1. INTRODUCERE 1.1.

Scopul - reintroducerea la metodelor arhitecturale clasice care se raporteaz la fenomenele energetice naturale; Studiul de fa caut s reintroduc n practicile curente metode arhitecturale cunoscute, i care se utilizeaz tot mai puin i care se axeaz tot mai mult pe descoperirile tehnice noi din domeniul energeticii cum ar fi geofizica, energetic, mecanica fluidelor, astrofizica, magnetismul i multe altele. Privind prin prisma tiinelor, a societii i a culturii, dar i a arhitecturii n particular, dovezile indic faptul c traversm o perioad de profunde schimbri. Aceast direcie de evoluie a societii are la baza dezvoltrile tiinifice i tehnologice din toate domeniile. Pe parcursul omenirii, arhitectur a ocupat un loc primordial, oferind spaii de locuire de ntrunire, laice sau religioase, iar pe parcursul istoriei, au fost intuite i folosite, tehnici de construcie, care cu materiale limitate au potenat la maxim fenomene ale fizicii. Printre acestea ne amintim exemple cum sunt piramidele egiptene, care se impun prin forma i proprietatea lor de a pstra n condiii optime mumiile, teatrele greceti, bisericile i alte lcauri de cult, n care sunetul este de cult, n care sunetul este amplificat doar prin form i materiale. in momentul in care oamenii au inceput sa realizeze structuri au fost deasemenea inspirati si limitati de natura ce!i incon"oara. Adapostul a fost cea mai des intalnita structura, evoluand si dezvoltand!o incepand sa aiba facilitati pe care le regasim si in locuintele de astazi, #zonificare$, incat am inceput sa fim consumati de ideea izolarii de mediul exterior de care depinde forma functiuniea chiar si esteticul a disparut. %ntrebarea pe care ne!o punem este daca arhitectura si natura sunt intr!o relatie de interdependenta ar fi foarte elaborata. &e a dus la realizarea lucrarii este pasiunea de a schimba si a imbunatatii mediul construit printr!o interogare sistematica asupra modului in care construim in ziua de astazi. Adevarata intrebare pe care o avem este de ce o cladire de birouri sau o casa dintr!un oras sau altul arata la fel cand mediul natural de care dispun este total diferit. 'forturile de a raspunde la aceasta intrebare m!au dus la zona de inspiratie , la mediul natural unde continuam cu ideea de ce mediul construit nu poate sa existe sub aceleasi principii care definesc mediul natural. (a fel ca si cum un paian"en creaza o strucura dinamica el o conecteaza de mediu prin linii de ghidare, creind astfel un nou mediu pentru el. (umea naturala ne face sa realizam ca putem imprumuta metode structurale ce se regasesc in mediul natural incon"urator, si sa le aplicam la constructile contemporane. )ealizand ca prin realizarea de modificari simple in acest cadru pot defini forme complexe atat visual cat si spatial. Arhitectii si oamenii de stiinta cerceteaza mediul natural pentru a redefini modul de a construi. &a urmare modelul structural a unui trafor va fi astfel realizat incat sa filtreze lumina soarelui intr!un mod cat mai

apropiat de cel al unui copac infrunzit. *n alt proiect numit camufla" climatic constra intr!un perete care participa la relatia dintre interior si mediul exterior. &oregrafia fluxului arhitectural, fluxul fiind nu doar miscarea prin care elementele interactioneaza, dar si modul in care se realizeaza matricea mediului in care exista, asa cum un stol de pasari interactioneaza cu curentii aerului alinindu!se in functie de acestia. Arhitectura nu mai este vazuta ca un obiect separat de mediul ce o incon"oara, aceasta refenire la relatia cu mediul natural din toate punctele de vedere. aca putem realiza structuri noi care sa raspunda la presiunile fenomenelor energetice exteriore se creaza forme dinamice care realizeaza microclimate asemanatoare cu cele naturale. %ntr!o serie de proiecte curgerea luminii a vantului, a perspectivei cat si a functiunilor sculpteaza structura realizand o relatie intre peisa"ul natural si structura. %nspirandu!ne din natura s!ar putea crea forme arhitecturale care sa coexiste cu climatul si sa raspunda la schimbarile sezoanelor. +oile cercetari in domeniul stiintei si a arhitecturii ne conduc la un raspuns mai clar pivind modul in care construim la orice nivel. Putem noi arhitectii sa vizualiza o legatura cu natura care este simbiotica sau chiar productiva, daca e asa putem impinge designul mai departe de sustenabilitate incat putem rspunde prin peisa"ele arhitecturale nou create. Sustenabilitate ! compromis pt a pastra resursele#nevoile$, generatiilor viitoare. ar cat de departe in viitor trebuie sa ne gandim, e!a lungul evolutiei planetei, ideea ca ne indreptam catre o extinctie a fost permanent valabila. e la explozii solare, la gauri negre, reducerea resurselor naturale. Arhitectura trebuie in asa maniera gandita incat sa dea solutii pentru a pastra si conserva cat mai mult umanitatea si planeta. ezastrele naturale, pot fi vazute ca si manifestari ale energiilor pamantului, noi analizandu!le si intelegandu!le mai bine, arhitectura putand sa se foloseasca de aceste fenomene, cutremure, tornade, tzunami, inundatii, si astfel realizandu!se conservarea planetei sau degradarea controlata a ei. Scopul meu in elaborarea acestei lucarri este de a a"uta arhitectii, constructorii, studentii si toti cei implicati in proiectarea complexa si care nu sunt experti in a lucra cu energiile naturale, si de a le oferi o serie de indrumari, metode, care stau la baza conceptelor si de a le oferii informatii ca ei sa foloseasca la maximum resursele fenomenelor energetice naturale pentru a genera forma arhitecturala. Atentia acordata acestui subiect -fenomenele energetice naturale si forma architecturala - nu se indreapta asupra energiei ca element si asupra impactului negativ care depinde de modul si procesul de folosire a resurselor de tip combustibil fosil si a distrugerii planetei, de care depindem. &alitatea mediului social depinde de conservarea mediului incon"urator, asta denota faptul ca problema legata de energiile mediului incon"urator, ar trebui sa fie pusa pe prim plan, avand ca scop imbunatatirea calitatii vietii. aca ideea de baza a arhitecturii de astazi este sustenabilitatea, de ce sa ne limitam asupra energiilor eoliene, solare doar pentru a incarca baterii, sau ideea de ecologie sa se refere doar la folosirea materialelor reciclabile, cu impact scazut asupra mediului, cand multe alte fenomene energetice naturale pot fi exploatate,

fenomene magnetice, matematice, solare, din punct de vedere al prismei luminii,al culorii, fenomene acustice, mecanice, astrofizice, dar toate acestea indreptate spre crearea formei arhitecturale nu asupra folosirii energiei electrice economice.

1.2. Obiectiv - adaptarea formei arhitecturale de noile descoperiri tiinifice legate de energiile la care se supune planeta; ../... 0biectivele lucrarii 1n ziua de astzi se vorbete tot mai mult de arhitectur eficient, sustenabil, ecologic, iar pentru a ndeplinii aceste condiii, pe l2ng metode i tehnologii noi de captare a energiei, forma arhitectural este foarte important. ac privim n trecut, observm c proporiile stau la baza arhitecturii, proporii care se regsesc n fiecare element i fiin de pe planet. Arhitectura trind ntr!o simbioz continu cu natura i cu fenomenele care o ncon"oar. Pentru o eficien c2t mai bun, forma arhitectural trebuie s in cont te contextul natural n care se afl, i s conlucreze i s poteneze fenomenele energetice exterioare. )spunsul ntr!o izolare fonic nu st n cantitatea i tipul de material folosit, ci n dispunerea formelor arhitecturale. At2ta vreme c2t avem din istorie exemplele teatrelor greceti, noile construcii trebuie s preia aceste caliti, iar amplificarea fonic electronica trebuie eliminat, astfel chiar dac la momentul proiectrii eficiena nu reiese din calculele economice, se va vedea pe parcursul vieii cldirii necesitatea adoptrii acestor metode clasice. 3in2nd cont c prin dezvoltarea tiinific la ora actual se pot explica fenomene intuite p2n acum, acestea trebuie introduse n arhitectura curent. *n astfel de exemplu este fenomenul piramidei, care induce o stare de bine asupra omului, i pstreaz vreme ndelungat proprietile biologice. Premiza de baza din aceasta lucrare este ca legatura dintre forma arhitecturala si fluxul energetic trebuie sa se defineasca inca de la nivelul de concept al cladirilor. Pe urma aceste elemente sa fie decisive in procesul de design. aca problemele legate de efectele energetice naturale sunt analizate in detaliu de la inceputul etapei de design, atunci ele se vor regasi si vor indruma procesul in fiecare detaliu al formei arhitecturale. (a inceput arhitectul coreleaza cateva idei principiale, ca mai tarziu informatile sa fie prezentate intr!un mod prin care forma arhitecturala se intersectiaza, se determina de forma fluxulul energetic. Partea schematica a proiectului evolueaza foarte rapid fiind necesara o anumita experienta si multe idei pentru a controla forma, iar din aceasta cauza o sinteza a informatiilor legate de fenomenele energetice ce intervin in arhitectura trebuie sa stea la dispozitia artistului. 4ortele bioclimatice locale trebuie sa potenteze forma arhitecturala, acestea sunt determinante si trebuie sa tinem cont de ele inca din faza de design, de concept. Arhitectul lucreaza cu aceste elemente energetice naturale prin elementele sale5 strazi, spatii deschise, piete, pereti, goluri, materiale. 'lementele intuite de pana acum sunt corelate cu cercetarile stintifice. 4ortele climatice au un rol important in

arhitectura deoarece cladirile raspund climei in mod direct prin consumul de energi. &lima este un elemnet contextual care exprima specificul zonei . (ucrarea nu vrea sa devina o insiruire completa de metode norme, indrumari, acestea pot fi adaugate o data cu experienta sau cu noile descoperiri sau intelegeri legate de fenomenele energetice. .././. 0biectivele realizarii tezei de doctorat5 'laborarea tezei de doctorat se bazeaza pe etape importante de cercetare5 .. %ntroducerea! &uprinde motivarea temei alese, 4enomenele energetice si forma arhitecturala, cat si explicarea fenomenelor energetice ce vor fi detaliate si studiate in lucrarea prezentata. Acestea se structureaza pe5 .... Scopul ! reintroducerea la metodelor arhitecturale clasice care se raporteaz la fenomenele energetice naturale6 ../. 0biectiv ! adaptarea formei arhitecturale de noile descoperiri tiinifice legate de energiile la care se supune planeta6 ../... 0biectivele lucrarii .././. 0biectivele realizarii tezei de doctorat5 ../.7. 'tapele cercetarii5 ..7. 3inta ! arhitecii, constructorii, studenii i toi cei implicai n proiectarea complex6 ..8. 9ediul natural si arhitecturadurabila5 (egatura dintre natura si forma arhitecturala, discutie intreptata spre rolul fenomenelor energeticie in determinarea formei arhitecturale. ..:. ;ermeni i noiuni definiii i clasificri6 /. %poteze ! %n care se va prezenta o persfectiva istorica asupra utilizarii fenomenelor enercedice in forma arhitecturala, clasificata pe tipul de fenomen5 /... Proportia in arhitectura pe parcursul istoriei /..... Prezentare /.../. &lasificare /...7. Studiu de caz6 /./. %nfluentele radiatiei solare pe parcursul istoriei! culoare si forma /./... Prezentarea fenomenului solar6 /././. &lasificare! radiatia solara si culoarea, radiatia solara si materialul de constructie, radiatia solara ca energie6 /./.7. Periodizare, studiu de caz6 /.7. %nfluentele magnetismului in decursul istoriei5 /.7... Prezentare! piramidele, arhitectura asiatica, feng shui.... /.7./. &lasificare! /.7.7. Studiu de caz6 /.8. 4enomenele cosmice si forma arhitecturala5 /.8... Prezentare! megaliti, arh islamica, geometria fractala, cosmologia hindusa6 /.8./. &lasificare! /.8.7. Studiu de caz6 /.:. 4enomenele eoliene /.:... Prezentare

/.:./. &lasificare /.:.7. Studiu de caz6 /.<. 4enomenele hidrologice /.<... Prezentare /..</. &lasificare /.<.7. Studiu de caz6 /.=. 4enomenele acustice5 /.=... Prezentare /.=./. &lasificare /.=.7. Studiu de caz6 7. Arhitectura din punctul de vedere al unui fizician6 8. Perspectiva arhitecturii contemporane ! studii de caz6 8... Proportia in arhitectura 8./. %nfluentele radiatiei solare 8.7. %nfluentele magnetismului 8.8. 4enomenele cosmice si forma arhitecturala 8.:. 4enomenele eoliene 8.<. 4enomenele hidrologice 8.=. 4enomenele acustice5 :. 9etode5 :... Studiu i analiz ! a tuturor teoriilor i tratatelor legate de raportul energie i forma spaial6 :./. Studii de caz istorice ! analiza motenirilor arhitecturale n care se identific existena fenomenelor energetice6 :.7. Studii de caz contemporane ! analiza arhitecturii contemporane raportate la fenomenele energetice naturale6 <. &oncluzie5 conturarea unor reguli, norme,reglementri,ndrumri,pentru realizarea de arhitectura rentoars spre energiile naturale. =. >ibliografie ../.7. 'tapele cercetarii5 >aza materiala Studii de caz istorice studii de caz contemporane !

1.3. inta - arhitecii, constructorii, studenii i toi cei implicai n proiectarea complex;

Aceste metode arhitecturale clasice i nelegerea fenomenelor energetice n raport cu arhitectura, str2nse ntr!o singur lucrare sunt destinate arhitecilor, constructorilor, studenilor i toi cei implicai n procesul de proiectare complex. Scopul lucrrii este ndrumarea profesional spre o arhitectur sustenabila apel2nd la metode clasice i folosindu!ne de fenomenele energetice existente. )elatia dintre forma arhitecturala si energii, care se trateaza in aceasta lucrare, este un exemplu clar al ideii de relatie dintre forma si proces. daca vrem sa tindem catre o societate sustenabila si sa avem gri"a de planeta noastra, atunci fiecare aspect al vietii noastre trebuie incadrat intr!un sistem viu. &el mai important aspect fiind ordinea proceselor. 4ormele pe care le percepem se incadreaza in tipare, modelele sunt configuratii de relatii iar relatiile sunt fiecare procese care implica schimbul, prelucrarea si stocarea energiei, materiei si informatii. 4iecare forma atat arhitecturala cat si de alt tip, este un fenomen contingent manifestat prin procesele de baza cat si un generator de procese ce determina indrumari. %nteresul meu in relatia dintre forma si energiile naturale, este pentru a intelege cum forma arhitecturala este o manifestare a fluxului energetic care este permanent in cladire. Arhitectul poate prin experienta sa creeze arhitectura prin ghidarea formei in functie de fluxul energetic al soarelui, vantului sau a luminii. Pe langa scopul de a face o arhitectura functionala din punctul de vedere al folosirii energiilor ce ne incon"oara , sper ca arhitectii sa dezvolte in proiectele lor aceste demersuri, in asa fel incat sa dea un inteles experientei formei architecturale. %ntr!un timp in care ma"oritatea cladirilor ne separa de mediul incon"urator, multe dintre strategiile acestei carti fot fi folosite in a ne reconecta cu natura. %ntr!un mod simplu si armonios fiecare cladire poate inbunatati relatia dintre oameni si sistemul din care fac parte. Acest efect nu poate fi masurat, el a"utand enorm ca perosnele sa dezvolte o gri"a asupra relatiei lor cu natura si poate genera un impact indirect in ecologia planetei si conservarea energiei. 1.4. Mediul natural si arhitecturadura ila! Legatura dintre natura si forma arhitecturala, discutie intreptata spre rolul fenomenelor energeticie in determinarea formei arhitecturale. -Suntem ecologic interdependenti cu intreg mediul incon"urator natural, suntem social, cultural si economic interdependenti cu toata umanitatea. Sustenabilitatea in contextul interdependentei, necesita un parteneriat, echitate si echilibru intre toate partile componente.- ! eclaratia de interdependenta pentru un viitor sustenabil, *%A?A%A @orld &ongress of Architects, &hicago, .AA7 Prioritar teoriei germenilor, virusilor din medicina, este esential pentru sanatatea noastra expunerea la aer curat si la lumina naturala, inafara de acest lucru in trecut nu se stiau prea multe legat de prevenirea infectilor si bolilor. %n ce a urmat, medicina s!a orientat tot mai mult pe tehnologii sofisticate, abandonand efectele evidente date de contactul cu natura.

Pentru a reechilibra aceasta legatura dintre oameni si natura, arhitectii si!au indreptat atentia spre utilizarea in designul lor atat tehnologii avansate dar si sisteme traditionale. Pe parcursul a multor ani, ei ei s!au bazat pe sisteme mecanice pentru a rezolva mediul interior si consumul de energie. %deea la care ne raintoarcem acum este de a realiza pe cat se poate o legatura cu mediul natural care se datoreaza formei generate de fenomenele naturale ce ne incon"oara si cat se poate de putin pe tehnologiile moderne. Aceste directii nu denota o reintoarcele la metodele primitive ci mai degraba definesc o inspiratie si cumulare de date din natura. 'ste esential sa intelegem ca arhitectura sustenabila in teorie, nu este diferita de o arhitectura inteligenta. Provocarea de a construi cu un impact minim asupra mediului natural si a resurselor acestuia, este o oportunitate pe care arhitectii o au, in redirectionarea atentiei spre solutii simple care raspund locului, climatului si culturii. De ce suntem peocupati e impactul me iului const!uit"" Avand in vedere consumul accelerat al resurselor materiale ale planetei, modul de pondera distrugerea lor sta in abilitatea de a construi cu un impact redus asupra naturii si a consumului de materie prima. %n ultimii ani tot mai multa lume petrece timpul in spatii artificiale inchise, cu toate ca natural ar fi sa cream spatii confortabile si sanatoase in care sa traim. Pe perioada crizei energetice di .A=B, multi arhitecti si ingineri au incercat sa reduca consumul si transferul de energie al cladirilor prin reducerea semnificativa a suprafetelor vitrate, deci a legaturii cu exteriorul. Poate pentru unii este mai util daca vizualizeaza cantitatea de resurse neconventionale ale planetei, a fenomenelor energetice naturale, aceste sunt resurse ce stau in fata noastra si care ne!ar a"uta sa limitam consumul de elemente materiale in proiectele nostre de arhitectura. e la inceputul etapei de concept noi arhitectii trebuie sa luam in calcul mai amanuntit resursele locale ale fenomenelor naturale energetice si astfel arhitectura care urmeaza sa o desavarsim se va contura, sculpta sub influenta unor linii determinante locale. Calitatea me iului inte!io! const!uit. &alitatea mediului construit interior este o reusita determinanta ce influenteaza raspunsul psihologic al omului, o legatura intre fizic si emotional. Studile au demonstrat ca raspunsul psihologic al omului fata de natura care ne incon"oara inbunatatestea capacitatea de concentrare, mentine sanatatea si are efect curativ si vindecator. 9ediul construit care raspunde cel mai bine la problemele legate de siguranta, , sanatate si estetica trebuie sa ia in considereare factorii de mediu, aerul curat, lumina, perspectivele, confortul termic, prote"area mediului natural, iar ca toate acestea sa se desfasoare optim, in determinantele de sit trebuie sa introducem si

fenomele energetice naturale care ne modeleaza cladirea si care determina un consum optim de materiale. Sustenabilitate# u!abilitate$ Sustainable development is development that meets the needs of the present without compromising the ability offuture generations to meet their own needs. Our Common Future Brundtland et al. 1 !" Conditions for society to meet in order to achieve sustainability# " $ts rates of use of renewable resources do not e%ceed their rates of regeneration. " $ts rates of use of non&renewable resources do not e%ceed the rate at which sustainable substitutes are developed. " $ts rates of pollution emissions do not e%ceed the assimilative capacity of the environment. Steady State 'conomics (aly,1 1 )he *orth has to understand that sustainable development worldwide simply will not happen unless and until the *orth itself learns to live with far smaller per capita rates of resource consumption. )his is why we see Factor Four +in the *orth, as a target for and a prere-uisite of sustainable development. Factor Four .on /ei0sac1er et al. 1 ! Sustainable development is about ensuring a better -uality of life for everyone, now and for generations to come. )his re-uires meeting four 1ey ob2ectives at the same time in the 34 and the world as a whole# " social progress which recognises the needs of everyone5 " effective protection of the environment5 " prudent use of natural resources5 and " maintenance of high and stable levels of economic growth and employment. 6chieving a Better 7uality of Life ('F86 9::9 4iecare persoana care este implicata in designul si intretinerea unei constructii in ultimii ani s!a lovit de termenul de sustenabilitate. ;ermenul ramane vag pentru foarte multe persoane, cu toate ca exista definitii diverse, acestea dau o explicatie limitata despre modul cum ar trebui folosite principiile sustenabilitatii. Aceste definitii divera unele de altele si in fiecare demers de a implementa sustenabilitatea este esential in a sti sensul. %n general s!a stabilit ca sustenabilitatea afecteaza modul de viata, consecintele, etica persoanlor. Asa cu luam arhitectura ca si un intreg, sustenabilitatea trebuie sa se adreseze unei palete largi. %ntelegand problemele de baza a acestui demers este primul pas in miscarea pentru un viitor sustenabil. Acesta lucrare doreste sa abordeze unele probleme care contribuie la o arhitectura sustenabila, si care nu sunt vizibile, materiale. Aceste linii determinante care sculpteaza arhitectura spre una ecologica, economica sunt fenomenele energetice naturale prezente. (ucrarea doreste sa furnizeze o baza teoretica si informatii practice care sa foloseasca pentru o arhitectura naturala. Studiul va arata cum fenomenele energetice au fost folosita in mod stiut sau intuitiv de!a lungul istoriei arhitecturii si cum in urma

cercetarilor actuale acestea se pot explica si se pot utiliza in proiecte ample arhitectural. Provocarea pe care arhitectii o auin viitor, este abordarea arhitecturii durabile, intr!un sens holistic mai degraba decat pe fragmente. %n multe dintre studiile de caz care vor fi prezentate, o abordare holistica a fost ingreunata de bariera de clienti, autoritati, economica. Aceasta lucrare sustine o abordarea naturala legata de fenomenele energetice prezente in natura si cu care avem o relatie de interdependenta si este structurata pentru a acoperii cat mai multe dintre fenomenele naturale. &ap .....cap/... De ce sa ne in !eptam atentia cat!e o a!%itectu!a 'enomenele ene!(etice""" u!abila ba&ata pe

;Species of plants and animals are disappearing a hundred or more times faster than before the coming of humanity, and as many as half may be gone by the end of this century.6n 6rmageddon is approaching at the beginning of the third millennium. But it is not the cosmic war and fiery collapse of man1ind foretold in sacred scripture. $t is the wrec1age of the planet by an e%uberantly plentiful and ingenious humanity.; +/ilson 9::9, 'dCard 0.@ilson descrie starea planetei noastre Di presiunile impuse de activitatea uman asupra mediului5 incalzirea globala, poluarea, distrugerea habitatului si epuizarea resurselor au contribuit la o criza a mediului care ameninta supravietuirea multor specii, inclusiv cea a omului. 'l mentioneaza si ignoranta umana care se revede in modul de a trata atura care este leaganul, pepiniera noastra, scoala noastra si ramane singurul nostru A&ASA. %ndiferent de modul in care incercam sa cream arhitectura durabila, aplicarea principilor nu este usor de implementat. Eandirea durabila este impotriva instinctului nostru primitiv de a ne pune in fata altora si in lupta pentru supravietuire. Prioritatea rationala a solutilor favorabile pentru natura pe termen lung este in contrast cu supravietuirea primitiva, cu castigurile individuale pe termen scurt, acest instinc ramane puternic in ciuda faptului ca nu are o baza rationala. Eandirea durabila, care se defineste prin altruism necesita motivatie si procese de gandire complexe care necesita un nivel ridicat de abstractizare si care sunt sustinute de o intelegere a retelelor de interconectare complexe. *tilizarea fenomenelor energetice necesita o gandire contemporana. 'ste nevoie de un control al valorilor traditionale si masurile economice si o definitie, poate o redefinire a calitatii vietii. Falorile care sunt puse indoielilor, adesea sunt determinante de sit si culturale. &a parte din aceasta gandire durabila si reintrepretarea fenomenelor energetice, revizuirea valorilor si etica este esentiala si se ia in considerare in aplicarea lor. ' ce ar trebui sa ne remodelam gandirea arhitecturala, +u oamenii au nevoie de mediu pentru a supravietui, Are omul drepturi asupra mediului, )aspunsul la aceste intrebari pleaca de la antropocentrica tehnocrata la non! antropocentrica, reflectand punce de vedere diferite de la om la om, legate de mediu.

*nii considera ca natura exista pentru beneficiul oamenilor si ca atunci cand o alegere trebuie facuta intre interesele oamenilor si cel al mediului, interesele umane sunt in prim plan. %n acelasi timp, o alta opinie este legata de faptul ca natura si omul sunt un intreg, pe acelasi statut si merita aceasi prioritate. (a extrema tehnocratica antropocentrica se afla convingerea ca tehnologia va rezolva problemele si provocarile mediului, daca acestea rezulta de la on, multi sceptici neaga si acum o responsabilitate umana pentru criza mediului natural, cum ar fi incalzirea globala. ar de mii de ani stim ca este mai de folos a prote"a decat a trata. %n opozitia cu gandirea care pune omul in fata naturii, pentru a!i satisface nevoile, punctul de vedere nonantropocentric, percepe valoarea naturii ca intrisecta, iar astfel oamenii sunt parte a naturii si depind de aceasta. In a!monie cu natu!a$ Avand in vedere cresterea populatiei este tot mai important sa constientizam valorea mediului natural. +atura contribuie la satisfacerea nevoilor umane de baza, inbunatatirea calitatii vietii pe mai multe planuri. Arhitectura si designul urban pot beneficea de serviviile oferite de aceasta pentru a minimaliza consumul de resurse materiale, reducerea poluarii si inbunatatirea vietii umane. *nul dintre serviciile si foloasele pe care mediul natural ni!l pune la dispozitie este multitudinea de fenomene energetice naturale. Avand in verere cum natura poate sa ofere beneficii pentru arhitectura, este in mod clar, un drum bun de urmat pentru a crea medii construite care sa existe intr!o interdepententa cu natura si deasemenea sa fie durabile. #o lemele mediului incon$urator! %lo al &arming <lobal warming describes the process by which greenhouse gases accumulate in the atmosphere in abnormally high amounts, trapping the 'arth=s radiation and causing its temperature to rise significantly. )his is lin1ed to environmental problems such as changes in rainfall patterns, rising sea levels and e%pansion of deserts. #ollution >ollution of air, water and land, resulting from burning of fossil fuels, industrial processes, agriculture, and other human activities, is endangering human health, biodiversity and the built environment. 'zone depletion O0one shields the 'arth from ultraviolet +3., radiation and its depletion is caused by emissions of chlorofluorocarbons +CFCs, and other o0one& depleting substances into the atmosphere. $ncreases in 3. radiation are thought to be lin1ed to a rise in s1in cancers, damage to the human immune system, and altered crop yields. (ater 6 third of the world population is still without access to safe water and, as the global population grows, the need for water will grow, as will waste and pollution which will

increasingly threaten the -uality of groundwater and rivers. )esources Some non&renewable resources, including natural gas and petroleum resources, will eventually be depleted. )he economically viable e%traction of some abundant mineral ores may also be limited. 8enewable resources, such as timber, are also at ris1 of overe%ploitation. *eforestation (eforestation through commercial logging, conversion of forest land to agricultural use, and other activities causes the destruction of natural habitats and e%tinction of plant and animal species and e%acerbates the effects of global warming and pollution. +oil degradation 3rbanisation, construction, mining, war, agriculture and deforestation can cause soil degradation. Soil erosion, increased salination, altered soil structure, drainage capacity and fertilisation can diminish crop yields, increase the ris1 of flooding and destroy natural habitats. (aste $ncreasing amounts of waste add pressure for more landfill sites, which pollute air, soil and groundwater and for more incineration, which pollutes the air and produces generally to%ic residue. ,xtinction of flora and fauna )he current mass e%tinction rates of plant and animal species are the culmination of the environmental damage to our planet. #opulation <lobal population growth is associated with increases in the human& induced environmental impacts mentioned above.? ..:. Te!meni )i noiuni defini@ii Ai clasificBri5 sustenabilitate ! compromis pt a pastra resursele#nevoile$, generatiilor viitoare. >%>(%0E)A4%' 1. SUN WIND LIGHT- Theaching with sun, wind and light- Mark De a! "#HN WIL$% & S#NS, IN'. New York Chichester Weinheim Brisbane Singapore Toronto (. SUST$N)*L$ LI*+)+% D$SIGN ,! "-hanna Sands .. Strategies /-r Sustaina,le )rchitecture Paola Sassi First published 2006 by Taylor & Francis 0. SHAPE CONTROL IN RESPONSIVE ARCHITECTURAL STRUCTURES CURRENT REASONS & CHALLENGES Tristan dEstre Sterk The School Of Interactive Arts & Technology, Simon Fraser University, Canada tsterk@sfu ca 5. SHAPE CONTROL IN RESPONSIVE ARCHITECTURAL STRUCTURES CURRENT REASONS & CHALLENGES Tristan dEstre Sterk The School Of Interactive Arts & Technology, Simon Fraser University, Canada

tsterk@sfu ca 1 $nerg! and $n2ir-n3ent in )rchitecture ! Technical "esign #$ide Nick *aker and -en Stee3ers $ & 4N S5#N !n %mprint o& the Ta'lor ( )rancis #ro$p *ondon and New York