Dintotdeauna oamenii au procesat alimentele. T!iem, înmuiem, g!tim "i ferment!m mâncarea, o m!run#im "i o usc!m.

Toate acestea sunt tipuri de prelucrare, relateaz! Foodmatters.tv. Procesarea tradi#ional! are dou! func#ii: aceea de a face alimentele mai digerabile "i de a le conserva pentru a fi utilizate în perioadele în care mâncarea nu este disponibil!. Alimentele procesate în mod tradi#ional, care rezistau mai mult timp, erau pastrama, cârna#ii "i preparatele din carne, precum "i produsele din cereale, lactatele, mur!turile. Din p!cate, în perioada modern!, am înlocuit procesarea local! a #!ranilor "i me"te"ugarilor cu o procesare industrial!, care diminueaz! calitatea alimentelor, în loc s! le fac! mai nutritive "i digerabile. Procesarea industrial! depinde de zah!r, f!in! alb!, uleiuri procesate "i hidrogenate, aditivi alimentari sintetici "i vitamine, tratament termic etc. Haide#i s! analiz!m procesul de prelucrare implicat în crearea micului-dejun tipic cu cereale, lapte degresat "i suc de portocale. Cereale pentru micul-dejun Cerealele sunt produse printr-un proces numit extruziune. Boabele sunt amestecate cu ap!, transformate într-o past! "i a"ezate într-o ma"in!rie numit! extruder. Boabele sunt for#ate s! ias! printr-o gaur! mic! la o temperatur! "i o presiune mare, care le modeleaz! în forma literei “o” sau în fulgi. Aceste produse sunt apoi supuse unor pulveriz!ri, care le confer! un înveli" din ulei "i zah!r, pentru a le oferi acel aspect crocant. Biochimistul Paul Stitt descrie procesul de extruziune, care trateaz! boabele la o temperatur! "i o presiune extrem de mare, "i subliniaz! faptul c! procesarea distruge cea mai mare parte din con#inutul lor nutritiv. Procesarea denatureaz! acizii gra"i, distruge chiar "i vitaminele sintetice ce sunt ad!ugate la sfâr"itul procesului. Aminoacidul cu înalte calit!#i nutritive, lizina, este afectat în mod special de procesul de extruziune. Chiar "i cerealele ambalate în cutii "i vândute în magazinele “s!n!toase” sunt realizate tot prin procesul de extruziune. Acestea sunt realizate cu acela"i tip de ma"in!rii "i în mare parte în acelea"i fabrici. Având în vedere num!rul uria" de cutii de cereale vândute în fiecare an, te-ai putea a"tepta s! g!se"ti numeroase studii publicate care s! descrie efectele pe care le au aceste cereale asupra animalelor "i oamenilor. Îns!, cerealele pentru micul-dejunreprezint! o industrie de multe miliarde de dolari care a creat averi uria"e pentru câ#iva oameni. O cutie de cereale care con#ine boabe în valoare de un cent se vinde cu patru-cinci dolari în magazinele alimentare. Probabil nu exist! niciun alt produs pe P!mânt care s! aib! un profit atât de mare. Cu acest profit s-a pl!tit p!strarea secret! a oric!rui tip de lucrare "tiin#ific! care a analizat efectele boabelor extrudate, iar companiile au reu"it s! conving! reprezentan#ii guvernului c! nu exist! nicio diferen#! între o boab! natural! de grâu "i o boab! care a fost modificat! prin procesul de extruziune. Experimentele pe "obolani Lucr!ri de cercetare nepublicate indic! faptul c! procesul de extruziune transform! proteinele din boabele cerealelor în neurotoxine. Stitt descrie un experiment, realizat în 1942 de c!tre o companie de cereale, dar închis în dulapul cu documente secrete al firmei, în cadrul c!ruia patru

Un al treilea grup a primit ap! "i zah!r alb. $obolanii care au primit grâu integral au tr!it timp de peste un an de zile cu acest regim alimentar. toate acestea fiindsemne ale "ocului de insulin!. iar grupul de control a primit mâncare de "obolani "i ap!. care analizeaz! schimb!rile ce se produc în compozi#ia. ap! "i vitamine "i minerale sintetice. Procesul de extruziune Atunci când punem cerealele într-un dispozitiv de extruziune. ap! "i aceea"i solu#ie nutritiv!. Proteinele sunt foarte asem!n!toare cu anumite toxine din structura molecular!. Deoarece cerealele vândute în cutii sunt îmbun!t!#ite cu substan#e nutritive sintetice. forma "i eliberarea de alfa-zeine încapsulate din proteine. ca "i rezultat al procesului de extruziune. Un al doilea grup a primit grâu expandat (o cereal! ob#inut! în urma procesului de extruziune). Acest experiment a fost realizat ca o glum!. Aceste rezultate sugereaz! faptul c! exist! ceva extrem de toxic în grâul expandat. iar un al patrulea grup nu a primit nimic altceva în afar! de ap! "i substan#e nutritive sintetice. s-au mu"cat între ei "i în final au intrat în convulsie. un al doilea grup a primit cutia de carton în care au venit fulgii de porumb "i ap!. acesta modific! structura proteinelor. cei care nu au primit nimic altceva decât ap! "i vitamine. Ace"tia au fost împ!r#i#i în trei grupuri: un grup a fost hr!nit cu fulgi de porumb "i ap!. chiar mai repede decât cei care nu au primit deloc mâncare. Un grup a fost hr!nit cu cereale integrale de grâu. la fel ca "i boabele din care sunt f!cute. iar alfa-zeinele dispersate. îns! rezultatele nu au fost deloc amuzante. Rezultatele sugereaz! faptul c! zeinele din fulgii . Studiul a ar!tat faptul c! "obolanii care au primit ap!. organismele proteice sunt complet perturbate. este localizat! în organisme proteice. $obolanii din grupul de control au r!mas s!n!to"i pe tot parcursul experimentului. agen#iile de reglementare spun c! acestea sunt s!n!toase. care cuprinde majoritatea proteinelor din porumb. Multe dintre aceste cereale con#in cel pu#in 50% dintre calorii sub form! de zah!r. au tr!it aproximativ dou! luni. Zeina. Concluzia însp!imânt!toare a acestui studiu a fost aceea c! au existat mai multe “substan#e hr!nitoare” în cutia de carton decât în fulgii de porumb. Oamenii de "tiin#! au descoperit c! în timpul procesului de extruziune. iar animalele cu un regim pe baz! de ap! "i zah!r alb au tr!it aproximativ o lun!. Autopsia a descoperit existen#a unei disfunc#ii a pancreasului. iar presiunea din cadrul procesului de expandare poate produce modific!ri chimice care transform! o boab! nutritiv! întro substan#! otr!vitoare. înainte de moarte.grupuri de "obolani au primit un regim alimentar special. iar animalele care au mâncat fulgii de porumb "i au avut "i ap! au murit înaintea celor care au mâncat cartonul! Mai mult. au f!cut crize. vitamine "i grâu expandat au murit în mai pu#in de dou! s!pt!mâni. Un alt experiment nepublicat a fost realizat în 1960. Literatura "tiin#ific! con#ine un studiu realizat asupra boabelor extrudate. "obolanii care au fost hr!ni#i cu fulgi de porumb au dezvoltat un comportament aberant. cei care au mâncat cutia de carton au devenit letargici "i au murit de malnutri#ie. Cercet!torii de la Universitatea Michigan din Ann Arbor au primit opt "obolani de laborator. ficatului "i rinichilor "i o degenerare a nervilor m!duvei spin!rii.

inhibitori de enzime care împiedic! digestia "i acidul fitic care blocheaz! mineralele. cum ar fi zerul. cerealele tale se vor g!ti în doar câteva minute. gr!simile din unt "i smântân! încetinesc eliberarea de glucoz! în fluxul sanguin. laptele este ref!cut în totalitate. A"adar. acest tratament poate s! desfac! proteinele complexe din boabele de cereale. proteine "i alte elemente solide "i lichide. ar trebui t!iate sau omogenizate. Apoi. Mai mult. acid. ce o s! m!nânci la micul-dejun în loc de cereale "i fulgi de porumb? O alegere foarte bun! sunt ou!le. Aceste vaci produc cantit!#i mari de lapte apos cu doar jum!tate din cantitatea de gr!simi necesar!. care devin toxice. de"euri de la produsele de panifica#ie "i l!turile de la procesul de produc#ie cu etanol. a"a cum f!ceau bunicii no"tri. smântân!. cât "i cu alte componente ale sistemului. Cel mai bine este s! m!nânci terciul cu unt sau smântân!. brânz! "i alte produse lactate. în compara#ie cu laptele produs de vacile care m!nânc! iarb!. Cantitatea care r!mâne în plus. acestea sunt recombinate la niveluri specifice stabilite pentru ob#inerea laptelui integral. A doua zi diminea#!. formând astfel noi compu"i care sunt str!ini pentru corpul uman. D "i K2. vacile sunt #inute captive în interiorul unor fabrici. În ceea ce prive"te boabele. va merge c!tre produc#ia de unt. în sistemul industrial actual. Atunci când proteinele sunt perturbate în acest mod. acestea pot afecta în mod advers sistemul nervos.de porumb nu sunt limitate doar la organisme proteice rigide.astfel c!. terciul f!cut din boabe non-extrudate furnizeaz! o hidratare "i o hr!nire excelent! la un pre# economic. animalele ajung s! aib! nevoie de antibiotice "i alte medicamente. cu un con#inut redus de gr!simi "i f!r! gr!simi. iar apoi înmuiate într-un mediu cald. Înmoi boabele de cereale în ap! cald! "i adaugi o linguri#! de ceva acid. De asemenea. acest lapte este livrat la fabricile de procesare. cum ar fi tanini iritan#i. pentru a neutraliza anti-nutrien#ii care se produc în mod natural în boabele de cereale. iaurtul. sucul de l!mâie sau o#etul. >Terciul de mod! veche >Exist! o singur! modalitate de a duce la faliment aceste companii: nu mai consuma#i produsele acestora. nu po#i absorbi mineralele din alimente. Mediul închis "i alimenta#ia necorespunz!toare fac vacile s! se îmboln!veasc!. Industria lactatelor promoveaz! laptele cu pu#ine gr!simi "i pe cel degresat deoarece poate ob#ine . Laptele Laptele este unul din alimentele cele mai reu"ite ale naturii. le d!m o hran! necorespunz!toare cum ar fi soia. Cea mai mare parte a laptelui nostru provine de la un animal sacru. Totu"i. astfel încât zah!rul din sânge s! r!mân! stabil de-a lungul întregii dimine#i. În interiorul acestor fabrici. a"a cum este indicat de experimentul fulgilor de porumb. vaca. alimente pe care vacile nu ar trebui s! le m!nânce. F!r! vitaminele solubile în gr!simi A. Odat! repartizate. Boabele precum ov!zul. pentru toat! via#a lor. dar pot interac#iona atât unele cu celelalte. vacile primesc hormoni pentru stimularea produc#iei de lapte. indiferent de modul în care sunt g!tite. De asemenea. >Procesul de extruziune disperseaz! proteinele. Centrifugile separ! laptele în gr!simi.

Atunci când portocalele sunt introduse în ma"in!riile fabricii pentru a fi stoarse. Animalele hr!nite cu lapte pasteurizat dezvolt! în mod exclusiv deficien#e nutritive "i devin sterile dup! doar câteva genera#ii. Culturile conven#ionale de portocale sunt pulverizate puternic cu pesticide numite inhibitori colinesteraz!. >A"adar. >Prin urmare. procesele de filtrare cu gel "i cromatografie lichid! de înalt! performan#! au fost utilizate pentru a ob#ine frac#ii mutagene din sucul de portocale înc!lzit. autorii analizei au descoperit c! în sucul de portocale existau compu"i care puteau provoca apari#ia cancerului. Acest lapte ultrapasteurizat va avea un gust distinct la g!tit. care sunt extrem de toxice pentru sistemul nervos. >Procesarea face laptele s! fie dificil de digerat "i transform! proteinele. evit! sucul comercial procesat. În schimb. Laptele este pasteurizat la 161oF timp de 15 secunde prin trecerea sa prin “farfurii” de o#el inoxidabil superînc!lzite. astfel încât laptele s! nu se separe. laptele este considerat ultrapasteurizat. se adaug! acizi pentru a stoarce "i ultima pic!tur! de suc din aceste portocale. atunci ea "i-ar da seama de modul în care fiin#a ei particip! la preg!tirea hranei pentru cei dragi. >Noua metod! de produc#ie a sucului presupune introducerea în ma"in!rie a întregii portocale. toate pesticidele ajung în sucul ob#inut în urma acestui proces. laptele este omogenizat prin intermediul unui tratament de presiune care desface globulele de gr!simi. Potrivit unei vorbe ezoterice. dac! dore"ti la micul-dejun un pahar cu suc de portocale.mai mul#i bani din utilizarea gr!similor de unt la produc#ia de înghe#at!. >G!titul este una din cele mai pu#in în#elese activit!#i ale vie#ii. >În cadrul unui studiu. Un articol dezv!luie faptul c! “o nou! fabric! de procesare a sucului de portocale este complet automatizat! "i poate procesa pân! la 1800 de tone de portocale pe zi. s! fie . uleiul extras din coaj! "i hrana pentru animale”. stoarce câteva portocale "i un grapefruit:proceseaz! sucul singur! Amestec! sucul proasp!t cu ap! mineral! "i un vârf de sare "i ob#ii o b!utur! revigorant!. al!turi de cereale "i lapte cu gr!simi pu#ine. >Prepararea optim! a mânc!rii – f!cut! cu dragoste >Prepararea mânc!rii este de fapt o activitate sacr!. "i nu doar câteva zile. Apoi. Acest lucru poate fi un motiv pentru care consumul de suc de fructe este asociat cu o rat! mare de cazuri de demen#!. Dac! temperatur! dep!"e"te 230oF (peste punctul de fierbere). f!cându-le alergene. >Sucul de portocale >Acum s! ne îndrept!m aten#ia "i înspre sucul de portocale. “Dac! o femeie ar putea vedea scânteile de lumin! care ies din vârful degetelor sale atunci când g!te"te "i energia care se revars! în mâncare. o parte important! din “micul dejun” s!n!tos. dar este steriil "i are o durat! de via#! lung! "i stabil! la raft. mai ales în ceea ce prive"te modul în care sentimentele care fac parte din procesul de preg!tire al mânc!rii afecteaz! pe toat! lumea care ia parte la aceast! activitate. sucul de portocale poate fi o b!utur! extrem de toxic!. Odat! procesat. De asemenea. a"a cum este normal. pentru a produce sucul concentrat. Într-o alt! analiz! "tiin#ific!. laptele va rezista timp de dou! s!pt!mâni. G!titul ar trebui s! fie un proces care nu se face în grab!.

Medicina chinez! sus#ine c! un om cu suflet r!u nu se vindec!. Cand alt organ se afl! in s!r!cie energetic!. .. Spun chinezii c! in vindecare trebuie s! participe sufletul bun. Dar aceste contrarii energetice se transform! unul in altul c!nd ajung la limita excesului. Dac! un om se va bucura foarte tare. medicina chinez! ia in calcul "i factorul suflet. Un om cu deficit de energie pe ficat este un om care se enerveaz! des. m! rugam de acel organ "i . P!rin"ii las! descenden"ilor mo#tenirea de energie in rinichi.el se calma. O înc!rc!tur! activ! de fericire. Cînd m! sup!ra ceva. unii mai cred!] (.” Pentru a fi s!n!to"i. iar aceasta înc!rc!tur! emo#ional! ajunge apoi "i la ceilal#i membri ai familiei "i îi binecuvânteaz!. încît de pe la 45 de ani mi-am impus s! nu m! mai bucur excesiv! Ci. oamenii sunt tri#ti. Tratament prin suflet bun In tratamente. liderii spirituali din est nu m!nânc! niciodat! mâncare preg!tit! de altcineva în afar! de proprii lor chelas (discipoli). Persoana care preg!te"te mâncarea ar putea fi singura persoan! din întreaga cas! aflat! la un nivel avansat din punct de vedere al spiritualit!#ii. [De aia. Yang c!nd atinge excesul se transform! in Yin "i invers. deoarece aceasta estesingura modalitate de a le oferi copiilor t!i o hran! s!n!toas! "i nutritiv!. Chinezii sus#in c! inima este sediul sufletului.lini"tit "i plin de fericire. te "i sim#i ca "frînt de "ale". dar vezica biliar! este organul care d! curajul de a lua decizii. El este rezervorul de energie al organismului.. In rinichi se afl! energia ancestral!. va ajunge în mâncarea preg!tit!. cu mii de ani in urm!. nemul!umit. inima este afectat! cînd sentimentul de bucurie este in exces. Acest lucru nu înseamn! c! trebuie s! petreci ore întregi în buc!t!rie. deoarece energia care ajunge în mâncare are un impact asupra energiei receptorului. "i chinezii credeau intr-un singur Dumnezeu. preg!tind mâncarea cu în#elepciune "i dragoste. cu pruden#!. va urma o perioad! de triste#e. omul acela este tot timpul ingrijorat. componenta Yang este cea a bucuriei. Ins! rinichiul d! durata vie#ii. aflasem asta. dar "i stomacul prezint! deficite de energie. un duh. [St!ri de mine tr!ite-n nenum!rate d!#i. rinichiul ii doneaz! energie. “Din acest motiv. De altfel.. Exist! "i un punct pe corpul omenesc prin care se ajunge la suflet. temporar.. Se spune c! in acel punct a p!truns primul cui in trupul lui Iisus. mai ales babe. atunci c!nd a fost r!stignit. trebuie s! ne preg!tim singuri mâncarea. ce-i drept. In mod paradoxal. dar chinezii []mai sus#in c! fiecare organ are un suflet. [$i acuma. pentru noi în"ine "i pentru familiile noastre. sediul sup!r!rii. ficatul este generalul care elaboreaz! strategia. De altfel.] Cînd pancreasul.] Ficatul este sediul sentimentului de mînie. [Tot de la b!trîni. puritate "i pace. iar contrariul Yin inseamn! triste#e.) Reamintim spusa filozofiei chineze c! sediul sufletului este in inim!. din mine. Dac! nimeni din cadrul familiei nu are timp s! preg!teasc! mâncarea.minune ! . el despic" firul in patru. Cînd pl!mînul se afl! in suferin"! energetic!. Acest punct este denumit de chinezi vama sufletului "i reprezint! un punct energetic aflat la dou! laturi de deget de incheietura pumnului. dar liber cuget!torismul m-a prostit. trebuie s! te a"ezi "i s! î#i regânde"ti modul în care î#i petreci timpul. dar trebuie s! petreci ceva timp "i în acea înc!pere a casei. melancolici.

Când controlezi o alt! fiin#! îi iei energia. Esen#ial este când vorbi"i despre problemele #i emo"iile dvs. mânia.De aceea nimeni nu poate face r!u altuia f!r! s! pl!teasc!. depresia "i sup!rarea atrag gelozia. atât a celui pe care te superi. O agresivitate subcon"tient! fa#! de b!rba#i / femei se transform! într-un program de autodistrugere. a"eza#i-v! în acel loc.indiferen . uneori. Iar agresivitatea produce boala. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ur!. s! nu c!uta"i mil! sau comp!timiri. Este mai bine s! plânge#i decât s! urâ#i. din punct de vedere vibratoriu: gânduri. tot ceea ce emitem în atmosfer!. R!cirea rela#iilor dintre doi parteneri se datoreaz! cre"terii nivelului de agresivitate interioar!.. în"iv!. ruga#i-v! (de ce nu ?). Potrivit legii bumerangului. IMPORTANT: Dac! ave#i o mare sup!rare sau triste#e încerca#i s! nu aduce#i [nici nup!stra#i!] sentimentele acestea acas!. cât "i în propria ta via#!. sentimente etc. orice gând r!u reprezint! un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Nu face"i din casa dvs.. ner!bdarea emit în nev!zut o mare for"! destructiv!. dorin#e. Atunci când plânge"i agresiunea ap!rut! se distruge. Numai prin iubire poate seca izvorul r!ut!#ilor S! nu vorbi#i despre nenorocirile tr!ite pentru c! ele pot prelungi durata lor. care poate determina diferite nepl!ceri în via#a. devine mai u"or de suportat . Orice expresie dur!. de multe ori f!r! s! ne d!m seama de acest lucru . se întorc la noi producând efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic. Dependen#a de dorin#e. vorbe. [Mai bine-zis. Astfel devii vampir energetic. Astfel ne atac!m "i ne omorâm unul pe altul în mod incon"tient.] si despre suparare.Dac! locui#i de câ#iva ani "i a#i saturat spa#iul cu regrete. Dependen#a na"te agresivitatea. cu atât mai numeroase sunt preten#iile noastre fa#! de ea. Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre noi ne îndep!rt!m de ele. aminti#i-v! momentele în care v-a#i certat "i sup!rat. Ie"i#i în strad! cu deosebire în locurile înverzite "i plimba#i-v!. cum ar spune frîncii. Îndep!rtarea de ele este primul pas pentru dep!"irea acestora. atunci ei nu merit! s! r!mân! împreun!. nu doar la solicit!ri fizice. Când ne gândim la cineva se creeaz! instantaneu o punte energetic! între noi "i omul la care ne gândim.. se dilieaz!. Neintelegerile într-o relatie de cuplu vin din nevoia de a-l controla "i domina pe cel!lalt. De aceea oricând ave"i gânduri negative despre o persoan! s! v! ruga"i în permanen"! pentru s!n!tatea ei. î#i faci plinul pe socoteala altuia. atenueaz!. ierta#i. Ori de cate ori c!dem în acest prost obicei ne deconect!m de la surs! "i intr!m în suferin#!. Cu cât este mai puternic! dependen#a de persoana iubit!. De aceea. o groap! de gunoi energetic.. Fiecare încearc! astfel s! aib! controlul "i s! r!mân! deasupra întregii situa#ii. anula#i agresivitatea fa#! de iubire.éreinté. Dac! doi parteneri abuzeaz! fizic sau emo"ional unul de cel!lalt. fapte. calmeaz!. frica. Cearta. agresiunea se acumuleaz! în mod inevitabil. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. afirmat! pe un ton categoric poate provoca un r!u atât sie"i cât "i unui alt om. Dac! n-a#i reu"it s! v! învinge#i pe dvs. sup!r!ri "i spaime. "Sup!rarea este una din cele mai r!spândite înc!lc!ri ale legilor universului. Lipsa de comunicare duce la dezastru.

Gândul este cel care aduce pacea "i lini"tea în sufletul nostru. Cu cât ve#i intensifica acest tip de pretentii cu atât va cre"te nivelul de agresivitate "i se va înt!ri programul de autodistrugere. Dac! nu exist! pl!cere. Înseamn! c! supraînc!rc!rile nu trebuie s! fie permanente "i în fiecare ocupa"ie s! g!sim pl!cerea. [Din p!cate:] Aceast! form! de purificare ne este dat! [$I] prin intermediul celor apropia#i. nu-l urî "i nu te sup!ra pe el întrucât aceast! jignire este un dar (mai clar: o Încercare)de la Dumnezeu. e"ti mai prejos ca el!]. Iertând ne eliber!m pentru a ne putea în!l#a. în aceea"i m!sur! sunt posibile schimb!ri interioare de profunzime. Se cuvine s! iert!m nu numai în gând ci #i cu sufletul [din Inim!!]. Gândirea noastr! dispune de cea mai puternic! for#! creatoare din întregul univers. Pate "i de aceea femeile au prioritate la longevitate. Nu cautati neaparat satifactii materiale. Iertându-l te ar!#i superior. Gândul este cel care atrage binele sau r!ul în existen#a noastr!. Cel mai mult ne leag! de trecut sup!r!rile neiertate. iar dac! nu e"ti preg!tit nici pentru aceasta ea vine prin moarte. Roag!-te în permanen"! ca to"i cei din jurul t!u s! fie ferici"i. pentru c! numai ea desface rana încle"tat! în timp. Când cineva te jigne"te nu te r!zbuna pe el. deci iertând oferim libertate. ce dai a#a prime#ti! R!zbunându-te te faci egal cu adversarul [ba. Nu c!uta#i plat!. Asadar suntem ceea ce suntem ca rezultat a tot ceea ce am gandit!" . s!n!to#i #i întreaga lume s! fie binecuvântat!. De aceea exist! o lege a naturii "i a "tiin#ei (Principiul al III-lea al mecanicii cunoscut si sub numele de Principiul actiunii si reactiunii) conform c!reia r!ul pricinuit altora ne face r!u "i nou! în"ine. Cu cât ave"i mai multe preten"ii. ci s! ne dezvolte. S! alegi calea iert!rii. Încercati sa identificati cat mai corect care este munca care v-ar aduce satisfactii prin insasi existenta ei in viata dvs. orice a#i face.] Munca nu trebuie s! ne omoare. irit!ri #i nemul"umiri fa"! de omul apropiat cu atât mai mult cre#te dependen"a de el.de vîrst!. Aceast! rug!ciune va iradia atât de mult! iubire c!tre întreaga lume încât iubirea se va întoarce la tine din bel"ug. Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a sup!rat ne putem vindeca de o boal! grav!. Dac! n-o accep#i urmeaz! ca purificarea sufletului s! se înf!ptuiasc! prin boli "i nenorociri. S!vâr"ind ceva bun noi pretindem imediat recompens!. dar "i rele. Aceste dorin#e aduc ca rezultat suferin#a. Ar trebui s! fim con"tien#i c! iertând îi eliber!m pe cei care ne-au gre"it. Dependen#a de valorile materiale ne va omorî încetul cu încetul "i spiritul "i sufletul. cît prin puterea Gîndului s!vîr"im tot : "i bune.. O gândire sau o ac#iune negativ! este resim#it! dureros de mii de organisme. De aceea str!duin"a de a ierta du#manii #i de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace #i iubire constituie un act protector pentru noi. Toate gândurile emise plutesc în aer ca ni"te mine amenin#!toare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. Nu prin ac#iune. de aceea în m!sura în care reu"im s!-i iert!m. orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare "i va d!una s!n!t!#ii. În dragostea omeneasc! trebuie întotdeauna s! existe o deta"are de omul iubit. nici laud! "i nici o r!splat!. Cum dai.