You are on page 1of 6

Traditiile populare ale zilelor să ptă mânii

lunea

Tradiţii:

"Luni e ziua în care începe orice lucru de isprav ă. ♦ Cum îţi merge lunea, îţi merge toat ă s ăpt ămâna, şi mai ales lunea c lucrul ce se începe lunea merge bine, cu spor, uşor şi ţine mult, e trainic. ♦ Nu e bine s ă se dea bani din cas ă în aceast toată săptămâna va trebui să tot dea; ci s ă caute numai a lua, c ăci atunci va primi de pretutindeni. ♦ Când mori, mergi m i-ai postit ziua. Dacă i-ai purtat cinstea, te ia sub scutul lui, de nu, te trimite la alţii. Pe ceea lume la Sf. Luni se duc, şi el unde au să şadă. Îngerul vine cu moartea la om s ă-i ia sufletul şi moartea taie pe om cu coasa; sufletul iese şi îngerul îl Luni." Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor:

"Lunea trebuie început orice lucru de isprav ă, pentru ca Dumnezeu s ă ajute a-l termina cu bine şi curând. ♦ Lunea cine omului şi orice dorinţă ai avea se împlineşte. ♦ Se crede c ă femeile care nu au copii şi postesc lunea cap ăt ă copii. ♦ Co îndelungată. ♦ Semănatul să se înceap ă lunea sau joia, în zori, ca orice lucru însemnat pe care îl face omul. ♦ Când ţi-a îţi merge ca din apă, da când ţi-a intra unul f ăr ă noroc, s ăr ăce şti şi fl ămânzeşti. ♦ De prime şti bani lunea, e semn bun." Apă ră tor de rele ş i durere:

"Luni să nu dai nimic din casă, că dai toat ă s ăpt ămâna şi nu se ţine lucrul în cas ă. ♦ Lunea nu e bine s ă se spele rufe, c buboaie. Dacă faci lăutoare ori speli căm ăşi lunea, ai s ă te îmboln ăve şti de râie şi de rap ăn, ai s ă faci p ăduchi şi lindini, nu dai gunoiul afară, că se împr ăştie g ăinile. ♦ S ă nu numeri lunea paserile, c ă- ţi mor de boal ă, ori îţi pier. ♦ Lunea nu s găinile ouatul în acel loc. ♦ E rău de plecat lunea la drum. ♦ S ă nu- ţi tai unghiile lunea, marţea şi vinerea, c ă uiţi unde pu îngroapă morţii, căci, luând-o din capul săpt ămânii, e r ău de moarte pentru cei r ăma şi în viaţă." Magie:

"În genere, pentru lecuit, babele descânt ă în zilele de post sau de sec (lunea, miercurea şi vinerea), ca s ă sece boala." Despre vreme: "Dacă începe lunea a ploua, plou ă o săpt ămân ă; dac ă începe joia, ţine dou ă s ăpt ămâni."

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporu

marţea

Tradiţii:

"Marţi s-a urzit lumea. Marţi nu-i bine de urzit. ♦ Marţi s-a n ăscut Domnul Hristos. ♦ Marţi seara nu torceau nevestele, n Dar le lua Marţolea şi le bătea de pereţi. Aceie se arat ă cu dinţi lungi, avea dinţi lungi, înţelegi? Ca jum ătate degetele. E de vreo doi metri şi zece de înaltă, dar avea nişte dinţi cum are colţii mistreţul, a şa de mari şi de lungi. Şi eu m ă temeam speria aceie cu dinţii ei aşa de mari că m-a mânca, m-a rupe. Şi femeile se temeau de Marţi-Seara. Nu prea torcea nim

rele. ♦ Când torci marţi seara. marţi şi joi. s-a dus în vecini şi i-a zis la vecin ă-sa: – Nu ştiu ce-i. ♦ Miercuri s ă nu te speli pe cap. iar cele rotunde. Fugi acas ă şi strig ă afa Garareului!” Ş i cum a răcnit femeia. nimic în cas ă: nici mâţă. c ăci îţi va merge r ău. cruce. că avea multă. ♦ Dup ă duminic ă şi vineri. sâmb ăta şi d bărbăteşti: luni. nici om. Antoaneta Olteanu. Marţolea a ieşit şi ieşit fuga din cas ă şi a zis: – Ai de mine şi de mine. că o bătea bărbatul său. No. fiind zile p ăgubitoare. Ea pe când a venit nu s-a putut apropia. puicuţe. ♦ Când marţi şi sâmb ăt ă str ăluce şte soarele mai bine ca de obicei. două în fundul casei şi câte dou ă în celelalte dou ă p ărţi de cas ă. Şi. nici vit ă. m ănânc ă vârcolacii luna Magie: "Pentru duşmani se posteşte marţea. coconii mei! casă tot ce era de piedic ă: cociorv ă." Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: "Miercurea se posteşte. Să ai un duşman de moarte. şi a vrut şi ea să nu r ămân ă prea mult în urm ă cu torsul. Şi atunci a zis: – Bat ă-te d mai loatră ca mine. Cu atâta a rămas vie. da imediat tot mi-a tors. şi tot timpul cât ardeau lumân ările b ătea m ăt ă bărbatul ei a murit. ♦ se fac bucatele. dup ă ce asfinţea so pe prag. Ouăle cele lungi sunt cucoşi. numai c ă a v ea şi i-a zis: – Dă-mi caier să torc şi eu. ♦ Ogorul se credea c ă este bine s ă-l începi într-o zi de dulce. că se face acru. miercuri e cea mai mare zi. Marţi s ă nu începi nimic ă. – O. miercurea şi vinerea. să nu zoleşti. bat ă-te! Aceie-i Marţolea. c ă a vrut s ă o bage în badogul cu torturi s ă o fiarb ă. Femeii care se spală pe cap în aceast ă zi îi moare b ărbatul. Şi acum vrea să-mi pun ă şi torturile la fiert. pui cloşca în zile femeie şti: miercurea. Marţa nu-i de spor. toţi s ă po de zile. Seara. V ăzând c ă nu-i a bun ă. ♦ Nu-i bine nimic. ♦ Ca s ă ai puicuţe. întru cinstea ei se posteşte. că pe ceea lume bei zoala. c ă nu sfâr şeşti cu bine. vinerea. să fi lucrat cât de mult şi ea nu mai avea la dânsul dreptate. Calendarele poporu miercurea Tradiţii: " Miercurea nu se începe pânza. asta a fost puterea e Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: "Să umpli borş marţea. Şi nu ştiu nici eu cât de cu spor şi-a tors femeia toat ă cânepa torsului au răşchiat tortul. Şi au tors laolalt ă. că miercuri s-a f ăcut p ământul. ca să ai cinste. dar dac ă poste şti marţele ce cad înaintea s ărb ătorilo cum să posteşti? Să nu mănânce până la asfinţitul soarelui nimeni." Apă ră tor de rele ş i durere: "Miercuri să nu faci leşie. plouă toată săpt ămâna. Şi apoi i-a zis: – Hai s ă punem torturile a fierbe. ♦ O logodnă nu este bine s ă se fac ă marţea. Şi s ă v nimeni nu va avea torturi ca dumneata. nici de a cloşca totdeauna marţi sara. nici nu poţi să stai: te ntorci în fug ă înapoi. Unde te duci. c ă r ămâi v ădan ă sa . mătur ă." Despre vreme: "Marţi dacă începe a ploua. ♦ Când eşti decis să faci o c ăl ătorie. ♦ Marţi cine se na şte e lucru r ău. c ă tare bine ştiu pune la fiert torturile. marţea şi joia înd Apă ră tor de rele ş i durere: "Marţea şi sâmbăta sunt zile pocite. s ă nu pleci marţea sau sâmb ăta. cum torcea ea de zor.cânepă. ♦ S ă nu se spele nime năpaste.

miercurea e v ăduv ă şi cel ce peţeşte lesne poate să rămână văduvoi. ♦ Copilul n ăscut miercuri va tr ăi cam treizeci de ani şi va fi s ăr ăc ăcios. ♦ Se crede c ă numai duminica şi joia este bine a se cununa. e jum ătate de duminic ă. ♦ Joi îi bine întotdeauna s ă te lai. ţine dou ă s ăpt ămâni. pentru c ă miercurea e stinghere pe lume. Petru să trimit ă din c ăţeii s ăi (lupi) s ă le ia câte o vit ă din curte. ♦ Unghiile nu se taie decât joia şi sâmb ăta.un văduv. Asemene nu-i bine a umbla cu ou ă. Ea este aceea care. Aşa. femeie bătrână. Calendarele poporu joia Tradiţii: "Joia e jumătate bărbat şi jum ătate femeie. Calendarele poporu vinerea Tradiţii: "Sf. ♦ Despre Sf. s ă te piepteni. ♦ Cine lucreaz ă în joile Dumnezeu porunceşte lui Sf. că stârpesc vacile. ♦ Miercurea şi vinerea n şi brânză. c ă-i r ău de piatr ă. ♦ Joile după Paşti până la În ălţare se ţin. înainte de a r ăs ări Apă ră tor de rele ş i durere: "Se crede că din ouăle puse joia sub cloşc ă vor ieşi numai cucoşei. Vineri e cea mai mare din toate zilele. ♦ Miercurea şi viner faci pecingine pe obraz. iar în mâna dreap stropi pe acei care o respectă şi a-i orândui astfel s ă fie fericiţi. dac ă s -ar c căsătorie nu va fi fericită. ♦ Joi să speli icoana Maicii Domnului cu busuioc şi s ă te speli cu apa dragoste. c ă toţi te iube spălat cămăşile sunt două zile pe săpt ămân ă: marţea şi joia. De se va la femeia nou ă miercuri dupăolalt ă. ♦ Castraveţii s ă nu-i pui în p ământ miercuri ori vineri. sau timp de un an de zile. ♦ Cine se na şte joi e cu noroc şi negoţitor de b Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: "Este o zi bună. unuia care greşise şi mâncase c ătre vineri. ♦ Sfânta Vineri e închipuit ă ca toiagul cu care loveşte în timpul somnului mai ales pe cei care îndr ăznesc a mânca de dulce vinerea. p mari cât munţii. în care poţi să începi un lucru. îi va muri b ă ♦ Nu e bine a porni miercurea în peţite. în chip de femeie. bate piatra lanurile. peste noapte. c ă şi bărbaţii şi femeile îl ţin." Despre vreme: "Când începe ploaia de joi. e a crucei. la lun ă nou ă. pentru dragoste. ♦ Joia e bine s ă se spele pe cap fetele. ce încontinuu se roag ă lui Dumnezeu pentru lumea p ăc ătoas ă şi gre şit ă. s ă grije şti în cas ă. altfel. n-au respectat ziua ei. s ă scuturi. miercurea. c ă vine dihorul la g ăini. c ă ies amari. se arat ă omului î lucrând sau mâncând dulce. ♦ Joia-i pentru dragoste." Antoaneta Olteanu. dac ă o ţii e de mare ajutor. Antoaneta Olteanu. în vi .

♦ Vinerea nu se m ătur ă prin cas ă. nici la drum să nu porneşti în vreun interes. dac ă-l arunc ♦ Vinerile se ţin. dar pomana este mai bine primit ă de Dum sâmbetei. zic că-i feresc de poceli. ♦ Sâmb ăta este ziua mo şilor. neamurile ce are. Ajungând lâng ă el. se strânge într un colţ al casei şi pe pune m ătura pe el. când îl umpli. ♦ Vinerile se ţin de femei. dacă te vei spăla pe cap în vale. acela nu mai are boale în oase. nu se scoate gunoiul afar ă. c ărora li s-a dat de acas ă. atuncia aşteapt ă sufletele şi se uit ă. pân ă vedea. e iarna grea. care poman ă poate s ă constea din mâncare. îţi trec durerile de cap. atunci sufletul c ăruia i-i dator vine şi-l pi şc ă şi cere: şi blestemă: „Să dea Dumnezeu până la anul să vin ă şi ei aici. " Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: "Vinerea cine o posteşte tare e de ajutor pentru orişice va pune în gând. ca s ă o m ănânce. " Antoaneta Olteanu. s să. ciora omul când moare. adic ă în ziua morţi. Sâmbăta se dă pretutindeni de poman ă pentru sufletele morţilor. pentru c ă marţea şi sâmb ăta n morţii se pornesc din casă în aceste dou ă zile. O femeie a făcut pâine vineri şi a murit. acelea stau la mas ă cu ceea ce li s-a dat dinainte. Calendarele poporu sâmbă ta Tradiţii: "Sâmbăta e mai mare cu un ceas ca celelalte zile." Despre vreme: "Crăciunul. ♦ Drumul c ătre cei r ăposaţi va fi prin imperiul Sf. şi pe care sta o femeie ce-l lovea cu biciul. înainte de a r ăs ări soarele. ♦ Orice lucru f ăcut vineri (c ăma şă. Sâmbăta cerul e deschis. ♦ Pâine de sânge. Astfel s-a întâmplat c ă un om a f ăcut o pereche de opinci şi i-a luat vederile şi. iar toat ă ziua şi o petrec în post şi rug ăciune. întocmai ca şi cei care înc ă începi nici un lucru. Strai s ă nu. mai adesea neagr ă. V dimineaţă. ♦ Afară de vinerile din săpt ămân ă. c ă nu ajun lucrează orişice. sub pretext c ă. căci unde se înţeapă femeia se face bub ă. de pe ast ă lume. Cine ţese î şi scoate singur och toarce. Dac ă nu li la sufletele celea. tremurând şi durându-l ochii şi capul. ♦ Cân .spre el. ♦ Vinerea s ă nu co şi şi s ă nu torci. dar primit. Sâmb ăta ori şice dai e poman ă. Ca s ă nu fie al lu borş. de ceasuri rele cu vânt şi n ăduf. vezi pe ceea lume. până în răsăritul soarelui. spre a nu visa vise rele. ♦ Fetele postesc ca s ă Andrei. ♦ Nu se coase. oare le-a trimis ceva. Poman ă s ă faci toat ă s ăpt ămâna. altfel unghiile. Un altul.şi aducă aminte de dânşii şi să nu uite că şi cei de pe lumea cealalt ă au nevoie de toate.ţi începi. „Împrumut ă-mi şi mie pâ mi-or da şi ţi-oi da înapoi!“ Dar dacă şi sâmb ăta viitoare nu cap ăt ă. b ă Rugăciuni pentru mântuirea sufletelor lor de p ăcate se pot face şi în alte zile. deoarece cad copiii pe foc şi a se arză copiii când îi scaldă. numai hainele nu e bine de a se croi în aceast ă zi şi a se porni la drum. ♦ Orice lucru început vinerea nu are şi nu poate avea sfâr ş toarce. strigându-i cu ne Păţitul s-a deşteptat. l-a izbit cu sl ănina peste ochi. a visat c ă ducea din g care era înjugat. ♦ Bor şul ce se umple lunea şi vinerea e al Necuratului. pentru a nu face sugel la degete. ♦ Vinerea o postesc mai a să fie frumoase. şi nevestele care s-au prins din tinereţe a o ţine. Nu lucreaz ă. ♦ Cine se na şte sâmb ăta e lucru r ău. nici nu se d ă gunoiul afar ă. c ă m ănânc ă u fiindcă se mănează strugurii sau bate piatra." Apă ră tor de rele ş i durere: "Vinerile nu lucrează. sunt peste an dou ăsprezece vineri mari. în care se cuvine ca omul s ă nu m ăn mănâncă înspre seară o bucăţică de pâine şi ap ă. c ă sâmb ăta e a moarte. s ă vad ă cum m ă nec ăjesc eu!“. ♦ Vinerile se ţin pentru arsuri. ♦ Ce dai în ziua ei. şi nu se poate apropia. dacă cade vineri. ♦ Cine se scaldă în Vinerea Seacă. ţinând în mâini o bucată enormă de slănin ă. pentru că orbeşti. şi ca s ă nu se urce vârcolacii pe acel fir la lun ă. c ăci se crede c ă Sf. care mâncase pe şte vinerea. ♦ Vinerile sunt bune de vindecarea boalelor. ♦ Vinerea nu se zole şte. Sâmbete.

„Eu aş fi iertat-o. în p ăduri neumblate de oameni. şi dac ă ies ă peste s ăpt ămân ă stau pân ă dimineaţa. Calendarele poporu duminica Tradiţii: "Sfânta Duminică ar locui dincolo de Apa Sâmbetei. ♦ Cine se naşte duminica e vesel. împuns ă. pentru c ă îi respectase ziua. pe la răsăritul soarelui. pentru c ă toate boalele şi durerile de cap s Apă ră tor de rele ş i durere: "Sâmbătă seara nu se dă nimic din cas ă. Sf. Când a murit. dar vechi. ♦ În an sunt atâtea sărbători îşi fac femeile." . şi la petreceri. care-l va duce şi-l va aşeza. candele cr ăpate. ♦ E bine s ă te speli pe cap. Sufletele trebuie s ă stea în iad pân ă ce-şi fac canonul. să nu fi stat moartă goală“." Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: "Semănatul cânepii trebuie s ă aib ă loc sâmb ăta. moare tot la oarele când s-a n ăscut. De aceea trebuie cinstit ă duminica. iar iadul se închide. şi duminica. ♦ Sâmb ăt ă nu-i bine s ă pleci la drum. dac ă lucra de ziua mea“. c-ar fi iertat-o. dac ă ar fi tors în s ărb ătoarea mea!“ Toate sfintele te iart ă da Nevasta unui ţăran înstărit mergea şi la biserică. apoi ploaia va dura mult timp. în locul cuv sfinte. c ă moare cel ce a purta-o. c ă. precum icoane de lemn mâncate de cari. t ăiat ă şi sângerat ă. a şa c ă. dacă oamenii mănâncă de dulce în zilele de post. Duminică a salvat-o. guşa seacă“. dracul ei. dac ă femeile au sp ălat nu mături duminică dimineaţa în faţa soarelui. s ă se bat ă peste gu şă cu el de tre zică: „Popa toacă. S ă fi tors numai câte u făcut cămeşă! Da Sf. Sâmb ăta. Poate s ă apar ă îns ă cu c găină. Iadul numai cât sâmb ăta şi duminica e închis. raiul se deschide şi sufletele intr ă. murind. c ă s-a n ăscut la sfâr şitu s ăpt ămânii. mai ales acele care nu voiesc s ă lucre. ba şi în zile de lucru nu voia s ă lucreze. apa Sâmbetei. ♦ Copiii n ăscuţi duminica se ţin de noroco şi. ♦ R atuncea sufletele intră.pomană. pentru a-i sf ătui cum s ă alunge bolile şi s ă previn ă pagubele. Moare. „ Şi eu aş fi iertat-o“. omul a cărui e haina moare cu siguranţă. c ă sunt trei ceasuri rele şi nu Magie: "Cine are guşă. când toacă popa de vecernie. fata ia sâmb ăt nişte versuri. când d ăm noi aici de poman ă. şi crede c ă apoi fl ăc ăul dorit o va juca şi lua de soţie. ♦ Duminica şi s ărb ătoarea s ă nu m ănân împărtăşeşte îngerul. la un corn de cas ă. zice că moare copilu ăla. şi este îmbr ăcat ă oamenilor. ♦ Să nu croieşti c ămeşă sâmb ăta. nu i avea nici c ăme ş tot ţinea toate sărbătorile. nu a avut c ăma şă. Şi tot aşa au zis toate s ărb ătorile. dup ă credinţa poporului. în vis sau în realitate. sâmbăt ă seara." Despre vreme: "Se crede că dacă a început să ploaie sâmb ăt ă. se aruncă acel lucru pe apă. ♦ Când croie şti sâmbăta. zgâriat ă. Au venit toate s ărb ătorile de peste an la femeia aceea şi au început a se mira cum de nu are c ăm spune că n-a lucrat nimic ă şi a ţinut prea multe sărb ători. cu ce s-o îmbrace îmblau zilele pe lume. dar bine altora nu f ăcea niciodat ă. zice o s ărb ătoare. în pâmânt. c ă cucoşii cântând. în palate de aur." Antoaneta Olteanu. c ă colb ăie şti faţa sfântului soare. r ăm ăşiţe de lumân ări şi altele. sfe şnice. dac ă te vei potrivi şi nu-i lucra. ♦ Ca o fat ă s ă fie jucat ă de un anumit fl ăc ău şi apoi luat ă de el de soţie. când prind cucoşii a cânta. nu sunt ceasuri rele. s ă ieie un b ăţ de alun. Duminică zice: „Ba eu n-aş fi iertat-o. câ sâmbăta. de sâmb ăt ă pân ă cealalt ă sâmb ăt ă.

farmece. s ă înjugi boii sau s ă lucrezi ceva. s ă nu se pun ă duminica. fac viermi la răd ăcin ă. cât creşte într-o s ăpt ămân ă. de g ăse şte Maica Domnului deschis. c ăci. mai ales în ziua asta. c ă.Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: "Duminica dimineaţă să deschizi uşa încă pe întuneric. iar tu s ă fii tare bucuros. intr ă şi las ă noroc. ♦ Toamna. supărare în cas ă. ♦ Duminica clo şc ă nu se pune. toate se duc. c ă. Dar atâta s ă ştii. pe o urm ă o ţii tot în cinste şi te ar ăţi voios.ţi aduce şi. c ă ies pui Magie: "Duminică dimineaţă să mături casa din patru cornuri cu m ătura şi s ă arunci gunoiul în drum. ♦ Nu e bine s ă co şi duminica. pentru că. pentru iarn ă. când se pune varza în putini. ♦ Duminic ă se poste şte pentru du şm Antoaneta Olteanu. dar coseşte totdeauna după ce a trecut luna tân ăr ă (nouă). te omoară –." Apă ră tor de rele ş i durere: "Când uzi florile duminica. S ă nu care cumva s ă lăutari şi românii din sat să facă joc. c ă pe urm ă nu. La Duminica Tân ăr ă fetele mari se piapt ăn ă şi taie cu foarfecele lung şi mai des. Calendarele poporu . nici altfel de dobitoc. c ăci se c copilul duminica dimineaţa. când te-o apuca ploaia undeva. c ă tot trăzneşte. sau ai huit. ♦ Toate visele visate sâmb ăt ă noaptea înspre duminic ă se izbândesc.ţi d ă. şi nu te sf ăde şti cu nimeni şi nu blestemi – c ă. apoi poţi s-o trimiţi orişiunde şi s ă-i ceri orişice. ♦ Dac ă te duci într-o duminic ă la câmp la m ătr ăgun ă şi-i dai mânca cu lăutari şi cu norod acasă. d ă înapoi. ♦ Duminic ă nu se taie pas ăre. aruncând şi m ătura.ţi merge b acelaşi timp şi un mare păcat.