T

ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
1
Tăierea pomilor fructiferi
D
e-a lungul iimpului, imporianţa iăierii
pomilor era apreciaiă in mod diferii. De-
seori unii varsinici susţin că: pe vremuri
nu am iăiai, nu am siropii pomii, şi ioiuşi inioi-
deauna dădeau roade! Înir-adevăr așa esie, insă
nu irebuie uiiai fapiul, că deoarece aceşii pomi nu
erau proiejaţi impoiriva bolilor și dăunăiorilor, și
din acesi moiiv probabil caliiaiea acesior roade nu
ar corespunde siandardelor de azi.
Probabil mulţi au consiaiai, că in unii ani po-
mii suni plini de frucie mici, iar in alţi ani fruciele
suni muli mai puţine dar mai bine dezvoliaie. Spe-
cialişiii numesc acesi fenomen rodire secvențială
(aliernanţă). Moiivul principal al acesiui fenomen
(pe langă mulie aliele) esie neefeciuarea iăierilor
regulaie. Deci prin iăierile regulaie:
• se poaie obţine forma doriiă a coroanei (iăiere
de formare);
• creăm și menţinem echilibrul recoliei. Prin
aceasia inţelegem dezvoliarea unor noi ramuri
rodiioare in fecare an, care in afara alior fac-
iori (polenizare, vreme, nuiriţie, eic.) garan-
iează o recoliă consianiă;
• prin iăierea excesului de coroană (iăiere de
rărire) facem posibilă ca coroana să primeas-
că caniiiaiea necesară de lumină, să fe aeri-
siiă, dar prin asia coniribuim și la efcienii-
zarea proiecției planiei. Pe parcursul iăierilor
efeciua ie aiai in perioada de repaus cai și in
perioada vegeiaiivă, avem oporiuniiaiea de
a indepăria și disiruge părţile răniie, bolna-
ve și infeciaie ale pomilor. Nu esie necesar să
apucăm siropiiorul imediai ce apare un lăsiar
sau o creangă infeciaiă; esie muli mai ușoară
și economicoasă indepăriarea lor prin iăiere.
„Proiecția planielor prin iăiere” esie un pro-
ces de lucru obligaioriu in culiivarea iniegraiă,
culiivarea bio și in cazul planielor bacifere;
• puiem iniineri crengile rodiioare, și in caz de
nevoie și coroana pomilor (iăiere de iniinerire);
• puiem limiia iniinderea planiei, păsirandu-i
proporţiile și dimensiunile indicaie. Acesi fapi
esie imporiani, peniru că in scopul ingrijirii
planielor și a solului, inir-o anumiiă suprafață
de culiivare irebuie să menținem planiele.
Celălali moiiv esie despuierea in sus. Aceea
coroana esie „folosiioare”, a cărei ramuri de
siruciură suni pline cu crengi rodiioare, por-
nind de la irunchi și ierminand in varf, și nu
cea care rodeșie numai in varf.
Praciic iăierea se poaie realiza prin două me-
iode: prin iăiere de formare, şi iăiere de rărire.
Efeciele celor două procedee de iăiere esie diferiiă.
Tăierea de formare siimulează creșierea lăsiarilor,
deoarece prin indepăriarea mugurilor de varf, se
elimină și compușii chimici produși de ei, care
impiedică creşierea mugurilor poziționați mai jos.
Drepi rezuliai coroana se indeasă, ceea ce poaie fi
nefavorabil in perioada de rodire, insă in perioada
de formare esie necesară in mulie cazuri. Desigur
nu esie ioiuna caniiiaiea iăiaiă din coroană. Creş-
ierea de așiepiai a ramurii veriicale, in funcţie de
iăiere, esie ilusiraiă in Fig. nr. 1
Pe ramurile neiăiaie, sau iăiaie puţin vor creşie
relaiiv mai puţini lăsiari lungi, lăsiarii inferiori vor
f scurţi şi vor deveni părți rodiioare. Cu cai iăierea
esie mai puiernică, cu aiai va f mai puiernică for-
marea de lăsiari (şi din aceasiă cauză esie incoreciă
iăierea prea acceniuaiă a nuielelor superioare, in
scopul limiiării inălţimii). Tăierea ramurilor la cioi
esie ieoreiic cea mai drasiică soluţie, ioiuşi lăsiarii
crescuţi vor f puţini şi slabi, deoarece mugurii in-
feriori conțin in cea mai mare caniiiaie subsianţele
care impiedică creşierea, respeciiv lăsiarii noi vor
puiea răsări numai din muguri ascunşi.
Conform lui Mohácsy Máiyás iăierea pomilor fruciiferi „este o operaţiune de cultivare prin care se taie
înapoi unele părţi verzi sau lemnoase ale plantelor fructifere, sau chiar ramura în sine, şi se fac mici incizii,
răniri pe suprafaţa ramurilor, în interesul scopului de cultivare.”
(MouLcsv çi comv., 1µo8)
Fig. nr. 1
Creșterea de așteptat a nuielei verticale
în cazul diferitelor tăieri
(Sursa: Sipos, 2009)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
2
Tăierea de rărire inseamnă indepăriarea ioială
a părţii de coroană respeciive; acesia se poaie face
şi pană la iulpină. Fundamenial aceasiă meiodă
de iăiere esie folosiiă mai ales la planiele ajunse
la varsia de rodire. Conirar cu iăierea de formare
– deoarece efeciul de moderare al creşierii mugu-
rilor superiori rămane – nu acceniuează creşierea
lăsiarilor lungi, mai degrabă sprijină dezvoliarea
de părţi rodiioare.
Puierea de răsărire a mugurilor nuielelor nu
esie deierminaiă numai de lungimea nuielelor, de
meioda de cresiare aplicaiă eic., ea esie infuenţaiă
si de unghiul nuielei faţă de veriicală, ilusirară in
Fig. nr. 2
Nu se recomandă creşierea ramurilor de siruciură
in unghi orizonial deoarece, așa cum esie ilusirai
şi in fgură, la baza acesior ramuri viiioare vor
creşie lăsiari (nuiele) puiernici, iar in varf părţile
rodiioare vor f scurie. Din aceasiă cauză se in-
iamplă deseori, ca ramura de siruciură să nu poaie
f dezvoliaiă mai deparie. Acesi unghi esie poirivii
peniru dezvoliarea de asifel de crengi rodiioare,
care in iimp vor f schimbaie pe nuiele mai joase,
sau vor f iăiaie de ioi.
Curbarea veriicală in jos esie specifcă aşa numi-
iei iăieri de creangă lungă singulară (cu mugur in
varf). Sub greuiaiea fruciului creanga se indoaie
formand un arc, de-a lungul lui apar nişie lăsia-
ri iari, care in iimp poi să preia funcţia rodiioare
a crengii iniţiale. Pe aceasiă irăsăiură se bazează
iăie rea folosiiă la piersic, soc negru, dar praciic
așa irebuie iăiați și semiarbuşiii.
Tratarea rănilor de tăiere
Pe parcursul iăierii provocăm răniri. Acesie răni
asigură prin ele păirunderea bolilor infecţioase in
pom. Cel mai des afeciaţi suni pomii samburoşi –
in primul rand piersicul şi caisul – care poi suferi
de uscarea crengilor, de cele mai mulie ori cauzaie
de bacieriile Pseudomonasos şi Leukosis; dar aici se
incadrează și cancerul necirial (Nectria galligena)
la măr (mai rar la păr), şi alie boli ale părţilor lem-
noase.
Cea mai comună, şi cea mai gravă esie usca-
rea crengilor samburoşilor. Aceasiă boală poaie
fi cauzaiă de două bacierii, separai sau impreună.
Acesiea suni bacieria Pseudonomas syringae pv.
syringae şi ciuperca Leucostoma (Cytospora) cinta,
comporiameniul, consirucţia biologică şi prefe-
rinţele de mediu ale celor două find asemănăioa-
re. Cei mai expuşi acesior infecţii suni piersicul şi
caisul, insă ele poi afecia şi ceilalţi samburoşi.
Simpiomele infecţiei apar prima daiă primăva-
ra, sau la incepuiul verii. La incepui frunzișul de-
vine verde palid, mai incepe a se ofli, după care
se usucă. Se usucă inireaga ramură, iar in unele
cazuri mai grave moare insuși pomul. Pe părţile
muribunde poi apărea răni canceroase, chiar şi
răşină. În părțile de sub creanga moariă răsar lăs-
iari, iar in cazul morţii pomului la baza iulpinii.
Pe părţile mai groase apariţia unor proiuberanţe
pe suprafaţa scoarţei semnalizează prezenţa in-
fecţiei (a ciupercii), proiuberanţa find cauzaiă de
inmulţirea infecţiei sub scoarţă. Agenții paiogeni
se inmulțesc in zilele de ioamna, daioriiă vremii
răcoroase şi a precipiiaţiilor. Peniru infeciare esie
nevoie de rănire, acesie răni suni cauzaie de cele
mai mulie ori de uneliele de culiivare, de iăiere,
dar poi apărea şi daioriiă rosului animalelor sau
de gelivură, care creează condiții prielnice păirun-
derii agenților paiogeni. De asemenea şi mugurii
de rod (mai ales la cais) ingheţaţi iarna, și căzuți
primăvara iimpurie poi f surse de rănire.
În coniinuare se incepe o procedură de auio-
inducţie. Agenții paiogeni consumă rezervele de
glucide a pomilor, şi asifel pomii devin mai sensi-
bili la ger, se deieriorează, slăbeşie. În pomul slăbii
dăunarea se iniensifcă și se răspandeşie repede.
Infecţia disiruge ţesuiul de foem și cambiul, prin
aceasia se opresc funcţiile viiale ale pomului, şi ca
urmare se incepe oflirea rapidă şi uscarea. Agenții
paiogeni suporiă, chiar agreează iemperaiurile
reduse, peniru a infecia au neapăraiă nevoie de
precipiiații, respeciiv de umezeală. Din iarnă pană
in primăvară copacii suni inir-o siare de repaus, și
capaciiaiea lor de apărare esie mai scăzuiă.
Prin urmare, una dinire meiodele de apărare
impoiriva infecţiilor esie alegerea coreciă a peri-
oadei de iăiere. Tăierea irebuie efeciuaiă primăva-
ra, in preajma sau chiar după inmugurirea po-
milor, dar inainiea inforirii lor. Din păcaie acesi
inierval de iimp esie foarie scuri, și in plus luc-
rand in coroană, sau indepăriand crengile iăiaie,
exisiă riscul de a rupe mulți muguri de foare. În
orice caz, după iăiere rănile produse irebuie inchi-
se cu subsianțe de iraiare a rănilor. Pe parcursul
iăierii să nu uiiăm să indepăriăm şi rănile cance-
roase. Siropirea de spălarea a pomilor cu soluţii
cu conţinui de cupru poaie f efcieniă după des-
frunzire, respeciiv primăvara, in perioada care
precede inmugurirea.
Deoarece iăierile efeciuaie in perioada de
repaus are mulie dezavaniaje din punci de vede-
Fig. nr. 2
Răsărirea de așiepiai la nuiele neiăiaie,
afaie in unghiuri diferiie
(Sursa: Sipos, 2009)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
3
re al sănăiăţii planiei, esie recomandaiă efeciuarea
acesior aciiviiăţi la sfarşiiul verii, sau la incepuiul
ioamnei.
PLANIFICAREA TĂIERILOR
Perioada de repaus vegetativ
Mai demuli perioada de repaus era consideraiă ca
perioadă opiimă peniru efeciuarea iăierilor pomi-
lor. Aceasiă operaţiune se poaie efeciua de la des-
frunzire pană la inmugurire cu condiţia ca iempera-
iura să fe pesie -3
o
C. De la căldura mainii suprafaţa
crengii se incălzeşie şi prin urmare poi apărea peie
de ger. În perioada de repaus se poaie siabili mai
precis măsura creşierii lăsiarilor, inmulțirea părților
rodiioare şi densiiaiea coroanei.
Tăierile de iarnă respeciiv de sfarșii de iarnă
la pomacee se poi efeciua pană la inmugurire,
cel puțin in siiuația, cand iăierea afeciează ioaie
părțile pomului. La iăierile iarzii, avand aceeași
măsură și meiodă ne puiem așiepia la scăderea
șanselor de formare a frucielor și la o caniiiaie mai
mare de frucie căzuie.
Pomii samburoşi au o reacţie mai puţin nefa-
vorabilă la iăierea iarzie. În cazul unora, (precum
piersicul şi caisul) din moiive de sănăiaie a planiei,
esie de dorii iăierea inire perioada de inmugurire
şi cea de inforire.
Tăierea in verde cuprinde diferiie iniervenții
de iăiere efeciuaie in perioada de vegeiaţie. Tăieri-
le principale in verde suni: iăierea de după inmu-
gurire, după căderea peialelor, selecţia de lăsiari
in a doua parie a lunii iulie, scuriarea lăsiarilor,
iăierea de vară şi iăierea efeciuaiă după recoliare.
Tăierea de după înmugurire
Esie recomandaiă la iăierile de formare a coroa-
nei pomilor iineri. În cazul pomilor rodiiori, acesi
iip de iăiere poaie f benefcă in acei ani, cand
planiațiile au fosi afeciaie de geruri puiernice,
care au dus la moariea ţesuiului cambial. În acesie
cazuri, iniarzierea iăierii poaie ajuia la regenera-
rea ţesuiului cambial, daioriiă efeciului de furni-
zare a auxinului mugurilor. La pomacee aceasiă
operaţiu ne se poaie efeciua pană ce muguri suni
verzi, la la ceilalţi pană in faza de imbobocire.
Operaţiunile de iăiere nu suni recomandaie
in starea de plină înforire la nici o specie de pom
fruciifer, deoarece pot avea efecte grave asupra for-
mării fructelor.
Tăierea după căderea petalelor
Tăierile de limiiare a inălţimii, efeciuaie la 1-3 săp-
tămâni după căderea petalelor (in cazul pomilor la
care inălțimea ajuns prea mare), inseamnă iăierea
de dimensiuni de unu sau doi ani, respeciiv in ca-
zul planielor ajunse la varsia de 3 ani, la inălţimea
defniiivă. Tăierile făcuie in aceasiă perioadă duc
la reacțiile de creștere cele mai reduse.
Selecţia de vară a lăstarilor
Praciic de aceasiă caiegorie aparţine și frecţiona-
rea sau orbirea (reducerea capaciiății de răsărire a
mugurilor). În cadrul acesiei operaţiuni esie reco-
mandaiă frecţionarea primilor 4 muguri de creş-
iere afaţi sub ramura principală a puieţilor afați
sub formare. Execuiarea cai mai devreme a acesiei
operaţiuni ajuiă la dezvoliarea şi foriifcarea axei şi
a ramurii principale de siruciură, pe cand unghiul
lăstarilor care răsar sub aceşti muguri orbiți va f ap-
ropiată de un unghi orizontal dorii.
Selecţia lăstarilor şi indepăriarea unei părţi a
lăsiarilor in exces repreziniă o parie din tăierea
de formare. La pomii seminţoşi (pomacee) aceas-
iă operaţiune esie recomandaiă in a doua parie a
lunii iunie deoarece in aceasiă perioadă mugurii
laierali ai lăsiarilor păsiraţi suni mai generaiivi
decai in alie perioade.
Conform unor experimenie in cazul mărului,
iăierea lăsiarilor in preajma lui 20 iunie esie cea
mai efcieniă peniru inceiinirea volumului creşie-
rii. La pomii rodiiori aceasiă operaţiune reduce și
mărimea roadelor, de aceea esie indicaiă analiza-
rea necesiiăţii aplicării acesiei operaţiuni. În cazul
pomilor samburoşi, iăierile de selecţie suni opiime
la lăsiarii cu lungimea de 20-23 cm. Pe parcursul
acesiei munci se poi indepăria lăsiarii gemeni, sau
lăsiarii deşi de sub ramurile de siruciură.
Scurtarea (ciupirea) lăstarilor, poate avea ca re-
zultat forțarea ramurilor pentru bifurcare la speciile
care nu sunt predispuse la bifurcări favorabile, iar
in cazul pomaceelor afeciaţi de ger, sioparea creş-
ierii lăsiarilor poaie f benefcă in ceea ce priveşie
reducerea căderii fructelor în luna iunie. Ciupirea
lăsiarilor se poaie repeia de mai mulie ori. La ni-
velul planiaţiilor mai mari aceasiă operaţiune poa-
ie f consideraiă ca una dinire cele mai imporianie
procese de lucru, aplicaie conșiieni.
Tăierea de vară
Chiar şi după iăierile de formare şi de inireţinere
efeciuaie cu cea mai mare grijă se poi forma lăsiari
in număr și cu direcții nedoriie. Lăsiarii in poziție
periferică impiedică păirunderea luminii in co-
roană, respeciiv acoperirea uniformă cu lichid de
siropii, deci scad efcaciiaiea proiecției planielor.
Prin iăierile de vară puiem reduce acesie efecie ne-
favorabile, puiem imbunăiăţi asifel caliiaiea fruc-
ielor.
Efeciuarea acesior proceduri la măr, păr şi pier-
sic esie recomandaiă in anii in care caniiiaiea de
frucie esie sub cel armonic.
Condiţia importantă a executării acestei tăieri
este ca starea de sănătate a frunzișului să fe excelen-
tă. Tăierile de vară efeciuaie asupra frunzișului,
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
4
coniinuarea scuriării ei prin iăiere, din cauza
excesului de frucie, al seceiei sau al eveniualilor
dăunăiori au un efeci negaiiv aiai asupra caliiăţii
frucielor (asupra mărimii) cai şi asupra recoliei
anului urmăior.
Tăierile de vară, in afară de inlăiurarea lăsiari-
lor lacomi neindepăriați mai devreme, respeciiv
al lăsiarilor periferici veriicali, se referă numai la
tăierea respectiv rărirea crengilor tinere, de 1-2 ani.
Îndepăriarea crengilor mai vechi poi cauza redu-
cerea caniiiăţii de roade (Figura nr. 3).
Cu cai pomii iăiați preziniă creșieri mai puier-
nice, cu aiai irebuie să avem o grijă mai mare ca să
iăiem crengile pană la cioi. La asifel de pomi, co-
iiurile de vară, sfarşiiul verii – mai ales cele groa-
se – vor reprezenia focarele de răsărire a lăsiarilor
(lacomi) din anii viiiori. Lăstarii se răresc doar. Să
nu efectuăm nici o altă operațiune de tăiere în cursul
verii.
Perioada optimă pentru executarea tăierii de
vară începe atunci, când majoritatea lăstarilor
dezvoltă muguri terminali. Aceasiă perioadă di-
feră, depinde de forța de creşiere, respeciiv de
predispoziție de dezvoliare a mugurilor de varf, la
diferiiele soiuri de pomi fruciiferi.
În general se poaie formula, că iăierea păru-
lui se recomandă a se executa în a doua jumătate
a lunii iulie, a mărului – depinzand de soi – de la
sfârşitul lui iulie până la începutul sau mijlocul lui
septembrie, a pomilor samburoşi, mai ales a cireşu-
lui şi vişinului, imediat după recoltare, a lăsiarilor
mai puiernici ai prunului între iulie şi august, iar a
piersicul pe la sfârşitul lui iunie, începutul lui iulie,
eventual în luna august.
Tăierea de vară execuiaiă in perioada, măsura
si in modul opiim – in cazul pomilor seminţoşi –
prin imbunăiăţirea păirunderii luminii in coroa-
nă, la fruci, și prin inceiinirea procesului de coa-
cere a acesiora:
• imbunăiăţeşie caliiaiea de depoziiare a fruciului,
• măreşie raporiul frucielor coloraie corespun-
zăior,
• in anumiți ani imbunăiăţeşie capaciiaiea
funcțională a forilor, asifel coniribuind la
creșierea șansei de formare a frucielor, și pană
la urmă măreșie siguranța roadelor,
• reduce creşierea de lăsiari anul viiior, deoa-
rece inchiderea lăsiarilor in muguri ierminali
se peirece mai devreme,
• imbunăiățeșie condițiile de siropii (acoperi-
rea cu subsianța de siropii).
Experimeniele făcuie la plantaţiile de vişini şi cireşi
au arăiai că iăierile efeciuaie după recoliare – la
sfarşiiul lui iunie şi incepuiul lui iulie – au avui ca
rezuliai dezvoliarea mai mulior muguri forali şi a
unei caniiiăţi mai mari de frucie in anul urmăior.
În cazul soiurilor de prun care au o creşiere ac-
ceniuaiă, indepăriarea crengilor in surplus incă
din lunile iulie ajuiă la o mai buna dezvoliare a
mărimii și culorii frucielor, şi reduc caniiiaiea de
lucru necesar in anul urmăior.
Tăierea de vară a caisului esie ideală in luna iu-
lie; aceasiă meiodă de iăiere era cunoscuiă in de-
ceniile precedenie sub numele de Tăiere-Siii , insă
in uliimii s-a uiiai de ea complei.
Tăierea de vară a soiurilor de plante bacifere este
recomandată a se face cât mai devreme, direct după
recoltare.

Tăierea seminţoşilor (pomaceelor)
după recoltare
La părul, şi mărul cu creșieri puiernice, cu o duraiă
de vegeiaţie indelungaiă, care dezvoliă mugurii de
varf prea incei, se poaie aplica iăiere de iarnă io-
ială. Se recomandă execuiarea acesieia de la jumă-
iaiea a doua a lunii augusi pană la incepuiul lui
ociombrie. Aceasiă perioadă se poaie folosi numai
in primii 3-4 ani ai planiației, scopul principal f-
ind inceiinirea forței de creşierii.
În cazul planiațiilor mai in varsiă de pairu ani, ac-
iiviiaiea vegeiaiivă exageraiă poaie f conirabalan-
saiă și prin alie iniervenții de reducere a creșierii.
La planiaţiile iniensive de iip nou, cu pomi mai
numeroşi şi mai scunzi, imporianţa şi funcţia iăie-
rii s-a schimbai.
La acesie planiaţii, iăierea are o funcţie de conirol
in crearea unei armonii muliidirecţionale. Dimen-
siunile mai mici ale pomilor fac posibilă mai buna
vizibiliiaie.

NOȚIUNILE DE BAZĂ
MAI IMPORTANTE PRIVIND TĂIEREA
Copac de formă
Formă de coroană care semăna cu o formă geo-
meirică (cub, piramidă, cilindru eic.) sau cu un
obieci de folosință (mai ales candelabru). Crearea
acesior forme necesiiă muliă experienţă şi răbda-
Fig. nr. 3
Tăiere de vară
(Sursa: Papp, 2003)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
5
re. De aceea in irecui aceasiă meiodă de iăiere era
priviiă ca aria culiivării.
Tăierea de formare
Tăierea execuiaiă in perioada nerodiioare asupra
formei coroanei. Ea are ca scop crearea cai mai ra-
pidă a formei coroanei. În acesi scop in general se
uiilizează iăieri cu diferiie iniensiiăți.
Axă centrală falsă
Axa principală se iaie pană la un lăsiar sau o nuia
concureniă. Scopul esie siimularea răsăririi de lăs-
iari in părțile cheliie. Trebuie lăsaiă ca axă falsă
numai concureniul care se inalță perpendicular.
Tăierea la ciot (Pillar)
Esie un procedeu de iăiere care serveșie la innoi-
rea (vezi iniinerire) coroanei, respeciiv la schim-
barea crengilor rodiioare in cazul coroanelor de
iip fus (Fig. nr. 4).
Crengile rodiioare de 3-4 ani suni iăiaie regulai
la un cioi de 4-3 cm. Din lăsiarii răsăriţi din mu-
gurii ascunşi ai cioiului suni lăsaţi doar cei orizon-
iali, care vor deveni noile părţi rodiioare. În cazul
pomilor samburoşi, cioiurile poi f şi mai lungi, de
aproximaiiv 30-40 de cm.
Mugurii de vârf
Esie uliimul mugurul afai la capăiul, varful lăs-
iarului, sau a crengii. Acesia poaie f mugur mixi,
mugur de lăsiar, sau in caz excepțional chiar şi
mugur de foare.
Chelirea copacului (bici)
Prinire mugurii laierali ai nuielei suni foarie puţi-
ni, sau nu exisiă deloc muguri de lăsiar, de aceea
nu se creează lăsiari laierali. Acesi fenomen esie
specifc unor soiuri de cireş şi vişin.
Tăierile de rădăcină
Esie uiilizaiă peniru moderarea creşierii de lăsiari.
Se aplică la acele forme de coroană, care preziniă
creșiere puiernică. Tăierea se efeciuează cu un disc
de lăţime mare, sau cu un cuţii, la adancimea de
40-30 cm și la o disianță de 40-60 cm de la irunchi,
in ambele părţi ale irunchiul.
Schimbarea poziţiei lăstarului
(legare, agăţare de greutăţi)
În scopul accelerării formării părților rodiioare,
respeciiv peniru menţinerea unghiului dorii al
ramurilor de siruciură deseori irebuie să schim-
băm unghiul original al lăsiarilor, nuielelor. S-au
răspandii mai mulie procedee, și suni ilusiraie
in imaginea alăiuraiă. În ioaie cazurile irebuie
avui grijă ca pariea legaiă să nu se indoaie arcuii.
Aceas iă operaţiune poaie f execuiaiă de la mijlo-
cul lui augusi sau in primăvară (in mariie) cand
nuielele suni pe jumăiaie lemnoşi, şi poi f indoiţi
cu uşurinţă (Fig. nr. 5).
Selecţie de lăstari
Tăiere folosiiă mai ales in perioada iăierii de for-
mare, prin care puiem accelera formarea coroanei.
În iimp de rodire aceasiă operaţiune ajuiă la păi-
runderea luminii in coroană. Prin procesul de se-
lecţie indepăriăm lăsiarii care nu suni folosiiori in
formarea coroanei:
• lăsiarii muli prea inferiori,
• lăsiarii lacomi,
• lăsiari de bază (doar la pomii dezvoliaţi),
• lăsiarii accideniați sau infeciaţi (de ex. arsură
bacieriană la pomacee),
Fig. nr. 4
Lăsiar răsării din cioi
(Foio: Sipos, 2009)
Fig. nr. 5
Schimbarea poziției lăsiarului prin legare
respeciiv prin agățare de greuiaie
(Sursa: Sipos, 2009)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
6
• lăsiarii crescuţi abrupi din crengi de siruciură,
• lăsiarii concurenţi.
Depinzand de scopul iăierii, efeciuarea lucrărilor
se poaie face in perioade diferiie.
Dacă dorim să indepăriăm devreme lăsiarii ne-
doriţi, mugurii poziţionaţi in sus, sau in jos, sau
mugurii concurenţi de pe ramurile de siruciură,
puiem să frecţionăm și lăsiarii de 1-2 cm. Aceasiă
muncă se poaie face foarie repede. Poziţia lăsiari-
lor rămași pe laiurile nuielelor esie ideniică cu cea
a oaselor peşielui pe coloana veriebrală, de aceea
mai numim aceasiă consirucție de siruciură şi
siruciură de coasiă de peşie.
Execuiarea selecţiei lăsiarilor poaie f in funcţie
de lungimea acesiora, sau de perioade. De obicei
acesie iăieri se efeciuează in mai sau iunie la lăs-
iarii de 20-23 cm. Selecţia de lăsiari mai iarzie
(augusi, sep iembrie) se poaie face peniru accele-
rarea formării coroanei, sau peniru imbunăiăţi-
rea, iniensifcarea co loriiului frucielor. În acesi
uliim caz indepăriăm numai acei lăsiarii mai lun-
gi (sau ii iăiem mai scuri), care umbresc fruciele.
Aceasiă muncă nu irebuie execuiaiă nechibzuii,
peniru că poaie f şi păgubiioare. În anii in care
numărul ore lor insoriie esie mare, suni dese zilele
caniculare şi creşie iniensiiaiea radiaţiilor UV. Pe
suprafaţa frucielor expuse brusc luminii puiernice
– mai ales la soiurile merelor de iarnă – poi apărea
peie de arsuri de soare. Acesie peie la incepui au o
culoa re albicioasă și apoi devin maro. Acesie mere
suni nepoiriviie consumului in siare proaspăiă.
Ciupirea lăstarilor
Cu aceasiă iniervenţie se poaie inceiini iniensiiaiea
creşierii lăsiarului, respeciiv cu ea puiem selecia
lăsiarii doriţi din cei răsăriţi din cioi. De obicei se
aplică la iăierile de formare a coroanelor iniensive.
Peniru oprirea iemporară a creşierii lăsiarilor
ciupim doar pariea de varf (vela) a lăsiarului. Dacă
lăsiarul esie ciupii (scuriai) pană la a 3-4-a frunză
inferioară, din mugurii de subsuoară ai frunzelor
vor răsări noi lăsiari, care in mare parie vor deveni
părţi rodiioare (Fig. nr. 6).
Întinerire
Consiă in iăierea puiernică a părţii de coroană mai
băirană la ramifcaţii mai joase sau la cioi, in inie-
resul formării mai iniensive al lăsiarilor. Varianie-
le operaţiunii:
• iniinerirea părţii rodiioare: de exemplu iăierea
nodurilor rodiioare ale mărului şi ale părului
la un inel inferior;
• iniinerirea ramurilor rodiioare: iăierea la nuia,
creangă, sau la cioi (meioda Pillar);
• iniinerirea parţială a coroanei: rărirea parțială
a crengilor, mai apoi iăierea celor rămase la
ramifcaţii inferioare;
• iniinerirea compleiă: rărirea ramurilor de
siruciură ale coroanei, şi iăierea celor rămase
la cioiuri de 1-1,3 m.
Rădăcină accesorie
Esie rădăcina caracierisiică planielor inmulțiie nu
prin sămanță, ci prin alie părți de planiă (lăsiar,
creangă, rădăcină sau frunză). Acesie planie nu au
o rădăcină principală, ci numai rădăcini secundare.

Lăstari concurenţi
Lăsiarii sau nuielele crescuie abrupi sub ramura
principală. Esie iipic cireşilor, ca sub ramura prin-
cipală să exisie alie 3-4 ramuri concurenie (ramif-
caţie asemănăioare cu piciorul de găină). De obicei
aceșii concurenți suni indepăriați, dar in caz de ne-
voie se poi creşie din ei noi ramuri principale sau ra-
muri secundare din ele. Dacă lăsiarul concureni are
dimensiunea de o palmă, nu esie necesară indepăr-
iarea acesiuia deoarece scuriand-o la a 3-4-a frunză
inferioară, lăsiarii răsăriţi din cioi nu vor concura cu
ramura principală, şi de regulă vor deveni rodiiori.
Forma coroanei
Forma naiurală sau ariifcială a coroanei planiei
fruciifere. Forma coroanei esie infuenţaiă de mai
mulţi faciori:
• puierea de creşiere a porialioiului şi a soiului
nobil,
• iipul de ramifcaţie a nobilului,
• prezenţa sau absenţa irunchiului, şi lungimea
acesiuia,
• prezenţa sau absenţa ramifcaţiei (axei) prin-
cipale,
• numărul, poziția unghiulară şi aranjarea ra-
murilor de siruciură.
Tăierea în coroanei
Tăierea vergii cu 4-6 muguri pesie inălţimea de
dorii al irunchiului, sau iăierea axului principal
pesie primele ramuri de siruciură.
Altoiul cu coroană
Esie un alioi cu un număr de rădăcini şi aranja-
re deierminaie, respeciiv cu cel puţin irei nuiele
Fig. nr. 6
Varianie ale iăierii de cupire
(Sursa: Sipos, 2009)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
7
maiure. Caracierisiicile lui suni conținuie in sian-
darde.
Tăierea de îndoire
Tăierea părţilor de coroană (lăsiar, nuia, creangă)
la o poziție inferioară și la un unghi mai plai. În
aceasiă caiegorie se mai poi include: iăierea mugu-
rilor de varf și iăierea mărului după meioda Nagy
Sándor.
Planul de tăiere
Planul de iăiere esie suprafaţa iăiaiă. Poziţia aces-
ieia faţă de mugurul principal sau ramifcaţia
păsiraiă esie imporianiă mai ales la formarea co-
roanei (Fig. nr. 7).
Inciziile deasupra mugurului
În unele cazuri am puiea avea nevoie ca anumiți
muguri să răsară, de ex. la unele soiuri de măr și
păr. Prin acesie incizii puiem provoca răsărirea
lăsiarilor, ilusiraiă in Fig. nr. 8.
Tratarea rănilor
Marginile rănilor mai mari – provocaie de foarfeci
de iăiere a ramurilor, de ferăsiraie, sau de rupere –
au marginile deierioraie, din cauza aceasia se vin-
decă greu. Primul pas in iraiarea acesior răni esie
neiezirea acesiora cu o foarfece de iăiere ascuțiiă,
cuţii de alioii sau cu cuțiiul cu lamă curbaiă, creai
special peniru acesi scop. După aceasia planul de
iăiere irebuie unsă cu soluţie de iraiare a rănilor.
Exisiă o gamă largă de produse de acsi fel in maga-
zine, dar ele se poi prepara şi acasă. Subsianța cea
mai bună esie cea care poaie f iniinsă pe suprafaţa
rănii chiar şi la iemperaiuri reduse, şi impiedică
păirunderea agenților paiogeni și a dăunăiorilor
in rană. (Fig. nr. 9).
Varga
Alioi in varsiă de un an fără ramifcații. Caracie-
risiicile lui suni conținuie in siandarde.
Modul de executare a inciziilor deasupra mugurilor
Rărirea de roade
Rodirea poaie f reglaiă nu numai prin iăiere, ci
și prin rărirea de roade, in cazul in care dorim
să creșiem mărimea frucielor, sau dacă suni prea
mulie roade pe planiă. De obicei se execuiă la
soiuri cu frucie mari și care se consumă proas-
păi (măr, piersică, pară, prune, caisă), dar in mai
mulie ţări suni răriie și cireşele (ex. Spania, Turcia,
Chile). Rărirea poaie f efeciuaiă manual, cu ajuio-
rul unor chimicale, cu maşini, sau cu combinaţia
acesiora.
Perioada poiriviiă peniru efeciuarea acesiei
operaţiuni esie după aşa numiia cădere naiurală a
frucielor. În cazul merelor şi perelor pană ce dia-
meirul frucielor ajung la maxim 2 cm. În cazul
piersicilor operaţiunea poaie f efeciuaiă cu re-
zuliai pană cand pariea samburoasă esie moale,
şi fruciul poaie f sirăpuns cu un ac. Acţiunile de
rărire irebuie efeciuaie din iimp, alifel vor avea
un efeci nesemnifcaiiv asupra mărimii frucielor
rămase.
Gradul de rărire necesar poaie f siabilii pe baza
densiiății forilor (ramurile de siruciură, ramurile
rodiioare şi irunchiul). Rezolvarea cea mai simplă
esie ca inire două frucie să rămană un spaţiu aiai
de larg incai să permiiă o creşiere cai mai mare
(exira), de clasa iniai, a frucielor (Fig. nr. 10).
Fig. nr. 7
Fig. nr. 8
Modul de a face incizii deasupra mugurelui
Fig. nr. 9
Traiarea rănilor cioiurilor
(Sursa: Sipos, 2009)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
8
Intrarea în rod
Anul inirării in rod se poaie considera anul in care
dă rod in proporție de 1/3 din capaciiaiea ioială.
Tăierea de maturizare
Procedura de iăiere care urmează după iăierea de
formare, cand deja scopul esie păsirarea crengilor, şi
a părţilor rodiioare, in general prin iăiere de rărire.
Tăierea de iarnă
(tăiere lemnoasă efectuate în timp de repaus)
Esie iăierea efeciuaiă de la desfrunzire pană la in-
mugurire. Are avaniajul perioadei lungi in care se
poaie execuia, insă care poaie f scuriaiă in funcţie
de siarea vremii. Dezavaniaje:
• nu suni recomandaie iăierile efeciuaie sub
iemperaiuri mai joase de - 3-4
o
C, deoarece
pe suprafețele de iăiere se poi forma răni de
degerare, iar lamele foarfecelor poi să se rupă;
• mașinile de iăiere pneumaiice deseori se poi
sirica deoarece vaporii din iuburile de aerisire
poi ingheţa;
• rănile de iăiere se vindecă mai greu;
• in vreme cu ninsoare şi cu noroi creşie riscul
de accideniare;
• produce formare de lăsiari muli mai puiernică
decai iăierile de vară;
• iăieiorii incepăiori deseori supraincarcă po-
mii, deoarece văd coroanele ca find „prea
rare”.
Tăiere prin rupere
Esie un procedeu efeciuai in vegeiație in perioada
formării coroanei in siadiul de repaus sau la varsia
de rodire. Esie un procedeu recomandai in primul
rand peniru indepăriarea concurenților, lăsiari-
lor lacomi. Are avaniajul că daioriiă ei se rupe și
marea parie a mugurilor afați la baza lăsiarului
(nuielei), și prin aceasia scade și predispoziția la
formarea de lăsiare lacomi. Se recomandă numai
acolo, unde se acordă o aienție deosebiiă proiecției
planielor, deoarece pericolul de infeciare prin rani
esie mare (Fig. nr. 11).
Tăierea la trunchi, strângere
Suni proceduri aplicaie la pomii cu o creşiere pu-
iernică sau care iniră in rod iarziu, cu scopul de
a iempera creşierea lăsiarilor. Cresiările blochează
circulaţia subsianțelor nuiriiive căire rădăcini, și
au ca urmare reducerea creşierii lăsiarilor lungi.
La iăierea in irunchi (inelare) scoarţa irunchiului
esie indepăriaiă pe jumăiaie-irei sferiuri de cerc,
in faşii de 3-4 mm. Acesie iăieiuri se poi face in
mai mulie locuri in părţile opuse ale irunchiului.
Peniru sirangerea copacului se foloseşie o sar-
mă groasă (2-3 mm), cu care se infăşoară impre-
jurul copacului prin februarie, inainiea inceperii
circulaţiei fuidelor. Sirangerea irebuie slăbiiă din
cand in cand, peniru a preveni păirunderea sar-
mei in irunchi. În augusi sarma se indepăriează
defniiiv.
Se fac iăieri alungiie de-a lungul irunchiului,
care se poi face cu cuţiiul sau cu ioporul.
Prin acesie proceduri – cu excepţia sirangerii
– provocăm răni grave pe suprafaţa irunchiului,
prin care pomii poi f uşor aiacaţi de dăunăiori sau
boli, de aceea acesie iăieiuri irebuie neapărai ira-
iaie cu subsianţe de iraiare a rănilor.
Muguri terminali
Primul mugur de sub planul de cresiare. Dar esie
numii la fel şi primul mugur de sub varful de
crean gă deierioraiă.
Lăstarul lacom
Esie lăsiarul care țașneșie puiernic in sus in coro-
ană, şi care esie muli mai lung decai ceilalţi. De obi-
cei esie mai deschis la culoare decai cei scurţi, şi pe
el găsim frecveni lăsiari de ordinul doi – formați
vara. Lăsiarii lacomi mai subţiri poi f păsiraţi ca
crengi de rod, iar cei mai groşi suni poiriviți peniru
Fig. nr. 11
Rană produsă prin rupere vopsiiă, respeciiv rană
in proces de cicairizare de pe nuia.
(Sursa: Sipos, 2009)
Fig. nr. 10
Meiode de rărire a frucielor
(Sursa: Sipos, 2009)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
9
creşierea de noi ramuri de siruciură. Formarea
puiernică a lăsiarilor lacomi indică iăieri iniense;
acesi fenomen esie des inialnii la piersici.
METODE DE TĂIERE
MAI IMPORTANTE
Pe parcursul isioriei culiivării frucielor s-au for-
mai mulie asemenea meiode de iăiere, care poariă
numele unor specialișii (Nagy Sándor, Brunner
Tamás, Claus Jozsef, Du Breuil, Loreiie, Pillar,
Peirov, Gaucher, Zahn, Siii și alții). Majoriiaiea
meiodelor de iăiere joacă un rol in iăierile din
iimpul rodirii pomilor. O parie din acesie meio-
de suni deja invechiie, de aceea ne vom ocupa mai
amănunții numai cu cele mai imporianie.
Tăierea mărului prin metoda Nagy Sándor
Nagy Sándor (1903-1970) grădinar primar din
Szabolcs, disiins cu premiul Kossuih, și-a creai
meioda bazandu-se pe soiul Ionaian. Meioda ia
in considerare predispoziţia soiului la făinare și la
avaniajele ramurilor poziționaie orizonial.
Esenţa acesiei meiode de iăiere: la cel inferior,
la cel lung! Aceasia inseamnă că crengile rodiioa-
re suni iăiaie la nuiele inferioare cai mai orizonia-
le, iar pariea de nuia infeciaiă cu făinare esie in-
depăriaiă. Pe parcursul iăierii ioaie nuielele lungi
şi semilungi erau iăiaie indifereni dacă aveau in
varf muguri de rod sau dacă nu au fosi infeciaie.
Aceasiă meiodă s-a răspandii așa de muli, incai
aproape fecare specie de pom fruciifer – de mul-
ie ori şi in zilele noasire – era iăiaie in acesi fel,
compleiand cu greşeala că de mulie ori crengile
erau iăiaie muli prea iare, ceea ce de regulă nu esie
o soluţie prea bună.
Tăierea de muguri superiori şi sectorială
prin metoda Brunner Tamás
(după BRUNNER T./1990)
Mai demuli, in iimpul iăierii coroanei, crengile
erau iăiaie pană la mugurii inferiori „peniru po-
ziţie coreciă”, zicand că lăsiarii răsăriţi din aceasiă
poziţie vor creşie mai orizoniali. Acesi fenomen
s-a peirecui in cele mai rare siiuații, deoarece
lăsiarii au crescui in sus, indoindu-se in direcţia
luminii, iar aceşii lăsiari irebuiau iăiaţi in anul ur-
măior pană la o creangă inferioară, care in sfarșii a
crescui in direcție coreciă.
Tăierea mugurului superior consiă in iăie-
rea crengii crescuie inir-o direcţie greşiiă pană la
cel de-al doilea mugur, poziţionai in sus, şi nu la
mugurul inferior „poziţionai coreci”. Prin aceasiă
meiodă, lăsiarul răsării din acesi mugur va creşie
in sus, iar cel din mugurul inferior va creşie de re-
gulă in direcţia doriiă. La sfarşiiul lunii augusi sau
primăvara urmăioare se iaie lăsiarul (pe jumăiaie
lemnos) crescui in sus.
Tăierea cu număr redus de nuiele
după metoda Petrov
Acesi iip de iăiere s-a răspandii din Bulgaria.
Încărcarea pomilor cu roade se bazează pe nuielele
cu valoare inireagă, pe cai posibil păsirăm numai
din ele caie 40-100 de bucăţi per copac. Caniiiaiea
nuielelor depinde de mai mulţi faciori (caracieris-
iicile soiului, varsia, siarea de sănăiaie și puierea
pomului).
Nuielele vor f lăsaie neiăiaie la 23-30 cm dis-
ianţă una de cealaliă. Sub greuiaiea frucielor
nuiaua se indoaie in jos, creand un arc deasupra
căruia se formează lăsiari puiernici. La acesi pro-
cedeu de iăiere rărirea roadelor esie indispensa-
bilă, deoa rece de exemplu o nuia cu lungimea de
30 cm poaie avea chiar şi pană la 20 de frucie, din
care poi f lăsaie doar 3-6 bucăţi!
În cazul in care in anul urmăior pe nuia apar
noi lăsiari, răsăriţi din muguri ascunşi care poi de-
veni şi ei nuiele, creanga irebuie indepăriaiă de la
bază. Dacă nu avem desiule nuiele rodiioare noi,
aiunci la baza crengii – in funcţie de lungimea şi
grosimea acesieia – lăsăm aproximaiiv 1-3 bucăți
de nuiele de valoare inireagă.
Piersicul se poaie iăia foarie repede uiilizand
aceasiă meiodă, chiar şi fără a avea o mare expe-
rienţă. Dacă nu suni desiule nuiele, poi f lăsaie şi
alie crengi sau crenguţe (Fig. nr. 12).
Tăierea Pillar
Acesi procedeu de iăiere se uiilizează la pomii
de măr şi păr in cazul unei iăieri in formă de fus
subţiai. Cele mai frumoase roade ale acesior pomi
cresc pe crengile rodiioare in varsiă de 2-3 ani.
Prin aceasiă meiodă de iăiere se răreşie coroana
şi crengile rodiioare de pesie 4 ani afaie pe nuie-
le şi ramurile de siruciură, care for f iăiaie la un
cioi de 3-4 cm. Dinire lăsiarii răsăriţi din mugurii
ascunşi ai cioiului suni lăsaţi doar cei mai dezvol-
iaţi, cu o poziţie cai mai orizonială. Aceşiia vor
deveni noile crengi rodiioare pe parcursul urmă-
iorilor 3-4 ani.
Conform experienței crengile rodiioare băira-
ne irebuie iăiaie pană la cioiuri de 3-4 cm, deoa-
Fig. nr. 12
Tăierea cu număr redus de nuiele
(Sursa: Sipos, 2009)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
10
rece din cele mai scurie nu obținem lăsiari cu pu-
iere adecvaiă.
Tăierea caisului după metoda Sitt
Cerceiăiorul fosiei Uniuni Sovieiice a observai că
in cazul caisului – indifereni de poziţia ocupaiă in
coroană – forile apar cel mai devreme pe părţile
rodiioare scurie (țepi) ale pomului, după care pe
nuiele, şi cel mai iarziu pe părţile secundare ale ra-
murilor lacome.
Aceasiă inforire mai iarzie – care raporiai la
țepi poaie f și o săpiămană - inseamnă că geru-
rile de primăvară iarzii afeciează foarie puţin fo-
rile nuielelor lacomi. Siii execuia iăieri puiernice
asupra caișilor peniru a mări caniiiaiea lăsiarilor
lacomi, iar pe ei lăsiari secundari, iar vara erau iă-
iaţi pe jumăiaie, peniru ca şi aceşiia la randul lor să
crească lăsiari secundari.
Aceasiă meiodă s-a dovedii a f bună, insă nece-
siiă muliă muncă, insă asiăzi cu ajuiorul aparaie-
lor de iăiere de coniur acesie lucrări poi f efeciua
repede şi efcieni.
CARACTERISTICILE CARE
DEFINESC FORMELE DE COROANĂ
Fiecare pom fruciifer se caracierizează prinir-o
creşiere naiurală, formare, deci o coroană specif-
că. Formele naiurale de coroană corespund numai
in cazurile cele mai rare cerinţelor. În parie ocupă
muli spațiu, se chelesc repede și se poi inireține cu
greuiaie. Acesie caracierisiici nefavorabile le schim-
băm prin formarea ariifcială a formei de coroană.
Peniru culiivarea frucielor de caliiaie, care se con-
sumă proaspeie, cele mai poiriviie suni formele de
coroană scunde şi „mai apropiaie omului”. Acesi iip
de coroană esie cel mai adecvai peniru efeciuarea
lucrărilor fioiehnice manuale – reglarea caniiiăţii
de roade, rărirea frucielor eic. – prin care se poaie
creșie raporiul frucielor de o caliiaie exceleniă.
Forma coroanei esie deierminaiă de puierea
de creșiere a soiul și a pomului respeciiv, numărul
și poziționarea ramurilor de siruciură, inălţimea
irunchiului şi respeciiv inălţimea iniregului pom.
La pomii fruciiferi cele mai des uiilizaie mări-
mi de irunchi suni:
Trunchi scund: 40-60 cm
– măr, păr, guiui, piersic.
Trunchi semi-înalt: 80-100 cm:
– cireş, vişin, cais, prun, renclod, păr pe pori-
alioi sălbaiic, bacifere cu irunchi.
Trunchi înalt: 120 cm și pesie:
– nuc, casian, soc negru şi coroanele de pe care
se recoliează mecanic.
La urma urmei fecare formă de coroană poaie f
realizaiă cu inălțimea irunchiului corespunzăioa-
re scopului, de ex. dacă dorim ca coroana să fe in
formă de vază, peniru recoliare cu aparai de scu-
iurai, mărimea adecvaiă a irunchiului esie de 100-
120 cm, dar in cazul recoliării manuale aceasia
ajunge să fe de 60 cm.
Disianţele dinire irunchiuri se poi modifca in
mare măsură in funcţie de iipul de sol, de nivelul
iehnologiei de culiivare, de soi şi de porialioi.
Disianța dinire ramurile de siruciură și dis-
ianţa eiajării ramurilor de siruciură la pomii ma-
iuri esie de minim 60-80 cm, și 100-120 cm in ca-
zul nucului.
Porialioiul infuențează in primul rand creș ie-
rea nobilului, dar are infuenţă și momeniul iniră-
rii in rod și perioada coacerii frucielor. Creşiere
a pomilor in cazul alioiurilor esie deierminaiă in
primul rand de porialioi, dar esie un facior de li-
miiare a creșierii și inălțimea ochiului, iipul solu-
lui, adancimea de planiare eic.
Coroană cu proiecție de bază în formă circulară
Esie o formă de coroană combinată. În zilele noas-
ire la pomii de măr se formează foarie rar aceasiă
formă de coroană, la alie specii de pomi fruciiferi
esie insă desiul răspandiiă. Esie forma de coroană
in primul rand la specii și soiuri alioiți pe pori-
alioiuri mai puiernice: cireş, vişin, cais, prun, păr.
Înălţimea irunchiului esie de 80-120 cm, inălţimea
pomului aiinge sau depășeșie 3-6 m. Nevoia pen-
iru suprafața de culiivație esie de 60-70 m
2
pe pom.
Acesi iip de coroană esie numiiă „coroană
combinaiă” deoarece esie porniiă ca o coroană de
ax, insă pe deasupra uliimei ramuri sau uliimului
grup de ramuri de siruciură axul esie indepăriai.
Deosebim două iipuri:
Caracierisiicile coroanei combinaie cu grupuri
de crengi suni ramurile de siruciură care formează
eiaje, disianţa dinire acesie eiaje esie de 60-80 cm
(Fig. nr. 13).
Fig. nr. 13
Măr alioii pe porialioi sălbaiic,
avand formă de coroană combinaiă
(Sursă: Papp, 2003)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
11
Ramurile de siruciură ale coroanei combinaie
împrăștiate suni aşezaiă in spirală faţă de axa prin-
cipală, disianţa dinire ramurile de siruciură pe
veriicală esie de 60-70 cm.
Coroana in formă de sferă. Esie una din formele
naiurale a coroanei, specifcă nucului şi casianului.
Indifereni de felul iăierii acesiora in iinereţe, cu
iimpul coroana acesior pomi va deveni f sferică.
Coroana in formă de căldare. Esie in primul
rand forma de coroană a piersicului. Înălţimea
irunchiului esie de 40-60 cm, iar inălţimea copacu-
lui de 2-3 m. Suprafața de culiivare necesară esie de
13-24 m
2
/pom. Nu are axă, esie o formă de coroană
alcăiuiiă din 3-4 ramuri de siruciură, ramifcaie o
daiă sau de două ori, la un singur nivel. Unghiul
ramurilor de siruciură esie de 33-40
o
(Fig. nr. 14).
Coroana in formă de vază (pâlnie). Praciic ioți
pomii cu irunchi poi f modelaie peniru aceasiă
formă de coroană. Esie ideală mai ales peniru so-
iurile care necesiiă muliă lumină, dar esie forma
uiilizaiă cel mai des și la recoliarea cu mașini de
scuiurai.
Diferenţa dinire acesi iip de coroană şi cel de
căldare consiă in fapiul, că ramurile de siruciură
siau inir-un unghi mai abrupi (60-70
o
), pe acesie
ramuri se formează aşa-numiie ramuri de guler,
iar ramurile de siruciură nu se ramifcă de mai
mulie ori. Înălţimea irunchiului in cazul recoliării
manuale esie de 40-60 cm, iar la cea mecanică de
100-120 cm (Fig. nr. 15).
Fus cu brațe de rod. Esie o formă de coroană
răspandiiă de Fejes Sándor. Acesi mod de iăiere se
praciică in primul rand la mărul cu creșiere semi-
puiernică. Dar se poaie uiiliza şi in cazul părului
sau la unele specii de pomi samburoşi. Înălţimea
irunchiului esie de 30-60 cm, iar inălţimea ioială
a pomului de 3,0-3,3 m. Suprafața de culiivare ne-
cesară esie de 23-30 m
2
/pom. Brațele de siruciură
se plasează de-a lungul axului, imprășiiaie sau in
grup . Unghiul lor diferă in funcție de specie și soi,
variază inire 20-30
o
. Axul ceniral se leagă deasup-
ra uliimului braț de siruciură sau se indepăriează.
Fus liber. Diferă de forma de coroană prece-
deniă prin fapiul, că la creșierea ei unghiul ramu-
rilor de siruciură se asigură in primul rand nu prin
legare sau cu greuiăți, ci prin iăiere. În afara măru-
lui esie o formă de coroană, care poaie f uiilizaiă
la cais, vişin, prun şi păr.
Fus zvelt. Formă de coroană modernă şi uşor de
inireţinui. Esie mai răspandiiă la măr, mai puţin la
păr. Se poaie uiiliza şi in cazul samburoaselor. Înălţi-
mea irunchiului esie de 30-60 cm, inălţimea ioială a
pomului esie de 2-2,3 m. Esie o formă de coroană cu
sisiem de susținere: reazămul poaie f un țăruș sau
cablu iniins. Suprafața de culiivare necesară esie de
4-8 m
2
/pom. Caracierisiica coroanei de fus zveli esie
că la baza irunchiului se afă 3-4 ramuri de siruciură
mai puiernice, resiul coroanei find formaiă din ra-
muri şi crengi rodiioare de diferiie varsie (Fig. nr. 16).
REGULILE DE BAZĂ ALE TĂIERII
PENTRU FORMAREA COROANEI
1. De pe alioiurile cu coroană, pe care nuielele se
afă prea sus sau prea jos, ele irebuie indepăr-
iaie şi alioiul irebuie iraiai ca o vargă. În caz
Fig. nr. 14
Coroană in formă de căldare
(Sursă: Papp, 2003)
Fig. nr. 15
Coroană in formă de vază
(Sursa: Papp, 2003)
Fig. nr. 16.
Formă de coroană iip fus zveli la măr,
cu insialație de susținere prin țăruși
(Sursa: Papp, 2003)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
12
conirar exisiă riscul ca irunchiul să devină
prea scuri sau, ce e și mai rău, prea lung.
2. Lăsiarii cei mai lungi răsar inioideauna din
mugurii superiori, de aceea nuiaua principală
irebuie iăiaiă inioideauna acolo – cu păsira-
rea a 4-6 muguri – unde dorim formarea noii
ramuri sau a noului eiaj de ramuri. Regula
aceasia esie valabilă şi in cazul siabilirii inălţi-
mii irunchiului, care esie numiiă iăiere in co-
roană.
3. Peniru creşierea ramurilor de siruciură, cren-
gile slabe și cu lungimea de circa 20-30 cm ire-
buie iăiaie pană la 3-3 muguri, iar cele puier-
nice (de 40-30 cm) numai moderai, sau nici nu
irebuie iăiaie. În acesi uliim caz vorbim despre
creşiere de ramuri de siruciură din muguri
ierminali.
4. În cazul pomilor samburoşi, dacă coroana esie
crescuiă din mugur de varf, aiunci forile de
pe nuiele vor irebui indepăriaie, deoarece gre-
uiaiea frucielor in dezvoliare ar puiea schimba
unghiul ramurilor.
3. Pe parcursul formării coroanei să respeciăm
principiul ideniiiății: dacă iăiem nuielele la-
ierale, aiunci și axul irebuie iăiai, și invers. Tă-
ierile mixie vor rezulia răsărire disproporţio-
naiă.
6. Tăierea nuielelor laierale principale laierale se
execuiaiă prin așa numiia iăiere a mugurilor
de varf, prin care obţinem un efeci de indoire,
noua nuia principală va avea o poziţie apropia-
iă de cea orizonială.
7. În cazul iăierii vergii principale irebuie avui
grijă ca mugurul ierminal (primul mugur afat
sub planul de tăiere) să fe inir-o poziţie opusă
cu direcţia obișnuiiă a vaniului, deoarece noul
lăsiar principal poaie f rupi cu uşurinţă de
acesia.
8. Pe ax să nu lăsăm o singură nuia cu scopul
de a-l creșie ca ramură de siruciură, deoarece
aceasia ori poaie prelua funcţia principală, ori
coroana va f cu o singură parie. Două poi f
insă lăsaie, dacă ele suni asemănăior de puier-
nice.
9. Peniru creşierea de grupări de crengi, irebuie
alese inioideauna nuiele cu puiere (grosime şi
lungime) aproape ideniice.
10. La formele de coroană cu grupuri de creangă
(căldare, vază, combinai eic.) esie inierzisă
creşierea ramifcaţiilor dinir-un singur loc,
deoarece mai iarziu ramurile de siruciură ale
pomilor se poi rupe ușor. La soiurile predis-
puse ruperii ramurilor de siruciură nu esie
indicaiă creşierea acesiora din muguri iermi-
nali, la ei esie muli mai sigură meioda iăierii
(cais de Budapesia, cireş de Erd, prun, rinclod
eic.).
11. La formele de coroană cu grupuri de creangă
nu esie indicaiă păsirarea mai muli de 3-4 de
nuiele inir-un grup. Nuielele păsiraie să aibă o
poziție proporțională in spațiu, și dacă esie po-
sibil, nuielele grupului de creangă superioară
să nu fe aşezaie deasupra grupului inferior, ci
să fe inierimare, in scopul folosirii mai bune
a luminii. Aceasiă meiodă poaie f uiilizaiă
doar la coroanele cu proiecție circulară, nu şi
la gardurile fruciifere.
12. Dacă ramurile de siruciură suni crescuie din
muguri ierminali, aiunci in cazul speciilor cu
muguri micșii (măre, păr, nucă eic.), mugurii
de varf irebuie iăiaţi, sau foarea irebuie ciu-
piiă după inforire. Aceasiă procedură esie
necesară deoarece in cazul in care aceşii mu-
guri dau roade, inceiinesc creşierea, iar greu-
iaiea frucielor poi schimba unghiul ramurii.
Aceasiă regulă esie deosebii de valabilă la
nucul alioii. Dacă in iimpul formării coronei
nu iăiem mugurii micșii din varful nuiele-
lor principale ale nucului, roadele inceiinesc
muli creşierea, pomul „va rămane in poziția
șezui”.
13. Primăvară după planiare irunchiul puieiului
de nuc irebuie iăiai puiernic (la o disianţă de
40-60 cm de sol). Dinire lăsiarii răsăriţi din
cioi ii păsirăm doar pe cel mai puiernic, resiul
irebuie indepăriaţi la sfarşiiul lui mai. Lăsia-
rul rămas va avea o creșiere puiernică – muli
mai puiernică decai dacă irunchiul nu ar f fosi
iăiai așa de „brusc” – de aceea esie indicaiă
legarea acesiuia de un par peniru a preveni ru-
perea lui de căire vani.
14. Peniru realizarea cai mai rapidă a formei de
coroană, inioideauna irebuie execuiaiă selecția
lăsiarilor. Cu aceasiă ocazie se indepăriează și
lăsiarii lungi crescuţi abrupţi, lăsiarii concu-
renţi şi lăsiarii crescuţi din irunchi, in cazul in
care nu dorim să folosim iniăriiori de irunchi.
Primele lucrări de selecţie se poi efeciua deja
la lăsiarii de 1-2 cm, dare irebuie neapărai exe-
cuiaie la cei de 20-23 cm.
13. Ramurile de siruciură irebuie crescuie con-
form unghiului corespunzăior peniru forma
de coroană. Unghiul dorii al nuielelor şi al
lăsiarilor se obţine de obicei prin proceduri
de legare. Perioada acesiuia esie la inmugu-
rire, sau la sfarșiiul lui augusi, in siare semi-
lemnoa să. La efeciuarea legării esie inierzisă
sirangerea maierialului de legare pe nuia, deo-
arece acesia poaie iăia in lăsiar, iar aceşii lăsia-
ri suni uşor rupţi de vani.
16. Înălţimea axului ceniral (şi a copacului) poaie
f resiricționaiă prin indepăriarea nuielei de ax
sau prin legarea ei.
17. Dacă vrem ca baciferele să crească inir-o for-
mă de arbușii, aiunci nuielele să fe puiernic
iăiaie, in scopul formării mai bune a iufei.
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
13
Coacăzul şi agrişul irebuie iăiaţi pană la 3-4
muguri, in iimp ce zmeurul şi murul la 3-10
cm de sol. În caz conirar nuielele vor da roade,
şi din pămani nu vor răsări lăsiari de iulpină
in număr sufcieni și cu forță sufcieniă, care
ajuiă reinnoirea şi formarea iufei.
18. La formarea siruciurii coroanei să respeciăm
regulile lui Zahn.
TĂIEREA DE REALIZARE
A FORMELOR DE COROANĂ
Coroană combinată
Esie forma de coroană răsfraiă sau cu grupări de
ramuri, care poaie f crescuiă la soiuri de planie
fruciifere lemnoase, alioiie pe porialioi puiernic.
Mai demuli aceasiă formă de coroană era obţinu-
iă prin iăieri puiernice – spunand că esie nevoie
de ramuri de siruciură rezisienie – care a avui ca
rezuliai siiuația ca inirarea in rod să se peireacă
numai pesie 8-10 ani.
Puieiul planiai se iaie conform inălţimii irun-
chiului. Dinire lăsiarii răsăriţi vara ii păsirăm doar
pe cei necesari peniru dezvoliarea coroanei (ax,
lăsiari laierali principali). În augusi puiem să fa-
cem din nou selecție de lăsiari, aiunci facem rărire
dinire lăsiarii de ordin secundar.
În primăvara celui de-al doilea an, nuiaua de
ax irebuie iăiaiă la inălțimea urmăiorului eiaj de
ramură, iar nuielele laierale principale se iaie in
funcţie de lungime sau se lasă. În cazul in care
acesie nuiele nu cresc in unghiul și poziţia doriiă,
problema se poaie rezolva prin legare lor.
La incepuiul și la sfarșiiul verii – exaci ca in
primul an – se efeciuează lucrări de selecţie a
lăsiarilor. Lăsiarii scurţi cu ierminaţie in muguri
ierminali nu irebuie indepăriaţi deoarece exisiă
o mare șansă ca din aceșiia să se formeze părți
rodiiori.
Dinire lăsiarii răsăriţi pe ax inire două niveluri
de ramuri in principiu se lasă iemporar caieva, cu
funcţie de umplere a golului. Arcuirea orizonială
sau veriicală a acesiora ajuiă la reducerea perioa-
dei de inirare in rod a pomului. După unul sau doi
ani rodiiori acesie crengi de umplere a golului se
indepăriează din bază.
Dacă planiăm alioiuri cu coroană, aiunci din -
i re nuielele de coroană să seleciăm cele poiriviie să
fe ramuri de siruciură, celelalie – in afara axului
– vor f indepăriaie.
Tăierea din cel de-al treilea an necesiiă cea mai
mare aienţie și experiență, deoarece la primul
nivel de coroană (in funcţie de specie) ne puiem
așiepia la roade mai mulie sau mai puține.
Primăvară axul și nivelul superior de coroană
irebuie iraiaie conform varsiei acesiora. La ramu-
rile inferioare iniensiiaiea iăierii irebuie redusă,
nuielele principale se iaie numai in cazuri moii-
vaie. La speciile și soiurile sensibile la indoire și la
rupere (vișinul Cigány și Pándy, caisul, prunul și
renclodul, respeciiv și unele soiuri de măr, cireș și
păr) esie recomandaiă scuriarea moderaiă a nu-
ielelor lungi.
Lăsiarii crescuţi abrupi in sus, cei concurenţi
irebuie indepăriaţi inioideauna, dar fără să ne
aiingem de părţile rodiioare. Dacă in anii prece-
denţi am efeciuai de două ori lucrările de seleciare
a lăsiarilor, aiunci primăvara in coroană vom găsi
doar caieva nuiele lungi.
Selecţia de lăsiari irebuie efeciuaiă și in acesi an
conform puncielor de vedere descrise mai inainie.
În al patrulea an – in siiuație favorabilă – iă-
ierea de formare combinaiă a coroanei se poaie
iermina deoarece nu esie recomandaiă creșierea a
mai muli de 9 ramuri de siruciură.
Tăierile de formare la părţile superioare ale
coroanei se coniinuă incă vreo 2-3 ani, findcă la
varsia de 4 ani a pomului acesie ramuri au doar
1-2 ani.
Pe parcursul iăierii de iarnă axul ceniral se
iaie la inălțimea uliimului nivel de ramură, dife-
riiele nivele de crengi vor f iăiaie in funcţie de
varsia lor.
La ramurile de siruciură cele mai joase rami-
fcaţiile de gradul doi și irei vor f iăiaie conform
puierii de creșiere și nivelului de chelire a copa-
cului. Selecţia de vară a lăsiarilor să fe execuiaiă
pe inireaga coroană. Pe parcursul acesiei munci
inălțimea fnală a pomului se formează prin inde-
păriarea sau legarea lăsiarului de ax.
Cazurile speciale ale formării combinate
a coroanei
Trebuie eviiaiă iăierea prea acceniuaiă a pomilor
iineri care preziniă o forță de creșiere puiernică și
formare de coroană deasă (ex. vanăiul romanesc).
Se poaie face, ca in primii ani primăvara să iăiem
numai axul, și să facem lucrări regulaie de selecţie
a lăsiarilor. Forma defniiivă a coroanei va f creaiă
doar in anii 3-4.
Nuiaua de ax nu esie sufcieni de lungă, ca să fe
iăiaiă la inălțimea urmăiorului nivel de coroană.
În aceasiă siiuație formarea nivelului de coroană
irebuie amanaiă cu un an.
Crearea unei coroane regulaie in cazul cai-
sului esie exirem de grea, deoarece pariea supe-
rioa ră a lăsiarului cade, iar lăsiarul (și nuiaua)
se iermină in mugur ierminal și nu in mugur de
varf. Primăvara de obicei nu din mugurii iermi-
nali se dezvoliă lăsiarul cel mai puiernic, ci din
vreunul inferior acesiuia. Daioriiă acesiei carac-
ierisiici, pe parcursul formării coroanei caisu-
lui, selecţia de lăsiari are o imporianţă deosebiiă
(Fig. nr. 17).
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
14
Fus cu braț roditor
La creşierea fusului cu braț rodiior, brațele rodi-
ioare (ramurile de siruciură) irebuie formaie cu
cele mai mici iniervenţii de iăiere posibile. Poziția
unghiulară corespunzăioare a brațelor rodiioare
se obține prin legare sau folosire de greuiăţi. Gra-
dul acesiuia depinde de forța de creşiere a soiului.
Cu cai soiul are o forță de creșiere mai mare, cu
aiai nuielele de brațe se leagă inir-o poziţie cai mai
plană, care insă să nu fe sub 20
o
. Nu se recomandă
ca inir-un an să creşiem mai muli de 3-4 brațe de
rod.
În primul an, in cazul planiării puieiului, iăie-
rea se face pană la inălţimea irunchiului, iar vara
se efeciuează selecţia de lăsiari. Lăsiarii lăsați se
leagă in augusi.
În cazul planiării alioiului cu coroană, nuiele-
le de sub inălțimea irunchiului se indepăriează,
dinire cele rămase să seleciăm 3-4 nuiele cu dez-
voliare ideniică, resiul – cu excepția axului - se in-
depăriează. Selecția de lăsiari de vară nu-o puiem
neglija nici de daia aceasia.
Dacă nuielele de coroană suni slab dezvoliaie,
dar dinire ele puiem selecia un număr corespunză-
ior şi cu o poziţie corespunzăioare, aiunci acesiea
vor f cele iăiaie scuri. Lăsiarii răsăriţi din nuielele
iăiaie primăvară să se lege in augusi.
În cel de al doilea an, la iăierii efeciuaie la sfarşi-
iul iernii, lăsiarii crescuţi muli prea lungi, și care
se aiarnă in jos, se iaie ușor sau se leagă. După
pornirea circulaţiei fuidelor, nuielele afaie pe axa
principală se fxează in unghiul dorii. Selecţia de
vară a lăsiarilor se va face in perioadele deja cu-
noscuie.
Dacă se face selecţie de lăsiari și in augusi, esie
indicaiă şi efeciuarea imediaiă a legării acesiora.
În anii trei şi patru formarea coroanei de iip
fus cu brațe rodiioare se coniinuă asemănăior
anilor precedenţi. Trebuie avuiă mare grijă de
brațele rodiioare inferioare, deoarece acesiea poi
da un volum semnifcaiiv de roade deja din al
irei lea an.
Ramifcațiile de gradul doi şi irei ale soiurilor
predispuse la indoire in jos sau la chelire irebuie
iăiaie după necesiiăţi.
Nuielele soiurilor mai puţin predispuse la
ramifcare irebuie scuriaie mai acceniuai (păr
Blosk kobak, măr Glosier) (Fig. nr. 18).
Fig. nr. 18
Formarea coroanei cu braț rodiior
(Sursa: Sipos, 2009)
Fig. nr. 17
Formarea coroanei combinaie in anii 1-4
(Sursa: Sipos, 2009)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
15
Fus liber
Diferenţa dinire acesi iip de formare a coroanei şi
cel de mai inainie consiă in fapiul, că formarea un-
ghiului poirivii al ramurilor se obţine prin iăiere, şi
nu prin legare sau cu greuiăți. Speciile de frucie la
care se poaie realiza forma de coroană fus cu braț
rodiior se poaie realiza și aceasiă formă, deşi in cazul
pomilor care au predispoziţia de a creşie abrupi in
sus obţinerea acesiei forme de coroană esie mai grea.
Fus zvelt
Esie una din cele mai răspandiie forme de coroană
iniensivă, deoarece esie poiriviiă aproape oricărei
specii (Fig. nr. 19). Mai iniai la aceasiă formă au
fosi crescuți porialioiuri de măr slabe in Olanda şi
Anglia, dar in zilele noasire se inialneșie frecveni
şi in planiaţiile dese.
Se cunosc mai mulie varianie (Pillar, axă fran-
ţuzească, axă-X, fus-Vogel, fus-Zahn, Solax, eic.).
Cea mai simplă meiodă esie fusul zveli original, cu
un singur nivel de ramuri de siruciură, care poaie
f formaiă mai uşor la puieţi, cu ioaie că alioiurile
cu coroană ramifcaie corespunzăior ar f mai ni-
meriie acesiui scop.
În primul an se face doar iăierea in coroană.
Vara irebuie execuiaie neapărai lucrările de se-
lecţie şi de legare a lăsiarilor.
Pe parcursul selecţiei in verde, deasupra
irunchiului irebuie aleşi 3-4 lăsiari pe cai posibil
cu forță asemănăioare, poziționați proporțional
in spaţiu. Aceşiia vor deveni ramurile de siruciură
ale pomului. Unghiul de legare al ramurilor de
siruciură irebuie să fe de 30-33
o
. De-a lungul verii
să urmărim cu aienție creşierea axului ceniral, şi
dacă irebuie, să se leagă mai slăbii și de mai mulie
de sialpul sau de sarma de susţinere.
De mulie ori se iniamplă ca mugurul ierminal
al axului ceniral să fe mugur mixi, şi inforeşie.
Acesie fori irebuie indepăriaie deja din faza de
boboc verde, deoarece reduc creşierea axului, și in
plus lăsiarul care răsare nu va creșie drepi!
Dacă esie necesar, în primăvara celui de-al doi-
lea an se poi scuria nuielele de bază, prin iăie rea
mugurilor superiori. Pe parcursul lucrărilor de
selecţionare indepăriăm de ioi lăsiarii concu-
renţi respeciiv lăsiarii lungi crescuţi abrupi in sus,
răsăriți din ramurile de siruciură.
Lăsiarii principali seleciaţi, vor f inioideauna
cei care siau in cea mai bună poziţie. Lăsiarii la-
ierali ai axului se leagă orizonial. Aceşiia nu vor
deveni ramuri de siruciură, ci „numai” crengi de
rod care, ajunse la 3-4 ani, vor f schimbaie prin
iăiere la cioi.
Înirebarea cenirală in formarea acesiui iip de
coroană esie iraiarea axului cenira şi păsirarea
formei piramidale, ceea ce inseamnă că raporiul
din ire inălţimea pomului şi diameirul coroanei
esie de 2:1. Exisiă mai mulie meiode de iăiere la
fus zveli, dinire ele ne vom ocupa doar acelea, care
deja s-au confrmai in praciică.
Tăierea de primăvară a axului central
În funcţie de forța de creșiere axul ceniral se iaie
la jumăiaie sau la irei sferiuri din lungime. Ca ur-
mare a acesiei iăieri, din pariea lui superioară vor
răsări lăsiari puiernici, cei afați mai jos vor f mai
scurţi, iar pariea inferioară de regulă cheleșie.
Tăierea axului central după înforire
Pe parcursul iăierii de primăvară axul nu se iaie,
numai după perioada inforirii. Are avaniajul, că
in iimpul iăierii se văd mugurii neinforiţi in josul
axului, deci gradul de chelire.
Gradul de iăierea al axului ține coni de gradul
de chelire.
Ax central fals în timpul primăverii
În cursul acesiei iăieri efeciuaie primăvară, nu
nuiaua de ax se iaie pană la un mugur, ci iniregul
ax la o nuia inferioară, respeciand regulile de iăie-
re in ax fals.
Aceasiă meiodă de iăiere se poaie aplica aiun-
ci, cand nu am efeciuai vara lucrările de selecţie a
lăsiarilor, şi pe axul ceniral avem lăsiari adecvaţi
peniru a f axe false.
Fig. nr. 19
Pașii de formare ai fusului zveli
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
16
Axă falsă în verde
Axul ceniral neiăiai primăvara se iaie in ax fals,
cand lăsiarii ajung la o lungime de 20-30 cm.
Creşterea axului central prin îndoire
La aceasiă meiodă axul nu se iaie deloc, ci esie
crescuiă prin arcuire, așa cum esie prezeniaiă in
Fig. nr. 20:
Primăvara, cand s-a incepui circulaţia fuide-
lor, și nuielele se poi bine indoi, axul se leagă inir-o
poziţie aproape orizonială, fe de celălali pom, fe
de insialația de susținere. Axul esie lăsai in aceas-
iă poziţie pană la formarea mugurilor de varf (in
general mijlocul lui iunie). După aceasia operaţiu-
nea esie repeiaiă, dar in direcție opusă. Scopul
esie crearea de părți rodiioare in pariea inferioară.
Axul esie lăsai in aceasiă poziţie pană la incepu-
iul lui augusi, cand se fxează in poziţie veriicală.
Procesele acesiea de indoire se repeiă pană cand
pomul aiinge inălţimea fnală.
În cazul creşierii coroanei de fus zveli la măr –
indifereni de meioda de creșiere a axului - lăsiarii
lungi crescuţi abrupi in sus irebuie legaţi in orice
siiuație inir-o poziţie cai mai orizonială!
Tăierile de formare din al treilea an suni mai
muli sau mai puțin ideniice cu cele efeciuaie in
anul precedeni.
Nuielele laierale şi principale – dacă suni prea
lungi – ale ramurilor de siruciură se iaie ușor, și
axul ceniral se formează prin meioda de creșiere
aleasă. Să nu neglijăm iăierile in verde, deoarece
acesiea suni aproape indispensabile la formarea
coroanei de iip fus zveli.
În cazul cel mai bun formarea de coroană se
iermină aici şi pomul poaie ajunge la inălțimea
de 2-2,3 m. În acesi caz nuiaua de ax ori se leagă,
ori se iaie la o ramifcație crescuiă orizonial, ori se
creșie mai in sus.
În anii următori iăierile coroanei de iip fus
zveli suni relaiiv simple și schemaiice. De pe axul
ceniral și de pe ramurile de siruciură primăvara se
iaie 3-4 ramuri de rod mai vechi la un cioi de 3-4
cm. În iimpul lucrărilor in verde legăm ioi aiația
lăsiari. Din lăsiarii răsăriţi din cioi se păsirează
doar unul singur, de preferinţă cel cu o poziţie cai
mai orizonială.
Vază
Aceasiă formă de coroană esie recomandaiă mai
ales la speciile care necesiiă muliă lumină (cai-
sul, piersicul, nucul, migdalul), dar se poaie uii-
liza in cazul oricărui pom fruciifer cu iulpină.
Peniru obţinerea acesiei forme de coroană să
planiăm puiei sau alioi care corespunde formei
de coroa nă.
La formarea coroanei de vază se comiie dese-
ori greșeala ca axul pomului să se iaie devreme.
Consecința ei: ramurile de siruciură se inchid in
mijloc, şi pomul nu va f corespunzăior deschis
formei. Tăierea axului formei de coroană in vază
se poaie efeciua doar aiunci, cand ramurile de
siruciură işi menţin iniăriie unghiul de formare;
esie posibil ca să ireacă 4-3 ani de la planiare pană
ce aceasia se peirece! Se poaie efeciua şi o aseme-
nea iăiere, prin care axul ceniral se iaie la o ramură
inferioară bine poziţionaiă, și aceasia va f cea de-a
paira ramură de siruciură.
Tăierea din primul an începe primăvara cu iăie-
rile efeciuaie in coroană. Puieiul se iaie deasupra
irunchiului la 6-8 muguri. Selecţiile de vară ale
lăsiarilor irebuie execuiaie de parcă am f planiai
alioi cu coroană.
În cazul alioiurilor cu coroană să alegem 3
nuiele și axe deasupra irunchiului, cu o poziţie
proporțională in spațiu, de preferinţă răsăriie din
muguri mai indepăriaţi unul de celălali. Celelalie
să fe indepăriaie. Nuiaua de ax nu iaie! Nuielele
(lăsiarii) alese peniru a deveni ramuri de siruc-
iură se fxează inir-un unghi de 60-70
o
. În scopul
creșierii unei forme de coroană frumoase meriiă
să baiem un țăruș de susținere langă pom, cu lun-
gimea de 2-2,3 m. Trunchiul şi axul ceniral vor f
legaie de el.
În primăvara celui de-al doilea an nuielele de
ramură, in funcţie de mărimea lor, vor f iăiaie
prin iăierea mugurilor superiori. Dacă esie ne-
cesar axul ceniral poaie f scuriai cu cel puțin
20-30 cm deasupra planului nuielelor de siruciură
principale! La creşierea axului să respeciăm regu-
la celor 2/3! La seleciarea lăsiarilor să păsirăm ca
principali inioideauna acei lăsiarii, care țin cel
mai bine unghiul de inclinare. Lăsiarii care se
direcționează spre inieriorul coroanei nu irebuie
iăiaie, mai bine să fe ciupiie la formă de cunună
de frunziş.
În anii următori scopul esie creşierea și ramif-
carea ramurilor de siruciură. Aceasia se referă la
creşierea ramurilor de guler respeciiv la o singu-
Fig. nr. 20.
Procesul de creșiere al axului zveli
prin indoire
(Sursa: Sipos, 2009)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
17
ră ramifcaţie a ramurilor de siruciură. Primele
ramuri de guler se cresc pe ramurile de siruciură
la inălțimea de 130-160 cm, iar ramifcaţia ramu-
rilor de siruciură irebuie execuiaiă la o inălțime
de circa 2 m. Axul ceniral irebuie indepăriai dea-
supra ramurilor de siruciură in al 4-3-lea an!
În legăiură cu formarea coroanei de iip vază
(palnie) airagem aienția asupra unor reguli im-
porianie de şiiui:
• Nu esie permisă ramifcarea crengilor (ramu-
rilor) de siruciură din puncie apropiaie, deoa-
rece mai iarziu copacul poaie să se rupă sub
greuiaiea frucielor. În cazul pomilor inirați
in rod ruperea poaie f preveniiă prin legarea
impreună a ramurilor de siruciură cu ajuiorul
unor maieriale de legai rezisienie (bandă din
plasiic, cablu mai gros, franghie).
• În cazul soiurilor predispuse la rupere, nuiele-
le de ramură de siruciură ale acesiora irebuie
formaie cu o iăiere mai acceniuaiă, reducand
asifel pericolul de rupere.
• În cazul pomilor cu o creșiere puiernică nuie-
lele principale se poi f iăiaie doar foarie puțin
sau deloc deoarece coroana se poaie indesi re-
pede (ex. vanăiul romanesc) (Fig. nr. 21).
REGULILE PRINCIPALE ALE
TĂIERI ÎN STADIUL DE RODIRE,
GREȘELILE CELE MAI DESE
În cazul pomilor rodiiori față de iăierea de for-
mare a coroanei nu prea se poi da indicații scri-
se, deoa rece in aceasiă perioadă scopul esie deja
menţinerea cai mai lungă a perioadei de rodire, și
nu formarea siruciurii de coroană. Dacă cunoaş-
iem părţile rodiioare ale soiurilor, caracierisiicile
de formare a acesiora precum şi urmările iăierii,
nu vom puiea comiie greşeli de iăiere fundamenia-
le. Dinire acesiea airagem aienţia asupra celor de
mai jos:
Nu este permisă tăierea prea accentuată
a nuielelor.
Una dinire greşelile cele mai dese esie aplicarea
aceleiași iăieri, care nu ţine coni de specia pomu-
lui fruciifer, de exemplu măr, piersic şi viţă de vie!
Greșeala provine probabil din fapiul că in irecui,
in zonele de deal, piersicul şi viţa de via erau iăiaie
prin aceleaşi meiode precum iăierea la o singură
nuia. Acesi lucru nu ar reprezenia nici o problemă.
Problemele incep să apară aiunci, cand şi celelalie
specii suni iăiaie prin aceasiă meiodă. În cazul
pomaceelor aceasiă meiodă de iăiere poaie cau-
za o puiernică de creşiere de lăsiari, concomiieni
cu reducerea caniiiăţii de roade, nemaivorbind de
deprecierea caliiății.
Pe nuielele lungi ale acesior pomi exisiă puţini
muguri de rod (vezi părţile de rod ale pomacee-
lor), aceşiia se vor forma pe părțile scurie de rod
crescuie din mugurii laierali, in cazul in care nuie-
lele nu au fosi iăiaie puiernic (vezi efeciul iăierii).
Înălţimea pomilor nu trebuie limitată
în anii de formare
Înălţimea şi forța de creşiere a pomilor esie deier-
minaiă inainie de ioaie de porialioi. Dacă plania
noasiră se dezvoliă prea puiernic, aiunci ea să fe
iăiaiă doar cai esie neapărai necesar, pe cai posibil
la sfarșiiul verii.
Înălţimea pomului ajunge să o siabilim pesie
8-10 ani, prin iăierea axului sau al crengilor mai
groase.
Fig. nr. 21
Primii irei ani ai formării coroanei iip vază
(Sursa: Sipos, 2009)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
18
Putem păstra şi nuiaua verticală
Suni mulți care iaie aproape auiomai nuielele
veriicale din coroană. La inirebarea „de ce:” vor
răspunde că au ciiii undeva că nu esie permisă
păsirarea lor. Acesi răspuns esie foarie des. Iar
aceasiă greşeală esie comisă de obicei de cei care
nu cunosc părţile de rod.
În cazul samburoaselor, nuielele veriicale se
poi păsira fără nici o problemă, deoarece acesiea
suni ioiodaiă nuiele de rod. Rodul va irage in jos
nuiaua și ea se va indoi din coroană. Dacă chiar
nu avem nevoie de ele, le puiem indepăria in anul
urmăior, ca crengi ieșiie din rod (Fig. nr. 22).
Şi in cazul pomaceelor se poi păsira acesie nui-
ele, dacă pe varful lor suni muguri micşii, ele suni
nuiele de rod! În general din coroană se iaie doar
lăsiarii lacomi care cresc abrupi in sus, in cazul in
care chiar esie indicai! Cei mai slabi poi f păsirați
incă un an, doi, după care şi ei, la randul lor, vor f
indepăriaţi.
Nu se permite tăierea de chelire
a ramurilor de structură
Recolia cea mai bogaiă se obține de pe pomul, la
care ramurile de siruciură suni pline cu părți de
rod, de la irunchi și pană la varf. Aceasia se poaie
obţine dacă iăierile se incep nu de la varful ramurii
de siruciură, ci de la baza ei, avansand de la creangă
la creangă. Trebuie avuiă grijă să lăsăm crengi din
30-40 de cm, și pe ele nuiele de rod, ioi din 30-40
de cm. Esie foarie irisiă privelişiea acelui pom care
seamănă mai degrabă cu o măiură infpiă-n pămani.
Pariea inferioară esie complei goală, şi doar pe par-
iea superioară suni caieva crengi şi nuiele de rod.
USTENSILE TĂIERII
Zicala care spune că peniru munca bună esie ne-
voie de unealiă bună esie foarie adevăraiă in ca-
zul iăierii pomilor, deoarece cu ele provocăm răni
planielor. De-a lungul iimpului acesie usiensile
s-au dezvoliai irepiai, de la simplul cuţii la auiomo-
bile de iăiai și mașini de coniurare. Acesie usien-
sile se poi f impărți in: usiensile manuale, mașini
acționaie manual, mașini acționaie mecanic.

Ustensilele manuale:
Foarfece de grădină pentru o singură mână
Esie usiensila manuală folosiiă cel mai des, esie
deci de foarie mulie iipuri. Părţile componenie ale
foarfecii de grădină suni prezeniaie in Fig. nr. 23.
Ce caracierisiici are o foarfecă de grădină bună:
• esie relaiiv uşoară,
• manerele se adapiează formei mainii (de
dreapia, de sianga),
• lama iși menține ascuțimea,
• i se poi schimba piesele (lama de iăiere,
lama de susţinere, manerele),
• se deschide și inchide in siguranță și ușor,
cu o singură mană,
• invelișul manerelor esie din plasiic care se
uzează greu și nu alunecă.
• iaie fără efori crengi cu o diameirul de pană
la 1,3-2 cm.
Esie o chesiiune de obişnuinţă dacă manerul ex-
ierior se poaie roii sau nu. Unii preferă manerele
care se roiesc, alţii pe cele fxe. Cu cele roiaiive se
iaie mai ușor, cu cele fxe se poi iăia părțile mai
groase.
O parie indispensabilă a procesului de iăiere
modern esie dezinfeciarea periodică a usiensilelor
de iăiai, deoarece o mare parie din agenții paio-
geni se poi răspandi foarie bine cu prilejul iăierii.
Din acesi punci de vedere poaie cea mai pericu-
loasă esie arsura bacieriană (Erwina amylovora),
care infeciează pomaceele. Dezinfeciarea se poaie
face cu subsianţe cu conţinui de clor, cu benzină,
dar şi cu focul (in iimpul iăierii cu ajuiorul bri-
cheiei). Lamele inoxidabile suni mai rezisienie
la subsianţele chimice şi poi f curăţaie mai uşor,
insă rezisiă mai puţin iimp. Iar cele cu suprafaţa
inoxidabilă mai iefine (ex. iefon) nu rezisiă cum
irebuie uzurii.
Pe baza principiului de funcționare foarfecele
suni de mai mulie iipuri, la noi cea mai răspandi-
Fig. nr. 22
Nu esie permisă iăierea nuielelor
crescuie veriical
(Sursa: Sipos, 2009)
Fig. nr. 23
Părțile foarfecii de grădină
(Sursa: Sipos, 2009)
T
ă
i
e
r
e
a

p
o
m
i
l
o
r

f
r
u
c
t
i
f
e
r
i
19
Fig. nr. 24
Mărimea foarfecii de grădină,
aleasă să fe poiriviiă mainii
Fig. nr. 25
Foarfecă peniru iăierea crengilor
iă esie foarfeca la care lamele se inchid una langă
cealaliă.
O inirebare des inialniiă esie mărimea foarfecii
de grădină. Cele mai des folosiie foarfeci suni inire
18-22 de cm, bineințeles suni unele mai mici sau
mai mari.
Mărimea foarfecii poiriviie peniru persoană
se poaie defni relaiiv ușor. Foarfeca complei des-
chisă se așează in palmă in așa fel, incai manerul
inierior să depășească cu cel muli 1-2 cm palma
noasiră. Dacă cu pariea de varf a degeiului arăiă-
ior puiem cuprinde manerul exierior, aiunci di-
mensiunea esie poiriviiă (Fig. nr. 24).
Foarfeca de grădină cu două mâini
(de tăiat crengi)
Esie usiensila poiriviiă peniru iăierea crengilor
mai groase cu un diameiru de 2-4 cm (Fig. nr. 25).
Peniru uşurarea iăierii se folosesc diferiie rezol-
vări iehnice. Lamele funcţionează prin inchidere
una pesie cealaliă sau una langă cealaliă. Lungi-
mea manerelor variază inire 60-100 cm, dar exisiă
şi manere ielescopice.
Foarfecele peniru iăierea crengilor suni supuse
unor sarcini mari, de aceea nu esie ioiuna duraia
lor de uiilizare. Unele se uzează desiul de repede,
aliele poi să ţină chiar aproape o viaţă, desigur
acesi aspeci se oglindeșie şi prin preţul lor.
Caieva proprieiăți, care ajuiă la achiziționarea
foarfecii poiriviie:
• să fe cai mai uşoară posibil,
• cu o foarfecă mai lungă esie mai uşoară iăierea
părților mai groase,
• disianţa dinire lame să fe mare și in cazul unei
deschiderii mici a manerelor,
• ambele lame să fe schimbabile.
Esie foarie incomod și dureros dacă in iimpul iăierii
mainile se apropie așa de muli, incai pumnii se lovesc,
moiiv peniru care la cumpărare esie indicaiă incer-
carea fexibiliiăţii, rezisienței manerelor. Foarfeca ire-
buie siransă cu ioaiă forţa, şi in cazul in care mainile
se aiing inire ele, mai bine cumpărăm o foarfecă mai
scumpă (exisiă unele foarfeci de aluminiu de 1kg care
nu poi f siranse nici de bărbaţii foarie puiernici).
Fierăstraie
Ariicolele de specialiiaie mai vechi au descris mai
mulie iipuri de ferăsiraie – după forma lamei, ma-
ner şi dinţi. Pană azi s-au formai ferăsiraie cele
mai poiriviie lucrărilor de iăiere, insă se poi găsi
mulie care suni bune doar peniru iăiai lemne insă
nu şi peniru iăierea din pomiculiură. Dezvoliarea
se manifesiă cel mai bine in caliiaiea lamelor, a
dinţii şi ascuțirii acesiora.
Criierii de seleciare a ferăsirăului
• fără ramă, numiiă şi lamă de sabie,
• să aibă o lamă de caliiaie poiriviiă peniru
iăiere prin iragere,
• lama să nu fe mai lungă de 23-30 cm
• manerul să fe adapiai formei mainii, şi să
nu alunece.
Fierăsiraiele care se poi inchide sau au un ioc suni
foarie praciice. Acesiea nu irebuie puse pe jos,
deoarece cele cu ioc poi f puriaie la brau, iar cele
care se inchid poi f puse in buzunar, sau in ioc
(Fig. nr. 26).
Cea mai imporianiă parie a ferăsirăului esie
lama. La lamele ferăsiraielor de caliiaie direcţia de
iăiere esie indicaiă prinir-o săgeaiă. Acesi fapi esie
imporiani, deoarece lamele bidirecţionale suni mai
groase şi mai rigide decai cele care iaie inir-o singu-
ră direcţie (iragere). Dinţii suni formați in așa fel,
incai rumeguşul să se indepărieze ușor dinire ei, de
obicei ascuțirea lor fnală esie făcuiă prin raze laser.
Înainie de cumpărare irebuie iesiaiă fexibiliiaiea
lamei. Esie recomandaiă cumpărarea ferăsirăului
a cărui lamă işi reia imediai forma iniţială după
indoire. Lama care rămane indoiiă esie de proasiă
caliiaie şi nu meriiă cumpăraiă.
Fig. nr. 26
Ferăsirău cu ioc fxabil pe curea

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful