @cobalamină, cianocobalaminăAR B 7 @acid oroticAR B $ @acid pangamicAR B ( @amigdalinăAR Bc @acid &o;icAR Bt @carnitinăAR BB sau A%AB @acid paraEaminoben9oicAR colinăR ino9itolR 6itamina C @acid ascorbicAR 6itamina 3 @calci&erol, 6iosterol, ergosterolAR 6itamina E @toco&erolAR 6itamina / @aci9i gra=iAR 6itamina F @ribo&la6inăAR 6itamina C @biotinăAR 6itamina D @menadionăAR 6itamina + @necesară pentru lacta'ieAR 6itamina M @acid &olieAR 6itamina % @bio&la6onoideAR 6itamina %% @nicotinamidăAR 6itamina %8 @troBerutinăAR 6itamina T @substan'e stimulatoare de cre=tereAR 6itamina , @eBtrasă din sucul de 6ar9ăA# '' MINERALELE %rincipalele =apte minerale sunt: calciul, iodul, &ierul, magne9iul, &os&orul, seleniul =i 9incul# 3e=i pentru buna &unc'ionare a organismului uman sunt necesare <n ;ur de optspre9ece minerale, speciali=tii consideră un număr de =apte ca &iind indispensabile: calciul, iodul, &ierul, magne9iul, &os&orul, seleniu =i 9incul# Mineralele acti6e <n corpul dumnea6oastră sunt: calciul, clorul cromul, cobaltul, cuprul, &ierul, &luorul, &os&orul, iodul, magne9iul manganul, molibdenul, potasiul, seleniul, sodiul, sul&ul, 6anadiul =i 9incul *ligoelemente ca borul, siliciul, nichelul =i arsenicul sunt de asemenea necesare pentru optimi9area procesului de cre=tere =i a celui de osmo9ă '+ CORP!L D!MNEAVOASTR/ ARE NEVOIE DEi ACŢI!NEA COM!N/ A T!T!ROR S!BSTANŢELOR

-ingure, 6itaminele nu sunt su&iciente# *ricât de importante ar &i ele, <n lipsa mineralelor, 6itaminele nuE=i pot <ndeplini rolul# <mi place să spun adeseori că mineralele sunt un &e de Cenu=ărese ale lumii nutri'iei &iindcă, de=i pu'ini =tiu acest lucru 6itaminele nuE=i pot <ndeplini rolul, nu pot &i asimilate &ără a;utoru mineralelor# 0i, cu toate că organismul uman este capabil să sinteti9e9e câte6a 6itamine, el nu poate &abrica nici măcar un singur mineral# '* IMPORTANT DE ŞTI!T ŞI DE REŢIN!T :N PRIVINŢA ALIMENTAŢIEI U * singură 'igară distruge <ntre 5$ =i >> mg de 6itamină CH U +aptele care con'ine =i 6itamină 3 sintetică @adică aproape to laptele pasteuri9at ce se găse=te <n maga9ineA riscă să pri6e9e organismu de cantitatea necesară de magne9iuH U +ocuitorii ora=elor industriali9ate =i aglomerate su&eră de caren'a 6itaminei 3 din cau9a smogului ce absoarbe ra9ele ultra6iolete ale soareluiH U Consumarea 9ilnică de băuturi alcoolice poate determina scăderei drastică a ni6elului de 6itamine Bl, B: =i acid &olieH U *ptspre9ece la sută din &emeile americane su&eră de hipocalcemieH U Gece milioane de &emei americane &olosesc anticoncep'ionale orale &ără a =ti că acestea pot cau9a caren'a 6itaminelor B:, B 5, C =i de&icit de acid &olieH U <n ceea ce pri6e=te starea de sănătate, bărba'ii americani se situea9ă pe locul treispre9ece <n lume, iar &emeile L pe locul =aseH U Copiii au ne6oie de o dată =i ;umătate, până la de două ori mai multe proteine pe Milogram corp decât adul'ii, iar nouEnăscu'ii chiar de trei ori mai multH U Cercetătorii de la Massachusetts )nstitute o& Technology au descoperit că 6itaminele C, E =i anumi'i compu=i chimici numi'i indoli, ce se găsesc <n 6ar9a obi=nuită, <n cea de BruBelles =i <n alte leguminoase <nrudite din &amilia cruci&erelor, au o puternică =i aparent sigură ac'iune inhibitoare asupra anumitor produse cancerigeneH U Vitamina Bl a;ută la pre6enirea sen9a'iei de rău de mare sau de a6ionH U 3acă dieta dumnea6oastră 9ilnică este bogată <n proteine, atunci a6e'i ne6oie de cantită'i suplimentare de 6itamina B:H U Ceapa, usturoiul, ridichile =i pra9ul con'in un antibiotic natural numit alicină care este capabil să distrugă germenii patogeni &ără a elimina totodată =i &lora microbiană necesară bunei &unc'ionări a organismului omenescH U Aspirina poate tripla 6ite9a de eliminare a 6itaminei C din corpul dumnea6oastrăH U Consumarea &rec6entă a alimentelor ce con'in arome =i coloran'i sintetici precum =i al'i aditi6i alimentari diminuea9ă acti6itatea =i e&icacitatea sistemului imunitarH U Alunele nepră;ite con'in anumi'i inhibitori en9imatici care ngreunea9ă digestia proteinelorH U Târâtele nu sunt un aliment complet =i echilibratH U %astele &ăinoase ambalate <n celo&an transparent <=i pierd <n timp clementele nutriti6eH U Aditi6ii &olosi'i pentru deduri9area apei potabile duc la cre=terea %ericuloasă a ni6elului de săruri din organismH U ,n ingredient principal &olosit la &abricarea margarinei L o grăsime 6egetală hidroli9ată L poate &i mai nesănătos chiar decât grăsimile saturateH U Murele, a&inele =i 6ar9a ro=ie sunt mai sănătoase dacă le consuma'i gătiteH

U Ceapa, conopida =i strugurii ro=ii con'in cantită'i importante dintrEun nouE descoperit agent anticancerigenLXuercitinaLdespre care cercetătorii de la ,ni6ersity o& Cali&ornia au demonstrat că poate distruge celulele canceroase <nainte ca ele să se <nmul'ească &ormând tumoriH U ,leiul de măsline este unul din cei mai buni agen'i naturali de pre6enire =icombatere a bolilor de inimăH U Cel mai simplu =i mai u=or mod de a scăpa de eBcesul de sodiu din organism este ingurgitarea 9ilnică a câte =ase până la opt pahare de apă ce nu con'ine săruriH U -e pare că eBistă o legătură <ntre pasta de din'i @datorită abra9i6ilor săi cristalini, a agen'ilor de spumare =i a celorlal'i aditi6iA =i anumite de&icien'e intestinale cum ar &i colita ulceroasă, boala lui Chrohn =i sindromul de iritabilitate intestinală# Este recomandabil să 6ă clăti'i bine gura după spălarea din'ilor =i să e6ita'i pe cât posibil să <nghi'i'i pasta de din'iH U /umatul poate reduce speran'a de 6ia'ă nu numai cu =apte ani, cum a a&irmat American Cancer -ociety# -tudii recente au arătat că această reducere a;unge la optspre9ece aniHH U Mineralul numit bor @pre9ent <n mere, struguri, must =i sta&ideY este capabil să <mpiedice <n bună măsură decalci&ierea oaselor <ntâlnită la &emei după menopau9ă# 3e asemenea, borul a;ută la men'inerea ni6elului de estrogeni <n sânge la &emeile cărora li se administrea9ă terapii de <nlocuire a estrogenilor# U E6itând ca&eaua pute'i e6ita producerea unui cancer de eso&ag# Taninul con'inut <n ceai =i <n ca&ea este un poten'ial agent cancerigen# %roteinele din lapte pot neutrali9a acest tanin <mpiedicând absorb'ia lui <n organism# U )epurele Bugs Bunny are dreptateH Morco6ii <mpiedică &ormarea depo9itelor pe pere'ii arteriali pre6enind atacurile cardioE6asculare la bolna6ii de aterosclero9ă# ,n morco6 mare mâncat 9ilnic 6ă aduce un aport de #>>> ,) de 6itamina A din betaEcarotenH '. NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L I4 Am a#Bit 8n #ltim#l tim; de2;re eCi2ten$a #nor 2#;limente de aminoaci9i# S#nt =i ei "on2idera$i elemente n#tritiDe4 S#nt la >el de im;ortan$i "a =i Ditaminele4 3a, da =i <ncă o dată daH Aminoaci9ii @6e9i sec'iunea (>A sunt pietrele de temelie ale unuia din cele mai importante elemente nutriti6e, =i anume proteinele# /iecare celulă din trupul nostru con'ine proteine L =i are ne6oie de ele# Ace=ti nutrien'i au un rol hotărâtor <n &ormarea de noi 'esuturi, <n <nlocuirea celulelor 6ătămateR tot ei a;ută la sinteti9area hormonilor =i en9imelor, la men'inerea echilibrului acidoEba9ic al sângelui =i la eliminarea toBinelor din organism# <n procesul de digestie, proteinele sunt descompuse <n constituen'i mai simpli numi'i aminoaci9i# *dată a;un=i <n celulele corpului uman, ace=ti aminoaci9i &ormea9ă din nou proteine# )mportan'a aminoaci9ilor este la &el de mare ca =i cea a 6itaminelorR unele nu pot &unc'iona &ără o cantitate su&icientă din ceilal'i# Cât despre suplimentele de aminoaci9i =i importan'a lor pentru dumnea6oastră, 6ă sugere9 să citi'i sec'iunile (> =i ($ care tratea9ă despre remarcabilele bene&icii aduse de ra'iile suplimentare de aminoaci9i# Şti# "6 Ditaminele n#E=i ;ot 8nde;lini rol#l 8n ab2en$a mineralelor1 dar e2te adeD6rat "6 #nele minerale a"$ioneaB6 mai e>i"ient de"Ft altele4 CategoricH Vitamina A, de eBemplu, lucrea9ă mai bine <n pre9en'a următoarelor minerale: calciu, magne9iu, &os&or, seleniu =i 9incR ac'iunea 6itaminelor din

compleBul B este poten'ată de acelea=i minerale, plus: cobalt, cupru, &ier, mangan, pXtasiu =i sodiu# %entru 6itamina C cele mai indicate minerale sunt: calciul, cobaltul, cuprul, &ierul =i sodiulR 6itamina 3 este a;utată de calciu, cupru, magne9iu, seleniu =i sodiuR pentru 6itamina 3 cele mai indicate minerale sunt: calciul, &ierul, manganul, &os&orul, potasiul, seleniul, sodiul =i 9incul# %entru mai multe lămuriri cu pri6ire la acest subiect, consulta'i sec'iunile 5: L 8!# Ce e2te a"e2t no# mineral1 bor#l4 Mai <ntâi, nu este deloc nouR e <nsă mai degrabă un oligoelement decât un mineral, ceea ce nu diminuea9ă câtu=i de pu'in nouEdescoperita sa importan'ă <n pre6enirea, alături de calciu, magne9iu =i 6itamina 3, a osteoporo9ei# 3o9a 9ilnică recomandată este de 7 mg# CAPITOL!L DOI O PIL!L/ DE VITAMIN/ ESTE O PIL!L/ DE VITAMIN/ CARE ESTE O PIL!L/ DE VITAMIN/ CARE ', DE !NDE PROVIN VITAMINELE4 Ma;oritatea 6itaminelor pro6in din surse naturale# 3eoarece 6iiaminele sunt substan'e naturale con'inute in alimente, suplimentele pe care dumnea6oastră le <nghi'i'i L &ie ele capsule, tablete, pra&uri sau lichide L pro6in tot din alimente# Cu toate că multe dintre 6itamine pot &i sinteti9ate <n laboratoare, ma;oritatea sunt eBtrase din surse naturale primare# 3e eBemplu, 6itamina A pro6ine <n mod obi=nuit din untura de pe=teR 6itamina B compleB este eBtrasă din dro;die sau din &icatR Vitamina C are cele mai bune proprietă'i atunci când pro6ine din măce=e, mai eBact din boabele rămase după scuturarea petalelor# Vitamina E este &urni9ată cel mai adesea de soia =i de germenii de grâu sau porumb# ') DE CE APAR VITAMINELE S!B DIVERSE FORME4 3atorită &aptului că ne6oile di&eră de la un organism la altul, 6itaminele se &abrică =i ele <n di6erse &orme# Vitaminele sunt pre9entate sub cele mai 6ânate <orme, &iindcă nici oamenii nu seamănă unul cu celălalt# raoieteieLcea mai obi=nuita =i mai con6enabila <orma# bunt u=or de păstrat, de transportat =i au o durată mai mare de 6alabilitate decât pulberile sau lichidele# Ca;2#lele L ca =i tabletele, sunt u=or de păstratR este &orma u9uală de manu&ecturare pentru 6itaminele solubile <n grăsimi, ca de eBemplu A, 3 =i E# Ca2etele L tablete <n &ormă de capsuleR uneori sunt acoperite cu un <n6eli= solubil doar <n mediul alcalin al intestinului, nu <n stomac# Ca;2#le 9elatinoa2e L mai u=or de <nghi'it decât capsulele obi=nuite# .iblia /itaminelor 57 P#lberile L au a6anta;ul unei e&iciente mult sporiteR <n plus, se elimină pre9en'a agen'ilor de umplere, a lian'ilor sau a altor aditi6i susceptibili să declan=e9e alergii la persoanele cu sensibilitate <n acest sens# Li"3idele L pot &i u=or amestecate cu di6erse băuturi pentru persoanele ce nu

pot <nghi'i tablete sau capsule# In3alan$i naBali L <n ultimul timp repre9intă una din cele mai obi=nuite &orme de administrare a elementelor nutriti6e L <n special a 6itaminelor B =i C care sunt absorbite rapid prin mucoasa na9ală# Pla2t#ri =i <mplânte L capabile să asigure cantită'i continue, strict măsurate, de nutrien'iR 6or &i disponibile <n 6iitorul apropiat# '& SOL!BILE :N <R/SIMI G LIPOSOL!BILE1 :N AP/ G HIDROSOL!BILE1 SA! S!B FORM/ !SCAT/4 Vitaminele solubile <n grăsimi L A, 3, E =i D L se găsesc de obicei =i chiar se recomandă <n &orma NuscatăO sau solubilă <n apă <n ca9ul persoanelor care nu suportă grăsimile, pentru cei ce su&eră de acnee sau alte probleme dermatologice <n care nu este permisă ingerarea de grăsimi, ori pentru persoanele a căror dietă 9ilnică eBclude grăsimile @6itaminele solubile <n grăsimi au ne6oie de grăsimi pentru a &i asimilateR dacă 'ine'i un ast&el de regim <nsă =i lua'i 6itamina A, 3, E sau D, 6ă s&ătuiesc să alege'i &orma uscatăA# '% SINTETICE SA! NAT!RALE4 OR<ANICE SA! ANOR<ANICE4 Vitaminele sintetice 6ă pot cru'a bugetul, <nsă nu =i stomacul# Când sunt <ntrebat dacă eBistă 6reo di&eren'ă <ntre 6itaminele naturale =i cele sintetice, răspunsul meu este: una singură, =i anume e&ectul asupra dumnea6oastră# 3e=i 6itaminele =i mineralele produse pe cale sintetică au dat re9ultate satis&ăcătoare, bene&iciile o&erite de 6itaminele naturale Lpe di6erse planuri L le depă=esc cu mult# Cu toate că anali9ele chimice arată aceea=i compo9i'ie =i structură, 6itaminele naturale sunt mai e&iciente &iindcă natura leE a &ăcut mai compleBe# Vitamina C sintetică este doar acid ascorbic =i nimic mai multR 6itamina C naturală, eBtrasă din &ructele de măce=e, con'ine bio&la6onoide, adică <ntregul compleB C care este de departe mai e&icient# Vitamina E naturală, care include toate &ormele de toco&erol, este mai e&icientă decât cea sintetică ce con'ine doar &orma al&a# <n con&ormitate cu opinia doctorului Theron F# ?andolph, reputat alergolog, No substan'ă ob'inută pe cale sintetică poate cau9a o reac'ie alergică <n ca9ul unei persoane cu sensibilitate chimică, chiar dacă produsul natural L cu aceea=i structură =i compo9i'ie L este per&ect tolerat#O %e de altă parte <nsă, persoanele alergice la polen pot su&eri o reac'ie neplăcută la administrarea unei 6itamine C naturale cu u=oare impurită'i de polen# <n orice ca9, a=a cum au atestat mul'i dintre cei care au <ncercat ambele 6ariante, 6itaminele naturale pro6oacă mai pu'ine probleme gastrointestinale, iar chiar când se administrea9ă do9e mari, reac'iile toBice sunt mult mai rare decât la cele ob'inute pe cale sintetică# )n ceea ce pri6e=te di&eren'a dintre organic =i anorganic, situa'ia este cu &otul alta, &iind 6orba despre o concep'ie complet gre=ită# Toate 6itaminele sunt compu=i organici, adică substan'e ce con'in carbon# '- CHELAŢII ŞI CE :NSEAMN/ EI 3oar 5 până la > la sută din &ierul introdus <n organism este <n realitate absorbit# Chelati9area este procesul prin care substan'ele minerale sunt trans&ormate <ntrEo &ormă mai u=or asimilabilă# *bi=nuitele suplimente minerale, ca de

eBemplu &ăina de oase =i dolomita, sunt de cele mai multe ori nechelati9ate =i, pentru a putea &i utili9ate de către organismul omenesc, este ne6oie ca <n procesul de digestie să &ie mai <ntâi trans&ormate <n chela'i# +a multe persoane, procesul natural de chelati9are nu se produce <n condi'ii satis&ăcătoare =i de aceea suplimentele minerale administrate nu sunt de nici un &olos# 3acă 6ă gândi'i că organismul nu poate &olosi ceea ce prime=te, că la mul'i dintre noi digestia lasă de dorit, că numai 5 până la > la sută din &ierul administrat este absorbit =i că din acest procent in&im ;umătate este eliminat, atunci 6e'i recunoa=te cât e de important să lua'i minerale chelati9ate <n prealabil# -uplimentele minerale chelati9ate cu aminoaci9i sunt asimilate de trei până la 9ece ori mai bine decât &ormele nechelati9ate, micul adaos la pre'ul de cost &iind ast&el per&ect ;usti&icat# +( RE<LAREA TEMPORAL/ ,n important pas <nainte <n domeniul 6itaminelor a &ost introducerea suplimentelor cu reglare temporală# Această reglare este asigurată de un proces prin care 6itaminele sunt produse <n micropilule =i apoi sunt <nglobate <ntrEo ba9ă specială care asigură eliberarea lor <n organism con&orm unei tempori9ări menite să controle9e absorb'ia lor continuă <ntrEun răstimp de =ase L douăspre9ece ore# Ma;oritatea 6itaminelor &iind solubile <n apă, ele nu pot &i stocate <n organism# /ără această reglare temporală ar &i absorbite rapid <n circuitul sanguin, &iind apoi eliminate prin urină <n douăEtrei ore, indi&erent de mărimea do9ei administrate# ,n mod de a asigura 6itaminele necesare timp de două9eci =i patru de ore din două9eci =i patru# -uplimentele cu reglare temporală o&eră o e&icacitate optimă, pierderi minime prin procesul de eBcre'ie =i ni6eluri constante <n sânge atât pe timpul 9ilei cât =i noaptea# +' A<ENŢI DE !MPLERE1 LIANŢI ŞI CE ALTCEVA MAI :N<HIŢIM4 Vitaminele con'in6de obicei mai mult decât putem noi 6edea cu ochiul liber =i uneori chiar mai mult decât scrie pe etichetă# Agen'ii de umplere, lian'ii, lubre&ian'ii, =i a=a mai departe, to'i ace=ti aditi6i nu sunt <n general men'iona'i# 3ar dacă dumnea6oastră dori'i să =ti'i ce <nghi'i'i, lista de mai ;os 6ă poate &i de a;utor# 3iluan'i sau a9en$i de #m;lere -unt materiale inerte adăugate <n tablete pentru a le mări 6olumul aducânduEle la dimensiunile necesare procesului de compactare# /os&atul dicalcic L o eBcelentă sursă de calciu =i &os&or L este utili9at de către cei mai buni producători, &iind ob'inut din roci minerale puri&icateR se pre9intă sub &orma unui pra& alb# Mai pot &i utili9ate <n acest scop sorbitolul =i celulo9a# Lian$i -unt substan'e care con&eră coe9iune pra&urilor, men'inând laolaltă to'i componen'ii tabletei# Celulo9a =i etilEcelulo9a sunt lian'ii cei mai &olosi'i @celulo9a este principalul constituent al &ibrelor 6egetaleA# ,neori mai pot &i utili9ate lecitina =i sorbitolul# )ată mai ;os o listă a lian'ilor care se &olosesc de către unii producători, dar de care este bine să 6ă &eri'i: U Acacia @gumă arabicăA L o ră=ină 6egetală pe care /ood and 3rug Administration @3epartamentul pentru Alimenta'ie =i -ănătate al -#,#A#A a declaratEo ca &iind ino&ensi6ă, dar care poate cau9a accese de astm =i erup'ii

cutanate la astmatici, gra6ide =i alergici# U Algina @acid alginic sau alginat de sodiuALun carbohidrat deri6at din algele marine# Este <n curs de cercetare, suspectat de a determina muta'ii genetice, capabil să inducă a&ec'iuni ale &unc'iilor de reproducere =i mal&orma'ii congenitale# 3acă sunte'i o &emeie gra6idă, o mamă care alăptea9ă sau dacă inten'iona'i să concepe'i un copil, 6ă s&ătuiesc să e6ita'i orice produs care con'ine algina'i# +ubre&<an'i# -unt substan'e cu rol de ungere, introduse <n tablete; pentru a pre6eni lipirea acestora de ma=ina care reali9ea9ă comprimarea -tearatul de calciu =i siliciul sunt lubre&ian'ii cel mai des utili9a'i# -tearatui de calciu este un produs din uleiurile 6egetale naturaleR siliciul este un pra& alb de origine naturală# %oate &i de asemenea &olosit <n scop de lubre&iere =i stearatul de magne9iu# DeBinte9ratori -ubstan'e ca guma arabică, algina =i algina'ir sun introduse <n tabletă pentru a u=ura s&ărâmarea =i de9integrarea ei dupâ ingurgitare# Coloran$i -ubstan'e ce au menirea de a con&eri tabletelor un aspec mai plăcut# Cei mai indica'i sunt coloran'ii ob'inu'i din surse naturale L de eBemplu cloro&ila# Aromati9an'i =i 8nd#l"itori /olosi'i numai pentru tabletele ce trebuie s&ărâmate <n gură, cei mai obi=nui'i <ndulcitori sunt &ructo9a deBtrinele din mal', sorbitolul =i malto9a# Fluco9a este rareori utili9ata de către producătorii de marcă# Materialele de a"o;erire -unt materiale destinate protec'ie <mpotri6a umidită'iiR totodată, maschea9ă gustul =i mirosul neplăcut &ăcând tabletele mai u=or de <nghi'it# Cele mai des utili9ate sunt 9eina agent de acoperire transparent de pro6enien'ă naturală, deri6at dintrEo proteină pre9entă <n porumb L =i ceara de Bra9ilia, un produs natural eBtras din palmieri# A9en$i de #2"are -unt materiale care <mpiedică absorb'ia apei de către substan'ele higroscopice <n cursul opera'iilor de &abricare# Cel mai des &olosit agent de uscare ţste silicagelul# ++ CONDIŢIILE DE P/STRARE ŞI PERSISTENŢA :N OR<ANISM Vitaminele =i suplimentele minerale trebuie păstrate <n locuri reci =i <ntunecoase, &erite de lumina directă a soarelui, pre&erabil <n recipiente opace, per&ect <nchise# "u este ne6oie să le 'ine'i <n &rigider# %entru a pre6eni ume9eala eBcesi6ă, pune'i la &undul &laconului cu 6itamine câte6a boabe de ore9 ce ac'ionea9ă ca un absorbant natural al umidită'ii# <ntrEun &lacon per&ect <nchis, 6itaminele pot &i ZZZZZZZZZpăstrate doi sau trei ani# 3acă 6itaminele sunt men'inute la loc <ntunecos =i rece, <ntrEun recipient bine <nchis, ele pot &i păstrate doi, trei ani# Fel mai bine <nsă este să cumpăra'i numai &lacoane pe a căror etichetă este pre6ă9ut termenul de 6alabilitate# *dată sticlu'a deschisă, con'inutul poate &i păstrat <n siguran'ă timp de douăspre9ece luni# *rganismul nostru tinde să elimine prin urină, <n răstimp de patru ore, substan'ele ingerateR acest &apt este mai cu seamă 6alabil pentru 6itaminele solubile <n apă, ca de eBemplu C =i B# +uate pe stomacul gol, 6itaminele B =i C sunt eliminate la două ore după ingestie# Vitaminele solubile <n grăsimi, cum sunt A, 3, E =i D rămân <n organism timp de aproBimati6 două9eci =i patru de ore, de=i cantită'ile <n eBces pot &i stocate <n &icat un răstimp mult mai <ndelungat# /ormele uscate ale 6itaminelor A =i E părăsesc corpul mai repede#

+* CIND ŞI C!M S/ L!/M VITAMINELE4 /unc'iile corpului omenesc sunt adaptate unui ciclu de două9eci =i %atru de ore# Celulele noastre nu dorm odată cu noi =i ele nu pot eBista ;arâ un aport continuu de oBigen =i elemente nutriti6e# 3e aceea, este #me ca suplimentele pe care le lua'i să &ie cât mai uni&orm răspândite pe <ntreaga durată a unei 9ile# 3acă <nghi'i'i toate suplimentele 6itaminice odată, este bine să o &ace'i după prân9, =i nu diminea'a, după micul de;un# Cel mai indicat moment pentru administrarea suplimentelor de 6itamine este după masă# /iind substan'e organice, 6itaminele sunt mai bine absorbite <n pre9en'a alimentelor =i a mineralelor# 3in cau9a &aptului că 6itaminele solubile <n apă L <n special B compleB =i C L sunt rapid eliminate prin urină, administrarea lor după &iecare masă importantă a 9ilei @mic de;un, de;un =i cinăA este mai indicată# 3acă nu le pute'i lua după &iecare masă, atunci <mpăr'i'i do9a 9ilnică <n două =i <nghi'i'i ;umătate după micul de;un =i ;umătate după prân9# 3acă sunte'i ne6oit să lua'i <ntreaga cantitate o singură dată, &ace'i acest lucru după cea mai consistentă masă a 9ilei# Cu alte cu6inte, pentru a ob'ine cele mai bune re9ultate, este indicat să <nghi'i'i 6itaminele după masa de prân9# 0i nu uita'i că mineralele sunt indispensabile pentru o bună absorb'ie a 6itaminelor, deci aminti'iE6ă să le lua'i <mpreună# +. C!M ESTE MAI BINE PENTR! D!MNEAVOASTR/4 3[că nu =ti'i &ormula cea mai indicată pentru organismul dumnea6oastră L tablete, picături sau pra&uri, de trei ori pe 9i sau pilule cu reglare temporală L s&atul meu este să le <ncerca'i pe rând# <n ca9 căR suplimentele pe care le lua'i nu 6ă con6in, schimba'i &ormula# Vitamina C pra& amestecată <ntrEun pahar cu ceai este mult mai con6enabilă decât câte6a pastile mari atunci când sunte'i răcit# 3acă nu 6ă <mpăca'i cu 6itamina E obi=nuită, <ncerca'i &orma uscată# Citi'i cu aten'ie sec'iunile 5: L :! =i indica'iile din sec'iunea 5!> pentru a &i sigur că =ti'i tot ceea, ce trebuie cu pri6ire la 6itaminele pe care le <nghi'i'i# +, NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L II4 Da"6 Ditaminele a# #n miro2 #rFt 8n2eamn6 "6 2#nt eC;irate =i ;ot >i d6#n6toare4 ,n miros puternic nu semni&ică neapărat că 6itaminele respecti6e sunt eBpirate, dar o probabilitate eBistă# 3acă leEa'i păstrat la căldură =i lumină @gro9a6 pentru dumnea6oastră, dar nu =i pentru eleA, atunci este chiar probabil să &ie alterate, dar acest lucru nu <nseamnă că 6or dăunătoareR cel mult nuE=i 6or mai &ace e&ectul# Foarte de2 mi 2Ea ;6r#t "6 2imt #n miro2 de al"ool 8n >la"on#l "# Ditamine A2ta 8n2eamn6 "#mDa "6 2Ea# 2tri"at =i "6 n# e2te indi"at 26 le mai 8n93it4 "u, 6itaminele nu se stricăR le pute'i lua lini=tit <n continuare# Alcoolul este adesea utili9at ca agent de uscare, pentru a elimina eBcesul de apă la &abricare# ,neori, dacă produsul a &ost ambalat prea repede, mirosul alcoolului persistă# -&atul meu este să pune'i <n sticlu'a cu 6itamine câte6a boabe de ore9 care 6or absorbi atât ume9eala cât =i mirosul de alcool# !neori am ob2erDat mi"i >i2#ri ;e tabletele de Ditamina B Pot 8n93i$i

"3iar =i a"e2te tablete4 3a, pute'i# Agen'ii de acoperire pu'in re9isten'i sunti 6ino6a'i de acele &isuri, dar 6itamina dinăuntru este ne6ătămată# Da"6 lian$i "a 9#ma arabi"6 =i a"id#l al9ini" a# >o2t de"lara$i ino>en2iDi de "6tre or9ani2mele 2;e"ialiBate1 at#n"i de "e n# 2#nt ino>en2iDi4 /aptul că un aditi6 a &ost declarat ino&ensi6 de către Food and Dr#9 Admini2tration nu <nseamnă că el nu 6ă poate &ace rău# )ată de ce: <n !$2, când a intrat <n 6igoare legea pri6ind controlul tuturor chimicalelor utili9ate <n industria alimentară =i &armaceutică, /3A a alcătuit lista celor considerate ino&ensi6e cu scopul de a elimina costisitoarele testări asupra produselor chimice considerate la ora aceea apte pentru consum @9ahăr, amidon, sare, bicarbonat etcA# 3rept urmare, to'i aditi6ii utili9a'i până <n anul respecti6 au &ost considera'i din o&iciu ino&ensi6i# 3in păcate, mul'i dintre ei sEau do6edit apoi dăunători pentru sănătate# Da"6 o an#mit6 Ditamin6 e2te di2;onibil6 atFt 2#b >orm6 de "a;2#le "Ft =i "a tablete1 "are Dariant6 e2te "ea mai b#n64 )ată o <ntrebare interesantă, dar di&icilă# EBistă argumente pro =i contra pentru ambele 6ariante# %e de o pa&te, capsulele sunt mai u=or de <nghi'it decât tabletele, se di9ol6ă mai repede, par a nu con'ine lian'i =i agen'i de umplere =i, din moment ce ma;oritatea medicilor le recomandă, <nseamnă că sunt mai e&iciente# %e de altă parte <nsă, capsulele asigură o protec'ie mai scă9ută <mpotri6a oBidării decât tableteleR sunt de obicei i scumpe =i părerea con&orm căreia nu con'in agen'i de umplere =i lian'i este &alsă @6e9i sec'iunea 5 A# 3acă sunte'i 6egetarieni, un amănunt 6a &i hotărâtor pentru dumnea6oastră: capsulele sunt constituite din gelatină L un produs de origine animală# Tabletele <nsă nu con'in decât componente 6egetale, cel pu'in unele dintre ele# Totdeauna când a6e'i dubii, lua'i legătura cu &abricantul sau consulta'i un medic nutri'ionist#

CAPITOL!L TREI TOT!L DESPRE VITAMINE +) VITAMINA A Date 9enerale? Este o 6itamină liposolubilăLsolubilă <n grăsimiR pentru a &i e&icient absorbită <n traiectul digesti6, necesită pre9en'a mineralelor =i grăsimilor# %oate &i stocată <n corpul uman =i de aceea nu se impun do9e 9ilnice# Este disponibilă <n două 6ariante: 6itamina A obi=nuită, numită retinol @pre9entă doar <n alimentele de origine animalăA =i pro6itamina A, cunoscută sub denumirea de caroten @se găse=te atât <n produse animale cât =i 6egetaleA# ,nită'ile de măsură a 6itaminei A sunt: ,) @,nită'i )nterna'ionaleA, ,-% @,nited -tates %harmacopeaA =i, mai recent, ?E @Echi6alen'i ?etinol, 6e9i sec'iunea 75A# 3o9a 9ilnică necesară @3o9a 9ilnică necesară L se re&eră la necesarul 6itaminic minim pentru un om normal, <n condi'ii de 6ia'ă normaleR caren'a 6itaminică poate apărea datorită unui aport insu&icient: obiceiuri alimentare dăunătoare, interdic'ii sau practici religioase, lipsei alimentelor necesare etc# L eBocaren'ăR sau datorită unor tulburări de absorb'ie L enterocaren'ă: &loră intestinală

patogenă, tulburări de metabolism, eBces 6itaminic neechilibrat, &actori geneticiR <n ca9uri de hipo6itamino9ă L caren'ă u=oară, sau a6itamino9ă L caren'ă 6itaminică gra6ă, do9ele de compensare recomandate pot &i &oarte mari L "ota editoruluiA <n scopuri pre6enti6e pentru adul'i este de $#>>> ,) @ #>>> ?EA <n ca9ul bărba'ilor =i 8#>>> ,) @2>> ?EA <n ca9ul &emeilor# %entru mamele care alăptea9ă, do9a 9ilnică se poate mări cu 5#$>> ,) <&t primele =ase luni =i cu 5#>>> ,) pentru următoarele =ase luni# "*T.: Mai departe <n cuprinsul acestei căr'i 6oi considera betaEcarotenul drept &orma pre&erabilă pentru 6itamina A deoarece are un poten'ial de toBicitate mai redus# <n plus, betaEcarotenul sEa do6edit a a6ea o ac'iune pre6enti6ă <mpotri6a anumitor &orme de cancer, a;ută la scăderea ni6elului de colesterol @6e9i sec'iunea 2!A =i reduce semni&icati6 riscul <mbolnă6irilor de inimă# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 Măre=te acuitatea 6i9uală pe timp de noapte, <mbunătă'e=te 6ederea =i a;ută <n tratamentul multor boli de 6edere prin &aptul că permite &ormarea purpurei ochiului# Măre=te re9isten'a la in&ec'iile respiratorii# A;ută la &unc'ionarea normală a sistemului imunitar# -curtea9ă durata de boală# Men'ine sănătatea straturilor super&iciale ale 'esuturilor =i organelor interne# Contribuie la <nlăturarea petelor pigmentare determinate de 6ârstă# Men'ine procesul de cre=tere =i consolidare a oaselor =i starea de sănătate a pielii, părului, din'ilor =i gingiilor# A;ută <n tratamentul acneii, al ridurilor super&iciale =i <n a&ec'iuni ca impetigo, &urunculo9ă, <n arsuri =i ulcere deschise L atunci când este &olosită <n u9 eBtern# Este ad;u6ant <n tratamentul em&i9emului =i al hipertiroidismului# A>e"$i#ni datorate "aren$ei Ditaminei A Iero&talmie =i slăbirea 6ederii pe timp de noapte @pentru simptome, 6e9i sec'iunea 5(A# A&ec'iunile pot &i cau9ate de de&icien'e cronice de absorb'ie a grăsimilor =i se <ntâlnesc cel mai adesea la copiii sub cinci ani, din cau9a cantită'ii insu&iciente de 6itamina A ingerată# S#r2e nat#rale de Ditamin6 A ,ntură de pe=te, &icat, morco6i, legume de culoare galbenă =i 6erdeE<nchis, ouă, lapte =i produse lactate, margarina, &ructe galbene @notă: intensitatea culorii galbene nu o&eră in&orma'ii asupra con'inutului de 6itamina A#A S#;limente 3isponibile <n două &orme LU una deri6ată din untura de pe=te, iar cealaltă hidrosolubilă# /orma hidrosolubiloă poate &i acetat sau palmitat =i este recomandabilă pentru persoanele cu intoleran'ă la grăsimi, <n special %entru su&erin9ii de acnee# 3o9a 9ilnică obi=nuită este de $#>>>E >#>>> ,i# Vitamina A acid @re'in AA utili9ată des <n tratamentul acneei =i comerciali9ată <n ultimul timp ca remediu <mpotri6a ridurilor super&icial poate &i procurată numai pe ba9ă de prescrip'ie medicală# ToCi"itate 3epă=irea timp de luni de 9ile a unei do9e 9ilnice de $>#>>> poate determina e&ecte toBice la adul'i# %este 2#$>> ,) 9ilnic riscă să producă e&ecte negati6e la copii# -imptomele intoBica'iei cu 6itamina A sunt: căderea părului, grea'ă, 6ărsături, <ngro=area pielii, tulburări de 6edere, erup'ii cutanate, osteoporo9ă, menstrua'ii neregulate, oboseală, dureri de cap =i mărirea &icatului @6e9i sec'iunea 5!>, %recau'iiA# Inami"i ai Ditaminei A Aci9ii gra=i polinesatura'i cu caroten pot distruge 6itamina A < lipsa antioBidan'ilor @6e9i sec'iunea 8! pentru antioBidan'i =i sec'iune 5$> pentru medicamente ce distrug 6itamineleA#

S>at#l me# 3acă lua'i mai mult de 8>> ,) de 6itamina E 9ilnic, atunci a6e ne6oie de cel pu'in >#>>> ,) 6itamina A pe 9i# 3acă luat anticoncep'ionale, ne6oile de 6itaminna A scad# 3acă alimenta'i dumnea6oastră 9ilnică include cantită'i mai mari de &icat, morco6, spanac batate sau pepene galben, este &oarte improbabil că a6e'i ne6oie d suplimente de 6itamină A# Vitamina A nu trebuie <nso'ită de uleiuri minerale# Vitamina A <= eBercită cel mai bine e&ectele <n pre9en'a 6itanimelor B compleB, 3, E <n pre9en'a calciului, &os&orului =i 9incului# Acest din urmă mineral est' cel care permite eBtragerea 6itaminei A din re9er6ele &ormate <n &icat Vitamina A <mpiedică oBidarea 6itaminei C# "u introduce'i 6itamina A <n dieta câinelui sau pisicii dumnea6oastră &ără indica'ii speciale <n aces sens# 3acă lua'i medicamente care reduc ni6elul colesterolului L cholestyramine L gradul de absorb'ie a 6itaminei A se diminuea9ă = probabil că 6e'i a6ea ne6oie de suplimente# +& VITAMINA Bl @TIAMIN/A Date 9enerale Este o 6itamină hidrosolubilă L solubilă <n apă# Asemeni tuturo 6itaminelor din compleBul B, cantită'ile <n eBces sunt eliminate <n procesul de eBcre'ie &ără a &i stocate <n corpR trebuie <nlocuite 9ilnic# ,nitatea de măsură &olosită: miligramele# /iind sinergetice, 6itaminele B sunt mult mai e&iciente luate <mpreună decât separat# Vitaminele Bl, B5 =i B: trebuie administrate <n cantită'i egale @de eBemplu: câte $> mg din &iecareA# 3o9a 9ilnică necesară pentru adul'i este de L ,$ mg# <n timpul gra6idită'ii =i al alăptării do9a necesară cre=te la ,$ L ,: mg# %erioadele de boală, de stres =i postE operatorii cer mărirea cantită'ii de 6itamină B # Este cunoscută =i sub numele de N6itamina stării moraleO datorită e&ectelor bene&ice asupra sistemului ner6os =i stării psihice# Are un u=or e&ect diuretic# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 -timulea9ă cre=terea# A;ută digestia, <n special a carbohidra'ilor# Asigură &unc'ionarea <n limite normale a sistemului ner6os, a mu=chilor =i a inimii# A;ută la pre6enirea răului de mare sau de a6ion# 3iminuea9ă durerile de din'i postE operatorii# Ad;u6ant <n tratamentul 9onei 9oster# A>e"$i#ni datorate "aren$ei de Bl Beriberi @pentru simptome, 6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale de Ditamin6 Bl 3ro;die de bere, ore9 nedecorticat, cereale neprelucrate, grâu integral, &ăină de o6ă9, alune, carne de porc &ără grăsime, organe, ma;oritatea legumelor, tărâ'e, lapte# S#;limente 3isponibile <n di6erse do9a;e L <n mod obi=nuit $>, >> =i $>> mg# Are e&icacitatea mai puternică <n &ormula B compleB, <n cantită'i egale cu 6itaminele B5 =i B:# Este chiar mai e&icientă când &ormula con'ine acid pantotenic &orte, acid &olie =i 6itamina B 5# 3o9a 9ilnică obi=nuită este de >> L 7>> mg# ToCi"itate "u se cunosc e&ecte negati6e ale acestei 6itamine# *rice cantitate <n eBces este eliminată prin urină, &ără a putea &i stocată <n 'esuturi sau organe# -Eau <nregistrat rare simptome determinate de do9ele eBcesi6e @peste $ L > g 9ilnicA: palpita'ii, herpes, edeme, ner6o9itate =i reac'ii alergice @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai Ditaminei Bl

%relucrarea termică a alimentelor distruge adesea 6itamina B # Al'i du=mani: co&eina, alcoolul, apa, estrogenii, aerul, antaci9ii =i sul&amideM @6e9i sec'iunea 5$>A# -&atul meu 3acă sunte'i &umător, dacă obi=nui'i să be'i alcool sau dacă consuma cantită'i mari de 9ahăr, atunci a6e'i ne6oie de suplimente de 6itaminT Bl# 3acă sunte'i gra6idă, dacă alăpta'i sau dacă lua'i anticoncep'ionalei necesită'ile dumnea6oastră de 6itamină Bl sporesc# 3acă obi=nui'i si lua'i după masă pastile ce diminuea9ă aciditatea gastrică, risca'i să pierde'; tiamina pe care 6Eau &urni9atEo alimentele consumate# 3acă sunte'i supuK unui stres de orice natură L boală, anBietate, traume &i9ice sau psihicei con6alescen'ă L organismul dumnea6oastră are ne6oie de do9e sporitT de B compleB, deci =i de tiamină# 52# V)TAM)"A B5 @?)B*/+AV)".A 3ate generale -olubilă <n apă =i u=or asimilabilă# Cantitatea eliminată <n procesul de eBcre'ie depinde de necesită'ile organismului =i poate &i <nso'ită de; pierderi de proteine# Ca =i celelalte 6itamine B, nu poate &i stocată <i corp, ea trebuind &urni9ată 9ilnic de către alimentele consumaate sau prii suplimente# Este cunoscută =i sub numele de 6itamina F# -e măsoară <l miligrame# -pre deosebire de tiamină, ribo&la6ina nu este distrusă dl căldură, agen'i oBidan'i sau aci9i# %entru adul'i, do9a 9ilnică necesari este de ,5 L ,( mg# /emeile gra6ide pot mări do9a până la ,: m; Mamele care alăptea9ă 6or lua ,2 mg <n primele =ase luni =i ,( mg <l următoarele =ase luni# -e recomandă do9e mărite pentru situa'iile de stresH <n America, cea mai &rec6entă a6itamino9ă este caren'a de ribo&la6ină# Ce poate &ace ea pentru dumnea6oastră4 -timulea9ă cre=terea =i &unc'ia de reproducere# <mbunătă'e=te starei de sănătate a pielii, părului =i unghiilor# A;ută la eliminarea sen9a'iei di uscăciune a gurii, limbii =i bu9elor# Măre=te acuitatea 6i9uală =i <nlături oboseala ochilor# Alături de alte substan'e, contribuie la metaboli9arel carbohidra'ilor, a grăsimilor =i proteinelor# A&ec'iuni datorate caren'ei de B5 Aribo&la6ino9e L le9iuni ale gurii, bu9elor, pielii =i mucoaselol genitale @pentru simptome, 6e9i sec'iunea 5(A# -urse naturale de 6itamină B5 +apte, &icat, rinichi, dro;die de bere, brân9ă, legume de culoare 6erde, ouă, pe=te# -uplimente 3isponibile <n concentra'ii 6ariate L <n mod obi=nuit de >> mg# +a &el ca ma;oritatea 6itaminelor din compleBul B, este mai e&icientă combinată <n propor'ii egale cu celelalte# 3o9ele 9ilnice obi=nuite sunt de >> L7>> mg# ToBicitate "u se cunosc e&ecte toBice ale 6itaminei B5# EBcesul poate determina simptome ca: mâncărimi, ame'eală, sen9a'ii de arsură sau &urnicături @6e9i sec'iunea 5!>A# )namici ai 6itaminei B5 +umina L <n mod special ra9ele ultra6iolete L =i substan'ele alcaline au ac'iune distructi6ă asupra ribo&la6inei @ambala;ele noi din carton opac prote;ea9ă ribo&la6ina care <n sticlele transparente este distrusăA# Al'i du=mani: apa @6itamina B5 se di9ol6ă <n lichidele &olosite la gătitA, sul&amidele, estrogenii =i alcoolul# -&atul meu

3acă lua'i anticoncep'ionale, dacă sunte'i <nsărcinată sau alăpta'i, atunci a6e'i ne6oie de aport suplimentar de 6itamină B5# 3acă consuma'i cantită'i reduse de carne de 6ită =i de produse lactate, trebuie să mări'i do9a de 6itamină B5# Este &oarte probabil că a6e'i o caren'ă de ribo&la6ina dacă a'i 'inut 6reme <ndelungată regim pentru ulcer sau diabet @când sunte'i sub un anumit tratament medicamentos =i dori'i să 6ă schimba'i regimul, discuta'i <nainte cu medicul dumnea6oastră#A *rice stare de stres necesită mărirea cantită'ii de 6itamina B compleB ingerată# ?ibo&la6ina ac'ionea9ă cel mai e&icient asociată cu nicotinamida =i 6itaminele B: =i C# 3acă 6i se administrea9ă medicamente anticancerigene L ca de eBemplu methotreBate L o do9ă prea mare de 6itamină B5 poate anula e&ectul medicamentelor# +- VITAMINA B) @PIRIDOJIN/A Date 9enerale Este solubilă <n apă# -e elimină prin procesul de eBcre'ie <n răstimp de opt ore de la administrare =i trebuie <nlocuită prin hrană adec6ată sau prin do9e suplimentare# Vitamina B: este <n realitate un grup de substan'' strâns <nrudite ce &unc'ionea9ă una <n pre9en'a celeilalte: piridoBină piridoBal =i piridoBamină# -e măsoară <n miligrame# 3acă dieta 9ilnică se ba9ea9ă pe un consum ridicat de proteina atunci este necesară mărirea do9ei de 6itamină B:# )ndispensabilă <i organism pentru producerea de anticorpi =i de hematii L globule ro=ii -Ear părea că poate &i sinteti9ată de bacteriile intestinale, procesul de sinte9ă &iind &a6ori9at de un regim 6egetarian bogat <n celulo9ă# 3o9a 9ilnică necesară pentru adul'i este de ,: L 5,> mg 9ilnic, cu o cre=tere de până la 5,5 mg <n cursul sarcinii =i 5, miligrame <n perioada alăptării )ndispensabilă pentru buna absorb'ie a 6itaminei B 5# "ecesari pentru producerea internă a acidului clorhidric =i asimilarea magne9iului 3eri6atele lactate sunt surse relati6 sărace de 6itamina B:# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 Contribuie la buna asimilare a proteinelor =i grăsimilor# A;ută h con6ersia tripto&anului @un aminoacid esen'ialA <n nicotinamidă# Are ro <n pre6enirea di6erselor tulburări ner6oase =i dermatologice# Atenuea9i grea'a @multe preparate pe care medicii le prescriu contra stării de rău di diminea'ă con'in 6itamină B:A# %ermite sinteti9area aci9ilor nucleici c0 rol <n <ntâr9ierea procesului de <mbătrânire# A;ută la eliminarea uscăciuni gurii =i la atenuarea problemelor urinare cau9ate de antidepresi6el\ triciclice# ?educe spasmele musculare nocturne, cârceii, amor'eah mâinilor =i anumite &orme de ne6rite ale eBtremită'ilor# /unc'ionea9ă ci un diuretic natural# A>e"$i#ni datorate "aren$ei de B) Anemie, dermatite seboreice, glosite @pentru simptome, 6e9 sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale de Ditamin6 B) 3ro;die de bere, tărâ'e de grâu, germeni de grâu, &icat, rinichi, soia pepene galben, 6ar9ă, melasa de strugure negru, ore9 nedecorticat, ouW o6ă9, alune, nuci# S#;limente 3isponibile <ntrEo gamă largă de do9a;e, de la $> la $>> mg, atâi indi6idual cât =i sub &ormă de B compleB =i mul'i 6itamine# %entru i .iblia /itaminelor 7( pre6eni caren'a altor 6itamine, B: trebuie administrată <n cantită'i egale cu B =i B5# %rodusele cu reglare temporală pot asigura eliberarea gradată a 6itaminei <n răstimp de 9ece ore#

ToCi"itate 3o9e 9ilnice de 5E > grame pot declan=a tulburări neurologice# EBcesul este susceptibil de a produce nelini=te nocturnă =i trăirea prea 6ie a 6iselor# "u se recomandă depă=irea pragului de $>> mg @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai Ditaminei B) %ăstrarea timp <ndelungat a cărnii, conser6area, prepararea termică a acesteia, congelarea, prelucrarea alimentară a &ructelor =i legumelor, apa, alcoolul, estrogenii @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# 3acă lua'i anticoncep'ionale orale, cu siguran'ă a6e'i ne6oie de suplimentarea do9ei de 6itamină B:# Marii consumatori de proteine necesită sporirea cantită'ii administrate de B:# Vitamina B: poate determina la diabetici diminuarea cerin'ei de insulina, =i dacă do9a;ul nu este corect corelat, eBistă riscul de scădere a ni6elului de gluco9a din sânge# -u&erin9ii de artrită cărora li se administrea9ă penicilină L Cuprimine L trebuie să ia suplimente de B:# Vitamina B: ac'ionea9ă cel mai e&icient <mpreună cu 6itamina Bl, B5, C, acid pantotenic =i magne9iu# %ersoanelor care urmea9ă tratament antiparMinson cu le6oEdopa, nu li se recomandă suplimente de 6itamina B:H Consulta'iE6ă cu doctorul dumnea6oastră <n pri6in'a medicamentului -inemet, care poate e6ita reac'ia ad6ersă la această 6itamină# *( VITAMINA B'+ @COBALAMIN/A Date 9enerale -olubilă <n apă =i e&icientă <n do9e &oarte mici# Este cunoscută =i sub numele de N6itamina ro=ieO, sau cianocobalamină# Cianocobalamina este &orma sub care se pre9intă de obicei 6itamina B 5 <n comer'# ,nitatea de măsură: micrograme @mcgA# Este singura 6itamină care con'ine elemente minerale esen'iale# "u se asimilea9ă bine <n stomacR pentru a &i e&icientă, trebuie combinată cu calciu# 3o9a 9ilnică necesară pentru adul'i este de 5 mcg, 5,5 mcg pentru &emeile gra6ide =i 5,: mcg pentru mamele care alăptea9ă# ,n regim bogat <n acid &olie, dar sărac <n 6itamina Bl, a=a cum este regimul 6egetarian de eBemplu, poate ascunde adesea o caren'ă de 6itamină B 5# /unc'ionarea normală a glandei tiroide permite o bună absorb'ie a 6itaminei B 5# -imptomele lipsei de B 5 pot apărea după mai bine de cinci ani de la secătuirea re9er6elor interne de cobalamină# Vitamina B 5 este &urni9ată <n primul rând de alimentele de origine animalăR 6egetalele, cu mici eBcep'ii, nu con'in cobalamină# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 Contribuie la &ormarea =i regenerarea celulelor ro=ii ale sângelui, deci pre6ine anemia# -timulea9ă cre=terea =i măre=te po&ta de mâncare la copii# Are proprietă'i energi9ante# Men'ine starea de sănătate a sistemului ner6os# A;ută la utili9area e&icientă a carbohidra'ilor, grăsimilor =i proteinelor# 3iminuea9ă iritabilitatea# Măre=te puterea de concentrare, <mbunătă'e=te memoria =i echilibrul psihic# A>e"$i#ni datorate "aren$ei de B'+ Anemie pernicioasă, tulburări neurologice @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale /icat, carne de 6ită, de porc, ouă, lapte, brân9ă =i rinichi# S#;limente 3atorită &aptului că 6itamina B 5 nu este bine absorbită <n stomac, eu recomand dra;eurile sublinguale sau &ormele cu reglare temporală <nso'ite de sorbitol, ast&el <ncât asimilarea să se producă <n intestinul sub'ire# -uplimentele sunt disponibile <ntrEo gamă largă de do9a;e, de la $> meg la 5>>> mcg# Medicii prescriu de obicei &orma in;ectabilă a 6itaminei B 5# %entru ca9uri de caren'ă se6eră sau de eBtremă eBtenuare, aceasta poate &i metoda cea mai e&icientă

de tratament# 3o9a 9ilnică se situea9ă <n mod obi=nuit <ntre $ =i >> mcg# ToCi"itate "u sEau semnalat e&ecte toBice ale 6itaminei B 5, nici <n ca9uri de suprado9a;e @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai Ditaminei )'+ Aci9ii =i substan'ele alcaline, apa, lumina soarelui, alcool estrogenii, somni&erele @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# 3acă sunte'i 6egetarian =i a'i eBclus ouăle =i produsele lactate din dieta dumnea6oastră, atunci a6e'i ne6oie de suplimente de 6itamină B 5# 3acă obi=nui'i să 6ă binedispune'i <n mod regulat cu câte un pahar <n plus, suplimente de B 5 6ă sunt cu siguran'ă necesare# <n combina'ie cu acidul &olie, 6itamina B 5 poate &i un eBcelent re6itali9ant# <n mod surprin9ător, chiar =i marii consumatori de proteine pot a6ea ne6oie de sporirea cantită'ii de 6itamina B 5 care &unc'ionea9ă sinergetic cu aproape toate celelalte 6itamine B, cu 6itaminele A, E =i C# %ersoanele 6ârstnice au deseori di&icultă'i de absorb'ie a 6itaminei B 5, necesitând suplimente in;ectabile# Ca parte componentă a compleBului B, 6itamina B 5 poate &i de &olos &emeilor <nainte =i <n timpul perioadei menstruale# *' VITAMINA B'* @ACID OROTICA Date 9enerale "u este comerciali9ată <n -tatele ,nite# Metaboli9ea9ă acidul &olie =i 6itamina B 5# "u eBistă do9e 9ilnice necesare stabilite# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 %oate pre6eni anumite tulburări hepatice =i <mbătrânirea prematură# Ad;u6ant <n tratamentul sclero9ei multiple# A>e"$i#ni datorate "aren$ei de B'* -imptomele de&icien'ei acestei 6itamine =i bolile pro6ocate de aceasta nu sunt prea bine cunoscute# S#r2e nat#rale ?ădăcinoase, 9erul ob'inut la co6ăsirea laptelui# S#;limente 3isponibilă <n a&ara grani'elor -tatelor ,nite sub &ormă de orotat de calciu# ToCi"itate Această 6itamină este prea pu'in cunoscută L deocamdatăLpentru a stabili limite de toBicitate @precau'ii: 6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai Ditaminei B'* Apa =i lumina solară# S>at#l me# Este o 6itamină prea pu'in cunoscută pentru a putea &ace recomandări pri6in'a ei# *+ VITAMINA B', @ACID PAN<AMICA Date 9enerale -olubilă <n apă# "u este considerată de &apt o 6itamină <n sensul ) strict al cu6ântului, deoarece nu sEa demonstrat rolul ei indispensabil <n ) procesul de nutri'ie# -e măsoară <n miligrame# %rin &aptul că este un W antioBidant, are ac'iune asemănătoare cu a 6itaminei E# A &ost introdusă <n practica &armaceutică de către ru=i care sEau arătat <ncânta'i de re9ultate, <n 6reme ce o&icialită'ile americane <ncearcă să o scoată de pe pia'ă# Este mai e&icientă administrată <mpreună cu 6itaminele A =i E#

Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 -tudiile americane cu pri6ire la Bl $ sunt limitate# Ac'iunile bene&ice pe care le 6oi pre9enta aici se ba9ea9ă pe consultarea cercetărilor ruse=ti# L n#a# Măre=te durata de 6ia'ă a celulelor# 3iminuea9ă ne6oia de alcool# A;ută la rapida recuperare după oboseală# -cade ni6elul colesterolului din sânge# Asigură protec'ia <mpotri6a agen'ilor poluan'i# Atenuea9ă simptomele cri9elor de astm =i anghina# %rote;ea9ă &icatul <mpotri6a ciro9ei# %re6ine mahmureala# -timulea9ă răspunsul imunitar al organismului# Contribuie la sinte9a proteinelor# A>e"$i#ni ;roDo"ate de "aren$a Ditaminei Cercetările <n domeniu sunt limitate, dar in&orma'iile con6erg către dis&unc'ii ner6oase =i glandulare, boli de inimă, =i insu&icienta oBigenare a 'esuturilor# S#r2e nat#rale 3ro;die de bere, ore9 brun integral, grâu integral, semin'e de do6leac, semin'e de susan# S#;limente 3isponibile <n do9e de $> mg# 3o9a 9ilnică obi=nuită este de $>E $> mg# ToCi"itate "u sEau <nregistrat ca9uri de e&ecte toBice ale 6itaminei Bl$# ,neleY persoane au declarat că la <nceputul tratamentului cu B $ au su&erit accese de grea'ă, care <nsă au dispărut după câte6a 9ile# Accesele pot &i diminuate prin administrarea suplimentelor de B $ după principala masă a 9ileiH @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai Ditaminei B', Apa =i lumina soarelui# S>at#l me# <n ciuda contro6erselor eBistente, eu consider 6itamina B $ bene&ică =i cred că este recomandabilă <n ma;oritatea dietelor# 3acă practica'i atletismul sau dacă dori'i să căpăta'i alura =i re9isten'a unui atlet, 6ă recomand să lua'i o tabletă de $> mg diminea'a, la micul de;un, =i una seara, odată cu cina# +ocuitorilor din ora=ele mari, aglomerate =i poluate, le sugere9 suplimente considerabile# ** VITAMINA B'& @LETRILA Date 9enerale ,na din cele mai contro6ersate N6itamineO ale acestui deceniu# 3in punct de 6edere chimic este o combina'ie a două molecule de gluco9a @una de ben9aldehidă =i una de acid cianhidricA numită amigdalină# <n re'etele medicale e cunoscută sub numele de nitrilo9idă# -e eBtrage din sâmburii de caisă# ,na din 6itaminele B care nu se găse=te <n dro;dia de bere# <n ma;oritatea statelor americane nu este acceptată ca tratament pentru ca9urile de cancer @legală <n două9eci =i cinci de stateA# A &ost respinsă de /ood and 3rug Administration pe moti6 că poate &i otră6itoare din cau9a con'inutului de acid cianhidric# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 -e pare că de'ine speci&ice proprietă'i de pre6enire =i tratare a cancerului# A>e"$i#ni 8n "are e2te indi"at6 ?e9isten'ă scă9ută la cancer# S#r2e nat#rale Cantită'i mici de letril se găsesc <n sâmburii de caise, mere, cire=e, piersici, prune =i nectarine# S#;limente 3o9ele 9ilnice necesare <n mod obi=nuit sunt de >,5$E ,> g# ToCi"itate

3e=i nu sEau stabilit <ncă ni6ele de toBicitate, cantită'ile <n eBces de letril pot &i periculoase# 3o9e cumulate de peste 7,> g nu ridică probleme, dar nu este indicat a se lua mai mult de , > g odată# <n con&ormitate cu Almana3#l n#tri$iei1 cinci până la trei9eci de sâmburi de caisă mânca'ii <n cursul 9ilei L <nsă <n nici un ca9 to'i odată L constituie o cantitate i su&icientă pentru scopuri pre6enti6e @6e9i sec'iunea 5!>A# S>at#l me# 3acă sunte'i interesat de un tratament antiEcanceros sau pre6enti6 cu letril, lua'i legătura =i discuta'i cu un medic nutri'ionist# +a ora actuală eBistă <n literatura de specialitate su&iciente in&orma'ii despre letril# Vă s&ătuiesc să le consulta'i =i să cere'i opinia unui medic <nainte de a <ncepeH orice regim ce include Bl(# *. BIOTINA @COEN0IMA R SA! VITAMINA HA Date 9enerale Este solubilă <n apă, con'ine sul& =i &ace parte din &amilia 6itaminelor B compleB# -e măsoară <n mod obi=nuit <n micrograme @mcgA# Este necesară <n sinte9a acidului ascorbic# Esen'ială pentru metabolismul lipidelor =i proteinelor# 3o9a 9ilnică necesară pentru adul'i este de >> până la 7>> mcg# %oate &i sinteti9ată de către bacteriile intestinale# *uăle crude <mpiedică absorb'ia biotinei <n organism# EBercită ac'iune ; sinergetică alături de 6itaminele A, B5, B: =i nicotinamidă, a6ând rol <nY men'inerea stării de sănătate a pielii# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 <ncetine=te <ncărun'irea părului# Ad;u6ant <n tratamentul pre6enti6 <mpotri6a cheliei# Atenuea9ă durerile musculare# A;ută la 6indecarea i ec9emelor =i a dermatitelor# A>e"$i#ni datorate "aren$ei a"e2tei Ditamine Ec9eme ale &e'ei =i trupului, eBtenuare, metaboli9are de&icientă a grăsimilor, aneoreBie, alopecie, depresii @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale /icat de 6ită, gălbenu= de ou, &ăină de soia, dro;die de bere, lapte, rinichi, ore9 nedecorticat# S#;limente Biotina este inclusă <n mod obi=nuit <n ma;oritatea &ormulelor de Bl compleB =i <n tabletele de mul'i 6itamine# 3o9a 9ilnică este de 5$E5>> mcg# ToCi"itate "u se cunosc ca9uri <n care biotina să &i a6ut e&ecte toBice @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai Ditaminei H Albu=ul de ou crud @con'ine a6idină L o proteină ce <mpiedică absorb'ia biotineiA, apa, sul&amidele, estrogenii, tehnicile de prelucrare a alimentelor =i alcoolul @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# 3acă obi=nui'i să consuma'i multe băuturi sau creme cu ouă crude, probabil că a6e'i ne6oie de suplimente de biotină# 3acă urma'i un tratament cu sul&amide sau antibiotice, asigura'iE6ă 9ilnic o do9ă de minimum 5$ mcg# 3acă a6e'i tendin'a de chelie, un supliment de biotină 6ă 6a <ncetini căderea părului# Aminti'iE6ă că biotina ac'ionea9ă sinergetic L =i mult mai e&icient L cu 6itaminele A, B5, B: =i nicotinamidă# "i6elul de biotină scade progresi6 <n timpul sarcinii# 3e=i nu eBistă nici o rela'ie <ntre aceasta =i greutatea redusă a copilului la na=tere, cum sEa cre9ut, pute'i solicita medicului dumnea6oastră un supliment de biotină pentru a 6ă <mbunătă'i starea psihică#

*, VITAMINA C @ACID ASCORBIC1 ACID CEVITAMINICA Date 9enerale -olubilă <n apă# Ma;oritatea animalelor <=i sinteti9ea9ă propria 6itamină C, dar oamenii, maimu'ele =i cobaii trebuie să =iEo procure din alimente# <ndepline=te un rol primordial <n &ormarea colagenului L &actor esen'ial <n cre=terea =i re&acerea celulelor 'esuturilor, a gingiilor, 6aselor sang6ine, oaselor =i din'ilor# A;ută la absorb'ia &ierului <n organism# -e măsoară <n miligrame# Este consumată mult mai repede <n condi'ii de stres# 3o9a 9ilnică necesară pentru adul'i este de :> mgR la gra6ide =i &emei ce alăptea9ă se sugerea9ă o cre=tere de până la (>E!$ mg# /umătorii 0i 6ârstnicii au ne6oie de cantită'i sporite de 6itamină C @&iecare 'igară &umată distruge <ntre 5$ =i >> mg acid asorbicA# -e recomandă <n tratamentul pre6enti6 al mor'ii subite la nouEnăscu'i# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 A;ută la 6indecarea rănilor, a arsurilor =i a gingiilor sângerânde# Măre=te e&icien'a medicamentelor &olosite <n tratamentul in&ec'iilor unnare# Accelerea9ă cicatri9area postEoperatorie# Men'ine scă9ut ni6elul colesterolului din sânge# Contribuie la pre6enirea unui mare număr de in&ec'ii 6irale =i bacteriene, stimulând, <n general, sistemul imunitar# *&eră protec'ie <mpotri6a agen'ilor cancerigeni# <mpiedică &ormarea nitro9aminelor @substan'e cancerigeneA# Ac'ionea9ă ca laBati6 natural# -cade inciden'a cheagurilor de sânge <n 6asele sang6ine# Ad;u6ant <n tratamentul răcelilor obi=nuite# Măre=te durata 6ie'ii, asigurând coe9iunea celulelor de proteină# Măre=te gradul de absorb'ie a &ierului anorganic# ?educe e&ectele unui mare număr de alergeni# %re6ine <mbolnă6irile de scorbut# A>e"$i#ni datorate "aren$ei a"e2tei Ditamine -corbut @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale Citrice, a&ine, mure, 9meură, legume de culoare 6erde, ro=ii, conopidă, carto&i =i ardei iu'i# S#;limente Vitamina C este una din cele mai &olosite <n <ntreaga lume, &iind disponibilă sub aproape toate &ormele posibile: comprimate obi=nuite, tablete cu reglare temporală, siropuri, pra&uri, dra;euri# Vitamina C pură este un deri6at al deBtro9ei din porumb @de=i nu con'ine nici resturi de porumb, nici deBtro9ăA# 3i&eren'a <ntre 6itamina C NnaturalăO sau; organicăO =i acidul ascorbic obi=nuit constă numai <n capacitatea &iecărui organism de a le asimila# Cel mai e&icient supliment de 6itamină C este cel care con'ine <ntregul compleB C de bio&la6onoide, hesperidină =i rutină @uneori acestea din urmă sunt denumite săruri citriceA# Capsulele =iY tabletele con'in <n mod obi=nuit până la >>> mg substan'ă acti6ă, iar pudrele până la $>>> mg <ntrEo linguri'ă de ceai# 3o9a 9ilnică este de $>> mg până la 8 g# Cea mai bogată sursă naturală de 6itamina C este &ructulH măce=ului care con'ine bio&la6onoide =i alte en9ime ce permit buna ; asimilare a 6itaminei C# ToCi"itate 3o9ele mari de 6itamina C pot determina &ormarea calculilor de acid uric =i oBalic, <nsă administrarea de magne9iu, 6itamina B: =i cantită'i su&iciente de apă băute 9ilnic pot <ndepărta acest risc# ,neori, do9e 9ilnice care depă=esc > g pot declan=a e&ecte secundare neplăcute cum ar &ii diaree urinare eBcesi6ă =i erup'ii cutanate# <n ast&el de ca9uri este su&icientă scăderea cantită'ii administrate# Vitamina C este contraindicată bolna6ilor de cancer supu=i chimioterapiei sau tratamentelor cu radia'ii @6e9i sec'iunea 5!>A# )namici ai 6itaminei C

Apa, căldura, prelucrarea termică a alimentelor, lumina, oBigenul =i &umatul @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# 3in cau9a &aptului că 6itamina C este eliminată din organism <n răstimp de douăEtrei ore de la administrare L <n &unc'ie de cantitatea de alimente eBistentă <n stomac L =i pentrucă este important să se men'ină un ni6el constant de 6itamina C, eu 6ă recomand &ormula cu reglare temporală# 3o9ele mari de 6itamină C pot determina modi&icări ale anali9elor de laborator# 3eci, dacă 6i se prescriu anali9e de sânge sau urină, a6e'i gri;ă săE in&orma'i pe medicul dumnea6oastră că lua'i 6itamina C, ast&el <ncât să nu apară apoi erori de diagnostic @acidul ascorbic maschea9ă pre9en'a sângelui <n materiile &ecaleA# ?e9ultatul anali9ei de gluco9a <n urină recomandată diabeticilor poate &i de asemenea modi&icat <n ca9ul unor do9e mari de 6itamină C# 3acă obi=nui'i să lua'i do9e de peste ($> mg 9ilnic, 6ă sugere9 să adăuga'i =i un supliment de magne9iu# Acest mineral <mpiedică &ormarea pietrelor la rinichi# MonoBidul de carbon distruge 6itamina C, deci locuitorii marilor ora=e trebuie neapărat să ia suplimente# 3acă urma'i un tratament medicamentos, atunci a6e'i ne6oie de cantită'i mărite de 6itamina C# E&icacitatea acidului ascorbic este maBimă <n pre9en'a bio&la6onoidelor, a calciului =i magne9iului# Este necesar să mări'i do9a de 6itamină C dacă obi=nui'i să lua'i aspirină, &iindcă aceasta triplea9ă 6ite9a de eliminare a acidului ascorbic# 3acă lua'i ginseng, este bine să o &ace'i cu trei ore <nainte sau după consumarea 6itaminei C sau a alimentelor ce con'in 6itamină C# *) COLIN/ Date 9enerale Este un alt membru al &amiliei B compleB =i ac'ionea9ă ca agent de emulsionare a grăsimilor# Cooperea9ă cu ino9itolul, alt membru al &amiliei B compleB, la prelucrarea lipidelor =i colesterolului# Este una din pu'inele substan'e capabile să penetre9e a=aEnumita Nbarieră sang6ină a creieruluiO c are are rolul de a prote;a ence&alul de 6aria'iile bru=te ale dietei 9ilniceR această 6itamină reu=e=te să pătrundă direct <n celulele creierului unde produce o substan'ă ce stimulea9ă memoria# "u sEa stabilit o do9ă 9ilnică necesară, dar se estimea9ă că hrana obi=nuită a unui adult con'ine <ntre $>> =i !>> mg# -e pare că poate emulsi&ia colesterolul, <mpiedicânduE să se depo9ite9e pe pere'ii arterelor ori <n 6e9ica biliară# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 Controlea9ă depunerile de colesterol# A;ută la transmiterea impulsurilor ner6oase, mai cu seamă a celor cu rol <n procesul memoriei, <n ultimii ani a &ost &olosită ca ad;u6ant <n remedierea pierderilor de memorie @<n do9e de E$ g 9ilnicA# %rin ac'iunea bene&ică asupra &icatului, contribuie la eliminare toBinelor din organism# Are e&ect calmant# Ad;u6ant <n tratamentul bolii Al9heimer# A>e"$i#ni datorate "aren$ei Ditaminei Caren'a poate pro6oca ciro9e =i a&ec'iuni degenerati6e ale &icatului, <ngro=area arterelor =i probabil boala Al9heimer @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale Fălbenu=ul de ou, creier, inimă, &icat, legume cu &run9e 6er9i, dro;die, germeni de grâu# <n cantită'i mici, colina se găse=te =i <n lecitină# S#;limente 0ase capsule de lecitină &abricate din soia con'in &iecare 588 mg de ino9itol =i colină# /ormula B compleB obi=nuită con'ine <n medie $> m colină =i ino9itol#

3o9ele 9ilnice &olosite sunt de $>>E >>> mg# ToCi"itate "u se cunosc e&ectele toBice ale colinei @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai "olinei Apa, sul&amidele, estrogenii, tehnicile de prelucrare alimentară =i alcoolul @6e9i se'iunea 5$>A# S>at#l me# +ua'i totdeauna colina <mpreună cu celelalte 6itamine B# 3acă sunte'i <n general ner6os sau a6e'i dese spasme musculare, o mărire a do9ei de colină 6E ar putea a;uta# 3acă lua'i lecitină, atunci probabil că a6e'i ne6oie de un supliment de calciu chelati9at pentru a men'ine <n echilibru cantită'ile ; de calciu =i &os&or din organism, deoarece colina pare a determina cre=terea ni6elului de &os&or# <ncerca'i un supliment de colină pentru a 6ă <mbunătă'i memoria# 3acă sunte'i un băutor con6ins, asigura'i &icatului dumnea6oastră o cantitate sporită de colină# *& VITAMINA D @CALCIFEROL1 5Vitamina Soarel#i7A Date 9enerale VIOSTEROL1 ER<OSTEROL1

-olubilă <n grăsimi# *b'inută prin ac'iunea ra9elor soarelui sau prin alimenta'ie# ?a9ele ultra6iolete determină producerea 6itaminei <n grăsimile din epidermă, aceasta &iind apoi absorbită <n organism# -uplimentele orale sunt absorbite odată cu lipidele prin pere'ii intestinali# -e măsoară <n ,nită'i )nterna'ionale @,)A, sau <n micrograme de colecalci&erol @mcgA# 3o9a 9ilnică necesară pentru adul'i este de 5>>E8>> ,), sau $E > mcg# -mogul <mpiedică producerea 6itaminei 3 prin ac'iunea ra9elor de soare# 3upă ce pielea sEa bron9at, sinteti9area 6itaminei 3 prin epidermă <ncetea9ă# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 Contribuie la utili9area optimă a calciului =i &os&orului, substan'e necesare pentru a a6ea oase =i din'i sănăto=i# <mpreună cu 6itaminele A =i C ac'ionea9ă pre6enti6 <n ca9ul răcelilor# A;ută la tratarea con;uncti6itelor# Contribuie la buna asimilare a 6itaminei A# A>e"$i#ni ;rod#2e de "aren$a Ditaminei ?ahitism, carii se6ere, osteomalacie, osteoporo9ă senilă @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale ,ntură de pe=te, sardine, heringi, somoni, ton, lapte =i produse lactate# S#;limente <n mod obi=nuit, capsulele cu 8>> ,) 6itamină ob'inută din untura de pe=te# 3o9ele 9ilnice obi=nuite sunt de 8>> până la >>> ,)# ToCi"itate 3epă=irea timp <ndelungat a do9ei 9ilnice de 5>>> ,) poate determina la adul'i e&ecte toBice# -uplimente de peste 2>> ,) 9ilnic pot cau9a la copii hiper6itamino9e 3# -imptomele de toBicitate sunt: sete neobi=nuită, ]chi um&la'i, mâncărimi, gre'uri, 6ărsături, diaree, ne6oia de a urina des, depo9ite anormale de calciu <n pere'ii 6aselor sang6ine, <n &icat, <n plămâni, <n rinichi =i <n stomac @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai Ditaminei D ,leiurile minerale =i smogul @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# +ocuitorii ora=elor, <n special cei din 9onele intens poluate, au ne6oie de suplimentarea cantită'ii de 6itamină 3# %ersoanele care lucrea9ă noaptea, călugări'ele =i to'i cei a căror piele nu se bucură de bine&acerile soarelui, din pricina 6e=mintelor purtate sau din cau9a modului de 6ia'ă, ar trebui să ia

suplimente de 6itamină 3# Cei cărora li se administrea9ă medicamente anticon6ulsi6e necesită sporirea cantită'ii de 6itamină 3# Copiilor care nu beau lapte <mbogă'it <n 6itamină 3 li se recomandă suplimente# *amenii cu pielea <nchisă la culoare care trăiesc <n climate nordice au ne6oie de do9e mărite de 6itamină 3# "u administra'i câinelui sau pisicii dumnea6oastră suplimente de 6itamină 3 &ără s&atul prealabil al 6eterinarului# Vitamina 3 ac'ionea9ă cel mai e&icient <mpreună cu 6itaminele A, C, colină, calciu =i &os&or# *% VITAMINA E @TOCOFEROLA Date 9enerale -olubilă <n grăsimi, este depo9itată <n &icat, <n 'esutul adipos, <n inimă, mu=chi, testicule, uter, sânge, <n glandele pituitară =i suprarenale# )ni'ial era măsurată <n unită'i de greutate, dar <n ultimul timp sEau adoptat unită'ile interna'ionale @,)A care eBprimă acti6itatea sa biologică# )n ca9ul acestei 6itamine, ,) este echi6alentă cu mg# Vitamina E este &ormată din opt compu=i numi'i toco&eroli L al&a, beta, gamma, delta, epsilon, 9eta, eta =i thetaLdintre care cel mai acti6 =i e&icace este al&aEtoco&erolul#i A6ând ac'iune puternic antioBidantă, pre6ine oBidarea compu=ilor gra=i, a 6itaminei A, seleniului, a doi aminoaci9i cu sul& =i a unor componen'i ai 6itaminei C# )ntensi&ică ac'iunea 6itaminei A# 3o9a 9ilnică necesa: pentru adul'i este de 2 până la > ,)# * cantitate de :>E(> la sută din do9a 9ilnică este eliminată prin &ecale# -pre deosebire de celelalte 6itamine liposolubile, toco&erolul rămâne <n organism o perioadă scurtă de timp asemănător mai degrabă 6itaminelor B =i C# Are un rol important < calitate de 6asodilatator =i anticoagulant# %rodusele care con'in 5$ mc de seleniu la &iecare 5>> ,) de 6itamină E măresc e&icien'a 6itaminei# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 Vă con&eră un aspect tineresc prin <ncetinirea procesului de <mbătrânire a celulelor, datorat oBidării# Măre=te re9isten'a organismului &urni9ând cantită'i sporite de oBigen# Conlucrând cu 6itamina A, 6ă prote;ea9ă plămânii <mpotri6a aerului poluat# %re<ntâmpină &ormarea cheagurilor de sânge =i a;ută la di9ol6area lor# Atenuea9ă starea de oboseală# <mpiedică &ormarea cicatricilor adânci atunci când este aplicată local @poate &i absorbită prin pieleA, cât =i administrată intern# Accelerea9ă 6indecarea arsurilor# Are e&ect diuretic =i hipotensi6# A;ută la pre<ntâmpinarea a6orturilor# Mic=orea9ă inciden'a cârceilor =i crampelor musculare# -cade riscul ischemiilor cardiace# A>e"$i#ni datorate "aren$ei Ditaminei -căderea numărului de globule ro=ii, degenerescentă musculară, anemie =i tulburări de reproducere @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale Fermeni de grâu, soia, ulei 6egetal, nuci, 6ar9ă de BruBelles, 6erde'uri, spanac, &ăină <mbogă'ită, grâu integral, cereale integrale =i ouă# S#;limente 3isponibile sub &ormă de capsule uleioase =i tablete solubile <n apă, cu con'inut de substan'ă acti6ă <ntre >> =i $>> ,)# /orma uscată este recomandabilă pentru persoanele care nu tolerea9ă grăsimile sau cei cu probleme seboreice# 3e asemenea, este indicată pentru persoanele de peste 8> de ani# 3o9ele 9ilnice obi=nuite se situea9ă <ntre 5>> =i 5>> ,)# ToCi"itate "u pre9intă nici un e&ect toBic @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai Ditaminei E Căldura, oBigenul, temperaturile de <nghe', tehnicile de prelucrare a hranei, &ierul, clorul, uleiurile minerale @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# 3acă 'ine'i un regim bogat <n grăsimi polinesaturate, probabil că 6e'i a6ea

ne6oie de un supliment de 6itamină E# /ierul anorganic @sub &ormă de sul&at &erosA distruge 6itamina E, ast&el că nu trebuie să le lua'i unpreună# 3acă <nghi'i'i orice medicament pe ba9ă de sul&at &eros, 6itamina E trebuie să o lua'i la un inter6al de cel pu'in opt ore <nainte sau după# Fluconatul &eros, peptonatul, citratul =i &umaratul @compu=i organici ai &leruluiA nu distrug 6itamina E# 3acă apa pe care o be'i este clorurată, atunci a6e'i ne6oie de cantită'i suplimentare de 6itamina E# Fra6idele =iY &emeile care alăptea9ă, ca =i to'i cei care urmea9ă un tratamentH medicamentos sau pe ba9ă de hormoni necesită suplimente de 6itaminaH E# /emeilor la menopau9ă le recomand do9e crescute de 6itamina EY @pre&erabil sub &ormă de amestec de toco&eroli, 8>>E 5>> ,) 9ilnicA# *- VITAMINA F @ACI0I <RAŞI NESAT!RAŢI? LINOLEIC1 LINOLENIC ŞI ARAHIDONICA Date 9enerale -olubilă <n grăsimiR este constituită din aci9i gra=i nesatura'i ob'inu'i de organism din produsele alimentare# -e măsoară <n miligrame# "u sEau stabilit do9e 9ilnice necesare, dar The "ational ?esearch Council recomandă: cel pu'in un procent din totalul caloriilor să pro6ină din aci9ii gra=i nesatura'i esen'iali# Frăsimile nesaturate a;ută la arderea celor; saturate dacă raportul <ntre ele este de doi la unu# 3ouăspre9ece linguri'e cu semin'e de &loareaEsoarelui pot &urni9a ra'ia completă de 6itamină / pentru o 9i <ntreagă# 3acă acidul linoleic este pre9ent <n cantitate su&icientă; ceilal'i doi aci9i gra=i pot &i sinteti9a'i <n organism# Consumul ridicat de; carbohidra'i determină cre=terea necesarului de 6itamină /# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 %re<ntâmpină &ormarea depunerilor de colesterol <n interiorulY arterelor# Asigură sănătatea pielii =i a părului# Asigură un oarecare gradY de protec'ie <mpotri6a e&ectelor negati6e ale ra9elor I# Contribuie lai de96oltarea =i la bunăstarea generală a organismului prin in&luen'area acti6ită'ii glandulare =i capacitatea de disponibili9are a calciului cătreY celule# Combate a&ec'iunile cardiace# A;ută la scăderea greută'ii corporaleY prin arderea grăsimilor saturate# A>e"$i#ni ;roDo"ate de "aren$a Ditaminei Ec9eme =i acnee @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale ,leiuri 6egetale L din germeni de grâu, semin'e de in, =o&ran, soii =i alune, semin'e de &loareaEsoarelui, nuci, migdale, a6ocado# S#;limente 3isponibile <n capsule cu >>E $> mg substan'ă acti6ă# ToCi"itate "u se cunosc e&ecte toBice, dar eBcesul poate determina cre=terea <n greutate @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai Ditaminei F Frăsimile saturate, căldura =i oBigenul# S>at#l me# %entru o mai bună absorb'ie a 6itaminei /, lua'iEo la orele de masă <mpreună cu 6itamina E# 3acă sunte'i un mare consumator de carbona'i, atunci a6e'i ne6oie de cantită'i sporite de 6itamină /# %ersoanele predispuse la depuneri de colesterol trebuie să ia do9e corespun9ătoare de 6itamină /# Ma;oritatea sortimentelor de nuci sunt surse bogate de aci9i gra=i nesatura'i# E6ita'i regimurile alimentare bogate <n grăsimi saturate#

.( ACID!L FOLIC @FOLACIN1 FOLATEA Date 9enerale -olubil <n apăR un alt membru al &amiliei B compleB, cunoscut =i sub numele de Bc sau 6itamină M# -e măsoară <n micrograme @mcgA# /actor esen'ial <n &ormarea globulelor ro=ii# Contribuie la metaboli9area proteinelor# 3o9a 9ilnică necesară pentru adul'i este de 2>E5>> mcg, dublu pentru &emeile gra6ide, iar pentru mamele care alăptea9ă L 52> mcg <n primele =ase luni =i 5:> mcg <n următoarele =ase# Are rol important <n producerea aci9ilor nucleici @A3" =i A?"A# Esen'ial pentru di6i9iunea celulară# "ecesar <n procesul de utili9are a 9aharurilor =i aminoaci9ilor# %rin păstrarea timp <ndelungat neprote;at, la temperatura camerei, poate &i distrus# Ce ;oate >a"e a"id#l >olie ;entr# d#mneaDoa2tr64 Măre=te lacta'ia# *&eră protec'ie <mpotri6a para9i'ilor intestinali =i a toBinelor alimentare# Con&eră pielii un aspect sănătos# Are e&ect analge9ic# /olosit <mpreună cu acidul pantotenic =i cu acidul %araEaminoben9oic poate <ntâr9ia <ncărun'irea părului# %re<ntâmplină de&icien'ele de na=tere# Măre=te apetitul# Ac'ionea9ă pre6enti6 <mpotri6a anemiei# A>e"$i#ni datorate "aren$ei Anemie nutri'ională macrocitică @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale +egume cu &run9e de culoare 6erde <nchis, morco6i, dro;die, &icatK gălbenu= de ou, pepene galben, caise, do6leac, a6ocado, &asole 6erde; &ăină de secară integrală =i neagră# S#;limente 3isponibile sub &ormă de dra;euri de 8>> mcg substan'ă ac ti 6ă K /ormula B compleB con'ine uneori aceea=i do9ă, dar <n ma;oritatea ca9urilor cantitatea de acid &olie se limitea9ă la >> mcg @6eri&ica'i da &iecare dată compo9i'ia pe etichetăA# 3o9ele 9ilnice prescrise <n mod obi=nuit sunt de 8>> mcg până la $ mg# ToCi"itate "u se cunosc e&ecte toBice ale acidului &olie, de=i sEau <nregistrai câte6a ca9uri de reac'ii alergice ale pielii @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai a"id#l#i >olie Apa, sul&amidele, lumina soarelui, estrogenii, tehnicile de prelucrară alimentară @<n special &ierbereaA, căldura @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# 3acă sunte'i un mare băutor de alcool, 6ă s&ătuiesc să spori'i cantitatea de acid &olie# Vitamina C <n do9e masi6e intensi&ică eliminarea acidului &olie din organism, deci orice persoană care <nghite mai mult da 5 g de 6itamina C 9ilnic are ne6oie de mărirea do9ei de acid &olie# 3aca urma'i un tratament pe ba9ă de 3ilantin, estrogeni, sul&onamidel &enobarbital sau aspirină, este recomandabil să lua'i suplimente de acii &olie# Am obser6at că multe persoane care pentru o scurtă perioadă timp au luat cantită'i de acid &olie cuprinse <ntre =i $ mg 9ilnic <nregistrat estomparea anumitor tipuri de decolorare a pielii# 3acă a6e probleme de acest gen, merită să cere'i s&atul unui medic nutri'ioni 3acă 6ă <mbolnă6i'i, sau dacă su&eri'i de o a&ec'iune cronică, asigura'iEo do9ă crescută de acid &olieR când acesta din urmă este <n de&icit, anticorpii dumnea6oastră sunt <ntrEo situa'ie asemănătoare# 3o9e m de acid &olie pot determina con6ulsii la epilepticii cărora li se adminis &enitoină# .' INO0ITOL Date 9enerale

-olubil <n apă, este un alt membru al grupului B compleB =i un &actor lipotropic# -e măsoară <n miligrame# %rin combinare cu colina &ormea9ă lecitina# Metaboli9ea9ă grăsimile =i colesterolul# "u sEau stabilit do9e 9ilnice necesare, dar cantitatea medie pentru un adult este de aproBimati6 g# Ca =i colina, are un rol important <n hrănirea celulelor cerebrale# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 Contribuie la scăderea ni6elului de colesterol din organism# A;ută la men'inerea stării de sănătate a părului <mpiedicând căderea acestuia# Ac'ionea9ă pre6enti6 <mpotri6a ec9emelor# Contribuie la redistribuirea grăsimilor <n organism# Are e&ect calmant# A>e"$i#ni ;roDo"ate de "aren$a inoBitol#l#i Ec9eme @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale /icat, dro;die de bere, &asole uscată, creier =i inimă de 6ită, pepene galben, grape&ruit, sta&ide, germeni de grâu, melasă nera&inată, alune, 6ar9ă# S#;limente Ca =i <n ca9ul colinei, =ase capsule de lecitina pe ba9ă de soia con'in câte aproBimati6 588 mg ino9itol =i colină# 3isponibil sub &orma pra&urilor de lecitina care pot &i amestecate <n lichide# Ma;oritatea &ormulelor de B compleB con'in aproBimati6 >> mg colină =i ino9itol# 3o9ele 9ilnice obi=nuite se situea9ă <ntre 5$> =i $>> mg# ToCi"itate "u sEau <nregistrat e&ecte toBice @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai inoBitol#l#i Apa, sul&amidele, estrogenii, tehnicile de prelucrare alimentară, alcoolul =i ca&eaua @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# +ua'i ino9itolul <mpreună cu colina =i celelalte 6itamine B# 3acă sunte'i un mare amator de ca&ea, probabil că a6e'i ne6oie de suplimente e ^o9itol# 3acă lua'i lecitina, 6ă recomand un supliment de calciu chelatini9at pentru a men'ine echilibrată balan'a <ntre calciu =i &os&or, <ntrucât se pare că atât colina cât =i ino9itolul spore=te ni6elul &os&orului din organism# ,n bun mi;loc de a optimi9a e&icacitatea 6itaminei E este acela de a 6ă asigura cantită'ile necesare de ino9itol =i colină# .+ VITAMINA K @MENADION/A Date 9enerale -olubilă <n grăsimi# <n mod obi=nuit, se măsoară <n micrograme @mcgA# EBistă de &apt trei 6itamine DR dintre acestea, Dl =i D5 pot &i produse de &lora naturală a intestinelor, iar D7 se ob'ine pe cale sintetică# 3o9a necesară pentru adul'i se situea9ă <ntre :$ =i 2> mcg# <ndepline=te un rol esen'ial <n &ormarea protrombinei L o substan'ă coagulantă a sângelui# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 Ac'ionea9ă pre6enti6 <mpotri6a sângerărilor =i hemoragiilor interne# A;ută la mic=orarea debitului menstrual# Contribuie la coagularea rapidă a sângelui# A>e"$i#ni determinate de "aren$a Ditaminei -teatoree @boală intestinală a copiilor cau9ată de a6itamino9ăA, diaree, colite @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale +egume cu &run9e de culoare 6erde, iaurt, lucerna, gălbenu= de ou, ulei de =o&ran, ulei de soia, untură de pe=te, 6arec @6arietate de alge brune marine, a96ârlite de 6aluri pe 'ărmA# S#;limente 3isponibilă <n tablete cu >> mcg substan'ă acti6ă, @de=i abunden'a 6itaminei D <n natură &ace <ndeob=te inutilă administrarea de suplimenteA# "u este inclusă

<n mod obi=nuit <n &ormulele de multi6itamine# ToCi"itate "u se recomandă depă=irea do9ei de $>> mcg de 6itamină D sintetică @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai Ditaminei K ?adia'iile =i ra9ele I, congelarea alimentelor, aspirina, poluR aerului, uleiurile minerale @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# 3iareea eBcesi6ă poate &i un semn de lipsă a 6itaminei D, dar <naint .iblia /itaminelor $$ de a 6ă suplimenta ra'ia, consulta'i un medic# +egumele cu &run9e 6er9i sunt cel mai bun remediu <mpotri6a caren'ei de 6itamină D# 3acă 6ă curge sânge din nas, <ncerca'i să mări'i cantitatea de 6itamină D pro6enită din surse naturale# 3acă lua'i medicamente anticoagulante, trebuie să =ti'i că 6itamina D @inclusi6 cea din sursele naturaleA poate anula e&ectul acestor medicamente# 3acă 6i se administrea9ă un tratament ba9at pe un spectru larg de antibiotice, risca'i o se6eră caren'ă de 6itamină D# <ncerca'i să consuma'i mai multe alimente bogate <n această 6itamină =i e6entual solicita'i s&atul unui nutri'ionist pentru suplimente# .* NICOTINAMID/ @ACID NICOTINIC1 NIACIN/1 NIACINAMID/1 "#no2"#t6 =i 2#b n#mele de Ditamin6 PP G n tr A Date 9enerale -olubilă <n apăR un alt membru al &amiliei 6itaminelor B, cunoscut =i sub numele de 6itamină B7# -e măsoară de obicei <n miligrame# Cu a;utorul unui aminoacid numit tripto&an, organismul omenesc <=i poate &abrica singur propria sa nicotinamidă# ,n organism de&icient <n 6itaminele Bl, B5 =i B: nu 6a &i capabil săE=i sinteti9e9e nicotinamidă din tripto&an# Caren'a de nicotinamidă poate determina modi&icări negati6e ale personalită'ii# 3o9a 9ilnică necesară pentru adul'i este de 7E ! mg, iar pentru mamele care alăptea9ă L 5> mg# Este o 6itamină esen'ială <n sinte9a hormonilor seBuali @estrogeni, progesteron, testosteronA, a corti9onului, tiroBinei =i insulinei# "ecesară pentru buna &unc'ionarea a creierului =i a sistemului ner6os# "icotinamidă este &orma cea mai u9uală de pre9entare a acestei 6itamine deoarece e&ectele secundare de <nro=ire =i mâncărime a pielii sunt mult diminuate &a'ă de cele produse de acidul nicotinic @oricum, <nro=irea pielii dispare după aproBimati6 două9eci de minuteR <n ast&el de ca9uri este indicat să be'i un pahar cu apăA# Este una din pu'inele 6itamine relati6 stabile <n procesul de prelucrare a hranei, păstrânduE=i calită'ile chiar =i <n alimentele gătite# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 Atenuea9ă tulburările gastrointestinale men'inând starea de sănătate a sistemului digesti6# Con&eră pielii un aspect sănătos# A;ută la pre6enirea =i u=urarea migrenelor# )ntensi&ică circula'ia sang6ină =i reduce tensiunea -erială# Atenuea9ă unele accese de diaree# ?educe simptomele de 6ertigo cau9ate de sindromul Meniere# Are proprietă'i energi9ante prin &aptul că permite mai buna utili9are a hranei# A;ută la eliminarea ulcera'iilor =i atenuea9ă respira'ia rău mirositoare# ?educe ni6elul de colesterol =i trigliceride# A>e"$i#ni ;roDo"ate de "aren$6 %elagră, dermatite se6ere @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale /icat, carne slabă, produse din grâu integral, dro;die de bere, rinichi, germeni de grâu, pe=te, ouă, alune pră;ite, carne albă de pasăre, a6ocado, curmale, smochine =i prune# S#;limente

3isponibilă atât sub &ormă de acid nicotinic cât =i de nicotinamidă# -ingura di&eren'ă este aceea că acidul nicotinic poate cau9a eritem, iar nicotinamidă nu# 3acă pre&era'i prima 6ariantă, pute'i reduce e&ectele secundare <nghi'ind pastila după masă sau luând o cantitate echi6alentă de ino9itol# -e comerciali9ea9ă sub &ormă de comprimate =i pulberi cu $>E >>> mg substan'ă acti6ă# 3o9e de $>E >> mg sunt <n mod obi=nuit incluse <n &ormulele de B compleB =i preparatele de multi6itamine# ToCi"itate "etoBic, cu eBcep'ia e&ectelor secundare produse de do9ele ce depă=esc >> mg# %ersoanele cu sensibilitate pronun'ată pot acu9a sen9a'ii de arsură =i mâncărimi ale pielii# "u administra'i nicotinamidă animalelor, mai cu seamă câinilorR le poate cau9a mari neplăceri prin eritem =i transpira'ie abundentă @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai ni"otinamidei Apa, sul&amidele, alcoolul, somni&erele, estrogenii @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# 3acă lua'i antibiotice =i dintrEodată congestionarea pielii determinată de acidul nicotinic de6ine mai se6eră, nu 6ă alarma'i# Este un &apt normal# Vă 6e'i sim'i probabil mai con&ortabil dacă 6e'i schimba această 6itamină sub &ormă de acid nicotinic cu nicotinamidă# 3acă a6e'i probleme cu colesterolul, un adaus de nicotinamidă 6Ear putea &i de &olos# %ielea cu sensibilitate neobi=nuită la ra9ele soarelui este adesea un bun indicator pentru lipsa nicotinamidei# ATE"1)E: ,n articol recent apărut <n re6ista Po2t <rad#ate IVledi"ine a rele6at &aptul că do9ele mari de nicotinamidă pot altera capacitatea organismului de a consuma glucide, determinând dereglări ale ni6elului gluco9ei la poten'ialii diabetici =i declan=ând ast&el <ntreaga gamă de mani&estări ale bolii# 3e asemenea, cantită'ile sporite de nicotinamidă pot inter6eni <n mecanismele de control al acidului uric, cau9ând accese de gută la persoanele predispuse la această a&ec'iune# "*TA: Cercetări recente au demonstrat că e ne6oie de do9e mult reduse de nicotinamidă pentru a determina scăderea ni6elului de colesterol @&ără neplăcutele e&ecte secundareA dacă aceasta este luată <n combina'ie cu cromul# Ac'iunea sinergetică a celor doi nutrien'i se pare că este puternică, doarece compleBul de6ine e&icient la un con'inut de numai 5>> mcg de crom =i 5 mg de nicotinamidă# .. VITAMINA P @R!TIN/1 COMPLEJ C1 BIOFLAVONOEIDE CITRICE1 HESPERIDIN/A Date 9enerale -olubilă <n apăR este compusă din citrulină, rutină =i hesperidină, alături de &la6one =i &la6onali# -e măsoară <n miligrame# Este necesară pentru absorb'ia corespun9ătoare =i utili9area 6itaminei C# /la6onoidele sunt substan'e care determină culoarea galbenă sau portocalie a citricelor# -e mai nume=te =i &actor de permeabilitate capilară @ N%O pro6ine de la NpermeabilitateOA# ?olul de ba9ă al bio&la6onoidelor este acela de a mări re9isten'a 6aselor capilare, a regla absorb'ia la acel ni6el# Contribuie alături de 6itamina C la men'inerea stării de sănătate a 'esutului con;uncti6# "u sEau stabilit do9e 9ilnice necesare, dar ma;oritatea nutri'ioni=tilor sunt de acord că pentru &iecare $>> mg de 6itamină C sunt necesare minimum >> mg bio&la6onoide# Ac'ionea9ă sinergetic cu 6itamina C# Ce ;oate >a"e ;entr# d#mneaDoa2tr64 <mpiedică distrugerea prin oBidare a 6itaminei C# <ntăre=te 6asele capilare# Măre=te re9isten'a la in&ec'ii# Ac'ionea9ă pre6enti6 =i a;ută la 6indecarea gingiilor sângerânde# )ntensi&ică e&icacitatea 6itaminei C# Ad;u6ant <n

tratamentul edemelor =i ame'elilor datorate a&ec'iunilor urechii interne# A>e"$i#ni datorate "aren$ei /ragilitate capilară @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale %artea albă a co;ii =i mie9ul citricelor @lămâi, portocale, 9ra;e>r#itA1l caise, hri=că, mure, cire=e, măce=e# S#;limente 3isponibilă atât ca atare cât =i <n compleBul C# <n ma;oritateaH &ormulelor propor'ia este de $>> mg bio&la6onoide la $> mg rutină =i ) hesperidină @dacă raportul <ntre rutină =i hesperidină nu este egal, atunci ) rutina trebuie să &ie de două ori mai multăA# -uplimentele de 6itamină Ci sunt mai e&iciente <n pre9en'a bio&la6onoidelor# 3o9ele obi=nuite de rutină =i hesperidină sunt de >> mg luate de trei ori pe 9i# ToCi"itate "u se cunosc e&ecte toBice ale 6itaminei % @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai Ditaminei P Apa, temperatura de prelucrare a alimentelor, lumina, căldura,H oBigenul, &umatul @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# Bu&eurile cau9ate de menopau9ă pot &i atenuate de un supliment deL bio&la6onoide <nso'it de 6itamina 3# 3acă 6ă sângerea9ă des gingiileH când 6ă spăla'i pe din'i, asigura'iE6ă că nu a6e'i un de&icit de rutină =i hesperidină# %ersoanele a căror piele se <n6ine'e=te u=or <n urma unorH lo6ituri <=i pot ameliora acest nea;uns adăugând, la un supliment deL 6itamină C, bio&la6onoide, rutină =i hesperidină# ., PANTOTENAT DE CALCI! @ACID PANTOTENI"L PANTENOL1 VITAMINA B,A Date 9enerale -olubil <n apăR un alt membru a &amiliei B compleB# A;ută <n ;ro"e2#l de &ormare a celulelor, men'ine rata normală de cre=tere =i contribuie la de96oltarea sistemului ner6os central# 3e'ine un rol 6ital <n &unc'ionareai normală a glandelor suprarenale# Esen'ial pentru con6ersia energetică a lipidelor =i glucidelor# Este necesar pentru sinte9a anticorpilor =i <n utili9area colinei =i a acidului paraEaminoben9oic# 3o9a 9ilnică necesara este de > mg @pentru adul'iA# %oate &i sinteti9at intern de către >lora intestinală# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 A;ută la 6indecarea rănilor# %re6ine in&ec'iile prin mărirea capacită'ii de &ormare a anticorpilor# Ad;u6ant <n tratamentul =ocurilor postoperatorii, pre<ntâmpină oboseala# ?educe e&ectele toBice =i reac'iile ad6erse cau9ate de un număr mare de antibiotice# A>e"$i#ni ;roDo"ate de "aren$6 Cipoglicemie, ulcer duodenal, tulburări sang6ine =i dermatologice @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale Carne, cereale integrale, germeni de grâu, tărâ'e, rinichi, &icat, inimă, legume de culoare 6erde, dro;die de bere, nuci, carne de pui, melasă neprelucrată# S#;limente -unt <ndeob=te incluse <n &ormulele B compleB, <ntrEo 6arietate de concentra'ii cuprinse <ntre > =i >> mg# 3o9ele 9ilnice obi=nuite sunt de > până la 7>> mg# ToCi"itate

"u se cunosc e&ecte toBice ale pantotenatului de calciu @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai ;antotenat#l#i de "al"i# Căldura, tehnicile de prelucrare alimentară, conser6area, co&eina, sul&amidele, somni&erele, estrogenii, alcoolul @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# 3acă a6e'i adesea &urnicături <n mâini =i picioare, pute'i <ncerca să mări'i do9a de acid pantotenic alături de celelalte 6itamine din grupul B compleB# %antotenatul de calciu sEa do6edit a &i un bun remediu <mpotri6a situa'iilor de stres# <n unele ca9uri, do9e 9ilnice de >>> mg au &ost su&iciente pentru a reduce durerile cau9ate de artrită# 3acă su&eri'i de alergii, <ncerca'i să lua'i câte g de pantotenat de calciu =i 6itamină C după mesele de diminea'ă =i seară# .) ACID PARAEAMINOBEN0OIC @APABA Date 9enerale -olubil <n apăR unul din cei mai noi membri ai &amiliei B compleB# Te măsoară <n miligrame# %oate &i sinteti9at de către organismul uman# "u sEau stabilit do9e necesare# Contribuie la &ormarea acidului &olieR este un &actor important <n utili9area proteinelor# Are deosebite calită'i de ) protec'ie <mpotri6a ra9elor solare# Contribuie la asimilarea, =i de"il utili9area e&icientă a acidului pantotenic# <n eBperimentele e&ectuate pe animale sEa do6edit că poate conlucra alături de pantotenatul de calciu ) pentru a readuce părul <ncărun'it la culoarea lui naturală# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 -ub &ormă de ali&ie, poate prote;a <mpotri6a arsurilor solare# ?educe ; su&erin'ele cau9ate de arsuri# Men'ine pielea sănătoasă =i cati&elată# Ac'ionea9ă pre6enti6 <mpotri6a &ormării ridurilor# A;ută la men'inerea ) culorii naturale a părului dumnea6oastră# A>e"$i#ni ;roDo"ate de "aren$6 Ec9eme @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale /icat, dro;die de bere, rinichi, cereale integrale, ore9, tărâ'e, germeni K de grâu =i melasă# S#;limente 3o9e cuprinse <ntre 7> =i >> mg sunt <n mod obi=nuit incluse <n L &ormulele B compleB sau multi6itamine# Acidul paraEaminoben9oic e2tei disponibil =i ca atare, atât <n comprimate clasice cât =i <n 6arianta "#i reglare temporală# 3o9ele prescrise <n mod obi=nuit se situea9ă <ntre 7> =i >> mg luate de trei ori pe 9i# ToCi"itate "u se cunosc e&ecte toBice ale A%AB, dar tratamentul prelungit "#i do9e mari nu este recomandabil# -imptomele care indică un eBces deL acid paraE aminoben9oic sunt grea'a =i 6ărsăturile @6e9i sec'iunea 5!>A# I Inami"i ai APAB Apa, sul&amidele, tehnicile de prelucrare alimentară, alcoolul; estrogenii @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# ,nii oameni sus'in că acidul &olie <n combina'ie A%AB poate readuceH părul <ncărun'it la culoarea lui naturală# EBperimentele pe animale a#L do6edit că acest lucru este posibil, deci merită să <ncerca'i L ca ci alternati6ă la 6opsirea chimică a părului# gram A%AB timp de o săptămână @pre&erabil comprimate cu reglareH temporalăA este regimul indicat <n acest scop# 3acă sunte'i predispus la arsuri solare, &olosi'i un unguent protector pe ba9ă de acid paraEaminoben9oic# Mul'i actori celebri de la Colly_ood utili9ea9ă A%AB pentru a pre6eni &ormarea ridurilor# 3esigur că minuni nu &ace nici acest produs, dar pentru unele tenuri sE

a do6edit a &i e&icient# 3acă 6i se administrea9ă penicilină sau sul&amide, atunci a6e'i ne6oie de mărirea cantită'ii de acid paraEaminoben9oic @din alimenta'ie sau cu a;utorul suplimentelorA# .& VITAMINA T Este o 6itamină &oarte pu'in cunoscutăR contribuie la coagularea sângelui =i &ormarea cheagurilor# 3atorită acestor atribute, are un rol important <n pre6enirea anumitor &orme de anemie =i hemo&ilie# "u sEau stabilit do9e necesare =i nu eBistă suplimente pe pia'ă# -e găse=te <n semin'ele de susan =i <n gălbenu=ul de ou# "u se cunosc e&ecte toBice ale 6itaminei T# .% VITAMINA ! Este chiar mai pu'in cunoscută decât 6itamina T# -e pare că de'ine un rol important <n 6indecarea ulcerului, <nsă opiniile speciali=tilor di&eră <n această pri6in'ă# -e găse=te <n 6ar9a crudă =i nu se cunosc e&ecte toBice# .- NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L III4 Lo"#ie2" 8n Lo2 An9ele2 =i am tot a#Bit Dorbind#E2e de2;re ;ol#area aer#l#i =i de2;re antioCidan$i 8mi ;#te$i 2;#ne "e 2#nt antioCidan$ii =i da"6 8ntrEadeD6r am neDoie de ei4 Cu siguran'ă a6e'i ne6oie de ei# %ermite'iEmi să <ncep prin a 6ă spune că, dacă locui'i <n oricare din ora=ele mari ale lumii, respira'i un aer poluat# <n &iecare an, două sute de milioane de tone de agen'i poluan'i poten'ial 6ătămători sunt eliberate <n atmos&eră =i ori de câte ori inspira'i, plămânii dumnea6oastră sunt supu=i unui atac de substan'e poluante din cele mai di6erse =i nu eBistă nici o parte a organismului dumnea6oastră care să &ie imun# AntioBidan'ii L clasă de elemente nutriti6e din care &ac %arte betaEcarotenul, 6itaminele C, E =i seleniul L au rolul de a <mpiedica ]Bidarea altor compu=i# Cu alte cu6inte, radicalii liberi @produ=i de oBidare, care 6ătămea9ă celulele organismuluiA &orma'i atunci când inhalăm o substan'ă poluantă sunt neutrali9a'i de către antioBidan'i# BetaE"aroten#l prote;ea9ă mucoasele gurii, nasului, gâtului =i plămânilo& U 3e asemenea, <mpiedică oBidarea 6itaminei C# Vita>*7na C pre<ntâmpină in&ec'iile bacteriene =i reduce e&ectele poten'ialiiT O alergeni, <mpiedicând totodată oBidarea 6itaminelor A, E =i a unor cor\`ponente ale compleBului B# MLtaLioina E prote;ea9ă 6itaminele B =i C <mpotri6a oBidării# Are capacitate\\ de a se uni cu oCi9en#l1 <mpiedicând ast&el trans&ormarea lui <n peroBi9i toBici pentru organism# Asupra plămânilor eBercită o ac'iune Z antipoluantE 3e asemenea, sE a do6edit a &i un important &actor de protec'ie <mpotri6a cardiopatiilor ischemice# Sedi#l pre<ntâmplină caren'ele de 6itamina E =i in6ers, =i trebuie luate <mpKOeunăE TOa stabilit că ni6elurile de seleniu =i 6itamină E din sânge sunt <n strânsă legătură cu gradul de mortalitate cau9ată de cancere =i cardiopTii ischemiceR rela'ia e in6ers propor'ională L cu cât ni6elul celor doua substan'e cre=te, cu atât scade rata de mortalitate# ;L"n(9enol#l L un nou =i puternic antioBidant L sEa do6edit a &i un distrugâtor de radicali liberi mai e&icient chiar decât 6itaminele E =i C Este răspun9ător mai cu seamă de eliminarea acelor radicali liberi susceptibili de a cau9a, printre altele, boli de inimă, cancer, artrită =i <mbătrâniră prematură# Tm a#Bit "6 #n re9im bo9at 8n bro""oli1 DarB6 de Br#Celle2 =i mor"oD

red#"e ri2"#l de "an"er1 dar e# ;#r =i 2im;l# n# ;ot 2#>eri a"e2te le9''''')E ^e Ditamine 8mi indi"a$i ;entr# a le 8nlo"#i4 %ute'i lua comprimate ce con'in concentrate de cruci&ere @6ar9ă, broccoli, 6ar9ă de BruBelles, conopidăA =i legume bogate <n betaEcaroten @spanac =i morco6iA# Vă s&ătuiesc să lua'i aceste suplimente 9ilnic# /iind ) &abricate din legume coapte, bine spălate, deshidratate prin metode ) nonEtermic e 0i <mbogă'ite <n 6itamine A, C, E, betaEcaroten =i seleniu, concentratele au o 6aloare nutri'ională optimă# 8mi ;#te$i 2;#ne 8n "e >el aL#t6 "olina 8n tratament#l bolii AlB3eimer4 Boala Al9heimer L o pierdere lentă a &acultă'ilor mintale L pare a &i cau9ata de de&icitul unui neurotransmi'ător numit acetilcolină <n re9er6ele sistemului ner6os central @=i nu, a=a cum se credea până acum, de un 6irus sau de aluminiuA# ?ecent sEa descoperit că pacien'ii atin=i de sindromul Al9heimer nu <nregistrea9ă doar un de&icit de acetilcolină, ci =i o caren'ă a en9imei ce catali9ea9ă procesul de sinte9ă a acestui neurotransmi'ător, =i anume colinE acetiltrans&era9a# -e pare că mărirea cantită'ii de colină ingerată poate pre6eni distrugerea acetilcolinei eBistente <n organismR <n acest scop, recomandabilă este o nouă =i deosebit de puternică &ormă a colinei, &os&atidilEcolena# "u se cunoa=te <ncă un tratament speci&ic pentru această boală, dar sEa descoperit &aptul că anumite medicamente pot <nrăută'i starea pacien'ilor L de eBemplu hipnoticele @&lura9epam, 3almaneA, cardioE6ascularele =i preparatele recomandate <mpotri6a crampelor intestinale# Ce >el de Ditamin6 e2te betaE"aroten#l4 Şi de "e n# 2Ea# 2tabilit doBe Bilni"e ne"e2are ;entr# el4 Voi răspunde mai <ntâi la a doua parte a <ntrebării# Moti6ul este acela că betaE carotenul nu e propriuE9is o 6itaminăR abia după ce a;unge <n organismul uman se trans&ormă <ntrEo 6itamină# BetaEcarotenul se găse=te <n &ructele =i legumele de culoare galbenăEportocalie @morco6i, do6leac, batate, pepeni galbeniA =i are un rol deosebit de important <n pre6enirea bolilor de inimă precum =i a unor &orme de cancer# "i6elul de betaEcaroten din organism scade odată cu 6ârsta, &iind mult diminuat =i de regimurile alimentare, de &umat sau alcoolism# CA%)T*+,+ %AT?, M)"E?A+E+E E-E"1)A+E %E"T?, *?FA")-M,+ 3,M"EAV*A-T?. ,( CALCI!L Date 9enerale Este mineralul pre9ent <n cantitatea cea mai mare <n corpul omenesc# Contribuie alături de &os&or la men'inerea sănătă'ii oaselor =i din'ilor, <mpreună cu magne9iul este responsabil de sănătatea sistemului cardio6ascular# Aproape <ntreaga cantitate de calciu din corp @un MilogramH L un Milogram =i ;umătateA este concentrată <n oase =i din'i# ,n procentH de două9eci la sută din <ntreaga cantitate de calciu din oase este reabsorbită; =i <nlocuită <n &iecare an @celulele osoase noi se &ormea9ă pe măsură "ei 'esutul osos 6echi este distrusA# ?aportul <ntre cantită'ile de calciu =iN &os&or eBistente <n organism trebuie să &ie de doi la unu @două păr'i "al"i#l pentru o parte &os&orA# Calciul nu poate &i absorbit decât <n pre9en'a unei cantită'i su&iciente de 6itamină 3# %entru adul'i, do9a 9ilnică necesară W este de 2>> până la 5>> mg calciu# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 Men'ine o bună stare de sănătate a oaselor =i din'ilor# Asigură bătăile ; regulate ale inimii# A;ută <n tratamentul insomniilor# Contribuie laY metaboli9area &ierului#

3e'ine un rol important <n transmiterea impulsurilor ner6oase, &iind un tonic al sistemului ner6os# A>e"$i#ni ;roDo"ate de "aren$a "al"i#l#i ?ahitism, osteomalacie, osteoporo9ă @cunoscute =i sub numele deL Nboli ale oaselor &ragileO, 6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale +apte =i produse lactate, brân9eturi, soia, sardine, somon, alune,H nuci, semin'e de &loareaEsoarelui, &asole uscată, conopidă, broccoli# S#;limente <n mod obi=nuit, disponibil sub &orma de tablete de 5$> L $>> mg# ; /ăina de oase, altădată unul din cele mai u9uale suplimente de calciu, nu se mai recomandă a &i administrată din cau9a poten'ialului con'inut de plumb# <nsă gluconatul de calciu @sursă 6egetalăA =i lactatul de calciu @un deri6at al 9aharurilor din lapteA sunt complet necontaminate de plumb =i se absorb u=or <n organism# Cea mai indicată &ormă de pre9entare al suplimentelor sunt tabletele de calciu chelati9at# Multe sorturi dea multi6itamine =i preparate minerale includ <n compo9i'ia lor =i calciu#H Cantitatea de calciu din organism trebuie să &ie dublă &a'ă de cea de magne9iu# 3olomita este un produs natural care con'ine calciu =iY magne9iuR nu necesită 6itamină 3 pentru a &i asimilată# Cinci tablete de dolomita echi6alea9ă cu ($> mg calciu# 3in păcate <nsă, ca =i <n ca9 &ainei de oase, dolomita are un con'inut ridicat de plumb L &apt ce &ace de nerecomandat pentru u9ul &armaceutic# ToCi"itate 3o9e 9ilnice care depă=esc 5>>> mg pot conduce la hipercalcemii @6e9i sec'iunea 5!>A# 3e asemenea, cantită'i mari de calciu pot determina constipa'ii =i riscuri crescute de in&ec'ii urinare# Inami"i ai "al"i#l#i Cantită'i crescute de grăsimi, acidul oBalic @din ciocolată, spanac, pătrun;el, s&eclă =i re6entA =i acidul &itic @din cerealeA pot <mpiedica absorb'ia calciului <n organism# S>at#l me# 3acă su&eri'i de dureri dorsale, un supliment de calciu chelati9at sau de citrat de calciu 6ă poate &i de a;utor# 3urerile menstruale pot &i ameliorate prin mărirea do9ei de calciu# 3acă 6ă plac copanele de pui sau de curcan, nu 6ă s&ii'i să le ron'ăi'iR cartilagiile de la picioarele păsărilor au un con'inut ridicat de calciu# 3acă lua'i 9ilnic do9e de $>> mg calciu =i sunte'i predispus la in&ec'ii urinare, 6ă s&ătuiesc să <nso'i'i aceste suplimente cu suc de a&ineR sucul are proprietatea de a &orma un <n6eli= <n ;urul bacteriilor, <mpiedicânduEle să se &iBe9e pe traiectul urinar# Adolescen'ii care su&eră de a=aEnumitele Ndureri de cre=tereO pot găsi alinare <n mărirea cantită'ii de calciu# Cipoglicemicilor li se recomandă sporirea do9ei de calciu @cel mai bine sub &ormă de citrat, >>>E $>> mg 9ilnicA# 3acă obi=nui'i să be'i multe băuturi răcoritoare, nealcooli9ate, risca'i L din cau9a con'inutului lor ridicat <n &os&orLconsumarea rapidă a calciului din organism, a6ând drept re9ultat o poten'ială osteoporo9ă# E&icacitatea calciului este mărită de pre9en'a 6itaminelor A, C, 3, a &ierului, magne9iului =i &os&orului @<nsă cantită'i mari de &os&or pot determina, a=a cum am mai men'ionat, consumarea re9er6ei de calciuA# -tudii recente au demonstrat că administrarea 9ilnică a unei combina'ie de calciu, magne9iu, 6itamina 3 =i bor @aligoelement, <n cantitate doar de 7 mgA poate pre6eni osteoporo9a# ,' CLOR!L Date 9enerale

Echilibrea9ă balan'a acidoEba9ică a sângelui# E&icient sub <n combina'ie cu sodiul =i potasiul# A;ută la eliminarea re9iduurilor organice, contribuind la buna &unc'ionare a &icatului# "u sEau stabilit do9e 9ilnice necesare, dar dacă meniul dumnea6oastră con'ine o cantitate medie de sare, atunci nu a6e'i ne6oie de suplimente# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 A;ută la digestie# Contribuie la men'inerea suple'ii trupului# A>e"$i#ni datorate "aren$ei %ierderea părului =i a din'ilor# S#r2e nat#rale -are de bucătărie, 6arec, măsline# S#;limente Ma;oritatea preparatelor multiminerale includ <n compo9i'ia lor =i clor# ToCi"itate 3o9e de peste $ g pot cau9a e&ecte secundare neplăcute @DeBi sec'iunea 5!>A# S>at#l me# 3acă apa potabilă pe care o be'i con'ine clor, atunci cantitatea de 6itamină E din corpul dumnea6oastră scade @clorul distruge 6itamina EARW 3eci, dacă 6ă a&la'i <ntrEo asemenea situa'ie, este indicat să consuma'i: mai mult iaurt L un mod natural de a <nlocui &lora intestinală distrusă deO clorul din apă# ,+ COBALT!L Date 9enerale )ntră <n componen'a 6itaminei B 5# ,nitatea de măsură: micrograme @mcgA# Esen'ial <n &ormarea globulelor ro=ii ale sângelui# Trebuie ob'inutH din surse alimentare# "u sEau stabilit do9e 9ilniceR <n mod obi=nuit, sun'`; necesare cantită'i mici, de ordinul a maBimum 2 mcg pe 9i# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 %re6ine anemia# A>e"$i#ni datorate "aren$ei Anemie# S#r2e nat#rale Carne, rinichi, &icat, lapte, stridii, scoici de râu# S#;limente /oarte rare# ToCi"itate "u se cunosc e&ecte toBice pro6ocate de cobalt @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai "obalt#l#i Aceia=i care distrug 6itamina B 5# S>at#l me# 3acă sunte'i un 6egetarian con6ins, riscul de a dobândi o caren'ă de cobalt este mai mare decât <n ca9ul persoanelor care consumă regulat carne =i molu=te# ,* CROM!L Date 9enerale Contribuie, alături de insulina, la metaboli9area 9aharurilor# Asigură mobili9area proteinelor acolo unde sunt ele necesare# "u sEau stabilit do9e necesare, dar do9e de $> până la 5>> mcg sunt <n mod obi=nuit indicate pentru adul'i# %e măsura <naintării <n 6ârstă, organismul dumnea6oastră re'ine mai pu'in crom# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 Contribuie la procesul de cre=tere# A;ută la scăderea tensiunii arteriale, pre<ntâmpinând hipertensiunea# Ac'ionea9ă pre6enti6 <mpotri6a diabetului# A>e"$i#ni datorate "aren$ei

Aterosclero9ă =i diabet @lipsa lui este un &actor poten'ial de declan=are a acestor boliA# S#r2e nat#rale /icat de 6i'el, germeni de grâu, dro;die de bere, carne de pui, ulei de porumb, scoici# S#;limente 3isponibile <n cele mai bune preparate multiminerale @picolinatul de crom este &orma indicatăA# ToCi"itate "u se cunosc e&ecte toBice produse de crom @6e9i sec'iunea 5!>A# S>at#l me# 3acă a6e'i un de&icit de crom @anali9a &irului de păr poate demonstra acest lucru L 6e9i sec'iunea 5:A, un supliment de 9inc poate remedia Caren'a# 3intrEun moti6 <ncă neelucidat, chela'ii de 9inc par un bun substituent pentru crom# Cea mai indicată metodă de a 6ă asigura cantitatea necesară de crom este stabilirea unui meniu adec6at care să 6ă &urni9e9e <n do9e su&iciente toate celelalte elemente nutriti6e esen'iale# ,. C!PR!L Date 9enerale "ecesar pentru sinteti9area hemoglobinei din &ierul organic# A;ungd <n circuitul sang6in <n cincispre9ece minute de la ingerare# %ermite utili9area e&icientă a tirosinei @un aminoacidA, asigurânduEi &unc'ionarea ca agent de pigmentare a părului =i pielii# Este pre9ent <n 'igări, <n pilule anticoncep'ionale =i <n ga9ele de e=apament ale automobilelorH <ndepline=te un rol esen'ial <n utili9area e&icientă a 6itaminei C# "u 2EaL stabilit do9e 9ilnice de către "ational ?esearch Council, dar medicii recomandă <n mod obi=nuit cantită'i cuprinse <ntre ,$ =i 7 mg# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 Asigură absorb'ia &ierului <n organism, eBercitând <n acest &el ui_ e&ect energi9ant# A>e"$i#ni determinate de "aren$6 Anemie, edeme, de&ecte de con&orma'ie osoasă =i, posibil, artrităH reumatoidă# S#r2e nat#rale /asole uscată, ma9ăre, grâu integral, prune, organe animale, cre6e'i; =i aproape toate alimentele de origine marină# S#;limente <n general disponibil <n &ormulele de multi6itamine =i minerale, <n:W do9e de 5 mg# ToCi"itate ?are e&ecte toBice @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai "#;r#l#i /oarte pu'iniR este di&icil de distrus# S>at#l me# 3e=i este un mineral esen'ial pentru buna &unc'ionare a organismului,Y eu recomand rareori suplimente de cupru# *rice eBces pare a determina scăderea ni6elului de 9inc din corp producând insomnii, căderea părului,; menstrua'ii neregulate =i depresii psihice# 3acă meniul dumnea6oastra; .iblia /itaminelor :! con'ine su&iciente cantită'i de cereale integrale, legume de culoare 6erde sau organe, <nseamnă că nu trebuie să 6ă gândi'i la do9e suplimentare de cupru# %rin gătirea sau păstrarea alimentelor cu caracter acid <n 6ase de cupru 6ă pute'i asigura un supliment din acest mineral#

,, FIER!L Date 9enerale Este un element nutriti6 esen'ial pentru organismele 6ii, necesar pentru producerea hemoglobinei @substan'a care con&eră culoarea ro=ie a sângeluiA, a mioglobinei @pigmentul ro=u din mu=chiA, precum =i a unor en9ime# 3oar opt procente din cantitatea totală de &ier ingerat sunt absorbite, a;ungând <n circuitul sang6in# <n organismul unui adult cu greutatea de ($ Mg se găsesc <n medie 8 g de &ier# Cemoglobina, care solicită cea mai mare cantitate de &ier, este reciclată =i reutili9ată <n procesul de <nnoire a celulelor sang6ine, proces ce are loc la &iecare 5> de 9ile# /ierul legat de proteine @sub &ormă de &eritinăA este stocat <n organism, ca =i &ierul tisular @pre9ent <n mioglobinăA <n cantită'i &oarte mici# 3o9ele 9ilnice recomandate de către "ational ?esearch Council sunt de > L $ mg pentru adul'i =i 7> mg pentru gra6ide# /emeilor care alăptea9ă le este su&icientă o do9ă de $ mg 9ilnic# <ntrEo singură lună, &emeile pierd o cantitate dublă de &ier <n compara'ie cu bărba'ii# Cuprul, cobaltul, manganul =i 6itamina C sunt necesare pentru ca &ierul să poată &i asimilat# /ierul este indispensabil pentru metaboli9area 6itaminelor B Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 A;ută <n procesul de cre=tere# Măre=te re9isten'a la <mbolnă6ire# %re<ntâmpină oboseala# Vindecă =i pre6ine anemiile cau9ate de caren'ele de &ier# Asigură culoarea sănătoasă a pielii# A>e"$i#ni datorate "aren$ei Anemie determinată de lipsa &ierului @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale /icat de porc, rinichi, inimă =i &icat de 6ită, scoici =i molu=te crude, piersici deshidratate, carne de 6ită, gălbenu= de ou, stridii, nuci, &asole, sparanghel, melasă, &ulgi de o6ă9# S#;limente Cea mai u=or asimilabilă &ormă de pre9entare a &ierului este chelatul proteinE hidroli9at, cu alte cu6inte &ier inclus <ntrEun compus organic prelucrat <n 6ederea unei rapide asimilări# %rodusul este u=or suportat =i de organismele sensibile =i nu comportă risc de constipa'ie# -ul&atul &eros, &orma anorganică de pre9entare a &ierului, este inclus <n multe supliment© de 6itamine =i minerale, dar poate determina distrugerea 6itaminei Ei @trebuie luate la cel pu'in opt ore di&eren'ă unul de celălaltA# Veri&ica'i totdeauna pe etichetăR multe preparate &armaceutice con'in sul&at &eros# -uplimentele cu &ier organic L gluconat, &umarat, citrat sau peptonat de &ier L nu neutrali9ea9ă 6itamina E =i sunt disponibile <ntrEo gamă largă de do9e, până la 75> mg# ToCi"itate ?are e&ecte toBice la persoanele sănătoase# 3o9ele eBcesi6e <nsă pot &i dăunătoare pentru copii# 3e eBemplu, o cantitate de 7 g este letală\ pentru un copil de doi ani @6e9i sec'iunea 5!>A# %ersoanele cu\ hemocromato9e idiopatice sunt predispuse <n mod genetic riscurilorT determinate de suprado9ele de &ier# Inami"i ai >ier#l#i /os&oproteinele =i sărurile acidului &itic din cerealele integrale reducO gradul de asimilare a &ierului <n organism# S>at#l me# /emeilor li se recomandă suplimente de &ier chelati9at sau cele pe ba9ă de hemoglobina# Veri&ica'i eticheta de pe sticlu'a dumnea6oastră, cu multi6itamine sau cu preparate minerale =i aminti'iE6ă că sul&atul &eros distruge 6itamina E# 3acă urma'i un tratament cu antiin&lamatorii, ori dacă obi=nui'i să lua'i 9ilnic

aspirină, atunci probabil că a6e'i ne6oie deL niai mult &ier# "u lăsa'i preparatele de &ier la <ndemâna copiilor# Cantită'ileH niari de ca&ea sau de ceai consumate 9ilnic pot inhiba procesul de absorb'ieS a &ierului# /emeile gra6ide ar trebui să consulte un medic <nainte de a lua ) &ier sau suplimente de 6itamine bogate <n &ier# -Eau <nregistrat ca9uri de intoBica'ii cu &ier la copiii ale căror mame au <nghi'it multe suplimente <n timpul sarcinii# ,) FL!OR!L Date 9enerale )ntră <n componen'a &luorurii de sodiu @un preparat sintetic de genul celor care se introduc <n apa potabilăA =i a &luorurii de calciu @substan'ă naturalăA# -cade inciden'a cariilor dentare, <nsă surplusul poate determina decolorarea din'ilor# "u sEau stabilit do9e 9ilnice, dar ma;oritatea oamenilor ingerea9ă aproBimati6 mg pe 9i din apa potabilă @do9e de ,$ până la 8 mg au &ost indicate de "ational Academy o& -ciences, "ational ?esearch CouncilA# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 ?educe &rec6en'a cariilor dentare# <ntăre=te oasele# A>e"$i#ni datorate "aren$ei Carii dentare generali9ate# S#r2e nat#rale Apa potabilă &luorurată, alimente de origine marină =i ceai# S#;limente "u se găse=te <n preparatele multiminerale# Este prescris odată cu celelalte 6itamine copiilor din 9onele <n care apa nu are con'inut de &luor# ToCi"itate 5> până la 2> mg 9ilnic @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai >l#or#l#i Vasele de gătit din aluminiu# S>at#l me# "u lua'i suplimente de &luor &ără prescrip'ia medicului# Con'inutul de &luor al alimentelor cre=te sim'itor dacă le găti'i cu apă &luorurată sau <n 6ase din te&lon# ,& FOSFOR!L Date 9enerale -e regăse=te <n &iecare celulă a corpului omenesc# Calciul =i 6itamina 3 sunt indispensabile pentru metaboli9area &os&orului# %entru a &i e&iciente, calciul =i &os&orul trebuie să se a&le <n organism <ntrEun raport de doi la unu# Este implicat <n aproape toate reac'iile chimice =i &i9iologice# "ecesar %entru structura normală a oaselor =i din'ilor# "icotinamida nu poate &i asimilată <n lipsa &os&orului# )mportant pentru regulari9area bătăilor inimii# Esen'ial pentru &unc'ionarea normală a rinichilor# "ecesar <n transmiterea impulsurilor ner6oase# 3o9ele 9ilnice necesare sunt cuprinse <ntre 2>> =i 5>> mg pentru adul'i, ni6elul superior &iind indicat pentru &emeile gra6ide =i mamele care alăptea9ă# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 A;ută <n procesele de cre=tere =i 6indecare# Asigură energia =i; 6igoarea organismului prin in&luen'a pe care o eBercită asupraY metaboli9ării lipidelor =i poli9aharidelor# Atenuea9ă durerile cau9ate de ) artrită# Asigură starea de sănătate a gingiilor =i din'ilor# A>e"$i#ni datorate "aren$ei

?ahitism, pioree# S#r2e nat#rale %e=te, pui, carne, cereale integrale, ouă, nuci, semin'e# S#;limente /ăina de oase este o bogată sursă de &os&or# Asigura'iE6ă cantitateaY de 6itamină 3 necesară pentru o bună asimila'ie =i 6eri&ica'i ca &ăina de oa2e să nu con'ină plumb# ToCi"itate "u se cunosc e&ecte toBice ale &os&orului @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai >o2>or#l#i Cantită'i mari de &ier, aluminiu =i magne9iu pot reduce până la limitai minimă e&icacitatea &os&orului# S>at#l me# 3acă ingera'i prea mult &os&or, balan'a dumnea6oastră internă se; de9echilibrea9ă =i ni6elul de calciu scade# Meniurile noastre sunt <n generali bogate <n &os&or datorită &aptului că acest mineral este pre9ent <n măreai ma;oritate a alimentelor naturale =i, deci, caren'ele de calciu sunt &oarteH &rec6ente# Acorda'i deci o mai mare gri;ă dietei dumnea6oastră 9ilnice# Da"6 a'i depă=it 6ârsta de patru9eci de ani, <ncerca'i să mânca'i mai pu'ină carne, aBânduE6ă <ndeosebi pe legume =i lapte# Moti6ul este acela 0 că, după patru9eci de ani, rinichii nu mai pot elimina eBcesul de &os&or, Y ceea ce determină iară=i scăderea ni6elului de calciu din organism# /i'i aten'i la alimentele conser6ate cu a;utorul &os&a'ilor =i 'ine'i seama de; &os&orul pe care <l con'in, considerânduE ca parte din ra'ia dumnea6oastrăH 9ilnică# ,% IOD!L Date 9enerale 3ouă treimi din iodul eBistent <n organism este concentrat <n tiroidă# 3at &iind &aptul că această glanda controlea9ă metabolismul, o cantitate insu&icientă de iod poate determina <ncetinirea reac'iilor mentale, cre=terea <n greutate =i lipsa de energie# 3o9a 9ilnică necesară după "ational ?esearch Council este de $> mcg pentru adul'i @ mcg pe MilocorpA =i ($E5>> mcg pentru gra6ide =i mame care alăptea9ă# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 A;ută la arderea eBcesului de grăsimi# Contribuie la procesul de cre=tere# Are e&ect energi9ant# Măre=te capacitatea mentală# Asigură sănătatea părului, a unghiilor, pielii =i din'ilor# A>e"$i#ni ;roDo"ate de "aren$6 Fu=ă, hipotiroidism# S#r2e nat#rale Varec, 6egetale culti6ate <n soluri bogate <n iod, ceapă =i toate alimentele de pro6enien'ă marină# S#;limente 3isponibile <n &ormulele de multiminerale =i multi6itamine <n do9e de >, $ mg# Varecul este o bogată sursă de iod# ToCi"itate "u se cunosc e&ecte toBice produse de iodul natural, dar do9ele care depă=esc 5 mg nu sunt recomandabile# Ca medicament, poate &i dăunător dacă este prescris incorect @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai iod#l#i Tehnicile de prelucrare alimentară, solurile sărace <n elemente nutriti6e# S>at#l me# +ăsând la o parte 6arecul =i iodul inclus <n preparatele multiminerale =i

multi6itamine, nu este recomandabil să lua'i suplimente de iod &ără prescrip'ie medicală# 3acă locui'i <n 9one cu sol sărac <n iod, &olosi'i sare lodurată# 3acă obi=nui'i să mânca'i cantită'i mari de 6ar9ă crudă, probabil că <nregistra'i un de&icit de iod, &iindcă anumite substan'e din 6ar9ă <mpiedică e&icienta utili9are a iodului <n organism# <n acest ca9, <ncerca'i (8 un supliment &urni9at de 6arec# ,- MA<NE0I!L Date 9enerale "ecesar pentru metaboli9area 6itaminei C, a calciului, &os&orului, sodiului =i potasiului# -e măsoară <n miligrame# Esen'ial pentru buna) &unc'ionare a mu=chilor =i ner6ilor# Are un rol important <n con6ersia energetică a gluco9ei din sânge# Cunoscut =i ca Nmineralul antiEstresO# ) Alcoolicii <nregistrea9ă <n general un de&icit de magne9iu# Adul'ii au ) ne6oie de 5$>,7$> mg 9ilnic# %entru &emeile gra6ide =i cele care alăptea9ă, do9ele necesare sunt de 7>>E7$$ mg# Corpul omenesc con'ine a;roCimatiDa 5 g de magne9iu# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 Are ac'iune antidepresi6ă# Contribuie la men'inerea unui sistema cardioE 6ascular sănătos =i pre<ntâmpină atacurile de inimă# Men'ine stareaa de sănătate a din'ilor# <mpiedică &ormarea depunerilor de calciu, a calculilor renali =i biliari# Ameliorea9ă neplăcerile cau9ate de indigestii#H <n combina'ie cu calciul, ac'ionea9ă ca un tranchili9ant natural# A>e"$i#ni ;roDo"ate de "aren$6 Ve9i sec'iunea 5( pentru simptome# S#r2e nat#rale Cereale nemăcinate, smochine, migdale, nuci, semin'e, 6egetale de culoare 6erde <nchis, banane# S#;limente Chela'ii de calciu =i magne9iu cu un raport eBact de două păr'i "al"iP la o parte de magne9iu sunt unul din cele mai indicate suplimente\ 3isponibil <n preparatele de multiminerale =i mul'i 6itamine# %oate >ii procurat sub &ormă de oBid de magne9iu# <n mod obi=nuit se pre9intă <n do9e de 77,7 mg =i se administrea9ă ) de patru ori pe 9i# -uplimentele de magne9iu nu se iau după mese deoarece neutrali9ea9ă aciditatea gastrică# ToCi"itate Cantită'i mari de magne9iu administrate o lungă perioadă de timpi se pot do6edi toBice dacă a6e'i probleme cu rinichii sau dacă do9ele de calciu =i &os&or pe care le ingera'i sunt crescute @6e9i sec'iunea 5!>A Inami"i ai ma9neBi#l#i Medicamentele diuretice, alcoolul @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# 3acă obi=nui'i să be'i regulat alcool, atunci 6ă s&ătuiesc să lua'i suplimente de magne9iu# 3acă treburile 9ilnice 6ă eBtenuea9ă, probabil că a6e'i ne6oie de mai mult magne9iu# /emeile &olosesc anticoncep'ionale sau iau estrogeni, indi&erent sub ce &ormă, trebuie să consume mai multe alimente bogate <n magne9iu @nu uita'i: pe=tele, carnea =i produsele lactate au un con'inut redus de magne9iuA# 3acă meniul dumnea6oastră include cantită'i mari de nuci, semin'e =i 6egetale de culoare 6erde, probabil că ast&el 6ă este satis&ăcut necesarul de magne9iuR <n aceea=i situa'ie se a&lă =i persoanele care consumă apă cu grad ridicat de duritate# Magne9iul <=i <ndepline=te cel mai bine rolul <n pre9en'a 6itaminei A, a calciului =i &os&orului# "u uita'i că, datorită &aptului că magne9iul stimulea9ă en9imele ce utili9ea9ă 6itaminele Bl, B5, =i B:, de&icien'a acestui mineral poate cau9a simptome asociate cu insu&icien'a 6itaminelor B L <n mod obi=nuit con6ulsii#

)( MAN<AN!L Date 9enerale Contribuie la acti6area en9imelor necesare pentru buna utili9are internă a biotinei =i a 6itaminelor Bl =i C# Este indispensabil pentru asigurarea structurii normale a oaselor# -e măsoară <n miligrame# )mportant <n procesul de &ormare a tiroBineiLprincipalul hormon secretat de glanda tiroidă# Este necesar pentru o bună digestie =i asimilare a hranei# "u sEau stabilit do9e recomandate, dar, <n con&ormitate cu "ational ?esearch Council, necesarul unui adult se situea9ă <ntre 5 =i $ mg# Este un &actor important pentru reproducere =i pentru &unc'ionarea a sistemului ner6os central# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 A;ută la eliminarea oboselii# <mbunătă'e=te re&leBele musculare# Contribuie la pre6enirea osteoporo9ei# -timulea9ă memoria# ?educe stabilitatea ner6oasă# A>e"$i#ni determinate de "aren$6 AtaBie# S#r2e nat#rale Cereale integrale, nuci, 6egetale cu &run9e de culoare 6erde, ma9ăre, ; s&eclă# S#;limente Adesea sunt incluse <n preparatele de multi6itamine =i minerale, <n do9e cuprinse <ntre =i ! mg# ToCi"itate ?are e&ecte toBice, <n a&ara intoBica'iilor pro6ocate de emana'ii industriale @6e9i sec'iunea 5!>A# Inami"i ai man9an#l#i 3o9ele mari de calciu =i &os&or pot inhiba absorb'ia manganuluiR acela=i e&ect <l au celulo9a =i acidul &itic con'inute <n tărâ'e =i &asole# S>at#l me# 3acă acu9a'i des ame'eli, <ncerca'i să mări'i do9a de mangan ingerată# ) %ersoanele care su&eră de tulburări ale memoriei trebuie săE=i asigure b R cantitate su&icientă de mangan# 3acă obi=nui'i să mânca'i multă carne să be'i mult lapte, 6ă s&ătuiesc să lua'i suplimente de mangan# )' MOLIBDEN!L Date 9enerale Contribuie la metaboli9area carbohidra'ilor =i a grăsimilor# Constituie o componentă 6itală a en9imei responsabile de utili9area interO\ a &ierului# "u sE au stabilit do9e recomandate, dar cantită'i 9ilnice de până la 5$> mg sunt considerate necesare =i su&iciente# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 Ac'ionea9ă pre6enti6 <mpotri6a anemiei =i asigură buna &unc'ior a <ntregului organism# A>e"$i#ni "a#Bate de caren'ă "u se cunoa=te nici una# S#r2e nat#rale Vegetale cu &run9e de culoare 6erde <nchis, cereale integrale, le9 S#;limente "u eBistă medicamente speciale# ToCi"itate ?are e&ecte toBice, <nsă do9e de $ până la > mg pe 9i pot &i considerate dăunătoare @6e9i sec'iunea 5!>A#

S>at#l me# *ricât de important este molibdenul pentru organism, cu eBcep'ia ca9ului că hrana pe care o consuma'i pro6ine din soluri cu de&icit de elemente nutriti6e, nu a6e'i ne6oie de suplimente din acest mineral# )+ POTASI!L Date 9enerale Contribuie, <mpreună cu sodiul, la echilibrarea balan'ei apei <n organism =i la normali9area bătăilor inimii @potasiul ac'ionea9ă <n interiorul celulelor, iar sodiul <n a&ara lorA# Când nu se respectă raportul normal <ntre sodiu =i potasiu, are de su&erit &unc'ionarea ner6ilor =i a musculaturii# Cipoglicemia @ni6elul scă9ut al gluco9ei din sângeA, ca =i diareea prelungită sau &oarte se6eră determină pierderi de potasiu# "u sEau stabilit do9e necesare, dar cantită'i de :>> L 5>>> mg sunt considerate su&iciente pentru un adult sănătos# Atât stresul mental cât =i cel &i9ic pot determina caren'e de potasiu# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 Asigură o gândire clară prin alimentarea creierului cu oBigen# A;ută la eliminarea re9iduurilor organice# Ad;u6ant <n tratamentul hipertensiunii arteriale# -e utili9ea9ă <n tratamentul alergiilor# A>e"$i#ni "a#Bate de "aren$a ;ota2i#l#i Edeme, hipoglicemie @6e9i sec'iunea 5(A# S#r2e nat#rale Citrice, pepene galben, toate 6egetalele cu &run9e de culoare 6erde, &run9ele de mentă, semin'ele de &loarea soarelui, ro=iile, cresonul, bananele, carto&ii# S#;limente 3isponibile sub &orma preparatelor multiminerale =i multi6itamine# -ărurile anorganice de potasiu sunt: sul&atul, clorura, oBidul =i carbonarul# Termenul de potasiu organic se re&eră la gluconatul, citratul =i &umaratul de potasiu# %oate &i procurat =i separat sub &ormă de gluconat, citrat -c clorură <n do9a;e de până la :>> mg @!! mg potasiu elementarA# ToCi"itate )ngerarea unei cantită'i de 2 g poate determina e&ecte toBice @6e sec'iunea 5!>A# Inami"i ai ;ota2i#l#i Alcool, ca&ea, 9ahăr, diuretice @6e9i sec'iunea 5$>A# S>at#l me# 3acă sunte'i un mare consumator de ca&ea, probabil că oboseala pe i care o resim'i'i se datorea9ă de&icitului de potasiu de care su&eri'i# 3acăH obi=nui'i să be'i mari cantită'i de alcool, sau dacă mânca'i multe dulciuri,H este &oarte posibil ca ni6elul potasiului din organismul dumnea6oastră săi &ie scă9ut# 3acă sunte'i hipoglicemic, a6e'i predispo9i'ie la pierderi de; potasiu odată cu re'inerea apei <n 'esuturi# )ar dacă lua'i diuretice, pierderileH de potasiu 6or &i =i mai mari# -upra6eghea'iE6ă regimul alimentar,H consuma'i mai multe 6egetale 6er9i =i lua'i o cantitate su&icientă de magne9iu, ast&el <ncât să 6ă reechilibra'i balan'a minerală# DilogrameleH pe care le pierde'i <ntrEun regim de slăbire ba9at pe reducerea cantită'iiH de carbohidra'i pot &i <nso'ite =i de scăderea ni6elului de potasiuR slăbiciune generală =i re&leBe <ncete sunt simptomele caracteristice# )* SELENI!L Date 9enerale -eleniul =i 6itamina E ac'ionea9ă sinergetic# Aceasta <nseamnă căi administrate

<mpreună, cele două sunt mai e&iciente decât &iecare separa'i <n cantitate egală# Atât 6itamina E cât =i seleniul sunt antioBidan'i, a6ând; capacitatea de a pre6eni sau cel pu'in de a <ncetini procesul de <mbătrânire, mărind re9isten'a 'esuturilor la oBidare# "ecesarul de seleniu este maiH mare la bărba'i decât la &emei# Aproape ;umătate din <ntreaga cantitatd de seleniu din organismul masculin este concentrată <n testicule =i <n por'iunile de canale seminale adiacente prostatei# <n plus, odată cu spermaY se pierde =i o anumită cantitate de seleniu# 3o9ele recomdate o&icia&l @stabilite recentA sunt de $> mcg pentru &emei, (> mcg pentru bărba'i, :7 mcg pentru gra6ide =i ($ mcg pentru mamele care alăptea9ă# ( ! Ce poate &ace el pentru dumnea6oastră4 A;ută la men'inerea elasticită'ii 'esuturilor# Atenuea9ă bu&eurile =i celelalte neplăceri ale menopau9ei# Ad;u6ant <n tratamentul =i medica'ia pre6enti6ă a mătre'ei# -e pare că neutrali9ea9ă anumi'i agen'i cancerigeni =i asigură protec'ie <mpotri6a unor &orme de cancer# A&ec'iuni cau9ate de caren'ă %ierderea prematură a 6italită'ii, boala Deshan# -urse naturale Alimente de origine marină, rinichi, &icat, germeni de grâu, tărâ'e, ton, ceapă, ro=ii, broccoli# -uplimente 3isponibil <n do9e de ordinul microgramelor L 5$, $>, >> =i 5>> mcg# 3e asemenea se pre9intă =i sub &ormă de combina'ie cu 6itamina E =i al'i antioBidan'i# Consumate <n mod regulat, alimentele naturale &urni9ea9ă o cantitate su&icientă de seleniu# ToBicitate 3o9e de $ mg pot produce e&ecte toBice @6e9i sec'iunea 5!>A# )namici ai seleniului Tehnicile de prelucrare alimentară# -&atul meu -eleniul a &ost descoperit doar cu ce6a mai mult de două9eci de ani <n urmăR abia de curând importan'a sa <n nutri'ie a <nceput să &ie recunoscută# %ână ce 6om =ti mai multe despre el, eu 6ă s&ătuiesc să lua'i doar cantită'i moderate de suplimente# :8# -*3),+ 3ate generale -odiul =i potasiul, descoperite <mpreună, sEau do6edit amândouă esen'iale <n procesul normal de cre=tere# Cantită'i mari de sodiu ingerate @sare de bucătărieA pot determina scăderea ni6elului de potasiu din *rganism# * alimenta'ie bogată <n sodiu este responsabilă adesea pentru hipertensiunea arterială# "u sEau stabilit do9e recomandate <n mod o&icial, dar the "ational ?esearch Council a estimat că necesarul 9ilnic de clorură de sodiu pentru un adult sănătos este de $>> mg# -odiul contribuie la %( !arl Mindel • solubili9area calciului =i a celorlalte minerale din sânge# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 A;ută la pre6enirea insola'iilor# Contribuie la &unc'ionarea <n bune condi'ii a sistemului ner6os =i a celui muscular# A>e"$i#ni "a#Bate de "aren$6 3i&icultă'i de digerare a carbohidra'ilor, posibile ne6ralgii#

S#r2e nat#rale -are, molu=te =i molu=te, morco6i, s&eclă, anghinare, carne de 6ită, creier, rinichi, =uncă# S#;limente ?areori sunt necesare suplimente de sodiu, dar dacă este ca9ul, un supliment nutriti6 =i nedăunător e 6arecul# ToCi"itate Cantită'i de peste 8 g clorură de sodiu ingerate 9ilnic pot determi: e&ecte toBice @6e9i sec'iunea 5!>A# S>at#l me# 3acă a6e'i impresia că nu mânca'i su&icientă sare, citi'i sec'iunileR 5(> =i 5( , apoi mai re&lecta'i# 3acă su&eri'i de hipertensiune, reduce'i cantitatea de sodiu pe care o ingera'i, 6eri&icând con'inutul acestui mineral <n alimentele pe care le mânca'iR căuta'i pe etichetă -A?E, -*3),, sau simbolul chimic "a# -ă adăuga'i sodiu <n dieta dumnea6oastră e u=orR mai di&icil <nsă este săE reduce'i# E6ita'i gustările sărate, produsele din carne ca: =unca, slănina, pastrama, conser6ele de 6ită =i condimentele E\ Metchup, mu=tar, sosuri de soia, chilii# "u utili9a'i la gătit pra& de copt sau bicarbonat de sodiu# ), S!LF!L Date 9enerale Este esen'ial pentru sănătatea părului, pielii =i unghiilor# A;ută la men'inerea balan'ei de oBigen necesară pentru buna &unc'ionare = creierului# Conlucrea9ă cu 6itamina B compleB <n metabolismul ba9ai =i este o parte componentă a aminoaci9ilor responsabili cu &ormarea 'esuturilor# "u sEau stabilit do9e necesare, dar un regim alimentar bogat <n proteine &urni9ea9ă cantitatea necesară de sul&# .iblia /itaminelor 2 Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 Men'ine tonusul pielii =i con&eră strălucire părului# A;ută la pre6enirea in&ec'iilor bacteriene# A>e"$i#ni "a#Bate de "aren$6 "u se cunosc# S#r2e nat#rale Carne slabă de 6ită, &asole uscată, pe=te, ouă, 6ar9ă# S#;limente "u sunt disponibile suplimente alimentare# -e poate găsi sub &ormă de unguente =i creme pentru probleme dermatologice# ToCi"itate -ul&ul organic nu are e&ecte toBice, dar sărurile anorganice administrate <n cantită'i mari pot determina neplăceri @6e9i sec'iunea 5!>A# S>at#l me# 3acă meniul dumnea6oastră 9ilnic con'ine o cantitate su&icientă de proteine, atunci probabil că nu a6e'i ne6oie de suplimente de sul&# Cremele =i unguentele cu sul& sEau do6edit remarcabil de e&iciente <ntrEo serie de probleme dermatologice# Veri&ica'i ingredientele con'inute <n preparatele pe care le utili9a'i# )) VANADI!L Date 9enerale )nhibă &ormarea colesterolului <n 6asele sanguine# "u sEau stabilit do9e recomandate# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 A;ută la pre6enirea atacurilor cardiace# A>e"$i#ni "a#Bate de "aren$6 "u se cunosc#

S#r2e nat#rale %e=te# S#;limente "u sunt disponibile suplimente de 6anadiu# ToCi"itate %reparatele sintetice de 6anadiu pot determina u=or e&ecte toBice @6e9i sec'iunea 5!>A# %+ !arl Mindela S>at#l me# Vanadiul este unul din mineralele care nu necesită suplimente# masă cu produse de pescărie 6ă 6a &urni9a tot 6anadiul de care a6e' ne6oie# )& 0INC!L Date 9enerale Gincul <ndepline=te <n organism rolul unui agent de circula'iei diri;ând =i supra6eghind buna des&ă=urare a proceselor &i9iologice =a <ntre'inerea sistemelor en9imatice =i celulare# Este esen'ial pentru sinte9aT proteinelor# Controlea9ă contractibilitatea musculaturii# A;ută la &ormarea\ insulinei# )mportant pentru stabilitatea chimică a sângelui =i <n men'inereaR echilibrului acidoEba9ic al organismului# EBercită un e&ect de normali9are a acti6ită'ii prostateiR de'ine un rol important <n de96oltarea tuturorT organelor de reproducere# -tudii recente au demonstrat e&ectul deosebit al 9incului asupra &unc'iilor cerebrale =i <n tratamentul schi9o&reniei# Este necesar <n sinte9a acidului de9oBiribonucleic @A3"A# 3o9a 9ilnicT recomandată de "ational ?esearch Council este de 5 L $ mg pentn' adul'i, cu o u=oară cre=tere pentru &emeile care alăptea9ă# Transpira'ia eBcesi6ă poate cau9a pierderi de până la 7 mg de 9inc pe 9i# Cea maiR, mare parte a 9incului eBistent <n produsele alimentare este distrusă <n timpul preparării# Alimentele pro6enite din 9one cu sol sărac <n elementtt nutriti6e con'in cantită'i mici de 9inc# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 Accelerea9ă procesul de 6indecare a rănilor interne =i eBterne# Elimină petele albe de pe unghii# Ad;u6ant <n tratamentul sterilită'iiH %re<ntâmpină a&ec'iunile prostatei# /a6ori9ea9ă cre=terea =i capacitateaH mentală# A;ută la diminuarea depunerilor de colesterol# Ad;u6ant M tratamentul tulburărilor mentale# A>e"$i#ni "a#Bate de "aren$6 %robabil hipertro&ia prostatei @mărire necanceroasă a glandeiAH aterosclero9ă, hipogonadism# S#r2e nat#rale Carne, &icat, alimente de origine marină @<n special stridiiA, germeM de grâu, dro;die de bere, semin'e de do6leac, ouă, lapte pra& degresaa /itaminelor %* mu=tar# S#;limente %re9ent <n ma;oritatea preparatelor de multiminerale =i mul ti 6itamine# %oate &i procurat =i sub &ormă de sul&at, gluconat sau picolinat de 9inc <n do9e cuprinse <ntre $ =i :> mg 9inc elementar# 3e=i e&icacitatea lor pare a &i egală, gluconatul este mai bine tolerat de organism decât sul&atul# Gincul chelati9at =i picolinatul sunt cele mai bune suplimente# Este de asemenea disponibil =i sub &ormă de combina'ii cu 6itamina C, magne9iu =i compleBul B# ToCi"itate "u este toBic, cu eBcep'ia do9elor eBcesi6e, ca <n ca9ul alimentelor păstrate <n

6ase din metal gal6ani9at# S>at#l me# 3acă lua'i do9e mari de 6itamină B:, atunci a6e'i ne6oie de suplimentarea cantită'ii de 9inc# Acest lucru este 6alabil =i pentru alcoolici =i diabetici# Bărba'ii care au probleme cu prostata L =i chiar cei ce nu au Ltrebuie săE=i asigure do9e ridicate de 9inc# Am 6ă9ut ca9uri de impoten'ă re9ol6ate cu succes prin tratament cu 6itamina B: =i 9inc# Vârstnicii predispu=i la senilitate pot <ncerca un supliment de 9inc =i mangan# 3acă 6ă deran;ea9ă ciclurile menstruale neregulate, <ncerca'i un supliment de 9inc <nainte de a <ncepe un tratament hormonal# "u uita'i că, adăugând la dieta dumnea6oastră 9ilnică un supliment de 9inc, 6ă mări'i automat necesarul de 6itamină A @9incul ac'ionea9ă cel mai bine <n pre9en'a 6itaminei A, a calciului =i &os&oruluiA# ATE"1)E: Megado9ele de 9inc sunt susceptibile de a inhiba răspunsul imun al organismului# )% APA Date 9enerale Este cel mai important element nutriti6 pentru organismul uman# Kumătate până la patru cincimi din greutatea trupului nostru este constituită d \n apă# ,n om poate supra6ie'ui săptămâni <ntregi &ără hrană, <nsă numai c ate6a 9ile <n lipsa apei# Apa este principalul sol6ent pentru to'i produ=ii e digestie, &iind esen'ială pentru eliminarea re9iduurilor =i toBinelor din %. !arl Mindeli corp# "u eBistă do9e stabilite <n mod o&icial, dat &iind &aptul că pierderihi 6aria9ă <n &unc'ie de climă, situa'ie speci&ică =i indi6id, dar <n general =ase pahare de apă 9ilnic sunt considerate necesare =i su&iciente pentru o bună stare de sănătate a organismului# Mamele care alăptea9ă, au ne6o4 crescute de apă datorită cantită'ii eliminate prin lapte# Are rolul de a regla temperatura corpului# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 Men'ine <n acti6itate toate &unc'iile organice# A;ută la succesur regimurilor de slăbire prin scăderea apetitului# Contribuie la pre6enirea' constipa'iei# A>e"$i#ni "a#Bate de "aren$a de a;6 3eshidratare# S#r2e nat#rale Apa potabilă, sucuri, &ructe =i legume# S#;limente Toate lichidele potabile pot satis&ace necesită'ile noastre 9ilnice deQ apă# ToCi"itate "u se cunosc e&ecte toBice, dar ingerarea a doi litri de apă @ :E58 deEpahareA <n decurs de o oră poate &i periculoasă pentru un adult# %entru vei copil ar &i mortală# S>at#l me# Celor care 'in regim de slăbire le recomand să bea =ase până la opl pahare de apă 9ilnic, cu o ;umătate de oră <nainte de masă# 3acă a6e'i X stare &ebrilă, nu uita'i că trebuie să be'i cantită'i mari de apă pentru a pre6eni deshidratarea =i pentru a elimina re9iduurile organice# "u be'i apă de la robinetul de apă caldăR &ierbinte, apa di9ol6ă o cantitate mai mare de plumb de pe conducte decât apa rece# )ar diminea'a a6e'i gri;ă s' lăsa'i câte6a minute apa să curgă <nainte de a bea pentru a <ndepărtat acumulările de plumb de peste noapte# 3acă locui'i <ntrEo 9onă cu apă dură, probabil că ingera'i odată cu ea mai mult calciu =i magne9iu decât 6ă <nchipui'i# ATE"1)EH

.iblia /itaminelor 2$ 3acă locui'i <ntrEo casă 6eche cu 'e6i =i conducte de plumb, <ncerca'i să solicita'i o anali9ă a apei pe care o be'i# Apa cu un pC necorespun9ător di9ol6ă plumbul din conducte, determinând, <n ca9ul copiilor, posibile otră6iri cu plumb @chiar =i instala'iile sanitare construite din cupru au <mbinări de plumb care pot a&ecta calitatea apei de la robinet#A 3acă <n apa dumnea6oastră se introduc sol6en'i clorura'i sau pesticide, trebuie să =ti'i că ace=tia sunt 6olatili =i pot &i absorbi'i prin piele# 3rept urmare, #n d#= de "in"i2;reBe"e min#te ri2"6 26 >ie la >el de toCi" "a =i in9erarea a o;t ;a3are de a;6 "ontaminat6R Toate sistemele casnice de &iltrare a apei au =i anumite incon6eniente ce pot &i periculoase pentru sănătatea dumnea6oastră# 3e eBemplu: 3acă nu sunt schimbate la inter6ale regulate, &iltrele cu cărbune acti6 se <ncarcă, astupânduE se cu agen'i contaminan'i 6ătămători# -istemele cu osmo9ă in6ersă care re'in contaminan'ii chimici, dar nu <n totalitate pe cei anorganici, trebuie testate periodic deoarece &iltrele se pot <ncărca <n timp cu germeni patogeni &ără ca debitul de apă să su&ere modi&icări# 3istilatoarele, mai e&iciente de obicei <n re'inerea contaminan'ilor anorganici decât a celor organici, trebuie cură'ate <n mod regulat pentru a <ndepărta piatra depusăR alt&el, re9ultatele pot &i mai rele decât &ără distilator# )- NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L IV4 S#nt o >emeie 8n DFr2t6 de ;atr#Be"i de ani =i bea# Bilni" "Fte trei ;a3are de la;te Crede$i "6 mai am neDoie de 2#;limente de "al"i#4 3acătaceasta este singura dumnea6oastră sursă de calciu, atunci cu siguran'ă a6e'i ne6oieH Cele trei pahare de lapte integral 6ă &urni9ea9ă numai ((: mg de calciu L cu totul insu&icient =i nu compensea9ă cele 7:> mg de sodiu, 77 mg colesterol, $ g de grăsimi saturate =i cele $(( de calorii pe care le primi'i cu această oca9ie# +aptele smântânit sau cel degresat con'ine o cantitate mai redusă de grăsimi =i calorii, <nsă nici el nu 6ă o&eră su&icient calciu# ?e6ede'i sec'iunea $> pentru alte surse naturale# Am "itit "6 a;a ;otabil6 tratat6 "# "lor ;oate "a#Ba 8mboln6Diri de "an"er E2te adeD6rat4 Şi da"6 da1 at#n"i de "e 2e mai ;ra"ti"6 a"ea2t6 tratare "# "lor4 %) E !arl Mindell 3in ne&ericire, clorurarea este responsabilă de apari'ia unui grup de substan'e cu poten'ial cancerigen LtrihalometaniL <n apa pe care o bem, 3ar, <n con&ormitate cu cercetările e&ectuate de En6ironmental %rotectiom Agency @Agen'ia pentru %rotec'ia Mediului a -#,#A#A, riscurile sunt miciT <n compara'ie cu bene&iciile acestei metode de tratare a apei L <n primul rând <mpiedicarea răspândirii unor boli ca &ebra ti&oidă# -istemele casnice de &iltrare a apei pot <nlătura clorul după ce germenii patogeni au &ost distru=i, dar 6ă sugere9 să citi'i <ncă o dată sec'iunea :2 cu pri6ire la precau'iile necesare <ntrEun ast&el de ca9# M6 8n9riLoreaB6 toat6 a"ea2t6 ;ol#are a rF#rilor de2;re "are 2e Dorbe=te C#m ;ot =ti e# "6 a;a de la robinet e2te b#n6 de b6#t4 Cel mai bun lucru pe care <l a6e'i de &ăcut este să lua'i legătura cus cel mai apropiat inspectorat sanitar =i să solicita'i e&ectuarea de anali9e =i d teste de calitate# Cere'i de la 3epartamentul -ănătă'ii %ublice standardele legale pentru a le putea apoi compara cu re9ultatele ob'inute <n urmaS anali9elor# 3e asemenea, multe laboratoare de spital pot &ace acelea=i anali9e# <ntre timp,

până ce 6e'i &i sigur că apa de la robineteleT dumnea6oastră poate &i băută <n siguran'ă, 6ă s&ătuiesc să lua'i următoarele măsuri de urgen'ă: U +ăsa'i totdeauna apa să curgă 7 L 8 minute <nainte de a o &olosi# Acest &apt 6a permite eliminarea oricăror re9iduuri de plumb, cadmiu =i cobalt ce se pot strânge <n conducte# U /ierbe'i apa @&ără a o acoperiA cel pu'in două9eci de minute <nainte de a o bea# Temperatura de &ierbere distruge bacteriile =i <ndepărtea9ă unele substan'e chimice organice# U 3acă 6ă <ngri;orea9ă trihalometanii @substan'e cancerigene din apa cloruratăA, pune'i apa <n cu6a unui miBer @neacoperităA =i amesteca'iEo, timp de cincispre9ece minuteR aerarea <ndepărtea9ă clorul =i compu=ii clorura'i organici# Am o mare ned#merire "Fnd ;riDe2" ra>t#rile #n#i ma9aBin E2te oare a;a mineral6 mai b#n6 de"Ft a;a de iBDor4 Mai bună4 "u chiar# Anumite ape minerale <mbuteliate pot a6ea mai pu'ine minerale di9ol6ate decât apa de la robinet# 3e &apt, termenul iblia /itaminelor 7 %& de Napă mineralăO este &olosit pentru a desemna orice apă <mbuteliată, cu eBcep'ia si&onului =i a apei ga9oase# Apa de i96or, dacă pro6ine cu ade6ărat de la un i96or, con'ine =i ea minerale di9ol6ate# )ar <n ceea ce pri6e=te apele minerale pe eticheta cărora nu apare cu6ântul N"aturalăO, trebuie se =ti'i că <n acest ca9 mineralele au &ost ori <ndepărtate, ori adăugate, =i dacă a6e'i de gând să be'i un cocMtail de nutrien'i, mai bine 6iE prepara'i dumnea6oastră <n=i6ăH Şti# "6 or9ani2m#l me# are neDoie de "al"i#1 dar 2#nt aler9i" la ;rod#2ele la"tate Ce alte 2#r2e 8mi ;#te$i re"omanda 8n a"e2t "aB4 MulteH ,n pahar de suc de portocale <mbogă'it <n calciu 6ă 6a &urni9a aproBimati6 5>> mg# * cutie de sardine de >> g sau o conser6ă de somon @cu oaseA 6ă poate o&eri alte 5>>E7>> mg calciu# Migdalele, nucile de Bra9ilia =i alunele sunt o altă sursă de calciu# %ute'i de asemenea să <ncerca'i un de;un pe ba9ă de alge marineR au un gust mai deosebit, dar sunt bogate <n calciu# CA%)T*+,+ C)"C) %?*TE)"E+E 0) ACE) ,)M)T*?) AM)"*AC)G)R &( RELAŢIA DINTRE PROTEINE ŞI AMINOACI0I %roteinele sunt strict necesare <n alimenta'ia oricărui om sau animal# 3e &apt, nu atât proteina <n sine este elementul esen'ial, ci aminoaci9ii L cărămi9ile constituente ale proteinelor# 3acă un singur aminoacid esen'ial lipse=te sau este pre9ent <n cantitate insu&icientă, atunci e&icacitatea tuturor celorlal'i 6a &i <n mod propor'ional redusă Aminoaci9ii, substan'e care <n combina'ie cu a9otul &ormea9ă mii de proteine di&erite, nu constituie doar unită'ile componente ale proteinelor, ci =i produ=ii &inali de digestie ai acestora# +a ora actuală se cunoa=te un număr de două9eci =i doi de aminoaci9i# *pt dintre ace=tia sunt considera'i aminoaci9i esen'iali# -pre deosebire de ceilal'i, cei opt nu pot &i sinteti9a'i de către organismul uman =i trebuie ob'inu'i din hrana 22 !arl Mindell 9ilnică sau din suplimente# ,n al nouălea aminoacid, histidina, este Y considerat esen'ial numai pentru copii# %entru ca organismul să poată sinteti9a =i utili9a <n mod e&icient proteinele, este necesară pre9en'a tuturor aminoaci9ilor <n propor'ii 0 corespun9ătoare#

Chiar =i absen'a temporară a unui singur aminoacid poate a&ecta <n mod negati6 sinte9a proteinelor# 3e &apt, lipsa ori 0 insu&icien'a oricărui aminoacid 6a reduce propor'ional e&icacitatea tuturor S celorlal'i# AM)"*AC)G)) @aminoaci9ii esen'iali sunt marca'i cu asteriscA Alanina \+eucina Arginina \+isina Asparagina \Metionina Acidul aspartic *rnitina Cisteina \/enilalanina Cistina %rolina Acidul glutamic -erina Flutamina Treonina Flicina \Tripto&anul \Cistidina @pentru copiiA \Valina \)9oleucina ( # CARE E-TE NECESAR!L D!MNEAVOASTR/ 3E ; PROTEINE4 "ecesarul de proteine di&eră de la un indi6id la altul, <n &unc'ie de 0 numero=i &actori printre care: starea de sănătate, 6ârsta =i greutateaH corporală# Cu cât sunte'i mai tânăr =i mai 6oluminos, cu atât cerin'ele- organismului dumnea6oastră cresc# %entru a putea estima necesarulH dumnea6oastră 9ilnic de proteine, consulta'i tabelul de mai ;os: Vâ?-TA E7, 8E:, (E >, E 8, $E 2 peste ! ani /ACT*? 3E >,25 >,:2 >,$$ >,8$ >,8> S >,7: F?E,TATE Făsi'i &actorul de greutate corespun9ător grupei dumnea6oastră de 6ârstă# <nmul'i'i acest număr cu greutatea dumnea6oastră <n Milograme iblia /itaminelor 2! fi apoi cu 5,5 @&actorul de trans&ormare din unitatea americană de măsură a greută'ii, li6ra, <n MilogrameA# ?e9ultatul ob'inut 6a &i eBact necesarul dumnea6oastră 9ilnic de proteine eBprimat <n grame# ECem;l#? Cântări'i $> de Mg =i a6e'i trei9eci =i unu de ani# /actorul dumnea6oastră de greutate este deci >,7:# <nmul'i'i >,7: B $> B 5,5 g 7!,: L necesarul dumnea6oastră 9ilnic de proteine# %entru un adult obi=nuit, necesarul mediu minim de proteine se situea9ă <n ;urul 6alorii de 8$ g pe 9i L ceea ce <nseamnă cam $ g la &iecare masă# A6e'i gri;ă să 6ă asigura'i o cantitate corespun9ătoare la micul de;un# &+ TIP!RI DE PROTEINE CARE ESTE DIFERENŢA4 3e=i toate sunt constituite din aceia=i două9eci =i doi de aminoaci9i, proteinele sunt di&erite <ntre ele, au &unc'ii di6erse =i ac'ionea9ă &iecare <n altă 9onă a corpului# <ntrEo primă clasi&icare, eBistă două tipuri de proteine: complete =i incomplete# Proteinele "om;lete L asigură echilibrul corespun9ător a opt aminoaci9i răspun9ători de &ormarea 'esuturilorR se găsesc <n alimentele de origine animală, ca de eBemplu carnea, produsele de origine marină, ouăle, laptele =i brân9a# Proteinele in"om;lete L <n componen'a lor nu intră câ'i6a dintre aminoaci9ii esen'iali =i, <n lipsa celorlalte proteine, nu sunt e&iciente# <n combina'ie <nsă cu mici cantită'i de proteine de pro6enien'ă animală, de6in complete# -e găsesc <n semin'e, nuci, ma9ăre, cereale =i &asole# ,n meniu compus atât din proteine complete cât =i incomplete este mai nutriti6 decât unul constituit din alimente con'inând un singur &el de proteine, oricare ar &i acest tip# * &ar&urie cu ore9 =i &asole alături de pu'ină brân9ă este

un meniu la &el de hrănitor, mai ie&tin =i mai sărac <n grăsimi decât o &riptură# (7# MIT!RILE PROTEINELOR Mul'i sunt cei care cred că proteinele nu <ngra=ă# 3e această concep'ie gre=ită sEa lo6it <n decursul timpului un mare număr de adep'i con6in=i ai regimurilor de slăbire care e6itau cu hotărâre pâinea, dar mâncau cotlete !> !arl Mindeln =i antiiCoate ia discre'ie <ntrebânduEse apoi de unde 6in Milogramele <n Y %lusS A';eVărul <&lsă este ca: O gram ăc proteine g 8 calorii O g;Eam ăc carbohidra'i g 8 calorii S l gram de grăsimi g ! calorii Tt alte cu6inte, proteinele =i carbohidra'ii au acela=i con'inut caloric#H a părere gre=ită este aceea că proteinele accelerea9ă arderea grasiru;T gs'e C*mplet &alsă credin'a con&orm căreia cu cât mănânci; mai mh;;' e proteine`cu atât de6ii mai slab# 0i, mă crede'i sau nu, o &riptură# de 6ită =Tută <n casă, sau o &elie de pi99a cu brân9ă &urni9ea9ă o cantitate i mai nTre ;e proteine decât două ouă sau patru &eliu'e de =uncă ori chia' oceaTâ de lapte# S!PLIMENTE DE PROTEINE pouă linguri de suplimente echi6alea9ă cu cantitatea de proteine con'inută <ntrEo bucată de carne <n greutate de >> grame cu &ib'= 'ele de proteine sunt indicate pentru to'i cei care nu i9butesc i9e9e <ntreaga do9ă 9ilnică necesară din alimentele ingerate# bune sunt &ormulele deri6ate din soia, albu= de ou, 9er, lapt© acestea con'in to'i aminoaci9ii esen'iali# -unt disponibili sub ulbe sau lichid, &ără carbohidra'i sau grăsimi =i, <n general, aproBimati6 5: grame de proteine la două linguri de produs# ; e pT &; adăugate <n băuturi sau <n mâncare# %roteinele 6egetale e t &t gdăugate la carnea macră de 6ită pentru a spori por'iile d>lL U Z, un procedeu atât economic cât =i sănătos pentrt& g@ <ntrucât reduce cantitatea de grăsimi saturate pe care ,i S , S!PLIMENTE DE AMINOACI0I Thniinoaci9ii ca atare sunt astă9i disponibili atât sub &ormă dj bnatEE cTt=i ca suplimente indi6iduale, deoarece sEa do6edit că ei a,, %ro%ri T'; @;e a<mbunătă'i starea de sănătate L de la stimularea sistemului imuni ETar =; pariâ la reducerea dependen'ei &a'ă de droguri @6e9i sec'iunii\ (: Tr g5A# Este <nsă indicat ca atunci când 6ă hotărâ'i să lua'i suplimentT /itaminelor ! ;e aminoaci9i să adăuga'i de asemenea =i 6itaminele implicate <n ;'ietabolismul acestoraLde eBemplu 6itaminele B:, B 5 =i nicotinamidă# )ar dacă alege'i o &ormulă compleBă, a6e'i gri;ă să &ie corect echilibrată# Citi'i cu aten'ie etichetaH -inte9a proteinelor este condi'ionată de un raport corespun9ător <ntre aminoaci9ii esen'iali =i cei neesen'iali, precum =i <ntre cei esen'iali unul &a'ă de celălalt @lisina trebuie să se a&le <n raport de 5 la &a'ă de metionină, de 7 la &a'ă de tripto&an =i a=a mai departeR când a6e'i nedumeriri, <ntreba'iE pe &armacist sau consulta'i un nutri'ionist de <ncredereA# Cele mai indicate sunt &ormulele care urmea9ă structurile eBistente <n natură, ast&el <ncât să bene&icia'i de o ridicată 6aloare terapeutică# ATE"1)E: Este contraindicat =i periculos să &olosi'i <n mod regulat suplimentele <n locul alimenta'iei obi=nuite sau să le lua'i <n cantită'i mari, &ără a6i9ul unui medic# Totdeauna a6e'i gri;ă să nu le lăsa'i la <ndemâna copiilor#

(:# -. V*?B)M 3E-%?E T?)%T*/A"H Tripto&anul este un aminoacid esen'ial utili9at de creierL<mpreună cu 6itamina B:, nicotinamidă @sau acid nicotinicA =i magne9iu L pentru a produce serotonina, un neurotransmi'ător care <nlesne=te ca mesa;ele creierului să a;ungă la unul din mecanismele biochimice ale somnului# Ce ;oate >a"e el ;entr# d#mneaDoa2tr64 Contribuie la inducerea somnului natural# ?educe sensibilitatea la durere# Ac'ionea9ă ca un antidepresi6 nonEmedicamentos# Atenuea9ă migrenele# A;ută la reducerea anBietă'ii =i tensiunii ner6oase# Contribuie la atenuarea anumitor simptome ale tulburărilor chimice produse de alcool =i se &olose=te ca ad;u6ant <n controlul alcoolismului# S#r2e nat#rale Brân9ă de 6aci, lapte, carne, pe=te, carne de curcan, banane, curmale uscate, alune =i toate alimentele bogate <n proteine# S#;limente +a data publicării acestei căr'i, +Etripto&anul @aminoaci9ii sunt substan'e care pre9intă &enomenul de i9omerie opticăR i9omerii optici L desemna'i prin pre&iBele le6o + =i deBtro 3 L di&eră prin direc'ia <n care r]tesc planul luminii polari9ate, respecti6 spre stânga sau spre dreaptaR !5 !arl Mindelm de=i au aceea=i compo9i'ie chimică, i9omerii se caracteri9ea9ă prin proprietă'i chimice =i &i9iologice di&erite# L n#tr#A nu se găsea <n comer'H <n -tatele ,nite =i Canada# Acolo unde este disponibil, +Etripto&anul apare sub &ormă de tableteA cu 5$> până la ::( mg substan'ă acti6ă# Atunci când este &olosit ca K relaBant, tripto&anul trebuie luat <n cursul 9ilei, <ntre mese, cu apă sau suc de &ructe =i nu cu lapte sau alte proteine# Atunci când se dore=te inducerea` somnului, tripto&anul trebuie administrat <ntrEo do9ă de $>> mg, cu o orăS =i ;umătate <nainte de culcare, alături de >> mg 6itamina B:, >> mgS nicotinamidă =i 7> mg magne9iu chelati9at# 0i de această dată suplimentele se iau cu apă sau cu suc# Mul'i medici, printre care =i dr# 3a6id Bressler de la Centrul de Control al 3urerii din ,ni6ersitatea +ogR Angeles, sugerea9ă administrarea, pe lângă cele men'ionate, mai sus, T unei tablete suplimentare de tripto&an, cu o ;umătate de oră <nainte de culcare, pentru a asigura un somn bun pe toată durata nop'ii# ATE"1)E: "u sunt recomandate do9ele unice de peste 5 grame, de=i o serie de teste e&ectuate la Centrul de Cercetări %sihiatrice din Maryland au demonstrat că suprado9ele de tripto&an nu sunt periculoase @datorită &aptului că tripto&anul &ace parte din <nsă=i structura organismului uman, corpul nostru nu trebuie săE =i modi&ice nici o &unc'ie pentru aE putea utili9a, a=a cum se <ntâmplă <n ca9ul medicamentelorA# S>at#l me# =i "omentarii 3e=i epidemia de a&ec'iuni sang6ine, poten'ial &atale, determinate de tripto&an sEa do6edit a &i &ost cau9ată de un &actor contaminant pre9ent <n loturile de suplimente pro6enite de la un singur &abricant ;apone9, k data publicării acestei căr'i suplimentele de +Etripto&an nu erau <ncă disponibile pe pie'ele din -tatele ,nite =i Canada# Totu=i, dacă urma'i un tratament cu tripto&an, a6e'i gri;ă să lua'i =i 6itamina B compleB <ntrEo &ormulă echilibrată @$> până la >> mg Bl, B5 =i B:A la mesele de diminea'ă =i seară# %ute'i prelungi e&ectul relaBant al tripto&anului <nso'induE de nicotinamidă <ntrEun raport de două păr'i tripto&an la o parte de nicotinamidăR aceasta din urmă are ea <nsă=i un e&ect antidepresi6 @6e9i sec'iunea 87A#

.iblia /itaminelor !7 ((# /E"*ME"A+A /E")+A+A")". /enilalanină este un aminoacid esen'ial care &unc'ionea9ă ca neurotransmi'ătorR cu alte cu6inte, ea are rolul de a duce semnalele <ntre celulele ner6oase =i creier# <n organism, &enilalanină este trans&ormată <n dopamină =i norepine&rinăLdoi transmi'ători ai eBcita'iei ner6oase care sus'in aten'ia =i 6italitatea @a nu se con&unda cu 3+E&enilalaninaR 6e9i sec'iunea (2A# /enilalanină intră <n compo9i'ia unui <ndulcitor sintetic numit Aspartame, alături de acidul asparticR de asemenea, este pre9entă <n aproape toate băuturile nealcooli9ate, <n multe alimente dietetice =i <n unele medicamente# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 ?educe po&ta de mâncare# Măre=te apetitul seBual# <mbunătă'e=te memoria =i 6ioiciunea mentală# Atenuea9ă depresiile# S#r2e nat#rale Toate alimentele bogate <n proteine, mie9ul de pâine, produsele de soia, brân9ă de 6aci, laptele smântânit, migdalele, nucile, semin'ele de do6leac =i susanul# S#;limente 3isponibile sub &ormă de tablete de 5$> L $>> mg# %entru controlul po&tei de mâncare, tabletele trebuie luate cu o oră <nainte de masă, cu sucuri sau cu apă @nu cu proteineA# %entru sporirea 6italită'ii =i aten'iei, tabletele se <nghit <ntre mese, tot cu apă sau cu suc de &ructe# ATE"1)E: /enilalanină este contraindicată &emeilor gra6ide sau persoanelor care su&eră de &enilcetonurie ori cancer al pielii# S>at#l me# =i "omentarii <nainte de a recurge la suplimente sintetice, s&atul meu este săEi mai o&eri'i aminoacidului natural o =ansă# Totu=i, trebuie să =ti'i că &enilalanină nu poate &i metaboli9ată dacă organismul dumnea6oastră are un de&icit de 6itamină C# /enilalanină nu creea9ă obi=nuin'ă, dar ;oate ridi"a ten2i#nea arterial6R 3acă sunte'i hipertensi6 sau dacă a6e'i probleme cardiace, 6ă recomand să consulta'i un medic <nainte de a lua &enilalanină @<n ma;oritatea ca9urilor, hipertensi6ii pot lua &enilalanină d#;6 mese, dar mai bine este să discuta'i <ntâi cu mediculA# !8 !arl Mindell &% DLEFENILALANIN/ @DLFAA Această &ormă de pre9entare a &enilalaninei este un amestec <n păr'i ) egale de i9omer 3 @ob'inut numai pe cale sinteticăA =i + @naturalA al &enilalaninei# %rin producerea =i acti6area anumitor hormoni asemănători mor&inei, numi'i endor&ine, 3+E&enilalanina intensi&ică =i prelunge=te răspunsul aneste9ic al organismului la răni, accidente =i boli# Anumite sisteme en9imatice din corp distrug <n mod continuu endor&inele, dar 3+E&enilalanina are ac'iune inhibitoare asupra en9imelor respecti6e, permi'ând acestor Naneste9iceO naturale săE=i eBercite e&ectul# Multe persoane care nu reac'ionea9ă la aneste9icele con6en'ionale @Valium, de eBempluA, răspund e&icient la 3+/A# %ersoanele care su&eră de dureri cronice <nregistrea9ă un ni6el scă9ut al acti6ită'ii endor&inelor din sânge =i din &luidul cerebroEspinal# 0i, din moment ce 3+/A poate restabili ni6elul normal de endor&ine, permite organismului să lupte contra durerii &ără a;utorul medicamentelor# Mai mult decât atât, datorită &aptului că 3+/A este capabilă de blocarea selecti6ă a durerilor, ea poate

atenua su&erin'ele cronice &ără a a&ecta mecanismele naturale de apărare ale corpului <mpotri6a durerilor acute , pe termen scurt @arsuri, tăieturi etcA# E&ectul 3+/A <l egalea9ă =i uneori chiar <l depă=e=te pe cel al #7 mor&inei =i a altor deri6a'i de opiu, dar acest aminoacid esen'ial di&eră deR medicamentele disponibile ob'inute doar cu re'etă sau rară prin următoarele: U "u creea9ă obi=nuin'ă# U E&ectul aneste9ic cre=te <n timp @&ără a de96olta toleran'ăA# U Are o puternică ac'iune antidepresi6ă# U %oate asigura un e&ect aneste9ic continuu timp de o lună, &ărăO administrarea unei alte medica'ii# U "u este toBic# U %oate &i combinat cu orice altă terapie pentru aEi mări e&ectul, &ără ; a se <nregistra reac'ii ad6erse# Ce ;oate >a"e e;entr# d#mneaDoa2tr64 Ac'ionea9ă ca un aneste9ic natural <n ca9uri de osteoartrită, artrită; reumatoidă, dureri lombare, migrene, crampe musculare =i cârcei, dureri ; .iblia /itaminelor ($ postoperatorii =i ne6ralgii# S#;limente 3+E&enilalanina este <n mod obi=nuit disponibilă sub &ormă de tablete de 7($ mg# 3o9a;ul indi6idual di&eră <n &unc'ie de intensitatea durerii resim'ite# Administrarea a =ase tablete pe 9i @două tablete luate cu aproBimati6 cincispre9ece minute <naintea &iecărei meseA este cel mai indicat mod de a <ncepe un tratament cu 3+/A# 3urerile se calmea9ă de obicei după primele patru 9ile, de=i uneori se <ntâmplă să dure9e =i trei sau patru săptămâni @dacă nu remarca'i o u=urare considerabilă a durerilor <n primele trei săptămâni, dubla'i do9a ini'ială pentru <ncă două sau trei săptămâniR dacă tot nu obser6a'i nici o ameliorare, <ntrerupe'i tratamentulR sEa descoperit &aptul că cinci până la cincispre9ece procente dintre utili9atori nu răspund la proprietă'ile analge9ice ale 3+E&enilalaninei#A ATE"1)E: 3+/A este contraindicată pentru gra6ide =i su&erin9i de &enilcetonurie# 3in cau9a &aptului că ridică tensiunea arterială, cardiacii =i hipertensi6ii trebuie să consulte un medic <nainte de a <ncepe să ia suplimente de 3+/A# <n mod obi=nuit nu eBistă contraindica'ii dacă tabletele sunt administrate după mese# S>at#l me# =i "omentarii <n ca9ul unui tratament cu 3+/A, durerile cedea9ă <n general <n cursul primei săptămâniR do9ele pot &i reduse <n mod; gradat până la un minim necesar# <n orice ca9 <nsă, tabletele trebuie luate la inter6ale egale <n cursul unei 9ile# ,nii su&erin9i se declară mul'umi'i doar cu o săptămână de tratament pe lunăR al'ii au ne6oie de el ne<ntrerupt# Mi se pare interesant &aptul că persoane ce nu răspund analge9icelor con6en'ionale ob'in e&ecte po9iti6e cu 3+/A# &- O PRIVIRE AS!PRA LISINEI +isina este un aminoacid esen'ial pentru &ormarea proteinelor strict necesare organismului uman# Este indispensabilă pentru cre=tere, re&acerea 'esuturilor =i producerea de anticorpi, hormoni =i en9ime# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 ?educe inciden'a =ilsau pre6ine in&ec'iile herpetice simpleB @de eBemplu cele determinate de &ebră sau de &rigA# Asigură o capacitate ndictă de concentrare# ,tili9ea9ă e&icient aci9ii gra=i necesari pentru !: !arl Mindelt1 producerea de energie# A;ută la atenuarea unor de&icien'e de &ertilitate# ' S#r2e nat#rale

%e=te, lapte, carne, brân9ă, dro;die, ouă, produsele din soia, toate alimentele bogate <n proteine# S#;limente +Elisina este <n general disponibilă sub &ormă de capsule sau tablete de $>> mg# 3o9a u9uală este de unulEdouă comprimate pe 9i, cu o ;umătatX de oră <nainte de masă# S>at#l me# =i "omentarii 3acă sunte'i adesea obosit, incapabil să 6ă concentra'i, cu ochii in;ecta'i, predispu=i la grea'ă, ame'eală, anemie =i căderea părului, estel posibil să su&eri'i de caren'a lisinei# Bătrânii, <n special bărba'ii au ne6oie de mai multă lisină decât tinerii# Anumite proteine din cereale nu con'in lisină @de eBemplu gliadina din grâu sau 9eina din porumbA# <mbogă'irea cu lisină a produselor alimentare pe ba9ă de grâu le <mbunătă'e=te din punct de 6edere calitati6 @6e9i sec'iunea (5, proteine complete =;;T incompleteA# 3acă 6ă deran;ea9ă herpesul, suplimentele de lisină <n do9at de 7E: grame 9ilnic, plus alimente cu un con'inut ridicat <n acest aminoacidT sunt <n mod sigur recomandabile# %( TOT!L DESPRE AR<ININ/ Acest aminoacid este necesar pentru &unc'ionarea normală a glandei pituitare @hipo&i9ăA# Alături de ornitină, &enilalanină =i alte substan'e cu ac'iune neurologică, arginina este indispensabilă pentru sinte9a =i eliberarea hormonului de cre=tere al glandei pituitare @6e9i sec'iunea 2 IW "ecesarul de arginina este mai mare la bărba'i deoarece lichidul semina= con'ine 2>m din cantitatea totală a acestui aminoacid =i de&icitul poaraH duce la sterilitate# Ce ;oate >a"e ea ;entr# d#mneaDoa2tr64 Măre=te cantitatea de spermă# Contribuie la răspunsul imun al organismului =i a;ută la 6indecarea rănilor# %ermite metaboli9area depo9itelor de lipide din organism =i toni&ică 'esutul muscular# AsiguraW 6ioiciunea &i9ică =i mentală# S#r2e nat#rale "uci, &loricele de porumb, ro=co6e, dulciurile pe ba9ă de gelatină4 .iblia /itaminelor !( ciocolata, ore9ul brun, &aina de o6ă9, sta&idele, semin'ele de susan =i &loarea soarelui, pâinea integrală de grâu =i toate alimentele bogate <n proteine# S#;limente +Earginina este disponibilă sub &ormă de tablete sau pulbere# E&icien'a maBimă se ob'ine atunci când e luată pe stomacul gol @cu apă sau suc de &ructeA, <n do9e de 5 grame, imediat <nainte de culcare# Bene&icii suplimentare L <n mod particular toni&ierea musculaturii L pot &i obser6ate dacă se administrea9ă aceea=i do9ă de 5 grame pe stomacul gol @cu apă sau sucA cu o oră <nainte de a <ncepe un 6iguros program de eBerci'ii &i9ice# ATE"1)E: "u administra'i arginina copiilor <n cre=tere @poate cau9a gigantismA sau su&erin9ilor de schi9o&renie# -uplimentele =i alimentele bogate <n arginina sunt contraindicate tuturor celor care au herpes# "u se recomandă do9e eBagerate de 5>E7> g 9ilnic @pot cau9a de&ormări ale oaselor =i măriri de 6olum ale <ncheieturilorA# S>at#l me# =i "omentarii Arginina este un aminoacid strict necesar pentru adul'i deoarece după 6ârsta de trei9eci de ani glanda pituitară <ncetea9ă aproape complet să <l secrete# 3acă obser6a'i o sub'iere sau o <năsprire a pielii dumnea6oastră, <nseamnă că lua'i o cantitate prea mare de arginina# 3o9e eBtrem de ridicate administrate timp de mai multe săptămâni pot determina un asemenea e&ect secundar, dar acesta este re6ersibil la <ntreruperea tratamentului# Traumele &i9ice sporesc necesită'ile de arginina ale organismului# +Earginina luată <n combina'ie cu +E

ornitina poate a;uta la scăderea <n greutate# %' STIM!LATORII HORMONILOR DE CREŞTERE -timulatorii hormonilor de cre=tere sunt elemente nutriti6e care acti6ea9ă producerea de hormoni de cre=tere <n organism# +a om, ace=ti hormoni sunt stoca'i <n glanda pituitară care <i eliberea9ă ca răspuns la somn, antrenament =i regim alimentar# Ce ;ot >a"e ;entr# d#mneaDoa2tr6 3ormonii de "re=tere4 A;ută la arderea grăsimilor =i la con6ersia acestora <n energie =i <n !2 !arl Mindell &ibre musculare# <mbunătă'esc re9isten'a la boală# Accelerea9ă 6indecarea rănilor# Contribuie la re&acerea 'esuturilor# <ntăresc 'esutul con;uncti6 asigurând tendoane =i ligamente sănătoase# )ntensi&ică sinte9a proteinelor pentru cre=terea musculaturii# ?educ ni6elul de uree din sânge =i urina# %rin suplimentarea dietei dumnea6oastrăbcu aminoaci9i =i 6itamine care stimulea9ă eliberarea hormonilor de cre=tere, produc'ia acestora poate &i readusă la ni6elurile speci&ice 6ârstei tinere# -timulatorii importan'i ai hormonilor de cre=tere sunt aminoaci9ii: ornitina, arginină, tripto&an, glicină =i tirosină care ac'ionea9ă sinergetic @mai e&icient <mpreună decât separatA cu 6itamina B:, nicotinamida, 9incul, calciul, magne9iul, potasiul =i 6itamina C, pentru a declan=a secre'ia nocturnă a hormonilor de cre=tere# MaBimul acestei secre'ii este atins la aproBimati6 nouă9eci de minute după momentul adormirii# Cantitatea de hormoni de cre=tere naturali scade pe măsură ce <naintăm <n 6ârstă, iar spre cinci9eci de ani <ncetea9ă complet# <nsă prin suplimentarea dietei 9ilnice cu aminoaci9i =i 6itamine, produc'ia de hormoni poate &i readusă la ni6elurile speci&ice 6ârstei tinere# TK" C,%+, 3)MA")C 3E AM)"*AC)G): *?")T)"A 0) . *rnitina =i arginină, doi aminoaci9i implica'i <n secre'ia hormonilor de cre=tere, sunt printre cele mai răspândite suplimente <n 9iua de a9i, datorita &aptului că a;ută la eliminarea Milogramelor <n plus <n timpul somnului @adică atunci când sunt secreta'i hormonii de cre=tereA# <n 6reme ce al$i 3ormoni &iBea9ă grăsimile, hormonii de cre=tere le mobili9ea9ă, o&erinduE6ă dumnea6oastră nu doar un aspect suplu =i B6elt, ci =i un grad mai <nalt de energie# *rnitina stimulea9ă secre'ia de insulina =i &acilitea9ă ac'iunea ei anaboli9antă @de &ormare a 'esutului muscularA, moti6 pentru care e &olosită de culturi=ti# Administrarea de ornitina 6a determina cre=terea ni6elului de arginină din organismul dumnea6oastră# ?ela'ia <ntre cei doi aminoaci9i este biuni6ocă, arginină deri6ă din ornitina, iar ornitina este eliberată din arginină <ntrEun proces ciclic continuu# 3atorita &aptului că cei doi aminoaci9i sunt atât de strâns lega'i <ntre ei, caracteristicile unuia sunt 6alabile =i pentru celălalt @6e9i sec'iunea 2>, .iblia /itaminelor !! Totul despre argininăOA# <n calitate de supliment, ornitina ac'ionea9ă cel ;nai bine dacă este luată <n acela=i timp =i <n acela=i mod ca =i arginină @pe stomacul gol, cu suc sau cu apă, nu cu proteineA# %+ ALŢI AMINOACI0I !IMITORI? <L!TAMINA ŞI ACID!L <L!TAMIC Acidul glutamic &unc'ionea9ă <n principal ca un combustibil pentru creier# El are capacitatea de a aduna eBcesul de amoniac din organism L care poate inhiba acti6itatea de <naltă per&orman'ă a creierului L con6ertinduE <n glutamină# 3in moment ce glutamina produce o sporire remarcabilă a ni6elului de acid glutamic, un de&icit al celei dintâi poate determina caren'a celui deEal doilea <n creier# %e lângă &aptul că de96oltă inteligen'a @ridicând chiar =i coe&icientul de

inteligen'ă al copiilor retarda'iA, glutamina sEa do6edit utilă =i <n controlul alcoolismului# 3e asemenea, sEa descoperit că reduce timpul de 6indecare a ulcerelor =i atenuea9ă oboseala, depresiile =i impoten'a# <n ultima 6reme a &ost utili9ată cu succes <n tratamentul schi9o&reniei =i senilită'ii# +Eglutamina @&orma naturală a aminoaciduluiA este disponibilă <n do9a;e de $>> mg per capsulă# -e recomandă administrarea a până la 8 g 9ilnic, <n mai multe repri9e# %entru oboseală, depresie =i impoten'ă do9a indicată este de $>> L >>> mg 9ilnic <n primele săptămâni, 5>> L $>> mg pentru perioada următoare =i, după o lună, se ridică do9a la 5 g# ATE"1)E: 3e=i glutamina =i acidul glutamic sunt di&erite de glutamatul monosodic, persoanele cu o oarecare sensibilitate la acesta din urmă pot su&eri reac'ii alergice =i, <n consecin'ă, este indicat să consulte un medic <nainte de a lua ast&el de suplimente# AC)3,+ A-%A?T)C Acidul aspartic a;ută la eliminarea eBcesului 6ătămător de amoniac din organism @când amoniacul pătrunde <n sistemul circulator, el ac'ionea9ă aidoma unei susbstan'e cu un ridicat poten'ial toBicA# Contribuind la eliminarea amoniacului, acidul aspartic a;ută la prote;area sistemului ner6os central# Cercetări recente au arătat că acidul aspartic ar putea &i un &actor important <n mărirea re9isten'ei la oboseală# Atle'ii cărora li sEau administrat săruri de acid aspartic au <nregistrat o cre=tere considerabilă a &or'ei =i re9isten'ei &i9ice# Acidul +Easpartic @&orma naturală O !arl Mindell fcestui aminoacidA este disponibil ca supliment <n do9a;e de 5$> =i $>> 2 o r`er tabletă# <n mod obi=nuit se recomandă $>> mg de E7 ori pe 9i, cu Tă sau suc @nu cu proteineA# 2 C)-T)"A 0) C)-TE)". Cistina este &orma stabilă a aminoacidului cu sul& numit cisteină EL &actor important <n pre6enirea <mbătrânirii precoce# Cele două &orme T &i considerate <n cadrul metabolismului ca un singur aminoacid, Trganismul trans&ormânduEle rapid una <n cealaltă după necesitate# %rin Tetaboli9are, cistina eliberea9ă acid sul&uric, iar acesta reac'ionea9ă cu 0te substan'e, contribuind la detoBi&ierea organismului# Aminoaci9ii care Tontin sul&, <n mod special cistina =i metionina, sEau do6edit a &i protectori E&icien'i <mpotri6a toBicită'ii cuprului @o acumulare eBcesi6ă de cupru <n Torp constituie un simptom al bolii ^ilsonA# Cuplul cistinălcisteină poate 8e asemenea ac'iona ca agent protector <mpotri6a e&ectelor dăunătoare le altor metale, precum =i <mpotri6a radicalilor liberi periculo=i &orma'i & organism 2e tutun =\ Te aTC*>T Tn supliment de cisteină @+EcistinăA t de trei ori pe 9i, cu 6itamina C @<n raport de E7A este recomandabil &umătorilor =i celor care consumă alcool @suplimentele nu trebuie luate stomacul golA# Cercetări recente au demonstrat că do9e terapeutice de d teină pot con&eri o protec'ie importantă <mpotri6a ra9elor I =i a radia'iilor nucleare# ATE"1)E: 3o9e mari de cisteinălcistină nu sunt recomandabile ersoanelor care su&eră de diabetR pentru administrarea de suplimente te necesar mai <ntâi a6i9ul unui medic @combinarea acestor nutrien'i poate inhiba e&ectul insulineiA# MET)*")"A Ca =i cistina, este un alt aminoacid cu con'inut de sul&# %oate &i e&icientă <n anumite ca9uri de schi9o&renie prin &aptul că scade ni6elul histaminei din sânge @aceasta este responsabilă de transmiterea unor esa;e gre=ite dinspre creierA# <n combina'ie cu acidul &olie =i colina, metionina o&eră protec'ie <mpotri6a unor tipuri de tumori# )nsu&icien'a

tioninei poate a6ea e&ecte negati6e asupra capacită'ii organismului de produce urină, determinând &ormarea de edeme @reten'ia &luidelor <n suturiA, mărind riscul de in&ec'ii# EBistă de asemenea o rela'ie directa Entre caren'a de metionina =i depunerile de colesterol, arteriosclero9ă, =i .iblia /itaminelor o căderea părului @eBperimente e&ectuate pe animale de laboratorA# F+)C)"A Considerată uneori ca unul din cei mai simpli aminoaci9i, glicina sZa do6edit a &i, <n anumite ca9uri, eBtrem de bene&ică# Este utilă <n tratamentul dis&unc'iilor hipo&i9are =i, deoarece &urni9ea9ă cantită'i suplimentare de creatină @esen'ială pentru acti6itatea muscularăA, a dat re9ultate bune <n tratamentul distro&iilor musculare progresi6e# Astă9i, un mare număr de nutri'ioni=ti utili9ea9ă glicina <n tratamentul hipoglicemiei, datorită &aptului că acest aminoacid stimulea9ă &ormarea glucagonei care mobili9ea9ă glicogenul, eliberat apoi <n sânge sub &ormă de gluco9a# Flicina este e&icientă =i <n tratamentul hiperacidită'ii gastrice, &iind inclusă <n numeroase preparate antiacide# 3e asemenea, sEa do6edit utilă =i <n anumite tipuri de acidemie @pC scă9ut al sângeluiA, <n mod special <n cele cau9ate de de9echilibrul leucinei L de9echilibru mani&estat prin mirosul puternic neplăcut al sudorii =i respira'iei# T)?*-)"A 3e=i nu &ace parte dintre aminoaci9ii esen'iali, tirosina este un neurotransmi'ător de primă clasă, ea de'inând un rol important <n stimularea =i modi&icarea acti6ită'ii cerebrale# 3e eBemplu, pentru ca &enilalanina să poată ac'iona cu e&icien'ă <n sensul men'inerii unei bune stări de spirit =i pentru scăderea po&tei de mâncare @6e9i sec'iunea ((A, ea trebuie mai <ntâi să se trans&orme <n tirosina# 3acă această con6ersie nu are loc datorită unei insu&icien'e en9imatice, ori din cau9a consumului mare de &enilalanina <n altă 9onă a organismului L atunci creierul 6a produce cantită'i prea mici de norepine&rină, instalânduEse ast&el starea de depresie# -tudii clinice au arătat că suplimentarea cantită'ii de tirosina a;ută <n ca9ul depresiei =i anBietă'ii re9istente la medica'ia obi=nuităR de asemenea, tirosina a permis bolna6ilor trata'i cu am&etamine @atât <n scop antidepresi6 cât =i nutri'ionalA să reducă până la un ni6el minim do9ele de tratament <n decurs de numai câte6a săptămâni# Tirosina sEa do6edit e&icientă =i <n ca9ul cocainomanilor, contribuind la e6itarea depresiilor, a oboselii =i eBtremei iritabilită'i L &enomene ce <nso'esc &rec6ent curele de de9intoBicare# ?e9ultate bune au dat regimurile compuse din tirosina di9ol6ată <n suc de portocale, 6itamina C, tirosinEhidroBila9ă @en9ima c are asigură utili9area organică a tirosineiA, 6itaminele Bl, B5 =i >5 nicotinamidă# !arl Minde %* NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L V4 S#nt ;redi2;#2 la "onD#l2ii =i medi"#l me# miEa ;re2"ri2 "# #nT an 8n #rm6 Dilantin @FenitoinA Re"ent1 #n ;rieten miEa Dorbit de2;re ta#rin6 2;#nFnd#Emi "6 e2te #n aminoa"id nee2en$ial nat#ral "are miEar ;#tea >i de aL#tor Dar1 da"6 n# e2te e2en$ial1 ;entr# "e 26E' ia#4 Şi "#m miE ar ;#tea >i de aL#tor4 Voi <ncepe prin a clari&ica o serioasă eroare <n ceea ce pri6e=te aminoaci9ii: neesen'ial nu <nseamnă automat =i inutilR to'i aminoaci9ii sunt necesari, <nsă cei a=aEnumi'i esen'iali nu pot &i produ=i de către, organism <n cantită'i su&iciente pentru a asigura sinte9a proteinelor <n,, condi'ii optime# 3acă ace=tia nu sunt suplimenta'i prin dieta 9ilnică, atunci to'i aminoaci9ii din corp scad cantitati6 <n aceea=i propor'ie cu cel careEeste de&icient sau lipse=te complet#
me

Cât despre administrarea de taurină ca antiEcon6ulsi6, numai medicul dumnea6oastră poate decide acest lucru# Ceea ce 6ă pot spune eu este &aptul că taurina sEa do6edit e&icientă "a tratament <mpotri6a con6ulsiilor atunci când a &ost <nso'ită de aci9ii glutamic =i aspartic, <nsă nu 6ă recomand să lua'i nimic &ără prescrip'iaa, medicului# Am "itit "6 eCer"i$iile >iBi"e 2tim#leaB6 2e"re$ia 3ormonilor de "re=tere E# >a" Bilni" "el ;#$in do#6Be"i de min#te de 9imna2ti"6 ;e1 m#Bi"6U a"e2t l#"r# 8n2eamn6 "6 n# mai am neDoie de 2#;limente deU a2t>el de 3ormoni4 3impotri6ă, probabil că a6e'i# "umai anumite eBerci'ii &i9ice, de; eBemplu ridicarea greută'ilor L mi=cări care necesită un e&ort muscular, deosebit, chiar dacă pentru o durată scurtă de timp L asigură eliberarea, unei cantită'i importante de hormoni de cre=tere# Celelalte eBerci'ii, chiar =i prelungite, produc doar cantită'i nesemni&icati6e de hormoni# )3C realitate, datorită &aptului că aminoaci9ii sunt elimina'i prin piele odată cu sudoarea, eBerci'iile &i9ice măresc necesarul acestora# E# ia# DeCatrim ;entr# "ontrol#l 9re#t6$ii "or;orale Pe eti"3et6 2"rie "6 a"e2t medi"ament "on$ine >enilE;ro;anolamin6U e2te oare a"ela=i l#"r# "# >enilalanina4 S#nt ambele la >el de e>i"iente4 /enilEpropanolamina @/%AA, substan'ă care se găse=te <n multe# .iblia /itaminelor >7 preparate medicamentoase, nu este, <n mod sigur, acela=i lucru cu &enilalanina# /%A este un diminuant al apetitului @cu re9ultate nesatis&ăcătoare L <n con&ormitate cu American Medical AssociationA, care determină numeroase e&ecte secundare, inclusi6 reac'ii ad6erse la unele anticoncep'ionale orale# -pre deosebire de &enilalanina, care stimulea9ă producerea norepine&rinei de către creier @substan'ă ce diminuea9ă po&ta de mâncareA =i atenuea9ă cearcănele determinate de regim, /%A consumă norepine&rina <n aproBimati6 două săptămâni, pro6ocând oboseală =i deseori depresii# /%A este un substituent nerecomandabil pentru o bună dietă @6e9i sec'iunea 5$A, pe când +E&enilalanina, care se găse=te <n alimente cu con'inut proteic ridicat L ca de eBemplu brân9a de 6aci, produsele din soia, migdalele, laptele pra& smântânit =i altele L =i poate eBercita un control e&ecti6 asupra apetitului @hrănind <n acela=i timp =i creierulA dacă este luată cu o oră <nainte de masă, cu apă sau suc# ECi2t6 "#mDa #n aminoa"id "a;abil 26 8n"etinea2"6 ;ro"e2#l de 8mb6trFnire4 -igur# +Eglutationul este supranumit No triplă amenin'are la adresa <mbătrâniriiO# 3e &apt, glutationul este o tripeptidă a cărei sinte9ă porne=te de la +Ecisteină, acidul +Eglutamic =i glicinăR are ac'iune antioBidantă =i poate de9acti6a radicalii liberi care accelerea9ă procesul de <mbătrânire# Are de asemenea proprietă'i antiEtumorale, &unc'ionea9ă ca un accelerator al respira'iei la ni6elul creierului =i este &olosit ca ad;u6ant <n tratamentul alergiilor, cataractei, diabetului, hipoglicemiei =i artritei, precum =i pre6enti6 <mpotri6a e&ectelor secundare ale do9elor mari de radia'ii <n chimioterapii =i tratamente cu ra9e I# <n plus, o&eră protec'ie <mpotri6a e&ectelor dăunătoare ale &umului de 'igară =i alcoolului# CeEmi ;#te$i 2;#ne de2;re a"e2t no# aminoa"id de "are am a#Bit Dorbind#E2e 8n #ltima Dreme? "arnitina4 +Ecarnitina a suscitat un interes general datorită &aptului că, pe lângă rolul important pe care <l ;oacă <n trans&ormarea depunerilor de grăsime din organism <n energie, ea sEa do6edit utilă <n controlul hipoglicemiei, <n

atenuarea atacurilor de angină, &iind bene&ică pentru su&erin9ii de diabet 0 boli de &icat sau rinichi# Administrată sporti6ilor, carnitina permite acestora e&ectuarea de e&orturi sus'inute pe o perioadă <ndelungată de >8 !arlMindell timp# +Ecarnitina este un aminoacid indispensabil pentru buna &unc'ionare a inimii, lipsa ori de&icitul lui determinând deteriorarea 'esutului cardiac# %rincipalele surse naturale de carnitină sunt carnea =i produsele lactate# ADFnd 8n Dedere bolile 5la mod67 8n Bi#a de aBi1 "an"er1 SIDA =i a=a mai de;arte1 ;#tem >a"e oare "eDa ;entr# a ne 8nt6ri 2i2tem#l im#nitar4 3in &ericire, daH 0i răspunsul pare a &i acesta: stimulatorii hormonilor de cre=tere @6e9i sec'iunea 2 A# %e măsură ce <naintăm <n 6ârstă, sistemul nostru imunitar L acea armată mereu <n alertă de globule albe @numite celule T, datorită &aptului că se a&lă sub comanda timusuluiA care =tie unde =i când să atace =i ce anume tip de anticorpi să producă prin intermediul camara9ilor lor @celule B produse <n mădu6a spinăriiA L <ncepe să dea semne de oboseală, cau9ate de slăbirea <n putere =i 6olum a timusului# Această <mbătrânire nu are ca singură consecin'ă ine&icienta sistemului de apărare, ci adeseori con&u9ii periculoase pe care celulele T le &ac <ntre prieteni =i du=mani, con&u9ii traduse prin de9ordini autoimune <n care globulele albe atacă propriul organism# -e pare că a&ec'iuni precum sclero9a multiplă, miastenia gra6is =i artrita sEar datora unei asemenea de9ordini# 3e curând <nsă sEa do6edit că aceste a&ec'iuni sunt cau9ate de ni6elul scă9ut al hormonilor de cre=tere produ=i de glanda pituitară =i necesari pentru &unc'ionarea timusului, deci implicit a sistemului imunitar# 3ar suplimentele de aminoaci9i @arginină, ornitină, cisteinăA, 6itamine E, A,SEO C, 9inc, seleniu =i en9ime @ca de eBemplu papainaA sEau arătat deEa dreptul miraculoase, atenuând acest sindrom degenerati6# S#nt #n 3altero>il ;ro>e2ioni2t =i a= Drea 26 =ti# da"6 eCi2t6 Dreo alternatiD6 le9al6 =i nat#ral6 ;entr# 2teroiBi Cu siguran'ă eBistă# Aminoaci9ii cu catenă rami&icată @AC?A, dintre care &ac parte leucina, 6alina =i i9oleucina, sunt suplimente anaboli9ante ce măresc re9isten'a musculară# Ei gu6ernea9ă modul de utili9are a proteinelor <n organism =i <ndeplinesc un rol unic <n metabolismul proteic la ni6elul muscular# <n 6reme ce restul aminoaci9ilor sunt distru=i <n &icat, cei cu catenă rami&icată sunt oBida'i <n musculatura peri&erică# AC? constituie principala sursă de calorii pentru sistemul muscular# EBerci'iile &i9ice intense determină eliminarea rapidă a a9otului prin eBcre'ie, ceeaS .iblia /itaminelor >$ ce cau9ea9ă reducerea sinte9ei proteinei la ni6elul muscular# AC? limitea9ă această reducere# )n timpul eBerci'iilor &i9ice intense, cum ar &i cele ale haltero&ililor, solicitarea puternică a unui mu=chi poate cau9a cedarea acestuia @catabolismA# Aminoaci9ii cu catenă rami&icată pre6in un asemenea de9nodământ =i, mai mult, asigură re6ersibilitatea procesului# -unt, cu alte cu6inte, anaboli9an'i deoarece clădesc 'esut muscular# Caracteristici ale AC? care pot &i <n a6anta;ul dumnea6oastră: U ?educ apetitul men'inând constant ni6elul proteinelor din organism# U Kumătate din greutatea dumnea6oastră este constituită din mu=chi =i $E5>m din ace=ti mu=chi sunt de &apt aminoaci9i cu catenă rami&icată#

U Cinci9eci de procente din cantitatea de AC? ingerată a;unge la mu=chi <n răstimp de o oră, iar <ntreaga do9ă după două ore# U AC? produc glicogen, iar acesta echilibrea9ă secre'ia de insulina# U A&ectea9ă <n mod direct schimbările <n greutate asigurând distribu'ia armonioasă a musculaturii# -uplimentele trebuie luate cu ;umătate de oră <nainte de e&ortul &i9ic# -C,?T. ?EV)G,)?E A C,"*0T)"1E+*? 3E-%?E AM)"*AC)G) A+A")"A: <ntăre=te sistemul imunitarR reduce riscul &ormării de pietre la rinichiR ad;u6ant <n tratamentul hipoglicemiei# A?F)")".: Măre=te cantitatea de spermăR accelerea9ă 6indecarea rănilorR toni&ică 'esutul muscular# AC)3,+ A-%A?T)C: <ntăre=te sistemul imunitarR măre=te &or'a =i re9isten'a organismuluiR a;ută la eliminarea eBcesului de amoniac din corp# AM)"*AC)G)) C, CATE". ?AM)/)CAT. @+E,C)"A, )G*+E,C)"A, VA+)"AA: 6e9i mai sus# C)-TE)".: a;ută la pre6enirea chelieiR atenuea9ă psoria9isulR <mbunătă'e=te starea de sănătate a părului, pielii =i unghiilor# AC)3,+ F+,TAM)C 0) F+,TAM)"A: 3e96oltă &unc'iile creieruluiR atenuea9ă starea de obosealăR mic=orea9ă timpul de 6indecare a ulceruluiR a;ută la <mbunătă'irea stării de spirit# >: !arl Mindell C)-T)3)"A: Atenuea9ă artritele reumatoideR potole=te stresulR a;ută la mărirea libidoului# +)-)"A: Măre=te puterea de concentrareR spore=te &ertilitateaR a;ută la pre6enirea in&ec'iilor herpetice simpleB# MET)*")"A: Contribuie la scăderea ni6elului de colesterolR ad;u6ant <n tratamentul schi9o&reniei =i al bolii %arMinsonR o&eră protec'ie <mpotri6a tumorilor# *?")T)"A: /unc'ionea9ă asemeni unui hormon răspun9ător de &ormarea 'esutului muscularR măre=te e&ectele argininei# /E")+A+A")"A: Are ac'iune antidepresi6ăR a;ută la reducerea apetituluiR <n anumite &orme poate &unc'iona ca un analge9ic natural# %?*+)"A: A;ută <n procesul de 6indecare a rănilorR măre=te capacitatea de <n6ă'are# -E?)"A: Contribuie la atenuarea durerilorR poate ac'iona ca un antipsihotic natural# T?E*")"A: "ecesară pentru utili9area proteinelor <n dieteleT alimentare# T?)%T*/A",+: Contribuie la reducerea anBietă'iiR a;ută laS inducerea somnuluiR este util <n controlul alcoolismului# T)?*-)"A: -timulea9ă apetitul seBualR a;ută la atenuarea stresuluiR poate reduce po&ta de mâncare =i <mbunătă'e=te starea de spirit# CA%)T*+,+ 0A-E F?.-)M)+E 0) ,T)+)GAT*?)) +*? %. CE -,"T A<ENŢII LIPOTROPI4 Metionina, colina, ino9itolul =i betaina sunt to'i agen'i lipotropi Lr; ceea ce <nseamnă că principala lor &unc'ie este aceea de a pre6eni a"#m#larea anormală sau eBcesi6ă a grăsimilor <n &icat# <n plus, lipotropii sporesc produc'ia de lecitină a &icatului, men'inând ast&el solubilitatea; ridicată a colesterolului L măresc re9isten'a la <mbolnă6iri prin ac'iunea\ bene&ică asupra timusului =i detoBi&ică &icatul# .iblia /itaminelor >(

%, CINE ŞI PENTR! CE ARE NEVOIE DE EI4 Cu to'ii a6em ne6oie de lipotropi, unii <ntrEo măsură mai mare decât al'ii# %ersoanele care urmea9ă un regim bogat <n proteine intră <n cea deEa doua categorie# Metionina =i colina sunt strict necesare pentru a detoBi&ică organismul de aminele re9ultate ca produ=i secundari din metaboli9area proteinelor# 3in cau9a &aptului că &oarte mul'i dintre noi L marea ma;oritate L consumăm prea multe grăsimi @<n -tatele ,nite cantitatea de grăsimi repre9intă 7: până la 85 de procente din totalul caloriilorA, =i o parte substan'ială a acestora este &ormată din grăsimi saturate, agen'ii lipotropi sunt indispensabili# A;utând &icatul să producă lecitină, lipotropii <mpiedică &ormarea depo9itelor periculoase de colesterol <n 6asele de sânge, reducând ast&el riscurile de atac cardiac, arteriosclero9ă, calculi biliari =i urinari# Agen'ii lipotropi asigură circula'ia corectă a colesterolului 3e asemenea, lipotropii contribuie la păstrarea stării generale de sănătate a organismului prin ac'iunea eBercitată asupra timusului, stimulând producerea de anticorpi, producerea =i acti6itatea &agocitelor @care <ncon;oară =i N<nghitO microbii =i 6iru=ii in6adatoriA, distrugerea 'esuturilor străine sau anormale# 2:# %*VE-TEA COLESTEROL!L!I Frăsimile, ca dealt&el totul <n această lume, au atât păr'i bune cât =i rele# Concep'ia generală, con&orm căreia toate grăsimile sunt dăunătoare, este pe cât de răspândită, pe atât de neade6ărată# Cea mai rea dintre toate lipidele este colesterolul# %ractic, &iecare dintre noi =tim că responsabil pentru atacurile cardio6asculare, arteriosclero9ă =i o mul'ime de alte boli este colesterolul, dar &oarte pu'ini sunt cei care cunosc &aptul că el are un rol esen'ial <n men'inerea stării de sănătate a corpului# Minimum două treimi din colesterolul eBistent <n organismul uman se &ormea9ă <n &icat sau <n intestinR este pre9ent =i <n creier, <n glandele suprarenale =i <n tecile &ibrelor ner6oase# )ar <n ceea ce pri6e=te păr'ile lui bune, acestea au > importan'ă deosebită: U colesterolul eBistent <n piele este con6ertit, sub ac'iunea ra9elor solare ultra6iolete, <n 6itamina 3R >2 !arl Mindell U contribuie la metaboli9area carbohidra'ilor @cu cât ingerăm mai mul'i carbohidra'i, cu atât cantitatea de colesterol produsă de organism este mai mareAR U este principalul &urni9or de hormoni steroi9i suprarenali, ca de eBemplu corti9onulR U intră <n componen'a tuturor membranelor din organism =i este necesar pentru producerea hormonilor seBuali masculini =i &emininiR 3i&eren'ele de comportament mani&estate de colesterol sunt determinate de proteina de care este el legat# +ipoproteinele sunt agen'ii ce transportă colesterolul <n sistemul nostru circulator# Li;o;roteinele de Loa26 den2itate @+K3A transportă aproBimati6 :$ de procente din colesterolul sang6inR ele sunt responsabile de depunerile din artere care, <n combina'ie cu alte substan'e, se trans&ormă <n ateroame care blochea9ă 6asele de sânge# Li;o;roteinele de >oarte Loa26 den2itate @+/K3A transportă aproBimati6 $m din colesterolul sang6in, dar sunt necesare &icatului pentru a produce +K3R cu cât cantitatea lor este mai mare, cu atât &icatul eliberea9ă mai multe +K3 =i =ansele dumnea6oastră de a contracta o a&ec'iune cardiacă se <nmul'esc# Li;o;roteine de 8nalt6 den2itate @+J3A transportă <n ;ur de 5> de procente din colesterolul sang6in =i, &iind compuse <n principal din lecitină, ele sunt eroii

cei buni care distrug depo9itele de grăsimide pe 6asele sang6ine =i asigură circula'ia colesterolului &ără a bloca arterele# -tudii recente au descoperit &aptul că persoanele cu =olduri largi =i talii sub'iri <nregistrea9ă ni6ele mai ridicate ale colesterolului +J3 decât cele cu, abdomenul mare L ceea ce ar putea eBplica longe6itatea superioară @cu circa opt aniA a &emeilor &a'ă de bărba'i# %e scurt: cu cât ni6elul +J3 cre=te, cu atât scade riscul unor a&ec'iuni cardiace# -Ear putea ca ouăle să nu &ie chiar atât de rele precum credea'i Este bine să adăugăm că, de=i consumul de ouă <n -tatele ,nite M scă9ut la ;umătate &a'ă de anul !8$, nu sEa <nregistrat o reducere a ca9urilor de a&ec'iuni cardio6asculare# 0i, cu toate că Asocia'ia Cardiologilor Americani consideră ouăle ca &iind dăunătoare, un meniu .iblia /itaminelor >! din care ele ar lipsi ar &i tot atât de dăunător# %e lângă &aptul că ouăle con'in cele mai 6aloroase componente proteice, ele au =i lecitină care contribuie la mobili9area grăsimilor# 0i, ceea ce este cu mult mai important, ouăle ridică ni6elul lipoproteinelor de <naltă densitate# %& S/ DISC!T/M DESPRE NIVEL!L DE COLESTEROL Când 6orbesc de ni6elul colesterolului, oamenii se re&eră de obicei la ni6elul de colesterol din sânge# ,nitatea de măsură utili9ată este miligrame per decilitruR ni6elul uni6ersal acceptat L pentru toată lumea L nu trebuie să depă=ească 6aloarea de 5>> mgldl# ?aportul <ntre cantită'ile de +J3 @colesterol NbunOA =i +K3 @colesterol NrăuOA este la &el de important ca =i cel dintre +J3 =i cantitatea totală de colesterol# ,n ni6el cât mai ridicat de +J3 6ă o&eră o protec'ie mai e&icientă <mpotri6a depunerilor din artere# Anali9ele de laborator determină <n mod obi=nuit =i ni6elul de trigliceride din sânge# <ntre cele două tipuri de grăsimi @trigliceride =i colesterolA eBistă o rela'ie de interdependen'ă: de=i ni6elul ridicat al unuia nu implică <n mod obligatoriu cantită'i crescute din celălalt, scăderea con'inutului de trigliceride pare a a;uta la reducerea ni6elului de colesterol# Men'inerea ra'iei 9ilnice de grăsimi ingerate sub 6aloarea de 5>, maBim 7> de procente din totalul caloriilor este 6itală pentru păstrarea <n limite normale a ni6elului de colesterol# )ar din cantitatea de grăsimi, cele saturate nu trebuie să depă=ească > procente# 22# -AT,?AT C*"T?A "E-AT,?AT Frăsimile saturate pro6in @cu câte6a eBcep'ii, dintre care: nucile de cocos, uleiurile de palmier =i uleiurile 6egetale hidrogenate sau par'ial hidrogenateA din surse animale, iar toate grăsimile animale con'in colesterol# Frăsimile nesaturate @mono L sau polinesaturateA sunt de origine 6egetală, iar 6egetalele, &ie ele legume sau &ructe, nu con'in colesterol# 3ar, &iindcă eBistă un NdarO, =i <ncă unul &oarte mare, dacă un alirnent nu con'ine colesterol, aceasta nu <nseamnă neapărat că el este Sipsit de grăsimi# ,n singur &ruct de a6ocado, de eBemplu, &urni9ea9ă %este 7> grame de grăsimi# ''( EarlMindell %- ALIMENTE ŞI N!TRIENŢI CARE POT RED!CE :N MOD NAT!RAL NIVEL!L DE COLESTEROL? Cărbunele medicinal acti6at, or9ul, morco6ii cru9i, cromul, târâtele de porumb, 6egetalele din &amilia cruci&erelor @conopidăA, 6inetele, uleiul de lumini'ă @*enothera biennisA semin'ele de schindu& @Trygonella &oenumEgrecumA, celulo9a, untura de pe=te, usturoiul, ghimbirul @Gingiber o&&icinalisA, lintea, &asolea albă, &asolea 6erde, uleiurile monosaturate @de măsline, aluneA, nicotinamida, târâtele de o6ă9, ceapa, pectina @eBistentă <n mere, grape&ruitA, &itosterolii @Beta -itosterol, -tigmasterol, CampesterolA, uleiurile polinesaturate

@de &loarea soarelui, porumb, =o&ranA, piperul ro=u, târâtele de ore9, soia, 6itamina C, 6itamina E, iaurtul# -( ŞTIŢI CE AN!ME DETERMIN/ RIDICAREA NIVEL!L!I DE COLESTEROL4 Multe sunt cau9ele care produc, chiar &ără să =ti'i, cre=terea ni6elului de colesterol sau 6ă subminea9ă e&orturile de aE reduce# )ată câte6a d&lW care ar trebui să 'ine'i seama: &umatul, co&eina, stresul, medicamentele, 9ahărul ra&inat, aditi6ii alimentari, poluan'ii din mediul <ncon;urător# 3acă sunte'i <ngri;orat de ni6elul colesterolului dumnea6oastră, probabil =ti'i că un prân9 din carne de curcan este o alegere bună# <nsă trebuie să re'ine'i că >> g carne de curcan slabă con'in aproBimati6 34 mg colesterol, pe când aceea=i cantitate de carne grasă con'ine ($ mgR iar o cea=că de pateu din &icat de curcan 6ă &urni9ea9ă <n ;ur de 27> mgH -' NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L VI4 A= Drea 26 =ti# da"6 eCi2t6 Dreo di>eren$6 8ntre 3i;erli;idemie =i 3i;er"ole2terolemie EBistă, <nsă, din ne&ericire, <n ceea ce pri6e=te riscul a&ec'iunilorS cardiace, di&eren'a este mică# Ciperlipidemia se re&eră la ni6elul crescut al tuturor grăsimilor <n sânge, pe când hipercolesterolemia implică doar cantită'i ridicate de colesterol# 3ar pentru starea de sănătate a#T organismului, problema este de natură pur semantică# Am o nel6m#rire De2;re #nele ;rod#2e 2e 2;#ne "6 2#nt 526ra"e 8n li;ide71 iar de2;re altele G 526ra"e 8n "ole2terol7 E2te Dreo1Q di>eren$6 8ntre a"e2te do#6 >orm#l6ri4 .iblia /itaminelor %ute'i &i con6ins că esteH <n realitate, un produs pe a cărui etichetă scrie N&ără colesterolO poate con'ine din abunden'ă grăsimi# Trebuie să =ti'i că termenii NcolesterolO =i NlipideO nu sunt sinonimi# -pre deosebire de lipide, colesterolul nu este utili9at pentru producerea de energie, ci, <n primul rând, pentru a transporta grăsimile spre celule <n <ntregul organism# 8n "eea "e ;riDe=te red#"erea niDel#l#i de "ole2terol1 "are e2te di>eren$a 8ntre #lei#rile monone2at#rate =i "ele ;oline2at#rate4 ,leiurile polinesaturate @de &loarea soarelui, porumb, =o&ran, soiaA reduc ni6elul ambelor tipuri de colesterol L atât cel NrăuO @+K3A cât =i cel NbunO @+J3A# ,leiurile mononesaturate @de măsline, aluneA determină scăderea ni6elului de colesterol NrăuO =i <n acela=i timp măresc cantitatea de colesterol NbunO# <nsă autorită'ile medicale se pare că nu au a;uns la un consens cu pri6ire la cele mai bune uleiuri =i, drept urmare, recomandă &olosirea ambelor tipuri# Am a#Bit "6 #lei#rile ;oline2at#rate ;e "are e# le >olo2e2" "# ;re"6dere ;ot "a#Ba "an"er E2te adeD6rat4 %osibil# -tudiile e&ectuate au arătat că meniuri bogate <n uleiuri polinesaturate NprocesateO pot intensi&ica &ormarea agen'ilor cancerigeni# Această procesare se re&eră la a=aE9isa hidrogenare a uleiurilor 6egetale cu scopul de a le trans&orma <n aditi6i soli9i L ceea ce <nseamnă de &apt con6ertirea grăsimilor nesaturate <n grăsimi saturate# Eu 6ă s&ătuiesc să mări'i cantitatea de 6itamină E ingerată @5>> L 8>> ,) 9ilnicA pentru a pre6eni autoEoBidarea lipidelor @un &el de NruginireO a grăsimilor <n corpAR e6ita'i produsele care con'in uleiuri NhidrogenateOR <ncerca'i să mânca'i mai multă 6ar9ă =i conopidăR alterna'i <n meniurile dumnea6oastră uleiurile polinesaturate cu cele mononesaturate# A9en$ii li;otro;i 2#nt di2;onibili ;e ;ia$6 "a 2#;limente4 Da"6 da1 "are e2te doBa re"omandat64 ECi2t6 in2tr#"$i#ni 2;e"iale ;entr# admini2trarea lor4 3a, sunt disponibili sub &ormă de tablete @<n mod obi=nuit, trei tablete con'in

echi6alentul a >>> mg agent lipotropA# 3o9a recomandată <n ma;oritatea ca9urilor este de unaEdouă tablete de trei ori pe 9i, luate la mesele principale# Con2idera$i "6 2#;limentele de li;otro;i 2#nt mai indi"ate Pentr# o an#mit6 "ate9orie de ;er2oane de"Ft ;entr# altele4 5 !arl Mindell Cu siguran'ă, mai cu seamă pentru consumatorii de carne# Agen'ii lipotropi sunt substan'e care permit liche&ierea sau omogeni9area grăsimilor# Eu consider că suplimentarea cantită'ii de lipotropi este importantă <n special <n ca9ul persoanelor mari consumatoare de proteine L =i aceasta pentru că agen'ii lipotropi anihiliea9ă aminele re9ultate ca produ=i secundari <n metaboli9area proteinelor# 3e asemenea, to'i cei predispu=i la &ormarea calculilor trebuie să ia <n considerare suplimentarea cantită'ii de lipotropi ingerate# 8mi ;#te$i eC;li"a 8n termeni 2im;li "e 2#nt a"iBii 9ra=i *Eome9a =i la "e aL#t6 ei4 %e scurt, aci9ii gra=i 7Eomega L eicosapentaenoic @E%AA =i dodecanheBaenoic @3CAA L constituie un component de ba9ă al pe=telui =i al unturii de pe=te, iar caracteristicile prin care 6ă pot &i de &olos sunt nenumărate# Alege'i: a;ută la pre6enirea aterosclero9ei, reduc ni6elul de colesterol +K3 =i de trigliceride, mic=orea9ă 6âsco9itatea sang6ină =i contribuie la pre<ntâmpinarea atacurilor de inimă, scad tensiunea arterială, stimulea9ă sistemul imunitar, u=urea9ă mani&estările artritei reumatoide, o&eră protec'ie &a'ă de lupus eritematos, prote;ea9ă organismul <mpotri6a migrenelor =i a bolilor de rinichi# 3acă sunte'i 6egetarian, pute'i dobândi aci9ii gra=i 7Eomega =i din uleiurile 6egetale @de soia, semin'e de inA, dar con6ersia <n E%A =i 3CA este mult mai lentă# Care e2te di>eren$a 8ntre a"iBii 9ra=i *Eome9a =i )Eome9a 8n "aB#l #n#i re9im de red#"ere a niDel#l#i de "ole2terol4 ,na singură: numai aci9ii 7Eomega determină =i scăderea ni6elului de trigliceride# De ani de Bile >olo2e2" mar9arina ;entr# "6 mi 2Ea 2;#2 26 m6 >ere2" de 9r62imile 2at#rate A"#m 8n26 a#d "6 mar9arina ar >i "3iar mai d6#n6toare de"Ft #nt#l E2te adeD6rat4 "u# -ă 9icem că margarina nu este mai dăunătoare decât untul, dar nici mai bene&ică# 0tim acum cu to'ii că grăsimile saturate ridică mult ni6elul de colesterol, pe când cele nesaturate nu# 3ar studii recente au arătat că NhidrogenareaO grăsimilor nesaturate @solidi&icarea lor ast&el "a la temperatura camerei să capete aspect de untA are un e&ect uimitor: p2 lângă &aptul că ridică <n continuare ni6elul de colesterol, ele &ac un lucru pe care grăsimile saturate nuE &ac L =i anume reduc con'inutul d\ .iblia /itaminelor 7 colesterol NbunO, +J3# Care e2te aDantaL#l a"e2tor noi 9r62imi 2inteti"e >abri"ate a"#m4 ,nul &oarte mic# Frăsimile sintetice numite poliester 9aharo9ă au &ost concepute ast&el <ncât să nu poată &i descompuse de en9imele din corpul omenesc =i deci să nu &ie absorbite <n sânge# Totul a &ost &oarte &rumos <n teorie, numai că aceste uleiuri &alse nu sunt chiar lipsite de anumite e&ecte secundare =i sunt <n continuare &olosite <mpreună cu alte uleiuri 6egetale# <ntrE ade6ăr, ele reduc cantitatea totală de grăsimi, dar până ce se 6or do6edi complet ino&ensi6e eu 6ă sugere9 să recurge'i la 6echile metode L =i anume renun'area la produsele cu con'inut lipidic ridicat# Cât despre grăsimile sintetice de tipul -impless L substituent al lipidelor din lapte =i albu=ul de ou

L utili9ate <n special la &abricarea deserturilor congelate cu con'inut redus de calorii, problema este aceea că sunt instabile la temperatură =i, deci, cel pu'in la ora actuală, nu pot &i &olosite <n produsele alimentare prelucrate termic# 0i considerând &aptul că ma;oritatea grăsimilor pe care le ingerăm pro6in din alimente gătite, procentul celor de care scăpăm ast&el nu este deloc impresionant# <nsă principalul de9a6anta; al acestor grăsimi sintetice este &aptul că 6ă o&eră o &alsă impresie a unui regim sărac <n grăsimi, determinânduE 6ă să consuma'i alimente pe care alt&el leEa'i &i e6itat# CA%)T*+,+ 0A%TE CA?B*C)3?A1)) 0) E"G)ME+E -+ LA CE S!NT NECESARI CARBOHIDRAŢII4 Carbohidra'ii, gogori'a nutri'ioni=tilor de9in&orma'i, sunt principalii &urni9ori de energie ai trupului nostru# <n timpul digestiei, amidonul =i 9aharurile L principalele tipuri de carbohidra'i L sunt descompuse <n gluco9a, cunoscută =i sub numele de 9ahăr sang6in# Acesta asigură energia necesară pentru &unc'ionarea creierului =i a sistemului ner6os central# Cu to'ii a6em ne6oie de carbohidra'i <n meniurile noastre 9ilnice, ast&el ca %roteinele responsabile cu &ormarea 'esuturilor să nu &ie irosite pentru &urni9area de energie atunci când ele ar &i solicitate la re&acerea unui <esut distrus# 8 !arl Mindell Carbohidra'ii au acela=i con'inut caloric ca =i proteinele 3acă mânca'i o cantitate prea mare de carbohidra'i, mai mare decât cea care poate &i con6ertită <n gluco9a sau glicogen @depo9itat <n &icat =i <n mu=chiA, re9ultatul ob'inut, =tim prea bine, este constituit din grăsimiR când corpul are ne6oie de mai mult combustibil, grăsimile sunt trans&ormate <napoi <n gluco9a =i scade greutatea corporală# <nsă nu trebuie să reduce'i prea mult cantitatea de carbohidra'i ingerată# Ei sunt la &el de importan'i pentru sănătatea organismului ca to'i ceilal'i nutrien'i =i con'in acelea=i patru calorii per gram ca =i proteinele# 3e=i nu eBistă do9e o&icial recomandate, minimum 9ilnic necesar pentru a e6ita ceto9a @aciditatea crescută a sângelui ca urmare a utili9ării lipidelor <n scop energeticA este de $> grame# -* ADEV/R!L DESPRE E"G)ME En9imele sunt necesare pentru digestie,deoarece <nlesnesc eliberarea 6itaminelor, mineralelor =i aminoaci9ilor din alimente# Ele ac'ionea9ă asemeni unor catali9atori, adică au capacitatea de a determina o reac'ie, internă &ără ca ele <nsele să &ie modi&icate sau distruse <n cursul procesului# Anumite condi'ii termice pot distruge en9imele# -ursa cea mai e&icientă de en9ime o constituie &ructele, legumele, ouăle, carnea =i pe=tele L5 crude, negătite# /iecare en9imă ac'ionea9ă asupra unui anumit alimentR nici una nEo poate <nlocui pe cealaltă# Cantitatea redusă, insu&icientă, sau absen'a &ie =i a unei singure en9ime pot determina <mbolnă6irea organismului# En9imele al căror nume se s&âr=e=te <n Na9ăO au &ost denumite pornind de la substan'a alimentară asupra căreia ac'ionea9ă# 3e eBemplu, en9ima corespun9ătoare &os&orului se nume=te &os&ata9ăRS cea care prelucrea9ă 9ahărul este 9ahara9ă# Pe;2ina este o en9imă digesti6ă 6itală care descompune proteinele, alimentare trans&ormânduEle <n aminoaci9i# <n lipsa pepsinei, proteinele nu ar putea &i utili9ate pentru a asigura o piele sănătoasă, o structură, osoasă re9istentă, musculatură puternică =i o compo9i'ie corespun9ătoare a sângelui# Renina este o en9imă digesti6ă care determină coagularea laptelui, =i trans&ormarea proteinei corespun9ătoare, caseina, <ntrEo &ormă utili9abila de către organismul uman# ?enina permite eliberarea mineralelorS

.iblia /itaminelor $ importante din lapte L calciu, &os&or, potasiu =i &ier L utili9ate apoi pentru a stabili9a balan'a hidrică, pentru a consolida sistemul ner6os =i a &orma din'i =i oase sănătoase# Li;aBa are rolul de a descompune grăsimile =i de a &acilita utili9area lor ulterioară pentru a hrăni celulele epidermei, pentru a prote;a corpul <mpotri6a echimo9elor =i a pre6eni pătrunderea <n organism a 6iru=ilor in&ec'io=i =i a alergenilor# A"id#l clorhidric eBistent <n stomac ac'ionea9ă asupra alimentelor mai greu digerabile, ca de eBemplu carne &ibroasă, carne de pasăre =i 6egetale# El contribuie la digestia proteinelor, calciului =i &ierului# <n lipsa acidului clorhidric pot apare probleme ca anemia pernicioasă, carcinomul gastric, aclorhidria congenitală =i di6erse alergii# 3atorită &aptului că stresul, tensiunea ner6oasă, nelini=tea =i supărarea <nainte de masă, ca =i lipsa unor 6itamine, <n special B compleB, pot cau9a de&icien'e de acid clorhidric, mul'i dintre noi au o ast&el de caren'ă &ără măcar să bănuiască# 3acă 6ă <nchipui'i că a6e'i probleme de hiperaciditate sau arsuri gastrice pentru care 6ă administra'i cu de la dumnea6oastră putere o medica'ie antiacidă, trebuie să 'ine'i seama de &aptul că simptomele hiperacidită'ii =i cele determinate de hipoaciditate sunt identice, iar <n acest ca9 tratamentul antiacid nu 6ă poate &i decât eBtrem de dăunător# 3r# Alain "ittler, autorul căr'ii N,n nou tip de medicO, a declarat cu hotărâre că orice persoană care a depă=it 6ârsta de patru9eci de ani trebuie să ia suplimente de acid clorhidric# Cele mai indicate sunt &ormele <n care acidul este inclus alături de betaină sau acid glutamic# ATE"1)E: 3acă su&eri'i de ulcer gastric, cere'i s&atul medicului <nainte de a utili9a ast&el de suplimente# -. CELE DO!/SPRE0ECE S/R!RI TIS!LARE ŞI F!NCŢIILE LOR -ărurile tisulare sunt componen'i minerali anorganici ai 'esuturilor organice# -unt cunoscute =i sub numele de săruri -chuessler, după numele celui care leEa i9olat la s&âr=itul secolului trecut# 3r# ^# C# -chuessler a sus'inut că <n ca9ul unui de&icit al acestor săruri se instalea9ă starea de boală, dar dacă de&icien'a este corectată, organismul are capacitatea de a -e 6indeca el <nsu=i# 3eci, cu alte cu6inte, sărurile tisulare nu sunt un : !arl Mindell medicament, ci un remediu# Cele douăspre9ece săruri tisulare sunt: Fl#or#ra de "al"i# @calc &luor#A L se regăse=te <n toate 'esuturile con;uncti6e ale corpului# EBcesul sau caraen'a pot cau9a 6arice, apari'ia târ9ie a din'ilor, <ntinderi ale tendoanelor musculare, &urunculo9ă =i crăpături ale pielii# Fo2>at#l de "al"i# @calc# phos#AL eBistent <n toate celulele =i &luidele corpului, este un component important al sucurilor gastrice, precum =i al oaselor =i din'ilor# 3e&icitul sau eBcesul pot &i răspun9ătoare de neplăceri ca: mâini =i picioare reci, apatie, respira'ie rău mirositoare, transpira'ie nocturnă =i hidrocel# S#l>at#l de "al"i# @calc# sul&#A L constituent, <n cantită'i in&ime, al tuturor 'esuturilor con;uncti6e =i celulelor hepatice# EBcesul sau caren'a pot cau9a erup'ii cutanate, abcese adânci sau ulcere cronice purulente# I Fo2>at#l de >ier @&err# phosA L se regăse=te <n sânge =i <n toate celulele corpului, cu eBcep'ia celor ner6oase# Caren'a sau eBcesul pot determina diaree continuă sau L <n mod paradoBal L constipa'ie# Este utili9at ca remediu <mpotri6a hemoragiilor na9ale =i a menstrelor abundente#

Fo2>at#l de ma9neBi# @mag# phos#A L eBistent <n oase, din'i, creier, ) sânge, celule ner6oase =i musculare# EBcesul sau caren'a pot cau9a crampe, ne6ralgii, colici =i a=aEnumitele ;unghiuri# Clor#ra de ;ota2i# @Mali# murA L eBistentă <n 'esuturile# membranoase =i sub stratul cutanat eBterior# EBcesul sau de&icitul pot &<K cau9a &riabilită'ii genelor, a ec9emelor cu pustule =i a apari'iei negilor# K S#l>at de ;ota2i# @Mali sul&#AL celulele care &ormea9ă membraneleT pielii =i cele care <n6elesc organele interne interac'ionea9ă cu această R sare# 3e&icitul sau eBcesul pot cau9a erup'ii cutanate, o colora'ie galbenă la ba9a limbii, sen9a'ii de greutate =i dureri <n membre# Fo2>at#l de ;ota2i# @Mali phos#AL eBistent <n toate 'esuturile organismului, mai cu seamă <n creier, <n celulele ner6oase =i <n cele sang6ine# EBcesul sau caren'a pot cau9a digestie necorespun9ătoare d lipidelor, memorie slabă, anBietate, insomnie =i un puls slab, dar rapid# Clor#ra de 2odi# @natr# mur#A L reglea9ă cantitatea de lichide din organism =i le transportă către celule# EBcesul sau caren'a pot determinaT .iblia /itaminelor ( ne6oia crescută de a mânca sărat, guturai =i scurgeri apoase din nas =i din ochi# Fo2>at#l de 2odi# @natr# phos#AL emulsi&ia9ă aci9ii gra=i =i men'ine solubilitatea acidului uric <n sânge# EBcesul sau caraen'a pot cau9a icter, respira'ie rău mirositoare =i apari'ia unui gust acid sau metalic <n gură# S#l>at#l de 2odi# @natr# sul&A L are ac'iune u=or iritantă asupra 'esuturilor =i stimulea9ă secre'iile naturale# EBcesul sau caren'a pot determina &ebră scă9ută, edeme, depresii =i dis&unc'ionalită'i ale 6e9icii biliare# A"id#l 2ili"i" @siliceaALparte componentă a 'esuturilor con;uncti6e, ca =i a părului, unghiilor =i pielii# EBcesul sau caren'a pot &i cau9a unei slabe memorii, a &urunculo9ei, a căderii părului =i a unghiilor striate, care cresc anormal# Cerealele integrale constituie un bun supliment pentru această sare tisulară# -, NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L VII4 So"r#l me# 2#>er6 de ar2#ri 9a2tri"e teribile =i ia medi"amente antia"ide atFt de de2 8n"Ft a;roa;e "6 a"e2tea a# deDenit de2ert#l 26# Bilni" C#noa=te$i Dreo alternatiD6 nat#ral64 3esigur, =i <ncă una mult mai plăcută la gust decât medicamentele acelea care seamănă cu creta# Tabletele cu en9ime eBtrase din &ructul natural de papaya pot a;uta la digerarea unei cantită'i de amidon de 557> de ori mai mare decât greutatea lor, =i aceasta deoarece con'in pepsină =i prola9ă, en9ime ce a;ută la digerarea proteinelor =i se combină cu mila9a, o en9imă ce digeră amidonul @=i &iindcă tot a 6enit 6orba, trebuie să spunem că papaina este principalul ingredient &olosit la &abricarea substan'elor ce &răge9esc carnea =i care ac'ionea9ă asupra alimentului chiar <nainte ca acesta să &i a;uns <n stomacA# 3epartamentul Agriculturii din -tatele ,nite a atestat &aptul că &ructul de papaya de'ine 6aloroase proprietă'i digesti6eR deci socrul dumnea6oastră ar &i probabil mult mai satis&ăcut de re9ultate dacă ar lua unaEdouă tablete de acest &el după &iecare masă# Ţin #n re9im de 2l6bire Ce "on2idera$i "6 e2te mai bine 26 M6nFn"1 ;a2te >6inoa2e ori >ri;t#ri4 Este mai indicat să mânca'i paste &ăinoase# 3e=i au acela=i con'inut caloric ca =i proteinele, carbohidra'ii <ngra=ă <ntrEo măsură mai mică decât Sipidele @care se găsesc din bel=ug <ntrEo &ripturăA# EBplica'ia este 2

!arl Mindell următoarea: pentru a con6erti >> de calorii pro6enite din carbohidra'i, organismul dumnea6oastră consumă 5$ de caloriiR <n schimb, pentru aceea=i cantitate de calorii &urni9ate de grăsimi, se cheltuiesc numai 7 calorii# CA%)T*+,+ *%T A+1) /.,?)T*?) 3E M)?AC*+E -) ACIDOFIL!S +actobacihis acido&ilus, sau mai pe scurt acido&ilus, a=a cum este <ndeob=te cunoscut, constituie o sursă de bacterii intestinale bene&ice, &iind chiar mai e&icient <n acest sens decât iaurtul# Este disponibil sub &ormă de culturi incubate pe suport de soia, lapte sau dro;die @<n ?omânia, +actobacilus acido&ilus este disponibil sub &orma tabletelor de Enterolactil, n# tr#A .iblia /itaminelor ! Administrarea regulată de acido&ilus păstrea9ă intestinele curate Mul'i medici prescriu acido&ilus <mpreună cu tratamentele antibiotice orale deoarece antibioticele distrug &lora intestinală bene&ică, determinând deseori diaree =i de96oltarea unei ciuperci numite monilia abri"an2 Această ciupercă poate cre=te <n intestin, 6agin, plămâni, <n gură, pe degete sau sub unghii# <n general dispare după câte6a 9ile de generoasă administrare de acido&ilus# ,tili9area regulată de culturi de acido&ilus men'ine cură'enia intestinelorR se elimină ast&el neplăcerile cau9ate de respira'ia &etidă, datorată putre&ac'iei intestinale @miros re9istent la pasta de din'i =i apa de gurăA, constipa'ie, 6ânturile rău mirositoare# 3e asemenea, acido&ilus poate a;uta <n tratamentul acneei =i altor probleme dermatologice# "u uita'i că lacto9a, carbohidra'ii complec=i, pectina =i 6itamina C, plus &ibrele intensi&ică procesul de proli&erare a &lorei intestinale L &apt important deoarece bacteriile NprietenoaseO mor <ntrEun răstimp de cinci 9ile dacă nu sunt continuu alimentate cu di6erse &orme de acid lactic sau lacto9ă# !(# <INSEN< Este <n mod general acceptat &aptul că ginsengul constituie un stimulent atât pentru energia &i9ică, cât =i pentru cea mentală# Chine9ii <l &olosesc de aproape cinci mii de ani =i <i pre'uiesc =i astă9i calită'ile pre6enti6e =i curati6e# Este un laBati6 u=or =i a;ută la eliminarea rapidă a toBinelor din organism# -Ea do6edit bene&ic <n multe a&ec'iuni, printre care: impoten'ă, hipoE =i hipertensiune arterială, anemie, artrită, indigestii, insomnie, oboseală, hipoglicemie, proastă circula'ie a sângelui etc# 3e asemenea, ginsengul a;ută la buna asimilare a 6itaminelor =i mineralelor, ac'ionând ca un stimulator al glandelor endocrine# Trebuie luat pe stomacul gol, pre&erabil <nainte de micul de;un pentru aEi mări e&icacitatea# -Ea spus uneori că 6itamina C neutrali9ea9ă o parte din calită'ile ginsengului, dar nu eBistă deocamdată do6e9i pentru a sus'ine această a&irma'ie @dacă lua'i suplimente de 6itamina C, &ormula cu reglare temporală este cea mai indicată <n acest ca9A# Finsengul este disponibil sub &ormă de capsule cu $>> până la :$> mg substan'ă acti6ăR se găse=te =i ca ceai, concentrat lichid sau rădăcină de ginseng# Este considerat un adaptogen de primă clasă @o substan'ă lipsită de toBicitate, care măre=te re9isten'a organismului &a'ă de o gamă largă de &actori de stres L &ie ei &i9ici, chimici sau biologici#A -% L!CERNA1 !ST!ROI!L1 CLOROFILA1 V!CCA 3iuretic natural L#"erna a &ost supranumită Nmarele 6indecătorO de către renumitul biolog

/ranM Bouer care a descoperit &aptul că &run9ele acestei plante uimitoare con'in nu mai pu'in de opt en9ime esen'iale# <n plus, &iecare >> de grame de lucerna &urni9ea9ă 2#>>> ,) de 6itamina A, 5>#>>> %ână la 8>#>>> ,) de 6itamina D @agent de protec'ie <mpotri6a hemoragiilor =i a;ută la coagularea sângeluiA# 3e asemenea, lucerna este > bogată sursă de 6itamina B:, E, 3, calciu =i &os&or, &iind capabilă să asigure &ormarea unor oase =i din'i sănăto=i la copSu <n cre=tere# Mul'i dedici utili9ea9ă lucerna <n tratamentul a&ec'iunilor stomacale L aero&agii, ulcere =i inapeten'ă L deoarece =i lucerna con'ine 6itamina , care se găse=te <n 6ar9a crudă =i <n sucul de 6ar9ă# Acesta din urmă este 5> !arl Mindell &rec6ent utili9at <n tratarea ulcerelor peptice# +ucerna e un bun laBati6 =i un diuretic natural# !2t#roi#l con'ine potasiu, &os&or, o cantitate impresionantă de 6itamina B =i C, precum =i calciu =i proteine# )n Europa este considerat un medicament 6aloros# <n 'ările &ostei ,niuni -o6ietice este denumit Npenicilina ruseascăO# <n America el este complet ignorat# <n ciuda slabei lui răspândiri pe continentul nordEamerican, usturoiul are anumite calită'i cu totul surprin9ătoare# -e pare că el poate reduce tensiunea arterială prin două mecanisme posibile: prin neutrali9area substan'elor toBice din intestine, ori ac'ionând asemenea unui 6asodilatator# /#F# %iotrousMy de la ,ni6ersitatea din Viena a remarcat &aptul că un procent de 8>m din pacien'ii săi hipertensi6i au <nregistrat scăderea tensiunii arteriale după ce li sEa dat să mănânce usturoi# -Ea demonstrat de asemenea că usturoiul este e&icient <n reducerea ni6elului de colesterol =i a eBcesului de gluco9a din sânge @9ahărul sang6in ri6ali9ea9ă cu colesterolul <n calitate de &actor cau9ator al arterosclero9ei =i in&arctului#A <n plus, sEa remarcat &aptul că poate atenua gripa, in&lama'iile &aringiene =i congestiile bronhiilor# -uplimentele de usturoi sunt disponibile sub &ormă de capsule &ără mirosul, caracteristic plantei ca atare# 3e asemenea, se comerciali9ea9ă =i tablete de usturoi cu pătrun;el @care con'in cloro&ilă naturalăA# Cloro>ila Con&orm unei a&irma'ii a lui F#^# ?app, apărute <n The American Kournal o& %harmacy, cloro&ila eBercită o puternică ac'iune antibacteriană# 3e asemenea, contribuie la 6indecarea rănilor =i, <n 6reme ce stimulea9ă cre=terea de noi 'esuturi, reduce riscul contaminărilorH bacteriene# /iind un deodorant natural, este &olosită la &abricarea produselor ce <mprospătea9ă aerul <ncăperilor, a deodorantelor corporale =i a apelor de gură# Este disponibilă sub &ormă de tablete =i preparate lichide# V#""a EBtractul de yucca pro6ine de la arborii =i arbu=tii apar'inând &amiliei +iliaceae# )ndienii utili9ea9ă yucca <ntrEo largă 6arietate de scopuri, considerândEo esen'ială pentru men'inerea sănătă'ii =i chiar pentru supra6ie'uire# 3r# Kohn ^# Qale, biochimist =i botanist, a eBtras din plantă un steroid numit saponină =i Ea utili9at sub &ormă de tablete <n tratamentul artritei# ?e9ultatele po9iti6e nu au <ntâr9iat să aparăR do9a &olosită a &ost de patru tablete 9ilnic =i nu sEau <nregistrat ca9uri de irita'ii gastrointestinale# Tabletele cu eBtract de yucca nu sunt toBice# .iblia /itaminelor '+' -- FIBRELE ŞI TIRITELE Când un articol apărut <n Kournal o& the Medical Association declara că am &i cu to'ii mult mai sănăto=i =i am trăi cu siguran'ă mai mult dacă neEam <mbogă'i

meniurile 9ilnice <n &ibre nedigerabile, mul'i oameni sEau năpustit asupra alimentelor con'inând &ibre, de=i ma;oritatea nu =tiau @=i nu =tiu nici acumA că eBistă di6erse tipuri de &ibre, &iecare a6ând proprietă'i =i &unc'ii speci&ice# T)%,?) 3E /)B?E Cel#loBa -e găse=te <n &ăina de grâu integral, tărâ'e, 6ar9ă, ma9ăre tânără, &asole 6erde, 6ar9ă de BruBelles, coa;a de castra6ete, piper, mere, morco6i# Hemi"el#loBa Este pre9entă <n cereale, tărâ'e, 6ar9ă de BruBelles, mu=tar =i s&eclă# Celulo9a =i hemicelulo9a absorb apa =i pot <mbunătă'i &unc'ionarea intestinului gros# %e scurt, ele adună la un loc de=eurile organice =i le transportă deEa lungul colonului mai rapid, iar aceasta, pe lângă &aptul că pre6ine constipa'ia, pre6ine hemoroi9ii, di6erticulo9a, colonul spastic, cancerul de colon =i 6enele 6aricoase# ATE"1)E: <n anumite a&ec'iuni intestinale este contraindicată mărirea cantită'ii de &ibre ingerate: <n orice ca9, trebuie cerut a6i9ul unui medic <nainte de a <ncepe un regim bogat <n &ibre 6egetale# R6=ini -e găsesc de obicei <n &ăina de o6ă9 =i <n &asolea uscată# Pe"tina Este pre9entă <n mere, citrice, morco6i, conopidă, 6ar9ă, ma9ăre uscată, &asole 6erde, carto&i, do6lecei =i căp=uni# ?ă=inile =i pectina in&luen'ea9ă <n primul rând absorb'ia <n stomac =i <n intestinul sub'ire# CombinânduEse cu aci9ii bilei, ele scad gradul de absorb'ie a grăsimilor =i reduc ni6elul de colesterol# %rin acoperirea supra&e'ei interne a intestinelor, ră=inile =i pectina <ntâr9ie golirea stomacului, <ncetinind ast&el absorb'ia 9aharurilor după masă L &apt cât se poate de bene&ic pentru diabetici, din moment ce se reduce cantitatea de insulina necesară# ATE"1)E: ?ă=inile =i pectina pot in&luen'a <n mod negati6 e&icacitatea medicamentelor anti&ungice care con'in griseo&ul6ină, ca de eBemplu Fri&ul6in V, Frisactin, /ul6icin# Li9nina -e găse=te <n cerealele &olosite la micul de;un, <n tărâ'e, <n Segume bătrâne @când 6egetalele <mbătrânesc, con'inutul lor de lignină 55 !arlMindell cre=te, ele de6enind mai greu digerabileA, 6inete, &asole 6erde, căp=uni, pere =i ridichi# +ignina are capacitatea de a reduce digerabilitatea altor tipuri de &ibre# +a &el ca ră=inile =i pectina, se combină cu aci9ii bilei pentru a mic=ora ni6elul de colesterol =i a;ută la trecerea mai rapidă a alimentelor prin traiectul digesti6# ATE"1)E: <n ciuda ade6ărului că meniurile noastre duc <n general lipsă de su&iciente &ibre 6egetale, nici o cantitate prea mare nu este indicată deoarece poate produce ga9e, balonări, grea'ă, 6ărsături, diaree =i chiar e posibil să a&ecte9e capacitatea organismului de a absorbi 6itamina B 5 =i anumite minerale ca: 9inc, calciu, &ier, magne9iu# <nsă această situa'ie se poate pre6eni u=or prin 6arierea meniului 9ilnic =i a alimentelor cu con'inut ridicat de &ibre# '(( VAREC!L Această uimitoare algă marină con'ine mai multe 6itamine =i minerale decât oricare alt aliment# Mai eBact, con'ine 6itaminele B5, nicotinamidă, colină, caroten =i acid algenic alături de un număr de două9eci =i trei de minerale, după cum urmea9ă: )od#######################################################################>, $EtrR5>m Calciu################################################################# ,5>m /os&or#################################################################>,7>m /ier#####################################################################>, >m -odiu##################################################################7, 8m %otasiu################################################################>,:7m

Magne9iu############################################################>,(:m -ul&#####################################################################>,!7m Clor################################################################### 5,5 m Cupru##################################################################>,>>>2m Ginc#####################################################################>,>>>7m Mangan###############################################################>,>>>2m Acestora li se adaugă pre9en'a unor oligoelemente: borul, bariul, cromul, litiul, nichelul, argintul, titanul, 6anadiul, aluminiul, stron'iul =i siliciul# 3atorită con'inutului de iod, 6arecul are un e&ect normali9ant asupra glandei tiroideR cu alte cu6inte, persoanele slabe, cu tulburări tiroidiene, pot câ=tiga <n greutate prin &olosirea 6arecului, iar obe9ii pot .iblia /itaminelor 5 57 slăbi cu a;utorul lui# Medicina homeopată utili9ea9ă 6arecul pentru a trata obe9itatea, problemele de digestie, eliminarea de ga9e =i constipa'ia cronică, iar <n ultimii ani dietele la modă includeau neapărat 6arecul, lecitina, o'etul =i 6itamina B: @6e9i sec'iunea 5:>A# '(' DROTDIILE 3ro;diile constitue una dintre cele mai bogate surse de &ier organic -unt denumite alimentul minune al naturii =i <=i merită cu prisosin'ă această caracteri9are# Constituie o eBcelentă sursă de proteine =i de 6itamine din compleBul B, unul dintre cei mai boga'i &urni9ori de &ier organic =i o ade6ărată re9er6ă de minerale =i aminoaci9i# A;ută la scăderea ni6elului de colesterol @atunci când este <nso'ită de lecitinaA, contribuie la atenuarea puseurilor de gută =i u=urea9ă durerile produse de ne6rite# EBistă di6erse tipuri de dro;dii, <n &unc'ie de pro6enien'ă: DroLdia de bere @cu hameiA, re9ultată din &abricarea berii# ,neori este numită =i dro;die nutri'ională# DroLdia de Tor#la L cre=te pe masa lemnoasă =i este utili9ată la &abricarea hârtiei# %ro6ine =i din melasa re9ultată la ob'inerea 6inului ro=u# 0er#lLun produs secundar re9ultat la prepararea laptelui =i brân9ei# DroLdia li"3id6 pro6enită din El6e'ia =i FermaniaR ob'inută din &ermentarea unei plante, miere, portocale sau grape&ruit# E6ita'i dro;dia proaspătă, numită =i dro;dia de pâineH Celulele 6ii de dro;die consumă 6itaminele B din intestine =i lipsesc organismul dumnea6oastră de toate celelalte 6itamine# <n dro;dia nutri'ională, uscată, aceste celule 6ii sunt distruse termic# 3ro;dia con'ine toate 6itaminele din compleBul B, cu eBcep'ia 6itaminei B 5, care poate &i introdusă arti&icialR con'ine de asemenea =aispre9ece aminoaci9i, peste paispre9ece minerale =i =aptespre9ece 6itamine @mai pu'in 6itaminele A, E =i CA# %oate &i deci considerată un aliment integral# 3eoarece dro;dia, ca =i celelalte alimente bogate <n proteine, are un con'inut ridicat de &os&or, este recomandabil să o <nso'i'i de suplimente de calciu pentru a păstra echilibrul celor două minerale# 3e=i &unc'ionea9ă <mpreună, &os&orul poate determina consumarea 58 !arl Mindell mai rapidă a calciului din organism# ?emediul este simplu: mări'i cantitatea de calciu ingerată @cel lactic se asimilea9ă u=orA# %entru o e&icien'ă crescută, se recomandă ca dro;dia să &ie <nso'ită de 6itamine B compleB# <mpreună 6or &un'iona asemeni unei centrale electrice de mare putere# 3ro;dia poate &i amestecată <n di6erse lichide, apă sau sucuri =i trebuie luată <ntre mese# %ersoanele care se simt obosite pot lua o lingură, sau chiar mai mult, de dro;die di9ol6ată <ntrEun lichid =i <n câte6a minute 6or resim'i o puternică re6enire a

energiei, e&ectul persistând timp de ore <ntregi# 3ro;dia poate &i utili9ată =i <n scopul reducerii cantită'ii de alimente ingerate# 3i9ol6ată =i băută imediat <nainte de masă, poate tăia po&ta de mâncare, mic=orând ast&el numărul de calorii primite de corpul dumnea6oastră# '(+ NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L VIII4 CeEi a"ea2t6 2;ir#lina4 E2te #n medi"ament mira"#lo24 "u este nicidecum un medicament# -pirulina e o proteină completă, naturală, u=or asimilabilă @i se spune =i spirulina de plancton sau alga 6erdeEalbăstruieA# Este cea mai bogată sursă naturală de cloro&ilă, de minerale chelati9ate ca: &ier, calciu, 9inc, potasiu =i magne9iu, de 6itamine A =i B compleBR con'ine &enilalanină, care ac'ionea9ă asupra centrului apetitului din creier, diminuând sen9a'ia de &oame =i men'inând constant ni6elul gluco9ei din sânge# Este de asemenea un bun ad;u6ant <n regimurile de slăbire# +ua'i <n acest scop trei tablete de $>> mg cu o ;umătate de oră <naintea meselorR când e&ectele <ncep să apară, reduce'i do9a până la două =i apoi o tabletă <nainte de masă# ECi2t6 =i al$i a2t>el de 5>6#ritori de mira"ole7 noi "are 8n"6 n# a# >o2t da$i ;#bli"it6$ii1 dar 2#nt di2;onibili ;e ;ia$64 3a, eBistă# 0i cel mai impresionant, după părerea mea, este cartila;ul de rechin# -unt disponibile suplimente sub &ormă de capsule =i uleiuri# %e lângă &aptul că nu mani&estă e&ecte secundare, are capacitatea de a stimula sistemul imunitarR <n ultima 6reme este cercetat =i considerat a &i un agent de protec'ie <mpotri6a 6irusului C)V# 3e asemenea, sEa do6edit că poate inhiba ac'iunea &actorilor cancerigeni, pre6ine osteoartritele, in&lama'iile, sclero9a 'esutului epitelial =i L nu <n ultimul rând L această substan'ă antiEtumorală are e&ecte bene&ice asupra seBualită'ii# ftiblia /itaminelor 5$ Care e2te doBa Bilni"6 de >ibre re"omandat64 %entru adul'i, do9a recomandată este de 7> grame pe 9i# @The ?a'ional Cancer )nstitute din -tatele ,nite sugerea9ă 7$ grameA# /ibrele, ce pro6in <n principal din alimente de origine 6egetală, nu pot &urni9a ele <nsele elemente nutriti6e, ci ac'ionea9ă asupra &elului <n care organismul nostru absoarbe aceste substan'e nutriti6e# 0i, atunci când este 6orba de a pre6eni o gamă largă de a&ec'iuni, &iecare gram contea9ă# ATE"1)E: Când dori'i să cumpăra'i cereale cu con'inut ridicat de &ibre, 6eri&ica'i <nainte cantitatea de lipide &urni9atăR multe cereale bogate <n &ibre sunt de asemenea o sursă generoasă de grăsimi# Am a#Bit Dorbind#E2e de2;re o al96 @alta de"Ft 2;ir#linaA "are ar aDea #imitoare "alit6$i de Dinde"are =i me$inere a 2t6rii de 26n6tate Da"6 eCi2t61 8mi ;#te$i 2;#ne "Fte "eDa de2;re ea4 EBistă, =i se nume=te chlorella# 3enumită =i alga de smarald, este considerată alimentul integral per&ect# %e lângă &aptul că e o proteină completă, con'ine toate 6itaminele din compleBul B, 6itaminele C =i E =i mineralele importante @<ntre care &ierul =i 9incul <n cantită'i mariAR sEa do6edit de asemenea că stimulea9ă sistemul imunitar, <mbunătă'e=te digestia, detoBi&ică organismul, accelerea9ă 6indecarea, o&eră protec'ie <mpotri6a radia'iilor, a;ută la pre6enirea bolilor degenerati6e, <n tratamentul "andidoBei1 atenuea9ă durerile artritice =i, datorită con'inutului său nutri'ional, contribuie la succesul a numeroase regimuri de slăbire# Este disponibilă sub &ormă de tablete, pra&uri =i eBtracte solubile <n apă @care con'in cea mai mare concentra'ie a /actorului de Cre=tere ChlorellaA# EBistă o gamă largă de produse reali9ate din această algă, dar ele di&eră prin tipul de chlorella utili9at# 3o9a medie recomandată este de $E2 tablete de trei ori pe 9i# -&atul meu e să <ncepe'i cu câte o tabletă, luată de

trei ori pe 9i, pentru a 6ă asigura că nu sur6in reac'ii alergice# E&ectele ad6erse pot include: ga9e gastrice, balonări, scaune neregulate, grea'ă, <n6er9irea materiilor &ecale, crăpături u=oare ale pielii =i ec9eme @aceste reac'ii sunt obi=nuite =i trebuie să dispară <n câte6a 9ileR dacă nu, mtrerupe'i administrarea =i consulta'i un specialist nutri'ionistA# 3r# 3a6id -teenblocM, autorul căr'ii C3lorella1 al9a medi"inal6 nat#ral61 a descoperit că, pentru scopuri de detoBi&icare, chlorella trebuie luată pe st]macul golR <n orice ca9, deoarece este un aliment, ea poate &i &olosită 5: !arl Mindell =i <mpreună cu alte alimente# O m#l$ime de $i;i "are l#"reaB6 "# mine miEau 2;#2 de2;re 5"Mto"3rome C7 8mi ;#te$i da "FteDa am6n#nte "# ;riDire la el4 Cu plăcere# Acest amestec simplu de aminoaci9i =i &ier a de6enit unul din cele mai cunoscute energi9ante aerobice# El <mbunătă'e=te per&orman'ele musculare, transportă oBigenul la mitocondrii @u9inele energetice celulare ale mu=chilor scheleticiA =i este un component esen'ial al procesului metabolic care permite e&ectuarea de eBerci'ii &i9ice prelungite# <n mu=chii &oarte solicita'i, procesul aerobic de producere a energiei este dependent de cytochromi# 3acă acest sistem de6ine ine&icient, metabolismul celular muscular recurge la un alt proces aerobic ce determină producerea de acid lacticR pe măsura &ormării de acid lactic, se instalea9ă oboseala musculară =i deci se reduce re9isten'a la e&ort# Cytochrome C este disponibil sub &ormă de suplimente =i to'i cei care doresc să ob'ină re9ultate satis&ăcătoare de pe urma eBerci'iilor aerobice sunt s&ătui'i să le &olosească# Şti# "6 tFrFtele 2#nt #n aliment "om;leC =i >olo2itorU "eea "e n# =ti# e2te "are ti; de t6rF$e e mai b#n 3epinde de ceea ce dori'i din punct de 6edere nutri'ional# ,rmătorul ghid 6ă poate &i de &olos: TFrFtele de orB sunt bogate <n &ibre solubile =i contribuie la scăderea ni6elului de colesterol# TFrFtele de ;or#mb au un con'inut ridicat de &ibre insolubile =i reduc riscul de cancer la colon# TFrFtele de oD6B sunt bogate <n &ibre solubile =i a;ută la reducerea ni6elului de colesterol @studiile e&ectuate au arătat că cinci9eci de grame 9ilnic determină scăderea colesterolului cu (E > procente#A TFrFtele de oreB au un con'inut ridicat de &ibre solubile =i pot reduce ni6elul de colesterol @o&eră acelea=i re9ultate ca =i târâtele de o6ă9, dar sunt necesare cantită'i mai mici pentru o e&icien'ă egală# 3ouă linguri cu tărâ'e de ore9 con'in aceea=i cantitate de &ibre solubile ca =i o ;umătate de cea=că de tărâ'e de o6ă9# TFrFtele de 9rF# sunt bogate <n &ibre insolubile =i pot contribui la reducerea riscului de cancer la colon @pentru sursele de ob'inere =i precau'ii <n administrare, 6e9i sec'iunea !!A# /itaminelor CA%)T*+,+ "*,. %+A"TE 0) ?EME3)) %*%,+A?E 5( '(* CE TREB!IE S/ ŞTIŢI DESPRE REMEDIILE NAT!RALE4 /aptul că ierburile sunt naturale nu <nseamnă că le pute'i consuma &ără nici un &el de opreli=te# <nainte de a <ncerca orice remediu &itoterapeutic, documenta'iE 6ă asupra lui, asupra modului de preparare =i utili9are, 'inând seama de e6entualele e&ecte secundare pe care leEar putea a6ea# "iciodată să nu <ncerca'i un remediu natural sau

&itoterapeutic &ără a =ti ce e&ecte are, cum trebuie preparat =i administrat, =i ce reac'ii secundare ar putea a6ea <n general plantele nu cauzează, probleme de natură medicală, dar totdeauna eBistă riscul unui răspuns alergic sau toBic# )M%*?TA"T: 3acă urma'i un tratament medicamentos sau dacă a6e'i probleme de ordin medical, este bine să consulta'i un medic nutri'ionist care cunoa=te e&ectele reciproce mani&estate <ntre plante =i medicamente, precum =i orice poten'iale e&ecte secundare @autorul se re&eră <n special la plante speci&ice &lorei americane, unele <nrudite cu cele europene, totu=i di&eriteR pentru o mai eBactă abordare e recomandabilă consultarea lucrărilor de &itoterapie române=ti sau europene E n#e#A# '(. B!S!IOC!L /olosit sub &ormă de pri=ni'e sau cataplasme, busuiocul poate eBtrage otră6urile din piele# Este utili9at <n mod &rec6ent pentru a atenua durerile %ricinuite de <n'epăturile albinelor, precum =i pentru a grăbi NcoacereaO co=urilor ascunse sub piele# '(, ECHINACEA %rote;ea9ă celulele sănătoase <mpotri6a atacurilor bacteriene prin stimularea acti6ită'ii sistemului imunitar =i a lim&ocitelor T <n particular Tlulele care atacă agen'ii patogeniA# '+% !arl Mindell '() MERIŞOR!L @SaWEPalmetto1 berrie2A Meri=orul se utili9ea9ă <n tratamentul cistitelor cronice =i JV pre6enirea in&ec'iilor genitoEurinare# '(& PHVTOLACCA ?ădăcina acestei plante se utili9ea9ă <ndeosebi pentru a calma durerile artritice# 3e asemenea, este un ingredient &olosit la prepararea ali&iilor antimicotice# '(% OMA< @A"onitA Cantită'i mici de eBtract &luid din această rădăcină, amestecate <ntrEo cea=că de apă caldă, au dat re9ultate bune <n calmarea durerilor, <n stări &ebrile, in&lama'ii ale stomacului =i palpita'ii# ATE"1)E: *magul este una din pu'inele plante care pot determina e&ecte secundare periculoase, =i anume stop cardiac# '(- ALOE %lanta con'ine o substan'ă numită Aloe Vera Fel care a;ută la 6indecarea rănilor L un amestec de agen'i antibiotici, astringen'i =i anticoagulan'i# Administrată intern, are proprietă'i laBati6e u=oare# Câte o lingură de gel la inter6ale regulate, pre&erabil pe stomacul gol, poate a;uta <n tratamentul ulcerului gastric @până la ;umătate de litru 9ilnicA# EBtern, Aloe Vera Fel are numeroase utili9ări: U Ac'ionea9ă ca un cicatri9ant imediat =i e&icient, a;utând <n tratamentul arsurilor, <n'epăturilor de insecte =i al irita'iilor cu toBicodendron @o'etar otră6itorA# ?upe'i o &run9ă =i aplica'iEo pe locul rănit sau <mbiba'i o bucată de pansament <n Aloe Vera Fel =i banda;a'i 9ona# U ,nguentele, cremele =i lo'iunile cu Aloe Vera Fel pot pre6eni bă=icarea =i deco;irea pielii eBpuse la soare# U %oate <nmuia calo9ită'ile =i bătăturile de la picioare# U Aplicată pe &a'ă =i pe gât, cati&elea9ă pielea =i pre6ine &ormarea ridurilor# U Atenuea9ă durerile =i mâncărimile produse de hemoroi9i =i de &isurile anale sângerânde#

U %oate &i &olosit cu succes pentru men'inerea sănătă'ii =i suple' ( /itaminelor 5! pârului# ATE"1)E: ,nguentele cu aloe pot cau9a urticarie, erup'ii cutanate, mâncărimi =i alte reac'ii alergice, la indi6i9ii sensibili# Este eBtrem de periculoasă administrată intern &emeilor gra6ide# ''( ANASON!L @2emin$eA Anasonul este un diuretic natural =i un stimulent gastric utili9at &rec6ent pentru a u=ura eliminările de ga9e din intestine# -e mai &olose=te =i ca tratament pentru tu=ea uscată# ''' !N<HIA </II @A2tra9al#2A Atenuea9ă starea de oboseală =i scade &rec6en'a răcelilor# Este un stimulator al sistemului imunitar, care <mbunătă'e=te re9isten'a la 6iru=i =i in&ec'ii bacteriene accelerând 6indecarea# /unc'ionea9ă cel mai bine <n pre9en'a 6itaminelor A =i C# ''+ SCHINEL @Cni"#2 benedi"t#2A ,tili9at adesea ca stimulent al apetitului =i <n tratamentul a&ec'iunilor digesti6e, poate determina scăderea &ebrei =i 6indecarea congestiilor# ATE"1)E: Administrat <n do9e mari, schinelul poate cau9a ulcera'ii ale gurii =i eso&agului sau diaree# ''* M!ŞEŢEL!L Mu=e'elul are proprietă'i antispastice gastricEstimulanteR este utili9at <n mod obi=nuit intern, ca remediu <mpotri6a migrenelor, crampelor gastrice =i anBietă'ii# EBtern este &olosit <n tratamentul plăgilor, al ulcerelor pielii =i al con;uncti6itei# ATE"1)E: %oate determina apari'ia unor reac'ii alergice se6ere, chiar =ocuri &atale, la su&erin9ii de &ebra &ânului sau la cei cu sensibilitate ta polen, sau plante din genul Ambrosia sau Acer# ''. T/T/NEASA ,tili9ată sub &ormă de ceaiuri, tătăneasa ameliorea9ă a&ec'iunile stomacului, tu=ea, diareea, durerile cau9ate de artrită =i bolile &icatului =i Ve9icii biliare# ATE"1)E: ,n posibil e&ect secundar este reducerea capacită'ii de absorb'ie a &ierului =i 6itaminei B 5# %oate da intoBica'ii# '*( !arl Mindell '', IEN!P/R @boabeA Este utili9at &rec6ent ca tonic gastric, stimulent al apetitului =; digestieiR are proprietă'i diuretice =i ac'ionea9ă ca de9in&ectant al căilor urinare# ATE"1)E: 3o9e mari de ienupăr ca atare sau de tonice =i po'iuni con'inând ienupăr pot pro6oca halucina'ii# '') LEMN D!LCE @<lM"Mr3iBa 9labraA ?estabile=te &unc'ionarea normală a 'esuturilor =i membranelor, echilibrea9ă balan'a hormonalăR este un stimulent al secre'iilor intestinale =i al respira'iei =i are e&ect laBati6# ATE"1)E: Cre=terea tensiunii arteriale =i aritmii cardiace sunt posibilele e&ecte secundare ale lemnului dulce @preparatul american de lemn dulce, de &elul celui utili9at la &abricarea bomboanelor, este un aromati9ant lipsit de respecti6ele e&ecte secundare, dar =i de multe din bene&iciile celui naturalA# ''& !LEI!L DE L!MINIŢ/ @Oenot3era bienni2A Ca supliment nutri'ional, această plantă poate a;uta la scăderea ni6elului de colesterol, a tensiunii arteriale =i L <n regimurile de slăbire L a greută'ii

corporaleR u=urea9ă durerile premenstruale, ameliorea9ă ec9emele# 3e asemenea, se &olose=te ca ad;u6ant <n tratamentul artritei reumatoide moderate =i al sclero9ei multiple lent progresi6e, ameliorea9ă acneea, contribuie la cre=terea =i <ntărirea unghiilor =i, luată <mpreună cu 9inc, are e&ecte bene&ice asupra copiilor hiperacti6i# Componentul acti6 al &lorilor =i rădăcinii este acidul gamma linoleic, necesar organismului pentru a produce prostaglandinele L ni=te compu=i asemănători hormonilor, 6itali pentru men'inerea stării de sănătate# Cu alte cu6inte, de&icitul de acid gamma linoleic determină di&icultă'i <n producerea prostaglandinelor =i de aici re9ultă probleme de sănătate# ''% P/TR!NTEL!L @>r#nBe =i 2emin$eA 3iuretic =i stimulent gastric, pătrun;elul este utili9at <n scopuri medicinale pentru a trata tu=ea, astmul, amenoreea, dismenoreea 0 con;uncti6itele# fiiblia /itaminelor '*' ''- B!S!IOC!L CERBILOR @Ment3a ;#le9i#mA 3enumită adeseori =i mentă lungă, această plantă este &olosită ca inhalant <n tratamentul răcelilorR sub &ormă de ceai se utili9ea9ă <n ca9 de dureri de cap, crampe menstruale# ATE"1)E: %lanta nu trebuie &olosită ")C)*3AT. <n timpul sarcinii deoarece poate determina a6ortul spontan# '+( MENTA @>r#nBeA Antispastică, tonică =i stimulentă, menta este utili9ată <n scopuri curati6e <n ner6o9itate, insomnii, crampe, ame'eli =i tuse @<n ca9 de dureri de cap, pute'i <ncerca să be'i o cea=că de ceai tare de mentă =i apoi sta'i <ntins timp de $E5> de minuteA# 3e obicei are acela=i e&ect ca =i aspirina, dar nu cau9ea9ă nici un &el de reac'ii ad6erse# '+' ROSMARIN @>r#nBeA -ub &ormă de unguent, rosmarinul poate calma durerile reumatice, cele cau9ate de entorse, răni, lo6ituri =i ec9eme# )ntern, rosmarinul ameliorea9ă acumulările de ga9e intestinale, colicile =i stimulea9ă secre'ia bilei# ATE"1)E: <n cantită'i mari poate &i toBic# '++ CIMBRIŞOR!L Antiseptic =i deodorant natural, aplicat eBtern sub &ormă de comprese, cimbri=orul poate &i un liniment e&icient pentru răniR intern, ac'ionea9ă ca un antidiareic, u=urea9ă crampele gastrice =i calmea9ă accesele de bron=ită sau laringită# '+* PLANTE D/!N/TOARE %lantele pe care le 6oi pre9enta <n continuare pot &i periculoase pentru sănătatea dumnea6oastră =i, datorită poten'ialului lor toBic, nu trebuie utili9ate sub nici o &ormă# "*T.: 3eoarece ma;oritatea plantelor sunt cunoscute sub mai multe nume, adăugăm =i denumirea latină# U Arnica, cu;dă, carul pădurilor sau carul 9ânelor @Arni"a montanaA bbb este un iritant care poate produce 6iolente gastroenterite toBice, slăbiciune musculară intensă, tulburări ner6oase =i, <n cantitate mare, clOar moarte# 75 !arl Mindell U Beladona, mătrăguna @Atro;a belladonnaA L otră6itoare, con'inând alcaloi9i toBici# U Gârnă @Solan#m d#l"amaraA L otră6itoare# U -ângerari'ă @San9#inari2 canadensisA L con'ine alcaloi9i otră6itori, printre

care sanguinarina# U Fro9amă, drob @CMti2#2 2"o;ari#2A L con'ine sparteină =i al'i alcaloi9i toBici# U Castan porcesc @Ae2"#l#2 3i;;o"a2tan#mA L con'ine o substan'ă otră6itoare numită cumarina# U *bligeana, trestie mirositoare @A"or#2 "alam#2A L con'ine un ulei 6olatil cu poten'ial cancerigen# U Celiotrop, 6anilie sălbatică, ochiul soarelui @Heliotro;i#m e#ro;ae#mA L este o plantă otră6itoareR con'ine alcaloi9i care pot dăuna &icatului# U Cucută, bicini=, dudău @Coni#m ma"#lat#mA L con'ine alcaloi9i toBici# U Măselari'ă, nebunari'ă, ochiul dracului @HMo2"Mam#2 ni9erA L otră6itoare# Con'ine alcaloi9i toBici &oarte periculo=i# U Kalapă, nopti'ă @ECa9oni#m ;#r9a1 )pomoea Lala;a1 I;omoea ;#r9aA L plantă de origine meBicană, eBtrem de periculoasă# Ac'iunea sa purgati6ă de eBtremă 6iolen'ă poate conduce la contrac'ii intestinale eBcesi6e, poten'ial &atale# U +aur, ciumă&aie @Dat#ra stramoniumA L este o plantă otră6itoare care con'ine atropină, hyosciamină =i scopolamină L compu=i cu utili9ări medicale a căror administrare &ără prescrip'ie specială este inter9isă =i ilegală @pe moti6e &oarte serioaseA# U +ăcrămioară, mărgăritar @ConDallaria maLali2A L con'ine toBine cu ac'iune cardiacă# U +obelie, tutun sălbatic @Lobelia in>lataA L plantă otră6itoare utili9ată adesea <n mod gre=it ca anti6omiti6# EBtractul din &run9e sau &ructe administrat <n do9e mari produce 6ărsături se6ere, transpira'ie abundentă, parali9ie, puls rapid, dar slab =i chiar colaps, comă, moarteE U Mandragoră, doamnă mare @Mandra9ora o>>i"inali2A L narcotic otră6itor asemănător cu mătrăguna @beladonaA# U MăruEdracului @Podo;3Mll#m ;eltat#mA L plantă otră6itoare cu .iblia /itaminelor 77 componen'i toBici complec=i# U Vâsc @Vi2"#m alb#mA L con'ine amine toBice# <l pute'i considera otră6itor# U Gorele, adormite @I;omoea ;#r;#reaA L semin'ele de 9orele con'in amide ale acidului lisergic L mult mai pu'in toBice <nsă decât cele care intră <n componen'a stupe&iantului numit +-3# 3e asemenea, <n semin'ele de 9orele se găse=te =i o ră=ină purgati6ă cu un ridicat poten'ial 6ătămător# U %er6incă, saschiu, brebenoc @Vin"a maLor =i Vin"a minorA L culti6a'i această plantă <n grădină, dar nu o ingera'i sub nici o &ormă deoarece con'ine alcaloi9i toBici care pot cau9a reac'ii ad6erse neurologice, 6ătămând <n acela=i timp &icatul =i rinichii# U 3a&in american, sasa&ras @Sa22a>ra2 Darii>oli#mA L un a=aE9is Ncură'itorO al sângelui care are e&ect cancerigen =i poate cau9a tulburări hepatice# U -albă moale @Euonymus e#ro;ae#2A L este un purgati6 eBtrem de 6iolent# U TonMa @Di;terMC odorata1 Co#maro#na odorata1 Di;terMC o;;o2iti>olia =i Co#maro#na o;;o2iti>oliaA L constituentul acti6 al semin'elor acestor plante este cumarina, a cărei comerciali9are ca aliment sau aditi6 alimentar a &ost inter9isă deoarece cau9ea9ă 6ătămări serioase ale &icatului, <ntâr9ieri de cre=tere =i atro&ie testiculară# U +imba =arpelui, răcule' @E#;atori#m r#9o2#m1 E o9eratoide21 E #rti"ae>oli#mA L plantă otră6itoare, con'ine un alcool nesaturat toBic ce poate <mbolnă6i 6itele, boala transmi'ânduEse oamenilor care consumă lapte, unt =i carne pro6enite de la animalele intoBicate#

U %elinul @Artemi2ia ab2int3i#mA L uleiul eBtras din pelin constituie un puternic narcotic toBicR este utili9at la &abricarea 6ermutului sau absintului L băutură ilegală <n America astă9i, din cau9ă că poate dăuna sistemului ner6os# U Qohimbe @CorMnant3e Mo3imbe1 Pa#2inM2talia Mo3imbeA plantă &oarte toBică, con'ine alcaloidul otră6itor yohimbină# '+. NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L IJ4 M6rar#l are "alit6$i n#tritiDe 2a# tera;e#ti"e4 78 !arl Mindell Are# Măre=te po&ta de mâncare, <mbunătă'e=te digestia =i are ac'iune diuretică# 3e asemenea, mestecarea semin'elor de mărar elimină mirosul neplăcut al respira'iei# E2te adeD6rat "6 2emin$ele de in a# e>e"t laCatiD4 3a# -emin'ele de in pot &i consumate crude sau gătite @supa este delicioasăAR o lingură de semin'e luată 9ilnic pre6ine constipa'ia la adul'i# Constituie de asemenea una dintre cele mai bogate surse de aci9i gra=i 7Eomega, a;ută la reducerea ni6elului de colesterol =i atenuea9ă durerile pricinuite de artrită# ECi2t6 ;lante ino>en2iDe 8n "ir"#m2tan$e obi=n#ite1 dar "ontraindi"ate ;entr# >emeile 9raDide =i "ele "are al6;teaB64 3a, eBistă, =i un eBemplu <n acest sens este dracila care con'ine berberină L un alcaloid similar cu mor&ina# 3e asemenea, trebuie e6itate <n timpul sarcinii sau alăptării plantele care con'in co&eină, ca de eBemplu &ructele de cola# +aBati6ele, &ie ele naturale sau sintetice, nu sunt indicate <n primele luni de sarcină deoarece pot pro6oca a6ort @cru=<nul, rubarba sunt laBati6e naturale#A %lantele puternic sedati6e ca 6aleriana =i gura lupului @-cutellariaA, sau condimentele tari, precum ardeiul iute =i hreanului, nu sunt nici ele recomandabile# Emeticele L lobelia, de eBemplu L pot &i periculoase <n primele luni =i <n ultimul trimestru de sarcină# 3e=i ceapa =i usturoiul au multe calită'i deosebite, este bine să le e6ita'i <n timpul sarcinii sau al alăptării, deoarece componentele lor pot a;unge <n lapte pro6ocând colici sugarilor# So$#l me# are ;robleme "# >i"at#l1 dar n# ;oate 2#>eri do"toriile Am a#Bit "6 ar eCi2ta #n eCtra"t din ;lanta n#mit6 arm#rari# 8mi ;#te$i 2;#ne "eDa de2;re el4 Vă pot spune că &ructele de armurariu @Carduus merianumA con'in silimarină, una din cele mai puternice substan'e hepatoprotectoare utili9ate pe larg <n tratamentul hepatitei cronice, ciro9ei =i altor a&ec'iuni ale &icatului# Trebuie <nsă să adaug că unele eBtracte au la ba9ă alcoolul =i, deci, sunt contraindicate tuturor celor care au probleme hepatice# 3upă Michael Murray, do9a standard de eBtract este de (>E $> mg de trei ori pe 9i# 3ar <nainte ca so'ul dumnea6oastră să <nceapă o cură cu silimarină, 6ă s&ătuiesc să consulta'i un medic nutri'ionist# Ce 2#nt 5ada;to9enii74 S#nt di2;onibili 2#b >orm6 de .iblia /itaminelor '*, 2#;limente4 Adaptogenii repre9intă un grup de plante rare ce par a &i capabile săE=i utili9e9e calită'ile <n interiorul organismului uman L =i eBact acolo unde este ne6oie de ele L pentru aE prote;a de e&ectele stresului &i9ic, emo'ional =i de mediu @inclu9ând aici radia'iile =i poluan'ii chimiciA# %rintre re9ultatele bene&ice ale adaptogenilor se pot enumera: stimularea capacită'ii imunitare de apărare a organismuluiR e&ect energi9antR 6indecarea rapidă <n urma in&ec'iilor respiratoriiR <mbunătă'irea gradului de &unc'ionare a sistemului ner6osR e&ect de

normali9are a tensiunii arteriale =i glicemiei# ,nul din cei mai renumi'i =i pre'ui'i adaptogeni este -uma, sau FinsengEul bra9ilian @%&a&&ia paniculata martius Munt9eA# /ără a &i <nrudit cu ginsengul, -uma @un membru al &amiliei AmarantaceelorA con'ine numeroase 6itamine, minerale, aminoaci9i =i alte substan'e cu poten'ial terapeutic, inclusi6 germaniu @acti6ator al celulelor sistemului imunitarA, alantoină @cicatri9antA, sitosterol =i stigmasterol @doi hormoni 6egetali care pot reduce ni6elul de colesterol =i determină L dacă este ne6oie L mărirea secre'iei de estrogeni a organismuluiA# -unt disponibile suplimente sub &ormă de ceaiuri =i tablete# Ce e2te 9ermani#l4 Şi "are 2#nt 2#r2ele nat#rale de ob$inere4 Fermaniul este un oligoelement pre9ent <n organismul uman @Fe L 75A# 3upă opinia doctorului %arris M# Didd, director la Fermanium )nstitute o& "orth America, el are capacitatea de a restabili =i de a stimula &unc'ia imuni tară a organismuluiR de asemenea, suplimentea9ă cantitatea de oBigen transportată la 'esuturi @&actor important pentru cei ce urmea9ă regimuri bogate <n grăsimi nesaturate care, de=i reduc ni6elul de colesterol, consumă oBigenulA inhibă de96oltarea tumorilor =i atenuea9ă dis&unc'ionalită'ile ma;ore# -e găse=te <n cantită'i in&ime <n usturoi, ginseng, sushi, chlorella, arpaca= =i tătăneasă# Ne;oata mea e2te >oarte 8n"reB6toare 8n tera;iile nat#ri2te =i miEa 2#9erat 26 >olo2e2" ;entr# b#>e#rile "are m6 2#;6r6 o ;lant6 n#mit6 Don9 X#ai 8n lo"#l medi"amentelor obi=n#ite D#mneaDoa2tr6 "e "rede$i4 Cred că 3ong Vuai @Angelica sinensisA este un remediu miraculos Care sEa do6edit e&icient <n atenuarea bu&eurilor cau9ate de menopau9ă, 7: !arlMindell ca =i <n tratamentul depresiei =i uscăciunii 6aginale# %lanta poten'ea9ă e&icacitatea hormonilor &eminini =i masculini, contribuind <n acela=i timp la optimi9area gradului de utili9are a celor eBisten'i# 3e eBemplu, <n perioada menopau9ei, controlea9ă procesul de tran9i'ie a produc'iei de estrogeni de la o6are la glandele suprarenale# %entru a =ti dacă 3ong Vuai este mai bun <n ca9ul dumnea6oastră decât medicamentele u9uale, 6ă s&ătuiesc să consulta'i un medic sau un nutri'ionist, iar dacă 6ă 6e'i decide săE &olosi'i, trebuie să =ti'i că are o e&icacitate crescută <n pre9en'a suplimentelor de 6itamine E, B: =i de 9inc# CeEmi ;#te$i 2;#ne de2;re o ;lant6 n#mit6 Pa# DQArco4 ,tili9ările ei <n medicina naturistă sunt abia la <nceput# %au 3SArco @Tabebuia impetiginosaA sEa do6edit a &i e&icientă <n inhibarea procesului de de96oltare a mico9elor cu Candida Albicans @6e9i sec'iunea 5 (A# 3e asemenea, a dat bune re9ultate <n tratarea alergiilor <nso'ite de simptome ale astmului bron=ic, ec9emei =i congestiilor sinusurilor# 0i nu <n ultimul rând, este un tro&ic sistemic e&icient după perioadele de terapie antibiotică prelungită, terapie cu imunosupresante =i corticoterapie# %entru a ob'ine re9ultate superioare, %au 3SArco trebuie administrată <mpreună cu 6itaminele A =i C, potasiu, magne9iu =i en9ime cu ac'iune digesti6ă# .iblia /itaminelor 7( CA%)T*+,+ GECE C,M %,TEM 0T) CA?E V)TAM)"E "E -,"T J"T?EA3EV.? "ECE-A?E4 '+, CE ESTE O DIET/ ECHILIBRAT/4 D!MNEAVOASTR/ O RESPECTAŢI4

* dietă echilibrată este &oarte u=or de găsit <n căr'i, <nsă mult mai greu pe masă# 3e=i elementele nutriti6e se găsesc pe scară largă <n toate alimentele noastre, epui9area solului, depo9itarea, tehnicile de prelucrare alimentară =i termică distrug multe din ele# <nsă cele rămase sunt su&iciente pentru ca echilibrarea dietei 9ilnice să aibă o importan'ă deosebită# +a urmaEurmei, suplimentele nuE=i pot <ndeplini rolul &ără alimente =i, cu cât mânca'i mai bine, cu atât mai e&iciente 6or &i suplimentele pe care le lua'i# 3in ne&ericire, <n 9iua de a9i nici o dietă L oricât de NechilibratăO ar &i L nu poate <ndeplini toate cerin'ele nutri'ionale# Totu=i, pentru a =ti dacă mânca'i echilibrat, trebuie să 6ă &amiliari9a'i cu principalele grupuri de alimente =i cantită'ile 9ilnice recomandate din &iecare# Mărimea acestora se 6a determina indi6idual L por'ii mai mici pentru persoanele pu'in acti6e, =i por'ii mai mari pentru adolescen'i =i cei care &ac e&orturi &i9ice sau muncă grea# "u trebuie să uita'i că, pe măsură ce <nainta'i <n 6ârstă, metabolismul de6ine mai lent =i ne6oile energetice ale organismului dumnea6oastră scad# 3E ?E1)",T: +a data când am scris această carte, o nouă NpiramidăO a alimentelor era <n curs de alcătuire, cu scopul de a <nlocui 6echea concep'ie a celor patru grupe principale alimentare =i recomandările pe care ea le presupunea# <n cea de acum, cantită'ile 9ilnice de cereale, paste &ăinoase, &ructe =i legume sunt considerabil crescute, <n 6reme ce ra'iile sugerate de carne =i produse lactate au scă9ut# ?egimul 9ilnic recomandat astă9i este următorul: F?,%,+ CE?EA+E+*? Cereale integrale sau <mbogă'ite, paste &ăinoase, aluaturi, ore9# :E por'ii pe 9i F?,%,+ +EF,ME+*? +egume cu &run9e de culoare 6erde, galbenă sau portocalie# 7E$ por'ii pe 9i F?,%,+ /?,CTE+*? Citrice =i alte &ructe bogate <n 6itamina C# 5E8 por'ii pe 9i F?,%,+ %?*3,-E+*? +ACTATE +apte, brân9ă, iaurt, deri6ate din lapte# 5E7 por'ii pe 9i F?,%,+ %?*3,-E+*? 3)" CA?"E Carne de 6ită, 6i'el, porc, oaie, pe=te, pasăre, &icat, ouă =i produse din carne# 5E7 por'ii pe 9i F?.-)M), ,+E),?), 3,+C),?) Cu modera'ie# 72 !arlMindell %or'iile recomandate, <n con&ormitate cu pre6ederile Consiliului "a'ional de Cercetare, sunt ast&el concepute <ncât să &urni9e9e 5>> de calorii# 3umnea6oastră trebuie să stabili'i mărimea lor <n &unc'ie de greutatea =i necesită'ile &i9iologice proprii# '+) C!M P!TEM DETERMINA CARENŢELE DE VITAMINE ŞI MINERALE4 %entru a =ti dacă a6e'i ne6oie să lua'i suplimente de 6itamine sau minerale, s&atul meu este să consulta'i un medic nutri'ionist# <nsă <n a&ara acestei solu'ii, eBistă o gamă di6ersă de NindicatoriO care 6ă pot sugera cu su&icientă claritate ce cale trebuie să urma'i# 3r# Kohn M# Ellis a imaginat un test &ulger de deteminare precoce a lipsei de 6itamină B: @piridoBinăA# <ntinde'i mâinile cu palmele <n sus =i apoi <ncerca'i să

<ndoi'i primele două &alange ale degetelor @nu articula'iile degetelor cu palmaHA până ce 6âr&urile unghiilor 6or atinge palma @re'ine'i, nu trebuie să strânge'i pumnul, ci numai să <ndoi'i degeteleA# <ncerca'i să &ace'i acest lucru cu ambele mâini# 3acă a6e'i di&icultă'i, dacă 6âr&urile degetelor nu pot atinge palma, <nseamnă că <nregistra'i un de&icit de 6itamină B:# Betty +ee Morales, binecunoscut medic nutri'ionist, este de părere că urina constituie un indicator de preci9ie al con'inutului de 6itamine B din organismul uman# 3eoarece aceste 6itamine sunt solubile <n apă =i se pierd continuu prin eBcre'ie, se poate spune că atunci când urina dumnea6ostră este decolorată, corpul are ne6oie de suplimentarea do9elor de 6itamine B, =i in6ers, dacă urina este <nchisă la culoare, necesitatea suplimentării e improbabilă @ATE"1)E: Multe a&ec'iuni, medicamente sau alimente pot altera culoarea urinei L &apt ce trebuie luat <n considerareA# Anali9a &irului de păr @e&ectuată asupra părului tăiat de la cea&ă, cam o mână de păr, pentru a 6eri&ica eBisten'a unor minerale <n cantită'i anormal de ridicateA a de6enit recent obiect de contro6ersă pri6ind gradul de acurate'e# Adep'ii acestui gen de anali9e sus'in că părul este o oglinda &idelă a ni6elului de nutrien'i =i agen'i toBici eBisten'i <n organism deoarece, odată a;unse <n &irul de păr, substan'ele rămân acolo până ce /itaminelor 7! acesta cade# Ad6ersarii ei, pe de altă parte, moti6ea9ă că pe lângă ceea ce mâncăm =i bem, eBistă prea mul'i &actori ce pot in&luen'a compo9i'ia &irului de păr @6opsele, =ampoane, coloran'i, solu'ii de permanent, chimicale din atmos&eră etc#A alterând re9ultatele anali9ei# Cum contro6ersa nu a &ost <ncă re9ol6ată, sugestia mea este să consulta'i un medic nutri'ionist <nainte de a recurge la ast&el de anali9e# %robabil, totu=i, că cel mai bun indicator al de&icien'elor de 6itamine =i minerale este <nsu=i trupul dumnea6oastră, respecti6 ceea ce simte el# '+& POSIBILE SEMNALE DE AVERTI0ARE ,n organism ce duce lipsă de 6itamine 6ă 6a comunica mai de6reme sau mai târ9iu această 6este# Este imposibil să te J5mbolnă6e=ti de scorbut <nainte de aE'i da seama că ai un de&icit de 6itamina C, <nsă, <n ma;oritatea ca9urilor, trupul nostru ne a6erti9ea9ă prin semnale pe care nu suntem capabili să le desci&răm =i să le <n'elegem# <n condi'iile de a9i, <n care costurile 6ie'ii cresc cu &iece 9i, acordarea aten'iei cu6enite acestui sistem nutri'ional de a6erti9are este cea mai bună =i ie&tină metodă de a ne asigura un trai sănătos# )ată, <n continuare, câte6a simptome banale pe care, probabil, le trece'i de obicei cu 6ederea, de=i nu ar trebui# S#;limentele re"omandate n# "on2tit#ie ;re2"ri;$ii medi"ale1 "i doar #n 93id de l#"r# 8m;re#n6 "# do"tor#l d#mneaDoa2tr6 "*T.: %#V#M# sau %rogram Vitaminic Mindell repre9intă un compleB nutri'ional &ormat din multi6itamine cu minerale chelati9ate L pre&erabil &ormula cu reglare temporalăR 6itamina C L >>> mg L plus bio&la6onoide, rutină, hesperidine =i &ructe de măce=R =i un supliment multimineral chelati9at &orte# %*-)B)+. CA?E"1. 3E### Mâ"CA1i -,/)C)E"TE CA"T)T.1) 3E###4ZZZZZZZZZ %roteine lamina A -)M%T*M: Pierderea poftei de m&ncare Carne, pe=te, ouă, lactate, soia, alune# %e=te, &icat, gălbenu= de ou, 9ar9a6aturi de culoare galbenă sau 6erde# Etamina Bl 3ro;die de bere, cereale integrale, carne @porc sau

&icatA, nuci, legume, carto&i itaminn C Citrice, ro=ii, carto&i, 6ar9ă, ardei gras# 3ro;die de bere, nuci, &icat de 6ită, 262676258 Bi 8> !arl Mindell nedecorticat# /os&or +apte, brân9ă, carne @inclusi6 pasăreA, pe=te, cereale, nuci, legume# -odiu Carne de 6ită, de porc, sardine, brân9ă, măsline 6er9i, porumb, 6ar9ă murată# Ginc Gar9a6aturi, cereale integrale, tărâ'e de grâu, germeni de grâu, semin'e de do6leac, semin'e de &loarea soarelui# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: * tabletă B compleB de $> mg la &iecare masă * tabletă de 6itamina B 5 de 5 >> mcg la micul de;un @&ormula cu reglare temporalăA * tabletă de compleB &eros organic @con'inând 6itamina C, cupru, eBtract de &icat, mangan =i 9inc pentru a a;uta la asimilarea &ieruluiA# -)M%T*M: ?espira'ie rău mirositoare "icotinamidă /icat, carne, pe=te, cereale integrale, legume# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE : ,naEdouă linguri de acido&ilus @aromati9atA, de E7 ori pe 9i# * tabletă sau capsulă de cloro&ilă de trei ori pe 9i# * tabletă de 9inc chelati9at de $> mg de trei ori pe 9i# ,naEdouă tablete de multiEen9ime digesti6e de E7 ori pe 9i# -)M%T*M: Miros puternic =i neplăcut al corpului Vitamina B 5 3ro;die, &icat, carne de 6ită, ouă, rinichi# Ginc Gar9a6aturi, cereale integrale, tărâ'e de grâu, germeni de grâu, semin'e de do6leac =i &loarea soarelui# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: ,naE două linguri de acido&ilus @aromati9atA de E7 ori pe 9i# * tabletă sau capsulă de cloro&ilă de trei ori pe 9i# .iblia /itaminelor 8 * tabletă de 9inc chelati9at @ $E$> mgA 9ilnic# ,naEdouă tablete de multiEen9ime digesti6e de E7 ori pe 9i# -)M%T*M: )n6ine'irea rapidă <n urma unor lo6ituri u=oare Vitamina C Citrice, ro=ii, carto&i, 6ar9ă, ardei gras# Bio&ia6onoide %ortocale, lămâi, chitre, tangerine, ma9ăre# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: * tabletă de 6itamina C compleB de >>> mg @reglare temporalăA cu bio&ia6onoide, rutină, hesperidină, diminea'a =i seara# -)M%T*M: "i6el ridicat al colesterolului B compleB, 3ro;die de bere, sta&ide, pepene galben, &asole uscată, ino9itol -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: * lingură de granute de lecitină de trei ori pe 9i @cu salate sau brân9ă de 6aciA, sau trei capsule de lecitină de 5>> mg,5 de treiEpatru ori pe 9i -)M%T*M: constipa'ie Vitamina B compleB /icat, carne de 6ită =i de porc, brân9ă, rinichi# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: *pt până la 9ece pahare de apă băute <n &iecare 9i# * lingură de acido&ilus lichid de trei ori pe 9i#

Trei până la nouă tablete cu eBtract de tărâ'e 9ilnic# Trei linguri de tărâ'e 9ilnic# -)M%T*M: diaree Vitamina D )aurt, lucerna, ulei de soia, untură de pe=te, 6arec# "icotinamidă /icat, carne slabă, dro;die de bere, germeni de grâu, alune, dro;die uscată nutri'ională, carne albă de pasăre, cereale integrale, pe=te, legume# Vitamina / ,leiuri 6egetale, alune, semin'e de &loarea soarelui, nuci# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: ,n gram de potasiu <mpăr'it =i administrat 85 !arlMindell la cele trei mese principale# %re6enti6, unaEdouă linguri de acido&ilus @aromati9atA de trei ori pe 9i# -)M%T*M: ame'eli Mangan "uci, 9ar9a6aturi cu &run9e de culoare 6erde, ma9ăre, s&eclă, gălbenu= de ou# +apte, &icat, rinichi, dro;die, brân9ă, pe=te, ouă# Vitamina B5 @?ibo&la6inăA -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: $>E >> mg nicotinamidă de trei ori pe 9i# 5>> ,) 6itamina E @&ormula uscatăA de E7 ori pe 9i# -)M%T*M: 9gomote <n urechi Mangan "uci, 9ar9a6aturi cu &run9e de culoare 6erde, ma9ăre, s&eclă, gălbenu= de ou# %otasiu Banane, creson, toate 9ar9a6aturile cu &run9e de culoare 6erde, citrice, semin'e de &loarea soarelui# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: $>E >> mg nicotinamidă de trei ori pe 9i# ) 8>> ,) 6itamina E @&ormula uscatăA de E7 ori pe 9i $> mg 9inc 9ilnic# -)M%T*M: probleme oculare @6edere slabă pe timp de noapte, incapacitate de adaptare la <ntuneric, ochi in;ecta'i, in&lama'i, sen9a'ii de arsuri, urcioareA# Vitamina A %e=te, &icat, gălbenu= de ou, unt, smântână, 9ar9a6aturi cu &run9e de culoare 6erde sau galbene# Vitamina B5 +apte, &icat, rinichi, dro;die, brân9ă, ouă, pe=te# @?ibo&la6inăA -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: >#>>> ,) betaEcaroten de E5 ori pe 9i# >> mg 6itamina B compleB diminea'a =i seara @reglare temporalăA $>> mg 6itamina C cu bio&la6onoide, rutină =i hesperidină, diminea'a =i seara# 8>> ,) 6itamina E @uscatăA diminea'a =i seara# .iblia /itaminelor 87 )M%T*M: oboseală @mole=eală, slăbiciune, lipsă de interes pentru acti6ită'ile &i9iceA Ginc Carbohidra'i %roteine Vitamina A Vitamina B compleB, A%AB /ier )od Vitamina C Vitamina 3 Gar9a6aturi, produse din cereale integrale, dro;die de bere, tărâ'e de grâu, germeni de grâu, semin'e de do6leac =i &loarea soarelui# Celulo9ă

Carne, pe=te, ouă, lactate, soia, alune# %e=te, &icat, gălbenu= de ou, unt, smântână, 9ar9a6aturi cu &run9e de culoare 6erde sau galbenă# 3ro;die, &asole uscată, sta&ide, pepene galben# Fermeni de grâu, &ăină de soia, carne de 6ită, rinichi, &icat, &asole, scoici de râu, piersici =i melasă# Alimente de origine marină, lactate, 6arec# Citrice, ro=ii, carto&i, 6ar9ă, ardei gras# ,ntură de pe=te, unt, gălbenu= de ou, &icat, soare# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: * tabletă de 6itamină B compleB de >> mg @reglare temporalăA de două ori pe 9i# * tabletă de 5>>> mcg 6itamina B 5 diminea'a =i seara# * tabletă de 6itamina B $ de $> mg la &iecare masă# * do9ă %VM @%rogramul Vitaminic ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZMindellA diminea'a =i seara#ZZZZZZZZZZZZ -)M%T*M: %robleme gastrointestinale @gastrită, ulcer gastric, tulburări digesti6e =i biliareA Vitamina Bl 3ro;die de bere, cereale integrale, carne =i &icat de @tiaminăA porc, nuci, legume, carto&i# Vitamina B5 +apte, &icat, rinichi, dro;die, brân9ă, pe=te, ouă# @ribo&la6inăA Acid &olie Gar9a6aturi cu &run9e 6er9i, &ructe, organe, &icat, @&olacinA dro;die uscată nutri'ională# Acid 3ro;die, &asole uscată, sta&ide, pepene galben# %araEaminoben9oic 88 !arlMindell Vitamina C Citrice, ro=ii, carto&i, 6ar9ă, ardei gras# Clor Varec, &ăină de secară, măsline, alge marine# Acid pantotenic 3ro;die, &asole uscată, sta&ide, pepene galben# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: >#>>> ,) betaEcaroten de E5 ori pe 9i# >> mg 6itamina B compleB @reglare temporalăA diminea'a =i seara# Multiminerale, o capsulă diminea'a =i seara# Acid clorhidric sub &ormă de betaină, $>> mg cu ;umătate de oră după masă, <ntrEun pahar cu apă# -uc proaspăt de 6ar9ă, un pahar după mese# -)M%T*M: %robleme ale părului # M.T?EA1. @C*K)1E ,-CATE -A, F.+B,) 0) F?A-E CA?E -E 3E-%?)"3 3E %E %)E+EA CA%,+,)A Vitamina B 5 /icat, carne de porc, de 6ită =i organe, ouă, lapte =i @cianocobalaminăA produse lactate# Vitamina / ,leiuri 6egetale, alune, semin'e de &loarea soarelui, alune# Vitamina B: 3ro;die nutri'ională uscată, &icat, organe, legume, cereale integrale, pe=te# -eleniu Tărâ'e, germeni de cereale, ceapă, ro=ii, ton# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: >> mcg seleniu de două ori pe 9i# * do9ă %VM diminea'a =i seara# Trei capsule de 6itamina / de trei ori pe 9i, imediat după mese# -)M%T*M: %robleme ale părului 5# %.? TE?", ,-CAT, /?)AB)+ -A, J"C.?,"1)T Vitamina A, 3ro;die de bere,&asole uscată, A% A% sta&ide, pepene galben# Vitamina / ,leiuri 6egetale, alune, semin'e de &loarea soarelui, nuci# )od %roduse ale mării, sare iodurată, produse lactate#

-,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: Trei capsule de 6itamina / la &iecare masa# Trei până la =ase capsule de lecitină la .iblia /itaminelor 8$ &iecare masă# * do9ă %VM diminea'a =i seara# -)M%T*M: %robleme ale părului 7# C.3E?EA %.?,+,) 3ro;die de bere, nuci, &icat de 6ită, rinichi, ore9# Melasă nera&inată, &icat, lecitină, cereale integrale neprelucrate, citrice, dro;die de bere# Clorură de sodiu @sare de masăA 3ro;die, &asole uscată, sta&ide, pepene galben, citrice, ardei gras, ro=ii, 6ar9ă, carto&i, 9ar9a6aturi cu &run9e de culoare 6erde, &ructe, organe, &icat, dro;die nutri'ională uscată# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: >>> mg colină =i ino9itol 9ilnic# Multiminerale 9ilnic# Vitamina C 7>>> mg 9ilnic# ,n gram cisteină 9ilnic# >> mg 6itamina B compleB @reglare temporalăA diminea'a =i seara# Biotină )no9itol Clor Vitamina B compleB plus 6itamina C =i acid &olie -)M%T*M: %alpita'ii cardiace 3ro;die, &icat, carne de 6ită, ouă, rinichi# Vitamina B 5 @cobalamină, cianocobalaminăA -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: * do9ă %VM diminea'a =i seara# >> mg 6itamina B compleB @reglare temporalăA diminea'a =i seara# >> mg nicotinamidă de E7 ori pe 9i# Trei capsule de lecitină de trei ori pe 9i# -)M%T*M: Cipertensiune arterială Colină Fălbenu= de ou, creier, inimă, 9ar9a6aturi cu &run9e de culoare 6erde, dro;die, &icat, germeni de grâu# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: +ecitină granule, trei linguri 9ilnic sau trei capsule de trei ori pe 9i# * do9ă %VM diminea'a =i seara# >> ,) 6itamina E pentru <nceput =i cre=te'i 8: !arl Mindell do9a progresi6 @6e9i sec'iunea 72A# ,naEtrei tablete de 6arec 9ilnic# * capsulă cu eBtract de usturoi de trei ori pe 9i# -)M%T*M: )n&ec'ii @susceptibilitate ridicatăA Vitamina A %e=te, &icat, gălbenu= de ou, unt, &ri=ca, 9ar9a6aturi cu &runE @carotenA 9e de culoare 6erde sau galbene# Acid pantotenic 3ro;die, &asole uscată, sta&ide, pepene galben# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: ,naEdouă linguri acido&ilus de trei ori pe 9i# Vitamina A, până la >#>>> ,) <n &iecare 9i pe durata in&ec'iei# * do9ă %VM diminea'a =i seara @5E$ g 6itamina C pe durata in&ec'ieiA# -)M%T*M: )nsomnii %otasiu Banane, creson, toate 9ar9a6aturile cu &run9e de culoare 6erde, citrice, semin'e de &loarea soarelui#

Vitamina B 3ro;die, &asole uscată, sta&ide, pepene galben# compleB Biotină 3ro;die de bere, nuci, &icat de 6ită, rinichi, ore9 nedecorticat# Calciu +apte =i produse lactate, carne, pe=te, cereale, &asole, &ructe, 6egetale# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: 3ouă grame tripto&an cu ;umătate de oră <nainte de culcare @6e9i sec'iunea (:A# Vitamina B: >> mg, nicotinamidă >> mg, chelat de calciu =i magne9iu, cu ;umătate de oră <nainte de culcare# ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ* do9ă %VM diminea'a =i seara#ZZZZZZZ -)M%T*M: %ierderea mirosului Vitamina A %e=te, &icat, gălbenu= de ou, unt, smântânăa 9ar9a6aturi cu &run9e de culoare 6erde sau galbenăEGinc Gar9a6aturi, cereale integrale, tărâ'e de grâu, germen de grâu, semin'e de do6leac =i &loarea soarelui# .iblia /itaminelor 8( -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: $> mg 9inc chelati9at de trei ori pe 9i @reduce'i la E5 ori pe 9i când de&icien'a se ameliorea9ăA# -)M%T*M: %ierderi ale memoriei Vitamina Bl 3ro;die de bere, cereale integrale, carne =i &icat de @tiaminăA porc, nuci, legume, carto&i# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: $>> mg +Eglutamină de trei ori pe 9i# $> mg 6itamina B compleB diminea'a =i seara# 5 grame colină 9ilnic @<mpăr'ite <n do9e miciA# -)M%T*M: %robleme menstruale Vitamina B 5 3ro;die, &icat, carne de 6ită, ouă, rinichi# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: Cu (E > 9ile <nainte de ciclu se iau: * do9ă %VM diminea'a =i seara >> mg 6itamina B: de trei ori pe 9i# >> mg 6itamina B compleB diminea'a =i seara# $>> mg ulei de *enothera biennis de trei ori pe 9i# , $>> mg magne9iu =i 5$> mg calciu o dată pe 9i# -)M%T*M: )n&lama'ii =i &isuri ale mucoasei gurii Vitamina B 5 +apte, &icat, rinichi, dro;die, pe=te, brân9ă, ouă# @ribo&la6inăA Vitamina B: 3ro;die nutri'ională uscată, &icat, organe, legume, @piridoBinăA cereale integrale, pe=te# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: $> mg 6itamina B compleB de trei ori pe 9i @cu mâncareA# ZZZZZZZZ * do9ă %VM diminea'a =i seara# -)M%T*M: Crampe musculare @slăbiciune musculară generală, sensibilitate a gambelor, crampe <n timpul nop'ii, cârceiA# 6Stamina Bl 3ro;die de bere, cereale integrale, carne =i &icat de @tiaiăA porc, nuci, legume, carto&i# 82 !9l Mindell Vitamina B: 3ro;die nutri'ională uscată, &icat, organe, legume, U @piridoBinăA cereale integrale, pe=te# Biotină 3ro;die de bere, nuci, &icat de 6ită, rinichi, ore9

nedecorticat# Clor Clorură de sodiu @sare de masăA# -odiu Carne de 6ită =i porc, sardine, brân9ă, măsline 6er9i, aluaturi din &ăină de porumb, 6ar9ă murată# ,ntură de pe=te, unt, gălbenu= de ou, &icat, soare# .iblia /itaminelor 8! Vitamina 3 @calci&erolA -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: 8>> ,) 6itamina 3 @&ormula uscatăA de trei ori pe 9i# Chelat de calciu =i magne9iu, trei tablete de trei ori pe 9i# >> mg nicotinamidă de trei ori pe 9i# -)M%T*M: "er6o9itate Vitamina B: 3ro;die nutri'ională uscată, &icat, organe, legume, @piridoBinăA cereale integrale, pe=te# Vitamina B 5 3ro;die, &icat, carne de 6ită, ouă rinichi, @cianocobalaminăA "icotinamidă /icat, carne, pe=te, cereale integrale, legume, @acid nicotinic, nicotinamidăA A%AB 3ro;die, &asole uscată, sta&ide, pepene galben# Magne9iu leglume de culoare 6erde, nuci, cereale, alimente de origine marină# -,%+)ME ?EC*MA"3ATE: Vitamina B @câte $> mg din &iecareA plus 6itamina C de trei ori pe 9i# Chelat de calciu =i magne9iu, trei tablete de trei ori pe 9i# * do9ă %VM diminea'a =i seara# -)M%T*M: Cemoragii na9ale Vitamina C Citrice, ro=ii, carto&i, 6ar9ă, ardei gras# )aurt Vitamina D ` lucerna, ulei de soia, untură de pe=te, 6arec# gio&la6onoide %ortocale, lămâi, chitre, tangerine L partea albă a co;ii# co;ii# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: >>> mg 6itamina C cu $> mg rutină, hesE peridină =i $>> mg bio&la6onoide @reglare temporalăA diminea'a =i seara# are -)M%T*M: <ntâr9ieri ale procesului de cre=tere Frăsimi %roteine Vitamina B5 @ribo&la6inăA Acid &olie Ginc Cobalt Carne, unt# Carne, pe=te, ouă, lactate, soia, alune# +apte, &icat, rinichi, dro;die, brân9ă, pe=te, ouă# +egume cu &run9e de culoare 6erde, &ructe, organe, &icat, dro;die nutri'ională uscată# +egume, cereale integrale, tărâ'e de grâu, germeni de grâu, semin'e de do6leac =i &loarea soarelui# /icat, rinichi, pancreas, splină# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: * do9ă %VM diminea'a =i seara -)M%T*M: %robleme dermatologice # Acnee @paloare, ten <ngro=at, puncte negre, co=uri =i pete ro=iiA Vitamina A %e=te, &icat, gălbenu= de ou, unt, smântână, 9ar9a6aturi cu &run9e de culoare 6erde sau galbene#
"TE

solubilă <n apă Vitamina B compleB -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: 3ro;die, &asole uscată, sta&ide, pepene galben# * tabletă de multi6itamine =i multiminerale @cu con'inut scă9ut de iodA 9ilnic# 58>> ,) 6itamina E @&ormula uscatăA 9ilnic# 5$#>>> ,) Beta caroten 9ilnic, E5 tablete 9ilnic, =ase 9ile pe săptămână# $> mg 9inc chelati9at o dată pe 9i @cu mâncareA# ,naEdouă linguri de acido&ilus lichid de trei ori pe 9i sau 7E: capsule de trei ori pe 9i# @)odul accentuea9ă problemele cau9ate de acnee, deci căuta'i să elimina'i toate alimenE $>
& E !arlMindell tele conser6ate din dieta dumnea6oastră deoarece sunt bogate <n sare ioduratăA# EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE-)M%T*M: %robleme dermatologice 5# 3ermatite @in&lama'ii ale pieliiA Vitamina B5 +apte, &icat, rinichi, dro;die, brân9ă, pe=te, ouă# @ribo&la6inăA Vitamina B: 3ro;die nutri'ională uscată, &icat, organe, legume, @piridoBinăA #\ cereale integrale, pe=te# Biotină 7 iE 3ro;die de bere, nuci, &icat de 6ită, rinichi, ore9 neE \ decorticat# "icotinamidâ ,7 /icat` carneS %e4te` cereale integrale, legume, @acid nicotinicA -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: * tabletă de multi6itamine =i multiminerale @cu con'inut redus de iodA 9ilnic# 58>> ,) 6itamina E @&ormula uscatăA 9ilnic# 5$#>>> ,) BetaEcaroten, E5 tablete 9ilnic, =ase 9ile pe săptămână# $> mg 9inc chelati9at o dată pe 9i cu mâncare# ,naEdouă linguri de acido&ilus lichid de trei ori pe 9i sau 7E: capsule de trei ori pe 9i# -)M%T*M: %robleme dermatologice 7 Ec9eme @piele uscată, aspră, sol9oasă, ro=ea'ă =i um&lături, mici bă=icu'eA# Came unt Frăsimi ` Vitamina A %e=te, &icat, gălbenu= de ou, unt, smântână, legume cu mTi:; @carotenA f de culoare 6erde sau galbenă# Vitamina B 3ro;die, &asole uscată, sta&ide, pepene galben# compleB, )no9itol Cupru *rgane, stridii, nuci, legume uscate, cereale integrale# K>@K Alimente de origine marină, sare iodurată, produse lactate# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: * tabletă de multi6itamine =i multiminerale <a=.> 8 8 8 7%?888788 .iblia /itaminelor

$ @cu con'inut redus de iodA 9ilnic# 58>> ,) 6itamina E @&ormula uscatăA 9ilnic# $> mg 9inc chelati9at o dată pe 9i cu mâncare# ,naEdouă linguri de acido&ilus lichid de trei ori pe 9i sau 7E: capsule de trei ori pe 9i# -)M%T*M: Vindecare lentă a rănilor =i &racturilor Vitamina C Citrice, ro=ii, carto&i, 6ar9ă, ardei gras# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: $> mg 9inc o dată pe 9i# 8>> ,) 6itamina E de trei ori pe 9i# * do9ă %VM diminea'a =i seara# -)M%T*M: /ragilitate a oaselor =i din'ilor Vitamina 3 ,ntură de pe=te, unt, gălbenu= de ou, &icat, soare, @calci&erolA Calciu +apte =i produse lactate, carne, ouă, pe=te, cereale, &asole, &ructe, legume# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: >>>E $>> mg calciu =i $>> mg magne9iu <mpăr'ite la două mese, 9ilnic# -)M%T*M: Tremurături Magne9iu +egume cu &run9e de culoare 6erde, nuci, cereale, alimente de origine marină# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: Vitamina B compleB =i $> mg B: de trei ori pe 9i# >>> mg calciu =i $>> mg magne9iu <mpăr'ite <n trei do9e @la cele trei meseA Z ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ9ilnic#ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ -)M%T*M: %rurit 6aginal Vitamina B5 +apte, &icat, rinichi, dro;die, ouă, brân9ă, pe=te# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: 3ouă linguri de acido&ilus de trei ori pe 9i sau 7E: capsule de 7E8 ori pe 9i# -e pot <ncerca =i spălaturi cu acido&ilus sau cu o'et# -)M%T*M: ?eten'ie de apă <n 'esuturi Vitamina B: 3ro;die nutri'ională uscată, &icat, organe, legume, $5 !arl Mindell Ginc cereale integrale, pe=te# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: >> mg 6itamina B: de trei ori pe 9i# -)M%T*M: %ete albe pe unghii +egume, cereale integrale, tărâ'e de grâu, germeni de grâu, semin'e de do6leac =i &loarea soarelui# -,%+)ME"TE ?EC*MA"3ATE: $> mg 9inc de trei ori pe 9i# CompleBul 6itaminelor B plus C de E5 ori pe 9i# * tabletă de multiminerale de două ori pe Bi '+% %*/TE+E 0) CE POT -EM")/)CA E+E %o&tele, care pot semnala uneori de alergii, sunt cel mai des modalitatea prin care natura ne <n=tiin'ea9ă că organismul nostru nu prime=te cantitatea necesară dintrEun anume mineral sau 6itamină# 3e cele mai multe ori această

N&oameO speci&ică este determinată de un regim alimentar inadec6at# )ată câte6a din cele mai răspândite po&te =i semni&ica'ia lor probabilă: !nt de ara3ide? "u e deloc suprin9ător &aptul că &ace parte dintre cele mai des <ntâlnite po&te, deoarece untul de arahide este o bogată sursă de 6itamină B# 3acă borcanul 6ă tentea9ă adesea, probabil că trece'i printrEo stare de stres =i cantitatea de 6itamine B ingerată nu 6ă este su&icientă# A6ând <n 6edere &aptul că $> g unt de arahide @o treime de cea=căA 6ă &urni9ea9ă 528 de calorii, este mai pro&itabil pentru silueta dumnea6oastră să lua'i un supliment de 6itamină B compleB# Banane? 3acă 6ă surprinde'i <ntin9ând mâna iar =i iar după câte o banană, moti6ul ar putea &i o caren'ă de potasiu# * banană de mărime mi;locie con'ine cam $$$ mg potasiu# %ersoanele cărora li se administrea9ă diuretice sau corti9on @care consumă cantită'i mari de potasiuA ;induiesc adesea la banane# BrFnB6? 3acă po&ti'i la brân9ă mai mult decât 6ă atrage gustul ei, cu siguran'ă că ceea ce 6ă lipse=te de &apt este calciul =i &os&orul @dacă 6ă plac sortimentele de brân9ă procesată, pe lângă calciu =i &os&or primi'i, &ără să =ti'i, aluminiu =i sare#A A'i putea <ncerca de asemenea să mânca'i mai mult broccoli care con'ine cantită'i mari de calciu =i &os&or, &iind <n .iblia /itaminelor $7 acela=i timp mai sărac <n calorii decât brân9a# Mere? ,n măr pe 9i nu 6ă &ere=te neapărat de doctor, dar 6ă o&eră multe elemente nutriti6e de care celelalte alimente pe care le mânca'i duc probabil lipsă: calciu, magne9iu, &os&or, potasiu# Merele sunt de asemenea o eBcelentă sursă de pectină, ce contribuie la scăderea ni6elului de colesterol# 3acă a6e'i tendin'a de a mânca multe grăsimi saturate, acesta ar putea &i moti6ul pentru care po&ti'i la cât mai multe mere# !nt? /oarte dese sunt ca9urile <n care 6egetarienii po&tesc la unt din cau9a cantită'ii reduse de grăsimi saturate pe care le ingerea9ă# %e de altă parte, dacă sunte'i atra=i mai degrabă de untul sărat, e posibil ca ceea ce 6ă lipse=te de &apt să &ie chiar sarea# Cola? 3orin'a de a bea cola ascunde adesea o ne6oie de 9ahăr =i de un supliment de co&eină @6e9i sec'iunea 58>A# Băutura nu are nici o 6aloare nutriti6ă# N#"i? 3acă a6e'i un mic &iB cu nucile, probabil că 6Ear prinde bine ce6a mai multe proteine, 6itamina B sau grăsimi# 3acă pre&erin'ele dumnea6oastră sunt nucile sărate, atunci probabil că 6ă lipse=te mai degrabă sodiul# <n general, persoanele supuse unui stres tind să mănânce mai multe nuci decât cele relaBate# 8n93e$at6? <n ciuda con'inutului ei ridicat de calciu, <nghe'ata este dorită mai cu seamă datorită 9ahărului pe care <l &urni9ea9ă# 3iabeticii =i hipoglicemicii sunt nestăpâni'i <n &a'a unei <nghe'ate, ca =i cei care tân;esc să se <ntoarcă la o copilărie &erită de gri;i# M#r6t#ri? 3acă sunte'i <nsărcinată =i po&ti'i la murături <nseamnă că probabil a6e'i ne6oie de sareR dacă nu sunte'i <nsărcinată, dar ;indui'i după murături, moti6ul este cu siguran'ă acela=i @murăturile con'in =i o <nsemnată cantitate de potasiu#A Sl6nin6? 3orin'a de a mânca slănină se traduce de obicei prin ne6oia de grăsime# %ersoanele supuse unor regimuri alimentare stricte sunt cele mai susceptibile de a da iama prin cămara cu slănină# 3in ne&ericire, grăsimile saturate pe care le con'ine nu sunt singurul punct <n de&a6oarea -aR slănina este &oarte bogată <n nitri'i cancerigeni# 3acă sunte'i un adept aS slăninei, asigura'iE 6ă =i suplimentele necesare de 6itamine C, A, 3 =i E pentru a contracara

surplusul de nitri'i# O#6? %e lângă proteine @două ouă 6ă pot &urni9a 7 g de proteineA, $8 !arlMindell sul&, aminoaci9i =i seleniu, cei ce iubesc ouăle ar putea căuta de &apt lipidele con'inute <n gălbenu=, sau L <n mod paradoBal L colina care di9ol6ă grăsimile =i colesterolul# Pe;ene 9alben? Este posibil ca nu doar gustul lui delicat să &ie ceea ce 6ă atrage la acest pepeneR cantalupul are un con'inut ridicat de potasiu =i 6itamina A# Mai precis, un s&ert de pepene 6ă asigură 78>> ,) de 6itamina A# )ar dacă 6ă gândi'i că pepenele galben mai con'ine =i 6itamina C, calciu, magne9iu, &os&or, biotină =i ino9itol, 6ă da'i seama că nu 6e'i a6ea decât de câ=tigat de pe urma satis&acerii acestei po&te, mai cu seamă că o ;umătate de pepene galben 6ă &urni9ea9ă doar :> de calorii# M62line? )ndi&erent dacă 6ă plac cele 6er9i sau negre, moti6ul este acela=i: cerin'a de sare# %ersoanele cu hipo&unc'ie tiroidiană 6or &i cu siguran'ă atrase de măsline# Sare? "u eBistă nici umbră de <ndoială, sodiul este cel care 6ă lipse=te <n acest ca9# %ersoanele cărora le place să mănânce sărat pot &i suspectate de un de&icit de iod tiroidian, ori de boala lui Addison, cau9ată de ni6elul scă9ut al sodiului <n organism# Cipertensi6ii doresc adeseori să mănânce sărat =i nu ar trebui să o &acă# Cea;6? "e6oia de condimente indică uneori eBisten'a anumitor probleme la plămâni sau sinusuri# Cio"olat6? <n mod sigur unul din cele mai Npo&titeO alimente, dacă nu chiar cel mai Npo&titO# %arti9anii ei <n&lăcăra'i ;induiesc de &apt după con'inutul ei de 9ahăr =i co&eină @o cea=că de cacao &urni9ea9ă cinci până la 9ece miligrame de co&einăA# 3acă dori'i să renun'a'i la ciocolată, pute'i <ncerca să o <nlocui'i cu ro=co6ele @Ceratonia siliXua, &ructele unui copac mediteraneanA# La;te +a adul'i, ne6oia de a bea lapte poate desemna o lipsă de calciu, sau de aminoaci9i L tripto&an, leucină sau lisină# %ersoanele ner6oase caută adesea <n mod incon=tient tripto&anul din lapte, deoarece acest aminoacid are un puternic e&ect lini=titor# MFn"area "3ineBea2"6 3esigur că este delicioasă, dar cel mai adesea glutamatul monosodic este cel care o &ace dorită# %ersoanele cu de&icit de sare pre&eră de obicei mâncarea chine9ească @glutamatul monosodic poate cau9a uneori o reac'ie histaminică tradusă prin dureri de cap =i congestia &e'eiR dacă solicita'i, multe restaurante chine9e=ti 6a .iblia /itaminelor $$ pot prepara astă9i mâncarea &ără acest ingredientA# MaioneB6? /iind un aliment bogat <n grăsimi, maione9a este deseori dorită de 6egetarieni sau de cei care au eliminat celelalte lipide din meniul lor# Fr#"te a"re %o&ta persistentă de a mânca &ructe acre poate indica adesea probleme de &icat sau 6e9ică biliară# Var =i m#rd6rii Copiii au adeseori tendin'a de a mânca 6ar de pe pere'i =i murdării# <n mod &rec6ent, aceasta se traduce printrEun de&icit de calciu sau de 6itamina 3# <n ast&el de ca9uri este neapărat necesară o ree6aluare a regimului alimentar al copilului =i un consult medical# 3orin'a de a mânca produse nonE alimentare se <ntâlne=te uneori =i la &emeile gra6ide care trebuie <nsă să =tie că ingerarea unor asemenea substan'e poate &i dăunătoare pentru de96oltarea &ătului#

'+- C!M NE P!TEM ASI<!RA CANTITATEA MAJIM/ DE VITAMINE DIN ALIMENTELE PE CARE LE MINC/M4 /aptul că mânca'i anumite alimente nu <nseamnă automat că primi'i =i 6itaminele pe care ele le con'in# Tehnicile de prelucrare alimentară, depo9itarea =i gătirea pot submina mult din bunele dumnea6oastră inten'ii nutri'ionale# %entru a ob'ine re9ultate maBime din ceea ce mânca'i @ca să nu mai spunem din ceea ce cheltui'iA este bine să respecta'i următoarele sugestii: U -păla'i 6egetalele, dar nu indundânduEle cu prea multă apă, dacă 6re'i să bene&icia'i de pe urma 6itaminelor B =i C pe care le con'in# U %repara'i salatele chiar <nainte de a le mâncaR &ructele =i legumele tăiate =i lăsate <n aer liber pierd u=or 6itaminele pe care le con'in# U /olosi'i un cu'it bine ascu'it când tăia'i sau cură'a'i legumele proaspete &iindcă 6itaminele A =i C se pierd când sunt distruse 'esuturile 6egetale# U 3acă nu a6e'i de gând să mânca'i &ructele sau legumele proaspete m următoarele 9ile, atunci mai bine cumpăra'i unele congelateR con'inutul de 6itamine al &asolei 6er9i de bună calitate congelată este mai ridicat Tcât al celei proaspete, păstrate de dumnea6oastră <n &rigider timp de o să%tamână# U 3epo9ita'i carnea congelată la o temperatură minimă de L $] C ;$: !arl Mindell imediat după ce o cumpăra'i, pentru a pre6eni deprecierea ei =i de96oltarea de bacterii# U /run9ele eBterioare ale salatei, de=i mai tari =i mai aspre decât cele din interior, sunt mai bogate <n calciu, &ier =i 6itamina A# U "u de9ghe'a'i lelgumele congelate <nainte de a le găti# U /run9ele de bSroccoli au un con'inut mai mare de 6itamina A decât in&lorescen'a ori tulpina# U *re9ul brun este mai nutriti6 decât cel alb, lustruit# # Alimentele congelate pe care le pute'i &ierbe <n ambala;ul lor 6ă o&eră mai multe 6itamine decât cele obi=nuiteR dealt&el, toate alimentele congelate sunt pre&erabile celor conser6ate# U Fătitul <n 6ase de cupru poate distruge 6itamina C, acidul &olie =i 6itamina E# U *'elul inoBidabil, sticla =i emailul sunt cele mai bune materiale deoarece permit re'inerea nutrien'ilor <n timpul gătitului @6asele de &ier 6ă pot &urni9a o cantitate suplimentară din acest mineral, dar 6ă pri6ea9ă, <n acela=i timp, de o bună parte din 6itamina CA# U ?educerea timpului de prelucrare termică a alimentelor =i utili9area unor cantită'i cât mai mici de apă pentru &iert asigură distrugerea unor cantită'i minime de elemente nutriti6e# U +aptele ambalat <n recipiente de sticlă riscă să piardă din con'inutul său de ribo&la6ină, 6itamina A =i 3R acest &apt poate &i <mpiedicat pnn păstrarea lui la adăpost de lumină @pâinea eBpusă la lumină <=i pierde de asemenea din calită'ile sale nutriti6e#A U %rodusele coapte bine, cu crustă crocantă deasupra, <nchisa la culoare, con'in mai pu'ină tiamină decât celelalte# U Carto&ii &ier'i sau cop'i <n coa;ă <=i păstrea9ă 6itaminele mai bine decât cei cură'a'i <nainte# U ,tili9a'i apa <n care au &iert legumele pentru a găti o supă, cea in care a &iert carnea pentru prepararea unui sos =i siropul din compotunle conser6ate pentru a pregăti un desert# # 3acă 6re'i să pro&ita'i de pe urma 6itaminei C =i a tiaminei con'inute <n 6egetale, e6ita'i utili9area bicarbonatului de sodiu la gătirea acestora

U %une'i legumele =i &ructele <n &rigider imediat ce leEa'i adus de la pia'ă# fiiblia /itaminelor $( 0T)A1) C.###4 Atunci când 6ân9ătorul de la pia'ă strope=te legumele =i &ructele cu apă pentru a le men'ine prospe'imea, acest lucru <i este bene&ic atât lui cât =i dumnea6oastră4 3e eBemplu, stropită cu un ;et &in de apă, plantele de broccoli <=i păstrea9ă de două ori mai multă 6itamina C decât cele nestropite# 0i dacă 'ine'i seama că această legumă are proprietă'i anticancerigene, 6ă 6a &i mai u=or să alege'i la pia'ă# '*( NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L J4 E# "on2ider "6 le a2i9#r "o;iilor mei o diet6 "Ft 2e ;oate de e"3ilibrat6 Dar1 la >el "a to$i adole2"en$ii1 obi=n#ie2" 26 m6nFn"e ade2ea 3amb#r9eri1 3ot do921 =i alte ;re;arate de a"ela=i 9en Crede$i că a2emenea alimente le 2#nt "# adeD6rat d6#n6toare4 Ei bine, dacă stăm să ;udecăm cu deEamănuntul, e&ectele negati6e le <ntrec cu mult pe cele po9iti6e# 3e eBemplu, un hamburger poate suplini 88m din necesarul de proteine al unui băiat de 6ârsta adolescen'ei# 3ar dacă 6ă gândi'i că acesta <i &urni9ea9ă totodată =i $!> de calorii, 77 g de lipide, : 9rame @HA de 9aharuri =i !:7 mg de sodiu @unele sortimente au până la #>27 mg de sodiuA, trebuie să recunoa=te'i că adolescentul dumnea6oastră are de plătit un pre' prea mare pentru proteinele pe care le câ=tigă ast&el: nimeni nu are ne6oie de o asemenea cantitate de sareH @6e9i sec'iunea 5:!A# Cât despre hot dogs, pu'ine lucruri bune pot &i spuse <n &a6oarea lor# Au un con'inut ridicat de grăsimi, carne săracă <n proteine =i, de obicei, sunt prepara'i cu a9ota'i de sodiu sau potasiu# <n organism, a9ota'ii se combină cu aminele pro6enite din celelalte alimente =i &ormea9ă nitro9amine L substan'e cu caracter cancerigen# %reparatele &astE&ood care con'in lapte sau deri6ate lactate au de asemenea <n componen'a lor opt până la paispre9ece linguri'e de 9ahăr =i 5(: până la :2$ mg sare# %regătite <n casă, ele 6or &urni9a ;umătate din aceste cantită'i L calorii, 9ahăr =i sare L dublânduE=i totodată 6aloarea nutriti6ă# -punând =i copiilor dumnea6oastră toate cele scrise mai sus, poate că <i 6e'i con6inge să ocolească maga9inele cu &astE&ood# Foarte de2 am o 2enBa$ie de >ierbin$eal61 "3iar ar2#r6 ;e limb6 =i b#Be G 2enBa$ie "are n# ;are a >i ;rod#26 de ni"i #n aliment Crede$i "6 ;oate indi"a o "aren$6 de Ditamine4 $2 !arl Mindell Este &oarte posibil# -en9a'ia de arsură pe limbă sau bu9e a &ost adesea amintită <n legătură cu de&icien'a 6itaminei Bl @tiaminăA# Vă sugere9 să consuma'i mai multe legume, grâu integral, &aină de o6ă9, tărâ'e =i dro;die de bere, <mpreună cu 6itamina B compleB, >> mg de trei ori pe 9i# Mamei mele 8i ;la"e >oarte m#lt 26 m6nFn"e 93ea$61 =i n# n#mai 8n Bilele "6ld#roa2e1 "i tot tim;#l Are obi"ei#l 26 ron$6ie "#b#rile de 93ea$6 "a ;e bomboane Crede$i "6 a"ea2t6 ;o>t6 neobi=n#it6 ;oate >i "a#Bat6 de #n de>i"it n#tri$ional4 3acă mama dumnea6oastră acu9ă adesea oboseală, dorin'a de a mânca ghea'ă poate indica un de&icit de &ier @=i deci o u=oară anemieA# Este bine să adăuga'i <n meniul ei mai multe alimente bogate <n &ier @&icat, piersici deshidratate, carne de 6ită, stridii, sparanghel, &ulgi de o6ă9AR bineE6enite ar &i =i suplimente de &ier organic, $> L >> mg de trei ori pe 9i# Am ;atr#Be"i =i doi de ani =i mi 2Ea# >ormat 8n L#r#l o"3ilor #m>l6t#ri

96lb#iU ar ;#tea >i a"e2tea "a#Bate de li;2a #nei Ditamine 2a# a #n#i alt element n#tritiD4 Mai degrabă acele um&lături sunt depo9ite de colesterol care se &ormea9ă atunci când corpul <ncearcă să se descotorosească singur de eBcesele de colesterol# Este o de&icien'ă ereditară ce poate indica un risc crescut de a&ec'iuni cardiace# ?eciti'i sec'iunea 2! pentru a a&la cum pute'i elimina eBcesul de colesterol =i mări'i cantită'ile ingerate 9ilnic de 6itamina B, crom =i 9inc, atât din alimente cât =i sub &ormă de suplimente# CFt tim; 8=i ;62treaB6 2#"#l de ;orto"ale 8ntrea9a "antitate de Ditamina C4 <n ca9ul sucurilor procurate din comer', durata de 6ia'ă a 6itaminei C este de aproBimati6 o săptămână de la deschiderea recipientului# -ucul stors proaspăt =i păstrat la rece <n container <nchis <=i păstrea9ă con'inutul de 6itamina C timp de trei săptămâni# Alimentele 96tite 8n "#;tor#l "# mi"ro#nde ;ierd o "antitate mai mi"6 2a# mai mare de elemente n#tritiDe4 3e obicei, mai mică# Microundele reduc timpul de preparare =i cantitatea de apă utili9ată# Am a#Bit "6 ;re96tirea alimentelor 8n "#;tor#l "# mi"ro#nde ;oate m6ri "antitatea de a9en$i "an"eri9eni introd#=i 8n or9ani2m* .iblia /itaminelor $! Este adeD6rat4 Şi da"6 da1 de "e n# 2e ad#"e a"e2t l#"r# la "#no=tin$a ;#bli"#l#i4 ,tili9area microundelor ca atare nu spore=te cantitatea de agen'i cancerigeni# 3umnea6oastră a'i au9it probabil despre &oliile de plastic =i de aluminiu utili9ate pentru a <n6eli produsele ce urmea9ă a &i <ncăl9ite <n cuptorul cu microunde, ca de eBemplu: pi99a, crochetele de pe=te, carto&ii pai etc# +a temperatură ridicată, aceste &olii riscă să su&ere trans&ormări chimice eliberând substan'e cu caracter cancerigen precum ben9enul# 3eocamdată, această e6entualitate =i poten'ialele ei implica'ii negati6e asupra consumatorilor sunt <n curs de cercetare de către /ood and 3rug Administration, iar până ce se 6or ob'ine re9ultate concludente, s&atul meu este să consuma'i cât mai pu'in din aceste preparate pregătite <n cuptorul cu microunde# CA%)T*+,+ ,"-%?EGECE C)T)1) ET)CCETE+E '*' CFT DE IMPORTANT ESTE S/ :NŢELE<EM CEEA CE CITIM PE ETICHETER Mult prea des se <ntâmplă să cumpărăm suplimente &ără să aruncăm măcar o pri6ire asupra eticheteiH "e mul'umim să cerem 6ân9ătorului un &lacon cu multi6itamine =i luăm ceea ce ni se dă, &ără a reali9a că eBistă mai multe tipuri, <n &unc'ie de con'inutul lor 6itaminic# "u totdeauna cele mai scumpe tablete sunt neapărat =i cele mai bune# -ingura modalitate de a 6ă asigura că tabletele con'in cantită'ile necesare de 6itamina B:, C sau &olacin este să citi'i eticheta &iecărui &lacon# 3e asemenea, dacă sunte'i alergic, este bine să 6eri&ica'i ce altce6a mai <nghi'i'i odată cu suplimentele cerute @6e9i sec'iunea 5 #A 3acă pe etichetă eBistă 6reun cu6ânt al cărui sens nu <l cunoa=te'i, cere'i 6ân9ătorului să 6iE eBplice, iar dacă acesta nu poate, atunci cumpăra'i suplimentele de la altă &armacie# 0i, mai presus de toate, nu ,lta'i să 6eri&ica'i do9a;ul pe care <l primi'iR dacă 6i sEa recomandat :> !arl Mindell

6itamina E de patru ori pe 9i, cu siguran'ă că nu 6ă trebuie tablete ce con'in 8>> ,)# Vitaminele =i mineralele sunt disponibile <n concentra'ii 6ariate# A6e'i gri;ă să primi'i totdeauna eBact ceea ce cere'i L =i ce 6â trebuie# 3acă nu <n'elege'i ceea ce scrie pe etichetă, risca'i să pierde'i multe din bene&iciile &urni9ate de 6itamine# '*+ CARE S!NT !NIT/ŢILE DE M/S!R/4ZZZZZZZZZZZZ ,), ?E, mg, mcg L pu'in <nseamnă uneori multH Terminologia utili9ată <n măsurarea acti6ită'ii 6itaminelor nu este atât de di&icilă pe cât 6i sEar putea părea# Vitaminele liposolubile @A, 3, E =i DA se măsoară <n mod obi=nuit <n ,nită'i )nterna'ionale @,)A# Cu câ'i6a ani <n urmă <nsă, un comitet de eBper'i al /A*l*M- a decis să schimbe unită'ile de măsură pentru 6itamina A, <nlocuind ,nită'ile )nterna'ionale cu Echi6alen'i ?etinol @?EAR ace=tia semni&ică greutatea echi6alentă de retinol absorbit =i con6ertit <n mod real# 3atorită acestui &apt, cantită'ile eBprimate <n Echi6alen'i ?etinol sunt de aproBimati6 cinci ori mai mici decât cele măsurate <n ,nită'i )nterna'ionale# 3e eBemplu, do9ele recomandate pentru un bărbat adult <ntre două9eci =i trei =i cinci9eci de ani 6or &i de $>>> ,), respecti6 >>> ?ER <n mod similar, pentru &emei, do9a recomandată eBprimată <n ,) 6a &i 8>>>, iar <n ?E L doar 2>># Ma;oritatea celorlalte 6itamine =i minerale se măsoară <n miligrame @mgA =i micrograme @mcgA# Tabelul care urmea9ă poate constitui un ghid util pentru a 6ă &amiliari9a cu sistemul de măsură =i do9are a 6itaminelor# -istemul metric Milogram g >>> grame gram g >>> miligrame miligram g a mia parte dintrEun gram microgram g a mia parte dintrEun miligram -istemul britanic : uncii g li6ră (>>> drame g li6ră 8$7,: grame g li6ră uncie g 87(,$ drame @unitate de măsură &armaceuticăA uncie g 52,7$ grame : ia /itaminelor /actori de con6ersie gramg $,8 drame dram g 2$ miligrame uncie @<n &armaceuticăA g 7 , grame uncie de lichid g 5!,! cm7 ,nită'i de măsură &olosite <n gospodărie liguri'ă g 8 cm7 g dram de lichid lingură g $ cm7 g l5 uncie de lichid Abre6ieri utili9ate <n teBt "MGA g "ecesarul minim 9ilnic pentru un adult ,nită'i ,-% g ,nită'i &olosite <n &armacopeea -tatelor ,nite ,) g ,nită'i )nterna'ionale "MG g "ecesarul minim 9ilnic mg g miligram mcg g micrograme g g grame '** DO0ELE 0ILNICE RECOMANDATE L ŞI CE SEMNIFIC/ ELE 3e &oarte multe ori se nasc con&u9ii <ntre termeni ca Ndo9e 9ilnice

recomandateO @3G?A, ,- ?3A, =i Nnecesarul minim 9ilnicO# -ensul lor <nsă nu este nicidecum acela=i# D0R1 sau do9ele 9ilnice recomandate, au intrat <n u9 <n anul !8 , când gu6ernul -tatelor ,nite a creat 3epartamentul pentru Alimenta'ie =i "utri'ie al Consiliului "a'ional de Cercetări de pe lângă Academia de 0tiin'e, <n scopul asigurării sănătă'ii publice# 3o9ele 9ilnice recomandate nu au &ost stabilite <n scop terapeutic, ele nu sunt destinate persoanelor bolna6e =i nu 'in seama de pierderile de elemente nutriti6e ce sur6in <n hmpul prelucrării =i preparării alimentelor# 3G? eBprimă necesarul nutri'ional e2timatiD indispensabil pentru asigurarea procesului de cre=tere a copiilor =i pentru pre6enirea de&icitului de nutrien'i la adul'ii sănăto=i# Ele nu constituie ni=te cantită'i optime =i nici recomandări pentru o dietă UdealăR nu eBprimă necesarul mediu, ci do9e destinate să satis&acă cerin'ele ,nor oameni sănăto=i# ,- RDA au &ost stabilite de către /ood and 3rug Administration :5 !arlMindeli pentru a &unc'iona ca standarde legale <n ceea ce pri6e=te con'inutul nutri'ional al alimentelor @drept ba9ă de pornire sEau &olosit 3G?A Con&orm acestora, pe etichetele oricărui produs alimentar trebuie sâ &igure9e: numărul por'iilor con'inute, mărimea acestora, 6aloarea calorică =i 9ece elemente nutriti6e @proteine, carbohidra'i, grăsimi, 6itamina A 6itamina C, tiamină, ribo&la6ină, nicotinamidă, calciu =i &ierA# )n&orma'iile despre con'inutul de sodiu, colesterol, grăsimi saturate =i nesaturate sunt deocamdată op'ionale, dar se a=teaptă ca, <n curând, să de6ină =i acestea obligatorii @do9ele de 6itamine 3, E, B:, &os&or, iod, magne9iu, 9inc, cupru, biotină =i acid pantotenic rămân <n continuare op'ionale#A 3eoarece ,- ?3A se ba9ea9ă pe 6alorile superioare ale 3G?, primele sunt <n general mai ridicate decât necesarul speci&ic persoanelor sănătoase, cu toate că, <n 9iua de a9i, pu'ini mai sunt cei care intră <n această categorie ipotetică# -tresul =i bolile trecute sau pre9ente a&ectea9ă <n mod di&erit ne6oile nutri'ionale ale &iecăruia# Chiar dacă pe eticheta unui produs scrie că acesta &urni9ea9ă cu eBactitate do9a 9ilnică recomandată dintrEun anumit nutrient, &aptul nu <nseamnă <n mod obligatoriu că dumnea6oastră primi'i cantitatea respecti6ă sau că 6ă este su&icientă# <n opinia mea =i a multor nutri'ioni=ti de renume, atât 3G? cât =i ,- ?3A sunt complet inadec6ate, <nsă ele apar <n sec'iunile 5: L :( pentru &iecare 6itamină =i mineral <n parte# 78# CEEA CE T?EB,)E -. C.,TA1) %E ET)CCET. Când cumpăra'i suplimente minerale, căuta'i pe etichetă cu6ântul 5"3elat7 3oar 9ece procente dintrEun mineral obi=nuit pot &i asimilate de organism, dar atunci când mineralul respecti6 este combinat cu un aminoacid sub &ormă de chelat, cantitatea asimilată cre=te de trei până la cinci ori# HidroliBat <nseamnă dispersabil <n apă# Chela'ii proteinici hidroli9a'i repre9intă &orma cea mai u=or asimilabilă <n care se pot pre9enta suplimentele# Proteinele ;redi9erate sunt cele care au &ost de;a descompuse 0i pot pătrunde direct <n circuitul sang6in# Pre2at la re"e este un termen pe care trebuie săE căuta'i pe etichetă atunci când dori'i să cumpăra'i capsule uleioase, sau uleiuri# Aceasta <nseamnă că 6itaminele nu au &ost distruse termic =i că uleiul respecti6\ :7 /itaminelor eBtras prin metode de presare la rece, este polinesaturat# '*, NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L JI4 Ce 2#nt emulsi&ian'ii4 Emulsi&ian'ii sunt substan'e utili9ate pentru a omogeni9a acei ingredien'i care <n condi'ii normale nu se pot amesteca bine# +ecitina =i pectina, emulsi&ian'i de

origine naturală, sunt cel mai des utili9a'i, <nsă, din ne&ericire, nu sunt =i singurii# %olysorbate :>, eBtractul de semin'e de ro=co6e sau cel de alge ro=ii @Figartina mammilosaA L emulsi&ian'i <n curs de in6estigare de către /ood and 3rug Administration L sunt <ncă utili9a'i, printre al'ii# 3e=i considera'i <n general ino&ensi6i, s&atul meu este să e6ita'i produsele care <i con'in# Coloran$ii #tiliBa$i Ia a"o;erirea tabletelor de Ditamine 2#nt nat#rali 2a# arti>i"iali4 E# "#m ;ot =ti a"e2t l#"r#4 3in păcate, multe 6itamine sintetice con'in coloran'i pe ba9ă de gudroane de cărbune L =i nici măcar nu se men'ionea9ă acest lucru pe etichete# Ace=ti coloran'i nu sunt toBici, dar pot cau9a reac'ii alergice# -&atul meu este să pre&era'i siguran'a =i să cumpăra'i 6itamine naturale care nu con'in aditi6i arti&iciali# !nit6$ile de m62#r6 a "aloriilor di>er6 de la o $ar6 la alta4 Marea ma;oritatea a 'ărilor utili9ea9ă sistemul metric =i eBprimă 6aloarea energetică a unui aliment <n unită'i numite Lo#le sau <n Milocalorii# ?aportul de coresponden'ă este următorul: o calorie echi6alea9ă cu 8,5 ;ouli# Re>eritor Ia Ditamina A1 "#m 2e tran2>orm6 !nit6$ile Interna$ionale 8n mili9rame 2a# mi"ro9rame4 "u eBistă un raport strict, dar ,) 6itamina A g >,7 mcg retinol =i ),) betaE caroten g >, mcg retinol# CA%)T*+,+ 3*)-%?EGECE "ECE-A?,+ 3E V)TAM)"E -%EC)/)C /)EC.?,)A '*) ALE<EREA RE<IM!L!I Este <ndeob=te cunoscut &aptul că &iecare persoană are propriul Metabolism speci&ic, dar se uită adesea că, <n consecin'ă, nu to'i a6em :8 !arl Mindell .iblia /itaminelor :$ ne6oie de acelea=i 6itamine# <n sec'iunile care urmea9ă am <ncercat sâ schi'e9 câte6a regimuri adaptate anumitor tipuri de necesită'i# Citi'iEle pe toate =i hotărâ'i apoi care din ele se potri6e=te cel mai bine situa'iei dumnea6oastră particulare# 3acă 6i se pare că intra'i <n două sau mai multe categorii, combina'i regimurile respecti6e &ără să dubla'i cantită'ile# Ve'i obser6a că, <n multe ca9uri, recomand ceea ce eu numesc %VM, %rogram Vitaminic Mindell L un trio 6itaminic de ba9ă care, <n opinia mea, constituie &undamentul oricărui organism sănătos# %VM L %?*F?AM V)TAM)")C M)"3E++: Multi6itamină &orte cu minerale chelati9ate @pre&erabil &ormula cu reglare temporalăA# Vitamina C, >>> mg, cu bio&la6onoide, rutină, hesperidină =i &ructe de măce=# Multiminerale chelati9ate de mare potentă# )M%*?TA"T: <nainte de a <ncepe un program, citi'i cu aten'ie N%recau'iileO de la sec'iunea 5!> =i consulta'i un nutri'ionist# ?egimurile pre9entate <n această carte nu au caracter terapeutic =i nu trebuie ponsiderate prescrip'ii medicale# '*& /EME) 5E 2 ani Mul'i 6itamine =i multiminerale# Vitamina C, $>> mg, cu &ructe de măce= Vitamina E, 5>> ,) @&ormula uscatăA câte o tabletă din &iecare la micul de;un !E$> ani %VM @6e9i sec'iunea 7:A#

Vitamina E, 8>> ,) @&ormula uscatăA câte o tabletă la micul de;un =i, dacă este ne6oie, <ncă una seara, la cină# Trei tablete A3"EA?" de >> mg 9ilnic# Trei tablete -*3 @6e9i sec'iunea 5(!A 9ilnic, =ase 9ile pe săptămână# Magne9iu, >>> mg =i calciu, $>> mg, 9ilnic# # /ier, $E$> mg 9ilnic# * tabletă de multien9ime digesti6e la ne6oie# Vitamina B compleB /orte diminea'a =i seara, daca eBistă condi'ii de stres, peste $> de ani %VM# Vitamina E, 8>> ,) @&ormula uscatăA câte o tabletă la micul de;un =i dacă este ne6oie, <ncă una seara, la cină# Trei tablete A3"EA?" de >> mg 9ilnic# ,na L trei tablete de multien9ime digesti6e 9ilnic# '*% B/RBAŢI E 2 ani Mul'i 6itamine =i multiminerale# Vitamina C, $>> mg, cu &ructe de măce= Vitamina E, 8>> ,) @&ormula uscatăA câte una la micul de;un# !E$> ani %VM# Vitamina E, 8>> ,) @&ormula uscatăA câte o tabletă diminea'a =i seara# Trei tablete de >> mg A3"EA?" 9ilnic Trei tablete -*3 @6e9i sec'iunea 5(!A 9ilnic =ase 9ile pe săptămână# +ecitină, două linguri de granule sau nouă capsule 9ilnic# B compleB &orte diminea'a =i seara dacă sunt condi'ii de stres# %este $> de ani %VM# Vitamina E, 8>> ,) @&ormula uscatăA câte o tabletă de două ori pe 9i# Trei tablete de >> mg A3"EA?" 9ilnic# Trei tablete -*3 @6e9i sec'iunea 5(!A, doar cinci 9ile pe săptămână# ,na E trei tablete de multien9ime digesti6e 9ilnic# '*- S!<ARI ŞI COPII MICI E8 ani Multi6itamine, un drageu aromati9at 9ilnic @6eri&ica'i pe etichetă dacă sunt incluse toate 6itaminele de ba9ăAR drageurile nu trebuie să con'ină coloran'i =i :: !arl Mindell aromati9an'i sintetici sau 9aharo9a# %entru copiii &oarte mici se găsesc 6itamine sub &ormă lichidă# "u uita'i să consulta'i medicul pediatru <nainte de administrarea oricărui supliment# '.( COPII 8E 5 ani Copiii <n cre=tere au ne6oie de suplimente multi6itaminice mai puternice, con'inând minerale, <n special calciu =i &ierL necesare pentru de96oltarea armonioasă a organismului# Tabletele trebuie să

aibă de asemenea un con'inut ridicat de 6itamina B compleB =i C# * tabletă pe 9i este su&icientă @6eri&ica'i pe etichetă ca multi6itaminele administrate să nu con'ină coloran'i sau aromati9an'i sintetici =i nici 9aharo9aA# '.' FEMEI <RAVIDE %entru &emeile gra6ide, problema 6itaminelor necesare este esen'ială# -e 6or administra: U Multi6itamine =i multiminerale &orte, bogate <n 6itamina A, B:, B 5, C =i acid &olie# U Multiminerale chelati9ate cu con'inut ridicat de calciu @două tablete trebuie să &urni9e9e >>> mg calciu =i $>> mg magne9iuA, câte o tabletă din &iecare de două ori pe 9i# U Acid &olie, 2>> mg, de trei ori pe 9i# '.+ MAME CARE AL/PTEA0/ -e recomandă acelea=i suplimente ca mai sus, plus do9e ma;orate de 6itamine A, B:, B 5 =i C# Trupul =i pruncul dumnea6oastră au ne6oie de cea mai bună hrană pe care leEo pute'i o&eri# '.* ALER</TORI @SPRINTERI1 FONDIŞTI1 SEMIG FONDIŞTIA <n timpul primelor cincispre9ece L două9eci de minute de alergare se consumă aproape numai gluco9aR după aceea <ncepe consumarea lipidelor @grăsimiA pentru ob'inerea energiei @<n acest proces se &ormea9ă .iblia /itaminelor :( <n organism un compus numit acetilEcoen9ima AA# 3acă <n corp sunt pre9ente numai grăsimi de origine animală, producerea acestui compus decurge lent =i energia eliberată este insu&icientăR dacă sunt pre9ente grăsimi polinesaturate, acetilEcoen9ima A se &ormea9ă cu 6ite9ă mare# 3e aceea, spori'i cantitatea de grăsimi polinesaturate ingerată @semin'e, aluneA =i de antioBidan'i @6itaminele A, C, EA pentru a e6ita &ormarea de radicali liberi# ,n regim e&icient 6a trebui să con'ină: U Multi6itamine cu minerale chelati9ate U Vitamina C compleB, >>> mg U Vitamina B compleB &orte cu 9inc, câte o tabletă de douăEtrei ori pe 9i# U Vitamina E, 8>> ,) diminea'a =i seara =i o tabletă de multiminerale chelati9ate 9ilnic# CytochromeEC =i inosină, plus octacosanol cu acid pangamic de una L trei ori pe 9i# '.. PRACTICANŢI AI TO<<IN<!L!I "ecesarul nutri'ional este acela=i ca mai sus# "u uita'i: grăsimile polinesaturate &urni9ea9ă o cantitate mai mare de energie# '., PERSOANE C! M!NC/ DE DECI0IE ŞI R/SP!NDERE 3acă stresul =i tensiunea ner6oasă &ac parte din 6ia'a dumnea6oastră de 9i cu 9i, iar energia este o necesitate, atunci a6e'i ne6oie de un regim 6itaminic care să 6ă sus'ină# <l pute'i <ncerca de eBemplu pe acesta: U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Vitamina B compleB &orte, diminea'a =i seara# U +ecitină, două linguri de granule sau trei capsule la &iecare masă# U Vitamina Bl$, $> mg, E7 ori pe 9i# 3acă diminea'a sunte'i &oarte grăbit, pute'i recurge la cocMtailul meu superE energetic: U două linguri proteine pudră U o lingură dro;die naturală U două linguri lecitină granule

U trei cuburi de ghea'ă :2 !arl Mindell U două linguri suc de &ructe proaspete, miere sau &ructo9ă# -e amestecă <n miBer la 6ite9ă ridicată timp de un minut# '.) ST!DENŢI Mesele luate pe &ugă, NsărituriO peste micul de;un =i odihna insu&icientă, iată modul de 6ia'ă caracteristic ma;orită'ii studen'ilor# 0i, de parcă toate acestea nu ar &i &ost su&iciente, meniurile studen'ilor constau, <n cea mai mare parte, din carbohidra'i =i poli9aharide de tipul amidonului# 3acă &ace'i parte din această categorie, 'ine'i seama că to'i &actorii men'iona'i mai sus, plus stresul constant, <=i pun amprenta asupra sănătă'ii dumnea6oastră# ,n bun regim nutri'ional poate &i următorul: U %VM @6e9i sec'iunea 7:A U Vitamina E, 8>> ,) @&ormula uscatăA U Vitamina B compleB &orte cu 9inc, câte o tabletă la micul de;un =i cină# U Colină, $>> mg, de două ori pe 9i# 3e asemenea, 6ă pute'i mări per&orman'ele intelectuale prin sporirea cantită'ii ingerate de alimente bogate <n colină @6e9i sec'iunea 7:A# '.& VIRSTNICI Cerin'ele nutri'ionale ale persoanelor 6ârstnice di&eră mult, <n &unc'ie de indi6id# Ca regulă generală, dacă a'i depă=it 6ârsta de =ai9eci =i cinci de ani, a6e'i ne6oie de suplimente minerale L <n mod special calciu, magne9iu =i &ierL ca =i de suplimente 6itaminice, de eBemplu 6itaminele B compleB =i C# Vitamina E poate ameliora proasta circula'ie a sângelui, care este adesea responsabilă pentru crampele musculare# 0i nu uita'i &ibreleH 3acă mestecatul lor este o problemă pentru dumnea6oastră, alimentele cu con'inut ridicat de &ibre pot &i mărun'ite până la dimensiuni con6enabile, păstrânduE=i toate calită'ile# 3e asemenea, este bine să lăsa'i dulciurile la o parteR riscul de diabet 9aharat se măre=te odată cu 6ârsta# )ată <n continuare un regim indicat <n ast&el de ca9uri: U Multi6itamine =i minerale U Vitamina C cu &ructe de măce=, $>> mg cu bio&la6onoide# U Multiminerale chelati9ate U Vitamina E, <ntre 5>> =i 8>> ,), .iblia /itaminelor :! câte o tabletă din &iecare la micul de;un =i cină# Consulta'i sec'iunea 5$> pentru a cunoa=te ce interac'iuni pot apare <ntre alimente, medicamente =i nutrien'i, determinând de&icien'e de absorb'ie =i alte probleme# '.% ATLEŢI Cerin'ele nutri'ionale ale atle'ilor au un ni6el &oarte ridicatR condi'ia de ba9ă pentru a reali9a per&orman'e deosebite este energia =i de aceea se recomandă alimente cu <nalt poten'ial energetic# Cei ce practică sporturi solicitante necesită alimenta'ie mai compleBă =i mai bogată <n carbohidra'i =i proteine decât cei care cheltuiesc mai pu'ină energie, <nsă trebuie să 'ine'i seama de &aptul că până =i gol&ul poate &i deosebit de solicitant atunci când este practicat intens o perioadă lungă de timp# "u uita'i că eBcesul de gluco9a, 9ahăr, miere sau bomboane poate cau9a <ncărcarea cu &luide a traiectului gastrointestinal, determinând apari'ia unor probleme de deshidratare ce pot a&ecta re9isten'a

organismului# ,n pahar cu suc de &ructe congelate sau conser6ate, pe lângă &aptul că taie setea, constituie un rapid energi9ant# %entru suplimente, 6ă recomand: U Multi6itamine =i minerale chelati9ate U Vitamina B compleB &orte U Vitamina C compleB, >>> mg U Vitamina E, 8>> L >>> ,) U Multiminerale chelati9ate câte o tabletă din &iecare la cele trei mese principale# U CytochromeEC =i inosină# U Vitamina Bl$, $> mg# U *ctacosanol# Toate, L 7 ori pe 9i# 3e asemenea, un supliment de proteine poate &i o bună idee# '.- C!LT!RIŞTI 3acă obi=nui'i să ridica'i <n mod &rec6ent greută'i, un regim adec6at are o deosebită importan'ă: de &apt, <n lipsa acestuia risca'i să căpăta'i o Musculatură Num&latăO cu grăsime, care nu 6ă 6a &i de prea mult a;utor# (> !arlMindell <ntrEade6ăr, proteinele sunt cele care clădesc =i repară 'esutul muscular, <nsă energia necesară pentru repetatele contrac'ii musculare e&ectuate <n timpul eBerci'iilor este &urni9ată de carbohidra'i complec=i# %entru a ob'ine re9ultate cât mai bune, 6ă s&ătuiesc să 6ă asigura'i că 2> L !> de procente din totalul caloriilor dumnea6oastră sunt &urni9ate de proteinele din came# %ute'i, de asemenea, <ncerca =i un supliment de aminoaci9i cu catenă rami&icată @6e9i sec'iunea 27A, &orti&ian'i musculari, anaboli9an'i naturali# %entru suplimente, sugestia mea este următoarea: U %VM diminea'a =i seara# U Vitamina B compleB &orte cu 9inc, E7 ori pe 9i# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>>E2>> ,) E7 ori pe 9i# U CytochromeEC, inosină =i octacosanol, >>> mg E7 ori pe 9i# *%1)*"A+: Aminoaci9i cu catenă rami&icată, :>> mg# %entru e&ort intens, 8E: tablete cu ;umătate de oră <nainte de e&ort# %entru e&ort moderat, 7E8 tablete cu ;umătate de oră <nainte de e&ort# %entru e&ort u=or, E5 tablete cu ;umătate de oră <nainte de e&ort# ',( PERSOANE CARE L!CREA0/ NOAPTEA Centrul de Cercetări asupra -tresului =i -ănătă'ii de la -tan&ord ?esearch )nstitute a constatat că Nschimbarea turelor de lucru eBercită un puternic stres &i9ic =i emo'ional asupra muncitorilorO# Când ritmul de masă =i somn este dat peste cap, la &el se <ntâmplă =i cu ritmurile biologice =i Ndurea9ă trei sau patru săptămâni până ce ritmurile circadiene se pot sincroni9aO# 3acă schimbările de tură 9iEnoapte sur6in &oarte des, organismul dumnea6oastră este supus unui stres prea puternic, =ansele de <mbolnă6ire cresc =i riscul de ulcer se măre=te# <n ast&el de ca9uri, suplimentele care urmea9ă mi se par esen'iale: U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U * tabletă de 6itamina 3 de 8>> ,) la principala masă a 9ilei# ',' ŞOFERI DE CAMIOANE Tensiunea ner6oasă, stresul =i un regim alimentar mult prea des bogat <n grăsimi sunt moti6e su&iciente pentru a lua <n considerare suplimentele următoare: U %VM @6e9i sec'iunea 7:A#

.iblia /itaminelor ( U +ecitină, trei linguri cu granule sau 5 capsule 9ilnic# U * tabletă 6itamina B compleB de >> mg# ',+ DANSATORI "ecesarul energetic al dansatorilor se situea9ă <n acela=i ordin de mărime cu cel al atle'ilor, dar, din cau9a restric'iilor de greutate, dansatorii nu pot consuma cantită'ile de carbohidra'i recomandate sporti6ilor# -uplimentele sunt deci indispensabile L mul'i dansatori 6ă pot con&irma acest lucru# -ugestia mea este: U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Vitamina Bl$, $> mg de trei ori pe 9i# U "u uita'i multimineralele de două ori pe 9i# U ,n supliment echilibrat de calciu =i magne9iu o dată pe 9i# ',* M!NCITORI :N CONSTR!CŢII <n con&ormitate cu )nstitutul "a'ional pentru %rotec'ia Muncii =i -ănătate, un muncitor din patru este supus contactului cu substan'e considerate periculoaseR cei care lucrea9ă <n construc'ii &ac parte din categoria cea mai eBpusă# <n &unc'ie de locul <n care 6ă de&ă=ura'i acti6itatea =i de genul de muncă e&ectuată, condi'iile de risc sunt dintre cele mai di6erse, de la poluare generală, la inhalare de oBi9i de plumb L ceea ce se poate <ntâmpla dacă suda'i metale# <n orice situa'ie <nsă, o dietă bogată <n antioBidan'iLde eBemplu 6itamina A, C =i E L contribuie la de9intoBicarea organismului# -unt recomandate următoarele suplimente: U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Vitamina B compleB, >> mg, de două ori pe 9i# U Vitamina E, 8>>E >>> ,) 9ilnic# ',. PRACTICANŢI AI TOC!RILOR DE NOROC 3acă sunte'i ;ucător, atunci nu trebuie să 6ă mai po6estesc eu despre st&es, lipsa de somn =i cerin'e nutri'ionaleR =ti'i cu siguran'ă că toate trei depă=esc media# Ceea ce poate că nu reali9a'i <nsă este &aptul că probabil aVe'i un de&icit de 6itamină 3, cau9at de insu&icienta eBpunere la soare# %entru a <nregistra per&orman'e cât mai bune la oricare masă de ;oc, 6ă recornand următoarele suplimente: (5 !arl Mindell U %VM diminea'a =i seara# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>>E >>> ,) 9ilnic# U Vitamina 3, 8>> ,), dacă este ne6oie# U Vitamina B compleB &orte cu 9inc# ',, VIN0/TORI %roblemele ridicate de lucrul 9ilnic cu publicul nu trebuie niciodată subestimate# )ndi&erent dacă 6inde'i automobile, căr'i, aparatură di6ersă ori produse alimentare, &ie că o &ace'i pe stradă sau din dosul unei te;ghele, stresul emo'ional =i &i9ic este considerabil# 0i, deoarece prestan'a dumnea6oastră este uneori la &el de importantă <n munca dumnea6oastră ca =i produsele, este bine ca suplimentele să nu 6ă lipsească niciodatăR re9ultatele 6ă 6or surprinde <n mod plăcut# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Vitamina B compleB &orte de trei ori pe 9i @la mesele principaleA# U Vitamina E, 8>> ,) de două ori pe 9i @diminea'a =i searaA# ',) ACTORI DE TEATR!1 FILM1 REDACTORI RADIO ŞI TELEVI0I!NE 3in ceea ce cunosc eu, nu eBistă nici un actor care să nu aibă ne6oie de

suplimente de 6itamina B# -tresul =i tensiunea psihică <n această pro&esie sunt de la sine <n'elese, iar regimul alimentar obi=nuit elimină de cele mai multe ori 6itaminele necesare# Ca urmare, NscenariulO 6itaminic de mai ;os poate &i de a;utor: U %VM @6e9i sec'iunea 7:A diminea'a =i seara# U Vitamina B compleB &orte cu 9inc, diminea'a =i seara# U Vitamina E, 8>> ,) de două ori pe 9i# ',& CINT/REŢI Ca =i actorii, cântăre'ii des&ă=oară o acti6itate deosebit de stresantă, &ie că repetă, &ie că sus'in un spectacol# 3acă 6ă <ngri;orea9ă posibilitatea unei laringite ori a altor a&ec'iuni ale gâtului, este bine să 6ă asigura'i totdeauna un ni6el ridicat al 6itaminei C# -uplimentele cu reglare temporală repre9intă cea mai bună alegere# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A diminea'a =i seara# U Vitamina C suplimentar, >>> mg diminea'a =i seara, la ne6oie# /itaminelor (7 ',% MEDICI ŞI INFIRMIERE 3acă lucra'i cu bolna6i, atunci a6e'i ne6oie de o protec'ie maBimă# Timpul prelungit de lucru, stresul =i germenii microbieni determină necesită'i 6itaminice =i minerale crescute# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A diminea'a =i seara# U Vitamina B compleB &orte de două ori pe 9i# U Cantită'ile suplimentare de 6itamina C pentru a pre6eni in&ec'iile# ',- HANDICAPAŢI <n ma;oritatea ca9urilor, atunci când o anumită parte a corpului nu &unc'ionea9ă la parametri normali, eBistă o alta care depune e&ort sporit =i deci are ne6oie de nutri'ie suplimentară# %ute'i <ncerca următorul regim de ba9ă: U Vitamina B compleB, $> mg, diminea'a =i seara# U Multiminerale &orte, de două ori pe 9i# ')( T!C/TORI DE <OLF Cu cât <l ;uca'i cu mai multă plăcere, cu atât 6ă solicită mai multR stresul =i tensiunea consumă re9er6ele de 6itamine B <ntrEun ritm &oarte rapid# -uplimente corespun9ătoare de 6itamine =i minerale 6ă pot men'ine <n &ormă pe toată durata ;ocului# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A diminea'a =i seara# U Vitamina B compleB &orte cu 9inc, diminea'a =i seara# ')' T!C/TORI DE TENIS DE CIMP 3acă ;uca'i adesea tenis de câmp, pute'i arăta &oarte bine pe dina&ară, &iind <n acela=i timp pe dinăuntru o ade6ărată harababură nutri'ională# Am obser6at că mul'i amatori de tenis sar adesea peste mese ori mănâncă doar proteine L ambele obiceiuri la &el de dăunătoare# ,n sport solicitant cum este tenisul necesită un bun regim 6itaminic# U %VM diminea'a =i seara# U Vitamina B compleB &orte, diminea'a =i seara# U -uplimente de calciu pentru a pre6eni oboseala musculară, ($> tog E7 ori pe 9i# U Vitamina Bl$, $>> mg, E7 ori pe 9i# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>>E2>> ,) 9ilnic# ,lei eBtras din germeni de grâu# (8 !arlMindell ')+ T!C/TORI DE TENIS DE MASA

%u'ine sporturi presupun e&orturi &i9ice la &el de intense ca tenisul de masăR dacă inten'iona'i săE practica'i <n mod regulat @&ie chiar =i numai <n pau9a de prân9A, trebuie să 6ă pregăti'i nu doar pentru con&runtarea cu ad6ersarul dumnea6oastră, ci =i pentru consumul nutri'ional căruia <i 6e'i &ace &a'ă# U %VM diminea'a =i seara# U CytochromeEC, inosină =i octacosanol, >>> mcg E7 ori pe 9i# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>> ,) 9ilnic# U Vitamina B compleB &orte cu 9inc, de E7 ori pe 9i# ')* PROFESORI Gilele de =coală sunt tot atât de stresante pentru pro&esori ca =i pentru studen'i, dacă nu chiar mai mult# %entru a 6ă men'ine energia =i intelectul la un ni6el ridicat, o deosebită importan'ă are programul 6itaminic adoptat# U %VM diminea'a =i seara# U Vitamina B compleB &orte cu 9inc de două ori pe 9i# '). F!M/TORI /iecare 'igară pe care o &uma'i distruge <ntre 5$ =i >> mg de 6itamină CR de asemenea, pe lângă riscul de cancer pulmonar, sunte'i predispus la tulburări cardio6asculare =i pulmonare <ntrEo măsură mai mare decât ne&umătorii# /ără a intra <n amănunte <n ceea ce pri6e=te lunga listă de e&ecte nedorite pe care le poate cau9a, le 6oi aminti &umătorilor că au ne6oie de suplimente nutri'ionale mărite, <n special de antioBidan'i ca 6itaminele A, C, E =i seleniu# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A, diminea'a =i seara# U Vitamina C, 5>>> mg, diminea'a =i seara# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>>E2>> ,) 9ilnic# U -eleniu, >> mcg 9ilnic# U BetaEcaroten, 5$>>> ,) 9ilnic# '), ALCOOLICI Alcoolismul este principala cau9ă de a6itamino9e la popula'iiT ftiblia /itaminelor ($ ci6ili9ate, cu o alimenta'ie consistentă =i echilibrată# 3acă sunte'i un băutor <n6er=unat, alcoolul ingerat ia locul proteinelor necesare sau, <n anumite ca9uri, <mpiedică absorb'ia =i stocarea 6itaminelor <n organism# U %VM diminea'a =i seara# U Vitamina B compleB, >> mg de două ori pe 9i @necesare, <n mod special, sunt Bl, B: =i acidul &olieA# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>>E2>> ,) 9ilnic# ')) PERSOANELE CARE PETREC FOARTE M!LT TIMP :N FAŢA TELEVI0OR!L!I /aptul că petrece'i mult timp relaBânduE6ă <n &a'a tele6i9orului nu <nseamnă că nu a6e'i ne6oie de suplimente 6itaminice# E&ortul la care 6ă supune'i ochii necesită cantită'i sporite de 6itamina A, iar dacă 6ede'i destul de rar lumina soarelui, <nseamnă că nu 6ă strică nici un surplus de 6itamină 3# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A, odată cu mâncarea# U BetaEcaroten, >#>>> ,) la micul de;un @cinci 9ile pe săptămână, apoi &ace'i două 9ile pau9ăA# U Vitamina 3, 8>> ,), cinci 9ile pe săptămână, dacă este necesar# ')& PERSOANELE CARE C/L/TORESC FOARTE M!LT -tresul călătoriilor, de=i trece de multe ori neobser6at, este totu=i semni&icati6# 3acă 6ă <ndrepta'i spre locuri cu climă caldă sau tropicală, a6e'i gri;ă să <nchide'i 6itaminele <n &lacoane opace =i să le păstra'i <n locuri răcoroase, nicidecum <n plin soare# 3acă, dimpotri6ă, a;unge'i <n regiuni mai reci, lua'i cu dumnea6oastră cantită'i su&iciente de 6itamina C pentru că 6a trebui să

<nghi'i'i suplimente nu numai la micul de;un =i la cină, ci la toate mesele 9ilei# )ar dacă 6e'i călători <n 'inuturi <ndepărtate, aminti'iE6ă că acido&ilus @trei capsule sau două linguri de lichidA de trei ]ri pe 9i, este un bun tratament pre6enti6 <mpotri6a diareei# U %VM diminea'a =i seara# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>> ,), o dată sau de două ori pe 9i# U Vitamina B compleB &orte, $> mg de două L trei ori pe 9i# ')% NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L JII4 ECi2t6 deo2ebiri 8ntre Ditaminele ;roDenind din $6ri di>erite4 (: !arlMindell %este tot, <n toată lumea, 6itaminele sunt acelea=i, numai do9a;ele di&eră# %e plan interna'ional, este &olosit sistemul metric =i nutrien'ii se măsoară <n unită'i de greutate @6e9i sec'iunea 75 pentru o mai bună <n'elegereA# Medi"#l me# ob2tetri"ian n#Emi 2;#ne tot tim;#l de"Ft 5IaE$i DitamineleR7 Da"6 d#mneaDoa2tr6 2#nte$i >arma"i2t =i n#tri$ioni2t1 ;#te$i 26Emi eC;li"a$i "e medi"amente ;ot >i ;eri"#loa2e ;entr# mine =i "o;il#l me#4 Toate, cu eBcep'ia celor prescrise de medic# *rice medicament, alcoolul, nicotină =i co&eina, trebuie considerate contraindicate <n timpul gra6idită'ii# Ma;oritatea preparatelor medicamentoase pot străbate placenta, a&ectând atât &ătul cât =i mama# 1inând seama că trans&ormările ma;ore <n de96oltarea embrionului uman au loc <n primele săptămâni de 6ia'ă, chiar =i la simpla bănuiala că sunte'i <nsărcinată trebuie să cere'i s&atul unui medic <naintea administrării oricărui medicament# ECi2t6 an#mite de>i"ien$e n#tri$ionale 2;e"i>i"e DFr2tei a treia4 Ca regulă generală, da, eBistă# %e lângă &aptul că 6ârstnicii consumă mai multe medicamente decât oricare alt grup al popula'iei, ei su&eră adesea de caren'e nutri'ionale subclinice datorate stilului de 6ia'ă =i cantită'ilor insu&iciente de nutrien'i @insu&icien'e cau9ate de absorb'ia greoaie, denti'ia proastă, singurătate =i de alte probleme cu caracter socialAH <n mod obi=nuit, la bătrâni se <nregistrea9ă caren'e de acid &olie, calciu, 6itaminele Bl5, C =i 3# 3e asemenea, din cau9a tendin'ei de a lua laBati6e <n mod regulat, se produc pierderi de 6itamine A, 3, E, D, de calciu =i potasiu @6e9i sec'iunea 5$> L caren'e de 6itamine determinate de administrarea medicamentelorA# S#nt o >emeie 8n DFr2t6 de treiBe"i =i "in"i de ani "are m#n"e=te Bilni" Şi "Fnd 2;#n 5m#n"e=te7 m6 re>er la e>ort >iBi" 2erio2 G 2;ort de ;er>orman$6 Şti# "6 am neDoie de "antit6$i mai mari din an#mi$i n#trien$i de"Ft "eilal$i oameniU dar "are 2#nt a"e=tia4 Este 6orba despre 6itaminele A, B:, C, calciu @pentru utili9area optimă a proteinelorA, magne9iu @se pierde mult prin sudoarea eliminată <n timpul e&ortului &i9ic =i este esen'ial pentru relaBarea muscularăA, aminoaci9i cu catenă rami&icată @necesari pentru repararea 'esutului muscularA# <n 6ederea sus'inerii energetice a e&ortului &i9ic, anumite .iblia /itaminelor (( alimente =i elemente nutriti6e sunt mai bune decât altele# 3e eBemplu, soia este mai indicată decât ma9ăreaR spaghetele din &ăină de grâu integral sunt mai bune decât cele din &ăină albăR s&ecla este pre&erabilă morco6ilorR grape&ruitEul trece <naintea portocalelor, merelor sau bananelor# CA%)T*+,+ T?E)-%?EGECE V)TAM)"A %*T?)V)T. +A T)M%,+ %*T?)V)T ')- S!PLIMENTE DESTINATE SIT!AŢIILOR SPECIALE

"ecesarul de 6itamine al trupului dumnea6oastră nu este totdeauna acela=iR situa'ii speciale impun regimuri alimentare =i suplimente 6itaminice aparte# <n cele ce urmea9ă 6oi pre9enta o listă de asemenea situa'ii L ma;oritatea temporare L cu suplimentele indicate# %entru alimentele ce &urni9ea9ă 6itamine =i minerale speci&ice, consulta'i sec'iunile 5: L :2# Vă reamintesc că aceste recomandări nu au caracter de prescrip'ie terapeutică @pentru %VM 6e9i sec'iunea 7:A# '&( ACNEE Această problemă speci&ică anilor adolescen'ei se tratea9ă <ntrEo 6arietate largă de moduri, de la ra9e I la tetraciclină, cu o gamă de re9ultate la &el de 6ariabilă# %ărerea mea este aceea că trebuie <ncura;at tratamentul naturist <n ast&el de ca9uri =i, de obicei, re9ultatele sunt mai mult decât satis&ăcătoare# U Multi6itamine cu minerale cu con'inut scă9ut de iod @iodul poate <nrăută'i problemele dermatologiceA, o tabletă pe 9i# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>> ,) L 5 ori pe 9i# U BetaEcaroten, 5$#>>> ,) L 5 ori pe 9i# U Ginc chelati9at, o tabletă de $> mg 9ilnic după una din mese# U Acido&ilus lichid, unaEdouă linguri, de trei ori pe 9i sau trei L 0ase capsule de trei ori pe 9i# U Cisteină, g 9ilnic, cu ;umătate de oră <naintea meselor, plus Etamina C, >>> mg de trei ori pe 9i# Elimina'i din alimenta'ie toate elementele conser6ate deoarece au (2 !arlMindell un con'inut ridicat de sare iodurată# @ATE"1)E: 3acă urma'i un tratament medicamentos pentru acnee, ", lua'i suplimente de 6itamina A &ără a cere <n prealabil s&atul medicului#A '&' MICO0/ INTERDI<ITAL/ @PICIOR DE ATLETA Vitamina C sub &ormă de pudră sau cristale aplicată direct pe locul a&ectat pare să ameliore9e această in&ec'ie micotică# Men'ine'i pielea pe cât posibil uscată =i sta'i cu piciorul gol cât mai mult posibil până la 6indecare# ,leiul eBtras din arbustul de ceai are de asemenea ac'iune bene&ică# '&+ RESPIRAŢIE FETID/ %e lângă spălarea =i cură'area corespun9ătoare a din'ilor, pute'i <ncerca: U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Cloro&ilă, o tabletă sau o capsulă, E7 ori pe 9i# U Trei tablete de acido&ilus de trei ori pe 9i sau una L două linguri acido&ilus aromati9at# U Ginc, $> mg 9ilnic# (7# CCE+)E -A, C.3E?EA AB,"3E"T. A %.?,+,) <n acest domeniu nu se pot o&eri nici un &el de garan'ii, dar multe persoane au constatat ob'inerea unor re9ultate satis&ăcătoare <n urma acestui regim: U Vitamina B compleB &orte de două ori pe 9i# U Colină =i ino9itol, câte >>> mg 9ilnic# U Masa; =i =amponări 9ilnice ale pielii capului cu ulei de ;o;oba# U * tabletă de multiminerale cu >>> mg calciu =i $>> mg magne9iu 9ilnic# U Cisteină, >>> mg 9ilnic# U Vitamina C, >>> mg, de trei ori pe 9i# '&. :NŢEP/T!RI DE ALBINE Cel mai bun lucru pe care <l pute'i &ace <n ca9ul <n'epăturilor de albine este să le e6ita'i pe cât posibil# Vitamina Bl @tiaminăA sEa do6edit a a6ea anumite proprietă'i care <ndepărtea9ă insectele# Vitamina Bl, >> .iblia /itaminelor (!

;ug luate de trei ori pe 9i, creea9ă la ni6elul pielii dumnea6oastră un miros neagreat de insecte# 3acă a'i <ntâr9iat cu 6itamina Bl =i albinele 6Eau <n'epat de;a, >>> mg de 6itamină C pot atenua reac'iile alergice apărute# '&, <IN<II SFN<ERFNDE Cea mai e&icientă terapie 6itaminică pentru sângerarea gingiilor este următoarea: >> mg 6itamina C compleB cu bio&la6onoide, rutină, =i hesperidină luate de trei ori pe 9i# '&) FRACT!RI 3acă 6Ea'i &racturat 6reodată un os =ti'i cât de neplăcută este a=teptarea până la 6indecare# Aceasta poate &i accelerată, atenuânduEse totodată =i durerile, prin mărirea cantită'ii de calciu =i 6itamină 3 ingerate# -unt recomandabile do9e 9ilnice de >>>E $>> mg calciu =i 8>>E$>> ,) 6itamină 3# '&& VFN/T/I1 ECHIMO0E Vitamina C, >>> mg cu bio&la6onoide, rutină, =i hesperidină, luată de trei ori pe 9i poate pre6eni &ragilitatea capilară =i deci 6ânătăile produse atunci când se sparg 6asele sub'iri de sânge a&late imediat sub piele# '&% ARS!RI Cel mai bun lucru pe care <l pute'i &ace <n ca9ul unor arsuri este să pune'i imediat apă rece pe locul respecti6# %entru a grăbi re&acerea 'esuturilor =i 6indecarea, <ncerca'i o do9ă 9ilnică de $> mg 9inc# Vitamina C compleB, >>> mg, cu bio&la6onoide, se recomandă diminea'a =i seara pentru a pre6eni in&ec'iile# >>> ,) 6itamina E, administrată atât oral cât 0i local, contribuie la 6indecarea &ără cicatrici# %entru arsurile minore, gelul sau unguentul pe ba9ă de aloe constituie un eBcelent primEa;utor# '&- PICIOARE RECI 3acă 6ă deran;ea9ă &aptul că sunte'i ne6oit să purta'i ciorapi chiar 4d <n pat, pute'i <ncerca să remedia'i această situa'ie cu a;utorul unui supliment de multiminerale cu iod, de două ori pe 9i, plus tablete cu 2> !arl Mindell eBtract de 6arec# %icioarele 6e=nic reci pot &i re9ultatul cantită'ii insu&iciente de tiroBină secretate de glanda tiroidă# <n acest sens, nicotinamida =i 6itamina E au un e&ect bene&ic prin intensi&icarea circula'iei sang6ine# '%( B!BE D!LCI ŞI HERPES SIMPLEJ %u'ine incidente sunt mai neplăcute decât bubele dulci# Cel mai bun remediu 6itaminic mi se pare a &i acesta: U Vitamina C compleB, >>> mg cu bio&la6onoide, diminea'a =i seara# U +actobaccilus Acidophilus, trei capsule de trei ori pe 9i# U Vitamina E uleioasă, 52#>>> ,), aplicată direct pe 9ona a&ectată# U +isină, trei grame 9ilnic @<n mai multe repri9eA <ntre mese, luată cu apă sau suc de &ructe L nu cu proteine# <n scop pre6enti6: U +isină, $>> mg 9ilnic, cu apă sau suc L nu cu proteine# U Vitamina C, >>> mg, diminea'a =i seara# '%' CONSTIPAŢIE "u eBistă persoană care să nu &i a6ut cel pu'in o dată probleme de acest gen, cau9ate de obicei de lipsa &ibrelor 6egetale din alimenta'ie, ori de anumite medicamente, ca de eBemplu codeina# +aBati6ele puternice riscă să consume elementele nutriti6e din organism, determinând totodată dependen'ă =i constipa'ie cronicăR de aceea, cele mai indicate remedii mi se par a &i cele naturale#

U * lingură cu 6âr& &ibre de psyllium @dacă nu sunte'i alergic la eaA di9ol6ată <n suc sau lapte degresat# U * lingură acido&ilus de trei ori pe 9i# U ,n laBati6 6egetal la ne6oie, sau laBati6 &ără 9ahăr @pentru scurt timpA# U *ptE9ece pahare de apă 9ilnic @=i câte6a eBerci'ii &i9ice 6ă 6or prinde bineA# '%+ T/IET!RI Vitamina C compleB, >>> mg cu bio&la6onoide de două ori pe k` <mpreună cu $> mg 9inc =i 8>> ,) 6itamina E# .iblia /itaminelor 2 '%* !SC/CI!NEA PIELII Vitamina E uleioasă @&ormula uscatăA pare a &ace ade6ărate minuni <n ast&el de ca9uri, ca =i uleiurile bogate <n 6itamina A =i 3# Ca suplimente 9ilnice, recomand: 5>>E8>> ,) 6itamina E, >#>>> ,) 6itamina A @cinci 9ile pe săptămână, apoi două pau9ăA, o tabletă %VM @6e9i sec'iunea 7:A =i una până la trei capsule aci9i gra=i 7Eomega de trei ori pe 9i @6e9i sec'iunea ! pentru amănunte pri6ind aci9ii gra=i 7EomegaA# 3acă nu dori'i să lua'i untură de pe=te @printre aci9ii gra=i 7Eomega se numără <n primul rând acidul eicosanEpentenoic =i acidul dodecanEheBenoicA, alte surse de aci9i gra=i 7Eomega sunt: uleiul eBtras din semin'e de in, do6leac, uleiul de soia @unaEdouă linguri'e adăugate la salată constituie un bun suplimentAR cantită'i mari se găsesc =i <n nuci, &asole uscată =i soia# '%. MAHM!REAL/ %entru a pre6eni mahmureala, lua'i o tabletă de 6itamina B compleB de >> mg <nainte de a trece la Nac'iuneO, <ncă una <n timp de be'i =i o a treia <n clipa <n care 6ă duce'i la culcare# @Alcoolul distruge 6itaminele din compleBul BA# 3e asemenea, pute'i ob'ine re9ultate bune cu $>> mg cisteină =i $>> mg 6itamină C# 2$# /EB?A /P",+,), A+E?F)E +A %*+E" -tresul poate <nrăută'i accesele de &ebră a &ânului# 3acă su&eri'i de această a&ec'iune, <ncerca'i următorul remediu: o tabletă B compleB &orte de două ori pe 9i, >>> mg acid pantotenic de trei ori pe 9i, =i aceea=i do9ă de 6itamina C @care are puternice proprietă'i antihistaminiceA# '%) D!RERI DE CAP -urprin9ător de e&icient <n ca9ul durerilor de cap sEa do6edit a &i următorul regim: U >> mg nicotinamida de trei ori pe 9i# U >> mg 6itamina B compleB &orte @cu reglare temporalăA de două ]ri pe 9i# U Calciu =i magne9iu <n raport de două păr'i calciu la o parte magne9iu @aceste minerale au proprietă'i de tranchili9ante naturaleA# 25 !arl Mindell .iblia /itaminelor 27 '%& ARS!RI <ASTRICE Medicamentele antiacide disponibile <n &armacii L ca de eBemplu Felusil, MaaloB, 3iEFel L con'in aluminiu, mineral ce a&ectea9ă metabolismul calciului =i &os&orului# ?e9ultate mai bune pute'i ob'ine cu cinci tablete de &ăină de oase &ără con'inut de plumb @luate <n timpul meseiA, multien9ime digesti6e de E7 ori pe 9i, papayaR de asemenea, este indicat să be'i lichide <nainte sau după masă, nicidecum <n timpul mesei# '%% HEMOROI0I

Kumătate din numărul persoanelor <n 6ârstă de peste cinci9eci de ani su&eră de hemoroi9i# /actorii care determină apari'ia acestei a&ec'iuni sunt: regimul alimentar necorespun9ător, lipsa eBerci'iilor &i9ice =i e&orturile depuse la de&eca'ie# Ca&eaua, ciocolata, cacaoa =i cola sunt contraindicate <n ast&el de ca9uri deoarece creea9ă mâncărimi anale# 3acă a6e'i probleme cu hemoroi9ii, <ncerca'i acest remediu: o lingură de tărâ'e de trei ori pe 9i, >>> mg 6itamina C compleB de două ori pe 9i @pentru a a;uta la 6indecarea membranelorA, =i trei capsule de acido&ilus de trei ori pe 9i @sau unaEdouă linguri de acido&ilus lichid de E7 ori pe 9iA# 3e asemenea, pute'i aplica pe 9ona a&ectată 6itamina E uleioasă, >>> ,) per gram# '%- INSOMNII Barbituricele ca /enobarbital, -econal, "embutal, cu ac'iune sedati6ă =i hipnotică puternică sunt prea des prescrise <n ca9ul de insomnie# %e lângă &aptul că pot crea obi=nuin'ă =i au e&ecte periculoase dacă sunt administrate <mpreună cu alte medicamente, barbituricele determină scăderea ni6elului de calciu din organism# Tripto&anul <nsă este un aminoacid natural esen'ial care poate induce somnul# )ată un regim e&icient <n ca9uri de insomnie: U * tabletă de calciu =i magne9iu chelati9at de trei ori pe 9i, plus trei tablete cu o ;umătate de oră <nainte de culcare# U Vitamina B:, >> mg =i aceea=i cantitate de nicotinamidă @conlucrea9ă pentru producerea serotoninei, o substan'ă chimică esen'iala pentru inducerea unui somn odihnitorA# +aptele, după cum bine =ti'i, este o bogată sursă de calciu =i tripto&anR carnea de curcan con'ine, de asemenea, cantită'i mari de tripto&an# 3e aceea, un sand6i= cu carne de curcan =i un pahar cu lapte <nainte de culcare pot &i un e&icient remediu <mpotri6a insomniei# '-( MINC/RIMI 3atorită proprietă'ilor antihistaminice, două tablete de >>> mg 6itamina C @cu reglare temporalăA diminea'a =i seara luate <n timpul meselor, pot &i de a;utor# 3e asemenea, se recomandă 6itamina B compleB &orte la micul de;un =i cină, >>> mg acid pantotenic, de E7 ori pe 9i =i aplica'ii locale cu 6itamina E unguent de trei ori pe 9i# ! # %?*B+EME 3ETE?M)"ATE 3E 3ECA+AK,+ 3E /,- *?A? +A GB*?,+ C, AV)*",+ 3eci a6ionul dumnea6oastră ateri9ea9ă dincolo de ocean la ora nouă, iar la 9ece a6e'i o =edin'ă importantă# "ici o problemă, cu eBcep'ia &aptului că pentru organismul dumnea6oastră este <ncă ora două noaptea =i deci ar &i trebuit să dormi'i# Cea mai bună solu'ie <n ast&el de ca9uri este să 6ă a;uta'i corpul să se adapte9e &urni9ânduEi 6itaminele necesare# U Vitamina B compleB &orte @cu reglare temporalăA diminea'a =i seara @<ncepe'i chiar <n timpul călătorieiA# U %VM de două ori @<mpreună cu mâncareA <n timpul 9borurilor de peste cinci ore# U Vitamina E, 8>> ,) de două ori pe 9i# 3acă 6ă sim'i'i &oarte obosit, nu uita'i să lua'i =i suplimente de 6itamina C# "*T.: Fa9ele intestinale <=i măresc 6olumul la altitudini mari, deci <nainte =i <n timpul călătoriilor cu a6ionul este bine să e6ita'i &asolea =i celelalte alimente ce produc ga9e dacă 6re'i să &i'i <n &ormă la ateri9are# "u uita'i că alcoolul distruge 6itaminele din compleBul B @răspun9ătoare de adaptarea organismului la decala;ul orarA# '-+ D!RERI DE PICIOARE

Mări'i cantitatea de calciu ingerată# <ncerca'i câte c tabletă de calciu 0i magne9iu chelati9at la micul de;un =i cină, plus o tabletă de nuiltiminerale chelati9ate# Vitamina E sEa do6edit utilă <n ca9uri de cârcei 28 !arlMindell =i crampe musculareR do9ele recomandate sunt de 8>> până la >>> ,i, de E7 ori pe 9i# '-* MENOPA!0A 3in cau9a riscurilor recent descoperite ale utili9ării estrogenilor, <n ultima 6reme multe &emei <ncearcă să atenue9e tulburările de menopau9ă prin di6erse alte modalită'i# 3e eBemplu, 5>>E8>> ,) de 6itamina E @amestec de toco&eroliA, cu seleniu, E7 do9e 9ilnic, pot reduce bu&eurile# 3acă 6ă a&la'i <ntrEo ast&el de situa'ie, %VM =i :>> mg 6itamina B compleB &orte administrate de două ori pe 9i sunt recomandabile# 3e asemenea, pute'i <ncerca ginseng, $>> mg diminea'a =i seara, calciu @$>> mgA =i magne9iu @5$> mgA de trei ori pe 9iR pentru <mbunătă'irea stării de spirit =i calmare sunt indicate ceaiuri de mu=e'el =i pasi&lora# '-. ME"-T?,A1)E 3atorită =i crampelor =i balonărilor produse, menstrua'ia este pentru ma;oritatea &emeilor un neca9 lunar# Acest neca9 poate &i <nsă mult atenuat# U Vitamina B:, $> mg de trei ori pe 9i @ac'ionea9ă ca un diuretic naturalA# U Vitamina B compleB, >> mg @&ormula cu reglare temporalăA diminea'a =i seara# U%VM '-, R/! DE MA0)". )n ast&el de situa'ii, tratamentul pre6enti6 este cel mai indicat# Vitaminele Bl =i B: sunt de pre&erat @multe preparate antiemetice prenatale con'in 6itamina B:A# Administrarea a >> mg B compleB <n seara precedentă =i <n diminea'a călătoriei sEa do6edit de multe ori e&icientă# 3e asemenea, pute'i ob'ine bune re9ultate luând de trei ori pe 9i câte o capsulă de ginseng# '-) FEBR/ M!SC!LAR/ <mpotri6a acelor dureri <n tot trupul ce apar <n mod obi=nuit <n urma unui e&ort &i9ic, de multe ori sEa do6edit e&icientă administrarea a 8>>E2>> ,) 6itamina E, de E7 ori pe 9iR de asemenea, câte o tabletă de multiminerale chelati9ate diminea'a =i seara poate da re9ultate bune# .iblia /itaminelor 2$ '-& ANTICONCEPŢIONALE 3acă lua'i anticoncep'ionale orale, riscul de in&arct =i de &ormare a cheagurilor de sânge este mai mare decât la celelalte &emeiR <n plus, a6e'i o predispo9i'ie crescută la caren'e de 9inc, acid &olie, 6itamine C, B: =i > 5 @una din cau9ele ner6o9ită'ii =i depresiilor <ntâlnite la persoanele care iau anticoncep'ionaleA# 3acă 6ă a&la'i <ntrEo ast&el de situa'ie, 6ă recomand următoarele suplimente: U%VM# U Ginc chelati9at, o tabletă de $> mg 9ilnic# U Acid &olie, 2>> meg, de E7 pe ori pe 9i# U Vitamina B 5, 5>> mg @cu reglare temporală sau sublingualA diminea'a# U Vitamina B:, $> mg de E7 ori pe 9i# '-% !R0IC/T!RI SA! IRITAŢII C! OŢETAR OTR/VITOR Vitamina E uleioasă sau aloe 6era gel aplicate pe 9ona a&ectată accelerea9ă 6indecarea# 3ouă tablete de 6itamina C compleB a >>> mg, luate diminea'a =i seara, plus 6itamina E, 8>>E >>> ,), pot ameliora mâncărimile#

'-- POLIPI Aceste mici eBrescen'e supărătoare trebuie <n mod categoric eBaminate de către un medicR <n ma;oritatea ca9urilor, solu'ia chirurgicală este cea indicată# 3ar <n ceea ce pri6e=te suplimentele, dr# Kerome K# 3eCosse, pro&esor, =e&ul catedrei de chirurgie de la Medical College o& ^isconsin, recomandă pacien'ilor săi cu polipi 7>>> mg 6itamina C @cu reglare temporalăA 9ilnic, <nregistrând re9ultate po9iti6e# +(( VINDEC/RI POSTOPERATORII 3upă o inter6en'ie chirugicală, organismul dumnea6oastră are ne6oie de un suport nutri'ional deosebit# U Vitamina E, 5>>E8>> ,) @&ormula uscatăA, de trei ori pe 9i# U 3ouă tablete de 6itamina C compleB, de >>> mg, cu bio&la6onoide, mtină =i hesperidină, diminea'a =i seara# 2: !arl Mindell U Multi6itamine &orte cu minerale chelati9ate, diminea'a =i seara# U Multiminerale chelati9ate &orte, diminea'a =i seara# U BetaEcaroten, 5$#>>> ,) 9ilnic# U Ginc chelati9at, $E$> mg 9ilnic# Acest regim poate &i administrat cu două săptămâni <nainte =i > lună după inter6en'ia chirugicală# +(' SP!0ELI Ca =i mâncărimile, spu9elile par a răspunde la proprietă'ile antihistaminice ale 6itaminei C @pentru suplimente recomandate, 6e9i sec'iunea !>A# +(+ PROBLEME DE PROSTAT/ %rostatitele cronice, <n care in&lama'iile glandei sunt <nso'ite de in&ec'ii, cedea9ă uneori la tratamentul cu 9inc @prostata con'ine <n mod normal de 9ece ori mai mult 9inc decât oricare alt organA# <n multe ca9uri, după administrarea de 9inc, simptomele au dispărut complet# U%VM U Ginc chelati9at, $> mg de trei ori pe 9i# U Vitamina / sau semin'e de do6leac, trei capsule de trei ori pe 9i# +(* PSORIA0IS 3e=i se &ac multe glume pe seama acestei boli, cei care su&eră de pe urma ei nu găsesc nimic de râs# "u eBistă deocamdată nici un tratament complet e&icient, dar cel descris <n continuare a dat re9ultate bune: U%VM U BetaEcaroten, 5$#>>> ,) 9ilnic# U Vitamina B compleB, >> mg @reglare temporalăA diminea'a =i seara# U Vitamina C din &ructe de măce=, >>> mg diminea'a =i seara @<n plus &a'ă de cantitatea con'inută <n %VMA# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 5>>E8>> ,) de trei ori pe 9i# U Trei tablete de 6itamină / sau capsule de lecitină de trei ori pe 9i# U -eleniu, >> mcg 9ilnic# U Mări'i cantitatea de proteine ingerate, pre&erabil din surse animaleE .iblia /itaminelor 2( +(. REN!NŢAREA LA F!MAT "uEi u=or să te la=i de &umat =i corpul dumnea6oastră =tie bine acest ade6ărR simptomele determinate de renun'are sunt cât se poate de reale, pentru iritabilitate lua'i o tabletă de 6itamina B compleB de >> mg @reglare temporalăA la cină =i >>> mg cisteină 9ilnic# "u uita'i do9a de pVM =i o capsulă de 6itamina E uscată de 8>> ,) 9ilnic#

+(, ARS!RI SOLARE <ntotdeauna <nainte de a 6ă eBpune ra9elor ultra6iolete ale soarelui este bine să &olosi'i un preparat care să 6ă prote;e9e pielea# Ceea ce mul'i oameni nu =tiu este &aptul că soarele arde <ntrEade6ăr pielea =i că arsurile c-tzază. predispo9i'ie la in&ec'ii# 3acă este de;a prea târ9iu pentru a le pre6eni, <ncerca'i acest remediu: U Aloe 6era gel aplicat de treiEpatru ori pe 9i# U * cremă pe ba9ă de acid paraEaminoben9oic sau 6itamina E @5>#>>> ,)A aplicată de treiEpatru ori pe 9i# U%VM# U Vitamina C, >>> mg diminea'a =i seara până la 6indecarea arsurilor# +() SCRIŞNIT DE DINŢI <n general oamenii nuE=i dau seama că scrâ=nesc din din'i# Acest lucru se <ntâmplă <ndeosebi la copii =i, de cele mai multe ori, <n timpul somnului# ,n bun remediu poate &i: %VM, B compleB, >> mg, diminea'a =i seara, =i câte6a tablete de &ăină de oase seara, <nainte de culcare# +(& VENE VARICOASE Vârsta, lipsa de mi=care =i constipa'ia cronică sunt &actorii care determină apari'ia 6enelor 6aricoase# Asigurarea unui regim alimentarEcorespun9ător =i e&ectuarea de eBerci'ii &i9ice regulate contribuie la pre6enirea acestei de&icien'e# -Eau ob'inut re9ultate bune cu: %VM, >>> mg 6itamina C compleB de două ori pe 9i =i 8>>E2>> ,) Vitamina E# +(% VASECTOMIE Bărba'ii care au suportat o 6asectomie sunt mai predispu=i la in&ec'ii decât ceilal'i# 3e aceea, este recomandabil un supliment de 6itamine 22 !arlMindell %VM =i >>> mg 6itamina C compleB 9ilnic, plus $E$> mg 9inc <n &iecare 9i# +(- NE<I "u apar, a=a cum se crede, după atingerea unei broa=te râioase, dar dispar <n urma tratamentului cu 6itamina E uleioasă# Cel mai indicat regim pare a &i următorul: 52#>>> ,) 6itamina E aplicat eBtern, o dată sau de două ori pe 9i =i 8>> ,) 6itamina E @&ormula uscatăA intern, de trei ori pe 9i# 3o9e de >>>E5>>> mg 6itamina C, administrate 9ilnic, măresc imunitatea organismului =i pot pre6eni apari'ia negilor# +'( NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L JIII4 S;#nea$i la #n moment dat "6 en9imele di9e2tiDe aL#t6 8n "aB#ri de ar2#ri 9a2tri"e Care 2#nt a"elea =i "#m a"$ioneaB6 ele4 -uplimentele en9imatice contribuie la buna asimilare a alimentelor ingerate# Bromelina, de eBemplu, este o en9imă digesti6ă pro6enită din ananasR celula9a a;ută la digerarea materialelor 6egetale =i la descompunerea &ibrelor alimentare# Acidul clorhidric ac'ionea9ă <n stomac asupra alimentelor greu de digerat cum ar &i carnea &ibroasă, 6egetalele =i carnea de pasăre @acidul clorhidric sub &ormă de betaină este cel mai bun supliment disponibilA# +ipa9a contribuie la digerarea grăsimilor, iar mila9a di9ol6ă amidonul <n cantită'i de mii de ori mai mari decât propria ei greutate, ast&el <ncât să poată &i mai u=or asimilat# %apaina este o en9imă ce a;ută la digerarea proteinelor @pro6ine din &ructele de papayaA =i prola9a, deri6ată din papaină, e o en9imă digesti6ă concentrată, cu acela=i rol <n digerarea proteinelor @6e9i sec'iunea 2(A# ADe$i #n motiD 2;e"ial ;entr# a re"omanda 9in2en9#l 8n tratament#l 2im;tomelor ;rod#2e de meno;a#B64 Cu siguran'ă# 3in anii S:>, de când au intrat <n u9 terapiile de <nlocuire a estrogenilor, sEa <nregistrat o cre=tere cu 7$m a ca9urilor de cancer uterin#

Finsengul con'ine estriol, un tip de estrogen cu proprietă'i anticancerigene# ATE"1)E: 3acă &olosi'i o gumă de mestecat cu nicotină pentru a 6ă a;uta să 6ă lăsa'i de &umat, trebuie să =ti'i că băuturile pe ba9ă de cola =i ca&ea 6ă pot submina e&orturile# -tudii recente au demonstrat câ ingerarea de ca&ea, cola sau băuturi acide <nainte de a mesteca gumă cu .iblia /itaminelor 2! nicotină inhibă <n mod semni&icati6 absorb'ia acesteia din urmă# CA%)T*+,+ %A)-%?EGECE -.E1) ?ECA%E1) -.".TATEA 0) -. 1)E* %.-T?EG) 5 # 3E CE AVEM "EV*)E 3E -,%+)ME"TE CP"3 -,"TEM B*+"AV)4 <n timpul bolilor, organismul este supus unui stres suplimentar# Multe celule sunt distruse, glandele suprarenale, secătuite de elemente nutriti6e, nu mai pot &unc'iona la parametri normali, armata de apărare <mpotri6a stresului, compusă din 6itaminele C =i B:, acid &olie =i acid pantotenic, este decimată =i ne6oia de 9inc =i 6itamina C cre=te <n mod considerabil# 3atorită &aptului că toate aceste 6itamine sunt necesare pentru e&icienta utili9are a celorlal'i nutrien'i =i pentru men'inerea <n limite normale a metabolismului, este e6ident &aptul că <n ca9 de boală cerin'ele organismului cresc# )ar dacă ne gândim că &ebra =i stresul consumă cantită'i importante de elemente nutriti6e, atunci importan'a suplimentelor 6itaminice =i minerale este de la sine <n'eleasă# 3in nou 6ă reamintesc că regimurile indicate <n continuare nu sunt prescrip'ii medicale, ci doar un ghid de lucru <mpreună cu medicul dumnea6oastră# +'+ ALER<II EBistă nenumărate tipuri =i genuri de alergii, cu o simptomatologie &oarte 6ariată, iar sursele de contractare sunt cât de poate de di6erse# <nsă toate secătuiesc organismul de elementele sale nutriti6e =i deci suplimentele se impun cu necesitate# U %VM diminea'a =i seara @6e9i sec'iunea 7:A# U Vitamina B compleB, >> mg, de trei ori pe 9i# U Acid pantotenic, >>> mg, diminea'a =i seara# 3acă sunte'i alergic, s&atul meu este să 6ă anali9a'i cu !> !arlMindell con=tiincio9itate regimul alimentarR multe alergii sunt cau9ate de coloran'ii alimentari, de aditi6i =i conser6an'i# +'* ARTRIT/ Mii de oameni su&eră de durerile produse de această a&ec'iune cronică# 3eoarece corpul se resimte puternic din cau9a ei, suplimentele 6itaminice =i minerale sunt cu ade6ărat esen'iale# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Vitamina C, >>> mg, de E7 ori pe 9i @dacă lua'i multe aspirine, pierde'i cantită'i mari de 6itamina CA# U Vitamina B compleB, >> mg, de E7 ori pe 9i# U Vitamina Bl5, până la 5>>> mcg 9ilnic# U "icotinamidă, până la g 9ilnic# U ,naEtrei tablete de yucca, de trei ori pe 9i# U ,naEtrei tablete de eBtract de lucerna de trei ori pe 9i# U Cupru, 5 mg 9ilnic# U Fermaniu, $> mg, de E7 ori pe 9i#

+'. A-TM Astmul este o a&ec'iune alergică cronică ce a&ectea9ă traiectele bronhice# <n timpul unei cri9e de astm, 'esutul muscular ce căptu=e=te tuburile bronhice se contractă spasmodic, <ngustând spa'iul de trecere a aerului, determinând sen9a'ia de su&ocare =i <ngreunând respira'ia# Alergiile, predispo9i'ia ereditară =i stresul emo'ional contribuie la agra6area stării organismului, <nsă multe elemente nutriti6e pot constitui remedii naturale e&iciente# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A diminea'a =i seara# U Vitamina C, >>> mg, de E7 ori pe 9i# @ATE"1)E: Vitamina C tamponată cu sarea de calciu a acidului ascorbic poate modi&ica ac'iunea tetraciclinelor# -area de sodiu a acidului ascorbic poate &i utili9ată <mpreună cu tetracicline, dar trebuie să o e6ita'i dacă 6i se administrea9ă steroi9i sau dacă urma'i un regim sărac <n sodiuA# U ,leiul de lumini'ă @sec'iunea (A, capsule cu 5$>> mg substan'ă acti6ă, de trei ori pe 9i, <n primele trei sau patru luni, apoi o tabletă de trei ori pe 9i @dacă lua'i steroi9i, ac'iunea acestor suplimente 6a &i inhibatăA# .iblia /itaminelor ! U Vitamina B $,$> mg, o tabletă 9ilnic timp de o lună, apoi de două ori pe 9i <n cea deEa două lună =i de trei ori pe 9i <n luna a treia @<n ca9urile gra6e se pot administra câte două tablete de $> mg de trei ori pe 9i <n timpul meselor, reducând do9a când se <nregistrea9ă e&ecte po9iti6e#A U EBtracte concentrate de suprarenală, de E7 ori pe 9i, <nsă nu seara, deoarece pot cau9a insomnie# @ATE"1)E: Aceste suplimente sunt contraindicate persoanelor alergice la carnea de 6ită sau de porc#A U BetaEcaroten @solubil <n apăA, >#>>>E5$#>>> ,) 9ilnic# U Vitamina B5 @ribo&la6inăA, >> mg, de 7E8 ori pe 9i# U Vitamina B$ @acid pantotenicA, >>>E5>>> mg 9ilnic# U Vitamina B: @piridoBinăA, 5>> mg, de E8 ori pe 9i# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>>E 5>> ,) 9ilnic# +', HIPER ŞI HIPOTENSI!NE ARTERIAL/ C)%E?TE"-),"E %este =ai9eci de milioane de americani sunt hipertensi6i L condi'ie care creea9ă riscuri mărite de in&arct =i congestii celebrale# )mportan'a men'inerii tensiunii arteriale <n limite normale nu mai poate &i pusă <n discu'ieR iată câte6a modalită'i naturale ce 6ă pot &i de a;utor <n acest sens: U Vorbi'i mai lent @persoanele care 6orbesc repede au o respira'ie de&icitară, &apt care poate conduce la cre=terea tensiunii arterialeA# U -lăbi'i, dacă sunte'i supraponderal @alimenta'ia ra'ională, controlată poate reduce ni6elul tensiunii arteriale la persoanele obe9eA# U ?educe'i cantitatea de sodiu =i mări'i do9a de potasiu ingerată @6e9i sec'iunea 5(>A# U ?educe'i cantitatea de 9aharuri din alimenta'ia dumnea6oastră @6e9i sec'iunea 5:(A# U Elimina'i co&eina @6e9i sec'iunea 585A# U Mânca'i mai mult usturoi =i ceapă# U ?enun'a'i la &umat# U E6ita'i stresul =i situa'iile cau9atoare de anBietate @9gomotele s^dente, chiar =i sonorul ridicat al tele6i9orului pot &i cau9e de stres, !5

!arl Mindell ridicând ast&el tensiunea arterialăA# U /ace'i regulat mi=care @de eBemplu mers rapidA =i asigura'iE6ă o odihnă corespun9ătoare# ?egimul de urmat: U +ecitină, trei linguri de granule 9ilnic, sau trei capsule de trei ori pe 9i# U 3acă lua'i medicamente antihipertensi6e, probabil că 6ă trebuie un supliment de potasiu, dar 6eri&ica'i <nainte cu medicul dumnea6oastră dacă nu eBistă contraindica'ii# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Calciu, >>> mg 9ilnic# U Magne9iu, $>> mg 9ilnic# U Vitamina E @&ormula uscatăA, >> ,) 9ilnic, crescând apoi progresi6 @consulta'i <nainte un medicA# U Tablete cu eBtract de usturoi, E7 9ilnic# C)%*TE"-),"E Tensiunea arterială scă9ută, cu eBcep'ia 6alorilor &oarte mici, este pre&erabilă <n compara'ie cu hipertensiunea, dar hipotensi6ii su&eră adesea ame'eli =i uneori chiar pierderi ale cuno=tin'ei# ?egim recomandat: U E7 tablete cu eBtract de 6arec 9ilnic @dacă urma'i un tratament cu tiroidă, consulta'iE6ă <n prealabil medicul curant, deoarece 6arecul poate reduce cantitatea necesară de medicament#A U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# +') BRONŞITE Această in&lama'ie a mucoasei bronhiilor este &oarte des <ntâlnită =i la &el de supărătoare# *rganismul este solicitat din plin <n ast&el de ca9uri =i, dacă ne gândim la pierderile de elemente nutriti6e, antibioticele nu sunt solu'ia cea mai bună# U BetaEcaroten, 5$#>>> ,) 9ilnic# U Vitamina C din &ructe de măce=, >>> mg diminea'a =i seara# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Vitamina E @&ormula uscatăA 8>> ,) de E7 ori pe 9i# .iblia /itaminelor !7 U Apă, =ase până la opt pahare 9ilnic# U Acido&ilus, trei capsule de trei ori pe 9i sau E5 linguri de lichid de trei ori pe 9i# +'& CANDIDA ALBICANS Această mico9ă in&ec'ioasă pro&ită de anumite circumstan'e eBistente <n organism pentru a se de96olta, =i ast&el de circumstan'e &a6ori9ante sunt numeroase, de eBemplu: antibioticele, anticoncep'ionalele, corti9onul, de&icien'ele nutri'ionale, constipa'ia cronică sau diarea, stresul &i9ic =i emo'ional# -imptomele sunt &oarte 6ariate, <ncepând cu cele asociate 6aginitelor @scurgeri, prurit, in&ec'ii urinare, crampe =i neregularită'i de cicluA, =i s&âr=ind cu depresii se6ere, acnee, anBietate, surmena;, ner6o9itate =i con&u9ie mentală# %rimul pas <n tratarea candido9ei este eliminarea tuturor alimentelor ce con'in dro;dii, &ermen'i L de eBemplu: brân9ă, pâine din aluat dospit, smântână &ermentată, lapte bătut, bere, 6in, cidru, ciuperci, sos de soia, o'et, &ructe deshidratate, pepeni 6er9i =i sucuri conser6ate# 3acă medicul dumnea6oastră nu 6Ea recomandat <ncă un medicament

antimicotic, de eBemplu "ystatin @-tamicinA, pute'i ob'ine bune re9ultate cu a;utorul unor remedii naturale dintre care pot &i amintite: usturoiul, broccoli, 6ar9a, ceapa, iaurtul, napii =i alte leguminoase# ,n e&icient regim este următorul: U %VM @6e9i sec'iunea 7:A de două ori pe 9i# U %ropolis, $>> mg de trei ori pe 9i# U /ormulă echilibrată de aminoaci9i# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 5>>E8>> ,) 9ilnic# U Acid caprilic, de E7 ori pe 9i# U Acido&ilus @&ără con'inut de dro;dieA, câte o capsulă de trei ori pe 9i# +'% V/RSAT DE VINT Această boală a copilăriei este cau9ată de un 6irus strâns <nrudit cu cel care pro6oacă 9ona 9oster# /ebra =i mâncărimile duc la un consum mare de elemente nutriti6e# Multe mame =iEau 6ă9ut copiii <nsănăto=induEse mai repede <n urma unui ast&el de regim: !8 !arl Mindell U Vitamina C din &ructe de măce=, $>> mg, de trei ori pe 9i# U Vitamina E @&ormula uscatăA, >>E5>> ,), de E7 ori pe 9i# U BetaEcaroten, >#>>> ,) 9ilnic @consulta'i un medic pediatru pentru do9area corespun9ătoare 6ârstei =i greută'ii copiluluiA# U Multi6itamine =i multiminerale diminea'a =i seara# +'- SINDROM!L DE OBOSEAL/ CRONIC/ 3e=i numele sub care este cunoscut di&eră de la o 'ară la alta, simptomele sunt acelea=i: instalare bruscă, oboseală eBtremă, &risoane sau temperatură scă9ută, laringe in&lamat, noduli lim&atici sensibili, dureri musculare, migrene, dureri de <ncheieturi @&ără in&lamareA, con&u9ie, pierderi ale memoriei, tulburări de 6edere =i de somn etc# 3ouă până la cinci milioane de americani au su&erit de această a&ec'iune supranumită =i Nboala anilor nouă9eciO# <n Anglia =i Canada este cunoscută ca Nence&alomielită mialgicăO, ;apone9ii o numesc Nsindrom de de&icien'ă naturală a sistemului imunitarO, iar <n -tatele ,nite este denumită Nsindrom de dis&unc'ie imunitară cu oboseală cronicăO, sau, pe scurt, Nsindrom de oboseală cronicăO# 3e=i ini'ial sEa cre9ut că boala este cau9ată de 6irusul EpsteinEBarr @6irusul herpetic care produce mononucleo9aA, astă9i se =tie că <n organismul su&erin9ilor de această a&ec'iune se de96oltă cantită'i mari de anticorpi speci&ici pentru di6er=i al'i microbi# 3upă cum se spune <ntrEun articol din re6ista "e_s_eeM, dr# Kay Foldstein, medic din Cali&ornia, a presupus că boala sur6ine Natunci când o substan'ă chimică necunoscută sau un germene contagios a&ectea9ă sistemul imunitar, determinând 6iru=ii, care <n mod normal sunt 'inu'i sub control, să ac'ione9e haotic# +im&ocitele T ale sistemului imunitar <ncep să determine apari'ia unor substan'e chimice numite citoMine, care pot determina ele <nsele simptome ale acestui sindrom# )ar lim&ocitele T, care <n mod normal ar trebui să atace orice intrus, de6in ciudat de inacti6e, sau, <n unele ca9uri, hiperacti6e# "u eBistă un tratament miraculos pentru acest sindrom, dar sistemul imunitar are ne6oie de tot suportul nutri'ional pe care <l poate ob'ine# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A, diminea'a =i seara# U BetaEcaroten, >#>>>E5$#>>> ,) 9ilnic, @cinci 9ile pe săptămână, .iblia /itaminelor !$ apoi două 9ile pau9ăA# U Vitamina C, >>> mg, de E7 ori pe 9i#

U Vitamina E @&ormula uscatăA, 5>>E8>> ,), de E7 ori pe 9i# U *rnitină, 5>>> mg 9ilnic @luate cu apă, nu cu proteine, pe stomacul golA# U Cisteină, o tabletă pe 9i, cu 6itamina C @<n raport de unu la trei cisteină &a'ă de 6itamina CA# U -eleniu, $>E >> mcg 9ilnic# U Ginc chelati9at, $E$> mg, de E7 ori pe 9i# U %ropolis, $>> mg, de E7 ori pe 9i# U ,lei de lumini'ă @sec'iunea (A, $>> mg, de E7 ori pe 9i# -/AT,+ ME,: 3in cau9a implicării 6irusului herpetic, 6ă sugere9 să e6ita'i alimentele cu con'inut ridicat <n arginină @6e9i sec'iunea 2>A# 3e asemenea, este indicat să ocoli'i carbohidra'ii ra&ina'i, co&eina, alcoolul, alimentele cu poten'ial alergen ridicat, cele care con'in aromati9an'i arti&iciali, coloran'i =i al'i aditi6i care pot solicita sistemul imunitar# ++( R/CELI "imeni nu acordă prea mare aten'ie unei răceli, <nsă organismul plăte=te acest &apt din greu# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Vitamina C din &ructe de măce=, >>> mg de trei ori pe 9i# U BetaEcaroten, >#>>> ,) de E7 ori pe 9i @cinci 9ile pe săptămână, apoi două pau9ăA# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 5>>E8>> ,) 9ilnic# U Apă, =aseEopt pahare 9ilnic# U Acido&ilus, trei capsule de trei ori pe 9i, sau E5 linguri de lichid de trei ori pe 9i# ++' COLITE Ca regulă generală, colitele sunt mai &rec6ente la &emei decât la Oărba'i =i, de cele mai multe ori, sunt cau9ate de stresul emo'ional# Mani&estările merg de la diaree alternati6 cu constipa'ie =i până la dureri abdominale# /actorul de primă importan'ă <n tratarea colitei este regimul !: !arl Mindell alimentarR o cură 6itaminică se recomandă cu necesitate# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U %otasiu @elementarA, !! mg, de E7 ori pe 9i# U -uc de 6ar9ă crudă @6itamina ,A, un pahar, de trei ori pe 9i# U Apă, =aseEopt pahare 9ilnic# U Aloe 6era gel @pentru u9 internA, o lingură, de trei ori pe 9i, sau E7 capsule, de trei ori pe 9i# U Acido&ilus, 7E: capsule, de trei ori pe 9i, sau două linguri, de trei ori pe 9i# U Tărâ'e, o lingură de trei ori pe 9i, sau 7E: tablete# +++ DIABET <n boala diabetică pancreasul nu mai poate produce cantitatea necesară de insulina =i, ca urmare, ni6elul de 9ahăr din sânge cre=te incontrolabil# <n ca9urile u=oare, simplul regim alimentar poate controla de&icien'a @&eri'iE6ă de 9aharurile NascunseO L 6e9i sec'iunea 5:2A# <n ca9urile se6ere, se impune suplimentarea cantită'ii de insulina# 3e &iecare dată <nsă, consultarea unui medic este esen'ială# -uplimentele indicate <n a&ec'iunile diabetice sunt: U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Crom, sub &ormă de Flucose Tolerance /actor, 5>> mcg# U %otasiu, !! mg de trei ori pe 9i# U Ginc chelati9at, $> mg, de E7 ori pe 9i# U Apă, =aseEopt pahare 9ilnic#

557# *CC), %?*B+EME *C,+A?E 3e la simple in&lama'ii la de&icien'e de re&rac'ie =i tulburări ma;ore, problemele o&talmologice nu trebuie niciodată negli;ate, =i nici 6i9ita la oculist amânată# <nsă eBistă =i pentru aceste ca9uri suplimente 6itaminice de care pute'i bene&icia# U BetaEcaroten, 5$#>>> ,), de E7 ori pe 9i# U Vitamina B compleB, >> mg @cu reglare temporalăA, diminea'a =i .iblia /itaminelor !( seara# Vitamina C din &ructe de măce=, $>> mg diminea'a =i seara# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>> ,) diminea'a =i seara# ++. INIMA1 AFECŢI!NI CARDIACE 3acă a6e'i probleme cardiace, indi&erent care ar &i acestea, 6ă este absolut necesară supra6egherea medicală# 3e=i suplimentele de mai ;os sunt considerate ino&ensi6e =i bene&ice, este bine să 6eri&ica'i mai <ntâi cu medicul pentru a 6ă con6inge că ele nu sunt contraindicate <n ca9ul dumnea6oastră particular @de eBemplu, 6itamina E poate crea un de9echilibru de &unc'ionare <ntre cele două păr'i ale inimii la persoanele cu reumatism cardiacA# U Vitamina B, >> mg @reglare temporalăA diminea'a =i seara# U "icotinamidă, suplimentar, >> mg, de E7 ori pe 9i# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>> ,), o dată pe 9i# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U +ecitină, trei capsule, sau trei linguri de granule de trei ori pe 9i# U Aci9i eicosanEpentenoic =i dodecanEheBenoic, E7 capsule 9ilnic# M*3A+)T.1) 3E %?EVE")?E A ATAC,?)+*? 3E C*?3 U ?educe'i consumul de 9ahăr =i de sare# U ?enun'a'i la &umat# U E&ectua'i eBerci'ii &i9ice <n mod regulat# U -upra6eghea'iE6ă greutatea corporală# U %ractica'i tehnici de relaBare, ca medita'ia, pentru a reduce stresul# U -căde'i pe cât posibil consumul de grăsimi saturate, uleiuri hidrogenate =i colesterol# U Mânca'i mai mult usturoi, &ructe proaspete =i pe=te# U Mări'i cantitatea de proteine din soia @<nlocui'i proteinele aninale ori de câte ori a6e'i posibilitateaA# U Asigura'iE6ă că ingera'i su&icient calciu =i magne9iu @sunt recomandabile suplimente 9ilnice de >>> mg calciu =i $>> mg magne9iuA# U A6e'i gri;ă să lua'i do9e su&iciente de 6itamine B:, C =i E# U -uplimenta'i cantitatea de lecitină din regimul dumnea6oastră# U ?âsul este un bun medicament @pe lângă &aptul că e o supapă de eliberare a emo'iilor re&ulate =i stresului, creea9ă o stare de bună dispo9i'ieA# !2 !arl Mindell .iblia /itaminelor !! ++, HIPO<LICEMIE 3e=i se estimea9ă că <ntre două9eci =i patru9eci de milioane de americani sunt hipoglicemici, boala rămâne cel mai adesea nediagnosticată# -emni&ică un ni6el scă9ut al 9ahărului din sânge =i, la &el ca <n ca9ul diabetului, organismul este incapabil să metaboli9e9e <n mod normal carbohidra'ii# ,n hipoglicemic reac'ionea9ă puternic la 9ahăr, producând cantită'i prea mari de insulinaR de

aceea, modalitatea cea mai e&icientă de a ridica ni6elul gluco9ei sang6ine nu este ingerarea rapidă de carbohidra'i ra&ina'i, ci consumarea unor carbohidra'i =i proteine de mai mare compleBitate# -uplimente recomandate: U BetaEcaroten =i 6itamina 3 capsule @ >#>>> =i respecti6 8>> ,)A 9ilnic# U Vitamina C, $>> mg la &iecare masă# U Vitamina E, >>E5>> ,) de trei ori pe 9i# U Vitamina B compleB, $> mg, de trei ori pe 9i# U Vitamina /, o capsulă de trei ori pe 9i# U Multiminerale diminea'a =i seara @nicotinamida este necesară =i bine tolerată L 6e9i sec'iunea 87A# U Acid pantotenic, $>> mg, de două ori pe 9i# U +ecitină, două capsule @ 5>> mgA, de trei ori pe 9i# U En9ime digesti6e la ne6oie# U Varec, o tabletă, de trei ori pe 9i# U Acido&ilus, trei capsule, sau E5 linguri de trei ori pe 9i# U Crom sub &ormă de Flucose Tolerance /actor, 5>> mcg, de trei ori pe 9i# ++) IMPETI<O Cau9at de un microb similar celui care produce &urunculo9a L sta&ilococ sau streptococ L a&ec'iunea apare mai adesea la copii decât la adul'i, <nsă nimeni nu se poate considera imun# Apare de multe ori ca urmare a scărpinării =i in&ectării <n'epăturilor de insecte, germenii pătrun9ând prin pielea 6ătămată# U Vitamina A =i 3 capsule @ >#>>> =i respecti6 8>> ,)A 9ilnic @pentru copii do9ele se 6or reduceA, cinci 9ile pe săptămână, apoi două pau9ă# U Vitamina E @&ormula uscatăA, >>E8>> ,), o dată pe 9i# U Vitamina C din &ructe de măce=, $>> mg, diminea'a =i seara# ++& POTAR @R!TEOL/A Vă pute'i molipsi de po;ar la orice 6ârstă, dar este mai des <ntâlnit la copii# E cea mai u=or transmisibilă dintre bolile contagioase# EBistă acum =i un 6accin pre6enti6, dar 6irusul i9bute=te să ia prin surprindere, <n &iecare an, un anumit număr de persoane neprote;ate# Boala ca atare =i erup'ia cutanată pot &i u=oare sau se6ere, <nso'ite de o tuse puternică, <nsă, oricare ar &i &orma, organismul are ne6oie de 6itamine pentru recuperare# U BetaEcaroten, >#>>> ,) @do9e mai reduse pentru copiiA, de E7 ori pe 9i# U Vitamina C din &ructe de măce=, $>>E >>> mg, diminea'a =i seara# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 5>>E8>> ,), diminea'a 2a# seara# ++% MONON!CLEO0/ Contractată <n mod obi=nuit de adolescen'i =i adul'ii tineri, mononucleo9a @&ebra glandularăA, sau Nboala sărutuluiO cum i se mai spune, poate apărea <nsă la orice 6ârstă, cau9ând pierderi masi6e de elemente nutriti6e# 3e aceea, regimul are o deosebită importan'ă =i suplimentele 6itaminice sunt esen'iale <n timpul lungii con6alescen'e# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A, diminea'a =i seara, <n timpul meselor# U Vitamina C suplimentară, >>> mg, diminea'a =i seara, timp de trei luni# U %otasiu, !! mg, de trei ori pe 9i# U Vitamina B compleB @reglare temporalăA, >> mg, diminea'a =i seara# U Ginc chelati9at, $E$> mg, 9ilnic# U %ropolis, $>> mg, diminea'a =i seara# ++- OREION EBistă un 6accin =i <mpotri6a oreionului, <nsă boala continuă să se mani&este secătuind corpul de elementele sale nutriti6e# Virusul se poate răspândi <n tot organismul pacientului, cuprin9ând nu numai glandele 5>>

!arl Mindell .iblia /itaminelor 5> sali6are, ci =i testiculele sau o6arele, pancreasul, sistemul ner6os =i uneori chiar inima# U BetaEcaroten, >#>>> ,) @do9e mai mici pentru copiiA, de E7 ori pe 9i, timp de cinci 9ile, apoi două 9ile pau9ă# U Vitamina C din &ructe de măce=, $>>E >>> mg, de două ori pe 9i# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 5>>E8>> ,) 9ilnic# +*( SINDROM PREMENSTR!AL Cu două până la 9ece 9ile <nainte de instalarea ciclului, milioane de &emei sunt a&ectate de o gamă &oarte largă de tulburări &i9ice =i psihice L de la balonări, depresii =i insomnii până la dureri puternice, &urii incontrolabile, cri9e de plâns, =i chiar tendin'e de sinucidere# Toate aceste mani&estări sunt cunoscute sub numele de sindrom premenstrual# A+)ME"TE 0) B.,T,?) %E CA?E E-TE B)"E -. +E EV)TA1) U -area =i alimentele sărate @6e9i sec'iunea 5( A# U %rodusele care con'in rădăcină de lemnEdulce @6e9i sec'iunea :AR utili9at ca <ndulcitor <n industria alimentară =i &armaceuticăA, deoarece această plantă stimulea9ă secre'ia de aldosteron care cau9ea9ă reten'ia de sodiu =i apă <n 'esuturi# U Alimentele =i băuturile reci @deoarece a&ectea9ă <n mod negati6 circula'ia abdominală, intensi&icând crampeleA# U Co&eina sub orice &ormă @6e9i sec'iunea 58 A# Co&eina măre=te po&ta de dulciuri, distruge 6itaminele B, accelerea9ă eliminarea potasiului =i 9incului =i măre=te secre'ia de acid clorhidric, cau9ând irita'ii gastrice# U Ceaiurile negre, astringente @taninul din ceai imobili9ea9ă mineralele importante, <mpiedicând absorb'ia acestora <n traiectul digesti6A# U Alcoolul @a&ectea9ă <n mod negati6 ni6elul 9ahărului din sânge, scade concentra'ia de magne9iu =i <mpiedică buna &unc'ionare a &icatului, ceea ce poate agra6a simptomele premenstrualeA# U -panacul, &run9ele de s&eclă =i alte 9ar9a6aturi cu con'inut de oBala'i @aceste săruri ale acidului oBalic <mpiedică asimilarea mineralelor, <ngreunând absorb'ia lorA# A+)ME"TE 0) B.,T,?) ?EC*MA"3AB)+E U Căp=uni, pepene 6erde @mânca'i =i semin'eleA, anghinare, sparanghel, pătrun;el, creson @toate sunt diuretice naturaleA# U -emin'e crude de &loareaEsorelui, curmaleS, smochine, piersici, banane, alune, carto&i =i ro=ii @bogate <n potasiuA# U <ncerca'i 3ong Vuai, o plantă cunoscută =i ca 6arianta &eminină a ginsengului, care poate <mbunătă'i circula'ia sang6ină, reglea9ă &unc'ionarea &icatului =i a;ută la eliminarea eBcesului de apă din corp# -uplimente: U Vitamina B:,$>E7>> mg 9ilnic @<ncepe'i cu $> mg =i cre=te'i do9a progresi6A# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Magne9iu, $>> mg =i calciu, 5$> mg 9ilnicR nu este o gre=eală, <n ca9ul sindromului premenstrual, raportul <ntre cele două minerale se in6ersea9ă, deoarece de&icitul de magne9iu cau9ea9ă multe din simptomele descrise mai sus# U Vitamina E @&ormula uscatăA, >>E8>> ,) 9ilnic# U Acid pantotenic @6itamina B$A, >>> mg 9ilnic# U ,lei de lumini'ă, $>> mg, de E7 ori pe 9i#

U "u uita'i eBerci'iile &i9iceH %e lângă &aptul că <mbunătă'esc circula'ia abdominală, transpira'ia produsă a;ută la eliminarea eBcesului de &luide# U Mersul rapid timp de trei9eci de minute, de două ori pe 9i =i <notul sunt cât se poate de recomandabile# +*' 0ONA 0OSTER %ecinginea sau 9ona 9oster este cau9ată de un 6irus asemănător celui care produce 6ărsatul de 6ânt# 3acă <n ultimul ca9 erup'iile apar pe toată supra&a'a pielii, <n 9ona 9oster acestea au loc <n general pe traiectul unui ner6# )n ciuda di&eren'ei de locali9are, de&icien'ele nutri'ionale cau9ate <n ambele ca9uri sunt deopotri6ă de mari# U BetaEcaroten, 5$#>>> ,)# U Vitamina B compleB, >> mg @reglare temporalăA diminea'a =i seara# U Vitamina C din &ructe de măce= cu bio&la6onoide, >>>E5>>> mg, diminea'a =i seara# 5>5 !arlMindell % Vitamina 3, >>> ,), timp de cinci 9ile, apoi două 9ile pau9ă# +*+ AMI<DALIT/ 3e=i este mai des <ntâlnită la copii, in&lamarea amigdalelor poate sur6eni la orice 6ârstă# * nutri'ie adec6ată =i suplimente 6itaminice corespun9ătoare sEau do6edit e&iciente atât <n pre6enirea cât =i <n tratarea amigdalitelor# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A diminea'a =i seara, <n timpul meselor# U BetaEcaroten, >#>>> ,) @do9e mai mici pentru copiiA, de E7 ori pe 9i# U Vitamina C compleB, >>> mg diminea'a =i seara# U Vitamina E @&ormula uscatăA, 5>>E8>> ,) 9ilnic# U Acido&ilus, trei capsule sau E5 linguri, de trei ori pe 9i# U Apă, =ase până la opt pahare 9ilnic# +** !LCER EBistă două tipuri de ulcer peptic, unul care se locali9ea9ă <n stomac =i celălalt care a&ectea9ă duodenul, ambele asociate cu aciditatea mărită a sucului gastric @6e9i sec'iunea !A# -uplimente 6itaminice =i minerale sunt recomandabile atât <ntrEun ca9 cât =i <n celălalt# U BetaEcaroten, 5$#>>> ,)# U Vitamina B compleB @reglare temporalăA diminea'a =i seara# U Vitamina C din &ructe de măce= cu bio&la6onoide, >>> mg diminea'a =i seara# U Multiminerale &orte, diminea'a =i seara# U Aloe 6era gel, E7 capsule, sau E7 linguri 9ilnic# +*. BOLI VENERICE -i&ilisul =i gonoreea sunt <ncă printre cele mai răspândite boli 6enerice# -ul&amidele puternice, penicilina, tetraciclină, eritromicina =i alte antibiotice nouEapărute sunt tratamente e&iciente, <nsă ele determină necesită'i nutri'ionale tot atât de crescute ca =i boala <nsă=i# U %VM @6e9i sec'iunea 7:A# U Acido&ilus, trei capsule, sau E5 linguri de trei ori pe 9i# U Vitamina C, >>> mg, diminea'a =i seara# .iblia /itaminelor 5>7 U Vitamina D, >> mcg 9ilnic, dacă urma'i un tratament antibiotic <ndelungat# Cerpesul genital, boala 6enerică numărul unu a Americii <n anii opt9eci, nu sEa lăsat mai pre;os, din păcate, nici <n acest deceniu# Ca =i herpesul simpleB de tipul ), cel de tipul )), care cau9ea9ă in&ec'ii genitale, pare a răspunde bine la o alimenta'ie bogată <n lisină# %re6enti6, ar &i o idee bună să mânca'i mai multă brân9ă de 6aci, alune, năut, soia, ton# Acyclo6ir @Go6iraBA este un medicament

care pare a &i capabil, la ora actuală, să stope9e reproducerea herpesului, <nsă conclu9iile de&initi6e urmea9ă a se stabili# -ugestia mea este să lua'i 9ilnic, <n scop pre6enti6, un supliment de lisină, $>> mg @cu apă sau suc de &ructe, nu cu proteineA =i o 6itamină C, >>> mg, diminea'a =i seara# 3acă din păcate a'i contractat de;a 6irusul, pute'i <ncerca: lisină, 7>>> mg, de trei ori pe 9i, <n do9e di6i9ate <ntre mese# ATE"1)E: 3acă a6e'i simptome de in&ec'ie =i herpes simpleB ) sau )), e6ita'i suplimentele de arginină sau alimentele ce con'in cantită'i mari din acest aminoacid @6e9i sec'iunea 2>A# +*, NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L JIV4 CFnd D6 re>eri$i la ten2i#nea arterial61 "e 8n2eamn6 normal =i ce 8n2eamn6 5mare74 * tensiune normală este considerată cea <n care ci&ra superioară @presiunea sistolicăA se situea9ă <ntre >> =i 8>, iar ci&ra cea mică @presiunea diastolicăA se <ncadrea9ă <n limitele :>E!># %entru un adult sănătos, o 6aloare de 5>l2> este considerată normală# CA%)T*+,+ C)"C)-%?EGECE ", ",MA) M)"TEA 3,M"EAV*A-T?. E-TE V)"*VAT. +*) C!M POT AFECTA VITAMINELE ŞI MINERALELE STAREA DE SPIRIT4 %rima descoperire =tiin'i&ică atestată care stabilea o legătură <ntre 5>8 !arl Mindell bolile mintale =i regimul alimentar a &ost &ăcută atunci când sEa demonstrat că pelagra @cu simptomele ei de diaree, depresie =i demen'ăA poate &i 6indecată cu nicotinamidă# 3upă aceea sEa obser6at &aptul că administrarea <ntregului compleB de 6itamine B se soldea9ă cu re9ultate =i mai bune# 3e atunci, do6e9ile despre cau9ele biochimice ale tulburărilor mentale continuă să se acumule9e# 3ate eBperimentale au arătat că simptomele bolilor mentale pot apărea =i dispărea prin simpla modi&icare a ni6elului anumitor 6itamine <n organism# Chiar =i persoanele normale, cu o bună dispo9i'ie psihică, pot de6eni deprimate dacă apare un de&icit de nicotinamidă sau acid &olie# <ntrEun articol apărut <n T3e Briti23 To#rnal o> P2M"3iatrM1 dr# R -hulman arată că un număr de patru9eci =i opt din cinci9eci =i nouă de bolna6i psihici a6eau caren'e de acid &olie# Alte cercetări au demonstrat &aptul că ma;oritatea pacien'ilor cu probleme psihice sau emo'ionale <nregistrea9ă de&icien'e ale cel pu'in uneia dintre 6itaminele compleBului B sau ale 6itaminei C# Chiar persoanele normale, cu o bună dispo9i'ie psihică, de6in deprimate =i acu9ă simptome de tulburări emo'ionale când ni6elul de nicotinamidă =i acid &olie scade sub limitele admisibile# Vitamina Bl @tiaminăA Vitamina B: @piridoBinăA Acidul pantotenic +*& N!TRIENŢI CARE COMBAT DEPRESIILE1 ANJIETATEA ŞI STRES!L 3o9e peste medie pot atenua cri9ele de depresie =i anBietate# Contribuie la secre'ia antidepresi6ilor naturali ca dopamină =i norepine&rină# Atenuea9ă stările de tensiune ner6oasă# Vitamina C @acidul ascorbicA Esen'ială <n combaterea stresului# Vitamina B 5 @cobalaininăA A;ută la mic=orarea iritabilită'ii, măre=te puterea de concentrare =i energia, men'ine

starea de sănătate a sistemului ner6os# Colina A;ută la transmiterea impulsurilor ner6oase la creier =i produce un e&ect calmant# Vitamina E @&ormula uscatăA A;ută celulele cerebrale prin &urniE@al&aEtoco&erolA 9area oBigenului necesar# .iblia /itaminelor Acidul &olie @&olacinA Ginc Magne9iu 5>$ 3e&icitul de acid &olie contribuie la instalarea bolilor mentale# Asigură 6ioiciunea mentală =i a;ută la buna &unc'ionare a creierului# Considerat mineralul antistres, este necesar pentru &unc'ionarea corespun9ătoare a ner6ilor# A;ută la reducerea iritabilită'ii ner6oase# Vitală pentru &unc'ionarea normală a sistemului ner6os# -cade tensiunea ner6oasă, iritabilitatea =i permite relaBarea# Măre=te 6ite9a cu care neuronii cerebrali produc antidepresi6ele dopamină =i norepine&rină# Conlucrea9ă cu 6itamina B:, nicotinamidă =i magne9iu la sinteti9area serotoninei, un tranchili9ant natural# "ecesară pentru ca creierul să poată elibera dopamină =i norepine&rină# +*% AN!MITE MEDICAMENTE V/ POT COMPLICA PROBLEMELE Alcoolul este un depresi6 ner6os# Combina'ia de tranchili9ante =i băuturi alcoolice poate cau9a o depresie se6eră =i uneori chiar moartea# r Mangan "icotinamidă Calciu Tirosina Tripto&an /enilalanina 3acă lua'i anticoncep'ionale, nu e de mirare că sunte'i deprimată# 3acă lua'i un sedati6 ce con'ine substan'e antihistaminice @a=a cum sunt &oarte multe din cele disponibile pe pia'ăA, să nu 6ă surprindă că sim'i'i tremurături sau con&u9ie mintală# Anticoncep'ionalele orale distrug 6itaminele B:, B 5, C =i acidul &olie# 3acă lua'i anticoncep'ionale, nu e de mirare că sunte'i deprimatăR necesarul de 6itamina B: L indispensabilă pentru metaboli9area normală a tripto&ânului L este de cinci9eci până la o sută de ori mai mare decât la %ersoanele care nu <nghit anticoncep'ionale# 5>: !arl Mindell .iblia /itaminelor ME3)CAME"TE 3E-%?E CA?E ", 0T)1) C. %*T CA,GA 3E%?E-)) %-)C)CE +ista care urmea9ă nu se 6rea a &i atotcuprin9ătoare, dar toate medicamentele men'ionate secătuiesc organismul de nutrien'i importan'i, cu ac'iune asupra stării de spirit @6e9i sec'iunea 5$>A# 3eci, dacă urma'i un anumit tratament =i nu 6ă sim'i'i tocmai bine din punct de 6edere psihic, 6ina nu apar'ine <n

totalitate min'ii dumnea6oastrăH )ată: adrenocorticoi9ii, clorura de amoniu, medicamentele recomandate <n artrite, antihistaminicele, antihipertensi6ele, barbituricele, cloram&enicolul, diureticele, estrogenii, &luorurile, glutetimida, indometacinul, isonia9ida, laBati6ele, lubre&ian'ii, betaparul, anti&olanul, nitro&urantoina, anticoncep'ionalele orale, penicilamina, penicilina @toate &ormeleA, &enilbuta9ona, &enitoina, suplimentele de potasiu, prednisonul, procainamida, sul&onamide sistemice, tetracicline, triamteren, trimethoben9amide# +*- NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L JV4 8n "alitatea mea de ;rod#"6tor al #nei emi2i#ni de teleDiBi#ne "e 2e di>#BeaB6 Bilni"1 lo"#ie2" 8n 5Ora=#l Stre2#l#i7 M6nFn" din "Fnd 8n "Fnd =i ;e >#961 a=a "6 a= Drea 26 =ti# da"6 ;entr# mine an#mite alimente 2#nt mai b#ne de"Ft altele ?ăspunsul este a&irmati6# )ndi&erent dacă este 6orba despre un mic de;un copios, sau un prân9 Nla la botul caluluiO, alege'i totdeauna carbohidra'ii complec=i <n locul proteinelor# Cu alte cu6inte, orienta'iE6ă spre paste &ăinoase, ore9 sau cereale =i renun'a'i la carne =i ouă# Carbohidra'ii complec=i contribuie la ridicarea ni6elului de serotonină din creierul dumnea6oastră, a;utânduE6ă să de6eni'i mai calm, mai pu'in stresat, <nsă nu mai pu'in 6ioi# De >oarte m#lte ori m6 "#;rinde o 2tare de de;rimare1 de=i 8n Dia$a mea n# eCi2t6 nimi" "are 26Emi "reeBe o a2emenea di2;oBi$ie S#nt #n b6rbat de do#6Be"i =i no#6 de ani1 "# o "62ni"ie >eri"it6 =i n# =ti# de "e m6 "#;rind a"ele de;re2ii Ar ;#tea eCi2ta #n motiD le9at de n#tri$ie4 Cu siguran'ă# Mai cu seamă dacă 6ă răs&ă'a'i cu multe dulciuriE 5>( Gahărul, &ie el din carbohidra'i ra&ina'i, alcool sau din indi&erent ce sursă, poate secătui organismul de 6itaminele B, <n special 6itamina B , caren'a căreia determină deprimare psihică# Aminoaci9i @6e9i sec'iunea ($E((A ca tirosina, tnpto&anul =i &enilalanina pot &i utili9a'i ca antidepresi6i# Consulta'iE6ă <nainte cu medicul dumnea6oastră, dar eu sugere9 administrarea unei combina'ii a acestor trei aminoaci9i de $>>E5>>> mg, seara la culcare, sau diminea'a, cu apă ori suc de &ructe, nu cu proteine# CA%)T*+,+ 0A)-%?EGECE 3?*F,?)+E 0) ME3)CAME"TE+E +.( -. :NCEPEM C! COFEINA "u mai eBistă nici un &el de dubii, co&eina este un drog puternic# Am spus corect dro9 Este &oarte posibil ca ce=tile de ca&ea =i paharele de cola băute 9ilnic să de6ină o obi=nuin'ă pentru dumnea6oastră# i G EE Co&eina este drogul cu cea mai puternică ac'iune psihoacti6ă din câte eBistă# Co&eina ac'ionea9ă <n mod direct asupra sistemului ner6os central, determinând aproape imediat o sen9a'ie de claritate <n gândire =i de <nlăturare a oboselii# 3e asemenea, stimulea9ă eliberarea cantită'ii de 9aharuri stocate <n &icat L ceea ce eBplică <n6iorarea produsă de ca&ea, cola =i ciocolată @cei trei mari NCO ai co&eineiA# Aceste a6anta;e <nsă sunt depă=ite cu mult de e&ectele negati6e pe care co&eina le produce: U Eliberarea 9ahărului depo9itat <n &icat induce un stres puternic asupra sistemului endocrin @<n cele din urmă poate sur6eni epui9area suprarenală =i hipoglicemie#A U Marii băutori de ca&ea su&eră adesea de ner6o9itate crescută# U <n urma ca&elelor ingerate 9ilnic, o cantitate mare de co&eină se acumulea9ă <n 'esuturile adipoase, eliminânduEse cu greutate#

U /emeile casnice care obi=nuiesc să bea ca&ea au raportat simptome speci&ice curelor de de9intoBicare atunci când au renun'at la ca&ea <n &a6oarea unei băuturi deco&eini9ate# 5>2 !arl Mindell U 3r# Kohn Minton, oncolog =i pro&esor de chirurgie la *hio -tate ,ni6ersity, a remarcat &aptul că ingerarea unor cantită'i eBcesi6e de metilBantine @substan'e chimice acti6e <n co&einăA poate determina a&ec'iuni benigne ale sânului =i probleme de prostată# U Co&eina poate secătui organismul de 6itaminele din compleBul B @<n special inositolA, de 6itamina C, 9inc, potasiu =i alte minerale# U Ca&eaua cau9ea9ă mărirea acidită'ii <n traiectul gastrointestinal =i poate pro6oca mâncărimi rectale# U Mul'i medici consideră ca&eaua ca &iind unul din &actorii generatori de hipertensiune arterială# U ?e6ista medicală britanică+ancet a raportat eBisten'a unei strânse legături <ntre consumul de ca&ea =i cancerul 6e9icii =i al căilor urinare in&erioare# U %ersoanele care beau 9ilnic cinci ce=ti de ca&ea pre9intă un risc de in&arct cu cinci9eci de procente mai mare decât cele ce nu obi=nuiesc să bea ca&ea# U T3e To#rnal o> t3e Ameri"an Medi"al A22o"iation relatea9ă despre o a&ec'iune numită ca&einism ale cărei simptome sunt: pierderea po&tei de mâncare, pierderi <n greutate, iritabilitate, insomnie, &risoane =i uneori temperatură scă9ută# U -Ea demonstrat că aceasta in&luen'ea9ă procesul de reproducere a A3"Eului# U /emeilor gra6ide li de recomandă să nu se apropie de co&einăR studii recente au demonstrat că do9a con'inută <n patru ce=ti de ca&ea băute 9ilnic cau9ea9ă mal&orma'ii la animalele de laborator# U 3o9e mari de co&eină administrate animalelor de laborator leEau cau9at acestora con6ulsii =i apoi moartea# U Co&eina poate mări <n mod periculos ritmul cardiac =i tensiunea arterială atunci când este <nso'ită de administrarea decongestionan'ilor sau a bronhodilatatorilor pulmonari, precum %ro6entil, Ventolin, BronMaid# Ca&eina are un ridicat poten'ial toBic @do9a letală estimată se situea9ă <n ;urul 6alorii de > gA# Cercetări recente au arătat că ;umătate de litru de ca&ea ingurgitată <n decurs de trei ore poate distruge cea mai mare parte din cantitatea de tiamină, a organismului# .iblia /itaminelor 5>! +.' IN<ERAŢI MAI M!LT/ COFEIN/ DECIT CREDEŢI Tabelul următor re&lectă cantitatea de co&eină @<n miligrameA con'inută <n di6erse băuturi =i medicamente: B.,T,?A CA"T)TATEA 3E C*/E)". C*"E 1)",T. J" -T)C+A -A, C,T)A 3E 7>> ml ColaECola###############################################################:8,( mg 3r# %epper###############################################################:>,! mg Mountain3e_########################################################$8,( mg 3iet 3r# %epper#######################################################$8,5 mg Tab##########################################################################8!,8 mg %epsiECola##############################################################87, mg ?#C Cola################################################################77,( mg 3iet ?#C#################################################################77,> mg 3ietE?ite#################################################################7 ,( mg Ca&ea###################################################################* CEA0C.

U )nstant###########################################################::,> mg U /iltru##############################################################C* mg U )n&u9ată########################################################## 8: mg %licule'e de ceai U "egru, &iert cinci minute###############################8:,> mg U "egru, &iert un minut####################################52,> mg Ceai 6ărsat U "egru, &iert cinci minute###############################8>,> mg U Verde, &iert cinci minute###############################7$,> mg Cacao###################################################################### 7,> mg ME3)CAME"T %E? TAB+ET. Anacin @disponibil =i &ără co&einăA#########################75,> mg Bio -lim T############################################################ 8>,> mg Ca&ergot################################################################ >>,> mg 3eBatrim @disponibil =i &ără co&einăA###################5>>,> mg Empirin###################################################################75,> mg Empra9il#################################################################7>,> mg EBcedrin##################################################################:$,> mg /lorinal################################################################# 7>,> mg 5 > !arl Mindell Midol######################################################################75,8 mg "o3o9################################################################## >>,> mg -oma Compound####################################################75,> mg Triminicin###############################################################7>,> mg VanXuish#################################################################77,> mg Vi6arin##################################################################5>>,> mg +.+ ALTERNATIVE ALE COFEINEI Ca&eaua deco&eini9ată nu este cea mai bună solu'ie pentru problema co&einei# Tricloretilena, prima substan'ă utili9ată pentru <ndepărtatea co&einei, determină inciden'a mare a cancerului <n testele e&ectuate pe animalele de laborator# /abrican'ii au renun'at la aceasta <n &a6oarea clorurii de metilen, care este mai sigură, <nsă introduce =i ea o legătură clorEcarbon <n organism, legătură caracteristică multor insecticide# Finsengul 6ă poate remonta per&ect "ici ceaiul obi=nuit nu este o alternati6ă acceptabilă deoarece con'ine aproape aceea=i cantitate de co&eină# 3ar ceaiurile din plante sunt deosebit de toni&iante =i eBistă o gamă largă din care pute'i alege# Finsengul, de asemenea, 6ă poate remonta per&ect, scutinduE6ă <nsă de e&ectele negati6e ale co&einei# Băuturile răcoritoare gen cola au de6enit la &el de răspândite ca =i ca&eaua printre cei care aprecia9ă NimpulsulO dat de co&eină# <ncerca'i să le <nlocui'i cu o limonada sau cu apă mineralăR nu 6e'i sim'i aceea=i remontare rapidă, <nsă <i 6e'i &ace ast&el trupului dumnea6oastră un mare ser6iciu# +.* CE EFECTE ARE ALCOOL!L AS!PRA OR<ANISM!L!I D!MNEAVOASTR/4 Alcoolul este drogul care cunoa=te cea mai largă utili9are <n societatea noastră =i, deoarece este atât de u=or de procurat, mul'i oameni nici nuE consideră drog# 3ar este un drog =i, &olosit <n mod necorespun9ător, poate cau9a mari pre;udicii organismului dumnea6oastră# U Alcoolul nu este un stimulent, ci un sedati6Edepresi6 al sistemului ner6os central# U Este responsabil de spargerea 6aselor de sânge#

.iblia /itaminelor 5 U "u 6ă <ncăl9e=te, ci mai degrabă 6ă &ace să 6ă sim'i'i mai rece din cau9ă că intensi&ică transpira'ia =i pierderea de căldură a organismului# U 3istruge celulele cerebrale pentru că determină reducerea cantită'ii de apă necesare din ele# U -ecătuie=te corpul de 6itaminele Bl, B5, B:, Bl5, C, D, acid &olie, 9inc, magne9iu =i potasiu# U %atru pahare pe 9i pot cau9a 6ătămarea organelor interne# U Alcoolul diminuea9ă capacitatea &icatului de a prelucra grăsimile# +.. CE ŞI CIND AN!ME BEŢI4 "u 6ă lăsa'i <n=ela'i de &aptul că di6ersele băuturi con'in cantită'i di&erite de alcool# Este ade6ărat că berea are numai patru grade de alcool, 6inul <n;ur de douăspre9ece =i _hisMyEul până la $> de gradeR dar o cutie de bere, un pahar de 6in sau o por'ie de _hisMy 6ă pot ame'i la &el de repede# Cu alte cu6inte, patru cutii cu bere 6ă aduc <ntrEo stare bahică tot atât de a6ansată ca =i patru <nghi'ituri de teXuilla# ,n Bloody Mary la micul de;un este mai dăunător decât un _hisMy sec la cină YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYI <n mod surprin9ător, ceea ce be'i poate &i uneori mai pu'in important decât momentul <n care be'i# 3r# Kohn 3# %almer, de la ,ni6ersity o& Massachusetts, a remarcat &aptul că durata de men'inere a alcoolului <n circula'ia sang6ină este di&erită <n cursul unei 9ile# 3eci, cu cât rămâne mai mult timp <n sângele dumnea6oastră, cu atât ac'ionea9ă mai <ndelung asupra celulelor cerebrale# <n răstimpul dintre ora două noaptea =i douăspre9ece, la amia9ă, organismul este cel mai 6ulnerabil, <n 6reme ce dupăEamia9a târ9iu =i seara sunt momente cu cel mai mic poten'ial negati6# ,n cocMtail ser6it la cină 6a &i eliminat din organism cu 5$m mai repede decât un Bloody Mary băut la micul de;un, iar ultimul pahar de la o petrecere sorbit după mie9ul nop'ii este metaboli9at mai lent decât cele care lEau precedat, determinând o concentra'ie mai mare de alcool <n sânge# +., VITAMINELE CARE POT RED!CE <!ST!L PENTR! ALCOOL " Chiar =i alcoolicii se pot lăsa de băutură 5 5 !arl Mindell .iblia /itaminelor Cercetările e&ectuate la ,ni6ersity o& TeBas au demonstrat că, dacă =oarecii alcoolici sunt hrăni'i după principii nutri'ioniste, administrânduEliEse o dietă bogată <n 6itamine, ei <=i pierd repede interesul pentru alcool# Acest lucru pare a &i 6alabil =i pentru oameni, &iindcă alcoolici <n6etera'i au reu=it să renun'e la băutură L =i chiar săE=i piardă interesul pentru ea L <n urma unui regim alimentar corect =i a suplimentelor nutriti6e administrate# Vitaminele A, 3, E, C, toate 6itaminele grupului B L mai cu seamă B 5, B:, Bl L calciul, magne9iului, colina, ino9itolul, nicotinamida =i o dietă &oarte bogată <n proteine pot o&eri cele mai bune re9ultate# 3r# C#+# "e_bold din "e_ QorM, care lucrea9ă cu alcoolicii, recomandă cinci capsule de glutamină @5>> mgA L nu acid glutamic L de trei ori pe 9i pentru a controla consumul de alcool =i consultarea unui bun medic nutri'ionist pentru stabilirea regimului 6itaminic optim @6e9i sec'iunea 5!7A# )n urma eBperimentelor e&ectuate de The VeteransS Administra'ion, sEa demonstrat că un supliment de tripto&an, <n concentra'ie superioară celei &olosite <ntrEo dietă obi=nuită, a;ută la normali9area somnului prin reducerea &ragmentării 6iselor nocturne# 3in cau9ă că serotonina L un tranchili9ant natural din creier L eBistă <n cantită'i reduse la alcoolici, tripto&anul @$>> mg

până la 7 g la culcareA poate scădea ne6oia de alcool prin ameliorarea anumitor simptome ale a&ec'iunilor cau9ate de acesta @"*T.: la data publicării acestei căr'i, tripto&anul nu era disponibil &ără prescrip'ie medicală <n -tatele ,nite =i CanadaA# +.) CITE CEVA DESPRE HAŞIŞ ŞI MARIT!ANA Mari;uana =i ha=i=ul pro6in din aceea=i plantă L cânepa indiană, sau "annabi2 2atiDa Mari;uana se eBtrage de &apt din &run9ele =i tulpina mărun'ite, iar ha=i=ul din ră=ina ră9uită de pe plantele <n &loare# Ambele pot &i deopotri6ă &umate sau mestecate# )n primul ca9, e&ectul durea9ă <ntre una =i trei ore, iar <n cel deEal doilea, patru până la 9ece ore, dar se &ace sim'it mai greu# -pre deosebire de alte droguri inter9ise de lege, ha=i=ul =i mari;uana au o proprietate neobi=nuită L aceea de Ntoleran'ă in6ersăO L care se traduce prin &aptul că dependen'ii au ne6oie de o cantitate mai mică de drog pentru aEi sim'i e&ectul decât cei care <l <ncearcă prima dată# %ractic, 5 7 aceste droguri ac'ionea9ă ca intoBican'i, relaBan'i, tranchili9an'i, stimulen'i ai apetitului =i halucinogeni slabi, de=i e&ectele di&eră <n &unc'ie de indi6id# /umatul unei singure 'igări poate cau9a ridicarea tensiunii arteriale, bătăi rapide ale inimii, scăderea temperaturii =i a ni6elului de 6itamina C din sânge# 3e asemenea, &umatul mari;uanei <n timpul gra6idită'ii determină greută'i mici ale &ătului la na=tere =i măre=te riscul de cancer la plămâni# ATE"1)E: )ngerarea unor cantită'i mari de "annabi2 poate produce psiho9e toBice# Alimente =i 2#;limente #tile de;enden$ilor Consuma'i cantită'i mai mari de citrice =i 6egetale cu &run9e de culoare 6erde @atât ha=i=ul cât =i mari;uana 6ă &urni9ea9ă carbohidra'i =i 9aharuri ra&inate <n do9e mai mari decât crede'i dumnea6oastră, deci, <n mod automat, scade ni6elul 6itaminelor B din corp#A Vitamina C @reglare temporalăA >>> mg diminea'a =i seara# Vitamina E, >>E8>> ,), de E7 ori pe 9i, pentru a 6ă prote;a plămânii# +.& COCAINA V/ COST/ MAI M!LT DECIT AŢI CREDE1 DIN MAI M!LTE P!NCTE DE VEDERE Cocaina este un 6asoconstrictor, un stimulant al sistemului ner6os central =i are capacitatea de a poten'a e&ectele stimulării ner6oase# Aplicată eBtern, blochea9ă impulsurile ner6oase, producând o stare de toropeală# )ndi&erent cât de mult plătesc, cocainomanii nu se aleg decât cu maBimum =ai9eci de procente de cocaină purăR restul este umplutură, utili9ată de tra&ican'i pentru a ob'ine un pro&it mai mare, sporind arti&icial cantitatea 6ândută# ,nele umpluturi sunt relati6 ino&ensi6e: lacto9ă, deBtro9ă, ino9itol @una din 6itaminele BA =i manitol# Alte umpluturi, ca de eBemplu amidonul din porumb, pudra de talc =i &ăina, pot &i periculoase &iindcă nu se solubili9ea9ă <n sânge =i riscă să &orme9e cheaguri <n organism# Ben9ococaina, substan'ă acti6ă din punct de 6edere &armacologic, poate cau9a &ormarea cheagurilor de sânge, determinând serioase complica'ii organice atunci când este utili9ată ca umplutură pentru cocaină# E&ectele de scurtă durată ale cocainei @aproBimati6 o ;umătate de 5 8 !arl Mindell orăA sunt: eu&orie, sen9a'ie de energie psihică =i <ncredere <n sine# 3ependen'a <nsă este &oarte puternică, cocainomanului &iinduEi necesare cantită'i din ce <n ce mai mari#

E&ectele negati6e ale cocainei sunt multe =i puternice: hemoragii na9ale, transpira'ii reci, pierderi ale po&tei de mâncare, uneori sen9a'ia de gândaci care umblă pe corp, con6ulsii, 6ărsături, =oc ana&ilactic =i moarte# ToBicitatea cocainei nu este u=or de apreciatR chiar do9e mici de drog, cu o umplutură nepotri6ită sau ingerate de persoane alergice la aceste substan'e, pot &i letale# Alimentele =i 2#;limentele #tile de;enden$ilor U Multi6itamine cu multiminerale &orte, diminea'a =i seara# U Multiminerale &orte diminea'a =i seara# U Vitamina C, >>> mg, 6itamina E, 5>> L 8>> ,), 6itamina B compleB, >> mg din toate, de E7 ori pe 9i# +.% CE V/ AT!T/ S/ REN!NŢAŢI LA COCAIN/ Tirosina, un aminoacid ce se găse=te de obicei <n carne =i <n grâu @6e9i sec'iunea 25A, poate atenua depresia, oboseala =i iritabilitatea care <ngreunea9ă atât de mult renun'area la cocaină# +a /air *aMs Cospital din -ummit, "e^ Kersey, cocainomanilor li se administrea9ă acest aminoacid, <n suc de portocale, timp de douăspre9ece 9ile# %e lângă tirosina, li se dau de asemenea 6itamine B @tiamină, nicotinamidă =i ribo&la6inăA, 6itamina C =i hidroBila9a corespun9ătoare care a;ută tirosina să ac'ione9e <n organism# ?e9ultatele ob'inute sunt cu ade6ărat remarcabile# +.- POT ALIMENTELE ŞI VITAMINELE FI O SOL!ŢIE ALTERNATIV/ PENTR! MEDICAMENTE4 Americanii consumă peste ($> tone de tranchili9ante, mai bine de 8>> tone barbiturice =i 5>>> tone de antibiotice <ntrEun an# *are toate aceste medicamente sunt absolut necesare4 %robabil că nu, dar atunci când plătesc pentru un consult medical, pacien'ii se a=teaptă de obicei să plece <narma'i cu o re'etă# -unt <nsă =i alte alternati6e pe care adep'ii medicinei naturiste =i nutri'ioni=tii le <ncearcă <nainte de a recurge la medicamente# .iblia /itaminelor 5 $ )no9itol =i acid pantotenic <n loc de somni&ere 3r# ?obert C# AtMins, autorul căr'ii ReDol#$ia re9im#l#i alimentar1 a recomandat pacien'ilor săi acid pantotenic =i aproBimati6 5>>> mg de inositol ca <nlocuitori de -econal, "embutal, Butisol =i alte barbiturice utili9ate pentru a induce somnul# A <nregistrat de asemenea succese &olosind 6itamina B $ pentru a controla ni6elul 9ahărului din sânge, =i 6itamina B 7 @acid oroticA pentru a scădea tensiunea arterială# 3eci, <nainte de a da pe gât următoarea pilulă, <ncerca'i să recurge'i la o alternati6ă naturală: inositol =i acid pantotenic <n loc de somni&ere# ME3)CAME"T,+ A+TE?"AT)VE "AT,?A+E Antiacide %apaya =i multien9ime digesti6e Antibiotice =i ,sturoi, 6itamina C =i @da, nu este o glumăHA antihistaminice supa de pasăre are uimitoare proprietă'i antibiotice =i antihistaminice# <mpotri6a in&ec'iilor de tot &elul sunt eBcelente: 6itamina A, acidul pantotenic, acidul &olie# Antidepresi6e Colină, calciu =i magne9iu, 6itaminele B , B: =i B 5, +Etripto&an =i +E&enilalanină# Antidiareice Morco6i, nicotinamidă =i lactobacillus acidophilus din iaurt pentru diareile cau9ate de antibiotice# Anti6omiti6e Vitaminele Bl =i B: pot atenua grea'a resim'ită diminea'a la sculare, sau cau9ată de mi=care# "icotinamidă =i

6itamina % pot a;uta <n tratamentul ame'elilor =i al stărilor de grea'ă cau9ate de a&ec'iunile urechii interne# 3econgesti6e Vitaminele A,C, %, usturoiul =i potasiul# 3iuretice +ucerna =i 6itamina B: ac'ionea9ă ca diuretice naturale# +aBati6e Vitaminele C, B , B5, B: =i B 5, potasiul, acido&ilus, lucerna, târâtele, apa# Tranchili9ante Colină, 6itaminele B+ B:, B 5, nicotinamidă, calciu, magne9iu, mangan, 9inc, acid pantotenic, ino9itol =i +E tripto&an# I 5 : !arl Mindell +,( MEDICAMENTE MARI DISTR!</TOARE DE S!BSTANŢE N!TRITIVE Mai mult decât oricând, americanii se <ndoapă cu medicamente# Cei mai mul'i dintre ei nuE=i dau seama că doctoriile L &ie ele prescrise de către medic sau disponibile &ără re'etă L nu o&eră nimic &ără a lua ce6a <n schimb, cel pu'in din punct de 6edere nutri'ional# <n marea ma;oritate a ca9urilor, medicamentele inhibă absorb'ia nutrien'ilor, sau a&ectea9ă capacitatea celulelor de aEi utili9a# -tudii recente au arătat ca ingredientele ce intră <n compo9i'ia medicamentelor utili9ate <n mod obi=nuit pentru răceli, alergii =i di6erse dureri determină scăderea ni6elului de 6itamina A din sânge# )ar dacă 'inem seama că 6itamina A prote;ea9ă =i <ntăre=te membranele =i mucoasele ce căptu=esc nasul, gâtul =i plămânii, atunci reali9ăm că un de&icit al acestei 6itamine creea9ă un mediu propice pentru de96oltarea bacteriilor, prelungind boala pe care medicamentul trebuia de &apt să o 6indece# Aspirina triplea9ă 6ite9a de eBcre'ie a 6itaminei C Aspirina, medicamentul miraculos la <ndemâna oricui, cel mai utili9at ingredient al analge9icelor =i remediilor <mpotri6a 6iro9elor =i sinu9itelor, este de &apt un ho' de 6itamină C# Chiar =i o cantitate mică de aspirină poate tripla 6ite9a de eBcre'ie a 6itaminei C din organism# 3e asemenea, riscă să determine apari'ia unei caren'e de acid &olie =i 6itamină B, ceea ce duce la anemie =i tulburări digesti6e# Corticosteroi9ii @corti9onul, prednisonulA, utili9a'i <n artrite, astm, a&ec'iuni dermatologice, tulburări o&talmologice =i sang6ine, duc la scăderea ni6elului de 9inc din organism# Con&orm unui studiu apărut <n %ostgraduate Medical Kournal, un mare număr de persoane ce iau barbiturice su&eră de hipocalcemie# +aBati6ele =i antiacidele a&ectea9ă metabolismul calciului =i &os&orului, iar orice laBati6 administrat <n eBces distruge cantită'i mari de potasiu, 6itamină A, E, 3 =i D# 3iureticele, prescrise <n mod obi=nuit pentru hipertensi6i, =i antibioticele scad de asemenea ni6elul de potasiu# )ată <n continuare o listă cu medicamente ce induc caren'e 6itaminice =i 6itaminele distruse# Citi'iEo cu aten'ie <nainte de a mai lua 6reun medicament# .iblia /itaminelor ME3)CAME"T,+ Alcool @inclusi6 siropurile de tuse, eBtractele =i re6ulsi6ele ce con'in alcoolA Clorură de amoniu @eBpectorante, siropuri de tuse, decongesti6e respiratoriiA Antiacide @Felusil, Colgast, Fastrobent, 3icarbocalm, "icolen etc#A Anticoagulante @Trombostop, Ceparină, +asonilA Antihistamice

@Clor&enoBamină, "il&an, ?omerganA Aspirina @nu uita'i că medicamentele analgetice =i cele utili9ate <n tratarea 6iro9elor con'in aspirinăA Barbituricele @/enobarbital, -econal, "embutal =i alteleA Co&eina @pre9entă <n toate medicamentele analge9ice =i energi9anteA Cloram&enicol Cholestyramine Cimetidine @TAFAMETA Clo&ibrat Colchicină 3ietilEstilbestrol diuretice @3iuril, /urosemid, ManitolA %luoruri Flutetimidă @Elrodorm, FlimidA &odometacin 5 ( V)TAM)"A 3)-T?,-. Vitaminele A, Bl, B5, B $,biotină,colină, nicotinamidă, acid &olie, magne9iu# Vitamina C Vitaminele A =i B compleB Vitaminele A =i D Vitamina C Vitaminele A, B compleB, C, calciu, potasiu# Vitaminele A, C, 3 =i acid &olie Vitamina B , ino9itol, biotină, potasiu, 9incR poate inhiba asimilarea calciului =i &ierului Vitamina D =i nicotinamidă Vitaminele A, 3, E, D =i potasiu Vitamina Bl Vitamina D Vitamina B 5, A =i potasiu Vitamina B: Vitaminele B compleB, potasiu, magne9iu =i 9inc# Vitamina C Acid &olie Vitaminele Bl =i C 5 2 )sonia9idă @Cidra9idă, )sonicidA Danamicină +aBati6e, lubre&ian'i @uleiuri minerale, ulei de castor, +aBatin, -intolaBA Meprednisone @BetaparA MetotraBat @Anti&olan, AmethopterinA "itro&urantoin @/uradantinA Anticoncep'ionale orale @Bre6icon, Eno6id, "orinyl, *6ralA %enicilamină %enicilină @sub toate &ormeleA /enilbuta9onă @Buta9olidinA /enitoină @3ilantinA %rednison %ropantelină @CorrigastA %yrimethamine -ul&onamide cu ac'iune sistemică @Biseptol, "eoBa9ol etc#A -ul&onamide =i steroi9i cu ac'iune locală @Es&ogel, /lumeta9onă etc#A Tetracicline Tutun Tri&luopera9in @Triphta9inA Triamterină

!arl Mindell Vitamina B: Vitaminele D =i B 5 Vitaminele A, 3, E, calciu =i &os&or Vitaminele B:, C, 9inc =i potasiu Acid &olie Acid &olie Acid &olie, 6itaminele C, B5, B:, B 5 =i E Vitamina B: Vitaminele B:, D =i nicotinamidă Acid &olie Acid &olie =i 6itamina 3 Vitaminele B:, 3, C, 9inc =i potasiu Vitamina D Acid &olie Acid &olie, 6itaminele D =i B5 Vitaminele D, Bl5, acid &olie Vitamina D, calciu, magne9iu =i &ier Vitaminele C, Bl, acid &olie =i calciu Vitamina B 5 Acid &olie +,' NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L JVI4 Ca>ea#a ;oate "rea nerDoBitate1 =ti# a"e2t l#"r#1 dar am 8n"e;#t 26 bea# 2ort#ri de"o>einiBate =i m6 2imt la >el de nerDo2 =i ten2ionat Oare "antitatea a"eea mi"6 de "o>ein6 r6ma26 26 >ie r62;#nB6toare4 Co&eina nu este singura substan'ă eBistentă <n ca&ea care poate a&ecta .iblia /itaminelor 5 ! comportamentul =i starea de spirit# ,n alt compus L de=i nu a &ost <ncă identi&icat, care se găse=te atât <n ca&eaua obi=nuită cât =i <n cea deco&eini9ată @dar nu =i <n ceaiA poate bloca acti6itatea normală a endor&inelorLsubstan'e ce ac'ionea9ă la ni6elul creierului ca analge9ici =i antidepresi6i# Pe eti"3eta an#mitor medi"amente 2e 2;e"i>i"6? 5n# "on2#ma$i b6#t#ri al"ooli"e 8n tim;#l admini2tr6rii a"e2t#i medi"ament7 Da"6 la alte medi"amente n# 2"rie nimi"1 8n2eamn6 "6 2e ;oate bea al"ool 8n tim;#l tratament#l#i4 "umai dacă sunte'i con6ins că ruleta rusească este ino&ensi6ă# Alcoolul poate determina reac'ii ad6erse <n combina'ie cu marea ma;oritate a medicamentelor# 3e &apt, orice tabletă sau capsulă disponibilă <n &orma cu reglare temporală poate de6eni periculoasă dacă este administrată <mpreună cu alcool# %elicula care acoperă medicamentul =i care trebuie să elibere9e substan'a acti6ă lent, <n timp @de obicei opt L douăspre9ece oreA, se di9ol6ă rapid <n alcool, de6ersând <n sânge o do9ă mare =i poten'ial periculoasă de medicament# -&atul meu este: <nsănăto=i'iE6ă <ntâi =i sărbători'i după aceea# CA%)T*+,+ 0A%TE-%?EGECE D)+*F?AME+E J" %+,- L ?EF)M,?) %E"T?, A +E %)E?3E +,+ DIETA DOCTOR!L!I ATKINS Acest regim nu 'ine seamă de con'inutul caloric, &ocali9ânduE=i aten'ia numai asupra consumului de carbohidra'i# 3ar, spre deosebire de alte regimuri de slăbire, dr# AtMins inter9ice carbohidra'ii cu totul @cel pu'in pentru o săptămânăAR ast&el, organismul <ncepe să elibere9e cetone @mici &ragmente de compu=i cu carbon, re9ultate ca produ=i secundari din arderea incompletă a grăsimilorA <n cantitate su&icientă pentru a asigura scăderea substan'ială <n greutate# Con&orm opiniei doctorului AtMins, datorită &aptului că principalul conbustibil pe care organismul <l arde 55> pentru aE=i &urni9a energia necesară sunt carbohidra'ii, <n lipsa completa a acestora, corpul 6a recurge la grăsimile stocate =i, pe măsură ce cetonele sunt eliminate, atât sen9a'ia de &oame cât =i Milogramele <n plus 6or dispărea# Argumentele L atât cele pro cât =i contra L sunt numeroase @<n special din cau9a &aptului că regimul <ncura;ea9ă consumul ridicat de grăsimi, <n ciuda riscului inerent pentru sănătateA, dar dacă a'i optat pentru această dietă, dr#

AtMins 6ă recomandă un supliment de 6itamine &orte# -ugestia mea este să urma'i programul %VM, pre9ent <n sec'iunea 7:, plus <ncă >>> mg 6itamina C cu bio&la6onoide, dacă a'i renun'at la toate citricele# 3e asemenea, lua'i cel pu'in $> mg 6itamina B compleB la mesele de diminea'ă =i seară, g potasiu, <mpăr'it <n trei do9e, administrate la cele trei mese principale, =i 8>> până la 2>> mcg acid &olie 9ilnic# +,* RE<IM!L STILLMAN ?egimul de scădere rapidă <n greutate al doctorului )r_in -tillman, numit adesea =i NCura de apăO, din cau9ă că recomandă consumarea a opt pahare cu apă pe 9i @pe lângă celelalte băuturiA, este de &apt o dietă ba9ată numai pe proteine, eliminând grăsimile =i carbohidra'ii# "u permite &ructe sau 6egetale, nici cereale =i produse lactate =i se spune că asigură arderea 9ilnică a 5($ calorii <n plus &a'ade dietele ce recomandă acela=i număr de calorii, dar care includ alte elemente, cum ar &i grăsimile =i carbohidra'ii# <n cursul acestui regim nu e ne6oie să calcula'i &iecare calorie mâncată, dar nici să 6ă <ndopa'i: pierderea medie <n greutate <nregistrată este de două până la =apte Milograme pe săptămână# 3ar chiar =i -tillman recunoa=te că <n timpul acestei diete este necesară o suplimentare 6itaminică, =i recomandă câte o tabletă de multi6itamine =i multiminerale 9ilnicR pentru persoanle de peste patru9eci de ani =i pentru cei care mănâncă &oarte pu'in se sugerea9ă administrarea unor multi6itamine cu minerale &orte# 3upă opinia mea, to'i cei care urmea9ă regimul doctorului -tillman trebuie să ia tablete cu 6itamine =i minerale chelati9ate, câte o tabletă de două ori pe 9i, <mpreună cu >>> mg 6itamina C compleB =i o tabletă de multiminerale chelati9ate# 3e asemenea, din cau9ă că apa <n cantitate mare tinde să elimine rapid 6itaminele B =i C din organism, este !arl Mindell .iblia /itaminelor 55 recomandabilă administrarea de B compleB, 8>> L 2>> mcg acid &olie =i g potasiu, <mpăr'it <n do9e luate la cele trei mese principale# +,. RE<IM!L SCARSDALE ?egimul se6er de paispre9ece 9ile, <n cursul cărora pute'i pierde până la 9ece Milograme, a &ost creat de dr# Cerman Tarno_er# Este <n principiu o 6ersiune a regimurilor sărace <n calorii, <n grăsimi, <n carbohidra'i =i bogate <n proteine# 3i&eren'a &a'ă de dietele -tillman =i AtMins constă <n aceea că dr# Tarno_er nu lasă loc pentru deci9ii personale <n regimul său# Cu alte cu6inte, mânca'i eBact ceea ce este pre6ă9ut <n meniu pentru &iecare 9i =i nu 6ă e permisă nici o modi&icare, cel pu'in <n primele două săptămâni# /aptul că autorul <=i asumă <ntreaga responsabilitate &a'ă de cel care urmea9ă acest regim L dacă respectă integral instruc'iunile L iEa creat regimului -carsdale o mare popularitate# +a &el ca <n toate curele de slăbire, reducerea bruscă a cantită'ii de alimente ingerate &ace necesară suplimentarea 6itaminică# 3acă urma'i dieta -carsdale, este recomandabil să lua'i %VM @6e9i sec'iunea 7:A, 6itamina E @&ormula uscatăA, >> L 8>> ,) 9ilnic, =i 6itamina B compleB# +,, S!PRAVE<HEREA CONTIN!/ A <RE!T/ŢII Este un regim pe termen lung, care pledea9ă <n &a6oarea a trei mese 9ilnic, cu por'ii măsurate de proteine, carbohidra'i =i grăsimi# 3e=i este o dietă bine echilibrată din punct de 6edere nutri'ional, ma;oritatea adep'ilor săi sus'in totu=i necesitatea suplimentării 6itaminice, care să asigure un ni6el energetic ridicat pe &ondul unui aport caloric scă9ut# * tabletă de multi6itamine, multiminerale chelati9ate =i $>>E >>> mg 6itamina C compleB, o dată sau de

două ori pe 9i sunt su&iciente# +,) RE<IM!L B/!TOR!L!I Este un alt regim ce recomandă meniuri sărace <n carbohidra'i, dar bogat <n grăsimi =i proteine, <nsă permite ca alcoolul să &acă parte integrantă din dietă# -e spune că ar &i ba9at pe regimul utili9at de /or'ele Aeriene Americane @de=i Air /orce neagă acest lucruA =i permite ingerarea a maBim :> g carbohidra'i 9ilnic# ?egimul este alcătuit <n mod special pentru persoanele sănătoase =i recomandă participan'ilor cel pu'in 7> g carbohidra'i pe 9i =i su&icientă 6itamina C# Cei ce urmea9ă această dietă 555 !arlMindell 6or lua un supliment de 6itamina C, %VM =i B compleB de trei ori pe 9i din cau9a alcoolului ingerat# +,& C!RA C! PROTEINE LICHIDE ŞI C!RA CAMBRID<E Ambele regimuri sunt periculoase, poten'ial letale# /ood And 3rug Adminstration a emis o nouă dispo9i'ie con&orm căreia toate suplimentele de proteine @lichide sau sub &ormă de pra&uriA utili9ate <n curele de slăbire trebuie să poarte următoarea inscrip'ie: NATE"1)E: ?egimurile pe ba9ă de proteine cu con'inut &oarte scă9ut de calorii @sub 2>> calorii pe 9iA pot cau9a <mbolnă6iri gra6e =i chiar moartea# A nu se utili9a <n curele de slăbire &ără supra6eghere medicală# /olosi'i cu precau'ie dacă urma'i un tratament medicamentos# "u se recomandă pentru nouEnăscu'i =i copii, &emei gra6ide sau mame care alăptea9ă#O ?egimul Cambridge recomandă trei mese lichide, a=aE9ise Nechilibrate nutri'ionalO, totali9ând 77> de calorii pe 9i L ceea ce poate &i socotit un regim de semiEinani'ie# 3r# -ami Cashim, un renumit eBpert <n tratamentul obe9ită'ii, sus'ine că Noricine urmea9ă un regim cu :>> calorii pe 9i sau sub această 6aloare, ar trebui să se a&le <n spitalO# 3ietele dure de &elul celor prescrise mai sus pot a6ea e&ecte de9astruoase asupra organismului L &unc'ionarea anormală a inimii =i caren'e ale mineralelor 6itale, datorate pierderii eBtrem de rapide <n greutate# "u pot recomanda nici un &el de suplimente 6itaminice deoarece cred, cu toată con6ingerea, că aceste regimuri nu trebuie urmate &ără o atentă supra6eghere medicală# +,% RE<IM!L 0ENEMACROBIOTIC Contrar credin'ei generale, nu are nici o legătură cu 9enEbudismul, dar a &ost creat de către un ;apone9 pe nume Feorge *sha_a# 3e=i are mul'i adep'i, este un regim periculos din punct de 6edere nutri'ional dacă e urmat cu stricte'e# 3ieta este structurată pe 9ece stadii =i laptele e cu desă6âr=ire inter9is# <ncepe'i prin a renun'a la desert =i continua'i până ce a;unge'i <n ultimul stadiu, <n care nu mai mânca'i nimic cu eBcep'ia cerealelor, pre&erabil ore9 brun# Ba9at pe principiul &ilo9o&ic oriental QinEQang, regimul restrânge cantită'ile de &luide ingerate L &apt riscant, cum riscantă este =i lipsa elementelor nutriti6e cau9ată de alimenta'ia .iblia /itaminelor 557 &ormată eBclusi6 din ore9 brun# Adep'ii acestei diete cred că dacă gândesc po9iti6, organismul lor poate produce 6itaminele, mineralele =i proteinele necesare, preschimbând chiar unele elemente <n altele# %entru e6entualitatea că gândurile dumnea6oastră nu sunt totdeauna po9iti6e, 6ă s&ătuiesc ca, dacă urma'i acest regim sau unul strict 6egetarian, să lua'i suplimente# * multi6itamină &orte cu minerale de două ori pe 9i, 6itamină B compleB =i acid &olie, <mpreună cu >> meg 6itamină B 5, de E7 ori pe 9i sunt recomandabile#

+,- DIETA PE BA0/ DE FR!CTO0/ Acest regim de paispre9ece 9ile este destinat persoanelor ce nu se pot lipsi de dulciuri# -ecretul este un supliment de &ructo9ă L o 9aharidă naturală care nu numai că 6ă satis&ace ne6oia de dulce =i 6ă men'ine la ni6el energetic ridicat, dar 6ă permite să pierde'i o ;umătate de Milogram pe 9i# %us la punct de către dr# K#T# Cooper, regimul este sărac <n calorii, dar prin ingerarea a 7:L 85 g &ructo9ă 9ilnic, este de presupus că nu 6e'i sim'i &oamea# -pre deosebire de alte 9aharuri, &ructo9ă nu necesită insulina pentru a pătrunde <n celulele organismuluiR ea este absorbită direct, e6itând reac'iile hipoglicemice @ni6el scă9ut al 9ahărului din sângeA produse de eBcesul de insulina, care determină sen9a'ia de &oame la cei care 'in regim de slăbire# /ructo9ă se ob'ine din 6egetale, de eBemplu porumb, =i este disponibilă sub &ormă de pudră, tablete aromati9ate a câte 5 g =i sirop# Alături de suplimente se recomandă 9ilnic 9ece pahare de apă# +ua'i o tabletă %VM =i !! mg potasiu elementar de trei ori pe 9i @câte o tabletă la &iecare masăA# +)( RE<IM!L PE BA0/ DE VAREC1 LECITIN/1 OŢET ŞI VITAMINA B) Acest regim e&icient a &ost, pentru o perioadă de mai bine de 9ece ani =i mai este <ncă, &oarte popular# Componentele de ba9ă ale curei se %ot ob'ine cu o singură tabletă ce con'ine 6arec, lecitină, o'et de mere =i 6itamina B:# +a &el ca <n orice regim de slăbire, impune ingerarea a cât mai pu'ine 558 !arl Mindell .iblia /itaminelor 55$ calorii, =i <n acest ca9 se recomandă câte o tabletă de multi6itamine =i multiminerale la micul de;un =i la cină, alături de un B compleB =i >>> mg 6itamină C @cu reglare temporalăA de două ori pe 9i# +)' RECOMAND/RILE MINDELL PENTR! C!RA DE SL/BIRE U <nainte de a <ncepe orice regim de slăbire, s&âtui'iE6ă mai <ntâi cu medicul dumnea6oastrăR dacă a6e'i impresia că acesta nu 6ă <n'elege, consulta'i un specialist dietetician# U 3acă urma'i un regim ba9at pe un aport scă9ut de carbohidra'i sau pe eliminarea totală a acestora, &eri'iE6ă de bomboanele =i gumele de mestecat cu <ndulcitori sintetici, a=aE9ise N&ără 9ahărO sau NdieteticeO, care con'in sorbitoli, manitoli ori heBitoli# Ace=ti ingredien'i sunt metaboli9a'i <n organism ca =i carbohidra'ii, dar "# DiteB6 m#lt mai mi"6R U 3acă urma'i o dietă care permite alcoolul, un pahar de 6in <naintea mesei stimulea9ă sucurile gastrice =i a;ută la digestie# U 3acă be'i 6in, nu uita'i că 6inul alb sec are mai pu'ine calorii decât cel ro=u# U 3acă obi=nui'i să mânca'i &loricele de porumb <n chip de gustare cu con'inut caloric redus, trebuie să 'ine'i seama de &aptul că cele preparate <n aparatele obi=nuite au de două ori mai multe calorii decât cele pregătite cu a;utorul microundelor, =i de două ori =i ;umătate mai multe decât &loricelele pră;ite normal# U 3acă o re'etă 6ă recomandă o cea=că de smântână &ermentată, <nlocui'iEo cu iaurt @cu con'inut redus de grăsimiA =i 6e'i consuma ast&el cu peste 7>> de calorii mai pu'in# U ?e'ine'i &aptul că răspunsul natural al organismului la reducerea cantită'ii de alimente este să ardă mai ;#$ine calorii, =i acesta e moti6ul pentru care, pe termen lung, regimurile de slăbire &ără eBerci'ii &i9ice nu dau re9ultate# /eri'iE6ă să 6ă <ncrede'i <n a&irma'ii de genul: U deserturile cu gelatină nu <ngra=ă,

U grape&ruitul determină pierderi de greutate, U &ructele nu au calorii, U alimentele bogate <n proteine nu con'in calorii, U $>> g de carne <ngra=ă mai pu'in decât un carto&, U pâinea pră;ită are mult mai pu'ine calorii decât cea nepră;ită# U )ndi&erent ce mânca'i, sta'i ;os =i mânca'i <ncet, &ără grabă @cheltui'i mai multe calorii stând <n picioare decât =e9ând, dar sunte'i tentat să mânca'i mai multA# 3e asemenea, nu citi'i =i nu urmări'i programul la tele6i9or <n timp ce mânca'i# U <n ceea ce pri6e=te 6egetalele, alege'i &asolea <n locul ma9ării @con'ine 8> de calorii mai pu'inA, spanacul <n locul amestecului de legume @Neconomisi'iO ast&el 7$ de caloriiA =i piureul de carto&i <n locul celor pră;i'i @piureul con'ine cu 7! calorii mai pu'inA# U 3acă 6ă supra6eghea'i cantitatea de carbohidra'i ingerată, nu subestima'i ceapa: o cea=că de ceapă &iartă con'ine 2 g carbohidra'i# U 3acă socoti'i &icare calorie, 'ine'i seama că o lingură de lecitină con'ine $> calorii, iar o capsulă aproBimati6 2# U <ncerca'i să posti'i o 9i pe săptămână, să 6ă limita'i doar la a bea apă @6echii greci a=a procedauA# /olosi'i apa de la robinet, cea <mbuteliată @nu de la ghea'ăA, sau ceaiul de plante cu lămâie# "imic altce6a# Acest regim ar trebui să 6ă =i <n6iore9e# 0T)?) 3E ,+T)M. *?. 3E-%?E ?EF)M,?)+E 3E -+.B)?E: 3r# ^illiam /ry, pro&esor emerit la -tan&ord ,ni6ersity Medical -chool, sus'ine că râsul din toată inima a;ută la men'inerea siluetei# 3upă opinia acestui medic, râsul este o &ormă de NKogging internO, echi6alent cu trei minute de eBerci'ii de gimnastică aerobică @dublea9ă ritmul cardiac pentru treiEcinci minute, măre=te consumul de oBigen, ac'ionea9ă dia&ragma =i musculatura abdominalăA# Când râsul se opre=te, ritmul cardiac scade sub normal, creând o sen9a'ie de relaBare ce poate dura mai bine de ;umătate de oră# Aceste constatări o&eră o nouă perspecti6ă asupra 9icalei Nsă &aci ha9 de neca9O# +)+ RE<IM!L VITAMINIC MINDELL PENTR! A SL/BI ŞI A V/ MENŢINE 0tiu că mama 6Ea spusEo de multe ori =i este cât se poate de ade6ărat: micul de;un e cea mai importantă masă a 9ileiR inter6ine după cel mai lung răstimp <n care nEa'i mâncat nimic, iar dintrEun prân9 copios sau o cină luată târ9iu, bene&iciile nutri'ionale sunt mult mai mici# 3acă urma'i 55: !arl Mindell un regim de slăbire, este &oarte important să 6ă asigura'i ni6elul energetic optim chiar de la <nceputul 9ilei# M)C,+ 3EK," U ,n pahar de lapte degresat sau cu con'inut scă9ut de grăsimi, ori un pahar de suc de &ructe# U * pudră proteinică aromati9ată, cu 6aloare calorică scă9ută, ce con'ine dro;die de bere, lecitină =i &ructo9ă# U %atru cuburi de ghea'ă# Amesteca'i totul <n miBer timp de un minut# Con'inut caloric: aproBimati6 $># Această combina'ie poate &i păstrată la rece =i &olosită ca desert, sau ca o gustare <ntre mese, dacă numărul de calorii consumate 6Eo permite# %rân9ul este o masă problematică# ?estaurantele tip &astE&ood sunt &oarte con6enabile, <nsă nimic nu este mai de9astruos pentru reu=ita unui regim de slăbire decât Ncâ'i6a carto&i paiO# 3acă 6re'i cu ade6ărat să slăbi'i, citi'i =i

respecta'i recomandările următoare: %?P"G,+ U * por'ie mică @ >> L $> gA de pe=te proaspăt sau conser6at, carne de pui @&ără pieleA, sau de curcan, o salată de crudită'i @dreasă cu lămâie sau o'etA =i un &ruct# -A,: U 3ouă ouă preparate, pregătite &ără ulei, sau brân9ă de 6aci ori telemea @nu mai mult de trei s&erturi de cea=căA, crudită'i, o &elie de pâine integrală, cu un strat sub'ire de margarina =i un &ruct ca desert @asocia'ia Cardiologilor Americii recomandă doar trei ouă pe săptămână, dar unii medici permit mai multeR cere'i s&atul doctorului dumnea6oastră#A -A,: U ,n sand6i= cu carne de curcan slabă @l**g carne, o linguri'ă de maione9ă, două &elii de pâine integrală, salată, &elii sub'iri de ro=ieA, un morco6 mic, o ;umătate de cea=că de suc de mere ne<ndulcit, amestecat cu ;umătate cea=că iaurt degresat# -A,: U * pi99a dietetică @$> g brân9ă cu con'inut redus de grăsimi, tăiată .iblia /itaminelor 55( &elii, o ;umătate de chi&lă integrală, &elii sub'iri de ro=ie, o linguri'ă ulei de măslineA, un s&ert de pepene galben sau 6erde, rece# Varia'i meniurile de la o 9i la alta# Cina este de obicei piatra de <ncercare <ntrEun regim de slăbire, dar situa'ia se poate schimba# C)"A U Cinci seri pe săptămână mânca'i pe=te @calcan, păstră6, somn etcA, sau carne de pasăre &iartă, &riptă sau pră;ită @<ndepărta'i pielea <nainte de a mânca, dar găti'i pasărea cu piele cu totAR două seri pe săptămână pute'i mânca orice &el de carne @&iartă, &riptă sau pră;ităAR legume &ierte ori coapteR o salată mare @cu nu mai mult de o linguri'ă de ulei <n sosAR un carto& mic &iert sau copt, o dată sau de două ori pe săptămânăR un &ruct ca desert# B.,T,?) %entru a <nregistra re9ultate bune @=i a 6ă men'ine sănătateaA, &eri'iE6ă de alcoolR recurge'i mai degrabă la apa minerală cu suc de lămâie# "u uita'i să be'i cel pu'in =ase pahare de 5$> g cu apă 9ilnic# Ceaiurile de plante, calde sau reci, sunt de pre&erat băuturilor răcoritoare ce con'in co&eină @6e9i sec'iunea 58 A# -,%+)ME"TE +ua'i suplimente =ase 9ile pe săptămână =i &ace'i pau9ă <n cea deEa =apteaR ast&el nu trebuie să 6ă &ace'i gri;i pentru acumularea de 6itamine liposolubile <n organism# U Multi6itamine cu minerale chelati9ate @reglare temporalăA L cel pu'in $> mg Bl, B5 =i B: per tabletăA L luate diminea'a =i seara# U Vitamina C @reglare temporalăA, >>> mg, din &ructe de măce=, cu bio&la6onoide, două tablete diminea'a =i seara# U * tabletă de multiminerale chelati9ate cu minimum $>> mg calciu 0i 5$> mg magne9iu @trebuie să con'ină =i mangan, 9inc, &ier, seleniu, crom, cupru, iod =i potasiuA, diminea'a =i seara# U Vitamina E @&ormula uscatăA, $>> ,) 3Eal&aEtoco&erol cu seleniu, crom, 6itamina C =i săruri ale acidului ascorbic, diminea'a =i seara# U A?" >> mg L A3" l**mg, trei tablete 9ilnic: -*3, 5$ mcg 9ilnic, ambele câte =ase 9ile pe săptămână#

U +ecitină, 5>> mg @=ase capsuleA 9ilnic# 3acă &olosi'i lecitină <n 3L 552 !arl Mindell .iblia /itaminelor ++băutura de la micul de;un, suplimentul nu mai este necesar# U Vitamina Bl$, $> mg diminea'a# +)* S!PLIMENTE PENTR! A MINCA MAI M!LT ŞI A V/ :N<RAŞ/ MAI P!ŢIN Aminoaci9ii arginină =i ornitină @6e9i sec'iunea 2>A ac'ionea9ă asupra glandei pituitare stimulând secre'ia de hormoni de cre=tere care au capacitatea de a <ntineri metabolismul# <n 6reme ce al'i hormoni <ncura;ea9ă stocarea grăsimilor <n corp, ace=tia mobili9ea9ă lipidele, con&erinduE6ă un aspect mai suplu =i un ni6el energetic ridicat# Metabolismul dumnea6oastră 6ă poate <ntineri <n timpul somnului Metabolismul se re6igorea9ă cel mai bine <n timpul somnului, deoarece atunci sunt secreta'i hormonii de cre=tere# -uplimentele sunt disponibile sub &ormă de tablete sau pra&uri =i au e&icien'ă mărită când sunt luate pe stomacul gol, cu apă sau suc @nu cu proteineA# %entru a slăbi, lua'i două grame de aminoaci9i chiar <nainte de culcare# ATE"1)E: Arginină nu se administrea9ă copiilor <n cre=tere, schi9o&renicilor =i persoanelor cu in&ec'ii herpetice# 3o9ele ce depă=esc 5>g pot &i periculoase# +). NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L ŞAPTESPRE0ECE4 Şti# "6 n#mai #n ;ro"ent de +(E*( la 2#t6 din total#l "aloriilor Bilni"e treb#ie 26 ;roDin6 din 9r62imi1 dar e# n# m6 ;ri"e; 26 a;re"ieB a"e2t ;ro"entaL Cite2" eti"3etele1 dar tot n# re#=e2" 26 m6 l6m#re2" ECi2t6 "#mDa o modalitate #=oar6 de a determina n#m6r#l de "alorii in9erate4 -e pare că o re6istă numită AlternatiDe2 tocmai a descoperit una# 1ine'i minte totdeauna că un gram de lipide echi6alea9ă cu nouă caloriiE3e aceea, pentru a men'ine consumul de grăsimi sub 7>m 9ilnic, 6eri&ica'i etichetele produselor alimentare asiguranduE6ă că pentru &iecare >> calorii primi'i maBimum trei grame de grăsime# Ce e2te ;#n"t#l de 2a$ietate =i "e le96t#r6 are "# slăbitul4 Teoria punctului de sa'ietate este una dintre cele mai răspândite = acceptate idei cu pri6ire la câ=tigul =i pierderea <n greutate# -e su'ine că obe9itatea este cau9ată de punctul de sa'ietate din hipotalamus @parte componentă a creieruluiA, numit uneori NappestatO, care controlea9ă po&ta de mâncare# "u mai este ne6oie să adăugăm că NappestatEulO &iecăruia se a&lă pe o altă po9i'ie# Eliberat <n con&ormitate cu con'inutul lipidic al unei celule =i cu ni6elul sang6in al insulinei, glicerolul in&ormea9ă creierul cu pri6ire la starea re9er6elor de grăsimi din organism =i, <n &unc'ie de aceasta, stabile=te punctul de sa'ietate# 3in păcate <nsă, anumite in&luen'e eBterioare, ca aroma =i gustul unui aliment plăcut, pot acti6a appestatEul# Totu=i, dumnea6oastră 6ă pute'i aduce punctul de sa'ietate la parametri normali prin eBerci'ii regulate# Cu alte cu6inte, 6ă pute'i atenua po&ta de mâncare prin coborârea progresi6ă a punctului <n care 6ă sim'i'i sătul# %entru aE cobor< =i a slăbi, este necesară o ;umătate de oră de eBerci'ii aerobice, de trei ori pe săptămână# * modalitate simplă =i e&icientă de a le reali9a e parcurgerea a trei Milometri <ntrEo ;umătate de oră, de trei ori pe săptămână @sau# un Milometru =i ;umătate <n cincispre9ece

minute, de =ase ori pe săptămânăA# E2te adeD6rat "6 9ra;e>r#itE#l aL#t6 la 2l6bire4 "umai dacă <l mânca'i <n loc de ciocolată# Frape&ruitEul, care a &ost socotit un aliment miraculos, este doar o bogată sursă de 6itamina C =i alte elemente nutriti6e <n cantită'i mai mici# 3e=i este disponibil =i sub &ormă de pilule, rămâne totu=i un &ruct =i atâta tot# A6anta;ul său <nsă e &aptul că are numai $2 de calorii# Care e2te ;6rerea d#mneaDoa2tr6 de2;re re9im#l de 2l6bire N#triZSM2tem4 Teoretic, este un regim bun, &iind ba9at pe alimente cu con'inut scă9ut de grăsimi, sodiu =i calorii, cu un ridicat ni6el nutri'ional =i o largă 6arietate de gusturi =i produse# Adep'ii regimului "utril-ystem cred că obe9ii po&tesc la o supraEabunden'ă de gusturi, mirosuri =i sen9a'ii gustati6e @deci au un punct de sa'ietate eBtrem de ridicat# Ast&el, &aptul că alimentele ingerate, chiar sărace <n calorii &iind, o&eră o gamă largă de arome =i gusturi, 6a permite acestor oameni să piardă <n greutate# %e mine <nsă mă <ngri;orea9ă acele persoane ce recurg doar la alimente preambalate "utril-ystem, &ără aE=i schimba proastele obiceiuri gastronomice# "ici chiar cu cele mai bune regimuri nu se ob'in re9ultate 57> !arl Mindell .iblia /itaminelor 57 Nla minutO# Am a#Bit "6 ;e Dreme "6ld#roa26 2e 2l6be=te mai #=or E2te adeD6rat4 3acă ar &i complet ade6ărat, to'i cei care doresc să slăbească sEar muta <n /lorida sau <n sudul Cali&orniei# Ceea ce au 6rut să spună -usan %erry =i Kim 3a_son <n Se"retele "ea2#l#i biolo9i" al or9ani2m#l#i este &aptul că noi a6em o predispo9i'ie genetică la &ormarea unor stocuri suplimentare de grăsimi pentru anotimpurile reci: toamna =i iarna# 3e aceea se spune că primă6ara, când 9iua <ncepe să crească, este mai u=or de slăbit# <ntrebarea e: mai u=or &a'ă de ce4 Care 2#nt ri2"#rile reale ale re9im#rilor li"3ide1 ;e lFn96 ;eri"ol#l de a ;#ne [ilo9ramele la lo"4 ?iscurile sunt eBtreme# Multe persoane care urmea9ă diete cu con'inut &oarte redus de calorii o &ac &ără nici un &el de supra6eghere medicală, ne=tiind că ast&el de regimuri sunt destinate celor care au cu mai mult de 7> de procente peste greutatea ideală @stabilită de către un medic =i nu de un manechin la modăA# *dată ce <ncepe un regim cu con'inut &oarte scă9ut de calorii, persoana respecti6ă trebuie permanent monitori9ată @adică i se e&ectuea9ă regulat anali9e ale sângelui, electrocardiograme =i i se măsoară tensiunea arterialăA# 3acă a6e'i mai pu'in de 7>m peste greutatea ideală =i a'i trecut la un regim de produse lichide gata preparate, renun'ând la alte mese din cursul unei 9ile @<n loc de una sau două pentru o perioadă scurtă, a=a cum se recomandăA risca'i să pierde'i o cantitate prea mare de masă musculară =i osoasă odată cu grăsimea L ceea ce 6ă poate cau9a aritmii cardiace, metabolism permanent <ncetinit, oboseală =i, <n ca9uri eBtreme, chiar moartea# CA%)T*+,+ *%T-%?EGECE 3EC), ", C?E3E1) A C*"-,MA %?EA M,+T GAC.? 0) -A?E4 +), TIP!RI DE 0AHAR!RI

EBistă peste o sută de substan'e cu gust dulce care pot &i numite 9aharuri# Cele cu care 6enim <n contact mai des sunt: >r#"toBa L ] 9aharidă naturală ce se găse=te <n &ructe =i mierea de albine, 9l#"oBa L 9ahărul din sânge =i cea mai simplă &ormă sub care sunt asimila'i carbohidra'ii, deCtroBa L pro6enită din amidonul de porumb, identică din punct de 6edere chimic cu gluco9a, la"toBa L 9aharidă din lapte, maltoBa L 9aharidă &ormată prin ac'iunea dro;diilor asupra amidonului, Ba3aroBa L ob'inută din s&ecla sau trestia de 9ahăr, ra&inată =i pre9entată sub &orma bineEcunoscutelor cristale# Gahărul brun nu este decât 9ahărul obi=nuit sub &ormă de cristale acoperite cu sirop de melasă Gahărul brun, pe care multă lume <l crede mai sănătos decât cel alb, nu este decât acela=i produs sub &ormă de cristale acoperite cu sirop de melasă @<n -tatele ,nite cea mai mare parte a 9ahărului brun se ob'ine prin simpla stropire a cristalelor de 9ahăr alb ra&inat cu sirop de melasă#A Gahărul nera&inat este inter9is <n -tatele ,nite, deoarece con'ine contaminan'i# Gahărul par'ial ra&inat =i cură'at poate &i comerciali9at drept 9ahăr candel# Mierea este un amestec de &ructo9a =i gluco9a# +)) ALŢI :ND!LCITORI -orbitolul, manitolul =i Bilitolul sunt alcooli naturali deri6a'i din 9aharide, absorbi'i <n sânge mai <ncet decât gluco9a sau 9aharo9a# ,na din cele mai răspândite concep'ii gre=ite cu pri6ire la ace=ti <ndulcitori este aceea că ei nu con'in calorii# <n realitate au acela=i con'inut caloric ca =i 9ahărul, iar, <n unele ca9uri, produsele <n componen'a cărora intră au chiar mai multe calorii decât dacă ar &i &ost preparate cu 9ahăr# Cu alte cu6inte, nu sunt <nlocuitori cu 6aloare calorică redusă, de=i produsele ob'inute sunt 6ândute uneori drept alimente dietetice# "u uita'i să 6eri&ica'i de &iecare dată pe etichetăR <n mod normal, trebuie speci&icat că produsul nu are con'inut caloric redus =i că nu este recomandabil <n regimurile de slăbire# /aptul că pe etichetă scrie N&ără 9ahărO nu <nseamnă că produsul este sărac <n calorii A2;artam#l @EXual, "utras_eetA este o combina'ie a &enilalaninei 0i acidului aspartic @6e9i sec'iunea (( =i 25A care nu are calorii# A"e2#l>am K @-unette, -_etoneA seamănă cu 9ahărul, dar este deri6at din acidul 575 !arl Mindell acetilEacetic =i nu are calorii# 0a3arina @-_eetSn +o_ -_eet >A este un deri6at petroli&er &ără calorii, a cărui putere de <ndulcire e de 7>> până la $>> de ori mai mare decât cea a 9ahăruluiR din punct de 6edere chimic similară cu acesul&am D, este absorbită &ără modi&icări <n organism, &iind eliminată prin urină ca atare# ATE"1)E: 3acă su&eri'i de diabet sau hipoglicemie, 6eri&ica'i cu medicul dumnea6oastră sau cu un nutri'ionist <nainte de a utili9a orice produs cu <ndulcitori sintetici# +)& RISC!RILE CONS!M!L!I MARE DE 0AH/R DetchupEul con'ine cu 2m mai mult 9ahăr decât <nghe'ata Gahărul este dăunător deoarece, <n general, consumăm cantită'i prea mari @peste (> de Milograme pe anA =i adesea nici nu ne dăm seama# To'i <ndulcitorii pe ba9ă de carbohidra'i intră <n categoria 9aharurilor, de=i uneori sunt denumi'i alt&elR iar când pe eticheta unui produs con'inând &ulgi de cereale 9aharo9a apare la numărul trei pe lista ingredien'ilor, siropul de porumb la numărul cinci =i mierea la =apte, &ără să 6ă da'i seama mânca'i un produs care con'ine $>m 9ahărH

Consumatorul din 9iua de a9i este dependent de 9ahăr <ncă de la bun <nceputR laptele pra& =i alimentele pentru copii sunt de multe ori <ndulcite cu 9ahăr @6eri&ica'i pe etichetăA# 3e=i 9ahărul ac'ionea9ă asemeni unui conser6ant, absorbind =i re'inând ume9eala, el este adesea utili9at <n produse unde nici măcar nu neEam gândit săE căutăm L ca de eBemplu <n sare, unt de arahide, canser6e de legume, cuburi de supă =i altele# 3e=i este greu de cre9ut, MetchupEul cu care 6ă garnisi'i hamburgerEul sau pi99a con'ine cu opt procente mai mult 9ahăr decât <nghe'ata, iar <nlocuitorii de &ri=ca pentru ca&ea au :$m 9ahăr comparati6 cu cele $ de procente ale unui baton de ciocolată# Ade6ărul este că mâncăm prea mult 9ahăr pentru a mai &i sănăto=i# "u <ncape discu'ie că 9ahărul este principalul &actor răspun9ător de producerea cariilor dentare# 3e asemenea, o treime din <ntreaga popula'ie e supraponderală, iar obe9itatea măre=te riscul de a&ec'iuni cardiace, diabet, hipertensiune, calculi biliari, artritre# Cau9a nu este 9ahărul <n sine, ci &aptul că pre9en'a lui <n alimente 6ă .iblia /itaminelor 577 determină să mânca'i prea mult =i ,dacă reduce'i numărul caloriilor ingerate &ără a scădea =i cantitatea de 9ahăr, risca'i să pierde'i elementele nutriti6e mai repede decât Milogramele# Gahărul este, de asemenea, dăunător =i când e 6orba de hipoglicemie, =i L <n ciuda argumentelor pro =i contra care se 6ehiculea9ă L direct sau indirect, este implicat <n declan=area diabetului =i a bolilor de inimă# +)% CIT DE D!LCI -,"T4 Gaharurile ascunse sunt acolo unde 6ă a=tepta'i mai pu'in# Vă pute'i imagina că unele sorturi de apă tonică au un con'inut de aproBimati6 optspre9ece linguri'e de 9ahăr la mai pu'in de ;umătate de litru4 3acă 6re'i să &ace'i pe detecti6ul căutând unde se ascunde 9ahărul, s&atul meu este să citi'i etichetele cu aten'ie: căuta'i substituen'ii de 9aharo9a ca siropul de porumb =i &eri'iE6ă de termenii ce se s&âr=esc <n No9ăO# Ace=tia indică pre9en'a 9ahărului =i, indi&erent de numele ce i se dă, 9ahărul este tot 9ahăr# Aminti'iE6ă că nici măcar medicamentele nu sunt scutite de <ndulcitorii sinteticiH ME3)CAME"T,+ GAC.? %E? +)"F,?. Alternagel lichid####################################################5>>> mg Basal;el EBtra -trenght lichid##################################7($ mg Fa6iscon lichid###################################################### $>> mg Fa6iscon 5 tablete#################################################58>> mg MaaloB %lus tablete#################################################$($ mg Mylanta lichid#######################################################5>>> mg ?iopan %lus tablete##################################################: > mg Când a6e'i dubii cu pri6ire la con'inutul de 9ahăr sau 9aharina, cere'iEi lămuriri &armacistului# +)- RISC!RILE CONS!M!L!I MARE DE SARE Că pre&era'i costumele sare şi piper poate &i bine =i &rumos, dar să consuma'i sare =i piper e cu totul altă po6este# 3o9a 9ilnică normală de clorură de sodiu @sare de bucătărieA este de =ase până la optspre9ece grame, iar Asocia'ia Cardiologilor Americani recomandă cantită'i de maBimum trei grame 9ilnic# * do9ă de peste paispre9ece grame este considerată eIcesi6ă =i, din păcate, mul'i dintre noi &acem eBcese de asemenea naturăR 578 !arl Mindell .iblia /itaminelor americanul obi=nuit consumă <n ;ur de =apte Milograme @cât o bilă de bo_lingA de sare pe anH Cantită'i prea mari de sare pot cau9a hipertensiune arterială, deci risc crescut

de a&ec'iuni cardiaceR de asemenea, sEa do6edit că sarea este unul din &actorii cau9atori de migrene# 3etermină reten'ia anormală a &luidelor <n 'esuturi, &apt care poate pro6oca ame'eli =i um&larea picioarelor# <n plus, permite pierderea potasiului prin urină =i a&ectea9ă corecta utili9are a proteinelor alimentare# -tudii recente au a6ansat ideea unei legături <ntre eBcesul de sodiu din alimenta'ie @deci ni6elul scă9ut de potasiuA =i riscul de cancer colorectal, <n mod special la bărba'i# +&( CAPCANELE ALIMENTELOR BO<ATE :N SARE /aptul că 6ă &eri'i de săratele =i nu răsturna'i <n &ar&urie borcanul cu sare nu <nseamnă <n mod automat că nu ingera'i mai multă sare decât ar &i necesar# Capcanele sărate sunt la &el de bine ascunse ca =i cele dulci# 3acă dori'i să men'ine'i la un ni6el scă9ut cantitatea de sare consumată, atunci respecta'i instruc'iunile următoare: U ?enun'a'i la bere @&iecare 7>> ml con'in 5$ mg de sodiuA# U E6ita'i utili9area bicarbonatului de sodiu, a glutamatului monosodic la prepararea alimentelor# U %e cât posibil, nu &olosi'i laBati6e deoarece ma;oritatea con'in sodiu# U "u be'i =i nu găti'i cu apă tratată cu deduri9ante &iindcă introduc sodiul <n apă# U Când citi'i etichetele produselor alimentare, căuta'i termenii: -A?E, -*3), sau simbolul chimic "a# U /eri'iE6ă de sucul de ro=iiR are 6aloarea calorică scă9ută, dar este bogat <n sodiu# U "u mânca'i preparate din carne conser6ate cu a;utorul sării @=uncă, slăninăA, cârna'i, crustacee =i nici un &el de conser6e de carne sau pe=te la care sEa adăugat sodiu# U E6ita'i băuturile răcoritoare dieteticeR con'inutul caloric poate &i el scă9ut, dar cel de sodiu este de multe ori ridicat# U 1ine'i seama că două &elii de pâine @&ie ea =i integralăA con'in aproBimati6 57> mg de sare# 57$ +&' CIT DE S/RATE S!NT4 C*"1)",T,+ A%?*I)MAT)V 3E -*3), A+ ,"*? A+)ME"TE Produsul Cantitatea Conţinut de sare (mg) Castra6e'i mura'i un borcan !52 /riptură de curcan congelată $>>g (7$ -os de soia o lingură 75> Clătite trei bucă'i $> -upă de pui cu &idea 7>>g >$> -upă de ro=ii 7>>g !$> /asole 6erde conser6ată o cea=că !5$ Brân9ă pasteuri9ată :>g 2!> /asole uscată conser6ată o cea=că 2 > %i99a congelată 5>g :$: -uc de legume la cutie (>g :$8 Cornuri cu sta&ide =i scor'i=oară o por'ie :7> Budincă instant l5 cea=că 82: Ton conser6at <n ulei !>g 87> Cârna'i @&ranM&urteriA o bucată 85$ +&+ NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L OPTSPRE0ECE4 E2te adeD6rat "6 8n Bilele >oarte "6ld#roa2e aDem neDoie de

2#;limente de 2are1 mai "# 2eam6 da"6 >a"em e>ort =i tran2;ir6m din ab#nden$64 "uH Este o concep'ie complet gre=ită care se poate solda cu consecin'e periculoase# Tabletele de sare au un e&ect deshidratant nerecomandabil# 3acă &ace'i eBerci'ii &i9ice, organismul dumnea6oastră utili9ea9ă mecanismele proprii prin care <=i conser6ă sarea =i, din moment ce ma;oritatea persoanelor consumă cam =ai9eci de ori mai multă sare decât este necesar, caren'a e &oarte pu'in probabilă# 3e &apt, cantită'i niari de sare consumate <n ast&el de condi'ii pot duce la =oc termic# <n i9urile eBtrem de rare de caren'ă de sare, suplimentele se administrea9ă +*) !arl Mindell .iblia /itaminelor 57( sub &ormă de solu'ie cu concentra'ia de >, m <n apa de băut =i numai la s&atul mediculuiA# Şti# "6 #nele a;e 9aBoa2e de re9im a# #n "on$in#t ridi"at de 2are1 dar am a#Bit "6 =i a;a mineral6 obi=n#it6 2e a>l6 8n a"eea=i 2it#a$ie Oare "Ft de m#lt6 2are ;oate "on$ine o a;6 mineral64 3estul de multăH un pahar de 5>> g poate con'ine ($ mgH Mi 2Ea 2;#2 "6 n# e2te indi"at 26 m6nFn"i bomboane 8nainte de a aler9a1 dar n# 8n$ele9 "#m ;oate >i d6#n6tor #n a;ort ra;id de ener9ie 8mi ;#te$i eC;li"a a"e2t l#"r#4 -Ea do6edit că a mânca 9ahăr sau a consuma băuturi dulci cu o ;umătate de oră <nainte de e&ectuarea eBerci'iilor &i9ice stimulea9ă secre'ia de insulina, proces care determină scăderea bruscă a ni6elului de gluco9a din sânge @=i deci a energiei necesareA# Cercetări <n domeniu au demostrat că, la <nceperea eBerci'iilor &i9ice, răspunsul insulinic este inhibat L ceea ce eBplică &aptul că atle'ii pot consuma băuturi dulci care con'in o anumită &ormă de gluco9a# E2te adeD6rat "6 9#ma de me2te"at >6r6 Ba36r aL#t6 la ;reDenirea "ariilor dentare4 Fuma de mestecat &ără 9ahăr nu ;roDoa"6 apari'ia cariilor dentare# "imeni nu sus'ine că ea ar a6ea un cât de mic e&ect pro&ilactic# 3e &apt, guma &ără 9ahăr =i bomboanele cu sorbitol sau manitol măresc riscul de producere a cariilorH "u, sorbitolul =i manitolul nu pro6oacă ele direct apari'ia cariilor dentare, dar ambele contribuie la <nmul'irea unui tip de bacterii eBistente <n gură, =i anume Stre;to"o""#2 m#tan21 care duc la apari'ia cariilor# 3upă opinia doctorului %aul Deyes, cel ce a pus ba9ele /unda'iei )nterna'ionale pentru -ănătatea 3in'ilor, Stre;to"o""#2 m#tan2 este ino&ensi6 până <n clipa <n care mânca'i alimente con'inând 9ahăr sau 9aharo9ăR prin combinare cu acestea, bacteria determină producerea cariilor dentare# )ar cum sorbitolul =i manitolul <i asigură <nmul'irea, cresc =ansele ca, utili9ând 9ahărul disponibil la un moment dat, Stre;to"o""#2 m#tan2 să 6ă atace din'ii# Cea mai e&icientă metodă de pre6enire a acestui proces este clătirea gurii cu apă timp de cincispre9ece minute după ce a'i mâncat sau a'i băut orice aliment con'inând 9aharo9ă# CA%)T*+,+ "*,.-%?EGECE -. "E %.-T?.M /?,M,-E1EA +&* VITAMINE PENTR! O PIELE S/N/TOAS/ /elul <n care arăta'i pe dina&ară depinde &oarte mult de ceea ce &ace'i pentru interiorul dumnea6oastră, iar <n pri6in'a pielii, 6itaminele =i nutri'ia corectă sunt esen'iale# %entru a arăta cât mai bine, asigura'iE6ă o ra'ie 9ilnică de $$ L

:$ g proteineR be'i opt pahare de apă pe 9i @pute'i <nlocui câte6a cu ceai de planteA =i mânca'i doar sorturi de lapte =i iaurt degresateR e6ita'i ciocolata, nucile, &ructele uscate, alimentele pră;ite <n grăsime, băuturile pe ba9ă de cola, ca&eaua, alcoolul, 'igările =i cantită'ile eBcesi6e de sare# 3e asemenea nu &olosi'i 9ahărulR pu'ină miere sau melasă <ndulcesc la &el de bine, iar dumnea6oastră 6ă 6e'i păstra un aspect mai plăcut# ,n bun <nceput pentru a 6ă asigura un ten cât mai sănătos =i mai strălucitor este un cocMtail proteinic 9ilnic, care poate 'ine locul oricărei mese, =i e &oarte bineE6enit <n chip de mic de;un# C*CDTA)+ %?*TE)")C (> g lapte crud degresat# * lingură de dro;die uscată nutri'ională @con'ine multe 6itamine BA# Trei linguri acido&ilus @&a6ori9ea9ă proli&erarea bacteriilor NprietenoaseO <n intestinA# * lingură de lecitină granule @distruge depo9itele de colesterol de sub pieleA# * lingură pudră de proteine# Kumătate de lingură cu miere sau melasă# Banane, căp=uni, sau orice &ruct proaspăt pentru aromati9are# Amesteca'i totul <n miBer =i adăuga'i, după dorin'ă, treiEpatru cuburi de ghea'ă# -,%+)ME"TE Multi6itamine cu multiminerale L o tabletă pe 9i, după &iecare dintre mese# -unt importante pentru tonusul pielii =i al termina'iilor ner6oase de la ni6elul epidermei# Vitamina B compleB, > mg @reglare temporalăA L o tabletă pe 9i, după oricare dintre mese# Vitaminele B5 @ribo&la6inăA 0i B: @pirido9inăA reduc eBcesul de sebum al pielii =i <mpiedică &ormarea 572 !arl Mindell punctelor negre# BetaEcarotenul 5$#>>> ,) 9ilnic, câte o tabletă după micul de;un =i cină, asigură o piele cati&elată =i sănătoasăR măre=te re9isten'a &a'ă de in&ec'ii# Vitamina C din &ructe de măce=, >> mg, cu bio&la6onoide L trei tablete 9ilnic, pre&erabil câte una după &iecare masă, ultima <nainte de culcare# A;ută la pre6enirea acneei =i accelerea9ă 6indecarea rănilor, 6ânătăilor =i cicatricilorR ac'ionea9ă pre6enti6 <mpotri6a spargerii capilarelor de pe &a'ă# Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>> ,) L una până la trei capsule 9ilnic @după &iecare masăA# A;ută la 6indecarea rănilor prin <nlocuirea stratului super&icial de celule# Conlucrea9ă cu 6itamina C <n pre6enirea acneei# ,tili9a'i 6itamina E uleioasă @ >#>>> ,) per gramA eBtern, pentru 6indecarea arsurilor, a 9gârieturilor =i a cicatricilor# Multiminerale chelati9ate L =ase tablete pe 9i @două după &iecare masă sau câte trei diminea'a =i searaA# A;ută la men'inerea echilibrului acidoEba9ic al sângelui, necesar pentru un ten proaspăt# Calciul contribuie la cati&elarea tenului, cuprul <mpiedică decolorarea, &ierul atenuea9ă paloarea, potasiul ameliorea9ă acneea =i uscăciunea pielii, iar 9incul accelerea9ă 6indecarea rănilor interne =i eBterne# Colină =i ino9itol, >>> mg 9ilnic, după principala masă a 9ilei @două linguri de lecitină granule pot <nlocui colina =i ino9itolulA# A;ută la emulsi&ierea colesterolului @depo9itele grase de sub pieleA =i la cură'area rinichilor L ceea ce are un e&ect &a6orabil asupra tenului# Acido&ilus L =ase linguri 9ilnic @două capsule sau =ase tablete după &iecare masăA# %re6ine erup'iile cutanate cau9ate de bacteriile dăunătoare eBistente <n organism#

Cloro&ilă L trei linguri'e, sau noua tablete 9ilnic @câte o linguri'ă, sau câte trei tablete după &iecare masăA# ?educe riscul contaminării microbiene# Are ac'iune antibiotică# Constituie un eBcelent a;utor pentru 6indecarea rănilor după spălarea con=tiincioasă a acestora cu un <nlocuitor de săpun pe ba9ă de tătăneasă# Cisteină L g 9ilnic, <ntre mese, cu suc de &ructe# A;ută la men'inerea aspectului suplu =i tânăr al pielii# 3acă tenul este &oarte palid, se recomandă =i un supliment de 9inc chelati9at, $E$> mg 9ilnic# Gincul a;ută de asemenea =i la re&acerea .iblia /itaminelor 57! 'esuturilor 6ătămate# +&. VITAMINE PENTR! !N PIR S/N/TOS 0ampoanele =i balsamurile nu sunt su&iciente pentru a a6ea un păr sănătosR nutri'ia e&icientă ;oacă un rol deosebit de important <n men'inerea suple'ei =i strălucirii podoabei capilare# -pre deosebire de piele, părul nu are capacitatea de a se autore&ace, <nsă dumnea6oastră pute'i asigura cre=terea unui păr nou, mai sănătos# %rimul lucru pe care <l a6e'i de &ăcut este să 6ă eBamina'i cu aten'ie dieta 9ilnică# -unt pre9ente dro;dia, pe=tele, germenii de grâu =i &icatul4 A=a ar trebui# Vitaminele =i mineralele con'inute <n aceste alimente sunt necesare părului dumnea6oastră L ca =i un bun masa; al pielii capului, =ampoane <mbogă'ite <n proteine, cu un pC echilibrat =i suplimente 6itaminice# -,%+)ME"TE Multi6itamine =i multiminerale L o tabletă pe 9i după oricare dintre mese# -unt importante pentru starea generală de sănătate a părului# Vitamina B compleB, >> mg @reglare temporalăA L o tabletă după oricare dintre mese# Vitaminele B sunt esen'iale pentru cre=terea părului# Acidul pantotenic, acidul &olie =i acidul paraEaminoben9oic a;ută la restabilirea culorii naturale a părului <ncărun'it# BetaEcaroten, >#>>> ,), unaEdouă tablete 9ilnic, timp de cinci 9ile pe săptămână, diminea'a =i seara# Conlucrea9ă cu 6itaminele B pentru a reda strălucirea părului# Cisteină, g 9ilnic, <ntre mese L cu suc de &ructe# Contribuie la men'inerea unui păr strălucitor# Multiminerale chelati9ate L o tabletă 9ilnic la micul de;un# Minerale ca siliciul, sul&ul, iodul, &ierul pre6in căderea părului# "u uita'i că pentru a păstra 6itamina A <n organism =i o e&icientă utili9are a ei, a6e'i ne6oie de câ'i6a aci9i gra=i, 6itamine B =i colină# +&, VITAMINE PENTR! MFlNI ŞI PICIOARE Mâinile dumnea6oastră sunt 9ilnic supuse unor e&orturi =i neplăceri deosebite# 3etergen'ii <nlătură grăsimile naturale, iar apa =i 6remea rece cau9ea9ă crăparea pielii# Mănu=ile de cauciuc pot &i o solu'ie, dar dacă de;a a6e'i mâinile asprite sau a'i căpătat o dermatită, nu este bine să le pune'i direct pe piele @o pereche de mănu=i din bumbac pe sub cele de 58> !arl Mindell .iblia /itaminelor 58 cauciuc 6or absorbi transpira'ia, pre6enind suprain&ectareaA# "u presăra'i amidon de porumb <n mănu=i &iindcă poate &a6ori9a cre=terea microorganismelor# 3acă dori'i să &olosi'i ce6a care să absoarbă ume9eala, apela'i la pudra de talc#

Cât despre unghiile de la mâini =i picioare, cel mai indicat remediu pentru orice gen de probleme este regimul alimentar# Concep'ia con&orm căreia gelatina 6indecă unghiile &ragile este gre=ită# ,nghiile au ne6oie de proteine, <nsă gelatina este o sursă săracăR pe lângă &aptul că doi aminoaci9i esen'iali lipsesc complet, un altul, glicina, este pre9ent <n cantită'i mai mari decât cele necesare# Alimentele bogate <n sul&, ca de eBemplu gălbenu=ul de ou, nu trebuie să lipsească din meniul dumnea6oastră, iar ca suplimente se recomandă tabletele cu eBtract deshidratat =i degresat de &icat# -,%+)ME"TE Multi6itamine =i multiminerale L o tabletă 9ilnic după oricare dintre mese# Asigură sănătatea generală a pielii =i cre=terea unghiilor# Vitamina B compleB, >> mg @reglare temporalăA L o tabletă pe 9i după oricare dintre mese# Măre=te re9isten'a &a'ă de in&ec'iile micotice =i este 6itală pentru cre=terea unghiilor# BetaEcaroten, >#>>> ,) 9ilnic, după oricare dintre mese# %re6ine eB&olierea unghiilor# Vitamina E, >> L 8>> ,), unaEdouă tablete 9ilnic, diminea'a =i seara# Este necesară pentru e&icienta utili9are a 6itaminei A# Multiminerale chelati9ate L o tabletă 9ilnic, după oricare dintre mese# /ierul <ntăre=te unghiile &riabile, iar 9incul <ndepărtea9ă petele albe# +&) COSMETICELE NAT!RALE G CE CONŢIN ELE4 3espre multe preparate cosmetice se spune astă9i că sunt NnaturaleO, dar o pri6ire aruncată asupra ingredientelor utili9ate este de a;uns pentru a ne stârni anumite <ntrebări# 3acă 6re'i să =ti'i ce substan'e utili9a'i, citi'i cu aten'ie etichetele# EBplica'iile ce urmea9ă 6ă pot a;uta să <n'elege'i mai bine# Acid amilEdimetilEparaEaminoben9oic g agent de protec'ie <mpotri6a ra9elor solare, un &actor din clasa B compleB# Annatto g un colorant 6egetal ob'inut din semin'ele unei plante tropicale# Acid sorbic g un conser6ant natural deri6at din &ructele scoru=ului de munte# Acid citric g acid organic natural, larg răspândit <n plantele citrice# Alcool cetilic g component al uleiurilor 6egetale# Alcool lanolinic g constituent al lanolinei, cu proprietă'i emoliente =i emulsi&iante# Apă g sol6ent uni6ersal =i principalul constituent al tuturor organismelor 6ii# Aromeguleiuri 6olatile ob'inute din &lori, ierburi, rădăcini =i tulpini, care răspândesc un par&um plăcut# Cetii palmitat g component al uleiurilor de cocos =i de palmier# CetilEsul&at de sodiu g detergent =i emulsi&iant ob'inut din uleiul de cocos# Cocamide 3EA g aditi6 de solidi&icare, ob'inut din uleiul de cocos# 3ecil oleat g sare organică ob'inută din seu, ori din uleiul de cocos# Fliceril stearat g emulsi&iant organic ob'inut din glicerina# )mida9olinilEuree g conser6ant natural, produs secundar re9ultat din metaboli9area proteinelor @prin hidroli9ăA# +auroEsul&at de sodiu g detergent, ob'inut din uleiul de cocos# +aurethE7 g material organic, ob'inut din uleiurile de cocos =i de palmier# +aurii sul&at de sodiu g detergent ob'inut din uleiul de cocos# Metil gluco9idEseBistearat g emulsi&iant organic, ob'inut dintrEo 9aharidă naturală simplă# Monolaureat, $Esul&osuccinat disodic g compus ob'inut din lanolină =i utili9at pentru <mbunătă'irea calită'ii &irului de păr#

%ectină g substan'ă deri6ată din citrice =i coa;a merelor# %EF lanolină g emolient =i emulsi&iant, ob'inut din lanolină# %etrolatum g gel, deri6at petroli&er# %*E @5>A metil gluco9idEseBistearat g emulsi&iant organic deri6at dintrEo 9aharidă naturală simplă# -odium %CA g umectant natural, eBistent <n piele# -orbat de potasiu g sare ob'inută din acidul sorbic @care se găse=te 585 !arl Mindell .iblia /itaminelor 587 <n &ructele de scoru= de munteA# Trigliceridă caprilică g emolient ob'inut din uleiul de cocos# Toco&erol g o 6itamină E naturală# ,lei de a6ocado g ulei 6egetal ob'inut din &ructele de a6ocado# ,lei de ricin g un ulei emolient ob'inut prin presarea semin'elor de ricin# ,lei de ricin hidrogenat g material ceros ob'inut din uleiul de ricin# ,lei de arahide g ulei 6egetal ob'inut din arahide# ,lei de măsline g ulei natural ob'inut din măsline# ,lei mineral g emolient =i lubre&iant organic# ,lei de susan g ulei ob'inut prin presarea semin'elor de susan# ,lei de =o&ran hibrid g emolient natural ob'inut dintrEo specie de plante special culti6ate# ,ndecilenEamidă 3EA g conser6ant natural, deri6at din uleiul de ricin# Ger din lapte de capră g 9er bogat <n proteine, ob'inut din laptele de capră# +&& MEDICAMENTE 5ANTIECOSMETICE7 "u <ncape <ndoială că medicamentele sunt necesare <n anumite situa'ii, dar adesea doctorii omit să 6ă aducă la cuno=tin'ă poten'ialele e&ecte secundare ale acestora# /oarte rari sunt medicii care recomandă anticoncep'ionale spunând totodată pacientei că, datorită lor, ar putea căpăta pete pe &a'ă, sau iE ar putea cădea părulR din păcate, multe &emei ce iau anticoncep'ionale orale a&lă acest lucru curând# <n realitate, un mare număr de medicamente cau9ea9ă probleme dermatologice =i cosmetice# )ată mai ;os enumerate câte6a dintre acestea: Amytal Erup'ii cutanate, mâncărimi ale pielii, pleoape um&late# Butisol Acnee, co=uri# Coumadin Erup'ii cutanate, mâncărimi, urticarie# 3almane Erup'ii, congestie pe &a'ă# 3eBamyl ,m&lături, mâncărimi ale pielii# 3eBedrine ,m&lături, mâncărimi ale pielii# EXuanil Erup'ii, dermatite# +ibrium Co=uri# Milto_n "embutal /enobarbital %lacidyl Vuaalude Tal_in Tetraciclină Thora9ine To&ranil Tuinal Valium Mâncărimi, eB&olieri ale pielii# Erup'ii cutanate# Erup'ii, mâncărimi ale pielii, pleoape um&late#

Mâncărimi, um&lături pe piele# Co=uri# Erup'ii, co;iri ale pielii, um&larea &e'ei# Administrată <n timpul gra6idită'ii =i la nou născu'i poate cau9a decolorarea permanentă a din'ilor copilului# Co;iri ale pielii, icter, um&lături# Erup'ii, mâncărimi, icter# Agra6ea9ă problemele dermatologice de;a eBistente# )cter, mâncărimi, um&lături ale pielii# +&% NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L JIJ4 Ce "rede$i de2;re #lei#l de ;o;oba >olo2it 8n "o2meti"64 %ersonal, cred că este unul dintre cele mai bune# ?eali9ea9ă ade6ărate minuni =i e disponibil <ntrEo 6arietate largă de &orme: ulei, cremă, săpun, =ampon# 3e eBemplu: pentru hidratare, &olosi'i câte6a picături <nainte de machia;# Masa'i u=or până ce intră <n piele, insistând <n ;urul ochilor, unde se &ormea9ă riduri @e6ita'i contactul direct cu ochiulR dacă apar irita'ii, <ntrerupe'i tratamentulA# %e timp de noapte, utili9a'i uleiul pentru a 6ă cati&ela pielea# 3upă ce 6Ea'i cură'at tenul &oarte bine, aplica'i un strat sub'ire de ulei pe &a'ă =i pe gât# ,leiul poate &i &olosit =i pentru a <nmuia pielea după du=, sau ca un e&icient ulei de baieR <n ambele ca9uri, câte6a picături sunt su&iciente# %e pielea uscată, crăpată, sau imediat după bărbierit, uleiul se aplică direct# 3upă ce 6ă spăla'i părul, &olosi'i câte6a picături de ulei pentru a masa pielea capului =i părul @nu &reca'iA# ?epetarea 9ilnică a acestui procedeu 6a readuce strălucirea chiar =i celui mai uscat păr# !n93iile mele n# Dor 26 "rea2"6 Am 8n"er"at toate 2oi#rile de Ditamine1 dar nEam ob$in#t ni"i #n reB#ltat Ce m6 2>6t#i$i 26 mai >a"4 Este posibil să a6e'i o problemă tiroidiană, deci 6ă s&ătuiesc să lua'i legătura cu un medic nutri'ionist# <ntre timp, pute'i <ncerca să &olosi'i planta numită coada calului @EXuisetum ar6enseA care, <n organism, 588 !arl Mindell eliberea9ă calciu u=or asimilabilR acesta hrăne=te unghiile, pielea, părul, oasele =i 'esutul con;uncti6# CA%)T*+,+ 3*,.GEC) ME?E, TP".?, E"E?F)C 0) -EIQ +&- :NTIR0IEREA PROCES!L!I DE :MB/TRINIRE %rincipala cau9ă a <mbătrânirii este procesul de degenerare a celulelor# *rganismul nostru este constituit din milioane de ast&el de celule, &iecare cu o 6ia'ă proprie de aproBimati6 doi ani, sau chiar mai pu'in# <nainte de a muri <nsă, orice celulă se reproduce# 0i atunci de ce L neEam putea <ntreba L de ce nu mai arătăm astă9i la &el ca acum 9ece ani, de eBemplu4 Moti6ul este acesta: cu &iecare nouă reproducere, celula se deteriorea9ă, ast&el că, pe măsură ce se primene=te, organismul nostru =i <mbătrâne=te# Este posibil să arăta'i =i să 6ă sim'i'i cu doispre9ece ani mai tânăr 3r# Ben;amin -# /ranM a remarcat &aptul că celulele deteriorate pot &i re<ntinerite prin alimentarea lor cu acele substan'e care le pot hrăni <n mod direct, =i anume aci9ii nucleici# A3"Eul @acid de9oBiribonucleicA =i A?"Eul @acid ribonucleicA sunt aci9ii nucleici ai 'esuturilor noastre# A3"Eul este cărămida constituti6ă a noilor celuleR el eliberea9ă molecule de A?" care, asemenea unor echipe de lucrători bine pregăti'i, 6or &orma celulele tinere# Când A3"Eul <ncetea9ă să mai dea comen9i A?"Eului, procesul de construc'ie a noilor celule este stopat, ca =i 6ia'a noastră, dealt&el# 3ar, alimentând organismul <n mod corespun9ător cu aci9i nucleici, dr#

/ranM este de părere că putem arăta =i ne putem sim'i cu doispre9ece ani mai tineri decât suntem <n realitate# "ecesarul de aci9i nucleici al organismului uman este de un gram, un gram =i ;umătate 9ilnic# Corpul <=i poate produce singur aci9ii nucleici, dar ace=tia sunt mult prea repede descompu=i <n componente mai pu'in .iblia /itaminelor 58$ &olositoare, =i dacă dorim să <ncetinim procesul de <mbătrânire, sau chiar săE anulăm pentru o perioadă, se impune administrarea de suplimente# Alimentele bogate <n aci9i nucleici sunt: germenii de grâu, târâtele, spanacul, sparanghelul, ciupercile, pe=tele @<n special sardine, somon =i an=oaA, &icatul de pui, &ulgii de o6ă9 =i ceapa# 3r# /ranM recomandă alimente de origine marină de =apte ori pe săptămână, două pahare de lapte smântânit, un pahar de suc de legume sau &ructe =i patru pahare de apă 9ilnic# 3upă doar două luni de suplimentare a cantită'ilor de A3"EA?", pacien'ii doctorului /ranM <nregistrau un ni6el energetic ridicat, parte din riduri dispăruseră =i pielea a6ea un aspect mai tineresc, sănătos =i bine colorat# ,nul din cei mai recen'i combatan'i <n lupta <mpotri6a <mbătrânirii este superoBid dismuta9a @-*3A# Această en9imă &orti&ică organismul <mpotri6a e&ectelor de6astatoare ale radicalilor liberiEL particule distructi6e care accelerea9ă procesul de <mbătrânire prin atacarea celulelor sănătoase =i a colagenului @NcimentulO care 'ine celulele laolaltăA# %e măsură ce <mbătrânim, corpul nostru produce tot mai pu'in -*3, deci suplimentarea lui =i un regim alimentar natural care restrânge &ormarea radicalilor liberi măre=te perioada noastră de maBimă producti6itate =i e&icien'ă &i9ică =i psihică# Este important de =tiut <nsă că -*3 poate de6eni inacti6 <ntrE un timp &oarte scurt dacă minerale esen'iale, ca 9incul, cuprul =i magne9iul, nu sunt pre9ente <n cantită'i su&iciente# 3e curând a &ost introdus pe pia'ă un nou produs reali9at dintrEun amestec omologat de elemente nutriti6e din &ructe, legume =i alte plante# 3enumit %ycnogenol, produsul are remarcabile proprietă'i de <ntâr9iere a <mbătrânirii =i de combatere a radicalilor liberiR <mbunătă'e=te circula'ia, asigurând &iecărei celule hrana de care are ne6oie =i, spre deosebire de al'i antioBidan'i, poate tra6ersa bariera sang6ină a creierului, contribuind la protec'ia ence&alului =i a 'esuturilor ner6oase <mpotri6a oBidării# 3e asemenea, pycnogenolul are capacitatea de a se combina cu &ibrele de colagen, a;utând la remedierea anumitor de&icien'e cau9ate de radicalii liberi <n decursul anilor# Coen9ima V >, substan'ă care poate &i sinteti9ată de către organism 58: !arl Mindell .iblia /itaminelor 58( @de=i se ob'ine =i din alimenteA, este utili9ată de celule <n procesul respira'ieiR pe măsura <mbătrânirii de6ine de&icitară# 3e &apt, studiile e&ectuate au demonstrat că ni6elul redus de coen9imă V > contribuie <n mod direct la procesul de <mbătrânire# %e lângă <ntâr9ierea acestui proces, sporirea cantită'ii de coen9imă din organism are =i alte e&ecte bene&ice: U reduce riscul de atac cardiac @<mbunătă'e=te oBigenarea mu=chiului inimiiR pare să asigure protec'ia <mpotri6a in&lama'iilor cardiace 6iraleR pre6ine aritmiile cardiaceAR U stimulea9ă sistemul imunitarR U scade tensiunea arterialăR U are proprietă'i antioBidante &oarte asemănătoare cu cele ale 6itaminei ER

U a;ută la pre<ntâmpinarea e&ectelor toBice eBercitate de multe medicamente utili9ate <n tratamentul unor boli asociate cu <mbătrânirea# Ca supliment, do9a 9ilnică recomandată este de > mg de trei ori pe 9i# 3CEA @dehidroepiandrosteronA, un hormon natural produs de glandele suprarenale, poate Nde9acti6aO procesele organice, <ncetinind producerea de grăsimi, hormoni =i aci9i care accelerea9ă <mbătrânirea# 3atorită unor proprietă'i anticancerigene =i de reducere a greută'ii corporale, 3CEA nu mai este disponibil ca supliment, ci doar ca medicament eliberat cu prescrip'ie medicală# 52># ?EF)M,+ 3E BAG. %E"T?, A TE ME"1)"E ME?E, TP".? Alături de un meniu corespun9ător, suplimentele 6itaminice au o importan'ă deosebită pentru men'inerea organismului cât mai tânăr# Multi6itamine &orte cu minerale chelati9ate @pre&erabil cu reglare temporalăA, diminea'a =i seara# Vitamina C, >>> mg cu bio&la6onoide, diminea'a =i seara# Vitamina E @&ormula uscatăA, 8>> ,), cu antioBidan'i, diminea'a =i seara# %ycnogenol, >> mg timp de =apte L 9ece 9ile, apoi reduce'i la $> mg 9ilnic# A3"EA?", tablete de >> mg, una pe 9i, timp de o lună, două pe 9i <n cea deEa doua lună =i apoi trei pe 9i timp de =ase 9ile pe săptămână# Vitamina B compleB &orte, diminea'a =i seara# -*3, 5$ mcg 9ilnic, timp de =ase 9ile pe săptămână# +%' RE<IM!L S!PEREENER<ETIC 3acă 6re'i să 6ă sim'i'i <n &ormă =i să arăta'i bine, eBerci'iile &i9ice, alimenta'ia echilibrată =i suplimentele 6itaminice sunt eBact ceea ce 6ă trebuie pentru a 6ă o&eri un ni6el energetic ridicat# 3acă nu practica'i ;oggingul, nu ;uca'i tenis, nu 6ă trage inima să <nota'i pe 6reme rece =i nu su&eri'i gimnastica suede9ă, 6ă sugere9 eu un eBerci'iu ideal: săriturile cu coarda# Coarda este ie&tină, comodă @o pute'i lua cu dumnea6oastră oriundeA, =i chiar distracti6ă# Mai cu seamă, este e&icientăH <n ceea ce pri6e=te numărul de calorii arse, săriturile cu coarda depă=esc mersul pe bicicletă, tenisul =i <notul# ,n adult care cântăre=te <n ;ur de (> de Milograme arde aproBimati6 (5> de calorii <ntrEo oră de eBerci'ii cu coarda @la un ritm de 5>E 8> de sărituri pe minutA# 3acă 6ă gândi'i că o oră de tenis utili9ea9ă abia 85> de calorii, reali9a'i cu siguran'ă cât de bene&ică poate &i coarda pentru dumnea6oastră# 3acă 6re'i să 6ă men'ine'i ni6elul energetic la superlati6, nu uita'i să mânca'i la &iecare masă câte două tipuri de proteine alimentare @sau un cocMtail proteinicA# 3e asemenea, be'i minimum =ase pahare de apă 9ilnic @cu ;umătate de oră <nainte sau după masăA, e6ita'i 9ahărul ra&inat, &ăina, tutunul, alcoolul, ceaiul, ca&eaua, alimentele pră;ite sau conser6ate# )ată un bun cocMtail proteinic energi9ant: U o lingură pudră de proteineR U o lingură iecitină granuleR U două linguri acido&ilus lichidR U o lingură dro;die nutri'ionalăR U o lingură ulei de =o&ran @op'ionalA# Amesteca'i totul cu apă, lapte sau suc de &ructe <n miBer, timp de un minut @dacă dori'i, pute'i adăuga =i &ructe proaspeteA# +%+ S!PLIMENTE ENER<I0ANTE +a micul de;un: U multi6itamine &orte cu minerale chelati9ate @pre&erabil cu reglare 582 !arl Mindell

.iblia /itaminelor 58! temporalăAR U 6itamina E @&ormula uscatăA, 8>> ,)R U mul'i 6itamine chelati9ate &orteR U acido&ilus, trei capsule, sau două linguri lichidR U lecitină, o lingură de granule, sau trei capsule de 5>> mgR U trei tablete de calciu =i magne9iuR U 6itamina Bl$, $> mgR U coen9ima V >, $> mg# +a prân9: U acido&ilus, trei capsule, sau două linguri lichidR U lecitină, o lingură de granule, sau trei capsule a 5>> mgR U coen9ima V >, $> mgR U op'ional: 6itamina B 5, tablete cu eBtract de &icat, en9ime digesti6e# +a cină: U 6itamina E @&ormula uscatăA, 8>> ,)R U acido&ilus, trei capsule, sau două linguri lichidR U lecitină, o lingură de granule, sau trei capsule a 5>> mgR U coen9ima V >, $> mgR U op'ional: en9ime digesti6e# +%* VITAMINELE 0) SEJ!L Ceea ce trebuie să re'ine'i este &aptul că, dacă nu 6ă sim'i'i <n &ormă, conduita dumnea6oastră seBuală 6a a6ea de su&erit odată cu <ntreg organismul# -Ea 6ehiculat de multe ori ideea eBisten'ei unei legături <ntre 6itamina E =i seB# -tudiile <n domeniu au arătat că, <ntrEade6ăr, toco&erolii măresc &ertilitatea, atât la bărba'i cât =i la &emei, =i au un e&ect po9iti6 asupra potentei masculine# /aptul că 6itamina E in&luen'ea9ă comportamentul seBual rămâne de do6edit, <nsă mul'i adep'i ai ei sunt con6in=i de acest lucru# Cea mai mare cantitate de 9inc din organismul masculin se găse=te <n prostată# ,n alt element nutriti6 cu ac'iune seBuală este 9incul# Cea mai mare cantitate de 9inc din organismul masculin se găse=te <n prostatăR de&icitul de 9inc poate determina atro&ie testiculară =i probleme de prostată# "u uita'i, 6itaminele care 6ă asigură un <nalt ni6el energetic @6e9i sec'iunea 525A 6ă pot <mbunătă'i =i per&orman'ele seBuale# +%. ALIMENTE ŞI S!PLIMENTE PENTR! !N SEJ PERFORMANT -tridiile @da, con'in cantită'i mari de 9incA, molu=tele =i crustaceele, dro;dia de bere, târâtele de grâu, germenii de grâu, cerealele integrale, or9ul, ore9ul brun =i semin'ele de &loareaEsoarelui L <ncorporând aceste alimente <ntrEun regim cu con'inut mare de proteine =i cantită'i reduse de carbohidra'i ra&ina'i L alături de eBerci'ii &i9ice =i suplimente 6itaminice, pot constitui un a&rodisiac e&icient# -uplimente: U %VM @6e9i sec'iunea 7:AR U 6itamina B compleB, $> mg, de E7 ori pe 9iR U 6itamina E, 8>> ,), de E7 ori pe 9iR U 9inc, $> mg @chelati9atA, 9ilnicR U ginseng, $>> mg, de trei ori pe 9i, cu o oră <nainte de masă# +%, NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L JJ4 Am a#Bit "6 o"ta"o2anol#l ;oate 8mb#n6t6$i de Be"i de ori ;er>orman$ele 2eC#ale ma2"#line Ce ;6rere aDe$i de2;re a"e2t l#"r#4 Cred că <mbunătă'irea depinde &oarte mult de indi6idul respecti6# Este <nsă ade6ărat că octacosanolul @o substan'ă alimentară naturală pre9entă <n cantită'i mici <n multe uleiuri 6egetale, <n lucerna, grâu, germeni de grâu =i alteleA are proprietă'i energi9ante, mărind puterea =i re9isten'a, iar <n

eBperimentele de laborator pare să ameliore9e tulburările de reproducere# 3acă dori'i săE <ncerca'i, nu 6ă arăta'i nerăbdătorR durea9ă de obicei patru până la =ase săptămâni <nainte ca e&ectele sale bene&ice să se &acă remarcate# Aminti'iE6ă totu=i că un regim alimentar energi9ant, constituit din crudită'i sau hrană &oarte pu'in prelucrată termic, bogat <n 6itamine B =i aminoaci9i, 6ă poate asigura o bună 6ia'ă seBuală# Am a#Bit Dorbind#E2e ;rintre 2;ortiDi de2;re ;ro;riet6$ile ener9iBante ale ;ro;oli2#l#i1 8n26 e# n# =ti# >oarte bine "e e2te a"e2ta =i da"6 ar treb#i 26 ia# =i e#1 la DFr2ta mea de =a;teBe"i =i doi de ani 3acă <ncepe'i acum, a6e'i toate =ansele săE lua'i =i la o sută doi aniH %ropolisul este un material asemănător ră=inilor, care se găse=te <n mugurii 5$> !arl Mindell .iblia /itaminelor 5$ &run9elor =i scoar'a multor copaci, pe careE colectea9ă albinele =iEl prelucrea9ă cu a;utorul unor en9ime# %e lângă &aptul că este o bogată sursă de minerale, 6itamine =i antibiotice naturale, propolisul asigură sporti6ilor o capacitate de re9isten'ă mărită la e&ort, stimulea9ă acti6itatea timusului, a sistemului imunitar =i, <n u9 eBtern, a;ută la 6indecarea 6ânătăilor =i petelor cutanate# Ca supliment, propolisul este disponibil sub &ormă de tablete,Egranule =i tinctură @eBistă =i creme pentru u9 eBternA# Are e&icien'ă mărită atunci când este administrat <mpreună cu 6itamina C =i 9inc# S#nt o >emeie 8n DFr2t6 de ;atr#Be"i =i "in"i de ani "are m#n"e=te >iBi" 8n >ie"are Bi Ce ener9iBante nat#rale 8mi ;#te$i re"omanda4 %e lângă 6itaminele A, B compleB, C =i E, &ier =i 9inc, 6Ea= recomanda Cytochrome C# Acest amestec simplu de aminoaci9i <mbunătă'e=te per&orman'ele musculare, asigură transportul oBigenului la mitocondrii @u9ina energetică a celulelor musculareA =i ac'ionea9ă ca parte componentă a procesului metabolic care permite e&ectuarea de acti6ită'i &i9ice prelungite# <n timpul acti6ită'ii musculare, producerea aerobică de energie este dependentă de citocromi# 3acă sistemul de6ine ine&icient, metabolismul celular muscular se reorientea9ă către o cale aerobică alternati6ă care produce acid lactic# %e măsură ce acidul lactic se acumulea9ă, inter6ine oboseala musculară =i deci se reduce re9isten'a la e&ort# VEa= recomanda, de asemenea, inosină# Element nutriti6 ce combate oboseala, inosina se găse=te <n carne, eBtracte de carne =i s&eclă de 9ahăr# /iind un produs metabolic natural, direct utili9abil de către organism, inosina măre=te capacitatea sang6ină de transport al oBigenului, intensi&icând oBigenarea musculaturii =i deci reducând oboseala# Alte substan'e naturale care pot reduce oboseala musculară sunt: propolisul, octacosanolul, ginsengul =i aminoaci9ii# %entru sinteti9area =i utili9area e&icientă a proteinelor <n organism, se impune pre9en'a, <n propor'ii corespun9ătoare, a tuturor aminoaci9ilor esen'iali @6e9i sec'iunea (>A# Cea mai ridicată 6aloare energetică o au suplimentele, iar pentru a ob'ine e&ectul maBim, asigura'iE6ă <n meniul dumnea6oastră cantită'i ample de 6itamine B:, B 5 =i nicotinamidă# Ce e2te 5m#2"a 2;aniol674 Are "# adeD6rat ;ro;riet6$i a>rodi2ia"e4 "ici pe departeH "umită =i cantaridă, substan'a pro6ine din carapacea unor coleoptere# Este otră6itoare, pro6oacă mâncărimi =i nu poate 'ine loc de a&rodisiacH -e pare că pro6oacă tulburări renale =i con6ulsii, &ace imposibilă urinarea, iar la bărba'i, sEau raportat ca9uri de erec'ii eBtrem de dureroase# Ceea ce se 6inde <n -tatele ,nite legal sub numele de Nmusca spaniolăO nu este decât o iarbă uscată care o&eră tot atâta potentă ca pătrun;elul# -&atul

meu este să 6ă păstra'i mai bine banii pentru o cină romantică <n doi# *ricât de demodat ar părea, eu cred că o seară la lumina dulce a lumânărilor bate de departe orice carapace de gândac <n ceea ce pri6e=te calită'ile a&rodisiace# Mi 2Ea 2;#2 "6 eCi2t6 #n ;rod#2 n#mit DM< "are a"$ioneaB6 a2emeni #n#i a>rodi2ia" A$i a#Bit de2;re a=a "eDa1 =i da"6 da1 "#m a"$ioneaB64 Am au9it, dar nu pot băga mâna <n &oc pentru e&icien'a lui# 3MF, ; sau dimetilglicina, este un element nutriti6 ce se găse=te <n cereale# A;ută la cre=terea concentra'iei de oBigen <n circuitul sang6in =i 'esuturi# Cei care pretind că are proprietă'i a&rodisiace spun că această suplimentare stimulea9ă răspunsul seBual @poate că mâncând produsele acelea pe ba9ă de grâu ob'ine'i ce6a re9ultateA# Este disponibil ca supliment, deci pute'i <ncerca @minuni probabil că nu 6a reali9a, dar nici rău nu 6ă 6a &aceA# B#ni"a mea obi=n#ia 26 2;#n6 "6 batatele =i mor"oDii 2#nt #n adeD6rat eliCir ;entr# >ertilitatea >eminin6 MFn"a de2 a"e2te alimente =i a aD#t no#6 "o;ii S6 >i >o2t doar o 2im;l6 "oin"iden$64 %oate da, poate nu# Morco6ii =i batatele au o structură phimică similară estrogenilor L hormoni ce asigură &ertilitatea &eminină# CA%)T*+,+ 3*,.GEC) 0) ,", A")MA+E+E %?E/E?ATE A, 0) E+E "EV*)E 3E * B,". ",T?)1)E +%) VITAMINE PENTR! CFlNELE D!MNEAVOASTR/ Câinii au la &el de multă ne6oie de 6itamine ca =i oamenii# Cerin'ele Sor nu sunt, desigur, identice cu ale noastre, dar =i lor le trebuie toate dementele nutriti6e# ,n câine adult are ne6oie de 8,8 g proteine 9ilnic, 5$5 !arl Mindell ,7 g grăsimi, >,8 g acid linoleic sau arahidonic =i $,8 g carbohidra'i# Că'elu=ilor le trebuie dublul acestor cantită'i# %roteinele sunt esen'iale pentru cre=tere, =i cele mai bune pro6in din alimentele cu 6aloare biologică ridicată: ouă, carne macră @mu=chiA, pe=te, soia, lapte =i dro;die# 3acă 6re'i săEi da'i câinelui dumnea6oastră ovă, &ierbe'iEle mai <ntâiR oul crud con'ine a6idină, o substan'ă care impiedică absorb'ia biotinei# 3e=i este un aliment indicat pentru câini, laptele le poate produce diaree# 3e aceea, sunt pre&erabile brân9a de 6aci =i iaurtul# Carbohidra'ii sunt necesari pentru 6aloarea lor energetică, dar nu se recomandă depă=irea unui procent de $>E:> la sută din totalul alimentelor ingerate# Frăsimile, cea mai concentrată sursă de energie, &urni9ea9ă aci9ii gra=i esen'iali pentru sănătatea pielii =i părului# 3e&icitul de grăsimi poate determina <ntâr9ieri de cre=tere la pui, păr aspru =i piele sol9oasă# * linguri'ă cu ulei de porumb sau de =o&ran, adăugată <n hrana câinelui dumnea6oastră, poate da re9ultate bune# -uplimentele gre=it echilibrate pot dăuna câinelui 3ieta câinelui dumnea6oastră trebuie să con'ină calciu =i &os&or <n raport de ,5 la # ,n raport incorect poate cau9a o minerali9are anormală <n oasele puilor <n cre=tere =i chiar la câinii adul'i# %entru ca aceste două minerale să &ie bine absorbite <n organism, este necesară pre9en'a unei cantită'i su&iciente de 6itamină 3# Administrarea unor suplimente corect echilibrate are o deosebită importan'ă, deci 6eri&ica'i <ntotdeauna acest lucru# Cantită'i prea mari de &aină de oase sau untură de pe=te pot crea probleme la &el de mari ca =i cele pe care <ncerca'i să le trata'i# ,ntura de pe=te nu este indicată ca supliment &iindcă poate determina crearea unui eBces de 6itamina 3 <n organism# ?egimurile alimentare ba9ate eBclusi6 pe carne nu sunt recomandabile deoarece raportul calciuE&os&or nu este echilibrat =i cantită'ile de 6itamine A, 3 =i E &urni9ate sunt

inadec6ate# <ndepărta'i puricii cu a;utorul dro;diei de bere 3ro;dia de bere amestecată <n hrana câinelui dumnea6oastră contribuie la <ndepărtarea puricilor @&aptul este 6alabil =i pentru pisiciA# %uricilor le displace mirosul de96oltat de dro;die <n trupul câinelui dumnea6oastră# "u administra'i că'elului suplimente de 6itamina A, 3 sau nicotinamidă, &iindcă pot da reac'ii ad6erse @6e9i sec'iunea 5!>A# .iblia /itaminelor 5$7 +%& RE<IM VITAMINIC PENTR! CA0!RILE DE ARTRIT/ ŞI DISPLA0IE LA CIINI -pre deosebire de oameni, câinii pot sinteti9a singuri propria 6itamină C, dar cercetări recente au demonstrat &aptul că suplimentele de 6itamină C dau re9ultate bune <n tratamentul artritei =i al displa9iei# -&atul meu <nsă este să consulta'i un 6eterinar <nainte de a <ncepe orice program 6itaminic# Consulta'iE de eBemplu cu pri6ire la acesta: U 6itamina C, 7>> mgR U lucerna, patruEcinci tableteR U 6itamina E, >> ,) 9ilnicR U amesteca'iEle pe toate <n mâncarea 9ilnică# +%% VITAMINE PENTR! PISICA D!MNEAVOASTR/ +a &el ca oamenii =i câinii, pisicile au propriile lor cerin'e nutri'ionale, dar acestea nu sunt <ncă &oarte bine cunoscute# +aptele de 6acă nu este su&icient pentru o pisicu'ă <n cre=tere "ecesarul de proteine pentru pisici este mult mai ridicat decât cel al oamenilor sau câinilor, iar pisoii mici au ne6oie de cantită'i mai mari cu o treime decât animalele adulte# Carnea macră @mu=chiA, organele, carnea de pasăre, pe=tele, brân9a, ouăle =i laptele sunt surse bogate de proteine @ouăle trebuie &ierte sau, dacă 6re'i să da'i pisicii dumnea6oastră ou crud, &olosi'i numai gălbenu=ulA#S%entru pisoii <n cre=tere, cumpăra'i lapte pra& <n concentra'ie dublă &a'ă de cea obi=nuită pentru copiiR laptele de 6acă nu este su&icient de hrănitor pentru puii de pisică# Carbohidra'ii nu sunt indispensabili <n hrana pisicilor, dar dacă eBistă, ei 6or &i utili9a'i <n scop energetic# <n pre9en'a unor cantită'i adec6ate de grăsimi =i proteine, 77 de procente din hrana 9ilnică pot &i constituite din carbohidra'i# *&eri'i pisicii grăsimile pe care dumnea6oastră nEar trebui să le mânca'i Frăsimile sunt cea mai concentrată sursă de energie din dieta pisicilor# -pre deosebire de oameni, ele pot mânca până la :8 la sută grăsimi din totalul hranei ingerate, &ără a a6ea probleme 6asculare# %rocenta;ul scă9ut de grăsimi eBistente <n ma;oritatea alimentelor speciale 5$8 !arl Mindell .iblia /itaminelor pentru pisici se datorea9ă numai costului lor mai ridicat decât cel al carbohidra'ilor# 3e &apt, pute'i o&eri pisicii acele grăsimi la care dumnea6oastră ar trebui să renun'a'i dL unt, alte grăsimi animale =i 6egetale# %entru &eline, <nsă, grăsimile polinesaturate nu sunt tocmai indicate, deoarece pot distruge 6itamina E, a&ectând <n mod serios depo9itele de lipide din organismul animalului# 3e=i nu sEau stabilit <ncă ni6eluri necesare, importan'a anumitor 6itamine <n alimenta'ia pisicilor nu poate &i negată# 3e eBemplu, <ntreaga lor 6itamină A pro6ine din hrană @iar necesarul este mult mai mare decât la câini &iindcă, spre deosebire de ei, pisicile nuE=i pot &abrica 6itamina A <n organism din carotenA# %e de altă parte <nsă, cantită'i prea mari de 6itamină A pot cau9a

de&ormări ale oaselor# /icatul este recomandabil ca supliment @nu ca alimenta'ie eBclusi6ăA, &iind un aliment cu un con'inut echilibrat de 6itamine =i minerale# %e=tele, untul, laptele =i brân9a sunt de asemenea bogate <n 6itamina A# Frupul 6itaminelor B este important <n alimenta'ia pisicii pentru asigurarea stabilită'ii ner6oase =i pentru sănătatea blănii =i a 'esuturilor interne# Vitamina B: @piridoBinăA a;ută la pre6enirea calculilor urinari L o problemă serioasă pentru motanii castra'i# <n general, pisicile necesită dublul cantită'ii de 6itamine B recomandate pentru câini =i, de aceea, hrănirea timp <ndelungat a micilor &eline cu mâncare pentru câini poate determina de&icit de 6itamine B# Trebuie de asemenea să 'ine'i seama de &aptul că 6itamina Bl @tiaminaA este distrusă de o substan'ă antagonică pre9entă <n pe=tele crud @pentru alimente bogate <n 6itamine din compleBul B, 6e9i sec'iunile 5(, 52 =i 5!A# 5$$ Meniurile compuse eBclusi6 din pe=te nu ZZZZZZsunt sănătoase pentru pisiciZZZZZZ * alimenta'ie ba9ată eBclusi6 pe produse din pe=te poate cau9a pisicii dumnea6oastră de&icit de 6itamină E# +ipsa po&tei de mâncare, &ebră, dureri =i re&u9ul de a &ace mi=care sunt simptomele caracteristice pansteatitei L a&ec'iune determinată de caren'a 6itaminei E# 3acă pisica dumnea6oastră este de;a bolna6ă, &ace'i o 6i9ită la 6eterinar =i nu utili9a'i untura de pe=te <n chip de supliment# ?aportul calciu L &os&or trebuie sa &ie de aproBimati6 unu la unu, cu do9e adec6ate de 6itamină 3# Trebuie să a6e'i <nsă <n 6edere &aptul că ma;oritatea sorturilor de mâncare pentru pisici con'in dro;die L o sursă bogată de 6itamină 3, deci suplimentele sunt rareori necesare =i uneori pot &i chiar periculoase @6e9i sec'iunea 5!>A# * multi6itamină cu &ier @preparată <n mod special pentru pisiciA este utili9ată adesea <mpotri6a anemiei# Această a&ec'iune se <ntâlne=te <nsă rar la pisicile hrănite cu carne macră, atât crudă cât =i gătită, cu organe, carne de pui gătită sau conser6ată, pe=te, cereale cu con'inut ridicat de 6itamine =i 6egetale# Trebuie să =ti'i că pisicile <nsărcinate =i cele care alăptea9ă @=i care mănâncă de obicei <ntre 7>> =i $>> grame de hrană 9ilnicA necesită dublul sau triplul cantită'ii de 6itamine &a'ă de celelalte @care consumă $>E5>> grame de hrană pe 9iA# +%- NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L JJI4 Da"6 2eleni#l e2te #n antioCidant im;ortant ;entr# oameni1 at#n"i n# ar treb#i admini2trat =i "Finilor "are tr6ie2" la ora=4 "u este recomandabilă administrarea suplimentelor de seleniu la câini =i pisici &ără s&atul =i supra6egherea atentă a unui 6eterinar# Mineralul respecti6 poate &i periculos, mai cu seamă dacă animalul dumnea6oastră este bătrân sau bolna6# CA%)T*+,+ 3*,.GEC) 0) 3*) B?EV)A? V)TAM)")C, B)"E 3E ?E1)",T +-( PRECA!ŢII 3e=i =tim cu to'ii că 6itaminele ne sunt necesare, eBistă anumite situa'ii =i condi'ii metabolice care solicită precau'ii =i moduri de abordare speciale# %entru a a6ea cât mai multe bene&icii de pe urma 6itaminelor, 6ă rog să citi'i cu aten'ie lista care urmea9ă: U pacien'ii cărora li se administrea9ă megado9e de 6itamina A, ca tratament al a&ec'iunilor dermatologice, riscă să capete o hiper6itamino9ă cronicăR U de&icitul de 6itamină A poate determina pierderi de 6itamină CR U do9e mari de 6itamină A pot cau9a de&ecte congenitale la noii născu'i, mai cu seamă dacă sunt administrate <n primul trimestru de

5$: !arl Mindell .iblia /itaminelor 5$( sarcinăR de aceea, nu sunt recomandabile pentru gra6ideR U suprado9ele de 6itamină Bl @tiaminăA pot a&ecta glanda tiroidă =i secre'ia de insulina, cau9ând de&icit de B: =i pierderi ale celorlalte 6itamine BR U administrarea timp <ndelungat a oricărei 6itamine B singure se poate solda cu de&icitul ma;or al celorlalteR U &emeile gra6ide nu trebuie să ia do9e de peste $> mg 6itamină B: @piridoBinăA &ără a6i9ul mediculuiR U bolna6ii cărora li se administrea9ă +Edopa pentru %arMinson nu trebuie să ia 6itamină B:R U do9e mari de 6itamină B5 @ribo&la6inăA, mai cu seamă <n lipsa suplimentelor de antioBidan'i, pot cau9a sensibilitate la ra9ele solareR U deoarece 6itamina 3 &a6ori9ea9ă absorb'ia calciului, eBcesul poate cau9a cre=terea cantită'ii de calciu din sânge @hipercalcemieAR U nu mânca'i albu= de ou crud &iindcă acesta are capacitatea de a neutrali9a biotina eBistentă <n organismR U cantită'i mari de 6itamină C pot anihila e&ectul anticoagulant al anumitor &luidi9an'i sang6ini @_ar&in, coumadinAR U 6itamina C poate necesita scăderea do9elor de medicamente administrate diabeticilor =i bolna6ilor cardio6asculari, a=a că ace=tia ar trebui săE=i consulte medicul curant <n această e6entualitateR U megado9ele de 6itamină C intensi&ică eliminarea acidului &olie =i a 6itaminei B 5, deci asigura'iE6ă măcar minimum do9elor recomandate 9ilnicR U cantită'i eBcesi6e de colină, administrate timp <ndelungat, produc de&icit de 6itamină B:R U dacă su&eri'i de tulburări cardiace, s&ătui'iE6ă cu medicul dumnea6oastră <n pri6in'a do9a;ului optim de 6itamină 3R U diabeticii, hipertensi6ii, cei care su&eră de reumatism cardiac sau de hiper&unc'ie tiroidiană trebuie să mani&este pruden'ă <n utili9area 6itaminei ER dacă 6ă <ncadra'i <ntrEuna din aceste categorii, <ncepe'i cu o do9ă &oarte mică =i mări'i treptat cantitatea cu câte >> ,) <n &iecare lună, până la 8>>E2>> ,) 9ilnicR U su&erin9ii de &ebră reumatismală cardiacă trebuie să =tie că se con&runtă cu un de9echilibru de &unc'ionare <ntre cele două păr'i ale inimii, iar do9ele mari de 6itamină E pot mări acest de9echilibruR dacă 6ă a&la'i <ntrEo asemenea situa'ie, s&ătui'iE6ă cu medicul dumnea6oastră <nainte de a lua suplimenteR U 6itamina E poate ridica tensiunea arterială la hipertensi6i, dar, dacă se <ncepe cu do9e mici =i se cre=te progresi6, re9ultatul &inal 6a &i o scădere a tensiunii datorită proprietă'ilor diuretice ale 6itaminei ER U unii diabetici =iEau putut reduce ni6elul de insulina după administrarea 6itaminei ER 6eri&ica'i <mpreună cu medicul dumnea6oastrăR U reducerea do9elor de 6itamină E trebuie să aibă loc tot progresi6R U do9ele &oarte mari de acid &olie pot masca simptomele de anemie pernicioasăR U persoanelor cu tulburări con6ulsi6e sau cancere pe &ond hormonal <n antecedente nu li se recomandă administrarea timp <ndelungat a do9elor mari de acid &olieR U acidul paraEaminoben9oic =i acidul &olie pot inhiba e&icacitatea

sul&onamidelorR U megado9ele de 6itamină D riscă să se acumule9e <n organism =i să cau9e9e distrugerea globulelor ro=ii =i deci anemieR U suplimentele de acid &olie sunt contraindicate celor care iau &enitoină @medicament anticon6ulsi6AR U pacien'ii care urmea9ă un tratament cu anticoagulantul 3icumarol @TrombostopA trebuie să 'ină seama că 6itamina D sintetică poate inhiba e&icacitatea medicamentuluiR reciproca este de asemenea 6alabilă, Trombostopul <mpiedicând absorb'ia 6itaminei D naturaleR , U @ cantită'i mari de 6itamină D riscă să producă transpira'ii =i bu&euriR U su&erin9ii de diabet se6er, glaucom, ulcer peptic, gută sau &unc'ionare de&icientă a &icatului trebuie să mani&este pruden'ă &a'ă de nicotinamidăR U nu da'i nicotinamidă câinelui sau pisicii dumnea6oastră, &iindcă le poate cau9a transpira'ie abundentă =i bu&euriR nu suplimenta'i dieta animalelor cu 6itamină A sau 3 &ără s&atul prealabil al medicului 6eterinarR U do9e eBcesi6e de acid paraEaminoben9oic pot a&ecta negati6 &icatul, rinichii =i inima la indi6i9ii mai sensibiliR U &ierul nu trebuie administrat su&erin9ilor de anemie sideoacrestică, 5$2 !arl Mindell hemocromato9e =i talasemieR U dacă lua'i sul&at &eros, pierde'i 6itamină ER U cantită'i mari de co&eină pot inhiba absorb'ia &ieruluiR U cei ce su&eră de dis&unc'ii renale nu trebuie să depă=ească 9ilnic do9a de 7>>> mg magne9iuR U cantită'i mari de mangan reduc gradul de utili9are a &ierului <n organismR U do9ele mari de mangan pot cau9a di&icultă'i motorii =i slăbiciune la anumi'i indi6i9iR U dietele cu con'inut ridicat de grăsimi măresc gradul de absorb'ie a &os&orului =i determină scăderea ni6elului de calciuR U dacă lua'i medicamente pe ba9ă de corti9on =i aldosteron, ca de eBemplu %rednison, pierde'i potasiu =i, <n acela=i timp, re'ine'i <n organism sodiulR consulta'i un medic pentru suplimentele necesareR U transpira'ia eBcesi6ă poate cau9a de&icit de sodiuR U prea mult sodiu determină pierderi de potasiuR U do9e mari de 9inc determină pierderi de cupru =i &ierR U dacă lua'i suplimente de 9inc, asigura'iE6ă cantită'i su&iciente de 6itamină AR U su&erin9ii de boala ^ilson pot de96olta toBicitate &a'ă de cupruR U cantită'i mari de cobalt riscă sa pro6oace hipertro&ia tiroideiR U dacă urma'i un tratament pentru tulburări tiroidiene, trebuie să 'ine'i seama de &aptul că =i 6arecul eBercită o in&luen'ă asupra glandei tiroideR <n ca9ul <n care leEa'i utili9at pe amândouă, s&atul meu este să 6ă repeta'i anali9eleR este posibil să a6e'i ne6oie de cantită'i mai mici de medicamentR U cantită'i mari de 6ar9ă crudă pot determina apari'ia unui de&icit de iod, creând dis&unc'ii <n producerea hormonilor tiroidieni la persoanele cu de&icit de iodR U stridiile, dolomita =i &ăina de oase, de=i sunt surse bogate de calciu, pot con'ine plumb sau alte substan'e toBiceR U laptele ce con'ine 6itamina 3 sintetică determină caren'e de magne9iuR U marii băutori de ca&ea =i ceai L ca =i amatorii de cola, dealt&el L trebuie să =tie că ingerarea unor cantită'i considerabile de co&eină cau9ea9ă .iblia /itaminelor 5$!

de&icit de ino9itolR U dacă lua'i cantită'i mari de 6itamina C, comunica'i acest lucru medicului dumnea6oastrăR 6itamina C poate modi&ica re9ultatele anali9elor de gluco9a <n sânge =i urinăR de asemenea, maschea9ă pre9en'a sângelui <n materiile &ecaleR U pentru o bună absorb'ie a 6itaminei A, nu 6ă anga;a'i <n eBerci'ii &i9ice solicitante decât după patru ore de la administrarea suplimentelorR U cuprul are tendin'a de a se acumula <n sânge, consumând re9er6ele de 9incSale creieruluiR U suplimentele A3"EA?" măresc ni6elul de acid uric =i sunt contraindicate su&erin9ilor de gutăR U tirosina =i &enilalanina pot ridica tensiunea arterială =i nu trebuie luate <mpreună cu medicamente antidepresi6eR ace=ti doi aminoaci9i sunt contraindica'i celor cu melanoame maligne pigmentateR U acidul paraEaminoben9oic nu este indicat bolna6ilor care urmea9ă un tratament cu metotreBat @Anti&olanALun medicament anticancerigenR U acidul &olie @/olacinA reduce ac'iunea anticon6ulsi6ă a &enitoineiR U cei care &olosesc inhibitori Mao trebuie să e6ite produsele supuse <n6echirii @resturi de brân9eturi, 6inuri etc#A care au un con'inut ridicat de tiraminăR concentra'ia de tiramină a alimentelor cre=te odată cu timpulR U e&icacitatea antibioticelor este redusă <n pre9en'a suplimentelorR @acestea trebuie luate cu cel pu'in o oră <nainte sau două ore după administrarea antibioticelorAR U calciul poate a&ecta e&icacitatea tetraciclineiR U do9ele mari de 6itamină 3 =i ascorbat de calciu sunt contraindicate persoanelor care iau 3igoBin pentru tratamentul a&ec'iunilor cardiaceR U antibioticele cu spectru larg de ac'iune nu trebuie luate cu do9e mari de 6itamină AR U 6itamina A nu trebuie luată <mpreună cu antiacneice ca i9otretinoinaR U colina nu este recomandată <n timpul &a9ei depresi6e a a&ec'iunilor maniacoE depresi6e, doarece poate agra6a această stareR U &ructele de papaya =i ananasul crud nu se recomandă su&erin9ilor de ulcer# 5:> !arl Mindell .iblia /itaminelor 5: +-' SC!RT <HID DE AP/RARE :MPOTRIVA CANCER!L!I %e lângă 6itaminele =i mineralele antioBidante, eBistă numeroase substan'e alimentare naturale care au puternice proprietă'i anticancerigene# %rintre ele, se pot enumera: betaEcarotenul, hercetina, indolii, i9otiociana'ii @se găsesc =i <n 6egetalele din &amilia cruci&erelorA =i aci9ii gra=i 7Eomega# <ntrucât cel mai e&icient mod de apărare <mpotri6a cancerului este un puternic atac nutri'ional, nu uita'i să include'i <n meniurile dumnea6oas următoarele alimente: A+)ME"TE C, %?*%?)ET.1) A"T)CA"CE?)FE"E CE "u T?EB,)E -. +)%-EA-C. 3)" ME"),+ 3,M"EAV*A-T?. Alimentul Morco6i %epene galben Var9ă 3o6lecei Batate %apaya -panacul

Broccoli @soi de conopidăA Var9ă de BruBelles Conopidă ?idichi Crean Obser aţii Con'inut &oarte ridicat de betaEcarotenR mai u=or abE sorbabil când este gătit# Este o sursă bogată de 6itamina A, betaEcaroten =i 6itamina CR 6aloare calorică scă9ută =i con'inut ridicat de &ibreR a;ută la combaterea eBcesului de sodiu# +egumă din &amilia cruci&erelorR scade riscul de cancer colo rectalR două linguri de 6ar9ă călită pe 9i contribuie la pre6enirea cancerului de stomac# +a &el ca morco6ii# +a &el ca morco6ii# +a &el ca pepenele galben# +a &el ca pepenele galben# Vegetală din &amilia cruci&erelor care con'ine indoli =i i9otiociana'i @substan'e care pot pre6eni =i reduce riscul de &ormare a anumitor tumori canceroaseAR bogată <n carotenoide# +a &el ca broccoli =i alte cruci&ere: +a &el ca broccoli =i alte cruci&ere# +a &el ca broccoli =i alte cruci&ere# +a &el ca broccoli =i alte cruci&ere# Fulii +a &el ca broccoli =i alte cruci&ere# 1elină +a &el ca broccoli =i alte cruci&ere# Ceapă Con'inut ridicat de hercetina @nu este distrusă prin &ierbereAR poate suprima celulele maligne <nainte ca acestea să de6ină tumori# Ton @pe=teA Con'inut ridicat de aci9i gra=i 7EomegaR a;ută sistemul imunitar, <mpiedicând <ntinderea proceselor canceroase @opre=te metasta9eleA# -omon +a &el ca tonul# -ardine +a &el ca tonul# Macrouri +a &el ca tonul# Tărâ'e de Con'inutul de &ibre alimentare a;ută la grâu pre6enirea cancerului de colon# @The "ational Cancer )nstitute recomandă câte 7$ g &ibre 9ilnicA# Tărâ'e de Asigură protec'ia <mpotri6a agen'ilor porumb cancerigeni# Tărâ'e de +a &el ca târâtele de grâu =i porumb# ore9 Tărâ'e de +a &el ca târâtele de grâu =i porumb# o6ă9 /ructe =i Ve9i sec'iunile 5:, 7$, 72 =i :7# legume bogate <n 6iE

taminele A, C, E =i seleniu A+)ME"TE C, %*TE"1)A+ CA"CE?)FE" ?)3)CAT Alimentul -lănina E-TE B)"E Obser aţii
%E CA?E -. +E

EV)TA1)

Con'ine nitri'iLaditi6i care pot interac'iona cu subE stan'ele chimice naturale din alimente =i din orgaE nismul uman &ormând nitro9amine, compu=i cu un ridicat poten'ial cancerigen# Conser6e de +a &el ca slănina# carne @+uncheon MeatA /ranM&ur'eri +a &el ca slănina# %e=te +a &el ca slănina# a&umat ,nt, Este recomandabil ca un procent de margarina, maBim 5>E7> la 5:5 maione9ă, ulei Ca&ea @obi=nuită sau deco&eini9atăA /icat =i carne grasă Tutun Alcoolul !arl Mindell sută din totalul caloriilor dumnea6oastră să pro6ină din grăsimi @persoanele <n al căror meniu grăsimile depă=esc 8> la sută L atât saturate cât =i nesaturate L sunt mai susceptibile la de96oltarea unui cancer de colon, sân sau prostatăA# <n aceste alimente, <ntregul con'inut caloric este &urni9at de grăsimi# Este implicată <n cancerele biliare =i pancreatice# Fermenii contaminan'i se acumulea9ă <n &icat =i <n celulele stratului adipos# 1igările, trabucurile, tutunul de pipă, de mestecat =i de pri9at sunt implicate <n apari'ia cancerelor la gură, laringe, eso&ag, pancreas, 6e9ică biliară =i plămâni @&umatul =i inhalarea &umului de 'igară de la al'i &umători măre=te =i riscul de cancer cer6ical la &emeiA# %oate cau9a cancer de &icat =i contribuie la apari'ia cancerelor la gură, laringe =i eso&ag, <n mod special la &umători# %re9intă risc cancerigen ridicat# .iblia /itaminelor 5:7 Aditi6i alimentari @mai cu seamă coloran'i alimentari ca ?o=u nr# 7, Albastru nr# 5, Verde nr# 7, BCA, BCT, propilgalatul=i nitritul de sodiuA Cancerul are o inciden'ă mai ridicată la persoanele obe9e decât la cele cu greutate normală sau sub normal +-+ NECLARIT/ŢI C! PRIVIRE LA CAPITOL!L JJII4 E2te adeD6rat "6

bomboanele "# eCtra"t de lemnEdulce ;ot >i ;eri"#loa2e ;entr# "ei "are ia# medi"amente antiE3i;erten2iDe4 <n mod surprin9ător, da# -unt su&iciente chiar =i numai două bomboane cu eBtract de lemnEdulce NnaturalO pentru a a&ecta ac'iunea unui număr mare de medicamente antiEhipertensi6e =i diuretice prin mărirea gradului de reabsorb'ie a sodiului, de eBcre'ie a potasiului =i reten'ie a apei <n 'esuturi# Mi sEa 2;#2 26 m6 >ere2" de alimentele "e "on$in 9l#tamat mono2odi" @<MSA1 de"i "ite2" "# aten$ie eti"3etele t#t#ror ;rod#2elor =i1 8n 9eneral1 eDit mFn"area "3ineBea2"6 Dar oare la toate alimentele "# <MS e2te men$ionat a"e2t l#"r# ;e eti"3et64 "ormele legale impun ca glutamatul monosodic să &ie men'ionat pe eticheta &iecărui produs alimentar, dar cercetări recente au descoperit &aptul că eBistă anumite alimente L ro=iile =i brân9a, de eBemplu L care con'in FM- <n mod naturalH Cu alte cu6inte, o cină <n stil italian 6ă poate &urni9a tot atât de mult VM- ca =i una chine9ească @este interesant de =tiut că mâncărurile asiatice con'in de obicei anumite substan'e chimice naturale ca salicila'ii =i aminele care pot determina reac'ii alergiceA# 5:8 !arl Mindell .iblia /itaminelor %*-T/A1. %e măsură ce oamenii de6in tot mai con=tien'i de importan'a 6itaminelor <n 6ia'a de 9i cu 9i, ne6oia de in&orma'ii clare, simple, u=or de <n'eles, este tot mai e6identă# )ar, odată ce studiile au arătat că administrarea 6itaminelor potri6ite la orele potri6ite este mai importantă decât =iEar &i putut cine6a <nchipui, ne6oia a de6enit necesitate# -per că această carte a reu=it să <mplinească ne6oia de in&ormare, să spulbere unele pre;udecă'i ce <n6ăluiau alimenta'ia =i nutri'ia, eliminând anumite incertitudini cu pri6ire la natura, &unc'iile =i caracterul ino&ensi6 al 6itaminelor# )ndi&erent dacă a'i cititEo Ndin scoar'ă <n scoar'ăO, sau doar a'i răs&oitEo <n căutarea paragra&elor de interes particular, sper că o 6e'i considera tot mai 6aloroasă =i mai necesară de &iecare dată când 6ia'a 6ă 6a pune <n &a'a unei situa'ii noi# 3orin'a mea a &ost să 6ă o&er un ghid cuprin9ător care să poată răspunde nu doar <ntrebărilor dumnea6oastră actuale, ci =i celor ce se 6or i6i <n 6iitor cu pri6ire la 6itamine# *dată cu trecerea anilor, sec'iuni ca acelea re&eritoare la posibilitatea de a rămâne tânăr, energic =i seBi, sau la <ntâr9ierea procesului de <mbătrânire 6or &i recitite, o&erinduE6ă regimuri =i diete pentru orice nouă circumstan'ă i6ită <n 6ia'a dumnea6oastră# Cu alte cu6inte, in&orma'iile cuprinse <n această carte sunt destinate a 6ă a;uta nu numai astă9i, ci =i peste mul'i, mul'i ani sănăto=i =i &erici'i# 3r# EA?+ M)"3E++, Be6erly Cills, Cali&ornia : mai !! 5:$ )"3EI acesul&am 575 acid &olie # (, 2, !, 77,72, $5,$7, 87, 8$, 8!, ::, ((, 2$, 2!,5>8, 5>$, 5 , 5 :, 5 (, 5 2, 55>, 55 , 557, 5$( acidglutamic !!, $, 5 5 acido&ilus 2, 8>, 85, 87, 82, $ , $5, $7, ((, 2>, 25, 28, !8, !$, !(, !2, 5>>, 5>8, 5 (, 585, 587, 5$5, 5$(, 5$2, 5(> aci9i gra=i (, $>, $ , 78, 2 , 58>, 5: , 5:$ 7>, 87, : , :5, ! , 5>:, R acnee 57, 75, $ , 5$>, 5$8, 5(> aconit 52,5::

actori : , 77, 78, 72, $$, (:, 27, 2(, 22, !(, 5>5, 555, 582, 5(> adaptogen !, 7$ a&rodisiac 58!,5$ alcool 8, 2, 5!, 78, 7$, 7(, 72, 8>,87, 8:, $5, $7, $:, $!, :>, :7, :$, (8, ($,(2, 27,! ,!7,!!, >>, >7, >:, 77, 78, :>, ($, (:, 2 , 28, !$, 5>>, 5>$, 5>:, 5 >, 5 , 5 5, 5 (, 5 !, 55 , 555, 558, 55(, 57 , 57(, 58 , 58(, 5:5, 5:(, 5:2 alergie 2 algina 5: aloe 52, 5!, 2>, 2$, 2(, !:, 5>5, 5:: Al9heimer 8:, :7 ame'eli 7$, $2, (:, !:, 7 , 85, !5, 5 $, 578 aminoaci9i $, 7,5 ,5$,7:,82,$ ,$$,:2,2 ,2(,22,2!,!>,! ,!7,!8,!$, !:, !(, !2, !!, >>, > , >5, >7, >8, >$, 8, 57, 5:, 7$, $8, :5, (>, ((, 27, !8, 5>7, 5>(, 5 8, 552, 58>, 5$>, 5$ , 5$!, 5:: anemie 7:, 72, 8!, $5, : , :(, :2, (>, ((, !:, !, $2, 5 :, 5$$, 5$(,5$2 antiaci9i > , $, (, 25, 5 $, 5 :, 5 ( antibiotice !, 87, $$, $:, $!, 2, 52, 7:, !7, 5>5, 5>7, 5 8,5 $, 5 :, 57!, 5$>, 5$!, 5:> anticoagulant 82,$$,5 (,5$:,5$2 anticon6ulsi6 82, >5,5$(, 5$! antidepresi6 7:, (8, ! , !5, !8, > , >:, 5>8, 5>$, 5>(, 5 $, 5 !, 5$! antihistaminic 25, 27, 2:, 5>$, 5>:, 5 $ antioBidant 8>, 82, :5, >7, 58:, 5$$, 5:> anBietate 78, ! , > , >:, :, 5!, !5, !7, 5>8, 5:2 apetit $5, 28, !7, >7, >$, >:, 58, 5!, 7>, 5 7 arginină 22, !:, !(, !2, !!, >8, >$, >:, !$, 5>7, 552, 5:: arsuri 7 ,7$,87,8!,$:,:>,: ,!8, $# (, 52, 85, $2, 2>, 25, 2(, 5:: !arl Mindell 22,572,5:2 arteriosclero9ă > , >( artrită 7(, $!, :5, :2, (5, !8, >7, >8, >:, 5, !, 5>, 58, 5$, 52, 5!, 7>, 78, !>, 5>:, 5 :, 577, 5$7, 5:2, 5:! Aspartame !7 aspirină !, 8$, $5, $$, ( , 7 , !>, 5 :, 5 ( astm 5:, 8>, 7>, 7:, !>, 5 :, 5:2 aterosclero9ă 5>, :(, 27, 5, 5> AtMins 5 $,5 !,55>,55 ,5:! B barbiturice 27, 5>:, 5 8, 5 $,5 :, 5 ( bicarbonat 2>, $:,578 bron=ită 7 ,5:2 C ca&ea 5>, $7, $8, ( , (2, 25, 2!, 5>(, 5>2, 5>!, 5 >, 5 2, 5 !, 577, 57(, 58(, 5$!, 5:5 ca&eina 78, $!, >, 78, !5, !$, 5>>,5>(, 5>2, 5>!, 5 >,5 (, 5 2, 5 !, 55(, 5$2, 5:5, 5:2 câine 75, 82, $:, 5$5,5$7, 5$8, 5$$,5$2, 5:! calciu 5, 7, 2,5 ,5$,5:,75,72,7!,8$,8:,8(,82,$>,$8,$2,$!,:>,:8, :$, ::, :!,( , (5, (7, (8, ($, (:, 2>, 27, 28, 2$, 2(, !2, $, :, !, 5>, 55, 57, 58, 8:, 8(, 82, $ , $5, $7, $8, $$, $:, :5, :$, ::, :2, ( , (8, ((, (!, 25, 27, 28, ! , !5, !2, 5> , 5>$, 5 5, 5 $, 5 :, 5 (, 5 2, 55(, 572, 588, 582, 5$5, 5$7, 5$$, 5$:, 5$2, 5$!, 5:>, 5:: calorii $>, 2$, !>, >8, >(, >!, 7, 8, (, 2, 58, 72, $5, $7, $8, $(, :7, (>, 55>, 55 , 555, 557, 558, 55$, 55:, 552, 55!, 57>,

57 ,575,577,58(,5:5 cancer $, !,5>,7 , 7$,8 ,85,88,8$,:5,:7,(!, 27, 2:,!7, >8, , 5 , 58, 5$, 5:, 75, 77, $7, $(, $!, (8, 2!, 5>2, 5 >, 5 7, 578, 58:, 5$(, 5$!, 5:>, 5: , 5:5, 5:7, 5(> carbohidra'i , 5, 7, 8,77,7$,72,$>,(:,(2,2>,!>, >2, 7, 8, (, 2, 87, :5, :2, :!, (>, ( , !$, !2, 5>:, 5 7, 5 !, 55>, 55 , 555, 558, 55$, 57 , 575, 58!, 5$5, 5$7, 5$8, 5:: cardiac 8!, $>, 2 ,!7,!$, >8, >(, >2, >, 52, 7>, 75, 8$, $2, !(, 5>2, 55$, 57>, 577, 578, 58:, 5$(, 5:>, 5:2 cardio6ascular :8, >(, >2, ($, 5$: carie 8(,( ,577,57: .iblia /itaminelor 5:( carto& 88, (2, 5 , 7!, 8 , 87, 88, 8$, 8(, 82, $ , $!, 5> , 55$ 55:, 55( ceai 5>, 52, 88, ( , !, 7 , (2, 5>>, 5>!, 5 >, 5 !, 55$, 57(, 58(, 5$! celulă 7, $, (,5>,5 ,5(,72,8>,87,88,8:,8!,$>,$7,$!,:5,:8,:!,(5, ((, !7, >8, , $, :, 57, 5(, 7$, 2!,5>8,5 ,5 :,557,55!, 572, 588, 58$, 58:, 5$>, 5: , 5:5 celulo9ă :, 5$, 5:, 7:, (:, >, 5 , 87 chlorella 5$, 7$ ciocolată :$, !(, $8, 25, 5>(, 55!, 577, 57( cisteină >>, >7, >8, 8$, (2, (!, 2 , 2(, !$, 57! cistită 52 clor ::, 2$, 2:, 55, 88, 8$, 82, 5 > cloro&ilă 5:, !, 5>, 58, 8>, (2, 5::, 57! cobalt 5 ,:(,2:, 8!,5$2 cocaină > ,5 7,5 8,5:2 coen9imăVl* 58: co&eină $7, $8, (:, 5>(, 5>!, 5 2, 5$! cola 78, $7, 25, 2!, 5>(, 5>!, 5 >, 57(, 5$! colagen 87, 58$,58: colesterol $, :, 7 , 75,8>, 88, 8$, 8:, $>, $ , $7, $:, $(, 2 , 25, 2$, >>, >:, >(, >2, >!, >, , 5, 5>, 5 , 55, 57, 5:, 7>, 78 7$, 8 , $7, $8, $2, :5, !(, 57(, 572, 5:: colină (, 8$,8:,8(,82, $7, $8, $!, :7, >>, >:, >(, 55, 8$, 8(, $8, :2, (!, 5>8, 5 5, 5 $, 5 (, 572, 58>, 5$(, 5:>, 5:$ colită 5>,$8, !:,5:2 colon $, :, 5 , 5:,5: ,5:5 con;uncti6ită 8(, 5!, 7> constipa'ie :$,(>,28, :, 2, 5 , 57, 78, 8 , 2>, 22, !7, !:,5:2 con6ulsii $7, ($, >5, 5>2, 5 8, 5$ , 5$( copii !, 7 , 75, 72, 8(, 82, $8, (>, ( , 2$, 22, ! , !(, !!, !, 7>, $$, $(, :5, ::, 2(, !8, !!, 5>>, 5>5, 555, 552, 575, 5$ , 5$7, 5:( corticosteroi9i 5 : cosmetice 58 ,585,5:! crom $(, :(, :2, $2, !:, !2, 55( cupru 2, 5 , :2, :!, 2$, >>, 55, 8>, $>, $:, :5, !>, 55(, 572,58$, 5$2, 5$!, 5:: curcan :$, ! #, >, 27, 55:, 57$ 3 dansatori ( ,5:( 5:2 !arl Mindell .iblia /itaminelor 5:! deodoran 5>, 7 depresie !!, > ,5>8,5>$ dermatită 7:,85, $:, $>, 58>, 587 diabet 7$, 7(, 8$, $(, :(, 27, >>, >7, 5 , $7, :!, !:, !2, 575, 577, 5$:, 5$(, 5$2, 5:2 diaree 8$,8(, $$, $:, ((, :, 2, 55, 5!, 8 , (:, !7, !:, 5>8, 5$5 digestie 7, 8, $, (, 5 , 58, ::, (:, 28, 2(, 7, 8, :, 57, 7>, 558

diuretice ($, (2, 7>, $5, 5> , 5>:, 5 $, 5 :,5 (, 5$(, 5:7 drog >,!>, >!, , 5, !(,5>(,5 >,5 5,5 7,5 8,585,5:2 E Echinacea 5(, 5:: ec9eme 85, $ , $7, :>, :, 5$, 7>, 7 , 7:, $> endor&ine !8,5 ! energie !, , 7,72,$:,:2,(5,(7,!:,!(,!2, >7, , 7, !, 58, 5:, 7$, :(, :!, (>, (8, 5>8, 5 8, 5 (, 55>, 57:, 588, 58(, 582, 58!, 5$>, 5$5, 5$8, 5:8, 5:! en9ime 8, $, :, (,5 ,88,:7,:!,($,(:,!8,!$, >8, 7, 8, (, !, 7:, 8>, 8 , :$, ::, 25, 22, !2, 5 $, 582, 5$>, 5:: epilepsie $7 eso&ag 8, 5>, 5!, 5:5 estrogen 5>,78,7$,7(,72,87,8:, $5,$7, $$, $:,$!,: ,($, 7$, 7:, 28, 2!, 5>:, 5$ etichete $!, :5, :7, 552, 577, 578, 58 , 5:7, 5:( / &ebră 2:, !$, (, 5!, 2 , 2$, 2!, !8, !!, 5$$, 5$(, 5:2 &enilalanină 22,!7,!8,!$, !:, > , >5, >7, >:, 58,5>$,5>(,5 $,575, 5$!, 5:: &enobarbital $5, 27, 5 (, 587 &ibre 5:, !(, >(, 5 , 55, 5$, 5:, :!, 2>, 2 , 22, 58:, 5:>, 5: , 5:: S&icat :,55,5$,5(, 7 ,75, 7$, 7:, 72,8>,85,8$,8:,8(,82, $5,$7, $:,$!, :>, ::,:(, :2, (>, (!, 27, >5, >7, >8, >$, >:, >(, >2, >, 8, 5!, 75, 77, 78, 7(, 7!, 8>, 8 , 85, 87, 88, 8$, 8:, 8(, 82, 8!, $>, $ , $$, $2, (>, ($, ((, 2!, 5>>, 5> , 5>(, 5 , 5 !, 57 , 57!, 58>, 58$, 582, 5$8, 5$2, 5:5 &ier 5, 7, 2, 5 , 58, 8!, :8, :2, :!, (>, ( , (5, $, :, 55, 57, 58, 5:, 5$, 87, $:, $2, :5, :$, ::, :2, 5 2, 55(, 572, 58>, 5$>, 5$$, 5$2, 5:: &luor 2, ( , (5, :, 5>:, 5 (, 5:: &os&or 2,5 ,5$,75,8(,82, $8,:8,:$, ::, (5,(7,(8,($, (:, 27, 8, $, !, 5>, 55, 57, 8>, $5, $7, $8, :5, 25, 5 :, 5 2, 5$5, 5$7, 5$$, 5$2, 5:: &ructo9ă :2,557,55:,57 ,5:! &umat @&umătoriA 5>, 78, 87, 8$, $2, :7, >>, >, (8, ($, 2(, 2!, !5, !(,5 5,5 7,5:5,5:(,5:2 F germaniu 7$, !> ginseng 8$, !, 7$, 28, 2$, 2!,5> ,5 >, 58!, 5$ glicogen :, > , >$, 8 gluco9a 7(,8 ,8$, > , 7, 8, 5>, :(, :!,57 ,57:,5$! grăsime $, , 7, 8, :, (, 5>, 55, 57, 5(, 7>, 7 , 77, 7$, 7:, 72, 85,8$, 8(,82,8!, $>, $ , $7, $8, :$, (7, (:, 2$, 2!, !>,!(, !2, >7, >:, >(, >!, >, , 5, 7, 8, $, 2, 5 , 5$, 7$, 7(, $7, 8!, $>, $8, $$, $(, :5, :(, (>, ( , 22, !(, 5 , 5 !, 55>, 55 , 558, 55:, 55(, 552, 55!, 57>, 57(, 58>,58:, 5$5, 5$8, 5$2, 5:5 gută $(, 57, 5$2,5$! C hemoroi9i 5 , 52, 25 herpes 77,!:,!(, 2>,5>7 hipoglicemie $!, ((, !, !2, 5>(, 575, 577 histidin 22, >: C)V @-)3AA >8, 7>, 8$, ::, (>,57>, 577

hormoni 5 , $>, $$, !8, !$, !(, !2, >5, >2, 7$, 552, 58:, 5$ hormoni de cre=tere !(, !2, >5, 7>, 552 ) ienupăr 7> impoten'ă 27,!!, ! indigestie (8, ! inimă 5>, 7 ,8>,8:, 82, $7, $!, :5, :7, (>, (8, 5, 8$, 577 inosină :(, (>, (8,5$> inositol 5>2,5 $ insomnie :, !, 27, ! , 5>2 insulina 7(, :(, !2, >$, 5 , !:, !2, 557, 57:, 5$:, 5$( intestin $, :, 5>, 55, 58, 7>, 7:, 72, 85, 8(, $ , $8, $:, $!, :7, ::, >(, 2, 5>, 5 , 57, 5!, 7>, 7 , 75, 87, :!, 28, 5>2, 57( iod 2, (7, (8, 55, 87, 88, 8!, $>, $ , $8, :5, (2, 2>, 55(, 58>, 5(> !arl Mindell .iblia /itaminelor 5( 5$! 8 <mbătrânire !, 7:, 7!, 8!, :5, (2, >7, >8, 588, 58$, 58:, 5:8, 5:! ;o;oba (!,587 + lacto9ă 2,5 7,57 lapte $, 2,5>, 7 ,77,7$,72,7!,85,8(,82, :8,:$,:(,(7,(:, 27, 28, 2$, 2!, !>,! ,!5,!7, !:, >7, 7, 8, $, 2, 57, 77, 78, 7(, 8>, 85, 87, 88, 8:, 8(, 8!, $>, $ , $8, $:, $(, 2 , 27, !7, 555\55:, 57 , 575, 57(, 585, 58$, 582, 5$5, 5$7, 5$8, 5$! laBati6 88, !, 52, 7>, 78, ((, 2>, 2 , 5>:, 5 $, 5 :, 5 2, 578 lecitină 5:, 8:, $7, $8, >:, >(, >2, >!, 57, 8 , 88, 8$, :7, :$, :2, ( , 2(, !5, !(, !2, 557, 55$, 55:, 552, 57(, 572, 58(, 582, 5:! leucină 22, > , >8, >$, $8 lignină 5 , 55 lisină 22, ! , !$, !:, >:, $8, 2>,5>7, 5:: lupus 5 M magne9iu 2,5 ,5:,7:,7(,88,8$,:8,:$,::,(5,(8,($,(2,27,28,! ,!5, !2, :, 55, 58, 7:, 8:, 8(, 82, $ , $7, $8, :5, :$, ::, :2, ( , ((, (!, 25, 27, 28, !5, !2, 5>>, 5> , 5>$, 5 , 5 5, 5 $, 5 (, 5 2, 55(, 58$, 582, 5$2, 5$! maione9ă $$, 55:, 5:5 mâncărimi 7$,8(,$$,$:, 52, 5!, 25, 27, 2$, 2:, !8,5>2,585,587, 5$ mangan 2, 5 , (>, ($, (:, 27, 55, 8>, 85, 5>$, 5 $, 55(, 5$2 margarina !, 7 , 5, 55:, 5:5 mari;uana 5 5,5 7,5:2 mătrea'ă 88 memorie 8:,(:, :, 8(, !8 menopau9ă 5>, $>, $2, (!, 7$, 7:, 28, 2! mere 5>, 8 , >, 5 , $7, ((, 557, 55(, 585, 588, 58: metabolism >, , 7>, 85, (7, 2 , ! , >>, >8, 5:, 7(, :8, 25, 2!, 5 :, 552, 57>, 5$> metionină 22, ! , >>, >:, >( micotic 52, (2, !7, 58> mico9ă 7:, (2, !7 minerale $, , 7, 2, 5 ,57, 58, 5$, 5(, 52, 7>, 75, 72,82, 8!, $$, :8, :$, ::, :2, :!, (>, ( , (7, (8, ($, (:, (2, 2>, 25, 27, 2:, 2(, 8, $, !, 55, 57,

58, 5$, 7$, 72, 7!, 88, 8$, 8!, $>, $5, :>, :5, :8, :$, ::, :(, :2, :!, ( , (7, ((, (2, (!, 2>, 25, 28, 2$, 2:, !>, !8, !2, 5>>, 5> , 5>5, 5>7, 5>2, 5 8, 5 2, 55>, 55 , 555, 557, 558, 55(, 572, 57!, 58>, 58$, 58(, 582, 5$>, 5$5, 5$8, 5:>, 5:(, 5:2 molibden 2,(:,(( mononucleo9ă !8, !! mu=e'el 5!, 28 mu=chi @muscularA 8, :, 77, 7:,85,8:,82,8!, :!, (8, (:, 2>,!8, !:, !(, !2, > , >5, >8, >$, >:, 8, :, 5:, 7 , 8(, :!, (>, (8, ((, 28, 2$, !>, !8, 57>, 58:, 5$>, 5$ , 5$5, 5$7 " ne6ralgie 2>,!8, : niacină (, 7$, 7:, 85, 87, $$, $:, $(, (5, ! , !5, !2, >5, >, 55, 85, 8>, 8 , 8$, 8:, 82, $>, :5, 2>, 25, 27, !>, !(, !2, 5>8, 5>$, 5 5, 5 8, 5 $, 5 (, 5 2, 5$ , 5$7, 5$2 norepine&rină !7, > , >7, 5>8, 5>$ * oboseală $,75,8>,8!,!!, >7, >8, >$, !, 5!, 87, $2, !8,57>,5:2 ochi 2, !, 5$, 7 , 7$, 8(, $8, $:, (8, ! , !:, :, 5>, 75, 85, $2, ($, !(, 5> , 5>8, 587 ou 7 , 7$,7(, 72,85,87,8:,8!, $5, $8, $:,: , (>, (5, 2 , 27,!>,!:, >2, 7, 7(, 7!, 8>, 85, 87, 88, 8$, 8:, 8(, 82, 8!, $>, $ , $8, 5>:, 55:, 58>, 5$5, 5$7, 5$: pantotenat de calciu $2, :>, 5:$ păr 7 ,75,78,85,87,$>,$5,$7,:>,: ,::,:2,:!,(7, 2>, 2 ,!:, > , >$, (, 5!, 72, 7!, 88, 8$, (2, 57!, 58>, 58 , 585, 587, 588, 5$5, 5:( penicilină 7(, : , 5>,5>5, 5>:, 5 2 pisică 75, 82,5$7, 5$8, 5$$, 5$2, 5:! plumb :$, (5, 28, 2$, 2:, ( , 25,5$! polipi 2: poluare 8>, $$, : , :5, 2:, >, 7$, ( 5(5 !arl Mindell .iblia /itaminelor 5(7 potasiu 2,5 ,::, (8,((,(2,(!, 2>,!2, $, :, 5>, 55, 58, 7:, 8 , 85, 8:, $5, $7, $8, $(, ((, !5, !:, !!, 5>>, 5> , 5>:, 5>2, 5 , 5 $, 5 :, 5 (, 5 2, 55>, 55 , 557, 55(, 578, 572, 585, 5$2, 5:7 propolis !7, !$, !!, 5$>, 5$ prostată (!, 25, 27, 2:, 5>2, 58!, 5:5, 5:2 proteine , 7, 8, $, :, (, !,5>,5 ,5(, 78, 7$, 7:,7(,72, 7!,8>,85, 87,88, $ , :>, :(, :!,(>, 2 , 25, 2(, 22, 2!,!>, ! , !5, !7, !$, !:, !(, !2,!!, >>, >5, >8, >$, >:, >(, >2, >!, 5, 7, 8, $, (, 5>, 57, 58, 5$, 7!, 87, 8!, $7, $8, $(, :5, :7, :2, :!, (>, (8, ($, ((, 2>, 2(, 2!, !$, !(, !2, 5>7, 5>:, 5>(, 5 5, 55>, 55 , 555, 557, 55$, 55:, 552, 578, 57(, 57!, 58>, 58 , 585, 58(, 58!, 5$ , 5$5, 5$7, 5$8, 5::, 5:! psoria9is >$, 2: ? radicali liberi :5, :( răceală 88, 8(, 5!, 7 , !$, 5 : răni 87, $!, 25, !8, !:, !2, >$, >:, 5>, 52, 7 , $ , 572, 57! re9isten'ă !,5!,7 ,8 ,8!,$(,$2,(>,(2,!(,!!, > , >8, >$, >:, 8, 2, !, 5:, 5!, :!, 572, 58>, 5$> rinichi

7$,7:,72,85,8$,82,$:,$!,:>,:(,(>,(5,(7,($,(!,2>, >7, >$, 5, 77, 7!, 8>, 8 , 85, 87, 8$, 8:, 8(, 82, 8!, $>, $ , 572, 5$2 sare 5!, ::, (8, 2>, :, (, 88, 8$, 82, $>, $5, $7, $8, $(, (2, ! , !(, 5>>, 57 , 575, 578, 57$, 57:, 57(, 58 , 585, 5:! schi9o&renie 25, !(, !!, >>, >:, 552 sclero9ă 5>, 7!, :(, 27, > , >8, >(, 5, 5>, 58, 7> seleniu 2, 5 , 82, 8!, :5, (2, (!, >8, 88, $8, ($, 28, 2(, !$, 55(, 5$$, 5: serotonină ! , 27, 5>$, 5>:, 5 5 seB $$, !7, >:, >2, 58, 58 , 585, 588, 582, 58!, 5$>, 5$ , 5:8, 5:! siliciu 2, 55,58> -*3 :$, ::,552,58$,58( sodiu 2,5>,5 ,5:,::,( ,(8,((,(!, 2>,2$, :, (, 55, 8>, 8$, 82, $7, $8, $:, $(, :5, ! , !5, 5>>, 55!, 578, 57$, 58 , 585, 5$2, 5:>, 5:7 soia 55, 7:, 85, 8:, 8!, $ , $7, $8, :8, 2>, !>, !7, !:, >7, >, , 5, 2, 7!, 8 , 87, 82, 8!, ((, 2 , !7, !(, 5>7, 57$, 5$5 sorbitol 5$,5:,72,558,57 ,57: stres !, 77, 78, 7$, 87, $!, (8, ((, >:, >, $, !, 7$, $5, $7, :5, :$, :(, :2, (>, ( , (5, (7, (8, ($, 2 , 2!, ! , !5, !7, !:, !(, !2, 5>8,5>$, 5>:, 5>(, 5:2 sul& 2, 78, 7$,85,87,8:,82, $>, $5,$7, $:, $!, :>, : , (>, ( ,(2, 2>, 2 , 27, >>, :, (, 55, $8, 5>5, 5>:,5 2, 575, 58>,58 , 5$(, 5$2 T tăieturi !8, 2 taurină >5 tiroidă 7 , 72, (7, (:, 55, $8, 2>, !5, 588, 5$:, 5$(, 5$2, 5$! tirosină :2, !2, > , >5, >:, 5>$, 5>(,5 8, 5$! tranchili9ant !, (8, 25, 5>$, 5 5,5 8, 5 $ trigliceride $:, >!, 5 trihalometan 2: tripto&an 7:,$$, 22,! ,!5,!2, >:, 8:, $8, 27,5>$,5>(,5 5,5 $,5:: tumori 5>, >>, >:, 7$,5: tutun >>, 75,5 2,58(,5:5 , ulcer 5>,7 ,7$,$:,$!,: ,!!, >$, $, :, !, 52, 5!, 87, ( ,5>5, 5$2, 5:> unghii 78, (7, 2>, 25, >$, (, 2, 7>, 72, $5, 58>, 588 unt 5, 77, 85, 87, 8:, 82, 8!, $>, $ , $5, $7, 575, 5$8, 5:5 urechi $2, 85,5 $ urină 5$, 5(, 52, 77, 7:, 88, 8$, 8(, :$, !2, >>, >5, >(, 52, 7>, 72, !7, 5>2, 575, 578, 5$ , 5$8, 5$! usturoi !, >, !, 5>, 78, 7$, 8:, !5, !7, !(, 5 $, 5:: V 6anadiu 2, 2 , 25, 55 6arec $8, ::, (7, (8, 2>, 55, 57, 8 , 87, 88, 8:, 82, 2>, !5, !2, 557, 5$!, 5:! 6ar9ă (, !, 5>, 7(, 8!, $7, : , :5, (8, 2 , , !, 5 , 7!, 8>, 8 , 87, 88, 8$, 82, $ , !7, !:, 5$!, 5:>, 5: 6itamina A 5, :, (, 5>, 5 , 55,57,5(,7>, 7 ,75, 7!,8>,85,87,8(,82, 8!, :5, ::, ($, 27, >8, !, 57, 58, 5!, 7:, 7!, 85, 87, 88, 8:, 8!, $>, $7, $8, $$, $:, :>, :5, :7, ::, :(, ( , ($, ((, (2, 2 , !!, 5 5, 5 $, 5 :, 5 (, 5 2, 58>, 5$>, 5$7, 5$8, 5$:, 5$2,5$!5:>,5: ,5:$

6itamina Bl 2, 5, (, 2, !, 75, 77, 78, 7:, 7(, 72, $$, ($, !5, >5, 7!, 5(8 !arlMindell 87, 8(, $2, ($, (!, 2$, 5>8, 5>(, 5 , 5 5, 5 $, 5 (, 5 2, 55(, 5$8, 5$:, 5:$ 6itamina B > ( 6itamina B 5 !, $, (, !, 77, 7:, 7(, 72, 7!, ::, :(, ! , 55, 57, 5!, 8>, 87, 88, 8$, 8(, 82, ::, :(, ((, 2$, !>, 5>8, 5>$, 5 , 5 5, 5 $, 5 (, 5 2, 557, 582, 5$ , 5$(, 5:$ 6itamina B 7 (,7!,5 $,5:$ 6itamina B $ (,8>,8 , 87, :2, (>, ( , (8, ! , 5 $,5 (,552, 582, 5:$ 6itamina B5 (, 77, 78, 7$, 7(,85,87, $$, ($, !5, >5, 55, 85, 87, 8!, $>, $ , ! , 5 , 5 $, 5 (, 5 2, 55(, 572, 5$:, 5:$ 6itamina B: (, (, 2, !, 77, 7$, 7:, 7(,85,87,88, $$, ($, 27, ! , !5, !2, !, 57, 7:, 72, 88, 8:, 8(, 82, $>, $ , $5, $!, :5, ::, :(, ($, ((, 27, 28, 2$, 2!, ! , !2, 5> , 5>8, 5>$, 5 , 5 5, 5 $, 5 (, 5 2, 557, 558, 55(, 572, 5$ , 5$8, 5$:, 5$(, 5:$, 5:! 6itamina C 2,!, 5, (, 2, !,5 ,55,57,58,5(,52,75, 7$,7(,7!,87,88, 8$, 8(, 82, $5, $(, $2, :>, :5, ::, :2, (>, (8, ($, 27, !7, !2, >>, > , >8, >, 2, !, 5>, 57, 5$, 5:, 5!, 7:, 7(, 7!, 8>, 8 , 85, 87, 88, 8$, 8:, 82, 8!, $ , $5, $7, $8, $$, $:, $(, $2, $!, :5, :8, :$, ::, :(, :2, :!, (>, ( , (7, (8, ($, (:, ((, (2, (!, 2>, 2 , 25, 27, 28, 2$, 2:, 2(, 22, 2!, !>, ! , !7, !8, !$, !(, !2, !!, 5>>, 5>5, 5>7, 5>8, 5>$, 5>(, 5>2, 5>!, 5 , 5 5, 5 7, 5 8, 5 $, 5 :, 5 (, 5 2, 55>, 55 , 555, 558, 55(, 55!, 572, 58(, 5$>, 5$7, 5$:, 5$(, 5$!, 5:>, 5: , 5:$ 6itamina 3 2, 7, :, (, 2,5 ,55,57,5(,75,8(,82,$2,:8,:$,::,(5,! , !8, >(, !, 87, 82, $ , $7, $$, $:, :>, :5, ( , (5, ($, ((, (!, 2 , !2, !!, 5>5, 5 , 5 5, 5 :, 5 (, 5 2, 55(, 5$5, 5$7, 5$$, 5$:, 5$(, 5$2, 5$!, 5:>, 5:$ 6itamina E !, (, !,55,57,58,5(,52,75,7!,8>,82,8!,$>,$ ,$8,:5,::, (>, ( , (5, (2, (!, >8, >, , !, 57, 5$, 77, 7:, 85, 8$, 8!, $>, $ , $7, $:, :>, :5, :8, :$, :(, :2, :!, (>, ( , (5, (7, (8, ($, (:, ((, (2, 2>, 2 , 25, 27, 28, 2$, 2:, 2(, 22, ! , !5, !7, !8, !$, !:, !(, !2, !!, 5>>, 5> , 5>5, 5>8, 5 5, 5 7, 5 8, 5 :, 5 (, 5 2, 55 , 55(, 572, 58>, 585, 58:, 58(, 582, 58!, 5$>, 5$7, 5$8, 5$$, 5$(, 5$2, 5: , 5:$ 6itamina / (, $>, $ , 5>, 8 , 88, 2:, 2(, !2, 5:$ 6itamina D (, 57, 5(, $8, $$, !, 8 , 82, :>, ((, 5>7, 5 ,5 :,5 (, 5 2, 575, 5$(, 5$2, 5:$ 6itamina + (, ! , !5, !8, !:, !(, !!, >>: >7, >8, 8(, 5 5, 5 $, 5$: .iblia /itaminelor 5($