Ora de viaţă publicat la 1 Octombrie 2004 Există un nou val de copii care se nasc în acest mileniu.

Aceşti copii sunt urmarea firească a creşterii energetice a planetei, aflată acum în plin proces de transformare, odată cu intrarea în centura fotonică. Ei sunt deosebiţi pentru că au deja un înalt nivel de conştiinţă şi ne vor ajuta pe noi, părinţii lor, să ne transformăm odată cu întreaga planetă. Cine sunt aceşti copii şi cum îi putem recunoaşte? Priviţi în ochii lor şi veţi vedea un suflet privindu-vă: veţi simţi o împlinire sufletească evidentă. Aceşti copii radiază o pace şi un calm care ne fac şi pe noi, adulţii, sa devenim mai deschişi spre aceste stări. Veţi avea senzaţia că în faţa dvs. nu se află un copil, ci un suflet înţelept. Majoritatea acestor copii ştiu deja cine sunt şi se aşteaptă să-i trataţi ca atare. Cea mai mare parte a comunicării cu ei este ne-verbală, directă, de cele mai multe ori telepatică. În acest fel părinţii lor îşi descoperă noi disponibilităţi de comunicare la care nici nu visau! Reputatul Benjamin Creme, în cartea sa "Misiunea lui Maitreya" (vol.1, publicat în 1983), afirma următoarele referitor la aceşti copii: "Mulţi dintre copiii care se nasc astăzi sint mai evoluaţi decât cei din generaţiile anterioare. Ei sunt mai receptivi la energiile spirituale şi, de asemenea, mai instruiţi. Aceasta face parte din procesul evolutiv. Ei sunt în măsură să aducă soluţii la dificultăţile propriei lor epoci. S-a ajuns actualmente la un punct în care copiii care se nasc sunt mai numeroşi dintre cei care sunt dotaţi pentru noua eră ei vor transforma viaţa noastră. În următorii 25 sau 30 de ani, lumea se va schimba radical. Mulţi dintre cei care se nasc acum au o intuiţie trezită. La fel cum noi am început să perfecţionăm capacitatea mentalului raţional inferior, ale cărui exprimări sunt ştiinţa şi tehnica noastră actuală, copiii noştri vor manifesta mai multă intuiţie. Aceasta este o funcţie a mentalului superior. O putem vedea acţionând astăzi la unii copii. Ea este însoţită şi de alte facultăţi, ca de exemplu cunoaştere directă şi telepatie..." S-au născut mulţi copii în a căror aură predomină culoarea indigo Dacă astfel de informaţii le-am primit deja în urmă cu 30 de ani, în ultimul timp s-a consacrat termenul de "indigo-child" pe care l-am putea traduce în limba română "copil-indigo". Cum a apărut acest termen? Explicaţia este simplă: o persoană de origine americană cu capacităţi de vedere extrasenzorială a constatat că în ultimii ani s-au născut mulţi copii în a căror aură predomină culoarea indigo (un violet aparte). [Aura bioenergetică a fost prima dată fotografiată de soţii Kirlian folosind o placă pe care s-a depus o sare de argint. Sunt deja celebre imaginile care redau aura frunzelor unui copac sau a palmei umane.] De aceea i-a numit simplu, copiiindigo. Între timp, s-au scris chiar şi unele cărţi pe baza acestui subiect, se găsesc multe informaţii competente şi în presa electronică, unde se tratează caracteristicile acestor copii, se dau sfaturi pentru părinţi şi societate despre modul în care ar trebui

trataţi şi multe altele. Autorii americani Lee Carol şi Jan Tober au editat o serie de cărţi care sunt dedicate acestor copii. Exemplu concret - copilul din Traian, Bacău Un exemplu concret pentru un astfel de copil îl avem chiar în România: este copilul care a văzut Lumina din apa vindecătoare de la Traian. Trezirea sa spirituală a început înainte de a implini 7 ani, iar modul în care s-a produs a fost cât se poate de simplu: într-o zi s-a adresat mamei sale cu următoarele cuvinte: Mama, dacă cineva ar veni la tine şi ţi-ar spune că vede şi poate vorbi cu îngeri, l-ai crede sau ai spune că nu-i adevărat? Şi pentru că mama acestui copil a realizat că i se face o destăinuire cu totul deosebită şi cât se poate de subtilă a răspuns: Dacă cineva mi-ar spune aşa ceva l-aş crede! Iar mai târziu: Nu-i aşa că tu eşti cel care vede şi vorbeşte cu îngerii?

-

Copilul a confirmat dând din cap. De atunci au trecut câteva luni şi viaţa alături de acest copil a devenit un izvor de lumină şi bucurii. Relatările sale despre lumea nevăzută de lângă noi sunt de ordinul fantasticului pentru noi, ceilalţi. Pentru el sunt simple şi cu totul normale. Se bucură că ni le poate împărtăşi deoarece, afirmă el, "am venit ca să-i învăţ şi să-i ajut pe oameni". Iată în cele ce urmează un scurt fragment al relatărilor acestui copil: - De fiecare dată când trăim facem un CD. Oamenii ar trebui să ştie despre CD-uri. - Care CD-uri? - Păi cele pe care le facem cind trăim! - Explică-mi ca să pot înţelege. Şi începea să explice cu un introducător "deci"... Sunt mereu fascinată cât de fantastic poate explica acest copil fenomene atât de complicate. - Deci e aşa: de fiecare dată când trăim facem un CD; ei bine... poţi să-i spui şi casetă video, dar eu prefer să-i spun CD. Imaginează-ţi că tot ce faci, spui şi gândesti este înregistrat pe un CD. Şi când murim se şterge CD-ul şi primim unul nou pentru viaţa următoare. Dar CD-ul este şters doar pentru noi. Pentru Dumnezeu nu este şters. La El totul este păstrat, înregistrat. Doar noi uităm viaţa noastră trăită. Dar nu toţi dintre noi o uită. Unii şi-o amintesc încă. Aceştia au trăit deja foarte multe vieţi. Ca mine de exemplu.

- Nici la voi nu s-a şters? - Bineînţeles că s-a şters. Ca la toţi ceilalţi. Dar noi pur şi simplu ne putem aduce aminte. - Povesteşte-mi unde se înregistrează CD-urile. - E la fel ca pe un calculator de exemplu. Şi acolo se poate înregistra mult, nu-i aşa? Dar la Dumnezeu este aşa... cum să-ţi explic? E asemănător cu cameră de comori a unchiului Dagobert [personaj care vă este poate cunoscut din desenele animate pentru copii]. Numai că la Dumnezeu este enorm de mare. Şi văzând ca am dificultăţi de a-mi imagina cât de enorm percepându-mi gândurile... - Închipuie-ţi câte vieţi a trăit deja fiecare dintre noi! Atâtea suflete care au trăit atâtea vieţi! E nevoie de spaţiu, deci. - Povesteşte-mi cum arată! - Oooo, aici nu este ca în lumea noastră. Nu poţi palpa. Este energie. Multă energie. Dar cu toate că nu pot palpa - pentru că este în lumea invizibilă - văd o poarta mare la intrare. - Dar cum arată? E din lemn? - Nu! Arată ca şi când ar fi din fier - dar nu este... Ooo! Ce grozav este (exclamă de bucurie). Este ceva înscris pe poartă! Vrei să-ţi citesc? - Sigur că da! Dar (îmi amintesc subit) tu nici nu cunoşti încă toate literele! - Pe acestea le cunosc! Aici scrie...: O l me pl ina de vi a ta (silabiseşte el)... O lume plină de viaţa! Vai ce grozav este! - Unii oameni o numesc altfel. - Da, ştiu. Există o altă denumire pentru ea. Există mai multe denumiri. - Poate... arhivă? - Da, da arhiva se numeste. Dar mai e ceva. Hai, spune tu. - Poate e Arhiva Akasha? - Da, aşa este... Dar ştii ceva? Dumnezeu poate privi orice doreste din CD-uri! - El administrează singur totul sau are ajutoare? - Îl ajută Îngerii mari.

- Înseamnă că ceea ce discutăm noi acum ni se înregistreaza pe propriile noastre CD-uri? - Sigur că da. În acel moment am simţit că un Cameraman invizibil mă filmeaza de aproape de tot. O trăire ciudată! Care se amplifica când Dominic spune: - Uite ce grozav este: Îngerii aduc un ecran. Oooh!!... Acum te văd pe ecran. E atât de frumos! - Deci Ei tocmai ne filmează? - Nu, nu e asa. Înţelegi greşit! Pe film este ceea ce văd eu. Şi asta eşti tu. Pentru că se face CD-ul meu. Şi al tău, desigur! Dar pe al meu îl văd acum pe ecran: ceea ce văd oricum cu ochii mei. Acum am înţeles în sfârşit. Câteodată nu înţeleg imediat ce vrea să spună. Dar îi admir răbdarea cu care explică mereu. După câteva secunde de tăcere, imi alunecă privirea spre coşul plin de rufe care aşteapta să fie călcate. Şi mă gândesc, aplicând cele învăţate de la Dominic: "Of, cu această privire tocmai mi-am creat o parte din CD-ul meu. Aşa se întâmplă când nu-mi fac treburile imediat: se adună rufe necălcate care mai şi sunt înregistrate pe Memoria Akasha!" Şi cu voce tare spun cu cea mai mare seriozitate: - Vai, dar trebuie repede să-mi calc rufele dacă nu le vreau înregistrate pe CD-ul meu. Dominic însă pufneşte într-un râs atât de curat şi fermecător, că nu mă pot abţine şi râd şi eu la rândul meu. Printre hohote îmi spune: - Mama, acum ai fost atât de nostimă, încit ai amuzat şi îngerii. Râd şi ei acum cu noi! - Esti sigur că nu s-au supărat pe mine? - Nu s-au supărat. Cum poţi crede aşa ceva? Doar ne iubesc. Au gasit că e nostim şi au râs şi ei cu noi. Atunci e bine, am gândit şi m-am hotarât să calc cât de curând cu toate că pe îngeri nu-i deranjează, cum afirmă Dominic. Dar prin haosul fizic e greu să patrunda energie de Sus, afirmă acest suflet vechi care a venit să ne ajute şi să ne înveţe. O altă relatare a lui: prin felul cum trăim acum putem şterge ceea ce este rău din CD-urile noastre anterioare. Creştinii folosesc pentru acest fenomen termenul de ispăşire a păcatelor (se referă în general la cele ale acestei vieţi, deoarece cu secole în urmă realitatea reîncarnării a fost eliminată din Scriptură), iar în termeni ezoterici se vorbeşte în acest context despre consumarea Karmei negative. În fond, cu toţii se referă la acelaşi proces. Cerându-i explicaţii concrete, Dominic mi-a spus:

- Uite, mă duc să-ţi caut CD-urile tale. Voi cauta la litera B. ... Iată că le-am şi găsit. Sunt vreo 50. Dar să nu crezi că ai doar atâtea! Ai mii de astfel de CD-uri pentru ca ai trait foarte multe vieţi. Numai la litera B am găsit vreo 50... Hai să luam unul din ele, ultimul, ca să te ajut să ştergi ce este rău... - Bine, dar cum să fac? - E simplu de tot. De exemplu poţi şterge asa: Uite, eu mă simt rău. Mă doare burta acum. Te rog să aşezi mâinile tale pe mine şi să laşi să curgă energie din ele spre locul unde simt rău. Tăcere pentru câteva minute. Eu am făcut întocmai ce mi-a spus. N-a fost pentru prima dată, dar pentru prima dată cu explicaţii referitoare la Karma mea! După un timp mi-a făcut semn că este suficient şi mi-a spus: - Vezi ce simplu funcţionează? Trebuie doar să vrei sincer să faci bine, să-l şi faci, şi ai şi şters din răul CD-ului tău din altă viaţă. Dar dacă ai şti cât de mult ai şters acum, te-ai bucura mult... Ce lecţie fantastică "live", în direct deci, am primit de la acest copil care încă n-a împlinit 8 ani! În urmă cu câteva luni a venit de la şcoala şi mi-a spus: - Mama, învăţătoarea de religie spune că unii afirmă ca Dumnezeu este lumină. În momentul când a spus mi-a trecut aşa prin minte că dacă lumina este iubire înseamnă că Dumnezeu este Iubire. E aşa de simplu, mama... Pentru că dacă avem iubire în noi, îl avem şi pe Dumnezeu în noi. Şi îl avem pe Dumnezeu în noi pentru că El ne-a făcut. Dacă nu ne-ar fi făcut nici n-am exista. Şi să ştii că ne-a facut pe noi pentru că ne iubeşte şi vrea să devenim buni. Atâtea adevăruri profunde pe care le afirmă cu atâta naturaleţe. Într-o zi am discutat despre necesitatea iubirii. L-am întrebat: - Dominic, tu de ce crezi că este important să ne iubim unii pe alţii? - Tu pe mine de ce mă iubeşti?, mi-a răspuns tot cu o întrebare. Şi felul în care m-a întrebat m-a făcut să nu răspund ca personalitate, ci ca suflet: - Pentru că eu sunt tu şi tu eşti eu. Amândoi îl avem pe Dumnezeu în noi. Pentru că TOT CE ESTE este DUMNEZEU. El este în tot ce există şi când ne identificăm şi devenim TOT, atunci suntem în IUBIRE. Şi când suntem Iubire poate deveni fotografiabilă această identificare cu TOTUL. Pentru că Sinele nostru nu mai este despărţit de Creaţie. Trăsăturile fizice dispar şi devenim efectiv Lumină. La dorinţa explicită a lui Dominic am scris acest articol pentru dvs. Vă doresc să luaţi în viaţa dumneavoastră cele oferite şi să conştientizaţi Iubirea divină care este mereu şi pretutindeni. Şi amintiţi-va că şi în clipa în care citiţi aceste rânduri, vă creaţi propriul CD. Adresa acestui articol este http://aim.coz.in/?a=82

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful