VERONICA BALAJ

PUZZLE VENEŢIAN
Proză poetică

HESTIA

Prezentarea artistică a copertei: Sebastian Moisa

© VERONICA BALAJ © EDITURA HESTIA, !!" All rights reserved Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin EDUTURII HESTIA Reproducerea parţială sau integrală a textului, pe orice fel de suport tehnic, fără acordul editorului, se pedepseşte conform legii ISBN #"$%#"&%'!(%! !%' Printed in Romania

Cristinei, Andradei şi Medanei-Patricia

&

BIBLIOTECA ELVEŢIAN)

umina se !ngustează şi se mărunţeşte p"nă ce pătrunde !ntre cărţile ticsite !n rafturi# Afară e altfel# Agresivă# $ăloasă# Penetrantă# %n ochi, !n celule# &espică şi um'ra# ( semeaţă, alinătoare# )ameleonică, ieri, !n acelaşi perimetru se lăsase lovită !n plin de ploaia vi*elioasă# Pletoasă# +eri, era o mătase sf"şiată cu furie# &"rd"iam !n plină zi# ,ainele !ncreţite de umezeală mi se !ncolăceau pe trup, mă str"ngeau# Ploaia elveţiană !mi ghe'oşa mersul# Avea tupeu# +ar eu, nu-mi luasem um'rela# Asta m-a făcut să mă !ntorc din drumul spre 'i'liotecă# Am lăsat ceasurile elveţiene să-i măsoare cu exactitate furia vineţie# Amestecată cu nouri# Azi# %n sf"rşit, iată-mă !n 'i'liotecă# .imt un soi de voluptate# /i dintr-un motiv peni'il, !n afara senzaţiei pe care mi-o dă orice 'i'liotecă# ( un mic orgoliu# .ecret şi uşor
*

peni'il ziceam, căci !naint"nd pe malul lacului, am rezistat perfidei frumuseţi al'astre# 0u m-am oprit# )u !ndărătnicie am refuzat să mă las copleşită de liniştea al'astră# &e arcada al'astră dintre cer şi apă# uciul apei seamănă cu o'razul unei femei trufaşe, sclipitoare# Am reuşit să mă arăt indiferentă# Apa e mereu t"nără# /i c"nd se z'"rceşte !n riduri mărunte din pricina v"ntului# %n schim', cărţile din 'i'liotecă sunt sihastre şi prieteneşti# Prefer semnele lor !ncifrate şi !ntre'ările asemenea# 1ă legitimez la intrare# Posed un soi de 2carte d3identit45 pentru doctoranzi# +ntru respir"nd ad"nc aerul aristocratic al !ncăperii# 1ă simt ca un cal !n plin av"nt, !n li'ertate# )aut cărţile vechi# 1ă opresc la o enciclopedie# &e artă# 6m'ra stufoasă a informaţiilor, numele foştilor artişti, se !nşiruie pe foile al'e ale caietului meu# Pare că această mişcare de translaţie dintr-o pagină !n alta, 'ulversează atmosfera !ncăperii# 1ă arcuiesc peste secole# (scaladez versanţi de !nt"mplări artistice# .unt !ntr-o săl'ăticie de informaţii# ( ca şi c"nd aş fi eu primul om care află at"tea# Primul cititor# %mi curge prin vene o exaltare naivă# .ăltăreaţă# )easul elveţian de pe perete, oric"t ar fi de precis, mi se pare că !naintează icnit# Tărăgănat# Bătr"nicios# Timpul real este doar cel trăit de mine# 7văpăiat !n interior# 1ă !m'ăt cu ispititoarea stare# %n sala de lectură la această oră, sunt doar eu# ( ora mesei# Ar fi tre'uit să fiu la )it4 6niversitaire, să aleg felul de m"ncare dorit dintre cele expuse# 0ici nu mă g"ndesc să renunţ la teritoriul unde mă aflu#
(

$iecare pagină e o nemărginire pe care tre'uie să o stră'at# Totul e să am !ncrederea că nu mă voi opri cur"nd, că nu voi deveni şăgalnică, temătoare că nu voi reuşi să mă v"ntur prin epoci şi printre oameni care şi-au dat silinţa !ntru armonia universului# Am !n faţă pagini de un gal'en dezmierdător# Alteori, aspru, exotic# 8echii artişti, pictori, gravori, prind viaţă !n imaginaţia mea# Au priviri incandescente, !ncercănate# .fredelitoare# Apoi se potolesc !n visare# Redevin tăioase# $ulgerătoare# 1agnetizante# P"nă ce simt o m"nă pe umărul meu# Tresar# (ste un domn stilat, mic de statură, uscăţiv# %mi spune !ntr-o franceză g"*"ită că locul pe care mă aflu este al său# 1ă g"ndesc !n sinea mea că, poate !n (lveţia se cumpără şi locul din 'i'lioteci, aşa că mă scuz, mă ridic lu"nd cu mine şi Enciclopedia de culoare maronie cu dimensiunea unei plăci din lemn potrivită pentru un 'irou onora'il# %n sala 'i'liotecii nu suntem dec"t noi doi# (u şi proprietarul unui scaun aflat chiar !n primul r"nd# )e m-o fi apucat să mă aşez pop"c, la vedere, chiar !n primul r"nd99 &ar iată că, de data aceasta, mi-am ales un loc mai retras# %ncerc să re!nnod vra*a !nt"lnirii cu foşti artişti tul'urători# $răm"ntaţi# (xcentrici# Rău platnici, poate# $anatici !n ideile despre artă# .ăraci# 8iolenţi poate# 8isători# 0imic nu se mai leagă !nsă# %l privesc pe furiş pe colegul meu din sala aceasta cu aer regal# &omnului coleg i-a crescut !ntre timp mustaţa# ( roşcată, 'a maronie, c"nepie, cafenie, nu mai !nţeleg nimic# At"ta că, văd 'ine, are mustaţă# 0u o avea la venire# : mustaţă arcuită# Ascuţită#
+

1ă !nţeapă !n o'ra*i# &omnul citeşte şi el o enciclopedie# &acă o doreşte chiar pe cea la care m-am oprit eu9 &e aceea pare vexat# Posomor"t# %şi mişcă picioarele ritmic# .ă ai'ă oare o proteză de la genunchi !n *os şi să nu-şi coordoneze mişcările9 :ri se distrează de unul singur *uc"nd step9 -o fi trimis nevasta de acasă pe c"t e de cicălitor; .au o fi vreun !nsingurat cu mania lecturilor# 1"inile-i sunt !nţepenite !ntr-un gal'en molatec, greţos# Are o'razul scoro*it# unguieţ# ivid# Blagoslovit !ndelung de timp# Am !nţeles# ( un avar# Paginile volumului se !mpuţinează su' privirile sale# 1ăn"ncă literele, frazele# %l văd cum devine grăsuliu, 'ondoc şi nici nu se sfieşte# &egetele sale au noduri cărnoase# Picioarele-i at"rnă 'utucănoase# &e unde erau su'ţiri şi *ucăuşe# Tuşeşte din pricina gustului de plum', !l !neacă literele# 8irgulele !i răm"n !n g"t, le scuipă !n 'ar'ă# &omnul acesta e un avar care, !n gra'a agonisirii, zdreleşte literele# Transpiraţia lui le face v"scoase, de nedescifrat# 1ă hotărăsc să plec din 'i'lioteca elveţiană, unde timpul este măsurat de un ceas elveţian exact, foarte exact şi ostil mie# Timpului meu# Timpul meu trece peste mine alandala# 7glo'iu# %nfricoşat uneori, trist c"teodată, umil# &eloc exact# ( viu, trudit, vesel#

"

PUZZLE VENEŢIAN

8eneţia !n depărtare#
%ncă mai suntem fermecaţi# 0oi doi# /i alţii# umea-i haotic de frumoasă# ,aosul răscolitor ne dă o stare de exu'eranţă# .imţăm"nt original, !ncercat pe cont propriu# +reducti'il# %l urcăm cu noi pe vaporetto# Balansul vasului şi al echili'rului nostru, ce iluzie de 'ine< &umnezeiască# %n depărtare 'ărcile !n faţa cărora ne-am pozat# 0iciodată nu-i destul al'astru !n apa mării din *ur !nc"t să nu-l putem privi# %mpreună luăm !n stăp"nirea ochilor !ntinderea# Pe vaporetto !m'ulzeală reţinută# Priviri senine, umeri dezgoliţi, ochelari de soare, şlapi; Toate fac parte din regia momentului# 0e permitem să fim extravagant de indolenţi# Poate ceilalţi pasageri se simt puternici, triumfători# )lipa se leagănă lin şi canta'il# %n contrast, valurile agile copilăresc de schim'ătoare# ipită de ca'ina timonierului, !n picioare, stă o femeie deşucheat costumată# /i c"ntă# : acoperă fustele puse una peste alta, viu colorate, poartă ciorapi !n dungi stridente deşi e foarte cald#
$

( vopsită ţipător pe faţă, iar la g"t !i at"rnă o mască veneţiană pe care şi-o pune pe frunte şi ochi !ntre c"ntece# 8alurile, c"ntecul, pasagerii de pe vaporetto vicleniţi de frumuseţea mării par, su' soarele pătimaş, piese dintr-un puzzle# %ncerc !n g"nd să-l montez# Adaug o pasăre al'ă# %ntr-un z'or răvăşitor# ="nduri fr"nte# +ntervine fiorul fricii# A'solut nepotrivit# )"ntecul femeii se clatină peni'il printre pasageri# Alunecă uleios# apoi capătă accente viforoase# )ei care !nţeleg italiana r"d cu poftă# >aponezii o fotografiază din toate unghiurile# %nţelegem şi noi că femeia are un repertoriu deocheat# 6n c"ine 'ine hrănit se uită chior"ş spre ea, gata, gata s-o liniştească prin c"teva lătrături forte# %l struneşte copilul, stăp"nul de suflet, ţin"ndu-l cu 'otul lipit de piciorul său# )"inele e singura fiinţă mohor"tă !ntre pasagerii atinşi de fe'rilitatea călătoriei peste al'astrul apei# 0imic fals, usturător, duşmănos, amar# :r fi şi acestea undeva !n lume, dar nu aici# 0u acum# Pluteşte o nepăsare magică# &istractivă# .enină# ,otăr"t lucru, tre'uie să fixăm momentul !n cortex sau pe pelicula unor filme# %n straturile memoriei !mi vor răm"ne valurile# %ntr-un *oc extatic# /i neapăsarea de felul cum se mişcă minutele !n puzzle-ul existenţial# +mprudent# $atal# )"ntecul artistei am'ulante şi-a schim'at ritmul# ( languros, resemnat parcă# + se pare că n-o 'agă nimeni !n seamă şi !ncepe singură să se aplaude# Apoi c"ntă cu voce alto: 2.unt grozavă, c"nt pentru voi, neisprăviţilor, n-auziţi95 Apoi strigă c"ntat, cu afectare: 2:oooo, marea;5
#

,ohote de r"s# +ar ea renunţă să se mai simtă ofensată# %şi continuă nestingherită numărul# %nserarea stă chiar !n faţa noastră# Plutim şi lumina ei se clatină !n acelaşi ritm cu noi# %n *ur un aer de un roşu patinat# =rav# )u latenţa unei nelinişti# 0u ne tul'ură vocea ei de*a răguşită# %nserarea a co'or"t pe vaporetto# : !nserare s"ngerie# .chim'ătoare !n roşu patinat# (mană ceva fe'ril, prime*dios# 2Tre'uie să mai iau un medicament5, !mi spui cu tremur !n glas# %ţi tremură şi genunchiul# 8ineţii, valurile se z'at !n neor"nduială# Aritmic# a fel cu inima ta# .imt fiori glaciali prin şira spinării# ( vară şi nouă ne este 'rusc frig# .untem două piese stinghere, piezişe !n acest puzzle, !n care eu, p"nă nu demult, mă hlizeam prosteşte ca !ntr-o fotografie pentru neuitare# 1inutele au o coadă fantasmagorică# 0i se !nfăşoară !n *urul g"tului# .puma valurilor e un v"rte* de zăpadă topită# )el puţin eu aşa o percep# )eilalţi pasageri de pe vaporetto, !nsă, transpiră# (i sunt totuşi !n plină vară iar noi, singurii, am intrat !ntro stare friguroasă, anormală# Bine că nu ştie nimeni ce ne frăm"ntă# Am devenit aspri, !ncruntaţi# 1edicamentul nuşi face efectul aşa de repede pe c"t am vrea# 1ă rog !n g"nd să a*ungem cu 'ine la mal, să păşim cu 'ine pe păm"nt# Păm"ntul ne va da siguranţă# 0e-a pierit pofta de a ne crede li'eri, frivoli şi indolenţi# Al'astrul mării ne strepezeşte privirile# .e lă'ărţează peste noi# &acă ne va sufoca999 $rica e ipocrit?# 0e face cu totul altfel dec"t eram acum c"teva momente# 6n atac de cord pe vaporetto ar complica
'!

enorm lucrurile# Resping rapid g"ndul rău# %l arunc !n largul mării ca pe o g"nganie periculoasă, !l văd cum se z'ate, se afundă !n ad"ncuri< 1ă mai rog !ncă, mecanic: 2&oamne, dă să a*ungem cu 'ine la hotel; la ad"nci 'ătr"neţi;5 Tu ceri apă# Bei; gog"lţ;, gog"lţ; odată cu lichidul şi frica# : 'ei, ştiu fără sămi spui# .tarea de 'ine s-a descărnat# Pe umerii noştri at"rnă, scheletică, rece, *ilavă, teama# Acum, c"ntecul femeii ne irită# 0i se pare dizgraţios de voluptuos# (a, !nsă, r"de singură de ceea ce spune şi lălăie impudic# 0imic nu ni se mai pare nici măcar agrea'il# Apa mării muşcă din acest puzzle !ncropit pe vaporetto# ( t"rziu# .untem fragili# &ezarmaţi !n faţa fricii# &oar frica e temerară# .olemnă# .pontană# )lară# Piese dintr-un puzzle imaginat se zv"ntură fără noimă#

''

&ANS T,RZIU -N NOAPTE

Pluteam#
%ntr-o stare de impondera'ilitate# $ără gri*i# &e la eta*ul @A al restaurantului rotitor, 0eB CorDul se vedea !n fragmente# /edeam pe scaune şi, !n timp ce o'servam lumea din *ur, sau vor'eam, ne !nv"rteam lent, impercepti'il# Pluteam deadevăratelea# 0u-aveam dec"t să ne credem păsări# .fioase# 1irate că o parte din oraş se poate mişca !n timp ce noi stăm locului# &e fapt, era invers# 0oi eram cei !n mişcare, cu tot cu podiumul pe care ne aflam# )lădirile răm"neau la locul lor, 'ine fixate pe terra# umină versatilă# )lar o'scur# )ontururi şovăielnice !n unghiul creat !ntre mişcare şi static# 0ici un pieton nu tul'ura mersul nostru rotitor prin 1anhattan# Puteam crede că suntem nişte păsări !m'ătate de o licoare anume# (ram aşezaţi pe scaune, dar parcă ne-ar fi purtat pe sus o 'eţie sau o ispită rară#
'

Totul era fugar, trecător# /i ce ne pasă9 %n stradă, !n case, *os, pe păm"nt, mult mai *os de z'orul nostru lent, viaţa se !ncrunta, se z'ătea, chiar dacă era noapte# :raşul acesta nu doarme niciodată deplin# 8iaţa de dinafară se derula !ngri*orată, scof"lcită, arogantă, su'ţire; !n toate ritmurile posi'ile# =reoi, sigur, extravagant# :amenii amăgiţi, ciuruiţi de clipe, se credeau, ca totdeauna, !nvingători# :ri, singurii fericiţi, !ndureraţi, dezamăgiţi, inventivi; 0oi !nsă eram plutitori cu adevărat# 0u ne oprea nimic să credem că ne-au crescut aripi; aşa, ca o coloratură de moment# %n faţa ochilor aveam o scenă, un ring# Rotitor desigur# &ar !ntr-un ritm mai accentuat dec"t locul unde ne aflam noi# )lienţii acestei coră'ii fantasmagorice# : cora'ie !ncărcată cu păsări# Pe ring se dansa frenetic# 6n singur dansator nu prindea ritmul şi se !mpiedica# 0u se dădea 'ătut# 6scăţiv cum era, avea mo'ilitate, supleţe, aşa că se strecura cumva le*er printre ceilalţi# %ntre at"tea femei, doar una era otova, dar dansa lasciv, fără complexe, sfidător# )u mişcări !n cascade lente, dar legate !ntre ele### .e voia o clipă admirată tocmai pentru puterea de a sfida impresia produsă# Atrăgea atenţia# &e aici, de pe locurile noastre fixe şi totuşi rotitoare, ni se părea că cei de pe ring sunt nesocotiţi, 'uimaci, 'ezmetici !n mişcări# /i li'eri# %nfrăţiţi c"teva momente prin muzică, 'ucurie şi nonşalanţă# &e altfel; nimic deocheat# Au dreptul să se rotească şi ei odată cu ringul de dans şi, de aici, toata 'eţia fermecătoare#
'&

Rigorile care i-ar !ncorseta, sunt mărunt tocate !n paşii de dans# &e la masa noastră se ridică Ti'i, prietenul care ne adusese aici# +ntră pe ring# )u alura unui lord# %nalt, suplu, elegant# Reţinut !n mi*locul vacarmului produs de 'ătăile ritmice din picioare, de 'raţele !n mişcare, fiecare !n alt fel# (ra o voioşie contagioasă# 1"ini 'utucănoase, fragile, umflate, graţioase sau cu pielea !ncreţită se av"ntau !n *oc# 1uzica umfla stările sufleteşti ca pe nişte coră'ii pornite !n larg, la !nt"mplare# 0imic molatec, plictisitor, l"nced# 0imic 'ătr"nicios# Ti'i s-a convins rapid# 0u tre'uie dec"t să crezi !n clipa prezentă şi totul poate decurge neaşteptat de 'ine# 0imic nu tre'uie c"ntărit acum# (ste octogenar şi-n clipa aceasta nu mai vrea cumpătare# %şi făcu loc !n mi*locul ringului de dans# %ncepu cu mişcări largi, elegante, 'ine strunite# Partenera sa era doar muzica# %şi scoase puloverul de un roşu aprins# Roşul de flacără, se !nv"rte*ea deasupra capului său, !n mişcări alerte, exersate parcă !nainte# )u o precizie care nu ieşea din ritmul muzicii# )eilalţi dansatori se retraseră spre marginea ringului# Aplaudau# Participau la clipa dansului roşu# &ansul de-a viaţa# $iecare se voia părtaş la un spectacol inedit# &intr-o dată deveniseră actori şi spectatori deopotrivă# >ocul era vitalizant# 0u mai conta rotirea peste 1anhattan#

'*

Toată lumea privea halucinanta perindare a 1anhattanului prin faţa ferestrelor# (i !nşişi puteau pune !n mişcare o suită de trăiri# 8iaţa !nsăşi se rotea deodată cu ei# Peste 1anhattan# Ti'i dansa frenetic# %nv"rtea pulovărul roşu ca la o coridă# (ra corida lui cu !ncă o clipă de viaţă# : atrăgea spre el; o incita# : ataca# : !ntindea, o alungea# +ată, clipa este o 'ucată de elastic viu colorată# %mprăştie reflexe fier'inţi# )lipele mohor"te, grase, otrăvitoare sunt !n altă parte a lumii# ( groaznic să fii mohor"t şi z'"rcit# 8iaţa-i sf"ntă, pare a spune Ti'i# 2)lipa de acum e şi sinceră şi ipocrită# ( de nepovestit; &e nestăp"nit;5 Ritmul se z'ate !ntre pereţii fragili ai secundelor# +luzia că v"rsta poate fi sfidată are culoarea flăcării# Aplauzele continuă# )"nd muzica s-a oprit, Ti'i !şi !ncetini mişcările# 1ai păstra !n urechi un ecou# Apoi, avu impresia că ringul de dans era o moară care se !nv"rtea periculos, strivind sunetele muzici şi paşii dansatorilor porniţi din nou# Ridică paharul către cei din *ur, să vadă, nu cumva licoarea de culoare vişinei coapte se va prelinge peste lume, sufoc"nd-o9 .e lăsă relaxat pe spătarul scaunului# 8edea !n faţa ochilor, femei demenţial de vesele; !n mişcare dansantă doar pentru el, gata să-l atragă !n *oc#
'(

0u se !ntre'a dacă-i o halucinaţie sau o voită alunecare !n vis; &oar o scurtă licărire de !ndoială; /i totul se !nv"rtea din ce !n ce mai rapid;

'+

%N ASCUŢI.URI DE O/LIND)

.e vede catedrala# Pare o navă de lumină#
Turnurile sunt !nfipte !n negreala cerului# %n *ur, fantomatic, 'razii# .tră*eri prudenţi# &in această poziţie unde mă aflu, !n 'alconul nostru sigur, şi el simţea lumina fier'inte pentru ochi venită dinspre catedrală# .e prea poate că siluetele copacilor să i se fi părut lugu're# 1"ini noduroase, crengile# )rescute 'rusc, !ntinz"ndu-se acaparatoare p"nă la g"tul său# 0u mai putea respira# umina !l !ncon*ura tul'ure# .e unduia temătoare# /i ea# /i el temător# Teama izvora de undeva de su' rădăcinile copacilor# Răsfr"ntă !n crengi 'izare, !nţepătoare, ţ"şnind din ad"nc# .pre g"tul# .pre respiraţia lui# .e sufoca# .e sufoca# Panicat, scuipa !n aer# .e apăra#

'"

2Tutule, nu mai scuipa !n ochii nopţii5 ziceam r"z"nd fără să ştiu că, poate, rădăcinile copacilor ieşeau !n calea privirii lui !ntr-o cavalcadă haotică# Terifiantă# Ameninţătoare# )u perversitate, moartea !şi arăta colţii, fără să 'ănuiesc# Respiraţia hoaştei trecea fulgerător prin părul lui al'it, electriz"ndu-l !ntr-un şuier paralizant, nedefinit# Răscolit, mai avea puterea s-o scuipe# &ispreţuitor# 0u revoltat# At"ta că o scuipa şi pleca !n casă# .trangulat de ceva instinctiv, inconştient# $rica o'scură !l făcea tăcut# Biruit# $ără să mai despice !ntre'area de ce lumina catedralei i se arată stranie, vi'rantă, !nspăim"ntată ea !nsăşi9 %nţepătoare, zadarnică, se depărta parcă de privirile sale# Ar fi preferat-o violentă, mistuitoare, cov"rşitoare# .ă creadă că poate fi 'rusc dezintegrat de lumina din faţa sa# &ar ea se insinua evazivă, gravă# Turnurile catedralei se alungeau, se su'ţiau !n forma unei rochii de mireasă# &in ce !n ce mai transparentă se topea !n lumină# : ceremonioasă frică !l ataca c"t să scuipe şi să plece făc"nd o rotire pe călc"ie# E E E &in locul unde stau, uşa catedralei a*unge p"nă !n dreptul răsuflării mele# ( ceva straniu# =alaxiile intră !ntr-o competiţie cu imaginaţia mea# /tiu că nu-i nici o scofală !n aiureala asta# /i totuşi; mă revăd la nunta &oinei#
'$

+saiia dănţuia printre 'ătăile accelerate ale inimilor noastre# &e emoţie, transpirau şi chipurile din icoane# 1irii, preotul şi naşii, !nfăptuiau ritualul !n paşi lenţi# +saiia dănţuia după un legăm"nt# Rochiile unor foste mirese flutură acum !n faţa ochilor mei# &e aici, din miezul clipei unde m-am proţăpit cu toată naivitatea, văd scena rochiilor dans"nd !ntr-un v"rte* dezmăţat, sfidător, furtunos# Rochiile fostelor mirese dansează ca nişte păpuşi trase de sfori# )ontinuă să fie provocatoare, !n mişcări imprevizi'ile# $rivole# &ezlănţuite# 0e'une de fericire se perindă !n lumină şi mă zăpăcesc# Păsări exotice, agresive sunt# .e ciocnesc unele de altele; nu au altă identitate dec"t al'ul sidefat# 0u mă pot desprinde de spectacolul terifiant# 6nele, copleşite de cine ştie ce greutate venită din văzduh, se z'at şi cad# Aş vrea să le salvez# Bucăţi din hainele fericirii cad fără să mai apuc să intervin# :r fi !ngeri derutaţi !n căutarea noilor suflete pe care să le stăp"nească99 6nele rochii, irezisti'il atrase de !nălţime, urcă, urcă, p"nă ce se pierd# )ele care-şi menţin un oarecare echili'ru, !şi flutură poalele fără *enă# $oste pompoase, acum timide, duios !mpleticinduse printre paşii stăp"nelor, au devenit trufaşe# Prefăcute# &ez'ină amintirile#
'#

Reintru !n cadrul fotografiei de la nunta &oinei# 6n grup imprudent de !ncrezători !n 'ine# 1ătuşa 8ica se desprinde din rama fotografiei, parcă ar fi avut un motiv special să plece mai repede, !naintea tuturor# Acum are mintea răvăşită# ( !nchisă !ntre patru pereţi de către cei dragi# Altfel, ar pleca şi nu ar mai şti să se !ntoarcă# .e uită !n oglinda ferestrei# ( mulţumită# /i-a tăiat !ntr-o zi părul !n cea mai ciudată formă posi'ilă# .tă ţepos# Aduce cu o sperietoare de ciori# )e dacă a fost o femeie foarte frumoasă şi curtată99 Pielea de pe o'ra*i s-ar putea deco*i, pergamentoasă cum e, ar putea să se !mprăştie pe covor; %ntinde m"inile; 0u poate atinge lumea pe care şi-o imaginează şi asta o scoate din sărite# 6rlă# umea de dincolo de pereţi nu se sinchiseşte# &oar se hlizeşte# .e scăl"m'ăie fără ruşine !n mintea ei# : atacă !n plin# R"de parşivă# 8ica se vrea din nou !nrămată, o fotografie cuminte să fie# Transpiră# 0u mai !nţelege nimic# .e hol'ează la ea un chip fixat !n sticla ferestrei# %i !nţeapă privirile# .e refugiază instinctiv !ntr-un colţ al camerei# .e crede !nchisă !ntr-o rulotă# umina-i mototolită !n *urul său# )a o mătase 'oţită !i alunecă peste faţă, printre degete# Adoarme tul'urată#

!

)"nd se trezeşte, găseşte ceva mai 'un de făcut# .e va dichisi# Asta-i o monomanie, zic medicii# .e !m'racă şi se dez'racă de zeci de ori pe zi# )u gesturi de marionetă# .curte# $r"nte# umea ei se asam'lează din gesturi reflexe# +ncomplete# .e asam'lează şi se dezasam'lează la loc# %ncearcă rochia de mireasă a nepoatei sale# %ncearcă zadarnic să intre !n dimensiunile total nepotrivite# .e irită din nou# Bate cu pumnii !n uşă# umea de dincolo de pereţii aceştia nu are urechi# 8ica se răsteşte la nişte vedenii# .candalizată, pl"nge# .f"şie mătasea rochiei# Bucăţi al'e ca nişte păsări z'oară prin cameră, apoi, pe fereastră# %n rama nopţii, vocalele du'lează consoanele vocii sale dezacordate# Aleluia, Aleluia# +saiia dănţuieşte ori de c"te ori este momentul#

'

8ASELE CERULUI

0e prinde !nserarea#
.e aşează noaptea pe umerii noştri dacă nu ne gră'im# 8om fi !n luptă cu v"ntul care se !nteţeşte şi poate isca felurite situaţii neaşteptate# Aici, !n v"rful dealului, unde ne aflăm, totul e posi'il# )hiar şi ne'ănuitul poate deveni real# Tocmai am ieşit din str"nsoarea zidurilor mănăstirii# )"t a mai rămas din ele# .unt vechi de peste trei secole# 0işte ruine adevărate# %n epoca romantică ar fi !nsemnat altceva# .tare poetică, meditaţie, reverie odihnitoare# 8ax pentru mileniul nostru# +ată-ne transpiraţi, storşi de o'oseală, după ce am explorat fostul spaţiu sf"nt# ( un loc detecta'il geografic# Pe dealul unui sat din )araş# .untem trei siluete insolite: eu, t"nărul preot +sac şi a*utorul său, un 'ăiat cu alura unui iepure aflat !n faţa pericolului# 7idurile de colea, chiar pot fi un pericol# %nvineţite pe alocuri# Parcă ar fi o fiinţă 'ătută zdravăn de ploi, v"ntoase şi ani#

=ata să ne cadă !n cap# Par nişte 'raţe ciuntite, aceste ziduri scheletice# )ărămida zg"riată, sco'ită, crăpată mai apără !ncă foste !ncăperi# .acre# Altarul, de pildă# 0u mai vor'im de osuar# Aerul se prelinge peste pereţii !m'ătr"niţi# e m"ng"ie vechimea# )a o 'lagoslovire necesară# Paşii noştri, deloc serafici au spart tihna plutitoare# %ntre zidurile fragile, prezenţa noastră-i un afront plin de vigoare# Preotul +sac nu are dec"t douăzeci şi opt de ani şi toată imaginaţia foştilor slu*itori 'isericeşti din acest lăcaş# %şi doreşte să refacă mănăstirea# $otografiază zidurile livide pline de mucegai# )oridoarele devenite catacom'e# Păşeşte agil, di'aci# A*utorul său e mai şovăielnic !n mers# 1ă minunez de v"nătăile zidurilor, de povestea lăcaşului şi mă g"ndesc la proiectul de renovare# .e spune că fostul edificiu l-a construit un 'ogat al locului# )red# 7ac !n osuar toţi mem'rii familiei ctitorului# /i fiica lui cea mai mică# Povestea continuă# + s-au furat 'i*uteriile din morm"nt# Brrr#### < sinistru< +eşim !n aer li'er# li'eră !ntre vremuri# egenda singură se plim'ă re'elă,

8"ntul sf"şie o creangă dintr-un copac# 1i-atinge umărul# 0u apuc să mă feresc la timp# %ntre ziduri era un aer cernit, mohor"t dar nepericulos# Aici !nsă v"ntul !mi dă senzaţia că suntem nişte intruşi#

&

)are vor să ferchezuiască o legendă !n culori moderne# )a la un semnal, ne uităm unul la altul# 0oi trei# Preotul +sac, eu şi a*utorul său avem feţele alungite# %ngustate# .untem !ntruc"tva nişte p"ngăritori# Preotul +sac !şi lasă anteriul !n voia v"ntului# 8ăzuţi de către cineva de *os, de la 'aza dealului, părem trei arătări !nviate din vechea legendă a mănăstirii# .iluete flexi'ile !n 'ătaia v"ntului# 0imic !ncremenit# Pare că totul a intrat !n mişcarea vieţii# .ăculeţele cu oase pe care preotul +sac le-a cules la venire, urc"nd noi printr-un şanţ plin cu oseminte, v"ntul i le flutură !n m"nă# Asemeni unui avertisment# 2&oamne milostiveşte-ne<5 şopteşte preotul# %l apro'ăm cu g"ndul# :steniţi şi de drum şi de vinovăţie# )u ce drept am cules noi rămăşiţele unor oameni care odihneau !n locul hărăzit lor9 %n drumul spre mănăstire, preotul le-a şi sortat 2Asta-i de la nas5 zicea# 2Asta-i de la mandi'ulă5# Toate de un fel !ntr-un săculeţ# )a !ntr-un vas al cerului# %n care nu se ştie exact ce se află# :ricum el va face o slu*'ă de pomenire# /tiţi ce-am visat9 !ntrea'ă preotul# .e făcea un şir de trupuri viguroase, care fleşcăite, care uscăţive dar fiecare-mi strigau ceva# $iecare !mi arunca vor'e revoltate, pline de ură# )uvintele-mi z'urau pe l"ngă urechi# uau forme de copaci scoşi din rădăcini, gata să mă lovească# $iguri de femei descărnate dădeau să mă !m'răţişeze, m"inile lor răm"neau lipite de mine# 1ă cutremur !ncă, spune privind vinovat săculeţele cu oase#
*

8"ntul se !nteţeşte# Acum preotul +sac pare atins de o gheară nevăzută# .e tot fereşte din calea unui atac imaginar, hidos, deşi a avut cele mai 'une intenţii atunci c"nd a !ncercat să reconstituie părţi din trupurile umane găsite printr-o !nt"mplare acolo, !n drum spre vechiul lăcaş# Bar'a lui neagră are firele de păr !nc"rligate, ţepoase# Pare că o forţă !i str"nge mandi'ula# Apoi intră !ntr-un tremur# /i-ar dori să se arate din senin o scară a lui +aco'# .au orice# 0umai să fie scos din acest v"rte* roşiatic din faţa ochilor săi# 8ineţiu după o clipă# 0eguros# Apăsător# .e simte str"ns !n 'raţele unei furtuni colorate# 2&oamne, dar mănăstirea cine o mai renovează dacă### 95 0u-şi termină !ntre'area care-i fragmentează g"ndul# .e simte nevrednic# 2&oar n-am spus vreo 'lasfemie# Am fost haps"n# At"t# Am vrut glorie# .ă se vor'ească despre mine cum am re!nviat eu un lăcaş sf"nt# Asta-i semeţie# &oamne iartămă<5 Are senzaţia că i-au apărut pe corp semne de pecingine# Precum au zidurile !n paragină# %şi simte pielea scoro*ită# 2.unt un 1efisto# 6r"t, infirm, netre'nic5# .ăculeţele din m"ini !i scapă şi alunecă de-a rostogolul# 0u mai pricepe ce-i 'ine şi ce nu# Aleargă totuşi să le salveze# A*utorul său, 'ăiatul, fuge şi el după un săculeţ de parcă ar fi plin cu aur şi arginţi# Reuşeşte să le recupereze# Preotul +sac le ridică şi mi le arată ca pe un trofeu#

(

Trăim, o ştim, !n epoca tehnicizării# A marilor descifrări ştiinţifice# &ar nu putem afla ale cui sunt rămăşiţele omeneşti, din săculeţele acestea# %l !ncura*ez pe preot cum pot# 8reau să-l feresc de g"ndul copleşitor al păcatului: 21ăcar nu le vor mai !mprăştia plugurile sau tractoarele care trec pe aici, părinte <5, spun# 2Poate ar fi 'ine să mai salvăm ce se mai poate5# Paşii preotului +sac se !mpotmolesc !n păm"ntul reavăn# Are silueta su'ţiată# P"nă la linia mirării# %l a*utăm să culegem şi să sortăm alte rămăşiţe osoase din şanţul care nu se ştie pentru ce a fost săpat# /i nu se ştie dacă aceste relicve vor fi adăpostite de vreun muzeu# P"nă una-alta noi suntem recuperatorii unor semne# .emne lăsate de nişte necunoscuţi trişti, trudiţi, vrednici, nevinovaţi# .au dimpotrivă: criminali, hoţi, sfidători de credinţă şi morală# Apuc osul unei foste m"ini, pro'a'il# ( rece# 6med# )iung# ucrăm toţi trei# 0eacademici !n simţăminte# %mi vine să vomit# Apoi mi se !nfier'"ntă capul# 1ăcar ştiu că preotul +sac le va face o slu*'ă şi va aşeza săculeţele cu rămăşiţele unor anonimi din osuarul vechii mănăstiri# Pentru restaurarea căreia va tre'ui să fie cineva realist şi exact# .ecolul e plin de reuşite pătrate, scheletice, stufoase, viforoase ori străvezii# )a şi fantasmele nopţii ce vine#

+

7EDA

)"nta lălăit# 2.unt 7edaaa; mă cheamă 7(&A;5
%şi leagănă paşii !ntr-un dans fr"nt# Trecătorii pe care-i !nt"lneşte !n cale nu se arată prea interesaţi de apariţia aceasta insolită# (a simţea !nsă nevoia să-i scandalizeze, aşa că strigă !n urechea unui 'ăr'at pirpiriu, care tocmai trecea pe l"ngă ea: 2.unt 7eda<5 Băr'atul sări că ars# Bom'ăni ceva de genul 2e ne'ună, &oamne fereşte33# 7eda nu se sinchisi# %ncercă o piruetă# Picioarele ei sla'e, lungi, fără vlagă n-o mai ascultă ca altădată# .e simţi 'rusc moleşită# .e spri*ini de gărduleţul din prea*mă şi strigă, de parcă cineva ar fi provocat-o: 20u mă voi lăsa cu uşurinţă; .unt !ncă un nume mare: 7eda, 'alerina; o mare 'alerină<5 Avu o clipă impresia că este protagonista unei secvenţe cinematografice: !şi aminti, de-a valma, aplauze la scenă deschisă, lumini, poante, rochii# +nstinctiv, !şi privi picioarele# %i veni să arunce c"t colo sandalele demodate şi se simţi ruşinată de ea !nsăşi# &in nou, un acces de voinţă# Rosti apăsat şi tare: 2)red !ncă !n viaţa meaaaa5# 6n accept ferm, de parcă ar fi fost la cununia civilă cu propriul său destin# &e cununat, nu reuşise, dar nici nu se
"

străduise prea mult; li'ertatea, asta contase mult mai mult, scena i-a cerut mereu fidelitate# .e g"ndi că, din toate serile sclipitoare trăite de ea, tre'uie să fi rămas ceva, un firicel care să o ţină dreaptă, m"ndră# &e fapt, din m"ndrie a şi plecat din apartamentul pe care-l !mparte cu fosta ei colegă de scenă; 1ira; : *apiţă; o scorpie; )are o scoate din sărite de c"ţiva ani 'uni# )e m"zgă, să !mparţi acelaşi spaţiu cu o fiinţă gro'iană, fără caracter; chiar dacă ai cameră separată# (ste mizera'il# : apucă o disperare şi un v"rte* care i se plim'ă prin stomac# Ar fi vrut să rupă sau să spargă ceva# 0u avea la !ndem"nă dec"t un regret de forma unui stilet !n mişcare# 0u ştia dacă o sf"şie el pe ea, sau invers# Regretul ia forma unui 'e'eluş isteric, nă'ădăios# %nţelese# )opilul# )opilul pe care ar fi tre'uit să-l nască, să-l iu'ească; %n ultima vreme !i revenea tot mai des !n minte# 2&oamne, sunt demonică, degea'a emoţii cu carul; Am fost o flacără# Am strivit clipele su' picioare, necruţător# )u o 'ucurie vulgară, egoistă# Am fost lacomă, &oamne, lacomă de 'ucurii# )are acum, sunt nepăsătoare; 0u le pot porunci să revină# &acă aş fi păstrat copilul, un 'ăiat ar fi tre'uit să fie; &oamne, dacă aş fi fost molatecă, ascultătoare, aş fi !nţeles c"t !nsemna copilul;9 Promit să nu mă !nverşunez# 0u mai am pentru ce; dar, te !ntre', 'ăiatul meu ar fi fost pasional, plin de talent9 Aşa-i, &oamne, că acolo, !n !mpărăţia ta, pot să-mi !nchipui că voi avea copilul9 Acolo totul este posi'il; %mi voi construi o căsuţă din puf, cum e pe acolo9 )opilul va fi şi el din ceva pufos9 &ar va avea oare sclipirea patimii vieţii mele, dansul9
$

(l nu va fi parşiv, ca mine, !n trăiri# 8a fi magnific# $ără sfruntare# Ar putea dansa !n numele tău; eu !l voi !nvăţa paşii; Acolo poate sunt coloraţi; .idefii, sinilii, plini de t"lcuri; &e ce să nu danseze !n numele tău9 $ără orgolii, cum am păcătuit eu; Ar putea fi patetic şi divin# $ără !nfr"ngeri şi pustiiri sufleteşti; .pune, &oamne, voi avea din nou şansa unui 'ăieţel9 %n chip de !nger poate fi, nu contează, doar să cred că este al meu; 6nul din puf, precum se zice că sunt trupurile acolo# 8a fi, cu voia ta, se !nţelege, faimos, va dansa mai 'ine ca nimeni altul# &ansul, &oamne, e parte din mişcarea lumii; tu ai lăsat mişcarea !n univers# 8iaţa nu e l"ncezeală# Pietrele şi ele, cică, au o mişcare a lor, !n interior# (l va fi pătimaş c"t tre'uie ca să iu'eşti viaţa# &oar e şi acolo viaţă; .per să fie prin ea şi puţină nesă'uinţă omenească# $ără chip şi trăire, nu cred că are sens nimic; Tu eşti !nţelepciune nepătrunsă, ce tot '"igui eu, care am pierdut şi paşii de care mă spri*ineam !n viaţă9 Totuşi, !ngăduie, te rog, !ntre'area, 'ăiatul meu va fi frumos9 $ără frumuseţe; iertare, &oamne, eu nu pot respira; 8a fi frumos9 .luţenia nu e creaţia ta; cred eu; 8a şti să z'oare, !l voi !nvăţa eu, va şti să meargă şi să ticluiască vor'e frumoase5#

#

.tă spri*inită de gard şi vor'ele sale se agaţă de c"te un trecător, care se uita mirat; 0imeni nu se opreşte !nsă# 7eda se crede !mpăcată şi cu divinitatea# Pactul e ca şi pecetluit# 0u o revoltă faptul că nu o asculta nimeni dintre cei care ar tre'ui să ştie preţul artei# %şi mai aduse aminte de o mică precizare; +mportantă pentru liniştea ei# 8or'ea tare, fără nici o reţinere# umea nu există !n flexi'ilitatea g"ndurilor ei# 2Aaa, &oamne, am uitat, pe Radu să nu-l amesteci !n trea'a cu copilul; o fi fost să fie tatăl lui, dar; de fapt, nu c"rtesc, dar el a vrut să refuz copilul; 0u-l urăsc, ştiu că ura e nepermisă acolo sus, şi nici aici nu prea am avut timp de gustul ei; /tii 'ine, Radu a preferat pe alta, iar eu, 7eda, a tre'uit să plec de una singură unde s-a putut; /i nu s-a putut dec"t !n formula asta greţoasă; )u 1ira !n aceeaşi locuinţă# 1ai 'ine pe stradă, aşa hoinară;5 %mpăcată cu sine, se repezi ca !n glumă spre o fată care tocmai trecea, !ntre'"nd-o: 2Poţi găsi un titlu de spectacol9 Balet, domnişoară, 'alet să fie5, rosti 7eda pe neaşteptate# 2$ata, cam zdupeşă5, se miră z"m'ind peste umăr# ."nii acesteia străpungeau 'luza iar asta o !nfurie pe 7eda ca şi c"nd ar fi fost sfidată# (a nu a avut s"ni, nici nu şi-a dorit# )um ar fi fost să-i fluture pe scenă ca nişte 'aloane9 &ar acum, o !nfurie sănătatea o'raznică a fetei# .e consola; 2%n schim', am avut totdeauna graţie, ţinută elegantă# 7veltă# 8ai de mersul ăsteia;5 !şi zise !n g"nd, !ntorc"ndu-i spatele fetei, care iz'ucnise !ntr-un r"s zeflemitor# 7eda o depăşi# : lăsă !n urmă cu tot cu r"sul ei#
&!

2)"tă lipsă de inspiraţie !n lume5, şopti# 2)"tă platitudine5# &e cum intram pe holul operei simţeam un flux cald, ceva care mă făcea să văd lumea !n mişcare şi !n culori 'inefăcătoare# (ra palpitant# 1ai pot experimenta dacă vreau; pot intra c"nd alţii repetă; pot să stau nevăzută şi să mă simt precum !mi cade 'ine; 6n cal de curse !n plină acţiune# 6n leopard li'er, t"năr; Afară, acum, e frumos, tramvaiul merge drept pe şine, dacă ar lua-o razna, către apă; vatmanul să !ncerce să-l redreseze, pasa-gerii să fie speriaţi, ar fi ceva cu mult mai interesant# 1ai palpitant# Păşeşte precaut# )u paşi str"m'i# Paşi sugrumaţi# )are saltă aiurea# : doare glezna# &ar nu se lasă# 1erge# $ără ţintă precisă# .e opreşte 'rusc# 28ă simţiţi rău95 o !ntrea'ă cineva# 2(u9 &e ceee933 .e uită cu reproş la cei cu care se intersectează# %şi ia un aer trufaş# 6n, doi, trei, va ridica piciorul, va face o piruetă, cine ar putea să-i stea !mpotrivă9 &acă ar avea măcar pe unul din foştii parteneri de spectacole; .-au !mprăştiat care pe unde, unul e plecat !n ceruri chiar de săptăm"na trecută; :are mai dansează şi acolo9 &acă are trupul uşor, ca din nori, poate face spectacole !ntru desfătarea !ngerilor# umea-i artă !n mişcare#
&'

/i lui &umnezeu !i place mişcarea !n ritmuri frumoase, artistice, schim'ătoare# 2Am o consonanţă cu divinitatea, asta o ştiu;5 g"ndeşte mulţumită# 20u am nimic să-mi reproşez# 0u vreau amintiri# 0u mai vreau# &oar dansul# .ă mă '"ntuie# &ansul e ceva neduşmănos# ( un flux de impresii tandre, ca !n prea*ma ta, &oamne5# &ansul e flacără# 0u răneşte# 0u agresează# 0u atacă# ( păm"ntesc, şi viu şi nedefinit# : minune terestră şi divină# &ansul nu pustieşte# .unt 7eda; ( cordial# 6neori, cutremurător fără să doară# ( trist, trivial, viguros, autentic# Precum viaţa; 7eda a a*uns !n mi*locul străzii# )laxoanele o scot din starea de p"nă acum, o derutează, o irită# )ineva-i aruncă o !n*urătură# .e !ntristează# .e !ndreaptă spre parcul din apropiere# )aută o 'ancă li'eră# : preferă pe cea mai retrasă# 8a dormi aici; ( linişte# $ără 1ira# 8a fi aşa de 'ine şi linişte# %n rotundul lacrimilor, vede pirueta unor spectacole# Rotitoare, aplauze şi emoţii trăite ies la iveală, dau 'uzna !n lumină# : căldură persuasivă-i !nvăluie trupul#

&

POETUL .I SIBERIA

2 are *igodie-i şi lumea asta< )u regulile ei cu tot# Te face şi te preface de nu mai ştii cine-ai fost, unde ţi-e locul5# +ura scuipă sc"r'it# $urios# 2Am a*uns un h"r'# : um'ră h"r'uită5# )iuruit de g"nduri neputincioase# 6ite-le cum !noată prin al'ul acesta pufos< &eşănţarea al'ă din *ur mă face să crăp de monotonie# Parcă-au căzut !n prea*mă şi s-au făcut praf al' toate aripile !ngerilor cuprinşi de somnolenţă# Al'ul zăpezii si'eriene !l scoate din sărite de peste cinci ani de c"nd !şi petrece aici zilele# %ntr-o istovitoare scoatere din viaţa lui de dinainte# A scris dispreţuitor, cu duşmănie !mpotriva puterii# +ura calcă trufaş al'ul su' tălpile 'oncancilor de uriaş# Respiraţia şi-o simte greţoasă# Aerul dat pe nări se preface !n fuioare su'ţiri, al'icioase# 2Parcă-mi ies maţele# /i ele cred că sunt tot al'e5, !şi spune cu furie# Propriile-i g"nduri sunt nişte dihănii cu care se tot ia la tr"ntă c"nd vede doar copaci, zăpadă şi 'arăci# 7gomotul ascuţit al dru*'elor taie duşmănos şi aerul# 6ltragiază şi frigul# &armite urechile omului<

1

&&

%n duminica asta păşeşte mai altfel spre 'araca lui 8asea Fde fapt, el e 8asile acasăG# .imte o şovăire paralitică !n mers# /i g"ndurile# + se !mpiedică !n al'ul nesf"rşit# .e g"r'ovesc# e-ar lua de g"t ca pe nişte dihănii# e-ar sugruma# 2)ă tot dăm nas !n nas cu moartea şi noi şi g"ndurile noastre# Amăgeli5# +ura !şi aude glasul r"şc"ind aerul# )uvintele au colţi de ferăstrău# &e dru*'ă# %şi !ndeasă căciula cu urechi !şi acoperă gura cu slinosul de fular dungat# : clipă vede al'ul zăpezii dungat# 28icleana< +pocrita asta al'ă !mi pune vederea !ntr-un neast"mpăr dureros# 1ă văd ca un copac uscat, !nnegrit, singurul punct negru !n !ntinderea al'ă<5 6n r"n*et contrastant# =rozavă tranzacţie cu viaţa am mai făcut< Tăiem cu dru*'a trunchiuri de copaci# 6cidem frigul şi zăpada# +arna ne preface simţămintele !n schelete# %n aşteptarea unei primăveri, tăiem copacii# Tăiem zilele !n 'ucăţi# e secţionăm# e do'or"m la păm"nt# )a pe nişte dihănii răpunem copacii# Răpunem zilele noastre tot ca pe nişte dihănii# Acum, că se apropie plecarea din al'ul acesta !ngheţat, !şi poate permite să filosofeze mai neră'dător dar parcă şi mai disperat# /i-ar dori o dragoste care să topească orice amintire a zăpezii şi gheţii# 28a să zică, tot la ideea de schim'are a*ung5 !şi spuse oarecum altruist de parc-ar fi descoperit ceva nou pentru omenire# 2&e parcă mă-ntrea'ă cineva dacă optez pentru o
&*

monotonă, perpetuă identitate a vieţii, sau pentru fulminantele sale schim'ări# : secundă se crezu !mpietrit# 2.unt ne'un5# .e !ntre'ă, cum ar fi lumea fără anotimpuri9 $ără ca lupii să !m'ătr"nească şi ei9 A'surd# Plecă spre 'araca lui 8asea# Bocancii grosolani cască gropi !n zăpadă# 6neori, fulgii pătrund, se zv"ntură !n gropile al'e, ca !ntr-o v"ltoare# Alteori nu# 6rme de duminică# %naintează# Păşeşte prin liniştea iernii lă'ărţată, al'ă, inflexi'ilă şi al'ă# 6n tăcut triumf al'# $atal dacă te laşi prins !n mre*ele lui# Te poţi rătăci# Poţi deveni tu !nsuţi, un copac al', un g"nd al', !ngheţat# iniştea-i !ndărătnică# 0u poate fi spartă, supusă dec"t la mică distanţă !n prea*ma ta# +ura strigă !ntr-o doară# 6n grup de sunete ca o chemare din ritualurile tri'urilor săl'atice# Apoi tăcu# %l cuprinse frica să nu cumva să vină lupii# &acă-l aud, sigur !l vor adulmeca# Ar vrea să despice liniştea cu securea# iniştea asta parşivă# Te răsfaţă p"nă ce te pomeneşti !ncon*urat de hora veselă din iad# Ar topi şi lama securii# &acă al'ul acesta !ngheţat s-ar preface !n smoala iadului# %şi simte privirea o'osită# Respiraţia sa flutură, vizi'ilă ca o eşarfă din aer !ngheţat# Prevenitoare#

&(

Brusc, o aseamănă cu o pasăre şi-şi aminti că el !nsuşi poartă un nume de pasăre: Prepeliţă +on# +ura e un supranume# 7"m'i# Prepeliţa-i o pasăre galantă !n felul ei# 2.unt un om-prepeliţă5 !şi spuse# 1erge şi are impresia că m"inile-i sunt aripi# &e prepeliţă, 'ine!nţeles# +ată, pluteşte peste al'ul gros# Pustiul geros şi al', e undeva *os# %l vede ca prin ceaţă# &e fapt, nici nu prea ai ce vedea# Al' şi al'# )opaci al'i# :măt !nflorit pe crengi# 1are lucru nu-i# 2:i fi fost de-adevăratelea, c"ndva, o pasăre9 .igur am văzut lanuri de gr"u p"rguite şi c"mpii verzi;5 2Am fost c"ndva o pasăre# : prepeliţăăă; &a3 tot mai 'ine-i să fii om5# ="ndi: 2)uvintele, am cuvintele# Pot vor'i, pot să le scriu, să le trimit !n lume; ( drept, tot din pricina lor mă aflu aici# Am rănit, am lovit, am supărat, cică, regimul politic spun"nd ce nu tre'uie; Am strigat, am aruncat cuvintele ca pe nişte arme# Am vrut schim'area, doamne, c"te lucruri nelalocul lor am putut g"ndi<5 .e miră el !nsuşi de faptul că nu demult tăia această linişte al'ă, tăia cu dorinţa lui de neschim'are şi statornicie !n mersul lumii# 2.unt neghio'# 1-a prostit de tot al'ul şi depărtarea5# +ura !şi simte respiraţia gră'ită# Pare că merge !n cadenţa unei armate imperiale# .e vede va*nic, viteaz# Păşeşte !n cadenţă# :rdonat# =erul !i trece zeflemitor peste faţă# 7ăpada, izvor"tă din !naltul ceresc spart dintr-o dată cade peste trupul său !ntăr"tată#

&+

oveşte !n el ca !ntr-un duşman# Renunţă să i se opună# ( un oştean !nvins# %l !nvăluie un soi de pace interioară, de indiferenţă# ( un soldat fără vlagă# %n *ur, o nesf"rşire !n *oc al'# 8asea se aşează pe o laviţă# +ura !l vede prin vis# 2(ra să devii statuie de zăpadă# &e care nici n-am fi putut at"rna o plăcuţă cu numele tău<5 +ura se trezeşte t"rziu, !i sclipesc ochii ca la lupii !ntăr"taţi# Trupul şi-l simte !nsă do'or"t# + se pare că-n *urul său e o lume pestriţă, guralivă, care rosteşte !n gura mare propriile lui versuri# Al'ul tăcut acoperă păm"ntul# /i cerul# 6n cer al' cu stele de gheaţă# %ncercă să scrie un vers despre asta, dar părea că se afundă !ntr-un al' pufos, protector# Auzi glasul lui 8alea spun"nd: 2'ine că trăieşti, omule<5, dar el nu simţi nevoia să !nţeleagă#

&"

)UNUNIE -N RIT0 DE TREI

Asta-i a treia sa cununie# %m'răcă a treia oară rochia de
mireasă# Angelica simte m"na lui >ohn ca un semicerc metalic str"ns peste 'raţul ei# )"teva clipe# Apoi, găseşte soluţia să se eli'ereze# Ridică am'ele m"ini, salută lumea ca la paradă, trimite pupicuri# a nici una din fostele sale nunţi n-a !nsăilat priviri cuvioase# &e !ndrăgostită supusă# Blegită de fericire# 0u< Angelica nu se simte !nrudită cu pioşenia divină, !ngerească# 0umele ei nu are nici o atingere cu starea angelică# Ar fi o molcomie plictisitoare# (a se vrea versatilă# =reu de supus# Tul'urătoare, prime*dioasă# %n centrul atenţiei# 0icidecum dezapro'area celorlalţi n-o supără# %n seara celei de-a treia nunţi chiar vrea să fie deşănţată# .ă le dea cu tifla tuturor# 1ai ales '"rfitorilor# .-au v"nturat zvonuri despre dezmăţul ei# Parcă dezmăţul n-ar face parte din viaţa reală# Păm"ntul e singurul loc unde şi dezmăţul se poate trăi# Aprins# ( convinsă de asta# )e stare plăcută-i arderea provocată de tine<

&$

:prită la un anume punct fier'inte# Reluată apoi de la !nceput# &ezmăţul este flacăra simţămintelor# &esfide totul# /i-ţi dă senzaţia puterii că poţi face precum vrei# Totul e să ştii să vrei, să vrei, să ştii ce vrei# )um vrei acel ceva aţ"ţător# 0unta de-acum e o !nt"mplare potrivită să le arate celorlalţi că-i li'eră# Puternică# .eara aceasta-i 'ună de trecut şi-n catastiful !ngeresc# ( !n rol du'lu# 0untă şi 'otez# 1ireasă şi mamă# Angelica r"de# 6n r"s !nvăpăiat# .clipitor# .fidează lumea# 1ai are puterea să fie precum vrea# : tul'urare necunoscută p"nă acum o cuprinde c"nd !şi priveşte fetiţa care doarme !ngereşte, !ntre dantele !n 'raţele doamnei preotese 7incu, mama Angelicăi# &oamna preoteasă nu i-a făcut reproşuri# A !m'ro'odit-o 'ucuria# Pare că nici nu-şi aminteşte de preceptele morale, cum că 'otezul vine, de o'icei, după nuntă# Pare chiar m"ndră că fiica sa, Angelica, le poate face pe am"ndouă deodată# /i ce fericită e< )e fericiţi sunt cu toţii# %n aparenţă# &e fapt, sufletul şi mintea doamnei preotese face slalomuri z'uciumate printre !ntre'ări şi mirări existenţiale# (a se ştie la capătul firului# .oacra Angelicăi se luptă !n sine# $ără să se lase copleşită# +onică al ei şi-a schim'at numele !n >ohn de c"nd s-a mutat cu diavoliţa de Angelica !ntr-un cartier mărginaş al ondrei# /i peste orice aşteptări, iată, după nuntă va purta şi el numele de 7incu# Angelica i-a făcut cadou identitatea sa din acte, salv"ndu-l astfel de la cine ştie ce neplăceri civice# >ohn are la activ nişte matrapazl"curi# Tre'uie ascunse# $ie şi su' un nou nume#

&#

Astfel, cu părul său lung ca de domnişoară, agil !n mişcări şi vor'ă, >ohn ar fi putut deveni un cetăţean cunsecade# 0umai de n-ar mai comite nici un delict c"t de mic# Angelica !l are trecut pe >ohn !n actele sale# (a-i proprietara# $iica lor !i poartă şi numele ei mic: Angelica# : descendenţă cu trimitere la !ngeri# 0u poate fi dec"t cre'ilă# Angelica se simte ca pe o scenă# %n rol principal# 0u are emoţii# Are forţa !ncrederii că va fi mereu aşa# Poate şi pentru că preotul 7incu, tatăl ei, se roagă la toţi sfinţii# Asta crede !n secret Angelica# 8iitorul n-o poate nelinişti# &eocamdată e 'ine# ( 'ine că lumea din *ur o admiră !n loc s-o c"rtească# 2.ă-şi ţină colţii ascunşi5, g"ndeşte Angelica !nflăcărată de rolul pe care-l are de *ucat# )u patimă# .ă epateze# .ă compromită părerile dezapro'atoare vizavi de persoana ei# 0u regretă ce-a făcut# 0ici urmă de căinţă# Aşa i-a plăcut# Acum e important rolul du'lu: mireasă şi mamă# Altele n-ar fi !n stare# =ustul sfidării o !nc"ntă# Pare că alunecă pe un to'ogan lucios printre nuntaşii nevoiţi să se ferească din calea ei# Angelica r"de# R"sul ei muşcă# &evoră orice răstălmăcire# Priveşte scurt# Ascuţit# %şi ţine voalul peste umărul drept să acopere o v"nătaie compromiţătoare# %şi leagă de 'raţ şi degete un gest graţios# .imte o satisfacţie perversă#
*!

/i ea va !mplini !n cur"nd patruzeci de ani ca şi multe dintre invitatele de aici# .unt foste colege de şcoală# $oste colege de muncă Fasistente ca şi ea, la singurul spital din oraşG# :'osite# 7druncinate de gri*i# )u aer neghio', sear'ăd# Angelica pune la cale o ceremonie a simţurilor# 0imic domol nu tre'uie să fie# &oar e nunta ei# 8rea ceva de neuitat# )eva 'estial# )eva deşănţat şi plin de 'ucurie# : 'ucurie vicleană# &oar pentru ea# %şi ia fetiţa !n 'raţe# .e urcă pe un scaun# : ridică !n văzul tuturor# &antelele şi 'raţele copilului flutură ca !ntr-un *oc cu păpuşi !ntr-un spectacol plin de voioşie# 0ota de candoare-i strangulată de gălăgia din *ur# umea aplaudă# 1uzica e dată mai tare# 6rările, spuse din diferite colţuri ale sălii, se !ntretaie cu acordurile muzicale# .unete cu ascuţişuri diamantine# Angelica< 0u vrea să simtă nimic unduios# &impotrivă# Preferă ascuţişurile# .imţămintele acute nu h"r"ie precum 'olnavii# 0u g"f"ie# 0u sc"ncesc# Preferă stările răzvrătite# 8inile !n descătuşare# %n meseria ei de asistentă medicală, !nt"lneşte reversul# 8iaţa re'egită# Puhavă# Buhăită# .unete şi simţuri hodorogite# Trudite# 1olfăite cu disperare# 0u şi le asumă niciodată# Acum, e nunta ei şi se dedă toată 'ucuriei că e altfel dec"t restul# : clipă, !nt"lneşte privirea surorii sale din partea mamei# ( singura privire pe care-o o'servă# : irită ironia surorii sale Adina# Total opusă ei# Ar vrea să răm"nă semeaţă#

*'

&ispreţuitoare de naivităţi, t"nguiri, prelegeri moralizatoare# 0u-şi au locul# 1ai ales acum# 1ai ales aici# Aşa că, tr"nteşte copilul !n 'raţele Adinei şi, ne!m'l"nzită, ca !ntr-o luptă, se urcă din nou pe scaun# %i face semn lui >ohn să se apropie# +spititoare, !l !nvăluie# %l !m'răţişează cu ne!nfr"nare# %l sărută lascivă# Apoi, necuviincios# /erpeşte, alunecă !ntr-un dans din ce !n ce mai aţ"ţător# Aprinsă, !ntr-o rotire cu mişcări scurte, imperative o atinge pe soacră# &ouă cuvinte ard# Angelicăi !i place să creadă că şi rochia sa de mireasă i-a luat foc# /i că se luptă cu fier'inţeala# Părul soacrei pare şi el o !nvol'urare de flăcări# Angelica găseşte prile*ul să-i trimită şi două cuvinte văpăi# .oacră-sa poate să ardă cu adevărat# &e furie, de neputinţa de a opri dezlănţuirea asta deşănţată# ( clar că nora sa nu are nimic din atri'utele numelui pe care-l poartă# 2&iavoliţă, asta e5, şuieră depărt"ndu-se# )olegele Angelicăi r"d str"m'# .e prefac vesele# 0u au !nsă fiorul viforului precum mireasa# Pentru ele, anii se derulează cumpătat# )onciliant# Ani fără semeţia viforoasă# Angelica nu stă la sfat cu ele, nu se smereşte# &oar privirea surorii sale o agasează# .ingura care parc-o !nfr"nează# 2(a nu se simte iu'ită, de aceea-i dezapro'atoare5, !şi spune Angelica# 6n ţipăt interior o !ndeamnă s-o !ndepărteze pe soră-sa Adina şi-i spune: 2&acă eşti o'osită, poţi pleca# /i tu, mamă# )red că-i t"rziu pentru tine5#
*

.e vrea totalmente li'eră# 0ici privirile să nu-i fie 'aricadate de nimic, mai ales de prezenţa surorii sale# 6n fel de soră străină# 0-au crescut !mpreună# 0u au o istorie afectivă !n comun# Pe neaşteptate, Adina reacţionează !nsă altfel dec"t credea Angelica# Pasează copilul !n 'raţele mamei lor, a doamnei preotese şi se av"ntă !ntr-un cerc al dansatorilor# %şi ia drept partener pe socrul mare, tatăl lui >ohn# &ansul e un fel de-a se opune Angelicăi# 0u va pleca# 8a răm"ne la nuntă p"nă la final# Angelica o străfulgeră cu privirea# %n g"nd, leagă vor'e usturătoare# %ngerul 'un al Angelicăi !şi simte aripa arsă# /i-o !nmoaie !ntr-o rugăciune# Preface aerul din *urul Angelicăi !n rotocoale argintii, al'astre, verzui doar-doar o va potoli# Angelica, halucinată, crede că asta-i culoarea fericirii# /i dansează schim'"nd partenerii# Aerul devine fosforescent# %ngerul !i presară Angelicăi un şuvoi de steluţe !n faţa ochilor# (a le atinge cu m"na# .imte că sunt izvor"te din ea !nsăşi# e numără# +ată, lumea-i o frunză pe care ea, mireasa, pluteşte# Pluteşte peste uimirea purpurie a celorlalţi# .e leagănă sau se răsuceşte sprintenă, imprevizi'ilă# %ngerul ei 'un e !nşfăcat de-o aripă şi-l transformă !n suport susţinător al dansului său# $ie ce-o fi< umea soar'e din pahare, iar mireasa !şi c"ntă cu patos# &imineaţa, !ngerul ei este 'eat# Amăgit# Are o aripă p"rlită de patima arzătoare a miresei#
*&

Angelica va tre'ui să ceară !ngăduinţă şi iertare cerească# (l va tre'ui s-o apere !n continuare pe fiinţa aceasta re'elă şi nestăvilită de nici o normă# %ngerul !şi !nmoaie aripa 'eteagă !n răcoarea dimineţii# 0untaşii despică lumina cu sughiţuri şi r"sete fără noimă# Aceeaşi lumină proaspătă e pentru Angelica un vin plin de arome incitante# &orinţele i se destră'ălează li'ere !n lumina unei noi zile# A unui nou !nceput#

**

0OAPTE NEVINDECAT)
In memoriam, soţului meu Doni

Bate de ora opt seara# 1iercuri#
%şi descheie nasturii halatului cu !ncetineală# : moleşeală nesupusă, descumpănitoare se face simţită a'ia cum# 1ai devreme, nici un semn# Tot ce se arată insinuant, viclean, doctorului $lorian i se pare odios# /i o fi'rilaţie poate fi categorisită la fel# %şi aşază halatul !n cui# %nchide sertarul# : privire prin ca'inet# $lorile au crescut# Agresive, aproape acoperă lumina ferestrei# %ncurcă manevrele aparatelor# %n rest, e calmitate# Asistenta pleacă gră'ită# +arăşi a tre'uit să stea peste program# umea de pe stradă pare sănătoasă# )um de se-nghesuie at"ţia suferinzi la uşa lor !n fiecare zi9 Pe ea, cel puţin, o irită# 0ici vor'ă de un repaus la o cafea precum fac alte asistente# &octorul !şi rememorează şirul pacienţilor din ziua respectivă# ( ca un 'ilanţ mintal# Asta face la finele oricărui consult# Pacienţii noi se alătură şirului celor care au fost !naintea lor# 6nii pleacă din r"nd la ore şi zile neprogramate# (l simte o părere de rău, ori de c"te ori află aşa ceva# Armele date de el, pentru !nvingerea 'olii de inimă, n-au mai avut efect#
*(

( drept că 'olnavii sunt capricioşi# %l !nsoţesc !n mintea lui cu toanele şi suferinţele lor cu tot# %n astă seară pare că toţi s-au coalizat şi-l tul'ură cu atitudinea lor# 6nii au o cordialitate la'ilă# Alţii, speriaţi de zgomotul anapoda al inimii lor, devin vlăguiţi# Rugători# Patetici# .e agaţă de m"na lui# Alţii, supuşi, se descotorosesc de fostele o'iceiuri dăunătoare şi se laudă, !nfrunt"ndu-l# +pocriţii !n*ură feluritele vicii# /i pe actanţii lor sănătoşi, 'ine merci# &evin !nveninaţi, răutăcioşi# &octorul $lorian se simte prins !ntr-o horă ne'ună# 6nii sunt !n ofensivă sufletească !mpotriva stricaţilor şi păcătoşilor sănătoşi# )e i-o fi apucat de-l !nşfacă !n mi*locul lor9 %l acuză# /i el, doctorul arată a fi din stirpea sănătoşilor# ( calm, netul'urat la vederea at"tor inimi !n g"lceavă cu secundele# %i convine să dea sfaturi, !şi zic mulţi pacienţi cuprinşi 'rusc de groaza metafizică# +gnoranţi, alţii se !m'ăţoşează# &"r*i, se opun prescripţiilor medicale# Aruncă reţetele, plouă cu h"rtii ca nişte aripi al'e# 8or să mai fie descurcăreţi# Risipitori de 'ună voie ai propriului lor timp# 0econtrolaţi de hapuri şi diete restrictive# 0ici doctorul n-o şti c"t de greu e să fii o ceapă degerată# .leită# : legumă murată# &upă ce-ai fost rumen, ager, ispititor# 0u vrem să intrăm !n lista scri'ălăită de doctor, zic ostentativ# .ă devii, 'rusc, păm"ntiu, vezi cum e9 Paşii să-ţi fie răşchiraţi# Plăp"nzi# )a la prunci, vezi9 Asta nu, domnule doctor, asta nu vrem< Răm"i matale să numeri 'ătăile str"m'e, !ncovoiate de frică şi 'oală< 0oi suntem !ncă gata să hăcuim frica de moarte#

*+

+nfernul, raiul, liniştea veşnică să mai stea departe de noi< $oştii săi 'olnavi par victorioşi# .e !ntrevăd undeva !n penum'ră# e cunoaşte 'ine reacţiile# e acceptă su'til, fără pripire, orice atitudine# +ntempestivi toţi se apropie, parcă !l str"ng !ntr-un cerc, !n *urul său e o sara'andă *alnică# Agresivi, cu ochii 'ul'ucaţi de suferinţă, vulnera'ili# Au vrut, oare, să-l apere de ceva nevăzut sau să-l atace9 &octorul $lorian s-a simţit mereu complice cu 'olnavii# &eruta din această seară nu are noimă# %şi cenzurează g"ndul# /i ritmul inimii# /irul fantomatic al pacienţilor e terifiant# $ără chipuri, !l atrag acaparatori# Au priviri halucinante# Prime*dioase# Ritmarea inimii lui de doctor cardiolog a depăşit orice limită a normalului# 0u reuşeşte să !nchidă uşa din prima !ncercare# %şi administrează o pilulă# %n fiecare 'uzunar ţine c"te un medicament de urgenţă# Bătăile inimii lui par !mpărţite# 6nele pulsează !ncă !n ca'inet# .e miră, şi se sperie# %ntr-o rece atingere are senzaţia că aude zgomotul paşilor tremuraţi ai pacienţilor de'usolaţi, agresivi# ,alucinaţia unui scr"şnet !i trece prin auz# ( frica# :'scură# :stilă# 8ră*maşă# $rica# 7v"ntură 'ătăile propriei sale inimi# 1edicamentele nu-şi mai fac efectul dorit şi experimentat de at"tea ori# 0ăucitoare, frica#
*"

%ncearcă s-o mascheze# )o'oară scările cu precauţie# Bătăile inimii sale răz'at şi !nafara corpului# ovesc aerul# Pulsează deznădă*duite# .e făr"miţează ating"nd pereţii holului unde s-a oprit# )urios cum 'ătăile inimii lui se prefac !n particule metalice# 0u-şi mai pune pro'lema dacă-i real sau a'surd# Particule care, !n recul, !i ating picioarele# %i tremură genunchii# ( singur# +nima lui !nsă nu se mai lasă vră*ită de puterea medicamentelor# +nima lui a ieşit din str"nsoarea numărătoarei exacte a secundelor# ( speriată# .periată de propriile-i zgomote pe care le produce# 7gomote zdrenţuite# Precipitate# : inimă ca o pasăre cu aripi !n fi'rilaţie# )onectate la un fi'rilator cosmic# Aripile inimii H pasăre scoasă din ritmul normal, 'at, se z'at !n dezacord cu aerul# )u viaţa# &octorul $lorian, specialist !n 'oli de inimă, nu-şi poate struni propria sa inimă păm"ntească# ( 'un la inimă, se spune de către toţi# Acum, 'unătatea inimii lui nu-i e de nici un folos# : vede trandafirie, precipitată, !ngrozită# &octorul !şi activează neuronii# )aută clipa de !ncredere, de linişte# Asta-i pare !nsă un răsfăţ ireal# Raţiunea, da, la raţiune tre'uie apelat# &acă ar da un telefon nevestei; $orţa !ncrederii ar putea veni din vocea ei# .tupoare# 0u-şi aminteşte numărul telefonului# $rica !l asediază atroce# ( un monstru care-i !ncătuşează simţurile# %n loc să-l facă !ndărătnic, !nd"r*it, gata să lupte, să se salveze, frica !l paralizează#

*$

&oar 'ătăile inimii lui cutreieră holul# %n rest, nici ţipenie# )"teva clipe sau minute p"nă ce, !n fine, co'oară o colegă# )heamă .alvarea# ( conştient cum este aşezat pe targă# (ste urcat !n maşină# .irena .alvării sf"şie !nserarea# At"ta timp c"t aude, c"t percepe tot ce se petrece !n *urul său, doctorul e !ncrezător# .peranţa !l !ncălzeşte# &e aceea-i aerul aproape sufocant9 a urgenţă se v"ntură cu aplicaţie profesională şi consens colegial, asistente, medici# )um de-o fi apărut şi soţia lui9 )ine o fi anunţat-o9 Printre tu'uri de oxigen şi perfuzii, !şi face loc speranţa că viaţa poate reintra !n ritm sinusal, normal şi pentru el# )ere apă# Apa se mişcă# .e clatină# )a o fiinţă vie# 2&e ce sunteţi aşa disperată, doamnă95 !ntrea'ă o t"nără doctoriţă# 0oaptea nu pare !nspăim"ntătoare# ( o noapte slă'ănoagă# )u puţin !ntuneric# : noapte cu irizări !n claro'scur# Poleit su' lună şi stele# 0oaptea nu pare populată de schimonosirile fricii# +nima doctorului $lorian &umitru mai sare !n galop peste secunde, dar 'ate iarăşi normal, pe păm"nt, fără să i se audă ecoul !n ceruri# 0u mai trece capricioasă de la o numărătoare la alta# /i noaptea unduie ca o p"nză protectoare# 0u ascunde chipul fatalităţii# 0u e v"nătă sau prevestitoare de rău# +ar el vrea apă şi e molcom şi aşteaptă dimineaţa şi zilele viitoare# .ă vindece din nou, 'olnavii de 'ătăi de inimă suferindă#
*#

0oaptea pare sfioasă, aici !n prea*ma lui# E E E Acasă la el, noaptea stă aşezată pe fotoliul său !ntr-o postură gravă# Pe cuier, hainele lui at"rnă mult mai grele# %n poziţii str"m'e# 8ărgate cu !ntuneric# Bine că el nu le vede# E E E %n casa doctorului, liniştea stă ghemuită prin unghere# Pare o fiinţă o'ligată să se apere de un pericol# 8ecina din apartamentul alăturat, '"ntuită de o'sesii, colindă visele# 8ise aiurite ieşite din medicamentele care-i ogoiesc suferinţa şi traseele minţii sale, traversează noaptea# 8isează că domnul doctor !i dă nişte trandafiri şi o sfătuieşte să-i fiar'ă# Apoi să 'ea zeama roşie# 0eapărat, zice, să fie roşie# )"inele ei latră din senin deşi e toiul nopţii# ătratul co'oară de undeva din cer# $emeia !l aude !nsă nu se poate dezmeticii# 8isează cum BlaDI, c"inele ei cu nume de !ntunecime se plim'ă pe malul unui r"u av"nd !n gură şapca domnului doctor $lorian aflat pe malul celălalt# %n rest, noaptea l"ncezeşte pe coridoarele eta*elor, isc"nd siluete ireale, fantomatice; E
(!

E

E

$amilia altor vecini, care au multe pisici, a !ngropat-o pe una care a murit, chiar la rădăcina copacului unde-a fost lovită de o maşină# Acum, noaptea o acoperă de-a 'inelea# 1ăcar 'ine că vor putea veghea de la fereastră locul unde odihneşte una din vieţile stinse# )ă doar şi pisica lor tre'uie că are şapte vieţi# 0oaptea asta de !nceput de mai nu le dă alte 'ătăi de cap# 0ici de inimă# E E E 6ltima pacientă a doctorului $lorian a tot aşteptat vizita acestuia la ea acasă precum el !i promisese# &e ce n-o fi venit9 %n voia somnului, !ntre'area ia forma unui fluture agitat# .pr"nceana nopţii părea su'ţire şi la geamul ei# 8isă cum avea uşă nouă şi cum domnul doctor nu putea să intre cu nici un chip# Ba se făcea că are trupul gelatinos !n tremur c"nd spre st"nga, c"nd spre dreapta, 'a părea prea !nalt şi prea gras# 1ereu !şi schim'a dimensiunile corpului# 0u semăna cu omul 'inevoitor liniştit, gata să a*ute pe oricine# %n visul ei, se arăta !nfricat şi potrivnic, hotăr"t să !nfrunte ceva sau pe cineva nevăzut# E E E

('

$erestrele sufrageriei doctorului $lorian tremură din pricina deci'elilor muzicii de la discoteca de la 1all-ul de vizavi# &eşi este miez de săptăm"nă, miercuri spre *oi# Tinerii adunaţi acolo, dansează demenţial# 6rlă !nc"ntaţi că pot devora viaţa unei nopţi semeţ de frumoasă# $ascinant de vie# 8iciul, veselia şi o dumnezeiască vitalitate le aparţine# ,ulpavi, hămesiţi de iu'ire, indiferent dacă sinceri, şireţi, ciudaţi, d"r*i, tinerii ignoră ideea de !ntuneric# &e noapte care poate fi pentru unii,ultima# 6m'rele stărilor st"rnite de ei, acolo !n mi*locul vacarmului se răsfr"nge şi aleargă alandala prin sufrageria doctorului# /i vor dispărea odată cu !ncheierea acestei nopţi, fără ca el să ştie vreodată semnificaţia lor# E E E )opacii din faţa geamului camerei unde !n nopţile multor ani, a domit doctorul $lorian, şi-au adunat crengile !ntr-o complicitate cu aer de m"hnire# &oar !n seara aceasta# .pre dimineaţă, către ora cinci, părea că din copaci ploua cu stropi !n forma prunelor coapte# )iudat# %n stropii de rouă cineva picurase de sus ceva de culoarea catranului# .e topise vreo 'ucată de cer9 8reun asteroid făr"miţat din pricina vreunui impact cosmic, lăsase 'ucăţi de !ntuneric taman !ntre crengile copacilor din faţa ferestrelor doctorului $lorian9 %n *urul lor era la ora aceea, aproape clară, lumina#

(

E E E %ntuneric peste o parte din păm"nt# 6ndeva !n lume, s-au făcut ultimele pregătiri pentru lansarea !n cosmos a unei nave pilot# umea păm"ntească vrea să ştie dacă stelele sau alte universuri, o ia c"t de c"t !n seamă# Becul aprins chiar deasupra frunţii doctorului e un ochi agresiv# %nfipt !n inima nopţii# +nteresat, iscoditor# umina 'ecului sfredeleşte fără pauze celulele corpului 'olnav; &ar nici !ntunericul nu ar fi mai plăcut# %ntunericul, cu ghearele sale, e cu mult mai greu de suportat# Această noapte pare mai lungă dec"t oricare alta# &octorul $lorian se vrea eli'erat de tu'ul de oxigen, de maţele perfuziilor# i'er# .ă !nvingă noaptea# Ar vrea să poată pleca# :riunde# Păm"ntul su' tălpi# )e senzaţie< &ar el simţi cum pluteşte, se ridică !ncet# Podeaua, noaptea, păm"ntul !ntreg, răm"ne undeva *os# .trigă, vreau să răm"n cu voi, ce mi se !nt"mplă9 0oaptea se fr"nge fix !n punctul dintre sufletul şi trupul său#

(&

.PECTACOL PE UN DRU0 DE AER

umină leşioasă şi aşteptare asudată de neră'dare !ngurgitate forţat# 6n coDtail greţos# Asta am servit p"nă ce, după două anulări, z'orul 8ienaH ondra s-a !nfăptuit# :r fi fost v"ntoase undeva !n !nălţimi# a sol, !n prea*ma noastră, acum este ceaţă# : ceaţă onirică# +ngredient pentru registrul meditativ# 0u e cazul# 0oi, tri'ul pasagerilor co'or"ţi din cer !n acest spaţiu săgetat de veniri şi plecări, nu gustăm dec"t alerta şi ciuda# $ără pauze, fără ză'avă l"ncedă# Tri'ul !n care m-am !nrolat are o singură dorinţă# 6n singur scop# .ă se dezmem'reze< $iecare mem'ru al său are acte de plecare# &upă voie şi interese, fiecare vrea să a*ungă !n altă parte# $iecare-şi are traseul şi destinaţia lui# Asta-mi doresc şi eu# .ă a*ung la destinaţia mea# :ttaBa# Plecările !n sine sunt un spectacol# )u decoruri şi protagonişti# %ntre ei, fiind !nsingurarea# Acceptăm, fireşte, implicarea !n acest spectacol şi noi cei din tri'ul aflat la această oră !ntr-o derizorie legătură#
(*

Primul act: !naintatul ordonat, !n şir indian# &e fapt, este o'ligatoriu să mergi !n slalom printr-un culoar marcat adhoc, de parapeţi din plastic, mo'ili şi legaţi !ntre ei prin f"şii din textile# Pe feţele actanţilor, se văd cele mai diverse stări# >ucate sincer-sincer# $eţe răvăşite de o'oseală# )earcăne mumificate# Pielea o'ra*ilor tă'ăcită de aşteptări# /i ore nedormite# Tri'ul nostru e o minunată mostră că lumea-i diferită# 0eunitară# )ă suntem singuratici deşi guralivi# .uciţi, re'eli, melancolici, prăpăstioşi# )u nervii !ncordaţi, !naintăm spre locul unde ne va fi testată onestitatea de călător# Aparatele vor ghici la fix dacă avem cuţite, foarfeci, 'om'e !n pantofi, !n ceasuri, !n stilouri# a o adică, cel prins cu m"ţa-n sacul-'aga* va fi exclus din tri'# A'solut legal# /i normal# .ecvenţa doi, din actul +: descălţarea< )u gesturi sprintene# .au o'osite# %mpleticite# Răsucite# 0e punem !ncălţările !ntr-un coş din plastic# Banda rulantă !l va duce su' ochiul magic al aparatului ghicitor# Asta ne dă o stare de siguranţă# 0u ne punem pro'lema cum ar fi dacă, doamne fereşte, ar fi depistat un pericol, un dement cu o 'om'ă, c"t de micuţă# Ar putea să ne reteze drumul# .ă-l deturneze spre rai sau iad# %nsă asta nu ne trece prin cap# (xcludem diavolul dintre actanţi# .untem doar noi, oameni 'uni, 'unişori, z'"rciţi de 'ucurii sau dureri# 1oderni# 8icioşi# Prefăcuţi#
((

$ăgăduitori falşi# +spitiţi şi ispititori# 8rem un drum de aer p"nă la destinaţia noastră aleasă azi# 1"ine vom opta pentru alta# %ntre douăsprezece mii de g"nduri plus alte !ndoieli, !ntre'ări, am scăpat de su' ochiul magic# )ontrolorul !n carne şi oase ne face şi el semn că avem dezlegarea să ne t"rşim paşii pe mocheta plină de milioane şi milioane de micro'i cunoscuţi sau neidentificaţi !ncă# 0e !ncălţăm# Pe loc, comanda< A'solut toţi ne conformăm# 6rmează alte secvenţe ale aceluiaşi act: a*ungerea la terminalul destinaţiei# Tri'ul nostru se destramă# %ncepe o com'inaţie aleatorie cu alte persoane din marele tri' al pasagerilor# $racţiunile de tri'uri mai mici se intersectează, se ating, se despart# 1işcarea planetelor, a efemeridelor şi a tuturor aştrilor la un loc nu e mai agilă ca !nvol'urarea aceasta de priviri, paşi, genţi, scări rulante, o'oseală şi transpiraţie# %n ce mă priveşte, !ntre', !nţeleg, acţionez# Tre'uie să iau un auto'uz p"nă la terminalul numărul unu# .unt singurul pasager# 6n t"năr cu aparate de emisierecepţie, şoferul şi eu !ntr-un ditamai auto'uzul# .tră'atem un spaţiu li'er, nici urmă de avioane sau clădiri# %mi pare că sunt un călător re'el, rătăcit, prins la graniţă şi dus !ntr-un loc secret# ( doar o părere# %n călătorii tre'uie să fii flexi'il# 0ici o pro'lemă#
(+

.unt dispusă# +ată, la intrarea !n terminalul care totuşi există, dacă lam găsit, mă !nrolez !n tri'ul mic al călătorilor care-şi vizează documentele pentru )anada# .e !naintează supărător de !ncet# $uncţionara la care tre'uie să a*ung are pielea măslinie# /i mişcări dezl"nate# Rare# 1i-aş dori o derulare a minutelor !ntr-o rapidă secvenţă# 6na greu de urmărit# Totuşi, nu se petrece precum vreau eu, chiar dacă un călător e plin de iniţiative g"ndite 'litz# )u intensitatea neră'dării# Trece o oră# .unt aproximativ !n acelaşi loc# $uncţionara de la ghişeu a fost plecată# A revenit# 1ăcar 'ine că r"de !n convor'irea cu o colegă# &oi copii creoli se caţără !n 'raţele unei tinere 'londe, frumoase, calme# Apoi, sunt lăsaţi să se *oace cu maşinuţele care aleargă printre picioarele noastre# 1otiv să ne mişcăm c"ţiva centimetri# %n *ur lentoarea ni se !nfăşoară de 'eregată# egea mişcării se leagănă indolentă# %mi schim' total părerea despre ondra, despre funcţionarii săi, despre odihnă, distracţie, romantismul şi splendoarea călătoriilor# .cena următoare, rupe !nsă gra'nic l"ncezeala# $uncţionara !mi respinge actele de călătorie# Am venit cu altă companie# 7'orul a fost anulat din vina ălora, ce caut aici9 .ă merg la cei !n cauză< &in nou auto'uzul cu şoferul şi 'ăiatul cu aparatul de emisie-recepţie# Reintru !n vacarmul paşilor, privirilor# .unt din nou un călător rătăcit#
("

.tupid, fără orgoliu, plin de suferinţă, nu ştiu !ncotro so iau# .-a făcut seară# Afară e noapte# Aici, lumina neoanelor nu mă a*ută prea mult# ( ironică# %mi accentuează o'oseala# %ntre'# 1ă mir că nimeni nu ştie# .unt funcţionari plantaţi pe culoare# Au veste fosforescente şi-ţi răspund civilizat 2nu ştiu5# Pur şi simplu, gate no 25 nu pare a fi !n incinta aeroportului# )a orice pasager demn, nu mă dau 'ătută# 6rc scări# 1ă !nrolez !ntr-un alt tri' călător# )u cea mai ştir'ă legătură !ntre mem'rii săi# )ea mai firavă# &e fapt, nu e nici un fel de relaţie# At"ta doar că pantofii tăi sunt aşezaţi !ntr-o cutie alăturată unuia dintre ei# 1ă descalţ# 1ă supun ochiului magico-electronic din nou# Păşim ca nişte ro'oţi# 0e !ncălţăm# &in nou gră'iţi, caraghioşi !n gesturi# amenta'ilă prestaţie !n această scenă din actul + care se prelungeşte ostentativ# Autorul e tiranic# +mprevizi'il# /i cinic# /i nici măcar nu-l cunoaştem# -aş g"tui cu c"teva replici de duh# +-aş descura*a imaginaţia 'estială# &ar nu-l cunosc# Poartă numele !nt"mplării# At"t# =reu de diri*at# Totuşi, sunt un pasager responsa'il# %mi iau rolul !n serios# 1ai ales că nu pot evada# :dată ieşit afară din aeroport şi din rol, nu mai poţi intra# Actul +, scena J, eu singurul interpret principal# Restul sunt figuranţi# Asta !mi dă un im'old rotund#
($

+m'oldul mi se rostogoleşte vesel prin maţe# Am o voce docilă# /mirgheluită# %ntre' fiinţele priponite la diverse intersectări de culoare, scări rulante, holuri: 2Please, gate no KL5# Primesc invaria'il acelaşi răspuns: 2nu ştiu; !ncercaţi acolo5# .unt persona* !ntr-un roman de MafDa# /i nimeni nu va crede vreodată că mi-am *ucat rolul p"nă la punctul culminanant# )u dogor"toare !ncredere# Am fost un actant inventiv, extravagant, vehement# &esculţ, !ncălţat, necunoscut, excitat de frică# %ntre timp, s-a făcut ora două din noapte# : fi noapte !n afara zidurilor acestui ghetou zguduit de un du-te-vino nestăvilit# Pasagerii ceilalţi nu mai intră !n scena *ucată de mine# &oar că mă ating de umerii lor# 0e intersectăm privirile scurt# 0edesluşit# ,aotic# umea din *ur e !ntr-o mişcare zănatică# Piezişă# %mpotriva oricăror legi ale ordinii# %ntre' scr"şnit# Acelaşi lucru# .imt cum !ncărunţesc# &in vestele reflectorizante ale păzitorilor de puncteintersecţii, văd cum răsar fulgere verzi# Am urcat scări normale, am mers pe scări rulante vreo treizeci de Dilometri# 7eflemitoare, lumina e verde# 8ăd verde dungat !n faţa ochilor# Am găsit un loc li'er pe o 'anchetă# ,otărăsc să mă opresc aici# Alţi am"naţi ai altor călătorii, stau şi ei !n aşteptare#
(#

&estinaţii suspendate# &e acelaşi autor sau regizor dement al acestei nopţi# 0oaptea !nchisă !n aeroport e hăcuită mărunt, !n particule !n care s-a introdus lumină de neoane# ( straniu# (nervant# &e netălmăcit# :ra la care ai mei m-au aşteptat !n aeroportul din :ttaBa a trecut demult# Peste un ocean şi c"teva mări, noaptea asta nu poate a*unge# Are aripi vlăguite# 0oaptea scheletică apare doar printre panourile cu plecări şi sosiri# :stentativ, trece şi prin mintea mea# &uşmănoasă, refuz să mai *oc un rol principal# Aţipesc# .pectacolul va continua m"ine dimineaţă# 8or urma !ntre'ări despre ghişee, z'oruri anulate, redirecţionări, ore ghiftuite de aşteptare şi teama că-mi pot petrece !ncă o săptăm"nă !n incinta aeroportului londonez# &acă mă voi muta de la un terminal !n altul, pot sta şi o lună# Apă şi 'ani pentru a deveni clientul punctelor comerciale, at"t e necesar# Ră'darea ţi-o !nsăilezi singur !n astfel de cazuri# &isperarea e greu de ocolit !ntr-un secol gră'it#

+!

PE VIA APPIA -N JOS

Pe 8ia Appia de-a lungul şi de-a latul, e duminică#
/i lumină# &e iunie# )a şi !n alte părţi din lume# )o'or# %n timp# Pare că m-aş dedu'la# .unt eu, cea reală, iată, laolaltă cu ceilalţi gură-casă !n mişcare pe 8ia Appia# /i sunt totodată un persona* intrat !ntr-un spectacol !n care, importantă e doar trăirea clipei# &e altfel, sunt aici, la Roma, datorită unui moment străfulgerat de destin# &e !nt"mplarea care, uneori, rupe culoarea N derularea o'işnuită a clipelor# Totul a pornit de la un simplu gest: am oferit romanul meu alta!ara pictoriţei 1arcella 1arone# Artista de rang special# &e dragul comunicării# $ără să 'ănuiesc următorul pas# Port !n poşetă un exemplar !n italiană al alta!arei# a hotel am şi un colet cu volumul nou de versuri "uga nel cerc#io# )ărţile acestea mă vor pune m"ine, luni, ca-ntr-o oglindă, care, cine ştie, s-ar putea să mă arate ridicolă, str"m'ă, de'usolată, hlizindu-mă fără noimă# &e aceea, !ncă nu mă g"ndesc la momentul lansăriiOconfruntării cu invitaţii# )ine or fi oare9 .unt totuşi aici fără cunoscuţi, fără prieteni# %n schim', !mi reactivez simţurile de *urnalist# :'serv#

+'

)aut ceva senzaţional# )are să intereseze pe ascultătorii radioului# )ăci asta s-ar cuveni să fac: o transmisie !n direct de pe 8ia Appia# &ar nu se-ncheagă nimic# 0-aş putea spune dec"t; &ragi ascultători, pe 8ia Appia, şi acum ca de multe ori precum vi s-a !nt"mplat şi dumneavoastră, poate, grupurile de turişti sunt năclăite de sudoare, !şi t"rş"ie paşii prin istoria veche romană, se hol'ează la ea# &e-a dreptul sunt aiuriţi# $otografiază, filmează, fură, adună imagini# %şi confecţionează amintiri cu o repeziciune uluitoare# )ă doar şi ei sunt mai uluiţi dec"t s-ar crede# 6nii z"m'esc fără noimă, alţii mărşăluiesc soldăţeşte sau merg somnam'ulici# +mportantă e, aici, trăirea clipei# Carpe diem, capre diem$ )"t adevăr# i se !nt"mplă tuturor celor aflaţi aici, acum# .au m"ine, sau oric"nd# Riscaţi şi dumneavoastră< 1erită< &espre mine pot spune că sunt la fel de !nc"ntată şi 'uimacă# 8reau să-mi fac platoşă din clipa asta, sau un coif ca un accent ascuţit pe creştet# : *aponeză se uită contrariată la mine# 1ă ocoleşte# Pro'a'il am călcat-o pe picior# eandrii au !nflorit super'iP cara'inierii, spectatori vigilenţi; Totul e să fii rezona'il şi să nu te laşi copleşit# .ă n-o iei razna după cum te-ar duce fantezia# )eea ce eu nu pot# 1i se roteşte !n minte istoria ca o morişcă# 1ă !nchipui o femeie din vremea +mperiului# (poca Traiană# %ncă nu m-am hotăr"t dacă să fiu o soţie de oştean !n aşteptarea !ntoarcerii din vreo luptă victorioasă, sau să fiu; o curtezană# Ar fi mai avanta*os9 &ar, la un spectacol cu gladiatori aş fi rezistat9 %mi am"n răspunsul deoarece, dragi ascultători de radio, azi nu vă

+

voi transmite nimic# )ele de mai sus vi s-ar părea 'aliverne# $ără nota dorită de senzaţional# Aşa şi este# &oar ceea ce furi din clipă, doar asta-i senzaţional aici, acum# Pentru asta !nsă răspundem fiecare personal# )hestiune de responsa'ilitate individuală# Aşa că, mai 'ine merg să mă pozez cu oşteanul roman apărut ca din senin# )red că nu-i deloc o fantasmagorie# )ere un euro pentru a lua poziţia de luptă, !ntinde sa'ia !n direcţia cerută, are coiful 'ine !nfipt !n razele soarelui, straiele de un roşu pictural# Totul e :#M# Am mai achiziţionat o clipă# )e avari suntem pe 8ia Appia< $antezia-mi dă t"rcoale# +arăşi# 0-am !ncotro# +ntru !ncă un piculeţ !n *ocul ei; Tropotul unor cai, de 'ună seamă imperiali, stă gata să răz'ată din pietrele pe care calc# Tropote !mpietrite, trezite acum, oho, o !ntreagă fermecătoare aiureală# /i !ncă o chestiune: pietrele pava*ului de pe 8ia Appia nu-i aşa că sunt originale9 &e pe vremea aceea9 Asta vreau să cred# 1ai !nhaţ o imagine şi nu mi-e deloc ruşine# Toţi din *ur procedează la fel# &e ce-aş face notă discordantă9 At"ta doar, că mă retrag pentru c"teva clipe la um'ra unui leandru# %n vechiul forum roman erau leandri9 6ite că asta nu ştiu exact# 8a tre'ui să presupun# Timpul prezent se lă'ărţează cu tentacule miriapodice peste noi toţi# /i ce zeflemitor pare< %mi pun ochelarii de soare şi mai fac un rond# Pe 8ia Appia timpul e un uriaş# +ar noi, nişte naivi fericiţi !n sus şi-n *os pe 8ia Appia#
+&

E E E 7iua de luni tre'uia să fie văzutăOtrăită cu realism# 0u venisem aici doar să 'at c"mpii fantaz"nd# (ram invitată# (ram chiar un persona* implicat !ntr-o !nt"mplare c"t se poate de reală: lansarea celor două volume traduse !n italiană# Puteam fi totodată şi un spectator la cele ce urmau# Persona* şi spectator !ntr-o !nt"mplare dăruită mie !n 2)etatea eternă5# )u persoana mea prinsă exact !n mi*loc# +maginea unui păian*en nu-mi place !n general;8a să zică, vă invit, intraţi şi domniile voastre !n sala cu pricina, visQ-vis de )olumnă, la vreo patruzeci de metri, să zic# .trăduţa nu-i mai largă de at"t# : sală !nchiriată, am !nţeles# 1arţea se ţin aici conferinţe pe teme sociale, vinerea este rezervată pro'lemelor europene# &ar azi e luni# Reactualizez# Aflu din textul unui afiş că lunea viitoare va avea loc !n premieră un spectacol de teatru al unei trupe tinere desfăşurat !n catacom'ele Romei# Bravo lor< .ucces< umea e totuşi mică# /i plină de intersecţii insolite# +mprevizi'ile# Aşadar, a*ungem !n sala rezervată# &imineaţa erau de*a fixate acolo camerele de luat vederi, aparatura pentru !nregistrarea audio, cărţile erau aşezate artistic, sistemul de amplificare verificat# E E E

+*

Baltazara, eroina romanului meu, a ieşit din pagini şi de su' ocrotirea mea# .e plim'ă 'uimăcită pe 8ia Appia# ( paşnică !n uriaşul amalgam de ani, !nt"mplări, persona*e contemporane sau istorice# (ste placidă# 0emulţumită# .-ar fi vrut altfel creată# 2(şti vinovată5# %mi strigă cu reproş: 2.unt goală, desculţă, fulgerată de !nfr"ngeri, solitară, stingheră pe străzile astea colcăind de senzaţii istorice; )e ştiu oamenii de atunci despre mine9 )e vor şti cei care vin9 )e le pot oferi9 1ărinimie, dragoste, şuierul suferinţei9 0u au nevoie# 8iaţa e vehementă şi veselă, isterică, strălucitoare, zgomotoasă, hilară, desăv"rşită uneori# .ăl'atic de imperfectă# 7ilnic altfel# (u, Baltazara, sunt un mic accent gutural !n senzaţionalul amalgam de sunete# 1ai poţi să mă primeşti !n roman9 &ar să fiu altfel# Precum clipele schim'ătoare# &e la o pagină la alta să mă preschim'# 1ai pătimaşă# 1ai disperată# 1ai surprinsă, mai !nfiorată# 0ouă, falsă, 'ună, *alnică, tăcută, misterioasă# Poate credincioasă şi păg"nă !n parte# Amăgită şi amăgitoare# 0em"ng"iată# $urtunoasă, delicată# Amăr"tă şi !ndulcită de viaţă# 1-aş vrea o femeie adevărată#
+(

0u una c"rpită din cuvinte# :ric"t le-ai !nsăila şi le-ai relipi, cuvintele mă dor la !ncheieturi# 1ă dor !n punctele nodale dintre tăcere şi grai# &intre imaginaţie şi viaţă# 1ai 'ine, hai să facem schim'< Tu să devii persona* iar eu, femeie vie# 0ă'ădăioasă, zglo'ie, tristă, prădalnică de 'ucurii# Tristă, neliniştită, leneşă, gravă, intempestivă, sau puţin scăl"m'ă, prefăcută, alunecoasă# &in toate c"te puţin să fiu# %nlăcrimată uneori# Altfel nu se poate# 8lăguită de viaţă, vinovată de temeri, dar vie# +u'itoare5#

++

PARTEA A II-A

+"

0U 0) A0)/I, ROBERTA1

1area9< )e poveste, Ro'erta9 )e poveste poate fi9<###
###Patru dimineaţa# :ră periculoasă# )hiar n-ai simţit uneori cum celulele au atunci energie minimă9 Apoi se re!ncarcă# Revin la normal# )hestiune de ştiinţă şi mister: 1ereu le reuşeşte şi mereu o iau de la !nceput# : singură dată, nu# 6ltima oară nu# .e fr"nge ritmul dumnezeiesc !ncifrat !n ele# a !nceputul orei zise, !n mine se prelungea o clipă ciudată# /i mă !mpingea pe străzi# $ără teamă, stră'ăteam un oraş străin, adormit şi straniu# Budva# 1area era prezentă !n aerul sărat, cu iz vetust, !n umezeala prelinsă pe ziduri# %n nări o simţeam# .trăduţe !nguste# $oarte !nguste# &evin călătorul# Pe 'uze, un gust de sare umezită imprimat de mare# Trec pe l"ngă ziduri medievale# :ric"nd mi-ar fi putut ieşi !n cale o um'ră a timpului alipită de ele# Traversez o tăcere# 1ă hazardez prin lumina pustie# )e-aş fi putut !nt"lni9 1ersul meu### nesigur#
+$

%nainte# At"t# Alte direcţii, nu# :rdinea unor foste !nt"mplări, logica lor, le c"ntăream dintr-o privire# 1ereu paşii mei singuri# /i lama unui g"nd su'ţire# (ra### c"t se poate de altfel, de uman şi de### inexact# Toc, toc, toc### $erestrele !nalte sunt c"t să se !ntrevadă, uneori, o parte din !ntinderea mării# Acum se arată a'solut indiferente# &in astă pricină, g"ndurile !mi devin ostile9 6n zgomot de motocicletă accelerată nervos mă ţintuieşte l"ngă zid# A trecut# : pornesc iarăşi# )eva mai precaut# Ba nu, z'or# 1ă agăţ de un simţăm"nt secret# Ai mei ha'ar n-au pe unde hălăduiesc# Reconstruiesc o lume precum vreau# 0-am nici o !nrudire cu Penelopa, luna mi se pare un opaiţ, sunt pornită pe o pantă aventuroasă# )e mirodenii scoate marea la iveală< .e fac simţite !n aer, cine ştie, cum să ştie, de unde să ştie careva ce talanţi port !n mine9### /i nicidecum nu mă vatămă clipa< .unt eu# /i o mare inventată !ntruc"tva# Pretext să m-av"nt din nou# .ingură !ntr-un soi de### ritual interior# &esăv"rşirea se o'ţine treptat# : ştiu# Aşa cred, cel puţin# .unt eu# /i### trecerea# (ra să uit# a ora periculoasă, am nevoie de tact# 1-aş putea pierde !ntr-o emoţie pretenţioasă# .unt călătorul, sufletul, ochiul, pasul prin lumina pustie<
+#

7iduri din piatră colţuroasă, umed-verzuie# e număr# 1anechinele din vitrine m-agaţă de umăr# Au un z"m'et o'osit# Par istovite după un 'al unde-au avut succesul dorit# Traversez un gang# : piaţetă# )ineva, !n faţa unei cafenele, pregăteşte decorul pentru clienţii dimineţii# :ra nedefinită e peste mine, plutitoare# %mi opresc mersul# : simt !ntre tăcere şi mare# a dreapta, turnul unei fortăreţe# Pri%ate propert&$ +storia lui mă-ncon*oară, mă depăşeşte# a colţul clădirii, marea# )a vinovată, pare cuminte# .u' o mantie de um'ră# Acum e sum'ră# &ar minte# /i mă prefac a nu şti# Pe mal, pare că văd um'ra unor femei aştept"nd sf"rşitul *ocului de-a plecarea !n care se prinseseră 'ăr'aţii lor cu !ntinderea apei# 0u departe, !n larg, o insuliţă# /i silueta unui muzeu cu trofeele aduse de soţii N marinari scăpaţi din mre*ele apei verde-al'ăstruie, pripită, pilduitoare N sărat-amăruie şi### 'ătr"nă# 0işte pescăruşi dau semne de alertă# 1area se-ncruntă# %n ad"nc deznădă*duită9 &eodată, se lasă !n voia unei slă'iciuni, !naintează tiptil# &ăr"mă castelele din nisip construite s"rguincios de un copil# ( o### lehuză dementă# Peştii, la mal, nu mai au suflu# 1ă retrag# 1area e ca eternitatea rănită< ( *ignită# Totuşi# $ascinaţia ei nu stă !n cuvintele, g"ndurile mele# +au loc !ntr-o 'arcă priponită# :ra periculoasă se prelinge !n apă, fără vlagă, sf"rşită#
"!

umina de pe faleză se-ntinde trudită# :'serv o siluetă# &ouă# (xact# .unt două# Băiatul şi fata, care !n amurg prezentaseră pe faleză, pentru turişti, un spectacol de pantomimă# (rau mimi# $eţele lor smăcuite, fără nici o grimasă# 8ie doar mişcarea ochilor şi a m"inilor### 6şoară !nclinare a capului, a trupului, !n semn de mulţumire ori de c"te ori o monedă cădea !n talgerul de la picioarele lor# Acum li se aud vocile# Ridicate# .tridente# $ata e revoltată# Replică# +nsistă !n interogări# $ata !şi !ntoarce masca pe dos# : lasă li'eră, at"rn"ndu-i la g"t# (lasticul colorat pare o fr"ntură de curcu'eu secţion"ndu-i pielea# %n aer z'oară replici furioase către partenerul mim# 20u mai vreau să *ucăm !mpreună< Trişezi< >ocul e o prefăcătorie plină de voluptate# Tu faci din lă'ărţarea m"inilor şi picioarelor chiar o cursă# 0u mă vei cuceri< : cursă, o cursă falsă e *ocul tău< 8"rsta ţi-e singurul adevăr dat la iveală# Te scăl"m'ăi !n zadar# .unt t"nără# ( mult mai mult dec"t *ocul# )lămpăni cuvinte aiurea# 6neori o'scene# (u singură le aud# /tii că asta nu face parte din arta mimării şi totuşi trişezi# 7"m'etul ţi-e fals# R"nced# Reflexele mării, le mototoleşti !n privirile tale deşirate pe trupul meu5# 1imul !i !ntinde masca sa: 2+a-o<5 zise aprins, tul'urat# 2$oloseşte-o !n alt spectacol# 0e leagă ceva9 0ici măcar su'iectul unor reprezentaţii<5
"'

.e !ndepărtează# 1işcările picioarelor, a capului, a trupului său alcătuiesc un alt spectacol# Tăios, crispat# :fensat# 8ioriul apei din mare se suprapune peste silueta um'rei lui# Pocită# 0esigură# 1imul !şi !ntoarce doar capul# .alută fata# $ostele zile# Truda mării de a fi mereu altfel# &intr-o dată, um'ra sa devine una cu trupul# =ăl'e*ită su' soarele indiscret# :filită# $lască# Apoi, se !neacă !n mare# %n timp ce mimul !naintează pe mal# 1area pare un ochi hol'at# +mens şi curios# Purificator# ( glacial sau protector9 )asa din colţ !n unghi ascuţit, unde se prepară peştele !n zeci de feluri la cererea clienţilor, dar după reţete secrete, de sute de ani, e !ncă luminată# 1icşorată, se răsfr"nge !n luciul apei# 6n ochi mut şi straniu# $ata se !ndepărtează de partenerul mim# .ilueta-i fragilă, prelungă, despică aerul# 1area !i preia conturul şi-l transformă !n felurite măşti# Arta mimării# (xersată perfect# : mişcare ritmată# 1ăşti pătimaşe, !nduioşătoare, groteşti, in*urioase ori tandre, tul'urătoare sunt aruncate pe mal, !n direcţia unde stă dezarmat 'ăiatul-mim# Aş crede că ţese un plan de răz'unare# %ncet, !şi aprinde ţigara# 1area se *oacă de-a măştile cu o indecenţă primordială# +nstinctivă# )hipul meu oglindit !n apă se lă'ărţează cu riduri largi# &ispare# 1erg !napoi pe mal#
"

1area !mi recompune o mască străină, amăgitoare# Apoi o multiplică# : saltă spre mal, sfidătoare# : refuz# 7"m'esc feteimim# 0u mă ia !n seamă# .tă nemişcatăP o fi un rol pe care şi-l asumă tăcută, !mpietrită# 1ă depărtez# %n urmă, un sunet vifornic# : fi fost despicată apa, necruţător, de prima rază de lumină, ca de toiagul lui 1oise9 Alerg spre oraş# 7orile-mi lovesc privirea# Traversez o linişte *ilavă# martie '(((

"&

.UNT, CO0UNIC, SUNT

&imineaţa, c"t de devreme, se rostogolesc peste mine
cuvinte### 6n alo< 7ece, douăzeci de alooo< Acceptări### 0egări# 8ă aştept### 0u vă aştept, doamnă### 8remea va fi călduţă### )el puţin azi### $iţi, aşadar, atentă< 1ergi< A 'ientRt< 1estec apoi alte cuvinte# /i 'eau cuvinte# Am o deprindere grozavă să le fiu sclav# 6nghiurile lor mă *oacă, !mi *oacă nervii, simţămintele# Plutesc nişte le'ede pe Bega# Ar fi timp de plecare, cum de-au rămas9 Asta e# .e vesteşte o epidemie de gripă### dar azi nu mă poate atinge# Apoi chiar cred asta# %n genere, vor'ele z'oară şi se fr"ng# &ar cuvintele### (h, recunosc, cuv"ntului, cuvintelor cu neast"mpăr şi p"r*ol interior le dau slu*ire# /i vamă# 6nele mă seceră# /i o vreme sunt mirişte pustiită# 1i-e sete apoi şi caut alte cuvinte pline de patimă# e zidesc !n mine, le dau forme proprii, unice, afective# Adeseori se pră'uşesc# : iau de la capăt# +arăşi# )uvintele mă zidesc şi mă destramă# Toată ziulica nu fac dec"t să le fiu pe plac### )uvintele sunt al'astru şi### miere#

"*

&ar nu e rău# 0u e rău deloc# 7ic# ="ndesc# ="ndesc şi cred !n menirea fiecărei zile# : transform !n fiinţă# Asta nu !nţelegea verişoara &# (a şi 1# au plecat !n America# Pierduţi dincolo de al'astru, am spus atunci# Apoi s-au despărţit# )uvintele se !ntorceau vră*maşe !mpotriva lor# 0u s-au mai !nţeles# $ără cuvinte cum poţi să9 )hiar nerostite, au putere###< &a9 asă, ştii 'ine# 0umai ele să fie de vină9 )uvintele9 %ntotdeauna9 %ntotdeauna# 2: să te măn"nce singurătatea<5 !i co'ea )#, soţ paralizat, soţiei lui, o vreme mult iu'ită# )uvintele s-au alterat cu timpul# 0işte viclenii# 0işte găoace mucegăite# 0işte du'ii# 0işte vedenii# 0işte farse, zicea verişoara &# (u nu# (u nu vreau să le simt veninul şi colţii ca de fiară# /i scornesc un *oc# 1ă prefac sigură pe mine, stăp"nă peste tot ce mi se spune# Puterea, forţa stă !n privire, gest, frumuseţe, şi !n cuvinte, !mi repet# Ritual psihologic# %mi modulez vocea, !ncarc sila'ele de nuanţe# )uv"ntul mi-e pr"nzul# 6neori de ce s-o fi răzvrătind !mpotriva-mi9 (u mă supun# )u iuţeală, răvăşită alteori, donSui*oteşte ades# Puternic şi 'uimăcitor cuv"ntul tău< )uvintele mele vi*elie, fulger, copie flască după originalul 'i'lic, ancestral, se vor o punte# .au### poduri peste# (u sunt### cuvinte#
"(

Aşteptare, stol săl'atic nestăp"nit, peisa*, z'or fantast peste păm"nt# .unt# =alop de cai şi zile sunt# 6n alint *ustiţiar# Trec de partea domnului care se plim'ă seara pe aleea anostă dintre 'locuri# ( un domn cu 'ar'ă# .e zice că-i poet# Rosteşte cuvinte doar pentru el# &acă le aude cineva de prin prea*mă, nu-l deran*ează# Răspunsul poetului sclipeşte metalic şi eu !l asemui cu Adam, primul, !nt"iul om pe păm"nt# /i el, primul, avea pro'a'il o stranie mirare faţă de cuvinte# &omnul de pe aleea noastră nu se opreşte din mers nici la un alt sunet ivit !n prea*mă-i# &oar dacă-i un cuv"nt# 1erge regal prin !nverşunarea curiozităţii noastre, prin ninsori sau ore de vară# Pare iz'ăvit de orice vină# 1ai ales c"nd vor'eşte cu cineva iluzoriu# 2### &oamnelor şi domnilor, astăzi nu-i rost de ninsoare# .erviţi ploaie# Traversaţi ploaia, că n-aveţi !ncotro< (xpoziţia vernisată ieri, o ştiţi9 0u mai are vizitatori# Pictorul s-a !m'ătat cu aroma amestecului de culori# !n atelierul dumnealui s-a !nt"mplat ciudăţenia# &oamnelor şi domnilor, chiar dumneavoastră, domnişoarelor, aveţi ră'dare< %ntre timp, vă mai anunţ că un sac plin cu scrisori de dragoste a fost uitat !n vagonul poştal staţionat !n depou# &estinatarii vor fi nevoiţi să aştepte finele anchetei ce s-a iniţiat pentru### .au pot modifica destinaţia următoarelor depeşe# .au sentimentele5# %l o'serv cum se !ncumetă să !nfrunte unele cuvinte# Respiră cura*os, ad"nc, agresiv# e iartă# Reface, migălos, alte cuvinte#

"+

2$ără cuvinte9 Adevărurile mele Fale lumiiG s-ar### surpa# Peste mine, desigur5, zice păşind larg# Aud !n urma lui, ca o litanie: 2(u, făr"mă divină sf"şiată, apărată de cuvinte, !ntre cel dint"i rostit cel din urmă slu*it5# ') august '((*

""

TRIPLU SALT

c"t !ncape !ntr-o respiraţie# ogosul, metafizica, !ncrederea, ţi le dau pe toate# )a pe-un hap# .ă nu-mi arăţi chipul fricii, minut p"r*olitor< )"t să mai adaug9 : !ntre'are şi### un triplu salt !n mine9 1ă clatin# R"d### /i### dacă las uitării minutul acela9 0u-i 'ine9 0-ar fi mai 'ine9 Talazuri din mine alung# .us, ce lumină< )e !nălţime< .e !nv"rte ceasornicul meu### Răsuflă o dată cu mine# .unt copleşită# Apoi neră'dătoare cu toate, cu nimicul, cu mine# Pierd# +Per gli miracoli ci %oglio un po di tempo5# Rost de conversaţie cu mine# ( un timp impregnat !n o'iectele din *urul meu# Acum !l simt lenevos, nepăsător, impercepti'il# Tul'urător# 8aporos# 0e-a tre'uit o vreme să ne acomodăm# 1-am străduit# Privirea, mirosul meu +e-a acceptat !ncet culoarea, forma# )eva involuntar şi o'ligatoriu# a !nceput, mirosul era ca de lemn prelucrat cu lac# A pătruns violent# .-a instalat iute, agil, pripit, cucerind aerul casei# Apoi s-a molcomit# Printre mo'ile şi cărţi# Printre fotoliile cu aerul unor vechi rude moştenite# 6şor o'osite#
"$

Aerul,

$ereastra ţine !n limpezimea ei o pasăre# 0u se sperie de mine# %i cer un z'or# /i-i dau !n schim' o făr"mă de p"ine# ,ai, !mi !mprumuţi un z'or9 Pasărea se preface !n lumină# .untem !ntr-o depărtare egală una de cealaltă# Aş vrea să am catalige imense şi să-i ating !nălţimea# Toate acestea le citeşte cu glas tare doamna (sti# a ora dimineţii, pe c"nd altă dată !şi servea cafeaua, acum, scrie# Toţi ai casei o cred zurlie, dar !i aduc h"rtie şi pixuri# &ec"t să se pl"ngă de reumatism, asfixieri, aritmii posi'ile, mai 'ine să scrie# Asta şi face# 1ai dificil e c"nd vrea să fie ascultată citind cu intonaţii speciale tot ce-a caligrafiat cu migala cu care cosea alteori go'lenuri# (u singură !i ştiu secretul# 8a muri !n cur"nd# %i fac in*ecţiile, !i dau pilulele şi o mint că totul va fi 'ine !ncă multă vreme de-acum !ncolo# 1ă crede9 !mi povesteşte despre un extract din ulei de rechin care menţine pielea t"nără, !mi recomandă să-l cumpăr, !n timp ce se-ndreaptă spre uşă să-i deschidă cuiva# .imt a'urul fricii# &oamna (sti ar putea fi răpusă de momentele trufaşe# 1ă lipesc de-un raft ticsit de cărţi### Balzac şi Proust !nşiruiţi# 8oltaire### avea aceeaşi zodie ca şi mine# $aulDner, )amus !n original### !n schim', )aragiale mă linişteşte# %ntotdeauna i-am renovat cu o privire pălăria# .e asemuia cu una purtată de 'unicul din partea mamei# 1ustaţa, ce să zic9 e semăna 'ine de tot# )a şi c"nd s-ar fi dichisit !n aceeaşi oglindă# Poate şi un z"m'et ironic, a'ia mi*it nu ştiu cum, dar le era comun# asă, mai vedem noi cum devine cazul### &oamna (sti ascultă ră'dătoare textul unui promo# &oi tineri vor să-i v"ndă ceva# +nsistenţi# Totul e at"t de actual, şi ea at"t de prezentă !n conversaţie<

"#

2### &oamnă, sunt de la firma Mamenda şi :'lastriDt# 8ă rog, un minut de atenţie şi veţi primi gra-tu-it un set de cuţite# &ouăsprezece# &iferite mărimi, ascuţite la micron### Pentru patruzeci şi patru de acţiuni gospodăreşti aveţi la dispoziţie aceste douăşpe cuţite###5 2Regret, nu-mi plac prea multe tăişuri5 , replică doamna (sti### 20u, nu-i nici o pro'lemă< 8a tre'ui să cumpăraţi, !n schim', un mixer, un storcător de fructe, două tigăi### 0u9< &ar### păreţi o gospodină### cum să zic, perfectă, aproape că###5 : aud cum se !ndepărtează de viaţă cu fiecare frază şi ea nu ştie# .au### parează9< .ingurătatea, o preferată iapă 'uiastră, scapără din potcoave sc"ntei al'ăstrii# umina fulgeră# Tresar# %mi place să cred că e un pericol şi tre'uie, tre'uie să-l !nving# /i tre'uie să-l depăşesc< 0u renunţ# 0u mă retrag# : dată cu mine rezistă şi frica# : simt, presimt cum se z'ate !n mine# )onsolează-te< 0-avem toţi aceeaşi clipă su' papuc, !mi zic# Apasă cu talpa< Apasă cu călc"iul clipa< 2)lipa e ceva larvar, or', neloial şi mărunt# Ai strivit-o9 0-ai nici o vină5# Aceeaşi senzaţie ca şi atunci, !n catedrala veche de aproape o mie de ani, !n Anglia, Birmingham# (u eram singurul vizitator# )ustodele !mi făcuse un semn# 1-am apropiat# umină reţinută, paşii !nfr"naţi# 1i se indică ultimul nume gravat pe o placă din lemn, at"rnată de perete# &e'orah MellIn# Punct# )a o neputincioasă lacrimă# (ra numele fostei soţii a custodelui# $ostă vie p"nă anul trecut# $ostă enoriaşă vie# $ostă elegantă, gravă, demnă, naivă, senină, umilă, no'ilă şi vie#

$!

Pătimaş-reţinut de vie# &e !ngri*orare cuprinsă ades# 0e!ncrezătoare şi smerită tou*ours# %n final, ostenită foarte, foarte# (l, !n neodihnă, vine aici zilnic să-şi spună păsul: ara'ii au deschis o piaţă zgomotoasă chiar la c"ţiva paşi, duminica la pr"nz 'ate v"ntul prea verzui-pieziş, c"inele de-acasă FacelaşiG e sleit de puteri# atră anost, anonim, a'ătut# /i ararP salata nu e poluată, apa are gust coclit, pragul de la uşă s-a tocit, preţurile sunt lungi şi lumina e suferindă### :chii celor din *ur sunt hrăpăreţi, hămesiţi, neiertători, pizmaşi, neruşinaţi, mustrători# umea nu mai are timp# ( nedesluşită, azi oa'lă, m"ine !nc"lcită### &oamne-a*ută< , ianuarie '(((

$'

)HIPURI -N 2OR0) DE INELE

&upă-amiaza se !ntinde ca o plasă ţesută des#
%n formă de inele# )a un năvod peste micul restaurant# )u design !n culoarea topazului# 6n local numai pentru femei# Bine că s-a g"ndit cineva şi la ele# Parisul, cică, are tradiţie !n acest sens# Aici e 'ine şi aşa# &in c"nd !n c"nd, s"m'ăta sau duminica, mai ales duminica, poţi veni şi poţi consuma orice### ="ndurile care te apasă le scoţi la iveală, povesteşti### )uvintele devoră temerile# Poţi savura### ore de topaz, un pahar de vin Fculoarea topazG, auzi propoziţii şlefuite ca un topaz### Recomanda'il e să porţi cercei topaz# umina se facepreface !n irizări de### topaz şi totul devine suporta'il# Puţină cochetărie### 1ai adaugi şi puţină tăcere# 6n mic a'is care tre'uie umplut de preferinţă cu### un 2el5 # :are ce anume s-ar potrivi !n golul dintre ea şi lume9 +oana crede că-i un g"nd trăsnit, uşuratec şi trist# &acă ar picta, ar vinde ta'louri şi, mai ales, l-ar invita pe### el# 1ăcar modistă de-ar fi, tot s-ar mai găsi o cale pentru o revedere# &ar ea nu poate nimic din acest fel de### salvare# 0u ştie# .ingurul lucru la !ndem"nă e o### liturghie# 2(l5 , cel iu'it, n-ar merita, dar aşa e ea# Acceptă greu orice sf"rşit# /i### dacă
$

se va !ntoarce9 &e plecat a plecat discret# Totuşi, mai 'ine nu# 1ai ales că n-ar mai aduce şi frumuşica sumă pe care a luat-o cu el# 8a să zică, nu<< )u um'rele nu e 'ine să### +oana caută o frază pe care să i-o arunce la o adică# 0u-i vine !n minte nimic# 1ai uşor cochetează cu propria-i figură !ncorsetată !ntr-o ţinută elegantă de rangul trei# +oana se-m'ăr'ătează şi-i va pregăti dumnealui o frază### dureros de !nţeleaptă# Prin local unduie o muzică !n surdină# 0icole, deşi la aceeaşi masă, nu 'ănuieşte nimic# $umează a'sentă# 0ici un cuv"nt# Băr'atul ei a plecat din căsnicie demult# Totul e departe# (a are dureri de spate# &uminica e o zi pustie, ha'ar nu are că poate fi o alegorie; /i nici n-o interesează# 1ai 'ine visează# 6n alt 2el5 ### !ntr-o speranţă topaz, consumă minute topaz: el s-ar putea să apară de dincolo de aşteptarea topaz### Priveşte spre uşă# Tocmai !şi face prezenţa o tinerică# Priviri crucişe# 0u e slută# Atunci de ce nu caută un loc plin de zgomot, veselie9 /i 'ăieţi### a ce-i tre'uie amorţeala duminicii consumate aici de cliente fidele9 Tăcerea e !ntreruptă# T"năra tuşeşte, vor'eşte tare, şochează# R"de ostentativ# Aprinde o ţigară# .e uită !n *ur, ostentativ# $etei !i stă mult mai 'ine culoarea topaz# 0icole se hotărăşte să plece# &uminica e o zi fără nici un haz# E E
$&

E

&oamna )ici de la parter şi doamna .avu de pe palier discută# Acelaşi su'iect comun lor: despre el şi### el# Răposaţi# Păcat< )e păcat< 6nul era !ncă t"năr, dar inima nu-l mai asculta# &eşi se operase### )elălalt gustase 'inişor din viciul *ocului de cărţi# &oar anii au devenit colţuroşi, vitregi# 8reo şaptezeci# Apoi, după acestea, dincolo de toate acestea, peste toate acestea, inevita'il, doamnele sau ofilit cu amănuntul# &e la parter la eta*, mereu urcă o insomnie sau co'oară un suspin# 0oaptea are gust de venin# 0oaptea-i amestecată cu fiere# &oamnele stau la geam, iar noaptea se deşiră alene# )"te un taxi trage !ntunericul după el# /oferul, c"nd o'oseşte, !l a'andonează# Aşteptarea seamănă cu cea veche, pe c"nd tre'uia să vină### el# &oamna .avu c"ntă: 2/i prea des 'ate un v"nt rece# &e la eta* p"nă la parter###5 E E E (a se v"ntură prin casă# &e la oglindă la 'ucătărie### &uce gunoiul, dă un telefon### )opilul e !ncă la şcoală, pe o'razul ei un neg pare că s-a mărit# &e ieri p"nă azi9 !i este teamă de un rid# )e stupid< Aşa repede şi-aşa ad"nci să se imprime ridurile pe o piele gri*uliu lucrată9 Ronţăie arahide# 0u citeşte# 0u oftează# 0ici un gest dăunător# 6neori, visează### )um ar fi o călătorie la prietena măritată !ntr-o ţară !ndepărtată9 ( casieriţă la un 'ar de noapte### tre'uie să fie
$*

ceva### grozav< umini, 'ani, muzică, ţinute elegante, să ştii c-a avut noroc< Ar schim'a9 )u ea9 :, nu, nu< 1ai 'ine călduţa gri*ă a zilei de m"ine, 'ăr'at patron, riduri calmate### 0u< 1ai 'ine va merge cur"nd la cumpărături# /terge de praf# : veioză ornată cu !ngeraşi din ipsos lucios, !şi pune cercei cu dimensiuni evidente, oh, ea are tre'uri, se va ocupa şi de dividende### 0u multă o'oseală, nu mult plictis< 8iaţa nu e uşoară, nici paradis### Ptiu<, iar am co'it şi-n 'ucătărie miroase a coclit# .unt### voi fi altcumva# : persoană importantă# Asta e# umea se cucereşte cu !ncetul# 8ecina mea scrie cărţi şi e adusă de spate# !şi cumpără televizor !n rate, nu### doamne, eu, vai, aşa ceva nu accept< umina, !ncăierată cu um'ra, vine din spate# E E E %şi suflă nasul, !şi şterge lacrimile hotăr"tă să accepte situaţia# )"t o mai fi aşa, că de schim'at, tre'uie să se schim'e# &oar a divorţat# ( li'eră şi nu e# At"ta timp c"t el stă !ncă su' acelaşi acoperiş### (l strigă: 2(şti o stricată5 # (a se roagă !n g"nd# 2.ă mă laşi tu pe mine, aşa crezi că vei putea9 .unt puternic, iar tu o scoa'ă, fiu-tu a *ucat la noroc şi 'ar'ut şi g"ndul ce l-ai mai avut# !ţi seamănă leit, eu chiar mă 'ucur că nu mai sunt lucruri moştenite şi care ar tre'ui !mpărţite<5 6şa-i tr"ntită# .e sparge trecutul !n 'ucăţi#

$(

(a pl"nge# ,"rtia de la tri'unal nu are nici un efect, zadarnic a pus-o !n ramă, pe hol### (a !şi vede faţa scof"lcită, iar fostul e !ncă un 'rad# Asta o irită# /i pl"nge, promiţ"ndu-şi că-i ultima oară, dar uită# )e folos9 : 'ate g"ndul unei plecări departe# (xperimentează tentativa ieşind val-v"rte* şi pornind la !nt"mplare# .e plim'ă fără să o'serve aproape nimic# Poate-ar fi fost mai c"ştigată dacă era ca şi =a'i# Acum, prietenă9 $ostă9< &ar se mai !nt"lnesc# Arareori# )"nd =a'i revine acasă# A plecat doar de trei ani# A vrut să ai'ă 'ani# .-a z'ătut, a !m'ătr"nit c"t !n zece, se laudă, se zg"rceşte# ( dură# 0eiertătoare, gata de iz'"ndă# Aprigă, renunţă la şi la, acceptă ce-i folositor# :stilă, felină, după caz# (i 'ine, pe ea asta o m"hneşte# 0u are 'ani, nu are voinţă, nu are pretenţii# Toate sunt prea zgomotoase# (a merge, merge, din inerţie, de ce, uite-aşa, pentru că# 7iua e 'uimacă# : ştie sigur# +ncontesta'il# A merge, a pleca, a te depărta, are ceva### divin9 &e ce nu9 /i-l !nchipuie pe +sus pornind de unul singur# Tuo vadis, &omine9 !ntre'area apostolului Pavel răsună şi acum, ea o aude răscolitoare# .e-nfricoşează# 6nde9 Totuşi, unde să se oprească9 (a e o trufaşă !nveninată# 2Aş vrea să mă prefac !n ploaie5, g"ndeşte# Priveşte# Aşteaptă# Priveşte# 6nele femei trec !n maşină, altele !şi plim'ă copiii, e vară, multe se duc la ştrand, pentru ea, oricum, e mult prea cald### .e aşază pe-o 'ancă, !şi !mparte g"ndurile negre pe zile### !n fond, cine ştie9
$+

E E E Anunţul a fost 'ine marcat !n pagina de ziar pu'licitar# ( drept, prima impresie ducea către veştile triste, dar nu e 'ine deloc să co'eşti, doamne fereşte< a v"rsta de UV### : femeie la UV e ceva, tare greu de !nţeles# )ei dinafară v"rstei de UV sunt ipocriţi c"nd ar fi să facă vreo referire la# 2(u una ştiu secretul, decide Rozica# Anunţul e chiar 'ine că-i tipărit !ntr-un chenar, las-o-ncolo de superstiţie<5 Azi e o zi frumoasă, e primăvară, Rozica s-a !m'răcat adecvat# 6n costum al'ăstrui# &ecolteu uşor cochet# 6n pic de machia*# 0imic strident, asta o ştie de la o emisiune cu femeile# )ontrolează dacă sărmăluţele !n cuptor sunt nici prea reci, nici prea fier'inţi# : !ncearcă neră'darea# %şi repetă 2să fiu calmă5, va suna unul dintre cei potriviţi# &uminica e !mpănată cu dorinţe### Telefonul sună prima oară# Rozica !şi ia o voce suavă# ( un domn care ar vrea### adică să ne cunoaştem, zice, şi se descrie: pensionar, W,AV, !n glas i se citeşte oarecare trufie, anii şaizeci, !n aprilie### A fost şef de 'irou### ( cumpătat### Rozica fixează ora spre amiază# .ă ai'ă timp şi pentru alte propuneri# Alegerea de azi contează# =ră'ită a fost c"nd s-a măritat prima oară# %n fine, e 'ine# Telefonul sună strident# : voce 'aritonală# $ace impresie# &omn singur, posedă grădină şi viză de călătorie !n .tate# 2&istinsă doamnă, eu nu mai fumez, dumneavoastră95 &in c"nd !n c"nd, dar### apropos, dacă nu-i cu supărare, cum arătaţi9 (u9 W,UA, acum după infarct, !nainte aveam W,UX### sănătatea nu-i pe contract, r"de agrea'il, ce flori aţi dori9 alele9 (u nu le pot suferi, dar, negreşit, le voi aduce c"nd veţi dori să ne-nt"lnim###5
$"

Rozica !mproaşcă o frază cu năduf# E E E &uminica !ncape !ntr-o speranţă# a UV de ani nu-i largă matca unor minute# Rozica gustă din cozonac# Reţeta nu-i aparţine# Aspectul, aşa şi-aşa# Aroma !nsă-i din cele mai fine# ( 'ine# Telefonul z'"rn"ie triumfal# :, ce m"ndreţe de parade militare organiza fostul, soţul, săracul< /i ea, cum se mai pregătea<### Taram-taram, trompetele# Telefonul i-a mai rămas din sunetele de paşi 'ătuţi ritmic şi din muzica fanfarelor, a a*uns să prefere ţ"r"itul unui telefon# &ar nu-i !ncotro# Ridică receptorul### ( chiar un fost su'ofiţer, norocul s-a oploşit la ea !n casă, chiar aşa ceva !şi dorea, de restul propunerilor nu-i pasă### 2&istinsă doamnă5, zice, 2sunt din altă localitate, dar nu-i, la o adică### nu-i nici o dificultate### am fost su'ofiţer, vă zisei, curier, condiţie fizică### !ncă### !nălţimea9### )um să nu< 8ă spun, deşi### nu contează, totul e omul, mă credeţi ce vă spun, am casă şi m-am 'ăgat !n afaceri cu tutun, ei, să vedeţi### am @L### a ce oră vă pot vedea95 Rozica r"de# )e farsă< =lasul 'ăr'atului s-a volatilizat# Apoi Rozica se !ncruntă# 0orocul a trecut deghizat# E E E Afară se văd muguri !nverzind# Telefonul sună ostentativ#
$$

(-un t"năr cu deviaţii gerontofile# Ar fi vrut să ştie dacă doamna e !ntr-adevăr spre UV sau e o atrăgătoare de @V, gata pentru un *oc, o !nt"lnire trucată9 .e-nt"mplă nu o dată, scuzaţi, nu vă mai deran*aţi# Peste un minut, domnul care tre'uia să vină la pr"nz !şi contramandează vizita# Pe scări, tocmai acum şi-a scr"ntit un picior# Păcat# :ricum, zice, pe viitor va veni chiar de-ar fi !n cărucior# Rozica tr"nteşte receptorul# )amuflează la uşă ochiul vizor# .e aşază la masă şi măn"ncă, devoră, sf"şie cu dinţii o 'ucată de carne şi toată disperarea#

$#

&ANS,ND CU BUNICA, 0ARŢI SEARA

&e*a e vineri după săr'ători# /i ea zice nu şi nu şi nu,
mi-e frică de v"rstă### &ar eu ştiu### Pe atunci, la vremea unui ceas de seară, marţi, 'unica avea cincizeci de ani şi !ncă o sută de zile, iar eu cinci anişori plus două luni exact# : ştiu prea 'ine căci ne născusem !n aceeaşi lună a unor toamne diferite# )hiar zilele ne erau una l"ngă alta notate# %n orice calendar vor fi fost să fie, tot alături, legate, urmau### %n seara aceea, aleile umede i se !ntindeau 'unicii la picioare# Prea 'ine, zise ea, şi trimise cu m"na departe ceaţa nostalgic amară# .au, poate era um'ra ploii trecute9 )rengile copacilor se lăsau ca nişte !nsemne pe o'razul ei# 0u-i păsa# 1ă prinse de m"nă şi-ncepu a dansaP dincolo de gardul grădinii, maşinile, !ntr-un larg du-te-vino, !nainte, !napoi# )e simplu< $arurile !n*unghiau cu lumină fantasmele copacilor# Asta chiar ştiu perfect# )opacii *ucau rolul fantasmelor !n um'ră# &ez'răcaţi de mister, atinşi de lumină o clipă, !ncremeneau ruşinaţi# Apoi dansau !mpreună cu noi# /i iarăşi cădea pradă luminii fantoma#
#!

)e dans< )e *oc< Bunica vrea să fie veselă, !nţelegeţi< .corneşte un c"ntec; .unt fericităO !ntre zile de şapte şi optO eu doar at"ta mai potO mă doare o vor'ăO dar amO prime*dioasa putere să r"d ,ai, 'ucură-te, fetiţa mea< &ansul nostru nu-i tăgadă ="ndul meu e muzicăO Amin<O a st"nga, trecutul a dreapta, uitarea###O 6f<O )e singuri sunt unii< )e gră'iţi, ce gră'iţi< e pl"nge pe umeri !nserarea# (u şi 'unica ne !mpiedicăm !n paşi# :, cum dansăm, cum mai dansăm< 0u e lună# 0ici plină, nici suferindă pe *umătate# .untem doar noi !n grădină# Peste drum e un spital# 0u văd pe nimeni intr"nd# .trada e sănătoasă# &in c"nd !n c"nd, portarul !şi t"răşte un picior# :mul e t"năr, dar are un picior 'ătr"n .eara se lipeşte insinuant de asfalt# P"nă m"ine, p"nă m"ine### Bunica mă ia !n 'raţe# 8alsează# Peste umărul ei, trecutul# .untem numai noi două şi dansul# Bunica sare-un cuv"nt, dar c"ntul se leagă: 2am !n 'uzunarO nişte ore şi-un măr puse la păstrareO fetiţa mea, eu aş trăi şi-a noua oară vara-toamna, mi-ar fi 'ineO o să-ţi dau o 'arcă-n dar vezi ce ploi s-a'at peste noiO AminO !nc-o datăO timpul r"de h"d
#'

c"ndO mă-nţeapă un genunchi; (u dansez pe orele răscoapteO sunt aici, dincolo de noapteO vreau să spun o, la, la, la< ( gelos minutul ( o'ez, 'eteagO %l sfidez şi dansez### +atăO )e-o fi rău !n asta95 Puţin o'osite, ne-aşezăm pe o creangă ruptă# a spitalul din colţ vine-o urgenţă# 6n puşcăriaş intră dus de 'raţ, ca pacient special# )ătuşele se zăresc ostentativ# 1edicul de gardă !l va opera# %l va pedepsi cu o durere locală şi temporară# :mul !n*ură ca !n celulă# (l n-are lacrimi de seară# &e rutină# &e risipit# &e !ndulcit momentul# %i este indiferent# Asistenta dozează calmante# %n fine, o'osită, se retrage# Brusc, alarma unei maşini taie-n felii ascuţite !nserarea# 6n pri'eag, 'oschetar pripăşit pe o 'ancă din parcul de vis-Q-vis, apare-n decor# Priveşte 'uimac# /i pleacă# 0oi două răm"nem pe loc# P"nă ce, supusă, 'unica face o falsă-nvoială cu inima sa# '2 martie '(((

#

),T SE POATE DE ALT2EL

$orţez potrivirea de sensuri şi plecări spre un loc mult
dorit# Aş putea exersa desprinderea de o'sesiva dorinţă, dar ezit# 8reau să plec !ntr-acolo### !n oraşul imperial va fi un simpozion şi o expoziţie# /ansa, deci, să n-o pierd< .u'iectul e unul### etern: moda# /i nu mă lasă indiferentă# Toate piedicile ivite exact la momentul nepotrivit mă am'iţionează# as-o 'altă, mai zice unul, altul, mirat de insistenţa mea !n faţa fiecărui hop# (u nu dau !napoi# (ventualul eşec poate fi o experienţă Ftotuşi, doamne fereşte<G# %n sf"rşit sunt !n posesia tuturor actelor necesare plecării# =ata< 8ize, avize, 'ilete, confirmări### :raşul imperial va fi o certitudine şi pentru mine, nu-i aşa9 !n plus, nimic nu mă va putea dezola# Pornim# Pornesc, o, da9 ( treisprezece, e miercuri, e o răcoare de august, !ntr-un cuv"nt, ce dacă9 Alături de mine, cu mine Fsau eu cu ele9G croitorese de lux, managere intempestive, patroane de magazine arvunite, cinci doamne cu ifose strunite###
#&

.trivesc anumite vocale# !nving o imagine şoc# Privirea mea crucişă# 0e!ncredere şi umilinţă# %n at"ta lumină9 as 'altă interogaţia filozofică, mă amestec !ntre cuvinteleHmorişcă# )onversaţii despre modele, fuste, rochii, manechine# 1imez apatia# &in partea adversă, !n contur schim'ător, trufia# $alse drăgălăşenii despre ce şi cum# .cuzaţi< 8edeţi, prea multe 'aga*e, 'aga*ele, n-aţi vrea să staţi de pază puţin l"ngă ele9 0-are rost să### ce drăguţ, vai, da, mulţumesc, poftiţi### nici vor'ă### iată< 8or'e fr"nte# +maginea lui revine# .e iţeşte, r"de, pleacă trufaşă# Răm"n# Am o vreme !n custodie genţi, cutii, geamantane### pachete### /i minute răpciuge# Plus !ncruntarea mea involuntară# e aşez pe 'andă rulantă# 7iua se uită la mine hol'ată# &oamnele fumează pe partea indolenţei, a !ncrederii cau iz'"ndit !n lume, !n afaceri, !n viaţă# $ii calmă< !mi spun# Pariez# 0u voi avea crize de orgoliu al'astru# ( 'ine# )"ţiva paşi### Alţii# )ontrol passport, ştampile, confruntări cu fotografia# 1da, pe chipul dumneavoastră, doamnă, au apărut ceva modificări### !ntre două plecări9 Aşa e# 7'urăm peste vară# .teBardesa oferă z"m'ete, sfaturi şi o revistă#
#*

1odele de 'i*uterii# acolo#

e poţi procura pe loc, atunci,

8ecina mea de scaun !şi alege cercei şi 'răţară# (u mă văd !n muzeul figurilor de ceară# e salut# Asta chiar !mi face 'ine# Terapia visării# 1ă simt 'alans"nd !ntre persona*e, istorii şi v"rste# &estine# &e la ele p"nă la mine e o tăcere de ceară# /i timp condensat# &oamnele moţăie### elegant# 1ă complac !n aceeaşi postură# .unt !ncă !n vizită la 1adame Toussaud# &ar### ceva se petrece# Ba m"na, 'a nasul, 'ăr'ia unei statui se !nmoaie### 2 e-aţi privit prea arzător<5 zice paznicul alarmat# .e urzeşte o toropeală peste ochii unor statui# Paznicul e !n alertă: 2&oamnă, plecaţi, please< ( periculos ce se !nt"mplă# 8-aş putea salva cu o !nvoială: dacă plătiţi contravaloarea chipului meu, turnat !n ceară#5 ###)e se năruie !n mine9 .tatuile privind ostile9 %mi simt pielea foarte fier'inte, deşi afară e frig# Am !nceput să strig: 2&io<5 1anagera-doamnă, fostă vecină de scaun cu mine, aflată acum la ieşire, mă-ndeamnă să co'or# )ălătoria şi avionul trepidează# &oamna alege o frază### 0-o mai ascult# )ineva co'oară din avion un cărucior cu rotile !n care se află o femeie veselă# Are părul al'it şi faţa !ncă t"nără# /i e veselă# .e simte privită# 1ă depărtez un pas# Aştept la r"nd, !n r"nd cu ceilalţi pasageri, formalităţile de sosire# Reţin o imagine oarecare din *urul meu# %mi apare 1#, !n c"r*ă, tre'ăluind prin casă# ( de v"rstă mi*locie, dar trăieşte cumplit
#(

dezintegrarea fizică# :peraţii, plus un tată 'olnav care vrea zilnic !ngheţată, plus un copil !nfiat de fostul soţ, care nu de mult şi-a pus capăt zilelor, un c"ine răpciugos şi un el care a părăsit-o# &e ce nu i-am spus că plec9 &acă trimite fetiţa să mă caute şi să-i mai dau c"te ceva9 &e o'icei 'ani# 1-apasă 'rusc vinovăţia# &u'lă# Triplă# /i pentru că, şi pentru că### ###&oamnă, formalităţile sunt !n regulă# ( :#M#< .-aveţi o zi 'ună<

#+

RE2ERINŢE CRITICE 3Se4ec5ie6

2+deea de z'or, nevoia imperioasă de a stră'ate distanţele şi a !nt"mpina depărtările se centrează la 8eronica Bala* şi pe eminescianul leitmotiv: marea, v"nturile, valurile# )ercurile acvatice care clipocesc oglindesc viitorul poetei ca o tainică chemare -.uotta della /ortuna0P uneori 2un valO izgonit din mare5 -As1lepios0 'ate la poarta cetăţii inimii celei ce-şi simte destinul !mpletit cu acela al infinitei !ntinderi ca pentru a pecetlui iară şi iară comuniunea# egătura cu thalassa ne este prezentată ca o os"ndă al cărei mesager, lupul de mare, o anunţă predestinatei 2!n calea v"ntului miriapod5, 2cu glas de oracol5 -2acrimi, rate ale sang%init3ţii04 Predestinată pentru că 2gustul algelorO se prelinge !n mineO !nainte şi !napoi5 -ibidem0 cu frecvenţa 'ătăilor inimiiP mai mult, marea, 2ca o fetişcană5 -5estamentul neterminat al m3rii c3tre 6erodot0, cu puterea ei insonda'ilă, mereu nouă ca la creaţie, face concurenţă ritmului 'iologic al poetei: 28alurileO fac !n ciudăO'ătăilor inimii5 -ibidem04 Totul !ncepe !nlăuntru, iar metafora călătoriei, a plecării, a z'orului, a mării, este menită tocmai să dezvăluie imensitatea universului interior al poetei şi frumuseţea lui# 0umai din această frumuseţe 2um'ra lunii căzută pe versantul inimii tale5 F"7nt7na dragonuluiGP 2o deşirare a z'orului din !ntre'area mea5 -Dilem30P 2ora va fi lacrimăO minutulO o
#"

picătură usturător, iz'ăvitoare5 -As1lepios0P 2aleluia, c"t team iu'it5 F Carna%al0P 21anole şoptise ceva###O un cuv"nt###O ca !n marea creaţie5 -Ana ştia %isul pe de rost08 2gri*a pentru oreO va !nfloriO şi-n calendarul tăuO interior5 FAndradaG şi altele# Toate acestea# Tema şi imaginile, metafora şi sim'olurile, potrivit completate de cele c"teva desene cu peniţă Fpăcat că editura nu a menţionat autorul lorG ne recomandă pe 8eronica Bala* ca pe un autor care tre'uie citit#5 Theodor &amian, .ou3 c3rţilor4 9 #ermeneutic3 teologic3 :n conte;t literar, (ditura &anu'ius, Bucureşti, WXXY 8arianta engleză !n 2=racious ight5, nr# U, WXXY, 0eB CorD Traducătoare, dar !nainte de toate prozatoare, 8eronica Bala* este un o'servator de o rară fineţe, du'lat de o sensi'ilitate artistică aparte# Reporter prezent !n toate mediile sociale, atent la ceea ce se !nt"mplă, dar şi la sufletul omului, autoarea are o percepţie corectă a realităţii căreia !i dă o interpretare proprie, inconfunda'ilă# .crisul alert, spontan, trădează profesionistul gazetăriei şi prin punctarea directă, exactă, a caracteristicilor pregnante ale fiecărui persona* sau situaţii descrise ori analizate# )ărţile 8eronicăi Bala* răm"n nişte mărturii despre contemporani, despre o lume a unui oraş şi oamenii săi, despre marile sau micile lor iluzii sau pasiuni puse pe h"rtie direct, doar cu nuanţările fireşti date de filtrul său interior# : scriere viguroasă, feminină doar !n descifrarea complicatului filigran al sufletului omenesc sunt caracteristici ale autoarei, cea care-şi interfera vocea cu cea a persona*elor, trăd"nd căldura cu care se apropie de ele, de aceste exemplare figuri extrase din imediata
#$

apropiere, purtătoare fiecare a unei lumi dense, vii, pasionante, lume din care vin şi cu care se confruntă# Paul (ugen Banciu, Post/aţ3 la volumul Ploua la 5roia, de 8eronica Bala* 20u sunt schim'ări evidente de la un volum la altul, autoarea !şi păstrează stilul propriu, conturat !n primul volum# a 8eronica Bala*, formaţia profesională de ziarist !şi pune !n mod firesc amprenta pe scriitură şi chiar pe modul intim de alchimizare a materialului literar# /i, tot !n mod firesc, se păstrează !n poezie ceva din stilul prozatoarei, !n notaţia *urnalistică, secvenţială, dar alertă, !n flash-uri semnificative, persiflante: 2l"ngă mineO doamnele vor'ind la celularOc"t costă o pizzaO !n Trafalgar .Suare#5 ( un prozaism al versurilor, fragmentate impertur'a'il, !n sintagme scurte, chiar doar de două-trei cuvinte, ce pot fi re!ntregite !n fraze de expozeu epic# (ste o fragmentare grafică doar, fără o raţiune expresă, impusă de vreo eventuală !ntortochere a firului poetic# Pe de o parte, !nsă, această fragmentare punctează fiecare sintagmă care, de altfel, !ntr-o tensiune normală, !n fluidul epic al rostirii, fără hipo sau hipertensiune# :r, fiorul poetic se naşte tocmai din### tahicardie, din variaţiile de tensiune ce agresează starea de normalitate cotidiană !n impresie şi trăire# )a un profesionist al utilizării cuv"ntului ce tre'uie oferit pu-'licului, autoarea !şi asumă declarat actul scrisului# Aservindu-i-se cu responsa'ilitate şi solemnitate ritualică de scri', după cum metaforizează, scriitura fiind ca o 2frază tămăduitoareO talismanO din rugăciunea copilului#5
##

1aria 0iţu 2:rient atin5, Revistă trimestrială de literatură şi arte, an 8+, nr# WK FWAHWYG, WXXX 28eronica Bala* manifestă, prin urmare, o a'il mascată preocupare pentru destinul contemporaneităţii contaminate de ignoranţă, pentru sinonimizare a ignoranţei cu modernitatea### autoarea nu poate masca tuşa feminină, !n am'ele sensuri: rafinament şi aciditate dizolvantă# $ineţea detaliului şi a vaporoasei percepţii a trăirilor feminine#### i se opune adesea exultanţa# Pompiliu )răciunescu 2:rient atin5, Revistă trimestrială de literatură şi arte, an +++, nr# U FWAHWYG, WXXL )u frenezie, harnica prozatoare, intrată !ntr-un precipitat timp al recuperărilor, a tipărit un <urnal de 5imişoara FWXXVG, dar şi Parisul /3r3 mine FWXXKG, chiar şi !n versiune franceză, la o editură din BruxellesG, două romane FS3rb3tori am7nate şi, recent, =ara #imerelorG şi un volum de proză scurtă FPloua la 5roia, WXXLG# $ără a insista FaiciG asupra acestui palmares, putem spune N ca o primă concluzie N că autoarea cunoaşte meandrele sufletului feminin şi schim'ă, cu dezinvoltură, mediile, vădind 2resurse culturale5# :'servaţia din urmă, indiscuta'il corectă Faparţin"nd lui Al# Ru*aG ar lăsa să se !nţeleagă că prozatoarea e atrasă de filonul livresc#
'!!

Textele d-nei 8eronica Bala* nu sunt, din fericire, uscate# ( multă viaţă F!n sensul unor existenţe rememorate ori imaginateG, cu !ncercări aspre şi amintiri m"loase, cu alunecări !n coşmar, viaţa !nsăşi fiind Fprecum !n cazul lui 8alG o 2săr'ătoare am"nată5# &eci o mare cantitate de suferinţă, pcozatoarea fiind un grefier al acestui carusel de stări, scăpat parcă de su' control# /i, !n consecinţă, amestec"nd motivele, impun"nd un ton confesiv grefat pe o alerteţe reportericească# >ocurile memoriei fragmentează acest timp reinventat, populat cu fantasme# Protagoniştii Fpictoriţa Jenia, de pildă, pivotul ultimului romanG caută refugiu, 2o rezervă de limpezime5# Adrian &inu Rachieru, 2 uceafărul5, nr# @U, decem'rie WXXU 26n roman de atmosferă, !n care persona*ele se autodefinesc cel mai 'ine prin gesturi, atitudini, cuvinte, !nc"t autoarea rar se vede silită a interveni cu comentarii caracteriologice# Adevărata artă a acestui roman stă, mi se pare, !n paginile referitoare la !nt"lnirea lui 8al cu fostul său profesor şi cu pictorul Alex, pagini !n care 8eronica Bala* re!nvie lucruri şi !nt"mplări peste care de mult s-a aşternut uitarea# Z###[ .-ar putea să greşesc, dar, lectur"nd aceste pagini, g"ndul mă duce la <urnalul /iloso/ic al lui )onstantin 0oica, mai precis acolo unde filosoful zice: \Am găsit !ncă un om de care mă pot despărţi# )ăci un om plin, 'ogat, vala'il, e unul căruia printr-un cuv"nt !i poţi spune nespus de mult# 8ă str"ngeţi m"na, vă uitaţi unul !n ochii altuia şi sa !nt"mplat ceva# ( un pact !ntre voi: Facum ne putem despărţiG# )ăci orice v-ar despărţi de acum !nainte, sunteţi doi oameni care 7%89 :;t<4;it= ] Z###[
'!'

(u nu susţin că aşa stau lucrurile !n cazul de faţă# 0u susţin că prin această grilă tre'uie *udecat gestul lui 8al, sau că asta a fost şi intenţia autoarei# Z###[ &ar este o carte vie, care se citeşte cu multă plăcere# : carte care emoţionează# Pentru că e scrisă cu multă iu'ire# &in prea multă iu'ire#5 Adrian aurenţiu, 27'urătorul5, serie nouă, an 8, WK^OWXX@ 26n acut sentiment al )etăţii !l scoate pe poet din la'oratorul sterilizat al imaginilor sale şi-l dăruie lucrurilor din prea*mă# Poziţionarea a'ruptă, aglomer"nd situaţii şi date din evenimentul imediat, instituie un alt gen de poezie, dec"t cel scriptic, aştept"nd să-şi decanteze imaginile# 8or'im la 8eronica Bala* de o poezie puternic oralizată, pusă să declame pu'lic şu'rezenia ceremonialului de scriere şi să strige, fără complexe, adevărurile care p"lp"ie !nainte de a se !nchega# ( o altă formă de dialogism, prin care >o?o e4o@9e;7 poate lua !n răspăr existentul, se poate *uca pe orice octavă cu componentele lui şi, !n cele din urmă, !l poate poetiza aliment"nd su'stanţa ideatică din materializarea lumii fenomenale# Z###[ )ăci nu eroicizarea prin pastel homeric este calitatea liricului, ci demistificarea fa'ulei, deco*irea ei de !nvelişul protector şi asedierea făţişă a sensului, multiplicarea lui prin varii procedee lirice# 8ersul curge !n cascade torpilatoare, *oacă pe planuri simultane Fepic-liric, imnic-elegiacG şi punctează lirismul !n noduri epicizate, capa'ile să distorsioneze direcţia zicerii poetice# .-ar părea că asistăm la o desfăşurare orizontală

'!

a fa'ulei lirice, dacă para'ola care intersectează diametral poemul nu ar !nchega metafora nimicurilor existenţiale# Poemele se organizează din lanţul unor 'reşe epice, construite pe sonorităţi şi fluidităţi neaşteptate# Aliteraţia, metonimia, sim'olul fonetic şi onomatopeic, devin mărci ale discursului rostit# Av"nd alura unor scurte poveşti, !nlănţuite pe firul mărgăritarelor lirice, poemele volumului se !ncarnează simultan cu momentul genezei lor# iricul se filtrează prin surpriza !nnodării acestor determinări !n lanţ, segment"nd para'ola acolo unde ea trenează !n narativism# &e altfel, această oralitate *ucăuşă, pe scara poemului construit din varii planuri para'olice, are şi un suport ironic, cui'ărit !ndeose'i !n paratextul poemului Fcheia para'olei tre'uie citită !n parantezele discursuluiG# : melodie pe octave argheziene care reface !ntregul din modelul toposului sorescian, '"ntuie versurile 8eronicăi Bala*#5 )ornel 1unteanu, 2Poesis5, an ++, nr# WV, maiHiunie WXXY 2)u o'stinaţie discursive, versurile 8eronicăi Bala* ne vin parcă din \afara] poeziei FliteraturiiG, autoarea refuz"ndu-şi ipostaza oraculară, patosul circumstanţial, 'ravurile prozodice# 8ersul se rosteşte singur# )u voca'ule grave, nemuzicale, acest vers se vrea rece şi impersonal# Rostit nu de \cultură], ci de### *urnalism# Reduta'il om de presă, 8eronica Bala* nu aduce !n vers din \vechiul] ei meşteşug diurn dec"t exprimarea totdeauna a'ruptă, succintă, căreia !i adaugă ne'ănuite fervori, tensiune, mira*#

'!&

Poezia devine un *urăm"nt de castitate, sărăcie şi### nesupunere# Autoarea intră !n \textul] prozo-poetic de parcă şi-ar !nscrie numele FdestinulG !ntr-o societate secretă medievală# 1etafora e exclusă, 'rutal# .punerea \frumoasă] e ocolită cu lesniciune# )uvintele9 Pietre de r"u# Amintind marea# )apt"ndu-i vi'raţia# Aparţin"nd promoţiei insurgent de poeţi-care-nu-vorsă-fie-poeţi, dar care a*ung, pe alt parcurs, la poezie, 8eronica Bala* nu e ameţită de \vra*a] melopeică a versului, nu i se a'andonează, ci !l utilizează N c"r*ă, toiag, 'aston al' N doar p"nă trece \strada]# /i strada e +storia# %ndeo'şte !ns"ngerată# Biografie9 Poeta trăieşte şi scrie !n Timişoara# At"t şi a*unge pentru o filă de lexicon !n care s-ar mai putea vor'i despre ver'ul incendiar al acestei /eherezade !n 'lugi, despre fragilitatea drapată !n fald de marmură, despre asceza muzicii, despre tristeţe şi dragoste şi disperare şi###5 =heorghe Tomozei, 2)ontemporanul N +deea europeană5, an 8++, octom'rie WXXU 2Romanul 8eronicăi Bala*, =ara #imerelor, se vrea Z##[ mai sofisticat din punct de vedere tehnic# Autoarea alternează naraţiunea de la persoana a treia cu cea de la persoana !nt"i, adăug"nd şi fragmente onirice sau plon*ări !n trecut# 8eronica Bala* face o radiografie a psihologiei feminine, !ncerc"nd să scoată la iveală toate frăm"ntările, ezitările, aspiraţiile femeii !nşelate# /i adevărul este că autoarea timişoreană reuşeşte să ne
'!*

prezinte o lume care, cel puţin pentru noi, 'ăr'aţii, este şi va fi !ntotdeauna un underground inaccesi'il# =ara #imerelor este, aşadar, un univers al himerelor proiectat de cele mai misterioase zone ale conştiinţei feminine#5 +ulian )iocan, 2)ontrafort5, an +++, nr# WV FWK@G, octom'rie WXXU 2&oamna 8eronica Bala* realizează excelente emisiuni culturale la postul de radio T+1+/:ARA# &omnia-sa este şi o apreciată scriitoare: din WXXK p"nă !n prezent a pu'licat opt cărţi# )ele mai recente dintre acestea sunt volume de versuri# &upă Cu :ngerul la arat F(ditura 1irton, WXXAG, recent a apărut volumul .itualuri de scrib>5#e .ituals o/ t#e Scribe F(ditura (xcelsior, Timişoara, WXXXG, care, ca şi cartea anterioară, este 'ilingv, rom"n-englez# Traducerea !n lim'a engleză este semnată de doamna Antuza =enescu# Z###[ Totul N su' semnul atotputernic al cuv"ntului# : temă !nt"lnită !n alte poeme este cea a \perfecţiunii imperfecte] F\operele imperfecte], ar spune 0ichita .tănescuG: concertul din sufletul poetului este \stricat], deodată, de privirea luiP alteori, ploaia devoratoare, al cărei impact şi a cărei insistenţă sunt sugerate aproape pictopoetic prin versurile scurte, despletite, sacadate, o'sesive, şterge ta'lourile# Ar putea fi vor'a şi de dinamica vieţii, care \distruge nemişcarea contemplativă]# Ploaia de%eni >st3p7na casei >de!olat3, cu oc#i de /urie >şi de noroc rug3tor> lo%i obra!ul> celorlalte tablouri> le şterse :n/3ţişarea> l3s7nd miros> de putred şi s3lciu> :n mobile> şi pe ?os@ !n Aboruri %7nate, tema, expusă de la !nceput -Cu%intele din bibliotec3> au e%adat0 este cea a revigorării artei
'!(

prin \'aia] !n realitate: Idei uscate, pra/ uite> :nsetate,> sorb acuma din mare4 &ar ele, ideile uscate, prăfuite sau despuiat de identitate4 Poemele doamnei 8eronica Bala*, lungi, cu versuri scurte, zglo'ii, cu o componentă ludică evidentă de multe ori, pornesc adesea de la teme livreşti, tratate apoi neconvenţional, uneori chiar epatant# (le, poemele, conţin permanent un dialog cu realul !n care defensivele delicate alternează cu admira'ile ofensive#5 )onstantin Buiciuc, 2Actualitatea lugo*ană5, an +++, aprilie WXXX CreA :; p9tere8 c9B<;t949i 2###)uv"ntul uman este at"t de puternic şi de insinuant, !nc"t !l va o'liga pe om să !ncerce o imortalizare a acestui important ceva din personalitatea lui# :r, imortalizarea acelei făr"me nu se va putea face dec"t prin scris# )artea, cuv"ntul scris, va fi un suport moral, un salvator pentru oricare dintre oamenii mapamondului !n faţa eroziunii timpului# )red !n puterea cuv"ntului# )uv"ntul ne leagă din epoci !n epoci# (l oferă :limpuri, dar şi căderi# Te poate salva, te poate !nnămoli, te poate !ntrista, dar te poate şi 'ucura# Z###[ )uv"ntul vor'it este, poate, la fel de important ca şi cuv"ntul scris# )uv"ntul vor'it la radio z'oară !n eter, dar are un impact care poate să dăinuie !n memoria sau !n sufletul unui ascultător# (ste un raport cu timpul foarte interesant: pe de o parte, ţi se pare că totul s-a volatilizat, iar pe de altă parte, cuv"ntul acela vor'it poate să trezească o suită de imagini, de idei, poate să-l o'lige pe ascultător la o anume lectură, la un anume tip de g"ndire,
'!+

poate să-l !ndemne la o anume meditaţie sau poate, pur şi simplu, să-l facă să recepteze o informaţie pe care să n-o uite niciodată# Pentru mine, perspectiva !nseamnă mult dinamism# &acă aş putea, aş dărui cuvinte 'une la toată lumea< .criu numai c"nd am timp, !n general s"m'ăta şi duminica# ucrez acum la nişte texte rimate, dar eu le vreau proză# )olegii mei de 'reaslă, prozatorii, mi-au spus să nu mai trădez, să trec !napoi la proză#5 $ragment din interviul cu 8eronica Bala*, realizat de )onstantin Buiciuc, 2Actualitatea lugo*ană5, an +++, mai WXXX 2( de regăsit aici şi motivul drumului ca pretext iniţiatic şi terapeutic, fragmentarea notaţiei, dinamica expresiei 'alans"nd !ntre nominal şi ver'al# Performanţele se găsesc !n volumul de proză scurtă, din WXXL# Ploua la 5roia e dovada că pentru 8eronica Bala* literatura e stare şi nu finalitate şi că devine o'iect a'ia atunci c"nd arderea e completă şi la temperaturi destul de !nalte, !nc"t să nu-i permită cititorului de r"nd să se apropie şi doar să se dezmorţească de frigul insensi'ilităţii care-l !ncon*oară# 0i se propune aici o terapie de şoc, o'ţinută prin asocieri inedite, prin finaluri deschise, prin luciditatea a'ordării o'iectului narativ şi prin menţinerea tensiunilor epice la cote constante# Prozele din acest volum se constituie ca sinteze ale analiticului, ale creaţiei epice propriu-zise şi ale dimensiunii para'olice# Z### [ Reprezentativă pentru rezolvarea epică şi pentru exploatarea efectelor narative este 9 dragoste ca o prime?die, trimiţ"nd spre tehnicile imaginarului stăp"nite de 1ircea (liade, propun"nd o incursiune !n timp ce-i poate sta la !ndem"nă şi unui rutinat funcţionar fascinat de cura*ul unui confrate din veacul trecut,
'!"

salvat de la plictisul 'irocratic prin spec-tacolul imaginii fotografice#5 1ihaela &umitraşcu, 2Renaşterea 'ănăţeană5, iunie WXXA 2%ntre criza de identitate specifică oricărui poet modern şi afirmarea unei mult r"vnite conştiinţe literare, 8eronica Bala* edifică o artă poetică !n care cuv"ntul-cu-pereche F(6T6G asistă existenţa !n pluralitatea dimensiunilor ei, !nlocuind figuraţia metaforelor desuete cu o fluenţă muzicală# (ul liric al 8eronicăi Bala* poate fi dominat şi reinventat de amintiri> dureri> pierderi> iubiri FneG!mplinite# +u'irea aproapelui este !nţeleasă ca o relaţie de treceremetamorfozare F!ntre (6 şi ( G: +aş %rea> paşii s3 ţi-i pot num3ra> dar> se amestec3> şi nu mai ştiu> dac3 %ii, sau pleci444> ar3tai bine :n albastru> ţi-o spun eu,> umbra ta /idel3 :n!ecit #5 -Bmbr3 cu su/letul :mp3iat04 Z###[ :rganicitatea e legea supremă a sentimentelor enunţate# Autoarea nu iu'eşte leneşele demersuri cognitive# 1aniera şi tehnicismul ei conceptual, a'ordarea a'ruptă a realităţii lumeşti sunt suplinite de o spontaneitate *uvenilă, de gravitaţia senzaţiilor simple şi curate: +!ilele croite> -ne:ndoielnic /3r3 greş0> dup3 binele> din cer8> mister> la mine a?ung> guşterii li#niţi8> de /ric3 m3 re/ugie!> s3 ascult concertul din su/letul meu4 -Aiua nu e un concert4 E o p3rere sonor3G# Z###[ 1ultă muzicalitate Fpovestire c"ntatăG ne oferă .itualurile 8eronicăi B# .fioasă, 'l"ndă, arogantă pamfletistă, poeta !şi prepară versurile !ntr-un mo*ar de senzaţii peste care adaugă picături din: 2oglinda Dilometrică5 a tuturor femeiloriu'ite-dar-singure#5
'!$

Rodica &raghincescu, 2Arca5, nr# YHWV, WXXX, Arad 28eronica Bala* scrie o poezie !n care !şi asumă durerea voluptoasă a propriei identităţi oglindită !n propriul eu: Sunt o oglind3 #ilar3> şi plou3, şi plou3C> re/le;ele-n mine> seascund> m-ascund> nod al leg3turii> dintre mine> şi umbra de :nger, ploaia444 Z###[ Amestecul de *u'ilaţie candidă şi de !nfrigurare ludică stră'ate !ntreg volumul, !nsă se fr"nge echili'rul adesea pentru a !mpinge poemul fie !n relatarea maliţioasă, fie !n imagini, eclatante# %n scurtcircuitul dintre imagine şi concept, poezia 8eronicăi Bala* dezvăluie, !n fapt, o tensiune mai ad"ncă !ntre spirit şi trup, !ntre dorinţa de a simţi şi faptul preconceput# 8isceralul resimte cere'ralitatea ca presiune su'!nţeleasă care sincopează trăirea# ."ngele trăirii, convulsiunea existenţei sunt ascunse cu gri*ă de poetă, parcă surprinsă de plasma organicităţii: =in la ea destine> molatec de!br3cate >g#icite>dibuite de-aia444 8ersurile scurte dau o ritmicitate poemelor care se desfăşoară dezinvolte, !n lungi discursuri ale eului, iar recuzita creează scene surprinzătoare, plastice, !ntr-un halou liric su'!nţeles#5 Al# $lorin _ene, 21inerva5, nr# AYHAXHYV, WXXY Poetă, prozatoare, traducătoare Ftradusă ea !nsăşi !n mai multe lim'i europeneG 8eronica Bala* propune un nou roman N Carna%alul damelor F(ditura ,estia, Timişoara, KVVLG#
'!#

Titlul volumului, definindu-i intenţiile, su'liniază permanenta pendulare a insidiosului *oc Fde 2măşti5G al concretului cu a'stractul, pledoarie pentru emoţie şi expresie autentică# Poeta şi prozatoarea se potenţează reciproc !n realizarea unui roman psihologic care revelează cititorului c"te ceva din dificilele pro'leme cu care se confruntă femeile: pro'leme personale, raporturile cu 'ăr'aţii, dragostea, singurătatea, ipocrizia etc# &ovedindu-şi propensiunea pentru destine refulate, aflate !n derivă Fvezi alta!ara, KVVWG, imaginează un 2studiu de caz5 !n care se aglomerează coliziuni de ordin moral şi afectiv cu alte destine specifice pentru o categorie tipică de alienaţi# Persona*ul narator relatează la prezent evenimentele petrecute !n trecut, ceea ce anulează opoziţia prezentHtrecut şi dinamitează relatarea# +magini rechemate, fortuit, din memorie emană un fel de halou nostalgic de emoţie făc"nd să transmită trăiri de un profund uman# Tema 2migraţiei spre sine5, complementară cu aceea a 2nepotrivirii5 cuplului, e tratată cu o !nţelegere analitică marcată de un insinuant dramatism al destinului# %ntr-o astfel de perspectivă, realul şi visul se !mpletesc, se transformă !ntr-o suprarealitate a persona*ului narator iar secvenţele pot fi interpretate ca transcripţii suprarealiste ale propriilor !ndoieli, dureri, regrete, coşmaruri# 1ixarea destinelor celorlalte persona*e ce trăiesc 2carnavalul5 N verti* cu truca*e N permite o dedu'lare expresivă !ntre viaţa socială şi cea trăită !n ad"ncul g"ndurilor private, reflect"nd experienţa de viaţă ce configurează condiţia femeii !n societatea actuală# )laviatură emoţională şi participativă, romanul dezvăluie esenţa !nţelegerii vieţii cu urcuşurile şi co'or"şurile ei#

''!

)arte pasionantă, discurs intens supus notaţiei fruste a cotidianităţii ignare, Carna%alul damelor developează o'sesii existenţiale netrucate, necosmetizate, pline de concreteţe şi vitalitate, reuşind impresi'ila senzaţie de firesc# .tilul reportericesc pecetluieşte forma de redactare expusă spontaneităţii depline, !nregistrarea a oricăror reacţii ale mediului, oric"t de imprevizi'ile, supusă preciziei şi detalierii, reproducerii monologurilor interioare ori dramatizării discursurilor# Petre )io'anu 21ozaicul5, serie nouă, anul +J, nr# XHWV FXLHXUG, KVVU, p# W@ 20oul roman al 8eronicăi Bala*, Carna%alul damelor, (ditura ,estia, Timişoara, KVVL, se articulează su' semnul feminismului şi al oglindirilor# Autoarea, poetă, prozatoare, !m'ină lirismul şi o'servaţia psihologică, strategii narative şi motive de circulaţie universală !ntr-o carte ce conturează un univers aparte, definit prin mască şi artificiu# ;ecou din Mantissa lui >ohn $oBles, ar putea constitui una din cheile romanului5; &ana 0icoleta Popescu 2Arca5, nr# WVHWK, KVVU Prozatoare cu un semnificativ exerciţiu al construcţiei romaneşti, 8eronica Bala* iz'"ndeşte, deopotrivă, !n propria poezie, !ntr-o !ncercare !n care experienţa şi deprinderile omului de litere sunt solicitate pe paliere şi !n registre de sensi'ilitate !n care de primă importanţă sunt nu raportările
'''

livreşti, ci auten-ticitatea, trăitul, caracterul de document existenţial# Aş reţine de aceea din versurile acestui volum odată cu sim'olurile mitologice FPan, 1ercur, +ov etc#G, cu scenariile şi plăcerile asumării rolurilor, regimul afectiv al confesiunii, reme-morările care vor'esc despre un traseu printr-un univers lipsit de refugii protectoare, dar parcurs la limită cu o aspră nostalgie a !nceputurilor, a unor limanuri edenice# ucian Alexiu, Post/aţ3 la volumul Poem :n ci%il>5imeless #allucinations, (ditura Anthropos, Timişoara, KVVU 8olumul de poeme 3utori de nep3s3ri, ediţie rom"năfranceză-engleză, (ditura Artpress, Timişoara, are titlu şocant, incitant, marchează o semnificaţie afectivă; Tensiunea poetică se situează !ntr-o omenie caldă care naşte din g"ndirea şi sensi'ilitate; )apacitatea de transfer nu se poate datora dec"t forţei interioare, temperamentului şi voinţei de eli'erare prin catharsis, capătă accente viguroase şi tandre totodată !ntr-o inhi'are de clasic şi modern a expresiei concentrantevocatoare; Petre )io'anu Marginalii de critic3 şi istorie literar3, (ditura 1C1, )raiova, KVV@, p# WLK 2Prozatoare dinamică, poetă modernă şi postmodernă Fdin ce !n ce maiG, *urnalistă, 'londă, \en grande vitesse]P cel
''

mai adesea cu z"m'etulOvor'a pe 'uze, deţinătoarea unui :pel al', 'alanţă neast"mpărată;, prietenoasă, vioaie, volu'ilă, descurcăreaţă, soţia doctorului &# Bala* F&oniG, voce de copil răsfăţat, energică, posomor"tă, sănătoasă Z;[, voia*"nd prin multe ţări, iute la m"nie, replicatoare, 'ună prietenă Fc"nd vrea;G spontană, cu iniţiativă, are proiecte !n toate 'uzunarele Fşi !n cele ale corduluiG; prolifică dezamăgită; %şi revine rapid, fiindcă rezistă, fiindcă iu'eşte c"teva specii de oameni, fiindcă z"m'eşte5# Rodica &raghincescu 5randa/iri pe trambulin3 FversuriG, (ditura Paralela @L, BraşovHBucureştiH)lu* 0apoca, KVVW, p# YV şi urm# 2)arte pasionantă, discurs intens supus notaţiei fruste a cotidianităţii ignare, Carna%alul damelor developează o'sesii existenţiale netrucate, necosmetizate, pline de concreteţe şi vitalitate, reuşind irepresi'ila senzaţie de firesc5# Petre )io'anu Minotaurul şi /loarea de crin (ditura Ramuri, )raiova, KVVU, p# L^ %ntre vitalitatea !n tonalitate de'ordantă a vieţii conturată !n volumul Ca/eneaua buc#inistului, ediţie 'ilingvă rom"nă-franceză, (ditura 8inea, Bucureşti, WXXY şi aceasta din noua sa carte, !ncape o aluviune de tonalităţi; &erularea !n ritm de carusel dă stihurilor impresia unui verti* de energie: 2:steneala, fier'inţealaO pofta de-a fi nesă'uităO st"rneşteO lătratul zileiO căţelul păm"ntuluiO muşcă şi muşcăO din g"nduriO
''&

mula*e de ceară topită5; FAutoareaG; preferă tehnica insinuării, a dezvăluirilor parţiale, axate pe o luciditate mereu trează; 8eronica Bala* răm"ne şi !n poezie ca şi !n proză o sentimentală cenzurată croind !n stil postmodern inedite racorduri de comunicare# Acest volum este !ncă un argument al statutului său scriitoricesc, remarca'il de*a prin iz'"nzile de p"nă acum# Alexandru 1oraru Revista 2 uceafărul5, Bucureşti, iunie, KVVA ;surprinde F!n poezia 8eronicăi Bala*G 7t8re8 Ae ti?p, redată ca 7t8re Ae 7pirit a poetei# 8olumul Poemul :n ci%il, defineşte, mai mult dec"t !n alte volume, suspendarea !ntre prezent, trecut şi viitor ca o depărtare-venire-plecare !ntre aşteptare şi regăsire, !ntre noapte şi zi, !ntre clipă, minut, veşnicie: 2paşii plecării5, 2armistiţiul viitor-prezent5, 2harta depărtărilor5, 2ziua N o scoică pătimaşă, vie5, 2cio'uri de infinit5, 2*ocul de-a dusul şi-ntorsul5, 2secundele vin desfr"nate5, 2plecarea, un fel de-a leza timpul5 etc# Adriana `eimer, Starea de timp 2Banat5, ugo*, nr# X F@^G, iulie KVVA %n poezia doamnei Bala* se adună ca !ntr-un creuzet al experimentelor, sim'oluri şi clişee de civilizaţie, de la toposuri mirifice F(giptul, Ba'ilonul, 7idul )hinezesc, 8ia AppiaG, la reflexele mitologice ale unei fiinţe derutate, oscilante,

''*

2; F alta!araG *oacă un du'lu-rol de o'servator şi actant, funcţion"nd asemenea unei oglinzi rotitoare: !ndreptată spre exterior, aceasta va reflecta ineditul căminului Fde 'ătr"niG ; :rientată spre interior, eroina-oglindă va surprinde gama de nuanţe a unui suflet 'ogat; legătura de dragoste cu aurean, ţ"şneşte; realist, temător şi năvalnic, neaşteptat şi dureros, fragmentat şi cu at"t mai firesc# (chili'ristica sentimentală pare a constitui specialitatea eroinei care, instalată la comanda unei devastatoare divizii de emoţii, se vede nevoită să facă manevre de teren !n plin c"mp minat al unor relaţii complicate5# )ristina )hevereşan 2)ronica5, +aşi, nr# ^, martie KVV^, p# X, WY

0ume cunoscut !n mass-media 'ănăţeană, 8eronica Bala* nu este doar un reputat *urnalist, ci şi autoarea a numeroase volume de poezie şi proză, 'ine primite pe scena culturală a Timişoarei# Cu :ngerul la arat FWXXYG, .itualuri de scrib FWXXYG, 3utori de nep3s3ri FKVV^G sunt c"teva dintre exemplele care pot da oric"nd măsura sensi'ilităţii lirice a 8eronicăi Bala*# 0ici construcţiile narative de mai mică sau mai mare amplitudine nu !i sunt străine, autoarea exers"ndu-şi condeiul at"t !n proză scurtă -Ploua la 5roia N WXX@G, c"t şi !n roman -S3rb3tori am7nate N WXX^, alta!ara NKVVW, Carna%alul damelor D KVVUG# Prin volumul 'ilingv Poeme :n ci%il> 5imeless 6allucinations F(ditura Anthropos, KVVUG, 8eronica Bala* !şi asigură cititorii că poezia nu este un răsfăţ al intervalelor !n care epicul se află !n perioada de gestaţie, ci un
''(

mod de a fi# .implu şi autentic, cu o proiectare nemi*locită a fiinţei !n desenul liric, acest mod de a fi !ndeamnă +a asumarea experienţelor de pe muchia ce separă dezorientarea de nostalgia modelelor ordonatoare# ;8oluptatea onirică este !nlocuită, la 8eronica Bala*, de un hipnotism antinomic: căut"nd şi, !n acelaşi timp, refuz"nd calea, leul răm"ne suspendat !n z'or, incapa'il să !şi asume instinctul profund al impondera'ilităţii# /i, implicit, al luminii pe care z'orul o extrage din !ntuneric# Ratarea ascensiunii nu este, la urma urmei, dec"t o am"nare# )aptiv !ntre păm"nt şi cer, eul caută !nfrigurat drumul spre 8islanda, !nţeleg"nd că reperele nu tre'uie căutate !n afară, pe harta atent !ntocmită a universului, ci !năuntru, !n dinamica nevăzută a sinelui# =raţiela Benga 2Banat5, ugo*, nr# L F@WG, mai KVVA, p# U Prezentă activă !n viaţa literară a Banatului 8eronica Bala* ne uimeşte de la carte la carte# ,arnică, !ntreprinzătoare, prolifică a pu'licat !n cei WU ani de la de'ut peste KV de cărţi de proză scurtă, romane, poezie, unele traduse şi !n engleză, franceză sau italiană, L ediţii separate apărute la diferite edituri din Belgia, $ranţa, +talia# %n proaspătul său roman Carna%alul damelor, (ditura ,estia, KVVL, ea nu se dezminte dovedind aceeaşi 'ună cunoaştere a sufletului feminin 2prins !n relaţii diverse şi pe linia unui destin sinuos, nu rareori dramatic5 FAlexandru Ru*aG# )rina din S3rb3tori am7nate, :li şi Jenia din =ra?a #imerelor, 1ira din En%inuirea, (lvira din Mu!eul /emeilor /atale, 8ilma din Carna%alul melancolic şi mai ales Baltazara din romanul cu acelaşi nume, !ntregesc galeria
''+

persona*elor feminine din proza 8eronicai Bala*, reprezent"nd multiplicarea la nesf"rşit a prototipului femeii imaginate de autoare, fiind o proiectare nu a femeii ideale ci a femeii după chipul şi asemănarea scriitoarei N energică, sensi'ilă, romantică, tumultoasă, inteligentă, !ntreprinzătoare, luptătoare, temerară# Rodica :preanu 2Anotimpuri literare5, nr# L@, Anul J+8, KVVU, p# U )unoscuta scriitoare şi *urnalistă timişoreană 8eronica Bala* şi-a lansat vineri, ^ fe'ruarie, un nou roman, intitulat Carna%alul damelor# )artea, apărută la prestigioasa editură ,estia, a fost lansată !n premieră la ugo*, oraş de care autoarea se simte foarte ataşată# 8eronica Bala* este nu numai redactor cultural la Radio Timişoara, unde realizează emisiunile 2)arusel cultural5 şi 28iaţa literară5, ci şi autoare a WX volume, dintre care amintim Parisul /3r3 mine Fproză, WXXKG, Ploua la 5roia Fproză scurtă, WXX@G, S3rb3tori am7nate, Froman, WXX^G, .itualuri de scrib Fpoeme, WXXYG, Cu :ngerul la arat Fpoeme, WXXAG, Entre alb şi noapte Fpoeme, WXXXG, alta!ara Froman, KVVWG, 3utori de nep3s3ri Fpoeme, KVV^G etc# (ste laureată a premiului de (xcelenţă pe anul KVVV, acordat de 6niunea .criitorilor N $iliala Timişoara# 0umeroase cărţi ale 8eronicăi B"la* au apărut traduse !n lim'ile italiană, franceză şi germană, !n ediţii 'ilingve şi chiar trilingve, romanul alta!ara fiind lansat şi la Roma, la $undaţia (uropeană &răgan# &e altfel, printre oraşele !n care

''"

8eronica Bala* şi-a lansat cărţile se numără mari metropole ale lumii, precum Paris, Bruxelles sau 0eB CorD# &espre autoare şi creaţia sa au vor'it poeta Adriana `eimer, criticul literar ucian Alexiu, poetul +oan Ardeleanu, scriitorul şi *urnalistul )onstantin Buiciuc# %n final, a avut cuv"ntul autoarea, care a spus că ritmul rapid al romanului, care se citeşte cu sufletul la gură, este inspirat din scriitura alertă, proprie *urnalistului# 8eronica Bala* şi-a autodefinit romanul ca fiind unul 2feminist5, persona*ul principal fiind o femeie puternică !n *urul căreia se ţese !ntreaga acţiune# :rganizatorii manifestări au fost Bi'lioteca municipală ugo*, )asa de )ultură municipiului şi editura ,estia# )ristian =hinea, 2&eşteptarea5, ugo*, anul J8+, nr# AUL, XHWL fe'ruarie KVVU $renetica 8eronica Bala*, poetă şi prozatoare, deopotrivă, ne propunea recent un nou volum# ( vor'a despre şapte texte adunate !ntr-o ediţie 'ilingvă From"no-germanăG, !n traducerea lui &ieter-,eins Mron su' un titlu transparent şi inspirat: De şapte ori %iaţa>Sieben mal das 2eben F(ditura 1irton, KVV@G# ;Toate prozele, spuneam, respiră un aer fantast şi, !n fond, aruncă sonde !ntr-un trecut care, dilat"ndu-separe că ocupă ecranul prezentului# Această glisare e pe placul autoarei, oferind la tot pasul suculente comparaţii# &ecenţa face loc hărmălaiei, 2artiştii sadea5 au dispărut, un ,ans Brav al 8++-lea se desparte de trecutul glorios al familiei, prile*uind o tandră rememorare, descoperind şirul !naintaşilor !mpietriţi# Totul se desfăşoară !n paralel, suntem preveniţi: 2!n mintea sa şi !n
''$

realitate5# Asta pare a fi chiar reţeta prozatoarei, pendul"nd cu fe'rilitate !ntre confesiune şi rememorare, !ntre evenimentele trăite, narate su' presiune, şi apetitul fantazărilor, deloc străină de strategiile prozei moderne# )onduc"nd la pulverizarea eului, cum o'serva cineva şi supraveghind temperatura afectivă revărsată !n pagină# $iindcă, reamintim, 2o herghelie de simţăminte !n derută5 z'urdă !ntr-o proză scrisă, părelnic, cu sufletul la gură# .ă nu uităm apoi că poeta cu acelaşi nume pedalează pe un lirism 2oralizat5 Fcf# )ornel 1unteanuG# : poezie caleidoscopică, atrasă de directeţe şi prozaism, cultiv"nd autoscopia nemiloasă, de vreme ce autoarea recunoaşte că ar fi 2o oglindă hilară5# 1aniera secvenţială şi amprenta *urnalistică sunt de regăsit, aşadar, şi !n acest din urmă volum, echipat cu un grupa* de referinţe critice, denivelat, totuşi util şi, !n consecinţă, tradus# Adrian &inu Rachieru 2 uceafărul5, nr# YOK martie KVVL +ar =ara #imerelor F(ditura Perenia, WXXUG, prinde, !ntrun roman voit dezarticulat, cu reuşite inserţii poematice această 2ne'uloasă interioară5# Adrian &inu Rachieru 2 uceafărul5, nr# YOK martie KVVL, p# U %narmată cu titlul de (xcelenţă, Fpe care ceremonios 'reasla i-l va !nm"na !n amiaza zilei de m"ine, la 2:rizont5 Fei şi lui +vo 1uncianG, 8eronica Bala* va pleca apoi F!n KW

''#

fe'ruarieG !n America# 0u ca s-o descopere, căci a mai fost peacolo, ci ca să se !nt"lnească cu rom"ni# 8eronica Bala* va realiza interviuri u fiecare dintre scriitorii cenaclului rom"nesc din 0eB CorD, pe are le va difuza la Radio Timişoara şi le va pu'lica apoi !ntr-o carte# (a este invitată şi la $estivalul de carte de la 0eB CorD, !n cadrul căruia va avea loc şi o prezentare carte rom"nească, organizată de )entrul )ultural Rom"n din 0eB CorD# a invitaţia directorului )oriolan Ba'eţi, poeta timişoreancă !şi va lansa la )entrul )ultural Rom"n volumul 'ilingv de versuri Entre alb şi noapte, apărut la (ditura Augusta, pe care !l va prezenta preotul &amian# &upă ce va fi citită de americani, cartea va fi lansată de 'londa-i autoare şi acasă, la Timişoara# .imona Popovici 2Agenda zilei5, Anul 8+ nr# ^Y FW#^WYG, *oi WL fe'ruarie KVVW p# WW 7ilele trecute, la $iliala Timişoara a 6niunii .criitorilor din Rom"nia, a fost pus !n discuţie romanul Carna%alul damelor semnat de 8eronica Bala*# )artea, a KV-a de autor a cunoscutei prozatoare, poetă şi traducătoare, dar şi realizatoare de emisiuni la Radio Timişoara a st"rnit un viu interes# 1oderatorul !nt"lnirii a fost scriitoarea 1aria Pongraz# Romanul este modern, are su'stanţă clasică, reflectă viaţa femeilor şi este scris !ntr-un lim'a* aproape sofisticat# &ialogul, monologul şi descrierile sunt !ntr-un lim'a* ur'an, eliptic, percutant# $raza te acroşează, ca stil permanent al lim'a*ului# &espre carte şi autoare au mai vor'it şi criticul Rodica :preanu, scriitorul +on 1arin Almă*an şi poetul (ugen
' !

&orcescu# &in roman a citit actorul şi poetul &oru +osif fragmente care au scos, !ncă o dată, !n prim plan femeia# Petru 8asile Tomoiagă 2Timişoara5, marţi, W@ fe'ruarie KVVU p# L : nouă carte a apărut cu un titlu provocator N Carna%alul damelor4 ( un mod al scepticismului practicat de-a lungul romanului care-o prinde 'ine pe 8eronica Bala* din punct de vedere al unui 2dincolo5 greu de numit# (a zice cam aşa: 2.ă-ţi salvezi !nfăţişarea de !m'răcăminte### ( un scop no'il# .au măcar esenţial5# Asemenea atingeri !n faţa esenţialului existenţial, 8eronica Bala* ştie să le aşeze exact acolo unde lasă loc pentru o altă !nţelegere# Toate acestea recomandă romanul ca un sever act al actualităţii şi nu pentru că se petrece azi fie !n ţară, fie !n .pania, fie !n oricare altă perspectivă europeană, c"t ca o meditaţie !nsăilată !n text# 1ircea /er'ănescu 2Rom"nia li'eră5 F(diţia de Transilvania H BanatG, marţi, KL aprilie KVVU ;Roman H *urnal 2analitic5 şi 2poliedric timp5, cu măşti de carnaval; romanul 8eronicăi Bala* Carna%alul damelor FTimişoara, (ditura ,estia, KVVLG apelează la formula psiho-roman-*urnalului o'ţin"nd deose'ite rezultate, at"t !n cele două planuri naratologice Fplanul trăirii femeii-mare şi

' '

planul retrăirilor cu măşti preponderent feminine, ca pentru carnaval# ;F1atildeG se desfăşoară !ntr-un spaţiu al cunoaşterii sinelui, !n partea a doua, eroina excelează ca re/lector :ntr-un spaţiu naratologic al cunoaşterii de sine# +on Pachia Tatomirescu 2:rient atin5, nr# F@YG, KVVU, p# KU

'