You are on page 1of 47
RESEDtNTA M|TROpOL|TANA DtN CERNAUTT Citadelt a credinfei ;i culturii pe pEm6niul pe care alfii il vroiau
RESEDtNTA M|TROpOL|TANA DtN CERNAUTT
Citadelt
a credinfei ;i culturii
pe pEm6niul pe care alfii il vroiau al lor.
a; +;: F. &iA
a;
+;:
F.
&iA
L:AlTELUL. PFTES DELA SINAiA si,iiueslc plrnuiui La roaiele luceqilor cu v;,rirri irrri t:eii'rE, r+:e d':rl.; ilege
L:AlTELUL. PFTES DELA SINAiA
si,iiueslc
plrnuiui
La roaiele luceqilor cu v;,rirri irrri
t:eii'rE,
r+:e d':rl.;
ilege
,:i
Rcmcaiei :'j
ji'r:rii.
--l5lii
ie
.-'ri
t.:c3.:rl'i:
drii:lice, atjtl';'1c
ei:'c.".?
;:': ir;'ije
DEFILEUL DAMBOVICIOAREI gerpuind printre sl5nci inalfe ;i col!i infiorEiori, 5i drumul conduc s:i qli-"-t-:]li!.Ylil.taul pe cine
DEFILEUL DAMBOVICIOAREI
gerpuind printre sl5nci inalfe
;i
col!i infiorEiori,
5i drumul conduc
s:i
qli-"-t-:]li!.Ylil.taul
pe cine vr6a sE'i urmeze
p6nE in
creerul
munfilor'
v -a*r
v
-a*r
IN TARG LA RAURENi N!ici un t6rg n'are mai muliS viafE ca t6rgul olfenesc. Oamenii v6nd
IN TARG LA RAURENi
N!ici un t6rg n'are mai muliS viafE
ca t6rgul olfenesc. Oamenii
v6nd gi cumpEri, cu ochii
strilucitoi'i de voie
burE si cu gluma pe buze
COSTUM DIN RUCAR Femei frumoase, muscelence'e, au ales penlru irnpodobirea lor cel mai sErbEloresc coslum romAnesc,
COSTUM DIN RUCAR
Femei frumoase, muscelence'e,
au ales
penlru
irnpodobirea lor
cel
mai sErbEloresc coslum
romAnesc, lucrai, de
multe ori, fn fir de aur.
ililrffif[ilftfittt
ililrffif[ilftfittt
rf trt _ A I I lp
rf
trt
_
A
I
I
lp
MANASTTREA MOLDOVTTA Una din cele palru mEnEsliri bucovinene, caroclerislice prin ccnslrucfia;i mai ales prin pcdcabele exter"ioare.
MANASTTREA MOLDOVTTA
Una din cele palru mEnEsliri bucovinene, caroclerislice
prin ccnslrucfia;i
mai ales
prin pcdcabele exter"ioare. Sub lespezile lor, odihnesc
marii conducElori
ai Moldovei
iRB j , E E i:f
iRB
j
,
E
E
i:f
i --,r:rl.'ii!. !ill+ 5:Ft;i rie ;.;:i ll i:' ii:. ;:'i'': IiCr:ri |i,:i"-!ce int:qri!i i1r", i r":o1:ior
i --,r:rl.'ii!. !ill+ 5:Ft;i
rie
;.;:i
ll
i:'
ii:.
;:'i'':
IiCr:ri
|i,:i"-!ce
int:qri!i
i1r", i r":o1:ior
:tt.!:1'
1';1*{isv;:u
5:1,
..
i1.)
"ig
delle
ti
.':-:t'.-.t?- ar :.,i-i:ii-:1
ir.*;:rr+:
i:':
:
..
':j
-.'
;l
.r,Jj
ce nu
rn.li :?!=:.j{}iir':
'r
r-'::
',1 ;
: =!!+
,l::! a':.:)i'-l
:i
iif"lr'
".it'r'
it I
it
I
BALCIC Feeiie de vis si poezie, nEscul din dragosiea 1i fantezia unei maii Regine"
BALCIC
Feeiie de vis si poezie, nEscul din dragosiea 1i fantezia unei maii Regine"
S$ B* w w g$
S$
B*
w
w
g$
i.td' t :.---
i.td'
t
:.---
ULITA DrN DRAGOSLAYE mari, proaspit vSruite, impreimuire dc piairE cu poartE inEltS, ca s5 pcatE frece
ULITA DrN DRAGOSLAYE
mari, proaspit vSruite, impreimuire dc piairE cu poartE
inEltS,
ca
s5 pcatE frece carul incErcai cu f6n, iaiS modelul gospodEriei
de sub munte"
ENCICLOPEDIA FOTOGRAFICA Cu cigiva ani in urmi, pasiunea pentru vAnitoarea de fotografii, m'a purtat pe drumuri,
ENCICLOPEDIA FOTOGRAFICA
Cu cigiva ani in urmi, pasiunea pentru vAnitoarea de fotografii,
m'a purtat pe drumuri, in lungul qi in 1atul girii. Pe aceste drumuri,
care in cea mai mare parte, le,am stribitut pe jos, cu sacul in
spinare, aparatul fotogra{ic pe umir gi ochii insetali de minunigiile
locurilor ce colindam, am invlEat nu numai si,mi cunosc, ci mai
ales sl,mi iubesc
{ara.
Aceasti gari plini de f,rumuseqi unde nu
existl sat, mai ales cele din apropierea munfilor, in care scotocind
prin tainige ascunse, si nu descoperi comori artistice gi virtufi rarc.
Am stribltuc mai intii plrgile de jos ale Banatului cu oameni
veseli, mereu zimbitori, mereu ,,{runcea".
De pe Cerna arn venit in Olcenia gi o vari intreagi i.am colindat
satele qi am aflat clipe de odihni la umbra ministirilor ei.
In alc an am vinat imagini prin plrgile de sub rnunte ale
Munteniei. In toamna aceluiag an, Balcicul, Valea Batovei, Caliacra
qi alte locuri interesante de pe pimintul din dreapta Dunirii, au
fost prinse pe cligee qi rinduite 1a rafturi.
Vine iar primivara Ei pornesc din nou 1a drum.
Ministirile Moldovei cu plrlile muntoase sunt cercetate incet,
,,mo1com"; trec apoi in Bucovina Ei gisesc sate, unde 200,300 de
cliqee nu ajung pentru a pucea oglindi toati boglqia frumusegilor
din partea locului. Incet, incet, pe creasta de nord a gI-rii dau in
Maramureg. Aci mi intilnegte iarna Ei mi gonegte.
Lucrind cligeele, agtept si treaci timpul urit.
Jara Oltului, Sibiul, pir;ile Biscrirei vin 9i ele la rind. Apoi
altele gi altele.
Astfel, an de an, negciute decit de cigiva, s'au adunat intr'o modesti cisufI aproape 7000 de
Astfel, an de an, negciute decit de cigiva, s'au adunat intr'o
modesti cisufI aproape 7000 de cligee, lucrate cu multi grije,-
reproduceri fidele ale locurilor prin care am trecut, cu toate
manifestirile vieqii, cu toate bucuriile gi necazurile lor.
AEa s'a niscut Enciclopedia Fotografici.
Din doringa de a arita tuturor, alor no;tri ca qi striinilor,
minunile pimintului nostru, s'a adunat aceasti mici colecgie de
cligee- Mici, deoarece in ziua cind se va termina, Enciclopedia
Fotografici va trebui si aibi aproape 2 milioane de cli;ee. Numai
atunci se va cunoagte de toatl lurnea cum arati gi ce este mogia
noastri.
In programul de lucru a1 Enciclopediei Fotografice intri:
In afari de tipirirea in colecgie la indemdna tuturor, aga cum
am pornit cu acest album, a locurilor interesante, monumentelor,
manifestlrilor, etc., intr'un viicor mai apropiat sau mai indepirtat,
si se amenaje?e in capitall o expoziEie permanenti, cu sili
mari,
lumr'noase, in care fotografiile si infiqigeae tuturor, intreaga fari
cu toate caracteristicile 5i aspectele ei.
$i pentruci in comparafie cu alte materiale, cel fotografic nu
este prea scump, in afari de Expoaiqia permanentS. din capitala
flrii,
va trebui si sc amenaje4e
cite o Expoziqie 9i in fiecare capi,
tali de regiune, bineinEeles cu material restrins.
Numai aga vom contribui la cunoagterea llrii
de cicre toqi fiii
ei, cari o vor iubi cu atit mai mult, cu cit o vor cunoaqte mai mult.
31 Mai 1938' Bucure;tt
IoNEScu

".

ROMANIA In cadrul restrins, impus de formatul Enciclopediei Fotograficc, imaginile din acest album incearci si dea
ROMANIA
In cadrul restrins, impus de formatul Enciclopediei Fotograficc,
imaginile din acest album incearci si dea o ideie surnari asupra
totalitigii
f[rii
noastre, atit
cit
poate reda o colecgie de 50
fotografii dintr'o larl de aproape 300.000 km2.
ColEurile prezentate ni s'au p6rut a fi mai reprezentative prin
aceea ci viafa romineasci, s'ar fi manifestat in e1e cu mai multi
vigoare. S'a ciutat, ca fiecare regiune si fie infigigaci prin ceeace
are particular, firl
a se insista asupra uneia, in dauna
alteia.
Dealcfel difericele regiuni a1e qirii, de;i deosebite ca infiqigare,
au un singur suflet, un singur cre4 de viaqi, deosebirile ne{lcind
decit si le uneasci, complectindu,se prin aceasta una pe alta.
$i pentruci obiceiul cere ca 1a inceputul unui album si se dea
9i o descriere, care si ugureze in{elegerea ilustrafiilor, o vom da
gi noi pentru Rominia din pozele noastre.
Nu vom da date istorice gi nici geografice, pentruci pe acestea lc
putefi avea mai complete gi mai exacte, din lucririle savanfilor noqtri.
Vi
vom prezenta insi
unul din miile de tipuri intilnite in
tirnpul peregrinirilor pe intinsul qirii.
Este mituEa Dina din Breaza Figiragului.
O veqi intilni oricind Ei oriunde in qinuturile rominegti. Va fi
poate mai inalti, mai bicranl sau mai tiniri;
va avea qi alte
nume, dar pinl
la urmi va trebui sl recunoagteli, ci
tot ea este.
Iat,o pe a noastri.
Daci
vii din Flgirap, ca si ajungi la Breaza, nu este alt mijloc
decit eirufa sau picioarele, Pentruci aduceam mulc material foto,
...
grafic, am inchiriat o clruli g pornind dupi arniazi din Figira; pe inoptat am ajuns la
grafic, am inchiriat o clruli g pornind dupi arniazi din Figira;
pe inoptat
am ajuns la Breaza. Cu mine mai crau inci doui per,
soane. Gizduirea o aranjasem dinainte, la o notabilitate a satului,
aga ci nu aveam nici o grije. In
ajun insi, aceasti notabilitatc
Bizduise un om care s'ar fi putut si fie hoq. Cazul era suspeci
qi se cerceta de jandarmi. Flpt este cl intrase frica
de l-roEi
in
biecul om ;i cind ne.a vizut venind, a refuzat si nc m:ri gizduiasci.
Insiscenfe, legitirnagii, imploriri, zadarnic. Intre timp, noapce. Cc
s[
facem ?
Pe cind stam gi chibzuiam vedeam trcclnd pe lingi noi, o umbri.
O oprim si cerem glzduire. Ne rispunde o voce sonori, energici.
Pii
numai de v'o place!
--
Mai era de ales? Trecem citeva case mai departe gi ne oprim
in faga uneia strilucind in lumina focului din cuhnie. Intrirn
iniuntru, ne aprinde lampa qi riminem cu gurile clscate. Doui
camere mari acoperite cu covoare, paturi bune cu saltele noi nc
ilobiau
la odihni. Nu ne,ar mai fi
trebuii nimic. Nu mai spun, ci
prciul cerut cra pe sfert cit
s'ar fi cuvei,ij.
DomniEorilor, oare n'ali fi fliminzi? Pini vi desfacegi lucrurile
-
cu
vi pregitesc ceva de mincare.
Intreba qi rispundea singuri.
Nici n'am terminat bine, cl ne pomenin cu mitu5a Dina
cici
-
cr este:
Ei, gata sunteli Domnigorilor ?
-
Qx13 I rispundem noi gi luindu.ne proviziile trecem in cuhnie,
-
unde pe o masl acoperitl de un Eervet curat trona o mimiliguii,
jumiri, lapte, ba gi ni;te costigi fripti.
O chemim lingl
noi, dar vine numai ca si stea de vorbi qi nc
povesteste intr'un fe1 care ne face si uicam de oboseali gi de somn.
Mituga Dina are toli copiii invigaqi. Unul esce inginer, o fard
profesodri, altul 1a liceu. Nu s'a prea in!eles cu birbatul, care
i,ar {i vrut mai de ajucor la casi. A ficut ea singuri cum a putut;
a inchiriat casa drumegilor cari veneau sb urce munlii, a negus,
torit, a ficut de toate, dar a riugit. La mituga Dina toate au
infigigare veseli; ea nu vede decdt partea comici a lucrurilor deaceea noi ridern, ridrem de ne
infigigare veseli; ea nu vede decdt partea comici a lucrurilor
deaceea noi ridern, ridrem de ne tivllim. Ne povestegte viaga
satului, conflictele ei cu oamenii din cauza deosebirilor de vederi
gi cite altele. Cind ne aducem aminte de somn este ora 2al2 noaptea.
A doua
zi abea s'a luminat de aiui gi vocea mitugii
Dina ne
trezeqte qi ne indeamni la treabi.
Ciliuza noastri Ghig5, un adevirat om al mungilor, a gi fost
chemat de mituga Dina Ei ne agteapti.
In ajunul inapoierii la Figirag, pe valea Brescioarei, ne,a prins
o furtuni grozavi. Drumul ducea pe marginea piriului. Ploaia
insl a umflat pAriul 9i a ridicat apele, acoperind drumul. Ne,am
scos ciorapii din bocanci gi am pornit aga la trap spre sat, drum
de 10 km. Morgi de oboseali, uzi complect deploaia carenuvroia
si inceteze gi nemai simgind frigul care ne inconjura, ajungem
insfirgit in sat.
Cum ne vede, mitu;a Dina strigi infocati pe
,,Gligoriqi",
cel
mai mic biiat al ei gi il
trimite sl ia o sticlI de spirt. Pini cind
vine Gligorigi ne scoacem toate boarfele ude de pe noi gi imbri,
cim strae jirineqti. Vine spirtul, il fierbe, nu gtiu ce dresuri mai
adaugi in el 9i ni,l di si bem.
Ne.a
culcat apoi ca pe niEte copii Ei ne,a sculat la masi,
A doua ai, sinitogi gi teferi, ne,am despirqit de mituqa Dina
cum ne.am despirfit de atdqia algii.
Alte peisaje, alte mitugi Dina. Tuturor dragostea 9i recunoE,
tin{a noastri.
N. I.
ACEST ALBUM, PRIMUL OIN CICLUL ENCICLOPEDIEI FOTOERAFICE, S'A TIPARIT IN INTREGIME DE IMPRIMERIILE.,ADEVERUL" IN LUNILE MAIU-IUNIE
ACEST ALBUM, PRIMUL OIN CICLUL ENCICLOPEDIEI
FOTOERAFICE, S'A
TIPARIT IN
INTREGIME DE
IMPRIMERIILE.,ADEVERUL" IN LUNILE MAIU-IUNIE
1938