You are on page 1of 10

TGD. Curs 10 Sistemul hindus Nu reprezinta un sistem bazat pe un singur text sacru, ci pe mai multe.

Cunoasterea nu este accesibila oricui Este bazat pe discriminare si inegalitati Este unul dintre cele mai vechi sisteme (1700) Se aplica oricarei persoane care pretinde ca este hindus. Este bazat pe mai multe texte

Este impartit in: Sistemul traditional hindus Perioada dominatiei engleze Sistemul modern I. Sistemul traditional Este bazat pe texte sacre, numite shruti Este alcatuit din: 1. Vedas- ansamblu de proincipii care stau la baza cunoasterii, precum si un set de reguli de conduita pentru viata personala. Include 3 subcategorii - Rigvedas - Vedangas - Upanishade 2. Traditii sau norme hinduse aplicabile in viata de zi cu zi. O colectie de scrieri ale marilor intelepti. Se imparte in 3: - Dharma sutras - Dharma satiras (Codul lui Manu) - Ribandhas 3. Cutuma modifica sau completeaza dharma. Exista foarte multe cutume, datorita scolilor diferite. Sfera de aplicare difera. 4. Principiul echitatii- se aplica cand nu exista texte sacre si obliga judecatorul sa rezolve fiecare caz conform propriei constiinte. 5. Parchayat- Reprezinta curti sau tribunale ale castelor. Solutiile lor tin cont dharma. Sanctiunea maxima este excluderea din caste. Castele erau urmatoarele: Brahmanii- inteleptii comunitatii Kehatrias- casta militarilor si a nobililor Vaishyas- agricultorii + comerciantii Shoutras- micii mestesugari si ngustori

TGD. Curs 10 II. II. Perioada dominatiei engleze Din sec XVII, pana in 18 iulie 1847, cand India a devenit independenta. Autoritatile engleze au hotarat sa respecte dreptul traditional hindus, motiv pentru care, pe langa judecatorii numiti de britanici, au ramas si experti in dreptul hindus, numiti punditi. Acestea indicau judecatorului britanic textul de lege si solutia. Prin interpretarile lor, acesti hunditi au fost partiali, astfel ca eu deturnat solutiile traditionale hinduse prin interpretarea pe care le-au oferit-o. S-a introdus terminologia britanica in sistemul traditional de drept hindus, ulterior introducandu-se si solutii britanice. Dupa 1847, sistemul traditional a continuat sa se aplice doar in anumite domenii, precum: statutul persoanei, succesiunile si dreptul afacerilor. Aceasta perioada este numita anglo-hindula III. Dreptul modern hindus

Se remarca incepand cu 1833, cand incep codificarile prin receptionarea solutiilor de fond din dreptul englez In 1860- adoptat codul penal indian In 1872- adoptat Indian Contract Act In 1908- adoptat codul de procedura civila. Dupa independenta, desi s-a incercat unificarea sistemului de drept, datorita existentei castelor s-au mentinut discriminarile si ilegalitatile. India este un stat federal (25 de state si 5 teritorii.

In ceea ce priveste puterea legislativa, parlamentul e impartit in doua camere: - Camera poporului care are 45 de membri cu mandat pe o durata de 5 ani. - Consiliul statelor cu 240 de membri, cu mandat de 6 ani. Puterea executiva - presedintele ales pe 5 ani, cu rol simbolic Primul ministru conduce guvernul si este ales din cadrul partidului care detine majoritatea in camera poporului Sistemul jurisdictional organizata la nivelul statelor membre ale federatiei. Cea mai inalta jurisdictie, care reprezinta gr. III de jurisdictie este Curtea Suprema a Indie (exista una singura la nivelul federatiei). Aceasta este compusa din 13 judecatori in frunte cu Chef Justice, numiti de presedintele republicii. Competente: controlul judiciar, controlul de constitutionalitate, recursul privind respectarea unor drepturi fundamentale prevazute de constitutie, apeluri impotriva hotararilor de condamnare la moarte. Jurisprudenta este definitiva si irvocabila si reprezinta procedeu judiciar obligatoriu. Gr. II de jurisdictie: High Court. Acestea judeca in materie civila si in materie penala. Se pronunta asupra apelurilor care se formuleaza impotriva hotararilor jurisdictiilor de prima instanta. Gr. I de jurisdictie distingem in materie penala si civila - Penal - Session Courts - Civil - Tribunalele de district 2

TGD. Curs 10 In ceea ce priveste dreptul persoanelor, ca urmare a influentei anglo-saxone, s-a ameliorat statutul traditional al persoanei. - A fost abolita interdictia de casatorie intre membrii diverselor castre. - De asemenea, poligamia si casatoria intre rude au fost interzise. - A fost liberalizat divortul. - In 1986, Comunitatea internationala a descoperit ca se mai practica omorarea vaduvelor

Sistemele nordice: scandinav, japonez si chinez


Sistemul scandinav
A fost initial incadrat in sistemul romano-germanic dar ulterior autorii si-au dat seama ca nu apartine acestui sistem de drept. Il intalnim in Finlanda , Danemarca, Suedia si Norvegia. Motivul incadrarii in sistemul anglo-saxon : tarile nordice au receptat codul civil dupa model francez Au traditie constitutionala. Cu exceptia Finlandei, care este republica, celelalte 3 state sunt monarhii constitutionale. Danemarca: Regim parlamentar Prim-ministrul are rolul principal Monarhul- rol simbolic Parlamentul ales prin vot direct si universal (4 ani)

Norvegia: - Stat confesional luteran Suedia: - Parlament ales prin scrutin majoritar (310 parlamentari) si prin scrutin proportional (39 parlamentari). Parlamentarii au mandat pe 3 ani. Finlanda: - Regim prezidential, cu un presedinte ales prin vot universal pe o durata de 6 ani. - Guversul este condus de un prim-ministru

TGD. Curs 10

Sistemul japonez
1. Dreptul traditional - Marcat de cel chinez. Influenta chinezeasca (sec. V- pana in 1865) - Doctrina de baza a fost confucianismul - S-au adoptat dispozitii in dreptul penal si administrativ - Monarhia japoneza a urmat modelul - Treptat rolul confucianismului s-a redus si au aparut castrele (org. pe criteriul averii) 2. Dreptul modern - Au existat doua tendinte: europenizarea si americanizarea - Europenizarea (1864-1945) a presupus receptarea modelului francez si german => incepe un proces de codificare - Se adopta codul civil japonez, codul de procedura civila (1890), codul comercial (1899), codul penal (1907), codul de procedura penala (1929) Dreptul contractelor are la baza teoria germana a neexecutarii, iar raspunderea civila este de influenta franceza. - Americanizarea (a inceput din 1945, cand dupa razboi, trupele americane s-au instalat in Japonia) - Dupa 1946 apare o noua constitutie bazata pe suveranitatea poporului, egalitatea si laicitatea statului. - Normele cutumiare au fost abrogate. - Organizarea judiciara japoneza este de origine americana: Tribunal de prima instanta Tribunale regionale Curti de Apel Curtea Suprema (politizata), formata din 15 judecatori si un presedinte. Are ca atributii: - controlul judiciar - controlul constitutionalitatii legilor - se pronunta asupra tuturor cauzelor pentru care a fost sesizata Jurisdictiile japoneze au competenta in toate materiile. Exista o procedura obligatorie, necontentioasa, care suprinde compromisul si concilierea.

TGD. Curs 10

Sistemul chinez
1. Dreptul traditional 2. Dreptul actual Dreptul traditional Bazat pe Confucianism Cuprinde norme scrise si cutumiare, avand forma codurilor dinastice Chinezii au acceptat greu notiunea de izvor de drept

Dreptul actual - 1949 republica populara drept socialist - Notiunea de drept subiectiv este complet bulversata - Principalul izvor de drept este legea scrisa. Ca izvoare secundoare se disting cutumele si jurisprudenta Curtii Supreme. - S-a pus problema daca dreptul international are prioritata fata de normele interne. S-a considerat ca nu exista o norma juridica care sa prevada superioritatea dreptului international fata de cel intern - Jurisdictiile: sistemul chinez cunoste doar doua grade de jurisdictie: Gr. II este Curtea Suprema (politizata)- judecatorii judeca in drept si nu in fapt, iar hotararile lor sunt obligatorii pentru instantele inferioare. Gr. I de jurisdictie exista 3 feluri de tribunale: - tribunale populare locale care suprind tribunale locale de baza are sunt comunale si orasenesti - tribunale medii/ mijlocii in orasele mari si municipii - tribunalele superioare in provincii Tot la gr. I mai exista si tribunalele specializate care judeca in anumite materii. Dreptul penal chinez sistem de tip sovietic care cuprinde infractiuni grave. Pedeapsa cea mai severa este moartea. Dreptul privat: In 1987 a fost adoptat un cod numit Principii generale de drept civil. Acest cod cuprinde mai multe legi, care la randul lor au codificat cutumele traditionale chineze. Ca urmare a acestui act s-a dezvoltat proprietatea si dreptul comercial. Dreptul privat chinez este de influenta romano-germanica

TGD. Curs 10

Sistemul israelian de drept


Imprumuta elemente din fam anglo-saxona. In ultimii ani, mai ales in materia dr civil, dr privat in general, legislatia s-a inspirat din dr. privat german. De asemenea, exista o serie de elem nationale care determina ca acest sistem sa fie considerat un sistem atipic (nu poate fi incadrat intr-o familie) I. II. III. IV. Formarea sistemului Organizarea judiciara Sistemul constitutional Concluzii generale pentru sistemele atipice

1.

I. Si formarea acestui sistem a avut loc in mai multe etape: Cea pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial. Pe acest teritoriu nu s-a putut vorbi de un stat Izraelian. A existat Palestina care a fost parte integranta a imperiului otoman. In consecinta, se aplica dreptul musulman/ islamic clasic, dar sistemul de pe acest teritoriu a fost influentat din sec XIX de dr. framcez, elvetian si austriac.

In ceea ce priveste statutul perosnelor, se aplicau legi proprii. La fel, existau tribunale proprii. 2. Cea de la sfarsitul Primului Razboi Mondial si pana la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial-> conducerea politica a fost exercitata de britanici, mandatul britanic s-a exercitat sub egida ligii natiunilor pana in 1948, cand Israelul si-a proclamat independenta. Mai mult de 30 de ani, Palestina a fost sub influenta dreptului englez. Acest lucru a insemnat preluarea principiilor de common law, doctrina echitatii. Multe statutue (legi scrise)care au fost aplicate pe teritoriul Palestinian au fost copiate din dreptul englez. 3. Proclamarea independentei (1948)-> a) Anii `50-> Perioada in care a fost adoptata legea intoarcerii/ repatrierii, lege care permitea stabilirea pe teritoriul noului stat a evreilor din toata lumea pentru a fonda noul stat. In aceasta perioada nu a fost o constitutie scrisa insa au fost adoptate mai multe legi care sa reglementeze puterea legislativa, executiva si judecatoreasca. In materia dreptului privat a inceput un proces de codificare. Astfel au fost adoptate peste 20 de statute (legi scrise- statute law) dar au ramas in afara reglementarii dreptul familiei, dreptul comercial si dreptul muncii. Au fost abrogate majoritatea legilor musulmane. In ceea ce priveste codificarea, se observa o dubla influenta: atat din partea fam romanogermanice, cat si din partea sistemului de drept anglo-saxon. b) Abrogarea sistemului de common law britanic-> In 1980 a fost adoptat un statut (lege scrisa) care prevedea ca lacuna legii se acopera cu analogia, principiul libertatii, principiul justitiei, principiul echitatii si principiul pacii. 6

TGD. Curs 10 In ceea ce priveste sistemul de common law, doctrina afirma ca in aceasta perioada se contureaza dupa model britanic, propriul model de common law. c) Anii `90, cand se adopta noul cod civil. Se adopta de asemenea Bill of Rights pe baza caruia sunt adoptate doua legi fundamentale in materia dreptului public. Se aplica rule of law. In privinta dreptului pozitiv intalnim doua sisteme: sistemul dreptului laic (creat de stat) si un drept religios care este insa limitat exclusiv la materia dreptului familiei. In materia dr. familiei nu exista casatorie civila, ci doar religioasa. Exista o exceptie, casatoriile incheiate in strainatate, nu pe cel al Israelului. Acestea sunt recunoscute de stat. De asemenea, casatoriile mixte sunt recunoscute oficial de stat si li se aplica regim de drept civil. Casatoria se incheie printr-un contract religios. Acesta se numeste Ketuba, iar divortul se realizeaza printr-un contract, care se numeste patur. Ketuba este unic. Contine 10 drepturi obligatorii ale sotiei, care sunt in acelasi timp 10 obligatii ale sotului. Acest contract se incheie inainte de casatorie. Ex: 1. Dreptul de intretinere (Sotul trebuie sa-i furnizeze sotiei hrana, imbracaminte, incaltaminte + o suma de bani pe care sotia o va primi de la sot in caz de divort sau, dupa caz, mostenire, ingrijire medicala, rascumpararea din captivitate, plata cheltuielilor de inmormantare a sotiei, locuinta si intretinerea zilnica) 2. Dreptul la locuinta sotiei in casa sotului dupa decesul acestuia 3. Intretinerea fiicelor dupa decesul sotului. De asemenea, fii primilor soti au dreptul la o mostenire mai mare. Contractul casatoriei prezinta particularitatea ca este semnat doar de sot si se preda sotiei cu ocazia casatoriei. In ceea cepriveste divortul, sotia va primi suma de bani prevazuta in ketuba numai daca divortul este din vina sotului. Daca este exclusiv din vina sotiei, aceasta pierde acest drept.

II.

Sistemul constitutional

Este un sistem parlamentar prezindential cu 120 de parlamentari alesi. Este un sistem proportional . Pentru a ajunge in parlament, orice partid trebuie sa atinga un prag de 2 % Presedintele statului este ales Primul-ministru este ales Parlamentul poate da un vot de blam guvernului in cazul in care se organizeaza noi alegeri atat in cazul pt primul ministrul cat si pentru parlament. Votul de neincredere trebuie sa provina de la 61 de parlamentari. Nu exista o constitutie ca document unic scris, dar exista doua legi de baza care se considera a avea rolul de constitutie. Acestea sunt denumite basic law. Prima se refera la demnitatea umana si la libertate si a doua freedom of occupation. Alaturi de acestea au fost adoptate si alte legi, iar doctrina considera ca toate aceste legi, in total 11, formeaza constitutia Israelului: legea cu privire la Parlament din 1958, legea cu privire la teritoriul izraelian din 1960, legea cu privire la presedintele statului din 1964, legea Guvernului din 1968, dar in 2001 s-a adoptat o noua lege a Guvernului, legea cu privire la 7

TGD. Curs 10 economia statului 1975, legea armatei din 1976, legea cu privire la Ierusalim, capitala Israelului sin 1980, legea procurolului de stat din 1986. In ultimii ani-> proces de codificare in materia de dr civil care exclude 3 materii: dr comercial, al familiei si al muncii Sunt preluate concepte atat din sostemul anglo-saxon cat si din cel romano-germanic. Din acest din urma sistem s-a preluat conceptul de forta majora. In materia notiunii de pejudiciu intalnim o conceptie mixta de drept anglo-saxon si drept izraelian. Sunt doua mari prejudicii: neglijenta si neindeplinirea obligatiilor statutare. III. Este de inspiratie anglo-saxona. Exista tribunale de prima instanta , apoi tribunale de district, de asemenea, Curti de Apel si o singura Curte Suprema. La Curtea Suprema sunt 12 judecatori care provin din Curtile de Apel sau sunt profesori universitari sau sunt ptocurori generali. Curtea Suprema judeca toate materiile, inclusiv in materie constitutionala. De asemenea, judeca in civil, in penal, in administrativ si judeca si recursurile declarate impotriva hotararilor jurisdictiilor speciale. Astfel, exista jurisdictii speciale in materia dreptului muncii. Alte jurisdictii speciale sunt tribunalele militare si tribunalele religioase pentru dreptul familiei. In solutionarea cauzelor, Curtea Suprema aplica principii precum rezonabilitatea (care provina din sist. Anglo-saxon, mai exact din common law), proportionalitatea (din fam romano-germanica). De asemeena, principiul bunei-credinte care provine din ambele familii. Judecatorii sunt numiti de presedintele statului la propunerea unui comitet de numire. Acest comitet este format din 9 membri: 4 sunt politicieni (2 parlamentari si 2 ministri) iar restul 5 sunt personalitati ale lumii juridice, dar dintre ei, 3 trebuie sa fie judecatori si 2 avocati. Ca si in sistemul anglo-saxon, judecatorii pot fi numiti si dintre avocati. La terminarea facultatii, toti absolventii sunt avocati . Abia la 35-40 de ani pot candida pt functia de judecator sau procuror. IV. CONCLUZII: -Sistemele atipice prezinta elemente particulare de drept national si elemente de drept preluate din familiile clasice juridice adaptate fie in mod creator, fie ca atare. -Diversitatea juridica nu exclude armonia. Chiar daca exista mai multe sisteme atipice, acest lucru este firesc si ele coexista, pentru ca exista unitate in diversitate. Cu toate acestea, exista elemente comune care se regasesc in majoritatea sistemelor de drept, dar aceste elemente comune nu inseamna reducerea la un numitor comun a tuturor sistemelor de drept, pentru ca lumea juridica nu se poate reduce doar la 3-4 mari sisteme. Existenta diferentei este fireasca, iar particularitatile reprezinta un element al identitatii nationale a fiecaruia Intr-adevar exista sisteme care au elemente comune si care le determina apartenenta la mari familii, dar exista si sisteme care nu pot fi incadrate. Aceste sisteme de drept atipice nu sunt in contradictie cu marile familii de drept. Exista o armonie juridica. ANALELE UNIV BUC- SISTEME ATIPICE DE DREPT 4/2009, PAG 18-23

TGD. Curs 10

Izvoarele dreptului
1. 2. 3. 4. 5. 6. Notiunea de izvor de drept Clasificarea Obiceiul/ cutuma Jurisprudenta Doctrina Legea scrisa

1. Notiunea de izvor de drept Exista doua sensuri: unul material si unul formal. Izvorul de drept in sensul material reprezinta totalitatea conditiilor materiale de existenta ale unei norme juridice. Izvorul de drept in sens formal reprezinta modalitatile prin care continutul unei norme devine o regula obligatorie. (Modalitatea de exprimare a normei juridice) 2. Clasificarea Izvoarele scrise: - Lege - Jurisprudenta - Doctrina Izvoare nescrise: cutuma

Izvoare directe: - cutuma legea scrisa Izvoare indirecte: - doctrina - jurisprudenta

Izvoare oficiale (emise de autoritatile statului) - Legea scrisa - Jurisprudenta Izvoarele neoficiale - Cutuma - Doctrina

Izvoare de drept creative: - legea scrise cutuma Izvoare de drept interpretative: - legea scrisa jurisprudenta

Obiceiul/ cutuma reprezinta o norma de conduita cu caracter repetat, practicata pe o perioada indelungata de o anumita comunitata, cu convingerea ca este obligatorie. Conditia obiectiva ca practica sa devina cutuma este aceea ca ea sa fie practicata pe un timp indelungat. Conditia subiectiva este convingerea ca practica este obligatorie.

TGD. Curs 10 Art. 1 din noul Cod Civil enumera izvoarele dreptului. Da o anumita ordine in care trebuie aplicate izvoarele. In prmul rand, se aplica legea scrisa. Daca nu exista legea scrisa, atunci se aplica uzantele. In cazul in care nu exista uzante, aplicam analogia dreptului. In masura in care nu exista o norma similara, aplicam normele de drept. Uzantele sunt doua izvoare distincte: obiceiul si uzurile profesionale (reguli obisnuite aplicate intre profesionisti). Uzantele se aplica numai daca legea trimite expres la aplicarea lor. Chiar si in acest caz, se vor aplica doar acele uzante care sunt in conformitate cu ordinea publica si cu bunele moravuri. Uzantele trebuie probate sub doua aspecte: sub aspectul existentei si a continutului. Exista anumite organisme ccare aduna acetse cutume si le organizeaza in culegeri. Publicarea unei cutume intr-o culegere duce la prezumtia existentei cutumei. Analogia se practica cand nu avem lege si uzanta. In civil se admite analogia, dar in penel nu. Jurisprudenta reprezinta totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate pentru solutionarea unei cauze. In dr. anglo-saxon jurisprudenta are un rol central, in sensul ca ea creaza drept. In sistemul romano-germanic, principiul este ca hotararile unei instante nu sunt obligatorii pentru alte instante, cu exceptia hotararilor Curtii Constitutionale (toate) si cele ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie (pronuntate numai in interesul legii). Doctrina reprezinta totalitatea opiniilor emise de autorii cu orivire la interpretarea legii. In dreptul anglo-saxon, inainte doctrina a avut un rol extrem de important insa pe parcurs, acesta s-a diminuat. Rolul sau e important din doua puncte de vedere. In primul rand pentru ca autorii propun anumite solutii de lege ferenta. In al doilea rand, pentru ca in momentul legiferarii este cerut avizul juridic. Legea scrisa/ actul normaitv este un izvor principal de drept in sistemul romano-germanic. Exista anumite conditii pentru ca anumite relatii sociale sa fie reglementate de o norma. In primul rand, trebuie adoptata dupa oa anumita procedura. Trebuie sa fie vorba despre relatii sociale primare si originale. A treia conditii presupune ca actul juridic prin care se adopta sa aiba caracter normativ, nu unul cu caracter individual. In ceea ce priveste actul normativ este izvor de drept in dreptul constitutional (tratatele de creare a federatiilor), in dreptul muncii (contractele colective de munca) si in dreptul international public.

10