You are on page 1of 374

George

C~NTECE DE VITEJIE
CO+BUC
CUPRINS
Tabel cronologic...................................................................................... 5
C~NTECE DE VITEJ IE
(1904)
Cntec (| i-ai m`nat prin veacuri turmele de plai) .................................. 16
Imnul studen\ilor ................................................................................... 17
Cntec ost[=esc ..................................................................................... 18
Doroban\ul ............................................................................................ 20
Dun[rea =i Oltul .................................................................................... 22
Pentru libertate...................................................................................... 24
Cntecul cel vechi al Oltului ................................................................... 27
Scut =i arm[ .......................................................................................... 28
Oltenii lui Tudor .................................................................................... 30
S[rindar ................................................................................................ 32
Zece mai ................................................................................................ 35
Pe drumul Plevnei ................................................................................... 38
Mortul de la Putna ................................................................................ 41
Stema \[rii ............................................................................................ 44
Fragment epic ....................................................................................... 45
Pe dealul Plevnei .................................................................................... 49
O=tirile lui Alah ..................................................................................... 50
Graiul neamului .................................................................................... 53
De profundis.......................................................................................... 55
Carol Robert.......................................................................................... 57
Golia tic[losul ....................................................................................... 61
La Smrdan........................................................................................... 63
Cntec (| ar[ -avem =i noi sub soare) ...................................................... 67
Cntecul redutei .................................................................................... 70
Povestea c[prarului ................................................................................ 73
Coloana de atac .................................................................................... 76
O scrisoare de la Muselim-Selo............................................................... 82
n spital ................................................................................................. 86
Raport (Luarea Grivi\ei, la 30 august 1977) ........................................... 91
Spada =i credin\[ ................................................................................... 92
Podul lui Traian ..................................................................................... 93
Pa=a Hassan........................................................................................... 96
Sus inima .............................................................................................. 99
NEPUBLICATE }N VOLUM
Filozofii =i plugarii ............................................................................... 101
Bl[st[m de mam[ ................................................................................ 112
Pe p[mntul turcului ........................................................................... 129
Angelina.............................................................................................. 141
Atque nos! ........................................................................................... 145
Fata craiului din cetini ......................................................................... 152
Draga mamei ...................................................................................... 164
Dragostea p[cur[reasc[ ...................................................................... 190
Fulger ................................................................................................. 199
Izvor de ap[ vie................................................................................... 207
Non omnis moriar ................................................................................ 218
Tulnic =i Lioara.................................................................................... 220
Str[jerul .............................................................................................. 243
Anacreontic[ ....................................................................................... 250
Profe\ie ............................................................................................... 255
Gramatica =i medicul ........................................................................... 257
Patru port[rei ...................................................................................... 259
Rodovica............................................................................................. 263
Ceas-r[u.............................................................................................. 270
La logodn[ .......................................................................................... 276
Sulamita ............................................................................................. 280
Nebuna ............................................................................................... 287
n biseric[ ........................................................................................... 292
Roman\[ ............................................................................................. 294
Sonete de lux....................................................................................... 296
Inima mamei ....................................................................................... 300
Cornul ................................................................................................. 303
Legenda trandafirilor........................................................................... 305
Ziua-nvierii .......................................................................................... 310
Sonet .................................................................................................. 316
O-ntlnire ........................................................................................... 317
+tefan-Vod[ ......................................................................................... 318
Petrea.................................................................................................. 320
Osman-pa=a ........................................................................................ 323
Biserica ruinat[ ................................................................................... 325
Proclamarea independen\ei .................................................................. 326
Pierirea dacilor .................................................................................... 328
Lng[ leag[n ...................................................................................... 333
Povestea g=telor ................................................................................. 336
Iedera ................................................................................................. 338
P[mntul uit[rii .................................................................................. 339
Nucul .................................................................................................. 341
Patria romn[ ..................................................................................... 343
Poetul .................................................................................................. 345
[Lui Spiru Haret] ................................................................................. 347
Aghiotantul ......................................................................................... 348
Cnt[ pilotul ....................................................................................... 351
Scump[ \ar[ romneasc[ .................................................................... 352
Poporal[ .............................................................................................. 353
Vulturul ............................................................................................... 354
Aprecieri .............................................................................................. 357
1ABLL CRONOLOGIC
1866 20 etevbrie Se nate in satul Hordou din nordul Ardealului, in casa
preotului Sebastian, George Cobuc.
Copilria i-o petrece la Hordou, unde primete i intaile no(iuni
despre in(tur de la (ranul Ioan Gori(. Printre altele, acesta ii
poestete i snoaa cu rilozorii i plugarii, pe care o a transpune
mai tarziu in ersuri.
De la 1nsuc Mocodean, un cantre( de biseric, Cobuc ina(
a citi inc de la arsta de cinci ani.
183 Cobuc incepe coala primar in comuna Sala, unde tatl su era
preot, de unde trece chiar in primul an la coala de trei ani din
1elci. Aici a sta in gazd la directorul colii, Ioan Ionaec, de la
care a in(a i nem(ete.
186 Dup ce termin clasa a IV-a a colii primare ,la Nsud,, in toamna
acestui an, Cobuc se inscrie in clasa I a liceului romanesc din
Nsud. 1anrul licean este gzduit, impreun cu mai mul(i copii
de (rani, de in(torul 1eodor Rotari. Acesta dispunea de o
bibliotec destul de mare, in care Cobuc putea gsi pentru lectur,
pe lang operele scriitorilor romani, i lucrri ale unor autori strini
ca: Heine, Chamisso, Lenau, Burger i al(ii.
n anii liceului, Cobuc desroar o ie actiitate literar in cadrul
societ(ii de lectur a eleilor Virtus romana rediia.
A rost coleg de liceu, pan in clasa a IV-a, cu tatl lui Liiu Rebreanu.
18 ncepe rzboiul de independen(.
La 9 mai are loc proclamarea independen(ei de stat a Romaniei.
1880 Apare la Bucureti, sub conducerea lui Al. Macedonski, reista
Literatorul.
1881 La 1 iulie apare la Iai, redactat de Ion Ndejde, reista literar i
tiin(iric Contemporanul.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
$
1882-1883 n octombrie 1882, membrii societ(ii Virtus romana rediia
hotrsc redactarea unei reiste pe care o numesc Muza somean.
Cobuc public in paginile reistei Muza somean primele sale
poezii: ocietatii ,t,irtv rovava reairira, tvcite tri` aviv, Ivratav,
Peetea aiv cevv,a, 1abtov, oarta tor, ete btvae i altele.
1883-1884 Poezia 1abtov ae eara, cea mai reuit dintre produc(iunile
lui Cobuc scrise in acest an, se pare, ultima publicat in paginile
reistei Muza somean.
1884 n ara acestui an, Cobuc d examenul de bacalaureat.
Dup trecerea acestui examen, impotria oin(ei prin(ilor si, care
doreau s-l rac preot, Cobuc pleac la Cluj, unde in toamn se
inscrie la lacultatea de rilozorie i litere, dar unde, din cauza lipsurilor
materiale i a atmosrerei ideologice insuportabile, a rmane roarte
pu(in timp.
La 14 aprilie ia riin( la Sibiu, sub conducerea lui Slaici, ziarul
1ribuna, unde Cobuc public, incepand de la sraritul acestui
an, mai intai sub pseudonimul C. Bocu, apoi cu numele aderat,
ersuri originale, basme ersiricate, traduceri i altele. Poezia de
debut la periodicul sibian este snoaa ersiricat itoofii ,i tvarii,
semnat C. Bocu.
Apare Gazeta steanului, la care Cobuc a colabora din anul 1893.
188 i gsim tot mai des semntura in periodicele transilnene: la-
milia lui Iosir Vulcan aprut inc din anul 186 i, mai ales, 1ri-
buna. Semnate C. Bocu, Cobuc public in lamilia dou poezii
(Dova ivtrebari i |vae bor, i, cu numele aderat, dou Cbicitori in
ersuri ,ntre to(i erpii din lume i Care rege n-are (ar, in
Calendarul pedagogic pe anul 188. Cobuc tiprete in 1ri-
buna trei balade de inspira(ie popular: tetev ae vava, Pe avvtvt
tvrcvtvi ,i .vetiva. Primele dou apar i in brour, in Biblioteca
poporal a 1ribvvei. De pe acum, Cobuc incepe s traduc Diriva
coveaie, la care a lucra timp de peste douzeci de ani.
Apare la Bucureti ziarul Lpoca, la care poetul a colabora intre
1896 i 1904.
1886 Cobuc nu mai rigureaz printre studen(ii clujeni, dar rmane totui
in Cluj, rrecentand doar anumite cursuri uniersitare. Continuand
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
colaborarea la 1ribuna, in acest an ii apar: .tqve vo, ata craivtvi
aiv cetivi, Draa vavei, Draote acvrareaca i altele. Dintre acestea,
ata craivtvi aiv cetivi i Draa vavei apar in colec(ia Biblioteca
poporal a 1ribvvei sub rorm de plachete.
Colaboreaz la reista din Gherla Cr(ile steanului roman in
care public: .viv, tria tvcite i vii tiavvtvi.
1886-188 A tradus peste 480 de poezii din 92 autori greci, pe care
dorea s le publice intr-o antologie.
188 Continu s colaboreze la 1ribuna cu poetile i basmele ersiricate:
vter, rvt Covevii, Iror ae aarie, 1vtvic ,i ioara i altele. i apare
in olum, in colec(ia Biblioteca poporal a 1ribvvei, poezia vter.
n ara acestui an, Cobuc se duce la Sibiu, unde de prin august
incepe s lucreze ca redactor la 1ribuna. Poetul rurnizeaz
periodicului sibian, la rubricile loi(a 1ribunei i Variet(i, un
material destul de bogat.
Acum poetul ii orienteaz scrisul spre o specie literar in care a
rmas neintrecut, spre iaita.
1888 in paginile 1ribunei i se tipresc in acest an peste treizeci de poezii,
semnate sau nesemnate. Dintre acestea, re(in aten(ia baladele de
inspira(ie popular Roaorica, Cearav, Craiaa vetor i o parte din
.vacreovticite sale, publicate cu mici modiricri in ciclul Cvtece la
sraritul olumului ataae ,i iaite din 1893.
G. Bogdan-Duic public in Gazeta de 1ransilania i 1ribuna,
la rubrica Reista literar, articole in care remarc, inainte de
Gherea, aloarea primelor poezii publicate de Cobuc.
n martie izbucnesc rscoalele (rneti.
1889 Ca i precedentul, i acest an e roarte rodnic pentru actiitatea
poetului. Acum scrie i public poezii ca: Raaa, `vvai vva ata
vorarvtvi, |v Piarv, voaerv, Piarv,ritea, `v teai ricevt i una
din capodoperele cobuciene - `vvta Zavfirei. Ca urmare a
rsuntorului succes pe care-l ob(ine cu `vvta Zavfirei, Cobuc,
chemat de 1itu Maiorescu, pleac in toamna acestui an la Bucureti,
unde se a stabili pentru totdeauna. De acum in actiitatea i ia(a
sa incepe o nou etap.
1890 n numerele 2-6 ,1 ianuarie-1 martie, ale reistei Amicul
GLORGL COSBUC
&
lamiliei, Cobuc public in traducerea sa Cvtece din Cartea cvtecetor
a lui Gajus Catullus Vallerius.
n Amicul ramiliei din Gherla i Cluj public poezia Roman(
,Negura nop(ii doarme pe mal,, iar in Conorbiri literare din
1 aprilie, poezia La otivaa.
1890-1891 Colaboreaz cu mai mul(i proresori la elaborarea unui manual
de coal intitulat Carte rovveaca ae citire.
1891 Apar in 1ribuna alte poezii remarcabile din crea(ia cobucian, printre
care : Pe tva boi, 1rei, Doavve, ,i toti trei, Rea ae tata, O itorie recbe etc.
n noiembrie ia riin( la Bucureti reista-magazin Lumea ilustrat
a lui Ignatz Herz, al crei redactor a rost un timp i Cobuc.
Lste proresor la Institutul de rete Lduca(ia roman al Llisei Manliu.
1891-1893 Colaboreaz la Lumea ilustrat, unde public poeziile:
atva (11,, 1etitorii rivarerii (12,, `oate ae rara (12,, 1ara
(12,, 1vtvt (12,, Rvavivtea aiv vrva, a rav ,1893, etc.
1893 n ziua de 28 noiembrie ede lumina tiparului, sub direc(ia lui Vlahu(
i V. A. Urechia, primul numr al reistei Viea(a, la care
colaboreaz i Cobuc.
Apare in Lditura Librriei Socec din Bucureti olumul ataae ,i
iaite, prima culegere de ersuri din crea(ia lui Cobuc.
Scrie poezia Iv oreore, care circul in roi olante printre cititorii
transilneni.
n paginile reistelor Conorbiri literare, Minera, 1ribuna,
lamilia, Mortul roman i altele, apar nenumrate recenzii
priitoare la acest olum. Astrel, in Mortul roman din 23 iunie,
Caragiale public articolul ,ataae ,i iaite ae Ceore Co,bvc, in care
arirm c: Pe campul ast al publicisticii romane, pe care crete
atata spanac des i abundent, a aparut, in srarit, zilele acestea i un
copac... tot mai sntos i mai trainic, inrruntand gustul actual i
remea cu schimbrile ei capricioase i rcand din ce in ce mai
mult ral limbii noastre romaneti - un olum de balade i idile
de George Cobuc...
n acest an, imediat dup apari(ia olumului Bataae ,i iaite, mediocrul
poet Grigore Lazu public in Romanul literar i apoi in brour
articolul .aerarvt avra oeiitor atvi C. Co,bvc, in care arirm c
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
unele crea(ii ale poetului n-ar ri originale, acuzandu-l de plagiat.
Acestuia i se altur Anton Bacalbaa i Al. Macedonski. La acest
proces literar, care a continua timp de peste zece ani, or lua
parte, ca aprtori ai poetului, Al. Vlahu(, N. Iorga, C. Dobrogeanu-
Gherea etc. Cobuc, in genere, nu d aten(ie acuza(iilor ce i se
aduc, scrie totui unele articole indreptate impotria acelora care-l
atacau. n articolul Procevt avCo,bvc, publicat in Viea(a din
decembrie, Al. Vlahu( ia atitudine impotria ziarelor i reistelor
remii pentru nepsarea cu care au intampinat apari(ia olumului
ataae ,i iaite, Din cauza acestei nepsri, publicarea articolului lui
Grigore Lazu a dat natere unei critici nedrepte la adresa lui Cobuc.
1894 Sub redac(ia lui Slaici, Caragiale i Cobuc, la 1 ianuarie, in editura
lui C. Sretea, apare bilunar, pan in 1896, reista Vatra.
n Vatra, Cobuc incepe s publice la rubrica Vorba luia,
Cbicitori explicate. De asemenea, in paginile reistei apar i poeziile:
`oi rrev avvt!, Mava, vta rietii, Iv oreore, Pa,a Haav i altele.
D. Lolceanu public, in numerele 10 ,1 rebruarie, i 11 ,1 martie,
ale Conorbirilor literare din acest an, articolele: ,ataaete ,i iaitete
atvi Co,bvc i ,rotceaviaa atvi Criore N. av, in care, pe lang
raptul c subliniaz aloarea literar a poeziilor lui Cobuc, raspunde
i criticilor nedrepte ale lui Grigore Lazu.
N. Iorga public in lamilia din ,1 iunie articolul intitulat Poeiite
atvi Co,bvc, in care discut pe marginea plagierilor lui Cobuc,
pledand in raoarea poetului, il socotete un mare talent de rorm.
189 Continu colaborarea la Vatra, unde-i apar: Doiva, vb atrafir,
|vvt ca o vta, cara i altele.
n rebruarie apare suplimentul umoristic al Vetrei - Hazul.
Cobuc se cstorete cu Llena Sretea, sora editorului C. Sretea.
La 11 august se nate, la Craioa, primul i unicul riu al poetului -
Alexandru.
1896 La sraritul lunii iunie, Vatra ii inceteaz apari(ia, dup ce Cobuc
mai public in paginile ei: ata vavei, Iarva e vtita, Draote ivrrabita,
Pe aeat etc.
Iese de sub tipar olumul ire ae tort, al doilea din crea(ia lui Cobuc.
Se tiprete in traducerea lui Cobuc veiaa de Vergiliu.
GLORGL COSBUC

1radus tot de Cobuc, apare in acest an poema byronian Maea.


Cobuc prera(eaz dou olume a doi debutan(i: re rivarara de
I. Costin i Poretiri aiv coitarie de Sergiu Cujb. Aceste prere(e sunt
deosebit de importante, pentru c ne ajut la cunoaterea ideilor
estetice ale poetului ,Cobuc ia atitudine impotria poeziei pesimiste,
care inadase publica(iile romaneti de la sraritul secolului trecut,.
n octombrie, apare sptmanal, la Bucureti, reista de literatur
- Poestea orbei, la care colaboreaz i Cobuc.
La 2 noiembrie D. Ollnescu-Ascanio i N. Petracu scot la
Bucureti reista Literatur i art roman, la care Cobuc
colaboreaz intre anii 189 i 1900.
189 Iese de sub tipar edi(ia a II-a a olumului Balade i iaite.
Lnea Hodo scoate la Caransebe un olum de ersuri i proz din
crea(ia lui Cobuc.
Public in traducerea sa, in lamilia, comedia in cinci acte Parvevo,
de 1eren(iu. La Craioa apare .vtotoia avcrita, care cuprinde
rragmente din Ri1eaa, Mababbarata, Rava,ava, poezii lirice i
proerbe traduse i adnotate de Cobuc, iar la Bucureti acovtata
lui Calidasa, tot in traducerea sa. Apare amplul studiu al lui
Constantin Dobrogeanu-Gherea despre Cobuc intitulat: Poetvt
taravivii. La propunerea lui Hasdeu, Cobuc primete, pentru
traducerea veiaei, premiul Academiei Nsturel-Herescu. Cu
ocazia banchetului, Caragiale rostete o cuantare ,pe care o pub-
lic in Lpoca din 2 iunie, in onoarea premiatului, considerand:
...in arar de succesul material al lui Cobuc, actul Academiei
Romane ca un succes moral pentru noi to(i.
La 1 ianuarie apare la Bucureti reista loaia interesant.
Dup dispari(ia Vetrei, Cobuc preia la 1 iunie conducerea reistei
loaia interesant. Printre colaboratorii acesteia se arlau i: I. L.
Caragiale, P. Cerna, Cincinat Paelescu, Gheorghe din Moldoa etc.
Apare la Arad 1ribuna poporului, la care Cobuc a colabora
intre anii 1900 i 1904.
n acest an, Cobuc ii incepe indelungata actiitate la reista ini(iat
de Spiru Haret - Albina ,aprut in octombrie,. Spre sraritul
anului, poetul este atras in comitetul redac(ional.
Solicita(i de Cobuc, la reist colaboreaz: Gr. 1ocilescu, N. Iorga,
CAN1LCL DL VI1LJIL

I. Slaici, Al. Vlahu(, M. Sadoeanu, St. O. Iosir, Lmil Garleanu i


al(ii.
1898 Iese de sub tipar edi(ia a II-a a olumului ire ae tort.
Dintre poeziile publicate in acest an, amintim: Raort, Poretea
cararvtvi, Cvtecvt reavtei i Moartea tvi Cetv.
Cobuc este ales membru corespondent al Academiei Romane.
1899 Public la Bucureti ate ,i rorbe rovve,ti. Carte ae citire evtrv toti
rovvii.
Apar: Raboivt votrv evtrv veatrvare (1-1,, oretit e ivtetevt
tvtvror i Poretea vvei coroave ae otet.
La 21 ianuarie apare, sub ingrijirea lui Artur Stari i I. Gorun,
reista Pagini literare, la care, pe lang I. L. Caragiale, B.
Delarancea, St. O. Iosir, D. Anghel, colaboreaz i Cobuc.
1900 La 1 ianuarie ede lumina tiparului, la Bucureti, primul numr al
Noii reiste romane.
i public in direrite perioade poeziile: Cicoarea ,Conorbiri
literare,, Pieraerara ,Noua reist roman,, `vvta iv coarv ,1ri-
buna poporului,, atvt itei ,Literatur i art roman,,
Dorobavtvt ,Albina,, Pe aeatvt Ptervei ,Literatur i art roman,,
O crioare ae ta Mvetiveto ,Gazeta steanului,, Pacea i Dva
fvrtvva ,Curierul literar, etc.
Apare, tot la Bucureti, Romania jun, al crei sus(intor i
colaborator a rost i Cobuc. n ziua de iunie moare, in arst de
82 de ani, Sebastian Cobuc, tatl poetului.
La octombrie iese de sub tipar intaiul numr din cele cinci cate
or aprea ale reistei Curierul literar, care la 2 decembrie 1901
se a contopi cu Semntorul.
La 2 decembrie apare, sub conducerea lui Cobuc i Vlahu(,
Semntorul, reist literar sptmanal. n articolele de directi
(Privete rorbe i |viti, sunt arirmate tendin(ele reistei. Deplangand
indeprtarea scriitorilor de ia(a poporului, paginile
Semntorului cuprind i elemente care or caracteriza mai tarziu
micarea semntorist.
La 10 decembrie apare la Bucureti Romania ilustrat, la care
poetul a colabora in anul 190.
1902 Public in Semantorul, sub titlul 1oci aiv vbtic, poeziile satirice:
GLORGL COSBUC

|vvt aiv bibtife, 1orbe,te vaarvt, |vvt ae ta Marcvta etc. 1ot in paginile
acestei reiste mai apar: Hora, tetevvt traaarii i altele. De asemenea,
in Semntorul, mai d lumina tiparului, in traducerea lui
Cobuc, primele rragmente din Oaieea.
Iese de sub tipar edi(ia a III-a a olumului ataae ,i iaite.
Apare olumul de ersuri Ziarvt vvvi ieraerara.
n colaborare, Vlahu( i Cobuc scot la Bucureti Carte ae citire
evtrv ,cotite ecvvaare ,i rofeiovate, artea I.
Cobuc i Vlahu( prsesc conducerea reistei Semntorul.
Se tiprete olumul crieri iv rervri ,i roa al lui Gr. Alexandrescu
prera(at de Cobuc.
Cobuc e numit er al biroului administrati i de coresponden(
din cadrul Casei colilor. Din insrcinarea lui Spiru Haret, Cobuc
i Vlahu( (in la sate conrerin(e cu caracter cultural-educati. n
aceast munc a ri atras i M. Sadoeanu.
La 18 iunie, Octaian Goga i Octaian 1sloanu scot la Budapesta
reista literar Lucearrul, care la 1 octombrie 1906 ii mut
sediul la Sibiu. La aceast reist a colabora i Cobuc ,1906,.
1903 n ziua de 8 septembrie moare mama poetului, in arst de de ani.
1904 Se tiprete olumul Cvtece ae riteie. Apare antologia Cretovatie
evtrv toti rovvii.
N. Iorga public in Semntorul din 29 august o recenzie elogioas
a olumului Cvtece ae riteie, atacand in acelai timp critica literar a
timpului care socotea talentul lui Cobuc epuizat.
Apar edi(iile a III-a a olumului ire ae tort i a IV-a a ataaetor ,i
iaitetor.
1d lumina tiparului, in traducerea lui Cobuc, Ceoricete lui Vergiliu.
190 La Budapesta, in tipograria Lucearrul, se public ,in limba
maghiar,, in traducerea lui Reai K., un olum din ersurile lui
Cobuc.
1906 De la 1 ianuarie Cobuc, I. Gorun i Ilarie Chendi rac s apar,
sptmanal, reista artistic Via(a literar, deenit mai apoi Via(a
literar i artistic. Secretar de redac(ie era Ilarie Chendi, in casa
cruia se arla i redac(ia.
Printre colaboratorii noii publica(ii se numrau : Al. Cazaban, Ion
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
Minulescu, Cincinat Paelescu, C. Ardeleanu, N. Gane, G.
1oparceanu, V. Lrtimiu etc.
La 1 martie apare la Iai, sub conducerea lui C. Stere i Paul Bujor,
primul numr al reistei Via(a romaneasc.
190 Cobuc termin traducerea integral a Dirivei coveaii, care a aprea
postum, intre 192 i 1932, sub ingrijirea lui Ramiro Ortiz.
n acest an, Cobuc ii incepe colaborarea la Via(a romaneasc.
Izbucnesc marile rscoale (rneti din Romania. Poezia lui Cobuc
`oi rrev avvt! circul in roi olante printre rscula(i, riind rolosit
de acetia ca un act agitatoric.
1908 G. N. Costescu, G. A. Dima, G. Stoenescu i G. Cobuc scot la
Bucureti Carte ae citire evtrv airiia a IIa rvrata.
Poetul se reintoarce in Ardeal. n drum spre cas st mai multe zile
la Nsud, se oprete la Sibiu, Bistri(a i Prislop. La Prislop il
cunoate pe Liiu Rebreanu.
Cu ocazia actiit(ii de conreren(iari ai cercurilor culturale steti,
Cobuc i M. Sadoeanu se intalnesc prin Moldoa.
1909 Apare lucrarea lui Cobuc vertitiite avbitoare ate oorvtvi votrv, Apare
la Craioa, sub ingrijirea unui colecti din care rcea parte i Cobuc,
manualul colar Carte ae citire evtrv ctaa a IIIa vrbava.
Se tiprete edi(ia a IV-a a olumului ire ae tort.
La 28 august, poetul particip la inaugurarea noului local al colii din
leldru, unde sora sa, Angelina, era preoteas. Cobuc race parte din
Comitetul de organizare a restiit(ilor, in al cror program rigurau i
catea din poeziile sale. Alexandru, riul poetului, recit poezia tZorab.
1910 Apare, in traducerea poetului, drama lui Schiller Dov Carto.
Vede lumina tiparului Carte ae citire evtrv ctaa a IIa rivara vrbava,
redactat de un colecti de autori in rrunte cu Cobuc.
Gheorghe Marinescu public in Conorbiri critice articolul Patetvt
iv oeia rovveaca, in care poezia `oate ae rara este considerat ca
riind cel mai rrumos pastel din literatura roman.
Cea mai tarziu ,1923,, Ibrileanu public in Via(a romaneasc
articolul 1ara ae Co,bvc, in care socotete c aceast poezie este
cea mai liric din toat opera lui Cobuc. 1ara este triumrul soarelui
in poezia lui Cobuc i in poezia romaneasc - spunea Ibrileanu.
GLORGL COSBUC
"
1911 Se tiprete edi(ia a V-a a olumului ataae ,i iaite.
Apare la Bucureti, sub direc(ia lui C. Banu, reista literar, artis-
tic i social llacra, la care poetul colaboreaz intre anii 1911-
1914.
n paginile acestei reiste Cobuc public printre altele i poeziile:
Poetvt (111,, Cvta itotvt ,1912,, Morti, evtrv cive ,1914, etc.
1912 Cobuc public in llacra din 1 aecevbrie .vivtiri aere Caraiate,
in care poestete cum I. L. Caragiale oia s scrie o pies patri-
otic in jurul mor(ii Didonei. Public o culegere de ataae populare
i din direri(i autori romani.
1914 Apar edi(iile a VI-a a olumului ataae ,i iaite i a V-a ,imbog(it de
autor, a olumului ire ae tort.
191 Vd lumina tiparului edi(iile a VI-a a olumului ire ae tort i a VII-
a a ataaetor ,i iaitetor.
n august, moare, in urma unui accident de automobil, riul poetului
- Alexandru.
1916 n mai, poetul este ales membru acti al Academiei Romane.
i apare in nr. al colec(iei sptmanale Scriitorii romani ,Lditura
Alcalay, olumul de ersuri Drvvvt ivbirii, care cuprinde, printre
altele, poeziile: Drvvvt ivbirii, Cvtecvt fvvtvi, Iaeat, atvt itei, Ree,
e Povtvtvi etc.
191 Cobuc continu lucrul la derinitiarea traducerii Dirivei coveaii i a
comentariului despre capodopera lui Dante.
1918 Ies de sub tipar edi(iile a VIII-a a olumului ataae ,i iaite i a VII-a
a iretor ae tort.
n paginile reistei bucuretene Scena apare 1vttvrvt, ultima
poezie pe care Cobuc o mai public.
vai. Poetul inceteaz subit din ia(.luneraliile au loc in dup-
amiaza zilei de 11 mai, la cimitirul Bellu. Corpul neinsurle(it al lui
Cobuc se arl lang mormintele lui Lminescu, Caragiale, Sadoeanu
i G. Clinescu.
CAN1LCL DL VI1LJIL
,1904,
GLORGL COSBUC
$
Cvtec
|i-ai manat prin eacuri turmele pe plai,
Din stejarul Romei tu mldi( rupt,
Si-(i cantai amarul din caal i nai.
Dar cumplit tu rost-ai cand te-au dus in lupt
Steran i Mihai.
Cand (i-or pune piedici dumanii s cazi
Spada ta s rie i de-acum, romane,
lulger care-aprinde, ant ce rupe brazi,
Si te-ncrede-a pururi c ei ri i maine
1are cum eti azi.
Sus ridic rruntea, rednice popor!
Ca(i orbim o limb i purtm un nume,
1o(i s-aem o (int i un singur dor -
Mandru s se nal(e peste toate-n lume
Steagul tricolor!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
Ivvvt tvaevtitor
Cantm libertatea i numele srant
Al (rii strechi i-al acestui pmant!
Iubirii de neam, ce de-a pururi ne-a rost
O paz-n lupte i-n pace-adpost
Cantmu-i supremul ei cantec.
Cu esele glasuri de tinere riri,
Cuprini de-amintirea strbunei mriri,
Spre soare ni-e gandul i mergem spre el,
Lumina ni-e (int i binele (el -
1riasc-ne (ara i neamul!
Cu dreapta-nl(at spre 1atl de sus
Jurat-am tot ce strmoii ne-au spus:
Unire-ntre rra(i, i pe Domn s-l iubim
Si-altarul de jertr-al na(iunii s rim
Si surletul neamului nostru.
Iar dac protinicii numelui tu
Cu oti ar eni ca s-(i rac run ru,
Ridic-te mandr i nu te-ngrija,
Cci inima noastr e inima ta,
1u-ncrede-te-n riii ti, mam.
lar dac-ar pieri de pe-ntregul pmant
Iubirea de neam i-al credin(ei aant:
Azilul lor ecinic gsindu-l in noi
Le-am crete, ca iar s le dm inapoi
Mai tari i mai trainice lumii.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
&
Cvtec ota,ec
Caii sar i rrau-i muc
Jos prin i e rum de puc,
Corbi s-arat croncnind.
Stau de-atac dumanii gata -
Uite-o-n zbor intunecata
Moarte-acum spre noi enind!
Stim cu to(ii ce ne-ateapt!
Sus spre Domnul mana dreapt
Ridica(i-o dar, jurand!
Pentru sranta noastr lege,
Pentru neam i pentru rege
1o(i c-o inim i-un gand!
Nu mi te mahni, copile,
Cine are-n lupt zile
Nu s-atinge plumb de el.
Ori aici, ori dealtdat,
Moartea nou tot ni-e dat
liecruia-ntr-un rel.
Glas de trambi( rsun
Si coloanele s-adun
li(i cu inim, copii!
Nu e rece glas de-aram,
Ci e jalnic plans de mam,
Plansul srintei Romanii!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
1u ne ezi din cer, Printe,
lie-(i i de noi aminte
C suntem i noi ai 1i!
lie-i blestemat mormantul
Cui ii calc jurmantul.
Si-am jurat pe cer, rlci!
Las tobele s bat!
Cpitane, du-ne-odat
Unde-i roc i unde-i rum.
Steagu-n ant! 1riasc (ara!
Vesel sune-acum ranrara,
Dumnezeu cu noi de-acum!
GLORGL COSBUC

Dorobavtvt
Strecura(i prin plumbi i sbii, doroban(ii drum deschid.
Inimoi s-azarl prin an(uri i de-a alma sar pe zid.
Si era prin an( pierire i zduhul tremura,
Iar dincolo, prin redut, moartea cea de eci era.
1ropot de picioare multe, rum i abur ca-ntr-un iad,
Vuiet cum il rac prin balt cei ce-alunec i cad.
Dar roiau mereu rlcii rsri(i ca din pmant,
Valuri ce-necau reduta, scurundandu-se-n mormant.
Unul singur in roirea de iteji, un doroban(,
Zboea trudit pe-o scar, rsrit i el din an(.
Cei sosi(i, cu scri, in juru-i ii rceau in grab rost
Si treceau, urmandu-i al(ii, iar el tot pe unde-a rost.
Apucase strans cu dreapta parapetul, ca-n asalt,
Dar era prea slab, pesemne, zidul lunecos i nalt.
Iat-un cpitan, din urm, aducand in roc pe-ai lui,
D de el. - Cu sarg, biete! Ce-ntarzii de nu te sui
Ll abia-i intoarce capul. - N-am putere s m urc.
M trudesc cu stanga numai! Bat-l Dumnezeu de turc!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL

- |ii la san, se ede, dreapta! Pune dreapta! N-o (inea.


- Cum n-a pune-o, i-i sub scar! Uite-o, stai s calci
pe ea.
Ajutandu-i cpitanul, el se nal(-ncet, incet,
D un chiot i se nal(, rsrind pe parapet.
Vede jos incierarea lupttorilor oinici,
Un amestec orb ca-n cuibul rscolitelor rurnici.
Ll inal(-n ant chipiul, strig-un nume drag i srant
Si-apoi sare de pe ziduri, in redut i-n mormant.
La era pmant al nostru, smuls din surletul turcesc,
Si oia i el s moar pe pmantul romanesc!
GLORGL COSBUC

Dvvarea ,i Ottvt
Dunrea orbea cu Oltul:
- 1u, copile drag al meu,
Zbuciumat tu ii la ale
1ulbure mereu -
Plou mult la oi la munte,
Sate i campii de-neci,
Ori (i-e rirea ta de-a rupe
Maluri pe-unde treci
- Rup i maluri cateodat
Si rac holdele de pier,
Iar cand plou mult la munte
Cap de om eu cer.
Dar nu-i asta, maic srant,
Nu de asta-s tulburat,
Ci de cate d mi-e mil,
Maic, i-i pcat!
1u, pe unde-alergi prin lume,
Vezi i (ri i mun(i rrumoi,
Neamuri ce-i orbesc rerice
Graiul din strmoi.
1oate laud pe Domnul,
Libere-a tri cum or,
Vesele riind de ia(a
Si de soarta lor.
Vezi i-aici poporul nostru
Cel din eac adus pe-aici,
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
Sprintene i mandre rete
Si rlci oinici.
Si (i-e drag (ara asta
De romani, cci te iubesc -
Dar tu nu cunoti de-a-ntregul
Neamul romanesc!
Lu de unde in, mahnitul,
lurios spre es scobor,
Cci de unde in, e spaim.
Groaz i rior.
1ot romani sunt i pe-acolo,
Neam din eac pe-aici adus,
Dar pe gatul lor i astzi
Jugul este pus.
Li n-au oie s-i orbeasc
Graiul strmoesc ce-l au,
Iar in coasta lor de-a pururi
Suli(ele stau.
Sranta libertate este
Nume gol pe-al lor pmant:
Cei nedrep(i sunt cei puternici,
Singuri au cuant!
Ah, de mila lor eu, maic,
Vin aa de tulburat,
Si de ciud pe dumanii
Cei ce l-au clcat.
Iar de-nec i mal i oameni,
Nu mai tiu ce rac nici eu
C m simt de-atata jale
1ulbure mereu!
GLORGL COSBUC
"
Pevtrv tibertate
Plangem, da, c prea ne doare!
Nu pe noi! Crescu(i in chin
Ne-amintim de-un timp cu soare
Si-l cunoatem cel pu(in!
PIangem pe copii, srmanii,
C-ntr-al temni(ii mormant
i incep in noapte anii,
Netiind ce-i soare srant.
Plangem, da, i strans ne strangem
Lang-olalt, ca(i suntem,
Dar s ti(i c nu ne plangem
Ca nebunii cari se tem.
Robi, meni(i prin jocul sor(ii,
Noi ai chinului am rost,
ns nu, i nu, ai mor(ii!
Nu ctm noi adpost
Nici in mil, nici in rug,
Asta cear-o de la oi
Cel ursit s rie slug -
Dar n-o cere(i de la noi!
Vom rbda, priind in ra(a
Oriicui, i-a orice chin,
C noi tim c-i mult ia(
Si in noi, i-n cei ce in.
Blestema(i pieri-or regii
Cari s-abat din drumul drept -
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
#
Ne-a(i adus stricarea legii
Si ne sta(i cu mana-n piept.
O, i-n loc s-ae(i ruine,
V mandri(i cu ce-a(i adus:
Dar puterea, ti(i oi bine,
Nu i-a dat-o Cel-de-sus,
Nici Lternul Domn! Vi-e dat
De-un remelnic din Inrern!
Deci i-e binecuantat
Si la oi a ri-n etern!
Lumile-au zut mirate
Cat de mult iubir(i oi
Suierul de bici ce bate
lr` de mil oameni goi!
Dar i pentru noi rmane
1imp - ah, cine poate ti!
Suierul acesta maine
Cant al lui 1irteu a ri!
Iar din lan(ul ce-azi ne strange
Pot s ias spzi, i pot
Spzile s ad sange,
Nu de-al nostru ins tot!
Si sraritul tu eni-a
Azi ori maine,-ori mai apoi!
Si-o s po(i tu sta-mpotria
Poate-a celor mai ro doi,
Dar mai tari prin rzbunare
Si prin ura lor turba(i
O s rii destul de tare,
GLORGL COSBUC
$
1ot potopul s-l aba(i
Lu nu chem aceast reme,
Dar tiranul bra( al tu
lace totul ca s-o cheme,
Ru ingrmdind pe ru.
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
Cvtecvt cet recbi at Ottvtvi
- Vine, tat, Oltul mare,
Malul stang de-abia-l zresc.
- Las` s ie Oltul mare,
C, romani de cand triesc,
Oltul tot la piept ne are
Si-i al nostru i ne tie
Si nu bate cu manie
Malul cel basarabesc.
Vine mare, las` s ie
C ni-e sol dumnezeiesc.
- Vine, tat, Oltul mare,
Brazi trsni(i rostogolind.
- Las` s ie Oltul mare,
Cci ttarii-ncoace tind,
Dar li-e Oltul in crare
Si n-au inim s-l treac
Si sperie(i se-ntorc i pleac,
Cu noi hor nu se prind.
Las` s ie, c-i ineac,
Neamul nostru mantuind.
- Vine, tat, Oltul mare,
Si cu sange-amestecat.
- Las` s ie Oltul mare,
C mul(imi de oti ttare
Ll pe mal a apucat.
Lirte poart, lirte duce,
Lirte, bat-i sranta cruce,
Oltul capul le-a mancat!
Las` s ie s-i apuce
C ni-e scut de Domnul dat.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
&
cvt ,i arva
Domnul srant s ne iubeasc,
Si-al su Duh ocrotitor
Plin de pace s pluteasc
Peste (ara Romaneasca
Si-al romanilor popor!
Noi prin remi ce ne-ncercar
Alt arva n-am aut
Numai dragostea de (ar
Ce strmoii ne-o lsar,
Si pe Srantul Domn de cvt.
Dar ne-a rost destul atata!
lruntea sus, oi rra(i ai mei!
Astrel Cerul hotrat-a
S se nal(e amrata
|ar, prin puterea ei!
Mai r(i, mai rr este
Ne-a(i loit, dumani de oi!
Dar ce-a rost, a rost poeste!
Dragostea de (ar este
Si mai tare-acum in noi.
Si de cine ne-o ri team
Mult a rost, s rbdm,
Nebga(i de oi in seam -
Astzi ti(i oi cum ne cheam,
Dac nu, s -n(m!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
Numai Domnul ne iubeasc
Si-al su Duh ocrotitor
Plin de pace s pluteasc
Peste (ara Romaneasc
Si-al romanilor popor!
GLORGL COSBUC
!
Ottevii tvi 1vaor
Vine-un chiot dinspre munte,
Vine rreamt din pduri -
1udor domnul ine-n rrunte,
Cu mul(imea de panduri!
Iar din Jiu, din ap srant,
Iese cantec itejesc,
Si cu glas de surle cant
1ot poporul romanesc.
Las` s-i sune surle-n (ar,
S-i adune-olteni destui,
|ara s-o edem noi iar
Vesel pe urma lui -
Mandra patrie roman
Nu sub bra( de oameni slabi,
Ci oinic i stpan
Cum a rost sub Basarabi.
Zboar corbi pe sus, biete,
Carduri negre se-nartesc,
Si se zbat de-atata sete
Si de roame se izbesc:
N-au s-atepte-oltenii rug
S le dea de hran-n i -
Oh, ciocoi, te-ajung in rug
1o(i rzbuntorii ti!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
Cine rea prta s rie
Dreptului pe-acest pmant
Dup 1udorin s ie!
C-i trimis de Domnul srant
S ne scape-acum odat
De ciocoi, cci Dumnezeu
nsui s-a pornit s-i bat,
Cum ne bat i ei mereu.
Ridica(i, romani, Drept(ii
Steag cu srantul George-acum
Srintei Legi i libert(ii
lace(i-i odat drum!
Cine nu-i cu oi, s tie
C izbit a ri de oi,
De cei stranici in manie
Si din leagn de eroi.
Domnul 1udor s triasc!
Sus cu to(ii, pui de lei,
Pentru (ara Romaneasc,
Pentru drepturile ei!
A-mbrcat cmaa mor(ii
Domnul 1udor, ca Hristos,
Dar schimba-a pasul sor(ii,
Va tranti dranii jos!
GLORGL COSBUC
!
arivaar
Iar Matei in balt stete
Pan-n zori, in stur ascuns,
lrigul nop(ii l-a ptruns
Si prin surlet spaim-i dete
C pierirea l-a ajuns.
- Dumnezeule-al puterii,
Vezi-m-n ce stare sant!
l, s scap de-acest mormant,
Deprtandu-mi ianicerii,
Si m leg cu jurmant
C scurgand aceast balt,
Chiar pe locul unde zac
Mnstire am s rac,
Mandr, esel i nalt,
Si cu aur am s-o-mbrac.
1urcii ins-l cutar
Si-alt zi, i nencetat,
Iar Matei in stur a stat
Si-alt noapte, mai amar,
Mort de roame i-nsetat.
- Dat-ai prin Hristos, Printe,
Cele nou rericiri!
Scap-m de prigoniri
Si-(i oi ridica, preasrinte,
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!!
1ot pe-atatea mnstiri!
Ruga nu i-a rost primit
Nici acum, i-a stat Matei
Ocolit de agarei
nc-o noapte-aa cumplit,
Si plangea, gandind la ei:
- Vai, Printe-al indurrii,
Deprteaz-acest pahar,
Si scpand dintr-un amar,
Mnstiri oi race (rii
Cate slujbe-n srindar.
Si-apoi ru, c tot plecar
Nechema(ii enetici.
Iar Matei a strans oinici
Si-a gonit pe turci din (ar
Si-a-ngropat i mul(i aici.
Iar pe locul unde-n balt
Ll ascuns trei nop(i a stat
Srant loca a ridicat
Pe colin-acum inalt,
Dup cum s-a i jurat.
Si-apucat-a s cldeasc
Alte nou, rand pe rand,
Si i-a dat Dumnezeu gand
ntr-o zi s le srin(easc,
1oate-acelai hram aand.
GLORGL COSBUC
!"
Iar in urm ridicat-a
Un altar dup altar,
Domnului cel srant ca dar -
Cel din urm dandu-l gata,
I-a pus nume Srindar.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!#
Zece vai
n ziua cea srant i mare
La zece-ale lunii lui mai
Se ede-o ciudat-artare
Pe-un deal de la Plena, pe-un plai!
Cand zorile-ncep s s-arete
Acolo-n tcutele i,
Din groap ies moartele cete,
De-a pururi jeli(ii rlci.
Li in de prin locuri pe care
Ca echile rni le cunoti,
Pe unde-au stat an(uri odat,
Redute, i taberi, i oti.
Strii(i i cu mainile rupte
Si galbeni ca-n jalnicul loc
n ziua slbatecei lupte
Cand bie(ii pieriser-n roc.
lac roat, i-o rug murmur
Iar Valter i on(u, i to(i
Mai-marii ce-n rrunte czur
Stau jalnici acolo-ntre so(i.
Si stau cum st omul ce-ascult
Si nici o micare nu rac,
Ateapt cu grij i spaim
Un semn de departe i tac.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!$
Deodat ei capul ridic,
Dau chiot i-n zare priesc
Spre (ara din care ieir,
Spre scumpul pmant romanesc -
Si-ascult, cci tunul azi cant
Departe-n iubitul pmant,
Puternic c-n ziua luptrii,
Dar alt rel de cantec, mai srant.
Vi-e team c n-o s mai cante,
C moartea ruse-nzadar -
Dar (ara triete! Iar tunul
Ce limpede-o spune i rar!
Si-ascult... iar (ara-i departe,
Sunt dealuri la mijloc i i,
Si raul cel mare-i desparte
De mame pe bie(ii rlci.
Si moartea cea enic-nchise
Pe urm-le tristele-i por(i,
Dr moartea lor ia( ne dete:
lerice de-asemenea mor(i!
Iar ce-or ri optind ei pe remea
Ce-ascult cantarea de tun
Lu nu tiu, cci nimeni nu poate
Pe mor(i s-i aud ce spun.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!%
Dar cred c se roag, srmanii:
- Noi liberi pe oi -am racut
Iar 1atl din cer s aib
De-a pururi sub srantul su scut!
GLORGL COSBUC
!&
Pe arvvvt Ptervei
Iar pe drumul care duce
de la Dunre spre munte
1rec romanii zi i noapte
ctre Plena, merg i in.
Vesele batalioane
cu maiorii lor in rrunte,
Sir de care cu proizii
schili(i in haine crunte -
Scar(ait i chiu, i tropot
pe-acel drum de oameni plin.
ntr-acest pestri( amestec,
scoborand pe dealuri, iat
Pe-un rzor s-oprise-n cale
o btran i gemea,
Cu desagii goi pe umeri,
semn de-o cale-ndelungat.
Iar din i, urcand alene
se edea enind o ceat
De drume(i din (ara noastr
i s-oprir lang ea.
- Bun calea, zise unul,
- Inima rie bun,
Oameni buni! Dar unde merge(i
- De ne-ajut Dumnezeu,
Noi, la Plena, maic drag.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!'
- 1ot la Plena! Cum ne-adun!
Lu de-acolo iu. Biatul
mi-e-n rzboi acu de-o lun,
Si m-am dus s-mi d biatul
c-i la Plena i-i al meu.
Repede-mprejur se stranse
ca prin rarmec toat ceata
Ca s-ntrebe cum e Plena
cum stau turcii-nchii in ea
Ce mai zice Carol-od,
cand o ri rzboiul gata
Si-mbtat de potopul
intrebrilor ea, biata,
i tergea cu palma ochii
i plangand le tot spunea.
Dar in urm, ei de grija
nop(ii, ca s nu-i apuce:
- S rmai in pace, maic,
s te ad Domnul srant.
Si grbi(i se ridicar
to(i de jos, rcandu-i cruce.
La, cu ochii plini de planset,
priea gloata cum se duce,
Si-un pustiu sim(i-mprejuru-i
i-ntuneric pe pmant.
Stete-aa, mereu priindu-i
i deodat-n ruga mare
GLORGL COSBUC
"
La porni la deal, cu strigt
s s-opreasc ceata-n loc.
Cand ajunse-abia trgandu-i
pu(intica rsurlare:
- Dragi cretini, oi unde merge(i
ae(i mil i-ndurare,
Lu m-ntorc cu oi acolo
la biatul meu, in roc!
- Dar ai rost! La Plena, maic,
toate-acum i(i sunt tiute,
|i-ai zut i tu biatul,
ce mai rei s ezi acum
S te-ntorci, in sat acas,
ia-(i toiagul tu i du-te.
Noi suntem cu to(ii tineri
zor aem i mergem iute,
1u eti slab i pu(in
i e mult de mers pe drum.
La-i intinse-atunci cu gemet
mainile, strigand cu jale:
- Nu m bate(i cu nererea,
c bate Dumnezeu!
Voi rugi cu oi alturi,
i de oi muri pe cale,
1ot atat! M-oi ti aproape
de biat! n sat, acas
L pustiu, c n-am pe nimeni!
Orice-o ri, m duc i eu!
CAN1LCL DL VI1LJIL
"
Mortvt ae ta Pvtva
Iar la Putna-n mnstire,
Noaptea, din tcut mormant,
Iese-n plin strlucire
Steran cel iteaz i srant.
Lespedea ce-au pus-o popii
Peste groap,-ncet se d
ndrt i-n rundul gropii
Steran plin de pace st.
Dar se nal(-ncet eroul
Deteptat din lungu-i somn,
Luminat e-ntreg caoul
Si sume( iteazul domn.
Albu-i coir strluce-n lun
Iar pe zale-i joac zri
De lumini ce se-mpreun
Ca-ntr-un basm cu artri.
Lunga suli( i-o poart
Rsucind-o-n mandru chip -
Lu credeam c-i umbr moart
Ce se mic pe nisip,
Dar e iu! Acum ridic
Ochii si, parc-ar lsa
Peste-o oaste inimic
1oat rjmia sa.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
"
Apoi st plecat i-ascult,
Poate-aude spre Hotin
Vuiet i-alergare mult
De poloni i turci ce in,
Poate-aude oti ttare
Si nal peste Prut,
Ori sosind din deprtare
Peste munte i-a trecut
Regele Matei! Voi cete
De cazaci i de secui,
Dumnezeu acum dete
Gata iar pe mana lui!
Sun zornit de zale,
Strigt mare de rzboi,
Ard Moldoa noastr-n cale
Ca(i dumani i echi, i noi.
Steran tremur-n manie.
Iese din tcutul schit -
Luna-n ceruri, argintie,
Cu nori negri s-a-nelit,
Si cumplit din bucium sun
Steran od, ca un norI
Ies oteni i iu(i s-adun
Roat lang domnul lor.
Iat-o, oastea lui oinic,
1o(i cei buni i tari ai si!
Steran spada i-o ridic
Si pornete-n sarg spre i,
Luna tot mai mult s-ascunde,
CAN1LCL DL VI1LJIL
"!
1ot mai negri nori plutesc
Si din i groza rspunde
Buciumul moldoenesc.
Se tot duce, duce-n noapte
Zgomotul in jos spre Prut,
Mai lsand in urm oapte
Din rurtuna ce-a trecut.
L pustiu la mnstire,
Gol mormantul cel deschis!
1oate-au rost o nlucire,
1oate repezi ca-ntr-un is.
Nu tiu bine-n care parte,
Sterane, te-ai dus cu oti,
Stiu c tu te-ai dus departe,
Si dumanii (i-i cunoti!
Bate-i terane, printe,
Spulber-i de pe pmant:
Chiar i mort ina(-i minte,
Cine eti i-ai ti ce sant.
GLORGL COSBUC
""
teva tarii
Ca un zimbru-ntratat
Cand a prins pmantu-n coarne,
1ot ce-n drumul lui a stat
Gata s rstoarne -
Ca un zimbru-ntratat
Moldoenii s-au luptat
Cu potop de lite.
Ca un leu sraietor
Cand cuprins de-arcai se ede,
Prin mul(imea de popor
1rsnet se repede -
Ca un leu sraietor
Sar-oltenii-n mun(ii lor
ntr-un iad de latini.
Iar muntenii ce-au aut
Cuib pe apa Damboi(ii,
Ca ulturu-n mun(i crescut
Aprand rpi(ii
Pui ai si - rcut-au scut
|rii lor i-au abtut
Negrul nor de hoarde.
Zimbru i ultur i leu
lui cand mi-a clcat pganul
Patria i dreptul meu.
Si a ri romanul
Si de-acum roman mereu,
Zimbru i ultur i leu
Si iteazul lumii.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
"#
ravevt eic
Iar pe lumea ceealalt scoborand acum rlcii
Cei czu(i la Vid pe dealuri i pe esuri la Vidin,
Ca(i sosesc pe rand in stoluri, aduna(i in gura ii
Stau s-atepte alte gloate cate se edeau c in.
Unii terg de iarba ud cate-o sabie-ncruntat,
Din pulpana hainei, al(ii sangele duman il storc,
Si se laud cu to(ii i orbesc cu to(ii-odat
Precum rac biruitorii din rzboaie cand se-ntorc.
Cand zur-aceast gloat, to(i acei ce-ndumnir
Pe romani de-a lungul remii, plini de spaim-au tresrit
Resrirandu-se prin noapte, precum rumul se resrir,
Si din margini mai spre margini se topeau necontenit.
Cu genunchii plini de tremur i cu ghea(a mor(ii-n gur,
Mor(i erau de-a doua oar, ca-ntr-al Orcului noian
Lupttorii din Mikene cand inglbeni(i zur
Strlucind prin noapte coirul comandantului troian.
Dar ai notri mor(i de eacuri, ca(i pierir prin rzboaie,
Aprand a lor credin( i pmantul romanesc,
Stau cu ochii (int-n noapte i-al lor mijloc il indoaie
Ca s-apropie priirea de minunea ce-o zresc:
Vd romani, i-aud cuinte romaneti! De-ai lor cu to(ii!
Umilit enea, iar astzi ce trura acest popor -
Si-ndrznind dintai o seam, in srioi s-i ad so(ii,
1ot mai mul(i, cu to(ii-n urm s-au pornit din noaptea lor.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
"$
Si precum in neastampr psri grabnice cu zborul
Se tot strang de pretutindeni toamna ca s plece stol,
Astrel s-adunau romanii i sporea mereu poporul
Celor mor(i umpland de uiet campul meu-nainte gol.
S-a micat acum de-a alma toat lumea-n locuin(a
Umbrelor, sunand ca marea i-ntr-un zbucium neintrerupt,
Iar de-atata nor de duhuri ce-i dea prin glas riin(a
Se prea c-i romaneasc toat lumea dedesubt.
Strbtand genuni cu mersul, nesrarit li-e enirea,
Ca potopul de puternici i nebirui(i ca el -
Ca(i pieir rar` de urm coplei(i de nlirea
Asiei, i-arcai cu glug din campiile lui Gel.
Ca(i au inroit cu sange rauri mari i-ascunse plaiuri.
Cand prin ile bulgare Ioni(-aea loca,
Si rrumosul grai al nostru printre balbaite graiuri
Si-l pstrau, murind sub steagul ducilor de lgra.
Iat-i, inii in in rrunte cei ce-au carmuit norodul,
Principii din mun(i i banii cu iteze riare-n scut,
Si cu Negru-od-alturi ine Drago oieodul,
Unul rost la Olt de paz, cellalt strjer la Prut.
Si-Alexandru-al crui nume i-astzi codrii-l mai ingan
1anr i prand ca Hector cel cu coir rluturtor,
Cand cu suli(a-i groza, ralnic rsucind-o-n man,
Sare-n mandru-i car i umple campii 1roiei de omor.
1rsnet al maniei noastre, Mircea, tu iu(ete-(i paii,
Ad-(i gloatele ce-n clipa bine-potriitei remi
Prins-au rulgerul cu palma! Bra(, ce pustiind rjmaii,
Dunrea ca so( de lupt, mun(ii te-ai trudit s-i chemi.
CAN1LCL DL VI1LJIL
"%
Ce ei ri gandit tu, Mircea, cand edeai pornit cum ine
Peste mun(i i peste ape, ca rurtuna, Ilderim
Vai, putem noi azi pricepe surletul ce-a rost in tine,
Mai aem sim(ire-n inimi ca-ndeajuns s te slim
Iar dincolo ine-n goan cel ce-n numrate zile
A clintit temeiul lumii i-a oprit i remea-n loc,
Cel cu nume srant de-Arhanghel - cu-al tu nume, Mihaile,
1ot ca tine de puternic i cu sabie de roc.
Mun(ii se retrag din cale-i, iar protinica sa bard
Intr-n rier ca-n lemnul putred, pui din oltenescul leu!
loc de n-ar mai ri, i lege, ca nimic s nu mai ard,
loc ar nate iar pe lume ochii-acestui Prometeu.
Si cu el lrca i Stoica, i-nartindu-i buzduganul
Doi Buzeti, ducand i spaim i-al pieririi-nghe( cu ei!
Spuie Neajloul, Sinane, cate oti pierdu sultanul,
Si elimberul s spuie cum (i-a rost, nebune-Andrei
Amurat, (i-aduci aminte cum sosi grbit odat
Si era s-(i sparg poarta ca s-(i intre-n (arigrad
Si ce cale-aea s rac! Dar s-a tanguit rodat
lulgerul c-i drum departe de la nor pan la brad
Iat-l ins cel din cuibul pus de-otenii teutonici,
Steran, turnul de-aprare al romanilor, enind
Surlet manios i-n toat strlucirea cat-n cronici
Scris e c-a rost pe remea cand el (ara strjuind
A rcut din oase-un munte i-a-nh(at i regi de plete
Si, arand de ciud campul, puse-n jug dumanii lui -
Pe mnunchiul spzii sale mana lui tot cald stete,
Cci el nu tiuse-n ia( cum s-anin spada-n cui.
GLORGL COSBUC
"&
Ll i-aici e-ntreg in arme i purcede-aprins pe cale,
Parc-a pururi ede-n ra( Racoa i Podu-Nalt,
Iar de uietul mul(imii i de coiruri i de zale
1remur, rzbit de spaim, tot tramul cellalt.
Ll i-aici e antul iernii, i dumanii si sunt pleaa!
Urc mun(i rr de plaiuri, trece Dunri rr pod -
lace(i loc! Sosesc ca raul lupttorii din Suceaa,
1rec oinicii cei npraznici ai lui teran oieod!
Si Ion Cumplitul od, jalnic schilita straj
A Moldoei, scut puternic al poporului de rand,
Si nenrricoatul (epe, Petru Rare a lui Maj
Vin cu to(ii de prin noapte, gloate-n urm-le-aducand.
Si hatmani i capi de oaste - da(i-mi oi acum o sut
De ie(i, ca s am reme s-i numesc aici pe to(i!
Si tu, neam roman, tu astzi stai cu inima pierdut,
lr` de zei te crezi pe lume i pustiu tu te soco(i.
Iat-(i gloria de eacuri! Umbre mari din lumea moart, -
Ah, c n-am eu glas de tunet ca s pot s le rechem -
Ne aem i noi Olimpul, i pe-a eniciei poart
Am intrat i noi, i-ntr-insul zei rr de moarte-aem!
Ce-(i aluneci plini de jale ochii umezi pe ruine,
Neam al nostru, ca s judeci drumul schimbtoarei sor(i
Soarele din noapte iese, din mormant puterea ine:
Naterea cea iitoare ne e-n lumea celor mor(i.
CAN1LCL DL VI1LJIL
"'
Pe aeatvt Ptervei
L-n amurg. Pe deal bulgarul
Linitit ii man carul.
Ro(ile nu tiu c plange
Dealul, pe-unde omul man,
Nu tiu boii, c-n (ran,
Pe-unde trec, e numai sange.
Noaptea-ncet, incet scoboar,
Lilieci prin aer zboar.
Pe-unde-a rost cumplire-odat
Doarme-acum intreaga rire,
Peste-un iad de zarcolire
Cade-o pace-ntunecat.
Numai luna e pe lanuri -
Dar mai sus, pe sub rdanuri,
Unde-a curs rierbinte plumbul,
Duhuri in din reme-n reme,
Cat e noaptea-n dealuri geme
Si se zbucium porumbul.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
#
O,tirite tvi .tab
Noaptea care-ncheie anul -
Noaptea srant,
Cand cetindu-i Ll-Coranul
1rist mahomedanii cant
Pe rpuii prin bti -
Noaptea asta tie spune
De-o minune
La Clugreni prin i,
Cand e-n jumtate rupt
Noaptea-n cale,
Pe uitatul camp de lupt
Se pornete-un glas de jale
Si-apoi multe, i-mprejur
Din pduri rsar o mie,
Din campie
Plange-un nesrarit murmur.
Si murmurul crete-ntruna
Si deodat,
Url-n zare ca rurtuna,
Si prin zarea spintecat
De blesteme i de ant
Ies spahii in iruri dese,
Grabnic iese
Oastea-ntreag din pmant.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
#
Cci acum, prin lumea lat,
Ies s jure
1o(i cari au pierit rodat
Pe campiile ghiaure,
Si-ateptand un semn ceresc
Stau gti(i, potop s plece
Si s-nece
1ot pmantul cretinesc.
Li, cu genele-amor(ite,
Nal( mana,
Iar din brbile-ncalcite
Iu(i ii scutur (rana
Si pe cai srind grbi(i,
nartesc dumanii crucii
Sbii lucii,
De nal stand gti(i.
lurnicand din mii de locuri,
Plini de ur,
Cu blesteme i batjocuri,
Strig to(i ca dintr-o gur
Srantul nume-al lui Isus,
Si turbate i-ndrzne(e
Mii de re(e,
Alergand, priesc in sus.
Iar acum, riind o gloat,
Numai una,
Osie-ntr-aceast roat
GLORGL COSBUC
#
Se ridic Semiluna,
De pe steagul care-n ant
Geme-o plangere-ntrerupt
Si se lupt,
Iar ce geme e cuant.
Si-i a lui Alah cuantul,
Srant i mare!
Si tcut ca mormantul
Si-mpietrit-acolo-n zare
Oastea-ntreag st pe loc.
Codri, dealuri, rau i lunc
1oate-arunc
Ochii-n sus, spre-un semn de roc.
Mii de guri atunci in aier
Umplu cerul:
Crucea e, o cruce-n aer!
1urcii to(i, zarlindu-i rierul,
Iu(i se-ntorc ca-ntori de ant,
Noaptea rade luminat
Si deodat
Intr totul in pmant.
CAN1LCL DL VI1LJIL
#!
Craivt veavvtvi
lie-a oastr-ntreag (ar,
Si de cere(i, mai dm,
Numai da(i-ne oi graiul
Neamului - i se scular
S ne remuiasc traiul
Ca(i dumani aeam pe lume!
Graiul ni-l cereau anume,
S-l lsm!
Dar nestrmuta(i strmoii
1ot cu arma-n maini au stat:
Au zut i mun(i de oase,
Si de sange rauri roii,
Dar din (ara lor nu-i scoase
Nici potop i nici rurtun.
Graiul lor de oie bun
Nu l-au dat!
Astzi stm i noi la pand,
Graiul echi s-l aprm,
Dar pe-ascuns dumanii cat
S ni-l rure, s ni-l and.
Dac-n reme tulburat
Nu ne-am dat noi graiul (rii,
Azi, in ziua deteptrii,
Cum s-l dm
CUPRINS
GLORGL COSBUC
#"
Repezi trec cu iror anii,
Ispitind puterea ta,
Neam roman! Cu ur mare
Vor cta mereu dumanii
Graiului roman pierzare,
Dar s piar ei cu to(ii:
Nu l-am dat, i nici nepo(ii
Nu-l or da!
CAN1LCL DL VI1LJIL
##
De rofvvai
Pe sub dealurile Plenei
Doarme spaima i riorul,
Soarele-i ascunde ra(a
Si-ngrozit se-ntoarce norul
S se duc-ntr-alte pr(i.
O, a rost acolo-n ale
Moarte i pierire-odat,
Iar amara ei cumplire
Scris reme-ndelungat
Poesti-se-a prin cr(i.
Umbl mai incet cu plugul,
1u (ranule, cu grapa,
Poart-te s dai (rana
Mai deoparte-ncet cu sapa
Pe colnice cu porumb -
Poate unde scurmi pmantul
1u s ezi c iese sange,
Plugul tu s dezeleasc
Vrun oinic ce-n groap plange
Zbuciumat de spzi i plumb.
Au enit din mun(i cu soare
Si din i intunecate,
Au lsat pustii acas
Stane i campii i sate
Si-au trecut grozaul rau.
Moarte! 1u aeai cu tine
CUPRINS
GLORGL COSBUC
#$
1ot alaiul spaimei tale:
Spune tu, putut-ai, moarte,
S opreti oinicii-n cale,
S le pui maniei rrau
Pe sub dealuri pe la Plena
Doarme spaima i riorul -
Plin de grije i-n tcere
Se strecoar cltorul
Prin pustiul loc de-omor.
Lu m tem de-un semn, de-o oapt,
Cci din gropile tcute
Vor iei cei mor(i cu uiet,
Sute-n lupt iar cu sute,
Repetand pierirea lor!
CAN1LCL DL VI1LJIL
#%
Carot Robert
Stpanul (rii reudale
Radea de Basarab, pe cale
Venind cu sutele de-arcai
1urna(i in zale,
Ce-i pentru-aceti iteji ostai
O (ar larg de trei pai
- Srmanul od, cum il cheam,
O ri-n pmant acum de team!
Ce minte-o s-l in(! S-l rac
S (ie seam
C eu sunt eu, i nu m-mpac
C-un biet ca el, cioban srac!
Uitat-a c-i nscut s rie
Pstor de oi i slug mie -
De barb ins am s-l scot
Din izunie.
Ce caini il apr Socot
S-l spanzur eu cu caini cu tot!
Curand, rlci! L plin paharul!
Auzi ce-mi scrie-acum talharul -
Dar cine crede el c-ar ri
Maghiarul
Si regele razand s-opri
Si-aceste orbe le citi:
CUPRINS
GLORGL COSBUC
#&
Mrite crai! (i spui prin carte,
C ecinic dinspre-a noastr parte
Vrem binele! Suntem cei roti
Si mai departe -
Si-acum tu ui(i c ne cunoti
Si-alergi in strangere de oti!
Lu sunt mai slab. Zic eu de mine.
V-am dat hraci, c se cuine,
Pe plac eu multe -am rcut
S rie bine.
Voi Seerinul l-a(i btut:
Vi-l las, mcar eu n-a ri rut!
Dar o rugare eu (i-a race:
S mi te-ntorci in bun pace,
S te rereti, mria ta,
De drumu-ncoace.
C mai pe-aproape de e(i da
Nici unul iu nu e(i scpa!
De hohote uit-a malul,
S-a dat cu spaim-n lturi calul
Lui Robert. - 1omo, rii stpan
C-(i pierzi Ardealul!
Nu-i prost romanul c-i btran,
L prost c-i minte de roman!
Si-aa razand, in zi de ar,
lrumoasele lor oti intrar
Adanc prin mun(ii romaneti,
CAN1LCL DL VI1LJIL
#'
Adanc spre (ar.
O, nu (i-aduc ulturii eti,
Roberte,-n drum ca s te-opreti
Cci iat, colo la stramtoare,
S-aude-un corn de antoare
Si multe-apoi, chiuituri
Rsuntoare.
Se umple codru-ntreg de guri
Si ies romanii din pduri.
Jucandu-i coirul alb pe creste
Li in, i nu le prinzi de este,
Nalnic cad i iu(i rsar
Ca din poeste.
Li intr-n desetul maghiar
Si unde-ajung, il las rar.
O, bie(i maghiari, strii(i in ale!
Ce mandri-a(i mai enit pe cale,
Atatea sute de arcai
1urna(i in zale!
Cum pier acum aceti ostai
n (ara larg de trei pai!
Si, rala lor uitand-o toat
Mureau zdrobi(i, i ca s poat
S-i scape capul, rup(i i goi
lugeau in gloat.
O, i la ziua cea de-apoi
Vor rade-aceste i de oi!
GLORGL COSBUC
$
1u-n gand bolboroseai o rug
Si nu gandeai decat la rug,
Si-n spate, rege, tu (i-ai pus
Vestmant de slug -
Un gand nebun mi te-a adus
Si-acum te bate Cel-de-sus!
Venit-a Dumnezeu s certe
Mandria ta, Carol Roberte!
De nimeni n-ai oit s-ascul(i,
Cel Srant te ierte!
Din pilda ta cunoatem mul(i
C tiu i regii-umbl descul(i!
CAN1LCL DL VI1LJIL
$
Cotia ticatovt
La Cahul, pe campie, din marginea poienii
Se-ntinser-n coloane de lupt moldoenii,
Si-aeau cu ei pe od, iubitul domn al lor,
Iar Golia, el plecat-a din raptul dimine(ii
Prin ale s-i reerse din lturi clre(ii
Ca anturi iu(i ce scurm i-mpart cumplitul nor.
Iar cand eni i remea s urle-n zare tunul,
Micatu-s-au romanii cu miile, ca unul -
O lamur-a Moldoei prin sutele de ani!
Dar Golia ticlosul alt gand aea cu so(ii,
Si-n suli(i ridicandu-i cciulele cu to(ii
Lsand campia noastr trecur la dumani.
O clip stete od cu inima trsnit.
ntors apoi, strigat-a spre oastea-nmrmurit,
Pe Golia artandu-l cu pumnii, cu-amandoi:
- Oteni ai (rii mele! prii(i-l cum se duce,
Ll inde sranta (ar i inde sranta cruce,
M inde, ticlosul, pe mine i pe oi!
Cumplit se-ntoarse od cu-ntreaga sa manie
Spre partea de-unde Golia enea cu dumnie
Spre rra(ii si, in rruntea grozailor spahii.
- S da(i rr de mil, c-i inim de riar!
S piar-acum pmantul! Moldoa-ne s piar,
Dar Golia-ntai de toate s piar-acum, copii!
CUPRINS
GLORGL COSBUC
$
Si nu edeau romanii nici moartea cum le iese
n drum, i nici potopul de turci ce-i incinsese,
Vedeau numai pe Golia, pe scosul lor din min(i.
Si neputand mai iute s-l sting de pe lume
Rosteau cu glasul urii bicisnicul su nume
Prin gemete scranite striindu-i-l in din(i.
O, Golia, tu! pandit-ai aa de-amar reme
Dar toate ale (rii i plangeri i blesteme
Ajung-te de-a pururi, i n-ai mai ri trit!
Dar iat-le, pornite din suli(i i din gur -
Sminti(ii ti la Cahul cainete-aici czur,
Czui i tu, miele, tu cel ce i-ai smintit!
Clcau spahiii-n goan pe barba ta btran,
Iar pumnii-n loc de aur strangeau in ei (ran
Si-n gur-(i s-adunase i sange i pmant,
S-nece-n tine, Golio, mai repede surlarea!
Aa srarit s aib in eci de eci trdarea,
Iar lupii rie-i preo(i i gura lor mormant!
Adanc in noaptea nop(ii i-n Iadul cel din urm
n care-al iernii iscol surlarea nu i-o curm
Nicicand, stau prini in ghea( ai lumilor miei:
Groza li-e durerea, i ecinic li-e truda -
De-a stanga (ip Cain, de-a dreapta url luda,
Iar tu, tu goale Golio, te aie(i intre ei!
CAN1LCL DL VI1LJIL
$!
a vraav
- Neam roman, zui odat
Oastea Domnului Mihai
Zicea Dunrea-ntristat:
lulger ins-atunci erai,
Si-alergand prin cer rurtuna
Canta orbe romaneti -
Astzi stau i-ascult intruna
Si m uit, i nu mai eti!
Dar abia rosti cuantul
Dunrea, uind prin i,
Si zu gemand pmantul
Si de cai i de rlci.
Zornet auzi prin zare,
Cum se-ncheag stol cu stol
Si nprasnic rsare
Oastea domnului Carol.
Jalnic tu-(i doineti durerea
Dunre, i iat-acum!
Din mormant iei puterea
Si-nzadar ii stai in drum.
1rec oinicii peste tine,
Mersul lor e zbor de rulg,
Si din mainile straine
Stema libert(ii smulg.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
$"
1resrir iu(i romanii
Cci aminte i-au adus
Cat s-au strduit btranii
Steagul s ni-l (ie sus,
Cate plangeri ne-ntrerupte
n mormant or ri rsat,
C nepo(ii rug de lupte
Si c steagul e-nchinat.
Dunre,-ai zut Smardanul
Spune tu, s-o spui i eu!
Si noi tim izbi dumanul,
Si-n romani e Dumnezeu!
Stim i noi gti cununa
Vitejiei ce-o doineti,
Si cand url-n cer rurtuna
Cant orbe romaneti!
La Smardan - aa ru Domnul -
Mor(ii dintr-aceast zi
Vor aea cu spaime somnul
Si-aiurind se or trezi
Aprandu-se cu mana
Ca de-un tinuit duman,
Vor muca gemand (rana
Ca i-n lupt la Smardan.
C-ntr-aceast zi cumplit
N-au mila nici un rost,
Si mania rzrtit
Lege tuturor ne-a rost.
CAN1LCL DL VI1LJIL
$#
Astrel c, zand pierirea,
nsui Dumnezeu de sus,
Galben intorcand priirea,
Mana peste ochi i-a pus.
La Smardan, pe unde drumul
Da de-a dreptul spre rjmai,
Risipeai cu mana rumul,
Ca s ezi la patru pai.
Si-ntr-un iad rr de nume,
Unde-ai notri iu(i ptrund,
Nu era nici cer, nici lume,
Numai noapte rr rund.
Si-ntr-acel noian de cea(
Doroban(ii, dand de-un rau,
Au trecut prin sloi de ghea(
Si prin ap pan-n brau.
Rau de ap - Prut s rie -
Cum era s-i (ie-n loc,
Dac n-a putut s-i (ie
Din redute-un rau de roc!
La Smardan de-un gand cu to(ii
lost-am bra( pustiitor,
Si murind au dat nepo(ii
Mana cu strmoii lor.
N-ai aut mai buni tu, bane,
La Clugreni in i,
Iar la Racoa, terane,
Nu-(i erau mai buni ai ti.
GLORGL COSBUC
$$
De-o eni din nou rodat
Vuiet peste-al tu pmant,
|ar drag i-ncercat,
Vom ruga pe Domnul srant
Nu-ntr-alt chip s ne ajute,
Ca s-nrrangem pe duman,
Decat dandu-ne irtute
De rlci ca la Smardan.
CAN1LCL DL VI1LJIL
$%
Cvtec
|ar-aem i noi sub soare,
Si-o ranesc dumani destui,
Dar prin remi asupritoare
N-am lsat-o nimnui.
L bogat, zici! ezi bine,
L bogat, cci in ea
Multe inimi sunt, strine,
Si-i rrumoas, c-i a mea.
Dac-i mic, nu-i de-ocar,
Cci iteji in ea mai sant,
Si-apoi i la noi in (ar
Crete rierul din pmant:
Cand oim, il tim culege,
Stim cum s izbim cu el
Cand dumani lipsi(i de lege
Vin spre noi cu gand miel.
Steag aem i noi, strine,
Si-l iubim cu jurmant.
Ziua rului cand ine,
Ce rrumos se zbate-n ant!
L rrumos i steagul ostru,
Dar pe-al nostru de-l priesc
1ot mai mandru este-al nostru,
Si mai srant, c-i romanesc.
Rupt de-asprimile rurtunii
Rscolite de dumani
L-au purtat cinstit strbunii
CUPRINS
GLORGL COSBUC
$&
Prin atat amar de ani.
De ne cheam azi la moarte,
Veseli mergem la rzboi:
S dea Domnul s ni-l poarte
Si nepo(ii tot ca noi!
Stim i noi o lege srant,
Si de-un eac de ani acum
Stm cu ochii tot spre (int,
Mergem tot pe-acelai drum.
Pentru sranta lege-a crucii,
Pentru limba ce-o orbim:
Ce de-o(el pe sbii lucii
Pus-am noi de cand trim!
Stie Dumnezeu de-i bine
Ori de racem run pcat -
Dar noi tim c-aa e bine
S (inem ce-am apucat.
Pentru lege, pentru limb,
Noi cu gura prindem roc:
Numai antul se tot schimb,
ns mun(ii stau pe loc.
Sunt i neamuri mai cu nume,
Mai estite la rzboi,
Or ri multe poate-n lume,
Cate n-au ajuns la noi.
Dar noi tim ce ne-n(ar
Cei ce-au rost, i cand rostim
Vorba srant neam i (ar
CAN1LCL DL VI1LJIL
$'
Noi, strine, tresrim.
Pentru cel ce ne iubete,
1ot ce-aem noi dm cu drag,
Dar cand neamul ni-l hulete
Si rjma ne ine-n prag,
Mii de oti cu el s-aduc:
Noi suntem romani destui -
Cand de piept cu noi s-apuc,
Aib-l ceru-n mila lui!
GLORGL COSBUC
%
Cvtecvt reavtei
n reduta numai lei,
Uite-i, m, baibuzucii,
Lu de-aici le-aud papucii!
Dar mai mare peste ei
Cine-mi e Vrun Stramb-Lemne
Cic i mai i, pesemne,
Unul, Ciaca-Paca-Bei.
Cate cinci pe-un ban s-i inzi,
C sunt tot oteni pe-alesul,
De iteji le salt resul,
Pitula(i pe dup grinzi.
Se-ntind, nene, de cldur
De le-ajung genunchii-n gur -
Maal, cu ei te prinzi
Ce te ui(i tu, c sunt goi
Aa-i turcu-n itejie,
Zarle haina ca s rie
Sprinten-roc, cand e-n rzboi.
Dardaiesc din din(i, m, ere -
Las-i, m, c-i rac putere
Din(ilor, s mute-n noi.
Si-ntr-o zi - s ezi acu -
Dete-Osman porunci s-i puie
1lpilor la cizme cuie,
Si-apoi, ce-o ri rost, ce nu,
C sri pe b( clare
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
Si-alergand in ruga mare
Drept la Vadin s-abtu.
Strig-Osman: - Psat rac!
ncurca(i pe-aicea treaba,
Si-mi manca(i pilar degeaba -
V tai ciorba, dezbrac!
Ahmet, Mahmet, cum te cheam,
1u cam tremuri, bag de seam,
Sri, curand, c-(i iu de hac!
1urcii, to(i, gandeau: Portim!
S dezbraci p-un gol ca napul -
Cu ce-i bate paa capul!
Si-i strigar: - Cioc selim!
Dar temandu-se de orba
C Osman le taie ciorba,
Au mai zis: - Srim, srim!
Si-au srit cei lei de turci
Care cum putea mai iute:
Vin romanii spre redute,
Si s stai s-i mai incurci
Cpitanii-i pierd alarii,
lac mtnii ghinrarii,
C-i la deal, i-i greu s-l urci.
Noi strigam atunci din tun:
- Ce rugi(i, ca-n groaza rurcii
Nu in din urm turcii!
Sta(i, i da(i-ne tutun.
GLORGL COSBUC
%
Li de stat n-au stat nici unul
Dar ne-au azarlit tutunul
C-aa-i turcul, surlet bun...
Acest cantec il racui
Lu, cprarul Ploae,
Stand de straj noaptea-n ploaie,
Si gandeam: 1u razi i spui,
Si tu n-ai cma-n spate!
Las` c prind pe-Osman, mi rrate,
Si-am s-mbrac cmaa lui!
CAN1LCL DL VI1LJIL
%!
Poretea cararvtvi
Cand ne-au respins de la moil,
Czurm mul(i pe-aceste lunci.
Si-ntreg un regiment atunci,
De ce-a zut, a plans de mil.
n iruri stranse i-mprocand
Necontenit cu roc mul(imea,
Se da-ndrt dorobn(imea,
Loc turcilor pe es rcand.
Curgea i mult i iute rocul,
Iar intre-ai notri i rjmai
Lrau cel mult optzeci de pai -
Dar noi lsam cu palma locul.
Si, iat-n urma tuturor.
Un biet cprar, aand un rrate
Ucis, s-opri s-l ieie-n spate,
Si-apoi spre ir porni cu zor.
Dar, lunecand pe iarba ud
liind i slab, czu-n curand,
Iar noi strigam s intre-n rand,
Ll a rmas nerand s-aud.
La ochi cu puca l-am zut,
ngenuncheat acolo-n cale,
1rgand spre-arapii ce din ale
Veneau mereu. O, n-am crezut
C omul in manie poate
CUPRINS
GLORGL COSBUC
%"
S-azarl-aa de mult omor,
C plumbii-n dezndejdea lor
Curg rau! Dar azi le cred pe toate.
Iar noi ne-ndeprtam mereu,
Si i-am strigat de-a multa oar
C e nebun, c st s moar,
Si c-i pcat de Dumnezeu.
Nerand s-l lase pe campie,
Si s-l aduc neputand,
Ll sta cu mortul, dus de-un gand:
Strjer rzbuntor s-i rie!
Dar turcii in, tot in, un roi,
Si tot mai larg li-e-n urm pasul -
Acum nici nu ne-aude glasul,
Acum el e pierdut de noi.
1reizeci de pai mai au nizamii,
Au cincisprezece, zece-acum -
Si-atep(i pe-ai ti, plangand pe drum,
1u, surlet pustiit al mamii!
Dar iat-l, cade! L-a loit
Pesemne-un plumb din multa ploaie,
Pe spate-acum murind se-ndoaie,
Dar l-am zut cum s-a-nartit
Spre rrate-su, czand deodat
Cu ra(a-n jos, prand c-ar ra
S-l apere pe mort aa -
Si-atunci coloana-naintat
CAN1LCL DL VI1LJIL
%#
A turcilor, sosind pooi,
I-a i cuprins, urmandu-i goana,
Si i-a-necat apoi coloana
Si nu i-am mai zut apoi.
nriorat i-acum imi bate
Cu jale inima, cand scriu:
Striit de turci, s mori de iu,
Veghind la capul unui rrate!
Cand ne-am retras pe-acele lunci,
Respini de turci de la moil,
Un regiment intreg, de mil,
A plans de ce-a zut atunci!
GLORGL COSBUC
%$
Cotoava ae atac
Porniserm din i adanci
Si ne taram acum pe branci
S nu ne prind-Osman de este,
C nzuim la deal spre creste,
Cci este de-ar ri prins ai si,
Noi n-am mai ri ieit din i.
Si-aa cu-ncredere egheat
Noi rsrim pe deal deodat.
Ne d pganii, sar pe zid,
Potop de roc spre noi deschid.
Dar noi prin roc o rupem iute,
Crezandu-ne pe sub redute.
Si nu eram! Vedeam de sus
C altrel e de cum ne-au spus,
C pan-acolo-i lung cale,
O rap-n drum i-adanca ale.
O clip ca-mpietri(i am stat,
Maiorul ins-a i plecat
Si ne-am rcut cu to(ii cruce:
Li, duc-ne-n ce roc ne-o duce!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
%%
La ale,-acum, pe rapi curand -
Un rand e mort, mai moare-un rand.
Cad bombele-n pmant i scurm
Si altele mai in pe urm,
Ca grindina i plumbii cad,
Se-ntunec i-i ai ca-n iad!
Si-un plumb eni cumplit cu zborul
Si rr glas czu maiorul.
Atunci un ori(er inalt,
Cu spada-n ant, iar cellalt,
1rgand mereu din carabin,
Srir-n rront, iar pe colin
Noi dup danii, cot la cot,
Suiam orbi, noi, leatul tot.
Cat ai clipi, muream o sut,
Muream mai mul(i, cci din redut
Nu plumbi curgeau, ci rau de roc,
Si linii-ntregi cdeau pe loc.
Si-un cpitan, cel nalt, srmanul,
Czuse arruind mormanul,
GLORGL COSBUC
%&
Iar cellalt, acel ce-ochea,
Muri trsnit in ra(a mea.
Cci uite-aa zui de bine
Pe-un turc btran ochind spre mine,
Iar bietul cpitan nu-` cum
Se puse mor(ii drept in drum.
Am dat s-l prind, ca s nu cad
Si-atunci czui cu el grmad -
Si ezi, i-acum mi-e capul prost,
C nu-n(eleg nici azi ce-a rost:
M-am pomenit la an( deodat
Si-o carp-aeam la cap legat.
De ce i cand, de mana cui
Si-atata drum eu cand rcui
Voiam s-ntreb, n-aeam pe cine,
Cci tot strini pe lang mine.
Dar carpa, orice tain-aea,
Atata tiu: c-a rost a mea -
Si-acu la an(! Noi rupem lan(ul
Si scoboram de-a alma an(ul.
CAN1LCL DL VI1LJIL
%'
Srim i noi, i turcii sar
Si-i moarte-n an(, e ai -amar,
Ne batem ca-n pierzarea min(ii,
Cu pumnii dm, mucm cu din(ii,
Si piept la piept ne zarcolim,
Strbatem repezi i rzbim.
nchid de eci nizamii gura,
Iar noi ii dm pe rapi de-a dura.
Ieim apoi, ca dui de ant,
Pe ra(a negrului pmant.
Pe lturi ne-ntrim ireagul:
Si iat-un cpitan cu steagul
n rruntea noastr drum rcu:
- Ura, bie(i, acu-i acu!
Roiesc turba(i pe zid pganii,
Sub zid se-ndeas-orbi romanii
Si-arunc scri, rzbesc prin rum,
Strbat mereu racandu-i drum.
- 1rsni(i, copii, tot dup mine!
Noi trsnet dup el, ezi bine.
GLORGL COSBUC
&
Si iat-l, cpitanu-i sus
Pe meterez un bra( a pus,
Dar apte turci pe el srir,
Si apte sbii-l i loir,
Si-al optulea, un turc brbos,
Izbi turbat de sus in jos
n piept cu patul putii, riara -
Si-atunci pocnind se rupse scara
Si bietul cpitan czu
Pe spate-n an(, i-atata ru.
Cci s-adunau pganii gloat
Si-un om era reduta toat,
Si-ntregul parapet un res,
Atata se-ngloteau de des.
Cdeam ca rrunzele de brum,
Iar sangele curgea cu spum.
Nici loc s stai, nici drum s treci
Si rum de puc, s te-neci.
Si ce-am zut atunci - minune -
Si-n groap mor(ilor oi spune!
CAN1LCL DL VI1LJIL
&
Nici chip de-acu s mergi in roc,
Nici chip s stai sub zid pe loc.
Se dete semn atuncea oastei
S prseasc clinul coastei
Si ne-am retras departe-n i,
Strii(i, o man de rlci,
llmanzi i uzi i-ntori din cale,
Cu surletul topit de jale.
GLORGL COSBUC
&
O crioare ae ta Mvetiveto
Micu( drag, cartea mea
Gseasc-mi-te-n pace!
Pe-aici e ant i reme grea,
Si-Anton al Anei zace
De patru luni, i-i slab i tras,
S-l ezi, c-(i ine plansul,
C numai oasele-au rmas
Si surletul dintr-insul.
Apoi, s tii c-a rost rzboi
Si moarte-aici, nu ag:
Cdeau pe dealuri, dintre noi,
Ca rrunza, mam drag.
Si-acolo-n deal, cum rulgera,
Un plumb sim(ii c ine
Si n-au loc, cat larg era,
Decat in piept la mine.
Mi-e bine-acum, i-aa socot
C nu a trece luna
Si-oi ri scpat de-aici detot.
Dar ezi te rog de una:
S nu mai raci cum ai rcut
S-aduni la tine satul,
De esel c (i-ai zut
Acas iar biatul!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
&!
S ezi pe-aici i ciungi i-ologi!
Hristos s-i miluiasc!
1u mergi la popa-n sat s-l rogi
O slujb s-mi citeasc.
Puteri de nu ei ri aand
De plat, orba-i las,
C-i oi lucra o zi, oricand,
La-ntorsul meu acas.
Pe Nu(u i-l lsasem mic,
Cu cretetul cat masa -
O ri acum trengar oinic
Si rstoarn casa
lcutu-i-a(i i lui la rel
Cciul, cum am rut-o
Aeam o piele-n pod, de miel,
Doar nu e(i ri andut-o
Neestei mele s-i mai spui
S-mi cumpere o coas,
Cea eche nu tiu este-ori nu-i
Si-o ri acum i roas
De cand rugina scurm-n ea.
S-mi d, o date-ar srantul,
Cum cade iarba-n ra(a mea
Si-mi bate-n plete antul!
La lupte-se cum biet o tii,
C-aa ne dete soartea,
C i noi ne-am luptat pe-aci
Cu greul i cu moartea,
GLORGL COSBUC
&"
Dar l-a ajuns i pe harap
Blestemele i plansul,
C noi i ne-am (inut de cap
Si-ntrarm dup dansul.
Si i-am rcut, micu(, ant!
L-am scos detot din (ar,
Mcar sttea pe sub pmant
Si nu ieea pe-arar.
Si-am prins i pe-mpratul lor,
Pe-Osman nebiruitul,
C-l impucase-ntr-un picior
Si-aa i-a rost sraritul.
Pi, ne (inea pesemne proti,
S-i joace hopa-tropa,
C nu puteam s batem oti!
Dar poate taica popa
V-a spus de prin gazeturi tot -
Ll cum i-a dat juncanii
Acum i-a cumpra, s pot,
Dar nu mai am, azi, banii.
M doare-n piept, dar nu s (ip,
Si-aa mi-e dor de-acas,
Si-a rea s plec, dar nu e chip
C od nu m las.
Dar uite, nu e nu tiu cat
O lun chinuit,
Si-o s te strang de dup gat,
Micu(a mea iubit...
CAN1LCL DL VI1LJIL
&#
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Aa mi-a spus Ion s-(i scriu,
Iubeasc-(i-l pmantul!
Si-am tot lsat, pan-a rost iu,
Si-mi (in acum cuantul.
S te mangaie Dumnezeu,
C-aa e la btaie -
Si-am scris aceast carte eu,
Cprarul Nicolae.
GLORGL COSBUC
&$
Iv itat
- Nu-n(elege orba, sire.
Zice-acelai general,
- Camarazi, s nu mire
C-ntr-acest spital
Nu-n(eleg nici doi cuantul
Ce-l orbim, cci li-e strin,
Sunt itejii din pmantul
Cel de rauri plin,
Pe-unde trec ei eseli ara
Peste mun(ii suri i goi,
Li de-acolo sunt, din (ara
1urmelor de oi...
Scoborand din mun(i de-a dreptul
Par in lupte-oteni btrani,
A(i zut cum pun ei pieptul -
Sire, sunt romani.
Astrel zice generalul
Ctre tanru-mprat,
La Vene(ia-n spitalul
Cel improizat.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
&%
- n supremele momente
Cand czur peste noi
Alte patru regimente,
n amurg cu ploi
Aduna(i romanii-n ale
Zid in urm ne-au rmas,
Stilind dumanii-n cale
Pan ne-am retras.
Ca(i de moarte-atunci scpar
Zilnic in spitale curg,
1o(i ca leii se luptar,
1inere Habsburg,
Si-au murit pentru-mpratul
Sute de iteji de-ai mei -
Dar acest de-aici, din patul
Sapte sute trei,
Care zace-aa-n netire
Si-i lipsete bra(ul stang
l salut! D-mi oie, sire,
Mana s i-o strang.
Noaptea scobori cu cea(,
Luptelor srarit punand,
Pan-n trista diminea(,
Si rnit zcand
GLORGL COSBUC
&&
Printre mor(i ce-umpleau hotarul
Lang steagul ce-l aea
Strans in dreapta sa, stegarul
Singur se zbtea.
Maine-n zori o s-l gseasc,
Maine-al ostru steag, romani,
Maine stema-mprteasc
La dumani in maini!
Ah! i nimeni iu pe-aproape
Dintre-ai si, ca-ntr-ajutor
Ll chemandu-l, s-i ingroape
Srantul steag al lor!
Si el n-are, n-are-o man,
C-n buc(i l-ar destrma
Si cu mainile-n (ran
Groap i-ar spa!
I-ar spa-o-n stanci cu din(ii,
Si-ar muri apoi razand!
Iat, Doamne-al biruin(ii,
1u i-ai dat un gand:
Steagul su, de lang cruce
Pan-n poala dedesubt
Dand cu din(ii s-l apuce
Rand pe rand l-a rupt!
Si lsand prjina goal,
Ocoli pduri i stanci,
Doborat de rni i boal
Si tarat pe branci
Printre strji i printre cete
Ziua stand ascuns prin i,
Pan-a patra zi cand dete
De rarta(i de-ai si.
N-aea grai, de rni umplutul
Surlet, ai n-aea derel -
Dar un steag, pierdut crezutul,
Brau in san la el!
Cald btea-n rerestre-amurgul,
Nimeni n-a mai zis nimic,
Si, plecat spre pat, Habsburgul,
Ctr-acest oinic,
Bland l-a srutat pe rrunte,
Spre romani intors apoi:
- Vara, punand pe munte
1urmele de oi,
Si-aduna(i pe lang mas
Iarna la osp( i nun(i,
Spune(i tuturor de-acas
Celor de prin mun(i,
Si le-nsenina(i ia(a
Cu cuant inl(tor,
C pe-un so( de-al ostru-n ra(a
Voastr-a tuturor.
Srutandu-l impratul
L-a numit copil al su
Si c-am stat plangand pe patul
Bietului rlcu!..
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
Raort
(varea Criritei, ta 0 avvt 1,
La ceasul trei pornirm iu(i,
Dar ne-am intors in i btu(i.
Din nou am dat asalt erou,
Dar ne-am intors btu(i din nou.
De-al treilea rand deschis-am drum.
Dar n-am btut-o nici acum.
Ne-am dus de-a patra oar-apoi
Si-acum rzbim i-i batem noi.
Ne-ar i ri rost ruine-amar
De ne-am ri dus i-acu-nzadar.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
'
aaa ,i creaivta
Ce rurtuni n-au mai pornit
Porta rilor i ura
Ca s pieri tu, neam iubit!
Dar de to(i ne-a mantuit
Spada noastr i scriptura.
Srantul steag ne-a rost altar
Si sub el sream grmad
S ne batem la hotar.
Ghioag d orice stejar,
Orice coas d o spad.
Iar cand bra(ul ne cdea
Uneori rr putere,
Nici atunci nu ne scdea
Inima, c-aeam in ea
Scris Hristos ca mangaiere.
Ce de ur s-a pornit
Cutand a ta pierzare!
Dar ai stat i-ai biruit,
Cci prin spad-(i a grit
Domnul cel ce-n eci e tare.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
'!
Poavt tvi 1raiav
Colo surele ruine
Ctre Dunre priesc
Cum tot ine apa, ine -
Martori remilor trecute,
Cat sunt astzi de tcute,
Numai inimii-i orbesc.
Lu m uit pe apa sur
ncre(it-abia de ant,
Apa lang mal murmur.
1rec i remile-nainte,
1rec i-aducerile-aminte
Cum trec toate pe pmant.
Au pierit acele glorii,
Si-alte-asemeni nu se nasc -
Ah, dar iat lupttorii
Scutul lor cum il arunc,
Sap, cum le-a dat porunc
Meterul de la Damasc.
Grinzile de grinzi se leag
Peste mun(ii de granit,
Lespezi peste barne-ncheag
Viaduct pe bol(i enorme
Si-uriaele lui rorme
Parc-ajung pan-n zenit.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
'"
Si din cate-aea (inuturi
Roma-n stpanirea sa,
Iu(i oteni ascuni sub scuturi
Vin ca apa rersat,
Cum potopul tu odat,
Iahe, peste lumi rsa.
Podul ii indoaie rierul
Sub ata(i legionari,
1ubele-nspimant cerul!
Istre,-acum te ba(i in spume!
Mul(i zui tu tari in lume,
ns nu pe cei mai tari!
Cine a mai sta-mpotria
Leului roman de-acum
Care rulger stili-a
Goana rzbunrii sale
Ai oinici tu, Decebale,
S opreti rurtuna-n drum
Ori ai ti sunt cei ce-n gloate
Ies din codri-ntuneca(i
De pe cate rauri toate
Vin la moarte ca la nunt
Cu topoare-n maini, i-nrrunt,
Sapte randuri de-mpra(i...
CAN1LCL DL VI1LJIL
'#
Ah! isez. Lu la ruine
Si la Dunre priesc,
Cum tot ine apa, ine.
Lle stau ruine mute
Martori remilor trecute,
Numai inimii-i orbesc.
GLORGL COSBUC
'$
Pa,a Haav
Pe od-l zrete clare trecand
Prin iruri, cu rulgeru-n man.
n lturi s-azarle mul(imea pgan.
Cci od o-mparte, crare rcand,
Si-n urm-i se-ndeas, cu uiet curgand,
Otirea roman.
Cu tropote roibii de spaim pe mal
Rup rraiele-n zbucium i salt,
1urcimea-nrjbit se rupe deolalt
Si cade-n mocirl, un al dup al,
Iar rulgerul Sinan, izbit de pe cal,
Se-nchin prin balt.
Hassan de sub poala pdurii acum
Lui Mihnea-i trimite-o porunc:
n spatele-otirii muntene s-arunc
Urland ianicerii, prin rlinte i rum,-
Dar paa rmane alturi de drum
Departe pe lunc.
Mihai ii zrete i-alege ro doi,
Se-ntoarce i pleac spre gloat,
Ca olbura toamnei se-narte el roat
Si intr-n urdie ca lupu-ntre oi,
Si-o rrange degrab i-o bate-napoi
Si-o antur toat.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
'%
Hassan, de mirare, e negru-pmant,
Nu tie de-i is, ori aiee-i.
Ll ede cum zboar rlcii Suceei,
Ll ede ghiaurul c-i surlet de ant
Si-n ra(-i puterile turcilor sant
1riile pleei.
Dar iat-l! L od, ghiaurul Mihai,
Alearg nal nebun.
mprtie singur pe ca(i ii adun,
Cutreier campul, tind de pe cai -
Ll ine spre pa: e groaz i ai,
C ine rurtun.
- Stai, pa, o orb de-aproape s-(i spun
C nu te-am gsit nicierea -
Dar paa-i pierduse i capul i rirea!
Cu rraul pe coam el ruge nebun,
C-n ghear de riar i-n gur de tun
Mai dulce-i pierirea.
Slbaticul od e-n zale i-n rier
Si zalele-i zuruie crunte,
Gigantic poart-o cupol pe rrunte,
Si orba-i e tunet, rsurletul ger,
Iar barba din stanga-i ajunge la cer,
Si od-i un munte.
- Sti, pa! S piar azi unul din noi.
Dar paa mai tare zorete,
GLORGL COSBUC
'&
Cu scrile-n coapse rugaru-i loete
Si gatul i-l bate cu pumnii-amandoi,
Cu ochii de sange, cu barba aloi
Ll zboar oimete.
1urbanul ii cade i-l las czut,
i rupe cu mana estmantul
C-n largile-i haine se-mpiedic antul
Si lui i se pare c-n loc e (inut,
Alearg de groaza pieririi btut,
Mnanc pmantul.
Si-i dardaie din(ii i-i galben-pierit!
Dar Alah din ceruri e mare!
Si-Alah ii scurteaz grozaa-i crare
Cci paa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeas grbit,
S-i deie scpare.
Si-n ceasul acela Hassan a jurat
S zac de spaim o lun,
Vzut-au i beii c ruga e bun
Si bietului pa dreptate i-au dat,
Cci od ghiaurul in to(i a bgat
O groaz nebun.
CAN1LCL DL VI1LJIL
''
v iviva
Aem o mandr (ar -
Prin timpi de jale-amar
Strmoii se luptar
S-o scape de stpani.
Azi singur noi, romanii
Suntem in ea stpanii,
Sus inima, romani!
O lege-aem strbun -
Prin eacuri de rurtun
La n-a putut s-apun
Striit de pgani.
Ne-a rost Cel-Srant trie
Si-n eci o s ne rie:
Sus inima, romani!
n (ara romaneasc
De-a pururi s triasc
Credin(a strmoeasc
Si graiul din btrani.
Spre Domnul (rii gandul
De-a pururi noi aandu-l,
Sus inima, romani!
CUPRINS
NLPUBLICA1L N VOLUM
Antume
CAN1LCL DL VI1LJIL

itoofii ,i tvarii
(ava o orete oorata,
Cu-ai si sretnici de la curte craiul s-a pornit odat,
Ca s rac p-o campie o plimbare-ndtinata.
Sretnicii, nou la numr, poesteau, i riecare
nira cate-o legend, cate-un basm ori o-ntamplare,
Craiul ins, dus pe ganduri, n-asculta orbele lor,
Ci, tcut, ii pzea drumul clrind incetior.
Sretnicii, dac zur cum c craiul mereu tace -
l lsar-n draga oie, s gandeasc orice-i place,
Iar intre ei se-ntinse ciorobor i mare srat:
Cine este oare-n lume omul cel mai in(at
Dup o disput lung, dup sraturi rar nume,
Dup ce critic totul, ce este i nu-i pe lume,
Aduc la conclus, in rine, pe acest rotund pmant
Cei mai in(elep(i in toate danii sant. Ah, danii sant!
Cum S-ocup din june( numai cu rilozorie,
Logica-i o jucrie pentru min(ile lor! lie,
C tiin(a-i ast, ins ei in degetul cel mic
O posed toat, in rine, nu e pe lume nimic
Lucru ne-n(eles de danii, toate, toate-s bagatele:
Stiu de-a rostul pe Sorocle, tot aa pe-Aristotele,
liecare dintre danii, chiar pe cand era copil,
CUPRINS
GLORGL COSBUC

Citea din Homer, din Plato, din Oidiu i Virgil!


Se pricep la Corpus juris, la Pandecte. Ce mai rei
Chiar i-n tiin(a lui Pliniu - nu po(i s gseti ca ei!
Apropo! Am zis c danii s-au disputat. S se tie,
C ei, ca to(i rilozorii lipsi(i de rilozorie
Au zbierat, au rcut larm, incat craiul, deteptat
Din ganduri, atent la toate a priit i-a ascultat.
Zambea craiul, dar in urm i-a pierdut rbdarea. Drace!
Li mai in(elep(i in toate, chiar ca Dumnezeu s-ar race !
Astrel cugeta in sine, apoi zise tare: - Lu,
Pe-al meu sceptru tot de aur i pe-ntreg poporul meu,
Jur c-n(elepciunea oastr este numai orb goal:
Sunte(i proti ca cel din urm prost ce nu tie de coal!
Un plugar rr tiin(, - i pe asta pun rmas,
L in stare s -narte i s poarte de nas!
- Un plugar! sretnicii strig, un plugar mai mult s tie!
Iart-ne pentru-ndrzneal, dar orbeti o nebunie!
- Nebunia cateodat ii are in(elesul su:
O s racem dar o prob i m jur pe Dumnezeu,
C de n-oi ae dreptate, dau ou-a mea crime
Si mai mult, ca om cuminte s nu m mai (in nime!
Sretnicii radeau in tain de tot ce craiul orbea,
Dar in sanul lor manie rr de capt ardea.
Ce batjocur! O, Doamne! Un plugar i-un sretnic mare
Pui in cumpna tiin(ei! Pui acu-n asemnare!...
Glumind, craiul zice-atuncea: - tiu c nu -a czut bine,
Dar aa imi este rirea: oi m ti(i destul de bine!
Am glumit numai! n urm eu -a da ou un srat,
Adic - s-ntoarcem caii, s plecm iar spre palat.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
Alergand preste campie, au zrit in calea lor
Un moneag arand, deoparte. Soarele cam binior
S-a-nclinat ctre srin(ite, dar moneagu-abia aras
Catea brazde. La dansul, craiul cu sretnicii pas.
- Noroc bun, om de-omenie! zice craiul salutand.
- S trieti cu sntate! rspunde moneagul bland.
Sretnicii zambeau ironic i prieau la ajul, care
Curios sttea pe brazd, cutand la riecare
Dintre rilozori. n urm, craiul iar a cuantat:
- Li, btrane, eti cam lene! Prea de tarziu te-ai sculat!
Vajul, rsucind musta(a, din rundul inimii geme:
- Nu m mai mustra degeaba! - M-am sculat destul
dereme,
M-am sculat, cinstite doamne, deodat` cu-a zorilor roc,
Dar mi-a-mblat cruci norocul, bat-l pacostea noroc!
Craiul, ascultand, cu jale: - Ce s rac! Aa-i sub soare!
Dar, te rog, spune-mi, monege, lat e drumul nostru oare
Mare de n-ar ri! Altmintrea pan la ia( nu-i
Vajul ii rspunde-ndat: - Pune-(i, doamne, grija-n cui!
Drumu-i mic, rr putere, cam aa ca-n miez de ar:
La primejdie n-ajunge din potcoa pan-n scar!
Vajul tace, craiul rade, sretnicii se rac ocol:
Pentru danii, cum se ede, cat ajul numa-n gol!
-Moule, mai spune-mi una! Vd bine c eti slab tare
ns nite oi cu lapte, s le mulgi ai ri in stare
Zise craiul, i cu zambet ctre sretnici lung prii,
Si-apoi ajului, cu stangul, una pe ascuns ochi.
Vajul pricepu-ntrebarea, deci, ochind i el o dat,
Zice: - Doamne, ce mai orb! Pare c-i din drum luat!
lost-am eu oinic pe lume, cand eram in remea mea,
1o(i reciorii de pe sate pe mine m cunotea.
GLORGL COSBUC
"
Dar acum... hai, n-aea grije, c-s oinic, m sim( acas,
Mcar c soarele trece dup dealuri! Nici c-mi pas!
Pot s mulg oile, doamne, de la asta nu m trag,
Chiar berbeci inc (i-a mulge, de (i-ar ri mai mare drag!
ns, n-am cu dor pe nime s-mi deie berbecii-n strung!
- lii pe pace! zise craiul, i noroc o s te-ajung!
M-oi race eu pcurarul, bag numai seam bine! -
Rmas bun, monege drag! - Dumnezeu rie cu tine!
Dup ce se-ndeprtar, craiul zise: - A(i zut
Ce moneag cuminte-acesta Aadar c -a plcut
Sretnicii to(i intr-o gur prind a rade: - Ce cuinte!
S ne plac un om, care nu e, zu, deloc cuminte,
L nebun! Atata-i totul!... La-ntrebarea cea dintai
A rspuns moneagul bine, a orbit cu cptai,
ns cat i-a deschis gura la a doua intrebare -
Am zut pe loc c dansul logic rireasc n-are,
Nu cunoate nici sintaxa, nici grmatica, in rine,
N-a orbit nimic pe cale i nimic n-a rspuns bine!
Nici mria-ta-ntrebarea bine detot nu i-ai pus,
Dar, apoi, dansul rspunse cat se poate de conruz!
La-ntrebarea cea de-a treia, am zut c el orbete
Lucruri nemaipomenite, simplamente buiguiete.
Noi dup-atata tiin( i de-n(tur-amar,
N-am citit c s se poat mulge i berbecii chiar!
Regele uimit intreab: - Cum Dar ajul a orbit
loarte bine, i pe cale, i destul de lmurit!
Nu l-a(i priceput - Nu! strig sretnicii ca mai nainte. -
Atunci, o idee mare trecu regelui prin minte.
- Nu l-a(i priceput! Li bine! Vom edea cine-i nebun.
CAN1LCL DL VI1LJIL
#
Asculta(i dar to(i acuma, ce doresc i reau s spun:
Dac nu-mi e(i ti da seam de tot ce-am orbit acuma
Cu btranul de pe brazd, atunci, las deoparte gluma -
Si pe to(i, pe to(i spanzur! M jur pe cerescul soare,
C dei sunte(i oi sretnici, pun in spanzurtoare!
Craiul a zis aste orbe rezolut, aprins i tare,
Apoi apuc indat singur pe-o alt crare.
Sretnicii, la aste orbe, au incremenit pe loc:
Pe crai bine cunoscandu-l, il tiau par de roc.
Ce or race Maine craiul ii a pune-n rurci inalte,
Dac n-or ti s explice intrebrile schimbate!
- Lucrul naibii! Nu-i de ag! L un ce periculos -
Vorbele ajului rur anapoda i pe dos,
Apoi in intreaga lume non datur rilozorie,
Vorbe, nonsensuri ca astea, a le tlmci s tie!
Sretnicii, srmani-acuma inghi(eau la borobo(i:
Au intrat, precum se ede, intr-un corn de capr to(i!
- Doamne-acum! nimic n-ajut, zic nimic psihologie,
nzadar ar eni Criton, cu-o nou apologie,
nzadar i-ar pune orba cel cu tandem usque chiar
Hippocrat s-i srarme capul, i-ar ri totul inzadar.
Cum S-a mai citit reodat prin 1it Liiu Patainul,
Prin Salustiu Crisp, prin 1acit, sau prin Xenoron Llinul,
C popoarele echimii, cel(i, romani, latini ori grecii,
Sau ilirii, sci(ii, persii - i-ar ri muls canda berbecii
Si-au srrmat capul, srmanii, au cercat in mii de pr(i,
Au citit prin lexicoane, prin gramatici i-alte cr(i,
Au (inut consiliu mare, srtuiescu-se, s-adun.
ns ai, lrustra conatur cui Deus non... pace bun! -
Bolboresc i schimb re(e, zor de spaim mi-i apuc!
GLORGL COSBUC
$
Ultima speran( numai este c ei s se duc
La moneag i s-l intrebe, c ce naiba-a poestit
Cu mria-sa, cu craiul. Brao! Iac-au nimerit!
Dar - era mare ruine, c ei, domni cu-n(tur,
Capul s i-l plece-n ra(a unui aj de pe-artur!
Cam od lucru-i, zu, acesta! Dar altcea ce s raci
Bine-a zis cine-a zis asta: de neoie manci colaci!
Astrel, sretnicii ateapt pan ce-nnopteaz bine,
Ca nu cuma din tamplare s-i zpseasc oarecine,
Apoi se duc to(i la casa unde moneagul edea,
,Pe care, nu tiu de unde, unul din ei o tia,.
Aci, danii bat la u i s intre cer in cas.
Btranul, cam rr oie i cu mare greu ii las.
- Bun seara! - Seara bun! Vai de mine ce pcat,
Ce ncaz poart oare, de umbla(i noaptea prin sat!
Sretnicii i-au spus ncazul. - 1e rugm dar i ne-ajut,
Cci de nu, ia(a noastr maine in zori de zi-i pierdut!
Vorbeau cam srii(i, srmanii: se temeau, temeau amar,
C s-a supra moneagul i-i a da pe u-arar`.
Dar moneagul e cuminte : ti` s-nart bine jocul.
Si, cand are ac i a(, coas al dracului cojocul.
Hi! Lra iret ca ulpea, se-nartete-ntr-un picior,
Ca ciuperca stand in mijloc astrel le orbete lor:
- Vai de mine i de mine! Boieri mari, din sretnicie,
Necazul care roade, greu necaz trebe s rie!
Nu s-a pomenit sub soare lucru-aa de minunat,
De la un plugar s cear sretnicii orb i srat,
Nici nu s-a pomeni-n lume cat a ri iarna i ara!
Mai umbl ajul prin cas, mai rade i zise iar:
- Haida de! Glum s rie, chiar de-ar ri aa cum nu-i
Si-a(i ajunge pan` la orba i sratul (ranului:
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
1otui nu -a spune ,dei mi-a race poman,,
Omul cate mai orbete, rr ca s bage seam!
Apoi, sunt btran i-aminte nu mai pot toate s (in:
Alta-i mintea cea de tanr, alta mintea de btran!
Sretnicii prieau in ra( la moneag cu grij mare.
Oare-l criticau i-acuma Ce rel de logic are
Nu-i poeste! Chiar de cuma btranu-ar ri cuantat
Nonsensuri cat Himalaia, danii n-ar ri obserat:
Logica nu-i are locul, cand d omul de necaz,
Iar rrica oricand te race s ui(i cum c eti iteaz!
- Dar, btrane! tim noi totul, domnia-ta numai explic!
- N-ae(i gust ru, cum se ede, aa numai pe nimica.
Ia scoate(i pungile-arar, ca s ad pe ce orbesc!
Sretnicii priesc prin cas, apoi la moneag priesc,
Si-i promit cincizeci de galbeni, pentru osteneal! lie,
C arunc-atata aur numai pentru-o nebunie!
ns dracu-i drac i-n ceruri! Vajul cltina din cap
Si gandea: Am prins pe dracul, deci s-l (in, ca s nu-l scap!
Apoi rsucind musta(a, zice rezolut, in rine:
- Banii-s scumpi, ins ia(a e mai scump la oricine!
Dragii mei, sunte(i pesemne, azi, pe dung de cu(it,
N-am ce race! Cu bani - totul, cu nimica - nicidecat!
Da(i-mi trei sute de galbeni riecare i-apoi poate
C mi s-a deschide gura, ca s tlmcesc toate!
Lra pretensi moneagul, dar din ra(-i se citea
Cum c el nimic nu las din cele ce pretindea!
1rei sute de galbeni! Doamne! 1rebe mult chibzuial
Pan s te-nduri a race aa jertr colosal.
Sretnicii de altdat, auzind atare ton
GLORGL COSBUC
&
Ar ri exclamat in prip: ,Mava eti, Pbaetov!
Dar acum se-ndestulir c-un brr lung, mai lung de-un cot
Si rr s rerlecteze, pungile arar-i scot
Una salus restat ictis a numra cat de iute
Galbenii rotunzi! Ce sun! De nou ori tot trei sute!
Asudau srmanii sretnici rr oie numrand,
Iar ajul (inea reist de norocul su razand.
- Acuma suntem la cale, orbete ajul indat,
Grbind s-i adune banii i s-i pun sub lcat,
Apoi zice cu-ngamrare i cu un ironic ras:
- Li! dar spune(i-mi acuma, ce-a zis craiul, cum a zis
Unul dintre sretnici prinde orba: - Prima intrebare
A rost c de ce eti lene i te scoli tarziu mi pare,
C ai rspuns : Cinstite doamne! m-am sculat dereme, dar
Norocul mi-a stat in contr i-mi ru totul inzadar!
Aste orbe le-n(elegem: te-ai sculat cam tarzior
Si-ai aut acas ceart, cu ro rat sau recior!
Btranul ochete-atuncea, zicand : - ti(i oi roarte bine
S tlmci(i lucrul, ins nu aa cum se cuine.
N-ae(i cptai la ganduri... Craiu-adic m-a-ntrebat,
C de ce-am rost oare lene De ce nu m-am insurat
Lu s am reciori acuma, ei s-mi umble pe ogor,
Nu eu, care-si slab de zile i in groap c-un picior!
I-am rspuns : O, doamne, doamne. M-nsurai de tanr inc.
S am razm i sprijoan, cand oi ri la arst-adanc,
Dar pesemne-a rut norocul s nu-mi dea cale i drum,
1o(i reciorii mei sub glie zac inmormanta(i acum!
Dar a doua intrebare cum a rost! Bga(i de seam!
A(i aut un rau s trece(i Mare-a rost Craiul-aea team
C a ri adanc, de-aceea m-a-ntrebat dac-i arund.
S-i min(esc n-am rut, deci iac craiului aa-i rspund:
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
lii pe pace! Nu-i primejdie, cci e sec ca-n miez de ar,
Apa de-abia o s-ajung pan intr-a elii scar!
Cea din urm intrebare tot pe-aceeai cale ine,
Voi dei n-a(i in(eles-o, craiul a-n(eles-o bine!
M-a ochit craiul adic, i razand m-a intrebat,
C-a putea nite oi(e s le mulg I-am cuantat:
Nu oi, numai, ci berbeci chiar a pute s mulg, dar iat,
Nu-i tine s-i deie-n staul!... Asta ne-a rost orba toat...
Apoi, de, precum se ede, craiu-i om, dar om la loc,
I-a rost mil de-alde mine i mi-a rcut azi noroc!
1ace ajul, lin cu mana rruntea i-o mai netezete,
Mai tuind, mai dand cu capul, in urm aa orbete:
- Acum eu stau la mulsoare i mulg de bani cum reu:
Voi sunte(i dar berbeci pe cari i-am in(eles eu!...
- Noi berbeci! strig deodat sretnicii plini de mirare,
lulmen, tonitra et entum! Noi berbeci noi la mulsoare -
Joe din Olimp i Pluto din 1artar! Voi lari, pena(i,
Semizei, nimre i gra(ii, i oi rurii, asculta(i!
Unde s-a zut reodat un atare lucru! Drace!
Hic crudelis, haec malitia, hoc malumque! Punct i pace!
Astrel zbiar, dar se-nmoaie, pleac re(ele-n pmant,
Iese unul dup altul, rr` de-a zice run cuant
Noaptea-ntreag nu dormir de necaz, crpau de ciud,
Cum Dei totul e tain, dar putea lumea s-aud
Si-atunci cu rilozoria danii au rmas pe jos! -
Dracul s se are-n rege, dar in moneag mai artos!..
Diminea(a pan-n ziu ei la rege s-au grbit.
Regele c-un zambet dulce, dar ironic i-a primit
- Ce-a(i isat, dragii mei sretnici Aa-i dar c-a(i dormit bine
GLORGL COSBUC

A(i zut chiar pe Sorocles, pe jupan Plato i-n rine


A(i intins o conersare cu Omer mria-sa -
lericit e muritorul care se poate isa
Discutand cu Aristotel de berbeci i de carlani,
Despre dreptul rilozoric in numrarea de bani! -
Ce mai spune psclia i plane(ii cum o duc
Saturn, cum s-aude-n (ar, i-a rost pierdut un papuc,
lu silit dar s rman acas i s citeasc
Cantul douzeci i patru din Oaieea greceasc
Ah, uitam... ce-i cu btranul cel de ieri Ce-a(i talmcit
Desigur, Pallas Athene totul -a descoperit!
Sretnicii ard de manie. Unul dintre danii-ncepe
S spun c-acele orbe aa i-aa le pricepe.
Craiul, care tie totul, glumind, iari i-a-ntrebat:
- Conersarea cu Apollo cam ca(i galbeni -a costat
Sretnicii tceau ici iv torevte, tceau, dar
Nu puteau de ciud mult nici s respire mcar.
Craiul serios atuncea, dezbrcandu-i ironia:
- Vede(i, dragii mei, acuma ce-ajunge rilozoria
N-am rcut lucrul acesta din rutate, deloc,
Nici din glum, ca astrel s-mi pot bate de oi joc.
Nu! - Voin(a mi-a rost numai s -art c omul tie,
S triasc-n lumea mare i rr` de rilozorie!
Am oit s -art cum c i plugaru-i om iste(,
Chiar aa de-n(elept poate, tocmai precum oi sunte(i!
Am oit s -art numai ce nebuni a(i rost anume,
Cand -a(i numit muritorii cei mai in(elep(i din lume!...
Nu-mi pas! Pe-Omer, pe Plato citi(i-i, dac pute(i,
Da(i de cap cu Herodotul, ori cu capul de pere(i,
Lui Virgil ii race(i ode, initandu-l cu plcere
CAN1LCL DL VI1LJIL

La un pranz bogat, de gal, ori la o tur de bere -


Nu-mi pas! - ns de-aceea, spun drept c-mi pas mult:
Nu luda(i tiin(a, asta nu pot s-o ascult!
Nu acela-i om cuminte, care tot mereu orbete
Despre-n(elepciunea-i mult, nu acel ce se rlete,
C de rost tie pe Plato, nu acela e mintos -
Ci acel ce cu-umilin( tace, (ine capul mai in jos!
Cest din urm-i om cuminte, cel dintai o tid seac:
Spicul gol de grau se-nal(, cel plin ins-n eci se pleac!
n urm s ti(i i-aceea c sunt mul(i dintre plugari,
Ageri, cumpeni(i la rire ca oricare crturari, -
Nu rilozoria-l race pe om in(elept sub soare
Ci mintea cea sntoas, catigat cu sudoare,
De-aceea nicicand plugarul nu-l lua(i in ras de sus:
n oala acoperit nu tie nimeni ce-i pus!
GLORGL COSBUC

tatav ae vava
eevaa oorata aiv vrvt `aavavtvi
I
lrunz erde tulburea,
Aea Lena - nici ca ea -
1rei reciori rrumoi aea,
1rei reciori i-o rat mare
Lena cea esel are.
1rei reciori ca nite zmei,
De-a dragul s cau(i la ei,
Iar copila raztoare,
Sub(irea i-ncanttoare
Rupt dintr-un raz de soare:
Mult cu m-sa smna,
Deci Lenu(-o boteza
Pe numele maic-sa.
Ca(i reciori au rost prin (ar
1o(i enit-au s o cear,
Mandri i iteji reciori,
Venit-au ca pe(itori.
Dar Lenu(a, (i-e mirare,
Rspundea la riecare,
C-i prea tanr i-aa
nc nu s-a mrita.
Mai la urm s-artar
Pe(itori din alt (ar:
Doi reciori, ca dou rlori.
Lenu(a cat ce-i edea
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
Mamei sale-aa zicea:
- Vezi, iubit maica mea!
Din oinicii aceti doi,
Cari au enit azi la noi,
Mie-mi place unul tare
Si la mers i la ctare,
C-i inalt i sub(irel
Si m-a duce dup el!
Dar Lena pe ganduri sta,
Gandurile-o rrmanta
Si cu jale cuanta:
- Draga mea, Lenu( rat!
liind aa-ndeprtat
Dor de tine-o s m-apuce,
La mine cin` te-a aduce!
Doi rii ai Lenei strigau
Si din gur cuantau:
- Pe Lenu(a nu o da
Si de noi n-o strmuta!
Dar reciorul cel mai mic,
Constantin, copil oinic,
Lcrima din ochi cu jale
Si-aa-i zise mamei sale:
- Nu eti, mam, cu dreptate
Nici la sor, nici la rrate!
C suntem doar trei rra(i,
1o(i crescu(i ca nite brazi
Si noi (i-om pute aduce
Pe Lenu(a ta cea dulce!...
Acult, mam iubit,
Pe Lenu(a o mrit:
GLORGL COSBUC
"
N-o las nemritat,
Pire-ar cat de-ndeprtat:
Cci, de te-a ajunge dor
Io-(i rman doar recior.
Lu la dansa duce-m-oi,
Acas aduce-o-oi.
Si Lena se-ndupleca
Pe Lenu(a-o mrita.
II
Dar a rost ce-a rost s rie,
C-au rost boale i urgie
Si-a dat Dumnezeu cel srant
Vremuri grele pe pmant.
Si de mult rutate
Mureau oamenii pe sate
Si-au murit i trei reciori
Ai Lenu(ei rr(iori:
Constantin inc-a murit
Gandul nu i l-a-mplinit.
Lena singur rmase,
lr de reciori in cas:
De dor o inim ars.
Si ea, biata, suprat,
De jale mult srrmat,
Se ducea pe-al lor mormant
Si se ieta plangand
Si plangea i suspina
Si din surlet cuanta:
- Dragii mei! D-al ostru dor
CAN1LCL DL VI1LJIL
#
Stau pe gandul s m-omor,
lie- somnul uor!
De-alt dat blstma
Si blstmand cuanta:
- Constantine, Constantine!
Blstmat s rii de mine!
Blstmat de mam-ta
C ai dat pe sor-ta!
lra(ii ti mie-mi striga:
Pe Lenu(a nu o da!
1u ai dat-o, blstmate,
Pe hotar-ndeprtate,
Dar te blstm, blstm greu
Din tot surle(elul meu:
Pmantul nu te primeasc,
|rna nu te mai oiasc,
Lutu-arar te izbeasc,
Cci de dorul Lenu(ei
Rumpu-mi rirul ie(ii!
Astrel dansa blstma
Si-azi i maini i-alalt maini
Si zile i sptmani.
Si de multul blstmat,
Vai, blstmul s-a legat.
III
ntr-un amurgit de sear,
Constantin iei arar
Din groapa, galben la ra(,
Cu trup rece ca de ghea(.
GLORGL COSBUC
$
Ll plangea i lcrma
Si cu jale cuanta:
- Duce-m-a, c-s blstmat,
Dar nu pot, c-s ingropat,
Duce-m-a, c maica cere,
Dar nu pot, c n-am putere,
Nici am cal, nici cpeneag,
N-am pe lume om cu drag,
Cci oricine m-a ede
S-a-nrrica, s-a spria
lcandu-i rpede cruce...
Nici la mama nu m-oi duce,
Cci m-a blstmat micu(a,
C eu i-am dat pe Lenu(a!
Si cum sta i cugeta
Gandurile-l asud,
Ll prin lacrmi se ruga:
- Sla, mandru slel,
l-te-un oim de cluel,
Si tu, panz din sla,
l-te un cpenega,
Si tu, cruce, schimb-te,
Spad de rier r-mi-te,
Iar tu, Doamne, m inie,
D-mi putere astzi mie:
La Lenu(a duce-m-oi,
Acas-aduce-o-oi.
Dumnezeu l-a ascultat:
Putere de iu i-a dat,
Slaul l-a ascultat:
Si-ntr-un cal s-a preschimbat,
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
Giolgiu-n cpeneag indat,
Crucea-n spad de rier, lat.
Constantin suie clare
Si pornete-n ruga mare,
Si rugea calul ca antul,
De-abia atingea pmantul,
Si zbura, dar nu glumea,
Cci ca dorul se ducea,
Cci stpanul ii zicea:
- Zboar, murgule, cu mine,
Cci zbor alturi de tine,
Zboar, murgule, pe cale,
Cci zbor pe urmele tale!
Si murgu(ul, pui pgan,
Duce-se cu-al su stpan,
ncat n-a rost bine sear,
Cand ei ii desclecar,
La Lenu(a-n alt (ar.
lV
Lenu(a cat ce-a zrit
P-al su rr(ior iubit,
Din grai dulce i-a orbit:
- Constantine, Constantine,
Spune-mi dac-i ru sau bine,
Nou ani, ezi, au trecut,
C pe oi nu -am zut,
Ba nici eti nu mi-a(i trimis,
Nice carte nu mi-a(i scris!
Constantin a cuantat:
GLORGL COSBUC
&
- De cand tu te-ai mritat
Ru nimic nu s-a-ntamplat.
Suntem sntoi acas,
Mama inca-i sntoas.
Veste nou n-am ce-(i spune
1otui i(i aduc eti bune:
lra(ii notri se-nsurar,
Dar ei pe gand se luar,
La nunt nu te chemar!
Lu (i-s rrate mai cu dor,
Si riindc eu m-nsor,
Am grbit aici, de-i re,
Vino dar la nunta mea!
Astrel zise Constantin
Cu glasul de jale plin,
Din ochi lacrimi ii cdea
Si suspine-l npdea,
Dar Lenu(a-l cunotea
Si de nou l-a intrebat:
- Spune-mi, rrate,-aderat
De m chemi la eselie,
S m-mbraca bucurie,
S-mi pun stru( rou i dalb
Si cai suri la hinteu alb,
Dar de m chemi la jelane,
Lu s-mbrac de jale haine,
S iau cai i hinteu negru
S pornim, rrate, pe-ntregu!
- Ba io-(i spun drept, sor, (ie,
C te chem la eselie.
Si ea mandru s-a gtat,
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
Haine albe i-a luat
Si-apoi ambii au plecat
Pe crarea cea mai lat
De oinici codreni clcat,
Pe crarea cunoscut
De codreni oinici btut.
Iar pe cale cum mergeau
Psrile-i urmreau,
Mun(ii ri din grai griau:
- De cand soarele e soare
Si pe campuri rloarea-i rloare,
Si de cand e lumea lume
N-a mai rost aa minune:
S mearg iul cu mortu
1ot alturea cu codru,
S mearg iul aproape
Cu cel mort, ieit din groape!
Alelei! minune mare,
Viu cu mortu p-o crare!
Constantin bine-auzea,
Lenu(a nu-n(elegea,
Dar glumind aa zicea:
- Auzi, rrate Constantine,
Ce orbesc mun(ii de tine!
Constantin din greu gemand
i rspunde-aa zicand:
-Las-i, sor, s orbeasc,
Min(ile s-i prpdeasc,
Li s rie cu cantatul,
Noi s rim cu ascultatul,
Li pzeasc-i cantecul
GLORGL COSBUC

Cum pzim noi umbletul


Asta-n seam n-o bgar,
Calea lor c i-o urmar.
Patru zile lungi de ar
Li au tot cltorit,
Pu(intel au odihnit.
V
Cand a rost a cincea zi,
Soarele cand rsri,
Au zrit i satul lor,
Plin de negur i nor.
Cand aproape-au rost de sat,
Constantin a cuantat:
- Lenu(! Cu-al tu cru(
Vin mai catelenu(,
Cci eu cu-al meu cluor
O s merg mai trior,
Ca s dau mamei de tire
S-(i rac bun primire,
S-(i deschiz por(ile,
S-(i atearn mesele,
S-(i umple paharele!
Si el rrau calului da,
Calul ii impintena
Si-ntr-o rug alerga,
Nu la m-sa, pe cuant,
Ci de-a dreptul la mormant
Aci a desclecat
Si din gur-a cuantat:
CAN1LCL DL VI1LJIL

- Cal crescut sub glii ierboase,


Sla strangtor de oase!
Dusu-m-ai i m-ai adus
Si pe cale i pe sus
Si-ai rcut un mare bine
Pentru mama, pentru mine,
Pentru mam, pentru rat,
Pentru mine totodat!
Si tu, cpeneag iubit,
Panz alb de-nlit,
Si tu, spad lucitoare,
Crucea mea de la picioare:
Ne-a sosit remea, sosit,
S-ntrm de unde-am ieit!
1u, cal bun nzdrna,
Schimb-(i trupul in sla,
Si tu, spad lucitoare,
l-te cruce la picioare,
Si tu, cpeneag iubit,
l-te panz de-nlit,
Iar tu, Doamne, Doamne srant,
D-mi iar locul din mormant,
C-am scpat de ce ru greu,
mplinit-am gandul meu:
La Lenu(a dusu-m-am,
Acas adus-o-am!
Dumnezeu l-a ascultat,
Pmantul s-a despicat,
Lutul iar s-a ridicat:
Constantin era-ngropat
GLORGL COSBUC

VI
Si Lenu(a cat ce-ntra
n sat, mult se minuna,
Cci erau toate schimbate,
1oate de jale srrmate,
Dar mai mult s-a minunat
Cand acas c-a arlat
Por(ile stricate, rele,
De puteai sri prin ele,
Staulul stricat i gol,
Iarb mare prin ocol.
La srmana atepta,
C rra(ii or alerga
n prag a o-ntampina,
Dar nimeni nu s-a iit:
Constantin n-a ri enit.
La la u se repede,
Ua incuiat-o ede,
Deci incepe ca s bat
n cea u incuiat:
- Las-m, mmuc, las,
Las-m s intru-n cas,
C i(i sunt iubita rat,
Lenu(a cea-ndeprtat!
M-sa, din cas, plangand,
O alung blstmand:
- Du-te-n roc i-n cate rele,
N-amri zilele mele,
Du-te-n roc, te du d-aci
Si nu m batjocori!
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
1rei reciori eu am aut,
Pe to(i trei i-am pus sub lut,
Pe to(i trei i-am pus sub glie,
Srantul Dumnezeu s-i tie!
Iar Lenu(a, scumpa-mi rat,
Mritat-i, mritat,
ntr-o (ar deprtat:
N-oi edea-o niciodat!
ns rie blstmat
Cine o a-ndeprtat!
Dar Lenu(a nu-nceta,
1ot btea i se ruga:
- Las-m s intru, las!
Si m-sa cu greu o las,
Si pe scaun o punea
Si la dansa cum priea,
Pe Lenu(a-o cunotea.
- Draga mea i-a mamei rloare:
Nu m-ncred, c tu eti oare
Oh, c nice n-am isat,
C te-oi mai ede rodat`!
Si plangand, Lena spunea
Cate-a mai surerit ea:
-A dat srantul Dumnezeu
Multe boale i mult ru
Si-au murit reciorii mei
Si-am rmas rr de ei!
Mcar tu, scumpa mea rat,
De nu erai mritat
ntr-o (ar-ndeprtat!...
Mi-ar ri traiul mai uor
GLORGL COSBUC
"
Si mi-a mai uita de dor,
1u m-ai ajuta pe mine,
Lu m-a bucura de tine!
Dar s rie blstmat
Cine mi te-a-ndeprtat:
Pmantul s nu-l primeasc,
|rna s nu-l mai oiasc,
Lutu-arar s-l izbeasc!
Lenu(a se-nriora,
Reci riori o-mpresura
Si cu glas rupt cuanta:
- Vezi, micu(,-ai blstmat
Si blstmul s-a legat!
Constantine, Constantine,
Cum m-ai amgit pe mine
Ca s plec pe drum cu tine!
Si spunea micu(ii sale
Cum a enit ea pe cale,
Cum Constantin o aduse
Si cate mai cate-i spuse.
Lena-atunci se-nriora
Si cum sta, cum asculta,
Lacrmile-o ineca,
1rupu-ntreg ii tremura,
Min(ile-i se tulbura,
lruntea i se innora,
Pe Lenu(a sruta
Si i-a zis cu glas inrrant:
- Haid`, Lenu(, la mormant,
Haid`, Lenu(, s grbim
La morminte-n cintirim!
CAN1LCL DL VI1LJIL
#
VII
La mormant dac sosir,
Jos pe el se prlir
Si-ncepur-a lcrima
Si din gur-a cuanta:
- Constantine, iei arar,
Vin, Constantine, iar,
Mai iei, drag Constantine,
C ni-e dor, ni-e dor de tine!
Pmantul ins radea,
Groapa de ras hohotea,
Constantin amar gemea.
- Iei din groap i orbete,
Spune i ne poestete
Cum trieti in groap, cum
Vin i ne spune-acum!
Vin s ne ezi mcar,
Vin, Constantine, iar!
Pmantul nebun radea,
Groapa de ras hohotea,
Lutul glumind rspundea:
- Nu te mai ruga de mine,
Blstem, Len, mai bine,
Nu te tot ruga mereu:
Ce-i al nostru, nu-i al tu!
Pmantul mereu radea,
Groapa de ras hohotea,
Lutul ne`ncetat glumea.
- Morminte, nu ri pgan,
Slobozi-mi pe Constantin,
GLORGL COSBUC
$
Oh, nu ri, morminte, ru,
Slobozi-mi copilul meu,
Ori mcar d-i glas, morminte,
Pentru catea cuinte!
Pmantul atunci tcea,
Groapa nimic nu orbea,
Constantin din greu zicea:
- Oh, mam, tu eti de in,
C n-am pace i odihn,
C n-am loc nici in mormant,
C n-am stare sub pmant
Nici sunt mort, nici cu ia(,
Nici sunt roc i nice ghea(,
Nici in groap nu pot ri,
Nici arar` nu pot iei,
Cci m-ai blstmat, micu(,
Pentru scumpa ta Lenu(,
Pmantul nu m primeasc,
|rna s nu m iubeasc,
Lutu-arar` s m izbeasc,
Lutu-arar m-a izbit,
|rna m-a batjocorit,
Pmantul m-a prigonit!...
Mam, dac-mi rei tu bine,
l-l acuma pentru mine
Si-mi dezleag blstmul
C-mi apas surletul!
Lena din surlet orta,
Ganduri grele o mustra
Si ea, biata, cuanta:
- Dragul meu! S rii iertat
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
Si de blstm dezlegat.
nsa... rie blstmat
Pmantul, c nu m-ascult,
Bat-l jalea mea cea mult,
Si nu te mai las-arar,
Bat-l jalea mea amar!
|rna-atuncea tremura,
Lutul manios urla,
Pmantul se despica:
- Nu-i destul c-ai blstmat
Pe-un copil neinoat,
Acum m blstmi pe mine,
Blstamu-te eu pe tine!
Cci n-ai inim de mam,
Nu (i-e surletul de seam,
Nici eti rednic sub soare
S mori cum tot omul moare,
Ci pmantul prin urgie,
S te inghi( de ie!
|rna-n laturi se-mprtia
Pmantul se deschidea,
Lena din mormant zicea:
-Blstmat s riu eu,
Vai, pentru blstmul meu!
ca mine pe ecie
lie blstmat, rie
Orice mam s-ar arla
Pe copil a-i blstma!
lie dansa blstmat,
N-aib pace niciodat,
N-aib prapori la-ngropare,
GLORGL COSBUC
&
Nici pop la comandare!
Vai de-aceea mam, care
Blstm rr mustrare
Pe copilul ei, cci ea
Blastm pe riul su,
Dar pe dansa Dumnezeu!..
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
Pe avvtvt tvrcvtvi
Nu era in sat neast, ca rrumoasa Veronica:
1anr i orbrea(, silitoare ca rurnica,
Din neam bun, cu zestre mult, tinerel brbat aea
Si cu el in armonie i-n(elegere tria.
Constantin era din rire bland i pacinic pe tot locul:
Om cu ganduri, ura roarte strugurii, pipa i jocul,
Dar era cap de ispra, cantre( i se credea
lericit, tiind prea bine, c neast-sa-l iubea -
Si din ast cauz dansul nu tia decat s tac,
Iar neasta-i putea race oriice oia s rac.
ntr-o toamn-au ieit ambii la hold, la secerat.
Lanul era chiar pe lang drumul (rii aezat!
Deci mirare nu-i c ochii neestei din cand in cand
Rtceau pe drum, s az cine naiba-o ri trecand.
- 1u brbate!... Vai de mine! or, priete cine trece! -
Las snopul in npaste, seca-i-ar ia(a s-i sece!
Constantin ridic ochii. Un rlcu tanr trecea,
Nalt ca ragul, lat in spate. - Lti nebun, draga mea!
Zise Constantin. - Ce orb! Lu, nebun! O, brbate!
Un oinic rrumos, ca sta, nu gseti in epte sate,
Vezi cat de-ndesat pete i cat e de sub(irel
S-l sorbi intr-un picur de-ap i s rugi rlmand cu el!
Mult e tanr! Ca o rrag! i se ede de-omenie!
Cat e de rrumos!... Brbate, ce gandeti, de und` s rie
Constantin orbete-n glum: - Lu-l cunosc destul de bine!
Cum 1u nu tii unde merge, nu tii tu de unde ine!
Neasta e in uimire: - D-apoi eu n-am cum s tiu,
De-l cunosc, bat-m dragul i-a minunilor s riu!
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!
Cam razand el mai adaug: - Nu-l cunoti Destul de ru! -
L drumar i doarme noaptea chiar in pod la noi. - Ba zu,
Chiar in podul nostru doarme Veronica iar intreab,
- Dar la noapte - 1ot acolo, rspunde brbatu-n grab.
Ambii tac. Neasta-ncepe planuri tainice: O drace!
Ll doarme la noi i asta n-am tiut-o! Cum a race,
Ca s m-ntalnesc cu dansul! Nu tiu ce plan a arla!...
A! te-am prins, mi Constantine! La gandea, el uiera.
- Vai, brbate, ru m doare mijlocul! Bat-o s-o bat
Hold, cci m-apuc junghiuri stand aici mereu plecat!
Arde-mi capul i obrajii, pare c-s pus pe roc!
Vai de mine i de mine, nu pot secera deloc!
Si suspin i se plange i se aiet neasta:
- Doamne, de cand sunt pe lume n-am p(it una ca asta!
ncepand s erse lacrimi, geme i ort din greu,
1anguindu-se amarnic, c nu poate sta de ru.
n srarit: - Oh, brb(ele, nu pot sta - m duc acas,
Cci durerea m topete i junghiul nu m mai las!
Doar a ti cumtra lloare cea leac!- m duc la ea!
Constantin cu jale mult la Veronica priea:
- Du-te, scumpa mea, dar du-te! Numai s nu rii beteag!
Cci tu eti aa de bun i atata-mi eti de drag!
Du-te dar! Biata neast, suspinand printre riori,
N-atept s-i spun popa predica de dou ori,
Ci se-mbrobodete bine i prin aiete pornete:
lace-un pas i st i iari race-un pas i iar s-oprete,
1ot aa pan` ce-ncorda dup-un deal. Acu-i de ea!
Se ducea ca antuit, cci brbatul n-o edea.
Constantin, cum zic, la hold a rmas. Neestei sale
I-a spus cum c nu-i a race atata necaz i cale
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
S mai mearg - peste noapte - ci a rmane la camp:
Cci e cam departe holda, pierzi pe drum atata timp.
Li! aceast hotrare a lui Constantin era
Bun pentru Veronica, de minune ii enea,
Doamne, mul(umescu-(i, Doamne! Cat e de rrumos i bine,
C mi-e cam prostu( brbatul i acas nu mai ine!
Ll crede c io-s bolna, ba inc bolna ru -
Bat-l crucea ca pe dracul, cci, ai, mult e ntru!
Ce soco(i Voi merge-acas, am s rac plcinte bune,
Mai rrig i-o gin gras, am s-aduc inars de prune
Si-apoi o s chem in cas pe oinicul din pode(...
Vai de mine, mult pltete un om harnic i iste(!
Astrel poestea neasta singur pe drum mergand
Si pea ca opt de tare,
Iar acas ajungand
lace roc, plcinte coace i inars din cracim-aduce:
Nu tia in graba-i mare de ce naiba s s-apuce!
Vesel rade, ba se-nschimb in haine srbtoreti:
Nu e oare-o srbtoare c-un oinic s te-ntalneti
Scurt grind: le race toate cum rac oamenii iste(i.
Dup ce-nsereaz bine, pune scara la pode(
Si se urc-ncet pe scar. Aoleo! De alt dat
Nu s-ar ri suit neasta in pode( nice legat,
Dar acum suie de zboar. Mam, mmulica mea!
Iute-ncepe ca s caute, prin pode(. Cum mai zambea
Si cerca i ici i colo pan-n urm se burnete
De-un om. Ca trsnit sare i-n san repede scuipete:
Srinte Iacob i Procopi! Mare mucenic 1rorim
Si to(i srin(ii din biserici, pe cari ii blagosloim!
Srinte lilip cu ceasloul, srinte arhanghel Garil,
1llu, Maxim, Pncrate, Aacum i Lzechil!
GLORGL COSBUC
!
Cuioas Paraschi, srin(i apostoli, mucenici!
Cruce-n rrunte, rrunte-n cruce, c-i Ucig-l crucea-aici!
Piei! Satan! rugi in codri! rugi in pietri! piar-(i glasul!...
Atate i mai pe-atate orbe goale-au rsrit
Pe buzele Veronichi. Diaolul, cel pitulit,
Murmur i plin de team zice: - Iart, jupaneas,
Io-s drumar, m culc aice, cci mi-e greu s iu in cas!
Cu manie prercut strig dansa: - Ce drumar
Doar drumaru-n pod nu doarme Ho( i lotru i tlhar!
C m-am spriat de tine de-am rcit pan la glezne,
Batr c eu n-am nraul s m spariu aa lesne!
Ll se roag plin de mil, ea pe-ncetior deine
1ot mai bland, mai domoal, pan ce-i orbete-n rine:
- D-apoi, bade, ino-n cas, cci ezi cum e rrig aci!
Strinul incet rspunde: - A eni, cum n-a eni,
Dar cad spre greutate: nu s-a mania brbatul
- Nu, bdi(! Nu-i acas. N-ar mai ri s calce satul!
Vin-n cas rr team, c-i un mut i-un ntru:
Cel mai ntru din (ar i lumea lui Dumnezeu!
Dar strinul nu oiete din pode( s se coboare
Nice pentru lumea toat. - Vai, ntang eti, bdioare!
Vin deci! Vei manca cea, am plcinte, i - ei be!
- Nu cobor, nu, chiar un munte de plcinte de-ai ae!
- Dar de-aduc aci ro dou, ei manca Strinu-n rine:
- De-i aduce, bine-i race, dac nu, iar a ri bine!
Pe loc Veronica pleac i s-arunca, dragii mei,
Pe rutei, srind degrab cate patru-cinci rutei,
Zboar,-alearg i se duce, ca de duhul ru purtat,
Si se-ntoarce-n cat reme ba(i cu rlcile o dat. -
Omul meu o ia ulpete, i a sale-mbucturi,
S-ajungea una pe alta pe grumazi, prin clcturi.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!!
Mai la capt zice dansul: - Mi-a lua dou plcinte,
Care-au mai rmas, in traist, reu s am cea merinde,
Cci plec maine diminea(. - Maine sear unde-i ri
l intreab Veronica. - Dar eu nu tiu, poate aci!
Dis-de-diminea( pleac cel oinic la drum. n rine
Se rcu ziu i timpul pranzului cel mare ine.
Veronica-i ia coarca: pune bor i-un mlai ru
Si-apoi pleac, ca s duc de pranz la brbatul su.
Cand a rost de hold-aproape, se carlig de spinare,
Prinde-a geme, scap lacrimi, blstmand in gur mare
1oate boalele din lume. - Vai, brbate, stau s mor!
Am dureri de cap, am junghiuri, toate oasele m dor!
M dor ochii i grumazii: tus, trochn i lingoare,
Lang ele, rriguri, junghiuri de la cap pan` la picioare!
Numai Dumnezeu m tie cum triesc, ca ai de mine!
Ah, ezi cat sunt de pierit Nu m ezi tu, Constantine
Nici n-am rost in stare mcar de mancare s i(i rac,
Cci de ieri, de pe-ast reme, m tot aiet, plang i zac!
Constantin cu jale mult, bland, ii zice: -Vd, iubit,
C eti galben ca ceara i ca rloarea de pierit:
Dar te du acas, drag, i te culc, nu lucra!
La se-ntinde i-l cuprinde i-apoi prinde-a-l sruta:
- Bun eti tu, bun, Constantine, ah, cum te iubesc pe tine!
Si-i aa c eu (i-s drag Drag imi eti tu, Constantine -
Dar desear, brb(ele, ei eni acas - Nu!
Si neasta pintre lacrimi murmura: Vai, prost eti tu!
Ce s mai spun Veronica merge-acas, race iar
loc, plcinte i rriptur, precum a rcut asear.
Strinul drumar bea, manc, ins e posomorat,
Nu orbete, deci neasta l-a-ntrebat numaidecat:
- Lti bolna doar, bdi(, ori eti suprat pe mine
GLORGL COSBUC
!"
Strinul suspin, geme: - Suprat De ce - pe tine...
Draga mea, spune-mi cu dreptul, place-(i (ie Constantin
Veronica rade dulce, bate-n plmi i scuip-n san:
- Vai, mnance-l arcolacii i l-ar bate nou stele,
Bat-l praporul i crucea i blstmul maicei mele!
De poznit el n-are capt i ca dansul nu gseti
Mai nprui, mai ru la gur, prin trei (ri imprteti!
Srada-n gur-i cand se culc i cu ea-n gur se scoal:
Murmur i mi se-nhoalb, de st s m bage-n boal!
1ot la clete-i scap ochii, la cociorb, la corbaci,
Cat de spaim intr-n mine aptezeci de mii de draci!
De-i rac zam - se rstete, dand ina c nu-i srat,
De-i pun sare - el injur, c-i zama slatin toat!
De rac roc, el toarn ap preste el, de merg in sat,
M pandete pe tot locul, nu orbesc cu run brbat.
De-aduc ap, el o ars ori o toarn preste mine:
Pentru el nimica-n lume nu-i rcut cum se cuine!
Pune-mi nume de ocar, i m race pui de drac
Si intr-ader, bdi(, ti-m Domnul ce s rac!
lo-s o mut i-o tandal i dorm ziua pe picioare,
C m aiet ziua-ntreag! L cuminte dansul oare
Io-s o lene, nu mtur, asele-n eci nu le spl,
Io-mi (in ibonici anume i-l batjocoresc i-nel.
C mi-e panza nebilit i (sut-n ltunoi,
C n-am torturi, c n-am gheme, c n-am ragil, apoi,
C-mi stau rusele prin poduri de trei ani nerschirate,
Nu tiu (ese, nu tiu coase, cu sueica nu tiu bate,
C nu iau acul in man, s-i prind cmaa mcar,
C stau toat ziua-n cas, i nu ies deloc pe-arar`
S port grije ca gzdoaie, ba de gate, ba de ra(,
Ba de - uliul le mnance! Ba imi spune erde-n ra(,
CAN1LCL DL VI1LJIL
!#
C-mi rac srbtori anume i nu lucru niciodat:
Vinerea, c-i sranta Vineri, lunea, c nu mi s-arat,
Cine lucr-n zi de miercuri, il mnanc lupii, iar,
Mar(i desear e Mar(olea, joia-i a lui Han-ttar!
Sambta-ntreag m pieptn. Apoi, bat-le norocul!
Alte srbtori am loc i Dochie cu cojocul,
Alexie, Dric de iarn, Miercurea de la miez-post,
Srantul Urs, srant Lupoaic: apoi nu-i brbatul prost
Si-mi tot spune, i-mi tot cant i-mi tot bate zpistracul,
Iar eu tac, de nu tac - Doamne - minteni m-ntalnesc cu dracul!
C, ai, multe boale-n lume ni-a dat srantul Dumnezeu,
Dar nu-i boal cu primejdii ca brbatul ntru!
Strinul radea cu dulce ascultand pe Veronica
Si cat a (inut elogiul n-a borborosit nimica.
- Aadar, (ie nu-(i place Constantin - Nu-i de orbit!
- Atunci, drag Veronic, tire-ai tu ce-am socotit
Lu (i-s drag i tu mi-eti drag, astrel n-ar ri cu bnat!
1u s-(i strangi hainele tale i s rugi de la brbat!
Constantin rman-n pace, bat-se mcar de scar,
Cci noi maine diminea( o s rim in alt (ar,
Unde nu-i nici rutate i nici o neoie nu-i:
Auzit-ai tu rodat de Pmantul turcului!
Hop, copil! Veronica nu-i d timp de cugetare,
Ci cu mult bucurie rade lung i-n gura mare:
- O! m duc, m duc, bdi(, cu tine i-n iad m duc!
Si-apoi rade i iar rade i se race toat huc.
Ambii se cobor in cas. - S aprindem dar lumina,
S ni se zareasc-n cas! - N-o aprinde, bat-o ina,
Cci se poate prin rereastr s ne ad cinea!
Caut-n grab tot ce-(i treb`e, poart-te dar i nu sta!
Si neasta caut haine i-ntr-un sac arund le bag,
GLORGL COSBUC
!$
Caut perini, cergi i (oale i le pune-ntr-o desag.
- Ici am perini de la mama, ici nrrmi - le-am cumprat
De la jido, eu anume - n-am nimic de la brbat.
Nou zadii, trei alese toate-n pr de Ctlina,
Am un ur( - bat-o neoia! - nu mi l-a adus ecina,
De cand i l-am dat la claca! De la soacra eu n-am (ol,
|olul meu e de la mama, deci rman patul gol!
Lu strang tot, nu las nimica! - Strange dar i nu orbi!
Dar ia cea de merinde, c asta mai bun-a ri!
Dup ce s-au pus la cale, cel strin mai zice: -Na,
Cu degraba eram gata s uitm aici cea...
Pe la noi sunt cam pu(ine mori, acolo nu se poate
S macini mlai, iubito, rr` cu mare greutate.
Dar cum d se arl-n tind o moric: n-ar ri ru
S-o lum cu noi! n urm om pleca cu Dumnezeu!
Si neasta pune-n spate cea desag cu estminte
Si cu piatra de moric, strinul pleac-nainte,
Duce traista cu mancare: el mergea cam trior,
Neaand poar-n spate, putea merge pe uor,
Iar neasta pea-n sil: se-ndoiau genunchii ei,
Rsurla ca-n oara mor(ii, cci desagii erau grei.
- Vino, drag, numai ino! - Ah, cat pot, iubite, in,
Dar te duci, te duci prea tare! i icleanul de strin
O tot duce preste dealuri, dar o poart tot cu ruga,
La se roag s mai steie, dar nu i s-ascult ruga.
- Vino, drag, pi mai iute! Cate dealuri au trecut,
Cate i i cate rape i cat loc necunoscut!
Ce (ar-i (ara turceasc! N-are drumuri btucite!
Umbli numai d-a mandela pe crri nepomenite!
Mcar de n-ai ri s por(i, ah! piatra, ai! dar ce s raci!
Dragostea aa te poart! Cinci strigoi i epte draci!
CAN1LCL DL VI1LJIL
!%
n urm-au ajuns in pace pan intr-un arr de coast.
- Vezi, iubit Veronic, d-aci-ncolo-i (ara noastr.
La suspin sub poar: - Vai, s ne-odihnim aci!
- Ba nu, scumpo, in numai, caci indat om sosi!
Duplic strinul paii, iar neasta se topete
De-ostenit i-l tot roag ca sa stea. Ll se rstete:
- Draci cu sucn! Hm, ori in cumsecade, ori te las!
- Dar nu pot! - Atunci, nebun, de ce n-ai ezut acas!
Ce s rac Veronica S-a rugat de-atatea ori,
Iar el zbiar. Lin cu mana terge rruntea de sudori
Si pete, scpand lacrimi. Ziua nu era departe,
Aurora se iise. - Acest camp ne mai desparte
Numai, scump Veronic, de Pmantul turcului.
1reb`e deci s merg acuma pan` la grani(, s spui
Celora ce stau la am, c-o s trec in alt (ar.
Ll se duce, ea rmane. - Am ajuns in pace dar!
Strig biata Veronic, punandu-i desagii jos.
Ce pduri mai sunt p-aice, ai de noi, ce camp rrumos!
Si riind prea obosit, pune capul pe desag
Si-ateptand - pe-ncet adoarme. A trecut acum de ag!
Soarele-i sus. Pcurarii scot turmele de la stani
La pune. - La ce naiba latr talharii de caini
Se-ntreab razand pstorii. - Mi, priete, cum stau roat
Colo pe rzor i url de rsun alea toat!
Srinte 1randaela! Oare nu-i Stana printre ei
Haide(i s edem pe dracul! Pe picior, bie(ii mei!
lug copiii pe campie, ca mana(i de ant s ad,
Ce minune-i oare-acolo... Cine-ar ri putut s cread,
C Stana-i o neast, ce-i culcat-n camp aci,
Dormind dus. - Halo, drace, d-apoi asta ce-o mai ri!
Prii(i, mi, sub cap desagii! Ce mai pozn i minune!
GLORGL COSBUC
!&
Si glumeau, glumeau pstorii, repetand rasuri nebune.
O priesc cu de-amnuntul i-n urm la cale in!
Bre! Dar asta-i Veronica, neasta lui Constantin!
1o(i se mir, ce s rie, deci o deteptar-n rine.
La se-nal( somnoroas: - Doamne, Doamne, ce-i cu mine
Unde-i badea cel de-asear Dar oi ce lucra(i aici
Pentru ce-a(i rugit de-acas Se mir bie(ii oinici.
Si o-ntreab plini de grije: - Cine a rugit de-acas
Ce bade Neasta-ncepe ca s zbiere manioas:
- Badea, care ast-noapte i ieri noapte a dormit
n pode( la noi i care cu min` de-acas-a rugit
Pcurarii zic: - Lti beat, ori te-a btut Dumnezeu!
Unde-ai rugit tu ast` noapte, cci tu eti in satul tu!
Nu cunoti tu doar bine, nu cunoti campia asta,
C-i din jos de sat Se mir, ba se-nspimant neasta,
Lung priete-n giur de sine: cine ti` ce-a cugetat,
Cci pune desagii-n spate i pornete ctre sat.
Bat-l stelele i luna i blstmul meu s-l bat!
N-aib-n lume bucurie nici de mam, nici de tat,
Vai, ucig-l sranta cruce, c ru m-a batjocorit:
M-a purtat pe cate coaste i la capt a rugit!
Am btut, oh, numai calea manzului! Sperl i par!
M-a rcut de ras la lume, de batjocur la (ar!...
Satu-ntreg pan desear de p(ita mea a ti.
Ce miel rand ca s-i bat joc de mine, m-amgi
S rugim in alt (ar, unde nu-i ru, numai bine:
Unde cainii m ltrar i pstorii-au ras de mine!
Ba mi-a pus desagii-n spate, plini de haine, ba mi-a dat
Si morica, mincinosul, i pe dealuri m-a purtat,
Moart sunt de obosit! Bat-l stelele i luna
Si-l ajung tot blstmul eci de eci i-ntotdeauna!
CAN1LCL DL VI1LJIL
!'
Ba rugi i cu merinde i cu traist! Mama mea!
Si mergand tot inspre cas in st chip se jeluia.
Lra timpul, cand s duc demancare la brbat.
Ia coarca, pune-ntr-insa tot ce biata-a mai arlat
Prin cas i pleac. Doamne, cum s dau ra( cu dansul
Dar de cuma tie toate! i-o-neca jalea i plansul.
Constantin, cat ce-o zrete, prinde-a rade-n oie bun:
- Odihnit-ai ast-noapte Somnul bun puteri adun!
Mi-ai adus de pranz, neast Doar n-or ri chiar plcinte
De-o mancare-aa de bun nici nu mi-a trecut prin minte.
Pentru ce ii cu coarca Ori n-ai tristi, iubita mea
Constantin rade, neasta ca pre(ele tcea.
1ot beteag eti, drgu( Ori de ce eti aa mut
Ca o piatr de moric 1e tiam eu mai limbut!
Haide, de, glumele-s glume: gluma place oriicui,
Dar tu taci, parc eti, Doamne, din Pmantului turcului!
Vede Veronica bine c brbatul tie toate,
Dar de unde tie Biata nu tia c-acel strin
De ast` noapte ru chiar insui brbatul ei, Constantin!
1remura dar Veronica i-nnegrea i-nglbenea.
Dar Constantin, cuminte, el singur se srtuia:
De-i oi spune c io insumi am rcut-o de minune,
S-a-ndrci cu mult mai tare: deci mai bine nu-i oi spune!
1otui o s-i cant troparul pe glas douzeci i trei,
Ca s tie dansa bine cum c io-s ldica ei!
Deci tuind o ia de man i-i orbete cu manie:
- Stii tu cum zice diacul din ceaslo, la cununie
Zice-aa: lemeia treb`e s se team de brbat
Si de rrica lui s umble toat noaptea pe sub pat.
Dar tu (i-ai uitat de-aceasta, nu (i-a stat in gand diacul,
Cci de-o zi, de dou numai, s-a arat in tine dracul!
Dar aibi grije, cci pe dracul s-l alungi uor se poate:
GLORGL COSBUC
"
Domnul il scotea cu orba, eu cu cletele-l oi scoate! -
Ai rugit in alt (ar Goal casa mi-ai lsat,
Cleetindu-m-n tot chipul Nu te-ai temut de pcat
Bag minte-n cap, neast, i nu te juca cu rocul,
C de-i race-a doua oar, o s-(i sune ru cojocul!..
A tcut Constantin. Dansa inc stand numai tcea,
Nu tiu ce gandea, srmana, destul numai c gandea,
Si scpand catea lacrimi, a priit cu-nduioare
Spre brbat, priirea asta insmna: s-mi dai iertare! -
Nu tiu ce-a urmat de-aici, cum au mai trit, n-am este,
ns tiu atata, cum c...
Am gtat cu-a mea poeste.
Ctv, 1:
CAN1LCL DL VI1LJIL
"
.vetiva
ataaa aiv .tbavia
Ca Dumitru-n albanime
Mai iteaz nu era nime,
Nici la bra( mai iguros,
Nici la umblet mai rrumos:
Lra inger la iubire,
Zmeu era la rzboire,
ntre rete curcubeu,
La bti trsnet i leu.
Ll cu dragii si toari
La rzboi pornit-a iari,
Dar pe drumul lat i-ntins
L-a cuprins un dor pe cale:
Dorul Angelinei sale.
Si el zice ctre rra(i:
- Dragii mei! Voi m-atepta(i,
Pan-n sear, pan-n noapte,
Pan maine-sear poate,
Pan` m duc la draga mea
Cci nu pot de dor de ea!
Astrel zise lin i bland
Si-apoi pleac uierand
Pe poteca mult btut,
Care duce la palut!
La palat dac-a sosit
Por(ile-nchise-a gsit.
Ce-i aceasta Niciodat
CUPRINS
GLORGL COSBUC
"
N-a rost poarta sub lcat,
Si-acum pentr-ntaia oar
Geme poarta sub zoar!
Greu uimit d-aceste, el
Bate-n poart-ncetinel.
Vine-o bab i-l priete,
De pe zid apoi orbete:
- Ce tot ba(i Mergi inapoi!
N-ai s ca(i nimic la noi!
Si Dvvitrv greu mahnit
De rspunsul ce-a primit,
Bate-n poart cu piciorul,
Sparge poarta cu toporul:
Intr-n cas i gemea,
Cci in cas ce edea
Un recior - oh, bat-l ina -
|inea-n bra(e pe-Angelina,
Si glumea, i-o dezmierda
Si cu roc o sruta.
1rist Dumitru geme, zbiar
Si-n mania lui amar
Prinde lemnul sclipicios:
Angelina cade jos,
Crud bolborosete-n sange,
Lin orteaz i se stange.
- Viper cu dou limbi!
Astzi juri i maini te schimbi!
Astzi juri pentr-a-nela,
Maine-neli pentru-a jura:
CAN1LCL DL VI1LJIL
"!
Deci s moar mielete
Inima care min(ete!
Apoi crunt i disperat
Ctre tanr s-a-nturnat:
- Vezi cadarul!... Dubl crim...
Lste chiar a ta ictim...
San zdrobit de dou ori...
Pleac rruntea... taci i... mori!
Barda rulgera prin aer,
Un suspin inrrant i-un aier,
Si-un recior tanr rrumos,
Mort de bard cade jos.
Ucigaul lung priete
Sangele cum aburete
Si tcut ca rierul stand
Ll se pare tremurand:
Simte-ale mustrrii icuri
Si din gene-i lunec picuri.
Iar in urm s-a plecat,
1rupurile-a ridicat
Si-ateptand pan desear,
Cu ele-a grbit la moar
Si la (rm groap spa,
Acolo le-nmormanta.
Si de-atunci Dumitru n-are
Linite i zi cu soare,
Si d-atunci mereu plangea
Lang moar i zicea:
GLORGL COSBUC
""
- Moar! pentru oriicine
Macin rrina bine!
Cci copila ce-am ucis
A rost singurul meu is,
A rost bland cum e steaua
Si mai alb decat neaua!
Macin rrina bine,
Moar, pentru oriicine!
Cci oinicul ucis azi
A rost nobil i iteaz!
Si pe locul, unde ru
1anru-ngropat, crescu
Un cipres cu rrunz lat,
Unde-a rost dansa-ngropat,
Au crescut i(e de ii. -
Si d-atunci prin btlii
1o(i la chiparos s-adun
Si pe rane rrunz pun:
Cci e rrunza rermecat,
Vindec ranele-ndat.
Iar la ie rand pe rand
Curg bolnaii, cci gustand
lructul i(ei rermecate
Iar le d lor sntate.
Ctv, octovbrie 1:
CAN1LCL DL VI1LJIL
"#
.tqve vo!
Iarna, cand e lung noaptea, s-adun rinii i cumetrii
Si-apoi poestesc de-a dragul, stand pe lai(ele etrii,
Despre crai cu stem-n rrunte, despre lei i paralei...
Oh, c mult imi place mie s m pun la srat cu ei
Si s-ascult ale lor orbe, s-admir rapt glorioas,
S-mi incurc in minte rirul din poestea cea rrumoas,
S d ce destinuiete rrazul cel indtinat:
Cic-a rost, ce-a rost odat, cic-a rost un imprat.
Oh, imi place mult poestea, cci poporul se descrie
Singur el pe sine insui in poeti - i-mi place mie
S-ascult pe popor, ca astrel s obser cum s-a descris,
Ascultandu-l, rr oie, parc m cuprinde-un is
Si-atunci eu m pierd pe-ncetul pe-ale rantaziei maluri:
Vd cu ochii plsmuirea ecinicelor idealuri
Si a tuturor acelor tipuri ii, pe cari le-aem
Si pe-a cror rrunte pus-am mitologic diadem -,
Vd cu ochii tot aceea, ce-a creat in zeci de eacuri
Imagina(iunea noastr: d inamorate lacuri,
Vd campii cu ierbi de aur, stele d, cari poestesc,
Brazi cu gemet, i cu lacrimi, rlori, ce sub priire cresc,
Vd zbrele i prin neguri d craietile palute!...
Apoi parc tot inaint, prin regiuni necunoscute
Si prin lumi de-alegorie, pe crri cu trandariri
Vd i-ntampin tot ce-n mituri a nscut intipuiri.
Vd pe-Aeleton, estitul, d palatul su de glaj,
Recunosc pomul sub care Arghir a dormit ca straj,
Pre cand a enit Llena cu porumbii dup ea.
1o(i satirii din poeste trec pe dinaintea mea
CUPRINS
GLORGL COSBUC
"$
Si-mi rac semn, d pe-o campie trei draci, cu manii turbate,
Si pe-o mgur piezi eu zresc Neagra-Cetate.
Basmul riului Medenei, prin sublim-alegorie,
1inuiete aderuri de ie(i, cci basmul tie
Sub un ideal s-ascund palide realit(i.
Si de cate ori d basmul lui Arghir, de-atate d(i
1roienesc insumi coningeri c poporul, care-mbrac
ntr-o hain-aa de cald ganduri reci, poate s rac
Mult, i poate s se nal(e pajur de pe pmant:
Omul arl rericire nu numa-n negrul mormant!
Vd pe Pipru-iteazul trecand muntele de aur,
Si-l d cum se rzboiete c-un nedumerit blaur,
Monstru, care-arunc rlcri dintr-un piept impancerat.
Vd pe-acest oinic cum cearc trei copile de-mprat
Si cercandu-le-n tot locul, zmei pe sub pmant alung,
Lumea galben-o strbate din o dung-n alt dung:
C-i recior nscut din bab i-ntr-un an crete ca-n trei,
Ll arunc buzduganul ca i-un mr, ucide zmei
Si-apoi, urmrit in urm de curaj i de norocuri,
Ll pe-o pajur clare prsind aceste locuri,
Capt pe cea mai mic rat de-mprat so(ie...
Pipru-iteaz! Curajul intrupat in itejie!
1ip eroic, surlet nobil i-n eci bra( neostenit,
1u por(i rlamur de-ningeri! Sus(inut de-a tale-ncrederi,
Lti rubin mitologiei: cap incoronat cu iederi!
Vd apoi pe-imprat-Rou i pe Verdele-mprat,
Vd zbrelele pe care cest din urm le-a durat
Pentru rat-sa, cci rata la prin(i ru numai una
Si era detot rrumoas: p-a ei rrunte juca luna
Si-i juca prin dezmierdare soarele pe tipul ei
CAN1LCL DL VI1LJIL
"%
Si-i jucau pe cei doi umeri doi d-argint lucererei!
Vd pe sranta Luni in codru, pzind tainicele bercuri
Cu izor de ap-ie, d apoi pe sranta Miercuri
Poestind cu epte stele, adunand neguri i ploi
Si-mpr(ind iscole-n lume, eu zresc pe sranta Joi.
Aci d pe sranta Vineri, lang muntele de glaj
Culegand rlori de boscoane, ierbi de rarmec pentru raja
Si-n poeti cu Zodiacul (inand srantul Soare-n loc,
Vd pe sranta Mar(i cum rade i descant de noroc
Si-alungand pe baba Dochie, dezlete primara,
Si pe rete mai iste(e le-nspaimant cu Mar(i-seara.
Babe metere, urmate de-un stol greu de rjituri,
Lle tiu s prore(easc prin descanttoare guri
Si prin isuri intreite ani din soartea omeneasc
Dac omul prin rugi drepte s-a legat ca s posteasc!
Vd apoi Campul-ie(ii cu mohor acoperit,
Vd poiana rericirii i, cu pasul linitit,
Vd cum trece prin poian o rantasm,-o copili(,
Purtand rlori de mac in man, pe san rlori de tmai(
Si-mpleti(i in pr de aur purtand tainici trandariri.
La-i comoar de rrum`se(e, simbol dulce de iubiri
Si-i un tip de poezie, rarmec de-admirate srant:
La-i Ileana Cosintiana, din cosi(-i rloarea cant!
Sub serinele-i surasuri, ierni se schimb-n primeri,
P-a ei urm azi re`nie crinul etezit de ieri,
Si de drag, soarele-n cale st pe loc i mi-o priete
Si cand pleac, beat el pleac i trei zile buiguiete,
Si cand ea-ngan run cantec, greu tresare prin riori
Cerul inrlorit cu stele, campul instelat cu rlori,
La-i nscut-n raptul zilei i-n restimp de lun-nou
GLORGL COSBUC
"&
Si se culc-n pat de aur i se scald-n rau de rou
Si-i copil descantat cu trei roze-n bobocei,
Pentru ca s-nnebuneasc lumile de dragul ei!
Vd apoi pe lt-lrumosul trist cum msur poiana.
Cci de mult iubete dansul pe Ileana Consintiana
Si de dorul ei lsat-a doi prin(i i-apoi pribeag
Rtcit-a zi i noapte peste (ri, i de-al ei drag
Ll plangand inclecase pe Cal-Galben de sub soare,
Cci e nzdraan din rire acest cal, tie s zboare
Prin zduh, pan ce las stelele-ndrtul su!...
lt-lrumos i Cosintian! O, cu tot ce Dumnezeu
A lsat rrumos i nobil i rermector in lume,
V-a-nzestrat pe oi poporul, inimi blande cu bland nume,
Si-a rcut din oi sub soare tip perrect de rrumuse(i!
n oi personiricate stau ascunse dou ie(i
De-ncantare rr margini: ultureasc rantazie
V-a creat i intreite racult(i de poezie.
Vi-a depus un tron de aur p-un pmant de-ntipuiri!
Vd apoi zane maestre i d alte nluciri:
Pe Zoril i Murgil, cari grbesc s mi se culce
La cele trei urzitoare, lang tu de lapte dulce,
Vd pe gingaa din Darin: m-ntalnesc cu paraleii
Si d ralnica pdure, unde-n cur(i s-adun zmeii,
lcand sraturi, cum s rure ro copil de-mprat,
Apoi d pmantu-n care mun(ii-n capete se bat,
Apoi d pe Cenuotc, prinzand pureci la trsur,
Si d pe-a zmeilor mam rlcri aruncand din gur,
Si d Ceasul-ru de noapte, poestind cu-al su nepot
Si-apoi d pe mult estitul Statu-Palm-Barb-Cot,
CAN1LCL DL VI1LJIL
"'
Si-apoi d pe Surg-Murg mancand mazere pe atr
Si mai d pe Stramb-Lemne srtuind cu Srarm-Piatr!
Aici d pajuri mre(e, sub a cror adpost
Voinic-inrlorit deine mai rrumos de cum a rost,
Vd i pe Leagn-Mun(ii, i d pe Uor-ca-Vantul,
Pe N-aude, pe Nu-Vede i pe
Na-Greu-ca-Pmantul,
Vd aici pe Mama-Nop(ii, iele d i d moroi,
Si d pe lata-Pdurii cu lungi taberi de strigoi.
Vd apoi Gerul in straie trecand pe hotarul Ciumii,
Vd pe loametea i-n urm m burhesc de 1oarta-Lumii,
Lu de-aici mergand la ale prin pduri de siminic,
Lu ajung in (ara unde, cand scuipeti, scuipi in nimic!
1ipurile drglae toate-mi trec pe dinainte
Si-mi reoac-un eac de aur, plin de rarmec dulce-n minte
Si-mi reoac timpuri bune, zile de ie(i senine:
Si-atunci amintiri duioase se trezesc razand in mine,
Si-atunci gandurile mele indrt prin secoli trec,
Si, zburand prin Capitoliu, se opresc pe-Olimpul grec.
Aici d zeii-n consiliu, d tritoni i minotauri,
Vd ciclopi c-un ochi in rrunte, d eroi incini cu lauri
Si d toate-acele tipuri de greceti mitologii,
Pe cari le-a creat aantul exaltatei rantazii.
Si priind adanc la ele, imi par toate-a ri asemeni
Cu-ale noastre tipuri, toate imi par rude, imi par gemeni:
Si-ncet tipurile srinte de mitologii greceti
Se-ncuscreaz cu-ale noastre rantazii de prin poeti
1ot mai mult i tot mai tare, tot mai strans pan ce-n rine
Din subiectele-nrudite un subiect comun deine!
GLORGL COSBUC
#
Din Helada rtcit-a mitul echilor eroi
Si p-o cale-ndrept(it s-a prelins pan la noi,
Pentru ca s mrtureasc sangele cu grea doad.
Din splendoarea ei cea eche, ne-a pstrat echea Helad
Stol de basme i credin(, snop de tipuri, cari triesc
1ainic inrdcinate prin poporul romanesc
Si cari numai cu ia(a deodat-au s se scurg.
Poliphemos recunoate rrate bun pe Surg-Murg
Si se bucur c-i arl ochiul ars de Odiseu,
Pipru-Viteaz ii arl prototipul in 1eseu,
st din urm rzboiete cu gigan(i i minotauri!
Cel dintai, pe-aceea cale, cu zmei negri i blauri.
Regi eleni din timpul mitic, cu-a lor rapte de mirat,
Mai triesc in basmul nostru pe la Verdele-mprat,
Si triesc in basmul nostru rantaziile pgane,
Cci din gra(ii i zei( i din nimre-am rcut zane,
Iar din Mars, din Zeus, din Venus, din Mercur creat-am noi
Srant Mar(i i Srant Vineri, Srant Miercuri, Srant Joi!
Oedip inc mai triete cu-al su mit, in inrinituri
Se-ntalnesc in tradi(iune i-n nenumrate mituri
Harpie i griri de spaim, in slbatecii notri zmei
Arli taberi de himere i-un popor de briarei!
Iat-aci pe lt-lrumosul, iat-aci pe Cosintiana:
Dansul nu-i decat Apollo, dansa nu-i decat Diana,
Ll un Adonis ce-adoarme Deliae pe bra(ul su,
La-i Llena cea rrumoas, riic de-a lui 1yndareu!
Soartea noastra-i prore(it prin eterne urzitoare,
N-au murit Lachesis, Clotos, Atropos n-a murit oare...
Ah, imi place mult poestea, cci poporul se descrie
Singur el pe sine insui in poeti i-mi place mie
CAN1LCL DL VI1LJIL
#
S-ascult pe popor, ca astrel s obser cum s-a descris!
Ascultandu-l, rr oie parc m cuprinde-un is
Si zresc poporul nostru, cu zambire drglae
Legnat cu-acelai leagn i-nrat cu-aceleai rae
Ca i rednicii rzboinici de la 1ibru i Olimp!
Atunci ambi(iuni curate m-nraoar i m-nghimp,
Sim(esc stramt atunci pmantul pentru dezlipite ramuri,
Cari nscutu-s-au din sanul unor domnitoare neamuri,
Si-mi ine s-mi inal( rruntea i s-o scutur eselos
Si s strig in lumea larg: Lt in Arcadia nos!
Ctv, febrvarie 1
GLORGL COSBUC
#
ata craivtvi aiv cetivi
Un col( intreg de lume s-a rost inspimantat
De spada i curajul lui 1abr-mprat,
Domn mare i puternic din (ara cu nenorii.
Ll trece-n ir de taberi cum trec secertorii
Prin holdele rscoapte, cu bra(ul su robust
Deschide-o cale lat pe unde-i drum ingust
Si zboar rortunatec prin randurile dese
Si-n eci cu biruin( din grele taberi iese.
Deci dusu-mi-s-a este prin lume i prin (ri
Si s-a pierdut in umbr de-albastre-ndeprtri
C, de-ai cerca prin lume de-a lungul i de-a latul,
Voinic nu po(i s arli ca 1abr-mpratul!
Dar totodat este i orb s-a pornit,
C 1abr-i om dosnic i-i trist necontenit
Si cat e ziua dansul cu nimeni nu orbete,
Cat parc cea-l doare i nu tiu ce-i lipsete,
C-i tot mereu pe ganduri i-i ecinic suprat.
Dar pentru ce... De-aceea, c bietul imprat
Aea trei rii rzboinici, ca nimeni pe sub stele,
lrumoi in zi de pace i tari in zile grele
Si demni de-un tat, care e demn de-ai si reciori:
Lra Voinic-Zoril, copil nscut in zori,
Bra( greu la btlie i trsnet la izband,
Lra mezinul Grangur, om bun, inim bland
Milos, i era riul din urm 1randarir,
lrumos ca o poeste, iste( ca un Arghir!
Aa erau reciorii: iar 1abr-mpratul
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
#!
Din inim iubindu-i pe unul ca pe altul,
Sta-n cumpn i-n ganduri i mult imi chibzuia
Si mult ii btea capul, cci dansul nu tia
La care dintre principi s lase-mpr(ia
Din ei care-i mai rednic n care-i itejia
Mai mult ino(lit Un surlet cretinesc,
Menit pentru mrirea de tron imprtesc,
Si-o inim domoal in care riu triete
O minte mai iclean pe care-l rericete
Din ei care-i mai rednic - Iubindu-i pe tustrei,
Ll nu putea s-aleag pe nici unul din ei,
Iar neputand s-aleag, era tot trist, srmanul,
Si tot pe ganduri grele cu lunile i anul!
Dar iat, este mare prin lumi s-a strecurat,
C-n Metera-Cetate, la Craiu-incetinat,
Vorbesc stelele noaptea cu rlorile-n grdin
Si rorul i-l dezmiard pe-un rir de rocoin
Pe-un snop de azdogele, pe-o creang de bujor:
Cci are craiul rat rrumoas ca un dor
Din zile cu speran(, cu-obraji ca trandaririi
Si-aa de drgla ca patima iubirii!
La poart hain-albastr i poart pr de aur
Si-i alb ca zpada din zilele lui raur,
Si-o rat mai plcut, prin epte (ri crieti,
Ca dalba Vioric nu-i modru s-ntalneti!
La ede-ntr-o rereastr-n a turnului zbrele,
Purtand pe cap cunun de-albastre iorele -
Si-aa mi s-a prins rata, i-aa mi s-a jurat,
C dintre to(i oinicii primi-a de brbat,
Pe-acel ce a ri-n stare
GLORGL COSBUC
#"
S-ajung la rereastra zbrelei, din clare,
Luandu-i de pe rrunte cununa cea de rlori!...
Si-ndarn mi se-ncercar itejii pe(itori,
Cci nici unul nu poate s rac itejie,
S capete pe rata criasc de so(ie!
Pe loc ce estea retei lui Crai-ncetinat
Ajunse pan` la curtea lui 1abr-mprat,
Acesta prinde surlet i iar ineselete,
Si plin de bucurie reciorilor orbete:
- O, dragii tatii! Astzi eu-s esel mult, cci eu
Voi ti din oi pe care s-l las in locul meu!
Grbi(i tustrei la Craiul din Metera-Cetate
Si-acel ce-aduce rata, acela a domni!...
Aa orbi-mpratul i dulce-apoi zambi.
Atunci Voinic-Zoril ieind merge la staur,
Alege-un roib slbatic, cu rranele de aur
Si-ncalec i pleac, se duce rulgerat
Cu gandul s-mi alerge la Craiu-ncetinat
Si-acolo s catige pe rat de so(ie:
Pe rat de-o catig, catig-o-mpr(ie!
S-a dus, s-a dus oinicul, pierdut in negre zri,
Lsand in urm-i dung de-albastre-ndeprtri
Si nori de prar, i mers-a trei luni i jumtate
Si-n urm el ajunse la Metera-Cetate,
Cu turnul de mrgele i-n jur cu brbnoc.
La captul cet(ii, Zoril st pe loc
Si caut-n jur, cci roibul cu spaim sroriete
Si-azale din copite i-n laturi se izbete,
Pe cale mai departe nu pleac nicidecum.
n pr(ile nsudene nu se zice staul, ci staur ,n. a.,.
CAN1LCL DL VI1LJIL
##
Descalec Voinicul i ede lang drum
Pe-o bab rzimat de carja-i noduroas,
Cu ochi intra(i sub rrunte, cu trup p-a crui oas
1opitu-s-a rost carnea de ani i de necaz.
Zoril, cat ce-o ede, intoarce-al su obraz
Si scuip-n san cu scarb, iar baba zice: - Bine,
Dar pentru ce te tulburi i te rereti de mine...
Cci mcar eu-s btran, dar sratu mi-e rrumos,
Pe mul(i iteji cu sratul din pacoste i-am scos
Si poate-acum i (ie run srat s-(i dau! Rspunde,
Din care parte-a lumii grbeti i pan unde
Voinic-Zoril ins n-ascult-al ei cuant,
Ci-ncalec i-alearg precum alearg-n ant
O rrunz, roibul tanr de spaim beat alearg,
Lsand un nor de aburi pe narea sa cea larg
Si nu s-oprete pan la poart, la palat.
Pe loc inal(ii sretnici i domni s-au adunat
S ad pe oinicul enit din deprtare,
De cuma-i dansul rednic de rapte mari i-n stare
S rac-o itejie, precum nu s-a mai dat.
A doua zi oinicul norocul i-a-ncercat:
Copila sta-n rereastr, rrumoas cum e luna,
Pe buze purtand zambet, pe cap purtand cununa
De rlori, rlos Zoril impinten-al su cal
Si-alearg, dar - deodat grbitul animal
Se-mpiedic i cade i trei picioare-i rrange,
Iar domnu-i se rstoarn cu trupul plin de sange.
Pe loc craiul se duce la el, l-a ridicat
Si dusu-l-a-n palut, Zoril ruinat
N-ateapt zorii zilei, in miez de noapte las
Ast loc rr norocuri i trist intoarn-acas.
GLORGL COSBUC
#$
Si 1abr-i orbete: - Ispra nu-i nimic
Degeaba tu, Zoril, por(i nume de oinic!...
Acuma Grangur iese, la staule grbete
Si-alege-un oim, a crui copit strlucete
De-argintul din potcoa, apoi blandul recior
ncalec i pleac cu ganduri i cu dor
S capete pe rata criasc de so(ie:
Pe rat de-o catig, catig-o-mpr(ie!
1recut-a mun(i i dealuri i culmi a strbtut,
Prin epte (ri de-a randul, ca antul a trecut
Si-a mers i zi i noapte prin (ri nenumrate
Si-n urm el ajunse la Metera-Cetate
Cu turnul de mrgele i-n jur cu brbnoc
La captul Cet(ii rugarul st pe loc
Si srorie i bate in (rn cu piciorul
Si nu mai rea s plece. Descalec reciorul
Si-n jur priete: ede o bab, care sta
De carje rzimat i care-apoi era
Mai slab decat moartea cu ra(a schimosat,
Cu maini ca reschitoarea i-aa de mult urat,
ncat de groaz Grangur priirea i-a-nturnat,
Iar baba-nhoalb ochii i-i zice aezat:
- De ce te tulburi oare i te rereti de mine,
Cci eu din moarte scos-am pe mul(i iteji ca tine
Si-am rost srtuitoare la multe itejii...
Dar unde mergi, copile din care (ar ii
Ci Grangur nu rspunde. ncalec i pleac
Si-alearg-ncat in rug nici ant s nu-l intreac,
lugarul, plin de spaim, se duce ca turbat
Si nu s-oprete pan la poart, la palat.
CAN1LCL DL VI1LJIL
#%
ndat prin Cetate cuantul se l(ete
C alt oinic enit-a din lume i oiete
S ia cununa retei lui Craiu-ncetinat.
A doua zi to(i domnii din cur(i s-au adunat,
Copila st-n rereastr, rrumoas cum e luna
Purtand suras pe buze, pe cap purtand cununa
De rlori, oinicul Grangur e-n ea, i plin de roc
Alearg roibul tanr sltand, dar la un loc
Se-mpiedic rugarul grbit i gatu-i rrange
Iar Grangur se rstoarn cu trupul plin de sange.
ndat srind craiul, de jos l-a ridicat
Si dusu-l-a-n palut, dar Grangur ruinat
N-ateapt zorii zilei, nu-i trebuie mireas:
n cap de noapte pleac pe netiute-acas.
Si 1abr-i orbete: - Nimic tiut-am eu,
C nici tu nu eti rednic s rii copilul meu!
Atunci 1randarir plange i din palut iese,
La staule grbit-a i dintre cai alese
Pe cel cu ea de-aram, incalec pe el
Si pleac i se duce i zboar randunel
Si las-n urm codrii i mun(i in urm las
Si-alearg, cum alearg dorin(a ce-l apas,
S-ajung mai degrab la Craiu-ncetinat
S-arte c la-ningeri de mult el s-a dedat,
S capete pe rata criasc de so(ie:
Pe rat de-o catig, catig-o-mpr(ie!
Si mers-a criorul cu gandul ce i-a pus
|ri multe i strine, o lun s-a tot dus
Prin locuri rr nume, pe ci nemaiclcate
Si-n urm el ajunse la Metera-Cetate,
GLORGL COSBUC
#&
Cu turnul de mrgele i-n jur cu brbnoc.
La captul Cet(ii rugarul st pe loc
Si srorie cu spaim i coama i-o zbarlete.
Descalec oinicul i lang drum zrete
Pe baba cea urat, pe care mi-o-ntalnir`
Si rra(ii si. O ede oinicul 1randarir,
Ci nu-i intoarce ra(a, nu race semn cu mana
S-i piar din edere. Atunci a zis btrana:
- O, scumpe 1randarire! de rei s biruieti,
ntoarn-acas iar la cur(i imprteti
Si-(i ia un cal mai harnic, ia-(i cal mai in putere!
ntoarn-acas`, intoarn la tatl tu i cere
Vestitul Cal-din-Spum cu pr intraurit,
Cci e nzdran calul i-i roib nedumerit.
Ll singurul pe lume e calul care-alearg
Prin nori i prin zduhuri i bate lumea larg
De-a lungul i de-a latul pe (ar i pe mri,
Ll zarle roc pe gur i rlacr pe nri
Si poate s orbeasc cu stele i rortune!
ncalec pe dansul, cci dansul i(i a spune
Prin orbe tot aceea ce nu-(i pot spune eu!...
Atunci incet se las prin aer un nor greu
Si-acopere pe bab, iar 1randarir s-arunc
Pe calul su i trece un deal, un es, o lunc
Si tot mereu se duce pe drum indelungat
Si-ajunge iar in (ara lui 1abr-mprat.
A ras Voinic-Zoril i Grangur inc ras-a
Cand l-au zut in curte, iar impratul zis-a:
- i tu te-ntorci acas cu bra(ul gol M mir!...
Atunci in genunchi cade iteazul 1randarir:
-ntorc, ci iar m-oi duce, cci nu doresc nimic,
CAN1LCL DL VI1LJIL
#'
Decat s-ning, printe, pe dalba Vioric,
Bujor de primar, cu ochi de brebenei,
S-art c eu-s pe lume mai mult ca rra(ii mei!
Dar n-am un cal de seam, precum a re s rie,
Oh, d-mi, inalte tat, un cal nzdran mie,
D-mi Cal-Vestit-din-Spum, cu pr intraurit!
Atunci 1abr planse din greu i i-a orbit,
Cu inima srrmat de dor i de durere:
- (i-a da, (i-a da din surlet, de-ai cere orice-ai cere,
Dar Cal-Vestit-din-Spum nu pot, iubitul meu,
Cci nu tiu unde-i calul, nu tiu nici singur eu!
Lu nu-(i pot da de seam i nu-(i pot da de tire
n ce loc mai triete! Ci caut-l, 1randarire,
Prin staule, cci poate s dai de urma lui,
Si dac nu-i in staul, atunci in lume nu-i!
Pe loc 1randarir pune pe-o lespede jratec
Si-apoi pe rand el scoate cate-un rugar slbatec
Din staul i-l indeamn mereu s mance roc:
Dar care cum atinge jratecul, pe loc
Necheaz i se-ntoarce la staule. Degeaba
Vrea 1randarir s rac precum ii spuse baba,
Cci toat herghelia de roc mi s-a rerit.
Lra-ntr-un rund de staul un cal imbatranit,
Ru, care n-aea pre(ul nici mcar de-un iernatec,
Pe el nu-l incercase oinicul la jratec,
Cci cine oare-n lume l-ar ri-ncercat, zand
C-i slab, de st pe moarte. Mezil` ins, razand
Si rand el joc s-i bat de rrate-su, grbete
Si scoate-arar calul i-apoi in ras orbete:
lanul care il consum itele in timpul icrnii e iernatec ,n. a,.
GLORGL COSBUC
$
- Li, rrate 1randarire, pe-acesta l-ai uitat!
ncalec-l i-alearg la Craiu-incetinat
C-acesta-i Cal-din-Spum!
Aa mi-a zis oinicul i-a pus apoi in glum
Jratecul sub barba rugarului... Minuni!
Cci iat calu-ncepe s mance din crbuni
Cu port rr margini, cat nesturat pare,
Si-n reme ce mnanc, se-ngra tot mai tare
Si tot mai mult, i-n urm, cand el i-a isprit
Ciudatul pranz, necheaz, i-n jur mi s-a rotit
De zece ori i-atuncea se-nschimb-n roib, a crui
lrum`se( n-aea seamn pe-acest pmant, cci pru-i
Lra pr dalb de aur. Se mir 1randarir,
Si Grangur, i Mezil i 1abr se mir`,
Iar Cal-Vestit-din-Spum orbete cu glas tare:
- Atat-amar de reme am rost uitat, de-mi pare
C-s eacuri! Dar acuma stpan mi-am cptat!
ncalec, stpane, c-i remea de plecat!
Dar bag numai seam, stpane mult iubite,
Cci dalba Vioric nu rea s se mrite
Decat dup Viteazul Ostroului cu rlori,
C mult i-e drag reciorul, c-i ral-ntre reciori!
La numai de ras poart pe to(i cari reau s-i plac,
Cci dansa tie bine c ei nu pot s rac
Atata itejie, incat pe cal in zbor
S-ajung la cunun, indarn e truda lor!
Dar (ine minte, doamne, aceste orbe-a mele:
Cand noi om sta in ra(a ziditelor zbrele,
Si cand din man craiul un semn incet a da -
Aproape de rereastra copilei oi zbura
Si-n timp ce Viorica a sta-n nedumerire,
CAN1LCL DL VI1LJIL
$
Priind la tine gale cu ochi plini de uimire,
1u-i ia cununa, ins te poart totodat`
Si rr este las-i pe rrunte-un srutat...
Aa orbete calul i eselos necheaz,
Iar 1randarir pe tat, pe rra(i imbr(ieaz
Si-n reme ce acetia portitu-i-au noroc,
Ll spada i-o incinge i-ncalec pe loc
Si zboar ca rurtuna, ca rulgerul, ca gandul,
Strbate-n o clipit crimile de-a randul
Si-ndat se trezete la Craiu-ncetinat.
Si estea despre dansul pe loc s-a strcurat
Prin oamenii cet(ii, i sretnici s-adunar
Si domni i lume mult: cu drag ei ateptar
S ad pe oinicul din lume rtcit,
S ad dac dansul a ri mai rericit
Ori nu, cum au rost al(ii. lrumoas ca i luna,
St rata-ntr-o rereastr, purtand pe cap cununa
Si rasuri pe guri(, i craiul semn a dat:
Vestitul Cal-din-Spum se pune pe-alergat
Si ruge nebunatec i zboar porumbete
Si trece ca sgeata cat aerul plesnete
Si ajaie slbatic. Un semn de nou se d.
Atunci pe sub rereastr rugarul rulger:
Voinic 1randarir prinde cununa cea miastr,
Strangand la piept, srut pe rata din rereastr,
Apoi se pierde-n aer cat nu s-a mai zrit! -
Un (ipt lung atuncea din turn a rsrit,
Lra (iptul retei ininse, era graiul
Copilei inecate de dragoste. Iar craiul
Se mir, se crucete i-ntreab-nmrmurit,
GLORGL COSBUC
$
C cine-a rost oinicul, din ce (ri a enit
Si unde-a mers Raspuns-au acei ce-au prins de este
C 1randarir se cheam i-un lt-lrumos el este
Si-i un oinic, reciorul lui 1abr-mprat!
Atunci craiul se-ntoarce i mari porunci a dat
Si-n clip to(i curtenii de nunt se gtar,
Pe cai rr de splin cu to(i inclecar,
Si-n carul de mireas pe rat mi-o puneau
Si-apoi cu eselie plecand ei se duceau
1recand prin tot oraul din (ar, prin tot satul
Si-ajuns-au to(i in pace la 1abr-mpratul!

Apoi o lume-ntreag trezitu-s-a-n cantri


Si dusu-mi-s-a este prin nouzeci de (ri,
C 1randarir, oinicul recior, mi se cunun
Cu dalba Vioric. Atunci de oie bun
Curgea inu-n pahare de aur, iar la mese
Sedeau in zi de praznic estite-mpratese
Si crai cu stele-n rrunte i harnici impra(i
Si sretnici lumina(i.
Iar cand era serbarea mai dulce i mai lin,
Mireasa ia paharul i mirelui inchin
Si-i zice: - 1randarire, in eci s rii al meu
Si-n eci cu eselie a ta s rman eu!
Si ea se pleac dulce, srut p-al ei mire
Si rade i iar zice: - Viteze 1randarire,
Primete-(i iar srutul, pe care mi l-ai dat,
Pre cand eram eu rat: ci d-mi un srutat,
CAN1LCL DL VI1LJIL
$!
Acum pe drept, cci astzi de lume nu ne pas!
Si-n reme ce oinicul srut pe mireas,
St 1abr-mparatul razand i-neselit,
Apoi el ia paharul s-nchine i-a orbit:
- Voinice 1randarire, nscut ai rost pe lume
S-(i raci un estit nume, s-adaugi la renume
O mare-mpr(ie!... Mul(i ani tu s trieti
Si-n pace-mpr(ia cu har s-o stpaneti!...
De-atunci zut-a lumea pe Craiu-incetinatul
Strangandu-mi-se-n bra(e cu 1abr-mparatul!
Ctv, febrvarie 1
GLORGL COSBUC
$"
Draa vavei
ataaa
I
Colo-n jos, in jos,
Lste-un plop rrumos,
Plop cu rrunza plin,
Neted la trupin,
Cu crengi rtezate,
Spre pmant plecate,
Iar lang plop
Lste-o cas nou
Cu rereti ro dou,
Cas indilit
Mandru ruit,
Cu ra(a spre soare,
Cu ograda mare,
Cu por(i ridicate,
Cu ui largi i late,
Si cu prag de rag.
Iar apoi pe prag,
Pe cel prag arar,
n amurg de sear
Lelea lira sta,
Gheme depna,
Sraturi inira
Pentru rat-sa.
C-aa-i dac are
lira rat mare:
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
$#
Mi-o tot srdete,
Cci rata iubete
Si se prpdete
Dup-un reciorel,
Si-apoi pentru el
La rabd ocar
Si-n cas i-arar
De s-a dus prin (ar
Poeste i este,
Si-apoi nu-i poeste,
lirei plcea tare
leciorul pe care
lat-sa-l iubea,
ns el n-aea
Aeri grmdite,
N-aea csi i ite,
lira deci rierbea
Si mi se ciudea,
Cci dansa oia
lata-i s iubeasc
Pe-un recior cu stare
Si cu alra mare...
1ot aa i iar
Si-acum stand arar
lira se ciudete
Si mi se srdete,
lata tort rschir,
luse pline-nrir
Si-nrirand orteaz,
GLORGL COSBUC
$$
Jalnic lcrimeaz
Si lcrimand tace,
Cci n-are ce race.
lira mi-o edea
Si din cap ddea
Si din grai gria:
- lat, draga mea!
Nu tiu cum, nu-i bine,
Nu tiu ce-i cu tine,
C tot por(i bnat
De te rad prin sat,
Si por(i jale-amar
De te rad prin (ar!
Nu tiu ce-i cu tine
C deloc nu-i bine
C ortezi mereu,
Lacrimi eri din greu
Si tot gemi de sun,
Parc eti nebun,
Si-apoi zile intregi
1u tot ii i-alergi
Si-(i tot plangi norocul
Si nu-(i arli locul!
Nu tiu ce-a direge,
Ca s-(i dai de lege
Si s rii cuminte
Ca i mai-nainte!
lata rschira,
Mama depna
Si iar cuanta:
CAN1LCL DL VI1LJIL
$%
- Draga mamei, rat,
Nu ri suprat,
Nu tot suspina,
Nu tot lcrima,
C-mi raci ganduri grele,
De m-omor cu ele!
lii tu eseloas,
Cci tu eti mireas,
Ai mire, ca el,
1ras prin un inel -
Si el (i-a adus,
Dar eu nu (i-am spus,
La grumazi mrgele,
Pe deget inele,
Brau i-ncingtori,
Zadie cu rlori,
Nrrmi de mtase
1oate-n aur trase,
Pe margini tiite,
1oate-ntraurite!
lata suspina,
Mama sta ce sta
Si iar cuanta:
- Draga mamei, rat,
lii cuminte-odat
Si-(i alin plansul,
Du-te dup dansul,
Cci gazdac e tare,
Multe moii are,
Are aci i boi,
GLORGL COSBUC
$&
1urme-ntregi de oi,
Are zece juguri
Si pe-atatea pluguri.
Are ii de struguri,
Are-o cas nalt
Mandru ridicat
Casa indilit
Mandru ruit!
Ana suspina,
lira sta ce sta
Si iar cuanta:
- Draga mamei, rat,
lii cuminte-odat
Si-(i alin plansul,
Du-te dup dansul,
Cci el e rrumos
La cuttur
La scurttur,
Nalt e de statur
Si-ndesat pete
Si se potriete -
Potriete bine,
Draga mea, cu tine.
Las pe Ionel,
Nu gandi la el,
Cci srac e tare
Si nici neamuri n-are
Si-i din i( rea -
Ce zici, draga mea!
lata rschira,
CAN1LCL DL VI1LJIL
$'
Din greu rsurla
Si-apoi cuanta:
- Mam, orice-i race,
Unul numa-mi place,
Unul singurel:
Numai Ionel!
Alt recior in lume
Nu-mi trebui i-anume
Io (i-o spun o dat:
Decat mritat
Dup alt recior,
Mai bine m-omor!
S-o tii, mam, bine
Asta de la mine!
lira greu radea
Si se ctrnea
Si-apoi se rstea:
- l dar cum ei race,
l precum i(i place,
l de capul tu,
Cum ei ti mai ru!
Du-te unde rei,
Pieri din ochii mei,
Pieri-mi dinainte,
lat rr minte!...
Iubea-i lira rata,
ncat era gata
Pentru ea s sar
Prin ap i par
GLORGL COSBUC
%
Si d-aceea ea
De necaz plangea
Cand mi se gandea,
Cum c-i lucr rata
Cum nu lucr alta!
Si d-aceea sta
Si se cugeta
Si tria cu gandul
Zilele de-a randul
Si-ntrebat-a rinii
Si-a-ntrebat ecinii
Si-ntrebat-a rra(ii
Si-a-ntrebat cumna(ii
Doar or ti s-i spun
Vro poa( bun.
Si-a umblat, umblat
Zile-ntregi prin sat
Si-a tot intrebat,
Dar i-au spus cumna(ii,
Rudele i rra(ii
Si i-au spus ecinii,
Oamenii i rinii
S nu-i bat gandul
Unde nu-i cu randul,
S n-apuce codru,
Unde nu-i cu modru.
ns lira sta,
Sta i cugeta,
Mult se rrmanta
Si-ntrebat-a iar
Prin lume i (ar
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
Si-a-ntrebat anume
Prin (ar i lume
Pe la rjitori
Si descanttori,
Pe la crai de meteri,
Cari triesc in peteri
Si cari pot s-adune
Dragoste p-alune
Si pot mun(i s-nire
P-o sarm sub(ire,
Si pot race raj
Si scot rier din glaj
Si din nea scot sange
Si pot dealuri strange,
Si ei strang un munte
Pan-l rac grunte!
Si-apoi rjitorii
Si descanttorii
Bobi pe mas-ntins-au,
Psclii deschis-au,
Bobi au inirat,
Stele-au numrat
Si rspuns au dat
C lira s pun
Sambure de-alun
Si iarb nebun
Mugure de paltin
Si iarba lui 1atin,
Arip de-albin
lir de rocoin,
Mdu de soc,
GLORGL COSBUC
%
lir de busuioc
S riarb la roc
n ap curat
Bine strecurat
Pan` a aburi,
Pan` a clocoti,
Pan ce or ri
Ierbile-ncalcite,
Arse i topite.
Iar apoi i-apoi
lira le a scoate,
Le a pune toate
ntr-o bnduric,
ntr-o carp mic
Si-apoi le a duce
Unde-i drumul cruce
Si le a-ngropa
Si-n pmant or sta
Din zori pan-n sear
Si pan-n zori iar,
larmecul s piar,
Rul s se stang,
Vrajele s strang
liricele coapte:
Ceasul ru de noapte,
Dragostea copilei,
Ceasul ru al zilei!
Si-apoi lira-n zori
Pe la canttori
S le scoat-arar,
Si-apoi de cu sear
CAN1LCL DL VI1LJIL
%!
Cand se a culca,
Le a aeza
Sub perina sa -
Cci din rjitur
Si din rctur
Ierbile topite
Vis ii or trimite,
Visuri dulci i bune
Si-n is ii or spune,
Ce s rac biata
S-i mantuie rata.
lira-aa rcea,
La la roc punea
Sambure de-alun
Si iarb nebun,
Mugure de paltin
Si iarba lui 1atin,
Arip de-albin,
lir de rocoin,
Mdu de soc,
lir de busuioc
Si-apoi le rierbea
Pan clocotea
Apa din ulcea,
Pan se topea
Ierburile stoarse,
Apoi mi le scoase
Si le-a ingropat
Si le-a dezgropat
Si le-a aezat
GLORGL COSBUC
%"
Sub perin-n pat,
Apoi se culca
Si greu is isa,
Vis de rjitur,
Vis de rctur,
Vis bun de cu sear
Pentru jale-amar
Vis de miezul nop(ii
Pentru raja mor(ii,
Vis de diminea(,
Vraja de ia(.
III
Iar a doua zi,
Cat ce se trezi
lira eseloas
A ieit din cas
Si s-a dus prin sat
Si-apoi mi-a umblat
Pe la to(i cumna(ii
Si pe la to(i rra(ii,
Pe la to(i ecinii
Si pe la to(i rinii,
Si le-a spus curat
Visul ce-a isat,
C adica-n is
O bab i-a zis,
C lira pe rat
S-o prerac moart -
Si s-adune rini,
CAN1LCL DL VI1LJIL
%#
S-adune ecini
Si neamuri s strang
Pe rat s-o plang
Si s mi-o boceasc
S mi-o duleasc,
Si s mi se poarte
Chiar precum se port
Oamenii la mort.
Singur Ionel,
Numai singur el
S mi se prerac
C nu-i suprat,
Nu-i innegurat,
S umble razand -
Cci Ana auzand
Glumele pe rand,
Se a necji,
Si ea-l a uri,
Cand a auzi,
C de ras o poart,
Mcar c ea-i moart.
lra(ii i cumna(ii,
linii i ecinii,
Dac-mi oblicir
Ce rea lelea lir,
Mi se inoir,
Cci almintirea, zu,
N-aeau inctru.
Lelea lira-apoi
Dusu-mi-s-a dus
GLORGL COSBUC
%$
Cu capul pe sus
Pan la Ionel
Si-a orbit cu el,
Si mi-l mai sucea
Si mi-l amgea
Nu tiu ce-i spunea,
Destul c-l rcea
De mi se-noia
S rad de rat,
Mcar c ea-i moart.
Si-apoi eseloas
lira-ntoarn-acas
Si precum radea
Neincetat glumea
Si retei zicea:
- Draga mamei, rat,
Nu ri suprat,
Nu ri-nnegurat!
Cci am socotit,
Singur-am gandit,
C n-am rcut bine
Ce-am rcut cu tine,
N-am umblat pe cale
Si-n oile tale!
Dar de-acum te las
S raci cum i(i place,
l dar ce ei race -
Plac-(i Ionel,
Dac-(i place el!
Dar el totui nu-i
CAN1LCL DL VI1LJIL
%%
Chiar aa cum spui
Si el, cum d bine,
Nu trage spre tine,
Cci te ocrete,
1e batjocorete.
Nu te mai oiete.
Ana-nglbenea
Si din cap ddea,
M-sa iar zicea:
- Dansul, cum d bine,
Nu trage spre tine,
Si-apoi dac rei
Po(i proba o dat,
Draga mamei, rat:
Iat` te r tu moart
Si-(i oi pune eu
Giolgi pe-obrazul tu
Si-apoi se or strange
Rude i te-or plange
Ca pe mor(i, cci ei
Moart te-or gandi,
Si-apoi a eni
Si-al tu Ionel,
Iar dac el
Plange dup tine,
Atuncea ezi bine,
C el te iubete
De se prpdete,
ns dac el
Nu a ri-ntristat,
Nice suprat,
GLORGL COSBUC
%&
Atunci nu te are
Drag, cum i(i pare
|ie, c te are!
Ana-ntai radea,
Cci bine tia,
C de-ar muri ea,
Ionel ar plange
Pan ce s-ar stange.
Dar lira din greu
i zicea mereu:
C Ionel glumete
ns n-o iubete.
IV
Anei nu-i plcea
M-sa ce zicea,
Deci se tot gandea,
Moart se rcea
Si mi se punea
P-o lai( lat
Mandru ridicat,
Iar lira-i punea
La cap rclioare,
lclii la picioare,
Giolgiul preste ra(,
Cruce peste bra(
Si-apoi lira mea
Prin cas plangea
Si se dulea
CAN1LCL DL VI1LJIL
%'
Si ieea p-arar
Si-ntra-n cas iar
1ot cu jale-amar.
Clopote sunau,
Oameni s-adunau,
S-adunar rinii
Si-au enit ecinii,
S-adunar rra(ii
Si-au enit cumna(ii
Si-au enit nepo(ii
Supra(i cu to(ii,
Care cum enea
Prin cas plangea
Si se dulea.
Ana-i asculta,
Se cutremura
Si mi se-nnora,
Cci edea prin cas
Lacrimi cum se ars
Si-auzea p-arar
Bocete amare -
Si biata copil
Se umplea de mil
Si era mai gata,
Lra p-aci rata
Lumina s-o stang,
Panza s o-nrrang,
S-arte la lume,
C nu-i moart-anume,
S-arte la (ar,
GLORGL COSBUC
&
C ea-i ie iar.
Dar pre cand oia
Giolgiu-a sraia
Iat - ai de ea -
Ionel enea!
lira eseloas
Cat ce-l ede-n cas,
Prinde-a suspina,
Prinde-a lcrima,
Prinde-n gura mare
S geam mai tare.
ns cum plangea
Inima-i radea:
Dinarar plansul
La inim rasul,
Pe limb suspinul
Sub limb eninul.
Ana tremura,
lira cuanta,
- Vezi drgu(a ta!
Doamne, Doamne, ea
Pan ce tria
Cat te mai iubea
Si te mai dorea!
Si mi-a spus anume,
C nu-i treb`e-n lume
Numai el i el
Singur Ionel!
Iar cand ii spuneam
Si-n glum ziceam,
CAN1LCL DL VI1LJIL
&
C mie nu-mi place
Cum rea i cum race,
Atunci biata rat
Umbla suprat
Si plangea mereu
Suspinand din greu,
O, scumpa mea rloare,
Raza mea din soare!
Ce-am rcut cu tine
Nu mai rac nime
Si ce-am rcut eu,
Ierte-mi Dumnezeu!
Atunci Ionel,
Dalbul reciorel,
De lira-n(at
Mai intai zambea,
Mai apoi radea
Si glumind gria:
- Multe se orbir,
Multe, lele lir,
Dar aderate
Nu-s in lume toate!
Auzit-am eu
Poestind mereu,
C Ana m place
ncat moartea-i race
Si c m iubete
De se prpdete!
Ci nu-i drept, cci ea
De mine rugea
Si m ocolea
GLORGL COSBUC
&
Si nu-ngduia
S orbesc cu ea!
Cci aa zicea,
C io-s srac tare,
Om rr de stare -
Nu-i de casa mea
Si eu nu-s de ea!...
Ionel zicea
ns cum zicea
Ll inglbenea
Si ru ii prea,
C-a orbit minciun,
N-a zis orba bun,
Si-i enea s zic,
C n-a zis nimic
Precum trebuia,
Si-i enea, enea
Lumini s le stang,
Panza s o rrang,
lenici s dumice,
P-Ana s-o ridice
S-o pun-n picioare
Si apoi s joare
C rata nu-i moart
lr` lira o poart
De ocar-n (ar
Si la sat de-ocar!
Si s joare-apoi,
C el cum orbise
lira-l amgise.
CAN1LCL DL VI1LJIL
&!
Dar pre cat el sta
Si se rrmanta,
Lelea lira-l scoase
Greu plangand din cas.
Iar dac se-ntoarse
lira iar in cas,
Dusu-mi-s-a-ndat
La draga ei rat
Si radea, radea
Si din grai gria:
- Vezi! Drgu(ul tu
1e-a orbit de ru
Si te ocrte!
Crezi c te iubete
Dar Ana tcea,
Deci lira mergea
Si mi-o dezlea,
Giolgiul ridicat-a,
Dar i-acuma rata
1ot tcea, tcea,
lira mi-o priea
Si cum o priea,
la(a-i innegrea
Si-mi inalbstrea.
Alb se rcea,
Inima-i btea,
Ochii-i se-nartea,
Creierii-i rierbea
Cci lira priea:
Rug alb rupt,
GLORGL COSBUC
&"
la(a retei supt -
Doi bujori tanji(i,
Doi ochi eteji(i, -
Dou rlori plite,
Buze-nalbstrite -
Crunjea brumat
Ana, rata moart!
Si cand mi-o edea
lira - ai de ea,
Jos pe loc cdea
Si plangea, plangea
Cat de jale-amar
Inima s-i sar:
Iar dup ce rinii,
lra(ii i ecinii
La dansa-alergar
Si mi-o ridicar,
La strangea in bra(
1rupul rr ia(
Si cu-amor gemea
Si cu-amor zicea:
- Bujorel, bujor,
Inim de dor,
Scumpe bujorele,
Inim cu jele,
Cat te-am iubit eu
Surle(elul meu!
1e-am iubit pe tine
Mai mult ca pe mine,
Pentru-al tu noroc
CAN1LCL DL VI1LJIL
&#
A ri mers prin roc,
A ri mers in (ar
Si din lume-arar!
Vai, de-aceea eu
1e-am srdit mereu,
Ca s nu iubeti
Pe cine oieti -
Ci s-ascul(i pe mine
Ca eu i(i reu bine
S te dau departe
Dupa om de carte,
O, de-ar ri s rie
S rii iari ie,
Cum te-a asculta,
Pe bra( te-a purta
Si te-a mrita
Dup placul tu...
Ierte-mi Dumnezeu!
Blstmat s rie
Ceasul de urgie,
Care m-a-ndemnat
S alerg prin sat
Si s-alerg prin (ar
Pe la rjitori
Si descanttori!
Blstma(i s rie
linii i cumna(ii,
Cumetrii i rra(ii,
C nu m oprir,
Nu-mi desrtuir
Vrajul de cu zori
GLORGL COSBUC
&$
Pentru ca s mori!
Si lira, srmana,
Plange dup Ana
Si plangea, plangea,
Mainile-i rrangea,
Cci aa mult, biata,
i iubise rata!
V
Iar a treia zi
Clopotele grele
Rsunau cu jele
Si preo(ii cantau,
Oameni s-adunau,
Pe-Ana o-ngropau.
lira suprat
Neagr i srrmat
Pea-ncetinel
Dup slel,
Iar pre lang ea,
Ionel mergea
Negru i srrmat,
Ars de suprat.
Li precum mergeau
Nimic nu ziceau
Nu se duleau
Cci nu mai puteau,
Iar cand ruse-aproape
Pe moarta s-o-ngroape,
CAN1LCL DL VI1LJIL
&%
lira mi se-ntinse
Si de man prinse
Pe bietul Ionel
Si-a priit la el
Cu durere grea
Si din greu gemea
Si cu-amar zicea:
- Blstmat s rie
Pe eac de ecie
Blstmat de nori,
De iarb i rlori,
Blstmat de lun
Si de reme bun,
Blstmat de soare,
Blstmat de mare,
De zduh i zare
Acel om, pe care
Mi-l impinge rirea
S strice iubirea
Cea neinoat
De recior i rat,
Si pan-n ecie
Blstmate rie
Mamele cari rac
larmece de leac
Pentru dragosti rele,
Blstmate-s ele,
Blstmate rie -
Lumea s le tie,
S le tie bine,
GLORGL COSBUC
&&
Cum m ti` pe mine!
Si zicand aa
La mi se pleca,
|rna-n maini lua
Si mi-o arunca
Preste rat-sa:
- Dormi, draga mea rat,
Cum dormeai odat
Dulce legnat,
Dormi dar, i m iart,
Iar tu, lonele,
lloarea zilei mele,
1u, surletul meu,
Dac n-am tiut eu
S te pre(uiesc
Pan ce tria
Scump rat-mea -
De-acuma oi ti,
1e oi pre(ui!
1u ei ri al meu,
Cci aa o reu,
S traieti la mine,
Ca s-(i rie bine.
S-mi (ii loc de riu
Pan ei ri iu!
Si ea cum zicea,
Spre mormant priea.
Lacrimi ii enea,
Dulce cuprindea
Pe Ionel, bietul, -
CAN1LCL DL VI1LJIL
&'
Si-ncetul, cu-ncetul
lruntea ea-i pleca,
lruntea-i asuda,
Lung imi rsurla,
Nemicat sta. -
Iar Ionel
O (inea spre el,
O (inea duios
S nu caz jos -
Lung el mi-o (inea,
ns cand priea,
lonel edea,
Cum c-n bra( el poart
Vai, pe lira - moart!
`aava, 1
GLORGL COSBUC
'
Draotea acvrareaca
Sun coasta, turma-ncet
Preste campuri race-i calea,
Latr caini de sun alea,
Iar de-alturi prin spinet
Se iete,-alene ine
llcu nalt cu pasuri line.
S-opresc turmele-n izor
Si din rcoroasa ap
Lle-n reme ce s-adap,
Pcuraru-n preajma lor
Razim-se de-un rag, ede
Suprat, zdrobit se ede.
Pe-a lui rrunte nori s-adun
Si priirile-i curate
De grei picuri par udate,
Ll tresare: nu-i semn bun,
Cci tot st czut pe ganduri
Si suspin-n dese randuri.
Cum nu-i neam(ul blstmat,
Cci se race, ce se race,
Multor reciori nu d pace
Si nici mie nu mi-a dat,
C m-a scos din sat arar
S m duc-n alt (ar!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
Vai, i neam(ul nu-i milos,
Nu se uit i nu cat
De-i eti rrate, de-i eti tat,
Numai om s rii rrumos,
1e dezbrac i te tunde
Si ctan te rspunde.
Iar ctan... n-ar ri greu
Si plcea-mi-ar, plcea mie
S tot riu in ctnie,
Dac-a ri-n pmantul meu
S triesc, cum se triete,
Cum tim noi, ardelenete!
Dar te duc, ca s rii dus
Si s nu mai ii acas,
Cci cu anii nu te las
Din porunci, i-acolo nu-s
Oameni cu inim bun,
Vorbe dulci mcar s-(i spun!
Vai, s merg in loc de chin,
Unde n-am cu dor nici rrate
Si nici om cu buntate,
Cci strinu-i tot strin:
1ragi de moarte i te ede,
Ll te bate, nu te crede...
GLORGL COSBUC
'
Cat mi-a rost mie de drag
S man oile, s pasc,
Caprele s rtceasc
Prin pdurile de rag
Si din bucium cateodat
S cant hora legnat!
S d codrul plin de-are(i
Si carlanii cum s-alung,
Iar in amurgit la strung
S mulg laptele-n gle(i -
Si s-mi rac eu singur slujb,
Crestturi rcand pe cujb!
Oh, i-acum s dau de greu,
S m duc doru-n lume
Si s riu silit anume,
Ca s-mi las pmantul meu,
S las rra(i, s las o mam,
Suprat-a bun seam!
Vai, s m despart acum
De berbeci i miorele
Si de oi, dragile mele
Oi, care-mi rcur(i drum
Prin senin, ca i prin ploaie
La liezi i la zoaie.
CAN1LCL DL VI1LJIL
'!
S las lunca cea cu spini
Si s nu mai d pe lunc
Ltrand cainii cum s-arunc
Peste rat, cand pcuini
nrricate de reun tropot
lac s sune glas de clopot!
S las multe lucruri dragi,
Lu s m despart de stan,
S las salha cea btran,
S las codrul cel cu ragi,
S las cranguri, s las hucii,
Si poiana cu bulbucii!
S las i, unde scobor
Capete de curcubeie,
S las staniti i nedeie,
Si s schimb tcerea lor
Cu mult zgomot, mult larm
Din cetate i czarm!
Si s las rluierul meu,
Si s nu mai cant pe dansul
Doine echi, imi ine plansul,
Cand tiu bine, cum c eu
Am s-apuc in loc de rluier
Puca cea cu rece uier!
GLORGL COSBUC
'"
Oh, i-apoi... atata dor,
Dup doi ochi de mrgele,
Dup-un stru( de iorele,
Strans lipit de sanior! -
Doamne, Doamne, cu ce soarte
1u m dai de iu la moarte!
Stiu eu c la strini sant
Cate lucruri de minune,
Cate nu se mai pot spune
Si n-au seamn pe pmant:
1urnuri mari pan la stele,
De te pierzi priind la ele!
Si pe-acolo-s numai mri,
Si corbii i ostroae,
Potcoi(i cai cu potcoae
De argint, i-n alte (ri
Umbl cel din urm raur,
mbrcat in strai de aur!
Si spun cum c po(i edea
Alte lumi, i-acolo, Doamne!
ntr-un an sunt dou toamne
Si nu cade iarna grea,
Ba mai spun c este-o (ar,
Unde-i de-a pururea ar!
CAN1LCL DL VI1LJIL
'#
Poate ri, cci ce rolos!
Pentru mine, ard-o rocul,
Ard-o, chiar s rie locul
Cum e raiul de rrumos!
Nu reau (ri de ral pline,
Lase-m p-aci pe mine!
Cci p-aicea m-am dedat
Cu remi grele, cu remi bune
Si cu ploi i cu rurtune
Si cu cer innegurat:
Lu tiu mun(ii, dar mai bine
M tiu ei intregi pe mine!
De pe-aceste locuri eu,
Nu m-a duce niciodat,
Cci in (ar-nstrinat
Stiu c plange-oi mereu,
Vai, putea-oi tri oare
lr miei, rr mioare
1ot cu dorul eu s riu
1ot cu jale rr seam
Si de tat i de mam
Lu nimica s nu tiu
De prin(i, de rra(i, srmanii,
S port dor, sa-l port cu anii
GLORGL COSBUC
'$
Vai, i-n sate pan cand
Hori de brau se or intinde
Si cu rete se or prinde
Veselii rlci jucand,
Singur eu in alt (ar
S m lupt cu jale-amar
Si la clac i la nun(i
Si la glume-n eztoare
Numai eu s nu riu oare
Si pe coamele de mun(i
S rac ce-or rea pstorii,
Lu s-ascult ce zic maiorii
Oh, i-apoi s riu inchis,
ntre ziduri de cetate,
Unde soarele strbate
Numai rar i ca prin is -
Si s plang cu lacrmi crunte,
Largul meu, ce-aeam la munte
|ri strine! Mult amar,
Mult amar de cine-i las
Mam i rra(i buni acas!
Vai, i mie-aa-mi lsar`
Sor(ile, ca s am parte
De trai greu i-n (ri departe!
CAN1LCL DL VI1LJIL
'%
Scrisu-mi-e cum s petrec!
S las campii iubite,
Oi de mine pstorite
S las, cci maine plec! -
Oare dup ani de jele
Iar e(i ri oi ale mele
Renturna-oi oare cand
Prin poiana de la Cruce
Mai putea-m-oi eu duce,
Mai putea-oi eu, ltrand
Si pitit dup-o moil,
S-nspimant cate-o copil
Mai tri-oi primeri
S-mi d turmele i cainii
Si cu baciu-n preajma stanii
Mai cerca-ne-om in puteri,
Spre-a di care-i mai harnic
De pus caii pe comarnic
Si de-acum in srbtori,
Prsindu-mi mielueaua,
Mai juca-oi arcneaua
Si de-acum in eztori
Voi mai ri s riu pe lume,
letele s-mi pun nume -
GLORGL COSBUC
'&
Nu tiu cum am s triesc
Colo-n (rile strine,
ns tiu atata bine
C-n dor am s m topesc,
Si-n eci nu-mi a bate antul
S-mi mai d din nou pmantul!
Stiu eu, c de-acum mai mult
N-am s d campii cu soare,
N-am s pstoresc mioare,
Glas de clopot n-am s-ascult.
Si tui pe coasta lat
N-am s man eu niciodat!
N-am s d preste rzor
Mai mult mieii cum alearg,
Nici miori pe lunca larg.
Nici inter(ii la izor,
N-am s d de-acuma iezii
Pe la marginea liezii!
Si pe coasta cu hemei
Nu m a mai duce dorul,
Ca s tai eu cu toporul
Din rag rrunza, pentru miei,
Si-n poiana de la Cruce
Veci de eci nu m-oi mai duce!
CAN1LCL DL VI1LJIL
''
vter
Porete iv rervri
leciorul lui Crai-Negru cu drag ascult sratul
1tane-su i pleac la Volbur-mpratul,
S cear de so(ie pe Salba. - Dragul meu -
Bland Volbur orbete - cunosc in tine eu
Pe omul bun i rednic! Ci-(i dau trei lucruri (ie,
Pe cari de le ei race, tu ei primi so(ie
Pe Salba i, ca zestre, deplin (ara mea!
1e cuget dar, lulger, i, dac-(i a plce
Copila, d-mi cuantul c stai la toate gata!
La rat merge lulger in turn, i-i place rata,
Cci n-a zut pe lume nimica mai rrumos
Ca Salba. La roete i pleac ochii-n jos,
Cand lulger ii d orba, c dansul o pe(ete,
Si tot mai mult obrazul copilei se-nroete,
Pre cand zicea: - 1ot pasul, p-al casei noastre prag,
S-(i rie pas de aur! 1u-mi eti atat de drag
Si-a ta oi ri eu, lulger, cci mult de tine-mi place!
1u mergi acum la tata i-i spune, c ei race
1rei lucruri, itejete, precum le a dori -
S nu te temi de orba lui Volbur: or ri
1rei lucruri mari, pe care le caut-mpratul,
Dar ino tu la mine, cci da-(i-oi (ie sratul,
Cum ai s raci acele trei lucruri! A-nturnat
La Volbur-apoi lulger i-a spus c-i aplecat
S rac-acele lucruri. Cu drag atunci se duce
La mas-i impratul, din masa, ce strluce
CUPRINS
GLORGL COSBUC

D-arginturi i-adamante, pahar de aur ia


Si-l d orbind lui lulger: - Din eci dorin(a mea
A rost mcar o dat s-mi rac oios palatul
Cu ap din rantana lui Negur-mpratul!
Aa-n(eleg din oameni, c-n (ara lui Amurg
Sunt epte rantanele i toate epte curg
La Negur-n palaturi, aceste rantanele
Port ap rrmecat, cci cel ce bea din ele
L sntos de-a pururi i esel e mereu.
De mult doresc din apa lui Negur s beu,
Dar n-a rost nici un modru, cci la rantani stau paz
1rei taberi panditoare i rar oinic cuteaz
S rure strop de ap, prin orbe icleneti, -
Dar tu, iubite lulger, pe Salba de-o doreti,
Gtete-te i-alearg! ncalec-(i rugarul
Si-mi r dar pe oie! Bland lulger ia paharul
Si iese din palut, cand nimeni n-a zrit,
Se suie-n turn la Salba i tot i-a poestit,
Cum Volbur departe la Negur-l trimite.
Si cand aude rata, din lzi intraurite
A scos nrrama dalb, pe margine cu rlori,
Si dandu-o lui lulger i-a zis: - Pentru reciori
|in retele de-a pururi inel i nrrmu(!
Dar rii cuminte, lulger, cci Negur nu cru(
Pe nici un om trece pece grani(ele lui:
1u ins nrrmu(a pe inim s-o pui
Si s-o sru(i pe margini cu drag in patru randuri
Si-atunci ei pute race tot ceea ce-(i st-n ganduri,
Cci nezut eti, lulger, de ochi lumeti atunci.
Cu-acest srat zboar lulger trei coaste i trei lunci,
1rei (ri in tot de-a lungul, trei (ri in tot de-a latul,
CAN1LCL DL VI1LJIL

Si-ajunge-n pace-n (ara lui Negur-mpratul.


Iar cand a rost aproape de cur(i, incetinel
Pe san a pus odorul i-n patru col(uri el
Srut nrrmu(a, i-atunci sim(i pe tample
loc nobil: la rantan se duce i, cum umple
Paharul su de ap, trei taberi il pandea,
Dar nici un om din taberi cu ochii nu-l edea,
Ll rur i se-ntoarce, rugea rugaru-n rug,
Cat pare c din rraie rea surlet s mai sug,
Si-n zori de zi s-oprete la Volbur-n palat.
Si s-au mirat curtenii i lumea s-a mirat
De lulger, care-aduce pahar cu stropi de ap,
Cci to(i ziceau c dansul nici mort mcar nu scap
De Negur, de domnul din (ara lui Amurg.
Iar Volbur surade, din genele lui curg
Doi picuri, el pe lulger cu drag il ia de man
Si-apoi l-a dus la Salba i-a zis: - Ndejde-ngan
Slbita mea putere i-s plin de rericiri,
Cand Domnul logodete speran(ele de miri!
Si strange-n bra( pe lulger, pe Salba-n bra( o strange,
Pre cand de bucurie duios copila plange
Si-arunc ochi de dragoste la lulger pe ruri.
Au mers apoi in cas i to(i au rost deschii
Si eseli, ca la nunt, a rost o eselie,
Cum datina-i de-a pururi pe la-mpra(i s rie.
Iar cand, in zi de-a patra, zori dalbi se rersar,
La Volbur-mpratul grbete lulger iar
Si cere-al doilea lucru. Cu drag atunci se duce
La mas-i impratul, din masa, ce strluce
D-arginturi i-adamante, un rrau de aur ia
Si-l d orbind lui lulger: - Din eci dorin(a mea
GLORGL COSBUC

Si-ntreaga nerbdare, ce-n surlet mi s-anin,


A rost s d rodat cal galben rr splin
Din (rmurile Mrii. Spun oameni ce-au umblat
Prin alte lumi c-n (ara lui Pajur-mprat
Sunt eptezeci de stae de cai cu pr de aur,
Si spun c-i pstorete pe campuri un blaur,
Ce ars dintr-o nar grea rlacr de roc,
Cci om i zbici nu poate s (in caii-n loc,
Atata-s de slbatici! i nimeni nu-i in stare
S-i prind, nime-n lume, arar` de-acela care
i pune-n rrau de aur, de zane rurit
Si-acum, aand eu rraul, aa m-am socotit,
S-(i pun la incercare criasca rednicie. -
1oiagul meu te-ateapt, te du, i-al tu s rie!
Si-l d lui lulger rraul, iar el de nou s-a dus
La Salba, pre cand nimeni nu l-a zrit, i-a spus
C Volbur departe la Pajur-l trimite,
S-aduc cal de aur din stae-intraurite.
Si cand aude Salba, surade gra(ios
Si bland ea de pe deget inelul i l-a scos
Si-l d apoi lui lulger, optind cu-ncetinelul:
- Aibi griji i bag seam, c-i rermecat inelul,
Precum a rost nrrama: din deget cand il sco(i
Si cruce raci cu dansul, te-ascult campii to(i
Si i i cai i oameni te-ascult, in trei randuri
Po(i rermeca prin dansul tot ceea ce-(i st-n ganduri!
Voinicul pune-n deget inelul i pe loc
ncalec, se duce, ca rlacr de roc,
1rei (ri in tot de-a lungul i (ri in tot de-a latul,
Si-ajunge pe hotarul lui Pajur-mpratul.
Oh, Doamne, nu-i pe lume oinic aa rieros,
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
ncat el s nu cad de greu cutremur jos,
Vzand pe campuri staa de cai! n herghelie,
Nebuni i salhuietici sltau rugari o mie,
1o(i galbeni, cum e galbn un soare-n rsrit,
Blaurul pe gur zarlea necontenit
Pojar i jar pe-o sut de zri in deprtare,
Groza suna pmantul sub clocot de-alergare
Si joc turbat. Pe pajiti mereu s-apropia
Blaurul i staa, tot campul innegrea
De spaim i de temeri, dar lulger simte pace:
Razand inelul trage i cruce cu el race
Si-n clip toat staa, ca marmura, st-n loc
Si nici nu se mai mic. Purtat de-acest noroc,
leciorul prinde rraul i-un cal din sta-nrrau,
Si-n cap de noapte pleac, dar n-a rost inc ziu,
Cand bate la palatul lui Volbur-mprat.
Si s-au mirat curtenii i lumea s-a mirat
De lulger, care-aduce cal galben rr splin,
Cci to(i tiau c (ara lui Pajur e plin
De spaim i primejdii.
Iar Volbur cu drag
S-apropie de lulger i echiul su toiag
I-l pune-n maini i zice: - 1oiagul de domnie
|i-l dau, iubite lulger, al tu de-acum s rie!
Au mers apoi in cas i pranzul au intins,
Si-au rost boierii eseli, iar Salba dinadins
Zambea pe-obraz cu lacrimi, i rsuna palatul
De cant i eselie. A patra zi-mpratul
Chem cu drag pe lulger i-a zis: - Lu te-n(eleg
C eti oinic in rire, c eti recior intreg,
Dar timp e pentru rapta de-a treia, - i se duce
GLORGL COSBUC
"
La mas-i impratul, din masa, ce strluce
D-arginturi i-adamante, ruior de aur ia
Si-l d orbind lui lulger: - Cand Lia, doamna mea,
Sta chiar pe prag de moarte, mi-a dat aceste plete
Si-a zis c-n (ara Dalb sunt treisprezece rete
lrumoase i blaie, i-aceste rete port`
n san mrgele scumpe: de-atingi pe omul mort
Cu-aceste mrgelu(e, tot omul mort inie.
Vai, cat mi-a stat de-atuncea mereu in ganduri mie,
S-aduc din (ara Dalb mrgele i s-ating
Pe Lia, s-i dau zile! Dar iat, zile ning
Pe rruntea mea-ncre(it i-n groap-s cu piciorul -
Degeaba mi-a rost ins la inim tot dorul
lrumoasei mele doamne, cci nobil mrgea
Lu n-am putut aduce! Mi-a spus-o doamna mea
C numai oameni tineri, reciori numai pot merge.
La Cetin-mpratul, dar n-au oit s-alerge
leciorii mei nici unul, cci mult e drumul greu. -
Oh, Doamne, de-a ri tanr, de mult a ri mers eu!
Dar eti oinic, tu, lulger, eti desigur reciorul
Menit s-aduci mrgeaua dorit! Ia ruiorul
Si mergi spre Rsrituri la Cetin-mprat
Si-n zori de zi tu bate la poart, la palat,
Cci retele eni-or i-ndat-(i or deschide:
Dar nu glumi cu ele, cci stau a te ucide
Cu glume pentru glum! Ca schimb pentru ruior,
1u cere, scumpe lulger, mrgea din sanul lor, -
Si-n urm cu mrgeaua la Volbur grbete!
Bland lulger ia ruiorul, cu drag la el priete
Si iese din palut. Cand nimeni n-a zrit,
La Salba el se duce i tot i-a poestit,
CAN1LCL DL VI1LJIL
#
Cum Volbur departe la Cetin-l trimite
S-aduc mrgelu(e. Cu gemete-ntreite
- Vai, Doamne! - strig Salba i dulce-n bra( a strans
Pe lulger - ast-noapte isatu-te-am in plans,
Iubitul meu! i plansul cu dor se talmcete!
Oh, ce s-(i dau Nrrama nimic nu-(i rolosete,
Nimic acum inelul, tot rarmecul nimic!
Lti bra, iubite lulger, eti erde i oinic
Si po(i s mergi cu zambet la Cetin-mpratul, -
1u nu mai ceri i-n urm eu nu-(i mai pot da sratul:
Dar cuget la mine, cci ai s-ningi mereu!
1u eti rrumos i tanr, acesta-i chinul meu,
M tem s nu te-nele copilele din (ara
Lui Cetin, cci ele ard greu, cum arde para,
Si-un singur al lor zambet te poate rermeca!
Un rarmec pentru rarmec din surlet eu (i-a da,
Dar n-am acum! Pstreaz-mi inelul i nrrama,
Si cuget, nu cuma, oind s-nii pe mama,
1u s m-omori pe mine! Oh, tot po(i race tu,
Din cate cere tata, dar asta numai nu!
Ci du-te, du-te, lulger, dar cuget la mine,
Cci eu plangand oi race mtnii pentru tine
Si-n riece clipit genunchii oi pleca,
Si, pentru-ntoarceri bune, cu dragoste oi da
Prescuri i srindare, s cante glas de clerici
1rei mii de slujbe srinte la trei mii de biserici. -
Aa orbi copila, iar lulger a rsat
O lacrim de mil, apoi a-mbr(iat
Pe Salba lui i pleac. Urmat de-a Salbei oapte,
Alearg i se pierde sub nori, la Miaznoapte.
GLORGL COSBUC
$

1recut-au luni de-atuncea i luni tot trec mereu.


Lui Volbur-mpratul ii trece timpul greu,
Iar Salba-n toat ziua mtnii multe race
Si-n zri (intete ochii, s in cine-i place. -
Degeaba! La-n biserici trei mii de slujbe-a dat.
Dar dus e, dus reciorul i-n eci n-a renturnat.
2 etevbrie 1
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
Iror ae aa rie
Cand Prier-alb, reciorul lui 1ulnic mprat,
Din casa prin(asc la taberi a plecat.
n alte lumi, s caute pierduta lui drgu(,
A dat lui Prier-negru atunci o nrrmu(
Si-a zis: n toat ziua po(i ti de soarta mea!
Priete-mi nrrmu(a, i tu cand ei ede
Pe mijlocul ei dung de sange, dung lat,
S tii, iubite Prier, c-s mort! i zilnic cat
Nrrama-i Prier-negru, iar cand a opta zi
De sange lata dung pe mijloc o zri,
L mort! a zis i-n clip a-nclecat reciorul.
Pe Vante, cal slbatic, s-i caute rr(iorul.
Gsindu-l intr-o silh de ragi, in stan schimbat,
La sranta Luni se duce i sranta Luni i-a dat
n(, s ude stanul cu stropi de ap-ie...
Aa spun din poeste btranii. Din ecie
Aa le-a rmas rostul in basme i poeti
C mul(i iteji nzdreni i rii imprteti
Ctau ori cu toari iubi(i ori numai sanguri
Izorul de ap-ie. i spun c era-n cranguri
Acel izor, in codrii echi rr de crri,
Si-un monstru sta la paz, blaur ce pe nri
Si gur rsa rlcri, de roc aea plmanii.
Iar dac rei legenda, rrumos o spun btranii,
Cum palidul blaur ajunse pzitor
Pdurii, cum izorul ajunse-a ri izor
De leac. Legenda asta eu reau s (i-o spun (ie,
S ezi, ce mandru-i rostul din basm cu ap-ie!
CUPRINS
GLORGL COSBUC
&

Pe remea cand blauri i sarbede-artri


Aeau culcu in peteri de mun(i i pe sub mri
De ghea( triau montrii cu rorme rioroase,
Cand zmei slbatici, spaima copilelor rrumoase,
Cereau in largi palute molatic adpost:
P-acele remuri, basmul orbete, cum c-a rost
Un crai cu nume mare, dar crunt acela nume,
Cum n-aeau crunt atata to(i montrii de pe lume!
1iran detot, cu moartea mai mult era dedat
Ca arrul gol de munte cu cer innegurat,
Si orb in judecat, slbatic in manie,
Ziceau oamenii (rii c nu-i creat din glie.
Si n-are surlet, n-are nici inim, c-n loc
De inim el poart un roc, demonic roc,
Ce-l arde i-l zdrobete i-n eci nu-l poate stange,
Decat numai be(ia de lacrimi i de sange!
Crai-Sanger! 1oat lumea Crai-Sanger l-a numit.
1ot omul, care-o dat pe Sanger l-a zrit,
Cdea-n lingori i rriguri, salhui tria cu anii,
Iar dac scpa tearr, trei luni rcea mtanii,
Cci Sanger numai sangiuri prin lume rsdea,
Ll nu iubea pe nimeni i nimeni nu-l iubea.
Mereu incre(ea gene, ctand la spzi tiul,
Cu toat lumea larg sta Sanger de-a ponciul,
Chiar sor, rra(i i doamn, prin(ii i-au rugit
De groaza lui pe lume. Cci nu s-a pomenit
Alt om ca el, nici riar n-a rost aa ca dansul,
Cci el a rost Crai-Sanger ce n-a cunoscut plansul.
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
Ci spun c Sanger, totui, iubiri mai cunotea,
Cci el aea o rat, pe Lina, i-o iubea
Cu patim. Dar Lina de rel n-a rost ca Sanger:
lrumoas era, bland, cu surletul de inger.
Si n-a rost decat roab! Cci Sanger a zidit
Un turn cu temelia din piatr de granit,
Cu por(i de aur gemeni, i-n turn a pus pe Lina:
La n-aea nici un umblet arar din grdina
1tane-su, nici oameni la dansa nu s-au dus,
Cci dusul era moarte. i crudul crai a pus
n preabtul grdinii panda, iar pandaul
Nici somn n-aea, nici pace, cci Sanger, ptimaul,
A prins de la o reme pe-argat a-l bnui,
A prins apoi a-l bate, mereu a-l chinui,
S-i spun ce om are crri de turn aproape
Si spun c, mai la capt argatul, ca s scape
De-atata bnuire, i-a spus neader,
C-n toat noaptea ine la rat Calapr.
Si-atunci, cum a rost Sanger om negru de rurtun,
Om care-i rcea lege din cea mai grea minciun,
Roi pan la cretet i, negru de turbat,
A-nript recele palo in palidul argat,
Srrmandu-l buc(ele cu spada i toporul.
- Aa! Pe rand cu toate! S prind acum reciorul!
A zis, i-a dat porunc, i serii dinadins
Umblau din cas-n cas, pe Calapr l-au prins
Si l-au tiat din spade i l-au strpuns cu suli(i
Si l-au legat de coama rugarilor, pe uli(i
1rgandu-i mielete cadarul (ndurit,
Pan` oasele pe drumuri de-arbust s-au rrimit.
Cci astrel era Sanger, spun basmele de dansul,
C-n toat-a lui ia( el n-a cunoscut plansul!
GLORGL COSBUC

De-atunci s-a trezit lumea in alt amar de munci.


n preabtul grdinii lui Sanger-Crai de-atunci
La paz n-a stat nimeni, dar seri au stat la paz
Prin tot cuprinsul (rii, s prinz i s az
leciori orbind cu rete, cum basmele ne spun
Nici nu tia ce race Crai-Sanger de nebun!
Si, cat a rost crimea de-ntins i de lat
N-a mai rmas un singur recior, mcar o rat
N-a mai rmas, cci serii, nebuni intr-ader,
n tot reciorul (rii edeau un Calapr
Si-n oriicare rat, de crime-aeau oglind,
Acesta le-a rost numai tot dreptul, ca s-i prind.
Apoi a dat Crai-Sanger porunci, de-au nruit
ntregul turn, cu zidul din piatr de grnit,
A spart chilii rrumoase i-a rupt por(ile gemeni,
lcand zidirea toat pmantului asemeni.
Si-n loc de turn, acolo el a durat prinsori,
A pus la lucruri grele pe rete i reciori,
Sili(i au rost s lucre, muncind din greu cu anii,
Sireag intins de temni(i, tot pentru ei, srmanii!
Iar Linei, ca la rete, cari poart intr-ascuns
Amoruri criminale, tiranul crai i-a tuns
Cosi(ele, ca astrel mai tare s o doar,
Dand semne biata rat c nu-i mai mult recioar -
Si-aa batjocorind-o, cum n-a putut mai la,
1iranul a purtat-o de-a lungul prin ora
Cu zgomote i chiot de-o lume pganeasc!
Dar n-a ucis-o craiul, ci, ca s-i amreasc
Mai greu sraritul ie(ii, la seri porunci a dat
S-o duc-n silhe negre, s-o piard-n codru lat,
Cci astrel era Sanger, mai monstru decat dansul
N-a rost run om, pe lume, el n-a cunoscut plansul.
CAN1LCL DL VI1LJIL

1rei zile lungi in codru noptatic s-a luptat


Cu temere i tremur copila. I-au legat
Picioarele cu lan(uri, s nu-i strmute locul,
Zcea pe glii, aprins de sete, cum e rocul,
De-aprins, cci setea numai, grea sete ucidea
Pe rata lui Crai-Sanger. i biata, cum plangea
Vrsand din ochi albatri de lacrimi mari o ale,
Veni pe gand s beie din lacrimile sale,
Si-a zis cu gemet aspru: - Vai, Doamne, d c-i scris,
S mor cum nu mai moare alt om! Cci arse mi-s
De largi pi plmanii i buzele-mi albastre!
S riu de-acuma hran pdurilor sihastre
Si remurilor grele! S n-am eu nici sla,
Nici preo(i, numai lupii, de sangiuri ptimai,
S-mi srartece cadarul, i corbii dui de anturi
S-mpart-a mele oase pe-o mie de pmanturi!
Oh, Doamne! 1u eti mare, eti bun i-ndurtor,
Oh, nu m lsa-n umbra pdurilor s mor,
De riare sraiat. i plange, precum plange,
Pe plmi adun lacrimi i ca-n pahar le strange
Mai multe, tot mai multe, al ochilor potop
Se ars nebunatic in stropi, dar nici un strop
Nu pierde crrua spre plmile ecine.
Cand palmele-mbinate de lacrmi au rost pline,
Copila bland se-ndoaie, din greu a suspinat,
Apoi bu din lacrimi. De-abia i-a lunecat
n piept ultimul picur, de-abia se prlete
Cel strop rmas pe palm, cand Lina i sim(ete,
C lumea ei se-ntoarce, c genele-i s-ating:
Pe palidele-obrazuri lini picuri se preling,
Pe rrunte-i cade bur, din bra(e-i curg iroaie,
GLORGL COSBUC

Si pieptul roureaz, din pr ii cade ploaie


Si hainele-i se-ngreun, tot trupul e pru,
Cci membrele sub ap topindu-se mereu
lac trupul s tot scad in ipot, in praie,
Si-n dou, trei clipite, copila cea blaie
Rmase numai urm de-un limpede izor
Cu ape dulci, cu murmur etern opotitor.
Un opot lin, ce pare c spune tot de dansul,
De Sanger-Crai, tiranul, ce n-a cunoscut plansul.
Dar Sanger-Crai, tiranul, din ce era nebun
Mai mult innebunise. Aa orbesc i spun
Poetile, c-n urm mustrarea contiin(ii
S-a prins de el, slbatic crica din din(i, cat din(ii
Sudori storceau de sange, dar nu-i prea lui ru
De-atatea mari ucideri, de-ntreg trecutul su,
Ci numai pentru rat sim(ea mustrare dansul,
Dar nu plangea, c-n ia( el n-a tiut ce-i plansul.
Si, ca s-i amgeasc mustrrile din piept,
Ll a chemat la curte pe cel mai in(elept
Din ca(i tiau s-(i arle pe stele soartea toat -
Si-acela, prin zduhuri trecandu-i ochii roat,
Prin zece nop(i de-a randul mari taine le-a ptruns
Si-n urm lui Crai-Sanger aa i-a dat rspuns:
- O, stea d eu pe ceruri, cu semne de repaos...
n pieptu-(i rurtunatic lipsete-un larg adaos
De linite i pace, Crai-Sanger! i din stea
Citesc acel adaos. Cand nu ei mai aea
n tot cuprinsul (rii nici mcar o sgeat,
Cand orice rel de arm prin (ara ta cea lat
Nu a mai ri nici palo, nici spad i topor,
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
Cand liber a ri-n drumuri oricare cltor
Si nu se a mai teme de nop(i i ci inguste,
Cand zece srindare i zece srcuste
Plini-ei pentru Lina: scpat ei ri atunci
De chinul tu, o parte tu pierde-ei din munci!
Atata-i tot, r toate, Crai-Sanger, bag seam
Si r, cand ei ri gata, atuncea tu m cheam
De nou, s cat oin(a puterilor de sus.
Aa i-a zis. Iar Sanger pe cugete s-a pus,
Si nu-i enea s rac, la cruci de drum sta dansul,
Cci Sanger era craiul ce n-a tiut ce-i plansul.
Dar a rcut el totui. Din riece palat
Si riece colib a pus de-au adunat
Sge(i i lnci i suli(i i spzi ineninate
Si paloe, topoare de-o(el, i le-au pus toate
Pe zece mii de care, la riecare car
Prechi tot cate patru de bioli injugar`
Si, dou luni de-a randul mergand, in deprtare
Le-au dus la mri arunde i le-au zarlit in mare.
Apoi au prins s sune mari clopote intins
Si jalnic, prin biserici pii preo(i au aprins
lcliile de cear din srenice-aurite,
Din turn rsuna toaca, prin tinzi impodobite
1receau in rand cdelni(i cu rumul lor domol,
Iar sranta rugciune curgea de la pristol:
Lrau pentru copila lui Sanger srindare.
A dat apoi drum liber drumailor, crare
La to(i din tot cuprinsul hotarelor a dat -
Si-n urm pe cete(ul de stele l-a chemat.
Acela, dac-aude, c simte inc grele
GLORGL COSBUC
"
Mustrri in surlet Sanger, de nou prii la stele,
Si, plin de murmur aspru, cltind mereu din cap,
A zis: - Stpane! Iart, dar nu pot s te scap
De chinul tu slbatic, pe cat reme-n (ar
Mai este inc-un palo! - Cand serii ti legar
Pe Lina i-o duser-in codru, au pierdut
Un palo ei pe cale. Ci nu-mi e cunoscut,
n ce loc e, dar pleac, stpane, insu(i pleac
Si caut-acela palo i d porunci s-l rac
Buc(i, a lui cenu s-o olbure pe ant,
Aa s-(i piar chinul, cum piere pe pmant
Cenua-nolburat! La palo dar! printr-insul
Un leac ei arla, doamne, i-acela leac e: plansul!
n zori de zi Crai-Sanger spre cranguri a plecat
S caute palo. Chinul atat a mcinat
Puterile-i cat sarbed d-abia-i trgna traiul,
Aa de mult slbise in scurt reme craiul.
Din zori de zi, pe drumul ingust a mers mereu,
Prin silhe mari, cu ochii btand suiul greu
Al codrilor slbatici, pe ci i sub cruntul
Desimilor un palo cutand cu de-amnuntul.
Si, cum pea cu sil, el tot prea scldat,
Si-n alb de ochi un purpur de sange-i s-a lsat
Si-un purpur de stropi roii s-a pus pe-a sale gingini,
Iar ra(a lui primise color ca de runingini:
Un monstru prea, riar, un tip intunecos,
Cum nu-i pe lumea noastr nimica mai hados!
Mergand aa, pe remea cand soarele se-ngan
Cu noaptea, a dat Sanger cu ochii de-o rantan
Si, cci i-au ars plmanii de sete, a but -
CAN1LCL DL VI1LJIL
#
Din apele curate, ci Doamne! n-a tiut,
C bea schimbate lacrimi a Linei i bea sange
Din rat-sa, i iat! Ll bea - i-ncepe-a plange!
Ll, crudul i tiranul, ce-atatea ie(i a stans
Si-a rost nscut pe lume s nu cunoasc plans
Si mil, el acuma in ochii si sim(ete
Potop intreg, sub plangeri gandeai c se topete,
Atat era de gemet inrrant i abtut,
C orice om atuncea, de cuma-ar ri zut
Pe crai, putea s joare, c nu-i acela dansul
Nu el e Sanger, craiul ce n-a cunoscut plansul!
Oh! N-aea ce s caute mai mult in codru des
Pierdutul palo! Craiul atunci a in(eles
De prima oar-n ia(, c-n planset sta balsamul
Durerii, i de-aceea tiran lucr tiranul,
Cci nu cunoate lacrimi: iar cei care nu plang
Sunt tot acelai surlet cu riarele din crang!
Atunci de prima oar, cu srant limpezime,
n ochi i se desrur intregile lui crime:
Ll ede mor(i cari zbiar i bra(e reci intind,
leciori ucii se-nal( i-l blastm murind,
Iar dintre ei mai palid i plin de rni s-arat
Acel ucis pe uli(i de cai sume(i, o ceat
De mame in, cu pruncii strpuni pe sanul drag,
Si rete in iraguri, ci-n ultimul irag
Mai mult rzbuntoare i crunt dintre rete
Apare-n trup cu lan(uri, un cap orran de plete,
Si - Doamne! Craiu-nchide cu groaz ochii si,
Cunoate ce nemernic a rost i, de pi
Cuprins, mai tare plange i-l arde-n surlet ina,
GLORGL COSBUC
$
Cand tie c izorul e Lina! i pe Lina
Ar rea s-o mai cuprind, s-o strang-n al su bra(
Si-atunci, ca niciodat, din ochii lcrima(i
ncep a pocni rlcri, pe nri i de pe gur
Siroi curgea de par, scantei o mie cur
Din barba lui, i din(ii de jar i se prerac,
Se-ntind ale lui membre, cu solzi i se imbrac`
Si gheare-i cresc la maini i la picioare gheare,
Limbi mari acum inarte i col(i are de riare!
Crud monstru intre oameni, pedepse l-au ajuns
Si-acela tip slbatec a rost numai rspuns
Pornirii lui de monstru! Sa-l tie to(i, ca dansul
A rost un crai slbatic, ce n-a cunoscut plansul!

A rost demult odat, spun oameni, un izor


Cu ape dulci, cu murmur etern opotitor,
Si spun c to(i itejii cercau acele ape,
Cci cine bea din ele oricand putea s scape
Din orice ru: btranii pe loc intinereau,
Bolnaii totdeauna se insntoeau,
Durerea trecea-n isuri, plansoarea-n bucurie
Si moartea trecea-n ia(, cci apa era ie.
Mai spun c sta blaur acolo i pzea
Mereu acele ape, i nimeni nu-l putea
Cu bra(ul su ininge, cu arma omeneasc
Lra preste putin( run om s-l biruiasc,
Ci numai cu mtanii i srinte rugciuni
Si numai cu-ajutorul i sratul srintei Luni...
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
Azi nu mai tie nimeni de-acel izor, se pare
C-i sec detot: i totui, in piept tot omul are
Acel izor, de cuma oiete a-l aea:
L lacrima! Cci poart un cer intreg in ea,
Si-n ea stau toate-acele puteri mari ale ririi:
Izoarele credin(ei, ndejdii i-al iubirii!
.ritie 1
GLORGL COSBUC
&
`ov ovvi voriar
a vorvvtvt tvi 1ivotei Ciariv
Cldit-au grecii doar cet(i de ral pline
Si temple mari i ziduri ciclopice-au zidit,
Dar toat miestria cldirilor eline,
Columnele de marmur i templele diine,
De mult s-au nruit.
1riesc numai imagini, hrnite de-amintirea
Condeiului istoric, ca is numai triesc:
Dar cine poate zice c le-a pierit mrirea
Ce cap a ri-ndrtnic s nege nemurirea
Poporului grecesc
Nu murii (in pe-o gint, cci murii pot s cad,
Nu oamenii rac neamul, cci ei se nasc i mor:
Brba(ii numai poart putere i doad,
Dar nu prin rier i lance, ei nu ining prin spad,
Ci-ning cu mintea lor.
Se nasc, aand in surlet mari, nobile destinuri,
1riesc, ca s creeze, i trec ca nite regi.
Umpland a lumii goluri, golind a mrii plinuri,
Li mor deplani de-o gint i, chiar s moar-n chinuri.
Nicicand nu mor intregi!
Aceia sunt brba(ii, cari pot s-alunge norii
Na(iunilor uitate prin noapte i sub rier,
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
Brba(i superbi cari poart menirile-Aurorii,
Au larg aant de ultur i-n ir, ca i cocorii,
Li rur roc din cer.
Oh, srant i nalt e darul, cand ori la care neamuri
1riesc brba(i cu surlet, cum nou ne-a trit
Cipariu, cruntul duce, purtand a limbii rlamuri,
Ctand s lmureasc prin ii i mandre lamuri
Un grai imbtranit.
Cci l-a trimis Geniul luminii s-i uneasc
Puterea cu-ale altor brba(i cu surlet plin:
S caute i s arle, s rrang-a lumii masc,
ntregi s ne redeie i iar s ne renasc
Prin grai de la Quirin.
Si-acum rsun tonuri lugubre-n tot de-a latul
Pmanturilor unde un grai gseti i-un port,
C ars lacrimi ipot tot col(ul i tot satul,
C gem la groap rlamuri cernite, ca brbatul
Na(iunii doarme mort!
Gandirea lui, aprins de-a neamului iubire,
Azi doarme-n glii i doarme intreg aantul lui!
Cipariu, care cat prin eacuri de-amintire
O limb romaneasc i-a limbii noastre rire,
Cipariu de-acum nu-i!
L mort Cipariu Voi spune(i c-i mort Dar oare poate
S moar omul care d ie(i, care-i trimis
GLORGL COSBUC

Nu-i mort! n mii de piepturi, in piepturile toate,


1riete el de-a pururi, nici moartea nu ni-l scoate
Din piept, unde ni-e scris!
1rei scanduri i-o moil de glii nu pot s-ascund
Pe-un om iubit de-o lume, pe-un om de rapte mari!
Un neam intreg, ce plange, st gata s rspund
C-n eac a recunoate cu-o inim prorund
Pe marele Cipariu!
1, etevbrie
1vtvic ,i ioara
I
De cand e lumea lume i rostul orbei rost,
Domn bun, cum a rost Stalpe, nici nu-i i nici n-a rost
Si, de-ar tri pmantul oricat s mai triasc,
Alt domn aa ca dansul nu cred s se mai nasc.
Lra-mprat puternic i mare nume-aea,
O (ar, cat o lume, toiagu-i stpanea,
Si oti aea din plinul, i-a gurii sale graiuri,
1receau poruncitoare pe zece mii de plaiuri,
Cci mejdele lui Stalpe bteau hotar rotund:
Din grani(a lui Codru, ce-n preabtul arund
Al Ostului domnete mul(imi asculttoare,
1rec mejdele trei sute de campi i i ioare
Spre mun(i pan-n moile, pe cari le-au ridicat
Btranii lui Crai-Verde i Vultur mprat,
De-aici apoi (in a( pe-a muntelui cunun
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL

Si dau hotar lui (inte i craiului lortun,


Si trec pe la Crai-Sanger, se pierd apoi mai sus
La 1rsnet impratul, in margine de-apus.
Aa era! i lumea de-a lungul i de-a latul
Mirat-a rost de estea lui Stalpe mpratul,
Cci el nu numai taberi a-nins de multe d(i,
Dar plin era de-aere i plin de bunt(i
Si-aea comori ascunse i turme mari o mie
Si nouzeci i nou de cai in herghelie,
Pe campuri pcurarii purtau in grija lor
1rei stani de oi lanoase i toate cu ampror!
Dar salba cea mai scump i-odorul din comoara
Lui Stalpe era inger, tip blond, era Lioara,
Cci Stalpe aea doamn pe Lia i aea
O rat, numai una, iar rata se numea
Lioar, dup gandul rrumoasei doamne Lia,
Cum tot dorea s poarte un nume ea cu riia.
De-a rost imprteas remeie-ntre remei
Si-a rost rr preche pe remurile ei
De bland i rrumoas i-n orb ca ioara,
De trei: ori, ba de ese, de zece ori Lioara
Cu multa ei rrum`se(e pe mam-sa-ntrecea!
Aea doi ochi albatri, ca ceriul, i aea
Obraz rotund i rumen, i plete-aea blaie -
Pe umeri doi lucerreri de-o nobil paie
Preau c-i joac tainic i-n jocul lor domol
Arunc l de aur pe-al umerilor gol,
Si sanul ei, ca marmor cioplit de zei, pe care
Zri srinte se rsra( din luna ce rsare! -
Oh! las` c rost-au rete destule de-mpra(i,
GLORGL COSBUC

A cror ochi umplur to(i ochii de nesa(,


Si doar al mai ederii, pe-atunci ca -altdat
Mai rost-au doar rete, dar n-a rost inc rat
lrumoas, ca Lioara, i nobil, cat ea
Un inger din icoana bisericii prea.
S-atat aea copila micri de rermecate,
Cat soarele c-i soare i-i trup rr pcate,
Mirat stetea cu totul pe cerul su cel srant
Si nu-i enea cu modru s-i arle crezmant
Priirilor, sta-n cumpeni de poate s se nasc
Din om aa rptur pe-o lume pmanteasc!
II
Dar estea despre rata lui Stalpe a trecut
Din (ri in (ri, departe prin lumi a strbtut
Si-ajunse preste rauri i late mri albastre
La cele mai de margini i cele mai sihastre
Pmanturi, unde luna i soarele se par
De ghea(, cci o dat pe an numai rsar.
Acolo, pe hotarul apusurilor pale,
Prin locuri, unde-i antul rricos a race cale
Si iarba primerii rricoas-a rsri,
1ria un stol slbatic de zmei, ce rtci,
Din alte lumi mai negre ca lumea care este,
Si zmeii to(i de-a randul au prins de rat este.
Si-atunci, ca niciodat, pmantul dinadins
Gemu de groaz mult i greu rior cuprins,
Cci zmeii dui de patimi din peteri alergar
Spre mun(i, de uiet aspru to(i codrii se micar
Si glasul lor de dealuri aa greu s-a izbit,
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
Cat mun(ii din adancuri ca rrunza s-au cltit.
Zbierat-au ei slbatici, cat negurile zrii,
S-au strans un punct de spaim, iar raurile (rii
Din curgeri intorcandu-i intreag matca lor,
Nal-au dat s-alerge spre mun(i ctre izor.
De ce s stau pe ganduri, cu lunile i anul
Voi pune pant nou, oi trage buzduganul,
n rier, i oi adauge enin de erpi ucii
Si-o(el de-un lat de man pe-al spadelor ti,
S pot tia cu ele cum reau de-ndemanatic,
Un cal, apoi oi prinde pe cel mai rurtunatic,
Si oi zbura ca antul, ca gandul de turbat,
Si oi rpi pe rata lui Stalpe imprat! -
1rei zile numai! Vreme destul-i doar asta!
1rei zile, i-n palaturi aduce-mi-oi neasta...
Aa strigau, i-n clip tot zmeul se grbea
Mai mult o(el s pun pe palo ce lucea,
Si caut cai, cu-aripi de spaim i-ntunerec,
Si-otruri pun pe spate i-n pante se inrerec.
Dar zmeul cel mai mare, al cruia palat
Pe eptezeci i epte de mun(i era durat,
De-abia primi cuantul de rata-mprteasc,
Cand el a rost de-a una gtit ca s porneasc
Din alte lumi in lumea cu sori pe cerul srant,
Cu zane prin zduhuri i rete pe pmant -
Gtit, ca totdeauna mai mult riind el gata,
S-alerge, din palaturi s rure dansul rata.
Atunci, ca niciodat, un cal din sta prinse,
Grei nori a pus pe umeri, lat palo el incinse
Si greu, care la cumpeni de nouzeci de mji,
GLORGL COSBUC
"
Pe doi blauri negri i-a pus apoi de strji
Palatului, cu uiet cltindu-i ale sale
Mari capete de spaim, a zis: - Mi-oi race cale
Pe anturi i rurtune i olbure, ca ant
Voi trece (ri o mie i-o lume de pmant,
Izbi-m-oi ca rulger, ca trsnetul de ar,
Si oi rpi lui Stalpe rrum`se(ile din (ar!
Am palo i-al meu palo de trei ori e-ndit
Cu tot o(elul, care trei mun(i l-au tinuit
n sanul lor, am calul cu strana din Ostroae
Si-i cal ce nu cunoate nici rraie nici potcoae,
Ci ant numai i zare deschis de-alergat! -
Ateapt dar, ateapt, tu Stalpe imprat,
S ezi a mea putere, s sim(i tu din tot greul
Mania mea... Slbatic aa orbit-a zmeul,
Si-abia muri cuantul pe buza lui de rier,
Cand aripi el intinse de-a una i, sub cer
Albit de raptul zilei, s-a pus in alergare.
Cretea mereu mai negru, mereu cretea mai tare
Si tot mai mult: de patimi i negru dor inins,
Ll dat era crrii ca rulger dinadins.
O sut de pmanturi cu nou mii de sate
Si mun(i i i i silhe i plaiuri, aburate
De plangerile nop(ii, i rauri a trecut
Grozaul zmeu, pe aripi de cea(, s-a pierdut
n zri, turbat s cltin-a cerului rotunduri,
Greu zrile se mic, i sarbedele-arunduri
Cu cea( pe-a lui urm i neguri s-nlesc.
Iar cand trei mii de mile cu zboru-i se-mplinesc,
Ll st pe loc, se trage sub neguri i s-ascunde
Sub norul greu, cu ochii departe-n zri ptrunde
CAN1LCL DL VI1LJIL
#
Si (int (ine ochii la Stalpe mprat,
Pandete pe Lioara, s-o ad prin palat
Si, cand a ri copila mai esel, d`odat
S-o rure i s-alerge prin zarea deprtat.
III
Prin dalba grdinu( cu strat de toporai
Si crini, ce poart rou pe sanul drgla,
n zorii zilei dalbe cand cerul rumenete
Noptatecile piscuri i-n aur le-nelete,
Se plimb raztoare cu pasul legnat
Lioara, mandr rata lui Stalpe mprat.
Mai dis-de-diminea( ca alte d(i ea las
Chilia i-aternutu-i cu cerg de mtas
Si perini moi, scoboar pe prag intraurit
Si trece prin pridorul de marmor, cioplit,
Cu barda i se duce de-a dreptul la porti(a
Gradinii i-apoi intr cu zambet copili(a
Pe-o arip de u, c-i ua cu zor
Si dou aripi are de-argint strlucitor,
Cioplit ciudate-n rorm de aripi de blaur.
Pe moale iarb calc papucul ei de aur,
Si stropii mari de rou, sub paii ce se plimb,
n mari mrgritare i salbe mari se schimb.
Pe largi crri, ce-n umbr de pomi cruci se taie,
Copila trece bland i pletele-i blaie
Le-alunec pe antul rrumoasei dimine(i,
Iar antul le resrir mai late i mai cre(
Si-n tain el srut tot prul dalbei rete,
Cand tremur de dragul rrumoaselor ei plete.
GLORGL COSBUC
$
Pe cap Lioara poart cununi de brbnoc,
Si rrunze de smaralde i rlori de siminoc
La poart, pe estmantu-i (esut cu miestrie
Din rire lungi de aur, cu drag sclipesc o mie
De stele, i pe maneci ea poart porumbei
D-argint, cusu(i cu sarm pe rir de mana ei.
Un brau ii strange trupul la mijloc, de mtas
Si plin de rlori e braul i-aa de strans s-apas
Pe trup, incat s cuge(i c dansul e crescut
Cu mijlocul deodat, i-apoi mai e (esut
Din rir de diamante, i-atat ii st de bine,
Si unde se-ncopciaz, stau copcii de rubine.
Si, cum se duce rata mereu priind la straturi
n urm d spre stanga i-apuc drum in laturi
Si merge la izorul ce-n murmurul alin
Prelinge clarii picuri pe lespezi de rubin.
S-apleac preste ra(a izorului, oioas
n ape clari se caut copila de rrumoas
Si rade cand zrete doi ochi srini i mari
Cltindu-se, ca ra(a izorului mai clari,
Obrazul ei s-aprinde d-o nobil paie -
Si-n reme ce-i admir rrum`se(ile-i blaie,
La pleac dalba-i rrunte i-o razim cu drag
D-o creang, aplecat din codrul unui rag,
Si tot mai istoare priind a ei talie,
Se pierde lin in isuri i dulce reerie.
La nici nu mai aude cum murmur de lin
Duioii stropi de ap pe lespezi de rubin,
La nu-n(elege boarea, ce-i cltin estmantul,
Si granguri cant jalnic, dar n-o rpete cantul
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
Ca alte d(i: in ap doi ochi i s-oglindea
Si-n ochii ei distras al(i ochi ii suradea,
Ochi nobili ai lui Codru, rrumoi ca lampa zilei,
Cci el era de Stalpe logodnic dat copilei,
n ap dar prandu-i c ede surazand
P-alesul ei, Lioara optete-un nume bland
Si arde, cum ard ragii cu roc cand ii impresuri.
Pe cand sttea cuprins de-atatea nen(elesuri,
Un nor porni pe ceriuri, greu nor de la apus,
Crescand mai greu, mai tare, mai sus i tot mai sus
Prin larg zduh, strbate trei campuri in trei clipe,
Un zmeu enea cu norul, pe-un cal cu largi aripe,
Venea ca o sgeat, ca rulger de turbat
Si cade spre grdina lui Stalpe imprat -
Vzut-au to(i curtenii de-arar i din cas,
Vzut-a impratul i nalta-mprteas
Din turn zut-a bine, cum zmeul cel din nor
De-a dreptul in grdin (inti ctre izor.
Si cand a zut Lia, rrumoas-imprteas,
C norul greu din zarea zduhului se las
De-a dreptul in grdin i cand a zut ea
C zmeul prinde-n bra(e rptura sub(irea
A retei, i cu rata se duce i s-arund
Prin negre zri i negre palaturi s-i ascund
1ezaurul, atuncea de-abia s-a stpanit
lrumoasa-mprteas i repede-a rugit
Prin largi chilii, cu (ipt plangand, cu toat mila,
S-a dus sarmana Lia s-i apere copila.
GLORGL COSBUC
&
Nebun de durere pe scri a alergat,
Dar cand a rost aproape de ragul rourat
Si cand zu departe, c-n nori ajunge norul
Cu rata, disperat loi ea cu piciorul
n glii, i de manie roc greu aea-n priiri:
Oh, draga mamei, drag! 1u nu eti niciri!
1e-ai dus! Lioara mamei, te-ai dus pentru ecie -
Si rr sim(uri cade pe glii rrumoasa Lie.
IV
O lume de pmanturi atunci s-a deteptat
n plangere, pe-o mie de plaiuri a sunat
Cuantul greu, c-i moart copila-mprteasc.
Si cat a rost in larguri hotar ca s primeasc
Acest cuant, hotarul intreg a rost cuprins
De jele rr margini i geamt dinadins.
Mari crai din (ri ecine i (ri de-a zecea (ar,
Primind aceast este, din capete micar
Cu drag i mil mult, iar ca(i aeau mai drag
Pe Stalpe dezlipit-au piciorul lor de prag
Si-n scri au pus piciorul, mai repede s-ajung
S mangaie pe Stalpe in jelea lui cea lung.
Si trist stetea-mpratul de-o mas rzimat,
Departe-aand toiagul prin col(uri aruncat
Si spada lui departe i coirul la picioare -
Mai galben era Stalpe ca omul care moare,
Si slab de-atata jele i negru de zdrobit.
Cand el pe nal(ii prieteni in cas i-a zrit,
Roi rr de oie i capul ridicat-a
Si-a zis: - Ori poate-aduce(i oi rata Poate rata
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
Lui Stalpe ptimaul din nou a ri a mea
Vai, Doamne, spune(i iute: triete oare ea
1riete De triete, pe ce loc poart pasul
Vai, spune(i... Doamne, Doamne, tarzii sunte(i cu glasul!
Si cum cerea s-aud, de dorul su inins,
Crai-Galben cu tot dragul de man-atunci a prins
Pe Stalpe i cu mil r(i in ochi ctandu-l
A zis: - O, scumpe prieten! mpac-te cu gandul,
Si ezi, c tocmai treb`e tarzii s rim la glas!
ntreab-m, ce ganduri am eu, de n-am rmas
La atra mea i-ntreab, de ce-am plecat eu oare
Puteam s ed acas, dar nu tiu cum m doare
De dorul tu, m doare durerea ta, i tiu
C-aa numai se poate i-i bine-aa s riu!
Copila ta-i pierdut: atata tim noi bine,
Iar ce tim mai departe Nimic nu tim, ca tine!
Si-au prins atuncea craii s-l mangaie, ctand
S-i rac dorul aspru din inim mai bland,
n cat le-a rost puterea cuantului micar
Pe Stalpe, a lui jele pe-ncet o alinar
Cu orbe i cu sraturi de mil i de drag -
Si-atunci iei-mpratul pe prag i de pe prag
Chem pe cel mai harnic din argitani in cas
Si-a zis plangand: - Durerea aa de greu m-apas,
Cat nu mai tiu de mine nimic, i nu mai pot
Nimic, cand tiu pe lume c-s singur! Cand socot
La pierderea Lioarei, m-nec in noapte-amar
Si n-am nici gand c esel pot ri reodat iar!
Oh, draga tatei, drag, de ce te-am prpdit,
Atunci cand eu mai tare ca oricand te-am iubit!
Si plange, Stalpe plange i zise iari: Scrie
GLORGL COSBUC
!
Prin (ri i lumi, ca lumea i (rile s tie
De-a lungul i de-a latul, c Stalpe a pierdut
Odorul cel mai nobil din cate le-a aut!
1u scrie i d este s ad riecare
Cuantul scris, tu scrie, aa cum (i se pare
Mai drept i mai cuminte s scrii, in orice sat
S sune glas de clopot trei zile necurmat
Si oamenii s lase deoparte bucuria
Si popii to(i s (in prieghiuri pentru Lia
S rac srcuste cum datini au rmas,
Prohoade s citeasc cu stri i parastas,
Si-n patruzeci de ineri cu slujbe prin altare,
S rac lumea toat copilei srindare!
Aa s scrii, iubite, c doar pe rand, pe rand
Voi pierde dorul negru i rlacra din gand,
Si nu oi ri pe lume silit de-atata jele
S-mi pierd a mea domnie prin patimile grele.
Aa orbi-mpratul i stropi au lcrimat
Din ochii lui pe haina cea dalb de-mprat,
Iar argitanul scrise, precum i-a rost cuantul,
O carte, cum s poat pricepe tot pmantul
ntreag sloa cr(ii: cu sraturi mari i lungi,
La mijloc cu pecete, pe margine cu dungi,
De aur, cci o lume aea s o citeasc
S-o lume-aea porunca din carte s-o-mplineasc.
De-a rost pe lumea toat reun surlet innorat
De patimi, acel surlet in san era-ngropat
De mam, cci nebun ca olbura de toamn
Prea de jale Lia, rrumoasa (rii doamn.
A plans cat era ziua pierdut-ntr-ader,
A rupt gteala-i toat i-a smuls din al ei pr
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
lrumosul ac de aur i primele, ce-i leag
Un stol de plete negre, cari noapte par intreag,
n hain de mtas cernit i-a-nelit
lrumosul trup: i astrel, cu prul despletit,
Cu ochii roi i umezi de plangerea cea deas
Din loc in loc alearg rrumoasa-mprteas
Si strig-un nume dulce i geme cu rior -
1ot caut mama, caut pierdutul ei odor.
Si, cum rugea de-a lungul pridoarelor, ea trece
Cu pas grbit i lanced prin cele treisprezece
Chilii i la chilia din capt a sttut:
Aici era rzboiul, in carele-a (esut
lrumoasa ei copil cu drag i cu-ndeman,
Aici erau talpigii, i caierul de lan
Si ghemele, i tortul, precum le-a randuit
Lioara, gol sta patul, cel mandru i gtit
Anume pentru rata lui Stalpe mpratul,
Cci tot lucea-n mtsuri i-n scumpe haine patul.
Si, cum stetea cu ochii la haine (inti(i drept,
Si-a pus mainile dalbe de-a crucea preste piept
Si-a stat inmrmurit rrumoasa-mprteas.
- O draga mamei, drag! De ce te-ai dus de-acasa
De ce te-ai dus Acas de cuma ai ri stat,
Lu a ri dat s rac pe seama ta un pat
Din aur i mrgele cioplit i din smaralde,
S dormi un inger nobil pe paturile calde
Mai bland decat in leagn un riu nscut de-o zi!
Iar cand in zorii zilei din somn te-ai pomeni
Si-ai rea s cau(i o hain mai scump decat toate,
Atunci din lzi de aur o hain tu (i-ai scoate
De purpur mai rrumoas ca oriice rrumos:
GLORGL COSBUC
!
|esut de pe umeri i pan-n poal jos
Din rir de diamante, pe margine tiit
Cu rlori de-argint, la mijloc rrumos impodobit
Cu stele mici de sarm i rluturi de rubin,
O lucitoare hain ca soarele deplin.
Si, ca s nu mai rie pe-ntreg rotundul rata
Mai mult i mai de-a dragul ca tine dezmierdat,
Lu a ri pus pe-un meter, din alte lumi enit,
Din paltin s ciopleasc rzboi intraurit
Pe seama ta, cu suluri ca grindina de albe,
Sueic rurit din mandru lan( de salbe
Lu (i-a ri dat i bregla din aur i rutei
Ciopli(i in strug i patru talpigi mai uurei
Ca rulgii de zpad: rceam pe-aceast cale,
S nu mai rie statii ca statiele tale!...
Puteai tu, draga mamei, la tors de te-ai ri pus
S torci ruior din rurc de aur, i cu rus
De-argint s torci, i panz s (ei in patru i(,
S coi a ta cmae din rlori din cruci(,
Pe margini cu mtas, cu sarm la prinsori,
Pe piep(i apoi s preseri un stol de puiori
Albatri, cum (i-s ochii, ori galbeni, cum (i-e prul,
Ori roii, cum (i-e ra(a, cand arde aderul
Pe ra(a ta... Lioar, cu moartea ta m-omori!
Puteai s rii tu rarmec, i drag la reciori
S rii, trei (ri s rad cu rasetele tale
Si re(i-rrumoii lumii nebuni s bat cale
De dragul tu, i oameni, din alte lumi, trecand
Prin lata noastr (ar i chipul tu zand,
S zic: Mai sunt rete rrumoase cum e luna,
Dar rat ca Lioara mai dalb nu-i nici una,
CAN1LCL DL VI1LJIL
!!
Nici trup ca trupul dansei, nici ochi aa dalbi ochi -
Atata-i de rrumoas, nu-i rie de deochi...
V
Aa orbete Lia, rrumoasa-mprteas,
Priind cu ochi de patimi tot col(ul de prin cas,
Cci dulce suenire gsea-n riece col(,
Iar Codru, sub rotundul chiliilor cu bol(i,
1recea-n aceast reme ctand ca s-ntalneasc
Pe Lia, cci un cuget aea s-i tlmceasc
Si-un dor aea s-i spun, dor tainic, care-n piept,
Ardea, dar aea lips de-un srat mai in(elept.
Si cand ajunge Codru de numr chilia
De-a treisprezecea, arl la rurc stand pe Lia
Zdrobit de durere, plangand de-al retei drag,
S-oprete dar reciorul i st pe-al casei prag,
La doamn cu mirare i lung rior priete,
S-apropie de dansa i-n patim orbete:
- Oh, nu mai plange, doamn, te rog s nu mai plangi
Atata eti de slab i pal, c te stangi
Si pieri zand cu ochii! 1e uti pe zice ine
Si, nu tiu cum, de mil, mi-i greu s caut la tine!
Cci, ai, eti numai umbr cu nume i cu glas,
Si te-ai topit, stpan, topit, de n-ai rmas!
De ce s plangi Cu plansul omori numai ia(a!
De-ai merge, oh, de-ai merge, s-(i ezi o dat ra(a
n ape clari: de tine tu ins(i te-ai mira
Ce mult este topit i slab ra(a ta!
D-(i rire i mai curm din plangerea cea deas,
Cci eu gandesc - oh, iart-mi durerea ce m-apas
GLORGL COSBUC
!"
Gandesc s las in lume o lume de remei,
S merg dup Lioara, s caut urmele ei!
S-aduc, s-aduc odorul, acesta gand m poart:
S mor cu ea alturi, de cuma-i dansa moart!
Oh, ce mi-e bun de-acuma rrumosul comnac
Cu penele de ultur O, Doamne, ce s rac
De astzi cu sgeata-mi atat de mult deprins
La (el i-a crei pan de trei ori e prelins
Cu palid colb de aur Cu straiele ce port
Si care sunt (esute din cel mai nobil tort
Lu ce s rac Cu lancea-mi dedat-n alergare
Lu ce s rac i-n urm cu paloul, la care
1rei meteri din trei col(uri de lume-au asudat,
Lu ce s rac O, Doamne, s mor eu blstmat
De (ar i de oameni, i eti de ru s-mi ias,
C n-am atata surlet s caut a mea mireas
De-a ti c-alerg o lume, eu totui am s-alerg,
Dar las-m, stpan, ai, las-m s merg!
Ll zise. i-mpratul aude suspinand
Pe 1ulnic, ii ascult cuintele pe rand,
Si-atunci, micat de orb-i, la 1ulnic el s-a dus
Si bra(ul drept cu dragosti pe umeri i l-a pus
Si-n ochi priindu-l zise: - l, 1ulnic, cum i(i place
Dar r cum tii c-i bine, cum tii c-i drept a race!
Noi nu te-oprim! i 1ulnic aa i-a dat rspuns:
- O, Stalpe mprate! M sim( eu indeajuns
De rednic s bat lumea! S-o bat din dung-n dung,
Cruci cat e de lat i-n larg cat e de lung,
S trec din Rsrituri spre margini de Apus,
S cat in care lume i-n care pr(i s-a dus
Lioara mea! M-ateapt, ateapt-m,-mprate,
CAN1LCL DL VI1LJIL
!#
Cu post i cu mtanii, trei luni i jumtate,
1rei luni m-ateapt, doamn, cci in trei luni, socot,
S-ntorn acas iar cu dorul meu cu tot,
Dar cand, inalt doamn, tu ei ede pe cer,
C zorii zilei dalbe tot in i trec i pier,
C remea rentornrii din ceas pe ceas s-aman,
C luni mereu s-adaug din zi i sptman,
Atunci tu ia-(i tot gandul i nu mai atepta,
Cci mort oi ri eu, Lie, i moart riica ta.
Prin (ri instrinate, tu nu ne duce dorul,
Si nu ne plange, pleac cu dragoste piciorul
Si-ai ti genunchi la masa bisericii, plangand,
1u pentru noi te roag cu inim i gand,
D slujbe-n zece miercuri i-n zece mari dumineci,
Gandete la Lioara, cand mergi s te cumineci
Si n-o uita! D-a pururi in minte s ne (ii,
Cci tu, tu ne-ai rost mam i noi (i-am rost copii!
O, deie, deie Domnul, s-ntorn acas iari
Speran(ei tale prieten i-amorului toar!...
Aa orbi reciorul, de nalte patimi dus,
Si rr de zba pe capul su a pus
Un coir ornat cu pene de pajur de munte,
Cu creasta de aram i dungi d-o(eluri crunte,
Pe piept a pus pieptarul, cum poart la rzboi
Vitejii to(i de-a randul, i s-a-mbrcat apoi
Cu cele mai rrumoase i mai estite straie,
A-ncins apoi la mijloc un palo de btaie,
lrumos i cu mrgele, in urm, a-mbrcat
Pe dalbele picioare ppucii si de aur,
Cusu(i pe dinuntru cu piele de blaur.
Si-atuncea impratul i-a strans mana cu drag,
GLORGL COSBUC
!$
Iar dalba-mprteas stand palid pe prag
Si, orbele-necandu-i in lacrimi rr numr,
I-a srutat cu mil estmantul de pe umr
Si-a prins s plang jalnic, mai jalnic ca oricand,
De nu-i enea nici surlet, aa gemea plangand,
Iar Stalpe, bietul Stalpe, plangea cu drag i dansul,
n urm 1ulnic race trei cruci lui Dumnezeu,
La mijloc incopciaz mai strans paloul su
Si-apoi pe nalte trepte la scri de-argint scoboar
Si serii-aduc indat rugarul, roib la scar,
Greu calul ars aburi pe narea sa de roc
Si tropot-n picioare i nu-i gsete loc,
Iar 1ulnic il adie i-l bate-ncet pe coam,
Cand roibul se izbete uor ca o rantoam,
Si-ncalec reciorul, d rrau calului nalt
Si calul prinde aripi, s-arunc i-n asalt
Izbete trupul nobil in toat-a lui putere
Si rulger pe ra(a pmantului i piere
Prin zri, cum stele srinte din cerul nop(ii pier.
Nebun rsun pietri sub pas de rece rier
Al iu(ilor potcoae, scantei rsar in zare
Si calul pe campie mereu, mereu dispare,
Se pierde-n rsrituri cu naltul su stpan.
La scri, cu inimi triste, zdrobi(i i pali rman
Prin(ii triti, din piepturi mereu rsand iroaie
De gemete scldate in larg potop de ploaie
A ochilor, cari umezi de plansul mult i des
nchid priirea trist i plin de-n(eles.
S-ar duce, ei s-ar duce cu 1ulnic intr-o cale,
S bat campi i codri, s bat deal i ale,
S-alerge tot pmantul i-n negre deprtri
CAN1LCL DL VI1LJIL
!%
S caute pan-n margini de margine de (ri
Comoara lor pierdut, s-ar duce, duce-i dorul,
Si totui ei stau marmur, legat li e piciorul.
D-abia numai cu ochii mai pot s urmreasc
Pe 1ulnic, care-ncepe s nu se mai zreasc
Prin zri luate-n rug d-un roib aa pgan:
Albatri codri-n urm-i se-nir i rman
Departe, mai departe, mai mici din clipe-n clipe,
Si calul inte(ete turbat a lui aripe
Si zboar, dand in anturi o coam de pr cre(,
Pan` zarea prinde-n noapte i cal i clre(...
VI
S-a dus! Atata jele s-a dus cu el pe-un pas
Si-n urma lui acas cat dor a mai rmas!
Si Stalpe, doamna Lie tot plang i zi de zile
Ateapt triti intorsul iubitei lor copile.
nalta Lie race mtanii la pristol
Si oapte pii rostete din pieptul slab i gol
De oriice ndejde, cci ceas de ceas s-aman,
Si luni mereu s-adaug prin zi i sptman,
Si remea troienit lung ir de ani a tors
De cand e dus reciorul i nu s-a mai intors!
Ce eted era Stalpe i cat de slab Lia!
Din pieptul lor pierise cu totul eselia
Si zambetul, de-atuncea dureri i-au rrmantat
Cat nu puteai cunoate pe eselu-mprat
Si nu puteai pe Lia, cci ea-i schimbase portul
Si slab pea, ca grija, -obraz aea ca mortul
Si nu-i mai era trupul rrumos i plin i drept,
GLORGL COSBUC
!&
Umbla cu-ochii tot umezi, cu rruntea tot in piept.
Dar Stalpe, inc Stalpe! Ce mult i-a schimbat statul,
Si nu-l mai po(i cunoate c el e impratul!
Si el, rura(i de gandul ndejdii, ne-ncetat
Ateapt ceasul zilei i-al remii de-nturnat,
Viseaz, cat e noaptea de lung i de mare,
De-o zi, cand au s-aud pe drum in deprtare
Un iu nechez i-un tropot de cal, carele-n zbor
Venind o s s-opreasc la poarta cur(ii lor.
Razand rugi-a Lia mari por(i s le deschid:
Vai, Doamne! bucuria a sta s o ucid,
Cand biata mam-n toiul sositei bucurii
Va strange-n bra( copila-i, pe ambii si copii!
Si cat a plange Lia i Stalpe cat a plange
Si-n bra( unii pe al(ii cu drag cum se or strange
Si iar or (inea danii, cu rostul lumii, rost.
Si iari or ri eseli, cum poate n-au mai rost,
De nou a zambi Lia rloas de-a ei rat
Si rata a ri iari de-o lume ludat,
Cand ea prin grdinu(a cu strat de toporai
Plimba-a iar piciorul cel mic i drgla.
Si-i or luci pe haina (esut-n miestrie
Din rire lungi de aur, mici stele ii, o mie
De stele, i pe maneci luci-or porumbei
De-argint, cusu(i cu sarm pe rir de mana ei,
Cci haina a ri mandr ca oriice rrumos:
|esut de pe umeri i pan-n poal jos
Din pietre i mrgele, pe margine tiit
Cu rlori de-argint, la mijloc rrumos impodobit
Cu stele mici albastre i rluturi de rubin,
O hain, ca un soare, ca soarele deplin.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!'
Dar nu! S-ntoarne numai Lioara! De-ar eni!
Cci mam-sa a race i tot a randui
Din nou pe seama dansei, s nu mai rie rat
Aa de mult rrumoas i-atat de dezmierdat,
Ca ea! Va chema Lia pe cel mai poestit
Din meteri, s ciopleasc rzboi intraurit
Copilei ei, i suluri ca grindina de albe
Si nobil sueic din lan( rrumos de salbe,
Si bregl de rubine, i i(e i rutei
De-argint, i-n urm patru talpigi mai uurei
Ca rulgii de zpad: aa a race Lia,
De-ar ri numai s rie s-i ad iar ria...
Si tot iseaz doamna, i lacrimi o inec,
Iar anii trec, trec zece i cincisprezece trec!
VII
n col(ul lumii, zarea de miaznoapte poart
Pe campii mari o umbr cu tip de rat moart,
Cu ochii stani, cu ra(a de cear i zpezi,
Ce cand o ezi, i(i pare c-n is numai o ezi.
Si umbra pe campie s-alearg ca nebun,
De (iptul ei jalnic iu ile rsun,
La pleac, st, priete, se-ntoarce, pleac iar
Si msur tot largul intinsului hotar.
A cincisprezecea oar se-narte zodiacul,
Pe cerul nalt se-ntoarce de nou in cale eacul
A cincisprezecea oar, de cand s-a pomenit
Prin zri aceast umbr enind din Rsrit,
Lra o rat bland, cu ochi ca iorele,
Cu plete lungi i prim d-argint purta prin ele,
GLORGL COSBUC
"
Cu hain de mtas ca ingerii din rai,
Aa cum poart numai copilele de crai,
Aa era, dar anii de-atunci au trecut dei,
L pal acum obrazul i-ndat ce-l apei
Rmane locul ant, i pletele-i sunt rupte
Si buzele-i albastre ca patima de supte,
Si ochii stani, de-(i pare c-n is numai zreti
Un tip creat din cear i doruri surleteti.
Nici ea nu se cunoate, nici ea nu se mai tie,
Alearg-n hohot numai nebun pe campie
Si rade cat e ziua de rupe din estmant
Buc(i, ce cad in urm-i ca rrunze duse-n ant.
Iar cand ii ine-n rire arareori, ea plange
Si peticele hainei pe trupu-i i le strange
Si-n cap adun ganduri, mii doruri i s-adun
Si-aducerile-aminte cu drag atunci ii spun
C-n alte lumi, odat, demult, demult odat
1ria-mpratul Stalpe i Stalpe aea rat
Iar rata aea mam pe Lia, cci aea
lrumoas Lia rat i rat era - ea!
Gandirea troienit sub doruri uriae
i red pe-ncetul, ca pruncului din rae,
Sim(iri s recunoasc, s-i in iar in riri
S cheme din trecuturi duioasele-amintiri
A zilelor ie(ii, i-atunci, ortand din greul,
La ede grdinu(a de rlori, ea ede zmeul,
Se simte prin zduhuri, plutind pe negru nor,
La intr in palatul inalt i lucitor
Al zmeului, triete mereu in dor i plangeri,
Sim(ind rumperea min(ii i-a surletului rrangeri.
La tremur, cand ede in gand acel palat
CAN1LCL DL VI1LJIL
"
Pe nouzeci i nou de dealuri ridicat,
Dar cat o prinde groaz i tremur cand zrete
Pe zmeu murind in sange i roc ce-l inlete
Din capetele nalte jos pan la genunchi!...
Hah! Iat-l, ine 1ulnic! L 1ulnic! Un mnunchi
De pietre i mrgele strluce-n brau mai tare
Ca paloul! Vezi coirul rrumos i aurit,
Si coirul strlucete mai palid ca obrazul
Lui 1ulnic! Uite, straie de cel mai nobil tort,
L dansul, - el e! Doamne! L mort, e 1ulnic mort
1u n-ai ascultat, 1ulnic, de sratul srintei Miercuri,
Lti piatr, tu! eti piatr, in negur de brcuri,
Arund in codri!... Rade, lung rade campul tot
Si ochii pali ai retei pi duioase scot
Si ultimele lacrimi ii cad i i s-adun
P-obraz, ea pierde rirea i-alearg iar nebun
Pe campi, pan ce noaptea o prinde-n bra(ul su
Si-adoarme-n i, scutit de cer i Dumnezeu!
VIII
n zori, cand doamna Lia din somnu-i se trezete,
Un plans in ochi i-un tremur in surlet ea sim(ete
Si lumea ei s-narte, ea cade jos plangand:
n mintea ei murise chiar cel din urm gand
Al etedei speran(e, nimic ea nu mai crede,
Pe rat n-o mai are, i-n eci nu o mai ede.
ndat ea-i imbrac estmantul ei cernit,
Deschide ua, trece pe prag intraurit
Si iese pe pridorul cel larg, cu stalpi de aur
GLORGL COSBUC
"
Ciopli(i in patru re(e de cel mai meter raur,
Scoboar-apoi pe trepte, pe nou trepte lungi
Cari au parcan lat de-argint cioplit in dungi.
Acolo-i st cu bobii btrana rjitoare,
La murmur cuinte i caut-n sus la soare,
Desrace din nrram boscoanele pe rand
Si numr-n optire pe degete, zicand:
- L 1ulnic stan de piatr i doarme-n des de brcuri,
Cci n-a (inut cuantul i srantul srintei Miercuri,
Iar rata - rata ruge pe campi din Rsrit,
1rei luni, i-atunci blstemul lui 1ulnic e-mplinit,
1rei luni a ri el piatr, dar luna cea de-a patra
Va race om cu surlet, cci glas a primi piatra.
Atunci edea-ei soare, ce nou a rsri,
Atunci a ta copil din neguri a eni
Si iar or merge toate pe calea lor cea dreapt -
Ateapt, doamn Lie, trei luni numai ateapt...
1rei luni! Ziua de maine luni se-ntorc cu ea,
Ateapt, doamno Lie, cci maine ei ede!
CAN1LCL DL VI1LJIL
"!
traervt
Ce blizguie zpada pe campi! ntregul cer
Azi poart iar cma cu tiituri de rier,
L tot o panz alb prin tot intinsul zrii,
Cu dungi de neguri, negre ca dorul rzbunrii,
Din osturi bate cri(, i plaiul alb al (rii
Greu scapr de ger.
n pas grbit, Amurgul adun-n bra( de raj
Mari umbre cari s-alturi i (in cu noaptea straj
Pmantului, azi umbre aa de multe sant!
L tot un iad din ceruri jos pan pe pmant,
nghe(ul pe sub streini d sloi, pe camp d ant
Si rlori pune pe glaj.
L iarn, cum e dansa mai aspr-n rirea ei,
Iar negrul intunerec purtat de norii grei
St mort, precum pe leuri st-n basme un blaur
A crui limbi de gingini se bat mugind, ca taur
n lan(, i cruntul muget e iscolul din raur,
L moartea, dragii mei.
Oh, ai de cei ce noaptea stau strji, lsand s cearn
Pe ei zduhul negru un larg troian de iarn
Cu ger, pan ce semne de ia( nu mai dau!
Dar ai de oameni mizeri, cari rup(i de roame stau
Si zac pe ra(a casei in rrig, cand bie(ii n-au
Nici (ol mcar s-atearn!
CUPRINS
GLORGL COSBUC
""
Si ezi nme(ii colo, la margine de sat
Ce slab e coperiul i cate de-ngropat
Sub iarn, ca un surlet sub patimile ie(ii,
Hartii in loc de geamuri i rr mal pere(ii,
Bordei urnit cu totul sub arsta btrane(ii,
Scarbos ca un pcat
Pe prag acolo moartea sta zi de zi la pand,
La ui acolo grija st goal i rlmand,
Prin astrel de bordeie curg lacrimile crunt!
Sunt doi: un riu i-o mam, ea slab, el mrunt -
Sunt doi acei ce surer al iernilor inrrunt
Si-a mor(ii lor osand.
Ce trist e prin odaie! Cand domnii in i ieu
1ot, tot ce ai, sunt danii cari pun pe om la greu,
Cand danii nu-(i dau chinuri, tu singur doar dai-(i
n rundul casei doarme, din remuri echi, un lai(
Btran i rupt, pe atr d licur un opai(
Din ultimul oleu.
Si mas nu-i, cci mas au numai cand e soare,
Pranzesc pe cornul etrii, ci-n zi de srbtoare
Cand au i pot ca al(ii s (ie zile mari,
Atunci iau ua tinzii i-o pun pe patru pari
De rag, cari stau in ra(a odii lor i cari
|in masa pe picioare.
1rei scanduri, cari au capt pe atr aezat
Si merg pan pe lai(, rac slujba unui pat
Mai gol i mai nemernic ca tot ce-i prin odaie,
CAN1LCL DL VI1LJIL
"#
Si ghem rcut, pe dung de scandur ce-l taie,
1rist zgribur, sub coaste-i aand catea paie,
Copilul inghe(at.
De calzi genunchi aproape lipi(i stau obrjorii,
Ca paiele mai palid, mai rar aand riorii,
Pe-ncet el a(ipete i-adoarme tremurand,
Oh, m-sa nu-i d paine i-l culc tot rlmand!
L mult de cand e dus, ea nu ine curand
Si ai, departe-s zorii!
S-a dus de mult! Srmana, din rapt de-amurg s-a dus,
Alearg cat e satul spre ale i spre sus,
La cere lucru, cere i roag s munceasc,
Nu-i trebuie poman i nu rea s cereasc,
Nu! Cand te-ai pus s cau(i reo mil omeneasc
Lti bun sub piatr pus!
Si nimeni nu-i d lucru, rlmand ea rmane,
Dar cum s-ntoarne biata la riu rr de paine
Groza treb`e c-i sim(ul din piept de mam, cand
Se taraie copilul de slab i de rlmand,
Si n-ai ce-i da! Nu cuge(i c-atunci tu eti in rand
Cu cel din urm caine
La trece pragul, trist ca om rr noroc,
Aeaz dou srrmuri de paine launloc,
La pat apoi grbete i caut trist in ra(a
Copilului, el doarme, dar rece-i tot ca ghea(a
Si parc-n pieptu-i lanced de mult s-a stins ia(a
L pal ca riert la roc.
GLORGL COSBUC
"$
Sub cap aand o man, i rupt un ochi de glug
Pe glezne, mititelul, cu opot el indrug
Prin somn un ir de orbe lipsite de-n(eles,
Din ochii pali ai mamei ca bobul picuri ies,
Se scurg p-obrazul care se mic-ncet i des
Sub ii surlri de rug.
Zdrobit de necazuri st mult reme-n plans,
Aa-i de rrig in cas -opai(ul s-a stans.
La rea s-a(a(e mcar trei zri, rea roc s ad
Un roc - din trei surcele culese de pe strad,
Dar ele-s tari ca rierul i-s pline de zpad
Si tari precum le-a strans!
Si-n reme ce st beat de lunga ei surlare,
Detept copilul geme i oblu-n sus tresare
Cu (ipt, aand ochii mai sarbezi ca de mort,
Se zbate, ca pe (rmur un pete, parc-l port
lurtuni, din poala hainei nebun destram tort
Si (ip tot mai tare.
n urm se rstoarn pe pat, rr de rere,
Mai mult, mai mult rsurlu-i screte din putere,
St mort intreg, i ochii pe pod i-a (intuit -
Un doctor! Biata mam de tremur a-nnegrit,
S plece Dar descul( prin ger: L de pierit! -
Ori el, ori dansa piere!...
Piciorul ei de sange pe drumul grunzuros
Si iscolul izbete cu uier iroros
n ra(-i rulgi, cu pieptul mai gol de jumtate,
CAN1LCL DL VI1LJIL
"%
L crunt de rrig obrazul i pulpile-s crpate,
La tremura ca rrunza, cci rrigul o strbate
Prin carne pan-n os.
n turn ciocanul geme de zece ori in clopot,
S-a stins de mult pe strad chiar cel mai palid opot
Al buzelor, cci nimeni nu st pe-aceste remi
n ant i ger, cand trupul (i-l scuturi i (i-l gemi
1ot pas de pas, cand insu(i de tine tu te temi
Ca riarele de tropot.
Nici rlcri, nici potopul, nici mii de limbi inrame
Nu pot s pun staili pornirii unei mame
Cand rea s moara-n locul copilului! Sunt legi,
Sunt lan(uri, sunt pumnale ca-n sangiuri s o-nchegi,
Dar dragostea-i din surlet nici cei mai lupai regi
Nu pot s i-o destrame!
Oh, nu-i! - Atunci o man de om cu surlet crunt
Se-ncleat nod puternic in prul ei crunt
Si oci de mari sudalme strbat mai greu ca gerul
n pieptul ei, ea (ip, iar el, loindu-i rierul
De pulpi, o imbrancete, cci aspru e strjerul
Si greu al su inrrunt.
Nici rlcri, nici potopul, nici mii de limbi inrame
Nu pot s pun staili pornirii unei mame
Cand apr cu ia(a pe riu: Nici lumi intregi,
Cu montrii to(i, nici arma cu sangele, nici regi,
Cu lan( din tlpi la cretet, prin rier i aspre legi
Nu pot s i-o destrame.
GLORGL COSBUC
"&
Nebun s-arunc dansa din tot al ei aant,
Dar lunec i cade de-a pluta pe pmant.
- Au! cum nu cad pe tine, slbatico, pre(ii!
1u mergi s ruri, eti prins! n numele drept(ii
1e cer s ii, remeie, la casa judec(ii!
M ezi tu cine sunt!
- S rur! optete dansa zdrobit de ruine,
Dar astrel umbl rurii Priete-m mai bine
Si ezi c nu-mi d gandul prin minte ca s rur!
Si-n laturi ea s-arunc gemand, dar bra(ul dur
Al legii nu-i d liber, i el cu larg injur
O taraie cu sine.
De ghimpii ghe(ii crunte picioarele-n alerg
Se sraie, se taie mai tare i se terg
De nu rmane carnea pe os. Li merg de-a alma,
Ll blastm, ea plange - nceat cu sudalma!
Zdrobete-m cu pumnii i-ncrunt-m cu palma,
Dar las-m s merg!
Dar legea nu cunoate pe nimeni, e porunc,
Pe rur in timpul nop(ii in temni(i il arunc,
La chin. Srmana mam se zarcole-n plansori,
La casa judec(ii ogrzile-s prinsori:
Sunt largi ogrzi, in ele st mama pan-n zori,
n gol, ca pe o lunc.
Si-n ger, cat a rost noaptea, ea ruge prin ograd,
Nebun ruge, zbiar -alearg prin zpad,
Cu ochii roi i umezi, cu pieptul aburit
CAN1LCL DL VI1LJIL
"'
Si plin de bruma crunt, ca ielele din mit,
Un gand numai o (ine, un gand neisprit:
Pe riu s i-l mai ad.
Si cand in zorii zilei enir logore(i
Ai legii, s-i deschid, ca dorul ei drume(,
Aa pea de grabnic i iute biata roab -
Ce slab e coperiul, ce ubred cocioab,
Sub pumni o po(i ascunde de mic i de slab,
De-ascuns sub nme(i!
Hartie nu-i pe geamuri, cci a surlat-o antul,
n cas url cri( pustiu, cum url cantul
Srmanei mame, trist se pleac ea spre pat.
L sloi copilul, pielea pe-obrazu-i a crpat,
1ot trupul lui e ant, i supt i de-nghe(at
L rece ca pmantul.
Oh, cat e de slbatic al iernilor inrrunt!
Cum smulge mama plete din prul ei crunt
Si blastm. - Vai, Doamne, rerete-o de osand!
Pe prag acolo moartea st zi de zi la pand,
La ui acolo grija st goal i rlmand,
Prin astrel de bordeie curg lacrimile crunt!
GLORGL COSBUC
#
.vacreovtica
I
Ca Gyges, sardicul despot,
Lu nu-s setos dup renume,
Nimic nu-nidiez pe lume
Si-a ri gelos derel nu pot.
A mele griji i tinuiri
Sunt toate numai s port salbe
Si s-mi dedic pletelor albe
Ghirlandele de trandariri.
De alte griji al(i oameni tiu,
Lu numai pentru azi port grij,
Cci timpul e cu bra( de spij -
Si maine pot s nu mai riu!
II
1u lauzi in cantri mrirea
1ebanilor, el cant rirea
Si tot ce 1hales cunotea:
Lu cant ins robia mea.
Nu rlote m-au inins pe mine,
Nu regi cu tolbe largi i pline,
Altrel de trupe m-au robit:
Doi ochi de roc i-un glas iubit.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
#
III
UNLI COPILL
De ce rugi, copilo, de mine
Obrajii ti, rumeni ca tine,
Aprini par de rumeni i plini,
Ca rozele ara-n grdini.
De ce rugi Am cre(e pe rrunte,
Am plete rari i crunte
Ca prul tu alb de ninsori,
Nu-i alb nici un crin intre rlori.
Sunt crin eu, tu roz de ar
Si rlori cand aezi tu-n pahar,
Ce rlori au un rarmec mai plin
Ca roza lipit de crin
IV
Am scris ecinei mele
S tie c mi-e drag,
I-am scris o ra(-ntreag,
Dar n-ateptam rspunsul -
Ce bun-i dansa totui!
Pe cand rsreau stele,
lrumoasa mea ecin
Citind ce-am scris, p-ascunsul
A ras de mil plin -
Ce bun-i dansa totui!
GLORGL COSBUC
#
Si ca s nu cred doar
C nu-i sunt drag, st gata
Rspuns s-mi deie rata,
Dar cum La nu ti scrie -
Ce bun-i dansa totui!
Vzandu-m-n uscioara,
La insi deci se rur
De-acas, ca s ie
Rspuns s-mi dea din gur -
Prea bun-i dansa totui!
V
Aperi tu cu mana tare
Pe pilotul dus pe mare,
Venus tu!
Dar pe-acela ce-(i serete,
Pe-un poet care iubete
Pe el nu!
Las` pilotul! Cci din ap
Undele cu timp il scap,
De-i brbat.
Venus! Apr-(i poetul,
Cci de-l lai se-neac bietul
Pe uscat!
CAN1LCL DL VI1LJIL
#!
VI
Ca(i picuri de rou pe rrunze sclipesc,
Atatea pahare de in s golesc!
Si canturi atatea s cant eu cu drag,
Ca(i muguri in ar pe codru de rag.
Si cate stelu(e pe cerul azur,
Atatea sruturi de rete s rur.
Si ca(i sunt aceia pe care-i iubesc,
Lu numai atatea clipeli s triesc!
VII
MI-A ZIS MAMA
Mi-a zis mama, drag rat,
C-i pcat a sruta -
Nu te mai srut! Cu tine
Prea sunt pctos aa!
A, dar mama mea pe mine
Cat de mult m-a srutat,
Si-a rcut pcat Hai, rato,
1e srut, c nu-i pcat!
GLORGL COSBUC
#"
VIII
SOMNOROASL PASARLLL
Somnoroii de cu sar
Prin culcuuri se adun,
Se ascund in ro cmar -
Noapte bun!
Protii pot s beie ap,
Cei be(i mearg s se culce -
Carcimri(a-i ca un inger,
Vinul dulce!
Ce draci! A secat izorul
Vinului Carcimarul tace -
De te d pe u-arar,
Iei in pace!
ntr-a nop(ii reerie
Numai gura noastr sun -
Deja-i ziu, cand ne zicem:
Noapte bun!
CAN1LCL DL VI1LJIL
##
Profetie
Caligenes srarete moia de arat,
O seamn. Pe urm - roman aderat -
D goan-n urbea Romei s-ntrebe to(i augurii
C da-or zeii nobili rod bun semnturii
n Roma, cel mai rednic augur, Aristoril,
L om crunt, serete de cand era copil,
Si poate s-mblanzeasc i irorul cu ruga.
La dansul ine dar Caligenes in ruga,
Zicand: - Aristorile, s-mi spui tu de a ri
An bun i toamn lung, de pot ndjdui,
S secer grane coapte i pline-n spic Pete
La scandura-i augurul, ia bobi, ii randuiete
Vrjind, apoi mai race cu b(ul su riguri,
i incrunteaz rruntea cu-atatea-ncre(ituri,
D roat prin odaie i numr intruna
Pe unghii, roag cerul cu stelele i luna,
Mai race-un hocus-pocus i-odat st pe loc,
Se-ntoarce i griete cu tonul de proroc:
- De cuma e sman(a destul de roditoare
Si bine semnat, la caz dac e soare
Si cald, pe cat reme sub brazde ea a sta,
Pe loc ce ploi mnoase i calde or uda
Campiile, i(i iese sman(a toat plin,
lii sigur c de cuma nu ei aea neghin
Si alte ierbi, graul a crete ca un rau
La caz c n-o s bat rurtuna peste grau,
Rupandu-i paiul, ins - de ei aea norocul
CUPRINS
GLORGL COSBUC
#$
n orice rel s-(i aperi de cerbi i ite locul,
Ca nu cuma s-(i pasc din grau - presupunand
C piatra nu te-o bate, nici bruma, i scpand
De paseri s nu-(i rure din boabe semnate -
Oricum, orice... n rine, spun zeii c tu poate
Aea-ei grau, cci anul a ri dintre cei buni,
Dar (ine minte bine: necopt s nu-l aduni!
Atunci (i-or ri desigur granarele inguste
De-or rea din ceruri zeii s scapi rr lcuste!
CAN1LCL DL VI1LJIL
#%
Cravatica ,i veaicvt
Odat imi trimise un medic renumit
Pe riu-su la coal pe dou luni, cu dorul
S rac din el gramatic i retor, cci reciorul
Iste( era la orb i gand, un indrcit,
Da-n lun cu piciorul.
n coal eu, rirete, oind s-l introduc
n tain de gramatici, incep cu poezia,
Iau ersul Itiaaei: ,avi cvti, vva vvia,
Caci ea e vvtti trivite ta iaa, apoi apuc
S-i spun ce-i prozodia.
Desear, cand biatul se duce la prin(i,
Ll spune ce-i prin coal i prinde s recite:
avi cvti, vva vvia, caci ea e vvtti trivite
a iaa, estitul doctor a prins s crite-n din(i
Ca cei scoi din srite.
Atata i-a rost coala baiatului, de-atunci
Ll n-a enit la mine, cci tat-su pesemne
|inea c-aceste ersuri sunt oarecum nedemne
De-un doctor, dar in rine dai ersuri unor prunci
Ca ersul s-i indemne.
1recur zile multe, i-odat m-ntalnesc
Cu doctorul pe strad, r(i enind spre mine,
Ll rade, m salut, portindu-mi bani i bine,
Lu resalut, i dansul cu glasul prietenesc
Mi-a zis optind in rine:
CUPRINS
GLORGL COSBUC
#&
- Mul(am de ostneal! 1u rei s-ne(i pe riu
n ce mod se trivite ta iaa S pltesc tax
La coal Dar acas nu pot s-i dau eu prax
Pe vvtti trivit, amice, ta iaa! Dei nu tiu
Nici boab de sintax!
CAN1LCL DL VI1LJIL
#'
Patrv ortarei
I
Din larguri de palat ies patru portrei:
Au coiruri, au ceaprazuri, au suli(a la ei.
Nebun s-arunc roibul, ca irorul pe lunc,
1rei cai cu el alturi p-acelai pas s-arunc.
Si zice portrelul, al crui cal e corb:
- Ca pajur pe Surg, zdrobit, am eu s-l sorb!
- (i-l strang, pan ce-mi url c nu-i mai treb`e rete.
Vorbete cel ce ruge pe cal stropit cu pete.
Si cel pe calul muced rstete ulturel:
- Aa s triesc! Astzi ingrop suli(a-n el!
- De nu-l rac eu cenu, s n-am de mam parte!
Se jur cel cu roibul rrumos ca scris in carte.
II
Un zmeu a dus pe Veta lui 1rsnet-mprat
Pe Veta s-o gseasc ei patru s-au jurat.
Si cine-o a aduce din (rile miestre
O ia pe Veta doamn, i nou (ri ia zestre.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
$
S pleci orbi la moarte, cand zestrea-i lumi deloc,
Cand ai pe Veta doamn, s prinzi cu gura roc.
L (ara toat esuri, ca ploaia-i de mnoas,
Si n-are-n lume seamn Saeta de rrumoas.
Ca malura de negri sunt ochii ei duioi,
Obrajii ei molateci ca zmeura de roi.
L rupt din zori palizi, czut e din soare:
Cci glia, cat de stearp, pe urma ei d rloare.
III
Si patru cai alearg cu patru portrei,
1opete-se pmantul cum tremura sub ei.
Ajung la mnstirea din crangul de ragi tineri,
Cer srat, le d sraturi rjite sranta Vineri.
Le spune c departe, pe rau de mrgrint,
Sunt poduri cu prcane cioplite din argint.
Sub nalt grindi d-aram stau cai(e de aur,
Si-acolo strjuiete mereu cate-un blaur.
De scapi de danii tearar, ajungi s po(i edea
Palatele de glaj pe-un munte de mrgea.
Si cine-i om s lupte cu zmeu, ca s-l omoare,
Stpan a ri pe Veta, pe chei i pe zoare.
CAN1LCL DL VI1LJIL
$
IV
Hei, 1rsnet-mprate! Mul(i ani cu har de domn!
leciorii ti deteapt tot iadul azi din somn!
De-ar da spre cer nal, i-n cer ar race strung,
Voinici, cat s-(i rstoarne pmantul intr-o dung.
Li pier in Rsrituri, ca oimii zboar zbor.
Se duc cum nu se duce nici dragoste, nici dor.
Li trec in Lumea-neagr, trec randuri de moile
Si trece-o zi, trec dou, trec cinci i epte zile.
V
Dar cand a rost in ziua d-a opta, pe-nsrat,
n zri, departe-n runduri, un cal s-a artat:
Cu tarni(a pe olduri, cu rranele-n picioare
Si galben clre(ul ca prinsul de lingoare.
1rei cai alearg-n urm-i slbatici de merei,
S-i ezi i s-(i raci cruce de bie(ii portrei!
Li rug mancand pmantul, ar soarbe-n gur marea
Cci nu-i incape esul i nu-i cuprinde zarea.
Si geme portrelul, al crui cal e corb:
- L nalt, cat e nalt cerul, cat iadul e de orb!
GLORGL COSBUC
$
- Hu, tot is de cutremur, i ghea( sim( in spete,
Suspin cel ce ruge pe cal stropit cu pete.
Si cel pe calul muced orteaz tulburel:
- S-mi dai pe Cosinteana, eu tot nu lupt cu el!
- Nu, da` s-mi dai tot cerul i, i din rai o parte,
Vorbete cel cu roibul rrumos ca scris in carte.
Si cum izbesc ei ruga rzle(i intr-un irag
i ede maica Vineri din tind, de pe prag.
Din carj ea ridic btranele sprancene,
Si d din cap priindu-i la margini de poiene.
- Sunt tari reciori la spusuri, dar slabi la rptuit!
Vitejii lumii noastre de mult s-au pristit.
Cand n-au curaj in surlet, de ce se bat nebuni
Nici Dumnezeu nu race cu cei rricoi minuni.
De nu te-a nscut cerul oinic s lup(i cu zmeii,
Degeaba msuri campii, cci pa(i ca portreii.
Nu-s to(i iteji pe lupt, ca(i stau in eau pui -
Viteaz e numai unul, i-l cheam Pipru!
CAN1LCL DL VI1LJIL
$!
Roaorica
ataaa aiv oor
1ot cerul la est era-n purpur scldat -
Doinind treceau esel rlcii prin sat
Cu luciile coase pe-un umr robust,
Si rete, cu ochii din soare de-august,
1receau, aand rurc la brane.
Pe-un lai( sub eche tulpin de rag,
Lu stam priitor, cum d-a pururi mi-e drag
S stau i din ochi de-amrunt s priesc
La sate tot mersul de trai romanesc,
Ca srant trai din remuri btrane.
Lra dup Pati, i era un timp bun.
Vedeam indeparte un ant cordun
De mun(i i pe danii al iernilor giulgi,
Cireii ningeau cztorii lor rulgi
De alb i nobil rloare.
Ici-colo reo rat rugea la rantani,
Veneau pcurarii cu tulnice-n maini,
Si boi tngneau cate-un clopot la gat,
Copii se jucau lang plopii din rat
Si-un rluier plangea-n deprtare.
Si, cum stam pe trunchiul de rag rzimat,
Lenos aand capul pe spate lsat,
Prieam intr-un loc la o cruce de strzi:
Stteau inaintea cutrii ogrzi
CUPRINS
GLORGL COSBUC
$"
llci intr-o deas grmad.
Pe rand s-adunar mai mul(i trectori,
Lram curios eu, la ce-s priitori
ntreb pe-un moneag ce enea dinspre ei,
Si-mi spune, i plec eu s d dar ce-i
Am stat i-am priit de pe strad.
Pe prisp de lut, aand rurc la brau,
St Vica, i prul ei galben ca grau
Desprins din pletenci, preste umrul drept,
Se ars al blond pe rotundul ei piept,
Aa, ca-n icoane la ingeri.
n man cu rir, el se-nrir pe rus,
Dar gandul copilei departe st dus,
Si blanzii ochi, negri ca surletul trist,
Ca noaptea cand Precesta nate pe Crist,
Sticlesc intr-o rou de plangeri.
Si m-sa, stand palid jos lang ea,
Cu dragoste drept intre ochi ii priea,
Soptindu-i cuinte s rie cumin(i,
Dar rata se-ncoard i geme-ntre din(i
Si bate-n pmant cu ciobota,
Apoi st domoal, cu rruntea-n pmant,
Si mie-mi prea, cum prieam, cea srant,
O mam-n genunchi, adiind-o p-obraz
Pe riic-sa, astrel st Maica-n priaz
La crucea de lemn din Golgota.
CAN1LCL DL VI1LJIL
$#
- 1u, Vic, m-auzi, Rodoica Soco(i,
C-aa-i de cand lumea i nu mai mor to(i,
Si haida, c doar tu nu eti de plumb,
1u dragostea mamei i-al mamei porumb,
M raci tu s plang eu de tine!
C nu-(i mai st gandul la rus i la tort,
1otuna-i, dar rul din iu te d mort,
De ru m tem, Vic, m tem de Ceas-ru,
Si ezi c stau satele-n plansetul tu -
S nu te gandeti c-(i st bine!
Si lung o srut i-o strange la piept,
Si capul plecat i-l aeaz ea drept,
Si bland i se joac p-obrazul de nea,
Si rade, c doar a rade cu ea,
Si plange i cat o mai roag.
n aste remi, palcuri de oameni eneau,
Miloi cate-o seam, iar al(ii radeau,
Alturi de mine primarul din sat
Zbiera prin mul(ime c-o gur de srat:
- La doctor! Cci n-are o doag!
Srmana! Li, oameni care nu o-n(eleg.
O man la doctor, cand satul intreg
Vorbete c Vica de mult il iubea
Pe Nandru, c beat de dragoste ea
Pierdutu-i-a capul i rirea.
La clac, ori seara cand (in eztori,
La joc pe la Pati, i-n dumineci la hori,
GLORGL COSBUC
$$
Pe prund in amurg, la Crciun in ergel,
La nu-i dezlipete nici ochii de el,
C ai! cum o-ninge iubirea!
S-acum, desperat c nem(ii l-au dus
Pe Nandru-n catane, ea-n ganduri s-a pus,
S-o doare durerea de mil cu drag
Si st, ca cioplit, st ceasuri pe prag,
Nici moare i nici nu triete.
S-acum, inspre sear, cu pr despletit,
Si galben-n ra( ca cei ce-au murit,
Nebun plecase, cu rurca in brau,
La moar, cu gand s s-arunce in rau,
Si m-sa a prins-o, rirete.
- Vai, las-m, mam, de ce nu m lai
Mai bine cu giolgiul p-obraz in sla,
Mai bine sub moar de hran la peti,
Vai, las-m, mam, de ce m opreti
De rei, cu securea m taie!
C n-am, cat pmantul, tot rat s ed!
C tiu c pe Nandru eu n-am s-l mai d,
Cand d eu c neam(ul mi-l pune-n ireag
Si-l poart cu trambi(i i-l joar pe steag,
Si-l duce s moar-n btaie!
Si plange, ea plange de ars pru,
St rupt i supt de-al inimii ru,
mbier mainile-n prul blondin,
Si palid, parc beuse pelin
CAN1LCL DL VI1LJIL
$%
Nu-i arl repaos copila.
Si m-sa, cu rra(i i cumetri s-au pus
S-o trag in cas, i-au dus-o pe sus,
Si ea-n zarcolire nebun gemea -
Mereu m cutremur cand cuget la ea,
Si-atunci am stat eted de mil.
Si cei aduna(i se-mprtiar pe drum,
Si iari primarul da sraturi: - Nicicum!
Cu bine nu-i bine, i-i ru cu sudlmi:
S-i trag eu din zdran ro catea plmi,
S-o ezi cum se scutur-ndat!
S-o bat ca la chip i s-o leg eu butuc,
O dat, dar numai o dat` s-i apuc
Cosi(ele-n stanga -apoi s-o plesnesc,
Cu dreapta, s-i sar cel sange drcesc
C-i prea indrtnic rata!
A rost intr-o miercuri aceasta, iar joi,
n zori am plecat la ora, i-napoi,
D-atunci neputand a m-ntoarce la sat,
1recut-au luni multe i eu mi-am uitat
De rirul poestii cu Vica.
|ineam, dintru-ntai, c plansorile ei
Sunt lacrimi de care plang mul(i rarisei,
Aa-mi enea-n surlet s cred lmurit,
C tot acel joc a rost joc r(rit,
Ori prea mult jucat din nimica.
Dar ieri, din raul de-acas trimis
Din sat, intre altele cate mi-a scris
GLORGL COSBUC
$&
Un prieten, eu arlu c Nandru e mort,
Si Vica - ea, bland la orb i port,
La n-a rost r(arnic biata.
Ctan la tunuri de cand a plecat
Recrutul, s-a pus de-atunci Vica pe pat
Beteag de rriguri, i boala crescand
Prin dorul iubirii, prin unicu-i gand,
Ca moartea topitu-s-a rata.
Pe Nandru, cum sta cerceland intr-o zi
Un cal, plecat riind, calu-l loi:
I-a-ntrat pan-n creieri copita de cal,
Si-a doua zi Nandru, pe pat in spital,
Muri sub cu(ite de medici.
Si, cand a prins este de mortul recrut,
A ras cu amar i din greu a gemut
Copila: de-atunci in zadar a mai rost
S-o mangaie m-sa cu rji i cu post
Si zilnic c-o mie de predici.
Si, cand intr-o noapte cu pal lumini
De lun, prin(ii-i dormeau, pe ruri
Din pat ea se scoal i iese-n ocol
ncet, in cma, descul(,-n cap gol,
Si pleac spre moar grbit.
Si roata se-narte i surd uiet d.
Deodat - tac apele, roata, ea st:
Cand iese morarul, s-i caute de chip
D-ncolo, d-ncoace i arl sub lip
Sub roat pe Vica zdrobit.
CAN1LCL DL VI1LJIL
$'
Mai bine sub moar de hran la peti! -
1u n-ai citit cr(i cu noele domneti,
1u n-ai in(at a iubi ca-n salon,
Cochet-ntrupand paragrari de bonton:
S leini, s plangi in nimic.
Cu inima cald, cu surletul iu,
Cu-ntregul lor clocot de sange, azi tiu
Pu(ini s iubeasc, i tu ai tiut,
Dormi bland! i-n etern pe mormantul tcut
Rsar-(i crini albi, Rodoic!
ibiv, 1: vai 1
GLORGL COSBUC
%
Cearav
ataaa
Pe cand clopotul de sar
Sun lung i legnat
La biserica din sat,
Nina ade-n prag arar
Si-ascultand cum bate rar
Boarea-n crengile de rag,
lata toarce, stand pe prag
lata toarce,
Plinul rus uor se-ntoarce
Pe sub degete cu drag.
N-are Nina scump salb,
Nici inauri(i cercei,
C-s sraci prin(ii ei, -
Dar ea are ra( alb,
Ca tiat-n rlori de nalb,
Oblu trup ca bradu-n plai
La mai are, pr blai
La mai are.
Si-apoi doi ochi, pentru care
Doua-mpr(ii s dai!
Bland ea, ca raptul srii,
Vara cand e cer senin,
Visator, cu un suspin,
La priete-n latul zrii
Cum, din negrul deprtrii,
Vine-un nor, priind la nor
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
%
Nina cant, cu mult dor
Nina cant,
Si-a ei gene tainic zant
Picurii din preajma lor.
Dar pe loc ea schimb glasul
Si silete zambet plin
Cci aude pas ecin,
Bate-n cas ase ceasul,
Cand s-oprete-n tind pasul:
Lang rata tinerea,
M-sa ine, lang ea
M-sa ine.
Si-o intreab cu suspine:
- Ce-i cu tine, draga mea!
- Nu-i riimic! rspunde rata,
Mam drag, nu-i nimic!
Pentru dragosti de oinic,
Gata-i sapa i lopata
Si rcliile stau gata,
Cci o jale-ncetior
mi tot ine, negru dor
mi tot ine
Si gandesc cum c-ar ri bine,
Mam drag, eu s mor!
lata zice i zambete,
M-sa greu a tresrit:
- Vai de mine! Ce-ai grit
Draga mamei, ce-(i lipsete
GLORGL COSBUC
%
1aci, c raja te pandete
Cu pcat, de capul tu
S se lege, cu ceas-ru
S se lege,
Nu-l chema, c te-n(elege!
Ne rereasc Dumnezeu!
- Ceasul-ru - rata suspin -
Unde-i, mam, ceasul-ru
Bun i drept e Dumnezeu,
Dar la toate-s eu de in!
Zice Nina i dedin
Din blaiul pr buclat
Roze dou, a srrmat
Roze dou,
Si-n potop intreg de rou
Ochii ei i s-au scldat.
- Oh, tu tii de bun seam,
C din surlet il iubesc
Si tu tii c ptimesc
Pentru Sandru, drag mam!
Cat de cu iubiri m cheam
Surletul, s mi-l rac steag
Pentru Sandru: cate trag
Pentru Sandru!
Ll abia-i un copilandru,
Vai, dar cat imi e de drag!
Cand in sat pornete hora,
Ll m jur p-un inel,
S-mi (in ochii tot la el -
CAN1LCL DL VI1LJIL
%!
Si, ca rratele i sora,
Noi in ciuda tuturora
Stm cu glume, raztori
Pan-n noapte, i din zori
Pan-n noapte,
Purtm orbe tot in oapte -
Nu mi-l las, s m omori!
Vai, -asear-n eztoare
Ll de mine s-a rerit,
Mam! Parc-i otrit,
Ori drgu( alta are!
1ot radea cu riecare,
Numai mie nu-mi radea
Vesel dansul, poestea
Vesel dansul,
Pe cand mie-n tain plansul
Brau din inim-mi rupea.
1ot aa o sear-ntreag
Numai cu strine-a stat
Si rcea cu ele srat, -
Si da semne s-n(eleag
C lui Nina nu i-e drag!
Iar eu, mam, suspinand
Stam pe lai(, tremurand
Stam pe lai(,
Mai la roc, mai la opai(
Ochilor de lucru dand.
Dar dumancele-s, micu(,
1ot dumance cum d eu,
GLORGL COSBUC
%"
Cci tiind necazul meu,
Mi-a zis lira lui Sulcin:
Ce (i-ai pus de gand tu, Nin
Poate-n ras te-a suprat
Sandru doar te-a lsat
Sandru doar
De, dar taci tu, surioar,
C mai sunt reciori in sat.
Oh, i Sandru, Doamne srinte!
Ll care de alte d(i,
Ar ri smicurit buc(i
P-acel om cu-aa cuinte,
1ot radea ca scos din minte
Si-n batjocur priea
Lung la mine, ochi (inea
Lung la mine
Si cotind rete strine,
Pricin de ras rcea.
Mam, pentru ce se (ine
Sandru chiar aa-n(inat
Stiu c nu-i el de-mprat!
De ce-i bate joc de mine
Dac-i place oarecine,
Mai rrumoas de-a dorit,
Las` s-i plac, de-i orbit
Las` s-i plac,
Dar, de-am rost rat srac,
Pentru ce m-a amgit
Aa-i mam oare-n (ar,
1ot aa-i in orice loc
CAN1LCL DL VI1LJIL
%#
Dragostea-i numai de joc
Sunt stul de joc dar!
Si plangea cu jale-amar
Si (inea priirea-n jos
1ot intruna, dureros
1ot intruna
Vrsa lacrimi, pe cand luna
Rsrea de dup-un dos.
- Bat-l crucea, c s-arat!
Vai de mine! ceasul-ru!
Ne rereasc Dumnezeu!
Strig m-sa-nspimantat,
Si priete lung la rat,
Lung, cci rata-nglbenea
1ot mai tare, ea strangea
1ot mai tare
Pumnii si, m-sa-n rugare
Pe to(i srin(ii miluia.
Dar copila hohotete,
Las caier, las rus.
Vesel s-arunc-n sus
Si tot cant i horete
Si la m-sa lung priete.
- Hei, pe mine m-au hrnit
Ceasuri-rele, m-au iubit
Ceasuri-rele...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pentru doruri tinerele,
Multe rete-au nebunit!
1
GLORGL COSBUC
%$
a tooava
ataaa
- M-ateapt Nora la palat
Marcele, iute, iute!
P-un cal, pe cel mai inrocat,
S riu in trei minute!
Marcel s-a dus, el a enit,
La scri un cal, rrumos gtit,
Necheaz, sare-n tropot.
Pe cand stelu(e-n cer apun,
1rill bate drum de-a dreptul,
Se duce calul, cel nebun,
Cat stramt ii pare pieptul.
Menard, ca i 1rill, o iubea
Pe Nora, doi, iubi(i de ea,
Din doi s-alegi pe cine
lrumoi i nobili amandoi,
Rzboi treb`e s poarte,
Si, cel ce biruie-n rzboi,
L cel iubit de soarte.
Rialii-ncrunt arma lor,
Catig 1rill acest amor,
Menard e-n pat de moarte.
- Hei! plang, geam cel murind
Si mii de griji apese-l!
Deasupra mea doi sori s-aprind
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
%%
Si-mi d surletul esel!
Chiar azi, haihui! eu oi chema
Pe cel ce moare, hahaha,
La joc, c-i azi logodna!
M cheam Nora la palat,
Al ei sunt pe ecie!
Cand n-am rial, ea mi-a pstrat
ntreg amorul mie!
Menard e mort, eu l-am ucis!
Dar piar! Pentru-un dulce is
A pierde lumea-ntreag!
Greu surl pieptul, raze ii
Apar in rsrituri,
Se duce calul pe campii
Ca-n gand, aa ca-n mituri,
Dar - iat-un lup! St roibu-n loc,
Necheaz, sare plin de roc
Si-alearg ruga spaimei.
n piept sta capul, coama-n ant,
Crun(i aburi ies pe nar,
n scri piciorul, pe pmant
Un trup de conte ar
Si, cum ara, de el spriat
Alearg dublu de turbat
Spre pun(i i por(i rugarul.
Acolo st, duc seritori
n sal pe srrmatul,
GLORGL COSBUC
%&
Dar ai! il rulger riori
Si nu-l incape patul.
L Nora ea Ll e Menard
Obrajii ei ca rocul ard,
Si ochii lui ca rocul.
- A rost rnit, dar nu din greu,
Precum credeai tu, 1rille -
Ll azi triete i-i al meu!
De maine-n epte zile
Vom ri, amor in Crist jurat,
Neast eu, i el brbat,
Azi, 1rille, e logodna.
- Si m-a(i chemat oi, s riu
Lu martor rericirii -
Hah, iadule, c nu-s azi iu!
Ll crunt priete mirii,
Se zarcole ca un copil,
Menard s-apropie de 1rill
S-i lege rana tripl.
- Pe mine rei tu s m legi
Menarde, tu pe mine
Dar n-ai ochi, n-ai, s m-n(elegi
C-a rumpe azi din tine,
A rumpe-n din(i! Vai rugi, ai rugi,
C-mi pari ampir, c tot imi sugi
Rsurletul din surlet!
CAN1LCL DL VI1LJIL
%'
Spre Nora-ntoarce-un ochi zdrobit:
- Aa s-l ezi, in ran
Pierind, pe cel ce l-ai iubit,
1u riar, tu Satan!
Apoi el moare blstmand,
Cci lui ii pare ca i cand
n ras Menard i-ar zice:
- Hei! plang, geam cel murind
Si mii de griji apese-l!
Deasupra mea doi sori s-aprind
Si-mi d surletul esel!
Chiar azi, haihui! eu oi chema
Pe cel ce moare, hahaha,
La joc, c-i azi logodna...
Horaov, 1
GLORGL COSBUC
&
vtavita
La nucii din liezi m-am dus,
S d ce e prin ale,
Am mers la ii pe deal in sus
Si mi-am rcut o cale
Pe campii de ctre Damasc -
De ce m-am dus eu oare
La locul unde turme pasc
V jur, rete recioare,
S nu cerca(i oi a trezi
Iubirea-n piept cu sila,
Cci ea de sine a eni!
Cunoate(i oi copila
Sionului Cine-i ca ea
lrumoas ca ea, cine
lrumoas eti, iubita mea,
Nici roza nu-i ca tine!
Vai, las` s te mai d, cci rierb
Vii, scump porumbi(,
Srind pe deal ca pui de cerb,
Jucand a ta cosi(
Prin crinii campului, dar las`
S-(i d obrajii, drag,
S-aud rermectorul glas,
S tremur ziua-ntreag
Cci te aseamn, roza mea,
Cu roibii de la carul
Lui laraon - i-am zis: Ca ea
Nici una n-arl harul!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
&
Oh, cat de drag tii s zambeti,
Plcut eti ca luna,
Ca soarele curat eti,
1u singur-a mea una!
Al tu sunt eu, a mea eti tu!
Am optzeci de regine.
Dar nu-mi sunt dragi ca tine, nu!
Vezi, drag, ara ine,
Pe campuri i(ele dau rlori
Si merele granate
Se nasc, iubito, noi din zori
Vom merge-n ii la sate.
Dar trage-m de man, hai,
Cu ruga dup tine!
La Baal-Hamon, la ii, s-mi dai
Sruturi, ri-a bine
De, be(i de multe srutri,
Ne a umbri smochinul,
Stii tu, c-a tale dezmierdri
Mai dulci sunt decat inul
ntoarce-te s te priim
La joc intre recioare!
Voi, rete din Ierusalim,
V jur pe cprioare,
S nu-mi rade(i oi draga mea
L neagr Sulamita,
Cci soarele-a priit la ea,
Dar cine-i ca iubita
Lui Solomon lrumoas eti,
GLORGL COSBUC
&
1u bland porumbi(,
Un crin in i, aa-nrloreti!
Si neagra ta cosi(
Ca purpura lui Dumnezeu,
Cum rir de rir s-alege,
Si-n lan( rcut din prul tu,
1u scla ai prins un rege!
Grdin-nchis eti, izor
Oprit ca sub pecete,
Priete-o, tu uimit popor!
L soare intre rete!
Ca un sigil ea mi s-a pus
Pe inima rnit,
Cu l p-obraz, la spate dus.
Atat e de iubit,
La, cea mai scump-ntre remei!
Cuintele-i ca mustul,
Ca palmul e statura ei
Si trupul ei ca bustul
De rilde in estmant sarir
Din piept pan-n clcaie,
1u, Sulamito, deal de mir
Si munte de tmaie!
Siragul din(ilor ti, des,
Ca turm psctoare
De oi nesterpe, care ies
Sirag din scldtoare!
C-un turn de marmur oare nu-i
lrumosul gat asemeni
CAN1LCL DL VI1LJIL
&!
Si (a(ele-(i sunt ca doi pui
De cerb ce se nasc gemeni!
Doi crini sunt buzele i strat
De rlori i(i e obrazul,
Si nu sticlesc iniorat
Nici apele din iazul
Lui Hebon,ca i ochii ti,
Pe ra(a ta senin
Li seamn cu porumbei
Pe (rm de ap lin!
O, spune-mi, unde stai in ai
Si unde por(i tu turma
lugi, drag, rugi de so(ii ti,
Cci eu, pandindu-(i urma,
Veni-oi ctre-miez de zi
1iptil preste coline,
Acolo unde tu ei ri -
A merge pentru tine
Si-n mun(i cu pantere i-n gropi
Cu lei i pe tot locul!
Oh, d-mi s beau mcar doi stropi
De in, cci ard ca rocul!
Cu ochii m-ai aprins detot,
Cand gura ta zambete,
Lu nici s mai respir nu pot
Si sangele-mi uiete!
Ai ti rra(i, in mania lor,
1e-au pus strjer la ie,
Cei ri cu gandul, din popor,
GLORGL COSBUC
&"
Ne-au zis intr-o manie:
- La are rochia pan-n pulpi.
Ce rea cu el biata
Sunt ambii tineri, dar sunt ulpi!
Veni(i s prindem rata!
De ce aa Cci m-ai iubit.
Vigilii de la poart
Btutu-te-au i te-au rnit
De te-au lsat mai moart,
Oh, nu iei-n Ierusalim,
Cci ei i(i rump estmantul!
Dar ce ne pas! Ne iubim
Chiar de-ar pieri pmantul!
Si noaptea eu la oi am mers,
1u nobil mireas,
La poart rugtoru-mi ers
Cerea s intr-un cas.
Si tu mi-ai zis: - M-am dezbrcat
Si cum sa m-mbrac iari!
Si-atunci tu toat-ai tremurat.
Manca(i i be(i, toari,
C eu d-acum nu sunt cu oi!
M bate noaptea antul
Si, cum sunt plin de-a nop(ii ploi,
i picur estmantul,
Si prul meu de rou-i ud -
Voi, patimi, mai dormi-e(i
Deteapt-te, tu ant de sud,
Ridic-te, tu cri(!
CAN1LCL DL VI1LJIL
&#
Lu ard in rlcri, ard detot!
Prin mii de mri a trece,
De-a ti c ele-n parte pot
Iubirea s-mi inece!
A inde sceptru i popor
Si-n joc mi-a pune soartea,
Dar bine tiu c-al meu amor
Mai tare-i decat moartea!
Ca iadul, gelozia lui
Atat e de turbat:
De ce nu po(i oare s-ncui
Si-amorul sub lcat!
Veninul dragostei il sug
Si-s bolna de iubire,
Cci tu m-opreti, d-a rea s rug.
Cu-o singur priire!
lugi tu de mine, rugi, cci eu
Nu pot rugi de tine!
O, da(i-mi in i must s beu,
S-nec durerea-n mine!
Atata rarmec d-unde-l ai
1u cea mai drag rloare,
Lu tremur cand te d i ai,
Cand nu te d m doare!
Oh, cand a race Dumnezeu
Vpaia s se stang
Si stanga mea sub capul tu
Si dreapta s te strang
Nu mi-ar psa de m-ar ede
O lume, s m ad!
GLORGL COSBUC
&$
Oh, dac-ai ri tu sora mea,
1e-a sruta pe strad.

Lra-n amurg. i Solomon


Canta pe Sulamita.
Castelul nalt de pe Sion,
lrumos impodobita
Cetate, strlucea-n amurg
Cu turnuri de metale,
Si s-auzeau domol ce curg
Paraiele din ale.
Sub nuci, sub boltuitul arc
De rrunze, sta poetul,
Si-un ant pribegitor in parc
Btea-n rrunzi duetul.
Dormeau to(i cei din Israel,
Si noaptea ea enit-a,
1arziu in noapte ins el
Canta pe Sulamita.
CAN1LCL DL VI1LJIL
&%
`ebvva
Voi o ede(i rugind prin sat,
Cu zdren(ele iroi,
Descul(-n ger, cu ochii sup(i
De tine rade(i oi
Si dup dansa curioi,
De ce rugi(i in roi
Ce rel de rau -a rcut ea
De-i race(i ru Scuipand
n urma ei, o huidui(i
Cand iese-n drum, i cand
V ine-n prag rlmand, oi
O bate(i injurand.
i ti(i poestea ei De-o ti(i,
Ce mult cred miei.
Dar nu! Atunci a(i ri miloi,
Cu dansa, dragii mei,
Veni(i dar, reau azi s spun
Poestea ie(ii ei.
Pe deal, in rersat de zori,
Un bucium repetat
Da sunet, i ltrau zozi,
Brbat lang brbat
Ieea din i, suia pe culmi
Cu grorul la anat.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
&&
Srmani iobagi! Un sat intreg
Cu sila-n codru dus,
Pe placul unui domn nebun!
Si sus i tot mai sus
1receau, purtand in ochi grbi(i
Un cerb pe goan pus.
Si ir de ir gonaci stteau
n umbr de copaci,
Si contele pe-un tanr cal
Da rrau ca dus de draci,
Dar iat! Calul sub picior
A prins p-un biet gonaci!
Arama potcoit,-n piept
Un larg mormant rcu,
Au stat iobagii marmor to(i,
Dar Arpad grorul nu:
Zburand pe cal priea-napoi
Cu rasete, huhu!
Luptandu-se cu moartea, el
n pat se zarcolea,
Si biata m-sa! Vezi-o azi
Cum plange-n hohot ea
Acelai plans, pe care-atunci
Srmana il plangea.
Srmana! i bate(i joc
De traiul ei d-acum,
Dar mama oastr n-ar putea
CAN1LCL DL VI1LJIL
&'
S-ajung oarecum
Nebun V-ar plcea s-o ti(i
De ras obtesc pe drum
Oh, leacul! unde-i Din pmant,
Din roc ea l-ar ri scos!
Lrau sraci. Brbatul ei,
De mult bolnicios,
Zcea i el, puteai de slab
S-i numeri os de os.
Pe lai( recior, printe-n pat,
Pe rni al carpei nod,
Si-n atr rocul stans de mult
Si nu-i porumb in pod:
1rei zile, iar a patra zi
Doi mor(i sub un prohod!
Iar azi cand se trezete-n ea
Nelimpedele gand
Al mor(ii lor, ce ras arla(i
n plansul ei Urland
Mor(ete, biata, iat-o iar,
De zid cu rruntea dand
Si ezi cum race gesturi ea,
Aa precum in joc,
Dezmierzi copii Cum rade ea,
Ca omul in noroc
Apoi rsare blstmand:
Si-i ars gura roc.
GLORGL COSBUC
'
Rusanda e, copila ei!
n ua tinzii-n prag,
O dezmierda ea nop(i intregi
Ca un odor pribeag,
La singur i-a mai rmas
Din tot ce-ause drag.
Priindu-i rata, ii prea
Si traiul mai domol.
lrumoas, ca un srant potir
P-al schitului pristol,
Si harnic, din ceas in ceas
Umpland al casei gol.
Dar intr-o zi, la casa ei
S-abate un argat:
- Vrea domnul o cma-n rlori
Cu portul de la sat -
1u, Sando, coi cea mai iste(,
S mergi dar la palat!
S-a dus. Dar Arpad, el rierbea
De parimi pganeti.
- De ce-ncui ua Ce rei tu
1urbatule ce eti!
Si capul ea i l-a zdrobit
De drugii din rereti.
A rost prea mult! Cand i-au adus
Pe Sanda doi arga(i,
La n-a mai plans, a stat ca stan`
CAN1LCL DL VI1LJIL
'
Cu pumnii ridica(i,
Cu gura plin de blstm,
Cu ochii inghe(a(i.
Lti om nebun, cand rei s por(i
ntreg onorul tu!
Nimic nu-i srant! Cci cei tari pot
Sili pe slabi la ru.
Si domnii sunt d-aceea tari,
Cci rad de Dumnezeu!
Si-aici i-a izbucnit din ochi
Plansoarea bob de bob,
Si jos, scat de sim(iri,
Czu ea toat zdrob.
Domn grorul, domn i Dumneizeu,
Li ambii rad de rob.
Si noi S radem injurand
Pe robi De ce pe ei
De ce nu domni Gigan(i in drept
Si-n surlete pigmei.
Cu crucea-n maini sa plmuieti
Pe domni ca pe miei!
GLORGL COSBUC
'
Iv bierica
O, prinde-m de man, iubito, i m du
Aproape, s ne rie ecin iconostasul, -
Sub bol(i intre columne molatic sune-(i pasul,
Si eu oi ri cucernic cat eti de bland tu.
Atata sunt de rece, m-nrior s o spun.
O, dac tii tu, lanny, c-mi eti atat de drag,
1u po(i s m cutremuri in rirea mea intreag,
Din cat sunt ru, iubito, o, ino, r-m bun!
Lti tare, cat s-mi spulberi a surletului mumii
Cu cel mai ginga tremur al ochilor azuri,
1u risipeti c-un zambet a mele-n(turi,-
O, ino i-mi rstoarn pe to(i saan(ii lumii!
Credin(ele-mprtiate le oi uni mnunchi,
Din patima iubirii m oi renate iar,
Ca-n surletul meu eted speran(a s rsar,
Voi sta cu tine, drag, alturea-n genunchi
n ra(a srintei mame, sub bol(ile-ncrustate
D-albastrul zugrelii, i-o cruce srutand,
M ei edea, iubito, pe piatra goal stand,
La candela etern cu maini impreunate.
Si eu oi prinde ruga din piul tu respir,
Precum din gura mamei copilul ia cuinte
S zic tot aceea ce zice ea nainte,
Pristol imi or ri ochii i gura ta potir.
Atat de ideal, blande(a ta m-mbete
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
'!
S simt in ea cldura angheliei lui Crist,
Si crede-te-oi inger, cum tii s zambeti trist
Si-(i scuturi alba rrunte sub Dunrea de plete.
Vorbete-mi de speran(, de rai i Dumnezeu,
De tot ce nu-mi incape in inima pustie:
Ce n-am crezut d-a pururi, eu i(i oi crede (ie,
Si race-mi-oi o dogm din tot cuantul tu.
M a-nspira de nobil al ochilor ti plimbet
Si-atata poezie din ochi am s culeg,
Zambindu-(i inocen(a din surletul intreg,
Lu oi cunoate raiul din riecare zambet.
Voiete numai, drag, i-atat de bun oi ri!
Lu nu iubesc pe nime, sunt lut slbatic, lanny,
Dar cere-mi tu, i ecinic imi oi iubi dumanii,
De-mi zici s iubesc pietre, eu pietre oi iubi.
1u po(i s m cutremuri in rirea mea intreag!
Din cat sunt ru o, ino, cuprinde-m-n sublim,
l tot ce rei din mine! De-mi pari un cheruim,
mi rac din tine idol i-atat imi eti de drag!
Oh, prinde-m de man, iubito, i m du
Aproape, s ne rie ecin iconostasul, -
Sub bol(i intre columne molatic sune-(i pasul,
Si eu oi ri cucernic cat eti de bland tu.
GLORGL COSBUC
'"
Rovavta
Negura nop(ii doarme pe mal,
Ca rzbunarea unor blestemuri,
Reci sunt de cri( negrele remuri, -
1e oi cuprinde ca s nu tremuri,
Drag, i-al re(ii rumn oal
Culc-l la pieptu-mi, stand istoare.
Ochii ti negri imi or ri soare,
Si prin sruturi, iubita mea,
1e-oi race cald de-(i a prea
Oriice cri( ant de rcoare.
Vino cu mine! 1anr sunt eu,
1u eti rrumoas, rloare de nalb!
Noaptea oi race-o s-(i rie alb,
Din stele roii race-(i-oi salb,
Brau i(i oi race din curcubeu -
S te cunoasc ingerii sor!
De te or prinde zilele-n hor,
Cea mai rrumoas zan ei ri
Si-a lor crias i(i a gti
Rochii de purpor din Auror.
Soarele-n Osturi are palat,
Cat de idilic st-n orizonuri!
n tot tabloul el are tonuri,
Numai credin(a arl-n el tronuri,
Numai amorul e-ncoronat.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
'#
Acolo nimeni nu cant solo,
La toate (ine duet Apolo -
O, i-aici lumea cat e de rea!
Acolo-n Osturi, iubita mea,
Vino s mergem i noi acolo!
GLORGL COSBUC
'$
ovete ae tv
I
CURRICULUM VI1AL
Pu(in ne pas cine-i, al cui, i cum il cheam.
Ll a trecut liceul cu cea mai slab not,
Apoi s-a rcut actor. Dar ra(a-i idioat
N-a incantat pe nimeni, cel mult pe cate-o dam.
A-ntrat apoi in oaste i-a stat, cum bag de seam,
n lazaret trei toamne, pus bine de-o cocot.
Ieind, a scris noele, dar n-a scris bun o iot,
Apoi s-a rcut pictor i-artist de panoram.
Cu timpul un istoric i-a dat s scrie copii,
Dar nu tia sintaxa, scria ca-n timpul mitic -
S-a hotrat in urm s-i deie ortul popii.
S-a spanzurat! Dar bietul rmase paralitic,
C l-au tiat din treanguri, i-atunci tergandu-i stropii
P-obraz, i-a dat de petic, rondand un ziar critic.
II
VIZI1L
Vrei tu s rii eroul saloanelor Ascult.
1ot ce tii nou, orbete. Srarind, schi(eaz harta
Laplandei, apoi spune ce regi au rost in Sparta,
Ce pre( are rina, pe scurt r orb mult.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
'%
A sta deoparte singur tcand e o insult.
Mergi dar i-ndrug morturi cu Mi(a ori cu Marta,
De pleac reo cocoan, dezolt-(i toat arta
De critic, cleetind-o c-i slut i incult.
Zambete i aprob, orice prostii s-(i toace
Stpana casei, esel primete-i tot reproul,
Dar cand incepe doamna distrat s se joace
Cu micul ei ceasornic, e semn c-(i d paoul.
Atunci bovovr incolo, bovovr vaaav incoace
Si zi: la reedere - cand a-nia strmoul!
III
CRLSCI1 LUNDO
Ce-i drept, e drept, poete! i-(i spun: eti de talent`
Dar iart-mi orba asta ,bvvavvv et errare
Si to(i aem derecte, - in rond, mi se cam pare,
C eti prea slab, i stilul (i-e prea neconsecuent.
Lti prea banal, zic unii. Lu nu sunt competent
S judec tot, rirete, greeli de conjugare
Pentr-un talent ca tine sunt oricum lucru mare -
Si-apoi, o tii tu insu(i, n-ai nici un sentiment.
C eti nai, n-ai rorm, e ru, dar tot mai trece
Si nu-(i imput nici limba, dar gustul - ah, a rost
n drept s zic lumea, c eti prea gol, prea rece!
GLORGL COSBUC
'&
ncolo ersuri bune, cam rari i rr rost -
Din unsprezece ersuri de n-ai rura tu zece!
Ce dracul! luri intruna i ruri aa de prost!
IV
DOC. X
1rei zile-a stat in pete estitul proret Iona,
Si-a rost el pentru asta saant ihtiolog
Iar X e matematic i mare pedagog
liindc-a stat i dansul trei zile prin Sorbona
Cand era mic, de dansul prinsese groaz bona:
Spunea prostii mai zdran decat un rilolog -
Iar azi cu tot rerrenul: aa-i, cum zic, m rog,
Nu tie domnul doctor ce-i tropicul i zona.
De-a scris numai trei randuri, sub nume el i-a pus
Si diploma, subscrisa altcum de run Gambrinus.
Iar de-ai orbit cu dansul, sunt sigur c (i-a spus
De zece ori, c-i doctor in cosinus i sinus.
Si te-ai conins! Prostia e uneori un plus
Al min(ii, ins mintea lui X e proast-n minus.
V
POLLMICA LI1LRARA
Sus(ii c Iuliu Cezar manca des murtur
Stupidule! Citete in praila Moldoei.
CAN1LCL DL VI1LJIL
''
Ce Sla e rdcina ceasloului i-a sloii
Si morcoii-s dactilici! Curat caricatur.
1u zici c rur citate Dar to(i mgarii rur!
Si nici nu-i rurt: in dogme oprescu-l blagosloii!
De mai repe(i citatul grecesc: Quod licet boi,
La proxima-ntalnire i(i ar umbrela-n gur.
Lri idiot! De orb nu stau c-un de-alde rine,
Dar dac nu-(i (ii gura, s tii c-s hotrat
S-(i scriu d-acum rspunsuri lipsite de ruine.
Si de mai ii cu rleacuri, eu in numaidecat
Cu altele, c-n urm de tii s-njuri, te (ine
C i eu tiu! i-aibi grije c-(i sar odat-n gat!
GLORGL COSBUC
!
Iviva vavei
(ava o teevaa fravcea,
Lra biat rrumos la chip i bland,
Ll a enit acas azi ortand,
Si mam-sa, zandu-l suprat,
L-a strans la piept, pe ochi l-a srutat
Si-a zis, priind cu drag in ochii lui:
- 1u ai cea pe surlet i nu-mi spui!
Parc te temi c-(i mustru gandul tu,
De ce nu-mi spui Nu ezi cat eti de ru!
Si ea plangea, cum plange riul mic,
Si-a plans i el, i n-a rspuns nimic.
S-i spuie mamei! Da, cand a plecat
De la iubita lui, el reoltat
Venea nebun i dus d-un singur gand
S-ajung lang m-sa mai curand,
S-i spuie tot! Dar cand a rost in prag,
A stat pierdut in loc - o, laul ce-i!
Azi il ardea priirea cald-a ei,
Si bra(ele-i, care-l strangeau cu dor,
Azi il durea imbr(iarea lor,
Si toat orba mamei il durea -
Si silnic el s-a smuls de lang ea.
Ll a rugit de m-sa. Abtut,
O-ntreag zi pe lunci el s-a pierdut
Si la iubita lui el se gandea,
Si la cuintele ce le-a zis ea:
Lu oi iubi pe unul dintre to(i,
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
Din pieptul mamei tale, dac po(i
S-mi dai tu inima - al meu ei ri!
Voiesc un talisman! De oi iubi,
S riu iubit! Vreau s tiu cum eti,
Lu cer un sirigur semn, c m iubeti!
Si el s-a ingrozit de-acest cuant!
La-i bate joc de ce-aea el mai srant,
Si, ca d-un demon, el s-a rupt de ea,
Dar o iubea nebun, el o iubea
Mai mult acum - rr-n(eles
Vorbea cu sine, i gemea mai des,
Si se-ngrozea de gandul c-ntr-o zi
Aceast rat-l poate birui.
S-i piard mama-n chip atat de la,
De doua ori s rie uciga!
Si-a doua zi s-a dus i-a intrebat
Pe draga lui, dar ea i-acum i-a dat
Rspunsul echi. i el gemea plangand
Si nu putea s rug d-acest gand -
Si nou nop(i cu gandul s-a zbtut
Si-n urm-a dus iubiteice-a cerut.
Ll n-a putut s plang i-ar ri plans,
n man tremurat (inea, dar strans
Odorul drag, o inim - i-a cui
Aceasta este rspltirea lui!
La l-a iubit, ca ochii ei, i bland
Plangea i ea, cand il edea plangand,
Si i-ar ri dat i capul pentru el:
Si-acum o rspltete-aa miel!
Ll nu mai are mam! Ll a pus
GLORGL COSBUC
!
Iubirea unei rete mai presus
D-a mamei lui -- ce mult a dat
Si-n schimb el nu tia ce-a cumprat!
liori sim(ea cum il ineac reci,
i rsunau blestemele de eci
A mamei, numai oapte rr glas,
Ll o sim(ea enind cu pas de pas
Pe urma lui, el o edea plangand
Cu degetul spre dansul artand -
Si-atunci, d-atatea ganduri abtut,
mpleticindu-se, el a czut
n drum, (inandu-i talismanul strans
La piept. i-un glas amestecat cu plans
A rsrit atunci induioat
Si plin d-o mil dulce l-a-ntrebat:
- 1u te-ai loit, iubitul meu S-mi spui!
Lra inima moart-a mamei lui.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!!
Corvvt
ataaa ervava
Cum geme-ntreg 1irolul de uiet de bti!
O singur colib st pacinic in i.
Si-ntr-insa plange-o mam. Ce bine i-a pierdut
La plange c brbatul in lupt i-a czut.
Si cei doi rii ai mamei czur la hotar,
Cel mic ii mai triete i chinul ei amar.
Un riu de-(i mai rmase, la pieptul tu s-l strangi,
1u eti inc bogat, tu mam, de ce plangi
Si-auzi! Ce sunet trece puternic, plin de roc
De ce-a tresrit mama, stand galben pe loc
- Auzi, micu( drag, ce glas a rsunat!
- L nunt, dragul mamei, sunt clopotele-n sat!
- Micu(o, nu e cantec de nunt ce-aud eu!
- Vor ri ducand la groap p-un mort, iubitul meu!
- L corn, iubit mam, nu-i cantec de mormant,
Cunosc eu acest sunet i tiu i acest cant!
Prin i i mun(i cu uiet intai cand a sunat,
Ne-a strans in bra(e tata i grabnic a plecat.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!"
Si-apoi d-a doua dat cand a trecut sunand,
Doi rra(i ai mei plecar, c ei erau la rand.
Si-acum el sun iari, s plec armat i eu,
Cei mor(i i-au rcut randul i-acum e randul meu!
L randul meu, micu(o, d-mi armele din cui,
1irolul s mi-l apr, s-i apr mun(ii lui,
Acolo unde-n lupt itejii cad mereu -
Rmai cu bine, mam, rmai cu Dumnezeu!
Ll grabnic arl arme i-n noapte s-a pierdut,
Si m-sa plange dus i cornul a tcut.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!#
eevaa travaafiritor
O mam tanr-ntr-un sat
Al Indiei, tria iubit
De so(ul ei i rericit
De multe cate i s-au dat.
Statornic-i trecea ia(a,
Cum trece-n rarmec diminea(a
P-un camp rrumos i plin de rlori.
Si i-au dat zeii-ndurtori
Un copila, ca el s rie
Cea mai inalt bucurie
n traiul ei de ru scutit.
Dar intr-o zi s-a-mbolnit
Cel dezmierdat din man-n man,
Si s-a zbtut o sptman
Si-a opta zi el a murit.
Din lut era, s-a-ntors in lutul
Crerii noastre-a tuturor!
Si mama-i blestema trecutul
Si se-ngrozea de iitor:
Vedea intreaga ei ia(
Un camp pustiu, prin care ea
Cu mult plangere-i ducea
Durerea timpului de ra(.
Si cu copilul mort la piept,
Alearg nebunit mama
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!$
Si la picioarele lui Brama
n templu ea se duce drept.
Cuprinde gleznele mre(e
A zeului cu patru re(e
Si-n hohot tanguios de plans,
Obrazul i-l lipete strans
De piatra cea din eac cioplit.
- 1u, patim nebiruit
A dragostei, ce-o ai de noi,
Printe! de ne dai un bine
De ce-l ceri iari inapoi
O, las-mi iu copilul, Doamne!
De ce m-alungi tu cu dureri
Din ziua caldei primeri
n noaptea pustiitei toamne
Si-atunci prin templul luminat
Un sunet ajaind scoboar,
Ca mul(i ulturi ce grabnic zboar
Si-n piatr Brama s-a micat:
- lemeie! Lu sunt mila milei,
n stanga am lumina zilei
Si orbele, in dreapta port
Lumina gandului i rapta -
mi oi deschide dar dreapta
Ca s-(i iniu copilul mort!
1u mergi i cat pe pmant
O cas-n care niciodat
N-au rost dureri i nici nu sant,
Si-acolo pune jurmant
CAN1LCL DL VI1LJIL
!%
C ai s plangi ia(a toat,
C de lumin ei rugi,
liind d-a pururi suprat,
C n-ai s razi cat ei tri -
Cel mort atunci a ri in ia(!
Si cu ndejdea scris-n ra(
La pleac, i din sat in sat
Prin toate casele-a-ntrebat.
Si a gsit in casa ceea
C p-un riu mort plangea remeia,
Si-ntr-alt cas plini de dor
Copiii plang pe mama lor,
Si un brbat in casa asta
Plangea c i-a murit neasta.
Si nici o cas n-a gsit
lr dureri, un loc scutit.
Si s-a intors la templu mama,
- Nu-i nici o cas-n lume, Brama,
Scutit de dureri i-amar.
Printe-al ie(ii, e-nzadar,
D-a alerga prin lumea toat -
O, las-mi iu copilul, tat!
Si ca un tunet deprtat,
Prin templul srant s-a ridicat
Un uiet aspru de rurtun
Si-un glas puternic: - Lti nebun
Vreai intuneric Dar s-mi spui,
Po(i race-ntunecime plin,
GLORGL COSBUC
!&
n locul unde nu-i lumin
Si intuneric unde nu-i
1u raci lumin Zile triste
lr plceri tu cum le crezi
Si de exist alb, nu ezi
C negru-l race s existe
Aceasta tu nu o-n(elegi
Vrei pentru tine alte legi
Dar pentr-un om stricat la minte
Nu schimb zeii ce-au rcut -
Ce-a rost in eci ce au trecut,
n eci a ri de-acu nainte,
Si cei ii de or inceta
S rad, blestmandu-i soartea,
Cei mor(i din groap s-or scula
Si-or rade ei! Nimic nu-i moartea,
Via(a-i tot! Auzi cuantul:
Nebunii n-au nimic d-ajuns!
Si biata mam n-a rspuns -
Plangand a-nmoilit pmantul,
Pe riul ei l-a dat lui Iama.
Si-a plans o zi intreag mama,
Mormantu-n bra(e ea l-a strans,
Si-o noapte-ntreag a tot plans.
Si-a tresrit in zorii zilei
Si-o clip s-a pierdut in is:
O mangaiere i-a trimis
Din ceruri Brama, mila milei!
Din lacrimile planse-n zori
CAN1LCL DL VI1LJIL
!'
A rsrit o alb rloare,
Si peste noapte-a ei plansoare
S-a prercut in roii rlori.
Lrau rrum`se(ile luminii -
Dar aeau spini, i-atata ce-i
La, biata, nu mai ede spinii
Si-adun rlori, i mana ei
i sanger, dar nu o doare,
C pentru-un spin aea o rloare -
Aa e scris in cartea srant
A legii legilor. D-atunci
Rsar aceste rlori pe lunci.
llcaii-n poezii le cant
Si le slesc d-atunci pe drept,
Neestele le pun la piept
Si retele le pun in plete.
Si-n templul zeilor doi miri
mpodobesc cu rlori estmantul
Si mame triste pe mormantul
Copiilor pun trandariri.
De ei cine-i ascunde ra(a
De team c de ghimpi sunt plini
Si dac ia(a are spini,
De ce te plangi c-i rea ia(a
GLORGL COSBUC
!
Zivavrierii
L soare-n cer i cantec de clopote e-n sat
Biserica e plin de cei cari au plecat
Din zori i de cu noapte, din dealuri i ctune
Sunt Patele! Vzduhul e parc-o rugciune,
Si totu-i srbtoare pe deal i pe campii,
Cu rlori i cu izoare, cu glas de ciocarlii:
Ll, Ll d zilei rarmec i rarmec dimine(ii,
Ll mor(ii d repaos, d dragoste ie(ii!
Dar colo intr-o cas la margine de sat
Neasta nu-i gsise nici reme de-mbrcat,
Nici loc mcar de-astampr in ceasul nierii.
Cu ra(a pustiit de irorul durerii
La st-n genunchi de paz bolnaului culcat
n leagn. Capu-i eted ii geme rzimat
De-o dung rbdtoare, cu mainile sub dansul.
La, esel de-a pururi, abia tiu ce-i plansul
n zilele retiei, i-un gand o-nsenina
De cand e mritat: c Domnul ii a da
O rat, drgla, cu ochii de cicoare
Ca tat-su, i bland i ecinic zambitoare
Ca m-sa! Puiorul! Oh, bine ce a ri!
Si a zambi copila cand m-sa a zambi,
Si una o s-ndemne la ras pe ceealalt.
O ede mic-n leagn, i inima-i tresalt,
Si-i crete rata, crete, bujor i ghiocel,
Si uite-o cum se-ncearc s steie copcel
Si balbaie i cade, dar rade i se scoal.
Ce esel-i cand ine s-i puie capu-n poal
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
La mam-sa i-ndrug cuinte de-ale ei.
Si crete ca din ap, n-o ezi inalt ce-i
Cat masa e de nalt, i-ajunge la zor
Si singur-i deschide, cand iese-n roior.
O ede-n gand i rade i tremur neasta -
O, Doamne, tu eti mare, i dulce-i ia(a asta!
Dar a enit copila s-o-ne(e cum s plang,
S-i rrang rostul ie(ii i surletul s-i rrang
Prin zbuciumul durerii, - de dou sptmani
Copila mamei n-are rsurlet in plmani
De mult izbitur i nop(i rr-alinare.
Degeaba-i mai descant, c leac intr-asta n-are,
Si slujbele-s degeaba i macu-n aternut
Si inerile m-sa degeaba le-a (inut.
Si i-a citit i popa, dar nu i-a rost de sam!
Sub patru eanghelii a stat srmana mam
n bra(e cu odorul, sub srantul ptrahil
Si tot nu prinde surlet srmanul ei copil.
L singur. Brbatu-i e dus la liturghie.
L prea pcat de moarte ca nimeni s nu rie
Din cas la-niere, - i s-ar ri dus i ea,
Dar azi se linitise copila i dormea.
Cum sta aa pe leagn cu rruntea pe o dung,
O-ninge oboseala i rierberea-ndelung,
Pe-ncet ea-nchide ochii: e cald i e rrumos
Si-n geamuri bate cerul cu soare i miros,
Si ea de nedormire e galben i rrant,
Si-i linite-n odaie, i clopotele cant...
Ah, iat cum alearg de-a lungul unui plai
Copila mamei, alb ca ingerii din rai
GLORGL COSBUC
!
Si capul mic i esel pe spate i-l arunc!
L linite pe dealuri i cantece pe lunc
Si rete-n haine-albastre, ca cele de-mprat,
Se joac-n scanteierea zduhului curat
Pe sus, nluci rrumoase cu rulgere incinse.
Copila mamei-n zarea campiilor intinse
1ot race semn s ie i mam-sa la ea.
Si mama pleac grabnic i parc se ducea
Pe sus, plutind pe aripi, i nu putea s-ajung!
O (int-aa de-aproape i-o cale-aa de lung!
Dar uite-acum! Din ale in popi, cdelni(and,
Si-n capetele goale cretinii in cantand:
Sunt to(i btrani ca remea, iar preo(ii nainte
Sunt mai btrani i cant, dar slabele cuinte
Abia rsar din gur -apoi pierdute mor
Prin brbi tremurtoare, iar cantecele lor
Rsun ca din peteri, rac uiete-necate
Ca plangerile toamnei prin rrunzele uscate.
Si mama-i race cruce, s-apropie un pas
Dar cand zrete mortul rmane rr glas,
Copila ei pierise, i-o ede c-i aproape,
Copila e sub giulgiuri i-o duc ca s i-o-ngroape...
La sare buimcit i-apuc rjmete
Copila, o ridic din leagn, o priete
n ochi: ei sunt de sticl i mor(i ca de pmant,
O (ine sus, dar capul copilei cade rrant,
O scutur puternic, ca-n surlet s-i ptrund,
Cum (ii de piept pe unul i-l scuturi s-(i rspund,
Si-o strange rurtunatic - un urlet a gemut,
Lra durerea mamei, c ei i s-a prut
C-aude roata morii i roata st deodata.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!!
Se uit lung in giuru-i, se-ntoarce-nspimantat,
Cu ochii plini de iror, cu surletul ptruns
D-un rulger: parc ede in cas-aici ascuns
Dumanul ei, hainul, ce ine s-i sugrume
Brbatul i copila, pe dragii ei din lume.
- S nu ne lai, micu(o! ii zice de la piept
Copila ei cea moarta, - Nu, nu! rspunde biata,
1e apar micu(a, pe tine i pe tata!
Si strange-apoi copila la surletul ei plans,
C moart s nu rie, murea de-atata strans,
Si iese cu ea-n bra(e, spre sat apoi s-abate -
Cu ochi aa nprasnici, cu mainile-ncletate,
Alearg, (ine drumul bisericii, i-n drum
Se dau cretinii-n lturi, cruci(i, c d acum
Ce n-au zut in ia(: d groaza i pcatul
Dar ea alearg-ntruna s-i apere brbatul,
Cci el acolo-i singur, i dac a sosi
Dumanul inainte, ea nu-l a mai gsi.
Cucernici stau cretinii, in pace i iubire,
Smerit plecand genunchii i limpedea priire,
Iar clopotele cant, - d`odat ei tresar:
La ine, parc-i iror, de rlcri ochii-i par,
Nalnic s-azarle s-i rac drum cu sila
Si spaima race uiet i jalnic (ip mila
Din tinda-ndesuit de-o lume de remei.
S-abat in dou laturi cretinii-n drumul ei,
Nuci de rr-estea urgiei care-i bate.
Cu ochi aa nprasnici, cu mainile-ncletate
Pe piept, ca o nluc isat de-un nebun,
Descul(, nedormit, i hainele ei spun
GLORGL COSBUC
!"
C nu e semn a bine, ca-i blestem i pierzare,
Pedeaps peste danii, in ziua asta mare.
La insi buimcit in jurul ei priea,
Cci ii pierduse capul i nu-i mai pricepea
Crrile, - in ra(a brbatului, pierdut
Priea intr-alt parte, el mut i dansa mut.
Iar cand el zise-n urm: - L moart Ca din drum
Un om grbit, ea silnic rspunse: - D-apoi cum
Se-ntoarse-apoi cu spaim, izbit ca din man,
Ardea de-ntunecat priirea ei pgan
Si buzele-i jucar de-un tremur rioros.
Vzuse cruci i racle i chipul lui Christos,
Ll azi omoar moartea cu ecinica ia(,
L srant i e puternic, i st aici de ra(
Cu mine i cu tine, c to(i suntem ai lui:
Iar dac plangi el tace, sub paz-i de te pui,
Ll tace, i durerea cand url i te race
S rupi pmant cu din(ii de mult amar, el tace!
Si ea, lsand copila din maini, a ridicat
Cu uiet pumnii-n aer: - Da, cat nu l-am rugat!
Lui cantec i tmaie, lui rugile i plansul,
Lui preo(i i biserici i toate pentru dansul!
C zece bani de are un biet de pe crri
n loc s-i ieie paine, ii d pe lumanri,
Pe rumuri de tmaie, - el toate ni le cere
Si-n schimb ne d-ntuneric i roame i durere.
Muriser cretinii in jur de-acest cuant,
Iar preotul din man scp paharul srant,
Si sta cu ochii-n aer i galben ca paharul:
Prea c s-aprinsese de trsnete altarul.
- Dar cine-l pune oare s rie Dumnezeu
CAN1LCL DL VI1LJIL
!#
Copilul lui e colo, i-aici copilul meu:
De-al lui ii pas numai, de-al altora ce-i pas
Lsa(i-m! L moart, i uite-i, nu m las!
Cu uiet ea s-azarle, dar zece maini o (in.
La plange, tot altarul de hohot este plin,
La (ip i scranete i bate din picioare,
Dar alte zece palme pe gur-i pun zoare.
Aa-necat url, la Christ ctand mereu,
- Copilul lui e colo, i-aici copilul meu:
De-al lui il doare numai - i iari e curmat
De mainile-ngrozite, de multe maini deodat,
Si mul(i se dau in laturi i mul(i se-ngrmdesc,
Iar Christ rmane singur, cci to(i acum priesc,
La zbuciumul durerii: de mul(i incercuit,
Maniile slbiei o rac mai zarcolit,
Si-o clip, mantuindu-i orbirea, de sub maini
Ca rulgerul se-ntoarce spre-altar cu ochi pgani
Si geme ca jungheat: - De-al altora nu-l doare
Pe-al lui s i-l inie, pe-al meu s mi-l omoare!
Au scos-o cu puterea. Pe drumu-ndelungat
O duc acum pe bra(e, cci n-a mai incetat
S (ipe-n zarcolire, loind pe cei ce-o poart.
Brbatul ei in urm, aand copila moart
La piept, e dus cu gandul i ine-ncet i trist, -
L soare-n cer, puternic i mandru, ca un Christ,
L linite pe dealuri i, ca o rug srant
1rec oapte prin zduhuri, iar clopotele cant.
L ziua eseliei, cu glas de ciocarlii,
Cu zambete i jocuri i rasuri de copii,
Cci azi inie Domnul, iar Domnul este mare,
Si nimeni nu cunoate ascunsa lui crare!
GLORGL COSBUC
!$
ovet
(cv covtraiceri ,i cv tevaivte,
Se zice i s-a zis c-i un secret
Al artei, s compui macame-arabe,
S tii s raci o od unei babe
Si, rr rond, s raci un bun sonet.
Deci reau cu orice pre( s riu poet -
N-am rond, precum ede(i, i ersuri slabe,
Si-njur i numai tropotind silabe
Si terg mereu i terg i merge-ncet.
Opt ersuri le-am rcut! aa cu gluma,
Dar tavte eae iat mai un ers,
O, de-a gsi acum o rim-n vva,
,
Dar haid`! i rr rim d c-a mers.
Lu sute de sonete-(i rac de-acuma!
Arhangheli, trambi(a(i prin uniers.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!%
Ovttvire
Cand m-a zut, dintre remei
S-a dezlipit d`odat,
Cand i-am orbit, priirea ei
Zambea iniorat.
Dar a priit in ochii mei
Si-a stat intunecat.
Nici bra(ele s le ridic
Lu n-am aut puterea,
Si nici cuinte s rspic:
Si m-ngrozea durerea
C nici c-un semn, nici cu nimic
La nu-mi mustra tcerea.
Ce-am zis pe cand m sruta
Lu nu-mi aduc aminte,
Si-am stat incremenit, i sta
Si ea rr cuinte:
Si mor(ii se red aa
Cand ies de prin morminte...
Lu am isat... Dar m gandesc
C poate-aa mi-e dat,
Aieea isul s-mplinesc,
Vai, mam suprat,
Decat aa s te intalnesc,
Mai bine niciodat!
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!&
\tefav1oaa
Prin Suceaa, od Steran, intr-o zi de primar,
Cu boieri btrani ai (rii i hatmani treceau clari.
Iat-n drum, pe-o strad stramt, ei p-un mort intampinar,
Un srac! Nici lume-n urm, nici mcar rclii de cear
Si nici plans ca la-ngropri.
Un copil ducea o cruce, i-nganand cantarea srant
Dup el btranul preot ine-ncet in srantu-i port,
Duc pe umeri patru oameni un sicriu srac, i cant. -
Steran ii oprete calul i de mila se-nspimant
Cat de singur e-acest mort!
Ll descalec i-azarle straiul ce de-argint strluce,
Unui paj el las calul i s-apropie grbit
De sicriu, i-urmand sicriul, umilit ii race cruce
Si, purtand in man coirul, dup mort incet se duce
Ca dup-un amic iubit.
Sretnicii i-otenii (rii stau mira(i i n-au putere
S-n(eleag cine-i mortul cel necunoscut ca iu,
Vd in capul gol pe Steran i zdrobit ca de-o durere,
i descopr i ei capul i s-apropie-n tcere
Si se duc dup sicriu.
Si cu guri rr` de rsurlet st mul(imea-ntampinat
De-acest mort urmat de Vod i de curtea sa, pe drum,
Nici ei nu-n(eleg conoiul, dar pornesc cu el deodat,
Si mul(imi mereu s-adun spre mul(imea adunat,
Netiind de ce i cum.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!'
Si pe stradele Suceei, innorate-acum de jale,
Dup mortul rr nume se strecoar lungul ir
De popor, de domn i sretnici i de-oteni in albe zale,
Pe-un necunoscut din lume il petrece-o lume-n cale
Spre mormantul stramt i jalnic dintr-un col( de cimitir.
Si deasupra groapei Steran, cu boieri ce-l inconjoar,
Ia sicriul i-l aeaz pe rranghie. i-n mormant
nsui el, prinzand rranghia cu al(i trei, incet scoboar
Mortul in pmant, el insui peste mort de-ntaia oar
Zarle-o man de pmant.
Spre popor apoi se-ntoarce: - De-a(i enit aici cu mine,
Nu-ntreba(i ce mort e-n groap, prieten ori duman al meu,
Om a rost, i-n ceasul mor(ii noi s dm ce se cuine
Omului. Iar unde merge, surletu-i gseasc bine
Si s-l ierte Dumnezeu!
Si-n genunchi se roag Steran, iar poporu-ntreg rostete
n genunchi un 1atl nostru, i e srant murmurul lor.
Astrel codrii-i cant psalmii, cand rrunziul se cltete,
Iar deasupra lor in aer duhul Domnului plutete
Cel-atotstpanitor.
Nu-ntreba(i ce mort e-n groap! Rsrirea unei spume
Nu e olnic: ea-i are rostul hotrat de cer!
Cand tu crezi c n-ai pe nimeni, rra(i tu ai o-ntreag lume,
Mila lor e Dumnezeu cel ce altrel n-are nume
Pentru cei ce plang i pier.
GLORGL COSBUC
!
Petrea
Url Petre prins de trude
Si rpus de munci.
1at-su din coast-aude,
St mirat i pari inir,
Iar ascult, iar se mir,
Pleac-apoi pe lunci.
- Ce (i-e, Petre, cu strigarea
Dat-au lupii-n oi
Isprit-ai, poate, sarea
Ai tui de arpe supte,
Ori opincile-(i sunt rupte
Si (i-e dor de noi
- Adormii prin ale, tat,
Sub un tei btran.
Vantul s-a starnit deodat
Si-a tot nins pe mine rloarea,
Pan m-a-ngropat ninsoarea
Si mi-a-ntrat un arpe-n san.
Si m strange, biet de mine,
Parc-i lan( de rier -
nlete-(i, tat, bine
Carpe groase pan-n coate,
Pleac-te-n genunchi i-l scoate
1at-al meu, c pier.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!
- Am s-l scot eu, nu te teme,
Capul s i-l crp -
Dar acum n-am, Petre, reme.
lanu-i ud pe coasta luncii,
Rag de sete-n brazd juncii,
Cat s-i adp.
Url Petre prins de trude,
Url-n chip pgan.
Maic-sa din cas-aude,
lir i rus i ghem arunc
Si-i gsete riu-n lunc
Sarpe-aand in san.
- nlete-(i in nrram
Mana pan-n cot
C s nu te mute, mam!
1u n-ai boi s duci la ap,
l-mi un bine i m scap,
C m-a rupt detot.
- Petre-al meu, tu muti (ran,
Vezi, c tot isam -
Cum s prind eu erpi cu mana
lr man nu mi-e bine,
Dar mi-e lesne rr tine,
C bie(i mai am!
Url Petre prins de trude,
Url-acum murind.
lata din grdin-aude -
GLORGL COSBUC
!
Cu cosi(a despletit
Si cu inima srit
Pleac hohotind.
Si de planset mult se-neac
Alergand grbit -
Si sosete i se pleac,
Si sumeas pan-n coate,
La din san mirat-i scoate
Brau intraurit.
Petrea rade, rata plange,
Dar srind de jos,
Vesel Petrea-n bra(e-o strange:
- Poart-l sntoas, drag,
Ca s-mi tie lumea-ntreag
Pe-omul credincios!
CAN1LCL DL VI1LJIL
!!
Ovava,a
Acum te cutremuri! Cunoti
C drumul (i-e-n marginea gropii.
Degeaba te-azarli i te-apropii
Cu uiet i tropot de oti.
n rrunte, pe calul tu murg,
Pornit-ai urgia pieririi,
Striit-ai in an( grenadirii -
Dar iat, c ranele-(i curg,
Se sperie murgul de puti,
Si-(i scap din scar piciorul,
1urbat e-mprejuru-(i omorul,
Cu din(ii tu gura (i-o muti.
Se-ncurc taberele-n drum
Si-(i rug clre(ii de-a alma, -
Ridic-(i, puternice, palma
Si-oprete-(i tabiile-acum!
Cuantul ce-odat ru zid
Cand rut-au nizamii s rug,
Azi lor li se pare c-i rug
S-alerge mai iute spre Vid.
Ai aripi, grbitule ant,
1u oimule,-a cerului cale!
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!"
l locuri otirilor tale,
S intre mai iute-n pmant.
Si-n sine-(i tu zis-ai: L ru!
Ca norii ce-ntunec luna,
Curgeam de pe dealuri intruna
Noi, rii poporului tu.
De-a lungul intinsei campii
Alearg slbatica spaim
Si, plin de geamt, ingaim
Si rugi i blesteme pustii -
Gaziule-Osmane, eti prins!
Si toate cet(ile tale
Vor sta-ntunecate de jale,
C soarele lumii li-e stins.
Dar astrel e soarta, eroi!
Cci soarele care se stinse
La oi, o rzboinici, s-aprinse
Mai rednic de ia(, la noi!
Martie 102
CAN1LCL DL VI1LJIL
!#
ierica rvivata
Biserica st trist pe golul mal al mrii -
O noapte-a rost, cumplit, iar alul rersat
Cu uiet ingropat-a sub el intregul sat.
Si barne i cadare i semne-ale pierzrii
Rmaser-n amestec prin mucedul nmol
Cand apa se retrase lsand iar campul gol.
Cand trec corbierii in dreptul ei, pe mare,
lac cruce, i cu asla bat apa mai grbit.
Se joac antul jalnic cu clopotul dogit,
Prin spartele rerestre cantand cu disperare.
Amurgul ine rou, in galbenele zori,
Si noaptea peste lun trec turmele de nori,
La st, tcutul martur, pe eteda colin
Umpland singurtatea de spaim i riori...
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!$
Proctavarea ivaeevaevtei
Mare pentru noi e ziua, cand tu, Mircea, la Roine
Ai striit pgantatea ce s-a prins de piept cu tine,
Peste Dunre-azarlind-o, iar pe mor(ii ei in iad!
Mari au rost i-acele zile, cand tu, ecinice terane,
Ai inrrant in multe locuri groaznicele-otiri dumane
Si-ai zut pierind turcimea ca i rrunzele ce cad.
Ah, dar oi edea cum ine antu-n unde, ine-ntruna
1ot mai tare, iar in urm cum se a starni rurtuna,
Si porni-se-a potopul cel atoate-nector!
Cine s ne rie scutul intr-o reme-aa de-amar,
Cui s cerem ajutorul pentru neam i pentru (ar,
Si al cui ei ri prin eacuri, romanescule popor
Si-a enit in urma noastr i rurtun-ntratat
Si potopul larg! Iar mila Celui ecinic cateodat
Chiar de ne-nl(a pe-o clip cate-un domn iteaz pe tron,
Noi eram ca randunica in brumar, o prad-a mor(ii!
n zadar gemu prin aer, ca s schimbe pasul sor(ii,
Spada lui Mihai Viteazul i-a cumplitului Ion.
Dar irtu(ile strbune nu s-au stins in oi cu totul -
Oceanul ne cuprinse, ins l-am trecut cu-notul,
Cerul ne czuse-n cretet, ins n-am murit sub el!
Ni s-a luminat zduhul tot mai mult, i-n urm soare
Rsri din albe neguri, i-ntr-o zi rzbuntoare
Prin ruini gsirm mandr o coroan de o(el.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!%
A cantat la Plena tunul cantul srant al inierii
Precum clopotele cant la-nceputul primerii
Pe Christos mantuitorul ce se-nal( din mormant!
Iata ziua cea mai srant, cea mai mare dintre zile!
Mult reme-ai stat deoparte, duh strbun, ca i Ahile.
Dar cand ai srit in lupt, rost-ai rulger pe pmant!
GLORGL COSBUC
!&
Pierirea aacitor
Prea se-ntinde eselia
1ot cu praznic i desrrau!
Ve(i tia cu to(ii ia,
Si e(i duce to(i la rau
Vinu-n sticle ori in ase
S-l rsa(i pe ap tot:
Cel ascuns de oi prin case
Cu putere am s-l scot.
Aa reau. Aa e(i race
Ca-i tai capul cui nu-i place!
lost-a jale-n tot regatul
Si la munte, i la es,
Planse-oraul, ai, i satul,
Carciumarii mai ales.
Si rsat-au lacrimi dese
Popii i poe(ii lor,
Cele dou tagme-alese
Cari la oriice popor
Sunt apostoli ai mul(imii,
Deci la in de-a pururi primii.
La cetatea Buridaa
Li rcut-un miting.
Nu tiu care-a rost ispraa,
Cci de-acestea nu m-ating.
Stiu c cinci senatul dete,
Camera pe al(ii cinci
Delega(i, cu mandre plete,
Berneici aand i-opinci,
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!'
Sarab in limba dacilor inseamn rivt ,n. a.,
S supuie majest(ii
Plansul (rii i-al drept(ii.
Unul singur aea cizme
,Primul dac ce le-a purtat,
Si orbea cu galicisme,
C-n Paris trei ani a stat
De-a in(at geologie,
Si-aea 1alkowa pe piept,
l chema sarab Ilie,
De spun cronicele drept,
Iar in man-aea craa
Semn distins, ca buliba.
Zise el: - De rei, ne-arunc
Peste-un milion de scri,
Dar cinstita ta porunc
Prea ne scoate din rbdri!
Cand nu-i strop de in in (ar
Ce s bem noi Petroleu -
Regele cu orba rar:
- Oh, Sarailie-al meu!
1u cunoti pe Leon papa,
Vorba lui mereu e: Apa!
- Rege mare! Mai cu-ncetul!
Apa-i lucrul cel mai bun,
GLORGL COSBUC
!!
Dup cum Pindar poetul,
Popa Kneip i mul(i o spun,
ns dacii, ca pganii,
Nu beau ap, nici s-i pici.
Zic i ei, cum zic romanii
Cei ce-urmandu-ne pe-aici
De strmoi ne-or recunoate:
Apa-n burt race broate!
La o mie dou sute
Dup Crist! Iar noi suntem
Mor(i detot, cand ni-e ulciorul
Gol o zi, ca la golani,
Cum deci ii om duce dorul
1reisprezece sute de-ani!
Pan-atunci ne ia ttarul,
1ot cu gand c-i gol paharul.
Ascultand aceste spuse,
Regele-a zambit perrid.
Dete-un semn i-un ser aduse
Zece cupe c-un lichid.
- M-am gandit rr-ncetare,
Cea trebuie s be(i -
Iat-aici zece phare.
Iar dincoace-ae(i pesme(i
Spune(i, principi, de place,
Si cum re(i, aa oi race!
Sar rruntaii daci cu ura!
S ia to(i paharul plin,
CAN1LCL DL VI1LJIL
!!
Cci aeau ca rocul gura
De cand nu bur in.
ns care cum inghite
D s scuipe mai curand
Si cu re(e-nglbenite
Se priesc pe rand, pe rand.
- Rege, asta-i rjmie!
Ce ne dai s bem leie
Auzim c mult li-e drag
Celor scobora(i din Crum -
Un lichior ce-i zice brag
Si i-o-mpart de cinci pe drum.
Da! ntai cand am zut-o,
Am crezut c sunt lturi,
Dar pe Zes, m jur, pe Pluto:
1aina stei buturi
N-o-n(eleg - s-ascul(i de mine -
Decat cei cu gusturi rine!
- O, rruntai cu mandre coame!
Asta-i brag! i se bea
Si de sete i de roame.
- Mama dracilor s-o ia!
Acest soi de butur
Nu-i de noi! Ne ar-n draci.
S le-o torni cu sila-n gur
N-au s-o-nghit bie(ii daci.
Parc-i terciul cu lmaie
De-oblojeli pe la clcaie!
GLORGL COSBUC
!!
- O e(i bea! rspunse tare
Si-n manie Deceneu,
Dac nu-mi da(i ascultare
Si-agita(i poporul meu,
Am s-o-mpun, Sarailie,
Astzi prin decret regal,
1o(i s-o bea! A, terci s rie,
ns terci na(ional!
Haid` s bem, uitand trecutul
Be(i, s-i racem inceputul.
Pe rereti srir prin(ii
Care i-ncotro zu!
Unu-n goan-i rupse din(ii,
Altul intr-un pu( czu.
Cel cu cizme, dand din coate,
Se izbea de boi i aci,
1ropind cele ciuboate,
C-l bgase braga-n draci!
Si-au rmas cei prin(i de-ocar
Apsand popor i (ar.
N-au rost ins lucruri bune
Ce-acest rege-a rptuit,
Cci istoria ne spune
Cum c dacii au pierit:
Ori de dor de butur,
Ori de cazn-n ciuda lor, -
Deci lua(i in(tur,
Regilor, in iitor:
Dac-aeau ce soarbe dacii,
Poate i-azi triau, sracii!
CAN1LCL DL VI1LJIL
!!!
va teaav
Dormi acum, odorul mamei,
Dormi c eti pe prag,
Stranse-n aripa nrramei
llori de rug (i-am pus, din ale
Roii strmtori de bete,
S rii drag aa la rete,
Cum eti drag micu(ii tale,
Dragul mamei, drag.
Ieri pe cand cantau cocoii,
Peste piept (i-am pus
La cma panglici roii,
De deochi, ca el s piar
Unde spaime-l inspimant
Si cocoii-n zori nu-i cant -
S rmai curat, ca ra(a
Soarelui de sus.
Dormi in pace i te scoal
1anr plugrel!
Azi prin somn mi-ai ras in poal
Si te-am dus plangand sub cruce.
Maica Domnului cand ine
Pune-o man peste tine,
Mr de aur ea-(i aduce
S te joci cu el.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!!"
Nou luni in zori, pe rou,
1ot (i-am descantat,
Joi curate, alte nou -
S ai inim curat
Si s rii pzit de ele,
Sapte stele, logostele
lie-(i scrise-n cer i-o rat
Mandr de-mprat.
M-am rugat de ursitoare
Pentru capul tu,
S-odrsleti, ca rupt din soare,
1oat lumea s te plac,
Dar nici rapt i pus-din-ur,
Nici un rel de-arunctur,
Nici un rarmec s nu-(i rac
Nici un ru.
Dormi, plugarul meu, in pace,
Scumpul meu odor!
Mare-al mamei, te ei race,
S te d cu noi la mas,
Si-alergand cu drag pe lunc
Dup tatl tu la munc,
1anr oinicel, prin cas
Mamei de-ajutor!
Uite-l ici i-ntr-alt parte,
Ochii-n cap ii rug,
l trimi(i i-i i departe -
S-aduci poala cu surcele.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!!#
S-aduci apa cu cori(a,
1atei s-i deschizi porti(a
Cand se-ntoarce, rrant de trud
Seara de la plug!
O, de te-a edea eu mare,
S m duc i eu
La amiazi cu demancare
Unde-(i ri, la plug, la coas!
S-mi ochesc atunci la hor
Dintre-atatea rete-o nor -
Dormi i creti, i r-te mare
Plugraul meu!
Iavvarie 1
GLORGL COSBUC
!!$
Poretea ,tetor
Un gascan cu pene lucii
Cum trecea pe pod prin sat
Si-ntr-o man-aea papucii,
Nu tiu cum i s-a-ntamplat
C papucii lui czur,
Ce pcat, o, ce pcat!
Cci erau cu-alestur,
lr leac de tiitur -
Ce pcat!
Gatele-auzind cum zbiar:
Aoleu! Papucii mei!
ntr-un surlet alergar
Si-ntrebau mirate, ce-i
- Am rmas, plangea gascanul,
Pguba de patru lei!
Iat-m descul(, srmanul!
Ce m rac acum, golanul,
lr ei!
- Haide(i to(i, i moi i babe
S-i ctm pe rau acu!
Repede-notand din labe
Cardul tot pe rau trecu.
I-ai gsit - Lu, nu, surat,
Ce m-trebi aa i tu
1oate apoi strigau deodat:
Bat-i pacostea s-i bat!
Nici eu, nu!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!!%
Vara-ntreag tot umblar,
Dar papucii dui au rost!
Si-au s umble i la ar
Pan ce le-or da de rost!
Iar gascanul merge, ine,
lace cruci i (ine post,
- Nu-i gsesc! Srac de mine,
Iar descul( e, ezi tu bine,
Lucru prost!
Gatele de-atunci, in cale,
Cand d apa undea,
Cutand pornesc agale
1ot crezand c-i or arla.
Vin i ra(e s le-ajute:
Mac-mac-mac i ga-ga-ga!
Mac-mac-mac! Haid` ino, du-te,
Zile-aa pe rau pierdute!
Ga-ga-ga!
Iar cand gatele stau gloat
Si prin dreptul lor te duci,
Sare tabra lor roat
Si te-ntreab: - Ce ne-aduci
Ai gsit papucii Spune!
1u la rug-atunci s-apuci!
Si-si-si! 1ot rac nebune
Si te muc, doar le-ai spune
De papuci!
GLORGL COSBUC
!!&
Ieaera
Iedera care se-ntinde
Pe pmant, rmane slab,
1o(i o srarm cu piciorul,
Si ea etejete in grab,
Dar, cand iedera se-nal(,
1ot mai sus i mai umbroas,
Cine-o ede, o iubete,
Ludand-o, c-i rrumoas.
Astrel omul, cand rmane
Numai pe pmant cu gandul,
1o(i il ocolesc, cu mana
De departe artandu-l.
Dar cand omul ii inal(
Gandul ctre Cer mereu,
l iubete toat lumea
Si-i ajut Dumnezeu!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!!'
Pavvtvt vitarii
Acesta-i un cantec de bard ostenit,
De bard din pmantul uitrii.
Strmoii-mi acolo pe stalpi de granit
Cu albe portaluri un templu-au cldit
De marmur-n marginea mrii.
S-l aib nepo(ii prin eacuri de-acum
Spre-a lor i spre-a noastr mrire!
Dar mut eni nepsarea pe-un drum,
Iar pe-altul starni-nectoru-i samum
Atotucigaa hulire.
Azi templu-i ruin, prin cur(ile lui
Culcuuri ii caut cerbii,
Prin mandrele ganguri scot iezurii pui,
Se joac pe lespezi de-altare-ale lui
Soparle tcute-ale ierbii.
Cu galbene oase-ale moilor mei
S-amestec-n prarul crrii
Striite statui ale marilor zei.
Azi rade(i, i ai, cum e(i plange, o, miei,
Cu hohot la ziua-nrruntrii!
Dar noaptea din rrantele marmuri rsar
Luciri ca de rulger, i oapte:
Stau jalnicii zei la ruine, i par
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!"
Cuprini de manie i galbeni de-amar
Si zboar cu aiuri prin noapte.
Si iese-al lor bard i s-aeaz plangand
Pe-o piatr sub zidul de-arar,
Si cant i plange, ghitara btand,
Iar alba lui barb ca raul curgand
Se-mprtie peste ghitar.
Prin lanuri obsiga i sterpul odos
Si-n pieptul lor inimi nebune!
Batjocura-i astzi al nostru prinos.
Li uit, oind, cu ce trud i-am scos
Din jalnica mor(ii genune!
Ascult proroci ai minciunii, i plini
De-al lor o nebun-nrjbire,
Le-alunec gandul spre zeii strini,
lac neamului nostru cunun de spini:
Spre-a lor i spre-a noastr mrire!
Lu nu m oi plange nepo(ilor ti,
Pmantule srinte-al uitrii!
Desr-te tu singur i-nghite pe ri,
Cci iat-i pe toate gtitele ci
Rsar conjura(ii pierzrii!
CAN1LCL DL VI1LJIL
!"
`vcvt
1ot mai ceri pu(in-rmasei
Inimi s mai simt mult
Nucule din dosul casei,
1ot al meu i-aici i-aiurea:
Ziua-n ant i(i d doinirea,
Noaptea (i-o ascult.
Umbra te-nelea rotund
Masa cea de nu-tiu-cand
Si-amandoi pe banca scund,
Lu robind surlarea-n gur,
Si, cu acu-n custur,
Mam-mea cantand.
Jale tu, din legnat
Doin, ce de-amar omori!
Dar tu tii c niciodat
Nu cantam, urmandu-i cantul,
Numai, nuce, tu i antul
O-nso(eai aori.
Si-urmrind rugara-mi minte,
M-n(ai, prieten bun,
Cum s-adun in gand cuinte
Si-mi cantai spre-a-mi da crare
Si edeam c ies cantare
Vorbele ce-adun.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!"
Ca i-atunci, mai coase mama,
Coase i suspinarar,
Dar cand d-ndrt marama
Dezlindu-i campul rrun(ii,
Prul ei e alb ca mun(ii
Iernii lui ghenar!
A murit pe lunc macul,
A murit i-i mult de-atunci.
Rzrtit se mir acul
Maini trudite-acum c ede -
Ll e tot copil, i crede
C-i tot ar-n lunci.
Plange-acum cantand sub tine,
Nucule, pe cel ce-i dus -
Nu mai ine, -o, nu mai ine!
Si-i ingroap-n palme ra(a:
Cat de trist-i sting ei ia(a
Neguri din apus...
CAN1LCL DL VI1LJIL
!"!
Patria rovva
Patria ne-a rost pmantul
Unde ne-au trit strmoii,
Cei ce te-au btut pe tine,
Baiazide, la Roine,
Si la Neajlo te rcur
lr din(i, Sinane,-n gur,
Si punand dumanii-n juguri
Li au rrmantat sub pluguri
Sangele Dumbrii-Roii. -
.tai atria rovva
|vaeav riteit travo,ii!
Patria ne e pmantul
Celor ce suntem in ia(,
Cei ce ne iubim rr(ete,
Ne dm mana romanete:
Numai noi cu-acelai nume,
Numai noi romani pe lume
1o(i de-aceeai soart data,
Suspinand cu to(i odat
Si-aand to(i o bucurie,
.tai atria rovva
\i ea fvta a ve fie!
Patria ne-o ri pmantul
Unde ne-or tri nepo(ii,
Si-ntr-o mandr Romanie
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!""
De-o rea cerul, in ecie,
S-or lupta s ne pzeasc
Limba, legea romaneasc
Si or race tot mai mare
1ot ce romanismul are:
Asta-i patria cea drag
\ii aav atriei rovve
Iviva ,i riatavtreaa.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!"#
Poetvt
Sunt surlet in surletul neamului meu
Si-i cant bucuria i-amarul -
n ranele tale durutul sunt eu,
Si-otraa deodat cu tine o beu
Cand soarta-(i intinde paharul.
Si-oricare-ar ri drumul pe care-o s-apuci,
Rbda-om pironul aceleiai cruci
Unindu-ne steagul i larul,
Si-altarul speran(ei oriunde-o s-l duci,
Acolo-mi oi duce altarul.
Sunt inim-n inima neamului meu
Si-i cant i iubirea, i ura -
1u rocul, dar antul ce-aprinde sunt eu,
Voin(a mi-e una, c-i una mereu
n toate-ale noastre msura.
Izor eti i (inta a totul ce cant -
Iar dac rodat-a gri run cuant
Cum nu-(i glsuiete scriptura,
Ai rulgere-n cer, 1u cel mare i srant,
Si-nchide-mi cu rulgerul gura!
Ce-s unora lucruri a toate mai sus,
Par altora lucruri dearte.
Dar tie Acel ce compasul i-a pus,
Pe marginea lumii-ntre ia( i-apus,
De-i alb ori e negru ce-mparte!
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!"$
Iar tu mi-eti in surlet, i-n surlet (i-s eu,
Si secoli-nchid-ori deschid cum reu
Lterna ursitelor carte,
Din surlet eu ri-(i-oi, tu, neamule-al meu,
De-a pururi, nerupta sa parte!
CAN1LCL DL VI1LJIL
!"%
vi irv Haret
Barrirea ca monstru-o zui alergand,
Iar gura ei numai ecouri,
Cu negrul crrii noroi mritand
Virturea din cel ce-i irtute ctand,
Dar raima cea putred-a celui rlmand
De raim purtand-o prin nouri.
Nici team-ori manie, ci-uimire mi-a pus
n surlet durerea acestor
Nerednice-ntoarceri cu josul in sus:
Cci nu-i apr s nu rie ce nu-s
Nici bra(ul pe-Ahil i pe Socrate ous
Nici arsta cea mult pe Nestor.
Cu scut i sgeat rei lupta S-o lai,
Copile, cci scut i(i e timpul,
Sge(i ins zeii i drep(ii ti pai.
Priete tcand uitorii trurai:
Pe-un munte ru munte urcat de-uriai
Si tot nu btur Olimpul.
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!"&
.biotavtvt
lugarule-al meu, tu te zbuciumi btut
Si te miri c m clatin in scar!
1u crezi c mi-e team de timpul pierdut
Vai nu, ci de mine c-s riar!
Atunci la plecare plansesem tustrei
Si mama, srmana, btran
|inandu-ne-alturi in mainile ei
De-o parte i de-alta de man,
Sta-n poart la drum i orbea-ncetinel,
Si mie, zicandu-mi pe nume:
Lti rrate mai mare i-ai grij de el,
Voi singuri ai mamei pe lume!
Acum el e mort i departe de-ai si
Si parca-mi tot sun cum geme.
Dar eu alergam la redut, prin i,
S-ajung cu porunca la reme.
Mucase cu gura pmantul de chin,
Si stranse pmantul in man,
ntreaga sa ra( i prul su plin
De sange-nchegat cu (ran.
Luandu-l in bra(e mi-l dusei apoi
La umbr sub poala pdurii,
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!"'
Splandu-i pe gene lipitul noroi
Si spumele crunte-ale gurii
Si-nce( ridicandu-l de spate pu(in
i pusei la gura-ncletat
S prind din plosc run picur de in,
Dar moale czut-a deodat.
Si iarb smulgand i-am racut cptai,
Si trist ru orba ce-mi spuse,
Si nu tiam bietul ce-a race dintai,
Dar calul aminte mi-aduse
C nu era reme, i-acolo-l lsai,
S-l d la reintoarcere iar -
Vai, rrate, murind, tu de tine ortai,
Ori poate de mine, c-s riar
La-ntoarcere-mi spuse strjerul un drum
Mai scurt, i ru scurt i-a gurii
Porunc de spaim, i iat-m-acum
Departe de poala pdurii,
Departe de unul ce-ateapt mahnit
Si-n drumul meu ochii i-i zbate,
Departe de unul ce poate-a murit
Min(it de nerednicu-i rrate!
lugarule-al meu, tu te zbuciumi btut
Si cand te-am btut eu pe tine
GLORGL COSBUC
!#
Dar iat-l, blstmul trdrii-a-nceput
Si plata cea jalnic-mi ine!
Nu-n ra(a ta, Doamne, c tii! i mi-e greu
Cuantul ce-n cumpn-apas:
Da mama, eu mamei, de rratele meu
Ce-oi spune eu mamei acas
CAN1LCL DL VI1LJIL
!#
Cvta itotvt
Dac te-am rugat rodat, surlete, s spui, s spui,
Ai tacut! Ai rost eroul imbrcat cu scut i zale,
Lu am rost srmanul cui.
Palmele spre rug-ntinse ii sunt toat arma lui:
Herostrat ce-ncrede crimei raima biruin(ei sale!
lar cand te-am rugat odat, inim, s taci, s taci,
Ai orbit! Mai lesne-ai smulge un stejar ce insui este
Codru-ntreg intre copaci,
Decat cum ai rost tu gata trista jertr s mi-o raci!
C sunt inimi i de cear, asta nu-i numai poeste!
Acum ce Plangand te aie(i c eti pustiit detot,
Surlete! i (ipi de groaz, inim,-n striirea sor(ii.
nzadar -am rost pilot:
Inima un rob neolnic, surletul stpan despot -
Doi nerednici, nu de ia(, ci de sranta pace-a mor(ii!
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!#
cvva tara rovveaca
Scump (ar romaneasc,
Cuib in care ne-am nscut,
Camp pe care s-a zut
Vitejia strmoeasc,
Scump (ar romaneasc,
1e salut!
Si-a mea rrunte (i se-nchin
Ca naintea unui srant,
Cci, dei copil eu sant,
Inima de dor mi-e plin.
S te d mereu regin
Pe pmant.
S ai ia( de ecie,
S sporeasc-al tu popor,
Sub stindardul tricolor
S nu ezi decat rr(ie,
Si-atunci, dac-o ri s rie,
Pot s mor!
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!#!
Poorata
Cand geme i url i tun
n martie cerul cu ploi
Sosete-n starnita rurtun
Din nou primara la noi.
leri toat mania naturii
Urlat-a-n zduhul cu nori,
Iar astzi copacii pdurii
Stau eseli cu proaspete rlori.
Dar omul cand rost-a srmanul
Striit de rurtunile reci,
Ll nu mai re-nie la anul,
Si nu mai d muguri in eci!
S-au dus primerile-i, toate,
Si iarna-l acopere grea,
Nici ant i nici soare nu poate
Zpezile rrun(ii s-i ia.
11
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!#"
1vttvrvt
Venind de departe cu zborul intins
S-oprise deasupra Ceahlului nins,
S-apoi din rotiri tot mai stramte-n cuprins
Czu, ca s prind ro prad,
Cum uneori parc ezi rulgerul stins
Pe cand nici nu-ncepe s cad.
Lu nu tiu, rui esel ori trist in acel
Ocol ce-l rcui impreun cu el,
C-ntai imi pruse c-i is i m-nel -
Dar bine enitu-mi-a-n minte
Vulturul zut in rotire la rel
Cu ani de ia(-nainte.
Un pisc singuratic al muntelui plin
De col(uri de stanc, cu zborul su lin
Acela-l rotea prin zduhul senin
n sute de cercuri egale,
Si-n riece zi i tot timpul ecin
Umbririlor nop(ii din ale.
Pstorii spuneau c pzete pe-ai lui,
C-n rece cuib scoate prechea sa pui
Si hran-i ducea ori pe-aceea ce nu-i
La staul pe-amurg, din mioare,
Ori cerbi sugtori ce se culc stui
Sub brazii ce-acopr izoare.
CUPRINS
CAN1LCL DL VI1LJIL
!##
Si parc-a orbi ca de lucruri de ieri,
Ce drag imi era nestulei ederi!
Cand singur in largul inaltei tceri
Brzda cu rotirea sa golul,
Si-uimit cum de-a lungul atatora seri
Lu stam urmrindu-i ocolul.
Dar groaznic enit-a-ntr-o zi, din apus
O noapte cu-atata-ntuneric c-a pus
n minte-ne staili putin(ii de-adus
Aminte ce-i timpul i locul,
Si-urlau in cumplita cdere de sus
De-a alma i apa i rocul.
Ci-ncet se rcu i-o lumin ca-n zori,
Iar ziua, ce prins de-ai spaimei riori
S-ascunse pitit-ntre ceruri i nori,
Se-ntoarse, i soare ru iar,
Si-apusu-i starnit-a minuni de culori,
Cum nu mai ru-n lume ro sear!
Iar surletu-n noi ce i-acum tremura,
De rarmec cuprins, ca pierdut se mira!
Dar unde-o ri piscul Cci nu mai era
Si-n locul lui gol i lumin -
Vulturul, el ins i-acu-nconjura
O stanc trsnit-n ruin.
Deodat cu (ipet se-ntoarse napoi,
Ca unul ce-i schimb gandirea, i-apoi
GLORGL COSBUC
!#$
Spre ai, i departe, cu zborul greoi
ncet ni se stinse ederii.
De-atunci nu-l zur nici al(ii, nici noi
Rotind in luminile serii.
APRLCILRI
Un om nu se judec dup chiar o orb de nerbdare, de
nemul(umire care i-ar ri scpat intr-un moment oarecare sub presiunea unor
eenimente capabile s tulbure i min(ile cele mai sigure de sine, s rac a
deia o clip i coningerile cele ai bine intemeiate i mai statornice. Ci
judecata cea dreapt se poate dobandi numai dup doezile pe care le d el
in momente decisie sau in lucrri indelung chibzuite despre ce se gsete
in adancul cugetului su. La Cobuc, cel tcut i inchis in sine, cel dispre(uitor
de conersa(ii zadarnice i aplecat mai mult la discu(ii cu priire la atatea
probleme de limb, de literatur, ori chiar de o natur special care se prea
cu totul strin de preocuprile unui poet, nu se poate arla acel crez complet,
expus in siguri termeni de abstrac(ie rilozoric, pe care-l po(i gsi i rixa la
oameni necontenit amesteca(i in politica militant sau deprini, sili(i a-i
analiza problemele.
Dar altcea ne poate lumina asupra gandului acestui om de socoteli
incete i adanci: nota rundamental a scrisului su intreg, aceea care domin
toate amintirile de lectur, toate inrluen(ele strine, amestecate i contopite
intr-insul. i omul care a izbuti, din strbaterea acestei opere cu aparen(a
ariat, s culeag cea care nu s-ar potrii cu sangele lui, cu locul lui de
natere, cu anii lui de lucru de la 1ribuna cea mare din zilele de lupt, cu
toriile lui de acolo, cu spectacolul din acel ceas al dezoltrii ideii
romaneti, cu pribegia lui printre noi - acela, dar numai acela, ar cuteza s
rup, rie i prin simple insinuri, din solidaritatea moral a neamului su in
suprem surerin( pe cel mai mare din poe(ii de energie lupttoare al
romanimii intregi.
Nicolae IORGA, Iaeite otitice ate tvi Co,bvc, in ol. Oavevi care av fot,
Lditura Cartea moldoeneasc, Chiinu, 1990, p. 262.
Sentimentul lucrului nou, recitind azi pe Cobuc, ar trebui s rie
cu atat mai puternic, cu cat de atunci poezia noastr a ocolit mereu, pe
roarte departe, campenismul, etapa narati i mai ales clasicitatea rormei,
deenind superlati-liric, oreneasc i ers-librist, nu - din
CUPRINS
GLORGL COSBUC
!#&
arlatanism, cum noi nu credem, ci din constrangerea eolu(iei generale
a lirismului modern. Pentru cine n-a prsit nici o clip, in ultimii douzeci
de ani, atmosrera liric a poeziei noi, atmosrera strict interioar, de subtilit(i
i nu de stri masie surleteti, care, chiar existand, sunt toate de deria(ie
urban, poezia lui Cobuc este o plcere, desigur, in relul plcerii pe care
oreanului i-o da un reeeva.
Impresia de rusticitate i idilism a rost numai pragul poeziei lui Cobuc,
dup care nu poate ri judecat exclusi, cum s-a incercat. Priit inc o dat,
din eposul pe care il con(ine, ca panoram - acum, opera lui primete alte
lumini: este o intreag iziune poetic, popular ca duh, ins asimilandu-i
nesim(it modul idilic de percep(ie al oreanului ra( de realit(ile (rneti
ca i miestria unui poet saant in ritmuri, ruziune de elemente rurale i
urbane, adic sintez de spirit romanesc.
Cu toate acestea, in aderul propriu al operei, credem c inc nu ne
gsim, oricat de puternic resim(im alorile ei romaneti. Dup cum am
putut edea c pastelul i idila apar ca simple elemente in acea sintez
romaneasc mai larg, om putea de asemenea discerne cum etnicismul se
subordoneaz caracterului epic al poetului Anecdot, nara(iune, balad,
legend i rragment de epopee, toat gama epic e uor de identiricat in
opera lui. Cu mult mai rolositor ni se pare a doedi c etnicitatea poeziei lui
Cobuc nu umple intreaga srer a capacit(ii sale epice. Materialul, cruia i-
a dat o egal strlucire narati in ritmuri atat de relurite, n-a rost omogen.
Prizonier, materialul etnic nu l-a putut (ine. Crturarul din el i-a ispitit talentul
cu cele mai eterogene motie epice, care, adugandu-le la cele autohtone,
numai impreun, i-au indestulat capacitatea epic. ncat noi, romanii, putem
prin liber op(iune sau din instinct s acordm pre(ul cel mare rirete
materialului romanesc, dar realitatea operei intregi riind mai cuprinztoare,
critica nu poate s-o desconsidere.
Dar de oriunde ii in motiele, rie din eposul nostru popular, rie
din tiin(a sa de crturar, ceea ce le arat ca apar(inand lui Cobuc, este, pe
lang modul sueran al ersirica(iei, aceeai concep(ie epic. Aa incat, dac
nota pastoral intr numai ca element in compunerea sintezei etnice
cobuciene, etnicitatea la randul ei se resoarbe in dominanta epic a iziunii.
Dac ar ri s inentariem motiele poeziei sale, am obsera o
struin( in glnicia rustic, peste msura rrumosului, precum i conduita
de a se aproiziona cu teme din eposul popular, din istoria na(ional, din
istoria uniersal sau din direrite alte lecturi . n compara(ie cu numrul
limitat de motie, ra( de qaziabsen(a inen(iunii epice, tehnica ersirica(iei
CAN1LCL DL VI1LJIL
!#'
este copleitoare. Bog(ia ritmurilor, raritatea, relurimea i perrec(iunea lor
rac din Cobuc un poet unic la noi. Lxaminarea mai de aproape a inzestrrii
lui tehnice e roarte interesant. Cci de la inceput ne surprinde un lucru
destul de curios. Dei ajungem repede la coningerea c plcerea artistic,
citindu-l, ne ine mai ales de la irtutea real a poetului, ersurile la cea
dintai priire ni se arat numai corecte: sunt bine numrate, derileaz ordonat,
rimeaz plin. Dar in(elegem c, dac regularitatea place, nu incant. Mai
mult inc: ersul lui Cobuc e rr relieruri deosebite, rr prea numeroase
i remarcabile imagini pentru ochi, un limbaj nud, propriu, prozastic.
Cat priete inr(iarea ersului, el spune direct ce are de spus, ca in
proz, rr preocuparea de a scoate din cuinte in(elesuri necunoscute
intrebuin(rii zilnice. lar aceasta e (inta mai tuturor ersurilor lui Cobuc.
Mijlocul su de eocare cel mai rrecent este i cel mai elementar in arta
literar, personiricarea: antul - rlcu rsr(at ca in 1vtvt, i hoinar,
poet al campului, ca trevarvt raitor, iar apa raurilor - rat slbticu(, ca in
Prabora. Numai cu posibilit(ile poetice ale personiricrii nu se poate desrta
ochiul, citind pe Cobuc. n schimb, preocuparea de imagini sonore domin
mai riecare ers in parte, ca i intregul sistem prozodic cobucian.
Lident, nu se poate strui asupra tuturor tipurilor metrice intrebuin(ate
de Cobuc: sunt prea numeroase. Cu George Cobuc, din acest punct
de edere, ne arlm in remea prozodiilor glorioase, dup care un Hora(iu
imperechea iambii cu dactilii, dactilii cu troheii i combina coriambii.
Dar geniul rormei la poetul nostru nu se istoete in nscocirea de
ritmuri noi. Strorele sale ,cine nu-i amintete, au ca dispozi(ie tipograric
o siluet ariat, cum de asemenea la nici un alt poet nu intalnim. Cci
dintre poe(ii notri, to(i aceia care au petrecut un timp in intimitatea poetic
a clasicit(ii greco-latine, rac serie comun, in priin(a perrec(iunii rormei:
Lminescu, Cobuc, Duiliu Zamrirescu.
Urmand ins mai departe linia studiului nostru, chestiunea care se
pune acum este a ti dac srera epic a iziunii cobuciene coincide intru
totul cu srera irtuozit(ii tehnice, sau, dac nu coincide decat par(ial, care
dintre ele se gsete in raport de subordonare. Coningerea noastr este c
tehnica ersirica(iei zut ca suprem oca(ie, ii inglobeaz epicismul.
Cobuc nu e poet liric, se in(elege, abia dac ii putem schi(a atitudinea
surleteasc din lirismul obiecti al catora buc(i, pe care ar trebui s le
priim in arar de ansamblul care le cuprinde: precum i din anumite ersuri-
proerbe, in care se proclam porunca dragostei de ia(. Dar in Cvtecete
de la sraritul olumului ataae i Iaite, scrise in relul lui Anacreon, Catul,
GLORGL COSBUC
!$
dei rr patima acestuia, iar altele in relul lui Heine, ca i in vvt vftet iv
vftetvt veavtvtvi vev, lirism exist. Interesul nostru merge totui la rorma
exemplar. Ceea ce, pe cat se pare, ar insemna c, indirerent de natura
materialului cruia i se aplic poetul - oricand in pastel, idil, in iziunea
etnic, in epicism, ca i in lirismul intampltor, constanta operei lui este
excelen(a rormal. Dealtrel, dac mai e reo indoial, poetul insui ne spune
undea c, apucandu-se s scrie, pornise cu gandul s alctuiasc din basme,
legende i poeti o epopee a surletului nostru popular, dar c proiectul i-a
rost zdrnicit de polimetria pr(ilor. Noi credem c acela a rost momentul
cand oca(ia epic, intrand in lupt cu oca(ia tehnic, a ieit inins. Aa
incat, arhitectura operei lui Cobuc, prin toate elementele ei, zuta de jos
in sus, in ordine superioar: pastel, idil, etnicititate i epicism, intre celelalte
trsturi care (in mai mult de complexitatea istoric a operei, ne apare azi
aceast trstur constant a oca(iei poetului, c ar ri de mirare s nu rie
inc desluit. Nu tot astrel se putea edea de la inceput.
Chestiunea plagiatului i artarea lui Cobuc ca poetul (rnimii
sunt, dup noi, imprejurrile de itregie istoric ale gloriei lui. 1iprindu-i-se
de Conorbiri literare in 1889 `vvta Zavfirei, adic in chiar anul mor(ii lui
Lminescu, impresia a rost enorm. Aem mrturii din epoc despre aceasta.
Scriitorii, ca i oamenii de cultur ai remii, nu se intampinau decat cu intrebri
despre noul poet. Satisrac(ia era de natur consolant: murise marele poet,
dar apruse un alt mare poet. Iar cand, dup prima poezie, mai urmar in
aceeai reist altele de o egal limpezime i oioie, mul(umirea dintai deeni
poziti: eminescianismului, adic molimei decep(ioniste, italitatea neamului
ii opunea plcerea de a tri. Poetul a rost dar expus comentariilor pe latura
originalit(ii de sim(ire sau a noului lirism.
Lste drept ins c raima poetului, din cauza abaterii interesului critic
de la natura talentului su, n-a aut s surere nici in cea mai mic msur.
Greeala de a ri rost priit in ceea ce nu putea s rie al unei structuri exclusi
obiectie i rormale, adic in caren(a temelor, cand el aducea literaturii
noastre puterea de a nscoci ritmuri, a rost un produs istoric i tot istoria l-
a absorbit: Cobuc a rmas totdeauna, ca raim, poetul cunoscut i
considerat, pe care il tim. La men(inerea gloriei lui, in chiar timpul cand in
contra ei lupta direc(ia greit a criticii, lucra o alt eroare critic: intr-un
lung studiu, jumtate critic, jumtate social, Dobrogeanu-Gherea il
prezentase ca poetul (rnimii. lormula era cu atat mai sugesti, cu cat
momentul istorico-politic maniresta un interes sus(inut pentru micrile
surleteti ale poporului. Intelectualitatea romaneasc a remii pornit spre
CAN1LCL DL VI1LJIL
!$
romantismul social, din care a ieit mai intai (rnismul literar de la
Smntorul i apoi (rnismul politico-literar de la Via(a romaneasc,
a prins aceast rormul i cu ea a sus(inut pan azi, neatins de eroarea
critic a lui Lazu, gloria poetului. Azi, ins Cobuc nu mai are neoie de
sprijinul lturalnic al raimei de poet al (rnimii, el poate ri zut cu limpezime
in aderata sa inzestrare, in mesajul su tehnic - ca s intrebuin(m
cuantul timpului nostru.
Vladimir S1RLINU, Ceore Co,bvc, in ol. Ctaicii vo,tri, Colec(ia Lyceum,
Lditura tineretului, Bucureti, 1969, p. 211, 21-219, 221, 223, 224, 22.
Cobuc public multe lucruri inainte de a se limpezi, toate cu
inspira(ie rural: tatav ae vava, legend popular din jurul Nsudului, Pe
avvtvt tvrcvtvi, ata coarvtvi aiv cetivi, vter, compuneri greoaie, lungi.
Surprinde in mod plcut un mic poem burlesc, Dric ae tetevta, tablou iu al
satului greco-catolic cu (ranii i inteligen(a lui. Aacom Rug al lui Pahu(
e manios c neast-sa nu rea s-i zic brao pentru dricul de telegu(
cioplit de el .
Aacom ii bate remeia, care se duce s se plang popei Spic. Acesta
race so(ilor o scurt probozire .
Rspunsul preotesei e aa de agresi, incat popa, care precede pe
Pmtur din Iov al lui Rebreanu, uitand de Aacom, o ia la btaie. Atunci
interine un alt teolog .
De la casa popei rajba se intinde in tot satul. Prin urmare, dricul de
telegu( are rolul unei secchia rapita, i poetul arat de pe acum inclinri
homerice. Chiar i mai tarziu i in sens seer epic, Cobuc se gandea la un
mare epos na(ional care s sistematizeze mitologia romaneasc in chipul
Iliaaei i veiaei. Asta explic marea lui predilec(ie pentru epopeile celebre,
pentru veiaa, Diriva Coveaie, acovtata ,epopee i ea in rond dramatizat,,
pe care le-a tradus .
Cu toate acestea, Cobuc nu e un clasic in toat accep(ia cuantului.
Nutrit cu literatur german, cu legende i cu balade gotice, chiar in materie
el ine cu multe romantisme pe care le acord la tradi(ia lui Bolintineanu i
Alecsandri. Dar mai ales in spirit, el se potriea micului romantism al lui
Delarancea i Brtescu-Voineti, dei cu note absolut personale. Speriat
de ora, el se simte rtcit aici i caut s eadeze. Acelai renomen se
petrecuse cu Slaici, care totui, mrginindu-se la lumea lui (rneasc, o
priea cu ochii reci ai obseratorului. ns aa cum Delarancea euroriza
mahalaua, Cobuc idilizeaz satul. Romantismul lui e un rel de naiitate
GLORGL COSBUC
!$
schillerian, ob(inut pe cale artiricial, dup pierderea inocen(ei, din nos-
talgia arstei de aur. Dar, binein(eles, Cobuc e un (ran aderat i poezia
lui nu deine arcaderie, nici teocritism gessnerian. La e o separare numai in
idilicul real. Cobuc aea de rapt sim(ul sublimului cosmic, dar, riind
lipsit de putin(a reprezentrii lui de sus, se mul(umea a-l sugera in orariul
terestru. Dar uneori i se intampla s-i surprind mre(ia direct .
La Pa,ti, Iv vievt rerii, Iarva e vtita, cele mai bune poezii de acest rel, in
arar de `oate ae rara, continu a ri monograrii ale unor momente din ia(a
satului, cu ii desrurri de grupuri umane. n duda simplit(ii mijloacelor i
a totalei obiectiit(i, originalitatea lor e dit, i riindc nu se poate doedi,
inerabil. Aem inainte nite tablouri care poestesc momentele eterne ale
satului i care izolate in cadrul lor perrect starnesc acea emo(ie de ordin
contemplati pe care ne-o d echea pictur narati .
Speciricitatea lui Cobuc se arl in poeziile cu subiecte (rneti,
aproape toate erotice, precum s-a obserat.
Celebrele balade Nunta Zavfirei ,i Moartea tvi vter vvt numai super-
ricial epice. Lle corespund, cu o tehnic nou, poemelor Cativ i trioii ale
lui Lminescu, sunt adic reprezentri ale nun(ii i inmormantrii, a dou
ceremonii capitale din societatea uman. Cobuc are rilozoria lui, exprimat
i intr-o poeste esel, i care este absen(a oricrei rilozorii dialectice,
supunerea impreun cu poporul la datinile ce simbolizeaz impenetrabilitatea
misterului. Lste o gandire sntoas in orice caz, pe care poetul are tactul a
n-o desrura discursi, ci de a o inscena in ritualul celor dou eenimente.
i intr-o balad, i intr-alta, atmosrera este rabuloas, ca i la Lminescu, ca
spre a sugera uniersalitatea renomenelor, dar (inuta grupurilor, orbirea
lor e (rneasc. n legnarea mul(imilor, in trecerea mecanic de la o atitudine
la alta, de la dezndejdea cu bocete la plansul inrundat i plata resemnare, in
toat aceast demonstra(ie de ceasornic arhaic care merge, exterior i inte-
rior, inexorabil, st raja acestor poeme al cror sens ultim liric este:
inutilitatea reac(iunilor personale in ra(a rota(iei lumii. Strorele ingenioase,
rrazele apsate i senten(ioase slujesc de minune scopului .
Ll a izbutit, ca i Lminescu dealtrel, s rac poezie inalt care s rie
sau mcar s par priceput poporului i s educe astrel la marele lirism o
categorie de oameni strini in chip obinuit de literatur.
George CALINLSCU, C. Co,bvc, in ol. Itoria titeratvrii rovve ae ta
oriivi va iv reevt, edi(ia a II-a rezut i adugit, Lditura Minera,
Bucureti, 198, p. 8, 86, 88, 90.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!$!
Capitolul baladelor istorice cobuciene ni-l arat pe autorul lor
inscris mai mult pe direc(ia rructiricat de Hasdeu decat pe cea a lui
Bolintineanu sau Alecsandri. Ca i predecesorul su, poet ocazional, atras
indeosebi de rigura i aenturile boierului moldoean Mo(oc, autorul baladei
Pa,a Haav urmrete spectaculosul dramatic, anecdotica i poanta rinal.
Viziunea lirico-meditati, conertit in atmosrera aparte, pronun(at ro-
mantic, a lui Bolintineanu lipsete, dup cum lipsete pulsul de epopee al
marilor desrurri istorice, surprins de Alecsandri. terni(-Vod sau
Voichi(a lui Steran mizeaz pe un anume dramatism exterior, cea dintai,
prin replica rinal a crudului domn care-i pedepsete boierii legandu-i de
cate un cal nra. Ritmul neros al baladei inten(ioneaz s transcrie graric
galopul dezordonat i spaima sretnicilor .
Cea de-a doua balad urmrete, dar rr prea mare putere de
aprorundare, tensiunea dramatic dintre princiarii so(i, Voichi(a i Steran.
Un moti anecdotic destul de superricial are balada Cvcrii, dup cum in
preacunoscutele texte Cetatea `eavtvtvi i Cart Robert elementul anecdotic
coboar in planul iziunii comice, al unor inten(ii parodice realizate i prin
reproducerea in ers a limbajului orbit. Ciclul de poezii inchinat rzboiului
de independen( i eroilor lui rmane, cum spuneam, la o inten(ie mai mult
ilustrati. ncercrile de rructiricare a unui rilon liric sau meditati sunt
srace. Abia in pastelul Pe aeatvt Ptervei sau in eocarea De rofvvai se incearc
sublimarea sentimentului in atmosrer .
n rest, domin epicul exterior, anecdoticul i inten(ia de a exprima
patriotismul prin mijloacele retorismului ,prezent i in alte capitole ale poeziei
patriotice cobuciene: Decebat catre oor, ravevt eic, Dvvarea ,i Ottvt, Iv
oreore,, ceea ce ne duce tot la genul dramatic. n preacunoscuta balad
1rei, Doavve, ,i toti trei s-a ales situa(ia cea mai dramatic, pregtindu-se cu
grij rinalul in stil de poant tragic inscris in replica senten(ioas a
btranului. Poretea cararvtvi, Iv ,avtvri, Cotoava ae atac, Dorobavtvt, Cracivvvt
iv tabara, O crioare ae ta Mvetiveto sau Rvavivtea aiv vrva, Pe arvvvt
Ptervei cuprind riecare episoade caracteristice din lupt sau din ia(a de
campanie, relierand unele riguri eroice sau repoestind scene zguduitoare.
Modelul, dup cum s-a obserat de atatea ori, este in poezia cu aceeai
tem a lui Alecsandri pe care Cobuc n-o poate egala totui in o anume
solemnitate interioar ori in tresrirea riorului emoti. Poezia patriotic a
lui Cobuc depete comunicarea discursi sau narati cand ii asociaz
o anume iziune rabuloas, cand adic poetul nu mai e interesat de raptul,
eenimentul sau personajul ca atare, ci realizeaz o proiec(ie a lor intr-un
GLORGL COSBUC
!$"
plan mai ast, rie rantastic, rie de epopee. n aceste cazuri inten(ia strict
ilustrati e prsit. O prim micare de acest rel cunoate poezia oibv
vttor! La incepe prin eocarea unei atmosrere de mit nedeterminat.
Deocamdat ne arlm pe un oarecare tram de basm, pu(in precizat, ca in
unele prelucrri amintite anterior: A rost un tanr imprat - ,De la miei
a smuls aerea, i-a smuls de la tirani puterea, i mul(i nebuni a spanzurat.
Micarea epic e pu(in, nesolicitand aten(ia poetului pentru actele ei succesie.
n schimb, e de-a dreptul impresionant motiul mormantului pierdut,
inconjurat de mister i de pmant blestemat, peste care se arat uneori un
semn miraculos: Dar noaptea-n zare uneori,, Cand e rurtun-n deprtare,
,La margini de-orizont rsare ,Un rulger alb, tarziu spre zori.
linalul ine acum in crescendo, prin cunoscuta miestrie a poetului,
care aduce ins nu un element extern, cu culminarea tensiunii dramatice a
intregii poezii: Iar intr-o noapte a loi! ,i spintecat de lumin ,lugi-a
noaptea cea hain, ,i brazii-n rlcri or orbi, ,i-atunci cu rulgerul toar,
,Iei-a mortul imprat ,i-n iadul lor, de-unde-am plecat, ,S-or prbui
tiranii iari. Dar cea mai realizat poezie patriotic din opera lui Cobuc
rmane, dup noi, Moartea tvi Cetv. Balada pornete de la motiul, cunoscut
de pe acum, al mortului eroic ce se a ridica din mormant in ceasul luptei
rinale. Momentul istoric indeprtat pe care poetul i l-a ales l-a rerit, indi-
rect, de procedeul unei simple ilustrri a unui anume rapt anecdotic precis.
Gelu e cunoscut doar prin rezisten(a sa eroic in ra(a cotropitorilor, prin
jertra propriei ie(i inchinate libert(ii i, mai mult decat un personaj istoric,
e un simbol. Un in(eles destul de ag, dar cu atat mai proritabil pentru
poezia care debuteaz intr-un stil de lamento sugesti exprimat printr-o
metric mai pu(in obinuit, rrant dureros in rinalul riecrei strore: Rzle(
din otirea btut, ,lugind pe campia tcut, ,Czu de pe cal, de durere, ,
Pe marginea apei. i piere. ,Din ran i-ar smulge sgeata ,i n-are putere.
1estamentul lui Gelu, rostit in continuare in scranetul durerii i in
ateptarea puhoiului de dumani, pierde elementul discursi in schimbul
unei iziuni eroice a iitorului, in ersuri ce anticipeaz elea(ia de ton a
poeziei proretice a lui Goga: Jeleasc-m apele Cernii! ,S-mi bubuie
cri(ul iernii, ,Ca-n taberi al cailor tropot, ,Iar enicul apelor opot ,S-
mi par ca-n ceasul ecern`i, ,O rug de clopot. ,,i poate sosi-a o reme,
,Cand mun(ii or rierbe, or geme ,Cu hohote mamele-n praguri ,Cand
bucium suna-a s cheme ,Pe tineri sub steaguri. Balada inainteaz apoi
prin scena luptei rinale i a mor(ii eroului, intr-un decor halucinant, realizat
cu o bineenit economie de mijloace, o sobrietate comparabil doar cu
acea aiv Moartea Ivi vter.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!$#
Sectorul epic al poeziei cobuciene rmane deci, in cea mai mare parte
a lui, la o inten(ie ilustrati, aceea de a repoesti. Lste roarte aderat ins
c tehnica narrii in ersuri atinge prin aceste balade perrorman(e de seam
pentru epoca aceea, inscriindu-se ca moment de importan( in dezoltarea
baladei romaneti sau, mai general, a rilonului epic al poeziei noastre. n
aparen(, aceste aspecte ale ersului romanesc par a ri rost neglijate in
continuare de o eolu(ie orientat in general spre lirismul pur i spre
interiorizare. Nu trebuie s uitm ins c nici cele mai accentuat lirice sau
meditatie orientri ale poeziei din secolul al XX-lea nu au izgonit total o
anume micare epic. La se poate intalni la Adrian Maniu in rorma motiului
de basm interpretat in glum, sau a baladei rantastice cu accent pe atmosrer,
la Ion Vinea prin catea schi(e de epic pur, la Lucian Blaga prin ecouri
metarizice ale unor rorme baladeti, la Ion Barbu, in cunoscuta sa oca(ie
epic, la Al. Philippide i mai ales la 1udor Arghezi, in poezia cruia e
reconsiderat nu numai specia ca atare, dar i aspectul ei cel mai degradat,
anecdoticul. Perrec(iunea tehnic, puritatea de linie a acestor aspecte ale
epicului nostru poetic ii au izorul, totui, oricat ni s-ar prea de ciudat, in
numeroasele experien(e cobuciene. La poetul nsudean copleete din
pcate cantitatea masi de prelucrri simple, prererin(a pentru mijloace
mai greu adaptabile ersului. Cobuc numai intampltor inculc textului
su o anume emo(ie, prin proiectarea intr-un epicism de atmosrer (
oibv vttor! sau Moartea tvi Cetv, i niciodat nu-i suprapune reun substrat
mai adanc, rilozoric. De cele mai multe ori ins, el se mul(umete s
poesteasc, s redea, s insceneze, comunicandu-ne prea pu(in peste
semnirica(ia motiului izor.
Poezia lui Cobuc ni se impune astzi prin indrznea(a ei inten(ie
primordial. Lste drept c proiectul ini(ial nu a rost implinit, c problemele
pe care acest gand le-a pus autorului l-au condus uneori pe calea racil a
ersiricrii sau a ilustrrii ersiricate, dar nu e mai pu(in aderat c stihuitorul
s-a gsit nu de pu(ine ori pe calea cea bun a operei sale, pe rilonul su
creator cel mai autentic. Iar momentele de rericit inspira(ie, de adanc
intui(ie a speciricului artei sale i-au dictat o poezie ce a cucerit publicul prin
comunicatiitatea i arietatea rormelor ei, o poezie care a ajuns la expresie
original prin armonia deplin a rormei clare cu con(inutul su de lirism
obiectiat. n acest proces de crea(ie, Cobuc s-a manirestat ca o aderat
personalitate original. Ll a rructiricat experien(a baladei i idilei de inrluen(
rolcloric, zute ca structuri corespunztoare lirismului obiectiat, pan la
limitele ei, rixand o iziune i epuizand o surs creatoare. Din aceast cauz,
motenirea poeziei sale se transmite posteriorit(ii nu ca un depozit de
GLORGL COSBUC
!$$
motie sau realizri rormale, nu ca posibilitatea unei inrluen(e directe, ci la
un mod mai general, cu aloarea unei experien(e creatoare, pe deplin
gritoare, atat prin pr(ile ei de umbr, cat i prin cele de lumin.
Mircea 1OMUS, Prefata in ol. George Cobuc, lire ae tort, Poezii, Colec(ia
B.P.1, Lditura pentru literatur, Bucureti, 1966, p. XIV-XIX, XXXIII-XXXIV.
Pastelurile lui Cobuc sunt, in totalitatea lor, o cuprinztoare
monograrie a pmantului romanesc, uneori locurile riind numite de poet
pe numele lor reale (Pe 1va, Priv Mebaaia, Mvvtete Reteat - care
prelucreaz o legend -, Prabora, Pe itrita, Pe araav,; in multe din
pastelurile lui Cobuc se recunosc cu uurin( locurile natale, prin unele
detalii ale peisajului i ale oamenilor. Oricine, izitand satul natal al poetului,
a recita instantaneu in gand ersurile din poezia Mava. Pastelurile sunt
una din laturile cele mai aloroase ale liricii lui Cobuc. Dar pastelul pur
este mai rar la Cobuc, el se imbin, intr-o perrect i organic modalitate
de expresie artistic, cu idila, cealalt mare i aloroas parte a poeziei
cobuciene. n idil, Cobuc este deschiztor de drum in poezia noastr.
Cobuc a inceput s scrie idile inc de pe cand era la Sibiu, redactor la
1ribuna. Idilele lui Cobuc constituie partea cea mai rezistent, mai bogat,
din intreaga sa liric. Dragostea rural, (rneasc, este surprins de poet in
toate razele ei, de la chinurile tulburi, pline de intrebri ale retei arlate in
perioada nubilit(ii i cu totul lipsit de experien(a erotic, ingenu, dar
sim(ind puternic acea chemare a instinctului spre o lume nou, pan la
trirea integral, rizic, a iubirii. Direritele etape, raze, cu conrlictele posibile,
cu impliniri, chinurile geloziei, ale prsirii rr urmri grae, pan la drama
retei rmas singur i cu perspectiele rructului iubirii, toate acestea sunt
re(inute de idila lui Cobuc intr-o nota(ie artistic adecat. Cobuc nu
surprinde numai laturile rericite, senine, ale iubuirii rustice, ci i cele grae,
ducand uneori spre sinucidere. Aderul ie(ii este respectat, dar nu
rotograriat, ci tratat cu mijloacele superioare ale artei.
Cobuc a scris i o poezie-sintez, care adun launloc nu numai
direc(iile reolu(ionare, actie ale liricii sale, ci i baladele, idilele, pastelurile,
poezia de eocare istoric, substratul rolcloric, poezia pentru copii, este
orba de Doiva, cam din aceeai reme cu Iv oreore, `oi rrev avvt!,
vta rietii, Pa,a Haav, publicat in Vatra la inceputul anului 189. n
Doiva sunt concentrate, in esen(a lor, armoniile delicate sau brbteti, istoria
intreag a poporului roman, cu bucuriile i durerile, cu biruin(ele i speran(ele
sale, cu credin(ele i idealurile sale, cu iubirea i ura sa. Cantare a cantrilor
neamului romanesc, cum a rost uneori caliricat, doina exprim artistic
CAN1LCL DL VI1LJIL
!$%
eacuri de lung i gra rrmantare a unui popor cu o structur surleteasc
din cele mai complexe, cu uluitor de bogate resurse artistice, trecut prin
grele incercri de-a lungul zbuciumatei sale istorii. Doina are runc(ia unui
toniriant artistic in ia(a poporului roman, aceea a unui redresor de energii
incercate din greu .
Doina insemneaz insi expresia permanen(ei riin(ei neamului, graiul
strmoesc, surletul capabil de rine sensibilit(i i triri artistice. La este
cantecul srant care adun in el toate litaniile surletului colecti i poporului
roman. n ciuda rinalului trist, Doiva lui Cobuc are o runc(ie mobilizatoare.
1ocmai ultima stror pare a ri o ariant melodic a poeziei Craivt veavvtvi,
cele dou poezii aducand impreun textul i melodia, graiul strbun i
cantecele lui, intr-o partitur unic. Doiva lui Cobuc este un manirest de
lupt na(ional i social. Melodia ei este ariat, cu treceri de la game minore,
sub semnul aceleiai chei de pe portati: statornicia i increderea in zorii unei
ie(i mai bune. Cobuc a reuit s sublinieze esen(a surletului colecti al na(iunii,
tinere(ea acestui surlet, prospe(imea i rine(ea, igoarea i brb(ia, gingia,
dar i pornirea ptima. Un rior cald, de rugciune, al crui Dumnezeu este
insui cantecul doinei, strbate cu statornicie poezia de la un capt la altul.
Personiricand doina in chipul unei copile, Cobuc a rut s sugereze mai ales
tinere(ea ei, mldierea, inriorrile i tulburrile cantecului de dragoste, ale celui
de instrinare, ale celui de lupt, ale celui de leagn. Pentru c in Doiva ne
intampin i cantecul de leagn, deci perspectia continuit(ii poporului,
germenul care crete i duce mai departe un mesaj istoric .
Dar Cobuc este neintrecut in realizarea perrec(iunii ersurilor,
in prozodie i-n acusticitate, aici rezid contribu(ia cu totul proprie i origi-
nal prin care Cobuc a reolu(ionat i dezoltat ersirica(ia romaneasc,
pregtind-o pentru acceptarea ersului liber.
Dar pentru a putea ptrunde in insi lumea intern a marelui auditi
care a rost Cobuc, trebuie in(eles sistemul su prozodic. Poezia lui Cobuc
etaleaz o roarte mare bog(ie de ritmuri, de rime i de organizare stroric
a ersurilor. Lste neintrecut din acest punct de edere, este rr egal.
Organizarea stroric este de o arietate i bog(ie impresionante. De la
distihul gazelurilor, la strora de 16 ersuri, se intalnesc toate celelalte structuri
posibile. Cobuc a dezoltat experien(a poeziei romaneti, dar a in(at
mult i de la poe(ii strini, cu deosebire de la poe(ii germani.
Mare poet clasic, Cobuc i-a asigurat locul printre marii creatori:
Lminescu, Creang, Caragiale, Slaici, prin con(inutul na(ional al operei
sale, prin cultiarea i rrecentarea clasicilor, prin puritatea expresiei i
claritatea stilului, prin promoarea idealului de rrumuse(e echilibrat, in
GLORGL COSBUC
!$&
general prin innoirea limbii poetice. Cobuc este - unanim recunoscut -
un mare clasic al ersului romanesc. Poet al naturii i al omului de la (ar, al
exuberan(ei juenile, al iubirii, al reoltei i luptei, al brb(iei, Cobuc inscrie
una din cele mai pre(ioase experien(e ale literelor romaneti, intr-un moment
de rscruce, cand, prin scrierile unei pletore de pseudoeminescieni, se crease
in poezia noastr o stare deprimant, maladi, din care se prea c nu exist
perspectie de ieire spre un liman sntos. n acest climat de vat ae iecte, ae
!etcbver rsare neateptat de iguros i nou George Cobuc, redresand
poezia romaneasc, aducand noi orizonturi, noi sensuri, noi alori artistice.
Garil SCRIDON, Ceore Co,bvc, in ol. Itoria titeratvrii rovve, III, oca varitor
ctaici, Lditura Academiei Romane, Bucureti, 193, p. 8, 96, 808, 809, 811.
Prin rsunetul na(ional al operei sale, Cobuc reprezint un moment
important in istoria literar, tocmai in epoca in care, pe plan estetic,
simbolismul triumra la noi asupra smntorismului. i dac astzi, dup
atata scurgere de timp, cand perspectia d msuri mai juste, un Macedonski
ne apare, atat in substan(a lirismului su, cat i in descenden(a-i literar
major, mai important decat autorul iretor ae tort, cui se ocup de Cobuc
- poetul atat de popular de-a lungul genera(iilor - nu i se cere de rapt a
explica succesul su, ceea ce s-a rcut indeajuns, cat a eririca actualitatea
lui. Cci dincolo de prezen(a sa, intotdeauna rericit, in manualele didactice
i la serbrile colare, unde rolosul moral i social al ersurilor lui - in
limite estetice conenabile - e incontestabil, trebuie s recunoatem c
interesul strict poetic pentru lirismul cobucian a sczut indeajuns de mult.
n remea in care s-a nscut i a inrlorit poezia lui Arghezi i Bacoia, a lui
Blaga i Barbu, a lui Vinea i Philippide, un Loinescu inltura cu desarire
din actualitate ersurile lui Cobuc, iar tinerii poe(i de azi nu manirest
decat rareori arinitate cu bardul ardelean. lirete, curentele mor, multe glorii
apun i, in obscuritatea trecutului lor propriu, altele prind s strluceasc,
arlandu-i tarzia ericien(.
1o(i ne inchinm cu respect i cu dragoste in ra(a sentimentelor inalte
ale poetului care i-a cantat patria in rrumuse(ile, aspira(iile ori surerin(ele ei
- i cat a dinui neamul nostru romanesc, la rel or race genera(iile ce
in. Dar pentru a-l aea pe respectabilul Cobuc mai iu poetic intre noi,
mai aproape de intimitatea gustului nostru literar eoluat, se pune intrebarea:
ce ne place acum in lirismul su Nu altrel au cutat s i-l explice, mai
demult, tot sub zodie estetic eoluat, un G. Clinescu sau un Vladimir
Streinu. Pe cile acestor eminen(i critici, putem, aadar, reciti cu interes
sauroasele ersuri anecdotice din nuela in gen boccaccesc, ardelenete
CAN1LCL DL VI1LJIL
!$'
prozodizat, Pe avvtvt tvrcvtvi sau reeria naturist Craiaa vetor. Dup
cum, urmand astzi pe Dumitru Micu, analist subtil al poemului 1oavva, in
care descoper atmosrera bacoian ,1oamna tarziu ,n noapte cu lun,
,Cum ajaie codrul ,i geme, i sun!... ,i moare cu rruntea ,Pe pieptul
naturii, ,i moare natura ,De jalea pdurii, ,n toamn tarziu,, am putea
indrzni arirma(ia c in conrormitate cu sensibilitatea noastr modern, cel
mai prorund lirism al poetului se releeaz in imaginile de-a dreptul trakliene
din Pe aeatvt Ptervei .
,Viziunea, mai sentimental ce-i drept, poate ri regsit in dou din
cele mai realiste schi(e ale lui Lmil Garleanu, prilejuite tot de campania in
Bulgaria.,.
Nu rr ecou in sim(mantul nostru estetic, pe alt plan ins, sunt apoi
Caetvrite lui Cobuc, de un clasicism rormal i arecti remarcabil. Iar dulcea(a
limpid i ingrijorat a strorelor lui Heine reine, la nielul romanesc, in
Cvtecvt fvvtvi , in ata vorarvtvi , in Pe itrita, pur cobucian
Loreley, de rar i proaspt simplitate, in care demoniacului i se substituie
natura ca natur.
Si cum ar exista baladescul lui Ion Barbu sau al lui Radu Stanca, rr
caden(ele atat de lirice, rr muzica pe care o incearc ersul romanesc in
`vvta Zavfirei
Rsare in srarit, in miezul poeziei lui Cobuc, in estitul i nesectuitul
de comentarii pastel imnic, 1ara, acea stror pe care mai bine i mai
exact o guti i o in(elegi dac ai trecut prin riltrul lirismului pastoral al lui
Macedonski, pentru a-(i reconstitui astrel, de aici pornind, poetul
senint(ilor nu strine de nostalgii, al melodiilor lexice contagioase prin
gra(ia i irtuozitatea lor, al iziunii de un sumbru umanism liric, al rasului
anacreontic: un dionisiac de plaiuri ideale, sub umbrele ce-a lsat in popasul
su pe aceste meleaguri Sabasios.
Agreabile unele sau mai pu(in agreabile altele, baladele lui Cobuc
,asupra crora planeaz de multe decenii judecata, ce constituie o intui(ie
critic genial, a lui Maiorescu,, rie c sunt prelucrri, imita(ii ori producte
originale, apeleaz la teme de basm - legend, reerie - cu tent autohton
,rvt Covevei, Craiaa vetor, `vvta Zavfirei, Moartea tvi vter,, teme
istorice ,\tefavita1oaa, Cotia ticatovt, Carot Robert, Pa,a Haav,, teme de
psihologie rural ,ata vorarvtvi, Cearav, `v teai ricevt, Roaorica, ivvt,,
teme orientale ,Zobait, atva, tZorab,, medieale-antice etc. Acolo unde
Cobuc ne orer ersuri agreabile, temeiul lor estetic e in general muzica, o
muzicalitate speciric acestui bard, transmisibil poeziei noastre celei mai
moderne. Iv Poretea cvtarii, baladistul ii proclam idealul naturistic al
GLORGL COSBUC
!%
muzicii sale lirice: Ascult cum ii rreamt cantul ,Pdurea, parul i antul,
,L cerul al meu i pmantul, ,i cant ca i ele i eu. Starea surleteasc a
personajelor baladeti se manirest muzical: Lu sunt tot un cantec de-
asear ,i-aa mi-e de sil s-l cant, ,i tremur i n-a rea s-l cant, ,i-l
tac, dar nerand il cant iar. Dintre elementele naturii, rundamental sonor
apare antul ,poate nu numai din cauza ac(iunii sale acustice asupra altor
elemente, ci i datorit incorporrii intr-insul a ocabulelor cuant i
cant, .
Ion NLGOI|LSCU, La Ceore Co,bvc, in ol. .tte ivevvari critice,
Lditura Cartea romaneasc, Bucureti, 1980, p. -8.
n poezia original, Cobuc inten(iona, la inceput, potriit propriei
dezluiri din prera(a la ire ae tort, s lege astrel, intre ele, baladele i
celelalte poeme luate din poetile poporului, incat acestea s capete
unitate i extensiune de epopee. Dac epopeea nu s-a realizat, poeziile
cele mai izbutite se incadreaz, totui, intr-o iziune unitar, alctuind o
monograrie epico-liric a satului romanesc. Ca intr-un Ceoricov, in cantecele
lui Cobuc gsim natura romaneasc, muncile campeneti, datinile ataate
marilor momente ale existen(ei, erotica (rneasc, reolta muncitorului de
pmant, rlmand i gol, rr-adpost, experien(a tragic a rzboiului,
momente din istoria (rii.
Al doilea pastelist remarcabil, in ordine cronograric, in cuprinsul liric
na(ional, Cobuc nu descrie, asemenea celui dintai, Vasile Alecsandri, natura
pentru ea insi. Obiectul eocrii sale e omul pmantului, peisajul aand
doar runc(ia de a-i preciza acestuia cadrul de manirestare. Raportarea, in
consecin(, la Virgiliu nu poate ri decat roarte nimerit, dup cum posibil
deine i rererirea la vcrari ,i ite ae Heioa. liecruia dintre anotimpuri
Cobuc i-a dedicat cel pu(in o poezie, specirice prin excelen( modului su
liric riind acelea in care spectacolul lumii rurale rele cadrul existen(ial i
unele dintre indeletnicirile (rneti tipice. Poeziile consacrate erii ne trans-
port pe camp, cea inspirat de iarn inr(ieaz satul luat in stpanire de
copii cu multe snii. Cci acestea ,atvt itei, `oate ae rara, 1ara, Iv
vievt rerii, Iarva e vtita, sunt cele mai reprezentatie. n atvt itei asistm
la trezirea naturii, diminea(a. Poemul e o cosmogonie in miniatur. La
inceput, poemul e static. 1oate dorm sub cerul clar ca lacrima: apa, antul,
campia inelit de rou. Din strora a treia, prielitea incepe s se anime.
Lupta dintre lumin i intuneric se d, un timp, inizibil, undea dincolo de
zare, apoi deodat btlia incepe s se desroare spectacular. Un resort
CAN1LCL DL VI1LJIL
!%
nezut a pus in micare intreaga rire. Adui parc de incendiul solar, apar
oamenii cu coasa pe umr, intampina(i de concertul psresc. ntreg acest
rreamt e imnul pe care ia(a il inal( zi de zi soarelui, printele ei - al
lumii altar. Vara rixeaz imaginea anotimpului in plin zi. Prin sensul ei,
poezia e un cantec de preamrire a pamantului romanesc i a ririi poporului
nostru, ceea ce explic entuziasmul cu care o comenteaz Ibrileanu,
inr(iand-o, exagerat, drept principala capodoper cobucian. Prielitea
constituit in cele trei strore e dominat de masiitatea Ceahlului, gigantul
departe-n zri albastre dus, intr-o slbatic splendoare. Muntele
maiestuos i robustul optimism ce iradiaz in toate micrile secertorilor
proiecta(i in largul aternut la picioarele lui sunt in rela(ie. n rinal, bucuria
contempla(iei se preschimb in beatitudine a ingroprii existen(ei
indiiduale in ia(a etern a meleagurilor printeti i a umanit(ii de pe
cuprinsul lor. Pastel excelent, `oate ae rara cant inserarea i curundarea
satului, impreun cu intreaga natur, in intuneric i somn. Se intocmete un
amplu basorelier cu scene campeneti: care au poeri de munc, turme,
rlci eseli in lunc, palcuri dese de copii. Spectacolului plin de micare al
enirii din camp i se altur acela al satului adormit. n tcerea prorund se
aud, ca enite din alt lume, aietul pdurii de brad, cantul apelor. Sunetelor
de arar le rspund unduiri surleteti. necand in apele-i negre lumea zut,
intunericul ridic din strrunduri o alt lume, nu mai pu(in real. O lume
racut din liniti, susur de ant printre brazi, cderi muzicale de aluri, tresriri
i ateptri, suae temeri i doruri timide. Realitatea acestui ceas e raja.
Sub stpanirea ei incep ritualuri tainice, decise de zei(a iubirii. n timp ce in
pastelurile estiale descrip(ia este contaminat, de obicei, de o anume
tendin(, aceea de apoteozare a muncii (rneti, Iarva e vtita se bizuie
exclusi pe decor, concurand tablourile iernale ale lui Alecsandri. Sunt
rixate scene cu totul comune: copii la sniu, un pitic urcand dealul cu
stranice porunci materne, cate unul din cei ce prin zpad rac mtnii, o
harjoan intre zgomotoasa gloat i o bab cu un cojoc incins cu srori de
tei. Scriitorul ins izbutete s dea ia(a situa(iilor i, astrel, s comunice o
stare de bun dispozi(ie, de bucurie ingenu.
n lumea rurit de Cobuc, intreaga existen( eolueaz urmand legi
tot atat de statornice ca acelea crora se supun, in rota(ia lor, anotimpurile.
liecare moment de seam e consemnat prin ceremonii pstrate din timpuri
imemoriale. Asemenea momente sunt, in primul rand, nunta i
inmormantarea. Poetul le-a consacrat dou din baladele ce urmau s
rormeze stalpii de sus(inere ai proiectatei epopei. Aezat intr-un cadru de
basm, ceremonia din `vvta Zavfirei transrigureaz date ale ritualurilor nup(iale
GLORGL COSBUC
!%
ardeleneti. Catea strore de la inceput au caracter curat narati i, prin urmare,
prea pu(in liric. Relatri seci, pictate doar ici i colo de cate un epitet mai
colorat. ntr-un poem epic, asemenea introduceri sunt intru totul rireti. Poezia
incepe s se umple de imagini memorabile odat cu sosirea nuntailor din
nouzeci de (ri. Acetia sunt, nu incape orb, impra(i i regi, de reme ce
s-a conenit c ne gsim la nunta lui Sgeat, asemenea cruia, cat e pmantul
de lung i de lat, nici astzi domn pe lume nu-i. Ca atare, ei or ri imbrca(i
in haine scumpe, incini in purpuri. Venirea lor seamn, totui, perrect cu
aceea a unor (rani cltorind in cru(e ce, in asemenea scopuri, sunt trase de
cai apolinici: La tot rdanul patru cai, ,Ba patru sori.
1oat aceast parte a baladei este o reerie. Apar rete cu trupuri prinse-
n mrgrint, cu rochii lungi (esute-n rlori, rlci in haine albe sclipind ca
argintul. De o plasticitate particular e scena horei incinse, in timpul cununiei,
in ra(a bisericii, mecanismul jocului riind magistral sugerat, izual i auditi.
1ot ce urmeaz e strlucit. Osp( homeric. Mese inconjurate de oaspe(i
rari: crai, criese, ghinrari de neam strin, se intind pan in zare. Curg
rauri de in. Propor(iile eseliei depesc srera terestr. Dup un ritual intangibil
se oriciaz i inmormantarea. n Moartea tvi vter, poem inrerior `vvtei Zavfirei,
participm la o reprezenta(ie runerar, cu cdelni(ri i bocete tradi(ionale.
Randuielile cretineti coexist cu obiceiuri pgane. Pe pieptul mortului s-a
pus un colac de grau de-un an, in mana dreapt: o lumanare de cear, un
ban, in stanga. 1irada sretnicului btran ca remea e de un didacticism
manirest ce nu anihileaz, totui, unda de poezie gnomic, perceptibil in
modalitatea zacnitoare a sentin(elor, exprimand o concep(ie eroic a ie(ii.
Supus determinrilor ce decid cursul existen(ei in genere, erosul
(rnesc interpretat in ataae ,i iaite i ire ae tort are drept note derinitorii
intensitatea i prospe(imea. Ll este artat in toate ipostazele, de la inmugurirea
insidioas, la erup(ia irepresibil. La otivaa, Draote ivrrabita, Cvtecvt fvvtvi,
ata vorarvtvi sunt, de departe, piese antologice. Draote ivrrabita, de
exemplu, este, dac se poate spune, un poem-nuel. Lpisoade naratie
alterneaz cu monologuri i dialoguri interioare, transmise rie prin
transcrip(ie nemijlocit, rie in stil indirect liber. ns cu tehnica prozei epice
sunt ob(inute stri lirice. Se dezluie o pasiune exprimat pe cat de pustiitor,
pe atat de candid, erectele poetice rezultand din situa(ii cum nu se poate
mai strine in principiu lirismului, precum cusutul, mulsul, alptarea i(elului.
Ne gsim intr-o Arcadie cu decor transilan, intr-un tram in care poezia
nai ,in sens schillerian,, prezent in stare genuin pretutindeni, nu
ateapt decat o oce care s-o zic.
CAN1LCL DL VI1LJIL
!%!
Spre distinc(ie de-poeziile idilice ,la cele men(ionate sunt de adugat:
`vvai vva!, vbtirica aiv recivi, `v teai ricevt, a rv etc.,, Cvtecvt fvvtvi,
i ata vorarvtvi sunt cantece ale erosului indurerat. Acestea, de rapt, se
numr printre cele mai ibrante, mai lirice dintre poeziile cobuciene.
Cvtecvt fvvtvi rspandete o melancolie apstoare i, totodat, oarecum
sua. n ata vorarvtvi dezndejdea e striitoare. Obsesia plopilor ce ajaie-
n ant denun( o stare demen(ial. Direrite in con(inut de celelalte erotice,
Cvtecvt fvvtvi i ata vorarvtvi au cu acelea - i cu intreaga crea(ie a lui
Cobuc - aceast particularitate comun c sunt o expresie a surletului
robust. Lxultant sau cu ochii in lacrimi, omul cobucian ii triete
sentimentele cu o intensitate de care sunt capabile doar naturile puternice.
L cea spartan in etica ,(rneasc, ce dirijeaz conduita umanit(ii
cobuciene. Veselia, dragostea, surerin(a sunt ale unor copii de brai,
mandri de descenden(a lor, o(eli(i ei inii, dac nu in btlii, ca prin(ii,
mcar in munca dur pe ogoare, in lupta cu relurite greut(i, cunoscand
prin urmare pre(ul bucuriilor i tiind s-i reprime durerile, s nu se dea in
spectacol. Cand e orba de aprat o cauz comun, oamenii acetia senini
i iguroi se prerac in barbari i orbele lor uier ca la surlarea antului
chipurile de balauri ce sereau drept steaguri echilor daci. Atitudinea creia
poetul ii conrer calitate liric in poemele sale de reolt e a unor lupttori
care, inrran(i momentan, nu se lamenteaz ca nebunii care se tem. Din
proretic i amenin(tor, cum este in excesi de retorica Pevtrv tibertate, cantecul
cobucian deine, in mai densa Iv oreore, chemare direct la rscoal,
pentru ca in `oi rrev avvt! s realizeze cu o rar ror( a expresiei rruste
antagonismul radical dintre mul(imile apsate i tagma jeruitorilor, iar in
Doiva s inr(ieze copiii rr noroc ai gliei strani in codru, noaptea,
sub brazi, pe lang roc. Mult a scris Cobuc pe teme istorice, lsand un
numr de piese iabile, alturi de altele, caduce. Dou dintre cele din prima
categorie pretind o subliniere speciric: Decebat catre oor, in care motiarea
atribuit lui Decebal a hotrarii unei intregi etnii de a se da mor(ii, spre a nu
cdea in robie, e superb: Din zei de-am ri scoboratori, ,C-o moarte tot
suntem datori ,1otuna e dac-ai murit ,llcu ori mo ingarboit, ,Dar nu-
i totuna: leu s mori ,Ori caine-nln(uit i |v cvtec barbar, diatrib (anit
dintr-o implacabil ur, aceea a dacilor subjuga(i in propria lor (ar, putand
ri, implicit, i a romanilor ardeleni asupri(i. n ersuri dogoresc rlcrile
inrernului i poemul se gsete, aloric, in ecintatea celei de a doua pr(i
din crioarea III i a Rarratitvtvi aiv 10 ae 1udor Arghezi.
Dumitru MICU, Ceore Co,bvc, in ol. cvrta itorie a titeratvrii rovve,
Lditura Iriana, Bucureti, 1994, p. 31-318.

You might also like