VINDECAREA PSI si tehnica deschiderii celui de-al treilea ochi

Alexandra Mosneaga

VINDECAREA PSI
si tehnica deschiderii celui de-al treilea ochi 1998
Oamenii nu vor sti niciodata ca eu am distrus cuvntul. ... si oamenii niciodata nu vor sti ca cineva i-a iubit att de mult nct le-a distrus - ce daca numai pentru o clipa - raul cel mai necesar!..." #uxandra $elicia %nac&e' KARMA Portile vi se vor deschide catre lumi nebanuite. Iubirea a distrus limitarea. Ea este arma ce va ajuta sa depasiti orice obstacol. Fiti sinceri cnd va priviti chipul n oglinda pentru a vedea ce sunteti nu ce vreti sa !iti. "aca doriti sa va de#voltati capacitatile psihice aruncati orgoliul n !ocul puri!icator si renuntati la victoriile desarte. "aca n aceasta carte care tratea#a de#voltarea capacitatilor psihice vi se vor parea ciudate si lipsite de serio#itate unele cuvinte sau idei pe care le ntlniti pentru prima data nu va grabiti cu conclu#iile. Pentru a !olosi energiile care e$ista n voi si n %nivers trebuie sa stiti cu preci#ie ce anume vreti si sa va comportati n asa !el nct sa vi se ndeplineasca visele. %neori veti obtine succesul alteori nu. Este posibil sa ramneti uimiti de mplinirea rapida a dorintelor sau nu veti obtine ceea ce va doriti. &receti peste alte procedee de vindecare pe care le'ati studiat si prin care ati obtinut succese. Revi#uiti ce v'a ncntat n aceasta practica si ce esecuri ati avut. (u toate maladiile pot !i vindecate alt!el cum s'ar e$plica moartea prematura) *amenii se nasc cu destinul deja scris au liberul arbitru pentru a se orienta n viata ceea ce e$ista poate !i schimbat de catre +eruri numai

printr'un miracol. ,indecarea psihica este una dintre caile spre eliberare prin care v'ati putea ajuta semenii. A !i vindecator este o Karma !rumoasa un prilej si o posibilitate de a'ti veri!ica gndirea trairile si observatiile care va vor !i de mare !olos n viata. Pacientii pe care o sa'i aveti nu vor pune pret pe timpul dumneavoastra de medium. A!lnd ca puteti !ace -minuni. ca puteti vedea aura ca desci!rati destine va vor cere aceste lucruri indi!erent de locul n care va a!lati. +u toate aceste inconveniente !aptul ca veti deveni medium va v'a o!eri satis!actii. ,eti avea posibilitatea sa va de#voltati capacitatea psihica. n urma e$ercitiilor !acute corect veti avea posibilitatea sa va delimitati sen#atiile propriilor sentimente pentru a sti e$act unde se termina ale dumneavoastra si unde ncep cele straine sa ascultati si sa observati !ara sa va implicati n trairile altor persoane. &eoria si practica deschiderii celui de'al treilea ochi !iind studiate cu perseverenta va vor aduce o mare multumire spirituala. ,a veti da seama de importanta celor studiate n pre#enta carte de lucruri al caror raspuns nu l'ati gasit pna acum si veti !i uimiti de ct de usor se !ace desci!rarea tainelor universului omenesc. /ucrarea este accesibila tuturor acelora care au dorinta de a !ace lucruri iesite din limita rationalului. "eschiderea clarvi#iunii si a altor simturi va va ajuta sapercepeti lucruri mai complicate si mult mai serioase dect poate percepe creierul uman obisnuit. %nele persoane poseda nativ capacitatile mediumice altele si le vor putea de#volta studiind aceasta carte. ,a doresc succes pe acest tarm al cunoasterii. A(%)A*+#A MO,*%A-A Maestru de extrasen.orial' bioterapie si psi&oenergoc&irurgie de clasa internationala' /ucuresti' 1990

1A234O(5( 3

1e nseamna sa 6ii medium

+ati drumul la televi.or pentru a urmari un meci de 6otbal. +intr-o data' ntr-o stra6ulgerare' 6ara nici un e6ort' stiti care dintre ec&ipe va cstiga meciul. Mergeti la o serata si ntlniti o persoana pe care nu ati cunoscut-o niciodata' dar sunteti convinsi ca parca ati mai va.ut-o cndva. 1unoastem cu totii aceste sen.atii' pe care le consideram simple coincidente' le explicam cu a7utorul a tot 6elul de pseudo-teorii sau le punem n seama norocului. +ar pe tot parcursul vietii ele ne nsotesc' ne dau sen.atia ca am depasit ntmplator un &otar tainic' ca am patruns ntr-o .ona vra7ita' n care minunile sunt ceva obisnuit' iar noi suntem niste .ei' cunoastem ceea ce nu pot a6la muritorii de rnd. Aceasta este mparatia propriei noastre realitati pe care o ignoram pentru ca ne este teama' sau poate pentru ca nu o ntelegem' nu ntelegem n ce 6el tarmul acesta este n legatura cu viata noastra cotidiana. +aca vom observa cum ne ocupam de treburile noastre de 6iecare .i' vom constata

ct de des venim n contact cu acest tarm tainic si de cte ori diri7am n viata noastra lucruri necunoscute' dar pe care le-am putut recunoaste' acestea 6iind de-o naturalete uimitoare. 11 Marele 6iloso6 grec 2laton a remarcat ca nvatatura este doar memoria su6letului. +espre su6let" sau spirit"' despre 6iinta" sau esenta" vom discuta n aceasta carte. 4oti acesti termeni de6inesc acea parte din noi care exista n alte planuri ale existentei' cea care simte o iubire cuprin.atoare pentru toate 6iintele si ne permite sa nutrim acest sentiment' obligndu-ne sa recunoastem ca este mult mai placut sa dai dect sa primesti' pur si simplu pentru placerea de a servi pe celalalt. Avem n vedere acea parte a 6iecaruia dintre noi care traieste dupa ce nu mai suntem' dupa ce trupul ne-a pierit' dupa ce au disparut mintea' intelectul' emotiile noastre. *u stim cu adevarat daca supravietuieste ceva dupa ce dispare trupul' n a6ara de amintirile celorlalti despre noi. +ar vorbim despre su6let"' sau spirit"' acesta avnd proprietatea de a ne explica multe din ceea ce ramne tainic' iar pe masura ce patrundem tot mai adnc n domeniul psi&icului' cunoastem mai ndeaproape propriile noastre versiuni ale trairilor. 2osibilitatile unui medium si capacitatea de a trata si vindeca sunt att de strns legate ntre ele' nct aproape ca nu se poate 6ace distinctie. 83*+%194O#33 sunt oameni care au nvatat sa-si oriente.e capacitatile si talentele de medium ntr-o anumita directie' lecuind durerile 6i.ice si su6erintele. Asa cum uneori stim cine este la celalalt capat al 6irului nainte de a ridica receptorul tele6onului' stim si n ce 6el sa-i vindecam pe altii si pe noi nsine' dar pur si simplu nu dam atentie acestor capacitati' nebanuind ca exista n noi. Omul se teme de necunoscut' de ceea ce nu ntelege sau nu poate patrunde cu mintea sau cu su6letul. ,per ca aceasta carte sa arunce lumina peste lucrurile neclare ale constiintei voastre' 6acndu-le accesibile ntelegerii. %ste un truism ca ne temem de ceea ce nu ntelegem' sau ntelegem prea putin. 5na dintre misiunile acestei carti este sa 6aca aceste lucruri si probleme nentelese mai acce1: sibile ntelegerii noastre. 1u ct le veti cunoaste mai ndeaproape' cu att mai mult le veti constienti.a. 3n raport cu propria viata' ele vor parea mai putin tainice si veti obtine un nesperat succes n de.voltarea capacitatilor pe care le posedati. ,tudiati cu atentie trairea propriei dumneavoastra vieti si veti vedea daca se con6irma cele spuse. ANIMISM SI SPIRITISM Originea cuvntului psi&ic" este greceasca' ps;c&e" nseamna su6let" sau spirit". %l de6ineste ceea ce se a6la n a6ara proceselor naturale sau a proceselor 6i.ice cunoscute.

5n medium-vindecator este un om care si 6oloseste capacitatea de perceptie a energiilor psi&ice n procesul de vindecare a maladiilor 6i.ice. n istoria vindecarii prin mediumuri predomina doua teorii importante. %le sunt cunoscute ca 4%O#3A A*3M3,49 si 4%O#3A ,23#343,49. 2rima teorie sustine ca toate 6ortele psi&ice sunt ascunse n interiorul su6letului individului' desi la ma7oritatea oamenilor ele nu sunt de.voltate si sunt aproape inutili.ate. A doua teorie recunoaste existenta spiritelor <du&urilor=' lipsite de nvelis corporal' care vorbesc si actionea.a prin intermediul oamenilor vii' asa-numitele mediumuri". *u putem demonstra existenta su6letului' nici a entitatilor di6u.e' numite spirite"' asa cum am putea dovedi realitatea unei ng&etate. $aptul ca nu putem palpa spiritele nu este o dovada incontestabila a inexistentei acestora. ntr-un anume sens nu are importanta care teorie ne atrage mai mult. +aca vi se pare ca aveti capacitati psi&ice' trebuie sa le eliberati din adncul constiintei dumneavoastra' sa le de.voltati si sa le puneti n aplicare. +aca vi se pare ca spiritele actionea.a prin dumneavoastra' sau ca ngerii va conduc pasii' trebuie sa c&emati n 1> a7utor aceste 6iinte din alta lume. n oricare din ca.uri' veti actiona asupra nivelului psi&ic al %u-lui dumneavoastra. *oi suntem atrasi mai mult de teoria animista' care ne este mai apropiata' reusind ast6el mai usor sa gasim calea pe care 6iecare dintre noi este n ultima instanta creatorul pro- priilor sale trairi. 2rocesul de studiere a capacitatii psi&ice ramne oricum acelasi si vom constata n ce 6el se mbina cele doua teorii. Activitatea este aceeasi' descoperirile sunt aceleasi' domeniul de aplicare a cunostintelor noastre este identic. 3n toate ca.urile este vorba despre lumea noastra psi&ica. 5nul dintre momentele de ba.a continute n aceasta carte este 6aptul ca n viata' n lume' n 1osmos' totul evoluea.a asa cum este preva.ut c&iar daca ne dam seama de asta sau nu. Aceasta nu nseamna ca trebuie sa ne ntindem n pat si sa asteptam sa se ntmple ceea ce trebuie sa se ntmple. Ambele teorii ne conduc spre acelasi adevar? ca trebuie sa traim din plin' n sens emotional si etic' ca nu suntem lipsiti de posibilitatea alegerii 6elului n care traim. Aceasta nseamna ca ne este data libertatea alegerii si trairii vietii noastre n 6elul n care obtinem satis6actia maxima' placerea cea mai deplina si mai adevarata. @ristos spunea sa-i dam 1e.arului ce este al 1e.arului si +omnului ce este al +omnului. 5niversul psi&icului este un univers binar' n care 1e.arul si +omnul primesc 6iecare ce i se cuvine. 8a platiti impo.itele nu pentru ca va 6ace placere' ci pentru ca impo.itele trebuie platite. 4raiti cu constiinta propriului %5' sau ntru +omnul' deveniti vindecator nu pentru ca aceasta va va 6ace mai 6ericiti sau mai buni' ci pentru ca aceasta si are radacinile n interiorul dumneavoastra.

1OM5*35*%A Oricare ar 6i ba.a religioasa sau 6iloso6ica a 6ormarii dumneavoastra' cunoasteti teoria con6orm careia cu totii
14

suntem un tot" sau c&iar totul este un tot". %xista o stare sau un nivel de constiinta n care aceasta idee ncetea.a sa 6ie o nsiruire de cuvinte si devine o realitate. 2oate ca sunteti de7a 6amiliari.ati cu aceasta stare. %a devine clara pentru numerosi oameni care traiesc simtamntul iubirii atunci cnd simt ca su6letul lor se contopeste cu su6letul altei persoane. 5neori' straduindu-ne ntr-un grup de oameni sa reali.am un scop comun' traim aceleasi sen.atii de comuniune' de legatura cu ceilalti membri ai grupului. Aceasta nu repre.inta dect un mic pas de la iubirea 6ata de un alt om sau un grup de oameni' la trairea puternica si atotcuprin.atoare a sentimentului de iubire si de contopire cu 6iecare n parte sau c&iar cu tot ceea ce ne ncon7oara. ,tarea de comuniune este starea despre care vorbesc toti s6intii si nteleptii. +eocamdata nsa' ne traim propriul %5 si multi dintre noi se mpotrivesc starii de comuniune' o evita sau se tem de ea' deoarece cred ca n 6elul acesta vor 6i lipsiti de contactul cu propria individualitate. *imic nu poate 6i mai departe de adevar. +e 6apt' n aceasta stare mistica de comuniune traim mai puternic si mai deplin %u-1 propriu' asa cum este el n realitate. Mai mult dect n oricare alta stare' devenim noi nsine' pentru ca singurul mod de a trai comuniunea deplina cu ceilalti este sa 6ii mai nti n deplin acord cu sinele tau. ncercati sa nvaluiti tot ce va ncon7oara ntr-un &alo de dragoste' numai asa o sa reusiti sa deveniti 5* 4O4" care apoi este usor de modelat. Apro6undnd studiul acestei carti veti descoperi cteva exercitii simple' care va vor conduce la de.voltarea acestui tip de trairi. %xercitiile sunt ast6el alcatuite'nct cu a7utorul lor sa puteti avansa singuri de 6iecare data cte o etapa. *u trebuie sa treceti de la un exercitiu la altul pna cnd nu simtiti ca sunteti gata pentru aceasta. 1A

I
1ititi cu atentie 6iecare exercitiu pna cnd stapniti te&nicile. *u va descura7ati cnd' parcurgndu-le' nu obtineti re.ultatele asteptate. #eluati-le cnd sunteti mai odi&niti. 5na dintre primele etape ale procesului de vindecare este aceea de a aduce pacientul n stare de armonie cu vindecatorul. Avnd &arul bunului psi&olog' acest lucru reuseste per6ect. +aca iubirea dumneavoastra i.voraste peste oameni veti putea percepe toate lucrurile reciproc legate si interdependente' constienti.ndu-le ca parti ale aceluiasi ntreg unic si atotcuprin.ator.

1nd totul este un tot"' sunteti eliberati de necesitatea de a 6ormula 7udecati despre lucrurile complexe. Aceasta este starea n a6ara binelui si a raului"' n care nu exista nimic corect sau incorect' nimic bun sau rau. 1nd va trans6ormati ntr-un observator' a6lndu-va n starea de comuniune' deveniti un medium absolut. +aca ati reusit sa percepeti in6ormatiile psi&ice' cu un 6oarte mic e6ort suplimentar' puteti nainta pe calea nsusirii deprinderilor de vindecare. 3n6ormatiile venite trebuie decodi6icate. %le apar brusc' sub di6erite 6orme - vi.iuni de corpuri geometrice' 6iguri de animale' peisa7e' clisee de 6ilme - prin simturile proprii sau telepatic. 5nii vindecatori si antrenea.a corpul pentru a simti durerea persoanelor' dar nu este recomandabil' din cau.a ca prin acest procedeu boala trece la vindecator prin corpurile energetice. 3ntre comuniunea cu ceilalti si vindecare exista o etapa intermediara. Aceasta etapa' n care se primesc in6ormatiile necesare' este cunoscuta de mediumuri drept citire". 1itirea psi&ica poate lua orice 6orma' dar n toate ca.urile este premergatoare procesului de vindecare si este o parte a acestuia. 1nd doriti sa vindecati unul dintre prietenii dumneavoastra' intrati n starea de comuniune cu acesta' apoi ntrebati-va despre starea lui 6i.ica. 1unoasteti de7a raspunsul' 1B caci n momentul acesta prietenul 6ormea.a o parte din propria dumneavoastra 6iinta. 2e ba.a in6ormatiilor pe care le-ati primit' puteti trece la vindecarea prietenului. CORP ! ASTRA! (a 6el cum aveti o structura 6i.ica' aveti si o structura psi&ica' alcatuita n principal din aura <emanatiile energetice care ncon7oara toate 6iintele vii= precum si din c&aCre <puncte energetice deosebite ale aurei=. Aceasta structura este cunoscuta sub numele de corp astral". %l este capabil sa paraseasca pentru un timp corpul 6i.ic' 6enomen cunoscut sub denumirea de calatorie n astral". 8om examina legatura dintre calatoriile n astral si vindecare n capitolul 8. A RE!E sI C !ORI!E Aura nu exista numai n imaginatie. %a poate 6i 6otogra6iata cu aparate 6oarte sensibile' n experimente stiinti6ice strict controlate. Mediumurile 6olosesc citirea aurei pentru evaluarea sanatatii' a starii mentale' emotionale si psi&ice a pacientului. Mediumurile vad aura n culori' dar adesea ea poate 6i va.uta sub 6orma unor unde sau alte mani6estari energetice <&alouri cu 6orme strict de6inite=. 5nele mediumuri nu vad aura' dar o creea.a nc&ipuindu-si cum ar trebui sa arate daca ar putea-o vedea. Alte persoane simt doar energia care ncon7oara omul' 6ara a o exprima n imagini vi.uale. +i6erite traditii atesta existenta unui numar de sapte straturi succesive ale aurei.

1onsideram ca ne sunt pe deplin su6iciente in6ormatiile pe care le obtinem din citirea 6ormei aurei. 10 O aura sanatoasa nvaluie ntregul corp din cap pna n picioare' pna la ctiva centimetri de corp. 5nele persoane au o aura incompleta. +e exemplu' daca aveti o viata sedentara' va plimbati rar si nu 6aceti exercitii 6i.ice' de la genunc&i n 7os veti avea o aura subtiata' rare6iata. +aca o anumita parte a corpului este a6ectata de boala sau a 6ost nlaturata prin operatie ca urmare a unei a6ectiuni patologice' n .ona respectiva aura va 6i mai slaba. +upa cum am mai spus' nu ntotdeauna aura este va.uta n culori. ncepatorii o vad ca pe o 6sie albicioasa' ca o ceata valurita. 2entru a o citi nsa' mediumurile si pun n 6unctiune ecranul mental" propriu' spre a vedea ntreaga diversitate a culorilor aurei' pe care o 6olosesc n stabilirea starii pacientului. 1&iar daca putem da o descriere generala a semni6icatiei di6eritelor culori si nuante' trebuie sa subliniem ca acestea pot 6i va.ute ntr-o perceptie strict individuala si nu exista doua persoane care sa vada simultan nuante identice n aceeasi aura. +aca doriti sa cititi caracteristicile aurei psi&ice' trebuie sa aveti o imagine generala asupra semni6icatiei culorilor acesteia. +ar este mult mai important sa putem vedea de 6iecare data n mod distinct 6iecare culoare' ca si cum nu am 6i va.ut-o niciodata pna atunci' si sa stim sa descoperim din nou ce semni6ica aceasta culoare ntr-un anumit context. Aurele sunt ntr-o continua sc&imbare. 1ulorile si 6ormele aurelor se sc&imba o data cu gndurile si sen.atiile individului. 4otodata' culorile se atenuea.a si se contopesc' se ntrepatrund ca ntr-un curcubeu' adesea nu se poate spune unde se termina o culoare si unde ncepe alta. 8a s6atuim sa cititi aura de parca ati descoperi de 6iecare data ntregul proces ca la nceput. Misiunea dumneavoastra va 6i mai usoara si veti nvata mai repede te&nica citirii aurei daca veti avea o imagine generala a semni6icatiei culorilor. 18 (ista de culori care urmea.a este ntocmita con6orm experientei pe care am acumulat-o. +e obicei culorile pot 6i interpretate ast6el? *%-#5 - culoarea mortii si a distrugerii. 2oate 6i citita ca semn al unei depresiuni' ndeosebi cnd apare ca un nor ntunecos care nvaluie capul pacientului. +ar moartea este o stare care precede renasterea' iar distrugerea este premergatoare creatiei? ntunericul cel mai adnc se lasa c&iar naintea .orilor." n acest ca.' culoarea neagra poate 6i considerata po.itiva. +e asemenea culoarea neagra este considerata drept culoarea care repre.inta lumina +umne.eiasca invi.ibila' care vine sa lumine.e si sa puri6ice

su6letul <aproape de &aina preotului si culoarea copertei /ibliei=. 1%*5s35 - culoarea plictiselii si a bolii care masc&ea.a de obicei emotii cum sunt teama si 6uria. MA#O - de obicei' culoarea 2amntului' arata puternica legatura cu planul !i#ic. +aca nvaluie talpile si gambele' poate 6i un indiciu ca persoana respectiva 6ace multe exercitii 6i.ice. 5neori' daca este stearsa si di6u.a' poate 6i un semn al lipsei de energie. 8%#+% - culoarea care semni!ica cresterea. 2re.enta sa n aura arata de obicei ca persoana respectiva se gaseste n 6a.a de alegere' de stabilire a atitudinii sale n viata sau n raport cu credinta. %ste o culoare po.itiva' care poate sa apara cnd omul' derutat de sc&imbari interioare radicale' crede ca viata lui nu este bine alcatuita. 1uloarea verde desc&is este un semn al de.voltarii psi&ice. A(/A,4#5 - culoarea creatiei a imaginatiei si auto' e$primarii. Asemenea marii si cerului' al caror simbol este' culoarea albastra exprima natura 6eminina sau latura 6eminina a personalitatii masculine. Albastrul nc&is este un semn al depresiunii aparute atunci cnd omul este nevoit sa actione.e dupa ideile altora' pentru care trebuie sa lupte mai mult dect pentru ale sale proprii. 19 -A(/%* - culoarea intelectului semni6ica procesul de trecere de la inconstient la constient. -albenul presupune miscari si sc&imbari de toate 6elurile' ndeosebi cele care duc la puri6icarea si de.voltarea mintii. +e cele mai multe ori culoarea se vede ca o aureola sau un nimb n 7urul capului. 2O#4O1A(35 - culoarea vindecatoare prin e$celenta. 1a si ,oarele pe care l simboli.ea.a' indica natura masculina sau latura masculina a personalitatii 6eminine. 1nd apare n aura' poate sa indice ca individul respectiv are calitati puternice de vindecator sau se a6la ntr-un proces de crestere 6i.ica ori de autovindecare emotionala. #OD - culoarea intuitiei si a unor cunostinte e$tinse despre Pamnt. 5neori este numita culoarea intuitiei planetare". #Os5 - culoarea emotiilor si a pasiunii de a trai a sentimentelor puternice' cum ar 6i ura' 6rica sau iubirea. 1uloarea rosu aprins si pur nseamna perseverenta si pasiune. 25#25#35 - culoarea spiritualitatii si a devotamen' tului. Oamenii care practica meditatia sau au sentimente religioase puternice au de obicei aceasta culoare n aura lor. A5#35 - culoarea intuitiei pure a curajului psihic si a autocunoasterii. *imburi aurii stralucitoare pot 6i va.ute adesea deasupra capului misticilor si persoanelor a6late n starea de exta.. 1uloarea aurie este o culoare masculina' repre.entata adesea de ,oare. %ste totodata culoarea puri6icarii si vindecarii. A#-3*435 - culoarea !eminina a /unii cu semni6icatie analoaga culorii aurii' desi ntlnita mult mai rar. Mult

argintiu n aura nseamna cura7 si n.estrare psi&ica n ceea ce priveste teleCine.ia sau levitatia. Argintiul este culoarea calatoriilor n astral. ,e considera ca ntre corpul astral si cel psi&ic' cnd sunt separate' legatura se 6ace printr-un 6ir argintiu.
"#

A(/ - daca este pur e culoarea celui mai nalt nivel spiritual a puri6icarii si a iluminarii. 5nele tipuri de meditatie' cum ar 6i meditatia transcendentala' pot aduce sau nu iluminarea' dar pot colora aura n alb. Aurele pot 6i citite ca niste &arti. 1ulorile lor apar adesea legate unele de altele. +e exemplu' putem vedea culoarea rosu nc&is n prea7ma inimii si o putem interpreta drept 6urie' care provine din stra6undurile unei 6iinte puternic a6ectate de un traumatism emotional. +aca dupa rosu urmea.a portocaliu' nseamna ca persoana traieste un proces de vindecare a acestui traumatism' portocaliul semni6icnd vindecarea. +aca n aceeasi aura se observa verdele <culoarea cresterii si a de.voltarii= mbinat cu galbenul <culoarea intelectului=' a6lat n 7urul capului' se poate trage conclu.ia ca' vindecndu-se' omul descopera noi cai de gndire si de modi6icare a structurii sale mentale anterioare. 1ulorile pot sa apara n aura 6ie sub 6orma unor ben.i' strati6icate' 6ie ca niste pete &aotice' 6ie se pot amesteca ntr-o masa de.ordonata. Oricum ar 6i ase.ate' 6oarte rar se poate vedea o aura care sa ramna nesc&imbata' ale carei culori sa nu treaca unele prin altele si sa nu se modi6ice' re6lectnd sc&imbarile survenite n starea individului. 4oate atesta variatiile cele mai mici si mai delicate survenite n constiinta si n starea mentala' care intervin cu mare rapiditate' de aceea este att de di6icil sa se dea o descriere verbala a aurei. 1ulorile de ba.a' culorile pure din aura se modi6ica mult mai ncet' n saptamni' luni sau c&iar ani. *uantele sunt citite ca si culorile si indica energia persoanei respective. +e exemplu' undele care strabat aura pornind de la corpul persoanei catre exterior pot sa semni6ice 6orta si putere asupra altora - este stralucirea pe care o au oamenii deosebit de puternici. Aceste unde pot sa semni6ice si absenta interesului 6ata de planul 6i.ic. :1 C$A%RE!E Mediumurile citesc culorile si 6orma aurei n legatura cu c&aCrele' care sunt puncte energetice distribuite pe ntregul corp astral. n traditia &indusa de.voltarea c&aCrelor unui individ arata 6a.a de.voltarii sale psi&ice. n sanscrita' c&aCra" nseamna roata" si ;og&inii indieni vi.uali.ea.a c&aCrele sub 6orma unor discuri mici' slab colorate' de marimea unei monede. Asa arata c&aCrele n ca.ul persoanelor cu un nivel redus de de.voltare psi&ica. 2e masura de.voltarii constiintei de sine a individului'

c&aCrele sale se desc&id si discurile ncep sa semene cu niste 6lori viu colorate. +esi consideram c&aCrele n raport cu partile componente ale corpului 6i.ic' ele nu exista n acesta n sens determinat. 1&aCrele se mani6esta n corpul astral. 8orbim despre dispunerea lor pe corpul 6i.ic' pe supra6ata acestuia' pentru a usura citirea si tratamentul bolnavilor. %nergia orientata spre o anumita c&aCra a corpului astral va actiona n egala masura si asupra partii corespun.atoare a corpului 6i.ic. +istingem si operam cu sapte c&aCre principale si patru secundare. 1ele sapte centre de energie sunt reunite ntr-un canal energetic" care trece prin spatele coloanei vertebrale' paralel cu aceasta. (a dorinta' c&aCrele pot 6i ascunse sau nc&ise' pentru mani6estarea sau retinerea unor capacitati psi&ice. 1&aCrele vatamate pot 6i vi.uali.ate. +e asemenea' poate 6i dereglata legatura dintre c&aCre si canalul energetic. Aceste perturbatii ale c&aCrelor sunt provocate n principal de stresul psi&ic sau de un traumatism. ,tresul sau traumatismul sunt produse de 6enomene numite negative"E ele pot 6i neutrali.ate prin evenimente sau sen.atii numite po.itive". 4ot ce perturba 6unctionarea normala a organismului unui individ poate distruge si c&aCrele. +e exemplu'
""

$ig. 3 1. Mulad&ara c&aCra :. ,Fadist&ana >. Manipura G. Ana&ata A.8is&ud&a B. A7na 0. ,a&asrara

rememorarea unui eveniment dureros <care poate 6i recreat mental' reconstituit ca o imagine n adevaratul sens al cuvntului= se depune pe c&aCra' stationea.a acolo si 6rnea.a sau bloc&ea.a 6luxul de energie care vine dinspre c&aCra respectiva. 2erturbatiile 6i.ice si psi&ice pot avea drept cau.a ast6el de 6rnari si adesea vindecatorul depune e6orturi mari numai pentru a curata sau vindeca aceste c&aCre <ve.i $ig. 1=. 1. 2rima c&aCra' sau cha0ra coccisului este ase#ata la barbati la ba#a coloanei vertebrale iar la !emei ntre ovare. Este singura cha0ra ase#ata di!erit la cele doua se$e.
"&

'
%a este numita c&aCra de ba.a"' iar uneori c&aCra de supravietuire"' deoarece este legata de mecanismele organelor umane care mentin corpul 6i.ic n viata. +e exemplu' cnd pe neasteptate sunteti n pericol sau ntr-o situatie

critica' prima c&aCra se desc&ide pentru a elibera in6ormatiile acumulate' care va sunt necesare pentru a supravietui sau a a7uta alte persoane sa supravietuiasca. +aca ati ramas 6ara bani sau 6ara serviciu' proprietarul v-a scos din casa etc.' aproape sigur va a6lati concentrat n c&aCra de supravietuire - prima c&aCra. ntreaga dumneavoastra atentie psi&ica este ndreptata spre mentinerea ba.elor vietii. :. A doua c&aCra' sau -cha0ra splinei. este ase#ata imediat sub ombilic. 2rin acest centru energetic percepem emotiile celorlalti oameni. 1apacitatea psi&ica de a percepe ceea ce simt ceilalti oameni se numeste clarsensibilitate" <clarsen.itivitate=. *umerosi oameni au aceasta a doua c&aCra 6oarte activa si au acest dar al psi&icului' 6ara a-1 6olosi. O do.a de clarsensibilitate este 6oarte utila' deoarece va permite sa 6iti mai sensibili 6ata de ceilalti oameni si sa sesi.ati situatiile de pericol. +ar o c&aCra larg desc&isa poate conduce la traumatisme. 3ata unul dintre exemplele tipice de comportament al unui om care are a doua c&aCra larg desc&isa? sunteti bine dispus si primiti vi.ita unui prieten' cu care vreti sa serviti o ca6ea si sa stati de vorba. +ar prietenul are neplaceri si este ntr-o stare depresiva. 8a exprimati compasiunea si ntelegerea' vreti sa-1 a7utati' i aratati partea buna a situatiei sale. 2rietenul se simte mult mai bine' capata cura7 si la plecare este mai linistit si mai vesel. +umneavoastra nsa simtiti o apasare stranie. $ara sa stiti ati preluat gri7ile si simtamintele prietenului.
"4

*u va s6atuim sa actionati pentru a de.volta clarsensibilitatea' deoarece exista procedee mai simple si mai putin di6icile de a deveni medium. A doua c&aCra este legata si de energia sexuala. %ste punctul de excitatie si receptie a sen.atiilor sexuale si un centru important n practica tantra ;oga' un tip de meditatie 6ocali.ata pe comuniunea sexuala ca mod de a atinge stari superioare de constiinta. >. A treia c&aCra' dispusa n ple$ul solar este punctul de distribuire a energiei n corp. "esi este ase#ata putin mai sus de ombilic n -contemplarea ombilicului. se are n vedere tocmai aceasta cha0ra. A treia c&aCra actionea.a nlaturnd e6ectele energiei psi&ice n corp' de.ec&ilibrnd din punct de vedere energetic ntregul corp' ceea ce creea.a un &aos energetic n individ. 1nd sunteti speriat sau nervos' sau daca sunteti constipat' simtiti o contractie n acest centru. G. A patra c&aCra' situata n dreptul inimii este cha0ra iubirii a tandretii si compasiunii. %ste c&aCra comuniunii' care actionea.a n ca.ul iubirii adevarate 6ata de sine <este ceva total di6erit de narcisism=' a iubirii 6ata de un alt om' 6ata de un grup de oameni sau 6ata de toti si de toate. Multe tipuri de meditatie din Orient sunt concentrate asupra desc&iderii celei de-a patra c&aCre.

A. A cincea c&aCra' ase#ata la ba#a gtului este cha0ra comunicarii. +aca trebuie sa spunem ceva si nu o 6acem' aceasta c&aCra se strnge si se declansea.a o boala a gtului - laringita' &ipertiroidie sau amigdalita. +aca sunteti 6oarte sensibili' simtiti anumite sen.atii neplacute n cea de a cincea c&aCra atunci cnd cineva va obliga sa vorbiti. n ca.ul specialistilor n citirea aurei si a vindecatorilor' nc&iderea partiala sau totala a c&aCrei 8isud&a duce la desci6rarea eronata a in6ormatiilor primite. 1a si claraudibilitatea' telepatia n grup este legata de asemenea de cea de a cincea c&aCra.
"(

2utem spune ca a cincea c&aCra este centrul prin care comunica spiritul sau su6letul <care stie ntodeauna ce va prieste= cu mintea sau personalitatea dumneavoastra. B. A sasea c&aCra' Ajna situata n mijlocul !runtii este numita si -al treilea ochi.. %ste c&aCra care creea.a imaginile vi.uale' ne permite sa vedem aura si decodi6ica in6ormatiile psi. 1apacitatea de a crea imagini vi.uale se numeste clarvi.iune" si este 6olosita adesea de cea mai mare parte a cititorilor de aura. 5n simptom ca a sasea c&aCra este nc&isa poate 6i durerea de cap. Acest centru ne permite sa stim cnd alte persoane se gndesc la noi. %ste o 6orma de telepatie. 1nd cineva ndreapta catre noi un 6lux puternic de energie pentru a a6la la ce ne gndim sau pentru ca se gndeste la noi' persoana patrunde n mintea noastra". 2utem percepe aceasta ca pe o durere surda de cap' sau doar ca pe o apasare ntre sprncene. Multe traditii mistice considera desc&iderea celui de-al treilea oc&i ca un eveniment deosebit' deoarece repre.inta constienti.area si iluminarea spirituala. 2entru a deveni medium nu este obligatoriu sa de.voltam acest centru. 0. 1ea de-a saptea c&aCra' -cha0ra superioara. este ase#ata n crestetul capului 1cha0ra parietala2. %ste c&aCra cunoasterii sau a intuitiei pure. 1nd un medium intra n transa' el lasa sa patrunda energia cosmica n corp' orientnd-o spre ceilalti centri. %nergia cosmica este legata nemi7locit de energia 2amntului. ntrebuintarea cu preci.ie a celor doua 6orme de energie si contopirea lor con6era vindecatorului o anumita sensibilitate psi&ica' 6avori.nd de asemenea evolutia acestuia si trans6ormndu-1 ntr-un canal luminos"' att n timpul citirii simptomelor bolii' ct si pe durata vindecarii. 1nd a saptea c&aCra este desc&isa si de.voltata corespun.ator' cel mai mare dar al omului este intuitia care a7unge pna la clarvi.iune.
")

2rin meditatia asupra acestei c&aCre misticii ating starea de liniste totala si de constiinta cosmica. n aceasta stare per6ecta nu este nevoie de nici un 6el de e6ort orientat spre de.voltarea si 6olosirea capacitatilor psi&ice deoarece' privind din interiorul sau' 6iecare poate sa primeasca in6orma-

tiile de care are nevoie' 6ara a pune ntrebari si 6ara a ntmpina piedici. A saptea c&aCra este de asemenea c&aCra 6olosita de mediumuri n spiritism' atunci cnd acestea si parasesc trupul si permit spiritelor sa vorbeasca prin ei. 4ransa n care intra mediumul este un 6enomen 6oarte complex si poate sa repre.inte pericole pentru cei nepregatiti. +atorita complexitatii sale' aceasta transa nu poate 6i nvatata din carti. %a se poate studia numai sub conducerea nemi7locita si observatia atenta a unui medium sau pro6esor care are multa experienta n atingerea starii de transa. Mai exista si alte cha0re secundare n palmele imunilor si pe talpile picioarelor. +ha0rele din talpi a7uta la mentinerea legaturii omului cu 2amntul' reali.nd ec&ilibrul vital ntre energia pamnteana si energia cosmica primite prin a saptea c&aCra. nc&iderea c&aCrelor din talpi provoaca adesea racirea picioarelor si' limitnd cantitatea de energie terestra patrunsa n organism' poate 6ace omul sa se simta nesigur' debusolat sau sa se comporte de parca n-ar 6i n toate mintile. 5nele persoane cu aptitudini de medium' cnd intra n transa' cauta sa-si desprinda complet talpile de pe 2amnt' pentru a reduce la minimum contactul cu planul material' ncepatorii care doresc sa devina medium sunt s6atuiti sa parcurga pe 7os .ilnic >-G Cilometri' pentru a-si 6ocali.a atentia psi&ica asupra c&aCrelor din talpi si a le desc&ide. +ha0rele minilor sunt sediul energiei creatoare. %le sunt ase.ate n punctul central dintre degetul mare si aratator. Aceste c&aCre intra n actiune cnd n6aptuim sau mesterim ceva? multi vindecatori si 6olosesc minile pentru
"*

primirea si transmiterea energiei si in6ormatiilor necesare vindecarii. %xista si alte posibilitati de citire a starii organismelor' dar aura si c&aCrele sunt aproape totdeauna obiectivele cele mai importante. !E+,T RA RECIPROCA VINDEC,TOR-PACIENT +upa cum va puteti imagina' legatura reciproca dintre vindecatorul care examinea.a si pacientul examinat este unica si adesea 6oarte strnsa. +aca eu vin la dumneavoastra sa ma vindec si mi dau acordul sa a6lati despre mine lucruri pe care le ascund cu multa gri7a de prietenii cei mai apropiati' sau c&iar 6ata de mine' mi dau de asemenea acordul pentru 6olosirea energiei noastre reunite ca sa provocam sc&imbari n interiorul corpului meu' posibil si n a6ara limitelor lui. +aca ma dau pe minile dumneavoastra' am convingerea ca veti 6ace tot ceea ce trebuie 6acut' si ct se poate de cali6icat. Am convingerea si ca nu veti 6olosi in6ormatiile pe care le-ati primit de la mine n dauna mea sau a oricarei alte persoane. Am convingerea ca daca nu stiti raspunsul la unele dintre problemele mele' mi-o veti spune direct si nu va veti pre6ace din orgoliu ca puteti vindeca' de exemplu'

cancerul' atunci cnd va sta n puteri doar vindecarea durerilor de cap. Am convingerea ca nu ma veti minti nici din greseala' nici n mod constient. si stiu ca tot ce 6aceti 6aceti cu su6letul curat. n ca.ul n care dumneavoastra' ca vindecator' credeti ca este admisibil sa comiteti 6apte lipsite de etica' acum este momentul cel mai potrivit sa ntrerupeti lectura acestei carti si sa va ocupati de cu totul altceva' mai putin mpovarator. 4e&nica vindecarii nu este prea complicata' dar :8 pentru a 6i vindecator este nevoie de ceva mult mai serios dect deprinderile te&nice sau sensibilitatea la stari psi&ice. %ARMA sI ETICA Harma este o amintire inconstienta - cunoastere' atasament' relatii ne6inali.ate' dorinte nereali.ate si alte cicluri nenc&eiate. n limba sanscrita acest cuvnt nseamna 6apta si actiune. +ictionarul Iebster de6ineste Carma ca pe un termen budist sau &induist care nseamna totalitatea actiunilor umane ntr-una dintre starile 6ericite de existenta' care este considerata de6initorie n soarta omului n cadrul vietilor urmatoare' alt6el spus destin' soarta". ,a actione.i pe ba.a celor mai pro6unde amintiri si sentimente acumulate n memorie din vietile anterioare nseamna sa actione.i con6orm propriei Carme. A 6i !ericit de e$istenti)3 nu nseamna n mod obligatoriu vieti sau ntrupari ncununate de succes' aceasta nseamna si momente 6ericite ale pre.entului. 1nd pronuntati Acum"' acest moment al pre.entului nu mai exista' el devine trecut si se duce pentru totdeauna. 4impul este un sistem de masura inventat de 6iintele umane pentru a se simti mai bine si a 6ixa n constiinta viata 6i.ica proprie. +ar n activitatea superioara des6asurata de vindecator' timpul ne va a7uta sa ne dam seama ca el poate sa nu existe' ca n locul lui exista un lant nes6rsit de momente Acum". Aceasta a avut n vedere 6iloso6ul grec @eraclit n sec. 8 .e.n.' cnd a6irma? n acelasi ru nu se poate intra de doua ori." 4impul interactionea.a cu Carma? orice ati 6i 6acut pna n aceasta clipa este ceea ce sunteti c&iar n clipa respectiva. 8ec&iul precept care ne s6atuia sa traim 6iecare clipa de parca ar 6i ultima nu nseamna de6el ca trebuie sa plecam cu trasura pna n iad sa ne des6atam! %l nseamna' pur si simplu' ca trebuie sa 6im gata sa raspundem' 6iecare pentru :9 sine - 6ie n 6ata conducatorilor nostri spirituali' 6ie n 6ata lui +umne.eu. 1omportamentul lipsit de etica a6ectea.a Carma si ne este mult mai greu sa patrundem n 6iecare Acum" 6ericiti' liberi si nempovarati de datorii psi&ice. +aca totalitatea 6aptelor dumneavoastra n acest moment' n aceasta anume stare de existenta superioara' va determina soarta pentru momentul urmator' cunoasterea acestui 6apt va a7uta sa va comportati n momentul acesta.

1nd 6aptele dumneavoastra vin n contradictie cu etica' va complicati munca de vindecator' care se va dovedi prea putin e6icienta' deoarece va tulburati constiinta. Ast6el va complicati viata si mergeti pe un drum gresit. 8indecarea o6era posibilitati nebanuite pentru o comportare etica pe tot parcursul vietii' atunci cnd acordati a7utor altor oameni. A 6i etic nu nseamna ca trebuie sa procedati totdeauna asa cum va sopteste instanta" dumneavoastra interioara. 5neori' ea va poate dicta 6apte contrare eticii. ,unteti un su6let supus 7udecatii. 1onstituiti o parte a ntregului' sunteti esenta propriei 6iinte. Atunci cnd va a6lati n starea de comuniune' cunoasterea se a6la n dumneavoastra n toate detaliile vietii cotidiene. CE ESTE VINDECAREA PSI$ICA,e naste ntrebarea? cine reali.ea.a vindecarea de 6apt' dumneavoastra ca vindecator sau omul pe care l vindecati 1e se poate spune despre spiritele vindecatoare" sau despre mentorii vindecatori"' despre care poate ati au.it +aca vindecarea nu o reali.ati dumneavoastra' ce nsemnatate mai are comportamentul con6orm normelor eticii *econ6ormndu-va eticii' puteti provoca un mare rau ca vindecator
&#

2ornind de la premisa ca vindecarea vine dintr-o stare n care totul este un ntreg' n realitate nimeni nu reali.ea.a vindecarea' ci aceasta se produce n conditiile unei coordonari de 6orte care 6ace ca o stare de existenta sa poata 6i sc&imbata cu alta. 1nd pacientul se a6la n stare de comuniune cu vindecatorul' acesta din urma 6ocali.ea.a energiile asupra unui re.ultat unic si dorit de amndoi - vindecarea pacientului. 1nd are loc sc&imbarea starii se produce vindecarea. Aceasta mobili.are a 6ortelor cosmice aminteste mult de meditatia sau rugaciunea orientala. n realitate este c&iar o rugaciune n care nu avem dect o credinta' a carei 6orta este capabila sa urneasca muntii. 8indecarea este un proces n cadrul caruia vindecatorul intra n acord cu armonia energiilor cosmice' <pe care' daca doriti' o puteti considera +umne.eu=' si prin aceasta se trans6orma ntr-un canal prin care poate circula aceasta energie. 4e&nica pre.entata n aceasta carte este destinata sa a7ute vindecatorilor ncepatori sa atinga aceasta stare de comuniune cu pacientul si 1osmosul si sa actione.e n armonie. %nergia transmisa n timpul procesului de vindecare psi&ica este uneori mare si este evident ca' 6olosita incorect' poate distruge ec&ilibrul. Au existat 6apte atestate de nsemnarile unor vindecatori' care au 6acut rau' utili.ndu-si deprinderile. 8ina o poarta si ctiva vraci ai unor triburi primitive si cei care sunt adeptii magiei negre". *oi nsa vom deveni vindecatori mai degraba n 6olosul celorlalti.

+eprinderile viitorului vindecator se vor de.volta n 6unctie de durata de mentinere a acestei stari de comuniune. 2entru ca am considerat ca punct de plecare n activitatea noastra a6irmatia ca tot ce se petrece repre.inta o parte din evolutia armoniei cosmice' c&iar daca nu constienti.am >1 totdeauna' este un sens anume n 6aptul ca nu poti 6ace nici un 6el de rau atunci cnd esti vindecator. n 6ine' ca vindecator' sunteti pe deplin responsabil de toate trairile proprii' la 6el cum toti ceilalti sunt responsabili n ultima instanta de propriile lor trairi. 1a vindecator nu puteti sa 6aceti nimic unei alte persoane 6ara voia acesteia. 2uteti doar sa a7utati oamenii sa 6aca ceea ce aveau de gnd' ntr-un 6el sau altul. +aca un organism nu doreste sa 6ie vindecat' nu veti putea 6ace nimic pentru a-1 a7uta. 3ata de ce toti marii vindecatori au avut si pacienti pe care nu i-au putut trata. 1nd intrati n armonie cu un pacient' comunicarea la nivel spiritual cu acesta va poate arata ca n momentul respectiv aceasta persoana nu doreste sa 6ie vindecata de dumneavoastra. 2oate' con6orm Carmei sale' el trebuie sa va ntlneasca si sa primeasca un s6at despre boala sa. ,au dimpotriva' soarta lui este sa 6ie prins prin legaturi Carmice de un alt vindecator si sa se trate.e' n mod obligatoriu' la celalalt. (egile universale ne arata ca lucrurile sunt asa cum sunt' nu cum vrem noi sa le vedem. n acest ca. va puteti pune ntrebarea? care este di6erenta daca voi 6i sau nu vindecator' daca voi proceda etic sau nu si mi voi 6olosi capacitatile pentru a 6ace bine sau rau 2robabil este greu de nteles si este si mai greu de acceptat' dar nu exista nici un 6el de di6erenta. 1um am mai spus' devenind vindecator' nu veti deveni nici mai bun' nici mai 6ericit. 8eti deveni vindecator ca sa 6iti vindecator' pentru ca aceasta se a6la n interiorul dumneavoastra si nu din alte motive. +aca veti ncepe sa credeti ca stiti n ce consta binele pentru celalalt' aceasta o sa va complice munca si o sa va produca numai insatis6actii. 1a vindecator' nu veti putea niciodata sa impuneti altuia ideile dumneavoastra' dar daca l veti a7uta sa-si nteleaga
&"

viata si ideile proprii' el va putea 6i interesat de ale dumneavoastra. 1u orice risc' trebuie sa stabilim un adevar incontestabil? viata 6iecarui om este propria lui viata. Orice am descoperi' pe masura ce avansam pe drumul vietii' de la nastere catre moarte' este ceea ce am creat. 5n mare psi&olog spunea? %u nu exist n aceasta lume ca sa-ti ndreptatesc asteptarile. 3ar tu nu traiesti ca sa mi le ndreptatesti pe ale mele..." 8om merge ceva mai departe si vom 6ormula putin di6erit? nu ma a6lu aici ca sa 6ac ceva pentru tine' iar tu nu te a6li aici ca sa 6aci ceva pentru mine.

%xistenta n comuniune este o realitate pe care o constatam dedesubtul dramelor si agitatiei vietii noastre cotidiene. 4otdeauna suntem n comuniune' desi sesi.am aceasta doar ntmplator. Aceasta nseamna ca %5 sunt 45' iar 45 esti %5. 2oate ca aceasta suna ca o 6ormula mistica' dar este un adevar care devine evident' daca traim macar o singura data comuniunea cu un altul sau cu toti ceilalti. ,copul lucrarii de 6ata este de a va orienta spre trairea acestei stari. 1oleridge recomanda sa se practice dorinta de a stopa necredinta" pentru a percepe realitatea ascunsa dincolo de 6ante.iile cele mai evidente. 2entru a 6i vindecator' trebuie sa nvatati sa va stopati necredinta si sa reali.ati ce va propuneti. 1&iar daca nu veti reusi' nu aveti a pierde mai mult dect cteva ore necesare lecturii si exercitiilor practice' dar puteti obtine o anumita experienta n domeniul psi&icului' n ma7oritatea lor' exercitiile pre.entate n aceasta carte nu sunt complicate. +oriti-va stoparea necredintei si veti vedea ce se ntmpla. ,unt necesare aici unele avertismente si invitatii. 1a vindecator sa nu va imaginati niciodata ca sunteti cu adevarat medic' pna cnd nu veti reuni cunostiintele expuse n aceasta carte cu absolvirea unei 6acultati de medicina. 8indecatorul operea.a cu 6ortele cosmice' imense si atotputernice' si atrage adesea re.ultate palpabile. %l poate
&&

vindeca si boli pentru care medicina clasica nu a gasit remedii' dar re.ultatele obtinute pot 6i si total di6erite de cele scontate' cnd actionea.a contrar sortii. $ortele cu care operea.a vindecatorii pot 6i percepute si controlate la unele nivele de existenta. (a altele' nu se supun controlului. 8indecatorul poate sa cunoasca esecul' uneori poate sa nu aiba dreptate' poate c&iar sa 6ie pedepsit pentru modul pe care l practica. 1orpul 6i.ic este un mecanism complex. 1nd o parte a unui mecanism se de6ectea.a' pentru reparatii trebuie sa c&emam un mecanic cali6icat - n ca.ul nostru' medicul. +aca vine la dumneavoastra un om bolnav de cancer' aplicati-i orice procedeu psi&ic posibil' dar obligati-1 sa se adrese.e si unui medic specialist. 8indecati printr-un singur procedeu' prin care va puteti pune n valoare capacitatile psi&ice. +e.voltndu-va capacitatile de vindecator - cale de ntoarcere nu mai exista. %5-1 tinde spre cunoasterea spirituala. +e retinut? tot ceea ce 6aceti exista de7a ntr-un alt plan. Aceasta va eliberea.a si va permite sa 6aceti si altceva' caci a 6i vindecator nu este mai important dect a 6i medic sau inginer. $iti desc&is la toate posibilitatile' 6olositi-va capacitatile n 6olosul propriei cresteri' lasati orgoliul' nu sunteti acum mai buni dect ceilalti sau mai buni dect nainte. +evenind vindecatori' 6aceti un pas mare pe drumul spinos si plin de aventuri pe care puteti merge slu7ind pe ceilalti. Aceasta trebuie sa va ndemne n permanenta sa va descoperiti tot mai mult n interiorul dumneavoastra noi si

noi capacitati' cu care ati 6ost n.estrat de la nastere' ca orice 6iinta umana. 2entru a deveni vindecatori' nu vi se cere mai mult dect sa doriti sa 6iti dumneavoastra nsiva.

CAPITO! ! II

Procedee de .indecare
%nergia psi&ica este o 6orta puternica. +ar este o sabie cu doua taisuri. *u trebuie sa o trans6ormam ntr-o sperietoare sau n ceva tainic. %xista nenumarate sisteme si metode de 6olosire a energiilor psi&ice n realitate' oricine practica vindecarea se ba.ea.a n 6inal pe un sistem care este totalitatea creatiilor sale proprii. 1ei care se pregatesc sa devina vindecatori pornesc prin a studia. 1a n orice domeniu al artei sau stiintei' este mult mai simplu si mai e6icient sa-ti gasesti drumul propriu dupa ce ti-ai nsusit deprinderile practice si ba.ele teoretice existente. n acest capitol sunt pre.entate principalele etape ale procedeelor de vindecare prin comunicare vi.uala sau la distanta. 8om vorbi de asemenea despre vindecarea cu a7utorul spiritelor conducatoare si despre c&irurgia mediumistica. %*%#-3A 2entru a simpli6ica e6ectuarea exercitiilor' este necesara nsusirea n prealabil a terminologiei de specialitate. 2entru nceput vom spune cte ceva despre energie. 2rin energie ntelegem ceea ce c&ine.ii denumesc Jui" iar >A indienii prana". $olosind terminologia simpla din .ilele r.oastre' putem considera energia ca o vibratie" - 6ie buna' 6ie rea sau de alta natura. %nergia este acea /orta magica invi.ibila care umple 1osmosul' pentru exprimarea careia 6icare limba are un termen propriu si pe care nimeni nca nu a putut sa o explice. 8orbind despre energie' 6acem distinctie ntre energia terestra"' energia cosmica"' energia vindecatoare" etc. +enumirile de6inesc di6erite subcategorii de energii. 5nul dintre principiile noastre' care este si un principiu sustinut de teoriile 6oarte avansate ale multor 6i.icieni' este acela care sustine ca n 5nivers totul este 6acut din energie' ea ramnnd mereu aceeasi 6orta' c&iar daca are 6orme di6erite de mani6estare. +e exemplu' o energie oarecare ia 6orma unei bucati de lemn' iar o alta ia 6orma unui cotlet. Ambele 6orme pot su6eri o transmutatie - pot 6i sc&imbate printr-un proces de oxidare. 1nd ardeti o bucata de lemn' energia acesteia se trans6orma n caldura' 6um' cenusaE cnd mncati cotletul' energia acestuia ia 6orma dumneavoastra. 3M2AMA*4A#%A mpamntarea este un proces simplu si deosebit de e6icient' c,6e"asigura stabilirea sau mentinerea contactului cu energia terestra. %a este 6oarte importanta n toate 6ormele de meditatie sau n activitatea de medium' ca un

mi7loc ce ne mentine 6iinta n contact permanent cu trupul' caci nivelele psi&ice pot 6i controlate numai dintr-un loc a6lat ntr-o tainica legatura cu 2amntul. +e-a lungul ntregii noastre activitati' numai ntr-un singur ca. vom renunta la mpamntare' si anume n ca.ul levitatiei. 2entru a ne mpamnta' este de dorit sa stam pe un scaun cu spatar drept si cu talpile pe podea. Minile si >B picioarele nu se ncrucisea.a' ase.am minile pe coapse cu palmele n sus. nc&idem oc&ii' ne relaxam si ne eliberam mintea de gnduri <ve.i $ig. :=. Acum ne imaginam un tarus sau un cordon' un cablu sau ceva asemanator prin care trece energia din prima c&aCra si ne leaga de mie.ul 2amntului. 1&iar daca locuiti la eta7ul .ece al unui bloc' va imaginati ca acest conductor de energie strabate toate eta7ele' prin locuintele vecinilor si prin toate planseele' indi6erent daca sunt con6ectionate din otel' beton si sticla. *imic nu poate stavili energia psi&ica. #epetati acest exercitiu pna cnd veti 6i 6oarte 6amiliari.at cu el. Karusul dumneavoastra de mpamntare va con6era siguranta ca sunteti bine legat de 2amntul-mama si corpul dumneavoastra se a6la n siguranta din punct de vedere 6i.ic' 6iind mai bine pregatit pentru a primi noua energie psi&ica pe care o subordonati. *u va nelinistiti ca aceasta operatiune o sa va rapeasca mult timp. mpamntarea este un mi7loc att de pretios n arta vindecarii' nct merita timpul consumat.
#g.: mpamntared

IMA+INI VI0 A!E 2roducerea imaginii vi.uale" semni6ica crearea unei repre.entari psi&ice. %ste una dintre cele mai importante
&*

I
te&nici 6olosite n arta vindecarii. 4imp de mai multe secole aceasta capacitate era mult solicitata doar de di6erite scoli consacrate misticismului oriental' dar n pre.ent este 6olosita de aproape toate scolile care-si propun ridicarea nivelului de constiinta. 2entru a deveni medium sau vindecator nu este necesar sa vedem imagini clare. n timp ce unii

creea.a cu usurinta adevarate tablouri' altii nu pot obtine niciodata o repre.entare clara. Ma7oritatea oamenilor si 6ormea.a mai usor imaginile vi.uale dupa o oarecare practica. +aca reusiti sa va canali.ati ntr-o singura directie ntreaga energie psi&ica' concentrndu-va asupra repre.entarii mentale' veti trans6orma cu usurinta aceasta repre.entare n realitatea 6i.ica a vindecarii. 1nd lucrati ca vindecator' trebuie sa va a6lati de obicei ntr-o usoara transa. 1el putin pna cnd va instruiti' aceasta va va 6i de a7utor pentru a nu 6i distras de altceva. +ecuplati tele6onul. *u trebuie sa ascultati radioul n timp ce e6ectuati actiuni de vindecare. *u 6umati si nu mestecati guma. 4rans6ormati-va ntr-o cale pura prin 6ortele proprii. si nu va grabiti. #elaxati-va' convingeti-va ca 6inali.ati 6iecare etapa a caii pe care o urmati si bucurati-va descoperind uimitorul dar al naturii. PROCEDEE SIMP!E DE VINDECARE 11 Ase.ati un prieten pe un scaun cu spatarul drept. 4alpile vor 6i lipite de podea. Aceasta po.itie permite energiei sa circule liber prin c&aCrele sale. 2e genunc&i nu trebuie sa aiba nici un obiect. Minile se asea.a pe genunc&i' cu palmele n sus. Aceasta po.itie este desc&isa si creea.a posibilitatea perceptiei energiilor. 2ersoana care sta pe scaun poate tine oc&ii nc&isi sau desc&isi <cum doreste=' dar nu trebuie sa medite.e sau sa intre n transa. >8 :. nc&ideti oc&ii' relaxati-va pe ct posibil' eliberati-va mintea de gri7i si ndreptati-vlLatentia catre prietenul dumneavoastra' pacientul. >. mpamntati-va mai nti pe dumneavoastra' apoi pe pacient. n ca.ul acestuia' mpamntarea se reali.ea.a n acelasi 6el' imaginndu-va legatura care porneste de la prima c&aCra a acestuia catre centrul 2amntului. ,a nu va mirati daca mpamntarea va arata alt6el dect a dumneavoastra. Acum operati cu energia acestuia' care poate lua alte 6orme dect energia dumneavoastra. G. +upa ce ati nc&eiat primele trei etape' sunteti gata sa ncepeti vindecarea propriu-.isa. 2uteti desc&ide oc&ii daca sunteti obisnuiti sa lucrati n acest 6el' sau puteti lucra cu oc&ii nc&isi. ,tati n picioare lngi(prietenul dumneavoastra percepndu?77uira' tinnd minile 7gasupra capului sau' cu palmele n 7os' la o distanta de :-> cm. 8eti simti o caldura puternica' o sen.atie de prea-plin sau usoare ntepaturi. 1nd vedeti sau sesi.ati aura' ncepeti sa coborti usor minile' alunecnd dinspre cap de-a lungul gtului' umerilor' bratelor' trunc&iului' picioarelor' a7ungnd la talpi. 2urtati palmele de-a lungul ntregii aure pentru a compara sen.atiile si imaginile care va vin n minte. 5rmariti cu atentie ce se petrece n corpul si mintea dumneavoastra n timp ce e6ectuati aceasta operatiune si nvatati sa distingeti propriile reactii de re6lectarea 6enomenelor interioare ale pacientului dumneavoastra. *u exista o

te&nica speciala care sa a7ute la nsusirea acestei metode. 2e masura ce capatati experienta' veti nvata sa va ba.ati pe simtamintele proprii' care va vor sugera cum sa procedati. 2riceperea de a 6ace aceste comparatii este n sine un proces mediumistic. 8eti nvata sa 6aceti distinctia ntre intuitie si gnduri' sa va ba.ati pe intuitie 6olosind gndirea ca sursa de in6ormatii. >9 2limbnd palmele de-a lungul aurei pacientului' ndreptati-va atentia spre acea parte a corpului sau n care acesta crede sau stie ca se a6la o durere sau o boala. A. +aca n anumite regiuni ale corpului pacientului aveti sen.atia de rece' sau ncercnd sa palpati energetic nu se produc nici un 6el de sen.atii n palmele dumneavoastra' nseamna ca n acele .one energia nu circula cum trebuie. Adesea' 6enomenul apare n portiunea de la genunc&i n 7os a picioarelor' deoarece oamenii nu se ngri7esc su6icient de ntretinerea propriului corp. 2entru a corecta 6luxul energetic' creati imaginea mentala a unei lumini portocalii' care se scurge din palmele dumneavoastra catre aceste .one reci. 4rebuie sa tineti minte ca lumina portocalie este ncarcata de proprietati curative. n plus' culoarea portocalie este calda ca ,oarele. %nergia care se scurge din palmele dumneavoastra nu va apartine. Aceasta este o 6orma a energiei cosmice neutre. %ste 6oarte importanta aceasta distinctie. *u exista doua corpuri 6ormate din una si aceeasi 6orma de energie' asa cum nu exista doi oameni absolut identici. $iecare corp poate 6unctiona normal doar la nivelul de energie propriu. +aca donati o parte din energia dumneavoastra unei persoane oarecare n timpul vindecarii' aceasta nu va 6ace dect sa-i polue.e organismul' slabindu-va pe dumneavoastra. +aca veti 6olosi pentru vindecare energia cosmica' aceasta va 6i curata si clara' nein6luentata de problemele si emotiile dumneavoastra. 1nd o trans6erati din minile dumneavoastra n corpul pacientului' aceasta devine de7a energia lui. 2rocesul seamana ntructva cu trans6u.ia de snge' doar ca este mult mai simplu. 2entru a 6olosi energia cosmica si nu pe cea proprie trebuie doar sa dorim aceasta. n capitolul Autovindecarea" va voi propune cteva metode' pe care le veti putea 6olosi n acest scop. Multe persoane cu calitati de medium 6ormea.a imagini vi.uale cu energie colorata' care varia.a n 6unctie de
4#

intensitatea energiei transmise. n unele ca.uri doriti sa 6iti prudenti n 6olosirea energiei colorate' pe cnd n altele doriti sa 6iti puternic' c&iar despotic. B. +aca simtiti unele portiuni din aura pacientului 6oarte 6ierbinti sau dense' nseamna ca n aceste .one cantitatea de energie este excedentara' acumulndu-se ntr-un loc deoarece un alt sector al aurei este blocat. 2entru a nlatura bloca7ul exista doua metode?

a= 8a imaginati ca minile dumneavoastra mping aceasta energie densa ca pe o pasta 6ierbinte catre .onele mai reci' ec&ilibrnd ast6el temperatura n ntreaga aura. b= 8a imaginati ca evacuati din aura caldura n exces' care se va contopi n oceanul de energie cosmica. Oricare dintre metode o veti alege' trebuie sa va obisnuiti corpul cu acest exercitiu. 8a veti cu6unda cu adevarat minile n aura pacientului si i veti distribui energia. 8eti orienta cu adevarat aceasta energie acolo unde este nevoie de ea. (a nceput puteti ntmpina anumite di6icultati' puteti 6i 7enat' dar trebuie sa perseverati si veti obtine re.ultate palpabile n aceasta activitate. 0. %tapele A si B pot 6i parcurse n doua minute sau o 7umatate de ora. (e veti consacra att timp ct este necesar. 1nd veti nc&eia aceste etape' creati-va imaginea vi.uala a unui 6lux de energie curat si clar' de culoare aurie' care i.voraste din palmele dumneavoastra si scalda ntregul corp al pacientului. *ete.iti aura pe ntreaga supra6ata' din crestet pna n talpi. 8. +aca pacientul a stat cu oc&ii nc&isi' l veti determina sa-i desc&ida. Apoi' cteva minute' sa stea cu palmele strns unite' ncrucisndu-si degetele. mpreunarea minilor mpiedica pierderea energiei din corp prin c&aCre' iar cele cteva minute de liniste i vor permite pacientului sa se adune n cel mai adevarat sens al cuvntului. % posibil ca dupa o ec&ilibrare energetica pacientul sa se simta putin obosit. +upa o singura sedinta de acest 6el unii pacienti se
41

pot simti timp de doua sau trei .ile mai rau dect s-au simtit pna au venit la dumneavoastra. %ste 6oarte bine sa-i preveniti' 6iindca energiile vor lucra alt6el iar vindecarea va sosi n cel mai scurt timp. % bine ca ntreg tratamentul sa 6ie e6ectuat de acelasi vindecator. n timp ce pacientul sta linistit pe scaun' reali.ati imaginea mentala a unui magnet. Acest magnet trebuie sa aduca napoi acea parte din energia proprie pe care poate ca ati trans6erat-o pacientului n procesul vindecarii. Kineti minte ca nimeni altul n a6ara dumneavoastra nu se poate 6olosi de energia care va apartine. #eluati acelasi procedeu n sens invers - napoiati prietenului cantitatea de energie ce-i apartine' pe care eventual i-ati luat-o n timpul vindecarii. Acest procedeu cu magnetul va readuce n starea de calm si puritate de la nceputul procesului vindecarii' intensi6icnd e6icacitatea procesului. *u trebuie sa uitati niciodata aceasta' pentru ca nu va permiteti sa o risipiti? va puteti scadea din potentialul energetic' mbolnavindu-va. #isipa este inutila' deoarece prietenul nu se poate 6olosi de energia dumneavoastra' nici dumneavoastra de a lui. +aca sunteti un medium &ipersensibil trebuie sa 6iti prudent' pentru ca o data cu energia primita de la pacient puteti prelua maladia acestuia. 2entru unii vindecatori este 6iresc sa ia asupra lor problemele celorlalti. +aca un ast6el de vindecator ngri7este o

6ractura a membrului in6erior' probabil va sc&iopata o .i sau doua' alungnd boala pacientului din propriul trup. 9. %xcesul de energie extras din corpul pacientului n timpul vindecarii trebuie returnat energiei cosmice ino6ensive' neutre. 5nii vindecatori se spala pe mini dupa 6iecare sedinta pentru a se elibera de vibratiile nocive pe care ar 6i putut sa le preia de la bolnavi. Altii si scutura doar minile' n timpul sedintelor' pentru a se elibera de surplusul de energie. 4rebuie sa procedati cum credeti ca este mai bine.
4"

Multe persoane considera o sedinta de lucru a unui medium un ritual vra7itoresc. Aceste persoane pot 6i nspaimntate de procedura' de aspectele sale tainice. %ste bine sa vorbiti cu ele' sa glumiti' a7utndu-le sa se relaxe.e. Att pentru dumneavoastra' ct si pentru pacienti' este indicat sa terminati sedintele ntr-o nota de optimism. +aca veti reusi sa nu 6iti excesiv de sobru <ceea ce nu nseamna ca trebuie sa aveti o atitudine neserioasa 6ata de activitatea dumneavoastra de medium=' i veti a7uta pe prietenii si pacientii dumneavoastra sa-si depaseasca teama' crisparea' reactiile alergice' parerile inadecvate despre propria lor persoana. 1M. (a terminarea sedintei rugati pacientul sa 6aca o aplecare brusca n 6ata' ct se poate de 7os' tin.nd sa atinga podeaua cu palmele' apoi sa se ridice ntin.ndu-se. 2rocedati si dumneavoastra la 6el. Aplecarea nainte cu capul n 7os a7uta la evacuarea surplusului de energie prin a saptea c&aCra a6lata n crestet si va 6ace sa va simtiti din nou corpul 6i.ic si real". VINDEC,RI PRIN CREAREA IMA+INI!OR MENTA!E 3ata un exercitiu de creare a imaginilor mentale' la care pot participa activ att pacientul' ct si vindecatorul. 1. %6ectuati etapele 1-> ale subcapitolului precedent' 2rocedee simple de vindecare". %ste util' dar nu obligatoriu' sa e6ectuati toate etapele acestui subcapitol pna la punctul 0 inclusiv' pentru ca pacientul dumneavoastra sa se puri6ice temeinic si sa devina mai receptiv la operatiile ulterioare. :. ,olicitati pacientului sa cree.e la nivel mental tabloul .onei a6ectate a corpului sau. +aca actionati asupra starii sale generale si nu n mod deosebit asupra unei parti a
4&

corpului' veti solicita pacientului sa redea asa cum si nc&ipuie imaginea starii sale generale sau aspectul sau exterior. Apoi i solicitati sa destrame aceasta imagine' 6acnd-o sa dispara lent. 2rocesul de creare si destramare a acestei repre.entari va permite pacientului sa elimine partile negative din aceasta imagine. >. 1ereti pacientului sa cree.e o noua imagine mentala a .onei a6ectate sau a ntregului corp' asa cum ar arata n ca.ul unei sanatati absolute. #ugati-1 sa se concentre.e asupra acestei situatii n timp ce i aplicati tratamentul.

G. Acum creati-va mental imaginea care trebuie sa repre.inte aspectul pacientului n ntregime sau al portiunii a6ectate' n ca.ul unei sanatati per6ecte. 1nd imaginea va 6i completa' ncepeti sa actionati asupra aurei pacientului. +aca lucrati pentru nlaturarea unei dureri de cap' tineti minile deasupra capului pacientuluiE daca trebuie eliminate durerile abdominale' tineti minile deasupra abdomenului pacientului etc. 8eti actiona asupra aurei din .ona a6ectata pna n momentul n care veti simti ca procesul s-a nc&eiat. +estramati imaginea 6acnd-o sa dispara lent' apoi solicitati pacientului sa procede.e la 6el cu imaginea alcatuita de el. A. 3maginati-va acum o energie aurie luminoasa' care circula prin ambele corpuri' pacient si vindecator. B. nc&eiati procedurile si vindecarea e6ectund etapele 9 si 1M din subcapitolul 2rocedee simple de vindecare". TRATAMENTE !A DISTAN2A 8indecarea la distanta se poate 6ace prin transmiterea energiei catre o alta persoana care nu se a6la alaturi de noi. +e exemplu' la B dimineata puteti trimite unc&iului dumneavoastra care locuieste 6oarte departe un 6ascicul de energie luminoasa de culoare portocalie' care sa-i vindece genun44

c&iul bolnav' dupa ce n prealabil l-ati anuntat ce aveti de gnd. %nergia psi&ica poate 6i transmisa si 6ara a preveni destinatarul asupra intentiilor dumneavoastra. Acest al doilea ca. generea.a o problema importanta de ordin etic? este oare cinstit sa actionam ast6el asupra unui om care nu stie nimic despre toate acestea si nu si-a dat acordul +e regula' raspundem nu". %ste gresit sa procedam ast6el' deoarece nici un om nu poate primi energie psi&ica de la un altul daca aceasta nu este coordonata cu el la nivelul existentei sale. /oala' ca si sanatatea' constituie o problema de optiune individuala. %ste bun obiceiul persoanelor-medium care-si per6ectionea.a permanent te&nica asupra propriei persoane. Ma7oritatea oamenilor considera ca nu ar 6i o atitudine tocmai prieteneasca daca n secret s-ar apuca sa mute mobila din casele prietenilor numai pentru ca nu corespunde gustului lor. (a 6el de lipsit de tact ar 6i sa transmiti energie n corpul altei persoane 6ara acordul acesteia. Multi ncepatori n domeniul vindecarii psi&ice sunt tentati sa actione.e asupra a tot ce le iese n cale? plante' animale' autobu.e' persoane cu aspect bolnavicios. +ar acest gen de actiuni nu constituie altceva dect amestec n viata altcuiva. 8indecatorul respectiv procedea.a ast6el pentru propria sa distractie si nu pentru binele celorlalti. +aca cineva este bolnav' aceasta este problema lui personala. +aca omul vi se adresea.a solicitnd vindecarea' atunci devine si problema dumneavoastra. 4otul este 6oarte simplu. *u puteti 6ace bine cuiva mpotriva vointei sale' deoarece ast6el o parte din el se va supara pe dumneavoastra pentru aceasta tentativa.

+esigur' exista ca.uri cnd vindecarea pacientului este permisa. +aca ati discutat problema cu cel implicat' iar acesta si-a exprimat acordul sau a solicitat vindecarea' puteti actiona. Metoda pre.entata n continuare este simpla?
4( 33

1. +aca doriti' scrieti unui prieten data si ora la care doriti sa lucrati cu el si rugati-1 sa se relaxe.e. Aceasta pregatire nu este ntotdeauna potrivita' unele persoane devin nelinistite cnd cunosc momentul actiunii noastre. 8eti decide singur cum sa procedati. :. Ase.ati-va pe un scaun cu spatar nalt si drept' relaxati-va' apoi va mpamntati. >. %liberati-va mintea de gri7i si creati imaginea mentala a omului pe care-1 veti vindeca. +aca nu stiti cum arata' imaginati-va o silueta' o imagine destul de aproximativa' 6ara detalii caracteristice. *u este important sa-i stiti cu exactitate n6atisarea' important este sa stiti cu preci.ie cine este persoana pe care o veti vindeca <procedeul se mai numeste vindecare pe 6antoma=. G. 1nd repre.entarea va deveni destul de clara' 6aceti legatura cu 2amntul pentru aceasta imagine la 6el ca pentru un om viu a6lat n aceeasi camera cu dumneavoastra. #eali.ati mpamntarea 6olosind imaginea tarusului' care apare pe repre.entarea mentala a pacientului. Apoi va imaginati o lumina de culoare portocalie care umple imaginea pacientului absent si straluceste n interiorul corpului si aurei lui. A. +aca actionati pe o anumita .ona a corpului' concentrati asupra acesteia o lumina portocalie deosebit de puternica si de stralucitoare. Apoi' pe un ecran separat din mintea dumneavoastra' va imaginati ca .ona respectiva pacientului are un aspect di6erit' de sanatate per6ecta. Acum suprapuneti n gnd imaginea organului sanatos peste imaginea initiala a .onei bolnave. B. %6ectuati etapele preliminare att timp ct veti considera necesar. n nc&eiere 6aceti imaginile sa se destrame si imaginati-va un ,oare galben si stralucitor care patrunde n trupul pacientului si l umple cu totul. #epetati apoi procedeul si pentru propriul dumneavoastra corp. 0. nc&eiati sedinta printr-o aplecare nainte' ca n punctul 1M al subcapitolului 2rocedee simple de vindeGB care". 1nd omul este de acord sa 6ie tratat' rolul dumneavoastra ca vindecator este 6oarte clar. +ar ce vom 6ace daca vine un prieten si ne spune? Mama mea este ntr-adevar 6oarte bolnava. %ste internata n spital' are o 6orma 6oarte rara a nu stiu carei maladii complicate si se pare ca nu mai este nimic de 6acut... *u vrei sa 6ii att de bun si sa ncerci sa o vindeci 4e rog. Am ntrebat-o daca vrea' dar ea nu crede n toate astea." +aca nu puteti re6u.a pur si simplu' exista o singura cale' o manevra de nvaluire.

mpamntati-va' imaginati-va ca vorbiti cu bolnava absenta si spuneti-i ca aveti de gnd sa i transmiteti energie po.itiva vindecatoare. i veti spune ca organismul ei poate absorbi aceasta energie att ct doreste' restul va 6i respins de aura. (a nceput poate parea de necre.ut' dar nc&eiati cu adevarat un acord si stabiliti cu bolnavul un contact la nivel psi&ic. 1onstiinta lui precis nu va va au.i' dar apelul dumneavoastra va 6i privit la alt nivel. +upa ce ati stabilit contactul' 6olositi-va propria metoda pentru transmiterea energiei de vindecare. 2uteti alege imaginea unui 6lux de energie placut colorat' care se ndreapta catre pacientul dumneavoastra' sa va puteti gndi numai ca boala lui a 6ost n6rnta si sa va imaginati ca este sanatos si 6ericit. +upa cum am mai spus' suntem de parere ca nu trebuie sa patrundem n aura persoanelor neavi.ate' care nu banuiesc nimic. +ar daca consideram aceasta patrundere necesara' trebuie sa actionam usor si cu gri7a' iar re.ultatele obtinute vor 6i uimitoare. VINDECAREA C A4 TOR ! N I SPIRIT-MENTOR Asa cum am mentionat n primul capitol' activitatea de medium urmea.a doua 6eluri de traditii? animista si spiri4*

ista1 +upa cum am mai spus' suntem adeptii traditiilor animiste' deoarece ele pun mediumul n apropierea adevaratei surse a &arului sau - propria persoana. +ar si traditia spiritista <spiritualista= a parcurs un drum lung si glorios' ncununat de numeroase succese. Mentorii spirituali"' 1onducatorii vindecatori" sau Mentorii vindecatori" sunt n esenta a7utoarele si s6atuitorii a numerosi vindecatori. n vocabularul obisnuit' du&uri" nseamna si spirite"' 6antome". 2re6eram primul termen' deoarece al doilea ne 6acem sa ne gndim la di6erite povestiri mai mult sau mai putin neserioase' potrivite mai mult de sarbatoarea 4uturor ,6intilor. Ambele traditii se ba.ea.a pe 6aptul ca toti oamenii au un su6let"' care ntr-un anume sens este nemuritor si care pe timpul vietii locuieste" n trup. 1nd omul moare si 6orma sa 6i.ica si nc&eie ciclul pe 2amnt' 6iinta interioara" - su6letul - si continua existenta ntr-un plan di6erit pe care l denumim conventional planul astral". ,u6letul continua sa ia diverse alte 6orme 6i.ice si sa traiasca alte vietiE el ia noi 6orme de 6iecare data cnd patrunde ntr-un nou corp la nasterea acestuia. $iecare om are amintiri subconstiente <si ntr-o oarecare masura constiente= despre vietile sale anterioare. n unele credinte n care trecutul' pre.entul si viitorul sunt considerate 6atete di6erite ale unui pre.ent atemporal' oamenii considera ca au amintiri" subconstiente si despre vietile viitoare. Aceasta versiune explica previ.iunile - capacitatea de a a6la viitorul. 3ntre ncarnarile succesive' de la moartea unui corp pna la nasterea altuia' n care va trai acel su6let' el se a6la n aceasta stare astrala' posednd toate in6ormatiile si ntreaga

experienta din ntruparile anterioare' dar 6ara emotiile puternice care nsotesc existenta 6i.ica. Multe spirite care au actionat pe 2amnt ca vindecatori si pastrea.a interesul si continua sa nvete si n planul astral.
45

+in dorinta de a se per6ectiona' din supunere 6ata de Carma proprie sau doar din prietenie' du&urile pot dori sa colabore.e cu oamenii n carne si oase. Aceasta colaborare poate 6i avanta7oasa pentru ambele parti? vindecatorul pro6ita de cunostintele si s6aturile du&ului' iar du&ul' lipsit de trup' care nu are su6icienta 6orta n plan 6i.ic' sporeste e6ectul actiunilor sale cu a7utorul persoanei 6i.ice cu care colaborea.a. 1um obtine un vindecator a7utorul unui spirit 5nii vindecatori spun ca este posibil prin apropierea de spirite sau prin vi.iuni. Altii stabilesc c&iar ei contactul initial' acordndu-se pe lungimea de unda a lumii spiritelor si solicitndu-le a7utorul. Alte persoane sustin ca du&urile sunt pur si simplu printre noi. 3ndi6erent de ca.' primulpas n vindecarea cu a7utorul unui spirit mentor va 6i sta&4lirea contactului ntre vindecator si 6iinta spirituala cu careNOaNcolabora. 5neori spiritul "sepre.inta vindecatorului pentru a nlesni contactul. 1nd vindecatorul tine minile deasupra pacientului' el roaga spiritulsau7iientor sa seooncentre.e asupra minilor sale si sa actione.eO asur7raN pacientii lui prin ele. 8indecatorul se poate pune la dispo.itia spiritului lasndu-si minile conduse">e acesta. Aceasta supunere ncepe cu o imagine vaga a directiei n care trebuie sa actione.e vindecatorul si creste pna la un magnetism puternic' care conduce pur si simplu minile vindecatorului de-a lungul si de-a latul aurei pacientului sau le opreste ntr-un punct' deasupra unei anumite .one din organismul acestuia. 5nii vindecatori pre6era sa-si aleaga singuri locul de actiune' apoi sa se lase n voia mentorului. 1nd vindecatorul simte ca si-a nc&eiat munca sau spiritul i spune aceasta' el roaga du&ul sa se ndeparte.e. Aceste entitati comunica de obicei cu vindecatorii prin unul dintre cele doua procedee posibile. 2rimul procedeu este cel mai simplu si este cunoscut sub denumirea de G9 iptuitie" a vindecatorului. Al doilea procedeu se numeste claraudibilitate" <vindecatorul aude vocile 6iintelor 6ara trup sau discuta cu ele=. 1laraudibilitatea" nu este asemanatoare au.ului obisnuitE este mai curnd un au. interior' asa cum ne au.im glasul interior. Multi oameni care aud voci si cred ca au nnebunit au n realitate de a 6ace cu 6enomenul de claraudibilitate' 6ara nsa a 6i constienti de aceasta. $enomenul claraudibilitatii psi&ice nu este usor de descris si nu toate mediumurile au aceasta capacitate' sau stiu sa o 6oloseasca. Aceasta capacitate poate 6i de.voltata prin practica. 2entru unii este mult prea neobisnuit' c&iar i

sperie. 5nor persoane' du&urile le pot da sugestii psi&ice si mentale n timpul procesului de vindecare. *ici un practician nu trebuie sa intre n panica atunci cnd du&ul actionea.a prin el sau- intra nemi7locit n trupul unui vindecator sau clarva.ator. *u trebuie sa ncercam sa 6olosim n activitatea de vindecare a7utorul du&urilor-mentor pna nu ne asiguram spri7inul unui vindecator spiritualist experimentat. Ati putea nvata 6oarte multe din contactul cu prietenii cu sau 6ara trup' totusi scopul ntregii dumneavoastra activitati psi&ice nu este dect constienti.area a ceea ce sunteti n realitate creatorul absolut al propriului %5' care si de.volta 6orta si libertatea alegerii. %ntitatile spirituale nu au totdeauna solutia problemei pe care o 6ormulam. %xistenta extracorporala este doar o 6orma di6erita de existenta 6i.ica. *7uNioate--spiritele sunt s6inti. Multi spiritisti gresesc cre.nd ca un du& trebuie sa stie totul mai bine dect ei. $iintele 6ara trup pot sa uite cum trebuie sa actione.e n plan 6i.ic. +aca sunteti posedat de un du&' sau n casa dumneavoastra bntuie 6antome' aceasta constituie re.ultatul nemi7locit al 6aptului ca nu stiti sa spuneti *5". A spune *5" este o deprindere 6olositoare care trebuie AM de.voltata n planul activitatii psi&ice. +aca vreti ca du&urile sa plece din casa dumneavoastra' trebui sa le solicitati aceasta' desi nu cred ca sunt multi oameni care ar avea cura7ul sa procede.e ast6el pentru a se elibera de pre.enta unei 6iinte 6ara trup. C$IR R+IA PSI$ICA ,A5 PSI 1&irurgia psi&ica este exact ceea ce repre.inta denumirea ei? o c&irurgie 6ara instrumente c&irurgicale' aparatura' spitale si preparate aneste.ice. 1&irurgul si asea.a minile :oaPQ--pROPiOpNulNNgacientului' si introduce degeteleO n iteriorul corpului' executa miscari necesare si scoate ceva" din interior - tesuturi a6ectate sau corpuri straine. interiorul corpului' executa miscari necesare si scoate ceva" din interior - tesuturi a6ectate sau corpuri straine. Operatia poate dura :-> minute si doar rareori are o durata de 7umatate de ora. 1nd operatia se termina' c&irurgul 6ace cteva pasg si rana se nc&ide n totalitate' 6ara sa ramna semne sau cicatrice. +e obicei aceste operatii nu sunt nsotite de nici un 6el de dureri. +esi aparent nu pre.inta ncredere' aceasta metoda a 6ost de a7utor multor bolnavi. $oarte populara este c&irurgia 2,3 n insulele $ilipine. 1el mai cunoscut c&irurg 2,3 este 4on;OAgpaoa' care a practicat n $ilipine. #eputatia sa deosebita a determinat numerosi europeni si americani sa ntreprinda calatorii costisitoare pna n $ilipine' pentru a-1 vedea n lucru. Operatiile lui sunt nsotite de sngerari' dar la el sngele se coagulea.a n cteva secunde' n timp ce operatiile obisnuite au ca timp de oprire a &emoragiei 8-1M minute.

Multi c&irurgi 2,3 sustin ca nu este nevoie sa desc&ida pacientul si operatiile lor nu sunt nsotite de sngerare. +ar ei procedea.a la desc&iderea pacientului si determina mici pierderi de snge pentru ca pacientii sa aiba mai multa ncredere n operatie. +upa cum spunea #osita #odrigue.' A1
i/.a. 11 ia.il

un discipol al c&irurgului 4on; Agpaoa? 4rebuie sa ntelegeti ca atunci cnd omul c&eltuieste ntre AMM si : MMM de dolari si strabate 11 MMM de mile' el are nevoie sa vada o mica pata de snge' ca sa creada ca este vindecat si ca 4on; 1-a operat ntr-adevar. (a nceput toate acestea erau destinate oamenilor ignoranti' dar americanii si-au 6ormat convingerea ca asa trebuie sa se petreaca lucrurile. 4oti vor sa vada snge." 1nd degetele c&irurgului patrund n corp' ele atrag ca un-magnet tesuturile bolnave. 5nii c&irurgi nici nu trebuie sa patrunda n corpul bolnavului' sau nu trebuie sa o 6aca n apropierea imediata a .onelor a6ectate - magnetismul lor extrage totul din orice parte a corpului. *imeni nu stie cu exactitate ce anume 6ace c&irurgul cu degetele pentru a patrunde n corpul pacientului. 2robabil ca energia modi6ica 6orma materiei sau lucrurile se petrec asa cum relatea.a ;og&inii indieni' care si n6ig n trup ace si cutite 6ara sa simta nici o durere. %i spun ca aceste obiecte trec printre celule 6ara sa le atinga. 2ersonalO7r775au-reusit operatiile apendicita' 6ibrom.uterin' c&isturi' operatii de mal6opnatie renala' 6ara sa las vreo urma de snge. 4otul se petrecea la nivel7n7gntal si sugestiv. Multe ca.uri au 6ost vindecate introducnd pacientul n stare de transa sau &ipno.a.

1A234O(5( 333

Auto.indecarea
1nd aveti o durere de cap si aceasta trece' v-ati taiat la un deget si rana s-a vindecat' daca seara ati racit iar dimineata va simtiti mai bine' v-ati vindecat singur. Autovindecarea este un proces7iatural. %ste o sarcina a organismului ntr-o masura att de mare' nct' n ca.ul bolilor nensemnate si nu numai' ne punem sperantele de vindecare n sistemul nervos-pe6i6eric' aceasta parte nesur7usaNvointei noastre care comanda resplratiaOPigestia' bataile inimii si rennoirea' la 6iecare sapte ani' a tuturor celulelor din corp. +i6erenta ntre vindecarea prin intermediul sistemului nervos peri6eric si autovindecare consta n capacitatile care ramn latente sau trec neobservate si pe care le puteti 6olosi constient' le puteti diri7a. TRE0IREA n scolile mistice' primul pas catre constienti.area 6ortelor individuale l copstituie procesul Stre.irii". 4oate aceste scoli se spri7ina pe teoria ca' n cea mai mare parte' ne a6lam cu totii ntr-o stare mai mult sau mai putin inconstienta a

mintii. Marele mistic +. -urdiaev denumeste aceasta stare adormire". ntr-adevar' cnd ncer7eii(Nsa ne tre.im"' A> sen.atia este ca pur si simplu am motait toata viata. /iblia descrie acest proces de tre.ire ca o cadere a pn.ei de pe oc&i"' pentru ca dintr-o data ncepem sa vedem si sa ntelegem lucrurile ntr-un plan inaccesibil anterior. 2rimul pas pe drumul tre.irii si de.voltarii capacitatilor 2,3 l repre.inta introspNec7ia' observarea a ceea ce suntem' ceea ce 6acem n raport cu noi si ceilalti. Observam cg-ne' 6acg 6mc7t77si ce nu' ce ne supara' ne plictiseste si ne agita si' n primul rnd' observam ce ne arunca n aceasta adormire"' ce se petrece n viata noastra si ne mpiedica sa traim n pre.ent' sa 6im acum' aici". Ma7oritatea oamenilor constata ca se conectea.a la realitate pe o durata de cteva secunde si se deconectea.a" timp de cteva ore. Apoi si urmaresc comportamentul si se conectea.a din nou pentru cteva secunde' pentru a se deconecta iar pentru alte cteva ore. Oamenii observa accidental <daca vor continua acest exercitiu=' uneori dupa cteva .ile' dar de obicei dupa cteva saptamni' ca ncep sa se conecte.e perioade ceva mai lungi de timp si se deconectea.a pentru perioade scurte. 5spensCi' unul dintre cei mai talentati discipoli ai lui -urdiaev' a denumit acest proces memorarea %5-lui". 2rocesul de autoobservare activea.a .onele latente ale creierului' pe care le cunoastem drept subconstient". 1nd aceasta parte a mintii noastre se tre.este' ea eliberea.a o 6orta imensa' acumulata dar neutili.ata de individ. Aceasta este 6orta .onei 2,3 si eliberarea ei da un nou sens vietii. %ste nceputul autocunoasterii' pe care toti marii ntelepti au considerat-o drept primul pas catre eliberarea de catusele vietii. n pre.entul capitol vom anali.a diverse metode aplicate n autovindecare cu re.ultate asupra tuturor bolilor' de la o durere de cap la cancer. 8a puteti observa oriunde si oricnd. %ste un proces continuu' care' att timp ct l veti practica' va desc&ide toate usile. *u va trebui sa atingem un anumit nivel al constiintei pentru a capata anumite cunostinte ntr-o alta
(4

6orma. 1nd va autoobservati' totul n viata dumneavoastra devine o parte a procesului propriu de evolutie. D REREA sI 6OA!A +urerea si boala intervin prin perturbatiile de ec&ilibru al energiei vitale. Aceste de.ec&ilibre pot avea loc ca urmare a unor7mgarari' mici irita7isau n urma unui con6lict mai vec&i care nu a 6os4nicioda7aOuitat si nici solutionat n ntregime. %le se pot instala si ca urmare a unor train 6oarte recente. +aca v-ati petrecut un timp cu o persoana pe care o considerati o cunostinta banala si ntmplatoare' sa nu va mirati daca veti simti dureri n .ona cervicala. n ca.ul unei iubiri puteti su6eri de dureri cardiace. Dona a6ectata a corpului "ncepe sa semnale.e starea n care se a6la. O boala a organelor genitale determina re6u.ul re-

latiilor sexuale. (aringita sau 6aringita se mani6esta prin re6u.ul de a comunica' o boala a oc&ilor duce la re6u.ul de a vedea ce se petrece n 7urul nostru. +urerile de umeri si de spate ne arata ca persoana respectiva poarta pe umeri7Oe;7ati-te vietii. 2na cnd boala devine sesi.abila la nivelul corpului 6i.ic' ea se mani6esta la nivelul psi&ic sau astral. +e aceea' o persoana care practica citirea psi&ica poate pune un diagnostic cu mult timp nainte de instalarea bolii sau' cel putin' poate a6la ca n curnd se va declansa o boala. Aceasta capacitate poate 6i 6olosita att n ceea ce prives7e-prFpriaOpersoana' ct si pentru ceilalti. 1 /oala 4s2ie un proces prin care rn7pni ne in6nrrn6-aTa despre-apgntia unui de.ec&ilibru care s-a instalat O@ urmea.a sa se instale.e. 1nd se observa n cmpul aurei ca se apropie boala'"ne putem ntreba ce anume s-a de.ec&ilibrat n a6ara psi&icului si ce se poate 6ace pentru restabilirea de.ec&ilibrului. 2rocesul de mbolnavire repre.inta o parte din starea de sanatate' de la care uneori trebuie sa ne abatem probabil si AA sa ne mbolnavim. +ar un dram de prudenta 6ace ct un car de leacuri. +aca putem capata in6ormatii psi&ice despre noi nsine' vom putea evita de cele mai multe ori aparitia mbolnavirilor' sau le vom putea atenua' ntrebnduOne organismul ce7nuriieNQsle-JQ1Qsar pentru re7arcr6a ec&ilibrului sau psi6Pu4si ndeplinindu-icererile. 8om anali.a di6erite directii de actiune. 4ot ceea ce am studiat despre vindecarea celorlalti poate 6i aplicat pentru vindecarea propriei persoane. 2rocedeul de autovindecare mentala pre.entat mai 7os este asemanator celui din capitolul al @-lea. O=UseQatiV;a pe un scaun cUi spatarul drept' cu talpile lipite pe podea. 2icioarele nu se ncrucisea.a. Minile se asea.a peOe7iunc&i' de regula cu palmele n sus. *u mestecati guma' nu 6umati' nu ascultati radioul. 8om denumi aceasta etapa sederea n postura 2,3" sau intrarea n transa". :. ncO7idet(oc&ii si relaxati-va' puri6icati-va mintea pe ct posibil si orientati-va ntreaga atentie catre propria persoana. >. #eali.ati mOamntarea. G. 3maginatiOvaNaura' ncepnd de la cap. *u arg importanta7iaca putem W,O" n" " rO;p@pm 8om studia citirea aurei n capitolul urmator. 5rmariti ntreaga aura' pornind de la cap' de-a lungul gtului' umerilor' bratelor' trunc&iului' picioarelor' pna la talpi inclusiv. ncercati sa simtiti aura la nivel mental. +aca vedem' reali.am o imagine vi.uala sau percepem una sau mai multe .one reci <de pilda' un aisberg' o imagine 6oarte ra6inata a ceea ce repre.inta 6iinta noastra=' sau daca ntr-o anumita .ona nu percepem nimic' aceasta nseamna ca energia este blocata tocmai n aceasta .ona a aurei. 1reati n minte o lumina portocalie neutra si orientati-o catre aceste .one. +aca unele portiuni ale aurei ne par 6ierbinti' groase sau dense' aici s-a acumulat prea multa energie ca urmare a blo-

carii .onelor reci. n acest ca. ne imaginam ca mprastiem excesul de energie catre .onele reci. AB
rrOsnii nu

ii nrmatnr 4Prm?

52+upa ce nc&eiem etapa anterioara si energia ncepe sa circule prin ntreaga aura' cream mental imaginea unei energii' pure si limpe.i' de culoareO7umeOPuminoasa si neutra' care scalda n ntregime corpul propriu. B. 8a imaginati acumNminile carele nete.esc aura din crestet p7maNn7alp7. 4OP+esc&ideti oc&ii' mpreunati-va palmele si ramneti linistiti timp7le.-(ininut. Apoi aplecati-va brusc nainte si ramneti timp de un minut cu capul' lasat n 7os n 6inal' ridicati-va si ntindeti-va bine. +aca simtiti ca ceva nu este n regula' plimbati-va timp de cteva minute' nainte de a aparea n public. 8om denumi aceasta etapa iesirea din transa". DIRI4AREA ENER+IEI $olosirea gc&ilibrului ntre energia terestra si cea cosmica' pentru mentinerea unui psi&ic stabil' este cunoscuta sub denumirea de diri7area energiei". %ste procedeul ideal care ne a7uta sa ne ncarcag4/ateriile' sa acumulam energie si sa restabilim ec&ilibrul energetic dereglai-de problemele vietii cotidiene' sau sa reali.am o curatare completa a sistemului energetic propriu. " +esi nu propunem cu precadere o anumita practica de diri7are permanenta a energiei' trebuie sa subliniem ca acesta este un minunat mi7loc pentru a ncepe n mod adecvat .iua sau pentru a ne revigora la terminarea programului de lucru. +e asemenea diri7area energiei este 6oarte utila nainte de nceperea unui proces de vindecare de durata si la nc&eierea acestuia' n restabilirea ec&ilibrului psi&ic. A1 Diri7area ener8iei terestre 1. %6ectuam etapele 1-> din capitolul al 33-lea. :. *e mpamntam' apoi ne 6ocali.am atentia asupra c&aCrelor de pe.talpile picioarelor <amplasate n scobitura A0 talpii=. *e imaginam energia 2amntului' de culoare ca6eniu-desc&is' care trece prin c&aCrele din talpile noastre si circula prin picioare' a7ungnd apoi la prima c&aCra Mulad&ara. 2utem simti aceasta energie <ast6el se ntmpla cu 6oarte multi oameni=. X>-*e imaginam cum strabate- energia terestra ntregul corp' trecnd din prima c&aCra n sus pna n ,a&asrara. 4rimitem o cantitate din aceasta energie si catre c&aCrele palmelor. *e imaginam cum aceasta energie se scurge n propria aura. G. 1nd energia atinge cea de-a 0-a c&aCra din crestetul capului o diri7am napoi' n 7os' prin corpul nostru. 1nd energia a7unge din nou n prima c&aCra' o vom diri7a drept n 7os' prin ti7a noastra de mpamntare care a7unge n centrul 2amntului' unde aceasta energie va 6i neutrali.ata' lund cu sine toate stresurile psi&ice.

A. 3esim din transa. 61 Diri7area ener8iei terestre si cos9ice +upa ce am nvatat sa diri7am cu usurinta energia terestra si ne-am nsusit bine toate etapele' adaugam la energia terestra o cantitate mica de energie cosmica. 1. %6ectuam etapele 1-> din" subcapitolul precedent? diri7area energiei terestre". :. n timp ce energia 2amntului circula prin corpul nostru' ne 6ocali.am atentia asupra c&aCrei din Orgstetul capului. *e imaginam energia"aurie a 1osmosului' care patrunde prin ,a&asrara si coboara nemi7locit n a treia c&aCra' a6lata n7i(eiu)solar. >. *e imaginam energia terestra si cea cosmica ntlnindu-se n cea de a7xe7a c&aCra si ntrepatrun.ndu-se lent' pna la omogeni.are. " G. 8i.uali.ati cum noua energie creata circula prin tot corpul timp de 1-: minute' apoi mpamntati-va orientnd 6asciculul de energie spre centrul 2amntului. A8 A. 3esiti din transa. n continuare' cnd vom vorbi despre diri7area energiei' vom avea n vedere diri7area energiilor terestra si cosmica asa cum am pre.entat aici. DESC$IDEREA sI :NC$IDEREA C$A%RE!OR 1nd vorbesc despre desc&iderea si nc&iderea c&aCrelor proprii' oamenii ncearca sa vi.uali.e.e toate aceste operatiuni si considera ca nu vor reusi niciodata sa le e6ectue.e. ,a ne relaxam. Am mai 6acut-o si pna acum. n exercitiul anterior' cnd am 6acut sa circule energia terestra prin c&aCrele talpilor' le-am desc&is. (a urma urmei' nu putem crede ca energia ar circula prin porti psi&ice nc&ise' n acelasi 6el' cnd 6acem sa patrunda energia cosmica prin c&aCra din crestetul capului' desc&idem n acest 6el cea de a saptea c&aCra. +esc&iderea si nc&iderea c&aCrelor este n ntregime o problema de vointa. #eali.am aceste operatiuni 6oarte simplu 6olosind o imagine mentala. +e obicei' reali.am comanda c&aCrelor n 77od automat' printr-un dispo.iti;Nastral care reglea.a 6luxul de energie psi&ica' la 6el "cum sistemulY nervos peri6eric reglea.a cantitatea de aer care patrunde n plamni sau cantitatea de snge care circula prin artere si vene. 5neori nsa capatam posibilitatea sa diri7am energia care patrunde n organismul nostru' sa desc&idem si sa nc&idem anumite c&aCre. 1nd am nceput sa vorbim despre c&aCre am mentionat o situatie delicata n care ne putem a6la atunci cnd cea de-a doua c&aCra este larg desc&isa. +aca un prieten care are o multime de probleme nelnvita la o ca6ea si vrem sa-1 a7utam sa depaseasca starea de depresiune' trebuie sa ne nc&idem mai nti cea de a doua c&aCra' macar partial' si vom evita ast6el p0e4ua$e"aL",nesultipsi&ic de la cel n cau.a. +orim ca energia noastra sa ne 6ie de 6olos' sa nu 6ie n opo.itie cu %5-ul nostru. +orim ca centrii nostri energetici sa 6unctione.e n con6ormitate cu situatia data. +aca o A9

 perioada ndelungata reusim cu greu sa ne descurcam' pier.ndu-ne locul de munca' venitul' umblnd 6lamn.i' iar apoi' ntr-o buna .i' primim o suma mare de bani' se6ul ne trimite un buc&et de 6lori etc.' nu mai este nevoie sa luptam pentru supravietuire. +ar prima c&aCra poate sa nu stie de aceasta ntorsatura a sortii si va continua sa 6unctione.e' cu toate puterile' n directia supravietuirii' nca un numar de saptamni sau luni' ramnnd desc&isa. +aca vom reusi sa consolidam situatia' prima c&aCra se va nc&ide treptat' de la sine. Aceasta poate crea nsa o stare de neliniste si tensiune' caci vom continua sa actionam pentru supravietuire. %ste mult mai simplu sa nc&idem c&aCra' atunci cnd ni se pare ca a sosit momentul. O vom desc&ide mai tr.iu' cnd va 6i nevoie. Acelasi lucru este valabil n raport cu 6iecare c&aCra. 3ata un' exercitiu care ne nvata sa desc&idem si sa nc&idem c&aCrele. Acesta aminteste ntr-o oarecare masura de decolarea unui avion. 1nd nvatam sa ne comandam centrii energetici' putem desc&ide si nc&ide c&aCrele n orice Soment. <(T*e vom ase.a n po.itia 2si' ne puri6icam mintea si nempamntam. D.O6e 6ocali.am ntreaga atentie asupra primei c&aCre. 1&aCrele au de obicei aspectul unor mici discuri de marimea unei monede' usor colorate. +aca cineva si le imaginea.a alt6el' nu are nici o importanta' important este sa ni le repre.entam. O*e imaginam prima c&aCra desc7&i.nduOsexa petalele unei 6lori. TO 1nd prima c&aCra s-a desc&is ast6el nct simtim o stare de con6ort' ne imaginam ca aceasta se nc&ide din nou lent. 6Acum ne imaginam din nou cum se desc&ide c&aCra. *e imaginam din nou cum se nc&ide c&aCra. #epetam etapele >-B' pna cnd avem sen.atia clara a po.itiei desc&is sau nc&is n care se a6la prima c&aCra. BM 8. #epetam toate aceste exercitii pentru 6iecare dintre cele sapte c&aCreNprincipale' apoi pentru c&aCrele minilor si n s6rsit pentru c&aCrele din talpile picioarelor. +urata acestui exercitiu varia.a n 6unctie de capacitatile si puterea de concentrare a practicantului. 8eti reusi sa nc&ideti si sa desc&ideti c&aCrele instantaneu. 9. +upa e6ectuarea exercitiilor' aruncam o ultima privire asupra 6iecarei c&aCre si stabilim n ce masura dorim sa 6ie desc&ise? n totalitate' pe 7umatate' pe s6ert etc.' dar nici una din c&aCre nu trebuie nc&isa complet. +esc&idem c&aCrele n masura n care ne-am propus. 1M. 3esim din transa. ,4A-*A#%A Acest exercitiu are drept scop sa ne anunte ca suntem 6ocali.ati n ntregime asupra controlului propriei energii. 2e lnga 6aptul ca a7uta la per6ectionarea capacitatilor

noastre psi&ice' acest exercitiu este 6oarte util n citire' n ca.ul vindecarii pe care o exercitam extracorporal si pentru stabilirea diagnosticului. 1. *e ase.am n po.itia psi&ica' ne puri6icam mintea si ne mpamntam. :. +upa mpamntare' desc&idem oc&ii pentru o clipa si privim n cele patru colturi ale camerei' n punctele n care peretii se mbina cu pla6onul. >. nc&idem oc&ii si ne imaginam ca ne a6lam n acest colt' de unde privim n 7os catre corpul nostru. *e imaginam ca putem vedea aura care ne ncon7oara trupul. 1um arata aceasta +aca nu o putem vedea' cum ar arata ea daca am vedea-o G. *e imaginam ca revenim n propriul corp' ne a6lam n centrul capului. 1um ne simtim acum *e simtim alt6el dect n coltul camerei +aca da' cum anume B1 A. *e sc&imbam ast6el de cteva ori po.itia' a6lndu-ne cnd n propriul corp' cnd n coltul camerei. +e 6iecare data va observati aura care ncon7oara corpul' sau va imaginati ca o vedeti. B. 3esim din transa. *u se e6ectuea.a acest exercitiu mai mult de 1A minute. MEDITA2IA sI VINDECAREA C A4 TOR ! C !ORI!OR n capitolele precedente am aratat cum se 6oloseste energia colorata vindecatoare. 2na acum am 6olosit energia 2amntului de culoare ca6eniu desc&is' energia cosmica de culoare aurie si energia curativa de culoare portocalie. %ste bine cunoscut 6aptul ca starea psi&ica este in6luentata de culoriE n supermaga.ine cumparatorii cauta mai ales produsele n culori vii' cu ambala7e 6rumoaseE saloanele de moda vec&e n culori nc&ise' de cele mai multe ori n tonuri ca6enii' produc o sen.atie de con6ort si apropiere de 2amnt' de naturaE o camera n culori linistite' n nuante albastru desc&is <sau n nuante de verde= are e6ect calmant' pe cnd culorile stridente - rosu' portocaliu - au un e6ect contrar. +aca' seara' alegem pentru a doua .i o roc&ie negru cu alb' iar dis-de-dimineata una de culoare ro.' nseamna ca ne alegem mbracamintea n 6unctie de dispo.itia noastra. 2entru a determina ce e6ect au diverse culori asupra noastra' vom trece la meditatia urmatoare asupra culorii. Mai nti ne mpamntam. 3ntram n transa' 6olosind energia terestra' cea cosmica si energia colorata. $olosim culorile dupa lista de mai 7os' imaginndu-ne mai nti pe ecranul nostru mental ca aceasta culoare patrunde prin talrnle si picioarele noastre' pNrin crestet' si circula ast6el prin tot corpul. 1onsumam pentru 6iecare culoare ntre >M de secunde si 1 minut' apoi o decoloram7i trecem la culoarea urmatoare. #ecomandam urmatoarea ordine? B: NE+R - este culoarea cu care ncepem' apoi trecem la

CEN sI - constatam di6erenta. Apoi trecem la CA;ENI - ncepem n ca6eniu-desc&is' apoi l ntunecam' urmea.a ROs - din nou ncepem cu rosu-aprins si observam cum se nc&ide culoarea pna la purpuriu nc&is. 5rmatoarea culoare este PORTOCA!I - culoare pe care o cunoastem. n acest exercitiu portocaliul ne apare di6erit 6ata de cele anterioare +A!6EN - urmat de VERDE DESC$IS - intensi6icam culoarea pna la verde intens si verde nc&is' apoi A!6ASTR A0 RI - intensi6icam culoarea treptat pna la albastru nc&is si trecem la RO0 - urmat de MOV - intensi6icam nuanta pna la INDI+O - urmea.a culoarea A RI - dupa auriu trecem la AR+INTI - si n 6inal A(/. 3esim din transa. n timpul acestei meditatii vom urmari care este culoarea care ne da sen.atia de con6ort maxim. 1nd ne ase.am pentru un exercitiu de diri7are a energiei sau de autovindecare' c&iar de la nceput trebuie sa destinam o clipa pentru a circula prin corp culoarea care ne place. *u trebuie sa reluam n ntregime tot acest exercitiu pentru a a7unge la culoarea pre6erata' trebuie doar sa ne imaginam ca aceasta apare spontan si trece prin corpul nostru din talpi pna n crestet. $oarte e6icienta este 6olosirea culorilor pentru vindecarea altor persoane. *e imaginam o culoare oarecare <cum am procedat n ca.ul culorii portocalii=' care trece prin minile noastre n trupul pacientului. 3ntuitia si practica ne vor a7uta cel mai bine sa determinam ce culoare trebuie sa alegem' daca nu 6olosim culoarea portocalie - culoarea B> vindecarii. 2ortocaliul nu este o culoare prea puternica si arc o actiune excitanta' pe cnd albastrul desc&is i calmea.a pe cei excesiv de nervosi. +aca pacientul este bine mpamntat' nu i putem dauna prin transmiterea unei cantitati mari de energie. %l-va7ua S--att ct poate 6olosiPNrestul se va scurge prin ti7a de mpamntare. 8a 6i multmai simplu daca suntem su6icient de sensibili pentru a determina exact cantitatea de energie necesara. 1&iar daca pacientul nu simte e6ectul actiunilor noastre' trebuie sa tinem bine minte ca aceasta nu este o 7oaca. %nergia pe care o orientam asupra pacientului actionea.a asupra corpurilor sale astral si 6i.ic. 5nui om care n-a mncat nimic timp de o saptamna nu-i vom da &rana obisnuitaE vom 6i su6icient de ntelepti sa-i o6erim la nceput ceva usor' un suc sau o supa' pregatindu-1 ast6el pentru un alt tip de &rana. *u trebuie sa le provocam pacientilor o. indigestie astrala". 8om ncepe cu

culorile mai calme' cu nuantele mai pastelate' pregatind trecerea la culorile mai tari si la o te&nica mai 6erma. READ CEREA CORP ! I DIN ST,RI!E PSI Ati observat ca' dupa e6ectuarea exercitiilor' sunteti rugati sa va ase.ati cu minile mpreunate si sa ramneti linistiti timp de un minut' apoi sa va aplecati nainte si sa lasati capul n 7os' ntre genunc&i' pentru nca un minut. 2oate urma o scurta plimbare prin camera. Minile mpreunate cu degetele mpletite au rolul de a nc&ide circuitul psi&ic al corpului' evitnd ast6el scurgerea de energie. 2rin7tp7ecarea cagullii ""Oi 7"s de. genunc&i permitem evacuarea am corp4energiei n exces. 2limbarea prin camera este unul dintre procedeele care re7ducOeerpul nostru n realitate dupa e6ectuarea unei activitati psi&ice. +esigur' nu vom crede niciodata ca am devenit mai putin reali n cursul acestei activitati' n comparatie cu starea
)4

obisnuita. *umai ca activitatea psi&ica ne 6ace sa ne concentram toata atentia mai mult asupra corpului astral dect a celui 6i.ic. +aca imediat dupa aceea ntarim legatura noastra cu corpul 6i.ic' ne va 6i mult mai usor sa operam n plan 6i.ic. 4recerea prin corp a energiei psi&ice nviorea.a n mod cert ntreaga noastra activitate. %6ectund exercitiile pre.entate aici' vom avea o noua perceptie asupra lumii si o noua atitudine 6ata de noi nsine si 6ata de cei din 7ur. #eusind sa ne cunoastem organismul' vom vedea ca unele dintre reactiile si sen.atiile acestuia au la ba.a consideratiile altor persoane despre ceea ce este mai bine pentru noi' nu propriile noastre consideratii. 8om dori' ast6el' sa traim con6orm vointei proprii' nu dupa voia altora. 4oti acesti 6actori determina sc&imbari n corp si prima lui reactie ca raspuns la ele este sa spuna *5". 1au.a o constituie 6aptul ca' bune sau rele' obiceiurile si deprinderile corpului sunt cunoscute. +aca se instalea.a impresia ca tot ce este cunoscut va 6i alungat' eliminat' corpul este cuprins de deprimare. ,e poate c&iar mbolnavi. +e cele mai multe ori nsa sen.atiile corpului sunt de apatie' neliniste' plictiseala sau teama' resimtite n perioada n care e6ectuam activitati psi&ice. n acest 6el corpul va transmite mesa7ul? %u nu vreau sa ma sc&imb!" n ast6el de ca.uri sunteti o persoana care reactionea.a cu teama si 6urie cnd descopera o iubire nemasurata. %xista oameni care reactionea.a ast6el' n loc sa raspunda cu caldura unei iubiri. +e 6iecare data cnd o persoana s-a ndragostit de dumneavoastra ati procedat la 6el' ati simtit 6rica' tristetea. ,e instalea.a ast6el obisnuinta. 1orpul s-a obisnuit sa reactione.e ast6el? %ste ceea ce 6ac mereu! Acestea mi sunt regulile! *u pot renunta la ele!" 1orpul trebuie sa nvete treptat noile obiceiuri. +upa cum am mai spus' introspectia propriei persoane constituie prima etapa n evolutia psi&ica. +aca vom constaBA

ta ceva ce trebuie sc&imbat' putem sa e6ectuam aceasta sc&imbare. ,c&imbarile le vom 6ace nsa treptat' cu blndete' caci corpul nostru se va simti anormal sau lipsit de iubire. n nici un ca. nu ne vom reprosa ceea ce am 6ost' suntem sau vom 6i. n sc&imb ne vom convinge ca orice deci.ie de sc&imbare este un cadou pe care ni-1 6acem' si oricum am 6i' esenta noastra lucrea.a pentru noi. +aca avem anumite trasaturi care ne pot 6i de a7utor' este un motiv su6icient de serios pentru a le de.volta' dar numai din aceasta cau.a si nu pentru ca acum suntem putin mai buni". %xista numeroase procedee pentru a trans6orma corpul din nou ntr-o realitate' trasatura lor comuna 6iind 6aptul ca se reali.ea.a concentrarea atentiei asupra ntregului corp. ,copul acestui exercitiu este 6ocali.area capacitatii de concentrare' deci l vom executa cu acuratete maxima. 8om observa cu atentie ceea ce 6acem si' daca ne iesim din 6ire' vom retine pe ct posibil momentul exact si ce anume gndim atunci. %xercitiile sunt simple si amu.ante. 1ura7! +ar aici se ascunde o capcana! 2entru ca exercitiile sunt simple si att de amu.ante' este 6oarte usor sa 6ie e6ectuate automat' 6ara sa le dam nici o atentie. $iecare exercitiu are o singura etapa. (ista de mai 7os cuprinde o serie de exercitii di6erite si nu etapele unui singur exercitiu. 1. Mncati ceva. :. $aceti sex n orice 6orma sau dansati ritmic' la alegere. >. Mergeti pe 7os. %ste deosebit de util pentru corpul real' deoarece orientea.a atentia asupra c&aCrelor de pe talpile picioarelor' legate nemi7locit de 2amnt. G. $aceti o baie sau un dus. +usul cu apa rece 6ace minuni n cunoasterea propriului corp. 1orpul poate avea procedeul lui propriu care l a7uta la mentinerea realitatii. n acest ca. vom e6ectua acest procedeu. BB n aceasta carte nu este ntmplatoare re6erirea la propriul spatiu' la spatiul celorlalti oameni' la ramnerea n spatiul propriu. ,patiul nostru este propriul nostru corp 6i.ic si astral' n care nu se poate simti comod nimeni altcineva. +in ne6ericire' unii ncalca acest spatiu al nostru' 6ie pentru ca vor sa ne atraga atentia asupra lor' 6ie pentru ca vor sa intre n contact cu noi ntr-o 6orma sau alta <telepatie' teleg&idare=. $olosind un termen psi&ic' denumim aceste pretentii ale altor oameni de a ne atrage atentia prin termenul legaturi". 1larva.atorii pot vedea 6luxurile de energie care ies din c&aCre si reali.ea.a legatura ntre noi si o alta persoana. *u este obligatoriu sa vedem aceste legaturi. 2utem sa ne dam seama si sa le simtim ca ele exista. Acestea leaga n permanenta c&aCrele di6eritelor persoaneE nu exista oameni care sa 6ie complet liberi de ele. n exercitiul urmator vom nvata cum sa ne amplasam si sa ne retragem legaturile' care nu trebuie sa ne nvaluie permanent' n mod inevitabil. +aca suntem prinsi de o multime de

legaturi' vom 6i nevoiti sa actionam mai mult cu energia altor persoane dect cu a noastra proprie. Ar 6i nsa o greseala sa ne plngem ca suntem legati de cineva' ca niste pri.onieri' sau sa credem ca cel care ne-a legat ne 6ace vreun rau. n realitate' nu putem receptiona ast6el de legaturi de la o alta persoana' daca nu o dorim. *imeni nu va poate agresa n nici un 6el din punct de vedere psi&ic' daca dumneavoastra nu doriti acest lucru. (egaturile au nsemnatate di6erita' depinde ce in6ormatie s-a transmis prin ele' si produc n c&aCre e6ecte di6erite. Prima cha0ra centrul supravietuirii. O legatura plasata n acest centru nseamna? 8reau sa ma a7uti sa supravietuiesc." 2oate ascunde pericole n ca.ul n care cei doi oameni nu au a7uns la un acord clar privind linia de urmat. +e exemplu' un copil plasea.a o ast6el de legatura n centrul de supravietuire al parintilor sau adultilor din 7urul sau. +aca avem un prieten bolnav sau ranit' pe care l ngri7im' ntre noi B0 exista o ntelegere privind 6aptul ca' pentru o anumita perioada de timp' vrem sa l a7utam sa supravietuiasca si se va crea o legatura puternica pe perioada convalescentei. (egatura pornita de la prieten este plasata n prima noastra c&aCra si ne transmite in6ormatia am nevoie de tine". 5neori' putem avea dorinta sa ndepartam aceasta legatura si sa revi.uim natura relatiilor cu persoana respectiva. Atentie6 (imeni nu poate sa plase#e o legatura daca noi nu dorim sa o primim. A doua cha0ra a se$ualitatii si a emotiilor. O legatura plasata n a doua c&aCra nseamna 6ie? ,imt o atractie de interes sexual pentru dumneavoastra"' 6ie? Acordati-mi spri7in emotional' dati atentie emotiilor mele." 2utem dori sa nlaturam sau nu aceasta legatura' daca nu ne 6ace placere' sau sa o pastram. %ste nsa mai bine sa nlaturam o legatura emotionala din aceasta c&aCra' deoarece poate priva de energie si este nsotita adesea de vibratia necesitatii". %ste mult mai bine sa raspundem nevoilor emotionale ale cuiva din c&aCra inimii' dect din cea de-a doua c&aCra. A treia cha0ra centrul energetic. O legatura plasata aici nseamna? Am nevoie de o cantitate de energie de la dumneavoastra' mi este insu6icienta energia mea proprie"' sau? 2re6er sa lucre. cu energia dumneavoastra' dect sa-mi asum responsabilitatea energiei proprii." %ste evident ca o legatura plasata n a treia c&aCra nu poate dect sa ne absoarba din energie' de aceea trebuie sa o nlaturam. O legatura puternica n a treia c&aCra ne poate crea o sen.atie de tensiune sau golire n .ona abdominala. %a poate duce la ulcer. A patra cha0ra centrul iubirii si atasamentului. O legatura n a patra c&aCra poate nsemna? 8a iubesc"' sau? mi place de dumneavoastra." 2utem sa dorim nlaturarea legaturilor din a patra c&aCra pentru a ramne singurul om care dispune de propria energie' dar n general aceste legaturi nu sunt att de apasatoare ca la celelalte c&aCre. 1ura-

B8 tndu-ne c&aCrele' putem lasa intacte legaturile existente n aceasta a patra c&aCra' pentru ca este placut sa te simti legal de prieteni. A cincea cha0ra centrul comunicarii. O legatura plasata aici nseamna? 8reau sa comunic cu dumneavoastra." O legatura puternica n a cincea c&aCra ne poate provoca dureri de gt' poate duce la mbolnavirea glandei. A sasea cha0ra centrul clarvi#iunii. O legatura plasata n a sasea c&aCra nseamna? 1ineva este n permanenta n mintea noastra - se gndeste permanent la noi sau vrea sa a6le la ce ne gndim sau ce credem despre el." Aceste legaturi pot provoca dureri de cap. (a 6el' deoc&iul duce la scurgerea energiei din acest centru. A saptea cha0ra cha0ra cunoasterii si a intuitiei. O legatura plasata aici nu este lipsita de pericol' pentru ca nseamna? 8reau sa conduc" sau 8reau sa mi urmati nvatatura." Multi mentori care lucrea.a n domeniul psi&icului' misticismului si constiintei plasea.a temporar o legatura n a6ara c&aCrei discipolilor' pentru a spori e6icienta nvatari i. +ha0rele minilor sediul energiei creatoare. (egaturile plasate aici nseamna 6ie? $a ca mine"' 6ie? $a pentru mine." +eoarece creativitatea este o 6orma de exprimare a propriei persoane' legatura plasata n mini poate dauna modului nostru de a e6ectua ceva' de la prepararea &ranei si 7ocul de tenis pna la scrierea unei carti. +ha0rele picioarelor. 4alpile se leaga de 2amnt. O legatura plasata n c&aCrele din talpi dereglea.a mpammtarea noastra' determina o naltare' o nviorare sau ne poate 6ace sa plutim n nori". 2riceperea de a identi6ica legaturile si de a le nlatura ne va a7uta sa 6im mai puri si mai liberi si sa ne diri7am corpul dupa propria dorinta. 1apatnd deprinderile de a identi6ica si nlatura legaturile' vom a6la mai multe despre acestea. 2utem descoperi legaturi de la persoane cu totul surprin.'atoare' n cele mai neasteptate puncte. Mai mult' o persoama B9 care a plasat o legatura ntr-una dintre c&aCrele noastre poate sa ignore natura comunicarii dintre noi. 1um putem a6la daca cineva ne-a plasat o legatura ntr-o c&aCra *e privim aura si c&aCrele. +aca sunt legaturi - si cu siguranta sunt' ntr-o masura mai mare sau mai mica - le vom vedea. 1e este de 6acut daca descoperim ast6el de legaturi n c&aCrele proprii (e vom nlatura.

CUM SE NLTUR LEGTURILE ENERGETICE

1. *e ase.am n po.itia psi&ica' nc&idem oc&ii' ne relaxam si ne mpamntam. :. $acem sa circule energia prin corpul nostru timp de aproximativ un minut. >. *e imaginam propria aura si o puri6icam con6orm indicatiilor anterioare.

G. +upa ce ne-am curatat aura si energia circula n mod corespun.ator' ne 6ocali.am atentia asupra primei c&aCre' asa cum am 6acut n etapa a doua a subcapitolului? +esc&iderea si nc&iderea c&aCrelor". 2rivim <daca putem vedea= sau cream imaginea primei c&aCre si sesi.am legaturile din aceasta. +aca nu reusiti de la nceput' perseverati! *u va descura7ati. +aca descoperim legaturi n prima c&aCra' ne imaginam cum minile patrund n aura' a7ung la c&aCra si smulg legaturile. (egaturile pot 6i mai mari sau mai mici' mai subtiri sau mai groase' se pot extrage mai greu sau mai usor. *u trebuie sa ne speriem. Ma7oritatea legaturilor se desprind 6oarte usor' 6ara sa ramna nici un 6el de ori6iciu n c&aCra. +aca unele legaturi nu se lasa ndepartate' ne punem ntrebarea <pe care o adresam legaturii=' cine este autorul' urmarim directia n care se ndreapta legatura respectiva' pna cnd vedem' reali.am imaginea optica sau simtim cine este cel care ne-a implantat aceasta legatura.
*#

2oate 6i un om apropiat' un bun prieten sau c&iar sotul <sotia=' poate 6i un se6 sau un subordonat' poate 6i c&iar cersetorul caruia i-am dat de dimineata o moneda. 2oate 6i oricine' c&iar persoane care au murit cu ani n urma. 4rebuie doar sa privim cu multa atentie si sa credem ca omul care ne apare pe ecranul mental este autorul legaturii. 3n ca.ul n care ne apar mai multe persoane' ne vom ocupa de distrugerea 6iecarei legaturi separat. 5rmarim traseul legaturii pna la autorul acesteia' caruia i multumim pentru interesul aratat si i explicam ca nu dorim sa 6im legati". +aca aceasta persoana doreste sa pastre.e legatura cu noi' i propunem sa o trans6ere n planul constient 6i.ic' nu n planul astral. Apoi revenim la prima c&aCra si extragem legatura respectiva. %a trebuie sa iasa cu usurinta. +aca' orice am 6ace' legatura nu poate 6i nlaturata' este posibil ca n realitate sa nu dorim nlaturarea ei. n acest ca. putem lasa legatura' dar sa recunoastem ca este optiunea noastra. +aca vom nlatura o legatura pe care de 6apt nu dorim sa o nlaturam' ea revine. ,istemul de comunicare prin aceasta legatura exista de7a. 2re.entul exercitiu are drept scop sa ne o6ere alternativa de a permite sau nu altor persoane sa ne 6oloseasca energia sau sa o amestece cu a lor. A. 1nd ne eliberam de toate legaturile din prima c&aCra' trecem la a doua. %6ectuam si aici toate operatiunile de la punctul G' apoi' pe rnd' repetam aceleasi operatiuni cu toate celelalte c&aCre' inclusiv c&aCrele de la mini si de la picioare. B. +upa ce am extras legaturile din toate c&aCrele' cream imaginea mentala a unui suvoi de apa curata si cristalina care ne scalda sistemul energetic' patrun.nd prin ,a&asrara <c&aCra din crestet=' n 7os pna la Mulad&ara 6e&aCra <putem trimite acest suvoi si prin c&aCrele de la mini si picioare=' apoi trece prin mpamntare si se scurge spre centrul 2amntului' unde este neutrali.at.

0. Acum cream imaginea vi.uala a unei energii neutre' curate si clare' de culoare aurie stralucitoare' care nvaluie ntregul nostru sistem energetic si ntregul corp. 01 8. *e imaginam minile cum nete.esc aura de la cap pna la ba.a picioarelor. 9. 3esim din transa. $acem ceva care sa ne convinga de realitatea corpului nostru? ne spalam pe 6ata' bem o ceasca de ceai sau ca6ea' ori ne mbratisam cu un prieten. Acesta este cel mai di6icil exercitiu din cele pre.entate pna acum. n restul .ilei trebuie sa aveti gri7a de voi. NE TRA!ITATEA sI NONRE0ISTEN2A 3n 7urul nostru actionea.a diverse energii. 1um ne putem mentine ec&ilibrul psi&ic 6ara sa 6im atrasi de unele persoane si 6ara sa le atragem' 6ara sa ne subordonam repre.entarilor proprii sau ale altora privind ceea ce ar 6i trebuit sa 6im' cum sa ne mentinem c&aCrele curate' sa ramnem sanatosi si sa ne pastram n ec&ilibru totalitatea ps&icului propriu 4rebuie sa ramnem neutri si sa nu ne mpotrivim' sa nu opunem re.istenta 6ata de nimic. +upa cum constatati' nu se recomanda sa nu credeti n nimic din ce vi se spune' dupa cum nu se recomanda sa nu avem sentimente' gnduri sau reactii 6i.ice la anumiti stimuli. +impotriva' daca procedam ast!el aceasta nseamna re#istenta !ata de impulsurile proprii iar aceasta nu este o po#itie neutra. Am mentionat ca starea de comuniune cu 5niversul nu nseamna sa vedem lucrurile asa cum vrem sa 6ie. Mai degraba aceasta nseamna sa le vedem asa cum sunt n realitate' nseamna cura7ul de a spune +A" propriilor trairi' oricum ar 6i acestea. Oamenii si vor 6ixa n permanenta legaturile n sistemul nostru de c&aCre iar noi nu ne vom a6la mereu n starea de meditatie n care sa percepem patrunderea acestor legaturi. +aca ne mpotrivim acestora sau daca toata .iua discutam despre cineva si ne comparam cu 6iecare cine vagabond care traversea.a strada si ne taie calea' vom capata o oarecare duritate psi&ica si vom nalta .iduri ntre noi si
*"

ceilalti' ntre noi si propriile trairi. 1&aCrele noastre sunt blocate. +evenim tensionati si' ceea ce este mai rau' ncercam sa credem ca vom deveni alt6el de cum suntem. Asadar re.istenta este o parte a conditiei de om. +eci vom ncepe prin a nu opune re.istenta 6aptului ca ne mpotrivim. 1nd comunicam cu cineva' i putem spune cu ce anume suntem de acord si cu ce nu. +ar persoana cu care comunicam este o alta particica a 5niversului' deci o alta parte din noi' care ne o6era posibilitatea sa constienti.am cine suntem' permitndu-ne sa avem propriile trairi. +aca opunem re.istenta trairilor noastre proprii' re.ulta un ciclu incomplet al vietii noastre' care se va repeta mereu' iar si iar' n 6orme di6erite' pna cnd ne vom permite o traire completa' iar pna cnd nu vom admite aceasta traire

completa' vom actiona con6orm propriei noastre re.istente si imagini create. +aca nu v-au convins cele pre.entate despre Carma n primul capitol' trebuie sa recitim aceste paragra6e si sa le anali.am dintr-un alt punct de vedere. +upa cum am mai spus' Carma este' pe lnga toate celelalte' un re.ultat al propriilor repre.entari si al ciclurilor ne6inali.ate. +nd ne mpotrivim propriilor trairi acumulam o anumita 0arma cu care vom avea de'a !ace mai tr#iu. +aca ceea ce urmea.a sa 6acem este re.istenta n 6ata propriei trairi si acumularea Carmei' nu mai 6aceti acest lucru. *u opuneti re.istenta. +ar vom urmari ceea ce 6acem si vom remarca 6aptul ca noi suntem cei care actionam' procedam ast6el' nu actiunea este cea care primea.a n 6ata noastra. 1u timpul vom constata ca ncetam sa mai actionam n acest 6el. +evenim exact obiectul re.istentei noastre - aceasta este o axioma a evolutiei psi&ice. 1u ct mai mult re.istam si ne opunem la ceva' cu att acordam mai multa atentie acestui 6apt si ne narmam tot mai puternic mpotriva lui. 2e de alta parte' atunci cnd o persoana este 6urioasa pe noi si i acceptam 6uria <1=' 6uria persoanei respective trece
*&

aproape instantaneu <:=' nu ne vom mai 6ramnta din cau.a acestei trairi neplacute. Aceasta este esenta ideilor despre iubirea 6ata de aproape' ntoarcerea celuilalt obra. etc. Aceasta este legatura dintre 5nivers si propria c&aCra a inimii. %xista doua metode cu a7utorul carora ncercati sa ndepartati re.istenta prin iertare. Prima metoda este o meditatie pe care am mai exersat-o? 1. *e ase.am n postura psi&ica' nc&idem oc&ii' ne puri6icam mintea si ne mpamntam. :. *e investigam ntregul corp 6i.ic ncepnd cu talpile picioarelor si continund spre cap. 8eri6icam daca exista vreo parte care resimte dureri' sau a ntepenit' se bucura sau vrea sa se odi&neasca. ,esi.am sngele care circula n corpul nostru. ,esi.am energia psi&ica care circula n noi si n 7urul nostru. +aca ne doare ceva' n-are dect. +aca exista undeva o dorinta 6oarte mare si puternica' o lasam sa se mani6este. *u ne mpotrivim' nu opunem nici o re.istenta' suntem ntru totul de acord. (asam sa doara ceea ce doare' sa-si mani6este bucuria sau tristetea' lasam sen.atiile sa dispara' dar nu ntreprindem nimic' ci doar observam. >. *e investigam emotiile. 1e anume simtim *u opunem nici o re.istenta' doar simtim. G. (a ce ne gndim si ce credem despre ceea ce gndim *u ne oprim din gnduri' doar suntem de acord cu ele. 1ontinuam sa ne gndim la aceasta. A. 5nde ne a6lam *e a6lam n propriul trup ,untem de a.i noapte cu persoana iubita 1oborm n strada sa luam o ng&etata #amnem aici. 1nd ne a6lam n coltul camerei continuam sa 6im n centrul propriului cap. #evenim. B. 1nd am revenit n centrul propriului cap' iesim din transa.

A doua metoda este un exercitiu care poate 6i e6ectuat oricnd si oriunde. 2resupunem ca ne-am ntlnit cu un prieten' iar acesta are o multime de probleme' cu care ne
*4

coplesesteE nu-1 iubeste prietena sau mama' tatal sau copilul' cinele nu-1 asculta' masina s-a stricat' contul n banca este epui.at' nu mai are nici un ban' papagalul s-a mbolnavit iar salteaua de cauciuc s-a spart. %ste posibil sa sesi.am ca la nivelul primelor doua c&aCxe apar anumite sen.atii. Avem de gnd sa le nc&idem (e desc&idem mai larg 1e se petrece cu a patra c&aCra 3nima este desc&isa ,au ne este pieptul ncatusat 1are este directia legaturilor *e imaginam ca suntem n ntregime din aer si tot ce ne povesteste prietenul trece prin noi. +esigur' ascultam ce ne spune si intervenim cu cte o vorba cnd ni se pare oportun. (asam nsa toata ncarcatura emotionala sa treaca de noi si sa se neutrali.e.e n aerul din 7ur. Acum urmarim atent ce se petrece n c&aCre. 8om e6ectua exercitiul ori de cte ori avem oca.ia. sOC RI!E PSI$ICE *ici un om nu poate ramne permanent neutru si legat de 2amnt. +upa cum am mai spus' cnd ne mpotrivim' trebuie sa continuam sa o 6acem. *u putem a7unge ntr-un alt loc' pna cnd nu ncetam sa ne a6lam acolo unde suntem acum. 5neori' cnd nu suntem mpamntati' intervine cineva si ne aplica un soc psi&ic. 1ea mai simpla explicatie a unui ast6el de soc este perceperea 6uriei care se napusteste asupra noastra. 4raversam strada si un so6er trebuie sa opreasca exact cnd nu are c&e6 sa o 6aca. n gndul sau' aparem n c&ip de ticalos si socul este gata! #esimtim o slabiciune ciudata n timp ce traversam. Am luat de pe ra6tul maga.inului ultima punga de lapte' exact cnd s-a apropiat altcineva sa o ia. 2ersoana vede ca luam laptele si dintr-o data' datorita socului' ne cuprinde teama. socurile psi&ice pot lua si 6orme placute. *e plimbam prin parc si pe lnga noi trece o persoana 6oarte atragatoare
*(

care-si opreste privirea asupra noastra. soc! 4ot restul .ilei ni-1 petrecem gndindu-ne ct de placut ar 6i sa 6im cu o 6iinta att de 6ermecatoare. 1aracteristica generala a acestor socuri este 6aptul ca sunt orientate n interiorul corpului nostru. %le ne distrag de la momentul respectiv si ne reorientea.a trairea n interiorul propriei minti. socurile ne 6ac sa pierdem contactul cu realitatea' sa nu mai stim unde ne a6lam. %le ne trans6era n inconstient' ne obliga sa ne cedam ntreaga putere n 6avoarea celui care ni le aplica. si ma7oritatea acestor socuri nu sunt deloc distractive. *u exista exercitii speciale re6eritoare la socurile psi&ice. 1nd constatam ca suntem supusi unui soc psi&ic' putem consuma o cantitate oarecare de energie pentru a e6ectua actiuni simple de vindecare sau pentru a extrage

din c&aCra legaturile care ne-au 6ost implantate acolo. +ar cel mai e6icient este sa observam socul care ne este aplicat si sa nu-1 ntoarcem mpotriva celui care ni-1 aplica' deoarece ast6el nu am 6ace dect sa declansam un ra.boi al socurilor psi&ice. 2ot 6i aplicate aceleasi metode si la atacul psi&ic din partea altor persoane. Atacul psi&ic este mult mai periculos' deoarece este mai greu de depistat. +ar socurile sunt trairi ale realitatii care pot 6i controlate. ,tarile provocate pot duce la mbolnavirea suprarenalelor si a sistemului neurovegetativ. #a.boaiele psi&ice duc la crearea prin imagini mentale a entitatilor creaturilor' pe care cteodata nu le mai poti controla si ncep sa te domine' daca ti-a sca.ut potentialul energetic. +atorita neatentiei se poate a7unge la cabinetul de psi&iatrie pe post de pacient.

1A234O(5( 38

Citirea <sihica
2utem spune ca 6iecare om este un medium si se ocupa de citirea psi&icului' adesea c&iar 6ara a-si da seama. +e 6iecare data cnd ne ntlnim cu cineva si ne spunem n sine? Arata 6oarte obosita"' sau +upa cum arata' se poate spune ca a avut o .i grea"' sau 1e mult s-a sc&imbat' se poarta ca un ndragostit"' reali.am o citire a in6ormatiei pe care o poarta 6iecare. %a se nregistrea.a sub 6orma de culoare' sunet' energie' alcatuind starea noastra pe moment. 1ineva poate spune ca nu se ntmpla nimic deosebit si ca oricine poate g&ici ast6el de lucruri. ntr-adevar' oricine poate reali.a asa ceva' dar este mai mult dect daca am g&ici. Au 6ost obtinute in6ormatii pe care nimeni nu le-a exprimat n cuvinte. %xemplele de mai sus sunt ca.uri de perceptie psi&ica nede.voltata. Aceasta perceptie poate 6i de.voltata si 6inisata pna la nivelul intuitiei .ilnice. 1itirea psi&icului este o deprindere care' ca oricare alta' poate 6i consolidata si per6ectionata prin practica. n plus' vom tine seama de o recomandare aparent paradoxala? VIA2A NOASTR, DE MEDI M +aca ntelegem aceasta exprimare neobisnuita' ne vom putea interpreta viata ca pe a unui medium. 1nd ne nastem'
**

se spune ca tocmai ne-am ntrupat. 4otul este nou' suntem desc&isi pentru lume' toate impresiile noastre sunt relativ pure si nu sunt mpovarate de amintiri' trairi si di6erite opinii. ,untem constienti si nutrim interes. 1u alte cuvinte' 6iecare dintre noi este un medium. +upa cum putem a6la ntrebndu-i pe copii' multi dintre ei vad aureole de di6erite culori care-i ncon7oara pe oameni' n desenele lor' ei repre.inta aceste aureole colorate. Multi copii au n permanenta nsotitori 6ermecati' cu care stau de vorba si se 7oaca. Mai mult' copiii care sunt 6oarte buni observatori' dar' n acelasi timp' sunt extrem de lipsiti de tact' exprima cu glas tare 6ata de toata lumea ceea ce vedem cu totii' dar consideram ca nu este potrivit sa spunem. 2e masura ce copiii cresc' parintii i nvata sa se adapte.e"

mediului. 1&iar daca a va.ut" aureola nnegrita sau cu limbi de 6oc si scntei a unei persoane apropiate' care se sc&imba brusc n di6erite 6orme deasupra capului expul.nd din ea' si .ice cu glas tare ca matusa lui este ca o vipera sau ca seamana cu un monstru <reali.nd de 6apt perceperea in6ormatiei din gndului ei=' parintii l nvata cu tact ca nu este adevarat' ca matusa lui a 6ost si este o doamna. +aca stam de vorba cu unele persoane sau le observam' n timpul citirii psi&icului vom a6la ca n copilarie multi au 6ost speriati de adulti care le-au explicat cu insistenta care este realitatea. 2e cnd erau copii' ei erau suparati ca toti cei mari resping vi.iunea lor asupra lumii' dar treptat au nceput sa o respinga si ei' pentru ca adultul detinea suprematia evidenta n cunoasterea practica a lumii ncon7uratoare si spunea copiilor ce este real si ce nu. Ast6el' ma7oritatea adolescentilor' la atingerea acestui prag' 6ie ncetea.a sa mai creada n realitatea din copilarie' 6ie nvata sa taca. 2entru multi dintre cei care au ncetat' cu timpul' sa creada n propriile perceptii problema devine mai simpla. %i nu se mai gndesc la aceasta pna nu se petrece ceva care sa-i soc&e.e. +e pilda' unele persoane patrund din nou 08 n lumea psi&icului dupa o traire dramatica neasteptata' cum ar 6i contactul cu persoana iubita disparuta recent sau prevederea unui eveniment viitor. 2ersoanele care pre6era sa pastre.e pentru ele propriile perceptii 6i.ice pot avea trairi ntmplatoare pe toata durata vietii' 6ara sa povesteasca nimanui nimic' din teama de a parea ridicoli sau de a 6i considerati nebuni. 2oate ca ntr-o discutie cu un prieten' printre alte lucruri marunte' vor mentiona cu calm am simtit ca ma vei suna asta.i"' dar niciodata nu vor putea povesti despre visele lor ciudate sau vocile pe care le aud. Multi se tem ntr-adevar sa nu 6ie nebuni' de aceea si ascund ct mai bine nelinistea si ndoielile. 1ei care nu-si reprima niciodata trairile deosebite' nu ascund ceea ce aud' pot 6i cu adevarat persoane cu preocupari de medium sau spiritisti' sau si pot 6olosi observatiile si trairile ntr-o alta directie' cu orientare creativa' artistica. Altii pot sa nnebuneasca si sa a7unga n clinicile de psi&iatrie. 5neori' ast6el de oameni sunt considerati de.ec&ilibrati si excentrici. Adesea' cnd timp de multi ani omul este nevoit sa lupte mpotriva propriilor sale trairi el poate !i e$pus unor serioase dereglari psihice. +evine paranoic si simte ca toti l urmaresc si i resping trairileE sau poate deveni sc&i.o6renic' o 7umatate a sa exprimnd o puternica perceptie psi&ica si emotii intense' iar cealalta 7umatate 6iind normalaE poate deveni catatonic' nc&i.ndu-se n sine si pre6ernd sa traiasca exclusiv n universul psi&ic al mintii sale' nu n mi7locul con6runtarilor de opinii si 7udecati ale celorlalti. 2re.entam aici cteva exemple comune. +esigur nu toate bolile mentale sunt re.ultatul reprimarii capacitatilor psi&ice. +ar de 6oarte multe ori mpiedicarea mani6estarii acestora duce la reprimarea unor emotii cum ar 6i 6uria sau

tema de pedeapsa. Aceste emotii neexprimate pot provoca boli 6i.ice sau mentale. *ebunia poate 6i actiunea' modul acestei persoane de a se mani6esta ntr-o lume care-1 separa de realitate si de ceilalti' totodata este modul prin care 09 persoana respectiva evita raspunderea 6aptelor sale. 2oate nu stie cum s-o 6aca sau are nevoie' prin constructia 6iintei sau prin educatie' de cineva care s-o g&ide.e. 3nteriori.area nu aduce nimic bun n acest ca. si ar trebui cautata iesirea din impas prin simpla ruga catre +umne.eu de a da lumina' ratiunea si calea vietii. +ar sa revenim la problemele noastre. 2oate ne este absolut straina ideea de adeveni medium si citim aceasta carte doar pentru a gasi ceva ce-am mai putea nvata. ,au poate ca am considerat dintotdeauna ca avem ceva deosebit' poate c&iar supranatural' si nu stim cum sa procedam. ,au cunoastem aceste 6enomene' le simtim' le percepem realitatea' dar am vrea sa le diri7am' sa nvatam sa le 6olosim ct mai bine. Ar 6i un mare pacat daca dintr-o stare de soc prin necontrolul asupra gndurilor ati a7unge la psi&iatrie. TA6!O RI sI IMA+INI IRA2IONA!E n timpul desci6rarii in6ormatiilor psi&ice putem vedea" o multime de lucruri' ca si n timpul vindecarii' unde principalele surse de in6ormatii vor 6i aura si c&aCrele. Acestea pot a7unge la noi si sub 6orma unor c&ipuri sau imagini mentale' pe care le vom anali.a n pre.enta lucrare. 3n timpul citirii psi&icului pacientului putem vedea realmente adevarate tablouri. %le pot aparea n prim-plan pe ecranul nostru mental sau pot avea aspectul unor miniaturi. Aceste tablouri provin din universul nostru subiectiv. sTER+EREA IN;ORMA2II!OR NE+ATIVE DIN A R, 1. *e mpamntam si intram n transa. :. Alegem din propria experienta o stare n care nu ne-a placut sa ne a6lam si staruim sa ne mani6estam lipsa de 8M sensibilitate' indi6erenta. 2oate 6i o situatie n care am trait groa.a sau altceva de acest gen. >. *e concentram asupra imaginii create' apoi o 6acem sa se estompe.e lent. 2e masura ce ea dispare' lasam sa apara c&ipurile altor persoane. Acestia sunt creatorii initiali ai vi.iunii anterioare. 2utem vedea un singur c&ip sau mai multe. $acem sa se estompe.e aceste c&ipuri unul dupa altul' imaginndu-ne ca le expediem posesorilor lor. +aca' privind aceste c&ipuri' simtim 6urie' revolta' durere etc.' revenim pentru a retrai aceste sentimente. (e vom comunica mental acestora tot ce simtim nevoia sa le spunem. +aca simtim satis6actie n urma celor spuse' la estomparea imaginii acordam iertare acestor persoane. +aca nu dorim sa le iertam' nseamna ca n-a sosit nca momentul' dar prin iertare se 6ace o stergere automata a sursei de soc psi&ic si are loc sc&imbarea radicala a aurei n alte culori. 1nd suntem

pregatiti sa i iertam' ne vom ierta mai usor propriile noastre probleme si ast6el ne vom apropia de renuntarea la toate acestea. ,a nu uitam ca nu trebuie sa ne grabim. +aca dorim sa savuram un timp oarecare 6uria' supararea sau tristetea pe care le simtim' nu trebuie sa ne re6u.am aceasta placere. G. 1ream o imagine a propriei noastre persoane si ne straduim sa ndragim aceasta imagine. Apoi o 6acem sa dispara. A. 1&emam n imagine ,oarele mare si auriu al energiei' pe care l lasam sa ne umple n totalitate corpul si aura. B. 3esim din transa. 1343#%A A5#%3 %xpresia citirea aurei" creea.a o impresia a ceva te&nic si 6oarte complicat. nainte de a trece la acest exercitiu' trebuie sa 6acem o relaxare completa' straduindu-ne sa vedem aura. 1. 1ream un tranda6ir care l repre.inta pe pacientul nostru. n acelasi timp ne imaginam ca tranda6irul acesta are un nimb. *imbul repre.inta aura individului' tot asa cum 81 tranda6irul repre.inta individul. ncepem cu observarea unei singure culori care iri.ea.a n 7urul petalelor. +aca nu putem vedea culoarea' ne imaginam ca nimbul arata ca si cum am vedea-o. $acem sa dispara tranda6irul. :. #epetam exercitiul de patru ori' adaugnd de 6iecare data cte o culoare pna a7ungem la un total de cinci culori. >. 3esim din transa. 5rmatorul complex de exercitii repre.inta o etapa mai avansata. Aceasta ne va a7uta sa 6olosim citirea aurei n scopuri curative. 1. *e mpamntam si intram n transa. :. #eali.am imaginea pacientului. 1u o pensula imaginara cu vopsea neagra ntunecam tabloul reali.at' pna cnd obtinem doar silueta pacientului. (asam lumina interioara mentala sa umple spatiul din 7urul siluetei' mai nti sub 6orma unui nimb alb. Observam unde este nimbul mai mare si mai dens' n ce puncte este mai subtire sau care sunt .onele corpului n care dispare. 4oate aceste imagini aparute sunt legate de clarvi.iune. >. (asam nimbul alb sa capete di6erite culori. Acestea sunt culorile aurei pacientului nostru. +aca vedem o singura culoare este minunat. +aca vedem c&iar .ece culori este 6oarte bine. 1el mai adesea vom vedea doua sau trei culori' iar cnd vom capata deprinderea de a distinge culorile' vom putea anali.a aura mult mai bine. 2entru nceput vom ncerca sa ne oprim doar culorile pe care le vedem sau sesi.am. 5nde sunt acestea ase.ate n 7urul corpuluiY 4rebuie sa tinem minte ca semni6icatia culorilor poate 6i con6irmata numai de propria noastra experienta' de aceea ne vom urma intuitia. G. (asam imaginea sa se estompe.e. Alegem acum alta persoana si repetam procesul. Anali.am cu atentie di6erentele dintre cele doua aure' apoi le lasam sa dispara. A. 3esim din transa si ne readucem corpul n realitate. %ste necesar sa o 6acem' cnd tocmai am e6ectuat o activitate psi&ica deosebit de complexa.

8: (a exercitiile acestea este nevoie de o cantitate mai mare de energie psi&ica' care vine prin relaxarea per6ecta a mintii. #e.ultatele vor veni singure la un moment dat si va veti bucura nespus cnd veti reusi sa 6aceti acest lucru 6ara prea mult e6ort. CITIREA A REI C OC$II DESC$IsI 1larvi.iunea sau vederea psi&ica' de care tocmai ne-am 6olosit' se reali.ea.a 6ara participarea simtului 6i.ic al va.ului. Aceasta se reali.ea.a prin intermediul vederii psi&ice. 5nele persoane vad aura si cu oc&ii desc&isi' n stare de relaxare. Aura apare ca un nimb auriu valurit' uneori este colorata n culori desc&ise' alteori seamana cu niste 6otogra6ii. 1uloarea sau culorile dominante sunt plasate n centrul aurei' iar scnteile sau explo.iile de energie de alte culori se mprastie n spatiul din 7ur sau se deplasea.a mpre7urul culorii de ba.a. *u este nimic neobisnuit ca unele persoane pot vedea aura cu a7utorul va.ului obisnuit si nu prin clarvi.iune. +e 6apt cu a7utorul va.ului normal putem vedea mult mai multe detalii marunte dect cu a7utorul va.ului psi&ic. 1itirea aurei cu oc&ii desc&isi este 6oarte interesanta' iar procesul n sine pare mai putin 6antastic' mai real. +ar totul se creea.a pe un ecran n centrul dintre sprncene si oricum vederea normala nu participa la desci6rare' oc&ii stnd ntr-o po.itie de parca n-ai avea nevoie de ei. 4otul se petrece n spatiul de vid a6lat n aceasta regiune a 6runtii' indi6erent de distanta de la pacient la vindecatorul medium. 2rin crearea imaginilor si desci6rarea in6ormatiilor venite are loc stergerea acestora din cmpul energetic al persoanei-pacient si reec&ilibrarea energiilor lui mentale. 2utem a6irma ca are loc procesul de vindecare. Avem nevoie de cineva cu care sa colaboram n ast6el de ca.uri' ca sa vedem re.ultatul 6inal si sa ne convingem ca am procedat corect. 8> 1. *e alegem o persoana care sa ne a7ute n e6ectuarea acestui exercitiu. #ugam persoana sa se ase.e sau sa stea n picioare cu spatele la un perete alb. 2eretele poate 6i si de o alta culoare' dar neaparat desc&isa. :. *e mpamntam. 2entru a vedea aura nu este necesar sa intram n transa' ci doar sa 6im relaxati. *e ndepartam de asistentul nostru la o distanta de circa sase metri si ne concentram atentia asupra unui punct n spatiu a6lat la o distanta de un metru 6ata de corpul acestuia. 2unctul ales nu se va gasi pe perete sau pe c&ipul asistentului' ci ntr-un punct oarecare n spatiul pna la el. +upa un timp oarecare vom ncepe sa vedem aura asistentului. 5nele persoane vad aura cu vederea peri6erica' desi asistentii au impresia ca i priviti tinta. >. 2utem exersa vi.uali.area aurei 6ara a mai mpartasi aceasta respectivelor persoane. +ar este 6oarte bine sa 6im prudenti. %ste 6oarte neplacut cnd cineva priveste tinta n crestetul cuiva sau n gol' c&iar deasupra umarului. n timpul

acestor exercitii putem a7unge la conclu.ia ca vi.uali.am aura nu numai pe 6ondul peretului alb' ci si pe 6undalul unor culori nc&ise. 2uteti ncepe prin a vedea aura 6lorilor' 6ructelor' obiectelor. #elaxati' priviti n gol obiectul care interesea.a neaparat. 8eti ramne uimiti de re.ultate. *u trebuie sa mi7iti oc&ii sau sa-i mariti' ei nu participa la vi.iuni' participa glanda pineala. C M SE CITESC C$A%RE!E 1itirea c&aCrelor este n 6ond acelasi lucru cu citirea aurei' dar nu vom trece la acest exercitiu pna nu ne vom nsusi n ntregime citirea aurei' deoarece' n ca.ul c&aCrelor' exercitiul are durata mai mare si necesita o mai mare ncordare. 1. *e mpamntam si intram n transa. :. #eali.am silueta asistentului pe ecranul nostru mental. >. *e concentram atentia asupra punctului din aura care repre.inta prima c&aCra. #eali.am imaginea vi.uala a unui
54

disc n aceasta .ona si urmarim daca discul este nc&is sau desc&is si l umplem cu galben-portocaliu-rosu-maro' n ordinea descrisaE sa nu uitam ca acum citim o &arta. Aceasta este prima c&aCra legata de supravietuire. +aca este larg desc&isa' daca este colorata n culori ntunecate sau mo&orte' pacientul are probleme' legate de supravietuire sau de o patologie a organelor care tin de centrul energetic respectiv. +aca aceasta c&aCra este nc&isa' persoana nu are n acest moment probleme de supravietuire. +aca c&aCra este colorata n verde <culoarea cresterii=' cel n cau.a poate gasi noi cai care l vor a7uta sa supravietuiasca. +aca c&aCra este colorata n rosu <culoarea simturilor si sentimentelor= capacitatea de supravietuire depinde de ncarcatura emotionala. G. 4recem de la o c&aCra la alta' citindu-le n acest 6el pe rnd' att cele sapte c&aCre principale' ct si c&aCrele minilor si picioarelor. %ste 6oarte important sa ne concentram asupra 6iecarei c&aCre n parte' sa nu ncercam sa le anali.am pe toate la un loc. A. +upa ce am studiat cu multa atentie 6iecare c&aCra' aruncam o privire asupra ntregului ansamblu de c&aCre. *e imaginam ca le privim mai de la distanta' pentru a le vedea pe toate. 1omparam dimensiunile si 6orma diversilor centrii energetici. 1are este cel mai mare 1are este cel mai intens colorat B. $acem sa dispara imaginea si iesim din transa. n acelasi 6el' vom examina c&aCrele aceleiasi persoane si a doua .i' apoi din nou peste o saptamna. 8edem daca au intervenit ceva sc&imbari. 2ot interveni sc&imbari daca l veti umple cu o alta 6orma de energie vitala' dar pot ramne nemodi6icate daca persoana este la 6el de complexata de gri7ile sale. DETERMINAREA PO0I2IEI D RERII :N A R, sI :N CORP %xercitiul urmator are o mare nsemnatate practica n munca de vindecator. %l ne va o6eri in6ormatii suplimentare 8A

6ata de cele obtinute prin studierea aurei si c&aCrelor. (a nceput vom exersa independent' ca n exercitiul precedent de citire a aurei si c&aCrelor. 1. *e mpamntam si intram n transa. :. 2e ecranul mental obtinem imaginea <silueta= persoanei pe care o studiem. >. *e autosugestionam ca pe imaginea obtinuta' n punctul n care prietenul nostru acu.a dureri 6i.ice' trebuie sa apara o pata rosie care sa marc&e.e .ona a6ectata. 5rmarim cu atentie n ce raport se a6la pata sau petele din aura. +upa ce studiem amanuntit imaginea o 6acem sa dispara. G. #eaducem imaginea prietenului. *e sugestionam ca petele rosii apar n .onele n care acesta are dureri. 1omparam aceasta imagine cu prima. %stompam imaginea. A. #epetam exercitiul alegnd mereu alti prieteni. (a nc&eiere estompam imaginile si iesim din transa. 1nd vom trece la vindecarea pacientului' nainte de a ncepe procedurile' vom e6ectua acest exercitiu. 2utem sa-i spunem sau nu ceea ce vedem. %l poate veni sa ne caute' plngndu-se? Am o durere groa.nica de cap. 8indeca-ma mai repede!" %6ectund exercitiul' putem vedea o pata rosie deasupra sau n 7urul capului sau. +ar putem vedea o pata rosie si mai mare si mai intensa n cu totul alt loc' la ba.a coloanei vertebrale' n .ona ombilicala' la genunc&i' oriunde. 4rebuie sa dam atentie celor ce vedem c&iar daca ne derutea.a. Adesea' durerea se mani6esta n cu totul alta .ona a corpului dect aceea n care este locali.ata sursa maladiei. 1nd trecem la vindecare' vom acorda atentie deosebita .onelor n care am descoperit petele rosii. %le trebuie nlaturate.

AUTOAPRAREA
2entru a ne de.volta deprinderile putem reali.a citirea psi&icului anumitor persoane' cu acordul acestora' nso8B tind-o de procedeul de vindecare' daca ni se pare potrivit si nu este di6icil de reali.at. 4rebuie sa ne ba.am pe intuitia noastra. +upa ce ne vom nsusi su6icient citirea aurei si a c&aCrelor' vom trece desigur la citiri mai complexe. +esavrsindu-ne practica citirii psi&icului' vom constata ca putem raspunde singuri la toate ntrebarile pe care si le pun ceilalti oameni' doar 6ormulnd aceste ntrebari. 1nd ne pregatim sa citim psi&icul unui prieten sau al unui pacient' reluam procedurile pe care le e6ectuam n ca.ul vindecarii. *e ase.am 6ata n 6ata cu pacientul si reali.am mpamntarea pentru amndoi. +esigur' nainte de a ncepe ne vom goli mintea de orice alte gnduri' pentru a nu ne ncurca. 4recem apoi la citirea aurei si a c&aCrelor' e6ectund toate procedurile necesare. 1itirea nemi7locita a psi&icului este mult mai interesanta dect observarea de la distanta' dar este mult mai di6icila. Omul al carui psi&ic l citim poate 6i speriat' emotionat sau 6oarte curios. 1a urmare' el poate patrunde n mintea

noastra si ne va ataca prin atentia' gndurile' ideile' emotiile sale si prin tot ce se petrece cu el. +esi poate avea cele mai bune intentii' atacurile sale psi&ice ne pot 6ace sa ne pierdem mpamntarea. #eali.am imaginea vi.uala a unui tranda6ir care si strnge petalele' trans6ormndu-se ntr-un boboc de 6loare' dar n loc de a-1 plasa pe ecranul nostru mental' l aducem c&iar n 6ata 6runtii. *e sugestionam ca acest tranda6ir va 6i magnetul care atrage si absoarbe toate legaturile care pornesc de la subiectul pe care-1 citim' nainte ca acestea sa patrunda n c&aCrele noastre si sa ne absoarba energia. *e vom sugestiona ca tranda6irul ramne n acest loc si i veri6icam pre.enta de 6iecare data' nainte de a ncepe o noua citire. +aca simtim o stare de neliniste subita n timpul citirii' poate 6i nevoie sa cream un nou tranda6ir. (a terminarea citirii 6acem sa dispara tranda6irul. 80 $olosirea tranda6irului pentru protectia psi&icului nu se limitea.a la procesul citirii. %l este de nepretuit n viata cotidiana. +e 6iecare data cnd cineva ne va ataca' cnd ne vom contra.ice cu cineva sau vom intra ntr-un ra.boi" psi&ic' vom ncerca sa ne imaginam tranda6irul pentru a reali.a o detensionare. Acest procedeu poate 6i util n mentinerea ec&ilibrului interior. %l poate 6ace sa nu mai avem nevoie de protectie psi&ica. +aca nu ne mpotrivim la tot ce ne agresea.a n procesul citirii psi&icului sau n a6ara acestuia' constatam ca %5( nostru nu exista si nu ne mai ataca nimeni. 1u ct vom permite mai mult sa 6im agresati de tot ce ne deran7ea.a si ne creea.a o bariera psi&ica' cu att mai mult citirea noastra nu va avea nici un re.ultat si ne vom pierde legaturile. *u trebuie sa respingem ceea ce simtim' dar aceasta nu ne va a7uta n perceperea n propriul nostru spatiu psi&ic a ceea ce simt ceilalti oameni. COM NICAREA 3n procesul oricarei activitati psi&ice este 6oarte important sa discutam mental despre ceea ce vedem' ca si cum am avea pe cineva alaturi. 1u alte cuvinte' trebuie sa gasim un mod de a transmite acele sen.atii puternice pe care le percepem' pentru a nu se acumula n interiorul nostru si a nu ne bloca a cincea c&aCra. n timpul citirii' putem desci6ra vi.iuni sau imagini despre care n-am dori sa-i vorbim persoanei de 6ata. %ste posibil sa nu 6im prea siguri de in6ormatiile primite' sau sa simtim ca subiectul s-ar putea supara' sau si-ar bloca n continuare centrii pentru desci6rarea cau.ei simptomelor aparute. 4rebuie sa ne eliberam de cele percepute' indi6erent daca vom comunica subiectului datele citirii psi&ice' sau le putem transmite ntr-o 6orma care sa ne elibere.e de tensiune. %ste posibil sa asteptam plecarea pacientului si sa 88

pre.entam toate datele n 6ata oglin.ii' vorbind cu propria persoana sau deasupra unui pa&ar cu apa' care ar prelua in6ormatiile' apoi sa aruncam apa. +aca dorim' ne putem lua notite. +aca simtim ca ne este mai usor sa transmitem in6ormatiile si sa ne exprimam prin pictura' dans sau ntr-un alt mod' 6ara a recurge la cuvinte' trebuie sa procedam n acest 6el. Orice 6orma de activitate este buna pentru a gasi o iesire si a ne elibera de imaginile pe care le-am va.ut. 5nii vindecatori transmit in6ormatiile cele mai serioase unei terte persoane sau unui obiect <capac' .id' lac=. +e cele mai multe ori aceasta transmitere este e6icienta. +e aceea nu sustinem ca nu trebuie sa comunicam nimic din cele a6late' ci doar ca' atunci cnd comunicam altei persoane' care nu cunoaste pacientul' cele a6late n timpul citirii psi&icului' nu trebuie sa ntoarcem cele a6late mpotriva acestuia. 8om proceda n asa 6el nct ncarcatura emotionala a in6ormatiilor obtinute sa nu daune.e nici pacientului' nici noua' reusind ast6el eliminarea lor din cmpul nostru psi&ic. 1nd comunicam pacientului in6ormatiile obtinute prin citire' daca ne-am &otart sa o 6acem' sa 6im 6oarte gri7ulii. +e pilda' am a6lat ceva secret' dar ne este teama ca pacientul se va supara au.ind in6ormatiile. 8a trebui sa-1 abordam n 6elul urmator? 8ad ca va puteti mbolnavi. Acordati prea multa atentie unor probleme nedemne de atentia dumneavoastra. 2na nu veti n6runta adevarul si nu veti gasi ceva care sa va distraga atentia de la toate acestea' nu va voi putea a7uta sa va vindecati." *u ne-am expus consideratiile privind starea psi&ica a pacientului' dar am atins punctul sensibil si pacientul ne poate contra.ice cu ardoare. +aca vom spune adevarul exact asa cum l vedem' ne putem provoca un soc energetic <pe care l-am denumit anterior soc psi&ic"=. +e aceea' n primul rnd vom crea tranda6irul protector. n al doilea rnd nu vom uita ca nici un soc psi&ic nu ne poate a6ecta n vreun 89 6el' daca nu dorim sa-1 percepem. si n 6ine' daca ne mpotrivim 6uriei pacientului <prietenului=' aceasta va trece prin noi 6ara sa ne a6ecte.e. :M6INAREA IMA+INI!OR n acest capitol revenim la unul dintre cele mai importante aspecte ale activitatii psi&ice? la priceperea de a ramne neutri' de a nu ne implica n emotiile persoanei careia i citim psi&icul sau pe care o tratam. 2entru noi' ca si pentru pacient' va 6i mult mai usor daca i vom solicita sa nu medite.e si sa nu intre n transa mpreuna cu noi. Oamenii cred adesea ca ne-ar putea usura munca daca ar medita mpreuna cu noi. +ar nu este asa. Mai nti oamenii meditea.a n mod di6erit si' a6lndu-se n alte s6ere' le va 6i greu sa umareasca cu atentie cuvintele noastre. %ste necesar doar ca ei sa 6ie pre.enti. 1nd intram n transa este si mai important sa ramnem la nivelul energetic propriu. +aca prietenul sau pacientul

meditea.a mpreuna cu noi' el poate sa ne nsoteasca 6oarte natural' 6ara sa-si dea seama' c&iar de la intrarea n transa. Ast6el' poate 6i ncalcat unul dintre principiile de ba.a ale intrarii n transa' care consta n ridicarea obligatorie a nivelului energetic propriu la un nivel su6icient de nalt' care sa-1 depaseasca mult pe cel al pacientului' pentru a ne asigura de impartialitatea emotionala si detasarea necesare n timpul citirii sau vindecarii. +aca si noi si pacientul ne a6lam la acelasi nivel energetic' putem mbina tablourile obtinute cu cele ale pacientului' ceea ce nseamna ca trairile pacientului pe care-1 observam se mbina cu trairile noastre analoage. 2ropriile noastre amintiri se pot constitui la rndul lor n sen.atii puternice' care produc con6u.ie n mintea noastra si &aos n citirea psi&icului. +e obicei aceasta constituie cau.a sen9M .atiei ca nu putem vedea subiectul citirii n timpul acestei operatiuni. 3ata un exemplu simplu de mbinare a tablourilor? ncepem procedura cu succes' citim n conditii optime aura pacientului si' deodata' vedem o pata de culoare rosu nc&is. 3i comunicam pacientului ca aceasta pata n aura este un semn de 6urie si' dupa ce i-am spus-o' devenim nervosi' ne simtim 7enati. +aca am avea mai multa experienta n clarvi.iune' am putea vedea imaginea reala sau tablourile proiectate n aura pacientului. ,au am putea sa le sesi.am. ,au' mai degraba' am ntelege pur si simplu de ce dintr-o data nu ne simtim bine. ,e poate ntmpla ca pe la vrsta de cinci ani pacientul nostru sa 6i mncat o bataie .dravana de la mama si sa nu 6i putut niciodata sa-i ierte aceasta. 2oate ca si mama ne-a tras cteva palme pe la cinci ani' lucru care ne 6ramnta si acum. +aca nu suntem neutri si nivelul nostru energetic nu se ridica deasupra celui al pacientului' tablourile ncep sa se ntrepatrunda si ne simtim debusolati. Amintirea noastra despre trairile proprii se amesteca cu amintirile analoage ale pacientului si ne concentram exclusiv asupra acestui eveniment neplacut' c&iar daca nu suntem constienti de aceasta. *u trebuie sa disperam. Oricine si poate combina tablourile imaginare cu ale noastre' dar nu este deloc greu sa scapam de aceasta. n primul rnd i vom spune pacientului sa ne scu.e o clipa pentru a pune la punct starea de transa sau a ne calma cea de-a saptea c&aCra. #evenim n propria minte' ne mpamntam iar si ne ridicam nivelul energetic' circulnd prin corpul nostru o cantitate mai mare de energie dect a pacientului. Ast6el vom putea observa mbinarea tablourilor 6ara a le simti. Apoi l mpamntam din nou pe pacient. +aca avem idee ce repre.inta tabloul nostru care participa la combinatie' l aducem pe ecranul noastru mental si l 6acem sa dispara. Acesta poate repre.enta orice? se poate 91

sa 6i avut amndoi n adolescenta cosuri pe /ata care ne 6aceau sa su6erim' am 6i putut avea prieteni gelosi' rau de naltime etc. ,e pot mbina de asemenea unele tablouri po.itive' desi acestora li se acorda mai putina atentie si creea.a mai putine greutati la citire. +aca nu putem vedea clar tabloul' ne ase.am n spatele pacientului si lasam sa ne umple mintea orice repre.entare imaginara. +aca ncepem pe neasteptate sa percepem ceva' 6acem sa dispara repre.entarea imaginara. +aca nu percepem nimic' 6acem sa dispara totul. +aca aceasta disparitie nu a7uta' ne imaginam ca sen.atiile noastre neplacute 6ormea.a o picatura mare de energie de orice culoare dorim. O plasam pe ecranul nostru mental si o 6acem sa dispara. Apoi nc&idem pe 7umatate cea de-a doua c&aCra. Aceasta ne va separa de pacient. Apoi ne gndim la cinci puncte care ne deosebesc de pacient? are parul castaniu' spre deosebire de noi' este nvatatoare - ceea ce noi nu suntem' i plac tranda6irii - noua nu' are :0 de ani - noi avem alta vrsta' crede ca procedurile psi&ice sunt vra7itorii - noi nu. Metoda este 6oarte simpla' dar i vom aprecia calitatile cnd o vom aplica. *u suntem una cu pacientul. ,untem persoane di6erite. 2rivind la problemele si distractiile pacientului' trebuie sa ne spunem? Acestea nu sunt problemele mele' dar doresc sa decodi6ic cau.ele care provoaca su6erinta." +urerea de cap care poate aparea ca urmare a suprapunerii tablourilor poate 6i importanta pentru noi. %a ne indica .onele n care s-a acumulat sau este blocata energia si ne poate a7uta sa clari6icam situatia' obligndu-ne sa constienti.am cau.a. 1nd simtim ca ceva nu este n regula' n timpul citirii' procedam ast6el? 1. $acem mpamntarea' att a pacientului' ct si a noastra. 9: :. #idicam nivelul energetic propriu 6ata de cel al pacientului. >. $acem sa dispara orice imagine' oricare ar 6i. G. 1ream un tranda6ir. A. nc&idem a doua c&aCra. B. *e gndim la cinci puncte care ne deosebesc de pacient. 8indecatorii ncepatori sunt nelinistiti de volumul mare de in6ormatii despre c&aCre' legaturi' spirite-mentor' aura' simboluri ale vietilor anterioare. 5neori vindecatorul ncepator nu este sigur de ceea ce vede. 2utem evita aceste probleme daca decidem de la nceput ce anume dorim sa vedem? aura' c&aCrele' legaturile etc. *e concentram asupra alegerii noastre' acordndu-i toata atentia. +upa ce studiem cum se cuvine .ona aleasa' putem trece mai departe. PER;EC2IONAREA CITIRII PSI$ICE *u putem vindeca un om mpotriva propriei sale vointe. (a 6el' nu-1 putem privi mpotriva vointei sale. (ucrnd' ne

putem da seama ca in6ormatiile au 6ost blocate. *u putem obtine nici un 6el de date' desi recurgem la toate procedeele te&nice cunoscute de i.olare' de neutrali.are. 1itirea nu se poate 6ace' pna n momentul n care pacientul nu doreste aceasta. +e cele mai multe ori' cu toata 7ena' pacientul raspunde +A". 4rebuie sa subliniem ca n toate domeniile psi&ice n care suntem implicati alaturi de o alta persoana' insistentele nu ne vor a7uta. 4rebuie sa ne nstiintam prietenii ca dorim sa 6acem putina practica' sa ncercam procedeele psi&ice pe care le-am a6lat din pre.enta lucrare. 3deal ar 6i ca ei sa ne vina n ntmpinare. +ar trebuie sa-i rugam sa 6ie de acord ntr-un mod 6oarte politicos' ast6el nct sa poata re6u.a daca nu vor sa ne spri7ine. (umea psi&icului este de temut pentru multi oa=&

meni' unii dintre ei sunt speriati de posibilitatea patrunderii acestei lumi. (a nceputul activitatii veti avea multe surpri.e? prietenii pe care-i considerati ca avnd conceptii liberale si 6ilo.o6ice se dovedesc cei mai speriati sau devin criticii cei mai severi. +impotriva' persoane care nu se mai interesasera niciodata de 6enomenele extrasen.oriale' de meditatie etc. se dovedesc desc&ise la nou. 1u trecerea timpului i vom putea identi6ica de la nceput pe cei speriati de aceste 6enomene. ,a ne amintim cum ne-am simtit n aceasta lume necunoscuta cu ctiva ani n urma! 4rebuie sa 6im atenti n a comunica pacientului doar acele in6ormatii care l pot a7uta. 1itirea psi&ica este mult mai mult dect slu7irea celorlalti' este slu7irea propriului %5. 1&iar daca pare paradoxal' trebuie sa subliniem aspectul cel mai important al citirii. 1u ct citim sau traim mai mult' cu att ne este mai clar ca suntem asemanatori oricarui om' care are aceleasi probleme ca noi.

1A234O(5( 8

%tape avansate de vindecare 2,3

%xercitiile pre.entate n acest capitol au un grad de di6icultate mai ridicat. %ste bine sa nu ne grabim si sa nu avansam la exercitiul urmator daca nu stapnim bine te&nica. 5nele dintre exercitiile pre.entate n acest capitol ne vor parea mult mai simple dect cele din capitolele anterioare. +ar nu trebuie sa precupetim timpul necesar e6ectuarii exercitiilor si nici sa comparam progresul nregistrat de noi cu cel nregistrat de altii' sau cu ceea ce' dupa impresia noastra' am 6i putut reali.a. $iecare om este o individualitate si merge pe propriul sau drum. P RI;ICAREA C$A%RE!OR 2uri6icarea c&aCrelor este extrem de importanta' att n vindecarea altora' ct si n autovindecare. 3ata o metoda pentru puri6icarea propriilor c&aCre. 1. *e mpamntam si intram n transa.

:. *e instalam n cea de-a treia c&aCra. *e imaginam cum energia excitanta care s-a acumulat aici se trans6era n cea de-a doua c&aCra' se acumulea.a aici' urmnd a 6i trans6erata n prima c&aCra. #epetam acest proces. nlaturam prin ti7a de mpamntare tot ceea ce avem acumulat n aceste 9A c&aCre. n timpul acestui exercitiu nu trebuie sa cercetam ce anume nlaturam' desi' desigur' o putem 6ace. >. *e instalam n a patra c&aCra. Acum procedam n sens invers. 4rans6eram ntreaga cantitate de deseuri psi&ice din a patra c&aCra n a cincea' apoi n a sasea si a saptea c&aCra' iar prin aceasta le evacuam n exterior. *e imaginam ca totul a 6ost nlaturat din aura noastra si se di.olva n energia neutra. G. *e ntoarcem n prima c&aCra. 5mplem acest centru cu energie de culoare portocalie si ne imaginam ca aceasta circula prin 6iecare c&aCra. Am evacuat tot ce era strain. +e 6iecare data' evacund tot ce nu ne era necesar' spatiul eliberat se umple cu energie pura. *atura nu suporta vidul' att n spatiul 6i.ic' ct si n cel psi&icE daca vom lasa spatiuZ neocupat' nu trebuie sa mai mentionam ce se poate acumula n el. A. #epetam etapa a patra pentru a doua si a treia c&aCra. Apoi nc&idem 6iecare dintre c&aCrele in6erioare' ast6el nct sa ne 6ie comod. B. 5mplem cele patru c&aCre superioare' una dupa alta' cu energie portocalie. 1uloarea portocalie este totdeauna o culoare e6icienta' dar daca pre6eram sa 6olosim alta' vom proceda cum credem mai bine. 1ele patru c&aCre superioare nu se nc&id. 0. 3esim din transa. 2rocesul de puri6icare a c&aCrelor este o procedura pe care o putem e6ectua ct de des dorim. +upa e6ectuarea etapei a sasea' putem nlatura toate legaturile' gasind tablourile agasante care mpiedica 6luxul de energie. 2entru a vindeca o alta persoana prin aceasta metoda' ne mpamntam att pe noi' ct si pacientul' apoi ase.am mna deasupra celei de-a treia c&aCre a pacientului si ne imaginam ca mna noastra mpinge tot ce nu este necesar prin c&aCrele in6erioare n ti7a de mpamntare' iar de aici ct mai adnc n 2amnt. 9B Apoi ne ase.am mna deasupra celei de-a saptea c&aCre a pacientului si ne imaginam ca extragem tot ce este n plus n a patra c&aCra si nlaturam ce am extras prin a saptea c&aCra n atmos6era. Apoi se umple 6iecare c&aCra cu energie curata' portocalie. ST,P>NIREA CORP ! I 3ata un exercitiu' care poate parea oarecum neobisnuit' destinat sa ne rennoiasca legatura cu propriul nostru corp' sa ne consolide.e situatia de posesor al propriului spatiu

6i.ic si sa ne reaminteasca 6aptul ca' orice s-ar ntmpla' mintea noastra ne poate spune? Acesta este corpul tau." A avea"' a stapni" ceva anume nseamna n limba7ul psi&icului a 6ace sa-ti apartina n totalitate". +e exemplu' parintii ne-au nvatat sa mergem' prin urmare ei pot continua sa stapneasca o parte a picioarelor noastre' iar noi este posibil sa nu le stapnim pe deplin niciodata. 2utem creste cu convingerea ca organele genitale sunt ntr-o oarecare masura impure' asa ca niciodata nu vom putea sa le stapnim pe deplin si sa le 6olosim ca pe ceva ce ne apartine. Acele .one din corp pe care nu le stapnim sunt .onele n care se poate bloca energia terestra si cosmica. Aceste .one' n care adesea suntem inconstienti sau adormiti"' sunt .onele n care de cele mai multe ori apar maladiile 6i.ice. Aici aura poate 6i 6oarte subtire sau poate lipsi n totalitate. +aca doriti sa deveniti stapnul corpului dumneavoastra' sa parcurgem urmatorul exercitiu. *e mpamntam. Apoi ne instalam n degetele mari ale picioarelor <la 6el cum ne-am plasat n centrul capului' n coltul camerei sau n una dintre c&aCre=. Mobili.am ntreaga noastra putere de constienti.are n aceste puncte. 2robabil nu ne-am gndit 90 niciodata att de mult la degetele mari ale picioarelor si vom determina cum ne simtim aici si ce simt degetele noastre. Apoi ne mutam la talpile picioarelor. 1um sunt acestea? usoare' ngreunate' amortite sau dureroase *e instalam apoi n gambe. Ast6el' ne vom a6la pe rnd n 6iecare particica a corpului nostru? n genunc&i' n coapse' n 6ese' n organele genitale' n abdomen' torace' umeri' n brate' coate' antebrate' palme' degete' n partea dorsala a toracelui' la cea6a' n gt' barbie' bu.e' limba' dinti' nas' obra7i' urec&i' par' cap. 2entru 6iecare popas vom consuma att timp ct va 6i necesar si' parasind o parte a corpului' vom 6i gata sa ne oprim n urmatoarea. 2atrun.nd n 6iecare parte a propriului nostru corp' vom vorbi cu aceasta. 8om da binete abdomenului si-1 vom ntreba daca nu doreste ceva pentru el. %l poate raspunde? Mai usor cu alimentele picante"' sau? (argeste cureaua." 8om sta de vorba cu talpile noastre. %le ne pot spune? *u ne uita. Avem nevoie de ncaltaminte mai comoda" sau? Multumim pentru baia cu saruri minerale." 4rebuie sa mentionam ca n unele parti ale corpului ne vom simti bine si comod' con6ortabil' pe cnd n altele ne poate ncon7ura plictiseala' vom simti o apasare sau o tensiune. Acestea sunt .onele pe care nu le stapnim n totalitate. 3n 6iecare parte a corpului nostru vom constienti.a sen.atiile' att pe cele placute' ct si pe cele neplacute. 2rimul pas care ne da sentimentul ca ntregul corp ne apartine va 6i sen.atia ca putem stabili n ce parte a corpului ne simtim con6ortabil si unde ne simtim straini. 8om examinai cu atentie daca nu cumva s-a acumulat durere n acele .one ce ne sunt straine. +aca este asa' vom sterge aceste imagini.

+upa ce nc&eiem procesul de luare n posesie a corpului nostru' revenim n centrul capului. +e aici' construim pe ecranul nostru mental tabloul ntregului corp. ncon7uram aceasta imagine pe ct posibil cu maxima iubire si tandrete' nlaturam imaginea si iesim din transa. 98 A $3 ,9*94O, 2rocesul de vindecare presupune restabilirea ec&ilibrului n organism. 8indecatorii cauta sa-si concentre.e atentia de cele mai multe ori asupra a ceea ce nu este n regula" n corpul 6i.ic sau psi&ic' nu asupra a ceea ce este normal". 4rebuie sa privim corpul n ansamblu sau n legatura cu 5niversul pentru a 6i 6eriti de erori. 8indecarea este un proces de corectare a corpului energetic' care permite corpului 6i.ic sa 6unctione.e normal. 5rmatoarele exercitii sunt destinate readucerii sub controlul nostru a starii naturale de 6orta si vointa. ,unt destinate sa ne de.vete de unele modele pe care le-am nvatat n copilarie si care erau utile copilului. Aceste modele nu ne sunt potrivite totdeauna' iar uneori pot 6i c&iar nocive. +e pilda' astmul bronsic poate 6i urmarea atentiei exagerate pe care ne-au acordat-o parintii n copilarie. +ar oare dorim acum sa ni se acorde aceeasi atentie 2oate platim pentru aceasta atentie cu imposibilitatea de a respira usor sau poate tine de destin. 1. *e mpamntam si intram n transa. :. 3denti6icam n propria aura .onele care emit o energie sanatoasa' vibranta' pura' de culoare aurie. >. #idicam nivelul energetic din celelalte .one ale corpului' ast6el nct sa corespunda energiei nalte din .onele sanatoase. 4rebuie sa ne sugestionam ca nivelul energiei creste daca i vom ordona aceasta. Atunci vom putea ridica acest nivel ct dorim. G. $acem sa circule energia prin c&aCrele si aura noastra' apoi ne aplecam cu capul mai 7os de genunc&i si iesim din transa. 2utem 6olosi acest exercitiu si pentru vindecarea altor persoane. 4rebuie sa identi6icam portiunile sanatoase din aura acestora' n loc sa le cautam n propria noastra aura. Apoi ridicam nivelul lor energetic asa cum l-am ridicat pe al nostru. %ste bine sa nvatati pacientii sa respire corect. 99 #estabilirea energetica a corpului 6i.ic se 6ace si prin metode de respiratie' prin te&nici #ad7a-[oga. VOCEA INTERIOARA %xercitiul de mai 7os este unul dintre cele mai simple si da re.ultate po.itive n toate domeniile activitatii psi&ice. Am amintit de7a despre vocea noastra interioara aceasta parte a %5-lui nostru care ntotdeauna stie tot si ne propune' ca raspuns la ntrebarile noastre' numai 7udecati de 6olos. 2entru a intra n legatura cu vocea noastra interioara' vom nc&ide mai nti oc&ii si ne mpamntam. *e gndim la o ntrebare la care am dori sa primim raspunsul' de exem-

plu? Oare vreau cu adevarat sa merg la plimbare " sau? se6ul meu are de gnd sa ma avanse.e " sau? Oare sora mea c&iar iubeste pe cineva " 2e ecranul nostru mental scriem cu ma7uscule? +A". Apoi' scriem tot cu ma7uscule? *5". $ormulam ntrebarea si vedem care din raspunsuri s-a luminat. ntelegem ca este 6oarte simplu' dar viata nu trebuie sa 6ie prea di6icila' ncercam' trebuie sa ncercam. 8om 6i uimiti ct de repede si de usor vom primi un raspuns corect si precis. +e multe ori raspunsul +A" vine sub 6orma unei tensiuni usor sesi.abile pe partea dreapta a 6runtii sau n centrul 6runtii' iar raspunsul *5" pe partea lobului 6rontal stng' sau parca din cea6a ni s-ar extrage o ti7a. Acest procedeu este util si pentru discutiile cu propriul corp. +e pilda' putem veri6ica ast6el ec&ilibrul substantelor nutritive' ntrebam? Mai ai nevoie de vitamine " +aca primim un raspuns po.itiv' ncepem sa enumeram? A' /' 1' +' %' primind raspunsul? +A" sau *5" pentru 6iecare vitamina. +aca dorim putem sa variem ntrebarile' adaugnd uneori" sau putin" sau mult"' sau alte gradatii ale raspunsului. 8om 6i ct se poate de independenti si originali.

1A234O(5( 83

+e ce se mbolnavesc oamenii
?111Si oa9enii niciodata nu .or sti ca .or distru8e@ cu un sin8ur cu.Ant@ un re8at sacru@ si un su/let111B R1 Enache@ KARMA 1ei mai multi dintre noi cred ca boala este o nenorocire care se abate asupra noastra' un accident n care nu avem nici o vina. 2oate ca ne mbolnavim pentru ca am mers prin ploaie cu capul descoperit' sau pentru ca este o epidemie de gripa. Atunci de ce unii oameni umbla mereu cu capul descoperit' nu poarta palarii sau caciuli' nu se tem de epidemii si sunt sanatosi toata viata +e ce unii sunt permanent sanatosi c&iar n mi7locul epidemiilor VINDECAREA PRIN PRE! AREA 6O!II +aca nu e6ectuam corect procedurile' putem descoperi ca avem aceleasi boli de care ne-am vindecat pacientii. 3ata de ce' la nceputul acestei carti' am nvatat sa ne mpamntam 1M1 1nd suntem mpamntati' suntem mai putin nclinati sa plutim n nori' avem picioarele noastre psi&ice" bine n6ipte n 2amnt. ,unt unii vindecatori care iau asupra lor bolile pacientilor' iar apoi se vindeca de maladiile ast6eP preluate. *u consider ca ar trebui sa procedem ast6el si va s6atuiesc 6oarte insistent sa nu 6aceti acest lucru. n ca.ul n care ne credem martiri sau suntem putin masoc&isti si ne roade curio.itatea sa stim ce putem simti la preluarea bolii pacientului' vom alege pentru experiment ceva mai putin grav' cum ar 6i durerea de cap' dar n nici un ca. nu vom alege o maladie grava cum este cancerul. +upa ce vom intra n transa' desc&idem larg cea de a doua c&aCra.

Apoi' dupa ce separam durerea de cap de persoana pacientului' o cream din nou n mintea noastra pentru propria noastra persoana. 5nde este durerea n cap 1e culoare are 1t este de intensa 1are i este temperatura %ste o durere care pulsea.a sau este continua Acum pacientul nostru trebuie sa se simta bine' iar pentru noi a venit momentul sa luam aspirina. ,a nu ne asteptam la compatimire din partea pacientului pentru ceea ce am 6acut. Acum boala lui ne apartine si trebuie sa ne punem ntrebarea? Am vrut oare sa primim ceea ce am primit 2rin ce procedeu ne vom vindeca " T !6 R,RI!E PSI$ICE +eseori vindecatorii sunt pusi n situatia de a a7uta persoane care pre.inta serioase dereglari emotionale sau psi&ice. ,a nu uitam ca aceasta carte este un g&id pentru e6ectuarea unor procese de vindecare psi&ica. 1nd ni se adresea.a o persoana cu tulburari serioase' i vom 6ace cel mai mare bine trimitnd-o la un psi&iatru cali6icat. n al doilea rnd' putem sa e6ectuam cteva procedee de vindecare de la distanta' care desigur nu nlocuiesc interventia
1M:

unui medic cali6icat. +ar persoanele cu grave tulburari psi&ice si emotionale au de obicei ceea ce numim motivatii tainice". +aca nu dorim sa ne implicam n acest 7oc si sa 7ucam cu cartile pe 6ata' este mai bine sa le multumim pentru vi.ita. *u sunt necesare explicatii detaliate' este su6icient sa re6u.am. +upa cum s-a mentionat anterior' priceperea de a spune *5" este o arma psi&ica 6oarte pretioasa. 5n om cu serioase tulburari de acest 6el nu doreste sa 6ie vindecat. 5n bun psi&iatru l va obliga pe pacient sa sesi.e.e re.ultatul nesteptat al bolii sale si l va putea a7uta sa se elibere.e de 7ocul lui periculos si sa se nsanatoseasca. %6ectund cteva procedee de vindecare a pacientului absent' vom putea la rndul nostru sa-1 a7utam' dar' 6oarte probabil' a7utorul nostru va 6i limitat. *%1OO2%#A#%A 2,3@319 1ei care solicita vindecarea 6ara sa o doreasca 7oaca un 7oc numit %u nu vreau si tu nu ma poti obliga". Orice am 6ace' orict am 6i de priceputi ca vindecatori' orict am 6i de instruiti' aceasta boala nu o vom putea nvinge. +upa cum am mai spus' nu vom putea vindeca un om care nu doreste sa 6ie vindecat. 8indecarea psi&icului este' mai degraba' permisiunea acordata altui om pentru a se vindeca. ncercnd vindecarea unei persoane care nu si-o doreste de6el' nu putem reali.a mare lucru. %ste ca si cum am ordona ploii sa se de.lantuie ntr-o .i absolut senina. Mai bine am cere ,oarelui sa straluceasca. *e va 6i mult mai usor daca l vom ntreba pe cel venit sa solicite vindecarea daca doreste sa se vindece' iar apoi' intrnd n transa' dupa e6ectuarea citirii' sa punem din nou ntrebarea si sa a6lam de la organismul pacientului daca
1M>

 acesta doreste sa 6ie vindecat. Asa cum am aratat anterior' pacientul nu ne permite sa ncepem vindecarea' iar noi putem ntelege aceasta si raspunsul la ntrebarea de mai sus va 6i evident. n ma7oritatea ca.urilor' persoana care nu doreste sa 6ie vindecata nici nu-si cunoaste aceasta atitudine. +aca i-o vom de.valui' rugnd-o sa se ra.gndeasca' poate ca va reusi sa-si puna ordine n simtaminte si sa le trans6ere la nivelul constiintei atunci cnd va putea sa 6aca o alegere. 2acientul poate sa aleaga vindecarea sau boala si' n 6unctie de aceasta' putem actiona. NARCOTICE!E 5neori omul nu doreste sa 6ie vindecat' mai ales daca simte ca n acest 6el trebuie sa renunte la ceva. +e exemplu' cei care au 6olosit timp ndelungat tranc&ili.ante capata dependenta 6i.ica sau psi&ica 6ata de medicamentul lor pre6erat. +aca o persoana ia .ilnic' timp de sase ani' opium' mintea sa este total dependenta si nu va mai putea trai 6ara acest preparat din mac' din care ia cte putin n 6iecare dimineata. +aca i vom spune? (asa opiumul si 6a o plimbare!"' mintea lui nu va 6i capabila sa se supuna acestei sugestii. Oamenii care iau multe medicamente au nevoie sa 6ie asigurati ca vor supravietui n ca.ul renuntarii la ele. Mintea lor trebuie sa stie precis ca nu vor pieri daca vor renunta la pastile. 5neori' cei care 6olosesc narcotice nu vor sa se gndeasca la aceasta. +ar' daca dorim sa luptam cu succes mpotriva bolii' este bine sa stim cu ce anume trebuie sa ne luptam. 2rimul pas n stabilirea adevarului n problema 6olosirii narcoticelor de catre pacient este ntrebarea adresata direct. +aca raspunsul nu ne satis6ace' vom stabili adevarul pe cale psi&ica. +aca tratam o persoana care 6oloseste narcotice' 1MG trebuie sa o convingem ca poate sa continue sa le 6oloseasca daca vrea' dar poate si sa renunte la ele. $iinta umana doreste adesea sa renunte la narcotice' pe cnd mintea si trupul ar dori sa le pastre.e. n ca.ul tratamentului aplicat unei persoane care 6oloseste narcoticele' mai nti trebuie sa o mpamntam cum se cuvine prin prima c&aCra' precum si prin talpile picioarelor. Apoi' i puri6icam bine prima c&aCra si o umplem cu energie aurie sau albastru-desc&is' n 6unctie de nevoile de linistire <energie albastru-desc&is= sau de excitatie <energie aurie=. 1nd vindecarea se va nc&eia' l vom obliga pe pacient sa 6aca ceva ce ar putea 6ace trupul lui 6ara medicamente. ,ubstantele nocive a6late n unele medicamente administrate n cantitati mari se acumulea.a n corp' 6acndu-1 dependent. (a sc&imbarea medicamentelor are loc socul psi&ic' persoana neputnd accepta aceasta. *oul medicament nu va avea e6ect' deoarece corpul nu renunta la ideea ca acesta a 6ost sc&imbat si va continua sa se mbolnaveasca. 5tili.area unui anumit narcotic poate 6i considerata corecta'

incorecta sau indi6erenta. 8a amintim doar ca cei dependenti 6ata de un narcotic sau mai multe sunt nclinati sa se oriente.e cu usurinta catre supravietuire"' ndeosebi daca simt ca pot 6i luate preparatele pre6erate. 2rin narcotice ntelegem nu numai tranc&ili.antele si mi7loacele excitante' ci si mari7uana' alcoolul' tutunul si ca6eaua. MOA#4%A 8orbim despre supravietuire si anali.am n pre.enta lucrare problema concentrarii oamenilor pe supravietuire atunci cnd simt ca-i ameninta ceva. ,upravietuirea este opusa mortii. 3ar moartea este pentru ma7oritatea oamenilor Marea *ecunoscuta. ,au' mai simplu' este cu adevarat o imensa sc&imbare. 1MA 5nele su6lete parasesc greu planul 6i.ic dupa moartea trupului' 6ie pentru ca nu au reusit sa duca la s6rsit o misiune printre cei vii' 6ie pentru ca sunt derutati' nestiind un timp din care plan al existentei 6ac parte. +octori n medicina' cum sunt %lisabet& Hiibler #oss si #a;mond ,. Mood;' au petrecut multe ceasuri la capatul muribun.ilor' ca si n prea7ma celor care au cunoscut moartea clinica' dar au 6ost readusi la viata. Acestia au povestit lucruri uimitoare despre ceea ce au simtit si trait n timp ce mureau si ct au 6ost morti. ,en.atiile lor coincid cu cele descrise de mediumuri si mistici pe durata mai multor milenii. n lucrarea sa 8iata de dupa viata"' doctorul Mood; pre.inta 4rairea teoretic ideala" sau completa" care include n general elementele comune pe care acesta le-a descoperit la cea mai mare parte a celor 1AM de ca.uri de moarte clinica pe care le-a studiat. 1onsideram indicat sa pre.entam aici aceasta descriere? 5n om moare si' cnd atinge vr6ul celei mai puternice cri.e 6i.ice' aude cum medicul l declara mort. Apoi' el ncepe sa auda un .gomot neplacut' ca un dangat puternic sau un .brnit si' n acelasi timp' simte ca se deplasea.a rapid printr-un tunel lung si ntunecos. ,e vede dintr-o data n a6ara corpului sau 6i.ic. 4otusi el nca se a6la n acesta. si priveste propriul corp de la distanta' ca un spectator. Observa e6orturile ec&ipei de reanimare care ncearca sa-1 readuca la viata' a6lndu-se n continuare n aceasta situatie neobisnuita si resimtind o emotie puternica. +upa un timp' persoana respectiva se linisteste si se obisnuieste cu starea sa. Omul constata ca are si acum un corp' dar de cu totul alta natura' avnd alte 6orte dect corpul pe care tocmai 1-a parasit. Acolo este ntmpinat de alte persoane' care vin sa-1 a7ute. %l recunoaste ntre ei prieteni decedati anterior si n 6ata lui apare un su6let iubitor' plin de caldura' pe care nu 1-a mai va.ut - su6letul luminii. 1MB Acest su6let l ntreaba 6ara vorbe' 6acndu-1 sa arunce o privire asupra ntregii sale vieti' si i arata esenta princi-

palelor evenimente din viata lui. ,u6letul pornit n calatorie simte ca se apropie de un 6el de bariera sau &otar' care 6ormea.a desigur limita dintre viata pamnteasca si cea care i urmea.a. Aici el ntelege ca trebuie sa se ntoarca' sa revina pe 2amnt' caci momentul mortii nu a sosit nca pentru el. 3n acest moment ncepe sa se mpotriveasca' 6iindca a cunoscut ce urmea.a dupa viata si nu mai vrea sa se ntoarca pe 2amnt. %ste plin de un sentiment de bucurie 6ara margini' de iubire si de liniste. +ar' cu toata mpotrivirea' su6letul revine n corpul 6i.ic si continua sa traiasca." <#a;mond ,. Mood;' doctor n medicina - ,iata de dupa viata pag. :1-::' *eF [orC' 190A.= +octorul Mood; a lucrat cu acei alesi care traiesc printre noi si ne pot spune 6oarte exact ce a repre.entat moartea pentru ei. 1eilalti oameni se pot ba.a pe propriile lor trairi sau pe credintele religioase' inclusiv cele n care se spune ca dupa moarte nu stim nimic. +e obicei moartea ne sperie pentru ca este unul dintre cele mai importante momente din viata unui om si pentru ca ma7oritatea oamenilor vii nu au cunoscut-o prin traire proprie. 1nd situatiile de viata se ncarca n mod deosebit de stres' corpul este cuprins de o spaima n 6ata amenintarii de a nceta sa existe. 4oate reactiile n 6ata spaimei sunt de6inite pna la un punct de spaima omului n 6ata propriei sale morti. 1nd ne speriem de un paian7en' de un cosmar sau de o umbra ciudata care apare noaptea tr.iu n usa camerei noastre' teama aceasta este ec&ivalenta cu teama de moarte. n orice stare de 6rica omul se reglea.a automat pe regim de supravietuire' aceasta i este reactia 6i.ica. n aceasta stare corpul apelea.a la prima c&aCra' elibernd din aceasta cunostintele privind supravietuirea' care l a7uta sa mentina viata. 1M0 n ma7oritatea situatiilor' n realitate nu este nevoie sa recurgem la aceste masuri. $oarte putini paian7eni sunt periculosi. 1ele mai multe cosmaruri nu ne apropie de moarte' ci' mai degraba' de problema supravietuirii. 3ar ma7oritatea umbrelor care ne sperie se dovedesc a 6i umbrele copacilor' pisicilor sau vecinilor. Ma7oritatea situatiilor menite sa strneasca spaima sunt legate de problema supravietuirii' provocnd de cele mai multe ori reactii de la-centrii ce nu sunt legati de energia de supravietuire? emotii' comunicare' intuitie etc. *e putem astepta ca nu ntotdeauna corpul sa cunoasca acestea' sa 6oloseasca aceste spaime pentru a trimite semnale de pericol ce trebuie sa ne tre.easca. +e 6iecare data cnd ne cuprinde spaima' ast6el nct provoaca reactii limita' ampli6icam inevitabil aceasta spaima' care ncepe sa predomine n viata noastra. Oamenii care si-au trait de7a propria moarte - cei pe care i-a studiat doctorul Mood;' ca si cei care au a7uns pna n pragul mortii' cum ar 6i supravietuitorii din lagarele de concentrare

6asciste' din accidente sau di6erite cataclisme' de pilda cutremure - acestia si pastrea.a calmul si demnitatea n timpul acestor .guduiri care ne 6ac pe toti sa tremuram pentru propria noastra viata si sa ne orientam spre supravietuire. +ar o ast6el de orientare spre supravietuire se poate mani6esta si mai putin evident? a6lndu-ne ntr-o situatie analoaga' simtim nevoia sa ne ascundem' devenim extrem de somnorosi' obositi si plictisiti. +orinta de a merge la culcare' ca si aceea de a ne ndeparta 6i.ic' este adesea o mani6estare psi&ica curenta' menita sa ne 6ereasca de con6lictul cu 6enomenul de care ne temem. O situatie de stres care nu apare n urma unui pericol de moarte provoaca mai degraba reactii normale' reactii desc&ise de spaima' dect o crestere a adrenalinei n snge' caci este evident ca reactia de teama pura" <lupta sau 6uga= 1M8 nu este potrivita n acest ca.. Oamenii care au suportat o moarte clinica au nvatat 6oarte multe n timpul acestor trairi' pe cnd toti ceilalti consuma cantitati colosale de energie pentru a o evita. +upa ce s-au a6lat 6ata n 6ata cu moartea' ei sunt calmi n 6ata pericolului. *endoielnic si acesti oameni sunt speriati uneori. +ar spaimele lor se deosebesc mult de spaimele celor care nu stiu ca de 6rica nu se moare si ca moartea n sine nu repre.inta s6rsitul vietii noastre constiente. 1a vindecatori vom capata posibilitatea sa studiem numeroase mani6estari ale 6ricii. Oamenii care solicita sa i vindecam se tem de obicei ca vom reusi sa-i vindecam' ceea ce este greu de acceptat' se tem ca vor trebui sa se elibere.e de boala lor. %6ectund citirea psi&ica n vederea vindecarii' vom observa n aura oamenilor o cantitate imensa de simboluri care exprima cele mai contradictorii spaime. 5neori reusim sa-i a7utam pe oameni sa-si vada spaimele' alteori nu. +e obicei nsa' cnd constatam o spaima n corpul energetic al unui om' vom descoperi ca aceasta este legata uluitor de simplu' nemi7locit' cu boala sa. 1nd citim spaima n corpul energetic al omului' trebuie sa dam o deosebita atentie primei c&aCre a acestuia' c&aCrelor picioarelor si ti7ei de mpamntare. +aca toate acestea sunt pure si re.istente' corpul poate 6i sigur de absenta pericolelor si omul poate sa elibere.e o mare cantitate de energie psi&ica pentru a lucra cu celelalte centre energetice si asupra altor probleme. 1a vindecatori putem vedea si o multime din propriile noastre spaime. 3ndi6erent ce am nvatat din carti si pe ba.a propriei experiente' indi6erent de durata activitatii n domeniul psi&ic' continuam sa traim n lumea materiala' 6i.ica. Avem un corp' 6iecare dintre noi este un om viu si mai devreme sau mai tr.iu va trebui sa ne ntlnim cu propria moarte. 1M9

4eama n 6ata altor persoane si a problemelor de viata exista permanent n noi' pentru ca moartea va ramne o traire nvaluita n taina pna n momentul n care vom muri' dar si pentru ca n aceasta viata suntem 6ixati asupra laturii materiale. Moartea repre.inta pentru noi o enigma pe care o re.olvam murind. Moartea 6iecaruia dintre noi exista n propria persoana' este nsotitorul nostru permanent' se ascunde n &ainele noastre' doarme alaturi de noi si asista la 6iecare cuvnt si 6apta. +e aceea trebuie sa ne obisnuim cu ea. +aca ne mpotrivim spaimei de moarte' ne va 6i mereu 6rica sa murim. si aceasta spaima patrunde n 6iecare aspect al vietii noastre. +aca' dimpotriva' ne cunoastem propria moarte' destinam din viata noastra un spatiu psi&ic pentru noi si moartea noastra' deoarece trebuie sa o privim ca pe o parte din propria noastra viata. si atunci teama ncepe sa se risipeasca si ne paraseste tot asa cum i va parasi pe pacientii si prietenii nostri cnd vom ncepe sa lucram cu ei. Atunci ne vom bucura de viata. +e ce mor oamenii " ntr-adevar' cine stie de ce mor oamenii (ucrurile apar ast6el numai acelora care' n alegerea cailor de cunoastere a scopurilor propriului su6let' abordea.a aceasta problema de pe po.itia trairii mortii. +in punct de vedere psi&ic' se poate considera ca oamenii se mbolnavesc pentru a a6la ceva despre peregrinarile lor n plan 6i.ic. %i nvata sa-si ntmpine spaimele si dorintele' si cunosc legaturile cu viata si cu propriul trup si a6la cte putin din ceea ce sunt n realitate' nu ceea ce sunt trupurile sau mintile lor' intelectul sau emotiile lor' desi vor a6la si despre acestea' vor a6la ca 6iecare din aspectele pre.entate repre.inta o parte a 6iintei lor. +ar ei vor a6la despre ceea ce sunt n realitate? cine este aceasta 6iinta' su6let sau esenta' care se ascunde dupa di6erite 6orme ale existentei materiale' care este mbracata n 6orme materiale' pentru a exista si aici pe 2amnt' pentru a nvata' a iubi si a creste. 11M !E+AT RI!E %ARMICE Aceste legaturi contin in6ormatii despre destinul nostru trasat si orientat de ceruri' att din vietile anterioare' ct si din viata actuala. n momentul cnd omul repeta o greseala din vietile anterioare n aceasta viata' le aduce automat pe toate sub acelasi numitor comun. 1nd omul este biciuit de soarta' nu-si da seama de ce a venit pe 2amnt. nseamna ca a mai trait aceasta clipa n alte vieti si' revenind sa nvete sa-si repare greselile' le repeta lasndu-le nere.olvate. n mitologia budista exista 6iinte numite bodisatva". /odisatva este cel predestinat sa devina /udd&a <6iinta luminata si atotstiutoare=' dar care si-a luat obligatia ca' n loc sa duca o existenta n stare de iluminare' sa revina iar si iar n 6orma 6i.ica' muritoare' pentru a a7uta toate 6iintele a6late n su6erinta sa devina iluminate. /udistii l considera pe gat&ama /udda o 6iinta la 6el ca 3isus @ristos. ntr-adevar' daca privim nvatatura lor' scrierile marilor proroci si vindecatori

si semnele +umne.eiesti' vom ntelege ca ei au va.ut att de clar 6aptul ca noi toti 6ormam o singura 6iinta' nct nu le-ar 6i stat n putinta sa ramna n 1eruri sau n *irvana cu .mbetul pe bu.e' asteptnd sa ne naltam cu totii pna la ei. %i vad ca si noi si ei suntem un tot' ca att timp ct un singur om ramne n ntuneric' mpartim cu totii ratacirile si 7ugul sau. +e aceea trebuie sa 6ie clar ca noi toti trebuie sa traim si sa murim' sa traim si sa murim si iar sa traim si sa murim' pna cnd viata si moartea vor deveni' pentru 6iecare dintre noi' doua laturi ale unui singur proces' n care suntem constienti ca noi suntem cu adevarat .ei si 6iecare dintre noi constituie parte din tot ceea ce exista. 3ar viata si moartea noastra iau parte la maretul proces al devenirii' caci venim cu totii sa privim c&ipul +omnului si sa devenim o parte din %l.

CAPITO! ! VII

Credinta@ intuitia@ autorenuntarea

?111si cAnd cine.a distru8e cu.Antul doar <entru ca oa9enii sa /ie 9ai Cuni chiar si <entru o cli<a@ nici asta nu este un lucru serios-111B RuDandra ;elicia Enache@ KARMA 1redinta este convingerea asupra adevarului sau a realitatii 6ara nevoia de dove.i. 1nd o particica din noi crede ca poate reali.a ceva' 6ara sa 6ie derutat n aceasta' va reusi. *u expunem pasa7e din 2salmi sau /iblie' nu este vorba de credinta n +umne.eu. $iecare din noi crede n ceva. +ovada care te 6ace sa cre.i n 6enomene iesite din comun' de domeniul 6antasticului' te 6ace sa 6ii curios si sa ncepi sa le studie.i' te conduce la o 6orma de ncredere n tine cnd doresti sa reali.e.i ceva. 2na cnd n aceasta nu vom avea o experienta personala care sa con6irme cele sustinute' ne ramne sa ne ba.am pe opiniile 6ormulate de persoane initiate' care pot 6i absolut lipsite de sens n raport cu propria noastra viata. +e 6apt' nici nu-i cunoastem pe autori' iar acestia pot 6i pur si simplu niste nebuni. 11: Menirea exercitiilor pre.entate n aceasta carte este de a ne 6amiliari.a cu ba.ele procesului de vindecare psi&ica' orientndu-ne catre perceperea capacitatilor psi&ice' catre cunoasterea %ului superior. Aceste trairi' de orice 6el ar 6i' vor repre.enta dove.ile noastre. %le ne vor aduce credinta la nivelul unei cunoasteri po.itive. ,ingurul mod de a nvata este cunoasterea. 3ntuitia pura este 6unctia celei de-a saptea c&aCre. ntr-o anumita masura' intuitia di6era de credinta' pentru ca intuitia nu are sistem. 3ntuitia este un proces ntr-o continua devenire. n sistemul credintei exista totdeauna anumite lucruri care se considera

acceptate. 3ntuitia nu accepta nimic. %a stie. 2oate 6i de6inita ca o in6ormatie primita de la gndurile <persoana= care va 6ramnta. 1redinta este uneori atotputernica' alteori 6oarte slaba. Acolo unde exista credinta' exista un a7utorE unde exista intuitie' este o eliberareE acolo unde este credinta este con6ortE unde este intuitie este autorenuntare. 1redinta se ba.ea.a pe asteptari? daca voi ndeplini cutare si cutare' re.ultatul va 6i acesta. Orice sistem se ba.ea.a pe asteptare' pe speranta' iar acestea contin n sine smburele de.amagirii. +aca vom crede ca iubind pe cineva vom capata ceva anume' mai mult ca sigur nu vom avea parte dect de de.amagiri. #enuntati sa creati ilu.ii. Autorenuntarea nu este un sistem. 3ntuitia nu cuprinde asteptare' nu contine sperante' prin urmare nu sunt nici de.amagiri. +aca iubim un om numai pentru ca-1 iubim' atunci ne supunem iubirii' daruim tot' ne daruim iubirea n loc sa o vindem' si atunci vom avea parte de si mai multa iubire. +aruind veti dobndi. Autorenuntarea este neutra' nonre.istenta si ia lucrurile asa cum sunt. ntr-un anume sens' pre.enta carte vorbeste despre autorenuntare si despre priceperea de a ne darui ntreaga 6orta. ,ingurul lucru caruia ne putem subordona este ceea ce 11> exista. 1nd ne subordonam existentului' suntem lipsiti cu totul de orice re.istenta' devenim pe deplin neutri si intuitivi si' orict ar parea de paradoxal' devenim atotputernici. +evenim ast6el o parte esentiala si inseparabila a ceea ce exista. Mai corect ar 6i sa spunem ca devenim constienti de 6aptul ca suntem o parte a tot ceea ce exista. 4oate acestea ne sunt necesare pentru a trai adevarul acestei stari' deoarece este evident ca la nivelul intelectului reusim adesea sa atingem 6orta uimitoare care se ascunde dincolo de acest 6actor simplu. (a s6rsitul capitolul al patrulea se mentiona ca procesul citirii psi&ice este n realitate un proces de dialog cu sine despre sine. 4ot asa si procesele psi&ice sunt procese de subordonare 6ata de noi nsine. Autorenuntarea' neutralitatea' nonre.istenta' toate acestea ne a7uta sa mentinem armonia 5niversului. 1apacitatile noastre psi&ice se descopera ntr-o asemenea masura' nct 6ormam noi nsine un tot cu aceasta armonie. +ar daca vom crede n armonia 1osmosului' sau avem credinta n acesta' atunci speram ca aceasta armonie sa se mani6este ntr-un anume mod predeterminat. 1a urmare ne pierdem ec&ilibrul' devenim re.istenti si ne situam n a6ara armoniei. 83*+%1A#%A 2#3* 1#%+3*KA Orict ar parea de paradoxal' cu ct vindecatorul se ngri7este mai mult de re.ultatele vindecarii' cu att el devine un vindecator mai n.estrat' mai plin de putere. Aceasta se explica prin 6aptul ca cele mai puternice procedee de vindecare se ba.ea.a pe starea de adevarata iubire. Acest sentiment este legat de a patra c&aCra.

+aca iubim pe cineva pentru ca ne asigura securitatea' ne o6era bani sau atentie' nseamna ca nu iubim pentru bucuria de a iubi. nseamna ca iubim de dragul posibilitatii de a primi ceva la rndul nostru. ntre doi oameni poate
11G

exista un acord care sa-i satis6aca pe amndoi? %u ti dau iubirea daca tu mi dai bani' sau atentie' sau mi o6eri securitate etc." +e cele mai multe ori un ast6el de acord nu aduce dect de.amagiri. 2rea multe se cer n numele iubirii? bani' siguranta' promisiuni' atentie' conditii si' de 6oarte multe ori' iubirea este pierduta' deoarece nu s-a reali.at n sine. Acelasi lucru se poate spune si despre vindecare. 1nd un medium vindeca pacientii pentru ca i place sa-i vindece' n 6ata lui se desc&id posibilitati aproape nelimitate pentru a obtine cele mai bune re.ultate. 1nd nsa vindeca pentru ca ar dori sa devina un mare vindecator sau pentru ca nu doreste boala sau moartea persoanei iubite' de care nu vrea sa se desparta' sau vrea sa a7unga 6aimos' mintea se va rataci printre 6elurite gnduri n timpul procesului de vindecare. +orintele sale i consuma ntreaga energie. %nergia bene6ica va 6i consumata nu pentru vindecare' ci pentru satis6acerea dorintelor sale. Acest vindecator se va putea trans6orma ntr-un canal al energiei vindecatoare daca va reusi sa renunte la dorintele sale. Multi vindecatori spun? 2rin mine actionea.a +umne.eu' eu nu stiu ce 6ac." *u este obligatoriu sa stim ce 6acem. +upa cum am mai spus' la urma urmei nu suntem obligati sa puri6icam aurele' sa extragem legaturile' sa repre.entam tranda6iri etc. ,untem obligati doar sa 6acem ca vindecarea sa se mplineasca. 1nd vindecatorul declara ca se trans6orma n canalul prin care trece +umne.eirea' el vorbeste despre propriul sau +umne.eu' indi6erent de locul n care se a6la acesta' n 1eruri' pe 2amnt sau n su6letul sau. 1redinta care nsoteste vindecatorul' este credinta propriu-.isa' corespun.atoare puritatii celei de-a patra c&aCre' iubirea care nu cere nimic n sc&imb. 8indecarile uimitoare reali.ate de mediumuri au loc n starea de autorenuntare. 1el care vindeca prin credinta nu trebuie sa canali.e.e energia spre boala sau sanatatea pacientului. %l nu are nevoie ca pacientul sa se simta mai bine si nici un mod de 11A supravietuire nu-i este blocat de 6aptul ca cineva se simte mai bine sau mai putin bine. 3n munca sa vindecatorul poate 6olosi energia armonica a 1osmosului n locul propriei sale energii' orientnd-o spre re6acerea energetica si aducerea corpului n armonie cu 5niversul. A6lndu-se n stare neutra' cel care vindeca prin credinta i poate pune la dispo.itie pacientului sau spatiul psi&ic pentru boala acestuiaE el nu trebuie sa se mpotriveasca n 6ata maladiilor oamenilor. 1nd vindecatorul nu se mpotriveste bolii' nici bolnavul nu se mpotriveste acesteia' iar boala nu se va mpotrivi

nici unuia dintre ei. Atunci cel care vindeca prin credinta poate sa aleaga? daca el crede si si doreste acest lucru' caci alegerea lui porneste din inima' boala va disparea 6ara nici un 6el de lupta. n calitate de vindecator' dorim sa obtinem anumite re.ultate' ne 6acem planuri. +aca n timp ce ne ocupam de vindecare ne gndim la 6el de 6el de planuri' nu mai suntem pre.enti aici n acest moment. *e a6lam n viitor cu cinci minute' cu o ora sau cu o viata' delectndu-ne cu imaginea re.ultatelor muncii noastre de vindecator. 8indecarea prin credinta este considerata un proces indirect' care mbina pre6igurarea anumitor imagini' descntece si incantatii si nu lovituri cu pumnul n piept ntr-o rugaciune rituala catre +umne.eu' care aminteste de nc&inarile pagne n 6ata .eilor. Aceasta pre.entare va parea' desigur' destul de neatragatoare multora dintre noi. n realitate nsa' procesul de vindecare si de re6acere a 6ortelor prin credinta este acelasi proces prin care este puri6icata aura. n acest proces de renastere' vindecarea este a7utata de numeroase intentii 6oarte puternice' nu numai de intentiile singulare ale vindecatorului. 1nd exista credinta de acest 6el' mintea nu trebuie sa 6aca 6ata nici unei probleme - totul se reali.ea.a prin pura vointa. 11B 2rocesul ase.arii minilor vindecatorului pe trupul pacientului si de obtinere a vindecarii pe aceasta cale este acelasi cu procesul de vindecare pre.entat n aceasta carte' doar ca n acest ca. este vorba si de un contact 6i.ic nemi7locit' numit magnetism propriu. 8indecatorii care 6olosesc acest procedeu' ca si c&irurgii psi&ici' considera ca atingerea nemi7locita a pacientului" a7uta la concentrarea atentiei si energiei pe o parte mai mare a corpului. 8om constata ca atingerea pacientului l 6ace adesea pe acesta sa 6ie mai sigur' mai convins de re.ultatul 6avorabil al tratamentului. ntr-un anume sens' atingerea a7uta n trans6ormarea corpului pacientului ntr-un corp real". +ar' n ma7oritatea procedeelor de vindecare' nu este obligatoriu sa se recurga la contactul 6i.ic. +esigur' n conditiile cele mai 6avorabile' trebuie sa evitam sa atingem cu minile anumite persoane sau o anumita parte bolnava din corpul pacientului pe care urmea.a sa-1 vindecam. 4rebuie sa procedam n 6unctie de situatia concreta si sa nu 6acem nimic care sa anule.e re.ultatele obtinute' cum ar 6i vindecarea psi&ica ncununata de succes. CREAREA sI DISTR +EREA 2recum succesul neaga n6rngerea' starea de sanatate va nega boala. *eidenti6icnd esenta generala n care sunt pre.entate toate aceste aspecte' ne ncurcam n repre.entarile create de noi si ne tre.im uneori ratacind la &otarul ce separa binele de rau. %xercitiul urmator este destinat sa o6ere o imagine asupra posibilitatilor de creatie si distrugere. 1. 3ntram n transa.

:. 1ream o boala. Aceasta poate 6i ceva nensemnat' de tipul durerii de cap' sau o maladie serioasa. *e lasam n voie imaginatia' ne amu.am' caci este un 7oc. 110 >. +es6iintam boala creata. G. 1ream o alta boala si apoi o des6iintam. A. 1ream o a treia boala. B. (asnd nedistrusa aceasta boala' mai cream nca doua. 0. +es6iintam toate aceste boli pe care le-am creat. 8. 1ream alte trei boli. 9. Mai cream de doua ori mai multe boli dect anterior. 1M. Acum des6iintam toate bolile pe care le-am creat anterior. 11. Mai des6iintam nca trei boli din cele create mai demult. 1:. 1ream o boala de tip nou. 1>. 1ream o suta de boli noi. 1G. 1ream attea boli noi' cti microbi exista n 5nivers. 1A. +es6iintam de doua ori mai multe boli dect numarul microbilor din 5nivers. 1B. 1ream si des6iintam cte boli vrem. 10. +istrugem toate imaginile create anterior si iesim din transa. ,untem autorii trairilor. *oi ne cream sanatatea si tot noi ne cream bolile' la 6el cum cream propriile succese si insuccese. 2uteti 6ace un test punnd cteva boabe de 6asole' lucerna' ova.' gru sau porumb' bine alese' separat unele de altele' n trei cutii di6erite' pe burete ume.it sau n pamnt. Ase.ati cutiile la minimum doi-trei metri una de cealalta. 2e prima cutie nu actionati cu nici un gnd' pe a doua cutie actionati pentru distrugerea lor <mental creati o 6orma distructiva? ardere' 6ierbere' s6armare=' pe a treia cutie actionati pentru cresterea germenilor <creati gnduri de iubire' 6orta solara=. *u actionati mai mult de .ece minute asupra acestor seminte' pentru ca pot 6i distruse prin 6orta gndului. 2este sase ore veri6icati-le. #emarcati ce ati reusit! 118 #%A(34A4%A Atunci cnd avem o viata 6ericita si reusim sa ne cream sanatatea pe care am dorit-o' avem convingerea ca ne lipseste ceva. *u avem su6icient succes' sanatate' nu avem destui bani' iubire sau... altceva. Multi oameni nu cred ca merita ceea ce si doresc' inclu.nd si o sanatate per6ecta' limitndu-si succesul' sanatatea' de.voltarea. 1reea.a singuri obstacole pe care cu greu le depasesc. +aca n viata ne lipseste ceva' aceasta se ntmpla pentru ca noi credem ca acest ceva" este prea putin ca sa ne satis6aca. 1a urmare' ne plngem de ct de putin avem'

iar re.ultatul este ca' o data ce credem n aceste lipsuri' le mentinem n viata noastra. ,a luam spre exemplu iubirea. +aca n viata noastra este putina iubire si ne temem pentru ea' ne e 6rica sa nu ne paraseasca' devenim nc&istati' excesiv de prudenti si de supusi - su6leteste' daca nu 6i.ic. +ar daca n viata noastra este putina iubire si renuntam la ea' vom simti un gol' dndu-ne seama ct de mult am avut si nu am apreciat. 3ar daca vom alunga iubirea cu scopul de a primi mai multa' nu vom mai primi deloc' deoarece vom porni de la starea de su6icienta' considernd ca ne dorim sau meritam mai multa iubire dect avem. +aca n aceasta situatie o respingem' ea nu este acea iubire pe care trebuie sa o trimitem lumii' ci un 6lux necesar. 3ar ceea ce vom primi n sc&imb va repre.enta o necesitate si mai mare. /iblia nu ne nseala' s6atuindu-ne? +a pe apa pinea ta si ti se va ntoarce ntreit." +ar trebuie sa renuntam la ce ne apartine' alt6el 6apta noastra va 6i perceputa alt6el. 3ar aceasta alta 6apta - adica ceea ce 6acem n realitate - se ntoarce la noi. Armonia cosmica nu poate 6i mintita' si i putem spune numai adevarul. 1nd nu spunem adevarul' cnd n6aptuim altceva dect spunem' ne nselam singuri. 1nd vom vedea ce ni s-a napoiat' ce anume s-a ntors la noi' vom ntelege 119 ca ne-am tras pe s6oara pe noi nsine. n ,6nta ,criptura se spune? 1e semeni' aceea culegi." 8om culege ceea ce am semanat si nu ceea ce credem sau ni se pare ca am semanat. %xercitiul urmator' care se compune din doua parti' poate parea complicat. nainte de a trece la e6ectuarea lui trebuie sa-1 citim de doua ori' pentru a ne convinge ca i-am nteles 7ust indicatiile. 1. 3ntram n transa. :. 1ream mental un oarecare nea7uns' adica ne construim mental o situatie n care ducem lipsa de ceva real. >. Mai adaugam nca un nea7uns. 1ream att de multe nea7unsuri' nct sa acopere ntreg 5niversul' 6acndu-1 invi.ibil. G. 1nd tot ce lipseste va 6i excesiv de mult' ne punem ntrebarea daca aceste nea7unsuri sunt su6iciente. +aca tot nu sunt destule' le dublam numarul' l dublam din nou' iar si iar' de attea ori ct este necesar pna obtinem raspunsul ca este su6icient. A. 1nd obtinem su6icient de multe nea7unsuri si lipsuri' lasam acest 5nivers si cream altul nou' n care nu vor 6i deloc nea7unsuri. B. n acest nou 5nivers' cream un oarecare excedent' adica reali.am o situatie n care toate sunt n cantitati su6iciente. *e punem ntrebarea daca este destul. +aca nu' mai cream n plus' pna cnd n al doilea 5nivers al nostru va 6i un adevarat belsug. 0. 2e ecranul nostru mental plasam cele doua 5niversuri' lasnd un spatiu liber n 7urul lor si ntre ele.

8. 5mplem spatiul liber cu nea7unsurile din primul nivel' ast6el nct spatiul sa 6ie plin n totalitate. 9. 2oate ca acum n primul 5nivers lipseste o cantitate oarecare de nea7unsuri +aca este asa' le cream sa umplem spatiul liber. 1M. 5mplem spatiul dintre 5niversuri cu excedentul din al doilea 5nivers. 5mplem spatiul n ntregime. 1:M 11. 2oate ca acum n al doilea 5nivers lipseste o cantitate oarecare de excedent +aca da' l cream si umplem spatiul liber. 1:. #epetam etapele 8-11' pna cnd a6lam cine este cel care creea.a lipsurile si excedentul din 5niversul nostru. 1>. %stompam toate imaginile' le 6acem sa dispara si iesim din transa. +esc&idem oc&ii si examinam ncaperea. *e pare oarecum di6erita 6ata de cum arata nainte de nceperea exercitiului +istrugerea 5niversurilor create mental se 6ace prin plasmuirea imaginii 5niversului ca o minge imensa care explodea.a la gndul nostru' nemairamnnd din ea dect o lumina galbena' deosebit de stralucitoare. 1. 3ntram n transa. :. 2e ecranul nostru mental ne cream propria imagine. >. *e ntrebam daca nu cumva ne trebuie ceva - iubire' bani' sanatate etc. +aca raspunsul este *5"' trecem la etapa a patra. +aca raspunsul este +A"' ne ntrebam ce anume ne lipseste. *e adresam 5niversului cu excedent si luam de acolo ceea ce avem nevoie. 2rivim imaginea si umplem apoi spatiul ast6el eliberat din al doilea 5nivers. #epetam aceasta operatiune' pna cnd vom avea o cantitate su6icienta din ceea ce avem nevoie. G. 1nd vom avea de toate' cream pe ecranul nostru mental imaginea unui alt om' caruia i dam o cantitate oarecare din ceea ce abia ne-am dat noua. A. *e punem ntrebarea daca acum avem su6icient din ceea ce tocmai am dat. +aca este su6icient' trecem la etapa a sasea. +aca nu' ne adresam 5niversului cu excedent' de unde luam ceea ce avem nevoie. Apoi dam din nou o cantitate oarecare. #epetam aceasta etapa pna cnd nvatam sa dam n asa 6el nct sa ne ramna si noua su6icient. B. +aca n cursul acestui exercitiu 5niversul nostru cu excedent si-a subtiat resursele' l umplem din nou. 1:1 0. $acem sa dispara toate imaginile si iesim din transa. 1um ni se pare acum? daruim' sporim ceea ce avem Micsoram Mentinem egal Am dori sa o 6acem n viitor +aca nu' reluam acest exercitiu si ne autosugestionam ca' de 6iecare data' atunci cnd dam' sporim' reducem sau mentinem ceea ce avem' reali.am totul la nivelul dorintelor noastre.

VISE!E@ VINDECAREA IN SOMN sI C!ASE!E ASTRA!E 1ine stie de unde vin visele' unde se duc si carui scop servesc +in cele mai vec&i timpuri s-a considerat ca visele i de.valuie omului 8ointa +ivinitatii. n mitologia norvegiana' se considera ca prin vise mortii intra n contact cu cei vii. 1larva.atorii' prorocii' poetii si psi&analistii dau o importanta primordiala simbolurilor din vise. n ultimele doua decenii s-au e6ectuat cercetari speciale n laboratoare adecvate' care au reusit sa evidentie.e o anumita legatura ntre vise' perceptia extrasen.oriala si previ.iune. 1arlos 1astaneda relatea.a ca vra7itorul indian don Puan 1-a nvatat sa-si 6oloseasca visele pentru a capata mai multa stiinta. ,untem creatorii 5niversului n care traim. Acest lucru este valabil si n ceea ce priveste visele' deoarece aici nu exista realitatea exterioara care sa ne derute.e. 1&iar daca n visul nostru ne a6lam n contact cu +umne.eu sau cu o persoana decedata' totusi peisa7ul' persona7ele' subiectul' relatarea si simbolurile sunt o creatie a imaginatiei noastre' care re6lecta imaginile mentale din creierul nostru. %xperienta n domeniul viselor ne convinge ca acestea ndeplinesc o multime de 6unctii' a6late n strnsa legatura cu existenta noastra. +eoarece existenta este constienti.area legaturii dintre noi si armonia cosmica' ea poate /urniEa 1:: in/or9atii@ ast6el nct mintea sa poata percepe si 6olosi aceste in6ormatii pentru continua ei de.voltare psi&ica. n acelasi 6el' visele pot 6i 6olosite n toate s6erele activitatii psi&ice' inclusiv n vindecare. 8isele trebuie considerate' dupa opinia noastra' locul ideal pentru activitatea psi&ica. n starea de somn super6icial patrundem ntr-o alta realitate dect atunci cnd suntem n starea obisnuita de veg&e' numai ca nainte de patrunderea n lumea viselor este necesar sa e6ectuam o activitate pregatitoare su6icient de serioasa' pentru a ne orienta mintea pe o anumita activitate <problema=. 2rima etapa a oricarei pregatiri este stabilirea contactelor cu lumea propriilor noastre vise. ,-a determinat prin diverse experimente stiinti6ice ca 6iecare om are vise noaptea' n timpul unor stari deosebite ale somnului. *u trebuie sa asteptam o noapte n care sa avem vise. 2roblema nu este daca avem vise sau nu' ci daca ni le amintim. 2rocedeul cel mai e6icient ca sa ne amintim visul este sa ne tre.im cnd visam. 4rebuie sa 6im convinsi ca putem reali.a acest lucru. ,eara vom pune lnga pat o 6oaie de &rtie si un creion. (a culcare' intram ntr-o transa usoara' ca si cum ne-am pregati pentru citire sau pentru vindecare. +aca vrem' ne putem cu6unda n transa' n po.itia culcat. +upa ce am intrat n transa' ne ntrebam clar ce am dori sa a6lam prin vis. Apoi ne cu6undam n somn. 5nele persoane constata ca se pot tre.i n timpul visului sau ca pot trece la alte tipuri de activitati n timpul somnului.

+e exemplu' n timpul somnului putem studia disciplinele psi&ice. 1lasele astrale pot 6i de6inite ca ntlniri n timpul carora 6iinta noastra <su6letul= studia.a metodele de creare sau evolutie psi&ica a altor 6iinte cu experienta n domeniu. 4impul petrecut ntr-o clasa astrala aminteste ntr-o masura activitatea des6asurata cu un spirit-mentor. 1:> 2utem patrunde ntr-o clasa astrala cu un anumit scop' sau ne putem' simplu' cu6unda n ea. +aca ncepem sa ne amintim visele n care suntem pre.enti la o lectie a unui dascal n domeniul psi&icului' daca ne amintim alte vise n care prieteni sau persoane necunoscute ne nvata cum sa reali.am vindecarea' cum sa ne concentram etc.' nseamna ca am a7uns ntr-o clasa astrala. 8om citi periodic carnetelul de nsemnari n care ne notam visele' pentru a avea o imagine a directiei pe care o iau aceste lectii ale noastre. +aca dorim' putem 6recventa n mod constient o clasa astrala' operatie care aminteste 6oarte mult de exercitiile pre.entate n aceasta carte. n cursul acestor exercitii putem descoperi ca vederea obisnuita' 6i.ica' ne o6era mult mai putin dect imaginatia. nainte de a intra ntr-o clasa astrala' ne vom &otar ce anume vrem sa studiem. +upa ce ne-am culcat' intram n transa si ne ntrebam cine conduce clasa respectiva. 8om lua n considerare primul nume sau c&ip care ne va veni n minte. +aca apare ceva de nenteles' de exemplu daca /en7amin $ranClin tine un curs despre corpul energetic sau bunica ne preda un curs despre 6unctiile creatiei artistice' putem considera ca totul este n ordine. O 6iinta oarecare din s6era imateriala' care este un dascal remarcabil' ni se poate arata ast6el si poate deveni mentorul nostru. 4rebuie sa ne memoram visele si sa urmarim cu atentie ceea ce nvatam. +esigur' putem lucra si individual. +upa ce intram n transa' ne mpamntam si stabilim subiectul care ne interesea.a cnd vom adormi' spunndu-ne n gnd? 8reau sa a6lu ce pot obtine din..."' sau 8reau sa a6lu ce nseamna..."' sau 8reau sa-mi stope. teama 6ata de..."' sau 8reau sa stiu ce trebuie sa 6ac pentru a ma vindeca de..." +aca nu o sa obtinem raspunsuri satis6acatoare' sau indicatii' pe durata ctorva nopti' trebuie sa re6ormulam ntrebarea mai clar sau sa ncercam sa ntelegem de ce nu am primit raspunsul. 1:G 2rocesul de vindecare astrala este o mbinare ntre vis si vindecarea de la distanta. ,a nu uitam ca oamenii au dreptul sa-si aiba propriile boli si procedam incorect din punct de vedere psi&ic daca .buram n timpul noptii n plan astral n 7urul unei persoane' cu6undndu-ne degetele vindecatoare n .onele a6ectate de maladii 6i.ice sau psi&ice ale acesteia. 1a n ca.ul vindecarii celor absenti' este de dorit' pe ct posibil' sa obtinem permisiunea celui pe care am dori sa-1

vindecam. +aca am primit aceasta permisiune' l putem aborda. 1. +upa ce ne-am culcat' intram n transa si ne mpamntam. :. *e puri6icam mintea si cream imaginea mentala a omului pe care l vom vindeca. 1a si n ca.ul vindecarii la distanta' daca nu stim cum arata persoana' cream o silueta sau o imagine generala. >.mpamntam pacientul imaginar si umplem repre.entarea corpului si aurei sale cu energie portocalie. G. +aca vom lucra asupra unei anumite .one' concentram n aceasta o lumina portocalie 6oarte puternica. A. ,punem omului din imagine ca ne-am ntlnit pentru putin timp' pentru a-i aduce vindecarea. B. Adormim. *oapte buna. *e notam toate visele pe care le vom avea n aceasta noapte si vom vedea daca a5 vreo legatura cu vindecarea. 1nd vom mai vorbi cu aceasta persoana' putem a6la daca nu cumva a avut niste vis\ neobisnuite sau sen.atii ciudate n starea de veg&e' atunci cnd am ndeplinit procedura de vindecare. n nc&eierea acestui capitol ne vom aminti de un vec&i cntec de leagan. *e imaginam ca trupul nostru este o barca' n care plutim pe 6luviul vietii' si ne nc&ipuim ce s-ar puteti ntmpla n goana noastra dupa succes' 6aima' putere si po.itie n aceasta lume.

1A234O(5( 8333

Retros<ectia
#etrospectia repre.inta posibilitatea de a vedea vietile anterioare' 6iind unul dintre cele mai complexe 6enomene parapsi&ologice. 1apacitatea de a vedea vietile anterioare pare la prima vedere ceva mistic si tainic' dar orice om poate vedea vietile trecute' n stare de transa sau de somn &ipnotic pro6und' condus de un specialist. +upa cum s-a mai subliniat' 6iecare entitate se materiali.ea.a n noi corpuri. $iecare corp n care intra acest su6let' sau 6iecare noua viata pe care o primeste el' constituie un pas nainte pe drumul cresterii si de.voltarii. Aceasta nu nseamna ca n 6iecare noua viata omul devine din ce n ce mai s6nt. %ntitatea respectiva poate sa aleaga viata unui om 6oarte vicios' pentru ca etapa urmatoare a devenirii sale sa 6ie tocmai studierea viciului. ,e obisnuieste sa se vorbeasca despre vieti succesive. Aceasta este conceptia noastra' ca si a numerosilor mistici' anume ca anul :MMM e.n. si anul :MMM .e.n. curg simultan. 2rin urmare' toate vietile omenesti pot 6i considerate vieti ce se des6asoara n acelasi timp. Alegerea unui trup de catre su6let este dictata de Carma' care repre.inta un lant complet de acorduri si relatii reciproce 1:B cu celelalte su6lete. Aceste relatii pot cuprinde ntreaga gama' de la cele po.itive pna la cele negative. 1nd ne

moare o matusa 6oarte bogata' lasndu-ne o avere' poate sa nsemne ca ntr-o alta viata i-am 6acut un serviciu important' iar acesta este modul ei de a ne multumi. ,au' daca un criminal ucide niste oameni aparent nevinovati' se poate ca ntr-o viata anterioara sa 6i 6ost tratat cu multa cru.ime de catre acestia. Oamenii iau nsa deci.ii n raport cu trairile pre.ente. *u putem nc&ide oc&ii n 6ata 6aptelor unui criminal doar pentru ca a 6ost pro6und ne6ericit n viata lui anterioara. +intre toate tipurile de sarlatanie psi&ica' citirea vietilor anterioare o6era cele mai largi perspective. Orice pre.icator stie ca va cuceri inimile clientilor sau ale prietenilor daca le va spune ca n vietile anterioare au 6ost printese egiptene' conducatori ai Atlantidei scu6undate' sau /eet&oven. 5n alt procedeu care a7uta n ncercarea de a 6ace impresie si de a sub7uga oamenii este relatarea ca' ntr-o viata anterioara' au 6ost niste 6iinte rele sau periculoase' ca urmare nu poarta raspunderea propriilor lor 6apte din viata actuala. Am va.ut multi oameni care nu au putut sa nu se declare multumiti cnd au descoperit ca ntr-o alta viata au 6ost conducatori de osti ori s-au ocupat cu magia neagra. Altii sunt 6ericiti daca a6la ca ntr-o alta viata au 6ost 7e6uiti' oprimati' arsi pe rug ca vra7itoare sau vra7itori' ca au 6ost supusi la ca.ne. 8iata trecuta serveste drept ba.a sigura pentru convingerea lor ca viata va 6i totdeauna nedreapta cu ei - asa a 6ost mereu si asa va 6i si de acum ncolo. +orinta de a stapni momentul pre.ent l determina pe om sa actione.e con6orm Carmei sale. 1nd citim vietile trecute' consideram ca un om tinde sa-si puna n ordine toate problemele n permanenta' si atunci modelul sau Carmic si vietile anterioare pot 6i interesante si instructive. 5neori' poate 6i extrem de util pentru un om sa i se povesteasca despre viata anterioara care a 6ost deosebit de 1:0 6ericita pentru el. Amintirile din respectiva viata se acumulea.a n memoria entitatii respective' iar povestirile despre aceasta pot tre.i amintiri n constiinta sa. 2retioasele amintiri despre 6ericirea trecuta pot aduce alinare omului n momente de restriste' i pot aminti de capacitatea nnascuta a ntregii sale 6iinte de a 6i 6ericita. Aceasta l poate a7uta sa nteleaga ca' ntr-un interval de timp att de mare' problemele sale de moment nu mai sunt att de acute. 5neori oamenii repeta aceleasi modele Carmice' mani6estnd 6oarte putin progres si &otarre. n acest ca.' citirea vietii anterioare i poate arata omului respectiv lipsa de ori.ont a interpretarii' a aceluiasi persona7 nereusit. nainte de a-i citi cuiva viata anterioara' ne vom ntreba daca va putea sa 6oloseasca in6ormatiile pe care i le vom comunica. %ste nerational sa trans6eram un om n trecutul ndepartat' daca aceasta nu l va a7uta n re.olvarea problemelor curente. 2ersoanele carora le sunt povestite vietile anterioare sunt curioase? Mi-am cunoscut ntr-o viata anterioara sotia

<sotul' 6ratele' mama' tatal' 6iica' iubitul= " Aproape totdeauna raspunsul este +A". (egaturile de rudenie sunt aproape totdeauna Carmice. 2rietenii apropiati si rudele sunt totdeauna vec&ii nostri prieteni. ,-ar putea ntmpla ca sotul decedat de curnd sa se 6i ntrupat n copilul meu nounascut " #aspunsul este de obicei *5". Ma7oritatea su6letelor nu se ntrupea.a asa repede. %le au nevoie de o perioada de liniste ntre ciclurile Carmice. 1ontrar parerii 6oarte raspndite' ma7oritatea oamenilor nu au mai avut una-doua vieti' ci o multime. +e aceea' daca avem de gnd sa-i citim cuiva vietile sale anterioare' ne vor 6i necesare cteva .ile. 3n6luenta vietilor noastre anterioare asupra vietii actuale se sc&imba n permanenta. nvatamintele unei vieti anterioare pe care am trait-o ca pirat ne pot 6i asta.i inutile' dar anii de studiu ntr-o scoala din -recia antica pot asigura
1:8

subconstientului nostru in6ormatii pretioase. 4ot ce am nvatat n timpul vietilor anterioare se acumulea.a n noi. 2entru ma7oritatea oamenilor acest proces se des6asoara n a6ara constiintei' dar imagini sau amintiri pot aparea n aura' atunci cnd trebuie sa ne amintim lectiile vietilor anterioare. 5n clarva.ator care studia.a aura pentru a obtine in6ormatii despre viata anterioara poate deveni martorul unor scene care s-au petrecut cndva' poate vedea oamenii n vesmintele epocilor trecute si poate au.i c&iar discutii care au avut loc cu multe secole n urma. %l poate vedea n aura simboluri care repre.inta di6eritele vieti ale individului? o 6loare de lotus este asociata cu viata unui budist sau cu o viata care are legatura cu unele 6orme de meditatieE crucea este asociata cu viata unui crestin etc. 1ine este interesat de 6ilo.o6ia orientala' poate sa extraga din memorie' 6ara sa 6ie constient de aceasta' lectiile nvatate n timpul uneia dintre vietile sale anterioare pe care a petrecut-o n Orient. +e aceea nu este de mirare ca n aura acestui om vor aparea imagini din aceasta parte a lumii. 1nd va termina ciclul sau de lectii orientale' imaginile respective se vor decolora treptat si vor disparea din aura lui' iar n locul lor vor ncepe sa apara alte imagini. Aura unui individ poate sa cuprinda scene din una sau mai multe vieti anterioare' simultan' si' n plus' imagini care repre.inta probleme nere.olvate din viata actuala. 1itirea vietilor anterioare aminteste 6oarte mult de citirea aurei si a c&aCrelor. 4rebuie doar sa ne relaxam' permitnd impresiilor sa ne umple pna la re6u.' indi6erent daca sunt gndite sau spontane. 4rebuie sa ne urmam intuitia. 2ractica citirii psi&ice ne va spune cnd trebuie sa-i povestim persoanei n cau.a si cnd nu despre viata sa anterioara. 5n exercitiu de tipul +A.*5" ne va a7uta sa luam &otarrea 7usta. Atunci cnd dorim sa citim o viata trecuta' vom 6olosi urmatorul exercitiu' 6ie cu o persoana careia i-am 1:9

mai citit' 6ie cu o alta' pe care o consideram potrivita. 2utem 6olosi exercitiul acesta si pentru citirea propriei noastre vieti anterioare? l.*e relaxam. :. *e eliberam mintea si ne concentram asupra ntrebarii? 1are sunt vietile anterioare care apar n pre.ent n aura pacientului " >. Acum privim aura pacientului. (asam acces liber oricaror impresii sau imagini. *e ntrebam apoi despre momentul si po.itia geogra6ica de unde provin scenele va.ute. G. *e ntrebam daca aceste imagini venite din trecut au o nsemnatate n viata actuala a pacientului. 5rmarim daca printre c&ipurile vietilor trecute apare vreo persoana din antura7ul actual al pacientului si' daca da' n ce context A. $acem sa dispara aceste imagini. 3esim din transa. PRE0ICERI!E@ PRESIM2IRI!E sI VIE2I!E VIITOARE 2utem arunca o privire n viitor 2utem sa ne pre.icem propriul viitor' sau pe al celorlalti Oamenii pun adesea aceste ntrebari. 1nd ncepem sa ne tre.im perceptia psi&ica' dorim desigur sa a6lam daca este posibil sa activam aceste capacitati ascunse n noi. +aca prietenii vor a6la ca ne 6olosim capacitatile psi&ice' vor spera' desigur' ca putem arunca o privire n viitorul lor' att de elastic si de sc&imbator. 8iitorul nu poate 6i legat de un singur loc' nu poate 6i 6ixat' de6init sau masurat' dupa cum nu poate 6i considerat dat si inevitabil. 8iitorul poate 6i totdeauna sc&imbat. n 6iecare moment al vietii noastre ne cream propriul viitor' de la cele mai marunte probleme pna la cele mai serioase. 1nd cel care citeste psi&icul priveste n viitorul cuiva' el observa ceea ce prevedem n momentul respectiv. +aca ceea ce ni s-a pre.is nu se ndeplineste' nu este 6oarte
1>M

concludent' deoarece am 6i putut sa ne sc&imbam planurile' c&iar 6ara sa ne dam seama. +aca cititorul a putut identi6ica simboluri' el le-a interpretat dupa un sistem propriu' care poate sa di6ere de cel al individului respectiv. 1nd aruncam o privire n propriul nostru viitor' o vom 6ace n starea de meditatie sau n 6a.a de trecere de la starea de veg&e la somn' caci atunci putem vedea multitudinea de posibilitati pe care vom sti sa le 6olosim. *u putem spune daca este indicat sau nu sa ne de.voltam capacitatea de previ.iune a viitorului' pentru noi nsine sau pentru ceilalti. 2entru unii aceasta este o binecuvntare' pentru altii' un blestem. +esigur' nu trebuie sa permitem ca aceasta capacitate psi&ica' ca orice altceva' sa puna stapnire pe noi. 5nele persoane cu darul previ.iunii tind sa vada numai evenimente negative' cum ar 6i di6erite boli' asasinate etc. Aceasta este alegerea lor' desi pot avea impresia ca nu sunt apti sa-si controle.e capacitatile proprii. Oamenii i ntreaba pe clarva.atori? mi puteti spune cnd va muri cutare persoana " +e cele mai multe ori' acestia aleg n mod constient varianta necunoasterii atunci cnd este vorba de moartea cuiva. #aspunsul la aceasta ntrebare ar repre.enta o prea

mare responsabilitate' de aceea ei se straduiesc sa nu-1 cunoasca. %xista o linie 6oarte precisa care desparte conducerea si amestecul altora n viata si planurile cuiva. 1nd un pre.icator trebuie sa-i spuna cuiva viitorul' el trebuie sa 6ie extrem de prudent. 2oate sa 6aca pre.iceri 6oarte reusite' pre.iceri care nu se vor ndeplini niciodata sau sa renunte. +aca intuitia i spune ca pre.icerea l va a7uta pe cel n cau.a sa vada na.uintele si viitorul posibil si daca va putea ntelege toate acestea' pre.icatorul se poate ncumeta sa se pronunte asupra viitorului. +e 6oarte multe ori oamenii sunt programati n totalitate. +aca le spunem? 8eti deveni medic' 7urist etc."' ei sunt ntru totul de acord si procedea.a ntocmai. %ste un 1>1 mod comod de a evita responsabilitatea unei deci.ii independente. %ste mult mai simplu sa spui? 2si&analistul m-a s6atuit sa procede. asa." +aca simtim ca ast6el putem a7uta oamenii si ne place sa aruncam o privire n viitor' nu trebuie sa uitam sa-i prevenim ca deci.ia 6inala le apartine. 2e lnga numeroasele vieti trecute' avem 6iecare o multime de vieti viitoare. %le pot 6i va.ute n aura. +ar este necesar sa tinem seama de un avertisment 6oarte serios? studiul vietilor viitoare poate duce la mbolnaviri psi&ice 6oarte grave' la dereglari serioase ale psi&icului. 15M ,A *% 1343M 8334O#5( +oua exercitii ne vor a7uta sa ne citim viitorul. %le pot 6i 6olosite si n citirea viitorului unei alte persoane. 1. *e relaxam. :. 2e ecranul nostru mental desenam trei cercuri. 5nul dintre ele va repre.enta sase luni"' altul - un an"' iar al treilea - cinci ani". >. *e gndim la trei evenimente care am dori sa aiba loc. 2oate 6i vorba de orice' de la cumpararea unui automobil nou sau a unei case' pna la renuntarea la 6umat' pierderea Cilogramelor n plus' stabilirea unor relatii amicale cu se6ul etc. G. *e convingem ca aceste trei dorinte trebuie sa-si a6le locul n cercuri di6erite. *u le plasam n aceste cercuri' dar observam cum patrund n ele. ntr-un cerc este posibil sa intre mai mult de o singura dorinta. Observam ce dorinta intra ntr-un anumit cerc si ce anume simtim. +aca dorim sa sc&imbam locul acestor dorinte dintr-un cerc n altul' o putem 6ace. +aca un eveniment ramne n a6ara acestor cercuri' trebuie sa ne punem ntrebarea ce data trebuie sa apara n dreptul acestuia. Aceasta data trebuie sa ne indice
1>:

cti ani trebuie sa treaca pna cnd renuntam la aceasta dorinta. A. $acem sa dispara cercurile si iesim din transa. 1itirea viitorului pe un tranda6ir creat mental? 1. *e relaxam.

:. 1ream mental un tranda6ir. i admiram culoarea' studiem 6orma petalelor' a 6run.elor. >. n stnga primei 6lori cream nca un tranda6ir. Acesta este destinat pentru urmatoarele sase luni ncepnd din pre.ent. +aca ceva nu ne place' de pilda culoarea' 6orma sau marimea' sc&imbam tranda6irul. $acem sa dispara ambii tranda6iri. G. n partea dreapta a ecranului nostru cream o a treia 6loare. %ste destinata celor sase luni care au trecut pna n momentul de 6ata. ,tudiem cu atentie di6erentele ntre prima si a treia ro.a. $acem sa dispara toate 6lorile. A. 1ream nca un tranda6ir. Acesta este destinat pentru anul urmator. 1ream nca o 6loare' pentru urmatorii ani. 1ream cti tranda6iri dorim pentru urmatorii ani. %i trebuie sa 6ie 6rumosi' sa ne ncnte. $acem sa dispara toate 6lorile si iesim din transa. M%*4O#33 ,23#345A(3 (a nceputul cartii s-a vorbit despre vindecarea cu a7utorul mentorilor spirituali' 6ara nvelis corporal' la care recurg numerosi vindecatori. %ste de dorit sa nu solicitam a7utorul acestor mentori daca nu suntem asistati de un specialist n domeniu. %xista nsa un alt tip de mentori' la a7utorul carora putem recurge 6ara restrictii si 6ara teama. $iecare om are cel putin un mentor spiritual care se gaseste n permanenta la limita exterioara a aurei sale. 1>> $iintele nentrupate au n planul astral o multitudine de obligatii si misiuni pe care trebuie sa le ndeplineasca. 5na sau mai multe entitati de acest 6el pot sa apara din cnd n cnd n calitate de s6atuitor spiritual. 2utem 6i 6oarte uimiti cnd a6lam ca ne gasim n permanenta alaturi de acest s6atuitor' pentru ca ma7oritatea oamenilor nu vin niciodata' constient' n contact cu aceste spirite. 1omunicarea are loc n plan astral' atunci cnd dormim. 5neori oamenii discuta cu ei nsisi' si de.bat propriile probleme' deci.ii etc. 2utem considera ca vorbim cu vocea noastra interioara - vocea acestei 6iinte superioare - si nu vocea amintirii noastre. 3nterlocutorul poate 6i si mentorul nostru de la care primim in6ormatii despre viitor. Au.im adesea oameni spunnd ca au un nger pa.itor" sau pe cineva care i observa. Acesti oameni simt pre.enta mentorilor lor. 1nd am luat &otarrea sa ne ntrupam si ne-am renascut' acesta a 6ost un eveniment 6avorabil n plan psi&ic. %ntitatile care ne-au 6ost prietene n planul astral sau persoanele cu care am 6ost prieteni n alte vieti asista la acest eveniment. +in acest conclav al du&urilor' convocat n salonul maternitatii' cteva spirite ramn alaturi de noi' pentru a se convinge ca suntem sanatosi' ca ne descurcam n planul 6i.ic. Aceste spirite sunt nsotitorii si s6atuitorii nostri. +aca n Carma ne este scris sa ne mbolnavim n 6rageda copilarie' mentorii nu se amesteca n planurile existentei noastre. Aceasta se re6era n egala masura la tot restul

vietii. 2ot aparea sc&imbari de destin daca persoana' prin comportamentul bun n aceasta viata' capata' prin credinta' stergerea Carmei negative. 2e masura ce crestem' tot mai multi mentori patrund n s6era noastra. Oamenii maturi au n medie cinci-sase mentori. Adesea' unul dintre mentori este conducatorul' iar ceilalti raspund de cte un aspect concret. +e exemplu' unul se poate ocupa de munca si cariera noastra' altul de sanatate' al treilea de domeniul spiritual' altul de relatiile sexuale etc.
1>G

2e masura ce ne sc&imbam' unii mentori pleaca' altii vin. +aca ncepem o noua munca' o misiune importanta si periculoasa' putem avea pentru aceasta perioada un mentor special. 5nii mentori pot ramne permanent cu noi' a7utndu-ne n toate situatiile. 2utem e6ectua cteva exercitii pentru a stabili contactul cu mentorii nostri. 4rebuie sa tinem minte ca opiniile mentorilor spirituali nu sunt ntotdeauna potrivite pentru noi' tocmai pentru ca ei nu au nvelis corporal. ,6aturile lor trebuie urmate cu gri7a si prudenta' ca si s6aturile celor cu nvelis corporal. Mentorii se a6la lnga noi ca sa ne a7ute' nu pentru a ne sc&imba viata. %xista o multime de procedee de comunicare cu mentorii spirituali' ca si cu di6eriti oameni. Mentorii pot 6i va.uti sub cele mai diverse n6atisari si n momente di6erite. 5neori' studiind aura unei persoane si cautndu-i mentorii spirituali' se pot vedea n aura s6ere multicolore. Alteori poate 6i va.ut un c&ip de om. +aca mentorul pre6era sa aleaga o n6atisare omeneasca' nseamna ca vrea sa ne apara sub n6atisarea pe care a avut-o n una dintre cele mai reusite vieti ale sale' sau asa cum poate 6i contactat cel mai usor. 1. *e relaxam un minut' apoi mpreunam palmele si 6ormam un circuit nc&is de energie. :. $ormulam n minte un apel catre unul dintre mentorii nostri' rugndu-1 sa ni se arate. >. +es6acem palmele' luam o po.itie receptiva si permitem impresiilor sa vina spre noi. 2utem vedea un c&ip omenesc' diverse modele sau culori. 2utem sa nu vedem nimic' dar putem sa a6lam cum arata mentorul' sa au.im o voce care-1 descrie etc. G. ntrebam care este numele mentorului. 2utem sa au.im acest nume' sa-1 vedem scris pe ecranul nostru mental sau sa-1 a6lam' pur si simplu. 1>A A. ntrebam mentorul care-i este misiunea pe lnga noi sau s6era concreta de care se ocupa. B. i multumim mentorului' ne luam ramas-bun si iesim din transa. 2utem repeta exercitiul ori de cte ori dorim. 2utem cere permisiunea sa ne vedem mentorul' spunnd n gnd? +oresc sa-mi vad mentorul care se ocupa de sanatatea mea."

%xercitiul de mai 7os este destinat primirii de in6ormatii speciale si de s6aturi de la mentori. 1. *e relaxam' punem palmele mpreuna. $ormulam ntrebarea mental. ntrebarile pot 6i? 8oi putea primi un nou loc de munca "' 1um sa 6ac mai interesante ntlnirile cu prietenii mei "' %ste cu adevarat utila aceasta carte " *e eliberam mintea si ne concentram ntreaga atentie asupra ntrebarii. :. +es6acem minile' le punem pe genunc&i cu palmele n sus si primim raspunsul. 33 putem au.i' l putem citi pe ecranul mental. >. Multumim mentorilor' ne luam ramas-bun si iesim din transa. n timpul citirii psi&icului unui pacient putem discuta cu mentorii acestuia' cerndu-le a7utorul' solicitndu-le s6aturi pentru pacient. 5neori ei doresc sa i transmita ceva pacientului si i cer vindecatorului sa o 6aca. n general' s6aturile lor sunt bune. 2entru a intra n contact cu mentorii altor persoane' procedam la 6el ca n ca.ul mentorilor proprii. PROCES ! DE VINDECARE :N A;ARA CORP ! I 2rocesul de vindecare n a6ara corpului se aseamana 6oarte mult cu vindecarea pacientului absent. 8indecatorul 1>B si ndreapta atentia spre imaginea persoanei absente. (a vindecarea n a6ara corpului' corpul astral al vindecatorului i paraseste cu adevarat corpul 6i.ic si intra n aura pacientului. 5nii vindecatori pre6era sa lucre.e n a6ara corpului' altii' sa e6ectue.e vindecarea pacientului absent. O persoana-medium este capabila sa-si supraveg&e.e perec&ea a6lata la munca si copiii ramasi acasa. 4rebuie sa simtim n mod real ce nseamna ,a 6im n propriul nostru corp"' nainte de a iesi din el. +aca nu vom 6i destul de gri7ulii' putem sa ne lasam usor energia proprie n aura altuia. 1. *e relaxam. 8eri6icam ct de bine suntem mpamntati. Apoi urmarim indicatiile din capitolul al doilea despre vindecarea pacientului absent. :. *e a6lam n coltul camerei. Apoi revenim n centrul propriului cap. #epetam acest procedeu de trei ori. >. #evenim din nou n coltul camerei. Apoi trecem ntr-o alta camera a locuintei noastre. 5rmarim daca ne simtim di6erit 6ata de situatiile anterioare. G. +e aici mergem pe acoperisul casei noastre. A. Apoi' ne oprim pe un nor de pe cer. B. Acum suntem n aura pacientului nostru. 1um ne simtim 2utem vedea culorile aurei *e mpamntam pacientul. Apoi i puri6icam aura si atragem energie cosmica' dupa care- scaldam cu ea aura. 0. 2atrundem n prima c&aCra a pacientului. O puri6icam. 8. #nd pe rnd' curatam toate c&aCrele pacientului.

9. +aca una dintre .onele corpului pacientului are o maladie' patrundem acolo' ne imaginam energia de culoare portocalie si-i scaldam .ona cu ea. 1M. #evenim n centrul capului nostru. 11. n aura noastra plasam un magnet si atragem cu el energia ramasa n aura pacientului. #epetam procedeul. 1:. 3esim din transa.
1>0

C NOAsTEREA CORP ! I NOSTR DE C,TRE PROPRI ! NOSTR SPIRIT 1. *e ase.am n po.itia de medium. 1irculam prin corpul nostru lumina de culoare aurie. :. 1ream o ro.a <un tranda6ir= pentru noi. ,tudiem 6loarea cu atentie? culoarea' aroma' petalele. >. 1ream nca o 6loare <tot un tranda6ir= n locul n care' de obicei' plasam soarele. Acest tranda6ir este destinat pentru spiritul nostru superior. ,tudiem 6loarea. G. 1oborm a doua 6loare si o ase.am c&iar n capul celei dinti' apoi permitem celor doua 6lori sa se contopeasca. A. $acem sa dispara cele doua 6lori si iesim din transa.

CAPITO! ! IF

Deschiderea celui de-al treilea ochi

TE!EPATIA +in vestitele tratate #A+PA-[O-A' un pasa7 spune? $ormele de concentrare care determina o perceptie sen.oriala excesiva sunt cau.ate de e6ortul organismului gndirii"' iar comentariuZ lui ,8AM3 838%1A*A*+A la acest pasa7? Aceasta decurge natural din concentrare. 1on6orm ;og&inilor' prin concentrarea gndului la vr6ul nasului vor 6i percepute miresme minunate' tot prin concentrare pe vr6ul limbii se vor simti sen.atii extraordinare' iar n .ona de mi7loc a limbii se va simti o sen.atie tactila ca o atingere. +aca cel care e6ectuea.a concentrarea si va aduna sen.atiile asupra palatului cerului gurii' va vedea lucruri neobisnuite' dar daca cineva a carui minte nu este linistita va dori sa e6ectue.e unele din aceste exercitii' 6ara sa aiba ncredere n ele' ndoielile sale vor disparea' atunci cnd' e6ectund un timp exercitiile' va simti pe propria piele aceste e6ecte' daca va dovedi stapnire." <,vami 8ivecananda' Radja'7oga.2 1>9 1(A#M3#O,5( %xercitiul care urmea.a consta n desc&iderea capacitatilor de clarmiros. ,e 6ace dimineata nainte de a va scula din pat. 4imp de 1A-:M de minute concentrati-va gndul la vr6ul nasului' stnd culcat cu 6ata n sus ntr-o po.itie relaxata. *u va gnditi la nimic. #adacina limbii se tine lipita de cerul gurii' n gnd se .ice mantra OM"' ca un dangat de clopot au.it de departe. #e.ultatul nu se va lasa

mult asteptat. (a nceput veti simti 6urnicaturi n vr6ul nasului' uneori dureroase. *u toti veti simti acelasi lucru. 8a aparea ca din senin mirosul unui par6um usor' care va disparea n urmatoarea 6ractiune de secunda. 2uteti avea aceste sen.atii si n cursul .ilei. #elund exercitiul' mirosul o sa apara mai puternic. O sa aveti sen.atia ca cineva v-a par6umat ntreg dormitorul' dupa care va disparea din nou. Antrenati-va cu asiduitate' iar timpul pentru aparita par6umului inexistent se va scurta la urmatoarea concentrare. 8eti a7unge sa-1 simtiti c&iar dupa cteva secunde de la nceperea exercitiului. Atunci cnd acest miros va aparea dupa scurt timp ncercati sa-1 6aceti sa apara si cnd mergeti pe strada sau va a6lati n locuri mai putin placut mirositoare. Acest lucru se 6ace prin puterea gndului' cu respiratia abia perceptibila si cu gura nc&isa' gndindu-va la vr6ul nasului si pronuntnd n gnd 6ra.a 6ermecata"? +oresc sa-mi apara acel miros pe care-1 cunosc n timpul exercitiilor mele." ncercati sa nu respirati' acest miros va aparea spontan' c&iar daca nu 6aceti e6ortul de a inspira ceva care nu exista". $acnd aceste exercitii cu ucenicii mei' acestia au obtinut re.ultate 6enomenale c&iar din primele minute de exersare. nainte de a e6ectua exercitiile pentru clarmiros trebuie sa puri6icam centrii energetici prin di6erite te&nici.
1GM

%l poate 6i declansat si 6ara ca omul sa 6aca vreun e6ort. Acest lucru se 6ace prin concentrarea mentala a unui specialist n parapsi&ologic care detine clarvi.iunea' detectea.a punctul-sen.or al clarmirosului legat de glanda pineala' declansndu-1 prin energia proprie. +ar acest 6enomen desc&is 6ortat' ca si clarvi.iunea desc&isa prin aceeasi metoda' nu este de lunga durata. Aproximativ la doua-trei luni se nc&eie' daca persoanei nu-i sta scris sa le aiba desc&ise sau nu staruie n cunoastere. *u s6atuiesc pe nimeni sa si-1 desc&ida 6ortat. +aca nu va este dat sa-1 aveti desc&is' nu se va desc&ide. Alteori destinul ne pune n 6ata di6erite greutati si n timpul unor probleme grele o 6ire mai orgolioasa' sau care poate avea capacitatea de gndire psi&ica' are n minte o arma de distrugere. Am va.ut si asistat la convorbiri de acest gen ale unor persoane care ncercau n grup sa se concentre.e printr-un clarva.ator care le spunea ce se ntmpla cu corpul energetic al persoanei careia i se transmiteau 6el de 6el de sen.atii urte' de care sarmanul nu avea &abar. 3-am oprit din acel start' nc&i.ndu-i pentru moment vi.iunile clarva.atorului cu un ecran mental. (a un moment dat acesta a spus ca nu mai vede dect negru iar marii distrugatori" s-au bucurat ca si-au distrus tinta. Am avut gri7a sa reoriente. toate imaginile create de ei ntr-un copac uscat de pe marginea drumului si sa 6ac repede o protectie persoanei atacate. (e-am spus ca nu este bine ce 6ac' ca ncalca etica si ca ceea ce 6ac ei de 6apt se numeste magie neagra".

5cenicii mei au nvatat 6oarte constiincios exercitiul de clarmiros' ast6el nct erau cei mai 6ericiti cnd' venind la o noua lectie de curs' povesteau ce 6el de miresme primeau. (a 6oarte multi persista mirosul de santal' sau unul asemanator mirului. Apoi' dupa .ece .ile de concentrare' spre marea lor mirare' toti simteau aceeasi mireasma. O sa simtiti miresme alt6el dect acelea la care v-ati gndit. Atunci cnd veti dori sa va bucurati de un anumit 1G1 miros' o sa apara. ncercati sa-1 c&emati cu gndul' dar nu uitati ct de important este vr6ul nasului. 1oncentrati-va sa va apara mirosul de tranda6ir' care este mai puternic si se mprastie n toata casa. Mirosul acesta va persista un timp' iar dupa ce veti uita de el va disparea. 8eti 6i capabili sa produceti orice miros pe care-1 doriti. O sa vi se para o ilu.ie. *u va speriati' antrenati-va cu acelasi cura7. 5neori o sa va apara 6ara nici un e6ort un miros la care nu va gnditi. 8eti 6i probabil singuri acasa si cautndu-1 nu l veti gasi. +ar sa 6iti atenti' n momentul n care va gnditi la ceva ndepartat sau la o persoana anume' n acel moment va veni mirosul. %ste posibil ca respectiva persoana sa se 6i par6umat cu acel par6um' pe care l simtiti' ncercati sa luati contact cu persoana' rugnd-o sa va arate ce 6el de par6um 6oloseste. 2entru un control de la distanta' gnditi-va nca o data la ea si' daca va vine acelasi miros' 6iti siguri ca este al ei. +aca gndul va 6uge la cineva care se roaga acasa' sau n acel moment se a6la la biserica' va poate aparea mirosul de busuioc sau tamie' de lumnari aprinse sau al candelei din biserica. 2uteti sa-i dati un tele6on mai pe seara acestei persoane si s-o ntrebati daca nu cumva a 6ost la biserica. +aca nu se con6irma' ntrebati-1 ce 6acea la ora 3a care ati perceput mirosul. $iti sigur ca va spune ca se ruga lui +umne.eu. 8a veti dovedi ca nu ati muncit n .adar si ca nu aveti de-a 6ace cu o ilu.ie' ci cu ceva real. %xperientele au dovedit ca distanta nu are nici o importanta. 8eti simti de la intrarea n apartament mirosul robinetului de ga.e care n-a 6ost bine nc&is. 8eti simti ce se pregateste a.i pentru cina' daca veti dori sa stiti. 8eti putea percepe mirosul unor 6lori de la un balcon pe care l priviti din strada' 6ara sa vedeti ce 6el de 6lori sunt acelea. %xplicatia acestui 6enomen este simpla? prin concentrarea la vr6ul nasului' respiratia se opreste instantaneu.
1G:

1a urmare apare involuntar dorinta de a mirosi aerul' de parca ne-am astepta n 6iecare moment sa percepem un miros. 1oncentrarea gndului la vr6ul nasului are rolul de trambulina necesara pentru a tre.i dorinta de a mirosi. Aceasta dorinta n permanenta crestere excita nervii ol6activi si i sensibili.ea.a ntr-att' nct se acordea.a ntr-o lungime de unda mai mica si pot percepe ast6el mirosuri mai 6ine' mai discrete' inaccesibile oamenilor normali

datorita distantelor. 1apacitatea care se de.volta prin exersarea de lunga durata nu se pierde si &ipersensibilitatea nervilor ol6activi ramne' atunci cnd 6enomenul initial dispare. 1(A#-5,45( +upa ce ati obtinut re.ultate n clarmiros" treceti la exercitiile urmatoare' de concentrare asupra vr6ului limbii. #e.ultatul dorit va veni mai repede dect n primul ca.' avnd de7a desc&is un sen.or de pe traseul tainic. %xercitiul se poate 6ace si stnd pe un scaun' dar este mai e6icace cnd l 6aceti n po.itie culcat. Oc&ii se tin nc&isi' gura la 6el. 8r6ul limbii se tine lipit de cerul gurii dupa dintii din 6ata. 3n gnd se .ice mantra OM"' iar concentrarea se 6ace la vr6ul limbii cu dorinta de a simti un oarecare gust <dulce' acru' sarat=. 2artea interesanta a exercitiului va 6i ca pe lnga o intensitate neobisnuita' aproape supranaturala' a sen.atiei gustative' veti obtine sen.atia de satietate' att de puternica' nct multa vreme dupa aceea nu veti avea po6ta de specialitatile pe care le-ati putut gusta" n acest 6el. $oarte repede veti reusi sa va controlati gustul cu a7utorul vointei si veti 6i capabil sa va provocati orice gust veti dori. +aca mirosul este un gen de emanatie si permite ast6el sa explicam 6aptele pre.entate' cu totul alta trebuie sa 6ie
1G>

explicatia propagarii gustului. 2entru aceasta trebuie sa existe un contact' c&iar si extrem de scurt' al limbii cu obiectul respectiv. 3n conditii normale c&iar si o distanta n acest ca. nu va 6i de real 6olos. 2erceptia va exista de 6iecare data cnd vom dori sa reproducem acest experiment. Oare toate acestea nu sunt &alucinatii +upa de6initia data de un specialist american n 19B>' care a ntocmit un lexicon cu a7utorul celor mai vestiti specialisti din toate domeniile cunosterii' &alucinatie" nseamna perceptia unor obiecte care n realitate nu exista' sau sen.atii resimtite 6ara nici o cau.a' date de obicei de tulburari ale sistemului nervos' asa cum se ntmpla n ca.urile de delirium tremens. 3n primul ca. aceasta de6initie nu se potriveste perceptiilor noastre' deoarece mirosurile si gusturile pe care le-am simtit corespund unor obiecte pe care le-am mai simtit n realitate. Avnd cau.e exterioare' ele nu pot 6i presimtite. (a 6el ca n ca.ul mirosului' simtim 6oarte pregnant si gusturile de la distanta. +aca omul si poate ascuti mirosul att de mult' nct prin simpla concentrare' sa depaseasca distantele si barierele materiale' aceasta capacitate nu este o &alucinatie. Alt6el ar trebui sa credem ca toate popoarele apropiate de natura sunt prada &alucinatiilor' sau la 6el am putea spune despre cinii si pisicile care au aceste simturi 6oarte de.voltate. 4rebuie sa recunoastem ca simturile noastre pot deveni partase la asemenea clarsen.atii' numai ca toate proprietatile percepute de organele noastre <6orma' culoare etc.= cuprind alaturi de natura materiala si o natura 6ina greu sesi.abila. Aceasta nseamna ca ntreaga materie este o radiatie de

culoare si mirosuri' care depaseste in6init ceea ce putem simti cu degetele sau cu gustul. +in oceanul de unde sonore omul poate percepe n mod normal un interval de sapte-opt octave' iar din domeniul undelor luminoase rogvaiv-ul <de la rosu la violet=. 4oate celelalte nuante' radiatiile in6rarosii' ultraviolete' roentgen' 1GG al6a' beta' gama' radiatiile te&nice etc. ramn nepercepute' desi n realitate ele exista. 5n om care este capabil' prin exercitii adecvate' sa-si de.volte n mod extraordinar capacitatea ol6activa' si va de.volta si celelalte simturi. DESC$IDEREA SIM2 RI!OR :N $IPNO0, (a persoanele care doresc sa-si desc&ida aceste simturi n stare de &ipno.a acest lucru are loc n proportii astronomice" - se pot desc&ide si ascuti la maximum. +aca ntr-o mna a celui &ipnoti.at pentru controlul acestor capacitati se asea.a o greutate numai cu un gram mai mare dect n mna cealalta' acesta ca sesi.a imediat di6erenta. (a 6el se va ntmpla daca veti trasa pe 7os o linie de trei milimetri si alta doar de unu' le va deosebi si pe acestea. +aca n una din doua sticle de vin identice vor 6i puse doua-trei picaturi de lic&id de alta culoare' persoanele a6late sub &ipno.a o va deosebi. 5rec&ea unui om normal percepe vibratiile cu o 6recventa de la 8 la BGB MMM oscilatii pe secunda' dar dupa desc&iderea clarau.ului n stare de &ipno.a le va putea percepe pna la 3O19 oscilatii pe secunda. Aceasta ci6ra constituie mai mult dect 6recventa radiatiilor gama-invi.ibile. n stare &ipnotica se poate 6oarte usor vedea aura emisa de oameni sau obiecte. Aceste sen.atii sunt percepute de al saselea simt care se active.a n creier n portiunea dintre sprncene. Acolo' n acel spatiu de vid' se 6ormea.a imaginile clarva.ului". C!ARVI0I NEA 3ndicatia din [O-A-,54#A privind concentrarea asupra palatului cerului gurii pentru desc&iderea clarvi.iunii
1GA

pare la nceput nebuloasa. n ca.ul desc&iderii celorlalti doi sen.ori era vorba despre stabilirea limitelor nervilor ol6activ sau gustativ pe o anumita lungime de unda' capatul respectiv al nervului a6lndu-se 6oarte aproape de punctul nostru de concentrare <vr6ul nasului sau al limbii=. Argumentul ca nervul ol6activ nu se a6la n vr6ul nasului poate 6i combatut' deoarece prin concentrare starea de tensiune se transmite treptat n .ona respectiva. +ar cum se poate explica transmiterea acestei concentrari a gndului mai departe' prin 6aringe' pna la ncrucisarea nervilor optici' nemi7locit lnga hi<o/iEa@ caci doar n aceasta .ona se pot percepe oscilatiile invi.ibile oc&iului. %xperientele 6acute n aceasta directie dau vi.iuni uimitoare' dar succesul lor este limitat. 1oncentrarea nu trebuie 6acuta asupra cerului gurii' ci asupra c&aCrei A7na.

centrul substantei 6ine care se a6la ntre sprncene. Adevarul este ca aceasta e o munca destul de grea. +e aceea se cere cura7 n nceperea anumitor exercitii' iar n ocultism nu au ce cauta oamenii 6ricosi. *u li se va desc&ide niciodata nimic nici acelora orgoliosi sau invidiosi. Mai bine va lasati pagubas c&iar de la nceput daca sunteti ast6el motivat. n momentul interventiei unuia dintre 6actorii care 6ac parte din prostia omeneasca centrul respectiv se nc&ide automat. %xercitiile trebuie sa le des6asurati cu regularitate si ritmicitate' dar mai mult dect orice - veri6icarea vi.iunilor. (uati n considerare si retineti ca trebuie sa deosebiti imaginile reale de cele virtuale. 2uteti 6ace un mic experiment' daca mai locuiti cu cineva n acelasi apartament. $ie ca persoana respectiva asea.a n 6iecare seara un obiect ntr-un anumit loc' 6ie ca acesta este o statueta sau o va.a' trebuie ca a doua .i' din pat' cu oc&ii nca nc&isi' sa vedeti" acel obiect a6lndu-va n alta camera. $aceti acest exercitiu timp ndelungat. Ar trebui de 6iecare data sa-i identi6icati noul loc unde este bine pus de acea persoana. 1GB +e obicei mesa7ele vin de la un mentor spiritual care va va directiona n cautarea obiectului ascuns. 8eti putea receptiona mesa7ele acestuia si ar 6i de 6olos daca vi le-ati nota. 2oate 6i de 6olos si te&nica respiratiei din #ad7a-[oga' pentru tre.irea lui H5*+A(3*3' dar vedeti sa nu ncurcati borcanele. +in toate nvataturile pe care le-am 6acut singura' pna ntr-un anumit loc am mers 6oarte bine' dar complexitatea exercitiilor adaugate de sine statator mi-a stagnat vi.iunile. *u mai stii atunci ce s-a ntmplat. Mai 6aceam concentrari de acest gen si cu prietenii' ascun.nd lucruri di6erite' pentru a le gasi. Aceasta c&iar ma amu.a la nceput. Odata un coleg tot ascundea o moneda vec&e din loc n loc si de 6iecare data o gaseam' dar i-a venit ideea" sa n-o mai ascunda n casa' ci si-a bagat-o n gura. n vi.iunile noastre aparea moneda si doar 6ugitiv imaginea colegului nostru cu un .mbet pe bu.e. +e obicei se vedea" un mic tablou" legat de moneda' dar tot el aparea n imaginile noastre. 3-am spus ca n-a ascuns moneda si ca se a6la la el' dar nu pricepeam n ce loc. Am perceput .mbetul' 6iindca la a doua concentrare a aparut n vi.iune doar gura si bu.ele' .mbind. Am desc&is oc&ii si am .is toti o data - gura! O gasisem' n s6rsit! 2entru desc&iderea oc&iului al treilea' concentrarea gndirii se 6ace numai pe centrul dintre sprncene - c&aCra A7na. +upa experimentele de mai multi ani 6acute de ,a&arov' acesta a a7uns la cel mai usor procedeu de desc&idere a oc&iului al treilea"' printr-o metoda dictata de mentorul lui spiritual. Aceasta metoda am practicat-o si eu si mi-a 6ost de un mare 6olos. $ericirea a 6ost ca re.ultatele au venit 6oarte repede. Metoda lui ,a&arov este 6olosita de toate scolile ruse pentru desc&iderea c&aCrei

A7na. O sa descriu aceasta metoda pe care am practicat-o la una dintre scolile 6acute de mine si care mi-a desc&is mari ori.onturi. 1G0 A! TREI!EA OC$I $ormula de desc&idere a oc&iului al treilea este o te&nica ce are o sonoritate deosebita n sanscrita? OM MA-*% M% ,AM#@34A' H@AMA+3*A4@AM #A+PA ,3+@A." 4raducerea este? *orii sunt adunati asupra mea n activitate' ntr-un singur punct' cerul este n observare ntr-o corecta inactivitate pentru reali.area stapnirii." 1e nseamna aceste cuvinte 1e 6el de nori si care cer *ici cerul si nici norii nu sunt reali' 6apt ce re.ulta din 6aptul ca' ntr-o corecta inactivitate' acesti nori trebuie sa 6ie adunati ntr-un anume loc' adica sa se a6le ntr-o legatura oarecare cu dumneavoastra. 3ar cuvntul cer" n sanscrita H@A" nseamna n primul rnd ori6iciu al corpului omenesc <n conceptiile indiene ast6el de ori6icii sunt noua? doi oc&i' doua nari' doua urec&i etc.=. +eci nu se potriveste. 3ar n al doilea rnd mai nseamna si spatiu aerian' eter"' si poate 6i tradus si ca cer"' dar acest sens pare a 6i tot nepotrivit' desi ,8AM3 ,@38A*A*+A 4A#A,@8A43 citea.a o minunata indicatie a vec&ilor ;og&ini &indusi' demna de atentie. Aceasta glasuieste? 1el care practica exercitii ;oga si este n stare sa si vada imaginea re6lectata pe cer poate a6la daca ntreprinderea lui va 6i ncununata de succes." [og&inii care stapnesc pe deplin avanta7ul concentrarii spun? n lumina re6lectoare a ,oarelui priveste-ti propria re6lectare pe cer' cu privirea 6erma. +upa ce o vei vedea pe cer' n curnd l vei a6la pe +umne.eu." 1ine si .areste umbra n 6iecare dimineata pe cer' acela va avea viata lunga si nu va muri ntr-un accident. +aca vi.iunea acestei umbre este clara' va avea victorii si succese. %i si vor putea nvinge 2rana si vor putea merge oriunde. 4e&nica este destul de usoara si deprinderile practice pot aparea n circa sapte-.ece .ile. 1G8
G

1nd rasare ,oarele ase.ati-va ast6el nct corpul dumneavoastra sa 6aca umbra pe pamnt si sa o puteti vedea cu usurinta. ntoarceti privirea 6erma la umbra de 7os' n regiunea gtului' pentru cinci-.ece secunde' apoi priviti pe cer. +aca va veti vedea ntreaga umbra pe cer' este un semn 6oarte bun. n ca.ul n care nu o puteti vedea de la nceput' continuati exercitiul pna o veti sesi.a. Acest exercitiu poate 6i practicat si la lumina (unii." 1/ectii practice de 8oga pp. :19-::M.= %ste o te&nica destul de stravec&e' care promite multe. 5rmatoarea semni6icatie a cuvntului H@A" este punctul dintre sprncene". Aici se gaseste' asa cum arata numeroasele repre.entari ale .eilor indieni' toate puterile miraculoase' inclusiv vederea sacra". 3ata ce spune despre

acest centru ,A4@A1#A*3 #52A*4A*4#A <p. 80= 1nd un ;og&in nc&ide concentrarea sa interioara mpotriva temeliei lumii exterioare si o descompune' el vede n acest loc o scnteie luminoasa si apoi o 6lacara ar.nd' care seamana cu stralucirea ,oarelui ntre 1er si 2amnt." n nvatatura mistica ;oga' al treilea oc&i se a6la n interiorul acestei 6lacari. n ,@38A-[O-A se spune? -ndul este n centrul dintre sprncene n 6orma 6lacarii opaitului si n mi7locul lui este oc&iul ntelepciunii." Aceasta .ona are semni6icatia O1@35(53 15*OAs4%#33" n sensul cel mai larg al cuvntului' caruia i sunt desc&ise att cele pre.ente n trecut' ct si viitorul' n aceeasi masura. +esc&i.ndu-se c&aCra A7na' are loc desc&iderea capacitatilor ascunse - clarvi.iunea' clarau.ul. [og&inii moderni sunt de acord cu acest lucru. n lucrarea sa Autobiogra!ia unui 8oghin 2#A*+PAM [O-A*A*+A numeste acest centru Oc&i spiritual atotstiutorY" sau (otusul cu o mie de petale al (uminii". 3ar ,vami ,@38A*A*+A spune? (a 6el cum trec ra.ele luminii prin sticle sau ra.ele roentgen prin obiecte' ;og&inul poate vedea obiectele de dupa un .id gros' poate a6la 1G9 continutul unei scrisori sigilate' poate vedea comorile ascunse sub pamnt cu a7utorul oc&iului sau spiritual interior. Acest oc&i spiritual este oc&iul intuitiei." $aptul ca acest al treilea oc&i' denumit si oc&iul lui ,@38A' poate vedea nelimitat n spatiu a 6ost demonstrat nu numai teoretic' ci si practic. %ste necesar doar sa se 6undamente.e stiinti6ic cum nvinge acest al treilea oc&i timpul' adica 6elul cum actionea.a n a patra dimensiune. $aptul n sine nu necesita alte demonstratii. +eoarece acest oc&i se a6la n a6ara actiunii spatiului' s6era actiunii sale este n a6ara celor trei dimensiuni' deci n a patra dimensiune' n timp. 4otodata trebuie sa subliniem ca' asa cum demonstrea.a practica celor mai vec&i timpuri' n ca.ul tuturor clarva.atorilor' ca si n .ilele noastre' capacitatea acestui oc&i nu su6era in6luenta distantei n spatiu si timp' ci n6rnge orice distante si orice timp. 1u totul alt6el se ntmpla n ca.ul perceptiei materiale. +upa cum stim' greutatea scade proportional cu patratul distantei' ast6el nct la o anumita distanta radiatiile cele mai puternice sunt oprite de ecrane de o anumita grosime <de exemplu' radiatiile gama sunt oprite de un ecran de 6ier cu o grosime de >M de centimetri' radiatiile cosmice - de un ecran din plumb cu grosime de pna la : metri=. #adiatiile percepute nsa de al treilea oc&i' numite si ra.e 1@A#2A*43%#' sau *-#AD%"' nu-si reduc intensitatea la nici o distanta si nu sunt oprite de nici un obstacol material. 4#%24%(% MA%,4#5(53

n 6unctie de gradul de desc&idere a celui de al treilea oc&i' se disting patru trepte de vi.iuni. 2e treapta in6erioara se a6la vi.iunile de lucruri neobisnuite. ,unt va.ute imagini 1AM ciudate' atragatoare' dar nu produse ale 6ante.iei' ci 6enomene pe deplin normale' tipuri sau parti ale acestora n lumina stranie' n nuante de culori neobisnuite si 6ara nici o legatura cu orientarea de moment a gndurilor celui care le vede. 2oate aparea ideea ca aceste vi.iuni sunt &alucinatii. +ar oare realitatea este pro6und materiala' este numai ceea ce percepem cu cele cinci simturi limitate ale noastre +aca' asa cum am aratat mai sus' perceptia noastra cu a7utorul simturilor se poate largi pna la anumite limite' unde este atunci limita realului perceptibil 2si&ologia noastra occidentala se simte derutata n 6ata acestor aspecte nereale si totusi percepute' iar stiinta noastra scolastica este mai mult dect nclinata sa includa ast6el de 6enomene stranii la rubrica contradictorie si care nu spune nimic intitulata &alucinatii". 1e spune despre aceasta psi&ologia indiana [og&inii vorbesc despre asa-numita MA*A, 1@AH#A sau centrul gndirii' repre.entat n mod simbolic printr-un lotus cu sase petale - centrul de perceptie cu sase canale nervoase. 1inci dintre ele sunt canalele simturilor noastre normale? va.' au.' miros' gust' simtul tactil. Al saselea canal serveste drept conductor pentru impresiile care apar din interior' cum sunt visele si &alucinatiile. (a prima vedere ne mira mbinarea perceptiilor sanatoase <vise= si nesanatoase <&alucinatii=' dar aceasta nu este deloc ntmplatoare. A sasea petala a c&aCrei manas este legata de (O45,5( 1%( Y?5 O M3% +% 2%4A(% A( (5M3*33' considerat sediul spiritului nostru' iar MA*A, 1@AH#A este sediul constiintei noastre tre.e. Acest 6apt este deosebit de important' deoarece n perioada de veg&e constiinta percepe realitatea prin cele cinci cai nervoase' iar n timpul somnului' cnd cele cinci simturi nu 6unctionea.a' aceeasi constiinta conduce imaginile visului sau 6ante.iei prin al saselea canal' adica direct de la (otusul cu o mie de petale catre al treilea oc&i. 1A1 1nd cele cinci organe de simt exterioare sunt decuplate' n timpul somnului sau n alte conditii' ncepe sa 6unctione.e si sa se de.volte aceasta a sasea petala a c&aCrei MA*A,' pre.entnd n 6ata vederii noastre interioare imaginile visului sau &alucinatiei. Aceasta este o pura teorie. O dovada concludenta n s6era practica o constituie' 6ara sa stie' tocmai stiinta noastra occidentala' prin intermediul psi&ologilor +.#. @ebb si @aron IoodbreeFore. +eoarece persoanele testate nu erau oameni bolnavi' cu &alucinatii 6recvente' ci oameni tineri' pe deplin normali' n timpul experientelor au 6ost deconectate n mod arti6icial'

pentru o perioada' cele cinci organe de simt. 3ar &alucinatiile au 6ost n acest 6el reactia pe deplin normala a constiintei la relaxarea impusa trupului si su6letului. Aceasta reducere a starii de tensiune a 6ost comparata n mod eronat cu lenea. Mai mult' studentii testati de cei doi cercetatori s-au ocupat totusi de ceva anume la nceput <s-au gndit la problemele lor= si abia dupa ce deconectarea silita a simturilor exterioare a progresat su6icient' au nceput sa vada animale preistorice' oameni galbeni' colti de mamut etc. 8i.iunile studentilor sunt dovada ca a sasea petala a nceput sa 6unctione.e treptat si sa derule.e embrioane de impresii ale celui de al treilea oc&i. +aca s-ar continua experimentele acestor savanti studiind stiinti6ic si sistematic aceste perceptii neobisnuite' n loc de a reactiona cu spaima' s-ar putea obtine date care sa desc&ida noi perspective n aceasta directie' iar stiinta noastra ar avea noi posibilitati stralucite de cercetare si cunoastere. Ast6el' dispunem totusi de dove.i privind 6aptul ca asa-numitele &alucinatii apar alt6el dect prin organele de simt. Aceleasi dove.i le o6era si stiinta indiana ;oga' n a6irmarea ideii ca omul' daca reuseste sa-si decuple.e pentru un timp simturile' intra ntr-o stare n care poate percepe transcendental. 1A: $iecare concentrare corecta a gndurilor serveste acestui scop. %a abate atentia ,piritului de la cele cinci simturi exterioare' le deconectea.a ntr-o masura 6avori.anta desc&iderii celei de a sasea petale a (otusului. 2rima consecinta nemi7locita este' n sensul celor pre.entate' un 6enomen pe deplin normal si de nteles? visele devin mai bogate n continut' mai explicite' mai logice si mai vii. 1&iar daca de obicei nu visati sau visati 6oarte rar' dupa primele .ile de ast6el de exercitii vor ncepe sa apara vise usor de memorat. n cursul urmatoarelor luni' cei care practica ast6el de exercitii constata aparitia de imagini' vi.iuni si repre.entari n stare de veg&e <n conditiile deconectarii simturilor pe timpul concentrarii=. Acesta nu este un 6enomen legat de boala' este la 6el de normal ca gndurile' care' asa cum vom vedea mai tr.iu' nu sunt create de mintea noastra' ci sunt doar nregistrate de ea. %le vin si pleaca 6ara sa stim de unde si ncotro. Acestea sunt corpuri straine care primesc de la noi 6orta' culoare si impuls' asemenea unui bulgare de .apada' pe care l rostogolesc toti participantii la 7oc' si care devine 6oarte mare sau se s6arma n mai multi bulgari mici. -ndurile cuceresc vremelnic mintea noastra' pun stapnire temporar pe constiinta precum niste oaspeti neasteptati ntr-un &otel' pentru ca apoi sa plece din nou. 1ine se ndoieste de aceasta sa se ase.e mai comod' sa-si relaxe.e trupul si constiinta si sa dea 6ru liber gndurilor' 6ara sa le limite.e sau sa le ntrerupa. +upa cteva minute experimentatorii se vor convinge ca n constiinta lor se nregistrea.a gnduri neasteptate'

uimitoare' absurde' uneori c&iar revoltatoare' care nu pot 6i explicate ca tinnd de trecut' de educatie sau de orientarea generala a gndirii. Atunci experimentatorul va 6i cuprins de o sen.atei neplacuta si si va ntrerupe 6irul gndurilor. %xperienta merita nsa 6acuta. 1A> A doua treapta a vi.iunilor se atinge cnd ncepem sa 6acem ordine n impresiile acumulate n cadrul primei etape. Aceasta se mani6esta prin 6aptul ca vi.iunile anterioare' acele 6enomene neobisnuite' se dovedesc pe deplin normale' deoarece pot 6i recunoscute n obiectele sau 6enomenele 6amiliare' va.ute nsa dintr-un punct de vedere inedit. Ast6el se explica 6aptul ca imaginile cuprinse n a doua treapta a vi.iunilor' desi ne o6era obiectele pe care dorim sa le vedem' totusi ne pre.inta detaliile acestora totdeauna n alt 6el dect ne asteptam. % o dovada n plus ca nu avem de a 6ace cu autosugestii sau cu imaginatia' ci ca este realitatea. +e regula' totul este asa cum trebuie sa 6ie' dar va.ut n mod di6erit. +e exemplu' casa o vedem privita dintr-un colt sau de pe acoperis' adica asa cum nu am avut oca.ia niciodata sa o observam cu adevarat. O a doua particularitate a celei de a doua trepte de vi.iuni este miscarea proprie a acestora' asemenea unui 6ilm sau unui peisa7 slab luminat sau nocturn. Aceasta se petrece deoarece la nceput imaginile sunt slabe si ntunecate' ca niste 6otogra6ii vec&i si decolorate' devenind mai intense si mai colorate pe masura ce continuam experimentele. Miscarea si viata lor proprie sunt independente de vointa observatorului' de aceea ele nu constituie rodul 6ante.iei sale. 4otodata' aceste vi.iuni mai au si o alta particularitate uimitoare? raspund la o ntrebare pusa nemi7locit. %ste su6icient sa ne gndim n timpul vi.iunii la orice detaliu al acesteia si el va aparea imediat n imagine' putnd devansa c&iar momentul n care ne nregistram ntrebarea. Aceasta este din nou o dovada a caracterului exterior timpului <atemporalitatea= pe care l au ra.ele spirituale <su6letesti=. 4otodata' ne convingem cu uimire ca aceste ra.e trec prin orice obstacole' ca pentru ele nu exista nici un 6el de ecran' perete protector sau granita. 3maginile vi.iunilor acestei a doua trepte se re6era de cele mai multe

1
1AG

ori la pre.ent sau la trecutul 6oarte apropiat' mai rar la trecutul mai ndepartat si extrem de rar la viitor.

%le pot 6i de asemenea gnduri-6orma ale altor persoane' ndeosebi daca obiectul concentrarii constituie un simbol religios sau altceva similar' asupra caruia se concentrea.a gndurile si meditatia a mii de oameni. Aceste imagini nu sunt rodul 6ante.iei' care generea.a 6enomene mult mai putin vii si bine conturate. n a treia treapta de vi.iune' imaginile evoluea.a pna la o claritate deplina si o 6rumusete a culorilor cu nimic mai pre7os dect cele redate cu a7utorul oc&ilor nostri 6i.ici. +ar vi.iunile durea.a putin timp si se sting instantaneu' timp de aproape un minut dupa aceasta mentinndu-se ca stralucirea unui bec pe retina dupa ntreruperea curentului electric <ca un 6el de plpit=. Acest 6enomen este semnul tipic celei de a treia trepte' la 6el ca stralucirea caracteristica' ca o aureola a tabloului. ,pre deosebire de vi.iunile primelor doua trepte' pline de imagini slab luminate' care se deplasea.a timp ndelungat prin 6ata oc&iului nostru interior' vi.iunile din treapta a treia se aprind instantaneu la intensitatea maxima si dau o sen.atie de parca ti parasesti propria piele. Aceasta sen.atie de exta. durea.a pe toata durata vi.iunii si se stinge treptat' lasnd o urma incandescenta. 4rebuie sa ne obisnuim ulterior ca aceasta sen.atie deosebita sa nu ne mpiedice sa mai percepem tablourile. 1ele trei etape descrise evoluea.a una dupa alta si pre.inta' n conditiile cresterii lente a claritatii' imagini reale ale lumii substantelor subtile' aceasta 6idela re6lectare a s6erei noastre materiale primare. %le pot 6i atinse' mai mult sau mai putin usor' de toti oamenii care se antrenea.a su6icient 6olosind o te&nica adecvata. $emeile sunt mai potrivite pentru aceasta' datorita ec&ilibrului lor stabil. *eva.atorii' ca urmare a aspiratiei lor 6oarte puternice catre lumina si dorintei permanente de a putea sa vada' au de asemenea o disponibilitate sporita 1AA pentru vi.iuni. Oricine gndeste are darul celei de a doua vederi si succesele sale depind la urma urmei numai de rabdarea' stapnirea de sine si capacitatea de concentrare. A patra treapta este etapa Maestrului. +aca o reglare de catre constiinta a acestui oc&ean su6letesc si 6ixarea lui asupra unui anumit obiect' ca ntr-un 6ocar' constituie caracteristica primelor trei trepte' cea de a patra este caracteri.ata de perceptia spatiala. Aceasta perceptie este simulata din toate partile. O stapnire per6ecta a ei trans6orma omul n Adept - 1el care nu mai are ce nvata"' deoarece el vede tot ceea ce doreste' orice lucru asupra caruia vrea sa-si ndrepte oc&ii su6letului. %l nu mai este nevoit sa caute n carti pentru a nvata din experienta si cunostintele altora' nu mai trebuie sa 6aca deductii logice pe ba.a experientei celorlalti' cum sunt nevoiti muritorii de rnd' cu perceptiile lor limitate n spatiu si timp' caci nimic nu va ramne ascuns celui de al treilea oc&i al unui Adept. 2entru a exempli6ica starea

initiala pe aceasta treapta a vi.iunilor' vom pre.enta trairile lui2 A#A+ PAM, [O-A*A*+A? Aerul din plamnii mei parca 6usese extras cu o seringa neva.uta' iar corpul era per6ect linistit' dar nu inactiv. A urmat largirea extatica a constiintei mele. 2uteam sa vad la multe mile distanta' vedeam clar pe malul opus al -angelui' n stnga mea' dincolo de templu' toate mpre7urimile ase.arii +as&Ci *es;ara. 2eretii tuturor cladirilor erau luminosi si transparenti' vedeam prin ei oamenii miscnd pe cmpiile din departari. %ram 6ara su6lare si trupul mi era ciudat de linistit' dar puteam sa-mi misc liber minile si picioarele. 4imp de cteva minute am 6acut ncercari sa-mi nc&id si sa-mi desc&id oc&ii. 1orpul meu parea 6acut dintr-o substanta eterica' gata sa pluteasca n aer. 2er6ect constient de tot ce era 6i.ic n 7urul meu' m-am orientat si am 6acut ctiva pasi' 6ara sa ntrerup aceasta vi.iune prea 6ericita" 1Autobiogra!ia unui8oghiri2.

1A234O(5( )

Teoria si <ractica tra8erii s<irituale cu arcul

+in cuvintele lui ,8AM3 ,@38A*A*+A ,A#A,8A42. 3maginati-va omul ca pe un arc' principiul gndirii ca pe o sageata si pe +5M*%D%5 ca pe o tinta. Kintiti cu luare-aminte si cu mare atentie si cnd sageata va 6i una cu tinta veti deveni una cu +5M*%D%5" 9/ectii practice de 8oga2. 1nd privim un anumit timp doar un singur obiect oarecare' constiinta noastra se gaseste n apropierea obiectului' de parca tentaculele" su6letului s-ar ntinde pna la obiectul observat. 3mediat ce nc&idem oc&ii' tentaculele" se retrag' de parca am retrage constiinta napoi la ba.a nasului. +aca desc&idem din nou oc&ii' constiinta naintea.a' iar daca i nc&idem - revine la radacina nasului. 2rin urmare' constiinta se deplasea.a o data cu privirea. 8om 6ace acum nca o experienta. +upa ce am nc&is oc&ii' ne imaginam obiectul pe care tocmai l-am observat. n aspiratia sa de a retine obiectul observatiei' constiinta porneste lent n interiorul capului' acolo unde de 6apt i este locul' resimtindu-se n aceasta .ona din mi7locul capului o presiune oarecare' perceptibila. Aceasta nu durea.a prea mult. n scurt timp' vom simti din nou' pe neasteptate' ca privirea si o data cu ea si constiinta 1A0 sunt orientate din nou din a6ara. 1onstiinta se deplasea.a n aceste doua directii' dar pna cnd ne vom concentra asupra a ceva anume' ramne la radacina nasului. Aceasta presiune apare exact n locul n care se a6la &ipo6i.a <deasupra mi7locului liniei care uneste ori6iciile celor doua urec&i=. +ar ndata ce constiinta se va trans6era din acest centru mai departe spre interiorul capului <catre glanda pineala='

privirea <oc&ilor nc&isi= tinteste din nou nainte. ,ageata este lansata. Ast6el' am a6lat taina tragerii spirituale cu arcul nainte de a pre.enta n detaliu procesul actiunii telepatice asupra lumii ncon7uratoare. 8reau sa sublinie. ca' din cau.a lipsei evidente a mi7loacelor lingvistice' suntem nevoiti sa recurgem la termeni straini de psi&ologie si telepatie. Am n vedere aici cuvinte ca A#1"' A 4#A-%"' ,9-%A49" etc. *u trebuie sa ne incomode.e aparenta lor nestiinti6ica". 4endinta catre o exprimare ntr-un limba7 elevat' stiinti6ic"' este proprie europenilor. $ilo.o6ii indieni pre6era sa 6oloseasca termenii limba7ului u.ual. 2rocesul actiunii telepatice se descompune n urmatoarele etape? :E IA AR+%/ - +eoarece A#15( este repre.entat de silaba OM"' repetarea la nceput a acestui cuvnt <c&iar si n soapta= excita ntreaga .ona a &ipo6i.ei <vom arata mai 7os din ce cau.a se petrece aceasta=. #epetarea silabei OM" cu o pronuntie corecta <A-O-5-MMM' ca un singur sunet' c&iar de la A" ncepe cu un .um.et= reali.ea.a n plus o concentrare a spiritului. :E AsEA;< :<=EA&A - +eoarece sageata semni6ica principiul gndirii <+u&ul' ,piritul sau propriul %5" sau A4MA*=' aceasta nseamna alegerea unui anumit obiect drept tinta. *+>IREA ?I(&EI' %ste de7a explicatul 4#A4AHA sau 52ADA - devotamentul 6ata de obiectul care determina 1A8 orientarea spirituala - simtul orientat spre repre.entarea obiectului. @(&I("EREA AR+%/%I - ntinderea arcului cu sageata n sensul opus obiectului' retragerea' adica deplasarea constiintei catre centrul capului. Aceasta tensiune se reali.ea.a exclusiv printr-o cu6undare tot mai mare n natura obiectului. 1nd aceasta tensiune <concentrare= atinge punctul maxim' are loc lansarea sagetii' adica detenta constiintei care .boara acum catre tinta sa. ;A*R%/ :<=E?II' Arcasul priveste catre tinta asteptnd lovitura. %l nu mai retine sageata <nu-si mai concentrea.a gndul=' ci observa daca sageata lui a nimerit n centrul tintei' alaturi <vi.iunea nu este cea dorita' ci apar vi.iuni neobisnuite= sau a ca.ut pe pamnt 6ara sa loveasca tinta <absenta vi.iunii=. n acest din urma ca.' arcasul trebuie sa puna o noua sageata n arc <trebuie sa reia concentrarea de la nceput=' caci dupa ce ai lansat sageata nu mai poti 6ace nimic altceva' dect sa ve.i daca nu cumva vntul a abatut-o si nu loveste tinta. Aceasta observare a tintei nu este' dupa cum vedem' n mod obligatoriu legata de observarea lui +5M*%D%5. +aca vom compara descoperirea noastra - tainele tragerii spirituale cu arcul - cu 6ormula sanscrita pe care ,a&arov a primit-o de la mentor la vremea sa' vom constata cu uimire ca sunt identice. 1aci scurta 6ormula sanscrita se

compune din doua parti - o tensiune' norii <gndurile=' printr-o corecta retinere a constiintei <retragerea= 6iind aglomerati ntr-un singur punct <central ncordarii arcului prin concentrare= si apoi' din anularea tensiunii <lansarea sagetii prin meditatie=' cerul <H@A=' adica punctul dintre sprncene sau radacina nasului urmnd a 6i observat <observarea tintei= pentru a reali.a dominatia <a stapni arta tragerii cu arcul=. +in anatomia ence6alului este cunoscut ca n .ona dintre sprncene se a6la 6osa 6rontala' adica un spatiu gol <vid= n care nu este nici un 6el de centru. 4otusi' toate textele 1A9 indiene sustin ntr-un glas ca vederea spirituala se reali.ea.a prin punctul ase.at ntre sprncene. ,e a6irma ca acest oc&i al ntelepciunii este gndit ca 6lacara unui opait ase.at n centrul dintre sprncene. n acest ca.' centrul n-ar 6i trebuit sa se a6le n 6runte' ci n imediata apropiere a re.onatorului vocii noastre' sau cel putin ar trebui sa se simta n timpul vorbirii. O idee despre po.itia corecta a celui de al treilea oc&i' spre uimirea noastra' ne o6era stiinta occidentala. *e amintim statuile oamenilor din epocile primitive. 4ipurile in6erioare sunt n primul rnd ciclopice. Acest oc&i n mi7locul 6runtii era un organ caracteristic epocii respective. %l nu era un oc&i obisnuit' destinat vederii' pentru ca atunci' ca si mai tr.iu' pe lnga acest oc&i animalele in6erioare dispuneau si de doi oc&i normali de.voltati pentru vedere. Acesta putea 6i deci un organ destinat altui simt' pe care oamenii si animalele din epocile ulterioare l-au pierdut' sau' mai bine spus' organul a ramas n stare rudimentara' la 6el ca glanda pineala coplesita de ence6al. %nce6alul <creierul mare= este ga.da intelectului' cel ce a trans6ormat lumea pe care o locuim. +upa cum atesta de.voltarea craniului' creierul nostru este mai mare dect cel al omului epocii de piatra. n acelasi timp' pe cnd exista acel organ ciclopic' creierul animalelor era 6oarte mic. 2oate ca' n procesul evolutiei sale' creierul a preluat treptat 6unctiile organului stins' care servea cel mai probabil clarvi.iunii si atragerii pra.ilor" <%dgard +YAWue'

PAMIRKARA2. 3
Aceasta poate servi drept argument stiinti6ic ca dorinta noastra de a-i reda omului capacitatea de clarvi.iune prin de.voltarea glandei pineale <a celui de al treilea oc&i=' pierdute prin de.voltarea unilaterala a intelectului' constituie ceva 6iresc si pe deplin 7usti6icat. Misiunea noastra este sa o 6acem n armonie cu intelectul. 1BM TIMP ! 2ractica tragerii spirituale cu arcul trebuie sa 6ie precedata de exercitii pregatitoare? po.itia corpului' respiratia. %ste importanta de asemenea alegerea timpului' dupa cum re.ulta din 6aptele care urmea.a.

Asa cum s-a aratat n partea teoretica' tragerea spirituala cu arcul se executa ast6el nct repre.entarea sau' mai bine spus' orientarea interioara asupra obiectului se reali.ea.a n interiorul capului' iar de aici mai departe' catre al treilea oc&i <glanda pineala=. 1aci cunoasterea spirituala sau' n limba7ul simbolic al 52A*3sA+%(O#' lovitura la tinta"' poate avea loc doar atunci cnd s-a stabilit contactul spiritual intern' legatura n mediul de substanta 6ina ntre obiect si al treilea oc&i. Aceasta are loc nu numai atunci cnd vedem obiectul 6ara a7utorul oc&ilor' dar si la 6iecare perceptie naturala cu a7utorul simtului va.ului' cu deosebirea ca n acest din urma ca. va 6i atinsa de vibratii numai peri6eria glandei pineale' iar n primul ca. (otusul cu o mie de petale va 6i partial a6ectat pentru o 6ractiune de secunda si' ca urmare' se va desc&ide. +eplasarea impresiei catre interior' denumita n limba7ul mistic ;oga ratacire"' are loc n mod normal n regim automat si necesita la concentrare un e6ort considerabil' perceput n .ona &ipo6i.ei ca o presiune 6i.ica. 1&iar la examinarea ndelungata a unui obiect 6ara o concentrare a gndurilor' se simte o usoara presiune n aceasta .ona' care creste considerabil daca ne dorim ceva <de pilda ca obiectul sa 6ie nlaturat din locul respectiv=. Acest 6enomen poate 6i veri6icat de oricine. %xcitarea a .onei respective <n ;oga &ipo6i.a este considerata centrul vointei= are loc la 6iecare privire asupra celor ce ne ncon7oara' la 6iecare mani6estare a vointei' cu att mai puternic' cu ct ne apropiem de orele serii. 1a 1B1 urmare' impresiile de peste .i le luam cu noi' ntr-un sens' n starea de somn. ,-a mai mentionat ca cea de a sasea petala a (otusului e centrul gndirii' care este cu att mai puternic excitat si de.voltat de-a lungul timpului' cu ct ne concentram mai mult asupra unei probleme' exclu.nd alte categorii de impresii. +ar' deoarece aceasta a sasea petala este conductorul perceptiilor noastre' n timpul somnului se produc n vis repre.entari de cu totul alta natura' care di6era substantial de visele normale. n timp ce impresiile de peste .i se depun n mod normal n MA*A, 1@AH#A <principiul gndirii= si continua sa mocneasca" pe timpul somnului' determinnd ast6el vise ciudate' treptat' datorita de.voltarii celei de a sasea petale a (otusului' se adauga' c&iar daca lent' perceptiile primite de la cel de al treilea oc&i' orict de scurte si slabe ar 6i la nceput. #e.ultatul l 6ormea.a asa-numitele vise premonitorii' sugestia intuitiva din timpul starii de veg&e' vi.iunea dorita n timpul starii de meditatie si' n 6ine' asa-numita &alucinatie din timpul bolii. 4oate cele trei tipuri sunt nsa 6enomene identice. %le apar ca urmare a activitatii celui de al treilea oc&i' care se desc&ide temporar si partial.

+upa cum sustine n continuare nvatatura ;oga' al treilea oc&i se desc&ide n timpul somnului' cnd cel adormit nu visea.a deloc. Amintim aceasta nu pentru ca ar ramne deconectata constiinta noastra ancorata n MA*A, 1@AH#A. 4oata misiunea practicii ;oga consta n trans6erarea constiintei noastre din centrul gndirii n al treilea oc&i. Ast6el' atingem treapta superioara a vi.iunilor <nivelul de Maestru=' pe cnd la nivelul primelor trepte constiinta se a6la n MA*A, 1@AH#A' cu conectarea partiala a celui de al treilea oc&i. +e aici re.ulta ca' o data cu apropierea noptii' al treilea oc&i trebuie sa 6ie conectat tot mai usor si deplin.
1B:

Ast6el' timpul cel mai potrivit pentru aceste exercitii este seara' dupa ora :1.MM' putnd 6i prelungit pna tr.iu. +impotriva' dimineata trebuie sa se e6ectue.e n prealabil exercitii speciale pentru 6ormarea centrului trea. al gndirii si centrului vointei' pentru a alunga somnul din prea7ma acestora. +aca noaptea' nainte de a adormi' putem reali.a aparitia imaginilor vi.ibile 6ara a7utorul oc&ilor dupa numai cteva minute' prin simpla privire n H@A" <H@AMA +P*A4AM - observarea cerului=' dimineata dupa tre.ire' pentru a reali.a acelasi lucru' vor 6i necesare una-doua ore de concentrare intensa. %xemplele care urmea.a demonstrea.a aceasta. ,-a dovedit ca umbrele neclare care apar n ntuneric n 6ata oc&ilor nc&isi constituie nceputul vi.iunilor' care la atingerea concentrarii necesare ncep sa capete contur ca obiecte i.olate. 8i.iunile apar daca privim n ntuneric naintea oc&ilor si ncercam sa separam ntre ele imaginile care ncep sa se conture.e initial neclar. Aceste vi.iuni apar la dorinta <vi.iunile celei de a doua trepte=' dar totdeauna n momentul deplinei uitari de sine. +imineata' la o concentrare intensa asupra A*+P*A <locul dintre sprncene=' cu sen.atia trans6erarii n acesta a tensiunii &ipo6i.ei' poate sa nu se conture.e nimic' cu toata meditatia de o ora' dar printr-o singura privire n punctul dintre sprncene' de 6iecare data cnd constiinta se eliberea.a de tensiunea concentrarii' vi.iunile apar 6oarte clar parti de peisa7' 6run.isul plopilor din 6ata casei noastre. +esigur' nu orice privire n ntuneric ne o6era vi.iuni' 6ara nici un exercitiu prealabil. 2entru aceasta este necesar un antrenament intens. 3n ca.ul de 6ata nsa ne interesea.a 6aptul ca succesul depinde n mare masura de ora la care se e6ectuea.a experimentele. 3n general' se poate stabili ca n aceeasi masura n care tensiunea constiintei de-a lungul .ilei' din momentul tre.irii pna la momentul unui somn 1B> sanatos 6ara vise' se transmite tot mai mult din a6ara - de la 6iecare obiect exterior' prin cel de al treilea oc&i' n inte-

riorul glandei pineale - la 6el varia.a si 6elul concentrarii necesare 6iecarei vi.iuni. ,e poate spune ca n permanenta constiinta des6asoara' involuntar' operatia de tragere cu arcul' deoarece observarea obiectelor din lumea ncon7uratoare repre.inta punerea sagetii n arc si oc&irea' concentrarea asupra lor - ntinderea arcului' iar re6lexia 6acuta asupra problemelor de re.olvat lansarea sagetii. Acest din urma aspect ne da si eventualul raspuns la problema lovirii tintei. si concentrarea n conditiile tragerii constiente cu arcul este supusa cunoscutelor sc&imbari? desi de 6iecare data toate elementele te&nice trebuie sa 6ie pre.ente' 6iecare element este subliniat n mod deosebit' n 6unctie de momentul .ilei. +is-de-dimineata' principala operatiune va 6i oc&irea' n 7urul orelor amie.ii - cu precadere ntinderea arcului' iar seara' de la apusul soarelui pna cnd adormim lansarea sagetii' care se 6ace prin privirea descrisa mai sus' n ntuneric n 6ata oc&ilor nc&isi. n a6ara de aceasta' 6iecare moment al .ilei are avanta7ele si nea7unsurile sale' care trebuie avute n vedere de 6iecare practicant al exercitiilor la alegerea momentului potrivit. +ar este indispensabil sa se respecte cerinta mentinerii momentului' o data ales. 4impul nu trebuie sc&imbat' deoarece alt6el se pierde orice ritm. %ste o premisa obligatorie! [og&inii aprecia.a ndeosebi momentul rasaritului si apusului de soare' deoarece n aceste clipe omul' ca si lumea exterioara' radia.a o liniste pro6unda' se a6la ntr-o stare gnditoare' ceea ce se simte c&iar n .gomotele unui mare oras. 2entru noi' locuitori ai vestului' este de pre6erat apusul soarelui' aceasta si pentru motivul ca' datorita civili.atiei' suntem obisnuiti cu o alta mpartire a timpului dect indienii. 1BG (a rasaritul soarelui' ndeosebi primavara' vara si toamna' este ndoielnic ca avem posibilitatea sa ne mentinem centrul gndirii su6icient de vioi pentru o concentrare pro6unda. +esigur' 6iecare cititor este liber sa-si aleaga momentul dorit' dar alegerea trebuie 6acuta doar o singura data' nemodi6icnd-o. +eoarece' asa cum am aratat anterior' n timpul somnului si mai ales al somnului 6ara vise al treilea oc&i se desc&ide de la siWe' de aici trebuie sa re.ulte ca exercitiile noastre de tragere cu arcul' care de.volta a sasea petala a (otusului' pot in6luenta substantial continutul viselor noastre. %le devin extraordinar de aproape de realitate prin ascutimea lor' logica si claritatea nemaintlnita pna atunci. Ast6el de vise nu sunt o raritate printre cei care practica acest exercitiu. %xperienta practica ne nvata ca aceasta este realitatea. 2rima consecinta a e6ectuarii oricaror exercitii spirituale este o activitate tumultuoasa la nivelul viselor.

n acelasi mod pot 6i vi.itate orase' tari' 6ara sa 6i 6ost vreodata acolo n realitate. $iecare dintre cititori care merge pe aceasta cale su6icient de multa vreme mi va ntinde mna n acest sens' caci principalul l 6ormea.a aceste experiente personale' nu posibilele contra.iceri si scepticismul nencre.atorilor. 2osibilitatea noastra de a vedea 6ara a7utorul oc&ilor se de.volta ast6el pe ba.a viselor. +upa pregnanta lor si legatura logica cu realitatea vie se pot masura re.ultatele si e6icienta exercitiilor. Acest 6apt permite o veri6icare subtila' exacta si 6oarte utila' a procedeelor cunoscute si a tuturor detaliilor' ndeosebi cnd exercitiile sunt testate nainte de a adormi. 2rin aceasta veri6icare se poate stabili' de exemplu' ca a6irmatia din toate textele ;oga despre existenta legaturii dintre (una si al treilea oc&i se ba.ea.a mai mult pe 1BA speculatii dect pe realitate. n ca.ul ,oarelui situatia este inversa? privitul <n gnd= la discul ,oarelui n timpul meditatiei in6luentea.a imediat si sesi.abil visele noastre' le 6ace sensibile' pe cnd meditatia legata de secera (unii nu are ca re.ultat o ameliorare si nviorare a viselor si generea.a simptome vi.ibile de somnambulism daca meditatia este e6ectuata n conditii de (una plina. +espre in6luenta exercitiilor asupra viselor vom vorbi mai tr.iu. #e.umnd' trebuie sa subliniem nca o data ca momentul ales pentru des6asurarea exercitiilor are un rol deosebit de important' deoarece succesul n arta tragerii mentale cu arcul depinde n mare masura de el. Adesea' ne putem c&inui ani la rnd e6ectund exercitii 6ara nici un progres vi.ibil' daca nu ne vine n minte la momentul potrivit ca nu am 6acut cea mai buna alegere a timpului de des6asurare' care nu corespunde particularitatilor individuale ale exercitiului' ceea ce nu conduce la succes. RESPIRA2IA #espiratia naintea exercitiilor si nemi7locit dupa e6ectuarea lor constituie urmatorul 6actor important' poate cel mai important dintre toti' deoarece creea.a premisa 6i.ica pentru e6ectuarea unor exercitii de succes' reali.area unor procedee deosebite conditionate de momentul .ilei' deci printr-o 6unctionare corespun.atoare a arcului". 1nd un adevarat arcas se asea.a n po.itia de tragere' el se concentrea.a' ntinde de cteva ori coarda pentru a proba arcul si a veri6ica 6orta si elasticitatea acestuia. (a 6el tragatorul cu arcul mintii trebuie sa-si adune 6ortele interioare si' nainte de toate' sa-si veri6ice elasticitatea psi&icului' deoarece ntregul succes depinde numai de capacitatea acestuia de a se relaxa' de a lansa sageata. Acest lucru este nlesnit' n primul rnd' de o te&nica deosebita a respiratiei. Aceasta repre.inta principalul instru1BB

ment ;oga' deoarece respiratia se a6la n cea mai strnsa legatura cu concentrarea gndului. +aca ne concentram' de exemplu' asupra unui .gomot oarecare de pe strada' respiratia se opreste pentru o clipa. 3nvers' cnd ne tinem respiratia' gndurile care au ratacit pna n acel moment n toate directiile se restrng' orientndu-se ntr-una singura. Acest 6apt a permis ;og&inilor' nca din cele mai vec&i timpuri' sa elabore.e doua variante de te&nica? #A+PA-[O-A si @A4@A-[O-A. +aca 6ara vreo concentrare speciala 6acem e6ortul de a mentine n gnd o anumita imagine' respiratia continua trece mai nti n respiratie nesesi.abila' apoi apar vi.iuni usor luminescente. +e dimineata' timp de o 7umatate de ora' m-am antrenat n relaxarea respiratiei' care a devenit de la sine continua. Au nceput sa apara vi.iuni neclare' succedndu-se una dupa alta' ca ntr-un caleidoscop. ntre altele' au aparut contururile neclare ale orasului /enares' pe care am vrut sa le vad. Aceasta uimitoare in6luenta a respiratiei asupra obtinerii vi.iunilor con6irma posibilitatea veri6icarii prin vise. 2ractica a demonstrat ca respiratia nesesi.abila practicata nainte de a adormi n locul discului solar are ca re.ultat vise la 6el de remarcabile. +eoarece n aceste exercitii respiratia are un rol att de important' reamintim pe scurt ce trebuie sa ntelegem prin respiratie continua si respiratie nesesi.abila. n ;oga exista o serie de exercitii de respiratie. 2entru nevoile noastre va 6i su6icient sa stapnim un singur exercitiu' asa-numitul H%8A(3". %ste un exercitiu dublu <binar=' compus din respiratie continua si respiratie nesesi.abila. +esi putem sa ne antrenam separat n 6iecare dintre aceste procedee de respiratie' e6ectund exercitiul /#A@MA#3 <Albina" - respiratie continua= si M5#3A@A <respiratie asur.itoare' ametitoare' de aneste.ie - nesesi.abila=' nu ar 6i necesar' deoarece respi1B0 ratia nesesi.abila se instalea.a automat' de ndata ce respiratia continua a7unge n timpul exercitiului la pro6un.imea necesara. n ce consta te&nica H%8A(3" ,e ncepe cu un exercitiu preliminar' care actionea.a ca un calmant asupra ntregului corp' ndeosebi asupra tuturor nervilor. %l este numit 4%(AM35H4A <legat de ritm= si se e6ectuea.a ast6el? EFERCI2I ! RITMIC DE RESPIRA2IE PRE!IMINAR *e ase.am drept si respiram n 6a.e egale? patru secunde inspiratie' patru secunde expiratie. *e este de a7utor repre.entarea acestor miscari respiratorii sub 6orma miscarilor unui pendul' de exemplu' de parca acest pendul ar trece printr-un corp sau printr-un anumit punct al acestuia <cum este locul dintre sprncene=' balansndu-se catre interior si apoi revenind catre exterior.

+urata miscarilor respiratorii nu are un rol important' pre.inta importanta numai regularitatea' amploarea si ritmul miscarii. +upa un timp' ncepem sa crestem durata repri.elor de inspiratie si expiratie de la patru la doua.eci-trei.eci de secunde. Asa cum ne demonstrea.a experienta' acest exercitiu preliminar a7uta n cresterea de imagini n cadrul vederii 6ara a7utorul oc&ilor. 1nd atingem punctul n care o prelungire a repri.elor de inspiratie si expiratie devine deosebit de obositoare' trecem la exercitiul de expiratie H%8A(3". %EVA!I HEFERCI2I ! PROPRI -0ISI Acum ncercam sa atenuam' pe ct posibil' 6a.ele de trecere de la inspiratie catre expiratie si invers' ast6el nct 1B8 sa se obtina' practic' un procedeu de respiratie continua. +esi scopul principal este tocmai nlaturarea limitelor de separatie dintre inspiratie si expiratie' la nceput pau.a se va produce de la sine. Aceasta este prima parte a exercitiului. 1nd aceasta 6a.a a respiratiei se va consolida' ea va trece pe neasteptate ntr-o a doua 6orma' n care pau.a se produce 6ara aer n plamni. Aceasta este respiratia nesesi.abila. n ca.ul primei 6a.e' ni se pare ca avem n permanenta plamnii plini cu aer' expirnd doar din cnd n cnd pentru a inspira o noua cantitate de aer. 1ea de a doua 6a.a care apare' cnd va 6i atinsa limita de retinere a respiratiei' este nsotita de sen.atia opririi respiratiei' ntr-att de putin sesi.abila este. Aceasta metoda H%8A(3 este principala arma a arcasului spiritual' caci prin intermediul acestor te&nici speciale de respiratie el poate in6luenta ambele componente ale tragerii cu arcul? concentrarea <ntinderea arcului=' n prima parte a exercitiului - respiratia continua -' si meditatia <lansarea sagetii=' n a doua parte - respiratia nesesi.abila. Asa cum concentrarea merge ntotdeauna mna n mna cu respiratia continua' la 6el meditatia este 6oarte strns legata de respiratia nesesi.abila. Ast6el' cel care doreste sa devina un arcas maiestru' trebuie sa se straduiasca sa-si nsuseasca H%8A(3. +ar acest exercitiu de respiratie mai are o calitate mai importanta dect prima? in6luentea.a activitatea inimii ntr-o asemenea masura' nct cu timpul inima se va a6la sub controlul deplin al posesorului ei. Aceasta reali.are este con6irmata de practica. PO0I2IA CORP ! I %xista nca un 6actor important' trecut adesea cu vederea sau negli7at' desi este la 6el de important ca respiratia. %ste po.itia corpului' modul de ase.are <A,A*A=. 1B9 4rebuie sa i dam o atentie deosebita' nu numai pentru ca n acest 6el este calmat corpul si principiul gndirii <ne putem concentra asupra unui obiect si 6ara a elimina o boala sau o durere ce ne deran7ea.a=' ci mai degraba pentru ca o po.itie incorecta ne poate anula toate e6orturile.

8om ncerca sa explicam aceasta. n ce consta de 6apt te&nica respiratiei 2#A*A3AMA' despre care am vorbit *u numai n prelungirea respiratiei' caci 2#A*A este ceva mai mult' mai cuprin.atoare dect respiratia. %a este energie vitala' care ne mentine viata n corp si determina 6unctionarea att a plamnilor' ct si a inimii si tuturor celorlalte organe. 2rin urmare 2#A*A3AMA determina prelungirea 6unctiilor energiei vitale' polari.ea.a totdeauna n corp sub 6orma respiratiei solare <7umatatea dreapta a corpului ncarcata cu magnetismul po.itiv= si a respiratiei lunare <7umatatea stnga a corpului ncarcata cu magnetism negativ=. $iecare se poate convinge de acest lucru. +aca ne observam cu atentie respiratia' vom descoperi ca ea curge liber numai pe o 7umatate a nasului' pe cnd cealalta este mai mult sau mai putin blocata' situatie care se sc&imba regulat' la 6iecare doua ore. 2artea stnga a corpului primeste energie vitala' iar partea dreapta o distribuie n corp. Att timp ct cele doua 6luxuri vitale se a6la n ec&ilibru' omul este sanatos' dar daca se instalea.a o di.armonie' el se mbolnaveste. Aceasta este o teorie care sta la ba.a metodei stravec&i c&ine.esti de acupunctura' att de moderna asta.i. %a poate 6i demonstrata cu usurinta n practica si este punctul de plecare al ntregii teorii despre ;oga' despre po.itia corpului. $luxurile magnetice trebuie sa 6ie legate ntre ele ntr-un mod ordonat si' n primul rnd' ntregul circuit magnetic trebuie sa ramna nc&is. +aca s-ar pune numai problema retinerii 6luxului de snge n anumite organe si parti ale corpului' de exemplu n
10M

genunc&i' la po.itia (otus" sau n po.a pancreatica' ar ramne 6ara explicatii o ntreaga serie de e6ecte la 6el de importante' mai mult' ar 6i eliminat rolul care revine po.itiei picioarelor. 1e po.itii stnd ase.at" sunt mai utile la tragerea cu arcul 2opoarele orientale pre6era' dupa cum veti vedea pe buna dreptate' sa sada cu picioarele ncrucisate' turceste" <cum stau la noi croitorii=. 2opoarele occidentale' dimpotriva' se simt bine numai n 6otoliu sau pe scaun. 3ndiscutabil' cea mai buna po.itie se.nd este 2A+MA,A1A - po.itia (O45,' deoarece permite cuplarea n totalitate a 6luxurilor magnetice din mini si picioare? 1= 4oata 7umatatea in6erioara a corpului' pna la plica ing&inala' este practic deconectataE := ,e atinge cea mai mare concentrare de potential magnetic n mini si picioare' care se ating unele de altele' degetele minilor putnd 6i mpreunate. +ar din cau.a ca sederea n aceasta po.itie este 6oarte di6icila si necesita cel putin o 7umatate de an' c&iar si un an' de antrenament' se poate 6ace o concesie. +aca problema se pune doar ca circuitul sa 6ie nc&is' este mai bine sa ne ase.am n asa-numita po.itie -A#AHA,A*A' n care ambele mini si picioare sunt apropiate.

n practica se obtine un re.ultat multumitor. +eoarece concentrarea curentilor magnetici determina 6oarte repede o 6ierbinteala puternica de-a lungul coloanei' aceasta poate servi drept indicatie 6ara gres a conectarii circuitelor. 1nd privim atent ,oarele n &ipo6i.a se.nd n po.itia (O45,"'n coloana <M5(A+MA#A= se simte destui de repede aceeasi 6ierbinteala interioara' care a7unge apoi de-a lungul coloanei pna la gt. +aca trecem n po.itia -A#AHA,A*A sau ntindem picioarele' dispare sen.atia de 6ierbinteala. Aceasta revine daca reluam po.itia (O45," simpli6icata M5H4A,A*A' care poate 6i reali.ata n doua variante? 101 1= Adevarata M5H4A,A*A' la care picioarele sunt ase.ate unul peste celalaltE := Asa-numita 3A+P*A-8A(H3A - n care picioarele sunt ase.ate unul lnga celalalt. n ca.ul po.itiilor obisnuite se.nd pe scaun sau n 6otoliu ramne n vigoare regula? circuitul magnetic trebuie sa 6ie nc&is' iar picioarele sa 6ie ase.ate unul peste altul. 4rebuie sa dam atentie si po.itiei minilor' deoarece' prin comutarea magnetica' ea in6luentea.a respiratia si concentrarea. Aceasta se vede cel mai bine din exemplele practice. ,a&arov .icea ca si po.itia minilor in6luentea.a durata concentrarii. +e exemplu' constiinta care a atins nivelul meditatiei revine la concentrare cu respiratie continua daca ase.am minile pe genunc&i <13P-M5+#A=. +aca ncrucisam minile' meditatia se reia. 3n timp ce po.itia minilor cu palmele pe genunc&i n cadrul po.itie (O45, determina respiratie continua nsotita de concentrare' adica cresterea duratei pau.ei la respiratie' deci cu aer n plamni' ase.area minilor pe talpi conduce imediat la aparitia 6a.ei n expiratie' deci cu plamnii 6ara aer. #e.umnd' vreau sa mai arat nca o data ca Mentorul i-a recomandat lui ,a&arov n mod deosebit po.itia se.nd MA4#%3A' cu picioarele ncrucisate si cu minile pe genunc&i. Am a7uns la ultima parte si cea mai importanta a studiului nostru' nsasi practica. Am stabilit ca aceasta activitate nu are o evolutie dureroasa si nu 6avori.ea.a ceva asemanator' ci dimpotriva este bene6ica si are ca re.ultat o de.voltare per6ect normala a organelor pe care le-am avut cu milioane de ani n urma' dar pe care le-am negli7at tot acest interval imens de timp' reali.nd ast6el' n locul unei de.voltari armonice depline' o debili.are a organelor respective si pierderea capacitatilor legate de ele.
10:

Am descoperit mai departe ca' desi este 6oarte nensemnata si lenta' totusi e posibila de.voltarea &ipo6i.ei' care are loc n continuare n mod automat. Aspiratia noastra de a lua n minile proprii si de a accelera aceasta evolutie

porneste de la dorinta per6ect 7usti6icata si naturala a de.voltarii armonice a mentionatelor capacitati' deosebit de atractive' 6ara a dauna ratiunii. #amne nesolutionata problema re.olvarii te&nice a acestei de.voltari si a termenului pna la care se poate obtine o evolutie totala a vointei si a celui de al treilea oc&i' aplicnd te&nica speciala propusa pentru a accelera excitatia c&aCrei. 4eoria ;oga presupune' si aceasta corespunde celor mai noi date ale stiintei moderne' ca pentru o maturi.are a creierului nostru este necesara o perioada de circa un milion de ani. 2entru a reduce durata acestui proces' ;og&inii propun o procedura speciala' care trebuie sa se a6le la ba.a oricarui e6ort' nu numai a celui mistic. %ste vorba despre mantra sau descntec. +esigur' cuvntul descntec" nu poate repre.enta traducerea exacta a cuvntului mantra"' caci traducerea termenilor indieni n limbile moderne se poate reali.a doar aproximativ. *u putem traduce mantra" prin rugaciune"' dar traducnd-o ca descntec" deviem aparent n directia idolatriei sau vra7itoriei. %timologic' termenul se traduce ast6el? 4#A" nseamna a apara' a prote7aE MA*" nseamna prin intermediul gndirii"' deci Mantra" este o 6ormula spirituala care ne apara mpotriva 6ortelor ostile. ,emni6icatia aceasta se ntinde de la spiritualitatea exterioara a naltei 6ilo.o6ii a sacralitatii pna la cele mai adnci be.ne ale magiei negre. (a 6el cum o 6orta naturala <electricitatea' energia atomica etc.= poate 6i deosebit de bene6ica sau aducatoare de moarte' n 6unctie de nivelul cunostintelor si de intentiile 10> bune sau rele' si 6orta mantrelor poate repre.enta o bine6acere sau conduce la crima. +ar oare nu suna pueril' n secolul nostru cu un nivel de.voltat al stiintei' 6aptul ca un descntec sau oricum l-am numi poate birui o perioada de timp imensa' cum este un milion de ani si totusi' a6irmatia nteleptului ca se poate sari peste aceasta perioada de un milion de ani prin repetarea unei mantre de doispre.ece milioane de ori nu este att de lipsita de sens cum pare la prima vedere. 1on6orm teoriei ;oga' pe lnga teoria concentrata care i 6ormea.a esenta' 6iecare mantra contine si o 6orta ascunsa n partea materiala a mantrei' numita /3+PA' adica samnta. 2rin repetarea de multe ori a mantrei' aceasta 6orta ascunsa este extrasa si poate 6i 6olosita. 1ea mai mareata si mai puternica dintre toate aceste /3+PA este silaba s6nta OM. 1a n oricare /3+PA' n ea este cuprins sunetul na.al M <un M-M-M cntat sau vibrat= care contine' con6orm acestei teorii' ntreaga putere a mantrei. 1um este posibil ,a privim silaba OM' considernd-o mai nti ca pe un sunet cu destinatia de a elibera o in6luenta 6i.iologica. ,ilaba se pronunta A-O-5-M"' deci ca un sunet n care nu sunt au.ite separat nici A' nici O' nici 5'

nici acest M care trebuie sa vibre.e c&iar de Pa nceput. +e obicei' n /3+PA' M se pronunta na.al' aproximativ ca grupul *-" n cuvntul -A*-. n el se ascunde ntreaga solutie a problemei. Aceasta pronuntare na.ala 6ace sa vibre.e' prin palatul moale' acea .ona H@A"' cuprinsa ntre punctul dintre sprncene si glanda pineala. (a aceasta trebuie sa se adauge si concentrarea pro6unda' mereu mai intensa' care' asociata vibratiilor date de acest M-M-M na.al' excita si mai puternic &ipo6i.a ca centru al vointei. 1on6orm legii generale a biologiei' mai nti apare necesitatea unei 6unctii si abia apoi se naste organul respectiv' si invers' daca 6unctia si pierde actualitatea' organul se 10G atro6ia.a. +e aceea' este necesar ca 6unctia respectiva sa 6ie desteptata din nou n corp' pentru ca sa se produca de.voltarea glandei pineale. 3ar aceasta se poate reali.a cel mai bine prin repetarea mantrei OM n mbinare cu dorinta concentrata de a vedea H@A". Mantra poate 6i repetata si n gnd' trebuie doar ca la 6iecare repetare a acelui M na.al sa 6ie subliniata aceasta operatiune prin atingerea radacinii limbii de palatul moale' asigurnd ast6el vibratia ntregii .one H@A". Acest exercitiu este numit *A/@OM5+#A si cuprinde urmatoarele? Oriunde s-ar a6la un ;og&in' orice ar 6ace' el trebuie sa tina totdeauna radacina limbii n sus <n atingere cu palatul moale= si sa-si tina totdeauna respiratia." +upa cum s-a explicat mai sus' este necesar sa ne tinem respiratia pentru concentrarea gndirii' care se intensi6ica prin repetarea mantrei OM. #epetarea acestui OM si meditatia asupra semni6icatiei sale repre.inta calea" 17*=A :%&RA 1-:8=. 8ec&ii ntelepti indieni cunosteau tainele metabolismului' activitatea glandelor cu secretie interna si 6abricarea &ormonilor' descoperiri pe care stiinta noastra le-a 6acut abia n secolul trecut. %i mai stiau si care este rolul pe care l au glandele' biocurentii si centrii de substanta subtila c&aCrele - n instalarea unei armonii ntre aspectele trupesti' su6letesti si divine. 1on6orm acestei nvataturi' n ca.ul unui om care se antrenea.a dupa sistemul descris anterior' are loc un metabolism spiritual. 8ibratiile mantrei activea.a prin &ipo6i.a ceilalti centri - c&aCrele corpului' ale caror radacini 6i.ice sunt glandele cu secretie interna? tiroida' timusul' pancreasul' suprarenalele si glandele sexuale. Ast6el apare' n paralel cu metabolismul 6i.ic al substantelor primare si cu circuitul substantelor 6i.ice n organism' metabolismul substantelor 6ine' n care actionea.a ca 10A regulator principal &ipo6i.a si care se reali.ea.a prin c&aCre - statii ale spiritua-lului"' repre.entate prin 6lori de

(O45, si cercuri mistice. n total omul are doispre.ece c&aCre - sapte la deplasarea n 7os si cinci la deplasarea n sus. Aceasta circulatie a substantei 6ine prin cele doispre.ece puncte <resimtita si 6i.ic' dupa antrenamente prelungite' sub 6orma unei calduri puternice de-a lungul coloanei= corespunde' cum am aratat' unui an de evolutie naturala' ast6el nct un milion de ani de evolutie poate 6i nlocuit n practica printr-un numar egal de circuite <aproximativ un milion=. +e aici re.ulta ca doispe.ece milioane de repetari ale mantrei au un e6ect care poate reduce cu adevarat si n mod substantial perioada extrem de lunga de timp cuprinsa ntr-un milion de ani. +urata sunetului special OM pronuntat n modul descris anterior este doar de :'A secunde' ast6el nct doispre.ece milioane de ast6el de intervale vor necesita n total circa opt mii de .ile' adica doua.eci si trei de ani. +aca vom destina exercitiilor un interval mai mare de timp' durata perioadei de evolutie va 6i mai scurta? n conditiile unui antrenament .ilnic timp de opt ore' vor 6i necesari ceva mai mult de trei ani. +ar cine' n a6ara ;og&inilor indieni sau calugarilor' care si pot consacra n ntregime timpul activitatilor spirituale' poate astepta doua.eci si trei de ani sau poate destina opt ore .ilnic pentru ast6el de exercitii +e aici re.ulta ca trebuie sa ncercam o reducere a duratei necesare' dar nu prin prelungirea timpului .ilnic destinat exercitiilor' ci prin intensi6icarea lor. Acestui scop i serveste te&nica tragerii spirituale cu arcul' pe care urmea.a sa o studiem n practica. Aceasta te&nica se mparte n trei parti? 1= Aran7area sagetii n arcE := ncordarea arculuiE >= (ansarea sagetii. 10B P NEREA S,+E2II :N ARC SI OC$IREA 2unem n arc sageata ascutita de devotament <sacri6iciu de sine=" - glasuieste textul 52A*3sA+%(O#. 1e nseamna devotament" ,ageata este principiul gndirii. 2rin meditatie' adica prin repetarea exercitiilor de tragere cu arcul' ea nu se ascute' caci daca vom trage de multe ori si o sageata adevarata se va toci. +eci aici nu este vorba despre o simpla repetare a exercitiilor care trebuie sa ascuta sageata' adica principiul gndirii. n al doilea rnd' sagetile se ascut de obicei naintea tragerii cu arcul. 1uvntul 52ADA" din original <plin de asteptare' saluta se.nd"= ne o6era explicatia. 1nd textul indian are n vedere meditatia' se 6oloseste termenul +@3A*A sau un cuvnt derivat la radacina +@3 <+@3A=. 4ermenul de 52ADA" se traduce nsa cel mai bine drept imagine eudetica". ,a vedem acum n ce 6el poate aceasta sa ascuta sagetile. 4ermenul grecesc euderic" nseamna imagine' 6igu-

rativ. 2rin urmare' imaginea pe care mai nti ne-o nc&ipuiam exista ntr-o repre.entare. %ste necesar sa avem mai nti o imagine - repre.entarea plastica a obiectului dorit. 2resupunem ca dorim sa vedem o anumita persoana' ca re.ultat al vedeniilor noastre. Alcatuim portretul acestei persoane. 1e urmea.a n ma7oritatea lucrarilor se recomanda sa ne concentram' prin asa-numita privire centrala' asupra punctului dintre sprncenele portretului si sa privim 6ara sa clipim. Ast6el' sa presupunem ca putem vedea dintr-o data ntregul obra.. ,e a6irma ca daca ne vom muta privirea pe c&ipul portretului de la un oc&i la celalalt' la gura' la nas' urec&e etc.' nu vom reali.a o perceptie unitara. 2e lnga aceasta' privirea trebuie sa 6ie 6ixa' 6ara a clipi. 100 1u alte cuvinte' trebuie sa privim 6ix un singur punct' pe cel dintre sprncenele portretului' 6ara sa dam atentie lacrimilor' care numai dupa unu-doua minute de privit 6ara sa clipim vor ncepe sa ne ntunece vederea. ,e recomanda sa nu le dam nici o atentie. 4oate acestea sunt nsa total aeadevarate. n primul rnd' se amesteca ntre ele cau.a si e6ectul' n al doilea rnd este mai bine sa procedam exact invers. 4ocmai mutatul privirii de la o parte a c&ipului la alta este cea care se recomanda. 2rivind ntr-un singur punct 6ara sa clipim' cum se recomanda n unele carti indiene despre ;oga' nu vom obtine o concentrare a gndurilor' ci dimpotriva' cnd concentrarea gndurilor atinge un anumit nivel' privirea 6ixa 6ara a clipi vine de la sine' ca o consecinta' si vom putea privi ast6el o 7umatate de ora sau c&iar mai mult' 6ara nici un antrenament. n al treilea rnd' exercitiul se numeste n original 4#A4AHA' adica plimbarea privirii pe supra6ata obiectului' pentru a evita orice abatere <4#A - a preveni si A4 alunecare' plimbare=. +aca ar 6i 2revenirea alunecarii privirii' cuvntul nu ar 6i 6ost 4#A4AHA ci' dimpotriva' A4AHA4#A. Aceasta alunecare a privirii' plimbarea ei pe supra6ata obiectului' este necesara deoarece privirea 6ace gndul sa se mentina cel mult cteva secunde asupra unui amanunt oarecare. n momentul urmator privirea urmata de gnd aluneca mai departe si trebuie readuse printr-un e6ort n punctul initial. n viata noastra 6enomenul acesta are loc n permanenta atunci cnd dorim sa ne concentram asupra a ceva anume. +ar aceasta nu ne 6ace de6el sa progresam n ceea ce priveste capacitatea de concentrare. Mult mai indicat este ca' la concentrarea asupra unui aspect anume' sa 6olosim aceasta uimitoare particularitate a privirii si gndirii legata de ea' pentru a privi 6iecare detaliu numai att timp ct i 108

este necesar privirii pentru memorare' trecnd apoi imediat la un alt detaliu' pentru a nu permite privirii si gndului sa reuseasca ruperea 6irului de gnduri reali.at prin concentrare <mai corect' prin meditatie=. Aceasta alunecare a privirii are ca scop ceva mult mai important dect o concentrare nentrerupta. +eoarece 4#A4AHA nu constituie nca o concentrare a gndurilor n sensul cel mai direct' ci doar pregatirea pentru aceasta' adica doar punerea sagetilor n arc si oc&irea. 1oncentrarea repre.inta ntinderea arcului. 1omparatia pe care o 6acem cu procesul tragerii cu arcul este si mai reusita daca adaugam si o scurta examinare a tintei' deoarece 4#A4AHA se compune din doua parti? o prima parte o repre.inta aceasta alunecare a privirii despre care am vorbit' pe cnd cea de a doua parte se e6ectuea.a cu oc&ii nc&isi. 4ocmai aceasta repre.inta oc&irea centrului tintei' care se mentine pe toata durata tragerii cu arcul' c&iar si dupa lansarea sagetii ramnnd sub 6orma asteptarii ca sageata sa loveasca tinta. (a 6el ca la oc&irea reala' cnd oc&iul nu vi.ea.a ntreaga tinta sau parti ale acesteia' ci doar centrul' a doua parte care compune 4#A4AHA nseamna nu o continuare a alunecarii cu oc&ii nc&isi a principiului gndirii' ci orientarea constiintei asupra centrului obiectului. Aceasta ne va reusi daca sageata este ascutita. 1nd privim obiectul' este vorba nu despre dorinta de a memora parti ale acestuia ca sa ni-1 putem nc&ipui apoi' ci doar sa capatam sen.atia acestui obiect' imaginea sa eudetica' o orientare asupra lui' o aspiratie' mai pe scurt devotamentul pentru acesta. Acest devotament' desi repre.inta doar pregatirea pentru concentrare' trece ca un 6ir rosu prin centrul ntregii te&nici. 1u ct acest devotament total este mai puternic' cu att sageata constiintei este mai ascutita' cu att ntinderea arcului care trebuie e6ectuata numai de catre devotament se 109 va 6ace mai usor si cu att mai sigura va 6i lovirea centrului tintei. Ast6el' sederea n asteptare" este 6orta motrice a ntregului proces de tragere cu arcul. ,uccesul sau insuccesul ei depind de acest devotament? daca cel care e6ectuea.a exercitiul nu reuseste sa-si tre.easca un simt eudetic corect 6ata de obiectul ales' 6ie pentru ca acest obiect nu-i spune nimic si nu poate simti contactul cu el' 6ie din alte cau.e' sageata nu va lovi centrul tintei sau nu va nimeri tinta' ci va lovi cu totul alt punct sau va cadea pur si simplu pe pamnt. A7unge nsa atta teorie! nainte de a alege obiectul' trebuie sa ne luam o masura de precautie - sa reali.am crucea spatiala a lui /5++@A. *e ase.am n po.itia cunoscuta si trimitem n toate directiile - nainte si napoi' la stnga si la dreapta' n sus si n 7os - gnduri pentru pacea lumii si urari de bine aproximativ ast6el?

$ericire tuturor 6iintelor' pace tuturor 6iintelor' bucurie tuturor 6iintelor." 1u ct mai des vom 6ace aceasta' cu att ne va 6i mai bine. 8om a6la mai tr.iu ca al treilea oc&i' o data desc&is' construieste o adevarata punte catre ceea ce vedem cu el? gndurile actionea.a asupra obiectului vi.iunii. Obiectul actionea.a asupra noastra si cu ct obiectul este mai puternic' cu att mai puternic va 6i impactul lui invers. +e aceea trebuie sa ne 6erim sa trimitem gnduri pline de ura sau dorinte 7osnice de cucerire' asuprire etc.' deoarece vom culege ce am semanat. Aceasta po.itie armonica 6ata de tot ce ne ncon7oara reali.ea.a o buna protectie si pentru noi nsine' deoarece respinge gndurile rele ale celorlalti? 6iecare gnd al altuia este o entitate materiala' care are 6orma' culoare si greutate. Alegem deci obiectul. 1el mai bine este sa alegem discul solar cu semnul OM care se a6la pe coperta cartii. +iscul singur nu ne-ar permite explorarea cu a7utorul privirii si ar
18M

pune sub semnul ntrebarii ntregul procedeu 4#A4AHA. 8om decupa din &rtie un disc' pe care ii vom lipi pe un 6ond albastru desc&is' care trebuie sa repre.inte cerul. 2e acest disc lipim semnul alb care 6ormea.a cuvntul OM si' daca dorim' niste ra.e aurii' n 7urul soarelui. Aceasta nu este o 7oaca' ci un a7utor de pret pentru oc&i' cum ne 8pm convinge imediat. *e ase.am n 6ata acestui disc solar si l privim doua-trei secunde. nainte ca privirea sa alunece de pe supra6ata lui' ncepem miscarea de explorare? mai nti pe ra.e' apoi pe literele albe ale cuvntului OM' apoi din nou asupra discului' a ra.elor etc. 4oate acestea durea.a doua-trei minute. Apoi' nc&idem oc&ii. n ntuneric vedem n 6ata oc&ilor nc&isi urma discului solar' care dispare lent. Aceasta urma nu ar 6i existat daca n-ar 6i 6ost 6ondul si ar 6i trebuit sa ne concentram direct asupra imaginii soarelui' cum 6ac orbii. 5nele dintre lucrarile indiene recomanda privirea reala catre ,oare. +ar aceasta interpretare vine de la necunoasterea 6aptului ca cerul <H@A= din scrierile respective nu repre.inta cerul 6i.ic' ci locul plasat deasupra palatului. +e aceea' privitul soarelui recomandat de lucrarile respective poate 6i doar imaginar. 2rivitul discului solar se reali.ea.a 6oarte distinct n .ona &ipo6i.ei' ceea ce arata conectarea centrului &ipo6i.ei. +aca' asa cum se ntmpla n .orii .ilei' cnd constiinta nu este nca per6ect trea.a' nu apare aceasta sen.atie' nu are nici un sens si continuam tentativele. 1el mai bun mi7loc de a obtine sen.atia de presiune este M5*AH3 M5+#A - pecetea broastei"? radacina limbii se atinge de palatul moale' de care se 6reaca de cteva ori. ,eva produce imediat sen.atia cautata. Aceasta po.itie a limbii se recomanda totdeauna la exercitiile de respiratie si n toate ca.urile de concentrare. 181

]*43*+%#%A A#15(53
ntinde arcul cu constiinta ndreptata catre su6let" glasuieste 6ormula. Orientarea su6letului este devotamentul 6ata de obiect dobndita prin 4#A4AHA si care repre.inta singura 6orta elastica' cea cu a7utorul careia se ntinde coarda arcului. Aceasta ntindere a arcului repre.inta cea mai importanta parte - concentrarea. +ar apare o problema? asupra cui urmea.a sa ne concentram - asupra obiectului' adica a repre.entarii acestuia n constiinta' deci asupra 6ormei exterioare' sau asupra centrului n care este pre.entata aceasta 6orma' deci n primul rnd asupra centrului dintre sprncene' centrului &ipo6i.ei' sau asupra unui alt punct din cap' de exemplu asupra crestetului' unde indienii considera ca se gaseste ori6iciul lui /#A@MA - poarta *3#8A*%3. Ast6el de probleme derutea.a un ncepator. ,unt necesari ani' .eci de ani sau c&iar o viata de om' pna cnd ncepatorul a7unge la conclu.ia ca toate aceste probleme sunt inutile. 2rincipiul gndirii si gaseste singur cea mai buna cale si centrul potrivit' daca se reali.ea.a o concentrare corecta. +ar cnd o putem numi corecta 1oncentrarea este corecta atunci cnd se de.volta de la sine din etapa precedenta' adica din 4#A4AHA' din devotamentul 6ata de obiect' pe scurt' din concentrarea asupra sen.atiei obiectului. 4extul indian vorbeste clar despre ntinderea arcului cu constiinta orientata spre su6let. +ar ce nseamna concentrarea asupra sen.atiei obiectului +aca este concentrare a gndurilor' atunci nu cumva trebuie sa nsemne ca gndurile noastre trebuie sa 6ie concentrate asupra obiectului' cu alte cuvinte ca noi nsine trebuie sa 6im concentrati asupra gndurilor noastre despre 18: acest obiect n toate cartile de ;oga este scris ca trebuie sa stapnim gndurile' sa le concentram n 6inalul evolutiei logice sau sa le nlaturam. Asemenea cerinte se gasesc nsa <ceea ce l va mira' probabil' pe cititor= numai n cartile de ;oga aparute n Occident. *icaieri n scrierile originale indiene nu le vom gasi. Asa-numita concentrare a gndurilor exista numai n lucrarile occidentale sau scrise de indieni pentru Occident. n textele sanscrite nu exista nici o expresie ec&ivalenta. 1eea ce n lucrarile occidentale se numeste concentrare din cau.a absentei unui ec&ivalent exact' n textele indiene apare ca +@A#A*A" - #%K3*%#%' 2%#,%8%#%*K9". +@A#A*A" nu se re6era la propriile noastre gnduri' care nu apartin 6iintei noastre' ci mai degraba constituie oaspeti ai constiintei noastre' si nseamna nu o concentrare a vointei' ci concentrarea substantei gndirii.

+e aici re.ulta ca nu este indicata si nici su6icienta concentrarea mentinere a gndului" asa cum este nteleasa si practicata n Occident. 1onstiinta este retinuta tocmai asupra starii care apare n ea la un anumit gnd' dar nu asupra gndului propriu-.is. +ar ce repre.inta aceasta stare %ste simtul obiectului' care apare atunci cnd l privim' ca o dorinta de a-1 cuprinde. 1u alte cuvinte' trebuie sa ne concentram asupra simtului ideii si nu asupra ideii propriu-.ise. Acum ntelegem de ce trebuie sa 6ie de.voltat devotamentul 6ata de obiect? 1u ct acesta este mai puternic' cu att mai puternica este urma' cu att este mai pregnant simtamntul care ramne n constiinta noastra." +eci trebuie sa ne concentram nu asupra repre.entarii sau 6ormei exterioare a obiectului' ci asupra dorintei de a vedea acest obiect n ntuneric' n 6ata oc&ilor nc&isi. Aceasta deoarece simtul obiectului nu este altceva dect pipaire 18> interioara"' n dorinta de a vedea inclus centrul vointei <&ipo6i.a=. +e aici re.ulta 6ormula 6inala? 4rebuie sa privim Ssimtul obiectului^ ca si cum am putea vedea n acesta obiectul nsusi." 4otodata' trebuie sa ne straduim sa mentinem ct mai mult acest simtamnt. n exemplul practic cu discul solar si semnul OM' concentrarea este e6ortul de a simti simtul acestui obiect <sentimentul ca ,oarele se a6la n punctul de la mi7locul distantei dintre sprncene=' legat de dorinta de a vedea cu adevarat acest disc' mai nti 6ara semnul OM' apoi cu acest semn. 2ractic aceasta se reduce la a privi n centrul dintre sprncene' ceea ce putem 6ace 6ara a ne ncrucisa oc&ii. 1uvntul MA+@3A nseamna prin" iar semni6icatia ntregii expresii este a privi prin punctul din mi7locul distantei dintre sprncene". Acest 6el de a privi conduce la obtinerea simtului &ipo6i.ei. Acesta este un 6apt uimitor. Orict de puternic ne-am concentra asupra simtului .onei dintre sprncene' nu l vom simti ca atare'n sc&imb vom capata simtul .onei &ipo6i.ei. Mi7loacele auxiliare - apasarea radacinii limbii de palatul moale <M5*+AH3 M5+#A= si concentrarea asupra simtului punctului de la mi7locul distantei dintre sprncene - sunt necesare numai dimineata' daca ne lipseste simtul presiunii n .ona &ipo6i.ei' care nu este produs numai de 4#A4AHA <sau n absenta acesteia' cum este ca.ul orbilor=. n timpul .ilei si ndeosebi dupa ora :1.MM acest simt apare 6oarte usor. ,ingurul mi7loc necesar pentru reali.area concentrarii <ntinderea arcului= este privirea n simtul obiectului' cu dorinta de a-1 vedea. Ast6el' aceasta nu este o repre.entare' ci doar o asteptare. *e este de a7utor sa dorim cu ardoare si sa ne asteptam sa vedem parti ale obiectului sau ntregul obiect' sa ne straduim' totodata' sa construim

din ntuneric" ca dintr-o argila obiectul respectiv' c&iar n 6ata oc&ilor. 18G Obiectul pe care l-am privit ast6el ncepe sa se deplase.e n interiorul capului nostru' exact la 6el ca o sageata' atunci cnd arcul este ntins - n sens invers celui n care va porni ea. 1el care se antrenea.a va observa n acelasi timp ca i se opreste respiratia. Acesta este un semn ca procesul de concentrare se des6asoara asa cum trebuie' n mod corect. Oprirea respiratiei este un 6enomen normal n timpul concentrarii si nu trebuie sa constituie motiv de ngri7orare. Ar 6i mai rau daca respiratia nu s-ar opri' acesta constituind un semn sigur ca ceva nu este n regula n ceea ce priveste capacitatea noastra de concentrare. 1nd respiratia se opreste trebuie sa ncercam doar sa nu mpiedicam concentrarea si sa atenuam trecerile de la inspiratie ia expiratie si invers. Apare ntrebarea? ce durata sa aiba concentrarea noastra 4eoria ;oga sustine ca este nevoie de doua ore de +@A#A*A continua pentru a desc&ide centrul vederii. +e aceea durata exercitiilor depinde n principal de timpul ct se mentine principiul gndirii asupra obiectului respectiv. Aici mai actionea.a nsa si o alta lege' similara unei legi din planul material? n ca.ul energiei electrice' intensitatea este proportionala cu patratul tensiunii. Aceasta nseamna ca' daca n loc de doua ore vom consuma pentru concentrare o singura ora' puterea de concentrare va repre.enta nu o 7umatate' ci un s6ert din cea initiala' iar daca durata exercitiului va 6i doar de o 7umatate de ora' ea nu va mai 6i dect 1.1B etc. 2rin urmare sedintele de o 7umatate de ora vor trebui sa continue timp de saispre.ece .ile la rnd. /oris ,a&arov a alcatuit urmatorul tabel? +oua ore de sedinta nentrerupta 1 .iE O ora pe .i G .ileE >M de minute pe .i 1B .ileE :M de minute pe .i >: de .ileE 1A minute pe .i BG de .ileE 1M minute pe .i 1GG de .ileE 0 minute pe .i >BA de .ile. 18A Aceste ci6re sunt' desigur' aproximative. 1apacitatea noastra de concentrare creste si 6ace sa se restrnga timpul necesar. 4abelul ne este totusi de 6olos' deoarece ne arata raportul aproximativ ntre e6ort si re.ultate. +esi actionea.a ntr-un 6el asupra nerabdarii noastre' ne arata totusi care ar 6i termenul la care ne putem astepta' cu aproximatie' sa obtinem re.ultate' daca vom 6i la 6el de silitori pe toata durata. 4impul necesar nu este exagerat' daca 6acem o comparatie cu cei doua.eci si trei de ani ct trebuie repetata mantra OM. +upa cum am mai spus' concentrarea trebuie orientata catre obiect pe toata durata exercitiului. *e va 6i de mare a7utor un siretlic nevinovat' dar util' si anume? la

6iecare exercitiu care urmea.a trebuie sa ne imaginam ca ,oarele devine tot mai stralucitor. +esigur' succesul n acest exercitiu di6icil nu nseamna nca desc&iderea completa a celui de-al treilea oc&i. Acesta va 6i doar un prim semn al succesului' daca 6acem abstractie de ceea ce repre.inta cu adevarat primul semn? un vis deosebit de viu si sugestiv' pe care l vom avea n noaptea care urmea.a primului exercitiu de concentrare. +eocamdata aceasta va 6i doar o vi.iune de treapta nti <lucruri neobisnuite=. Orict de mobili.ator este nsa acest prim succes' el nu constituie nca un semn ca ar trebui sa se treaca la exercitiile urmatoarei etape. +in cnd n cnd nsa putem veri6ica daca nu apar vi.iuni din a doua treapta' sau c&iar obiectul nsusi. +aca pe timpul concentrarii constiintei insistam din toate puterile asupra dorintei de a vedea un obiect n ntuneric' n 6ata oc&ilor nc&isi' imediat ce ne vom aminti de aceasta ne va aparea vi.iunea obiectului respectiv." 5cenicii mei a6lati n stare de transa n timpul cursurilor calatoreau n a6ara corpului 6i.ic. 8i.iunile ce se derulau nu contau pentru ei' ci mai degraba ceea ce aveau sa perceapa cu exactitate. n cursul meditatiilor i duceam n timpul pre.ent la ei acasa si le sugestionam sa priveasca ceasul 18B care indica ora exacta n locuinta lor. Marcam ora. Aproximativ sai.eci la suta spuneau cu exactitate ora cnd le sugeram aceasta. 1oncentrarea asupra discului solar este cruciala n timpul exercitiului spiritual de tragere cu arcul' ndeosebi daca are si semnul OM. ,en.ational este ca acest disc de pe coperta cartii are proprietatea de desc&idere a clarvi.iunii' clarmirosului' clargustului' precum si a telepatiei. Obtinem nca o con6irmare a in6luentei pe care o are acest exercitiu prin aparitia sen.atiei de caldura de-a lungul coloanei vertebrale' mentionata anterior' ca o tre.ire a 6ortei mistice H5*+A(3*3 <cum este denumita poetic n scrierile indiene=. 1aldura aceasta se ridica treptat' urca de-a lungul coloanei' pna sus. 1u a7utorul ei se desc&id toti centrii' inclusiv al treilea oc&i sau $loarea de lotus cu sase petale' ca o 6loare adevarata care se des6ace n timpul iernii ntr-o sera. 2entru ca aceste valuri de caldura sa nu daune.e exercitiului' se recomanda e6ectuarea unui anumit exercitiu de respiratie' cunoscut sub numele de $OA(%" </@A,4#3HA=. EFERCI2I DE AMP!I;ICARE A ENER+II!OR H;OA!EI *e ase.am drept si respiram' alternnd rapid inspiratia si expiratia <din dia6ragma=' de aproximativ doua.eci de ori' ca o pompa de aer <6ara ncordare=. Apoi inspiram lent si pro6und' mentinem ct putem de mult aerul n plamni si expiram lent. #epetam tot acest complex respirator de trei ori' concentrndu-ne gndul de 6iecare data asupra coccisului' a coloanei la naltimea plexului solar si apoi a .onei cervicale a coloanei' n dreptul 6osei cervicale. 8om constata

de 6iecare data' la repetarea acestui exercitiu de respiratie' ca toata cantitatea de caldura concentrata ntr-un punct se ridica la punctul urmator <adica de la coccis pna n dreptul 180 plexului solar' de aici la 6osa cervicala si apoi mai sus=. Aceste exercitii se e6ectuea.a n timpul concentrarii asupra discului solar' imediat ce apare sen.atia de caldura. n acest timp nu vom ntrerupe concentrarea. 1u timpul ncep sa apara 6recvent diverse 6ragmente de vi.iuni' din prima si uneori din a doua treapta. 2entru a nainta cu toata convingerea' trebuie sa ncepem exercitiul cu vi.iunile de c&ipuri umane si peisa7e abia dupa ce ne va aparea vi.iunea unei 6lacari 6oarte luminoase' care mprastie ra.e. 8i.iunea aceasta trebuie sa 6ie la 6el de vie ca o 6lacara reala' va.uta cu oc&ii 6i.ici. %a i apare 6iecaruia de cteva ori si indica momentul n care orice om care e6ectuea.a aceste exercitii poate trece la etapa superioara a tragerii spirituale cu arcul - H@A41@A#3 M5+#A <ratacirea n H@A - lansarea sagetii=. Aceasta 6lacara repre.inta limba de 6oc care trebuie ng&itita' adica' prin ori6iciul din palatul moale' trebuie condusa pna la glanda pineala. <2rocesul acesta este nteles de 6oarte multi sub aspect material? limba 6i.ica' prin anumite procedee' este ascunsa n glota' ;og&inii reusind prin aceasta sa n6rnga 6oamea' setea' bolile si moartea' putnd 6i si ngropati de vii.= n locul acestei limbi de 6oc poate aparea uneori si vi.iunea unei lumini ce mprastie ra.e n 7ur. n ca.ul concentrarii asupra simtului &ipo6i.ei reusim uneori sa reducem ntr-o masura presiunea' si atunci apar vi.iuni luminoase' de exemplu 6lacara unei lumnari care arde plpind si se vede 6oarte clar. 8i.iunile acestei 6lacari nu sunt ceva imaginar' ci apar complet pe neasteptate si sunt att de pregnante si de luminoase' nct acopera toate celelalte 6enomene. (A*,A#%A ,9-%K33 1unoaste tinta vesnica" - n aceste cuvinte este cuprinsa ntreaga taina a ultimei actiuni? 6inali.area tragerii cu 188 arcul. +upa ce lansea.a sageata' arcasul priveste neabatut n directia n care a plecat aceasta' sa vada daca a lovit tinta n centrul ei. (a 6el si arcasul spiritual' dupa ce si-a relaxat toata ncordarea constiintei' trebuie sa priveasca obiectul pe care 1-a tintit. +ar daca adevaratul arcas' care 6oloseste un arc 6i.ic' dupa ce a dat drumul sagetii nu mai poate in6luenta traiectoria acesteia sau .borul ei spre tinta' arcasul spiritual se poate opune ra6alelor de vnt" care apar n constiinta sa' poate tine sub control .borul sagetii sale spirituale. Acest control nu trebuie sa constituie o noua concentrare' care sa lanse.e o noua sageata' de parca ar mai trage o data. +ar nu trebuie sa 6ie nici o asteptare pasiva. 1unoaste tinta" - asa spune 6ormula. *u trebuie sa admitem nici un alt gnd <ra6ala de vnt"=' deoarece 6iecare abatere de acest 6el va denatura re.ultatul' va abate sageata

de pe directia cea buna' iar aceasta nseamna ca n locul obiectului vi.at <tinta= ea va iovi o alta tinta - gndul ntmplator. +ar' pe de alta parte' aceasta 6a.a de cunoastere a tintei nu trebuie sa repre.inte o reprimare activa a oricaror momente ce ne pot sustrage. 1u alte cuvinte' durata si e6icienta acestei etape de cunoastere a tintei depind nemi7locit de amplitudinea la care am ncordat arcul' adica de concentrare. +eoarece orice 6orta determina o re.istenta a mediului exterior <n ca.ul nostru - o oboseala a gndirii=' con6orm legii generale de obtinerea a 6ormei aerodinamice' vom avea o curba minima de oboseala' care repre.inta' n acelasi timp' un maximum de putere. n acest 6el' maximul se a6la la >.G din lungimea curbei 6ata de punctul initial. (ungimea totala a curbei este cu att mai mica' cu ct panta ei este mai mare. n practica re.ulta de aici ca' cu ct tensiunea concentrarii este mai mare' cu att este mai scurt e6ectul' adica vi.iunea' contrar asteptarilor' are o durata mai mica. +e aici re.ulta o importanta conclu.ie practica? cu ct concentrarea este mai calma' cu att durata vi.iunii este mai mare. 189 1a si pna acum' ne vine n a7utor terminologia indiana. +@A#A*A nseamna retinerea principiului gndirii" si o traducem prin concentrare numai datorita resurselor insu6iciente ale vocabularului nostru occidental. 2rin concentrare noi ntelegem totdeauna o anumita ncordare' o presiune exercitata de gndire' pe cnd retinerea nu este nimic altceva dect spri7inire"' usurare"' proptire" de obiect prin e6ectul propriei greutati' cu minim de e6ort. 1u alte cuvinte' +@A#A*A denumeste tocmai ceea ce am avut n vedere vorbind despre curba minima de oboseala sau curba maxima de putere. %ste nca o dovada ca nteleptii din vec&ime cunosteau bine ba.ele mecanicii moderne. 2rincipiul gndirii trebuie sa apese" deci asupra obiectului numai cu propria sa greutate' att si nimic mai mult. +aca presiunea pe care o exercita este prea puternica' curba de putere creste prea brusc si durata puterii este micsorata. +aca presiunea va 6i prea slaba' panta curbei este prea mica si succesul vine mult prea lent. Aceasta este taina concentrarii. +i6erenta ntre destinderea concentrarii si meditatie consta doar n respiratie? cu ct ncercam mai mult sa retinem un obiect' imaginea sa interioara' cu att mai mult se ncetineste inspiratia' care devine din ce n ce mai lenta' pna atinge punctul de maximum' iar apoi trece n contrarul sau - expiratia. Ast6el' este conectata meditatia. +e aici re.ulta ca' pentru apro6undarea concentrarii' se va prelungi 6a.a de inspiratie' iar pentru apro6undarea meditatiei - 6a.a de expiratie. 1nd respiratia se va ncetini att de mult' nct va deveni nesesi.abila' apar 6antasme de la prima pna la a patra treapta - cea superioaraE respiratia scade n continuare tot mai mult' pentru ca la a patra treapta sa devina nula' sa se ntrerupa complet. n legatura cu aceasta' n

momentul vi.iunii constiinta de sine dispare total' omul uita de sine. Aceasta stare se numeste (A1A <ntrerupere= si se re6era att la respiratie' ct si la constiinta de sine. 19M

T
%xista si o alta di6erenta importanta ntre concentrare si meditatie' caracteri.ata reusit prin compararea cu te&nica tragerii cu arcul. Aceasta se re6era la directia atentiei. +aca n ca.ul concentrarii constiinta este orientata spre centrul dintre sprncene' prin aceasta mani6estndu-se sen.atia ca obiectul este retras tot mai adnc n interiorul capului' asa cum sageata este trasa napoi' n sens invers .borului ei' n ca.ul meditatiei' atentia trebuie orientata catre cel de-al treilea oc&i. 8om avea sen.atia ca privirea interioara se ndreapta catre centrul dintre sprncene. Acest 6apt' de care ne putem convinge 6iecare' a condus la o interpretare incorecta a acestei te&nici? multi si ncrucisea.a oc&ii la radacina nasului sau si privesc radacina nasului' ceea ce nu este corect. 4rebuie nteles ct se poate de bine ca orientarea oc&iului interior spre punctul dintre sprncene trebuie sa 6ie produsa numai prin trans6erarea privirii catre interior si nu ncrucisnd oc&ii' oc&ii nu participa la acest exercitiu' la 6el cum privitul n cel de-al treilea oc&i' n centrul capului' unde la concentrare simtim o greutate' ne trimite de ndata privirea nainte' n punctul plasat ntre sprncene' catre exterior. Kinnd seama de aceasta' trebuie sa interpretam si sa ntelegem exact toate indicatiile continute de sursele originale despre te&nica privirii n aceste exercitii. 1nd anume este necesar sa se treaca de la concentrare la meditatie Aceasta trecere are loc de la sine' n momentul intersectarii obiectului cu punctul sen.atiei de apasare pe care o simtim n cap. 1ititorul poate e6ectua urmatorul experiment? sa se concentre.e asupra centrului capului pentru o clipa' iar apoi sa se abata 6oarte putin din acest punct n directia glandei pineale. 8a simti imediat cum vederea se lansea.a" nainte' n centrul plasat ntre sprncene. %xista' prin urmare' doua teste de concentrare' care se succed automat' unul dupa altul? 1. 1oncentrarea' n adevaratul sens al cuvntului' ca o mentinere a principiului gndirii pe obiect. Aceasta treapta 191 este caracteri.ata totdeauna prin respiratie continua' prelungirea inspiratiei si mentinerea aerului n plamni si prin orientarea directiei privirii asupra centrului dintre sprncene. 2rin aceasta se reali.ea.a ntinderea arcului. :. Meditatia propriu-.isa' ca o contemplare a obiectului n centrul dintre sprncene. %a este nsotita totdeauna de respiratie nesesi.abila' prelungirea expiratiei si pau.e 6ara aer n plamni' si orientarea spre al treilea oc&i' n mi7locul capului' unde apare presiunea la concentrare. 2rin aceasta se reali.ea.a lansarea sagetii <6orma gnd=.

+eoarece aceste doua trepte se succed automat' asa cum am mai aratat' la 6iecare ntrerupere a meditatiei de gnduri noi si revenire la claritatea anterioara a gndirii' este necesar sa nvatam sa nu amestecam aceste 6a.e. +e exemplu' nu este permis sa des6asuram treapta nti nsotita de respiratie nesesi.abila' iar pe cea de-a doua - de respiratie continuaE nu este permis sa orientam concentrarea spre al treilea oc&i' iar meditatia - direct n centrul dintre sprncene. +in toate acestea deducem te&nica 6inala a vederii 6ara a7utorul oc&ilor. 1. ,e recomanda' desi nu se re6era nemi7locit la vederea 6ara a7utorul oc&ilor' sa se e6ectue.e n prealabil' timp de doua.eci-trei.eci de .ile' antrenamente dupa metodica descrisa n prima parte' pna la obtinerea miresmei ceresti" sau a gustului paradisiac". Acest antrenament este necesar deoarece succesul pe care l obtinem' cel putin n una dintre aceste directii' ne con6era o ncredere puternica' tenacitate si rabdare pe cursul exercitiilor si' n plus' o repre.entare a concentrarii corecte. :. 1nd atingem nivelul de stapnire a exercitiilor de respiratie si a po.itiilor corpului' ncepem exercitiile 4#A4AHA asupra discului solar desenat pe &rtie. "upa doua'trei minute de contemplare nchidem ochii si dorim sa vedem acest disc solar cu semnul *M n ntuneric n !ata ochilor nchisi. *e straduim sa mentinem soarele n gnd.
19:

2o.itia limbii este cu radacina pe palatul moale al cerului gurii. *u trebuie sa uitam' totodata' sa repetam continuu sunetul OM cu pronuntia corecta. >. +upa ce avem vi.iunea unor lucruri neobisnuite' ba c&iar si raspunsuri la ntrebarile 6ormulate' putem ncepe antrenamentele cu portrete ale unor persoane? vom determina o cunostinta sau o ruda' cu care avem contact su6letesc puternic' sau o personalitate pe care am va.ut-o adesea' actor' om de stiinta sau pentru care pastram un anume sentiment. 4imp de cteva minute e6ectuam 4#A4AHA cu portretul acestei persoane. +upa ce privim trasaturile c&ipului din portret' vom obtine simtul acestei persoane' de parca ni s-a alaturat. nc&idem oc&ii si ne concentram pe dorinta de a mentine acest simtamnt sau c&ipul interior n ntunericul de dinaintea oc&ilor nc&isi. Apoi expediem obiectul' mpreuna cu simtamntul' n interiorul capului. *u trebuie sa mentinem cu 6orta obiectul n centrul dintre sprncene. 2rincipiul gndirii trebuie sa 6ie orientat exclusiv asupra simtului obiectului. #espiratia trebuie sa 6ie continua' iar minile cel mai bine este sa 6ie tinute pe genunc&i. G. 1nd simtim ca obiectul' n ratacirea sa prin H@A <din centrul dintre sprncene pna n centrul capului=' se apropie de mi7locul capului' ncercam sa privim simtul obiectului' de parca s-ar gasi n punctul n care produce presiunea la concentrare. 3mediat ce vederea interioara tinteste din nou n centrul dintre sprncene' contemplam obiectul n al treilea oc&i. #espiratia trebuie sa 6ie nesesi.abila. *u

avem nevoie dect de asteptarea vi.iunii obiectului n al treilea oc&i <indirect n centrul dintre sprncene=. A. 1nd ne 6ura contemplarea apare vi.iunea obiectului' care' n 6unctie de gradul pna la care am evoluat' se apro6undea.a sau se stinge' lasnd o urma care plpie. n aceasta etapa procesul descris ne serveste doar drept exercitiu. B. +upa o practica su6icient de ndelungata' atunci cnd reusim sa prindem" acelasi obiect si a doua oara' putem 19> reusi lansarea sagetii 6ara sa ncordam arcul' direct din al treilea oc&i' din spatele glandei pineale sau din centrul dintre sprncene' privind punctul din crestetul capului' caci si de aici privirea trece automat tot n centrul dintre sprncene. Ast6el vom ncepe direct cu meditatia n al treilea oc&i. n nc&eiere pre.entam alte cteva exemple din practica' pentru a explica ce posibilitati ne o6era vederea 6ara a7utorul oc&ilor. 1oncentrarea asupra centrului dintre sprncene." Mai nti dorinta de a vedea un anumit obiect' apoi simtul centrului' apoi concentrarea asupra unei 6lori de lotus si' n 6inal' asupra e6ectului dorit au dat vi.iunea n miscare' dupa care apar multe alte vi.iuni' 6ara prea mare e6ort. 1oncentrarea a 6ost nsotita de o caldura puternica n coccis' timp de o ora. Asta.i - o vi.iune 6oarte clara' din treapta a treia? un c&ip 6rumos' n marime naturala' aplecat putin ntr-o parte' cu pleoape mobile' care dispare lent. Am nceput 4#A4AHA 6olosind o &arta de perete pentru a obtine presiunea n centrul capului si' dupa unu-doua minute' am trans6erat constiinta n acest punct din centrul capului' dintr-o data' mpreuna cu meditatia si respiratia nesesi.abila. 8i.iunea s-a produs dupa cinci minute. #ecomand mai nti sa se priveasca n centrul dintre sprncene' nainte sa se trans6ere concentrarea n al treilea oc&i' pentru ca apoi sa se priveasca n al treilea oc&i' readucnd ast6el privirea n centrul dintre sprncene. ARCAs ! PER;ECT 1el mai bun dintre cei care exersea.a' al carui spirit a nteles +@3A*A' cel mai bun ntre cei care vad' este capabil sa por-neasca repede la drum ntr-un alt corp. Atotstiutor' atotva.ator' 6acnd bine tuturor 6iintelor' ntelegnd sensul 19G tuturor scrierilor' enuntnd nvatatura unica' 6iind cunoscut prin puterile sale marete' neobisnuite' traind ndelung' capabil sa 6aca sa apara lucrurile din trei lumi si sa le pastre.e sau sa le 6aca sa dispara" 1&antrele >G=. 2na aici am descris te&nica tragerii spirituale cu arcul' n principal primele trei trepte' care sunt accesibile oricarui om. (a cea de-a patra si ultima treapta' a carei per6ecta stapnire conduce 3a maiestrie' m-am re6erit numai n treacat. %xpunerea ar 6i nsa incompleta daca nu am dispune

de o pre.entare exacta a acestei trepte' a Maestrului' care constituie ncununarea evolutiei n acest sens. n scolile mistice de traditie orientala treptele evolutiei spirituale sunt enumerate si descrise cu lux de amanunte' c&iar daca expresiile 6olosite sunt voalate. +e aceea' este nevoie de multa intuitie si pro6un.ime a spiritului pentru a desci6ra tainele' care le sunt mpartasite numai celor initiati. Aceasta explica din ce cau.a' c&iar si n materialele recent publicate' nvatatura indiana este pre.entata att de nclcit si contradictoriu' ceea ce 6ace ca un cititor pretentios si cult 6ie sa renunte la ele' considerndu-le nestiinti6ice si 6ara rost' 6ie sa ncerce sa le complete.e si sa le mbogateasca continutul. Au aparut asta.i 6oarte multi specialisti" n tragerea cu arcul care nu repre.inta mare lucru de 6apt. 2entru a 6ace parte dintr-o ast6el de scoala spirituala' un discipol trebuie sa se supuna unei discipline etice 6oarte stricte' care cuprinde' n principal' patru virtuti? recunoasterea' absenta patimilor' comportarea drept-credincioasa si aspiratia catre salvare' catre i.bavire. +esigur' recunoasterea nu are aici sensul succesului n viata sau al depasirii patimilor elementare' cum ar 6i gelo.ia' ura' ra.bunarea. +iscipolul spiritual trebuie' mai degraba' sa recunoasca di6erenta dintre real si nereal' dintre bine si rau' dintre etern si trecator. +in aceasta prima calitate apar de la sine toate celelalte' cum ar 6i detasarea de tot ceea ce este nereal' rau intentionat si trecator' ca si o comportare corecta si plina de 19A credinta. Aceasta din urma calitate are sase aspecte? linistea gndurilor' stapnirea de sine' calmul actiunilor' rabdarea' ncrederea n altii sau n sine si atentia bine orientata' n s6rsit' dorinta de eliberare' dar nu n sensul re6u.ului si renuntarii la lume' ci n sensul eliberarii interioare de tot ceea ce este lumesc. Aceasta din urma calitate' care constituie re.ultatul celor precedente' imprima celui n cau.a destoinicia initierii. $ara aceasta pregatire spirituala' cel vi.at nu-si va gasi Mentorul' c&iar daca ar rascoli lumea. +aca a dobndit aceasta calitate' el nu trebuie sa caute nicaieri' caci Mentorul va veni singur' deoarece si asteapta de multi ani discipolul' cu mult nainte ca acesta sa se 6i &otart sa-si caute un mentor. 2remisele asteptarii su6letesti sunt aceleasi din cele mai vec&i timpuri. %le sunt imuabile' ca si legile naturii. 2e de alta parte' discipolului nu i se cere per6ectiunea' el trebuie doar sa se straduiasca sa si de.volte nsusirile necesare. +ar nca nainte de a atinge nivelul dorit' el va practica de7aYexercitii si ritualuri de meditatie asupra unor obiecte strict materiale. Ast6el ncepe pregatirea discipolului. +upa cteva luni de meditatie asupra unor obiecte din lumea strict materiala vor aparea primele vi.iuni de lucruri neobisnuite. si abia dupa aproximativ un an apare vi.iunea Mentorului. Mai nti i apar oc&ii luminosi' care domina totul' iar dupa alte exercitii discipolul si vede Mentorul 6ata n 6ata.

5n mentor atent va constata analogii n aceasta mani6estare a maretiei legii cosmice a armoniei. Aceasta lege' cea mai importanta dintre toate' poate 6i 6ormulata ast6el? centrele cercurilor mici se rotesc n 7urul centrului unui cerc mai mare. n acest mod' se 6ormea.a .ilele si noptile n cursul celor doua saptamni cnd (una este n crestere' compunnd 7umatatea luminoasa a lunii - .iua lunara' si .ilele si noptile cnd (una este n descrestere - care 6ormea.a 7umatatea ntunecoasa a lunii - noaptea lunara. n acest 6el' se 6ormea.a timp de sase luni' ct ,oarele se 19B deplasea.a catre sud' noaptea anului' iar celelalte sase luni' ct ,oarele se deplasea.a catre nord - .iua anului. 1teva .eci de ani din viata unui om repre.inta partea luminoasa' de de.voltare - .iua vietii sale' iar aproximativ tot att repre.inta coborrea pe versantul opus - noaptea existentei respective etc. n ca.ul nostru 6iecare treapta de evolutie a unei s6ere este supusa acelorasi legi ca subdivi.iunile treptei respective. (a 6iecare etapa a evolutiei mistice se repeta aceeasi serie de momente distincte' treptele meditatiei compun n acelasi 6el 6iecare etapa a evolutiei. +aca meditatia are patru trepte - ase.area sagetii si oc&irea' ntinderea arcului' lansarea sagetii si asteptarea loviturii n centrul tintei sau contemplarea acesteia' n esenta sa - seria de exercitii cuprinse n cele patru trepte ale evolutiei este identica' de la discipol la mentor. (a 6el se ntmpla si cu vi.iunile? vi.iunile dintr-o meditatie se succed n aceeasi ordine n care sunt compuse' la rndul lor' din exercitii. +esi predomina tendinta de ba.a a momentului dominant' n general raportul ramne acelasi. Acest aspect important ne permite se deducem matematic caracteristicile de ba.a ale treptelor respective' pe ba.a caracterului general al subdivi.iunilor care le compun. Aceasta corespondenta poate 6i determinata n 6elul urmator? 1. Prima treapta de meditatie - 2#3MA#9' MA4%#3A(9. 8i.iunile ei sunt lucruri neobisnuite. 5n mistic la nivelul primei trepte este preocupat de obiectele materiale primare si re.ultatul contemplarii sale este numit contemplare cu ndoiala"' deoarece nu poate identi6ica obiectul care i apare n vi.iune. +aca nsa poate identi6ica obiectul' contemplarea sa este numita 6ara dubii". :. A doua treapta de meditatie - 1O*1%*4#A#%A. %a este nsotita de respiratia continua. 8i.iunile acestei trepte sunt raspunsuri la cele ce ne-am propus si sunt privite de asemenea cu ndoiala' deoarece nca nu se poate 190 determina daca aceste vi.iuni se re6era la trecut' pre.ent sau viitor si daca au 6ost provocate de gnduri proprii sau straine. 1nd nsa ndoielile sunt depasite' ceea ce se poate reali.a prin veri6icare' contemplarea n aceasta treapta este numita 6ara ndoieli"' deoarece' cum am mai va.ut' poate

depasi toate obstacolele din spatiu si timp. +esi aceasta treapta nu este ultima' plina de adevar' ea contine adevarul trecutului sau viitorului si' dar nu obligatoriu' al pre.entului. %a apartine s6erei materiale 6ine' atemporale' de aceea este necesara evolutia la o treapta superioara pentru a pune n relatie aceasta cunoastere si realitatea imediata. Aici se mani6esta legea' pe care o ignora adesea clarva.atorii' con6orm careia vi.iunile se de.volta de sus n 7os' de la spiritual catre 6i.ic' si nu invers. +aca practica celei de-a doua trepte de meditatie consta n a privi un obiect luminos' ,oarele stralucitor' n mod analog apare practica pentru a doua treapta de de.voltare mistica' ce se ba.ea.a pe meditatia asupra luminii n care apare obiectul mentionat la prima treapta. si n acest ca. apare o caldura puternica la nivelul coloanei' n ntregul corp. Aceasta caldura este denumita 6ocul sarpelui H5*+A(3*3 - denumire alegorica a patrunderii energiei cosmice vitale n canalele si centrii de materie 6ina' n 6lorile (otusului' tre.it la viata si n6lorind din acest 6oc mistic. +e aceea la nivelul treptei a doua exercitiile se des6asoara cu adevarat n sistem ;oga. >. 1nd acest 6oc mistic al sarpelui atinge nivelul sprncenelor' .eitatea H5*+ A(3*3 i se de.valuie privirii spirituale a misticului sub 6orma unei limbi de 6oc' nu n mod alegoric' ci c&iar apare n 6ata oc&ilor sai nc&isi sub 6orma unei adevarate 6lacari ce arde. Acest moment marc&ea.a a treia treapta a meditatiei ca si a treia treapta de evolutie a misticului. Acum el ncepe sa medite.e asupra unui punct </3*+5 +@3A*A=. 1e nseamna aceasta 1uvntul indian /3*+5 nseamna picatura si sugerea.a 6orma de picatura a 198 limbii de 6oc. Aceasta limba de 6oc este vestita H@A4H@A#3 M5+#A' care' sub aparenta ng&itirii limbii' ascunde vederea limbii de 6oc n .ona H@A - intervalul dintre &ipo6i.a si glanda pineala <n sens 6igurat - spatiul ceresc=' deasupra palatului' ntre centrul dintre cele doua sprncene si occipital. Aceasta vedere a limbii de 6oc' contemplarea acesteia' numita n ;oga privire <contemplare= cu ncntare"' este cea care o6era cunoasterea deplina a obiectului. 2erceptia reala' drept n 6ata oc&ilor' este la 6el ca starea de ncntare. 1aci taina puterilor ;og&ine este capacitatea de a vedea obiectul n al sau al treilea oc&i si' n acelasi timp' cu toata claritatea 6ormei' culorii si lumino.itatii acestuia. 3ata cum explica A-*3 [O-A? $iecare vedere distincta a unui obiect n al treilea oc&i 6ace pentru noi obiectul aproape palpabil. 1nd imaginea obiectului este c&emata n deplina per6ectiune a liniilor si culorilor' asupra sa putem actiona nemi7locit. Atunci putem deposeda acest obiect' indi6erent de distanta' l putem stapni si actiunea noastra se poate raspndi de la obiectele cele mai 6recvente pna la planetele cele mai ndepartate." Aceasta vi.iune a sarpelui de aur rasucit si a limbii de 6oc n coccis - M5(A+@A#A - 6ace sa se tre.easca de la

sine puterile H5*+A(3*3' care se ridica ntr-o clipa' a7ungnd n toata stralucirea la nivelul capului si desc&i.nd centrii. 8i.iunea glandei pineale' a unuia sau mai multor oameni' i aduce pe acestia n totala stapnire' ast6el nct ei percep toate gndurile transmise n mod clasic' ca si cum ar 6i sub &ipno.a. O vedere similara a centrului plasat n ombilic o6era o imagine exacta n pro6un.ime' cu structura interna a corpului respectiv' ca o radiogra6ie. 1ititorul poate gasi numeroase alte date despre toate acestea n capitolul al treilea din [O-A - ,54#A 2A4A*+PA(3' unde sunt pre.entate multe alte 6orte obtinute prin vi.iuni. G. +e.valuirea totala a tuturor 6ortelor psi&ice nu este nsa treapta cea mai nalta' ndeosebi pentru ca 2A4A*+PA(3' 199 care considera aceste 6orte doar un adaos la ,AMA+@3' spune n continuare? 2rin indi6erenta' c&iar 6ata de aceste 6orte' se distruge samnta raului si vine eliberarea." 2rin eliberare ,AMA+@3 se ntelege revenirea deplina la 2er6ectiunea ,acra. +e aceea' a patra treapta de evolutie trebuie doar sa-1 conduca pe ;og&in catre acest scop suprem. ,a revenim la cele patru trepte de meditatie' de aceasta data doar la ultima parte' care' con6orm legii analogiei' trebuie sa de6ineasca caracterul 6undamental al celei de-a patra trepte de evolutie. +e 6apt toate 6ortele apartin acestei a patra trepte' care este greu de atins - cea a contemplarii tintei. %le apar n momentul uitarii totale de sine' contopirii depline cu tinta. +espre aceasta ne vorbeste M5*+5HA 52A*3,@_+? OM este arcul' %5 <A4MA*= sunt sageata' iar /#A@MA este tinta. (oveste cu atentie n tinta si 6ii precum sageata' una cu ea." Ast6el' a patra treapta de evolutie este caracteri.ata' n primul rnd' prin a deveni una cu sageata si tinta. n urma acestui 6apt' n aceasta treapta de evolutie se vor naste toate 6ortele de la sine' 6ara nici un 6el de exercitii. +aca vom anali.a acum problema din directie opusa' n scrierile nteleptului /@%#A*+A vom a6la numai trei meditatii? de substanta primara' luminoasa si de substanta 6inaE el indica' totusi' caracterul binar al acesteia din urma' ca o contemplare a marelui .eu H5*+A(3*3 si /#A@MA' ca un punct. Acesta spune? +aca' printr-o mare 6ericire' cuiva i se tre.este H5*+A(3*3' el merge nainte mpreuna cu %5( din corp' prin ori6iciul de la nivelul oc&ilor' si calatoreste pe 1alea regilor' dar nu poate 6i vi.ibil' datorita marii lui lumino.itati... [og&inii obtin orice succes n meditatie prin ,AM/@A83 M5+#A. Aceasta este meditatia tainica a substantei 6ine' greu accesibila c&iar si .eilor."
:MM

Aceasta aparitie a .eului H5*+A(3*3 sub 6orma unei limbi de 6oc am mai trait-o n a treia treapta. +eci obiectul meditatiei n a patra treapta trebuie sa 6ie contemplarea lui

/#A@MA ca punct. 2e de alta parte' n capitolul al treilea /@%#A*+A spune? nseamna ca aceasta este meditatie de treapta a patra? n cap' ntre &ipo6i.a si glanda pineala' unde anterior a aparut vi.iunea limbii de 6oc' asea.a-ti propriul %5' adica reali.ea.a concentrarea asupra sen.atiei de %5' ca si cum %5( este una cu 6lacara. Ast6el' pe de o parte' /3*+5 poate 6i contemplat ca un /#A@MA si constiinta noastra trebuie unita de acesta. 2e de alta parte' asa cum se spune si n 52A*3sA+%' doua stro6e mai 7os' acest /#A@MA este o 6lacara mult mai subtila dect tot ce este mai subtil si trebuie sa 6ie sageata ce nimereste n %5." 5rmarea acestei meditatii' cea mai subtila dintre toate meditatiile' este cunoasterea %5-lui. 3ar 2A4A*+PA(3 adauga? 2rin cu6undarea sinelui vine cunoasterea propriului %5. +e aici cresc au.ul' pipaitul' gustul si mirosul. %xista o metoda de actiune magnetica ce conduce la desc&iderea acestui centru. 2e 6runtea persoanei care este supusa testului ase.am ambele degete mari ale minilor' de-a lungul sprncenelor' ast6el nct sa 6orme.e aparent al doilea rnd de sprncene. ,e mngie usor 6runtea cu aceste doua degete' dinspre mi7loc' de-a lungul sprncenelor. 1elelalte degete se tin ras6irate' pe laturile capului' ast6el nct degetele mici sunt dincolo de ori6iciile urec&ilor. +aca persoana testata este sen.itiva' dupa un timp de pase magnetice de acest 6el va avea vi.iuni." 2entru a desc&ide al treilea oc&i trebuie sa simtim locul glandei pineale. n acest ca. se procedea.a ast6el? ne concentram n centrul dintre sprncene. #e.ultatul nu este simtul acestui punct' ci' n mod exceptional' simtul celui de-al treilea oc&i. +e aceea n [oga se recomanda? concentrati-va :M1 asupra punctului dintre sprncene' ceea ce' adesea' este nteles n mod eronat ca ncrucisare a oc&ilor la radacina nasului. 2entru a ndrepta aceasta eroare' uneori pro6esorii de ;oga nteapa acest punct al 6runtii discipolilor cu un instrument ascutit. Atunci discipolul se concentrea.a involuntar n punctul dureros si si simte cel de-al treilea oc&i. Ast6el s-a procedat la proclamarea ca ;og&in a lui ,@#3 #AMA H#3,@*A. 1ontraindicatii pentru exersare au 6emeile care se a6la n ciclu lunar calendaristic' plus trei .ile dupa el. (a 6el' nu se 6ac meditatii pentru desc&iderea centrilor de 6orta n timpul ploilor torentiale si 6urtunilor. n sc&imb se recomanda dupa ce a iesit curcubeul' 6iindca dupa ploaie are loc curatarea straturilor atmos6erice de anumite energii. 1oncentrarea gndului pentru desc&iderea oc&iului al treilea se 6ace dupa desenul 6acut pe ultima pagina a copertei' de dorit dupa ora 19'MM. 1ea mai buna ora ar 6i ntre :1'MM-:>'MM' pentru meridianele noastre. - $ixati cartea cu imaginea soarelui la nivelul oc&ilor la distanta de o mna ntinsa. ,e poate 6ixa si la o distanta mai

mare' dar sa nu depaseasca naltimea voastra. <,e sta n picioare sau pe un scaun.= - #elaxati-va. #eglati-va respiratia. *u se respira pro6und' doar super6icial. -ndul sa 6ie la locul dintre sprncene. - 2riviti relaxat n ordinea descrisa mai 7os' timp de aproximativ >-A minute' 6iecare detaliu n parte' n sens orar. - cerul senin - ra.ele soarelui - cercul soarelui cu semnul >O<OM"= - semnul B - doar punctul mic al semnului OM" - apoi nc&ideti oc&ii si doriti sa vedeti acest ,oare" n 6ata oc&ilor nc&isi' asteptnd aproximativ >-A minute. Acest exercitiu <meditatie= se repeta timp de doua ore. +aca ati reusit sa va apara A(/A,4#5 n 6ata oc&ilor
:M:

nc&isi' centrul A7na s-a desc&is. O caldura care trece prin coloana vertebrala' aducnd n 6ata oc&ilor imaginea unei 6lacari de lumnare sau a unui 6oc' ridica energia Hundalini de la ba.a trunc&iului catre crestetul capului. +aca va ameteste si apare galben-portocaliu n 6ata oc&ilor nc&isi si vi se 6ace cald - ntrerupeti meditatia punnd mna stnga pe plexul solar si dreapta pe crestetul capului' inspirnd adnc' desc&i.nd oc&ii. +aca n timpul meditatiei va apare un oc&i care va priveste 6ix - de culoare bleu-albastru - este oc&iul vostru al treilea. Ati reusit!!! Mantra OM se repeta tot timpul meditatiei. 2ersoanele care au avut probleme de sanatate <rinita alergica sau sinu.ita= vor avea un timp mai mare de exersat' n sc&imb si vor vindeca a6ectiunile n procesul meditatiei. +aca veti exersa timp de doua ore continuu - se desc&ide c&aCra A7na. %ste bine sa va priviti n oglinda dupa exercitiu' n punctul dintre sprncene' 1M-1A secunde' apoi nc&ideti oc&ii dorind sa va vedeti oc&iul al treilea' apoi aura capului. 1ontinuati prin a vi.uali.a organele interne. 8a doresc succes. (a primul cuvnt rostit' ma voi narui' ploaie calda peste regatul meu. si poate cndva' cineva se va mai c&irci din nou' plngnd' ntr-un atom din Masa 4acerii care voi 6i c&iar eu..." #uxandra $elicia %nac&e' KARMA

p
Aurele palmelor si talpilor obtinute prin electronogra6ie

152#3*,

Introducere11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111* Ca<1 I Ce Jnsea9na sa /ii 9ediu9.......................11 Animism si spiritism ` 1omuniunea ` 1orpul astral ` Aurele si culorile ` 1&aCrele ` (egatura reciproca vindecator-pacient ` Harma si etica ` 1e este vindecarea psi&ica Ca<1 II Procedee de .indecare................................>A %nergia ` mpamntarea ` 3magini vi.uale ` 2rocedee simple de vindecare ` 8indecari prin crearea imaginilor mentale ` 4ratamente la distanta ` 8indecarea cu a7utorul unui spirit-mentor ` 1&irurgia psi&ica sau 2,3 Ca<1 III Auto.indecarea............................................A> 4re.irea ` +urerea si boala ` +iri7area energiei ` +esc&iderea si nc&iderea c&aCrelor ` ,tagnarea ` Meditatia si vindecarea cu a7utorul culorilor ` #eaducerea corpului din starile 2,3 ` 1um se nlatura legaturile energetice ` *eutralitatea si nonre.istenta ` socurile psi&ice Ca<1 IV Citirea <sihica.............................................00 8iata noastra de medium ` 4ablouri si imagini irationale ` stergerea in6ormatiilor negative din aura ` 1itirea aurei ` 1itirea aurei cu oc&ii desc&isi ` 1um se citesc c&aCrele ` +eterminarea po.itiei durerii n aura si n corp ` Autoapararea ` 1omunicarea ` mbinarea imaginilor ` 2er6ectionarea citirii psi&ice Ca<1 V Eta<e a.ansate de .indecare PSI.............9A 2uri6icarea c&aCrelor ` ,tapnirea corpului ` A 6i sanatos ` 8ocea interioara Ca<1 VI De ce se J9Colna.esc oa9enii-..............1M1 8indecarea prin preluarea boPii ` 4ulburarile psi&ice ` *ecooperarea psi&ica ` *arcoticele ` Moartea ` (egaturile Carmice Ca<1 VII Credinta@ intuitia@ autorenuntarea.........11: 8indecarea prin credinta ` 1rearea si distrugerea ` #ealitatea ` 8isele' vindecarea n somn si clasele astrale Ca<1 VIII Retros<ectia...............................................1:B 2re.icerile' presimtirile si vietile viitoare ` 1um sa ne citim viitorul ` Mentorii spirituali ` 2rocesul de vindecare n a6ara corpului ` 1unoasterea corpului nostru de catre propriul nostru spirit Ca<1 IF Deschiderea celui de-al treilea ochi.......1>9 4elepatia ` 1lannirosul ` 1largustul ` +esc&iderea simturilor n &ipno.a ` 1larvi.iunea ` Al treilea oc&i ` 4reptele maestrului Ca<1 F Teoria si <ractica tra8erii s<irituale cu arcul........................................................1A0 4impul ` #espiratia ` %xercitiul ritmic de respiratie preliminar ` Hevali <exercitiul pro-

priu-.is= ` 2o.itia corpului ` 2unerea sagetii n arc si oc&irea ` ntinderea arcului ` %xercitiu de ampli6icare a energiilor <6oaie= ` (ansarea sagetii ` Arcasul per6ect