Consultul genetic

• Procesul prin care un individ afectat sau ce are un risc crescut de a dezvolta sau transmite o boală genetică îi sunt oferite informaţii şi este consiliat în ceea ce priveşte consecinţele afecţiunii, riscul transmiterii ei şi modalităţile prin care boala poate fi prevenită sau ameliorată.

Ce este consultul genetic?
• Proces de comunicare • consultand = individul care solicită sfat
genetic • Informaţiile sunt oferite într-o manieră nondirectivă a.î. să permită luarea unor decizii proprii după informarea corectă şi completă a pacientului, fără să i se sugereze o anumită atitudine.

Ce informaţii sunt oferite?
• Diagnosticul medical şi implicaţiile sale: istoricul natural, evoluţia, complicaţiile, prognosticul şi modalităţile de tratament;

• Modul de transmitere al afecţiunii, riscul de a dezvolta sau transmite boala • Opţiunile disponibile pentru scăderea riscurilor, inclusiv opţiunile reproductive.

Etapele consultului genetic
• Stabilirea istoricului familial; • Examene clinice şi paraclinice (când e necesar cariotipul clasic sau FISH, teste de biologie moleculară bazate pe PCR pt. identificarea mutaţiilor în afecţiunile monogenice) • Stabilirea diagnosticului Problemă: heterogenitatea etiologică şi genetică • Elaborarea prognosticului genetic în funcţie de modul de transmitere al afecţiunii • Sfatul genetic • Reîntâlnirea cu consultantul dacă apar informaţii suplimentare cu privire la afecţiunea genetică (noi modalităţi de diagnostic şi tratament etc) sau dacă solicită clarificarea informaţiilor obţinute.

Heterogenitate etiologică
• Diagnostic sigur - câteva cauze posibile • Surditatea şi retardul mental
– Factori teratogeni, genetici, etiologie multifactorială (risc calculat empiric prin studii populaţionale, mai puţin satisfăcător decât în cazul unei etiologii certe).

– Heterogenitate genetică: retinita
pigmentară (A.D., A.R, X.R)

5-10% mutaţii puctiforme . .2/3 deleţii . mozaicism gonadal Mutaţii în gena distrofinei Testare genetică : . mutaţie de novo.5-10% duplicaţii Alte mutaţii? • Uneori e necesară biopsie muscula pt.Distrofia musculară Duchenne • • • • X-linkată recesivă Mutaţie moştenită. certitudinea diagnosticului.

Identificarea purtătorilor înainte de apariţia simptomatologiei.Distrofia musculară Duchenne Consult genetic prenatal. 6 4 2 p .

n.Circustanţele în care se solicită testarea genetică • • • • Teste de diagnostic Teste de screening a n. Screening-ul purtătorilor asimptomatici Teste de screening şi de diagnostic genetic prenatal • Diagnostic genetic de preimplantare • Teste predictive/ presimptomatice .

Testarea genetică • Identificarea genotipului indivizilor afectaţi din familie. • Identificarea bolii genetice din familie şi stabilirea modalităţii de transmitere. .

sdr. – Identificarea chistelor renale. • Identificarea unui marker al bolii înante de apariţia simptomatologiei. rinichiului polichistic.Testarea pre-simptomatică • Identificarea genotipului înaintea dezvoltării fenotipului – Coreea Huntington. rinichiului polichistic. . cancer de sân-cancer ovarian ereditar. pancreatice. etc în sdr. – ↑colesterolului seric în hipercolesterolemia familială. sdr. hepatice.

există teste predictive suficient de sensibile? • S-ar putea îmbunătăţi tratamentul? • S-ar putea modifica evoluţia bolii? • Ar fi necesar avortul terapeutic? .Este necesară testarea genetică? • Am putea cunoaşte evoluţia bolii? • Se cunosc tipul de mutaţii genetice.

• “un risc crescut” de 50% de a avea un copil cu o malformaţie minoră (polidactilia) nu este comparabil cu un “risc scăzut ” de 1/25 de a avea un copil cu defect de tub neural (DTN).Calcularea riscului • În stabilirea opţiunilor reproductive uneori contează mai puţin valoarea numerică a riscului calculat şi mai mult natura şi gravitatea afecţiunii . .

inclusiv opţiunile reproductive: contracepţie. • Se discută toate alternativele.Discutarea opţiunilor • Se oferă consultantului toate informaţiile necesare pentru a lua propria sa decizie. limitele sau riscurile asociate unei metode de diagnostic prenatal. adopţie. . folosirea de celule germinale de la donor sau teste de diagnostic prenatal/ de preimplantare (sarcină obţinută prin FIV) • Se explică tehnica.

• Se sugerază o nouă întrevedere pt.Consultul genetic • Informaţiile sunt oferite clar în funcţie de statusul educaţional (cantitatea şi acurateţea informaţiilor reţinute de pacient este variabilă) • Se trimite familiei o scrisoare în care se prezintă sumar punctele discutate în timpul consultului genetic . clarificarea anumitor informaţii. .

vii sunt purtători ai unei anomalii cromozomiale şi 3% a unei malformaţii congenitale • 50% din avorturile spontane din trim. I sunt determinate de o anomalie cromozomială • 10-18% din cazurile de sterilitate şi infertilitate au o etiologie genetică .Consultul genetic în patologia obstetricală • 0.7% n.n.

hipotiroidism) sau primeşte medicaţie cu potenţial teratogen. Circumstanţele acordării sfatului genetic în obstetrică .Preconcepţional: • Genitorilor unui copil cu o afecţiune monogenică. avorturi spontane repetate. • Cuplu cu istoric de sterilitate. fenilcetonurie. • Istoric familial de afecţiune genetică sau malformaţie congenitală. malformaţie congenitală sau anomalie cromozomială. sarcini oprite în evoluţie. • Partenera are o afecţiune care ar putea perturba dezvoltarea normală a produsului de concepţie (diabet.

• Depistarea unor anomalii cromozomiale în cariotipul fetal. • Valori anormale ale testelor de screening genetic.Circumstanţele consultului genetic în perioada prenatală • Cele enumerate anterior • Expunere la agenţi cu potenţial teratogeni • Depistarea ecografică a unei malformaţii fetale. . • Vârsta partenerei ≥ 35 ani.

.

Sfatul genetic • Se explică baza genetică şi se calculează R. prenatal -inseminare artificială cu celule germinale de la donor .FIV . complicaţiile.R • Se subliniază trăsăturile clinice. tratamentele posibile • Se discută opţiunile reproductive în cazul unei viitoare sarcini: .adopţie sau contracepţie . prognosticul. istoricul familial.dg.

Diagnosticul genetic prenatal • Teste de SCREENING  Teste de DIAGNOSTIC .

Diagnosticul prenatal • Teste de Diagnostic – – – – – ecografie amniocenteza CVS Cordocenteza Depistarea celulelor fetale in sangele matern • Teste de screening – ecografie • translucencta nucala (NT) – Markerii serici materni • Trim II • Trim I .

Screening • În trim. I şi II • Markerilor serici materni • Ecografic • Rezultate anormale: teste invazive de diagnostic .

dozarea α –fetoproteinei serice identifică peste 90% din DTN deschise .Screening pt. boli genetice în sarcină • Sunt efectuate de toate gravidele indiferent de vârsta şi background genetic • Disponibile doar 2 tipuri de afecţiuni: DTN şi trisomiile 21 şi 18 • Identifică 85% din sarcinile cu sdr. Down şi 60% din cele cu trisomie 18.

Screening I trimestru • Determină următorii factori de risc: – Vârsta maternă – Valorile markerilor serici: fracţiunea liberă hCG +Pregnancy associated plasma protein-A (PAPP-A) – Translucenta nucala +absenţa osului nazal – Posibilitatea identificării unui făt cu trisomie 21: 95% .

18. malf. hernie diafragmatică. triploidii. renale. defecte de perete abdominal – Anumite sdr. genetice .Screening I trimestru • Test de screening : translucenţa nucală(NT) – Se efectueaza intre săptămânile 10-14 – Depistează 54-72% din feţii cu Sindrom Down – Alte anomalii cromozomiale: trisomia 13. Turner (45X) – ≥3mm NT frecvent la feţii cu malformaţii cardiace. sdr.

free-) – estriolul (uE3)* – +/-Inhibina • Triplu test: rezultate fals pozitive 5% – Sindromul Down : 60-70% – Trisomia 18 sau alte aneuplidii ( trisomia 13. . Klinefelter): 60% – DTN: 75-80% – Diagnosticul trebuie confirmat prin metodele de diagnostic prenatal: ecografie. amniocenteza (măsurarea AFP în LA si determinarea formulei cromozomiale). sdr. monosomia X.Screening prenatal : II trimestru Factori de risc: – Varsta gravidei – Alpha-fetoproteina (AFP) – hCG (total. free-. consult genetic 15-18 săpt .

Malformatii congenitale • Majore: 2-3% • Minore: 14% – Sunt implicate in 20% din decesele din prima sapt de viata extrauterina. – Etiologie % Necunoscută 65-75% Genetică 15-25% Factorii de mediu 10% – Afectiuni materne 4% – Agenti infectiosi 3% – Ag. radiatii ~1% – Agenti mecanici 1-2% . chimici.

XYY .Turner (45.vii – Sdr.n. Down (trisomia 21) • 1/ 600-700 n. .Edwards (trisomia 18) – Sdr. Klinefelter (47. 47.Alte aberaţii cromozomiale.XXX.X) • Sdr.Patau (trisomia 13) – Aneuploidii gonosomale • Sdr.XXY) • 47.Malformatii congenitale multiple • Aberatii cromozomiale numerice – Sdr.

R este de 1-5% • Amniocenteză pentru diagnostic prenatal . • Doar 5-10% apar în familiile cu istoric pozitiv. de anomalii cromozomiale.vii • Majoritatea sunt determinate multifactorial dar un procent mic pot fi determinate monogenic. expunere la factori teratogeni. • R.Defectele de tub neural (DTN) • Incidenţă: 1-2%0 n.n.

-unul din genitori este purtător de rearanjament cromozomial echilibrat. afecţiune monogenică.valori anormale ale markerilor serici materni/anomalii fetale depistate ecografic.avorturi spontane repetate . malformaţie congenitală.Tehnici de diagnostic prenatal • Indicaţii: . .după naşterea unui copil cu o anomalie cromozomială.vârsta gravidei peste 35 ani. . .

Sdr.Riscul pt. Down in functie de varsta materna .

Purtatorii de translocatie: .Moartea produsului de conceptie purtator de aberatie cromozomiala .Risc de a produce gameti neechilibrati genetic .Diagnostic frecvent in familiile in care exista avorturi spontane repetate .

Metode de diagnosic prenatal • Biopsia de vilozităţi coriale – Se efectueaza intre săptămânile 10-12 – Abord transabdominal sau transcervical – Tesutul placentar este utilizat: • Întocmirea cariotipului. • Depistarea afecţiunilor monogenice (defect genic cunoscut) – Risc de avort: 1% .

Teste invazive de diagnostic: biopsia de vilozitati coriale Test • CVS Risc de avort Moment optim 11 sapt. 1/100 .

Rezultate neconcludente (CVS) • • • • • 1% CVS se obţin mozaicuri: Contaminare cu celulele materne Mozaicism placentar (CPM). Mozaicism adevarat al fătului. Repetarea testului prin amniocenteza sau cordocenteza .

A • Cariotip • Dozarea Alpha-fetoproteinei (AFP) • Alte teste biochimice: bilirubina. diagnosticul citogenetic rapid – Risc de avort: ~0.Metode de diagnosic prenatal • Amniocenteza – Se efectueaza intre săptămânile 15-20 – 10-20 ml L.5% . acetilcolonesteraza • FISH pt.

Amniocenteza: sapt 15-18 .

16-18 sapt. .Teste invazive de diagnostic: amniocenteza Test Risc de avort 1/200 Moment optim Amniocenteza .

D&C • Amniocenteza – – – – – Săpt.CVS vs amniocenteza • CVS – – – – – Săpt. FISH: 72h – mozaicism:1-2% – +/.15-20 1 / 200 (Open NTD): da mai dificil 2săpt.10-12 Risc de avort: 1 /100 Nu diagnosticul NTD Analize ADN rezultat: 2săpt. FISH: 72h – Avort terapeutic .

Caz pediatric • Neurofibromatoza tip I – Pete cafe-au-lait sau prezenţa de tumori (neurofibroame) • Piele. – Formele severe→ operaţii multiple de îndepărtare a tumorilor. – Risc de transmitere a mutaţiei: 50%. creier – Expresivitate variabilă. probleme locomotorii. ochi. retard mental. – Uneori fenotipul este aparent normal. .

La consult participă tatăl său şi bunica paternă. Sora vitregă a lui K prezintă de asemenea retard mental şi convulsii. .Cazul 1 • K are 9 ani şi se solicită consult genetic deoarece sora sa vitregă (soră din partea tatălui) a fost diagnosticată cu NF tip I.

.

Conduită? • Se stabileşte istoricul familial al bolii. se evaluează modul în care familia a înţeles aceste informaţii. . RR-50% • Se oferă informaţii suplimentare despre această boală genetică. • Examenul medical al tatălui şi al fetiţei sale. K stabilesc că ambii prezintă semne clinice minore ale NF tip I. se stabileşte care este acurateţea informaţiilor aflate de familie referitor la această boală genetică.

. dismorfii craniofaciale. Down prezintă retard mental. malformaţii congenitale (cardiace. Down apare în familii cu istoric familial negativ. în special cu trisomie 21. – În majoritatea cazurilor sdr. gastrointestinale etc). Down. – Copii cu sdr.Consult genetic prenatal • Vârsta avansată a mamei – Gravidele > 35 ani au un risc crescut de a avea descendenţi cu aneuploidii. – Diagnosticul genetic prenatal după amniocenteză stabileşte dacă produsul de concepţie prezintă sdr. Riscul de avort spontan după această procedură este de 1/200.

.

• Testele de screening genetic prenatal nu au evidenţiat un risc crescut pentru sdr. 2 • Cuplul X solicită sfat genetic prenatal deoarece viitoarea mamă are 40 ani. Down.Cazul nr. . Este prima sarcină obţinută şi aparent ambii parteneri sunt interesaţi de efectuarea acestei proceduri.

• Testele de screening genetic prenatal indică valori ↓ ale riscului de a avea un copil cu sdr. riscul de avort spontan =1/200 proceduri. sarcina este obţinută după tratamente pentru sterilitate. • Cu excepţia vârstei (risc= 1/100) nu există în familie alţi factori de risc (istoric familial negativ). Down coroborat cu valoarea considerată “apreciabila “de 1/200 de pierdere a sarcinii asociat investigaţiei determină cuplul să nu solicite această procedură • Atenţie !! Ghidul ACOG recomandă tuturor gravidelor > 35 ani efectuarea testelor de diagnostic genetic prenatal .Consultul genetic? • Stabilirea acurateţii informaţiilor cunoscute de cuplu.

n. • Se poate prezenta cazul unor familii aflate în situaţii similare. DTN: 12/1000n. • Se compară riscul de a avea un descendent cu o boală genetică cu cel existent în populaţia generală. risc de avort spontan în special în primele luni de sarcină = 1/6. .Concluzii caz 2 • Rolul geneticianului e să prezinte informaţiile întro manieră echilibrată. vii • Atitudinea este non-directivă. Risc pt. fără să minimalizeze riscurile şi fără să-şi impună propria sa opţiune. chiar dacă geneticianul nu este de acord cu opţiunea aleasă.

Consultul în oncologie • Polipoza adenomatoasă familială – Persoanele afectate au > 100 polipi în tubul digestiv. – Netrataţi. – Tratamentul constă în monitorizarea colposcopică a polipilor şi extirparea colonului dacă e necesar. – Riscul de transmitere este de 50% (afecţiune A.D). riscul de cancer de colon cu debut precoce (înainte de 35 ani) este ↑. .

J solicită sfat genetic şi efectuarea de investigaţii paraclinice pentru fiica sa de 11 ani deoarece el a fost diagnosticat cu polipoză adenomatoasă a colonului şi ulterior a fost necesară extirparea colonului. Fiica sa a ajuns la vârsta la care e necesară introducerea investigaţiilor de monitorizare a colonului şi solicită efectuarea de teste genetice pentru depistarea prezenţei la fiica sa a mutaţiilor din această afecţiune.Cazul nr. 3 • Dl. . • Dacă genotiparea este negativă nu se fac colonoscopii.

Consultul genetic • Explicarea naturii genetice a defectului şi calcularea riscul recurenţial. • Fiica sa era purtătoare a mutaţiei. . • Beneficiile testării genetice sunt incontestabile şi evită introducerea unor investigaţii foarte neplăcute în special la această vârstă.

• Geneticianul prezintă echilibrat toate opţiunile posibile. uneori testele genetice nu reuşesc să identifice toate mutaţiile. Consultantul alege cea mai bună opţiune pentru situaţia sa particulară. . NEVER! • Consultul genetic ajută cuplul să aibă un copil perfect. NEVER! Sfatul genetic este solicitat doar pentru afecţiuni invalidante.Mituri referitoare la consultul genetic • Geneticianul stabileşte care este conduită adecvată.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful