You are on page 1of 21

NUTRITIA

PLANTELOR PARAZITE
Proiect realizat de: Alina Hintar Berihoi Elena Ivan Alexandra Violeta

Spre deosebire de plantele autotrofe,care se hranesc cu substante organice produse de ele,plantele heterotrofe isi procura substantele nutritive din cadavrele plantelor si animalelor(asa numitele saprofite),sau din corpul organismelor vii numite parazite. Plantele parazite isi iau substantele necesare vietii lor din organismele vii,plante sau animale gazda.Cele mai numeroase specii de parazite fac parte din bacterii si ciuperci. Parazitismul reprezinta convietuirea disarmonica intre doua organisme,dintre care parazitul se dezvolta si se hraneste pe seama celuilalt,adica a organismului parazitat(gazda).Relatiile dintre planta gazda si parazit sunt antagoniste,planta gazda fiind lipsita de substante hranitoare.Parazitul produce toxine,substante proteice cu efect nociv,precum si enzime care hidrolizeaza membranele celulelor gazdei.Gazda reactioneaza producand anticorpi,substantei chimice menite sa distruga parazitul.

Reactii morfologice ale plantelor gazda: 1.Nanismul planta gazda ramane pitica 2.Hipertrofia organul infectat se mareste mult 3.La unelele plante gazda uneori apar monstruozitati florale Plantele imbolnavite au metabolismul modificat.In cazul plantele parazitate intensitatea fotosintezei scade ,mai ales in urma infectarii tesutului asimilator.Parazitii care ataca radacinile plantelor reduc absorbtia apei si a sarurilor minerale,iar cei care ataca tesuturile conducatoare impiedica circulatia substantelor in corpul plantelor.In tara noastra sunt relativ putine specii dintre spermatofite,care traiesc parazitic:Cuscuta,Lathraea si Orobanche.

La fanerogamele parazite au aprut unele modificri morfologice: organele asimilaiei clorofiliene - frunzele - lipsesc complet la Cuscuta sau sunt reduse - la Lathraea i Orobanche; culoarea tulpinii i a frunzelor nu este cea verde, ci una galben- brun (excepie face nuana verzuie la Cuscuta, la Orobanche); rdcinile lipsesc (de exemplu la Cuscuta) sau sunt reduse; lipsind frunzele sau acestea fiind reduse, plantele parazite transpir slab i din aceast cauz vasele lor de lemn sunt slab dezvoltate; apar haustorii - organe de fixare i de sugere; organele de nmulire - florile i seminele sunt numeroase, pentru a asigura perpetuarea speciei.

Cuscuta ,Fam Convolvulaceae


Este reprezentata prin mai multe specii si paraziteaza tulpinile de lucerna ,trifoi ,vita de vie.Corpul cuscutei este subtire ca un fir rasucitsi lipsit de frunze (de unde denumirea de tortel ).Speciile de cuscuta prezinta o reducere semnificativa a aparatului vegetativ in stadiul matur,fiind reprezentat doar de tulpina si haustor.Cu ajutorul haustrorului,cuscuta extrage din vasele liberiene ale plantei gazda substantele organice aflate in seva eleborata,iar din vasele de lemn, apa cu elementele minerale.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c3/Starr_0102060241_Cuscuta_sandwichiana.jpg

http://en.wikipedia.org/wiki/Cuscuta

Alte tipuri de Cuscuta : Cuscuta epilinum si Cuscuta prodani.

Orobanchea(Lupoaia),Fam Orobanchaceae
Paraziteaza pe radacinile de trifoi,lucerna,floareasoarelui,canepa,bob,mazare.La baza tulpinii se gaseste o umflatura de la care pornesc radacini ce se aplica pe radacinile plantelor gazda,in care trimite haustorii,preluand cu ajutorul lor substantele organice,apa si sarurile minerale.

http://www.bioref.lastdragon.org/Magnoliophytina/ Orobanche.html

http://de.wikipedia.org/wiki/Sommerwurzen

http://www.farmalierganes.com/flora/angiospermae/orobanchaceae/orobanche /Orobanche_Grex_Minores/Orobanche_minor/Orobanche_minor.htm

Lathraea squamaria,Fam Scrophulariaceae

In sol are un rizom mare,cu solzi albi grosi ,in care se acumuleaza substante de rezerva.De la baza rizomului pornesc radacini adventive,care in dreptul radacinii plantei parazitate formeaza niste umflaturi din care pornesc haustorii.Cu ajutoriul haustorilor,Lathraea absoarbe de la planta gazda substantele organice,apa si sarurile minerale care ii sunt necesare.Plantele superioare parazite din regiunile exotice au un parazitism mai accentuat.

http://luirig.altervista.org/flora/taxa/index1.php?scientificname=lathraea+squamaria

In regiunule tropicale traiesc numeroase specii saprofite parazite cum ar fi:Pilostyles,Apodanthes si Rafflesia.

https://www.google.ro/search?q=pilostyles&espv=210&es_sm=93&tbm=isch&t bo=u&source=univ&sa=X&ei=VPnPUrTcO8P8ygP_yIHIBg&ved=0CEYQsAQ &biw=1440&bih=755

https://www.google.ro/search?q=apodanthes&oq=apodanthes&aqs=chrome..69i57j0l2 .5926j0j4&sourceid=chrome&espv=210&es_sm=93&ie=UTF-8

Rafflesia arnoldi este cea mai mare floare din lume, dar si cea mai mare dintre plantele parazite. Floarea are cinci petale portocalii, cu pete crem, iar in centrul florii se gaseste o adancitura cu numerosi tepi verticali. Se intalneste in special in padurile tropicale din sud-estul Asiei si infloreste o singura data pe an. Rafflesia sunt plante parazite, lipsite de clorofil i deci incapabile de fotosintez; ele se hrnesc pe seama unor liane din genul Tetrastigma,pe care le paraziteaz. Rafflesia nu are nici frunze, nici tulpin, nici rdcini adevrate, ci doar organe de absorbie numite haustori, permanent nfipte esuturile plantei gazd, de unde absorb substane nutritive. Practic, planta parazit triete n mare msur n corpul plantei gazd, scond la suprafa doar florile gigantice, cu ajutorul crora se reproduce. . Mai este numita si pasarea cadavru, deoarece emana un miros puternic de carne putrezita. Din pacate, specia este pe cale de disparitie.

https://www.google.ro/search?q=rafflesia&espv=210&es_sm=93&tbm=isch&tbo=u&so urce=univ&sa=X&ei=Hv3PUtzdAsuPyQO39IG4Bg&ved=0CDIQsAQ&biw=1440&bih=7 55

Cyntinus hypocistic nu are frunze, deoarece isi procura hrana de care are nevoie de pe radacinile plantei gazda. Iese la suprafata numai in momentul infloririi, atunci cand manunchiuri de flori apar sub planta gazda. Florile au culoare portocalie sau galbena si cresc in varful plantei, fiind sustinute de frunzulitele aflate la baza.

http://www.flickr.com/photos/thomas_g_clark/5736049333/galleries/

Bibliografie

selectiva

Alexandrina Murariu,2007 Fiziologie vegetala 2,Editura Univ. Al.Ioan Cuza - Iasi Zamfirache M.M ,2001 Fiziologia plantelor Editura Univ.Al.I.Cuza - Iasi Pterfi t.i Slgeanu N., 1972 - Fiziologia plantelor, Ed. Didactic i Pedagogic Bucureti
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c3/Starr_0102060241_Cuscuta_sandwichiana.jpg http://www.bioref.lastdragon.org/Magnoliophytina/Orobanche htmlhttp://luirig.altervista.org/flora/taxa/index1.php?scientificname=lathraea+squamaria https://www.google.ro/search?q=pilostyles&espv=210&es_sm=93&tbm=isch&tbo =u&source=univ&sa=X&ei=VPnPUrTcO8P8ygP_yIHIBg&ved=0CEYQsAQ&biw= 1440&bih=755 https://www.google.ro/search?q=apodanthes&oq=apodanthes&aqs=chrome..69i 57j0l2.5926j0j4&sourceid=chrome&espv=210&es_sm=93&ie=UTF-8 https://www.google.ro/search?q=rafflesia&espv=210&es_sm=93&tbm=isch&tbo= u&source=univ&sa=X&ei=Hv3PUtzdAsuPyQO39IG4Bg&ved=0CDIQsAQ&biw=1 440&bih=755 http://www.flickr.com/photos/thomas_g_clark/5736049333/galleries/ http://en.wikipedia.org/wiki/Cuscuta

http://de.wikipedia.org/wiki/Sommerwurzen

http://www.farmalierganes.com/flora/angiospermae/orobanchaceae/orobanch e/Orobanche_Grex_Minores/Orobanche_minor/Orobanche_minor.htm
http://www.descopera.ro/dnews/9723376-bizara-floare-cadavru-fura-materialgenetic-de-la-planta-pe-care-o-paraziteaza

You might also like