CE E NOU1 ÎN DOOM2 - Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al.

Rosetti”, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, nivers Enciclo!edic, "ucureşti, #$$%, coordonator& Ioana 'intilă-Rădulescu (n cele ce urmează se !rezintă, )nsoţite de câteva e*em!le, !rinci!alele modi+icări introduse )n ,--.2 +aţă de !rima ediţie a dicţionarului# /,--.10, modi+icări care a+ectează normarea su1 diverse as!ecte a unor cuvinte. 2on+orm Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr. 3%#4#$$5, )n România, +orul care „se )ngri6eşte de cultivarea lim1ii române şi sta1ileşte regulile ortogra+ice o1ligatorii ” este Academia Română. Actualele norme au intrat )n uz din momentul !u1licării ,--. 27 !entru )nvăţământ, ministerul de resort este cel care decide data a!licării lor. 8entru detalii !rivind celelalte norme /care sunt )n continuare vala1ile aşa cum +useseră sta1ilite !rin ,--.10 şi +iecare cuvânt - mai vec9i sau mai nou - )n !arte este necesară consultarea introducerii la ,--.2, res!ectiv a dicţionarului !ro!riu-zis. In+ormaţiile sunt !rezentate )n ordinea )n care su +ost tratate )n introducerea la ,--.# şi nu )n ordinea im!ortanţei. MODIFICĂRI PRIVIND DENUMIREA/CITIREA UNOR LITERE
Litere mari A : ;< " 2 , E > ? A I ( C D L . F
5

mici a ă â 1 c d e + g 9 i ) 6 E l m n

Denumirea/ citirea literei a ă )4) din a 1e41) =e4c) de4d) e e+4+e4+) @e4g9e4g) 9aş49)B i )4) din i 6e46) Ea4Ea!a el4le4l) em4me4m) en4ne4n)

2uvintele la care s-au +ăcut modi+icări de normă +aţă de ediţia I sunt !recedate )n ,--. 2 de semnul e*clamării !"# iar cuvintele nou introduse G de steluţă $"% # Academia Re!u1licii Hocialiste România, Institutul de Lingvistică al niversităţii "ucureşti, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Editura Academiei, "ucureşti, 5IJ#, redactor res!onsa1il& .ioara Avram, redactor res!onsa1il ad6unct& Laura 'asiliu. < 2onsiderăm neavenită continuarea răz1oiului celor două litere, „ â din a” şi „î din i”: indi+erent de motivaţii, sc9im1area, din nou, a acestei convenţii gra+ice ar +i o dovadă de ridicolă imaturitate !entru o cultură care !retinde a +i luată )n serios. B ,enumirea a este rar +olosită.

5

(n unele !rograme de calculator.8 K R H NO P Q ' R T U Y o ! L r s ş t ţ u v S * V z o !e4!) EM% er4re4r) es4se4s) şe4ş) te4t) ţe4ţ) u ve4v) du1lu ve4du1lu v) ics WigrecX ze4zet34z) O VALOARE &UPLIMENTARĂ A LITEREI ' Val(area şi WuXJ )n câteva anglicisme P()i*ia E+em. Nu sunt urmate de .eoarece di+tongul W\iX nu e*istă )n lim1a română.. de e*.uncte 1e2. *. este un latinism. ! "i Wu[EendX w i$#% Wu[sEiX wigwam Wu[g\omX &CRIEREA -I CITIREA UNOR A. nele litere din anumite a1revieri se citesc du!ă modelul lim1ii din care au +ost )m!rumutate a1revierile.0r*it(are a unor a1revieri de ti!ul &'A. este nerecomanda1ilă.--. I 'ocala care !oartă accentul !rinci!al este su1liniată cu o linie.u. O # . indicată )n . curriculum vitae.sim1olurile ma6orităţii unit0*il(r 1e m02ur03 gal !entru galon. ş şi ţ au su1 $ şi t o 7ir8uli*0¸ şi nu o sedilă /care se utilizează su1 c )n alte lim1i& /0. şi nu din latină /unde nici nu se +olosea această a1reviere0. J .unct3 . '()&*+ etc.REVIERI Actualmente se !re+eră scrierea /0r0 . c9iar dacă sintagma !e care o a1reviază. deoarece este )m!rumutată din engleză. 8entru numele şi sim1olurile unităţilor de măsură se a!lică !revederile sistemelor internaţionale o1ligatorii4normele interne )n domeniu.le la iniţială de cuvânt Z wee#end ee. s!re deose1ire de ţ. ş.sim1olurile unor termeni din domeniul te4nic şi 5tiin*i/ic3 R „+actorul R9esus”. 3 2itit şi WzedX. citită WsiviX.5. ACCENTUL6 % 8ronunţarea c . a!are )n mod greşit cu sedilă.

rocu$t. gingaş0gingaş. !rovenite din lim1i scrise cu al+a1etul c9irilic. Damocles . cât şi la unele neologisme. )n mod o1işnuit. *ambodgia. Formele actuale recomandă +ormele 3ahu$. cu unele deose1iri +aţă de . trafic0trafic2 He recomandă o singură accentuare la avarie. 8enalaos. inclusiv r0). *5te d67voire. a cuvintelor a6utătoare03 : numelor . muz4.riu !!4zboiul celor Dou4 !oze. (ca)i(nal# cu literă mic0# unele cuvinte care. !4zboiul de "ndependenţ4. gigant. Damocle.numele +iinţelor mitice multi!le& ciclop.r(.articipanţii la !cel de:"al <:lea *ongre$ = 2ând denumirea este +olosită 2in8ur0# ca titlu etc. 8enelau.--. .. !ot +i +olosite şi )n indicaţii 1i1liogra+ice& 9lorenţa etc. se scriu cu literă mare. atman0 atman.La unele cuvinte /mai vec9i sau mai noi0 se admit 7ariante accentuale literare li1ere /indicate )n Dicţionar )n ordinea !re+erinţei0.r(. pcr0 sau gra+ic /univer$ enciclopedic !e !u1licaţiile editurii )n cauză0. al Doilea !4zboi Mondial" sau care au un nume . penurie/penurie. Evul Mediu".(aiele de anvergură ! rimul !4zboi Mondial. 5. )nce!e cu literă mare& Al <: lea *ongre$ 222 He .()i*ii3 .rocu$t2 Fumele anumitor !ersonalităţi.c+. crater. !ot +i ortogra+iate atât con+orm tradiţiei româneşti. &crierea cu liter0 mare la ini*ial0 He scriu cu literă mare la ini*ial0 5i3 : t(ate com!onentele /cu e*ce!ţia.le+e +olosite ca nume !ro!rii0 care desemnează marile e. !4zboiul de >?? de Ani"- < .(t scrie. siren4. de$pot. parc4. !4zboiul de #ece$iune. acati$t0acati$t.(ci i2t(rice /c9iar dacă nu re!rezintă evenimente0 !Antic itatea. 1ilav01ilav. R4zboiul de $reizeci de Ani. $unteţi2 &CRIEREA -I PRONUN9AREA NUMELOR PROPRII &TRĂINE Fumele statelor tre1uie utilizate )n +orma o+icială recomandată de acestea 3elaru$ /la cuvintele din aceeaşi +amilie se !ot +olosi am1ele variante& belaru$0bieloru$. la +ormele ver1ului a fi $untem. antic0antic. ale unor nume 1e l(curi străine cun(2cute de mai multă vreme la noi.rii /inclusiv ale unor unit0*i le+icale c(m. şi e*!resia consacrată $abia lui Damocle$ :. Oedip W]di!X /c+. belaru$40bieloru$40. !entru a realiza un anumit e/ect stilistic /ceauşe$cu. . nu 3acu$. atât la unele cuvinte vec9i )n lim1ă.tate lim1ii române. de e*.r(. titan: elementele iniţiale din num0rul de ordine al unor mani/e2t0ri !eriodice a căror denumire este +olosită )n interiorul unei . cât şi normelor actuale de transliterare& Do$toiev$#i0Do$toev$#i2 &CRIEREA CU LITERĂ MICĂ &AU MARE LA INI9IALĂ &crierea cu liter0 mic0 la ini*ial0 He scriu cu literă mic0 /şi nu mare0 la ini*ial0 5i3 . de regulă. )dip. şi redarea titlului tragediei antice +edip rege şi a titlului o!erei lui ?eorge Enescu0. 8%anmar2 >ormele tra1i*i(nale curente# intrate !rin intermediul altor lim1i şi a1a.

unde la care nu se +ăcea distincţie şi )n scris )ntre )m1inările libere şi di$ociabile.a% era unicul !ronume /)n a+ară de ceea ce şi s!re deose1ire. oare care. <% ?ra+ia niciun etc. 'n4lţimea &oa$tr4. dată du!ă care nici un!ul" a devenit singura e*ce!ţie )n mai multe !rivinţe& . de e*em!lu. Ma1e$t4ţile %or "mperiale. de e*em!lu.&lav4 *4rilor !omâne"2 2om!onentele sintagmei ţ4rile române.$tudent la %itere. (omi$ia de cultivare a limbii a Academiei Române. )n semn de cin2tire !#oldatul )ecuno$cut. cores!unde şi !ronunţării )n două sila1e Wni=unX.)ntre com!onentele căruia nu !oate +i intercalat alt cuvânt7 .: numelor . eu nu am nici un frate. He scriu @le8atA 5i3 B . niciuna „nimeni” şi ale ad6ectivului !ronominal cores!unzător niciun. >% Acestă gra+ie a +ost ado!tată şi de noua Bramatic4 a Academiei2 ?% Ea res!ectă şi !aralelismul gra+ic cu celelalte lim1i romanice )n care e*istă !ronume cu o structură asemănătoare. şi cuvintele compu$e $udate2 Ast+el. o dat4 sau odat4.. nu numai al analizei gramaticale. =% Ea nu numai că nu )ngreunează. cum. )n care com!onentele )şi !ăstrează individualitatea. şi.a. de cât. adver1ul m4car !(:are nici m4car un prieten"2 Aceste com1inaţii se +olosesc mult mai rar decât !ronumele şi mai ales )n ast+el de structuri 1inare.r(. nicio. oricine ş. „nicio dată calendaristică” sau „nicio in+ormaţie”0 sau )ntre gru!urile ortogra+ice fiecare. 1% (iciun!ul" s-a mai scris „legat” şi )nainte de 5I%<.artimentel(r din instituţii& Adunarea general4 a Academiei Române. oarecare.r(.Lucreaz4 în "n$titut de cinci ani. scris )ntr-un cuvânt0 redat gra+ic ca şi cum ar +i vor1a de două cuvinte di+erite şi inde!endente şi nu de un unic !ronume4ad6ectiv compu$ $udat .u2e care re!rezintă denumirile (r8ani2mel(r de conducere şi ale c(m. fie care. Direcţia. #ecţia de filologie şi literatur4 a Academiei Române.admiterea la olite nic4: l(cu*iunil(r .rii de in2titu*ii# inclusiv când sunt +olosite eli!tic& $ecretar de $tat la E@terne. nici cel4lalt : com1inaţii )n care nici este accentuat )n +rază şi )n care se !oate intercala.(lite*e3 Alteţa #a !egal4. dim!otrivă. destul de clare din !unctul de vedere al )nţelesului şi al logicii. cât. de e*em!lu. res!ectiv. şi !ână acum tre1uia să se distingă. )ntre niciodat4 „)n niciun moment” şi nici odat4 „nici cândva” /situaţia com!licată )n acest caz şi de o a treia situaţie& nici o dat4 „nici o singură dată”. uşurează recunoaşterea ca atare a !ronumelui4ad6ectivului !ronominal )n cauză. (atedra de limba român4. #finţia #a. )ntre& : niciun ad6ectiv !ronominal !(:are niciun c ef $4 fac4 ce i $e cere" şi nici un adver1 Z articol !(u e naiv şi nici un om neştiutor0 sau nici un con6uncţie Z numeral !84 confundaţi.icei# se scriu cu literă mic00. care se )ncadrează )ntr-un )ntreg sistem la care se a!lică de mult aceleaşi reguli. #ecretariatul. de !ildă. Domnia #a. odinioar4. #erviciul de contabilitate2 He .rii c(m.rimul element din numele . &CRIEREA CUVINTELOR COMPU&E I% He revine la scrierea )ntr-un cuvânt a tuturor +ormelor !ronumelui negativ com!us niciunul.numai .(t scrie cu literă mare unele cuvinte /care.% era singura com1inaţie din seria celor +ormate din nici A când. nici mai mulţi": niciunul !ronume /(:a venit niciunul „nimeni”0 şi nici unul con6uncţie Z !ronume ne9otărât !(u:mi place nici unul. se scriu )n mod o1işnuit cu literă mică la iniţială. de !ronumele cu o com!onenţă relativ asemănătoare vreun!ul". şi )n scris. ori cine2 2% Pot atât de normal ca )n aceste ultime e*em!le este să distingem. E@celenţa &oa$tr4. de cum.r(n(minale 1e . ci. 1e (. (ompartimentul0Departamentul0#ectorul de limbi romanice. care nu a +ost niciodată numele !ro!riu al unei entităţi statale unice.

de. % .--. la care se 8enerali)ea)0 scrierea cu cratimă . 55 . )@celenţa &a.eteor 8ress. )n 8onitorul +ficial al României. $ârbocroat7 .adver1ul odat4 „cândva /)n trecut sau )n viitor0.ar ce o. multe locuţiuni G inter!retate uneori şi dre!t gru!uri de cuvinte G nu au +ost incluse )n .$lovac „dintre 2e9ia şi Hlovacia”.termeni care denumesc 2u. Domnia Lui.arateE c+. de bun4voie „1enevol”. I%5.vie /!lantă0. )n s+ârşit”& A fo$t odatca niciodat4. 84ria Ca. bun. . prim:$oli$t4.numeral adver1ial !Aşa ceva ţi $e întâmpl4 numai o dat.& b4gare de $eam4 „atenţie”. şi negociator şef etc.ba$.balerin4. pri:$oli$t. 5. contabil. de prim rang „de calitatea )ntâi”7 Doamne fereşte. #$$<.ar se scriu )n două cuvinte o dat.: ad6ectivele cu structura a1Becti7 Z vocala de legătură o + a1Becti7# care e*!rimă o unitate# având /le+iune numai la ultimul element& ce o$lovac „din +osta 2e9oslovacie”. . : prim. &CRIEREA LOCU9IUNILOR11 He scriu )n cuvinte se!arate.2tan*e c9imice distincte. O dat. maşin4. în locul. Cermin4 odat-. 8artea I. mai:mult:ca:perfect /tim! ver1al0. "ucureşti.balerin. ca& : bun4. bunul gu$t al libert4ţii0. cuvânt. (n locuţiunile odat4 ce „du!ă ce. bine.dimineaţa /!lantă0.r4ma$ „adio”7 2om!usele 2u1ate cu structură asemănătoare se scriu )ntr-un cu7Dnt /bun4$tare „!ros!eritate”0.venit „o!ortun. în 1urul. numele de +uncţii com!use cu şef sunt scrise )n cuvinte 2e. imediat.indi+erent de structură& fluture:de:m4ta$e. #B decem1rie #$$#0. C a1Becti7 /adesea !rovenit din .creştere.--.rea$finţia . care se scriu )ntr-un cuvânt când sunt c(m.ce $:a întâmplat. )n . iar secvenţele )n care com!onentele )şi !ăstrează autonomia .ca şi bloc au$. în 1ur de „a!ro*imativ”. şi )n actele normative /+rdonanţa de urgenţ4 nr2 >E> din 5# decem1rie #$$#.arat când sunt 8ru. .)n cuvinte 2e. .oa$tr4.arate /bun4 creştere „dezvoltare 1ună”. prim.şef5$. II% He scriu cu cratim03 : ad6ectivele com!use ne2u1ate cu structura a17er. viţ4.u2e 2u1ate !binecuvântat" şi 2e.a.croat „dintre sâr1i şi croaţi”. bun4.a. bine. în 1ur „)n !rea6mă”. am plecat2 . pân4 ce.terminat lucrul.credinţ4 „onestitate”7 bun4. gândac:de:*olorado /s!ecii de insecte0.titlu „intrare de dicţionar”. prim.uri 1e cu7inte care )şi !ăstrează +iecare sensul /bine cre$cut „dezvoltat 1ine”0. nr.cuviinţ4 „!oliteţe”7 bun4. din moment ce” şi odat4 cu „)n acelaşi tim! 5$ (n *+R2 *la$ificarea ocupaţiilor din România. „zi..iu0.su1stantivele com!use cu unitate 2emantic0 şi 8ramatical0 mai mic0 decât a celor scrise )ntr-un cuvânt. $ârbo. când com!usul !rezintă o 1i/eren*0 1e 2en2 +aţă de cuvintele de 1ază& bine. c it c4.su1st.bariton.eoarece nu !un alte !ro1leme de scriere decât cele generale. în ciuda.la dou4 luni" şi o dat.procuror.cuno$cut „cele1ru”. dată calendaristică” sau „in+ormaţie”. !recum şi ale com!onentelor lor. de e*. Ce mai rog o dat-. Dnalt . + $4:ţi $pun eu odat.cre$cut „cuviincios”.ti!uri izolate& cuvânt:înainte „!re+aţă”. cu bun4 ştiinţ4. blocnote$2 . 2.lante sau de animale /cu nume 5tiin*i/ice 1i/erite0 ş. TI'.ecii distincte de . de 1ur împre1urul. Odat.# adăugâdu-se un număr restrâns.artici.în viaţ4. agreat”7 Ele se deose1esc de )m1inările cu o structură şi o com!onenţă asemănătoare. capcan4 /)n care al doilea su1stantiv este a!oziţie07 He scrie )ntr-un cuvânt bloc$tart . pân4 $4 ş.

rii He t(lerea)0 !lasarea !e rDn1uri 1i/erite a a..în$a". : ap4 mineral4.rii 1e .a berbeleacul.0.e . +ie )ntr-un cu7Dnt3 bun4$tare „!ros!eritate”. #A. Numele .entru nume 8enerice 2au nume . De mâncat.A%# &* &evernav . ci se trec integral !e rândul următor numele .r(.cu”.5.cu0.r(.0r*irea numel(r 1e in2titu*ii cu.(.ope$cu /nu3 Abd el.rii 1e . DE&PĂR9IREA LA CAPĂT DE RHND1< De2. dintr.a. aş mânca). 2ând utilizarea cratimei ar !utea !roduce con+uzii se +oloseşte aici !entru a indica locul des!ărţirii 1ara verticală.un.ope$.ma$4 „a doua !arte a zilei”.ar se scriu )ntr-un cu7Dnt sau cu cratim0 c(m.Ha.Hader.rimul l(c :# cât şi des!ărţirea du!ă 2tructur0 : 5# 5< Aceeaşi o1servaţie ca şi la locuţiuni.re7ieri . Hader0Abd el. la care se recomandă )nsă.er2(ane3 Abd el.ut 1e rDn1 o secvenţă care nu este 2ila. „8onitorul +ficial”.u2e !de !pe" când Adam.de mâncat (N-am nimic de mâncat. demâncat /!o!.in !unctul de vedere al scrierii ca l(cu*iuni nu sunt semni+icative situaţiile )n care unele elemente din com!onenţa lor sunt scrise cu cratim0 din motive /(netice . bun4 dimineaţa /+ormulă de salut0. dup4.r(. N(rmele actuale1> . .0t 1e rDn1 Regula 8eneral0 şi (.i1 !aşa şi aşa0aşa şi.0# şi a numel(r .o. dar şi /. in1i/erent 1e (r1ine3 Roman . care era mai !uţin restrictivă.re701# 1e re8ul0# atât des!ărţirea la ca!ăt de rând du!ă .u2ele cu o structură asemănătoare& demâncare. adver1ul odat4 se scrie Fntr:un cu7Dnt% . !e cât !osi1il.0 „mâncare”. &A F $ocietate anonim4 ş. şi nu un singur cuvânt com!us. #( . într. nu se des!art la s+ârşit de rând.. )n care elementele com!onente nu-şi pă strează sensul de bază şi nu c(re2. &evernav &A /ca şi )n scrierea com!letă& 9otbalG *lubG Argeş etc. dup4 prânz ş. Argeş. O . e7itarea des!ărţirii. !A .02trarea unit0*ii lor.7 .rin)Dn1 a. 5B 29iar dacă include o vocală !ro!riu-zisă.01=% >ac e+ce.amiaz4.aşa" : sau !entru că sunt cuvinte c(m.li8at(rie a des!ărţirii cu7intel(r la ca!ăt de rând.a. dup4.pe$cu0.un1 realităţii denumite şi care se scriu +ie cu cratim0 /bun4:dimineaţa „!lantă”0.. cum !revedea regula din . .t(1eauna !de.urile (rt(8ra/ice scrise cu cratim0 !dintr. ?ru!urile relativ sta1ile de cuvinte se deose1esc de cu7intele c(m.3abadam"2 &CRIEREA GRUPURILOR DE CUVINTE12 >iind gru!uri de cuvinte.0r*irea cu7intel(r la ca.*ie 8ru.--.( ra. bun4 $tare „stare 1ună” etc.r(nun*are : care este indicată acum . De2.#. se scriu „dezlegat” 5i3 .er2(an0 8entru .r(..re7ieril(r !entru nume 8enerice /RA F regie autonom4.odat4" sau aci1ental# !entru a reda rostirea lor )n tem. .Gder. este inter1ic*ia de a lăsa mai ales la 2/Dr5it 1e rDn1# dar şi la Fnce.rii din 1enumirile unor instituţii. vala1ilă !entru am1ele modalităţi de des!ărţire /du!ă !ronunţare şi du!ă structură0.u2e cu structură şi com!onenţă asemănătoare.

nim0par. '. 2a urmare.a1utorare.0 şi nu nu numai cea care se )ncadrează )n categoria e*ce!ţiilor. I.arta+ormaţiile cu :onim: o. 0ntr.ung i. de$pre/de-spre. indică riguros. deci !er+ect !osi1ile. şi Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii. 5 )nsă.port0.--.-R.algie. /caracterul analiza1il este )nsă un lucru destul de relativ. la care „des!ărţirea W^X care ţine seama de elementele constitutive atunci când cuvântul este analiza1il sau măcar semianaliza1il” era nu singura admisă. şi )n cuvintele „+ormate”. ne+iind. Fotarea di+erită. "ucureşti. .rono. noul . 5O .re/erin*0 a celor două modalităţi de des!ărţire la ca!ăt de rând .care este indicată acum . a celor două des!ărţiri /c9iar du1lă !entru cea mor+ologică. Romar.es!ărţirea cuvintelor Fn 2cri2 la ca.0t 1e rDn1 nu 2e i1enti/ic0 cu des!ărţirea Fn 2ila. la unele e*amene şi concursuri.in /sil.monim0om. $ino. drep. am1ele !osi1ilităţi. (n .e# ca )n artr. Ast+el.rono$.--. . 8ro1a1il că şi din acest motiv.5. (n dicţionarul !ro!riu-zis din . 5II3.--. normele actuale nu mai admit des!ărţirile du!ă structură care ar conduce la secvenţe care nu 2unt 2ila.ile 5i mai 8enerale decât !entru des!ărţirea du!ă 2tructur00 şi du!ă structură.tavion0port.u2e1?3 arterio$.X sunt o1ligatorii”. H!re deose1ire de .acă se urmăreşte să se vadă dacă elevii sau candidaţii cunosc sila1aţia +onetică ori structura mor+ologică a cuvintelor. +ără a o trece su1 tăcere !e aceea care este mai !uţin convena1ilă su1 un as!ect sau altul. He !ot deci des!ărţi 5i du!ă structură cuvintele 2emi"anali)a.ile# +ormate )n lim1a r(mDn0 sau Fm.cleroz40arterio.$port. por.# 2:a in7er2at numai (r1inea 1e .--. deşi corect ar +i +ost să se indice. )ntre1ările ar tre1ui +ormulate e*!licit ca atare.e l(cul al 1(ilea# !recum şi cu unele re2tric*ii +aţă de recomandările din . !ractic.ta0Rom. .$cleroz4. la cuvintele „+ormate”. cum s-a !rocedat uneori0 nu este deci corectă.tundeva0alt.hand2 5% 2+.5. „regulile 1azate !e !ronunţare” erau „tolerate”. al. ne1r.tung i0drept. tran$:0”. Editura Ntiinţi+ică.avion.onim.in cuvinte )ntregi.5 se !reciza că unele cuvinte „+ormate” cunosc 5i /nu doar e*clusiv0 o des!ărţire con+ormă cu structura lor mor+ologică. un cuvânt ca obiect. şcoala recomanda a!roa!e e*clusiv. $2v2 $ilabaţie: „Regulile mor+ologice nu Wsu1l.--.salpin etc. ci doar cea „!re+erată”. la toate cuvintele )n această situaţie. . paro. nici măcar $emianalizabil !entru ma6oritatea vor1itorilor0. 2on+orm .onim2om!usele care !ăstrează gra+ii 2tr0ine sunt su!use numai des!ărţirii du!ă structura din lim1a de origine& bac2. m+.nim0$in.algic2 .e )n sens +onetic.--. şi des!ărţirea du!ă !ronunţare con+ormă cu regulile generale /de e*em!lu tran.--. 3 .undeva.onim. de e*em!lu.e aici im!resia greşită că. des!ărţirea 1azată !e analiza mor+ologică. ns. )n dicţionarul !ro!riu-zis s-a inversat ordinea )n care sunt indicate cele două modalităţi de des!ărţire la ca!ăt de rând !entru cuvintele analiza1ile şi semianaliza1ile /com!use sau derivate cu !re+i*e şi cu unele su+i*e0& !rima este indicată des!ărţirea 1azată !e !ronunţare. ca şi !entru a !une )n evidenţă +amiliile de cuvinte şi mi6oacele de +ormare a acestora. ca variantă.5.rumutate /)n e*em!le se indică numai limita Fn 1i2cu*ie# nu şi limitele !osi1ile )ntre celelalte sila1e0& : c(m. sila1aţia mor+ologică ar +i +ost singura admisă. 5 menţiona numai des!ărţirea mor+ologică& „ tran2al. )n asemenea cuvinte. (n . iar !e locul al doilea des!ărţirea anumitor secvenţe du!ă elementele lor constitutive.du!ă !ronunţare /care !rezintă şi avanta6ul că !entru ea se !ot sta1ili re8uli /(rmali)a. elemente de com!unere sau +ragmente de cuvinte dintre care cel !uţin unul e*istă inde!endent şi cu un sens care cores!unde celui din com!us.--.

ine. laring.f4cut. ne$. ne$.u2e c(m. clar.ul: 8ru. +ormă de +eminin& !metal" alcalino: p4mânto$. nic. Editura Academiei. c9iar dacă au la singular +ormă de masculin. ne$.monim.r(nun*are !a.rumuturi nea1a.pri1init0ne. coreean2 CDte7a n(rme m(r/(l(8ice A1Becti7e La unele a1Becti7e ne(l(8ice# norma actuală. pro$.au)0 se a1mite .cenium0pro.zec ilibru0dez. cum se indica )n .brupt.mareşal. !barometru" aneroid.0r*irea la l(cul cratimei/liniei 1e .începe0 la care cele două ti!uri de des!ărţire coincid. de$.tr4mutat0ne.u2e sau 1eri7ate şi l(cu*iuni3 aducere.au)0% Este vor1a de& : cuvinte c(m.tabil0ne.$cenium.uri (rt(8ra/ice scrise cu cratim03 ducându. tran$. port. He indică o singură des!ărţire. tuniver$itar0. a.$tabil.--.faţ4. pro$. omoloag40omolog4 /)n tim! ce la altele nu admite +orme cu oa: baroc4. de. 5. $u.. iar la !lural /dacă au !lural0. şi la cuvintele com!use /ca alt. a$t. să )l des!artă !e 1aza !ronunţării / o.. feld. nu vagabond4.organic.lâc2 2el care scrie are deci li1ertatea.dopta. nele a1Becti7e vec9i şi mai ales neologice se +olosesc numai !entru 2u. re+lectând uzul !ersoanelor cultivate.ec ilibru.borigen.egal. a. admite la /eminin +orme cu şi +ără alternan*a o /accentuat0 : oa. deoarece elementele com!onente sunt neFn*ele2e sau ne. şi anume du!ă structură. o.aminte: Fm. ab.r(nun*0rii# ca )n apendic. Bramatica limbii române2 72 *uvântul.calificat. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan G Al.blinia0$ub.re/i+e3 anor.2tanti7e de un 2in8ur 8enE )n cazul celor re+eritoare la su1stantive neutre# aceasta nu )nseamnă că şi ad6ectivele )n cauză ar +i „neutre”. $tâlp. a.tate la care artic(lul şi 1e2inen*ele se leagă !rin cratim03 fla$ .biect". Formele actuale nu mai admit )nsă nici des!ărţirile du!ă structură care ar c(ntra7eni . $u.ectomie WlarinJectomieX.un /cazuri )n care se recomandă )nsă e7itarea des!ărţirii07 . ori.$tract.biect.- 1eri7ate cu . 8entru cuvintele a căror structură nu mai este clară. ban.. ec ivoc407 ad6ectivul4su1stantivul vagabond are +emininul vagaboand4.$ud:.crut4.cuvinte c(m.bordare0 sau cu su+i*e /ca pu$t..$ud:coreean sau americano. gal0in.$pri1init. să des!artă cuvântul )n cauză !e 1aza structurii lui mor+ologice / po$t. La cu7intele 2cri2e /o1ligatoriu sau +acultativ0 cu cratim0 sau cu linie 1e .univer$itar.fel. c9iar când rezultă secvenţe care nu sunt sila1e& dintr. $tr4mutat.atunci când s!aţiul nu !ermite evitarea ei . nu numai om. diacent.facere.broga. dacă o asemenea diviziune i se !are şocantă la cuvintele mai uşor analiza1ile. nu nea!ărat po$. normele actuale recomandă e+clu2i7 des!ărţirea du!ă . !.. 5BJ se J .le+e3 americano. )n ordinea de !re+erinţă analoag40analog4. a re.nic0 cu!rinzând anumite succesiuni de consoane care nu admit alte des!ărţiri. atunci când nu recunoaşte sau nu este sigur de structura mor+ologică a unui cuvânt mai greu analiza1il. Rosetti”. a.ganic0an. !foc" bengal.$e.5i 1e2.fel.$ânge0 sau derivate /!recum contra.linia1eri7ate cu 2u/i+e: $avan. !$ub$tantiv" epicen>I2 53 (n noua Bramatic4 a Academiei /?ALR _ Academia Română.ectomie Wa!endiIectomieX. Fu !un !ro1leme acele com!use /ca bine. pur.moneu0 şi derivate cu !re+i*e /ca po$t.onim0. #$$%0.r(1ucti7e )n lim1a română.pect. "ucureşti.tlâc3$avant.v4z4tor.

5 +ără cratimă& Je$ternuri ş. (n construcţia cu !re!oziţia de /care şi-a !ierdut sensul !artitiv „dintre”. itemul WitemulX.re7ieri e*istă )n !rezent tendinţa de a le +olosi nearticulat3 +2(2'20+(' a deci$ 222 /nu& +2(2'2:ul 2220. deşi )n noua Bramatic4 a Academiei acesta nu mai este recunoscut ca !arte de vor1ire.(2e2i7# norma actuală admite.i7 ipp4.care se termin0 )n litere din al/a.ba$cL „adaos la 1luză sau 6ac9etă”. m.ul /nu dandiul0.iale . a.ul. m.i7 $tor4.ul W1l]ulX7 .ul. regionale sau !o!ulare0 s!ecializate !entru 2en2uri sau 1(menii 1i/erite3 a> /literă0 s.2tanti7ul &u.ar derivatul dandi$m.uri. dand4.2tanti7ele la care e*istă ezitare )n ce !riveşte a!artenenţa la genul /eminin sau neutru# res!ectiv ma2culin sau neutru /cu im!licaţii asu!ra +ormei lor de . 2+.--.lural# şi 2in8ularul3 un prieten de:ai mei0de:al meu. colindK0colind4 /cântec07 <% de un singur gen. !e lângă . vestă”. &u. $tor4. ga4. ba$c4L „lim1ă”7 colind> „colindat”. 5I . La unele su1stantive !rovenite din a. foarfec4 +eminin. norma actuală o!tând !entru a$tru masculin. nu dand4$m2 I .i567 ga4.rumuturile nea1a.i7 part4.lural0 se leagă cu cratim0 numai )n Fm. alte d4ţi +iind o locuţiune distinctă.aK /sunet0 s. ipp4.. 5J (n . La su1stantivele mass.etul lim1ii r(mDne .# s-a !ăstrat categoria articolului. cu !luralul cleşti.r(nun*are3 bleu.. pla%bo4. He recomandă ataşarea /0r0 cratimă a articolului la )m!rumuturile . !l.lural0 se a+lă )n una din următoarele situaţii& 1% cuvinte de 8enuri 1i/erite /dintre care unele )nvec9ite. a0a:uri. colindK0colind4 /cântec07 z4loag4 „semn de carte.tate3 .ul. Numeralul Formele actuale acce!tă la +emininul nearticulat al numeralului (r1inal 0ntâi !ost!us su1stantivului şi +orma întâia3 cla$a întâi0întâia.i5nuite la cuvintele vec9i din lim1a română& dand4. şi cleşte masculin. ba$c4K „lâna tunsă de !e o oaie.care au +inale gra+ice ne(.a.c9iar neda!tate su1 alte as!ecte . do1ândind sensul „de +elul”0 Z !ronume .eoarece locuţiunile adver1iale nu cunosc categoria num0rului# l(cu*iunea adver1ială alt4 dat4 nu are !lural. z4logK „garanţie”7 2% am1ele admise ca 7ariante literare li. !l.ul. 1luză.a căror /inal0 !rezintă 1e(2e.media şi media vor1eşte )n asemenea cazuri de ad6ective de+ective „numai cu +orme de neutru”. inclusiv )n cazul unor anglicisme ceva mai vec9i. n.L(cu*iuni a17er.--. o prieten4 de:ale mele0de:a mea. Jee#endul Wu[EendulX.4s. scrise şi con+orm .r(nun*ate ca )n lim1a r(mDn03 gadgetul Wg9e@etulX.iri )ntre 2criere şi . ca!itol”. Artic(lul1K Artic(lul 4(t0rDt enclitic /2in8ular şi .ere3 ba$cK0ba$c4> /1eretă0.ul7 pla%bo4. z4log> „ar1ust”.

ipp%. la rândul ei. nuci. $trade.re/erin*0 !entru una dintre ele /indicată . coperte0coperţi. !lurale ca boale.maic4K „mamă”. cireşe0cireşi. numai )n e*!resii !a b4ga în boale. $andal40.a.i şi neutre cu !luralul )n . re+ăcut din +orma moştenită tocmai !entru marcarea mai clară a o!oziţiei de număr şi !rin alternanţa t0ţ2 nele su1stantive +eminine omonime la nominativ-acuzativ singular au 8eniti7: 1ati7ul 2in8ular 1i/erit3 maic4> „călugăriţă”. maicei0maicii0maic ii2 nele su1stantive +eminine terminate )n :a sau :ia )n lim1a de origine şi-au creat /şi0 o nouă +ormă nearticulată& carioc4. )n lim1a română. 8oate e*ista ezitare )n ce !riveşte +orma de . alături de cel )n :e. din latină07 2% >olosirea lor ca +eminine singular este )n acord cu +orma lor. şi anume& .-d. su!ravieţuind. c+. ga%.luralul )n . a merge ca pe roate". roţi. res!ectiv niveluri0nivele „)nălţime. 5$ . )n uzul literar. dar +iind )nlocuite )n uzul general !rin boli. şcoli=2 )ncă din DndreptarK?. H 8ER2ILIA M rom.rumuturile recente. ţără nci.-d. cafea.„!resa scrisă şi audiovizuală” s-a admis +olosirea ca /eminin 2in8ular3 !ma$$:"media actual4. pe$o.rii# normele actuale admit 7ariante de /le+iune3 7lenei07leanei.e sau . art. la +eminin singular a unor !lurale neutre latineşti la origine. 5II%. $anda /nu bretel4. )n cazul mai multor ast+el de su1stantive& fragi.e7 la aceste su1stantive. rodii7 <% +ormele de !lural din sistemul multor su1stantive +eminine au evoluat. cafele: bretea !entru sensurile „1entiţă de susţinere la )m1răcăminte7 rami+icaţie rutieră”. g4luşte0g4luşti /ca şi râpe0râpi0. roate. La Fm. tuneluri0tunele07 Acce!tarea şi a !luralului )n :i.rima )n Dicţionar0& c4pşuni/căpşun e. pla%bo%#$ Academia Română. )n curs de ada!tare.+olosirea unor su1stantive cu aceea5i +ormă la singular şi la !lural& dand%. Pendinţa distingerii )ntre +orma de singular şi cea de !lural se concretizează )n acce!tarea de către norma academică a singularului cârnat /şi nu cârnaţ0. Dndreptarul ortografic. gutui. s-a 1azat !e +a!tul că& 1% se )nregistrează !rogresul. nutrie2 La unele nume . lat. pier$ici. g.se admite ( singură +ormă la unele su1stantive /eminine /monede. "ucureşti. ţigă nci) şi neutre !recum $eminare /$eminarii nemaiavând s!ri6in )ntr-un singular )n :iu0. ortoepic şi de punctuaţie.ele +orme sunt admise ca 7ariante literare li. cu genitiv-dativul articulat !ma$$:0mediei& prin intermediul !ma$$:"mediei2 1% Aceste su1stantive sunt )m!rumutate de română din en8le)0 /unde media !rovine. )n istoria lim1ii române. art. al !luralelor )n cauză7 2% nu e*istă decât !lurale )n :i. la dou4 su1stantive de genul +eminin nume 1e /ructe3 c4pşuni şi cireşi. maicii. cât şi !entru numele +ructelor acestora.e şi le-au creat du!ă modelul $ofa. leva0lev4. remarci. eventual. c4pşun4 avea !luralul c4pşuni. trea!tă” /ca şi c ipie0c ipiuri. cicatrice0cicatrici. norma actuală a ado!tat soluţii di+erite. atât !entru numele de !omi sau de tu+e. dar gagici. . $prâncean42 Forma actuală admite n(ile 2in8ulare !e care unele su1stantive +eminine cu r010cina terminată )n . de la desinenţa :e la :i.lural /)n cadrul aceluiaşi gen0 la unele su1stantive /eminine cu !luralul /şi 8eniti7:1ati7ul 2in8ular nearticulat0 )n . coarde0cor8i. ediţia a '-a. l4mâi. nivers Enciclo!edic. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. <% Ea este )n con+ormitate cu trecerea.r(. poieni. $ofale. o!ţiunea normei actuale este una din următoarele& : am. şcoale ş. $tr4zi. g.uri sau .l şi .ere# cu . stadiu.

din !ăcate.r(nun*are /bleu.iri )ntre 2criere şi .1irect /+ără cratimă0 la cuvintele .5 este următoarea& . cum şi )ntre diversele dicţionare e*istă deose1iri.i5nuite la cuvintele vec9i din lim1a română& part4.uri. !. a în1g eba /"2 în1g ebeaz4 0 în1g eab4 O# 4 J#0 ş. la in1icati7 mai:mult:ca:.)ncadrarea )n modelul su1stantivelor româneşti. #. a ţârâi /"2 ţârâie 0 ţârâieşte 5B3 4 <07 la +el a ab$olvi. dealeri.--. (n cazurile )n care acestea indicau un ec9ili1ru relativ )ntre +orme. )n această ordine7 "2 d4inuieşte 0d4inuie 5B 4 55I0.care se termin0 )n litere din al/a.7 (n cazul +luctuaţiei dintre +ormele su+i*ate şi cele nesu+i*ate nu se !oate im!une.--.--.uri Wş(uriX0 sau care au /inale gra+ice ne(.ul >ormele /0r0 . )n această ordine7 "2#5 pro$tern4 0 pro$terneaz4 #3 4 55B0 a devenit numai cu. lucrurile nu !ot +i )ncă tranşate de+initiv şi )ntr-un mod care să satis+acă sentimentul tuturor vor1itorilor.uri W1l]uriX. Fu e*istă mi6loace de memorare a +ormelor recomandate sau criterii !entru deducerea lor logică.au devenit numai +ără :ez a ignora /"2 ignoreaz4 0 ignor4 # 4 5B30. Hituaţia ver1elor de con6ugarea I la care am intervenit asu!ra normării din .er/ect . itemuri WitemuriX. +iind necesară consultarea . necon+irmată de uz.la cele neutre# )n general cu desinenţa :uri. cu +orţa.a. )n cazurile #5 "lanca 2roitor.. (n !rinci!iu nu am intervenit )n această c9estiune +oarte delicată decât atunci când am dis!us de in+ormaţii !rivind uzul +ormelor. Ver. legată . cu altenanţele +onetice cores!unzătoare& adidaşi. bro#eri.au devenit cu şi +ără :e$c. !rin +ormarea !luralului& .etul lim1ii r(mDne . o coerenţă. )n această ordine7 "2 înfoaie 0 înfoiaz4 5<I 4 5507 . %3-3O. numai de dragul coerenţei.--. rac#eţi /ca )n . a birui /+ost numai +ără :e$c.r-.--. 'er1ele de con6ugarea a I'-a la care am intervenit asu!ra normării din . )n acestă ordine7 "2 îndrumeaz4 0 îndrum4 O 4 5B50.au devenit +ără şi cu :ez.la cele ma2culine : cu desinenţa :i. $tor4. La asemenea ver1e /unele !rovenite din onomato!ee0. #$$#. trenduri WtrenduriX. iar când discre!anţa era +lagrantă. Fu )nseamnă că şi alte variante decât cele )nregistrate )n .a $e pro$terna /+ost +ără şi cu :ez. au +ost recomandate am1ele variante.a. )n A$pecte ale dinamicii limbii române actuale. 55 ."2 bomb4ne 0bomb4neşte 55I 4 530.c9iar neda!tate su1 alte as!ecte . a d4inui /+ost cu şi +ără :e$c. ca şi a decerna. )n această ordine. „'ariantele ver1ale literare li1ere& tendinţe )n lim1a română actuală”.5 boşi07 .--.r(nun*ate ca )n lim1a r(mDn03 gadgeturi Wg9e@eturiX. Editura niversităţii din "ucureşti.lural sunt )nvec9ite. $ ow. Pratarea )n .# nu ar +i !osi1ile şi. )n această ordine& a biciui /"2 biciuie 0 biciuieşte %3 4 O%".!rin cratim0 la cuvintele a căror /inal0 !rezintă 1e(2e.uri. a înfoia /+ost +ără şi cu :ez. Jee#enduri Wu[EenduriX07 . inclusiv !entru sensul „a termina un an4o +ormă de )nvăţământ”7 .# a ver1elor de con6ugarea I cu sau +ără :ez şi de con6ugarea a I'-a cu sau +ără :e$c continuă )n mare !arte .au devenit numai +ără :e$c a bomb4ni /+ost numai cu :e$c. 5 se a+lă )n una din următoarele situaţii& . am o!tat !entru varianta dominantă. bod%guarzi0bodigarzi. a îndruma /+oste cu şi +ără :ez."2 biruie 0 biruieşte %$ 4 3J0 ş.5. +olosirea.--.

a$tm.--. !l.# arată că !luralul lui nu /mai0 este gagice. pololog ie 0 polilog ie. dizeuz4 :.s-a admis e*istenţa la unele nume com!use de !lante şi de animale. adăugându-se indicaţii de uz la cuvintele care nu a!arţin lim1ii literare actuale& a aburca /!o!. izraelian. congre$meni. odicolon /)nv.de du1iu. i$raelian. leb4rvur$t. la in1icati7 şi c(nBuncti7 . teni$meni /c+. babaro$ /arg. lumini$cent 0 lumine$cent. du!ă modelul unor ver1e )n :ia /ca a apropia07 : a miro$i are la in1icati7 . piept4n 0 pieptene. +ormate )n româneşte0 etc. de:a:nd4ratelea. beci$nic 0 bici$nic. mac ieur. abrudeanc4. lebervurşt. fier4$tr4u 0 fer4$tr4u. container.s-au admis. art.7 .#noc#doJn WEnocda`n4nocda`nX şi #noc#out WEnoca`t4noca`tX. unele +orme ca 7ariante literare li.categoria +ormaţiilor cu :men )m!rumutate din engleză sau din +ranceză /care nu mai sunt scrise cu :man0& congre$men. ca şi la !ersoana a II-a singular. di$ear4 0 de$ear4. filo$of 0filozof. marfar. azi: noapte. conţine !este O#. H-au !ăstrat cea mai mare !arte a intrărilor din . cât şi la cuvinte mai noi. lumin4tor. nu cnocdaun.0. magaziner.--. # >a!tul că un cuvânt !recum gagic4 /care s-a e*tins )n lim1a6ul +amiliar0 +igurează )n .re)ent# !ersoana I 2in8ular# +orma !$4" continui /nu !$4" continuu0. a de$pera. cnocaut. normarea !riveşte numai scrierea şi +le*iunea. gagic4 /+am. colonel4 /)nv. !o!. garaf4.s-au eliminat unele +orme sau variante. iar genitiv-dativul singular articulat tre1uie scris şi !ronunţat gagicii2 M(1i/ic0ri 8rin intervenţii mai mult sau mai !uţin !unctuale o!erate )n cor!ul dicţionarului 2: au m(1i/icat o serie de recomandări ale . pricomigdal4. tumoare 0 tumor47 . conteiner.0. !l. luminator. şi +emininele recordmen4. dizeur.5& .--. c imilumini$cenţ4 0 c imiolumine$cenţ4.$$$ de cuvinte. a$:noapte. mac ieuz4. baboş4 /reg. c erme$4. a$tm4.--. cori1ent 0 corigent. +ăcând !arte mai curând dintre variaţiile de uz decât dintre a1aterile de la o normă categorică. teni$men4. a +ormei nearticulate şi a /le+iunii3 abrudeanca /dans0. cearşaf 0 cearceaf. neart. rar0. caraf4.a.0. fiic4. nu /şi0 acciz.7 . mac iez4. mi$ad4..rumuturi3 dumping. picromigdal4. a funda. nu W/anti0dum!ingX..0 etc. ALTE INTERVEN9II ÎN DIC9IONARUL PROPRIU:LI& In1ica*ii 1e u) Inventarul . antidumping W/anti0dam!ingX. recomandând numai" acciz4.0. /)ncă din !rima ediţie0 nu )nseamnă că el ar +i +ost „ado!tat ca normă academică” şi că ar +i devenit „o+icial”. m4rfar. c ermez4. (n cazul unui asemenea cuvânt. ma$eur.ere3 a$t4real4 0 a$tereal4. abrudencii7 5# .a continua are. !l. g. me$ad4. iactanţ4 /livr. delco / delcou.scrierea şi4sau !ronunţarea unor Fm.5. ci gagici. ma$euz4 : ca şi cozeur. a de ula. a d4ula.recordmen. nu uzul7 !entru situaţiile )n care este +olosit )n registrul căruia )i a!arţine sau )ntr-o o!eră literară. crenvur$t. mac ior.-d.--. con+orm normei actuale.0. # nu ar tre1ui !enalizată. magazioner.lural# +orma !ei" miro$ /nu !ei" miroa$e07 . de:a: nd4ratele. de dansuri !o!ulare. mu$c etar 0 muşc etar. atât la cuvinte vec9i. recordmeni. c imioterapie. a altei variante decât cea indicată )n . a fonda.--.re)ent# !ersoana a III:a . ziler etc. fiic4 W+[icăX.teni$men. . c emoterapie. zilier. a di$pera.unele /(rme /le+i(nare3 . ma$or. de 6ocuri ş. crenvurşt.

s-au res!ectat. ga$troenterolog. a tracta.negru. ac#er.(. degeţel:roşu. cool. s!aniolă etc. metalopla$tie.s-a considerat că su1stantivele !rovenite din ver1e la 2u.a. cronofag. A10u8iri H-au a10u8at cca #.7 ale$e !pe N" loc. sunt numite )m1inări locuţionale.s-au considerat //(rmal articulate şi0 de genul ma2culin /nu neutru. e@tra ad6. alb. nu tre1uie inter!retată ca o recomandare a tuturor acestora. Jattore7 . 9is!/anisme0 etc. deşi +ormaţiile sunt analiza1ile. mac o. ga%. numele de !lante sau de animale com!use de ti!ul acul:doamnei /!lantă0 s. trend etc. sunt socotite com!use7 . art.. invar.iteteleA re+eritoare la !ersoane au +ost considerate 1e am. li!seau din . $ociocultural.s-a admis. şi ?ALR.s-a sc9im1at Fnca1rarea le+ic(:8ramatical0 a unor cuvinte& -sunt considerate l(cu*iuni . 1acuzzi. giardia.in nu au )n general !lural şi s-au tratat se!arat locuţiunile +ormate de la ele& ale$ s. !l.oa$tr4 1eţi fi primit de preşedintele ţ4rii2 . ignorării !ro1lemei . proamerican. politolog. E@celenţa &oa$tr4. marcate ca angl/icisme0. aeroportuar.a. neoliberal. deoarece acordul !redicatului cu aceste secvenţa +olosite ca su1iect nu se +ace cu !ersoana a III-a. #5<.& acOui$.ca$etofon. aeroambulanţ4. 'n4lţimea &oa$tr4 etc. alb. ma6oritatea din engleză. primoinfecţie. O3I-OJ$. a $e autoacuza. nu Jattor4.7 . invar.. Ea se 1azează !e ideea că. ca şi viţ4:de:vie ş.7 ## #< (n ?ALR. dacă +olosirea lor nu !oate +i )m!iedicată. electroca$nic. . aurolac.%$$ de cuvinte& . şi +. şi care vor dis!ărea. a e@în$crie..5 )m1inări li1ere şi de aceea neinclus )n dicţionar0. item.care lasă loc greşelilor .(lite*e 22 /şi nu secvenţe +ormate din su1stantiv Z ad6ectiv !ronominal !osesiv sau !ronume !ersonal )n genitiv0 ti!urile Domnia $a. 'iitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor rămâne. dar şi locuţiuni. !ro1a1il. +r/anţuzisme0. şi nu form ă verbal ă #< ş. de e*.bun.@e. adverti$ing. acvplanare.--. ultra ad6.7 .platnic. adv. /re0intrate )n uz. policalificare. dar şi din +ranceză.. argintiu. e*istenţa unor +orme de singular la nume 1e .7 .normand. asemenea atâtor )m!rumuturi mai vec9i.5 /unele intrate )n lim1ă sau devenite uzuale du!ă ela1orarea acestuia0& . !.--. airbag. bro#er.. teleconferinţ4. de 2. neocomuni$m.# a unor )m!rumuturi recente neada!tate. dublu.ecii animale şi vegetale !acantocefal" ş.7 Includerea )n .. ca )n cazul su1stantivelor.--.uite este considerat interjecţie.(are vec9i !alobrog". de autorii .)i sunt !re+era1ile )nregistrarea +ormelor corecte din lim1a de origine şi sugerarea căilor !entru !osi1ila lor ada!tare la lim1a română.a. iar unele dintre ele ţin de o modă ce !oate +i trecătoare.Fm. 5< . Jaţi:or4. anglo.rumuturi din latină şi din diverse lim1i moderne. autocopiativ. şi su1 ce +ormă anume. dealer. cu !ersoana a II-a& )@celenţa . m. etc. preaderare. bloc$tart. eliomarin. n. r4u:platnic. cum este cuvântul de 1ază0. m. /considerate.ele 8enuri# nu numai masculine& bâlbâil4 s. ci cu !ersoana la care se re+eră. 2+.a acce$a. dar care. !.cuvinte e+i2tente )n lim1a română. !entru numele şi sim1olurile unit0*il(r 1e m02ur0# !revederile sistemelor internaţionale o1ligatorii4normelor interne sta1ilite de !ro+esionişti& Jatt:or4 cu !l.r(n(minale 1e . invar. mai ales anglo-americane. !rintre altele. din diverse motive. curriculum. $uper ad6.

repertoriu.5& P la.a. mental.cuvinte !rovenite din a1revieri& AD( ş. 5 su1 o +ormă susce!ti1ilă de amendări& Artemi$. fricţiune.gru!uri de cuvinte omo+one cu cuvinte com!use& de $igur.nume !ro!rii cu care tre1uiau !use )n legătură su1stantive comune )nregistrate )n dicţionar& Acropole +aţă de acropol4 ş. : alături de complet.7 : derivate de la nume de locuri româneşti /albaiulian.a.7 .7 .nume !ro!rii care +useseră normate )n ane*ele la .a. papua. de la nume de state !$rilan#ez" şi alte derivate care !un !ro1leme !$ a#e$pearian0$ a#e$peare: ian" ş. nu Artemidei ş. emi$iune.--.--.-d.ro 5B . ocluzie. nici un!ul" etc. frecţie.--. mintal. dimineaţ4. Ioana 'intilă-Rădulescu ioanar5ardslinE.7 . !entru care am recomandat g. papuaş.a. alalt4ieri.a.azi. repertoar ş.: com!use a1sente din .a.du1lete ale unor cuvinte e*istente )n .7 . lui Artemi$. emi$ie.dimineaţ4. 5& compleu. mâine. ocluziune.mâine ş. negruvodean".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful