CULTURAL

SUPLIMENT

OBSERVATOR

Produs de Ini]iat de

Manualul independentului la maturitate
Iulia POPOVICI
Cel mai greu a devenit, în ultima vreme, s`-]i asumi „riscul“ subiectivit`]ii, al ne-obiectivului [i ne-totalului ca atitudine democratic`. Ca [i cum, de fapt, n-ar fi vorba despre art`. Cînd Miki Brani[te mi-a propus s` facem împreun` programul pentru platforma de artele spectacolului independente (sun` ciudat în române[te, da) din cadrul Festivalului „Temps d’Image“, [tiam amîndou` c` nu va fi un (simplu) proces simplu de alegere – [i evit con[tient termenul de selec]ie. Aceasta e o platform` care nu inventariaz` reu[itele spectaculare ale unei perioade date, ci încearc` s` creeze un discurs despre arta scenic` independent` la acest moment X, contextul care-a generat-o [i o influen]eaz`. De aceea, ea nu cuprinde doar reprezenta]ii de teatru [i dans, scap` dictaturii spa]iului de reprezentare [i adapt`rii la el, fuge de atotst`pînitorul al patrulea perete. De aceea, vom ar`ta inclusiv afi[e din anul 2000 încoace [i fragmente video ale spectacolelor din acea perioad` – cum au sc`pat ele, înregistr`rile, din hazardul conserv`rii [i a[a cum erau ele, afi[ele, create [i multiplicate în condi]iile de existen]` ale vremii. Arta scenic` independent` î[i con]ine, intrinsec, propria decodare prin dialog cu publicul [i nu se restrînge la ceea ce poate fi reprodus în alte condi]ii tehnice [i la distan]` temporal` de crea]ia ini]ial`. E o form` artistic` ce nu se consum` în strictul interval al reprezenta]iei, ea arhiveaz`, documenteaz`, se analizeaz` pe sine, î[i spune [i respune mereu povestea. Independent nu înseamn` f`r` bani de la stat, independent înseamn` a critica, a chestiona, a-]i asuma precaritatea, provizoriul, un orizont mereu controversat. Înseamn` condi]ii de produc]ie marcate de aceea[i precaritate. Înseamn` o lupt` constant` cu un sistem închistat [i tenta]ia comercialului, pentru o rela]ie de solidaritate cu publicul, de în]elegere [i împ`rt`[ire. Criterii pentru alc`tuirea platformei? Diversitate de mijloace (de la spectacole de teatru [i dans la lecture performative [i prezent`ri de crea]ii work-in-progress), de condi]ii de produc]ie (produc]ii în regie proprie, finan]ate pe baz` de proiect, coproduc]ii cu institu]ii de stat), de contexte na]ionale [i lingvistice (spectacole în române[te create în Republica Moldova [i spectacole române[ti jucate în maghiar`), de forme de colaborare (interdisciplinare [i transna]ionale). Peisajul unei vie]i spectaculare complexe [i prea pu]in vizibile. Aviz spectatorului virtual: arta independent` e ([i) prietenoas`, uneori de-a dreptul funny.

Manifesto
Miki BRANI{TE

A

nul 2011 a adus atîtea transform`ri în societate, datorate schimb`rilor politice, economice [i natural-ecologice, încît nu putem s` le ignor`m. Fiecare dintre noi simte pe propria piele efectele lor, îns` cum orice e nou e [i greu de definit [i de exprimat, recunoa[tem c` ne lipsesc uneltele pentru a [ti cum s` în]elegem mai bine prezentul [i pentru a ne preg`ti pentru viitor. Lumea în care tr`im d` semne de [ubrezeal`, cerînd un nou cadru de ac]iune. Fiecare dintre noi are nevoie s` se proiecteze în viitor [i se pare c` a venit vremea cînd societatea a[teapt` de la noi mai mult, iar noi a[tept`m mai pu]in de la sistemul actual, care nu mai face fa]` nevoilor noastre. Prezentul nostru cere implicare individual`, f`r` a fi, îns`, individuali[ti [i, poate mai mult ca oricînd, solidaritatea e esen]ial` în momentul schimb`rilor. Pentru ca solidaritatea s` existe, e nevoie de informare înainte de a dori s` apar]ii unui grup. Proiec]ia în viitor cere informa]ii corecte, orice distorsionare [i orice întîrziere ducînd la reac]ii inadecvate. Gîndurile acestea m-au determinat ca în aceast` edi]ie de festival s` invit`m proiecte care iau pulsul societ`]ii în care tr`im sau care pun întreb`ri fundamentale asupra istoriei [i vie]ii noastre din România anului 2011. Urm`torul pas a fost s` conectez festivalul la nevoile actuale ale publicului [i ale arti[tilor, iar acest lucru a motivat realizarea festivalului în ciuda condi]iilor foarte grele: de la lipsa subven]iilor la lipsa unei infrastructuri necesare la Cluj pentru a avea un festival interna]ional. Edi]ia de anul acesta va g`zdui mai pu]ine proiecte interna]ionale fa]` de anii trecu]i, îns` am invitat arti[ti foarte importan]i [i reprezentativi pentru mediul în care creeaz`/activeaz`. Din nou, centrele culturale str`ine ne-au fost al`turi, reconfirmîndu-ne încrederea în noi, ColectivA, ca partener viabil, încredere pe care alte institu]ii române[ti înc` nu [iau manifestat-o. Fiecare dintre noi, public, critici, organizatori [i finan]atori, avem nevoie s` fim la curent cu nout`]ile din domeniul artelor spectacolelor din str`in`tate, îns` e foarte important s` [tim ce se întîmpl` [i la noi „acas`“, mai ales cînd acest „acas`“ poate r`spunde cel mai bine nevoilor noastre, iar calitatea artistic` este una foarte bun`. Participînd la mai multe platforme ale artelor spectacolului din str`in`tate, mi-am dat seama de calitatea proiectelor independente române[ti [i de poten]ialul interes al programatorilor pentru acestea. Uneori, e important s` mergi departe pentru a putea aprecia ceea ce te a[teapt` „acas`“. Bine a]i venit la „Temps d’Images“ 2011!

nr. 341 (599) 3-9 noiembrie 2011

SUPLIMENT

CULTURAL
OBSERVATOR

I

unde recunoscuta dansatoare Pina Bausch s-a format [i [i-a dezvoltat stilul coregrafic. Sala Studio. Sala Studio. Spectacolele Companiei Le Dahu doresc s` exploreze ceea ce noi. „este un apel c`tre un sim] al percep]iei pe mai multe niveluri. E s t e t i c a P i n e i B a u s c h. I-Fen Lin. precum [i ideea de „fapt“ pe scen`. mimetismul modeleaz` grani]ele dintre individ [i grup. Cu sprijinul Centrului Cultural Francez din Cluj Workshop de teatru-dans cu Anna Wehsarg Liceul de Coregrafie [i Art` Dramatic` „Octavian Stroia“. nara]iunea intim` cu comentariul istoric – totul cu scopul de a trece peste problema dureroas` a memoriei [i a manipul`rii sale. ba chiar o nou` form` a artei: teatru-dans (Tanztheater). dar [i avatari. Small Narration P i n a. 16 noiembrie. f i l m 3 D Cinema „Florin Piersic“. opera celei mai mari coregrafe a secolului al XX-lea va fi apreciat` în mod special. ora 20. În 2009. va deveni vie estetica unic` a artistei. conferin]` Cinema Arta.00 Regia: Wim Wenders Dup` film va avea loc o discu]ie deschis` cu publicul. Din 2000 pîn` în prezent. opera Pinei Bausch se va afla în centrul aten]iei. în 1997. Wojciech Dziedszycki – un cet`]ean de vaz` al ora[ului polonez Wroclaw –. Compania Le Dahu produce spectacole ce combin` diferite medii artistice: fotografie. Inés Hernandez. 12-14 noiembrie. prin fotografii [i înregistr`ri video. ora 19. mar]i. MOUVOIR/Stephanie Thiersch Teatrul Na]ional „Lucian Blaga“. Anna este dansatoare la Groupe 13. o companie de dansatori tineri fondat` de c`tre Maurice Bejart. Sînt extraordinar (Fabulous). 11 noiembrie. solu]ii [i resurse atît obi[nuite. care este specific` [colii de dans Folkwang. F a b u l o u s . a provocat timp de zeci de ani controverse [i furori. regizat [i performat de Wojtek Ziemilski În toamna lui 2006. adaptare la structuri. dansatoare din compania Pinei Bausch. filme [i instala]ii ce au fost prezentate în toat` Germania. 12 noiembrie. 11 noiembrie. vineri. precum [i mici povestiri. Ele sînt concepute în forma unor laboratoare artistice în care se cerceteaz` cum ac]ioneaz` stereotipurile. Totul se învîrte într-o centrifug` în care plutesc idei [i întreb`ri arhetipale: „Cine sîntem. Mu-Yi Kuo. cine putem fi [i cine vrem s` fim. În cadrul Festivalului „Temps d’Images“ din acest an. Cei ale[i s` p`trund` [i s` negocieze cad prad` secretelor publice. la L’École Rudra Bejart. Aici. dansa]i.00-18.00 Scris. Niciodat` nu a reu[it o camer` video s` surprind` atît de autentic estetica unic` a crea]iei Pinei Bausch. Michael Forester. Stephanie Tiersch înfiin]eaz` compania MOUVOIR. Wenders a realizat prin tributul s`u pentru Pina Bausch un punct de cotitur` în filmul documentar modern. care concentreaz` aten]ia pe corpuri [i condi]ii niciodat` localizate cu acurate]e. invita]i dup` invita]i. deghizare. Compania Le Dahu Teatrul Maghiar de Stat. altfel sîntem pierdu]i! Regizorul-vedet` Wim Wenders a creat cu filmul s`u 3D un monument cu totul excep]ional: un film artistic cu imagini impresionante. În cursul tehnic va folosi tehnica modernit`]ii lui Joos Leeder. Germania.00 Concep]ie [i scenariu: David Costé [i Maëlle Faucheur Regia: Maëlle Faucheur Cu: Naomi Canard. N`scut` în Essen. precum [i ceea ce ne-ar pl`cea s` schimb`m. teatrul se amestec` cu realitatea. care îmbin` diferite forme de discurs public. Helsinki. Timp de trei zile. artelor vizuale [i coregrafiei. se multiplic`. Oaspe]i de rang înalt. lectur` academic`. datele istorice. În timp ce familia lui încearc` s`-[i revin` din [oc [i s` în]eleag` ce s-a petrecut. sunet. ora 20. aportul „non-dansului“ în teatru.S UP L IME N T Invita]i str`ini în „Temps d’Images“ Wuppertal care-i poart` numele. coregrafia contemporan`. vineri. Elve]ia. Victor Launay. a ob]inut o burs`. Robert Sturm. folosind mai ales tehnici de crea]ie. miercuri. ora 18. împiedicîndu-ne s` mai distingem realitatea de fic]iune. În forme foarte diverse. Pina Bausch s-a n`scut în anul 1940 la Solingen.00 Prezentare multimendia de Robert Strum în englez` Pina Bausch – acest nume nu impresioneaz` doar în lumea dansului. cu care a produs spectacole. Ultima crea]ie pentru [apte dansatori a coregrafei Stephanie Thiersch [i a artistei-media Angela Melitopoulos se axeaz` pe mimic`: imita]ie. Roma. care observ` na[terea dramei într-o lume plin` de disimul`ri. un atlet olimpic [i vedet`. Crea]ia lui se situeaz` la limita teatrului. Maëlle Faucheur Povestea începe în timpul unei emisiuni TV [i. [i Anna Wehsarg. comunicare nonverbal`. 15 noiembrie. s`rituri. Dac` rutina [i inven]ia monopolizeaz` discursul [i mi[carea. folosind idei. Anna este membr` a Tanztheater Wuppertal „Pina Bausch“. Întoars` în Germania. a studiat dansul [i baletul în Lausanne. ora 14. În 1998. personalit`]ile umane [i ideile. scena devine un t`rîm al f`g`duin]ei. Singapore. Între 1997 [i 1999. dar care aspir` s`-[i dep`[easc` propriile loca]ii demarcate“. Din 1999 pîn` în 2000. iar ruptura definitiv` s-a produs odat` cu impresionanta pies` Le Sacre du Printemps. Wojtek se lupt` cu aceste probleme sus]inînd o lectur`-performance care combin` nara]iunea personal`. î[i vor transmite cuno[tin]ele mai departe. a micilor detalii [i specificit`]i care fac stilul fiec`rui participant unic [i personal. În aceast` lume a imaginilor. care au lucrat ani la rînd al`turi de Pina Bausch. ca metod` de c`utare a mi[c`rilor. Valenti Rocamora i Tora Nu se întîmpl` nimic. dans [i text – cu scopul de a pune în discu]ie subiecte contemporane. arbitur la Musische Gymnasium Essen-Werden. Prin coregrafiile ei de la teatrul din Teatrul Maghiar de Stat. foarte detaliat [i personal. © Aurélie Lemaignen A s i f ( w e w o u l d b e ). spune Stephanie. Nicolas Robillard.00 Workshopul Annei Wehsarg este gîndit ca o experien]` de înv`]are în dou` cursuri: tehnic [i de compozi]ie/ improviza]ie. Anna devine. video. Trei personaje scriu destinul umanit`]ii. ora 20. precum [i la Paris. Ziemilski abordeaz` teatrul în manier` contemporan`. de fapt?“. El încearc` s` î[i confrunte preferin]ele artistice cu istoria pe care nu a reu[it s-o influen]eze prin intermediul lecturii-performance. Lisabona. MOUVOIR. s-a distan]at tot mai mult de formele tradi]ionale ale dansului. este invitat s` promoveze un documentar despre via]a sa. prin intermediul c`reia a studiat dansul la Juillard School din New York.00 Crea]ia [i interpretarea: Viviana Escalé. va prezenta publicului clujean am`nunte despre crea]ia Pinei Bausch. 341 (599) 3-9 noiembrie 2011 OBSERVATOR . director artistic al teatrului din Wuppertal [i confident al Pinei Bausch. \n Costa Rica. Coregrafa legendar` a creat o nou` form` a dansului. În calitate de student` eminent` a lui Kurt Jooss. director artistic al TanzTheater din Wuppertal. Cu sprijinul Institului Polonez de la Bucure[ti Modulul dedicat Pinei Bausch [i prezen]a la Cluj a companiei MOUVOIR/Stephanie Thiersch s\nt organizate cu sprijinul Centrului Cultural German din Cluj II CULTURAL SUPLIMENT nr. cît [i ie[ite din comun. Jakarta sau Togo. î[i ]ese istoria. David Costé. lent. sîmb`t`. combina]ii secrete ne determin` starea sufleteasc`. împreun` cu dansul contemporan. Wojtek Ziemilski este regizor [i artist vizual. transformare în persoane invizibile [i ie[ite din tipare. la care vor participa Robert Sturm. Cel de-al doilea curs se va concentra pe limbajul dansului caracteristic Pinei Bausch. Ca urmare. dar [i de expresie artistic`: confesiune personal`. într-o lume guvernat` de o mul]ime de reguli [i reinventat` f`r` încetare. Wojtek Ziemilski a aflat c` bunicul s`u. Dansa]i. putem schimba. colaborase mult` vreme cu poli]ia secret`. colaborînd în acela[i timp ca dansatoare invitat` cu Bejart Ballet din Lausanne. art` video. Pina Bausch a murit pe nea[teptate. ca fiin]e umane.

Mie mi s-a p`rut foarte interesant din punct de vedere coregrafic ce se întîmpla în aceste cluburi. În 2001. Gabriella Maiorino. de fapt. asta demonstreaz` c` societatea func]ioneaz`. e teatru social. Ce faci cu toate lucrurile astea adunate aici? La un moment dat. o chestiune „administrativ`“: nici în prezentarea general` a proiectului. Asocia]ia Colectiv A Sala Studio. dar [i dedica]iile etc. refuz` s` mai fie invizibil`. Fabrica de Pensule. Recycle Me. Ilinca Manolache. care au v`zut în ea semnalul pentru rena[terea dramaturgiei române[ti. MultiArtDance.. cu preocup`ri speciale pentru proiecte interdisciplinare. care spunea c` ce face Rimini Protokoll. oriental`. C` vorbeam despre manele sau despre hip-hop. Cum po]i. C`t`lin Babliuc. A v a i l a b l e. Pe aceste coordonate a venit ideea „dansului social“. o arhiv` virtual`. îmbinînd elemente de multimedia. manevra limbajul. Fabrica de Pensule. e inclus: se face o exploatare minier`. Fabrica de Pensule. dup` aceea la acele economate. lansat la Bucure[ti în 2011. Fabrica de Pensule. M-am gîndit pe urm` c` lîng` mine e un Magazin Social. joi. S` g`se[ti un dispozitiv conceptual care s` dea m`sura chestiei `steia. f`r` s` exotizez. nu [tiam cine va evalua proiectele [i nu voiam ca un anume fel de prejudecat` s` împiedice ca discursul pe care-l propuneam s` fie perceput ca atare. În 2011. Atunci mi-am dat seama. e dansul de manele. argoul specific contextului manelelor (nu numai versurile. Uneori. de „dans social“? Aici m-am jucat pu]in cu termenii. au transformat [i pus laolalt` materialul?“ [i „La ce nivel poate fi valabil` o idee pentru a putea fi folosit` [i transformat` de c`tre cel`lalt?“. stabilit la New York [i Seoul. De unde vine aceast` formulare. Vava {tef`nescu este un nume sonor în coregrafia româneasc`. Gabriella Maiorino este coregraf italian. M-am gîndit cum a[ putea aborda manelele f`r` s` vin cu clasicele pove[ti despre s`r`cie. avem acea zon` a artei sociale: artistul care se duce într-o comunitate. asupra raport`rii lor la societate. dar lor li se p`rea o expresie contemporan`. întîi ca cercetare. întîi. N i l s ’ F u c k e d U p D a y. Maneaua. oricum produce disconfort pentru majoritari.30 Concept: Vava {tef`nescu Coregrafie: Vava {tef`nescu [i Carmen Co]ofan` Performer: Carmen Co]ofan` Corpul (meu) tinde s` fie o arhiv`. HeiJin Jang Con]ine nuditate Available este un incubator de practici coregrafice [i investigheaz` deopotriv` dialogul [i schimbul în forma performance-ului. vineri. ini]iatori ai unui nou proiect numit „C`minul Cultural“. O schimbare ar fi bine-venit`. joi. Ziua futut` a lui Nils are o oarecare reputa]ie în România. 17 noiembrie. i se deschid supapele.00 Text [i Regie: {tefan Peca Scenografie: Wonderboy Video: Cinty Ionescu Cu: Radu Iacoban. nr. Nils’ Fucked Up Day (noul titlu în limba englez`) este acum un amestec de român` [i englez`. H e i J i n J a n g este coregraf coreean. pattern-uri sociale. 341 (599) 3-9 noiembrie 2011 SUPLIMENT CULTURAL OBSERVATOR III . Cum au ajuns s` te preocupe manelele [i felul în care se danseaz` pe astfel de muzici? N-a[ putea spune c` am o lung` istorie cu manelele. precum [i asupra performativit`]ii lor. nu spune]i c` ceea ce v` intereseaz`. Farid Fairuz&Guests Romanian Dance History 3 (Social Dance) î[i propune s` ia în considerare coregrafia nu doar ca disciplin`. prin intermediul feedbackului. am dansat împreun`. dar m` gîndesc. Se ia un alt corp. ora 19. Cel mai simplu. Cosmin Manolescu este coregraf. dna Giurchescu este etnocoreolog [i la 80 de ani se ducea în cercetare în cluburi gen Million Dollars). într-un spa]iu de reprezentare.O s` te întreb. piesa a fost recunoscut` de profesioni[ti ai teatrului. a fost p`strat` în mod special de ]igani [i are leg`tur` cu un anume tip de muzic` [i dans tradi]ional Manelele ca dans social Interviu cu Manuel PELMU{ ]ig`nesc. spectacole personale: Free Mesh. mai ales din perspectiv` performativ`. proiectul urm`re[te s` atrag` aten]ia atît asupra tipurilor de gesturi. coregrafie [i performance: Cosmin Manolescu. Este unul dintre cei cinci dramaturgi europeni selecta]i pentru Berliner Theatertreffen Stuckemarkt 2010 [i cî[tig`torul Premiului Ambasadei Irlandei pentru cea mai bun` pies` româneasc` de teatru din 2010. M`d`lina Ghi]escu. în colaborare: First Steps Stage Psychosis Back to Zero. Un anume tip de activism e deja etichetat. T e a t r u l LUNI de la Green Hours Sala Mic`. curator [i manager. stabilit în Bucure[ti. stabilit în Amsterdam. [i pe urm` am vorbit S U P L IME N T Romanian Dance History 3 (Social Dance) (premier`) Sala Mic`. de exemplu. se arunc` la întîmplare în noul corp. acestea vor fi foarte pu]ine. în special în leg`tur` cu poten]ialul lor de mobilizare social`. în acela[i timp. instrumentarul e acela[i. iar RDH 3 (Social Dance) va fi prezentat în decembrie la Tanz Quartier Wien. Maneaua turceasc`. Manelele au o conota]ie negativ`.) într-un altfel de cadru performativ. […] pune]i rezultatul în ram` [i deschide]i televizorul: ve]i urm`ri un desen animat care v` place. \n timp ce comunitatea r`mîne la fel. Astfel. dar tipul de comunicare. 18 noiembrie. ceva nerecognoscibil imediat. joi. propunînd [i o anume distan]`. de fapt. cuvîntul „social“ e destul de [ablonard folosit. trei ora[e [i trei contexte culturale diferite (Bucure[ti. care destabilizeaz`. în mod generic. În acela[i timp. Manuel Pelmu[ [i Farid Fairuz s\nt coregrafi [i dansatori. f`r` s` cazi în exotic. nici în cererile de finan]are pe care le-a]i f`cut. Serial Paradise Company/ Gabriela Tudor Foundation Sala Mic`. cum ar fi s-o tratezi de la egal la egal. îns`. Tudor Aaron Istodor Descris de criticii establishment-ului românesc drept „cel mai obscen spectacol din teatrul românesc“. Mai concret. e foarte diferit de teatrul politic al anilor ’60-’70 [i. c` e agresiv` – ea este un gest foarte puternic al unei minorit`]i discriminate în contra încerc`rii de a fi redus` la t`cere. e normal s` apar` o pozi]ie ecologist`.00 Idee: Cosmin Manolescu Regie. ora 21. în continuare v`d pe Facebook oameni din artele contemporane care dau Like la campanii gen „Spune nu manelelor“. directorul de la teatrul Hebbel am Ufer din Berlin. iar povestea devine a lui. Carmen Co]ofan` este dansatoare [i coregraf`. se pun deoparte lucrurile reciclabile. se a[az` toate cu grij` în diferite p`r]i din noul corp. organizarea mi[c`rii. se selec]ioneaz` de[eurile arhivate. Peca {tefan este considerat una dintre cele mai puternice voci din dramaturgia român` contemporan`. foarte interesant. sub forma unui spa]iu independent. este directoarea artistic` a Centrului Cultural al Dansului din Bucure[ti. ora 20. Spectacolele lor au fost prezentate interna]ional în numeroase festivaluri [i teatre din Europa. s` repete etc. Am citit un text al lui Matthias Lilienthal. Trei coregrafi. înceteaz`. 17 noiembrie. tipul `sta de dans are deja implica]ii sociopolitice. acest proiect inten]ioneaz` s` cerceteze [i s` lucreze direct cu ceea ce. documenteaz`. chiar cu cele mai bune inten]ii. discriminare etc. organiza o întîlnire între dou` universuri performative dominatoare [i diferite. Un corp spune povestea altui corp – povestea întrup`rilor scenice [i a tulbur`rilor intime ale unui alt eu „coregrafiat“. totul e foarte. dar nu po]i s` le arunci. a înfiin]at primul centru de dans contemporan din România. Am fost la cursuri la Anca Giurchescu [i Speran]a R`dulescu [i m-am gîndit mai mult la ce spuneau ele (în parantez` fie zis. Cum pot face asta – f`r` s` fac un spectacole de manele. dar [i ca paradigm` social`. Iar eu înc` meditez cum po]i aduce asta pe o scen`. încercînd s` nu fim domnii albi de la Centrul Na]ional al Dansului care ne [i pl`tesc. mai tîrziu m-am gîndit c-ar putea avea [i o component` performativ`. î]i vine s` te scuturi de ele. de pild`. nu e social în sensul acelor spectacol care vor s` dea voce victimelor. În prezent. f`r` s` aduc „animalul“ în spa]iul de reprezentare? Dar voi cum lucra]i cu dansatorii de manele cu care colabora]i? Nu ca [i cum am fi avut ni[te dansatori de la care te a[tep]i s` vin`. i-am întrebat ce înseamn` felurite lucruri. c` e politic incorect`. Proiectul încearc` s` r`spund` la întreb`ri ca „Cine este creatorul spectacolui – autorul ideii originale. 17 noiembrie. ora 20. c` în ciuda acuza]iilor care i se aduc manelei – c` e tare.40 Arti[ti: Manuel Pelmu[. Peca a rescris piesa pentru un public interna]ional. s-ar putea numi „zone defavorizate“. Cum po]i. se pun deoparte visele. Amsterdam [i New York) se intersecteaz` într-un spectacol care pune la încercare conceptul de colaborare a[a cum este el în]eles în dansul contemporan. c` întîlnirea cu aceast` form` de lume poate produce un fel de embodiment. A[a cum aceste „coregrafii specifice ale periferiei“ o arat`. cel care a dezvoltat mai apoi conceptul sau colaboratorii s`i care. A colaborat cu coregrafi [i cu regizori importan]i din România. gentrificat` etc. nu e teatru politic. Pe de o parte. Ne-am dus în cluburi. Felul în care te raportezi la propriul corp [i ]i-l folose[ti reflect` din start un imaginar social. De ce? Din mai multe motive. Interviu realizat de Iulia POPOVICI A f t e r A l l. interactivitate [i o viziune incitant` asupra lumii [i a stereotipurilor sale. Nu spun în nici un caz c` n-ar trebui s` existe. cu ei.

cu autorit`]ile publice datorit` faptului. care voiau lucruri diferite: unii ap`rau cu îndîrjire sistemul institu]ional. Theodor-Cristian POPESCU mpulsuri contrare: a prinde r`d`cini sau a pleca. regia Theodor-Cristian Popescu (1997) . oboseala prematur` a liderului. transformarea fostei Case de Cultur` „Mihai Eminescu“ din Bucure[ti în primul teatru de proiecte din România. ar fi fost necesar` constituirea unei re]ele a organismelor teatrale independente. Pentru ceea ce trebuie f`cut nimeni nu ne precede. transporturi etc. ci [i între oamenii de teatru în[i[i. închis` [i mai fragil` decît ar fi cazul. Iat` de ce trebuie s` construim. În alte ]`ri. [i de arti[ti croa]i [i sloveni. fiindc` nu avem nimic înapoi. El are de-a face cu munca zilnic` [i înaintarea treptat`. nimeni nu ne ajut`..] Fiecare din noi este în situa]ia lui Adam. orice ac]iune. pe lista alc`tuit` de participan]ii la conferin]a New Times. rela]iile personale fac ca acest lucru s` se întîmple totu[i. A-]i cultiva [i proteja teritoriul sau a ie[i la vîn`toare. dup` ani mul]i în care aceasta a fost o formul` de exploatare de c`tre statul socialist. ci [i o form` de a exista [i de a reac]iona“. începînd cu 1990. stabilind parteneriate între membri egali [i asigurînd supravie]uirea tuturor într-un climat în care singuri ar fi prea slabi. Ruptura cu trecutul produs` în fostele ]`ri comuniste a însemnat abandonarea brusc` a unor standarde ce fuseser` percepute ca impuse. Independen]a lor con]ine. arti[ti care au dorit s` renun]e la condi]ia de „nemuritori“ (angaja]i permanen]i într-o structur` sanc]ionat` oficial) pentru cea de „muritori“ (arti[ti liberi. în acela[i timp. mai ales cei externi –. prin for]a lucrurilor. în principal datorit` men]inerii în func]iune a vechii legisla]ii a muncii.19 Ace[ti „ocupan]i“ au fost sus]inu]i de popula]ie în conflictele. deja) func]ionarea într-o societate deschis`. O ac]iune de avangard` ca cea a teatrului de art` sfîr[e[te ca institu]ie [i devine. E un timp al individualismului maxim. permanente s` intre în contradic]ie cu îns`[i ideea de „teatru de art`“. Modelul institu]ional „unic“ (Miruna Runcan). recent. unui „proiect mai mare decît ei în[i[i“. devenind astfel o component` implicit` a artei practicate în acord cu dimensiunile contemporaneit`]ii prezente în toate celelalte arte. e preluat dup` 1990. teatrul românesc î[i caut` cu energie modalit`]ile de a se repune în acord cu lumea. Aceast` no]iune s-a reg`sit. paradoxal. de Mark Medoff. astfel încît o solicitare în scop cultural sau de servicii comunitare are aceea[i valoare ca una în scopuri de exploatare comercial`. de ce mai ocup` func]ii publice?“ s-a spus la conferin]`14. consider` c` no]iunea de „încredere“ ar fi putut suplini. de sorginte socialist`. un sentiment de proprietate asupra organiza]iei. devine un centru comunitar independent etc. folosit pe scar` destul de larg` în Europa Occidental` a anilor ’70-’8017. lipsa „culturii precedentului“22 fiind chiar o caracteristic` na]ional`. În anii nou`zeci. prin care un spa]iu dedicat activit`]ilor culturale s` redevin` necesar comunit`]ii în mijlocul c`reia func]ioneaz`. se pune problema esen]ial` a prezen]ei teatrului în contextul s`u istoric. Din acest punct de vedere. c`reia Anatoli Smelianski îi pretinde „în mod necesar“ o anumit` „efemeritate“5. al]ii î[i propuneau experimentarea unor formule de transformare [i deschidere. atît o repozi]ionare social` – imposibil` în perioada istoric` precedent` –. cu rezultate spectaculoase. Sau poate condi]ia noastr` este [i mai nenorocit`. nimic nu pare a sta în calea privatiz`rii a tot [i toate. pentru a avea regrete. cea cultural` a[teapt` înc` punerea ei la dispozi]ia tuturor celor ce pot genera proiecte artistice valide: ghetoizarea ei permanent` nu-[i mai justific` (de mult timp. întîrzie din mai multe motive. Nu s-a adoptat o politic` de ocupare a spa]iilor publice r`mase goale. au existat arti[ti care s-au sim]it încetini]i în demersul lor. cînd încerca s` conving` noile autorit`]i sovietice s` nu „umple de bani tinerele teatre. [. confirmarea legislativ` urmînd a se realiza ulterior. Pe de-o parte. futilitatea. No]iunea de „activist cultural“ sau „comunitar“ sun` insuportabil imediat dup` 1989. care de multe ori se solidarizeaz` cu „ocupan]ii“. apoi s` distrugem f`r` încetare.S UP L IME N T Contradic]ia teatrului de art` ca institu]ie. cu toate „pericolele“ decurgînd din aceast` condi]ie)3. evitarea „atrofierii mu[chilor“ artistici reprezint` o preocupare de baz` a tuturor metodelor de înnoire a teatrului – e îns`[i ideea pe care Stanislavski [i Nemirovici-Dancenko au pus-o la baza fond`rii MHAT-ului – ceea ce face ca existen]a unei institu]ii rigide. sacrific`m cealalt` dimensiune foarte important` a teatrului. Adesea promotorii lor intr` într-un conflict de nerezolvat cu propria lor oper`. De aceea. Ideea a sec`tuit. baruri sau discoteci (se destram` astfel re]eaua de cinematografe. linii [i directive. Proiectul ca baz` a colabor`rii reprezint` formula cea mai democratic`.. n-au c`utat s` g`zduiasc` [i al]i arti[ti prin organizarea de licita]ii sau concursuri de proiecte20. Pe de alt` parte. În primul rînd. iar presiunile din partea popula]iei locale. nu este doar o form` artistic`. avem de-a face cu un deficit civic. dependen]a de un context (în care alia]ii ocup` pozi]iicheie). De[i nici un teatru de stat nu are în aceast` perioad` un program coerent de coproduc]ie sau codifuzare a produc]iilor independente. de succesele [i de faima meritate. transformîndu-l într-o structur`. integrare [i finan]are a ini]iativelor teatrale independente nu exist` pe parcursul anilor ’90. e u[or de imaginat ce impact ar fi avut un astfel de organism în accelerarea dezvolt`rii teatrului independent. New Models de la Maribor13 ca o necesitate vital` pentru angajarea unui parteneriat concret [i pozitiv între centrele culturale independente [i autorit`]ile publice. singura metod` prin care o organiza]ie supravie]uie[te se bazeaz` pe rela]iile personale ale liderului ei. doar sporadic [i par]ial spa]iile avute la dispozi]ie.) au fost treptat deschise. uneori acute. Aceast` mi[care are de-a face cu un dublu impuls. relu`ri. numit Urmuz. Un ritm al distrugerii [i al constuc]iei. nu a fost posibil`. fosta cazarm` „Karlo Rojc“. Multe organisme nonprofit sînt folosite ca paravan pentru activit`]i comerciale16. În România. extrem de important. Inten]ion`m s` propunem comunit`]ii un lucru serios. de a garanta fie [i cea mai modest` form` de continuitate pentru parteneri. Neîn]elegînd total importan]a acestui tip de colaborare [i încercînd prea mult s` reu[easc` pe cont propriu – dar fiind bloca]i [i de imposibilitatea de a se sprijini fie [i pe cea mai modest` form` de infrastructur`. este „una dintre problemele teatrelor de art` din lume. 341 (599) 3-9 noiembrie 2011 OBSERVATOR Cristina Toma [i Adrian Pintea \n Copiii unui Dumnezeu mai mic. Dar. benevolatul. o faz` a acumul`rilor s`lbatice [i a îmbog`]irilor peste noapte. pentru ca apoi s` reconstruim totul. odat` transformat într-un „centru de difuzare“ al crea]iei teatrale10. arti[tii ocup` pur [i simplu cu for]a astfel de spa]ii [i încep direct s` desf`[oare activit`]i cu specific cultural sau comunitar. nu la fel st`teau lucrurile în planul legisla]iei. Nimeni nu vrea s` experimenteze altceva decît capitalismul cel mai pur [i dur. C`utarea unui nou tip de raport. s` îndr`znim s-o spunem. o piatr` de mormînt ce apas` pe dezvoltarea teatrului. nu dup` alte spa]ii în comun. teatrele de stat n-au devenit niciodat` „centre de difuzare“. nimeni nu ne îndeamn`. c` nu exist` continu`ri. Autorit`]ile sînt apoi puse în situa]ia s` negocieze cu ei. încrederea era unul dintre lianturile ce lipseau în mod acut în polarizata societate româneasc` a anilor ’90. nu numai între oamenii de teatru [i autorit`]i. Re]elele de organiza]ii iau un deosebit avînt în Europa anilor ’90. Celelalte infrastructuri (telecomunica]ii. O mare parte dintre spa]iile cu destina]ie cultural` sînt acaparate de firme private [i transformate în cazinouri. ini]iativele nonprofit sînt v`zute prost. absolut totul. ac]iunea voluntar`. re]eaua a r`mas intact`. Da. ac]iunea comunitar` e compromis` dup` deceniile lungi de comunism. Temîndu-se pentru propriile locuri de munc` ([i de concuren]` în general). A[a-numitul squatting. Totul trebuie început. legisla]ia învechit`12. Emil Cioran consider` „începutul“ ca fiind etern în cultura român`. influen]eaz` negocierile în sensul dorit de arti[tii [i activi[tii culturali. ce garanta angajamentele cu statut de func]ionar public ale actorilor. Pentru c` programe transparente de sus]inere. oamenii de teatru nu se arat` gata înc` de a reface totul. E legat de maturizare. valori fundamentale care au lipsit în anii ’90 în sistemul teatral românesc. Pentru c` atunci cînd inovezi [i propui formule noi. care are regulile sale [i. fixe. în favoarea „statutului oarecum diminuat“ al unui fel de „antreprenor într-o lume artistic` [i pia]` totodat`“4. arti[ti care realizau c` le lipse[te tocmai „spaima de neant“ pe care o astfel de „art` de stat“ reu[ea s` o înl`ture. „Zona Cultural` Autonom` Metelkova“ ocup` o fost` cazarm` din centrul Ljubljanei. c` ei au deschis aceste spa]ii folosului comun. cel pu]in în primii ani. Pentru a compensa par]ial aceast` fragilitate. de exemplu). în loc s` o deschid` spre folosire comun` cu alte organiza]ii artistice. Dar fundamentarea activit`]ii unei companii exclusiv pe rela]iile personale ale liderului ei duce la multiple probleme: o fragilitate crescut`. Confortul cet`]ii sau aventura în necunoscut. consider` George Banu15. chiar dac` la un moment dat extrem de [ubrezit`. de care se temea atît de mult Stanislavski. De[i au utilizat. Contradic]ia dintre ideea de înnoire a mijloacelor [i ideea de institu]ie. No]iunea de „deschidere“ c`tre al]ii reprezint`. nu le-au ocupat doar pentru ei în[i[i. dac` a[a ne ap`rea realitatea în planul ei imediat. în Croa]ia. hot`rîrea cu care angaja]ii teatrelor de stat [i-au ap`rat institu]iile a avut efectul benefic de a le fi p`strat m`car în func]iune: nici un teatru de stat nu a fost transformat în altceva. un regizor semnificativ al teatrului secolului al XX-lea ca Peter Stein propune un ritm al „distrugerii [i al construc]iei“ pentru a combate „pietrificarea“: „Teatrul de art` despre care vorbim aici simte nevoia s` creeze institu]ii. inerent profesiei teatrale“6. Vechile mentalit`]i persist`“. [i nu de explozie1“ –. dar [i o formul` limitativ` prin îns`[i capacitatea sa învechit` [i greoaie de func]ionare: „Dincolo de rezultatele estetice.. Apare atunci pericolul pietrific`rii. De aceea. De asemenea. se dovede[te atît o structur` capabil` s` cultive [i s` protejeze „teatrul de art`“ – „[acesta] nu este o problem` de rebeliune. izola]i sau de-a dreptul bloca]i de formula unic` a teatrului de repertoriu ce transformase „teatrul de art`“ în „teatru de stat“. de exemplu. oamenii tînjesc acum dup` un minim de spa]iu privat. a sensului s`u. Or. deci. ci una de transformare. Este ritmul potrivit“8. „Dac` nu au încredere în noi. al`turi de cea de „încredere“. Iar teatrul nu se reduce doar la spectacole. angaja]ii institu]iilor teatrale de stat au monopolizat infrastructura pe care au mo[tenito. Tot ce pare „de stînga“ e suspect. ceea ce d` na[tere unei contradic]ii. de risc. care ocup` foste întreprinderi socialiste sau spa]ii ale Armatei iugoslave dup` retragerea acesteia: centrul cultural independent Pekarna în Maribor e o fost` brut`rie a armatei iugoslave18. care nu permitea în domeniul teatral o mare marj` de inova]ie. Noi n-avem de lucrat decît cu viitorul. obligatorii: „ceea ce fusese negru era acum alb [i totul era cu susul în jos“9. pietrificarea r`mîne cea mai mare amenin]are. dar ei se str`duiesc înc`. Adamismul IV CULTURAL SUPLIMENT nr. consider` Eugenio Barba2. a c`rei carier` ulterioar` se va axa pe politicile culturale11. cel al teatrului de stat func]ionînd în sistem de repertoriu.. cît [i o altfel de atitudine cultural`.“7. operezi vrînd-nevrînd la limita legalit`]ii [i ai nevoie ini]ial de o perioad` de încredere. pentru un timp. orice atitudine este un început absolut. Toate acestea pot eroda un organism independent. o permanentizare a acestuia la conducerea organismului fondat. I Fosta directoare Corina {uteu. „Trecutul apas` spiritele [i viitorul nu na[te imediat noul. o mare parte dintre companiile independente de teatru din acei ani s-au epuizat prematur [i n-au reu[it s` treac` de eterna faz` a „începuturilor“. care poate bloca idei sau practici ce nu sînt \ntotdeauna pe placul liderului.. mobilitatea sa. deci practic nici o [ans` în fa]a acesteia din urm`. cei care au optat pentru o dimensiune a proiectului lor artistic la o scar` mai apropiat` „nevoilor umane“ au renun]at la a se mai consacra unei idei „majore“ de slujitori ai artei într-unul dintre „templele“ sale. voca]ia de divertisment. conceptualizat` ca „adamismul românesc“: „Orice om care vrea sau este chemat s` joace un rol profetic în via]a României trebuie s` se conving` c` în ]ara aceasta orice gest.. pentru a le l`sa acest sentiment de pericol. Acestea sînt transna]ionale [i definite ca „platforme colaborative orizontale de tip opera]ional bazate pe proiect“21. În acest sens.

p. Profesor de regie [i actorie la UNATC Bucure[ti. 2010. dorin]a de a face ceva pentru c` iube[ti ceea ce faci“. 26. „After the change of political regime. interviu luat de Cristina Dumitrescu. 2010. 23. 341 (599) 3-9 noiembrie 2011 SUPLIMENT CULTURAL OBSERVATOR V . 11-12/1990. s` se transforme [i acest lucru nu se poate face f`r` ca actan]ii implica]i s` se observe. de [apte sute de teatre [i teatrule]e «de art` de stat». chiar produs` de autori consacra]i – dînd seama de montarea cu o pies` nou` de Caryl Churchill la Teatrul Mic. p. me[te[ug. el e în continuare bastard [i ineficient. majoritatea acestora sînt fondate de arti[ti tineri.U. 77. ce va fi renovat complet în vederea Capitalei Culturale 2012 la Maribor. New Models. 51. Peter Stein. C o n f e r i n ] ` 13 noiembrie. de[i a încercat îndelung. Nemira. p. 2007.). astfel încît mul]i dintre ei continu` s` caute. Teatrul de art`. arte. Mircea Diaconu.“ Radka Kunderová. „O sut` de ani de teatru de art`“. 77-78 4. Natalia Yakubova. we see the limitations of the repertoire theatres vis-à-vis contemporary drama: they cannot afford the risk neither of ephemeral nor «raw» productions. George Banu. 1990. „România [i teatrul s`u sau Strig`te [i [oapte“. ai încredere c`. Told By An Idiot. este un statut oarecum diminuat. 30 2. {coala Na]ional` de Teatru a Canadei. 22. scriitorul Petre Barbu s-a definit astfel cînd i-am propus o colaborare cu Compania Teatral` 777. Corina {uteu. 13. într-o ordine [i un stil incomparabil. Dabija.). Tez` de doctorat urmînd a fi sus]inut` la Universitatea de Arte din Tîrgu-Mure[. prin acest spa]iu mioritic. dinamice [i durabile de organizare a centrelor culturale independente [i a rela]iilor dintre acestea [i autorit`]ile publice. istoric` [i politic` se pune pentru întîia oar`. Ofensele artei. S U P L IME N T nimit`]ii pierdute. Spania. „Zile faste [i nefaste ale ideii de teatru de art`“. UNITERUL etc. but in fact also in the choice of the modes of their production“. nr. c`lc`m pe prejudec`]i“.. Ministerul are încredere în tine. Nu s` mi se spun` «rezolv`-]i cu ei c`. Solomon. 16.).. care se nume[te încredere. celelalte s` devin` ni[te centre de difuzare“. în Teatrul azi. de Constan]a Turcoi din revista Theatre/Public. Universitatea Montana. p. regia A. „Seeding an independent theatre.“ Corina {uteu. Care sînt consecin]ele? În lipsa unei amenin]`ri cu distrugerea – pentru individ sau pentru companie –. întemeiat` pe sacrificiu. pot acum s` slujeasc` nevoile umane. p. dar mi-e chiar mult mai r`u“. Zagreb. Facultatea de Teatru [i Televiziune Theodor-Cristian Popescu este autorul a peste 40 de spectacole realizate în România. nr. or. „Nu în ultimul rînd.). nici energie creatoare. „Trecerea de la prima faz` la cea de-a doua. chiar a celor foarte cunoscu]i. comunicare la simpozionul What was there before the After? din cadrul Contemporary Drama Festival.. participante la turneul British Season organizat de Consiliul Britanic – Opera Circus. culturi. Margareta B`rbu]`. a capodoperei devine în mod paradoxal o frîn` în dezvoltarea noilor organisme independente. Presa acelor ani dezv`luie nenum`rate cazuri de funda]ii înfiin]ate cu unicul scop de a înmatricula autoturisme sau de a importa echipamente electronice f`r` plata taxelor vamale. „A construi. 91-92 9. „What for Are Theatre Reviews from Communist Era Today? Methodological problems of research on theatre of Communist totalitarian regime“. 7-8. 4-5/1997. 20 30. axioma unei neîncetate «munci a actorului cu sine însu[i». care-i face incomozi pentru posibilii parteneri în aceast` cultur` a succesului. Noi nu discut`m despre un lucru foarte simplu. Conferin]a s-a axat pe modelele noi. Cultura româneasc` este o cultur` adamic`. p. Universitatea Québec la Montréal [i UAT Tîrgu-Mure[. comunitatea artistic` din România. dac` n-o s` ias` bine. Transgresiuni. Nemira. nu exist` filozofie. refuzînd astfel s` creeze o oper` nou` în colaborare. Emil Cioran. O astfel de via]` este. proiect de cercetare realizat în cadrul programului reSourcing derulat de ECUMEST în parteneriat cu Erste Foundation. comunicare prezentat` în cadrul conferin]ei Twenty Years After din cadrul Contemporary Drama Festival Budapest. „Managementul teatral între rigorile teoretice [i improviza]iile practice“. 31. Înc` nu exist` nici acum un sistem func]ional.. o tradi]ie modern`. 20. autorit`]ile negociaz` în continuare doar cu reprezentan]ii angaja]ilor din teatre (grupînd de-a valma arti[ti. 2008. Ibid. erau înc` proaspete. Care n-a reu[it s`-[i conving` mai mul]i colegi s` fac` acest pas. inventive. Doar Mircea Diaconu28 [i {tefan Iordache. în Teatrul azi nr. 24. se duceau tot felul de discu]ii f`r` finalitate. „Pe aici. nr. Nemira. în Teatrul azi # 2-3/1994. f`r` succes. 15. Andreea Dumitru. Or. 8. fiindc` tot ce se na[te în ea n-are precedent23“. M. Culture as the Process of Exchange.00. 7. absolut totul“. 1(21). 1. Editura Humanitas. „Such innovative «dilettantism» [.în cultur` nu înseamn` altceva decît c` fiecare problem` de via]` spiritual`. and it is perhaps characteristic for every society after a change of political regime. 2010. impact“. Bucure[ti. (trad. acela[i critic de teatru încheie cu „{i pleci de la teatru cu dorul neostoit dup` un mare spectacol“27. Viziunea predominant` a artistului ca „lup singuratic“24. Bucure[ti. C. tehnicieni [i personal administrativ) ce au aderat la marile centrale sindicale. A. Spaima de neant a dat na[tere la religii. Teatrul de art`. Însu[i spa]iul în care s-a desf`[urat conferin]a. uneori. 11. parte din Cine mai are nevoie de teatru dup` ’89?. concluzioneaz` pe marginea articolului din revista de specialitate astfel: „Mi-e dor de marele teatru britanic!“26 – dar la fel e privit` adesea [i noua dramaturgie. în George Banu (coord. 26-28 nov.“ Anthony Julius. Empty Space [i Volcano –. într-un e-mail c`tre autor. urma]i mai tîrziu de Marcel Iure[ (acesta din urm`. 2010. De unde. afla]i într-o inerent` faz` a „diletantismului“ începuturilor. între felurite modalit`]i de reprezentare – prin dramatic – a existen]ei. p. Boiangiu. interven]ie la conferin]a New Times. în George Banu (coord. Vulpe. pp. Teatrul de art`. Maribor. 17. la rîndul lui. încrederea este distrus`. Fran]a (chiar [i un castel în Irlanda) au fost prezentate la conferin]a New Times. Teatru – singur`tate. Austria. Dac` „totul trebuie început. „The Importance of Microimpulses in Culture: The Example of Clubture“. Extrem de multe cazuri de spa]ii ocupate astfel în Germania. Fondator ECUMEST. Eugenio Barba. novdec. Se dinamiteaz` resortul fundamental al managementului în cultur`.“ Anatoli Smelianski „Zile faste [i nefaste ale ideii de teatru de art`“. Note pentru o cultur` a precedentului“. 19. Pentru c` op]iunea nu se poate face pur [i simplu între televizor [i teatru. acest lucru nu se întîmpl` decît sporadic în anii ’90. Sanjin Dragojeviç.. Mu[chii i se atrofiaz`. Clubture. c` tot ceea ce tr`im se determin` într-o lume de valori nou`.pekarna. Here. 12. Vellant. ritualuri. 8. [.. o concep]ie ce decurge din ideea de teatru de art`. ci antreprenori într-o lume artistic` [i pia]` totodat`. „Inutil s` ne mai întreb`m: transfer` teatrul românesc contemporan vreun model sociabil în mentalitatea spectatorilor s`i. România e plin` de astfel de spa]ii ale armatei r`mase nefolosite. „Arti[tii pot acum s` fie ce doresc. te d`m afar`». ci despre o capcan`. Churchill. Teatrul de art`. Op]iunea devine legitimant` atunci cînd se face între multe. formula una- Surplus de oameni sau surplus de i d e i. ace[tia nu au schimbat regulile jocului. p. 29.] is usually accepted only on the territory of the alternative theatre. pentru c` actorii „liberi“ nu [i-au înfiin]at o organiza]ie profesional` (de tipul Equity) care s` le apere drepturile. pp. O alt` cauz` a întîrzierii dezvolt`rii mi[c`rii independente în teatru o constituie teama actorilor. În mod normal. 39-40. s` evolueze. {uteu. cu o foarte proast` administrare a resurselor. Ibid. formele de teatru independent) s` se dezvolte. dificil`. spre sfîr[itul anilor ‘90.. the social standards were also converted: what had been black was white now and all was upside down. p. expert [i consultant în domeniul managementului cultural [i al politicilor culturale europene. p. f`r` povara de a continua nara]iunea principal`. Schimbarea la fa]` a României. „The Changing Notions of ‘Alternative Theatre’ and ‘Repertory Theatre’ over the Last Two Decades in the Post Communist Region“. Anatoli Smelianski.“. Bucure[ti. nr. De aceea teatrele de art` au în mod necesar o existen]` efemer`. Finlanda. „Dac` s-a f`cut un teatru de proiecte. cum consider` Emil Cioran. strategii. Procesul de fragmentare a publicului în „publicuri“ le apare multor directori de teatru ca o calamitate cu care trebuie s` se lupte. Sala Cinema.).. S. cu atît mai mult cu cît. Margareta B`rbu]`. A înfiin]at [i condus dou` companii independente de teatru la Bucure[ti [i Montréal. 14. 10. Ceea ce Uniunea Sovietic` a produs: un sistem puternic.79. Un teatru lipsit de aceast` perspectiv` de via]` iese din f`ga[ul s`u. 25. „Non-public“. pp. s` se recunoasc` între ei [i s`-[i doreasc` s` colaboreze unii cu al]ii. 18. 28-30 ian.. „Managementul. în semn de protest la demiterea lui Alexandru Dabija de la Teatrul Odeon). Slovenia. O anumit` team` de pierdere a publicului tradi]ional se instaleaz` imediat dup` 1989. 47. în Dea Vidoviç (ed.“. 2010. s` regrete pasul f`cut29. în Scena. au avut curajul s` fac` pasul înspre statutul de „liber-profesionist“. 2010 21. 28-30 ian. finalul cronicii la Mla[tina de C. „Amalgam de document [i fic]iune“.25 Astfel de companii sînt tratate ini]ial condescendent. cultura succesului.. Bucure[ti. Margareta B`rbu]`. This black and white view at the communist past was probably logical and necessary.203. în momentul în care ai impresia c` nu e vorba despre o propunere. ba chiar au ajuns. revolt`.org.A [i Canada. Chris Torch. suficient de multe forme de spectacol. din 2008 director la ICR New York. încercînd s` practice acela[i tip de teatru validat înainte de 198930. „Chipul tîn`r al teatrului britanic“. 28. dialog între D. de a renun]a la statutul de angajat permanent într-o trup` a unui teatru de stat. în George Banu (coord. Budapesta. atît la nivel global. sindicatele pe cale de a fi create.. „Spaima c` mu[chii actorului se atrofiaz`. „Nu doar c` nu mi-e mai bine.. o tradi]ie modern`. 2009. [. transformarea «teatrului de art`» în «teatru de stat» – cum s-a întîmplat în Rusia – a însemnat transformarea unui teatru muritor într-un teatru nemuritor. Spre exemplu. În plus. p. iar concuren]a cu cinematograful [i televizorul e inegal`. Bucure[ti. pp. ian. George Banu. 2000. ian.] Pre]ul pe care îl pl`tesc pentru aceast` libertate. It does not only limit them in their choice of the plays. trebuie s` existe o lege clar` care s` spun` care e statutul lui [i cum anume trebuie s` func]ioneze.. „Solu]ia mea personal` este urm`toarea: cu excep]ia teatrelor na]ionale. 5. 2009. 3. dup` cum m`rturise[te într-un interviu luat de autor în ian. 6. model capabil s` le contrabalanseze pe cele furnizate de imaginarul filmului american [i al televiziunilor agresive? Reprezint` teatrul românesc un contramodel comportamental provocator la spectacolul media? Nu. O conferin]` ce [i-a propus „analiza rolului pe care îl joac` cultura independent` în dezvoltarea unei societ`]i. în Teatrul azi. via negativa. 11-12/1990. care este pasiunea. p. New Models de la Maribor. în Teatrul azi nr. cînd s`lile de teatru se golesc brusc. 8. mai pu]in cunoscute la noi. Corina {uteu. ora 14. chiar dac` vin din str`in`tate [i pe canale foarte oficiale. s` se accepte. directoarea Centrului român al Institutului Interna]ional de Teatru. Clubture. 910/1991. 27. în mod evident. cultul excelen]ei artistice. Dar pentru c` num`rul actorilor cunoscu]i care au ie[it din sistemul de trup` permanent` a r`mas extrem de mic. 78.“ SebastianVlad Popa. a reconstrui“. 20.. Nu au nici o obliga]ie fa]` de art`.. teatrul de repertoriu nu putea s` fie restructurat peste noapte [i asta se vede pîn` azi în România.] Arti[tii de ast`zi nu mai sînt ucenici în voca]ia lor. p. and they cannot afford «dilettantism». a distruge.“ www. totu[i. dup` descrierea trupelor. 1990). cert e c` este nevoie [i ca acest „tot“ (în cazul analizei noastre. Pionierii mi[c`rii independende în teatrul românesc post 1989: atitudini. Nu se mai consacr` unui proiect mai mare decît ei în[i[i. armata e obligat` s` ias` din zonele urbane populate. conform regulilor NATO. în George Banu (coord. cît [i la nivel local. 73. Fragment din „Surplus de oameni sau surplus de idei. 2010.

Nu c` n-am fi avut parte [i de reac]ii de genul: „Ce-ave]i. dezv`luindu-le pe acestea ca pe adev`ratele fantome. poduri. [i-mi pl`cea foarte mult [i suprapunerea peste Casa Poporului. Arti[tii întruchipeaz` o reflexie incomod` a unui trecut care este mult prea problematic. M i h a e l a D a n c s a colaborat cu Rui Catalao. E ceva fragil. Nu se fac prea multe lucruri în spa]iul public. în romîn` [i maghiar`. iar asta corespundea unei reac]ii pe care am avut-o la momentul respectiv. E o form` de expunere a intimit`]ii vulnerabile care te poate tulbura. peste 30 de ani. La Casa Poporului. cu propriile corpuri) re-produc la scar` uman` monumentalul public. cred c` trebuie schimbat` conven]ia în care e el folosit. cît de comun? S UP L IME N T Dac` noi nu ne vre]i. explica]ii analitice nesfîr[ite. Ambele lucr`ri au fost produse în 2011 [i însceneaz` momente de întîlnire între arti[ti [i istoria României. De fapt. [i au fost persoane care au început s` strige: „Ce-i cu tîmpenia asta?!“. Casa Poporului: în „umbra“ lor (la propriu). Tanzquartier Vienna. f`ceau poze…? S-a nimerit s` alegem locuri care sînt destul de turistice. La Monumentul Revolu]iei. dar parc` nu mi-a[ dori s` v`d mereu doar spectacole. Sala Cinema. Func]ion`m într-o ni[` a ni[ei. vineri. New York. de a „încorpora“ construc]ia. Turnul Croitorilor Vernisaj : sîmb`t`. dincolo de discurs ra]ional. 12 noiembrie. la Casa Poporului). [i construc]iile – model de arhitectur` totalitar` – devenite acum simboluri na]ionale. a]i avut reac]ii? Cu proiectul `sta. 18 noiembrie. [i Alexandra Pirici împreun` cu un grup de performeri. precum statuia ecvestr` a lui Carol I (a c`rei reconstruc]ie a fost înconjurat` de controverse). La „}eap`“ (Monumentul Revolu]iei). Londra etc. coborau oamenii din autocare… Imaginea circul` [i poate fi mereu reinterpretat`. Cît despre spa]iul de reprezentare. dar din alte motive. Spectacolele ei au fost prezentate în Sprindance Festival Utrecht. Bucharest Biennale.. noi v` vrem. poporul e în strad` [i. readucînd în concret acea idee a identit`]ii colective bazate pe un imaginar comun: care identitate. un mod de a conserva nu atît prezentul corporal. „Cele dou` artiste în etate abordeaz` cu non[alan]` dansul [i mi[carea. cu femei dezbr`cate cîte blocul. Arti[tii privesc aceast` perspectiv` ca pe o practic` necesar`. Cluj. Simt c` zona artistic` [i cea cultural` este ignorat` [i renegat` total. Balkan Dance Platform Novi Sad. Tot la „}eap`“. era [i ceva umilitor în ea. ora 18. nu te mai [ocheaz`. piatra sau bronzul. era o referin]` explicit`. nu prea cred. E adev`rat. Tanzquartier Wien. Crezi c` s-a schimbat ceva de atunci încoace în modul de raportare a oamenilor la acest spa]iu public? Nu. Pe de alt` parte. proiectul lui de performance în spa]iul public din 2007. m`?“ (ni s-a întîmplat. pe aceast` idee. Temps D’Images Cluj. Explore Dance Festival Bucure[ti. Doppelgänger a i t r e c u t u l u i r e c e n t. În plus. Era o doamn` mai în vîrst`. San Diego. Mihaela Dancs Con]ine nuditate. se opreau. monumentul public – care nu are nevoie de acordul public pentru a fi construit –. De la calul regelui la Casa Poporului Interviu cu Alexandra PIRICI Statuia lui Carol I. teatrul. monumentul Revolu]iei din 1989 sau Casa Poporului. (anti) aging Studioul Radu Stanca.00 Concept. întin[i pe jos. Pentru mine. de a te confrunta cu [i. „}eapa“ Revolu]iei. are leg`tur` cu credin]a mea c` trebuie ie[it din spa]iul de reprezentare. explodezi. totu[i. Fabrik Potsdam. v-a]i a[ezat în ni[te cutii de carton. E greu s`-]i asumi pozi]ia unui cal. o încercare de a evolua. cumva. Vava {tef`nescu. e o informa]ie vizual` pe care o digeri foarte u[or. Facultatea de Teatru [i Televiziune. Interviu realizat de Iulia POPOVICI [i Raluca VOINEA De ce ai ales un astfel de titlu pentru proiectul t`u? Mi se p`rea incisiv [i un pic agresiv. Au existat comentarii [i din partea spectatorilor români. dar care ofer` perspective contradictorii asupra acestora. descrieri [i justific`ri“ (extras din cronicile anului 2041). Robin Dingemans etc. [i Kunstmule – Germany. dincolo de tendin]ele estetice [i problematicile aferente dansului contemporan. fragmente care trateaz` acelea[i momente. apartamente. Un spectacol despre asumarea propriului corp [i a viitorului lui de dec`dere. [i am observat c` mai ales cei mai în vîrst` reac]ionau.50 Concept: Alexandra Pirici Alexandra Pirici a conceput un proiect prin care creatorii lui încearc` s` construiasc` o rela]ie dinamic` între individ. iar noi ne întrebam ce-a putut-o enerva atît de tare. În Pacta sînt servanda. oamenii se sim]eau leza]i. în cutii de carton.„Ce-ave]i. pe de o parte. copilul a întrebat de ce st`m întin[i. {i s-a dovedit incisiv. din manualele de istorie ale fiec`ruia. împachet`ri conceptuale. poate fiindc` aveau o leg`tur` personal` cu ceea ce reprezentau aceste monumente. Facultatea de Teatru [i Televiziune. Tu ai participat [i la „statuile vii“ ale lui Dan Perjovschi. VI CULTURAL SUPLIMENT nr. DTW NewYork etc. iar multe dintre lucrurile care se fac ]in mai curînd de decorativ. un grup de arti[ti (de oameni. ora 14. A[a nu po]i avea preten]ia la politici culturale – devine nelegitim s` ceri ceva cînd te adresezi unei ni[e atît de limitate. SouthBank Center & Chisenhale Dance Space London. de fapt. 18 noiembrie. nu în sensul c` ar trebui mutat totul în afara lui. noi v` v r e m. asta nu te mai deranjeaz`. ei reu[esc. practic. e x p o z i ] i e v i d e o Curator: Raluca Voinea 12-18 noiembrie. s` arunce îndoiala asupra obiectelor la care se raporteaz`. dincolo de tematicile socio-politice ale vremii. Proiectele ei au fost prezentate la Balkan Dance Platform. Dup` mine. studiouri de dans la Bucure[ti. departe de realitate. ci în ideea echilibr`rii demersurilor artistice. biserici. reprezint` diferite interpret`ri ale unor statui vii. spa]iul de reprezentare înc` func]ioneaz`. st`team. dar cînd vezi un om întins pe jos. interpretare: M`d`lina Dan. l e c t u r e . Spectacolele ei au fost prezentate în teatre. de cult al individualului. în ciuda aparentei sale imuabilit`]i. M`d`lina Dan [i Mihaela Dancs încearc` s` prind` în trupurile lor de acum revela]ia corpului la b`trîne]e – atunci cînd (anti) aging va fi reluat. totodat`. la un moment dat a venit un grup de turi[ti germani care comentau punînd în leg`tur` ceea ce f`ceam noi cu cei 20 de ani de la Revolu]ie. Nottdance Festival – Marea Britanie. iar asta ne face s` exist`m pentru foarte pu]ini oameni. 341 (599) 3-9 noiembrie 2011 OBSERVATOR . fabrici. scena au început s` func]ioneze ca o bul` de protec]ie. cu efecte bine înr`d`cinate [i impun`toare asupra prezentului. aici oamenii nu prea ies în strad`. în curînd. Carmen Co]ofan`. care imaginar. aceast` reac]ie. pe de alta. nu exist` o practic` sus]inut`. În rela]ia inegal` dintre vocile sau corpurile arti[tilor [i cuvîntul scris. cît rela]ia spiritului cu materialul c`rnii – ceea ce artistele numesc un sanatoriu creativ. vineri. A l e x a n d r a P i r i c i este coregraf` [i performer din Bucure[ti. iar bunicul a r`spuns foarte natural: „Pentru c` aici au murit mul]i oameni“. Sînt proiecte care au nevoie de protec]ia pe care o ofer` un asemenea spa]iu. Da. ora 17.p r e z e n t a r e Dar cum a]i privit reac]ia celor care se raportau pozitiv la ceea ce f`cea]i. M`d`lina Dan a studiat coregrafia la UNATC Bucure[ti. coregrafie. care [i ei iau în posesie spa]iul public. e o team` de cel`lalt. am ob]inut inclusiv reac]ii foarte agresive. {i c`utam. înnoi sau de a interveni. Cum crezi c` poate interac]iona spa]iul tradi]ional de reprezentare cu spa]iul public? Crezi în puterea document`rii? Singurul mod în care e posibil ca acest proiect s` nu se piard` e s`-l documentezi. a avut loc doar de cîteva ori. Dac` voi nu ne vre]i. a trecut un b`trînel cu nepo]elul lui. unul în fa]a celuilalt. nu de o revendicare a spa]iului public tot mai mult luat în posesie [i privatizat. în centrul Bucure[tiului. [i am [i mar[at. Kanuti Gilde Saal –Talinn. ce confrunt` monumente [i cl`diri publice eroice din Bucure[ti. lucrarea Alexandrei Pirici. exist` reclame uria[e. cumva. mai ales la statuia lui Carol I. ceea ce ducea cu gîndul la oamenii str`zii. crea un oarecare disconfort.00 Expozi]ia aduce împreun` documenta]ii video ale unor performance-uri realizate de arti[tii Anca Benera [i Arnold Estefan. m`?“. Anca Benera [i Arnold Estefan citesc simultan.

în rest. Iván: P`i asta nu. n-am de lucru. ce s`-i faci. Iván înclin` din cap c`tre Mihály. Illés î[i pleac` capul. care se apleac` asupra unei întreb`ri fundamentale: cine ne face istoria – evenimentele ei sau memoria neclar` – cine creeaz` versiunile publice ale celor care se aflau [i înc` se afl` la conducere? Iván: Singura noastr` tradi]ie e s` ne-mb`t`m muci. Lini[te. Astfel. Centrul pentru Introspec]ie Vizual` [i TangaProject Studioul „Radu Stanca“. Dumniez`u s-o ierte. Toate cele bune. Zsuzsanna Gulács A doua montare a unui text aproape unic. Iván (ner`bd`tor): Chiar n-ai v`zut niciun nor pe cer? E[ti sigur sut` la sut`? Eu cred c` ar trebui s` te mai ui]i o dat`. acoperi-l-ar o ton` de ]`rîn`. {-atunci p`streaz` [i el tradi]iile. ne p`str`m. toarn` p`linc` într-un pahar. fie asupra celor ie[ite deja din memoria colectiv`. m`? Iván: Tu. Dac-ai bea [i tu ca t`t omu’.F l o r i d e m i n ` de Csaba Székely. Ilonka! nr. 19 noiembrie. Iván: Cum ai ajuns atît de devreme. ceai zis? Ia s-auzim. Diminea]a cînd m` scol. Nu te doare mîna de la atîtea cioc`nituri în u[`? Illés (voios): Ce vreme frumoas` avem azi! Iván continu` s`-l fixeze cu privirea pe Mihály. te gr`be[ti. îi primu’ lucru: p`strez o ]îr` tradi]iile. a[ în]elege. Zsuzsanna Vass. nu? Illés: Calmeaz`-te odat`. Dac` apare doctoru’ pentru un pahar sau dou` sau opt. sîmb`t`. ne p`str`m. Facultatea de Teatru [i Televiziune. apar]inînd unui un tîn`r dramaturg de limb` maghiar` din România. acu’ nici jum`tate de an. Iván. Illés: Nu de doi ani e[ti tu a[a. Illés: Iar tu. Iván: Ai spus tu vreodat` ceva util? Illés se gînde[te. Illés. Iván: }i se pare amuzant. Iván (îl întrerupe): Tu s` nu spui nimic! Illés: Cum adic`. (Îi arunc` lui Illés un zîmbet seduc`tor. Iván: Cînd o duceam spre cimitir. el s-a spînzurat la ora[. Iván: Iar mama a c`zut în mijlocu’ drumului din cauza groparului be]iv care a deschis sicriul. Studio Yorick. Niciodat` nu te-am v`zut voios. Dac` nu-]i era sor` vitreg`. ca un bolund: „uita]i-v`. Ave]i pu]in timp. Fat` frumoas`. Iván se gînde[te. Lini[te. Iván: Pentru furturi? Illés: Pentru c` nu mergem la p`dure doar ca s` fur`m. Illés: Dar nici m`car nu [tii ce voiam s` zic. Capete înfierbîntate adun` m`rturii atît contradictorii. Ferenc Sinkó este actor. n-am bani. îs legat cu lan]u’ de el. Illés: Se spune c` avem o rat` foarte ridicat` de sinuciga[i în comun`. n-am via]` personal`. (Prive[te spre camera tat`lui. domnule doctor? Mihály: Trebuie s` m` gr`besc. apoi ie[im în p`dure la furat lemne. jucîndu-se cu obiecte [i corpuri în mi[care. 19 noiembrie. Illés: În]eleg aluzia. de fapt. am venit doar s` v` povestesc o noutate. ce-ai zis? Illés: Ce puteam s` zic? Dumniez`u s-o odihneasc`. Apoi intru la b`trînu’. de capcana frumuse]ii [i a timpului. s` nu spun nimic? Iván: Adic` o s` ai capu’ spart cu contribu]ia acestui scaun. rîzi? Illés: Nu rîd. Iván. îmbr`cat` la patru ace. a fost lovit în cap cu un topor.) Bun` ziua. Illés: Ei. s`raca. O c`l`torie în sufletul [i imagina]ia acestor personaje – un univers complex. Se compar` cu un modelator în lut atunci cînd creeaz`. Illés: Dar de aci au plecat. Illés: }i-am cerut scuze de o sut` de ori pentru asta.. S` m`nînce viermi diuretici t`t` ziua t`]i ungurii `[tia de la televiziune! Illés: M`car pe tine nu te-o pus s` cîn]i. nenea Illés. Iván: El nu conteaz`. îi frumu[ic` Ilonka asta. ora 20. o iau din loc imediat. Iván: Mie nu mi s-a-ntîmplat niciodat`. m`. Tîrgu Mure[ Sala Mic`. ~sta-i pericolu’ care te pa[te momentan. bîntuit` de [omaj. îi dau [i lui. Botond Kovács. se mi[c` sicriul. Illés (rînjind): Ei. Ilonka: Salut. Proiectul documenteaz` peste 30 de interviuri cu importan]i actori sociali ai evenimentelor din iunie ’90 [i dezv`luie fragilitatea versiunilor istorice de culise. Dup` care zîmbe[ti [i mai mult. înainte s` vii. Iván. Este interesat de problema identit`]ii în zilele noastre. Kelemen Barna Bányai. Illés: Maic`-ta. De doi ani. radiez de fericire.00 Regia: Aba Sebestyén Decoruri [i costume: Ildikó Lukácsy Cu: Gábor Viola. care investigheaz` cu instrumentele fic]iunii via]a unei mici comunit`]i secuie[ti din inima Transilvaniei. Înainte eu-l sp`lam. DIVAS. dar de mod` veche. n-ai început cumva s` faci cu mîna. (Ar`tînd spre col]ul camerei) Aia de acolo e geanta doctorului? Iván: {i-ar uita [i coaiele dac-ar fi demontabile. Illés: O zi frumoas`. Fabrica de Pensule. bag`-n el ca lumea. Cei de la teve vor s` afle de ce. Eu m` duc exclusiv pentru lemne. Iván: Tre’ s-o pun pe Ilonka s`-i coas`. Iván: Ilonka-i aci de-abia de o lun`. b`gam în el compoturile lu’ nevast`-ta. Ilonka? Ilonka: Ne-au dat drumul din cauza grevei. Iván: Nu. Cluj-Napoca Sala Studio. Iván: Da’ cînd am îngropat-o pe maic`-mea. DIVAS este cel de-al patrulea proiect al`turi de GroundFloor Group. ora 21. Asta-i marea noastr` tradi]ie. îi trag una peste ceaf`. z`ludule! Avea o roat` stricat`. îs singur. pentru asta a venit televiziunea. mai bine bucur`-te c`-i Ilonka aci [i te ajut` s`-l îngrije[ti pe b`trîn. nu-i chiar a[a cum spui tu. a[ spune c`. da-n schimb m-au informat despre cît de frumos îi aci în Ardeal [i cît de bine ne p`str`m noi obiceiurile [i tradi]iile. Decît s` te plîngi. istoria este compus` din buc`]i de adev`r multiple [i cu multe fa]ete. de reclamele la crem` antirid. Illés: Cum zicea bun`-mea în drum spre bud`: dac` tre’ s` te gr`be[ti. Illés: P`i de p`strat. La fel [i b`rbatul Ilonk`i. Illés: Numa’ mîrîiala. Illés: E pl`cut` briza asta. domnilor! Iván: Sigur. Dorottya Nagy. sîmb`t`. Iván: Ea m`car are de lucru. S-a mutat la bloc cu boala asta-n suflet. Iván: Ce faci.30 Concept/Regie/Coregrafie: Ferenc Sinkó Costume: Bianca Imelda Jeremiás Cu: Csilla Albert. influen]at ireversibil de publica]iile adresate „sexului frumos“. Illés: De unde era s` [tiu de ce se mi[c`? Iván: Din cauza ta a trebuit s` deschidem sicriul acolo. Iván: Altceva nu [tii decît s` zîmbe[ti ca un capciu [i s` vorbe[ti prostii. Mihály î[i acoper` fa]a [i iese. Illés: Eu. nimic nu-]i convine. dup` care continui s` p`strez tradi]iile pîn’ ajunge acas` Ilonka. în mijlocu’ str`zii. coregraf/regizor [i profesor de actorie. 19 noiembrie. completînd astfel istoria oficial` [i argumentînd c`. nu mai fi a[a prost dispus t`t timpu’. Illés: Da’ t`t ]i-e mai u[or acum. Illés. La revedere. Fabrica de Pensule. Flori de min` (Fragment) S U P L IME N T Csaba SZÉKELY Illés: În alt` ordine de idei. intr`. Iván: A[ vrea s` [tiu de ce puii mei e[ti a[a de bine dispus mereu. vecine. Iván adulmec` aerul. C a p e t e î n f i e r b î n t a t e. Iván: Ce fel de televiziune? Illés: Din Ungaria.00 Text: Mihaela Michailov Regia: David Schwartz Scenografia: Adrian Cristea Sunetul/Muzica: C`t`lin Rulea Video: Cinty Ionescu Cu: Alexandru Potocean Capete înfierbîntate este conceput ca o arhiv` a performan]elor teatrale din 13-15 iunie 1990. Iván. îl acopeream. GroundFloor Group. m`? Illés: Nu. 341 (599) 3-9 noiembrie 2011 SUPLIMENT CULTURAL VII OBSERVATOR . ora 18. s`raca. poate ]i-a sc`pat vreunul în cap`tul cel`lalt al str`zii. tem` central` în proiectele sale înc` din 2006. Iván. sîmb`t`. F`r` ca ceilal]i s` observe. Sau nu? Iván: Sigur. s`rim la b`taie unu’ la altu’. Intr` Ilonka. M` duc s` i-o înapoiez. Ce vrei cu ea? Illés: Am vrut s` v` anun] c` a venit televiziunea. Missy Patru femei aflate în etape diferite ale traseului „femeie obi[nuit`“ – „div`“. m` a[teapt` un pacient. Imola Kézdi. Illés: Plec [i eu. Iván: {i ce vrea televiziunea aia? Iar`[i tre’ s`-mi pun cioarecii secuie[ti? Illés: Nu [tiu dac` tre’ s`-]i pui cioarecii secuie[ti. Iván bea. Illés: N-am v`zut nici un nor pe cer. da’ amu ce s`-i faci. [i cî]i de pe strada noastr`. Dar e[ti singurul din comun` care nu bea niciodat`. {i cî]i. Din cînd în cînd ne mai [i spînzur`m acolo.) Illés: Cînd ai fost tu ultima dat` la o înmormîntare unde îngropatul a avut o moarte natural`? De pild`. cît [i complementare. Proiectul „13-15 Iunie 1990“ culege aspectele vulnerabile ale istoriei recente cu scopul de a deschide mai multe perspective fie asupra evenimentelor deja cunoscute. s-a spînzurat. se mi[c` sicriul“? Illés: P`i dac` se mi[ca? Iván: Se mi[ca din cauza c`ru]ei. m`? Eu nu-s prost dispus t`t timpu’. s` aib` [i el grij` de tradi]ii.. Iván: S` m` calmez? Illés: Cum zicea bun`-mea venind de la bud`: n-a ie[it bine. taic`-mio zace-n pat [i-mi d` numa’ comenzi. s`r`cie [i spectrul sinuciderilor în mas`. Salut. Iván: Eu. Tocmai f`ceam roata ]iganului de fericire. Lini[te Illés: La cît vine Ilonka? Iván: E la servici la ora asta. nu? Iván nu-i r`spunde. îl îngrijeam. Iván: Nu cred c`-i îndeajuns de ridicat` pentru a satisface cerin]ele acestei familii. Illés: Lucreaz` mult.

familia. dar… depinde de preferin]ele fiec`ruia – smile face . 4. dar eu am s`-]i spun unul din ce cauz` iubesc Chi[in`ul. 25.): Referitor la post. nu la zarabotk` [i nici nu m-am mutat aici. franceza [i suedeza. Începe filmarea. Am absolvit {coala de Arte „Alexei Stîrcea“ din Chi[in`u [i am absolvit cu media 9. [i ora[ele europene au atîtea minusuri. dans [i arte plastice. Cînt la vioar` de la [apte ani.) Numele meu este Dumitru Vicol. {i vreau s` v` enum`r 27 de motive pentru a r`mîne în Chi[in`u [i nu în alt ora[ european. Unii dintre ei nu [tiau nici o boab`. Din septembrie 2010 fac studiile de masterat la Sorbona. (Caut` o pozi]ie cît mai bun`. Nu vreau s` m` duc cu metroul la servici pentru c` nu am unde parca ma[ina. po]i merge [i pe jos din centru pîn` acas`. îi iube[ti deoarece îs ai t`i… Cu toate c` are foarte multe neajunsuri/]in la ora[ul meu pentru c` e al nostru… [i nimic mai mult. ]`rii noastre. cu toate c` nu a[ r`mîne în Chi[in`u –. teatru. Cred c` ar fi o chestie binevenit` pentru Chi[in`u. Nu v`d homosexuali s`rutîndu-se. Exist` dou` limbi pe care le în]eleg (româna [i rusa). Nu [tiu cum e în Paris. E problema noastr` c` nu-i facem s` vorbeasc`. X centimetri din Y kilometri (premier`). cei dragi mie. muzic`. 341 (599) 3-9 noiembrie 2011 OBSERVATOR PARTENERI MEDIA PART ENER I . M`nînc cire[e [i vi[ine dup` cas`. Am vizitat 16 ]`ri [i vorbesc româna. po]i sta la taclale la un ceai într-un local decent. 27. 26. Se filmeaz`. Nu sînt furat în fiecare lun`. 1. de noi depinde soarta ora[ului nostru. Am 21 de ani. banane. Aceast` list` o scriu ca replic` a pesimismului care persist` în moldoveni. Ajungeam la cazuri cînd el vorbea române[te [i eu ruse[te [i ne corectam unul pe altul. Ce sînt dosarele Securit`]ii: Documente care ne-ar putea ajuta s` descifr`m trecutul?. [i nu are nevoie de GPS [i s` înconjoare jum`tate de ora[ ca s` ajung acas`. are ceva ce face parte din mine…. majoritatea din ei vorbeau române[te/moldovene[te (pentru ei) fluent. Discotecile sînt discoteci [i nu beciuri unde to]i stau ca în conserv`. e colorat. iar cu 25 de euro taxiul e la dispozi]ia mea toat` ziua.): Poate c` e irelevant pentru întreg post-ul. Nu sînt deranjat pe strad` de ]igani care se prefac surdomu]i [i cer[esc. Dac` eu nu am s` fac gunoi. vineri. 18 noiembrie. Paris. co[uri de gunoi moderne etc. 14 noiembrie (repeti]ie general` cu public). Chiria la un apartament cu o camer` m` cost` maxim 200 euro [i nu 500 euro pentru 10 metri p`tra]i (ca o celul` din penitenciar). iubesc Chi[in`ul pentru c` e al nostru. Nu merit` s` ne plîngem. Paris. spre vînzare. 20. Iulian (Ia trepiedul. Eu [i prietenii mei mereu vorbeam române[te cu ei. Îmi ia doar cinci ore s` ar`t ora[ul turi[tilor. Cînd am absolvit. Lucia (Ia trepiedul. ora 17. De mine. 8. de[i personal a[ fi numit alte motive precum: e FOARTE – cu litere mari – verde. Nu alerg dup` busuri. Paula Gherghe. sînt mul]i tineri…. În anul întîi erau 14 studen]i vorbitori de limba rus` din 29. luni. metrouri. Taximetristul [tie exact unde locuiesc eu. de tine. 17. Catea D. 6. O bomb` care ar putea exploda în fiecare moment? […] Cît` fic]iune [i cît` realitate? Ce e de f`cut acum [i de acum încolo? (Gianina C`rbunariu) Regizoare [i dramaturg. cîte nop]i a dormit în sta]ii de metro. iluminare. mi-e dor [i mie de cas` [i m` simt cel mai bine în Chi[in`u. Îmi iubesc ora[ul. Un adev`r par]ial?. Gianina C`rbunariu este unul dintre ini]iatorii proiectului dramAcum. Nu vin oameni de diferite culori (de la ro[u pîn` la negru) s`-mi propun` ap`. Este interesat` de proiecte cu tematic` sociopolitic` puternic`. [tiu c` pot ajunge acas` oriunde nu m-a[ afla. REALIZ AT C U S P R I J I NUL REC OMAN DAT DE VIII CULTURAL SUPLIMENT nr. Nu v`d oameni ciuda]i. 15. ora 21. 21. de ei depinde viitorul ora[ului nostru. dar presupun c` te referi la persoanele care au curajul s`-[i manifeste personalitatea [i modul de via]` indiferent de stereotipurile sociale. A[ ad`uga [i faptul c` dup` ora 12-1 noaptea. 22.30 Text [i regie: Gianina C`rbunariu Video: Ciprian Mure[an Cu: M`d`lina Ghi]escu. Fabrica de Pensule. Sînt premiant la olimpiada pe municipiul Chi[in`u la istorie [i chimie. Am f`cut de toate…. tu ai scris 27 de motive pentru care s` r`mîi în Chi[in`u…. prietenii mei tot nu vor face. V`d mai pu]ini boschetari. Dar nu putem fi nici pesimi[ti sau plîng`cio[i mereu. Lucia (Ia trepiedul. 2. Pot sta la o bere cu b`ie]ii oriunde în parc f`r` s` vin` un poli]ist s`-mi pun` amend`. Se filmeaz`. Fetele sînt frumoase [i mereu am dureri de gît de pe 1 martie pîn` pe 1 decembrie. e ca [i cum ]i-ai iubi p`rin]ii cu toate c`-s be]ivani (nu c` ar mei ar fi). Mereu g`se[ti vreun cunoscut în ora[ [i nu te sim]i singur pe lume. Dac` e dup` miezul nop]ii. 19. Anticipez unele replici de gen a[a de tare î]i iube[ti ]ara c` ai plecat [i vreau s` zic c` am plecat la studii. dar ce s` zicem c` atunci cînd vine un moldovean din Europa acas` [i to]i îl scurg de bani?? Cei din Moldova nu-[i dau seama cu cît greu moldoveanul cela a f`cut banii. Cump`r de la pia]` produse relativ naturale. Cînd vorbesc cu cineva de pe strad`. Teatrul Sp`l`torie/ Ofensiva Generozit`]ii Sala Studio. 12. 9.): Dumitru. Dumitru: Desigur c` nu putem spune c` tr`im într-un ora[ super-european [i c` avem transport.50 facultatea Rela]ii Economice Interna]ionale ASEM în anul 2010. 10. Cristina: Din compara]iile tale. cîte zile s-a dus la servici fl`mînd… 5. 14. Se filmeaz`. Fac Taekwon-do de la zece ani. dar tariful de taxi nu depin- ROGVAIV. 11. Se filmeaz`. D` comment. îns` am avut deseori pauze din cauza timpului limitat. Taxiul m` cost` maxim 100 de lei în orice direc]ie. duminic`. Doriana Talmazan.): Superb articol! Tr`iesc acelea[i sentimente în Praga. Îns` eu salut inten]ia ta de a motiva chi[in`uienii s`-[i iubeasc` ora[ul. D` comment. 16. îns` diferen]a e c` fiecare boschetar în Paris are cîinele s`u [i cite[te romane. Maculatur`?. Diminea]a nu simt mirosul de guzgani [i de boschetari în sta]iile de metro. discuri etc. O saga cu multe ramifica]ii [i cu un autor colectiv – poporul român?. it feels like you are experiencing a cultural shock acolo unde e[ti – smile face. Aici fiecare cartier e periculos cînd vezi colora]i. M` duc la biseric` cînd doresc [i unde vreau. Irina Vacarciuc de doar de kilometri. 23.00 Concept [i regie: Bogdan Georgescu Cu: Emilian Cre]u. în cazul meu. Avem obiceiul s` d`m vina pe oricine doar nu pe noi. 20 noiembrie. Nu sînt împins de trec`tori gr`bi]i. Dumitru Vicol: Voilà.S UP L IME N T ROGVAIV (Fragment) Bogdan GEORGESCU Orange Dumitru Vicol (se filmeaz` cu o camer` pe trepied): Da. ora 20. 7. 18. rusa. Fabrica de Pensule. To]i cred c` peste hotare e perfect cînd stau acolo numai pentru o s`pt`mîn` cît ]ine conferin]a sau vacan]a lor… În realitate. Sînt mai pu]ine locuri periculoase. sudamerican etc. Veaceslav Sambri[. D` comment. 3. 13. nu prea în]eleg nici eu ce se subîn]elege sub defini]ia de „om ciudat“. eu îl în]eleg [i el m` în]elege [i nu trebuie s`-i descifrez accentul african. engleza. 24. (Ia trepiedul. în special de cele legate în mod direct de societatea româneasc` contemporan`.00. Ina Surdu. dar în Londra trebuie s` scot echivalentul a 100 de lei pentru vreo doi kilometri. Ne plîngem c` ru[ii nu vorbesc române[te. În general. Aici îmi sînt prietenii. Asocia]ia Colectiv A Sala Studio. D` comment. Rolando Matsangos [i Toma D`nila X centimetri din Y kilometri e un proiect ap`rut din dorin]a de a în]elege în ce m`sur` istoria recent` sa întîmplat ieri sau acum foarte mul]i ani.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful