5.

Teoria undelor

generală a 167

5. TEORIA GENERALĂ A UNDELOR

5.1. Conceptul de undă
Conceptul de undă a apărut în strânsă legătură cu conceptul de oscilaţie. În general, prin oscilaţie se înţelege o perturbaţie periodică a unei mărimi fizice care caracterizează local starea unui sistem fizic. Experienţa arată că într-un mediu material orice perturba ţie, indiferent de natura ei, se propagă din aproape în aproape (prin contiguitate), cu viteză finită. ermenul de undă se atribuie tabloului spaţio-temporal al unei mărimi fizice a cărei perturbaţie se propagă într-un mediu dat. !upă natura perturbaţiei, distingem următoarele categorii de unde" a) Unde elastice, generate de perturbaţiile mecanice locale ale unui sistem fizic. Ele au ca suport material care asigur ă propagarea, substanţa. #stfel, unde elastice pot exista în medii solide, lic$ide şi gazoase, dar nu pot exista în vid. %) Unde electromagnetice, generate de perturbaţiile electromagnetice. #ceste unde au ca suport al propag ării câmpul electromagnetic & o formă de existenţă a materiei - şi ele se propagă atât în spaţiul ocupat de substanţă cât şi în vid. ') Unde magnetohidrodinamice, prezente în plasmă şi care au ca sursă perturbaţii complexe ale plasmei având atât caracteristici mecanice cât şi electromagnetice. () Unde termice, generate de perturbaţii termice.

168

5. Teoria generală a undelor

e) Unde de Broglie, unde asociate microparticulelor a căror mişcare o descriu. Existenţa lor este condiţionată de prezenţa unei microparticule în mişcare.
!atorită acestei largi varietăţi de perturbaţii, un mare număr de mărimi fizice pot avea variaţii locale în mediile în care se propag ă o undă. )rintre acestea amintim" deplasarea, viteza, densitatea, presiunea, temperatura, intensitatea câmpului electric, intensitatea câmpului magnetic şi altele. )entru fiecare caz în parte se poate construi un model teoretic care să descrie propagarea perturba ţiei. * dată deduse ecuaţiile de propagare ale perturbaţiilor diverselor mărimi, se constată că toate au o aceeaşi formă generală şi depind în acelaşi mod de natura mediului în care se propagă. !in aceste motive a apărut ca teorie a undelor o teorie formal ă, aplicabilă oricărui tip de undă. +om nota mărimea pertur ată cu ψ . +aloarea

acesteia depinde atât de poziţie cât şi de timp. ,uncţia ψ = ψ(x, y, z, t) se numeşte !uncţie de undă. !upă cum mărimea ψ reprezintă un scalar, vector sau tensor vom avea unde scalare, "ectoriale sau tensoriale. -ndele vectoriale pot fi trans"ersale sau longitudinale după cum direcţia de oscilaţie a mărimii perturbate este perpendiculară pe direcţia de propagare a undei, respectiv coincide cu aceasta. #ediile în care se propagă o undă impun anumite particularităţi ale propagării. !in acest motiv se impune o caracterizare a acestora. #stfel, un mediu este omogen dacă proprietăţile lui fizice sunt aceleaşi în orice punct, adică sunt independente de coordonatele de poziţie. În caz contrar, mediul este neomogen. .ediile sunt i$otrope dacă proprietăţile lor fizice sunt aceleaşi pentru orice direcţie după care sunt măsurate. !acă acestea depind de direcţie, se spune că mediile sunt ani$otrope. .ediile în care propagarea undelor se face fără generare de entropie se numesc medii conser"ati"e iar dacă procesul de propagare este însoţit de generare de entropie atunci mediul este disipati". -n mediu este dispersiv atunci când viteza de propagare a undei depinde de frecvenţa acesteia, în mediile nedispersi"e viteza de propagare fiind independentă de frecvenţǎ.

5. Teoria generală a undelor

169

-n mediu se numeşte liniar dacă unda rezultată prin suprapunerea mai multor unde de funcţii de undă ψi , cu i =1,....,n , este descrisă de funcţia de undă"
ψ(x, y, z, t)=

∑ψi (x, y, z, t).
i

(/.0)

În caz contrar mediul este neliniar, în suma (/.0) apărând şi puterile superioare ale funcţiilor ψi . -n mediu liniar, omogen, izotrop, conservativ şi nedispersiv se numeşte mediu ideal. În cele ce urmează vom studia propagarea undelor în medii ideale, stabilind caracteristicile fundamentale ale fenomenelor ondulatorii. #colo unde se va dovedi necesar, se vor studia şi particularităţile propagării unei unde în medii care, prin anumite proprietăţi, se îndepărtează de mediul ideal.

5.2. Ecuaţia undelor
1ă considerăm un mediu ideal unidimensional cum ar fi, de exemplu, o coardă continuă foarte lungă.

,ig. /.0

1ă presupunem că la momentul t' în punctul x = acţiune exterioară, apare o perturbaţie descrisă de funcţia"
ψ = ψ x=

(,ig. /.0), printr-o

(t'). (/.%)

Experienţa arată că această perturbaţie se propagă în mediul considerat astfel încât la momentul t ea va fi prezentă într-un punct x . !acă mediul este

17

5. Teoria generală a undelor

ideal, forma perturbaţiei nu se modifică iar propagarea acesteia se face cu viteză constantă. În aceste condiţii avem" ψ x= 2otând c u

(t')

= ψ x (t). perturbaţi a, observă m

(/.') că între

viteza cu care se ! propagă

momentele t şi t' (t > t') există relaţia t' = t " ! . Înlocuind t' în (/.') obţinem"
ψ

x

(t ) = ψ
x x=

x
t"

!

adică

ψ ( x,t ) = ψ
x=
t "

x
. (/.()

! este o oscilaţie armonică, funcţia ψ

!acă perturbaţia din punctul x =
x= va fi de forma"

ψ(t ' ) = #e ψ(x, t)=
x
i$ t"

i $t '

iar oscilaţia în punctul x va fi descrisă de funcţia"

#e ! . (/./) +om nota cu % raportul dintre pulsaţia $ a oscilaţiei şi viteza ! cu care se propagă aceasta în mediul respectiv" %=

$ !.
direcţia după care se propagă unda. Cum $ = T % = !T unde

(/.3)

#cest raport reprezintă c$iar modulul "ectorului de undă a carui direcţie indică

& '

, acesta devine" (/.4)

&' & ' = (

5) reprezintă lungimea de undă. #ceasta este o mărime caracteristică undei şi reprezintă distanţa parcursă de undǎ într-o perioadă./) devine" . funcţia de undă (/.( = !T . (/. #stfel.

. este o undă progresi"ă. (/. %x . forma explicită a acesteia rezultând în urma efectuării unor operaţii simple. că ul ei e dǎ reprezintă !a$a undei iar suprafaţa pe care faza este constantă se numeşte !ront de undă. & & & & #dunând derivatele parţiale de ordinul doi şi ţinând cont că %x +%y +%z = % . funcţia de undă se va scrie" r r i($t"%r ) ψ(r. ϕ(x.6) descrie o undă armonică plană care deplasându-se de-a lungul axei )x în sensul x -lor pozitivi. 1criind "ectorul de undă % " r $r %= (/. Teoria generală a undelor 171 ψ(x. t)= #e .00) +om vedea că funcţia de undă (/.6) 1 ! % (/. z " * ψ * x * ψ * y * ψ * z = "i% zψ. ψ(x. liniară şi omogenă. *x & = "% xψ * & ψ & = "i% yψ.07) unde 1% este versorul direcţiei de propagare şi considerând mediul în care are loc propagarea tridimensional. y.5. *y & * & = "% yψ & ψ *z & = "% zψ .uncţia de undă (/. t) = #e i($t"%x) . t)= $t " . )entru aceasta.00) satisface o ecuaţie diferenţială de ordinul doi. * & ψ & = "i% xψ.enţionăm argument funcţi d un t). să calculăm derivatele de ordinul doi ale funcţiei ψ în raport cu x.

obţinem" * & * & * & ψ ψ ψ & *x & + *y + *z & = "% ψ & ecuaţie ce poate fi scrisă şi sub forma" & & ∇ ψ = "% ψ unde .

3. care pot exista doar în corpurile solide. +om găsi astfel de ecuaţii. cât şi . Combinând rezultatele de mai sus.03) Ecuaţiile (/.03) reprezintă ecuaţia generală a undelor %n medii ideale. *t t .0/) *t această ecuaţie capătă o formă mai concisă" ψ= . 5.0/) sau (/.17& 5. Teoria generală a undelor ∇& =* & & + + & * * *z & + & (/. rezultǎ imediat ecuaţia" & * = & ∇ ψ" (/.0') 1 ! & ψ .0() *t 8ntroducând operatorul lui d9#lembert" 1 +∇ & & " ! & * & (/. & (/. (/.0%) *x *y & este operatorul Laplace. 1ă calculăm acum derivata parţială timpul" de ordinul doi a lui ψ în raport cu * & * ψ ψ = = * i$ψ & & "$ ψ. stabilind expresia concret ă a vitezei de propagare pentru undele elastice trans"ersale. Unde elastice Ecuaţia d9#lembert descrie propagarea oric ărui tip de undă într-un mediu ideal.

'. )rin scoaterea unei mici porţiuni a corzii din poziţia de ec$ilibru se . Unde elastice trans"ersale -nde elastice transversale apar.&. de exemplu. într-o coardă elastică fixată la ambele capete.pentru undele elastice longitudinale care se propagă atât în solide cât şi în fluide. 5.

x este nulă. pentru deformaţii mici. în urma excitării efectuează oscilaţii în plan vertical. dacă se are în vedere relaţia (/. 1 " 2 & ≅.% Cum .y '& = . !ac ă deformaţiile sunt suficient de mici. (/. 1" 2 & ≅. după axa )x . . încât r e panta elementului de coardă 2 este mică.x = ..x " . (/. * ψ y ≅.%). /. tensiunea în coardă.x = . avem" .. (/. sunt de asemenea mici i 0in / ≅ tg/ 1o0 / ≅ 1o0 /' astfel a ! asemenea. & " . 1ă considerăm o asemenea coardă.y & . deci perturbaţia transversală introdusă nu ' . omogenă. de masă . produce o perturbaţie locală care datorită forţelor de interacţie între punctul perturbat şi punctele vecine se propagă de-a lungul corzii. ung$iurile / şi /' .ig. 1ă notăm cu .05) pentru componenta . ≅ 1.04) . cu /' = / + d/ .5. ≅ /. y <<1.ig. Teoria generală a undelor 17. 2= * x=. d.x = . ' & " .x = .06) -ltimele două relaţii ne arată că rezultanta componentelor tensiunii .. aceeaşi de-a lungul întregii lungimi a corzii (. ale cărei puncte.05) 1imilar.x se obţine ' aceeaşi valoare" . respectiv" ' . /.

[2(x + dx)" 2(x)].y (x)= .determină oscilaţii dupa direcţia )x . :ezultanta forţelor de tensiune ce acţionează asupra porţiunii de coardă este o forţă d. .y = .y a cărei mărime este" d.y (x + dx)" .

04). 5 este densitatea unde masică. ecuaţia (/. ecuaţia (/.y asupra elementului de coardă de masă d.%7) =. *2 dx (/.173 5.y = (d-)ay . & *x & *t & unde != = .%%) devine" . rezultă imediat ecuaţia diferenţială a undelor elastice transversale într-o coarda vibrantă" & & * ψ " * ψ= 1 (/. (/. *x !e aici. (/.%7) devine" d .%') ! .%0). Cum d. *x *x 4inând cont de expresia lui 2 (/. ţinând cont de (/. Teoria generală a undelor !ezvoltând în serie 2(x + dx) şi reţinând doar primii doi termeni avem" d. iar dl ≅ dx . = 7 (/.= 56dl.%%) 6 .%() .%0) *x o * #cţiunea forţei d.determină & acceleraţie a y = ψ *t & aşa cum rezultă din ecuaţia fundamentală a dinamicii" d. *& ψ & dx . y *2 dx " 2(x) = .aria secţiunii corzii *&ψ & dx = 56 *&ψ *t & dx . 2(x)+ .y = .

ton şi este cunoscută ca ecuaţia coardei "i rante.. . respectiv efortul unitar este 7 = 6 . respectiv de densitate liniară de masă . . Ecuaţia (/.5 6 5 este "ite$a cu care se propagă unda transversalǎ în coarda vibrantă de densitate volumică de masă 5. în care tensiunea mecanică este . .%') a fost dedusă de 2e.

'). Teoria generală a undelor 175 5. !atorită perturbaţiei externe în afară de deplasarea locală a substanţei (măsurată de elongaţia ψ(x)) apare şi o variaţie locală a presiunii.' x şi de planele x + ψ(x) şi x + dx + ψ(x + #stfel. substanţa aflată în stare neperturbată în volumul delimitat de planele x + dx se deplasează sub acţiunea perturbaţiei externe în volumul delimitat dx).ig.&. /. /.= 5 6dx = 5 6[x + ψ(x + dx)+ dx " (x + ψ(x))]= .ψ(x) reprezentând astfel elongaţia în punctul x (.5.ig.%/) unde 5 este densitatea mediului neperturbat." d. 1ă considerăm de asemenea că sub acţiunea unei perturbaţii externe mici planul x s-a deplasat în x + ψ(x) iar planul x + dx în x + dx + ψ(x + dx). de masă d. Conservarea masei elementului infinitezimal de volum considerat poate fi explicitată sub forma ecuaţiei" d.(. cuprins între x şi x + dx . . . Unde elastice longitudinale 1ă considerăm un mediu elastic ideal.= 5 6dx (/.ie un element de volum aparţinând acesuia. aceasta variind de la valoarea neperturbată 8 la valoarea 8(x) pentru punctul de constantă x . respectiv 8(x + dx) pentru punctul x + dx .

%3) dx + dx *x unde perturbaţia densităţii 5a (x) este" *ψ 5 =5 " 5 =5 a *x .= 5 6[ψ(x + dx)" ψ(x)+ dx]≅ 5 6 *ψ (/.%4) . (/.

= (d-)a = (d-) * ψ & . *x *x & (/.orţa care pune în mişcare masa d. devine" *5 & * ψ a d. 5 . care se exercită asupra elementului de volum considerat şi .%5) *8 * 5 5 . expresia forţei d. obţinem" & & * ψ " 1 * ψ = dx = 65 % .%6) 1ă scriem acum legea fundamentală a dinamicii pentru mişcarea elementului de masă d. avem" )+ * 5 5 * 8 5a = 8 + %5a (/. dx .'7).'') *5 . rezultă că "ite$a undelor longitudinale într-un mediu elastic este" * ! % 8 = = (/. = 6[8(x + dx)" 8(x)]= 6 8(x)" 8(x)+ dx = 6 dx .'%) * & * & x % t #ceasta este tocmai ecuaţia undelor longitudinale care descrie propagarea perturbaţiei marimii ψ după direcţia x ." d. (/.176 5. = 6% *x *x & Egalând (/. adică 8 = 8(5)= 8(5 + 5a ).'0) cu (/.'7) !acă se au în vedere relaţiile (/. *t d.'0) (/. (/.este datorată diferenţei presiunilor de-a lungul direcţiei )x " *8 *8 d.%5) şi (/. Comparând-o cu ecuaţia generală a undelor. şi reţinând primii doi termeni. Teoria generală a undelor Cum 8 depinde de presiunea densitatea dezvoltând-o în serie în <urul valorii 5 8(5) = 8(5 + 5a ) = 8(5 unde s-a notat %= 5.%4).

unde 9 este .+iteza undelor longitudinale în funcţie de caracteristicile elastice ale mediului se obţine pornind de la legea lui =oo>e 1 . l 9 6 = l .

alungirea relativă este : = l = * x . avem" 8. Teoria generală a undelor 177 l l = modulul lui ?oung.'4) obţinem" 9 1 6 .'4) unde < este indicele adiabatic. != = . (/. sau diferenţierea relaţiei (/. d8 d < <"1 . ca mediu elastic.'5) )rin . d8 + 8<. )entru ma<oritatea frecvenţelor de interes. . 5 (/. deci" (/. (/. = = 8< . În acest caz. variaţia densităţii d5 = 5a dată de relaţia (/. 6 . iar d8 = :9 .d8 d. pentru un gaz ideal.%4) devine" * ψ (/.5. : este alungirea relativă şi . < = 1on0t. timpul în care are loc comprimarea. astfel încât din punct de vedere termodinamic transformarea poate fi aproximată ca adiabatică. este efortul unitar. (/.'3) 5 În gaze propagarea unei unde elastice într-un gaz este însoţită de comprimări şi dilatări succesive ale gazului. d.'6) . "ite$a undelor longitudinale %n !uncţie de mărimile caracteristice mediului elastic va fi" * 8 * 5 9 d5 = 5 a = 5 *x = 5: . astfel că putem scrie" = l = . Comprimările şi dilatările gazului.'() #stfel.'/) #stfel. l d. = 9 . se supun de asemenea legii lui =oo>e. respectiv dilatarea gazului este suficient de scurt pentru a se putea negli<a transferul de căldură. 6 = d8 . În l * ψ cazul nostru.

. şi înlocuind-o în relaţia (/. . Exprimând presiunea 8 cu a<utorul ecuaţiei termice de stare a gazului ideal" 8= .>T = .'6). obţinem" .

&. pentru aer.ig. )entru o for ţă elasti că . = 6dx . . = "%x . care sub acţiunea undei plane ψ = # 1o0($t " %x).ig. viteza undelor are valoarea 7 d e 5. = < = . (/. "ite$a undelor longitudinale într-un gaz ideal rezultă a fi" (/.? 0 .&.d8 5>T d. propagarea undei va fi însoţită de un transfer de energie pe direcţia şi în sensul propagării acesteia. l.2 . Energia undelor elastice )ropagarea unei unde într-un mediu elastic presupune un transfer continuu de energie de la sursă la mediu.(0) *bservăm că viteza de propagare a undelor elastice longitudinale în gaze depinde atât de temperatură cât şi de natura gazului.3&. #stfel. Teoria generală a undelor . #stfel. #stfel. . = 9 ⋅6 l .(). /. Energia astfel s transferată e regăseşte în mediul elastic ca energie potenţială . suferă o deformare dψ (.(7) 9 5 != = <> T = . la temperatur a T = &9. /.17 8 5. energia potenţială & ? este 98 = & %x .( de deformaţie şi ca energie cinetică.ie un domeniu aparţinând unui elastic de elementar mediu volum d. cu < = 5 = = &9 ş %g i %-ol . rezultă constanta 4inând cont de mărimile ce apar în legea =oo>e" .

şi energia potenţială este" 9 6 l l & 98 = & l .⋅ elastică % = 9 ⋅6 l . 4inând cont că 6 ⋅ l = d. l * ψ l = * x . obţinem" şi .

. (/. & (/.'3). potenţială şi cinetică" d.(') *t unde d. 8 x & iar. Energia cinetică a domeniului considerat este" & *ψ 1 d9 = d1 & (/.(/) !ensitatea totală de energie în mediul elastic în care are loc propagarea undei se obţine prin adunarea celor douǎ densităţi de energie. *ψ @=@ 8 +@ x 1 1 & = & 9 *x + 5 & 1 *ψ *t & . = 5 .(3) densitatea de Cum ψ = # 1o0 $ t " ! .(() @ d91 1 = 1 *ψ & & *t (/. $ n # (/.(%) = 9 (/. @8 = . 9 = 5! energie @ .= 5d.5. Teoria generală a undelor 179 * ψ & 1 * d9 = 9d. şi conform ec.(4) )aloarea medie a densităţii de energie se calculează cu a<utorul formulei de mediere temporală a funcţiilor dependente de timp" 1 T & & . capătă forma" & & & x $t"! 50i @= . astfel că densitatea de energie cinetică are expresia" (/. densitatea de energie potenţială de deformare este" * & d9 ψ 1 8 & *x d .

1 @ = T A@dt = & # $5 . (/. @ şi valoarea medie @ . & ' .(5) unde T = $ reprezintă perioada oscilaţiei./ sunt reprezentate densitatea de energie. În figura /.

+ectorul" r D9 = @ ⋅ ! ./ #lte mărimi de interes sunt !lu*ul de energie. 8 . 6⋅ 6 t ⋅Bt & Într-un mediu dat (5. (/. care reprezintă densitatea !lu*ului de energie şi este numeric egală cu energia transferată în unitatea de timp prin unitatea de arie dispus ă normal pe direcţia de propagare" 8 (/.ig. ! 8re1izate) & pentr u o undǎ de frecvenţǎ cunoscu tǎ.(6 intensitatea undei este determinatǎ de amplitudinea de oscilaţie" 8C# & =ψ .(6 b) (/.18 5. /. Teoria generală a undelor . care reprezintă energia transferată în unitatea de timp printr-o suprafaţă dată precum şi intensitatea undei.(6 9 @ 6! t 1 & & = a) = = @ ⋅ ! = # $ 5! .

. 5. t)= ψ-e i($t"%x) . 1ă alegem ca soluţie a ecuaţiei undelor care se propagă de-a lungul axei )x o undă armonică plană" ψ(x.&. (/.un mediu elastic. versorul său fiind identic cu versorul direcţiei de propagare a undei.+. #ărimi pertur ate %ntr. c) este "ectorul densitate a !lu*ului de energie. iar mărimea sa este egală cu intensitatea undei./7) .

t)= 0(x. t) descr ie marim ea perturba tă elastică. t) expresia undei de deplasare se scrie" 0(x. tim p t . se poate defini unda de de!ormaţie prin" *0(x./7) fiind o undă de deplasare. #stfel. în acest caz unda descrisă de (/. t) ' i $t"%x" . )ropagarea perturbaţiei este însoţită şi de o undă de acceleraţie. t) . t)= i$0in e i($t"%x) = $0-e ./%) *t Efectuând calculele.uncţ ia momentul de ψ(x. )entru o undă ψ(x./() rezultă că unda de acceleraţie de amplitudine a. (/. t) poate în punctul de absci să l x a fi o elongaţie (deplasare). t)= *t & !in relaţia (/./') !in relaţia (/. definim unda de "ite$ă prin" !(x.t)= 0-e i($t"%x) .= $ 0- !(x. obţinem pentru unda de "ite$ă expresia" i $t"%x+ ' & (/. descrisă de ecuaţia" *!(x. t)= *0(x./') rezultă că unda de viteză are amplitudinea !-ax = $0şi este defazată cu & înaintea undei de deplasare. Teoria generală a undelor 1 8 1 ./() este defazată înaintea undei de deplasare cu '. !acă facem notaţia ψ(x. ' = "$&0-ei($t"%x) = $&0-ei($t"%x+'). y) a(x./0) )lecând de la expresia undei de deplasare se pot obţine expresiile tuturor mărimilor perturbate în mediul în care are loc propagarea undei. (/. !eoarece propagarea perturbaţiei este însoţită şi de o deformare a mediului. (/.5.

(/. t) = *x = %0-e .//) *bservăm că unda de deformaţie cu amplitudinea :.= %0.& :(x.este defazată în urma undei de deplasare cu & ' . .

Unde elastice emise de surse aflate în mişcare. -nda de deformaţie apariţia unei unde de presiune. obţinem" 8(x.//)./3) se are în 5(x.'5). apărând astfel unda de presiune" i $t"%x" ' . t)= 9%0-e & (/. ' şi 5. care .= 9%0.= 5 %0. determină Conform legii lui =oo>e (/. iar unda de densitate este defazată în urma undei de deplasare cu '?&./5) )resiunea 8(x. 5 reprezintă densitatea mediului în absenţa perturbaţiei. Teoria generală a undelor +ariaţiile de volum ale mediului determină variaţii de densitate care se propagă sub forma unei unde de densitate" 5(x. t)= & 5 %0-e ./6) *bservăm că unda de presiune este defazată în urma undei de deplasare cu & are amplitudinea 8. 8(x. cu 8(x. datorată deformaţiei :(x. t) şi raportul 6 . t). are semnificaţia unei presiuni. un de !acă vedere relaţia (/. t)= 9:(x. care depinde numai de . înlocuind deformarea relativ ă cu :(x. t). t). urmăreşte variaţiile acesteia. expresia undei de densitate este" ' i $t"%x" (/.işcarea sursei determină o modificare a distribuţiei fronturilor de undă fără a influenţa viteza de propagare a undei.. (/.4. (/.. t)./4) maxi densităţ mediul p dura propagă undei +aloarea mă a ii ui e ta rii este 5. t)= 5 :(x.18& 5. t). Efectul Doppler .

.caracteristicile mediului.

ig.5. deci" .3 !acă sursa este în mişcare faţă de mediu cu o viteză mai mică decât viteza ! a undelor în mediul respectiv. se va produce o apropiere a fronturilor de undă E pe direcţia şi în sensul deplasării sursei şi o depărtare în sensul opus deplasării (.3a). !6 < ! .ig. 616 = !6 t . /. a) ! 0 = b) ! 0 < ! c) ! 0 = ! . !acă sursa este în repaus faţă de mediu.t). 1ă considerăm o sursă de unde punctiformă plasată într-un mediu elastic omogen şi izotrop.ig. !acă viteza sursei este mai mare decât viteza undei. /.ig. !in aceste motive unda care însoţeşte o sursă ce se deplasează cu o viteză egală cu viteza undelor se numeşte undă de şoc. /.t)= ∑ψi (x6.4). /. Teoria generală a undelor 18. adicǎ viteza sa de deplasare este nulǎ (! 6 = ).3b). intensitatea undei i în punctul 6 creşte foarte mult şi unda este percepută în mediul în care are loc propagarea ca un şoc. #stfel. fronturile de und ă Ei se intersectează şi sunt cuprinse într-un con cu vârful în punctul 6 în care se găseşte sursa la orice moment (.3c) fronturile de undă au ca punct comun punctul în care se g ăseşte sursa la momentul considerat. În cazul în care ! 6 = ! (. respectiv ψ(x. !eoarece mediul este liniar. /. t) va rezulta însumând starile de vibraţie datorate fronturilor de undă descrise de funcţiile ψi (x 6. suprafeţele de undă E sunt suprafeţele unor sfere concentrice având centrul în punctul în care se găseşte sursa (.t). în punctul 6 starea de vibraţie descrisă de funcţia de undă ψ(x.ig. -ng$iul / rezultă din triung$iul 6F61 în care 61F = !t .

(/.37) !6 .0in / = ! .

4 dint :aportul re numărul lui #ach.ig. se numeşte -ndele produse de sursele care se deplasează cu viteze !6 > ! se numesc unde alistice. respectiv prin interferometrie optică (convenţională sau $olografică).18 3 5. /. Teoria generală a undelor ) . -n alt efect important. dar este numit e!ect Doppler trans"ersal.5).ig. -nda percepută de observator are frecvenţa H' mai mare decât H atunci când distanţa dintre sursă şi observator scade. vite za surs ei şi viteza undelo r. frecvenţa H' este mai mică decât frecvenţa H . În relativitate se demonstrează că şi în cazul în care sursa şi observatorul se deplasează pe o direcţie perpendiculară faţă de direcţia de propagare a undei efectul !oppler are loc. /. iar când aceasta creşte. Efectul !oppler constă în perceperea de către un observator a unei unde având frecvenţa H' diferită de frecvenţa H a semnalului emis de sursă atunci când acestea sunt în repaus. Efectul !oppler descris mai sus este e!ectul Doppler longitudinal şi este prezent la toate tipurile de unde. ! 6 G = ! . 1ă considerăm o sursă 6 aflată în mişcare cu viteza !6 faţă de mediul elastic. 1ă notăm cu H frecvenţa undei emisă de sursă iar cu H' frecvenţa receptată de un observator în mediul dat (. #tât undele de şoc cât şi undele balistice pot fi vizualizate prin metode optice. prezent ori de câte ori distanţa dintre observator şi sursǎ variază în timp a fost decoperit de C$ristian !oppler în anul 05(%. .

5 .ig.. /.

prin substituirea acestora în ec.3') în (/.3') (/.5.5" H' = .(I1 " t1).6).ig. ci doar componentelor lor longitudinale. 1emnalul emis de surs ă la momentul t1 în punctul 61 este perceput de observator în punctul )1 la momentul I1. Teoria generală a undelor 185 1ă presupunem că sursa şi observatorul se afla în mişcare cu vitezele !6 şi ! ca în figura /. (/. )1)& = H I . infinitezimal componentele transversale ale vitezelor ! 6 şi ! nu modifică I& " t & întârzierile respectiv I1 " t1.30) !in figura /.(I& " t & ). (/. Înlocuind grupul de relaţii (/. va fi perceput la momentul I& de observator în punctul )& .3%) şi ! este viteza undei. emis la momentul t& de sursa aflată în punctul 6& . -n semnal ulterior. /. 2umărul oscilaţiilor complete emise în intervalul de ti t = t& " t1 m egal cu oscilaţiil recepta î interval este p numărul or te n ul I = I& " I1.3() . după calcule elementare se obţine relaţia dintre frecvenţa undei percepute de observator şi frecvenţa undei emise de sursă pentru situaţia considerată în figura /.3() se obţine" .5. adică" H⋅ t= H'⋅ I.30).5 rezultă" 6&)& " 61)1 = )1)& " 61 6& un de 6&)& = ."!6 -n raţionament similar ne permite să deducem relaţia generală dintre frecvenţa undelor percepute de observator şi frecvenţa undelor emise de sursă pentru cazul general în care vitezele sursei şi observatorului formează ung$iul /6 respectiv / cu axa sursă & observator (. *bservând că pentru un interval de timp dt . 616& = H6 t 61)1 = ."! H. (/. (/.3%) şi ţinând cont de (/.

3/) mărimi algebrice. considerate în ecuaţiile (/. " ! 6 1o0 /6 1ensul de mişcare al sursei. respectiv ! .3() şi (/.3/) . . respectiv al observatorului se reflectă în sensul lui ! 6 . (/.H' = . " ! 1o0 / .

. <<1 şi ! 6 .'. Propagarea perturbaţiilor de durată finită 5. .186 5.ăsurătorile prin efect !oppler în domeniul optic au adus numeroase clarificări în astrofizică cât şi în teoria relativităţii generale. Oscilaţii de durată !inită @a integrarea ecuaţiei de mişcare a oscilatorului armonic s-a presupus . << 1 se poate aplica formula aproximativă" (/. un de u este viteza relativă sursă & receptor u = ! "!6. acestea privesc determinarea vitezei corpurilor. 5.5.ig.5. /.33) 1o0 / H . i a r ung$iul / este ung$iul dintre u şi ! .6 În cazul în care H' = 1" ! u . În general. Teoria generală a undelor . r Efectul !oppler are numeroase aplicaţii.

Cum. Ca atare.implicit că funcţia de timp care reprezintă soluţia ecuaţiei este definită pe intervalul (" J. trebuie definită astfel " ψ(t) care descrie o oscilaţie . printr-o tipul ψ(t)= i$ t ae armonică de durată nu este posibilă. orice perturbaţie are o durată finită de timp t = t & " reprezentarea unei oscilaţii funcţie armonică de t1. în realitate. o funcţie t .+ ).

34) K t K & t <t<+ & În figura /.ig.34). Teoria generală a undelor 187 t "J<t<"& ψ(t)= # e i$ t "& t t . (/.36) "J . .ourier" i ψ(t)= 1 + $ &' " J + A a($)e dt t unde a($) este dat de" (/.35) " i $ a($)= Aψ(t)e t dt . /. (/.5.07 s-a prezentat dependenţa de timp a părţii reale a funcţiei (/.07 * funcţie astfel definită se poate reprezenta printr-o integrală .

(/. astfel încât t & " "$) t & a($)= # A " dt = # e e i($ " $) . rezultă că integrala " &t şi "i($ + &t .36) este nenulă numai în domeniul cuprins între a($) este" t & i ($ i($ "$) "$)t e (t) (/.!acă se ţine seama de definirea funcţiei (/.47) t & 8ntroducând notaţiile" .34).

4%) = # 0in 7 .ig.00) ceea ce.4%) se observă că oscilaţia armonică de durată finită definită de ecuaţia (/.35) şi (/. a($)= # #mplitudinea a($) are valori semnificative pentru 7 cuprins între şi ' (.188 5.40). revine la a scrie" $ ⋅ t = &' (/. & i 7 7 !in ec. dacă se are în vedere relaţia (/. Teoria generală a undelor $=$ $ " 7 = a($) capătă forma" $ ⋅ t & (/.34) este compusă dintr-o infinitate de oscilaţii armonice de frecvenţe $ şi amplitudini a($).4') . (/. /.40) #=# t i $ 7 e " "i$7 e (/.

40) se scrie. sub forma" $= ) se obţine t a . perturbaţiile de durată pulsaţiei în raport cu durata t finită $ ocupă întotdeauna o bandă de frecvenţe semnificative cuprinse între $ 8nterval ul & " $ + $ & . ru are valori ar a( !eoarec amplitudin de zero şi diferite a $) e ea în intervalului cuprins între şi '.00 $ are semnificaţia unei imprecizii care afectează determinarea a perturbaţiei. mai general. #stfel.. *bservăm că oscilaţia ideală ( numai pent af tL+. /.ig. @ărgimea benzii de frecvenţe este cu atât mai mare cu cât durata şi perturbaţiei este mai mică. relaţia (/.

4() #ceasta este relaţia de incertitudine frecvenţă & timp.44) . într-un mediu liniar. + " & (/.. -achetul de unde. adică lǎrgimea ă x=! pac$etul d un negli<â vitezei cu ui e de. )ite$a de grup şi "ite$a de !a$ă 1ă considerăm o perturbaţie de durată finită a cărei frecvenţă are valori semnificative cuprinse în intervalul" $ $ K$K$ $ & . Teoria generală a undelor 189 $ ⋅ tM &'. 5. este dată de integrala .uncţia de undă care descrie propagarea acestei perturbaţii pe direcţia x.ourier" %$= % ( ) + $"$ ( ) d$ = + .5. În paragraful următor problema pac$etului de unde va fi tratată ţinând cont de variaţia vitezei de propagare a undei cu frecvenţa acesteia. vectorul de undă fiind de asemenea dependent de $.45) . % x M &' ceea ce reprezintă relaţia de incertitudine pentru lǎrgimea obţinem pac$etului de unde şi intervalul de valori pe care modulul vectorului de und ă al pac$etului. nd variaţia frecvenţa.. (/. 1 +J iO$t" %xP d$.43) ). d% (/. (/. $ << $. să dezvoltăm în serie %($) în <urul valorii $ = #dmiţând că oprindu-ne la primii doi termeni" $ .5. este t.(.4/) )erturbaţia se propagă sub formă de unde. i $ = Ntiind a distanţ parcurs în %! că r a timpul t . cu valori cuprinse în intervalul" % % % K % K % " unde % = %($ & + & (/.

se obţine" .45). t) = A a$e ( ) (/.&' " J 1ă admitem că amplitudinile tuturor undelor având frecven ţa cuprinsă in intervalul definit prin (/.45) au o valoare constantă şi anume a($) = &'# . se adună şi se scade la exponent i$ t .44) în ψ(x. În aceste condiţii după ce se înlocuieşte (/.4/) şi care se sumează prin integrala (/.

46) substituţiile" d% $ i $ (/. t)= # "% x $e ( ) = R (/. t)= ψ (x.46) devine" 1 ψ(x.46) Efectuând în (/. t) $ A e $ & dR i " & $ . (/.t)= # ⋅ e A $ " e $ & d$.19 5. Teoria generală a undelor $ + i($ t "% $ d% x i( $"$ ) t" x ) & d$ = ψ(x.57) Q= t" x & ψ (x.50) $ $"$ relaţia (/.

de frecvenţă $ şi vector de undă % factorul . * astfel de undă anarmonică se numeşte .care după integrare capătă forma" ψ(x. #cesata este funcţia de und dura fini întrmedi tă tă un u corespunzătoare unei unde armonice plane ψ (x. t). modulată de 0in Q Q . t)= ψ . t (x.

orma funcţiei ψ(x. ψ (x. #cesta acţionează asupra amplitudinii funcţiei din figura /.pachet de unde. t) depinde esenţial de factorul modulator 0in Q Q .0%. . t) şi o modifică după cum rezultă .

!istanţa căr or valoare este x cuprinsă Q& = "' între zerourile de ordinul întâi corespunzătoare valorilor" Q1 = ' şi se numeşte lărgimea pachetului de unde. În figura /.0% #mplitudinea prezintă Q = &n & . /. Între un ma*im principal pentru Q = şi zerouri pentru ' zerouri există ma*ime secundare aceste a nesemnificativă în raport cu valoarea maximului principal. . t) în funcţie de Q la un moment dat de timp.0' este reprezentată partea reală a funcţiei ψ(x.5.ig. Teoria generală a undelor 191 .

57) rezultă pentru expresia vitezei de grup" . )ite$a de grup poate fi definită ca viteza cu care se deplasează maximul pac$etului de unde. din (/.. Cum pentru maximul principal Q = .0' #naliza propagării pac$etului de unde impune caracterizarea mişcării acestuia prin două viteze distincte" prima caracterizează mişcarea frontului de amplitudine constantă şi se numeşte "ite$ă de grup.ig. /. iar a doua este viteza cu care se deplasează frontul de fază constantă şi se numeşte "ite$ă de !a$ă.

5 /) es te & (/. $ t " % x = 1t.5%) În ceea ce priveşte viteza de fază expresia acesteia rezultă din ecuaţia frontului de fază constantă. diferenţiind vectorul de undă ca funcţie de (" d% = " &' d( şi ( înlocuind în relaţia (/. respectiv" d avem" d! $ = d $ d (% !) şi d! d% = . :elaţia dint re vite za d gr e up ş vite i za d fa e ză (/. ! = g = d% d% = ! adică viteza de grup este egală cu viteza de fază. #stfel. deoarece ! = !($)= !(%)= !((). prin derivare în raport cu timpul" $ (/. (/.5() :elaţia dintre ! g şi ! se poate exprima şi prin intermediul lungimii de undă (. d % t )entru mediile nedispersi"e în care viteza de propagare este independentă de caracteristicile undei. avem" d $ d (% !) d! ! = g = d% d% = ! + % d% .5') ! d = x = . .5() se obţine" d ! ! = ! "( g d( . (/.19 & 5.5/) cunoscută ca . Teoria generală a undelor dx d$ !g = dt = d% = . În mediile dispersi"e.

leigh.relaţia lui Ra. Experimental este accesibilă numai viteza de grup iar viteza de fază se determină prin calcul. ransferul energiei şi al informaţiei în timpul propagarii undei elastice are loc cu o viteză dată de viteza de grup. .