You are on page 1of 54

AVANSARE manuală !

Pe malul stâng al Dunării, în partea de sud a oraşului Corabia, în cartierul numit Celei, se află cetatea Sucidava care a apărut ca important centru economic şi militar al tribului geto-dacic "sucii". Se consideră că aici se afla capitala acestei formaţiuni.

Zona a fost cucerită de Traian care a construit aici un castru, alegând locul mai ales datorită pozitiei strategice pe Dunăre. Prezenţa castrului a permis aşezării getodace să se dezvolte în continuare într-o relativă siguranţă.

Cetatea militară romană a fost zidită pe locul fostei cetăţi geto-dacice în vremea împăratului Aurelian (270-275), având forma de trapez (latura dinspre Dunăre este acum
surpată, poziţia strategică fiind mai puţin evidentă datorită desecării Luncii Dunării şi transformării platoului de la picioarele cetăţii în teren agricol). Ea se ridică deasupra Luncii

Dunării peste bălţile renumite, până recent, pentru pescăriile sale.

.Fortificaţia romano-bizantină se întinde pe o suprafaţă de două hectare şi mai pastrează zidurile şi turnurile. în număr de opt.

ci întărit şi păstrat ca un punct extrem de frontieră din cauza poziţiei sale strategice. oraşul nefiind abandonat (retragerea aureliană). .Aurelian a fortificat-o cu un zid de piatră şi un şanţ de apărare săpat la poalele sale.

.

Locul a ajuns la dezvoltarea maximă pe vremea lui Constantin cel Mare care a ridicat aici cea mai puternică şi importantă fortificaţie din nordul Dunării. .

.Sucidava devene astfel punctul de plecare pentru planurile împăratului de recucerire a Daciei.

restul nefiind destul de mari pentru a permite trecerea unui vehicul.Intrarea în cetate se făcea prin partea de sud (spre Dunăre. aici fiind de altfel şi singura poartă mai largă. dinspre podul construit de împărat). .

.

.

. ceea ce însemnă că un car de mărime diferită avea dificultăţi cu accesul în cetate.Ecartamentul roţilor carelor este bine marcat în pavaj.

5 km. avea o lungime de aproape 2. Acesta se afla la 10m deasupra apei. Podul lega Sucidava şi Oescus. Piciorul podului .Constantin cel Mare construise în anul 328 şi un pod peste Dunăre care. Cu toate acestea. chiar dacă se pare că era o realizare tehnică mai impresionantă decît cea obţinută de Apollodor din Damasc. pilonii fiind construiţi din piatră iar restul din lemn. fiind considerat cel mai lung pod antic construit peste vreun fluviu. este mai puţin cunoscut decât cel de la Drobeta. amplasarea lor precisă putând fiind observată de-a lungul timpului atunci când apa fluviului este scăzută şi se formează vârtejuri în locurile unde aceştia erau amplasaţi. din păcate. se pare că podul nu a fost folosit decât aproximativ patru decenii. fiind distrus probabil de înghet şi creşterea apelor. dintre care circa 1km deasupra fluviului.

.Ruinele piciorului de pod de pe malul românesc.

.Ruinele piciorului de pod de pe malul românesc.

.Ruinele piciorului de pod de pe malul românesc.

. în 447. aceasta a fost distrusă total şi arsă de către hunii conduşi de Attila.Deşi pe vremea lui Constantin cel Mare şi câteva decenii pe urmă cetatea de la Sucidava s-a dezvoltat treptat. teritoriul aferent crescând continuu.

din această ultimă perioadă datând două dintre construcţiile cele mai interesante şi vizibile de la Sucidava. .De-abia după un secol a fost refăcută cetatea (pe vremea lui Justinian).

cel mai vechi aşezământ creştin găsit la nord de Dunăre. .Una dintre ele este basilica creştină.

.

.

Celalaltă este o fântână descoperită din întamplare în 1958 şi denumită “fântâna secretă”. .

pe o distanţă de 26m. spre apă. Astfel se trecea prin acest tunel subteran în partea exterioară a zidurilor cetăţii unde se afla izvorul. astfel încât locuitorii au săpat un puţ vertical de 5m (ca la o fântână obişnuită) la care se cobora apoi pe plan oblic.În interiorul cetăţii nu exista nici o sursă de apă dulce. păstrate până astăzi. . Pe coridor se aflau trepte şi o boltă de cărămidă.

aflat la o adâncime de circa 18 metri de la nivelul platoului cetăţii şi coridorul de acces lung de 26 de metri. Puţul are forma unui turn înalt de 4. .5 metri. cu pereţii groşi de 85 de centimetri. care coboară din incinta fortăreţei până la izvor. lucraţi din cărămizi legate cu mortar de var amestecat cu cărămidă pisată.Construcţia subterană are două componente: puţul propriu-zis.

care cerceta zona cetăţii de mai mulţi ani. . În 1958. Aşa a ieşit la lumină fântâna secretă situată în partea de sud a cetăţii.“Fântâna secretă". a atras atenţia asupra lor profesorului Tudor Dumitru. descoperind întâmpăator nişte ziduri vechi de cărămidă. monument unic în arhitectura romano-bizantină. un localnic.

.

.

.

.

.

datând din secolul al VI-lea e.n. .Se păstrează şi clădirea hypocaust (sistem de încălzire roman prin pardoseală).

.

.

.

în urma distrugerii de către slavii aliaţi cu avarii.În secolele care au urmat cetatea a cunoscut un şir lung de atacuri. existenta ei încetând în jurul anului 600. . distrugeri şi refaceri ale fortificaţiilor.

fragmente ceramice. oase de animale ierbivore.60 metri). cenuşă.96 metri (într-o perioadă în care oamenii abia atingeau 1. o lamă de silex. Deasemenea au fost identificate mai multe gropi menajere în care au fost găsiţi solzi de peşte.Printre descoperiri se înscrie şi un sicriu (găsit în bazilică) în care se aflau oasele unui om cu o înălţime de 1. cărbuni. .

un cuptor pentru copt păinea. furcă de tors. monezi de bronz. multe obiecte ceramice care au fost conservate. fără decor. din pământ ars la roşu. o piesă de bronz de la o apărătoare nazală a unui coif. . ţigle cu inscripţia (COH) ORS III care indică cohorta a III-a a Legiunii aV-a Macedonia.Obiectele descoperite în cetate sunt un opaiţ executat dintr-o pastă cărămizie.

Primele cercetări ştiinţifice au debutat în anul 1901 sub îndrumarea lui Grigore G. acordate. Din anul 1936 până în 1981 au fost continuate de Dumitru Tudor. Tocilescu. . insuficiente. Actualmente se fac sporadnic în funcţie de fondurile.

despre care se ştie că a existat potrivit unei inscripţii ce spune că "doi înalţi curialis de la Sucidava au ridicat în cinstea zeitei Nemesis un templu". protectoarea cetăţii. . a ceea ce arheologii speră să găsească: templul zeitei Nemesis.Specialiştii români aşteaptă încă vestea descoperirii la Sucidava-Corabia.

.

.

.

.

.

.

către ruinele din piciorul podului lui Constantin cel Mare. printre gunoaie.Acces: De la Corabia continuaţi pe DN54A până la Celei. La un moment dat. şoseaua asfaltată ducând spre cetate iar drumeagul îndreptându-se spre sud. . veţi zări drumul care se bifurcă.

Ruinele cetăţii Sucidava. vedere din satelit. .

Cetate. Picior pod. . Ruinele cetăţii Sucidava. vedere din satelit.

Ruinele cetăţii Sucidava. vedere din satelit.Cetate. Picior pod. .

Ruinele cetăţii Sucidava. vedere din satelit. .

com >> Coloana sonoră : Francis Lai .01. << diegisro@yahoo.Bilitis.2012 Montaj : DIEGIS. .27.