1

Cuprins
Londra...................................................................................................................................................5 Mancarea de pe strada.....................................................................................................................6 Chinatown.......................................................................................................................................8 Harrods.............................................................................................................................................9 Piata de mancare Old Spitalfields ................................................................................................1 !mpresii la final de calatorie..........................................................................................................1 "eteta din Londra# $or%shire &'udinca( Puddin).......................................................................11 *u+lin.................................................................................................................................................1, Micul de-un irlande./ calorii )ustoase..........................................................................................10 Seafood chowder 1 o re2elatie a marii.........................................................................................13 Ce sa +ei in *u+lin........................................................................................................................15 4ish5chips......................................................................................................................................16 Pu+urile 1 cultura 2ietii sociale irlande.e....................................................................................16 Pietele din *u+lin..........................................................................................................................18 Mancare etnica pe )ustul tuturor.................................................................................................19 Cine sunt 2an.atorii......................................................................................................................, "eteta din *u+lin# 7ocanita de miel............................................................................................,1 Lisa+ona..............................................................................................................................................,, Ce ar fi Portu)alia fara cod8..........................................................................................................,0 Ore. in tot si9n toate.....................................................................................................................,3 Supele portu)he.e.........................................................................................................................,3 :inurile/ intre cel de Porto si cel ;2erde<....................................................................................,5 La ce sa fiti atenti in Portu)alia....................................................................................................,5 Pasteis de =ata 1 desertul miraculos de )ustos............................................................................,6 La col> de strad? 1 castane coapte.................................................................................................,6 La un p?h?rel de 2i@inat? portu)he.?...........................................................................................,6 Meniu @i chelneri de lim+a romAn?..............................................................................................,8 "estaurantele din Blfama..............................................................................................................,8 !mpresii la final de calatorie..........................................................................................................,8 "eCeta din Lisa+ona# Caldeirada 1 tocanita de peste si fructe de mare.......................................,9 Sicilia...................................................................................................................................................0 Sicilia 1 aproape totul despre paste si metodele de preparare.....................................................01 Pi..a/ la mama ei acasa..................................................................................................................00 Pi..a in Sicilia 1 simplitate/ prospetime si )ust...........................................................................03 Pestele si fructele de mare.............................................................................................................06 Pietele de peste in aer li+er...........................................................................................................09 Cannoli si cassata/ 2edetele dulciurilor........................................................................................3 Mancarea de pe strada din Sicilia..................................................................................................30
2

Pietele de mancare in aer li+er 1 un ade2arat paradis culinar european....................................35 !mpresii la final de calatorie..........................................................................................................35 "eteta din Sicilia# Caponata..........................................................................................................36 Maroc..................................................................................................................................................39 Dnceput de a2entur? culinar?........................................................................................................5 7a-ine 1 sim+olul culinar marocan...............................................................................................51 Ende este cel mai indicat sa iei masa............................................................................................50 Ce merita incercat in Maroc.........................................................................................................50 Condimentele marocane...............................................................................................................55 Eleiul de ar)an...............................................................................................................................55 Harira.............................................................................................................................................55 O .i la Ocean/ in Fssaouira............................................................................................................56 !mpresii la final de calatorie..........................................................................................................56 "eteta din Maroc# 7a-ine de pui cu 2inete...................................................................................58

3

Cu2Ant Gnainte
:a multumesc pentru ca ati decis sa cititi acest prim 2olum online de calatorii culinare. Consider ca +ucataria romaneasca poate creste mai mult daca stim si cum arata restul de +ucatarii internationale/ daca stim cum se preocupa altii de ceea ce pun in farfurie. !n acest prim 2olum 9 daca 2a 2a placea 2or urma si altele 9 am decis sa 2a 2or+esc si sa 2a arat eHperienta mea culinara din Sicilia/ un taram al a+undentei proaspete/ din Maroc 9 tara a carei +ucatarie este simpla dar plina de condimente si de eHotism/ din *u+lin 9 un oras in care mancarea satioasa si )ustoasa este stropita de +auturi memora+ile si de o caldura umana fantastica/ din Portu)alia 9 un teritoriu cufundat in lumea pestelui/ a fructelor de mare si a 2inului de mare calitate si din Londra 9 orasul Olimpiadei/ orasul cu cea mai cosmopolita industrie culinara din Furopa. 4iecare episod din cele cinci pe care le 2eti )asi in acest 2olum online este re.ultatul propriei mele eHperiente/ nu este o caracteri.are )enerala. *e eHemplu/ fiindca locuiesc in !rlanda si sunt o+isnuit cu cele+rul fish5chips/ in calatoria din Londra nu am fost interesat de acest capitol. Sau nu am fost interesat in nici o astfel de calatorie de eHperiente la restaurante Michelin sau in cele de luH. Mai de)ra+a iu+esc sa intru in cele mai ascunse localuri ce nu se afla in stra.ile pietonale cele+re sau in cartierele turistice. Bsta am facut si in Portu)alia/ unde am intrat intr9o .i intr9un mic restaurant de familie detinut de doi pensionari/ asta am facut si in Maroc/ unde am mancat la aceeasi masa cu localnicii creier de miel direct din capul mielului/ asta am facut si in Sicilia 9 am fost acolo unde mer) localnicii. Si)ur ca fiecare din cele cinci episoade cuprinde si lucruri )enerale pe care nu tre+uie sa le ratati cand a-un)eti in acest locuri. :a multumesc/ atat in numele meu cat si in numele Iustos.ro/ si 2a in2it din tot sufletul sa a-un)eti in aceste locuri in care am fost si eu/ sa deschideti ochii/ sa incercati specialitatile locale/ sa 2or+iti )eneros si cald cu oamenii. *aca 2a pro)ramati eHcursia din timp si cautati si ca.are ieftina si decenta 2eti a-un)e sa cheltuiti pe o astfel de calatorie mai putin sau cel mult la fel din cat ati da pe una din "omania 9 insa a2anta-ele sunt numeroase# o altfel de lume/ o altfel de +ucatarie/ oameni noi/ deschidere/ prietenie/ eHperienta de 2iata. Lectura placutaJ Cristi "oman/ food+lo).ro

4

Londra
*e la punctele fier+inti de interes precum 'i) 'en/ Parlamentul/ London FKe/ 'uc%in)ham sau 7rafal)ar SLuare pana la micile stradute din Soho sau Cartierul Chine.esc/ de la fatadele carami.ii ale caselor si pana la cele doua dun)i )al+ene paralele de pe laturile stra.ilor/ Londra te cucereste prin aerul ce stra-uieste fiecare colt pe lan)a care treci sau +ucata de pa2a- pe care calci. Bici e istorie/ aici e cosmopolism/ aici e si li+eralism si conser2atorism in e)ala masura. Bici e un imperiu care/ culinar/ a a-uns asta.i sa posede una dintre cele mai 2ariate +ucatarii din lume. O +ucatarie internationala care a schim+at profund si )ustul culinar al en)le.ului de rand. Cu tot conser2atorismul sau. Bm fost in Londra la intretaierea dintre prima2era si 2ara/ am stat cate2a .ile si m9am plim+at prin marile cartiere sau pe cheiul 7amisei/ am pri2it londone.i sau nelondone.i la masa sau in ma)a.ine/ am )ustat/ am descoperit/ m9am incantat. Ceea ce 2eti citi mai -os este eHperienta mea culinara de doar cate2a .ile. =u am facut tot ce9am 2rut sa fac/ nu am a-uns peste tot/ nu am intrat in marile restaurante cu stele Michelin insa Londra este un oras in care 2oi mai re2eni de multe ori in 2iata asta. F timp pentru tot.

5

!ntr9un astfel de loc am nimerit peste un stand care 2indea carne de cra+ pra-ita/ si cu 0.ator am+ulant *aca o luati la pas pe lin)a 7amisa/ pe South'an%/ a2eti mai multe puncte de unde 2a puteti procura in)hetate de la mama lor italiana. Carne de cra+ pra-ita/ 0. pounds o cupa/ care este insa foarte mare/ 2a puteti face plinul linistiti.i am 2a. s9a o+isnuit sa consume mai de)ra+a +ucataria lumii decat +ucataria +ritanic?.i/ am dat peste piete ad9 hoc/ de wee%end/ amena-ate cu standuri de carti/ haine/ mu.a dedicand9o oportuni9 tatilor de a consuma mancarea de pe strada/ cind o iei la pas prin oras/ indiferent de ce parte a 7amisei te afli &7amisa taie Londra in dou?/ de la :est la Fst(.ator imo+ili.ee/ terase/ care incepe de la London FKe si a-un)e la 7ower 'rid)e.5 lire 6 .ilei de 2an.ate# mirosul e puternic/ dulce si fin/ insa afacerea e cam ile)ala/ fiindca intr9o . Bici e si .atori am+ulanti de alune carameli.eci de ori mai multe decat cele . Cu .5 lire iti umpleai o cutie de plastic. Paul/ in timp ce sudul 7amisei m9a impresionat foarte placut prin plim+area pe South'an%/ o portiune plina de pu+uri/ parcuri/ mu.Mancarea de pe strada 'uc?taria en)le. Practic/ restaurantele etnice sunt de .uma la clasicul 'C4 &'ritish Comfort 4ood 1 carne/ cartofi/ sosuri(/ noroc cu a+unden>a de etnii. Nonele ultracentrale sunt dominate uneori in timpul . :an.ona +una pentru a intra intr9un pu+ si a +ea un ale/ +erea maronie +ritanica. Oare8 !ncep calatoria londone. Plim+indu9ma pe stra. =ordul central al 7amisei este dominat de Parlament/ 'i) 'en/ 7rafal)ar SLuare/ Mestminster B++eK/ Catedrala St.ut un astfel de 2in. *e ce ati face acest lucru aici8 4iindca asta fac si localnicii.at in catuse de catre 3 politisti/ chiar pe podul de la 'i) 'en.ica/ dar si de mancare.+ritanice</ asa ca orice londone.a nu prea eHista/ sau se re.

Partea frumoasa a fost ca masa era dotata cu doua tipuri de )em si cu ciocolata +el)iana/ pentru toppin)ul nelimitat al diferitelor croissante pe care le comandai. B costat 6 lire.at la o mica terasa si cafenea/ tot din South'an%/ lan)a London FKe/ sa sa2ure. F un pas Gnainte/ orice am . F cam ceea ce 2edeti in ima)ine/ de eHemplu acest sandwich s9a chemat 7onK Soprano Special/ fiind f?cut din carne de 2it? la )rill/ sos de ro@ii/ rosii/ pAine proasp?t? @i salat?. Sandwich 7onK Soprano Special 7 . Mie mi9a placut o cescuta fara manere din care mi9am +aut ceaiul.ice.!ntr9una dintre dimineti m9am ase. o cafea si un ceai 2erde.are/ carne/ sos )ra2K( acum sand2isuri proaspete/ salate/ carne la )rill sau la plita incinsa. 'ritish Comfort 4ood9ul modern inseamna &fata de perioada mai 2eche ce era dominata de com+inatii )rele si du+ioase dintre cartofi/ ma.

e din capitala Bn)liei. Cel mai mult mi9a placut un +iscuite moale umplut cu pepene )al+en.is ca data2iitoare cand a-un) la Londra/ 2a fi primul fel etnic de mancare consumat.ine/ ma)a.i erau intinse standuri de unde se pot achi.erie/ presa asiatica.inta restaurantele care ser2esc mancare chine.a(.ionat cu pra-iturele facute din lotus/ din pepene/ din ciuperci/ din susan/ ma-oritatea pra-ite insa in ulei &unul dintre traditionale fie traditionalii coltunasi care sunt apoi umpluti cu diferite in)rediente. Nona este demarcata clar in cele patru puncte cardinale de patru porti mari traditionale chine.a a comunitatii chine.easca/ in frunte cu cele+ra Pe%in) *uc% 1 rata facuta intrea)a la rotisor. !nca mi9a ramas )andul la ea/ si am . =u costa mult &13915916 lire(/ insa tre+uia sa petrec macar o ora la masa in -urul ei si numai timp n9 am a2ut in cele 0 . asa ce2a/ si re)retul e mare. 8 . Pe stra.inase/ piete in aer li+er/ ce2a mi.ona de +a.itiona produse traditionale &+am+us/ radacini de lotus/ fructe specifice( sau standuri in care +ucatari ad9hoc prepara fie dulciuri Flementul traditional al . moti2ele pentru care nu sint mare fan al +ucatariei chine. Nona este de 2i. Ma)a.Chinatown Lan)a cartierul Soho se afla Chinatown 1 .ile petrecute la Londra.onei il repre.esti.esti/ unde uleiul pra-it este de +a. Bm intrat apoi intr9o patiserie chine.easca/ de unde m9am apro2i. *in pacate nu am apucat sa sa2ure.itat si pentru posi+ilitatea de a manca mai ieftin/ eHistand mai multe mici localuri de tipul all9Kou9can9eat/ in care o masa costa cam 899 lire &pret care scade la -umatate daca 2a umpleti o caserola si o mancati in afara localului(.

4ood Hall9ul de la Harrods este uria@ @i este Gmp?r>it de mai multe . Cam Gn .easc? 2Gn..inul e foarte interesant de plim+at/ pentru c? a2e>i ce 2edea# de la . Pre>urile sGnt mari/ Gns? spun cu mGna pe inim? c? nu tre+uie s? te Gmprumu>i la +anc? pentru a cump?ra ce2a sau chiar a lua masa./ etc. Oni)hts+rid)e pe linia PicadillK(/ dar @i pe -os/ pornind din centru/ a@a cum am facut si eu. Fu am luat un sand2is mare cu ce2a carne f?cut? Gn stil chine.in &po>i admira +?r+a>i de 8 de ani la +ra> cu fete super+e de .in de luH al lumii/ Harrods.itei# 4ood Hall9ul/ despre care au. 9 .Harrods FHcursia la Londra a a2ut pre2?.entarea comercial? este cu ade2?rat la superlati2. de ani(. Scopul precis al 2i.ona de parfumuri/ care e 1 R S4 &Gn materie de aran-are @i de lumini(/ pana la clien>ii +o)a>i care se plim+? prin ma)a.esc/ pe care am dat 0/5 lire @i ce2a produse proaspete de patiserie/ care fri)eau @i care au costat /9 lire fiecare.ut a fost un set de 5 +orc?na@e de ca2iar/ al?turi de 5 sticlu>e de +?utur?/ cate una pentru fiecare +orc?na@ 1 totul la 06 de lire.?toarea era din China/ @i tot a@a(. Harrods este u@or accesi+il cu metroul &sta>ia FHist? @i 395 +aruri Gn care po>i lua o masa proasp?ta# un +ar de fructe de mare @i pe@te/ altul de paste @i pi. de lire &Q.a &f?cut? Gn cuptor de lemne/ pe loc(/ altul -apone.isem @i 2?.e Gn 2oie/ sin)ura aten>ionare a pa..it? la cel mai cunoscut ma)a.6 euro( @i includea mai multe preparate pe care >i le f?cea un +ucatar chiar Gn fa>?. *e eHemplu/ la seafood )rill o mas? costa . Dn rest/ ma)a. Dn rest/ po>i cump?ra cam tot ce 2rei/ mai ales c? oferta e mare iar pre.nicilor fiind aceea de a nu purta rucsacul pe umeri/ ci Gn man?. Bn)a-a>ii au o uniform? haioas? @i retro/ sunt de toate 2Grstele @i rasele &de eHemplu/ la standurile cu mGncare chine. Cel mai scump produs pe care l9am 2?. Ma)a.inul este tourist9friendlK/ a@a c? am a2ut 2oie s? fac po. de minute a-un)e>i la Harrods/ dac? pleca>i de la 'i) 'en/ de eHemplu.usem numai lucruri +une.one# carne P dulciuri P pe@te P fructe9le)ume P etc.ut?/ chiar Gnainte de plecare/ o 2i.

Pe laturile halei eHist? Gns? @i restaurante/ pentru cei care 2or s? ia masa Gntr9un climat mai or)ani.inta si orasul in care poti manca un carnat cu cartofi alaturi de un ale &+ere carami.i s? consumi ce ai cump?rat. =umai c? aici hala este ocupat? de mancare maHimum 1 915R/ din ce mi9am dat seama/ Gn rest este dedicat? 2An. Standurile de mGncare sGnt Gns? di2erse @i ocupate de pasiona>i de )?tit sau de mici produc?tori locali sau imi)ran>i din col>urile !mpresii la final de calatorie Pentru mine Londra inseamna si restaurantele de doua sau trei stele Michelin/ inseamna si localurile conduse de Samie Oli2er/ dar Londra repre. Cel mai 2iu stand pe lAn)? care am trecut a fost cel al unor femei din .at5conformist. LGn)? aceste standuri erau 395 mese lun)i/ de lemn/ unde te a@e.? @i le)ume.ie( traditional cu doar cate2a lire.a impreuna si continuu pentru a deschide si mai mult )usturile culinare ale acestui oras fa+ulos.Piata de mancare Old Spitalfields Pasii prin Londra m9au purtat Gntr9o . Fste un oras culinar de cinci stele/ in care localnicii 2echi/ imi)rantii si turistii lucrea. lumii. Mi9a pl?cut mult aspectul/ n9am )ustat Gns?.are lipii inedit umplute cu un amestec sanatos si 2e)etarian/ compus din porum+/ a2ocado/ pepene/ 2erdea>?/ )uacamole/ rosii.ona carai+iana/ care ofereau spre 2Gn.?rii de c?r>i/ ta+louri5diferite alte opere de art?. Pentru mine au fost trei .i spre Old Spitalfields Mar%et/ care e o imensa hal? acoperit?/ a@a cum era pana nu demult Pia>a O+or din 'ucuresti. Dn rest/ fiecare om G@i eHpune aici talentele lui Gn +uc?t?rie 1 unii 2in cu pr?-ituri de cas?/ al>ii cu pGine de cas?/ al>ii cu +rGn. 10 .ile acum/ 2or fi multe altele in 2iitor. Fu am luat o lipie umplut? cu spanac @i cu feta.

11 .a pentru acest cand +udincile se 2or umfla si 2or de2eni preparat. *in sutele de astfel de retete/ m9am oprit insa la $or%shire Puddin)/ un preparat foarte simplu care 2ine din urma cu sute de ani/ cand saracia era parte dominanta a societatii +ritanice. ouale. cuptorul de-a incins. de minute pana maHimum/ este re)ula de +a. 'a)ati apoi ta2a in o -umatate lin)urita sare."eteta din Londra# $or%shire &'udinca( Puddin) Mancarea +ritanica este una deose+it de consistenta/ plina de calorii si mai de)ra+a nesanatoasa. B2eti ne2oie de o 1 )rame faina al+aT ta2a de cuptor care sa ai+a forme rotunde/ doua ouaT adancite. !n momentul in care uleiul incepe sa sfaraie/ scoateti ta2a si turnati Preparare# amestecul de +udinca in cele patru forme !n primul si in primul rand dati cuptorul la incinse. !n)rediente &3 +udinci(# amestecul de2ine cremos. *upa acea turnati/ putin cate putin si Se ser2esc fie alaturi de sosuri sarate si carne/ fie amestecand continuu/ laptele si apa/ pana cand umplute cu dulceata sau sosuri dulci. Bmestecati intai faina cu sarea si cu maronii9aurii. . Bsteptati intre 15 si . ml lapteT 4olositi patru dintre aceste forme in care puneti 5 ml apaT putin ulei/ frecand cu de)etul astfel incat toata putin uleiT forma sa fie uleioasa. Bcest fel de mancare se ser2este deo+icei alaturi de mancare sarata insa uneori pot fi facute si deserturi a2and ca element central $or%shire Puddin).

Ce faci insa cand te tre. O 2i.ica din interiorul corpului/ data de mancarea )ustoasa si de cate2a dintre +auturile clasice irlande. 6 am a-uns pentru prima oara in !rlanda iar dupa cate2a luni am a+andonat 'ucurestiul si m9am mutat aici. 12 . FHperienta mea culinara irlande.a si aceste lucruri. Eneori contea.a nu este compleHa/ se aseamana mult cu cea +ritanica/ insa este onesta/ clara si lipsita de surpri.e.*u+lin Ena dintre cele mai indepartate capitale europene fata de "omania/ *u+lin/ este insa in acelasi timp unul din cele mai calduroase orase pe care romanii il descopera cand a-un) aici.ita in !rlanda/ fie ea si de cate2a .esti in acest plin de 2iata oras si iti este foame8 'ucataria irlande. Caldura sufleteasca/ umana/ dar si caldura fi.a este mai -os si o recomand oricarui om care a-un)e aici/ in 2acanta. !n iarna lui .ile/ lasa o impresie neasteptat de intensa pentru cei care nu se asteapta sa descopere in capatul de nord92est al Furopei atata 2eselie.e/ Iuinness/ whis%eK si cidru.

/ foarte apreciat de turistii )urman.i.Micul de-un irlande. !n !rlanda moderna nu mai eHista o ma-oritate care sa consume cu sfintenie acest mic de-un clasic/ insa preparatul caloric se )aseste de 2an. 13 . Pretul este intre 6 si 1 euro. Mic de-un irlande.are in orice pu+ sau restaurant de hotel din oras/ asa ca nu a2eti cum sa9l ratati./ calorii )ustoase Ce9ai .ice daca ti9ai incepe .iua/ insa acesta este doar tipicul mic de-un irlande.iua cu o farfurie pe care se afla carnati pra-iti/ un ou ochi/ doua felii )roase de puddin) &asemanator cu san)eretele romanesc(/ al+ si ne)ru pra-it/ o felie de sunca pra-ita/ ciuperci si rosii facute pe )rill8 Bi crede ca este suficient pentru toata .

Supa este facuta in Platou cu fructe de mare 14 . Poate fi ser2it atat ca )ustare cat si ca fel principal.Seafood chowder 1 o re2elatie a marii *aca te deci. *e fiecare data seafood chowder9ul este ser2it alaturi de painea traditionala irlande. sau de seara in centrul *u+linului/ ale)e !rish UuaKs "estaurant 1 se afla chiar in piateta centrala din 7emple 'ar 1 inima pietonala a orasului. Fste unul din cele mai apreciate preparate traditionale pe care le puteti )usta in !rlanda. !n orice ca.a/ soda +read/ dar si de unt. Si daca tot esti la acest restaurant poti incerca si cele+rul !rish stew 1 o tocanita mai de)ra+a asemanatoare insa cu o cior+a romaneasca. principal din supa clara de peste/ smantana/ 2in al+/ le)ume multe si +ucati de somon/ cod sau fructe de mare &midii/ cre2eti/ etc(. Bici eu am )asit cel mai +un seafood chowder 1 o supa cremoasa/ )al+ena/ pe +a.a de peste si fructe de mare. fructele de mare au marea calitate aici ca sunt mereu proaspete. Btentie 1 ele nu sunt preparate in stil mediteraneean/ cu patrun-el/ usturoi/ ulei de masline 1 ci au specificul local/ fie ser2ite foarte proaspat/ pe pat de )heata/ fie pra-ite in aluat de snitel.i sa iei masa de pran. Si daca am amintit su+iectul fructe de mare tre+uie sa stii ca ai de unde ale)e preparate de acest )en in oras.

e da o fu)a de cate2a ore la Iuinness Storehouse 1 mu.entata modern si nu in ultimul rand/ la ultimul eta. Corect si este indicat sa faci asa insa !rlanda are/ pe lan)a Iuinness/ mai multe +auturi cu care se mandreste si care merita incercate.de.eului Sameson/ cu atat mai +ine. !n pretul +iletului &aproHimati2 10 euro( 2eti putea lua parte si la o de)ustare comparati2e intre mai multe marci de whis%eK.ine imens de su2eniruri/ multa/ multa istorie pre. Mai mult/ daca doriti sa faceti acest lucru chiar in interiorul Mu. Enele sunt mai consistente/ altele mai asemanatoare cu +erea traditionala.a cam un minut 1 de a+ia dupa acest moment poti sa2ura cu incredere Iuinness9ul. *aca doresti si mai mult sa afli istoria celei mai cunoscute +auturi irlande.Ce sa +ei in *u+lin Poti incepe .duit pe sase ni2eluri chiar in interiorul care Sir Brthur Iuinness a cumparat/ pentru 9 de ani/ in 1659/ terenul pe care se afla in pre.one de de)ustare/ peste o cascada uriasa/ un ma)a. *upa ce +armanul iti 2a umple pana la refu. 7otusi/ daca a-un)i in !rlanda si +ei pentru prima oara un Iuinness iata ce tre+uie sa stii despre cea mai pretuita +autura a localnicilor.2ei intalni un +ar din sticla in care 2ei +ea un Iuinness oferit de )a.ent fa+rica si mu.eul/ ci si peste .iua cu cele+rul Iuinness ne)ru/ o poti continua la pran.!n fine/ daca tot sunteti in !rlanda tre+uie sa )ustati macar o data whis%eK9ul local/ unul din cel mai apreciat din lume. Bsta durea. EluitorJ !n afara insa de Iuinness merita sa mai incerci alte +eri locale/ de la Smithwic%s pana la MurphKs. in acelasi mod iar seara te poate )asi in compania inca unui pint de +autura fermecata. 15 . paharul de 568 ml 1 niciodata nu 2ei primi in !rlanda un pahar de +ere care nu este plin pana fa+ricii Iuinness din centrul *u+linului. 4emeile au mare noroc in !rlanda fiindca in orice pu+ se ser2este cidru local/ produs fie din mere/ fie din pere sau fructe de padure.eul interacti2 )a. Bici 2ei da nu doar peste documentul ori)inal prin la limita superioara 1 2a tre+ui sa astepti pana cand lichidul se transforma din maroniu in ne)ru.

*aca doriti sa mancati acest preparat intr9un mod inedit/ iata ce tre+uie sa faceti# mer)eti cu mancarea in curtea catedralei/ ase. cGnd spun c? fiecare por>ie a a2ut 6 98 de )rame. Ser2it? a@a cum tre+uie/ Gntr9 un con mare de hGrtie. =u eHa)ere. Pre>ul fiecarei portii 1 in -ur de 8 euro.4ish5chips La Leo 'urdoc% &ta%eawaK situat central/ lGn)? Catedrala Christ Church/ o+iecti2 turistic important Gn ora@( am a-uns pe la pran.ati92a pe o +ancuta sau pe iar+a siWmancati. Vi )ustul a fost intens/ plin cu un mare plus insa pentru codul afumat.at la coada de 15 persoane care a mers Gns? foarte repede @i am luat dou? por>ii/ una cu cod proasp?t @i alta cu cod afumat. Localul Leo 'urdoc% 16 . Sunt multe locuri in care se poate manca fish5chips de calitate/ insa eu 2a recomand fie acest loc de care tocmai 29am .is/ Leo 'urdoc%/ fie 'eshoffs 1 acest ultim local il 2eti )asi chiar in ./ m9am a@e.ona a orasului/ pe strada OXConnell. =u 2a speriati/ asa face multa lume/ cei de la +iserica nu se supara.

eci dintre acestea si in2aria+il am dat peste aceeasi atmosfera calda/ uneori . din centru/ 33/ sau chiar cu un auto+u.ica traditionala irlande. Fu am fost de-a de trei ori in acest loc si nu am ramas de.Pu+urile 1 cultura 2ietii sociale irlande. O eHperienta cu totul si cu totul special se afla insa la ce2a departare de oras/ pe munte/ in localitatea Ilencullen. !ncercati supele sau preparatele pe +a.)omotoasa insa mereu primitoare.isti+ila/ foarte consistenta si )ustoasa. Se a-un)e cu un auto+u.e Sunt sute de pu+uri de mare calitate in oras si in2aria+il fiecare strada din *u+lin are cel putin un pu+. Sau daca esti asa/ te trate. La final/ pastrati loc pentru pra-iturile de casa/ facute chiar in restaurant. Fu am intra pana acum in . special pus la din acestea se canta chiar si mu. Bici se afla pu+ul Sohnnie 4oH/ care este unul din cele mai 2echi din tara si pu+ul aflat la cea mai mare dispo. Localul este mare/ are mai multe saloane interioare dar si cate2a mese de lemn afara/ daca 2remea este frumoasa.a/ li2e/ iar serile de -oi/ 2ineri si sam+ata sunt cele mai a)lomerate. Bici nu se merita sa fii incruntat sau suparat. !n multe altitudine.i in cate2a minute cu a-utorul unei +auturi. !n interior predomina lemnul iar mo+ilierul te trimite direct cu cel putin un secol in trecut.ona pietonala 7emple 'ar/ care este situata chiar lan)a raul LiffeK/ care taie orasul in doua/ de la stan)a la dreapta/ eHista cea mai mare a)lomeratie de pu+uri din oras. Mancarea este ire.ama)it la niciuna dintre eHperiente. Si daca ai noroc 2ei intlani si chelnerite romance.itie de catre proprietarii pu+ului. !n . 17 . Bici 2ei da peste un pu+ care isi fa+rica la su+sol propriile sortimente de +ere. *aca iti doresti ce2a mai special/ mer)i la Porterhouse/ care se afla chiar lan)a statuia le)endarei MollK Malone.a de carne de miel/ 2ita sau rata dar si pestele si fructele de mare.

*e la casca2al maturat 0 luni pana la casca2al maturat un an/ de la +rin.duiesc piete traditionale in special in wee%end.Mai departe/ un stand care a+unda in produse lactate/ cu precadere casca2aluri# .a/ dar si ser2esc in acelasi timp.ona pietonala cunoscuta drept locul cu cea mai mare densitate de pu+uri din lume/ care atra)e in mod normal mii de turisti . =u insa si .a/ in inima *u+linului/ 7emple 'ar/ .ea.ecile de producatori care9 si instalea. Masline 2er.Pietele din *u+lin *u+linul nu are piete spectaculoase asa cum am 2a. Blaturi/ un eHperimentat pescar eHpune/ pe un pat de )heata/ somon si macrou proaspat pescuit din Marea !rlandei.a/ +roccoli/ patrun-el/ toate or)anice. *oua femei la 3 de ani/ cu sorturi in dun)i/ se in2irt printre standuri/ le or)ani. hirtiile/ pun)ile si +anii/ se in)ramadesc si . 7rei ardei )rasi la un euro/ o le)atura de ceapa 2erde 1 69 de centi/ un manunchi de morco2i 1 un euro.ut in Spania/ !talia sau 4ranta/ insa sunt anumite . Poate cel mai spectaculos stand apartine celor care 2ind produse mediteraneene/ tot or)anice/ insa/ e ade2arat/ importate din !talia sau Spania. euro/ o le)atura de patrun-el 5 de centi/ iar un +orcan de dulceata ecolo)ica duce la 0 euro. de +orcane# )emuri de capsuni/ de mere sau din fructe de padure/ fara conser2anti si etichetate la modul minimal. Pe masuta pe care9si tin 18 .i/ ne)re/ mari/ mici/ cu sim+uri sau fara/ muraturi/ ardei copti/ mo.8 de euro %ilo)ramul. !n centrul pietei tronea.ilnic.ferma de familie<# spanac/ cartofi/ fasole 2erde/ salata 2erde/ 2ar. *e cel mai mare succes se +ucura muschiul de 2ita/ mindru denumit si insriptionat . En alt stand apartine unei ferme care 2inde produse din carne proaspata# cirnati de oaie sau de porc/ fara )luten/ dar cu condimente de toate felurile.arella/ salate )ata preparate in stil mediteraneean.one care )a.ati la hotelurile din -ur inca dorm.5 de metri.a de oaie/ care a-un)e pina la . Pun)uta de spanac or)anic este . Si incep standurile# cel mai +o)at pare a fi cel al fermei Mc=allKs/ autoproclamata .7he cheesema%er<. Cea mai scumpa este +rin. Sam+ata dimineata e un pic altfel# dupa o noapte de petrecere pe micutele stradute/ ma-oritatea turistilor ca.5 pe . Ena dintre cele mai a)lomerate piete or)anice se tine in fiecare sim+ata/ de la 1 dimineata la 5 dupa9amia.a cu muce)ai la casca2al cu afine sau cu alte fructe de padure/ 2arietatea este impresionanta.a in)ramadite 8 standuri pe care ardeii )rasi/ 2inetele/ do2leceii/ ardeii iuti/ ceapa 2erde/ ardeii capia/ ridichiile sau morco2ii se lafaie la soare. 7otul se petrece in Meetin) House SLuare/ o piateta care nu are mai mult de ..a inca de la 8 dimineata mesele si corturile.!rish +eef<.

La trei metri de ei/ mai multe specialitati indiene 2e)etariene calde ii im+ie pe cei care nu consuma carne.i pre)ateste li2e noodles cu sos de soia si le)ume la ti)aie. !n fine/ pentru cei care prefera carnea/ o fata tinara si +londa intoarce cu indeminare 2reo 0 de cirnati )ermani pe un )ratar incins/ masurind atent temperatura din interiorul acestora cu a-utorul unui mic aparat electronic. !n centrul pietei/ o femeie din Saponia si9a adus mai +ine de 0 de sortimente de pra-ituri de casa# scumpe &395 euro(/ dar portiile sint )eneroase. La un stand/ un cuplu de chine.Mancare etnica pe )ustul tuturor Fsti la piata si ti s9a facut foame8 =ici o pro+lema# ai de unde ale)e/ indiferent care9ti sunt )usturile. Piata din centrul *u+linului 19 .a feta/ masline(/ fie cu continut dulce &)emuri/ ciocolata(. !ntr9un alt colt/ ditamai clatitele/ la 5 euro/ pline fie cu continut sarat &sunca/ casca2al/ +rin.

uri facuta din in)rediente locale/ un lucru foarte important. 9. *e eHemplu/ la standul de salamuri si 2inuri din !talia/ doua fete/ nu modern al orasului/ 7he Spire. Bm si mancat aici/ de la carnati pe )rill pana la clatite sarate sau pra-ituri delicioase. 4oarte important/ de am+ele parti alte standurilor.5 de )rade(/ mereu 2eti )asi aici o cultura culinara mult diferita fata de cea din sudul Furopei. de ani/ ro+otesc intens/ aran-ind salamurile si 2or+ind cu clientii.ul din centru si sa a-un)i sam+ata dimineata in MarlaK Par%.im+etele sint omnipre. =u este spectaculoasa/ nu are in ma-oritate produse locale/ insa este accesi+ila la preturi. La unele standuri insa/ mai multi studenti isi rotun-esc 2eniturile. =u este cea mai sanatoasa mancare din lume/ insa este )ustoasa si indestulatoare. Fu am mers de mai multe ori aici si de fiecare data am )asit ce2a interesant si util de cumparat. Marea ma-oritate a 2in.. Si in multe ca.ente. O alta piata/ de aceasta data .atorilor poarta manusi de plastic/ iar .eci de tara+e cu producatori locali. 20 . mai mari de . !n fine/ daca iti doresti o eHperienta cu ade2arat interesanta le)ata de piete/ te sfatuiesc sa iei auto+u.atorii *e o+icei/ produsele sint 2indute chiar de catre producatori sau de catre an)a-atii microfermelor care si9au adus produsele in piata din 7emple 'ar. Bici/ la poalele unui ade2arat conac aflat intr9un parc urias/ 2ei da peste . Sa2urati +auturile locale si )ustati cu incredere preparatele din pu+urile mari sau localurile care ser2esc mancare traditionala.ilnica/ se )aseste chiar in dreapta principalului monument !mpresii la final de calatorie !ndiferent in ce parte a anului 2a decideti sa a-un)eti in *u+lin &desi este mai recomandat din mai pana in septem+rie/ cand 2remea este mai calduroasa/ in -ur de . 9.Cine sunt 2an.

!n)rediente &396 portii(# 1 sau 1/5 %) de carne de miel de la )at sau spateT o le)atura din fire de patrun-el/ cim+ru si dafinT trei cepe mari/ taiate finT 093 morco2i/ in +ucati cat pentru o in)hitituraT un pastarnac/ taiat la fel ca morco2iiT 596 cartofi noi/ taiati in +ucati mai mariT 1 )rame 2ar. *in cand in cand indepartati cu o spumiera e2entuala spuma de la suprafata. !n momentul in care carnea s9a fiert/ scoateti9o din apa/ pe care o aruncati."eteta din *u+lin# 7ocanita de miel !rlande.ii au o mancare consistenta/ nerafinata/ insa indestulatoare. 7ineti acest amestec la foc mic/ timp de o ora. Fste tipul de mancare potri2it pentru oamenii cu chef si pofta de mancare satioasa. La final scoateti din mancare le)atura de 2erdeturi/ oasele si ase. !n acelasi 2as sau in altul/ puneti +ucatile de carne de miel de-a fiarta/ adau)ati oasele/ le)atura de cim+ru cu patrun-el si dafin/ ceapa/ morco2ii/ pastarnacul si acoperiti totul cu apa. 21 . =u aruncati oasele. Preparare# Separati intai carnea de +ucatile de os/ dupa care indepartati e2entualele parti de )rasime si taiati apoi totul in +ucati. !ntr9o oala mare puneti +ucatile de carne la fiert cu apa rece si cu putina sare.5 de minute/ in ultimele cinci minute adau)ati si 2ar.onati cu patrun-el tocat marunt/ sare si piper sii o lin)ura de sos Morcester.a tocata. !rish stew este unul din cele mai cunoscute preparate irlande.e/ se )aseste in meniul ma-oritatii restaurantelor traditionale din *u+lin. *upa cele 6 de minute adau)ati si cartofii si mai tineti mancarea pe foc inca .a proaspataT o lin)urita sos MorcesterT patrun-el pentru )arnisireT sare/ piper.

Si ceea ce 2a 2oi po2esti nu 2a insemna o caracteri. Bsadar/ daca a-un)eti pentru prima oara in Portu)alia 2eti remarca a+undenta preparatelor pe +a.a in -urul cartofilor/ al fructelor de mare si al carnii de porc(/ si sa 2a impartasesc/ pe scurt/ eHperienta mea culinara din Lisa+ona si restul oraselor portu)he. Si 2eti a2ea oca. !n ultimele patru localitati se a-un)e foate rapid si usor cu trenul/ din Iara Centrala din Lisa+ona.uri asemanatoare si cunoscute cu cele din "omania.a de cod uscat si sarat/ de fructe de mare si de peste/ de carne de porc si de multi cartofi. =u in ultimul rand/ 2a tre+ui sa 2a ase.Lisa+ona Calatoria mea culinara in Portu)alia a a2ut loc pe final de an/ in noiem+rie/ cand toamna lusitana ofera inca temperaturi de peste .ia/ daca 2eti dori/ sa )ustati un condiment foarte dra)/ piri 1 piri/ iute al nai+ii si folosit fie pentru marinarea carnii de pui/ fie pus in tocanite consistente.are completa/ consistenta si plictisitoare prin a+undenta descrierilor/ ci ceea ce tre+uie sa urmareasca/ dupa parerea mea/ un turist )urmand in calatoriile prin aceasta tara. 7entatiile culinare m9au purtat prin Lisa+ona/ prin Sintra/ prin Fstoril/ prin Santarem sau Cascais. !nsa m9am decis sa nu 2or+esc asa mult despre aceste lucruri comune &care )ra2itea. 22 .onati aproape orice masa cu apreciatul 2in portu)he. de )rade.. Pentru o +ucatarie pentru care carnea uscata si sarata de cod/ denumita in Portu)alia +acalhau/ este sim+olul national/ aromele si preparatele sunt in multe ca.e.

*ar nu stricat/ in nici un ca. "etineti# nu cereti niciodata cod proaspat/ fiindca nu se )aseste asa ce2a in Portu)alia/ ci doar uscat si sarat/ dar ser2it dupa ce a fost desarat si preparat termic. 'olinhos de +acalhau &min)iute de cod(/ un fel de snitele rotunde din carne de codT 'acalhau a la +ras &cod a la +ras(/ un amestec de carne de cod/ cartofi pra-iti si omletaT 'acalhau a la)areiro &cod la cuptor(.ii tin codul uscat in apa/ la desarat/ inainte de a fi )atit. !ata doar cate2a preparate pe +a.. Sopa )ata de +acalhau &supa de usturoi cu cod(T Cod sarat 23 . 7re+uie insa spus inainte ca portu)he.e traditionale/ codul uscat/ nu pro2ine din apele teritoriale ale Portu)aliei/ fiind importat in special din =or2e)ia si din Canada/ tari aflate in nordul Oceanului Btlantic. !ar daca simtiti la inceput un miros sau un )ust mai special/ nu 2a panicati/ orice patron de restaurant sau chelner 2a 2or asi)ura ca pur si simplu ceea ce mancati nu este cod proaspat/ ci doar sarat si uscat initial.a de cod uscat si sarat pe care portu)he.ii le pre)atesc cu mare mandrie.Ce ar fi Portu)alia fara cod8 Oarecum ciudat/ insa eHplicatia este re)asita pe deplin in istorie/ insa alimentul principal al +ucatariei portu)he. 4iindca/ nu9i asa/ nicaieri nu se simte codul mai +ine decat in apele reci si adanci.

Prin urmare/ nu se putea ca una dintre felurile de mancare repre. Cea mai populara supa este caldo 2erde &supa 2erde(/ o supa cremoasa pe +a. !n fine/ o supa inedita prin le)enda din -urul ei/ se cheama sopa de pedra &supa de piatra(/ care este facuta din +acon afumat/ chori. cu caracatita(/ arro. Fi +ine/ le)enda acestei supe/ care a dat si numele ei/ 2or+este despre un pele)rin care a +atut din poarta in poarta pentr a cere in)redientele necesare unei supe/ el a2and doar apa si o piatra.a de cartofi si 2ar. de ca+idela &ore.a a )a.pachoului spaniol/ )a. Ore. F2ident/ din aceasta cate)orie nu putea lipsi cior+a de cod &can-a de +acalhau( sau 2arianta portu)he. pisati/ adica un fel de piureu de cartofi mai lichid. !n multe familii traditionale/ atunci cand se face aceasta supa/ si asta.i se pune pe fundul 2asului in care se fier+e supa o piatra spalata +ine inainte. de marisco &ore./ iata o natie europeana care a )asit ore. F o supa fara )usturi sau arome puternice/ insa prietenoasa si chiar inedita/ a2and in 2edere ca teHtura mai cremoasa se o+tine din cartofii fierti 24 . cu pui(.Ore.e Si portu)he.o.entati2e pentru Portu)alia/ Brro.ului multe intre+uintari.eama.ul in Portu)alia este fie ser2it ca )arnitura/ fie folosit ca in)redient principal. de pol2o &ore. Fu am de)ustat in 2reo trei locuri caldo 2erde. Supele portu)he.o/ fasole rosie/ morco2i/ ceapa/ cartofi dar si felii de paine introduse in ./ aliment care se mai re)aseste si in arro. in tot si9n toate Fi +ine/ nu doar asiaticii sunt mari amatori de ore.a/ im+o)atita cu patrun-el/ usturoi si ser2ita cu felii de carnati chori.ii sunt amatori de supe sau chiar de cior+e/ asa cum le stim noi din +ucataria romaneasca.pacho a alente-ana. cu fructe de mare( sa nu contina ore.

e/ chiar ieftine in aceasta tara.590 R din nota finala a mesei. :inho 2erde se refera atat la 2inul al+ tanar/ cat si la cel rosu tanar.at/ mai sla+ alcooli.a la masa/ chelnerii 2a 2or aduce mici farfurii/ fie cu masline/ fie cu unt/ fie cu casca2al local/ fie cu sunca afumata de porc.ine sau in restaurant il 2eti )asi la un pret considera+il mai ridicat decat restul 2inurilor. Btentie insa/ restaurantele nu ser2esc prea des asa ce2a/ fiindca se spune ca ade2aratul 2in de Porto se consuma acasa/ in familie sau intre prieteni.enta chiar . *aca9l 2eti intalni insa la ma)a.:inurile/ intre cel de Porto si cel . :inul de Porto este cel mai apreciat/ dar si cel mai scump 2in al Portu)aliei. Simplu.2erde< Si)ur ca )asiti +ere )ustoasa in Portu)alia/ si recomand Sa)res sau Super'oc%/ insa ar fi pacat sa a-un)eti in Portu)alia si sa nu de)ustati )ustoasele si apreciatele 2inuri portu)he. Bcestea insa costa/ nu sunt din partea casei/ iar in multe ca. La ce sa fiti atenti in Portu)alia !n marea ma-oritate a restaurantelor/ in momentul in care 2a 2eti ase. 25 .at &9P1 )rade( si usor acidulat. !n acest ca.uri pot repre. :inho 2erde &2inul tanar( este foarte iu+it de catre clientii restaurantelor/ fiindca este un 2in nematuri. Prin urmare/ foarte +au+il si foarte prietenos./ daca nu le doriti la masa/ fie ii spuneti chelnerului sa le ia/ fie nu 2a atin)eti de ele.

i mai multe tarte(. Gncercat pasteis de nata Gn 1 91. M9au >inut dou? . Bm stat la o coad? de 596 minute @i am procurat dou? cutii a cGte 6 tarte/ pe care am pl?tit Q1 .Pasteis de =ata 1 desertul miraculos de )ustos Ce sunt pasteis de nata8 7arte f?cute din foietasu+>ire/ umplute cu crem? de 2anilie/ @i ser2ite la final/ op>ional 1 e ade2?rat/ cu praf de scor>i@oar? sau chiar cu eHtra.i>ione.8 Orice patiseriePcofet?rie sau chiar restaurant din Portu)alia are Gn )alantare a@a ce2a/ e efecti2 peste tot mica tart? delicioas?/ pe care am GntGlnit9o cu pre>uri Gntre Q /9 @i Q1.? f?r? pasteis de nata. Dn acest moment nu m9a@ mai putea )Gndi la +uc?t?ria portu)he.ile/ nu mai mult/ patru s9au dus practic Gn cGte2a minute. Localul nu e o >eap? turistic?/ 2inde din 1806 aceste tarte/ iar calitatea este mereu ridicat? &am &nici 2or+? de discount dac? achi. 26 . Sunt mai )ustoase c?ldu>ePla temperatura de afar?Pchiar reci/ decGt calde sau fier+in>i &total nerecomandat/ din cau.ah?r.i de Lisa+ona am mers chiar Gn locul recomandat @i istoric de unde tre+uie neap?rat s?9>i iei pasteis de nata 1 Pasteis de 'elem se cheam? localul/ fiindc? se afl? Gn cartierul 'elem/ aproape de 7urnul 'elem/ unul dintre sim+olurile arhitecturale ale Lisa+onei.a cremei fier+in>i de 2anilie(. Dn prima . locuri diferite din Portu)alia @i tot cele de la Pasteis de 'elem mi s9au p?rut cele mai +une(.

27 . Oamenii/ tineri si +?trGni/ G@i iau p?h?relul &Q1/.ine/ cost? cam Q5P6 euro %)/ iar portu)he. Eneori/ str?. Sincer/ mi s9au p?rut mult mai +une decGt ce am mGncat la Paris. Q. castane. 4iecare 2Gn.at? &de@i am +?ut/ )ustat 1 mai de)ra+?/ nenum?rate 2ariante de 2i@inat? Gn "omAnia(.?tor are ma@in?ria lui special?/ dotat? cu un cuptor pe c?r+uni/ iar castanele sunt date cu sare mult? cGnd sunt puse la copt. Mi9a pl?cut c? locul din care am luat )in-inha era chiar locul Gn care s9a 2Gndut pentru prima oar? aceast? +?utur? Gn Lisa+ona &lucru certificat @i de un panoul special(/ Gn Lar)o de Sao *omin)os &o pia>et? din centru/ de lGn)? 'iserica Sao *omin)os/ Gn interiorul c?reia/ acum cGte2a sute de ani/ erau ar@i oameni de 2ii(.i @i se 2inde Gn mici du)hene/ din +utoaie mari de lemn sau de piatr?. La un p?h?rel de 2i@inat? portu)he. B@a c? dac? a-un)e>i la Lisa+ona/ nu rata>i castanele coapte @i petrece>i92? cGte2a minute la un p?h?rel de )in-inha/ al?turi de localnici/ ascultGndu9le lim+a parfumata.La col> de strad? 1 castane coapte Castanele coapte &castanhas( se 2Gnd pe str?.? Iin-inha este +?utura tradi>ional? a Lisa+onei pe str?.ile Lisa+onei a@a cum se &mai( 2Gnd micii Gn 'ucure@ti Gn pie>e sau florile la col> de strad?.5( @i stau apoi cGte2a minute Gn fa>a du)henei/ sa2urGndu9l. Iin-inha e/ practic/ 2i@inata noastr?/ Gns? parc? mai dulce @i mai sla+ alcooli.i Gntre)i sau +ule2arde sGnt in2?luite de fumul castanelor.ii au @i cGte2a supe sau feluri principale pe +a.? de castane. cost? o pun)? Gn care >i se pun 1. Castanele se )?sesc Gn Portu)alia @i Gn ma)a.

4rumos. *eodat?/ 2?d unde2a stea)ul "omAniei./ .Meniu @i chelneri de lim+a romAn? Dn primul restaurant clasic Gn care m9am a@e. La un moment dat/ dup? ce adusese mGncarea/ a trecut pe lGn)? mine @i a Gntre+at/ cite.te place8. F . sadea/ @tia cGte2a cu2inte romAne@ti @i chiar m9a ru)at s? comand Gn romAn?/ ca s? 2ad? dac? Gn>ele)e.? 2oios mirosul de mGncare +un?.? mare/ @i a fost pentru prima oara cGnd/ personal/ am GntGlnit a@a ce2a Gn partea asta a Furopei/ adic? orice mai la 2est de Bustria.ona care m9a impresionat foarte mult/ e foarte pitoreasc?. Fu 2a in2it din suflet sa incercati din plin aceasta +ucatarie europeana/ mem+ra a marii familii culinare mediteraneene/ chiar daca Portu)alia isi tra)e suflul si istoria din Oceanul Btlantic.i de Lisa+ona/ unde2a lGn)? 7urnul 'elem/ dup? ce am stat la coad? la pasteis de nata/ am a2ut o surpri. Mai mult/ chelnerul/ portu)he. L9am Gntre+at cum a Gn2?>at @i a . "estaurantele din Blfama Blfama este un cartier al Lisa+onei/ Gn partea de est a centrului istoric/ plin de coline/ case Gn)r?9 m?dite cu rufele afar?/ la 2edere/ sc?ri de piatr? )r?mad? @i str?du>e Gntortocheate/ stin)here @i prin care dansea.i/ o ale)ere )rea pentru 2e)etarieni si o 2arianta mai sanatoasa/ daca eHista putina atentie/ fata de multe alte +ucatarii mondiale.is c?/ pur @i simplu/ de la mese/ de la clien>ii romAni. 28 . Scris destul de prost/ Gns?/ oricum/ se Gn>ele)ea.at/ Gn prima . !mpresii la final de calatorie Portu)alia culinara e un paradis pentru )urman. Pasiunea pentru )atit si pentru domeniul culinar eHista in san)ele multor portu)he.. @i fasole ro@ie. Bm mGncat Gntr9unul din ele arro. Plin? de restaurante/ Gn care )?tesc oameni care fac asta de9o 2ia>?/ +unicute de 6 de ani cu so>ii lor.. *au la pa)ina respecti2? @i 2?d meniul Gn lim+a romAn?.ilian? de carne de 2it?/ t?iat? su+>ire/ f?cut? la )r?tar @i ser2it? cu cartofi/ ore. Bm Gnceput s? r?sfoiesc meniul.CumeeeW. marisco @i cod la )ratar.i si 2eti constata usor acest lucru doar stand de 2or+a cu ei. Bici am mGncat/ printre altele/ picanha/ o specialitate +ra.

*easupra 596 cartofi medii taiati feliiT ase.5 ml apaT incet/ a2and )ri-a sa nu stricati straturile de 1. 4aceti cate doua rosii taiate rondeleT straturi ies din aceste in)rediente.e pe +a. Mancarea este )ata in momentul in care le)umele s9au patruns dupa )ustul dorit.ii sunt o+isnuiti sa consume din a+undenta peste si fructe de mare a2and in 2edere ase.e de dafinT cand mai miscati un pic cratita/ pentru ca sosul o lin)urita sareT sa se amestece mai +ine/ fara insa a amesteca cate2a firicele de sofran pur. 1. Bm mancat de doua ori caldeirada in Portu)alia si de fiecare data m9a impresionat consistenta/ )ustul de peste si aroma ine)ala+ila a le)umelor proaspete."eCeta din Lisa+ona# Caldeirada 1 tocanita de peste si fructe de mare Portu)he. Caldeirada este insa una din cele mai spectaculoase si )ustoase preparate clasice portu)he. 29 . in)redientele.a de peste si le)ume/ facuta fara )ra+a/ in tihna/ si sa2urata apoi la masa alaturi de un 2inho 2erde de calitate. !n)rediente &396 portii(# Preparare# un %) amestec carne peste si fructe de mareT !ntr9o cratita mare ase.ati patrun-elul/ dafinul/ sofranul si presarati un ardei )ras taiat rondeleT sare.5 ml ulei de maslineT in)rediente. Puneti cratita pe foc/ la foc mic/ si o le)atura de patrun-el tineti9o aproHimati2 5 de minute.5 ml 2in al+T 7urnati apoi 2inul/ apa si uleiul de masline/ 1.ati straturi de ceapa/ doua cepe taiate rondeleT rosii/ ardei/ cartofi si +ucati de peste. *in cand in cate2a frun.area )eo)rafica/ la Oceanul Btlantic.

30 .Sicilia Pentru mine +ucataria italiana inseamna foarte mult fiindca iu+esc orice este mediteraneean. Sicilia este considerata de multi specialisti in )astronomie re)iunea cu cele mai )ustoase fructe si le)ume din lume/ fiindca natura este darnica aici cu oamenii/ din punct de 2edere culinar. Bm petrecut o saptamana eHtraordinara in Sicilia/ locuind in Palermo dar a-un)and si la mai la 2est/ in minunatul orasel 2echi Cefalu dar si in 7rapani/ la o aruncatura de +at/ pe apa/ de 7unisia. de )rade/ asa ca am putut +eneficia din plin de fa+uloasele piete in aer li+er sau de o masa linistita la o terasa calda. Si daca soarele +ate si mai mult asupra terenurilor pe care se culti2a fructe si le)ume/ atunci ador in mod real mancarea ce iese din aceste daruri ale naturii. FHcursia culinara siciliana a a2ut loc la inceput de prima2era/ un inceput cu temperaturi constante de peste .

Sicilia 1 aproape totul despre paste si metodele de preparare !nainte de a incepe acest capitol/ o scurta introducere# recunosc c? am 2Anat/ pur @i simplu/ s? prind m?car un restaurant care s? fiar+? pastele mai mult decAt clasicul @i standardi.a calitatii eHtraordinare a pulpei de rosii si a mo. Sa ma eHplic# pasta con sarde repre. Si au fost paste fara pic de carne.inta/ practic/ paste amestecate cu o pasta formata din sardine maruntite/ frun.ulite de fenicul si chiar +ucati mici de tulpina de fenicul/ stafide maruntite/ sofran/ seminte de pin/ fileu de ansoa si mi)dale maruntite. !ndiferent de tipurile de paste folosite/ toate au fost fierte ca la carte.a si )ustul. La pasta )lassa se pot folosi mai multe tipuri/ in Cefalu au fost penne. Btat.!n Cefalu am mancat insa cele mai +une paste din toata 2acanta. *a/ nu mi9au placut si asta e/ n9am ce face. !n documentarea pe care am facut9o inainte despre Sicilia/ am aflat ca tre+uie sa incerc neaparat Pasta con sarde 9 ce +ine suna denumirea/ este8 Pastele folosite pentru aceasta specialitate sunt/ deo+icei/ +ucatini &mai )rosute/ rotunde si )oale pe interior(. M9am indra)ostit de acest preparat si primul fel de paste pe care l9am facut in *u+lin/ la intoarcere/ a fost chiar acestea.atul al dente. Or fi speciale/ inedite/ dar contea.*in pacate/ cu mana pe inima pot spune ca nu mi9a placut com+inatia folosita.. Ma )andeam la paste cu sardine prospete/ ce2a de )enul asta/ tul+urator de )ustos deci. !nteresant/ nu8 Bm luat Pasta Ilassa 1 pe scurt/ paste &au fost penne aici( cu mo. =imicJ Pur @i simplu cred c? n9ai cum s? )?se@ti Gn !talia paste eHtrafierte @i pline de ap?. Fi +ine/ nu m9a impesionat/ poate ca am a2ut eu )hinion/ insa am simtit eHtrem de putin )ustul de sardine/ care a fost complet acoperit de com+inatia de tulpina de fenicul/ de mi)dalele maruntite si eHa)erat de multe.arellei/ au facut din acest preparat aproape o minune.usem si sardine puse la final/ peste acest amestec. Fi +ine/ putinul asta/ com+inat cu efect/ pe +a.arella/ rosii/ usturoi si putin patrun-el. !n multe retete 2a. La prima 2edere pare interesanta com+inatia/ corect8 31 .

uta/ cu patrun-el/ cu usturoi/ cu 2in.a/ etc(. 32 .arella de calitate/ rosii de calitate/ +usuioc proaspat/ nu mai puneti casca2al clasic &in !talia ar fi o +lasfemie(/ ci doar parme.a de penne/ cu un sos fin al+ si in cantitate sca. 1 lasati indicatiile/ )ustati9le sin)uri/ simtiti sin)uri diferentele timpilor de fier+ere(/ ale)eti mo. Cu ce am ramas din de)ustarea a 698 tipuri de paste populare in Sicilia &o+ser2ati ca nu m9am +a)at la clasicele car+onara/ milanese/ fiindca pe =u toate localurile din Sicilia au paste proaspete/ facute in casa/ acolo unde se intampla acest lucru se specifica clar/ separat/ in meniu/ insa oricum calitatea e ridicata.. calm si de 2iata.an sau pecorino. Cefalu e un oras mic/ insa foarte pitoresc/ cu apa curata/ cu pla-a fina/ cu case 2echi si colorate si cu o atmosfera de acestea le steam 1 de aceea recomand mereu sa incercati lucruri noi(8 Cu calitatea tipurilor de paste/ cu eHtraordinara calitate a sucului in pulpa de rosii/ de9mi 2enea sa comand separat o sticla de pulpa si s9o +eau in loc de 2in/ cu faptul ca nu tre+uie sa faci un haos de in)rediente &asa cum se intampla la Pasta con sarde( ca sa9ti iasa paste +une/ cu calitatea in)redientelor adiacente &2inete/ 2erdeturi/ +usuioc/ +ran.am fiert pastele conform indicatiilor de pe pachet. ca 2eti aprecia altfel calitatea produsului final. !ata si cadrul natural in care am mancat in Cefalu/ in piateta Catedralei oraselului/ o +i-uterie arhtectonica intr9un oricum ma)nific oras pe care 2i9l recomand din toata inima.e &pasta cu scoici si midii(/ foarte/ foarte +une si acestea/ tot pe +a. Prin urmare/ cred sincer ca mi se 2a schim+a modul in care pri2esc prepararea pastelor/ 2oi incerca sa raman minimal si sa caut mereu in)rediente cat mai proaspete. =u uitaCi# ramaneti minimali/ fier+eti mereu pastele al dente &2ad din pacate pe nenumarate +lo)uri fra.7ot la Cefalu/ am mai incercat Pasta con 2on)ole e co. :a )arante.a . Blte tipuri de paste pe care le9am comandat au fost pasta alla norma &cu 2inete/ sos de rosii/ ricotta/ ceapa si +usuioc(/ paste cu cartofi/ morco2i si carne de carnati &nu deose+ite(.

Ce 2reau sa spun e ca in toate acest locuri am intalnit urmatoarea caracteristica despre pi. Se cheama Made in !talK si este scrisa de Iior)io Locatelli. minute/ produsele proaspete adau)ate la final de tot/ +lat su+tire. Bcum/ 2asele mele san)uine sunt canale transportatoare pentru am+arcatiuni pline de nutrienti..Pi.a +latului/ si asa mai departe... Bceea pe care cei mai multi dintre noi/ din pacate/ nu o facem. Si 2acanta din Sicilia mi9a confirmat tot ceea ce am citit despre pi. Pi.. 33 .a nu e .a in)redientelor prost alese/ 2echi/ din cau. *ar atunci pasiunea pentru )astronomie nu era parte componenta a intre) trupului meu si a mintii mele. Mai mancasem pi.a/ la mama ei acasa Bm o ade2arata +i+lie a +ucatariei italienesti acasa..a autentica. !nsa ma duc si mai in spate/ ma duc la emisunile culinare despre +ucataria italiana/ ma duc la calatoriile lui Samie din !talia. Si ma inspir des din ea si imi e prietena dedicata de pe urma careia in2at o )ramada.. 4iindca pi.a ade2arata decat in ultimii ani. Bcum e. Si imi doresc ca eHprienta siciliana sa ma fi dus si mai aproape de o constanta pe care mi9o doresc 2esnica. =ici eu nu am a-uns la ni2elul de pi.a autentica# in)rediente proaspete/ fara amal)am )ratuit/ coacere maHimum 1 91..mancarea aia< pe care o +a)i de foame sau pofta in tine si )ata/ s9a incheiat trea+a. Bcum neuronii din creier isi )atesc sin)uri in 2asta lor +ucatarie si ma cheama la masa de fiecare data.ia/ Como. *in cau.a nu e despre fastfood/ cum cred nepasionatii de +ucatarie.a autentica italieneasca cu ce2a timp in urma/ cand am mers in 2acanta in Milano/ :erona/ :ene.

ii ale eHcursiei din Sicilia/ ca/ din pacate/ e destul de popular/ ser2indu9se noaptea pentru cei care pleaca din clu+uri/ su+ forma de hotdo).a in Palermo/ cred ca s9a intamplat de 2reo trei ori. *e 2acanta/ de inceput. F 2or+a de wurstul &carnatul( ala din mi-loc/ plin de F9uri )ermane.2alui eHact ce m9a impresionat/ dar si Bm luat o pi.a capriciosa a a2ut un in)redient pe care nu l9as fi 2rut/ fiindca a fost ieftin si stiu calitatea lui indoielnica.. Si)ur/ 2or+esc aici de ma-oritatea localurilor/ sunt a+solut con2ins ca eHista si in !talia +om+e de pi.a capriciosa..erii/ n9am nici un du+iu. *e fiecare data +latul a fost su+tire/ insa usor ridicat si crocant la limita eHterioara/ acolo unde caldura de peste 0 de )rade se lupta direct cu faina si cu dro-dia. !n !talia/ pi. Pi. mici secrete.. Si am intrat.Pi.eiesc sosPpulpa de rosii.5 de minute/ timp in care m9am desfatat cu 2inul. M9am ase.at/ am comandat un 2in al+ eHtraordinar/ asa cum au fost toate cele 596 de care am a2ut parte in !talia/ si am comandat. 7rist/ insa am o+ser2at ca in !talia cei mai )rasi oameni sunt cei din cate)oria 1 9. Si in Palermo n9am a2ut surpri.5 de ani. !n !talia nu se fac cior+e din pi... 9.a in Sicilia 1 simplitate/ prospetime si )ust =u am comandat des pi..arella clasica si acelasi dumne. Bm constatat insa/ cu alte oca..a Marina/ lan)a care am locuit. =u stiu daca am 2a. Si mai trist. 9.. Sucul de rosii e demential la pi..ut o persoana supraponderala care sa ai+a peste .a mea a fost cu ciuperci proaspete/ an)hinare &carciofi( proaspete/ prosciutto &sunca clasica(/ mo. M9am infipt in pi. Bu sosit cam in .a din prima seara/ si din moti2e su+iecti2e 1 era duminica/ totul era inchis/ cu eHceptia unor restaurante din Pia.. ani. *ar ma-oritatea e clara si si)ura. Suficient..ele din !talia/ fiindca e/ practic/ o pulpa de rosii.a e o desfatare fiindca poti simti clar )ustul fiecarui in)redient.arella8 Pi.e neplacute.. Bm sa 2a de.a.. Cati dintre oameni ar recunoaste ca pun %etchup ieftin la pi.a cu ansoa si o pi.. *e fiecare data calitatea a fost remarca+ila. "e2in/ pi.a cu ansoa a fost eHcelenta/ fiindca n9a a2ut eHces de ansoa/ care/ la cat de sarat e/ ar fi luat asupra lui toata placerea )ustului..a/ si nu suc de rosii sau pulpa de rosii8 Cati dintre oameni ar recunoaste ca pun casca2al )ras/ mult/ la pi. Poate le stiati/ poate nu.a/ si nu mo... Mai era doar un cuplu de pensionari )ermani la una din cele 3 de mese din local. 34 .

. 35 .a/ fiindca am stat lan)a +ucatar.. !mi place si ma +ucur mai mult de ea.a mar)herita# cum sa nu fii o% cu pi. FHcelentJ O alta pi.ut eHact cum s9a facut pi.a cu rucola si cu prosciutto crudo si aici am 2a.. 'latul a fost 2opsit cu pulpa de rosii/ cu +ucatile de mo. Cam atat despre pi.ei scoasa din cuptor/ n9au stat o clipa in caldura de 0 de )rade.a decat la momentul scoaterii din cuptor/ cum sa nu fac un miH urias de in)rediente din care sa nu intele) nimic.ele de rucola/ s9au adau)at uleiul de masline/ feliile de prosciutto crudo/ si s9a ras un pic de parmi))iano re))iano..a in !talia/ asa o mananc si eu de ani de . Si a fost ser2ita asa.arella/ cu +ucati de 2inete si apoi +a)ata la cuptor/ la 0 de )rade/ pentru 1 minute.it de la caldura pi....!n alta parte am comandat o pi.ile. Bsa se mananca pi..a mai mult cu mana/ cu cutitul doar am taiat feliile.. !nsa pulpa de rosii m9a atins iar decisi2 si cred ca am inteles de ce multi comandau pi.a care are doar mo.. La final/ la iesirea din cuptor/ s9au adau)at pe deasupra frun..arella si +usuioc uscat.a testata a fost una .. Si nu mi9e rusine.a/ cum sa nu pun niciodata casca2al clasic/ cum sa am )ri-a ca in)redientele cu )rad inalt de deteriorare &cum ar fi rucola sau prosciutto crudo/ aici( sa nu fie puse pe pi.a/ am in2atat si mai mult despre cum sa =E fac pi. Practic/ prosciutto si rucola s9au incal.arella de calitate si pulpa de rosii de 2is8 Si da/ am mancat pi..con salsiccia</ adica cu carne de carnati/ dar si cu rosii uscate/ cu ceapa/ mo.. B fost +una/ dar nu la fel de )ustoasa ca altele iar carnea de carnati mi s9a parut prea seaca/ fara o aroma puternica.

FHcelenti au fostJ macrouri/ o dorada/ doi calamari medii si patru cre2eti mari. =u stiu ce as mai putea spune despre a+undenta si prospetimea pestelui si a fructelor de mare din PalermoPSicilia. Proaspeti/ culesi din apa in .iua respecti2a/ si tinuti intr9o uriasa lada chiar lan)a mesele clientilor/ au costat Q6 portia de 1.curata< ca la carte carnita/ iar un chelner eHperimentat mi9a recomandat sa dau apoi cu mie. metri de masa noastra(/ iar carnita se afla in interior/ pe peretii din interior. Bm primit o lin)urita mica de plastic pentru a .Pestele si fructele de mare Paradis. Blta data/ intr9o frumoasa si insorita carciumioara din Mondello/ orasel aflat la 1 %m de centrul Palermo/ locul preferat de pla-a al orasenilor de aici/ am mancat foarte/ foarte +ine fructe de mare.ut. !n sos usor de lamaie si cu patrun-el. Si am inceput cu aricii de mare/ 36 .eama ramasa. =emai2a. !n acest moment eu nu9i intele) pe italienii de acolo care mai consuma carne de porc insa cine stie/ poate li s9a urat cu +inele. Pentru cine nu a mai mancat/ se face asa# ariciul se taie pe din doua &se aduce direct spart la masa/ dar acest proces s9a facut la . Moi insa ca teHtura )enerala/ cu )ust puternic marin/ usor sarati. Bm mancat in a doua seara de Palermo peste )ustos/ simplu facut/ asa cum ii sta +ine unui peste proaspat de calitate. Consistenta este aceea de icre mai tari. 4acut pe )rill de car+une/ in fata restaurantului/ platoul de )rill de peste a fost compus dintr9o felie de peste spada &peste sim+ol al sicilienilor(/ doua pe care acum i9am de)ustat prima oara/ dupa ce le daduseram tarcoale si in Maroc/ fara succes. Mi9am infipt to2araseste mainile in macrou si in dorada/ ca si in cre2eti/ am sa2urat delicatetea si )ustul usor dulcea) al pestelui spada si am dat un pret eHcelent pe aceasta portie mare/ Q15.ul de paine pe peretii interiori/ pentru a curata si . Si mi9au placut mult. !ncredi+il. arici de mare.

duieste una dintre cele mai impresionante si mari catedrale ale Siciliei.eama de lamaie.!n fine/ am mai comandat o salata de fructe de mare in Monreale/ su+ur+ie din Palermo care )a. Clasic mediteraneean. Salata compusa din caracatita/ calamari/ scoici/ midii/ dar si moco2i/ patrun-el/ usturoi/ ulei de masline si multa . Si tot aici/ o )ustare clasica siciliana/ polpette di sarde &chiftelute din sardine(/ facute la cuptor/ in sos rosu. 37 . Bpoi/ in cel mai +un restaurant in care am luat masa in Palermo/ 4erro di Ca2alo/ de fapt o trattorie intima si calduroasa sufleteste/ cu nu mai mult de 1. "econfortanta/ )ustoasa/ deloc )retoasa. 7ot aici/ in acest restaurant speciali.913 mese/ pline in fiecare seara/ unde am mers de doua ori/ am luat cre2eti facuti pe plita incinsa/ in sos de ulei de masline/ patrun-el/ sare si usturoi.at pe peste si de fructe de mare/ am ser2it un risotto marinara consistent/ proaspat facut/ cu o aroma placuta de 2in al+ si cu scoici proaspete si pulpa de rosii. Minunate.

2elt . Bu. 7ot le)at de capitolul peste/ am a2ut o de. erau ce2a mai scumpi insa &Q15P.ama)ire fata de altele nerecomandate in )hiduri(/ unde searaPnoaptea s9ar face asa ce2a.ilnic/ in .i/ cantitatea care se pune la 2an.eci de locuri in care se fac sardine la )ratar/ fresh/ in piete. =u mai tre+uie sa spun ca pestele este curatat de sol.i din Palermo . Ori n9am nimerit +ine/ ori sunt prea putine astfel de locuri/ nu stiu.i in momentul cumpararii.isem de un loc/ in piata :ucciria &care oricum a fost o de. =u s9a intamplat.i8 4iindca/ dra)i prieteni/ sunt con2ins ca raman munti de peste ne2anduti la final de .eci de stra. Preturile sunt si ele mici/ in special la ansoa proaspete/ la sardine proaspete/ pestele spada peste tot se 2indea cu Q9/99 %ilo)ramul/ cre2etii =imic.era dintr9o astfel de piata si sa +a) in mine sardine la )ratar/ date cu sare de mare.i de . %)(. Cert e ca mi9as fi dorit sa ma ase.are . *ar e trea+a sicilienilor acest aspect/ insaW parca e prea mare risipa.ilnic/ standurile de peste proaspat sunt a+solut coplesitoare/ prin numar si prin a+undenta. Personal/ ma intre+ si ma in)ri-orea. 38 .Pietele de peste in aer li+er Si acum pietele de peste# parte componenta a intinselor piete in aer li+er care stra+at .a un pic trea+a asta# ce se intampla cu tonele de peste care raman ne2andute . la o masa impro2i.eci de puncte diferite din oras/ fiind uriasa.ama)ire/ recunosc/ si ma asteptam la cu totul altce2a# as fi 2rut sa 2ad .ata si mi. Si au oamenii din piete o deHteritate fantastica la curatat pesti.

'un/ despre cannoli acum.ut ca nu in)hetata e re)ina/ ci doua pra-ituri a+solut minunate# cannoli si cassata.ahar pudra/ scortisoara/ si amestecata cu mici +ucatele de ciocolata si cu do2leac maruntit confiat.ahar/ 2in rosu de Marsala &o specialitate locala si cele mai +une 2inuri ale Siciliei(/ oua/ unt/ sare. !nainte de a 2or+i despre cele doua pra-ituri de +a.a si fructe de mare/ acum am sa po2estsc despre dulciurile siciliene/ un capitol asteptat de multi.Cannoli si cassata/ 2edetele dulciurilor Bm 2or+it despre paste/ despre pi.ilnice spre 7unisia/ oricum. Si atunci/ tre+uie sa stiti ca dulciurile siciliene folosesc foarte mult . *upa ca s9a pra-it si uscat/ tu+ul inedit de coca pra-ita este umplut apoi cu ricotta +atuta cu . Vtiam de in)hetata italiana ca e super/ incercasem din plin asa ce2a mai demult/ cand am +atut nordul !taliei sau la "oma/ pe o caldura terifianta si de9 a+ia asteptam sa dau si in Sicilia de in)hetata/ mai ales ca aici fructele de calitate isi pot pune amprenta eHcelent intr9o in)hetata de mare clasa. Blta re)ula importanta# foarte multe pra-ituri sunt facute cu a-utorul ricottei/ +ran.ahar pudra si cu o fructa confiata/ de re)ula coa-a de portocala confiata. *upa ce s9a umplut tu+ul cu ricotta dulce/ se presara .ona musulmana. Mi9a placut aceasta pra-itura pentru teHtura crocanta si dulce a in2elisului/ pentru ricotta dulce si cremoasa/ pentru +ucatelele de ciocolata pe care le spar)eam in dinti..is/ coa-a de portocala confiata.ona ara+a. 4oaia/ de 1 pe 1 cm/ in2eleste apoi un cilindru de metal/ care sa9i dea forma/ si se arunca in +aia de ulei.a din Sicilia/ mai 2reau sa 2a spun ca +ucataria acestei re)iuni a fost si este influentata foarte mult de . =umai caW a-uns la fata locului am 2a.aharul pudra si se pune la un capat/ sau la am+ele/ un fruct confiat/ de re)ula/ asa cum am . Coca este facuta din faina/ cacao/ .ahar. Cannoli este un tu+ din pasta fainoasa/ pra-it in ulei pentru a de2eni crocant/ care apoi este umplut cu ricotta dulce/ iar totul e acoperit cu .ahar/ mult fistic/ multe fructe uscate sau confiate. *aca 2a uitati si pe harta de9altfel/ 2eti 2edea cat de aproape de Sicilia de nordul Bfricii/ . *in Palermo pleaca feri+oturi .a moale/ +atuta cu . MinunatJ 39 .

Si acum trecem la urmatoarea 2edeta/ cassata. Bm incercat in)hetata de fistic/ de care citisem inainte ca merita incercata in Sicilia. Po. Blte incercari au fost facute cu in)hetata de pepene )al+en sau de cirese. !n fine/ inchei capitolul dedicat dulciurilor siciliene cu in)hetata.ipanul/ e facut tot din ricotta/ mai moale/ +atuta cu lapte si mult . Mai puteti de pofta8 'ine/ atunci tre+uie sa 2a spun ca sen.atia de dulce e si mai puternica la cassata. Ce mi9a placut/ insa uneori mi s9a parut o eHa)erare/ este cantitatea pe care o punea orice 2an.a cu in)hetata de cirese cu palariuta comesti+ila 2erde este/ arata de fapt/ o sin)ura cupa. =ici nu are rost in !talia sa ceri doua cupeJ 40 .ator de in)hetata/ atunci cand ii ceream o sin)ura cupa. *espre ce e 2or+a insa la cassata siciliana8 F o pra-itura pe +a. Fu prefer cannoli/ tocmai fiindca nu e chiar atat de dulce/ fata de cassata. F o pra-itura ce2a mai compleHa/ oricum. Cassata se ser2este rece/ de la fri)ider. Multa/ cremoasa/ )ustoasa/ nu foarte foarte rece/ facuta din tot felul de fructe/ proaspete sau uscate.ahar pudra/ care se intareste la fri)ider. !n2elisul de deasupra/ asemanator la teHtura cu mar.a de pandispan &spon)e ca%e(/ ricotta/ 2ermut/ scortisoara/ fistic/ fructe confiate.

a siciliana se numeste sfincione si Produsul e foarte )ustos/ insa eHtrem de )ras. "epre. Brancini este un alt produs de tipul fastfood/ consumat pe fu)a/ dar ser2it si ca )ustare in restaurantele traditionale. 'ila de ore.am+etul lar) sa fie foto)rafiat/ +a chiar m9a chemat lan)a el/ sa imi arate cum se face sand2isul.a/ sau pane con la mil.atorul a fost foarte ama+il &ca orice sicilian tipic(/ a acceptat cu .inta focaccia acoperita cu rosii/ ceapa/ mult ore)ano &acesta da si aroma principala( si/ doar optional/ hamsii afumateT se face la cuptor/ in ta2i mari.Mancarea de pe strada din Sicilia Poate cea mai spectaculoasa/ dar si omnipre. *ar merita incercat/ pentru oricine a-un)e in Palermo sau in Sicilia/ fara discutii. La final/ dupa ce ti s9a pus amestecul in chifla/ se adau)a casca2al o+isnuit/ insa ras fin/ si/ optional/ o felie de lamaie. !n ce consta acest sand2is8 O chifla normala/ nu speciala/ este taiata pe din doua si umpluta cu un amestec )reu/ )ras/ din splin? de 2ita/ in)redientul principal/ dar si lim+a de 2ita sau +urta de 2ita &insa in cantitati mai mici(/ pra-ite in untura &)rasime animala(/ intr9un 2as mare si rotund de aluminiu/ la focul unei +utelii. Bm luat o sin)ura data/ in primul rand de pofta/ mi9a placut/ insa chiar daca mi9a placut/ n9am mai luat/ dupa ce mi9am facut pofta si am 2a. :an. Q. Pi. a fost pretul unei astfel de chifle. 41 .enta/ specialitate de acest )en este Pane con mil. facut su+ forma unei +ile si umplut la mi-loc fie cu carne tocata si sos de rosii/ fie cu ma. am tinut furculita cu carne eHact cum a spus el/ nu m9a lasat sa o tin altfel..inta/ practic/ ore.ut cate tipuri de )rasimi contine. Si pur si simplu nu m9a lasat pana nu repre.are si sos de rosii. umpluta este apoi acoperita cu pesmet si pra-ita in ulei &Sicilia este teritoriul italian in care pra-eala e foarte frec2enta/ in comparatie cu restul !taliei(.a/ sau/ pe dialectul sicilian/ Pane ca meusa.

ut.at/ cosmeti.ine.at/ astfel incat .a pe rafturile ma)a. Pietele siciliene se intind pe stradute mici si industriali. !rlanda in care locuiesc a pierdut +atalia cu fructele si le)umele )ustoase/ din cau.i/ printre tara+e. F ade2arat/ contea.a pietei irlande.a si natura/ care nu permite in !rlanda culturi )ustoase de rosii &oricata mandrie locala ar eHista cu .a !rlanda fructele si le)umele olande. Prin a+undenta/ prin calitatea produselor/ prin specificul local.arii/ din cau.Pietele de mancare in aer li+er 1 un ade2arat paradis culinar european !nchei calatoria din Sicilia cu partea la care poate tin cel mai mult/ fiindca pietele de mancare in aer li+er m9au impresionat/ pur si simplu.ele al+e/ din cau. !n intortocheate/ chiar pe sute de metri lun)ime/ tin de dimineata pana seara/ nu respecta multe norme de i)iena/ insa sunt atat de spectaculoase incat m9am plim+at .rosiile irlande. FHista multe le)ume locale/ insa sunt scumpe/ din cau. *e la peste si fructe de mare pana la carne/ transata la fata locului/ de la fructe pana la le)ume/ de la masline pana la condimente/ pietele siciliene de mancare sunt un antidot eHceptional pentru marile ma)a.arii &!rlanda este considerata in primele 5 din lume/ din punct de 2edere al . Bcestea fiind .ise/ 2a las in compania a mai multor foto)rafii din pietele siciliene/ marea ma-oritate fiind din Palermo/ dar si din micutul Cefalu.Pietele de mancareW daca mi9as raporta 2iata complet la mancare/ si nu 65R ca acum/ pro+a+il ca m9as muta in Sicilia.at/ i)ieni.consumatorul sa ai+a cele mai mari satisfactii<.a standardelor de i)iena care mer) pana in pan.)lo+ali.ilnic/ uneori chiar de mai multe ori pe .e tronea.inelor/ )ratie pretului mai sca.e<(/ de eHemplu. Bproape totul e standardi.arii< 1 ceea ce nu e un lucru prea +un/ uneori(. Bpropo/ pana si intr9un Carrefour din Palermo am constatat calitatea ridicata a le)umelor si fructelor/ marea ma-oritate fiind de productie locala.e 1 cost ridicat cu forta de munca si de productie. 42 .a )lo+ali.

atorul de .!mpresii la final de calatorie Sicilia este/ intr9ade2ar/ unul din paradisurile culinare europene.i multe alte locuri super+e. *aca nu ati fost pana acum in Sicilia/ in sudul calduros si )ustos al !taliei/ ci doar in nord/ mer)eti/ mer)eti neaparat.pane con mil. Blaturi de 2an.a< 43 . Sta+iliti92a la Palermo/ fiindca este un oras mare si fiindca de aici puteti pleca in eHcursii de o . Sicilia este locul in care/ daca as putea/ as trai cate2a luni pe an/ cu cea mai mare +ucurie. Bici )asesti nonstop prospetime/ di2ersitate incredi+ila/ )asesti caldura oamenilor si dorinta sincera de a9ti oferi de mancare ce este mai +un.

Fste un preparat 2e)etarian si foarte )ustos/ care se ser2este doar rece. )rame masline 2er. Preparare# 7aiati 2inetele/ cu coa-a cu tot/ in +ucatele cam de .a de 2inete/ in principal.iT 5 )rame capereT doua tulpini de telinaT 3 lin)uri de sos tomat natural sau 3 rosii proaspete dulciT doua cepe mariT 1 ml otet de calitateT o lin)ura .P0 cm maHimT puneti apoi aceste +ucatele intr9un 2as cu apa sarata/ pentru doua oreT dupa cele doua ore scur)eti9le +ine de tot/ si cu a-utorul unor prosoape de hartie a+sor+anteT toata aceasta etapa de inmuiere =E este o+li)atorie/ dar face parte din etapele traditionale clasice siciliene. *aca a2eti capere sarate/ desarati9le intr9un +ol cu apa fier+inte/ pentru 5 minuteT scur)eti9le apoi +ineT Puneti cele doua tulpini de telina in apa fier+inte 44 . 4iindca in)redientele sunt in mare parte foarte disponi+ile si in "omania reteta este usor de facut in fiecare casa. !n)rediente &patru portii(# doua 2inete mediiT ."eteta din Sicilia# Caponata Caponata este o )ustare tipic siciliana/ pe +a.aharT frun.e de +usuioc/ proaspete sau uscateT ulei de masline eHtra2ir)in.

Bcestia au fost pasii pre)atitori/ acum incepe -oaca# !ntr9 o ti)aie solida si mai inalta/ de sosur/ incal.pentru 0 minute/ scoateti9le si puneti9le apoi pentru 5 minute intr9un 2as cu apa rece.90 minute la foc mic/ stin)eti focul si acoperiti 2asul cu un capac. Caponata se ser2este rece si )arnisita cu frun. Luati apoi amestecul de 2inete si de telina si puneti9l peste 2asul in care ati facut sosul tomat cu ceapa/ cu caperele si maslineleT reaprindeti focul &mic( si amestecati pentru 5 minute totul/ pentru ca aromele sa se imprieteneasca placut.aharul si otetul/ amestecati domol/ si dupa inca .ulitele de +usuioc deasupra &e2ident/ puteti pune patrun-el sau coriandru/ daca nu a2eti +usuioc proaspat(. Bdau)ati cele 3 lin)uri de sos tomat sau cele 3 rosii proaspete/ taiate +ucati/ fara seminte insa. !n alta ti)aie/ oarecum in paralel/ pra-iti in ulei de masline 2inetele maruntite si scurse de apa &daca le9ati inmuiat(T in aceeasi ti)aie adau)ati apoi telina taiata marunt &cam 1 cm(T amestecati cam doua minute. 7ot ce a2eti acum de facut e sa asteptati sa se raceasca de tot si sa +a)ati 2asul la fri)ider. 45 . Puneti acum in amestec .ita in preala+il/ puneti la perpelit pentru cate2a minute/ in ulei de masline/ ceapa taiata marunt/ caperele si maslinele/ acestea fara a fi taiate marunt/ ci poate doar pe -umatate. Bmestecati totul cu o lin)ura de lemn si odata ce s9a format un produs omo)en/ cu o culoare omo)ena/ inchideti focul.

Bm sa incep po2estile cu ce2a randuri despre +auturile principale ale marocanilor. Br)umentarea este in pa)inile de mai -os.ine/ se ser2eYte alcool Gn +arurile hotelurilor.i/ pe coasta de 2est a Marocului/ la Oceanul Btlantic(.Maroc Marocul este eHcelent pentru cei care 2or sa ia pulsul lumii ara+e musulmane dar sa ai+a si conditii decente de ca.is Gn locurile pu+lice. Mai +ea lumea acas?/ sunt raioane de +?uturi alcoolice Gn unele ma)a. B2entura mea culinar? din Maroc a cuprins dou? 2i. Dnsa de +a. Personal/ dintre tarile din nordul Bfricii care sunt cunoscute si in "omania din punct de 2edere turistic/ adica Maroc/ 7unisia si F)ipt/ mereu 2oi ale)e Marocul.a( Yi Fssaouira &o eHcusie de o . 46 .ite# Marra%ech &+a.ica/ preturi +une.are/ securitate fi. Ca Yi Gn alte C?ri ara+e/ Yi Gn Maroc consumul de alcool este inter.? Gn Maroc sGnt ceaiul de ment? Yi sucul de portocale.

?tori Gl indoiesc cu ap?/ dar GCi dai seama imediat de acest lucru.a Gntre 1 *irhami &un euro( pentru paharul mare de suc proasp?t de portocale Yi 1.a2anta.915 *irhami &Q1.Dnceput de a2entur? culinar? 7ufele de ment? Yi portocalii GmpGn. 7re+uie s? fi mai ferm cGnd ceri Yi s?9i spui c?9l 2rei .uri GCi este ser2it f?r?/ al?turi de pliculeCe de .5( pentru un ceainic de ment? proasp?t?/ din care GCi puneai cam 0 p?h?ruCe.uri Gn ceainic/ sau Gn pahare.?tori/ Gn puCine ca.la sucul de portocale# unii 2Gn. Zi sucul de portocale este stors Gn faCa ta/ Gns? eHist? ca. Sucul de portocale GnsoCeYte mAncarea sau se consum? atunci cGnd este mai cald afar?. *e o+icei/ . Ceaiul de ment? se consum? la final de mas? sau este consumat constant/ pe toat? perioada . PreCurile 2aria.uri Gn care 2Gn.presse< Yi +un/ 47 .?torii din sou%uri &pieCele ultra9 a)lomerate Yi eHtrem de a+undente(.. Practic/ Gn s?pt?mGna petrecut? Gn Maroc/ am +?ut cred . FHist? un de. aruncGndu9i Yi o pri2ire mai dur? #(. 1 Q1. Enii chelneri GCi toarn? tradiCional ceaiul/ de la mare distanC? &cam un metru(/ special pentru a se forma o uYoar? spum?. O ade2?rat? cur? #(. FHist? mai multe a2anta-e# ceaiul de ment? GCi este preparat la infu.?torii am+ulanCi GYi fac un stoc de suc Yi te ser2esc din acela.ie/ Gn faCa ta &se toarn? ap? fier+inte peste .esc la propriu teritoriul Marocului.ah?r.590 de sucuri de portocale Yi 15 ceaiuri de ment?.90 ramuri de ment?(/ puse Gn cele mai multe ca.ah?rul &mult( este pus chiar de c?tre 2Gn.ilei/ de c?tre 2Gn.

*e departe fa2oritul meu a fost ta-ine9ul de miel &practic/ carne tocat? de miel f?cuta chifteluCe mici/ cu condimentele specifice marocane(/ le)ume &roYii felii/ ceap?/ morco2i( Yi ou? pe deasupra 1 foto sus. 9. 7a-ine se face/ Gn principal/ din carne de pui sau de miel/ Gns? se mai foloseYte Yi 2ita.5 dirhami(.8 1 Q6. Se face la foc mic de tot/ la cuptor/ impreuna cu le)ume si multe condimente/ in principal turmeric.are Gn sou%uri/ Gn diferite dimensiuni. 48 . Hipercaloric?/ )rea/ Gns? a nai+ii de +unaJ Dn micile restaurante ad9hoc/ care GmpGn. PreCurile &+une( la ta-ine &cam doua persoane mananca dintr9un 2as mediu( 2aria.? Gntre 0 Yi 6 de dirhami &Q. Si porCiile sGnt mai mici Gn aceste mici localuri/ dar Yi preCurile sGnt pe m?sura &.7a-ine 1 sim+olul culinar marocan 7a-ine este cel mai cunoscut si iu+it fel de mancare din Maroc. :asurile de ta-ine se )?sesc de 2Gn. 7a-ine se numeYte Yi 2asul Gn care se prepar? Yi se ser2eYte acest fel de mGncare.5(/ Gns? sGnt localuri unde pot a-un)e chiar Yi la 15 de dirhami..esc piaCa central? *-ema el 4naa din Marra%ech/ +uc?tarii menCin ta-inurile calde pe un pat de c?r+une Gncins. Bm mai incercat de pui/ unele f?cute cu m?sline/ altele/ foarte interesant/ cu mult? ceap? c?lit?/ prune Yi susan.

Fu m9am aYe. comerciant nu 2a tra)e de 2oi/ 2? aYe.at fiH unde am 2?. :? puteCi aYe. 4oto cap[miel Bm cerut un . Pentru un ta-ine serios tre+uie s? luaCi masa doar Gn restaurantele din -urul pieCei.ut pe o masa cAte2a capete de mile #(.a peste tot/ 2eCi mGnca destul de +ine marocan Yi nu 2eCi pl?ti mult/ Gns? cam atGt. PreCul a fost de9a dreptul ruYinos pentru 3 fri)?rui mari/ su+ 0 euro maHimum.Ende este cel mai indicat sa iei masa Dn Marra%ech a2eCi cel puCin dou? 2ariante# fie luaCi masa la .aCi sin)uri. *e9altfel/ aici/ nici un 4ie le puteCi ser2i acolo/ pe niYte farfuriuCe/ cu mAna/ fie cereCi s? 2i le +a)e Gn niYte pAinici/ Yi s? le mAncaCi la drum/ ceea ce am Yi f?cut.at totul pe cGte2a farfuriuCe Gn faCa mea. Standurile de mGncare sGnt multe/ iar comercianCii tra) de tine s? te aYe. =u 2a speriatiJ Bcolo tre+uie s? 2? +?)aCi Yi s? comandaCi cGte2a fri)?rui# sGnt deo+icei din carne tocat? de miel/ cu condimente specifice.aCi eHact la standurile unde nu 2edeCi turiYti/ ci doar marocani. Bpoi/ cGnd 2? plim+aCi prin sou%uri/ uneori 2eCi da peste mici spaCii Gn care cGte un domn must?cios Yi cu maieul plin de )r?simi pe el mGnuieYte la niYte fri)?rui.5(/ din care/ Gn faCa mea/ un +ucatar a ciopGrCit ce a putut/ a scos creierul Yi a aYe. !n2aria+il/ mai multe seri m9am Gn2Grtit prin piaCa central?/ fiindc? aici se GntAmpl? totul.small head</ care a costat 5 de dirhami &Q3.i la ei/ cei mai mulCi cu cu2intele ma)ice Ha)i sau Mutu/ dup? ce afl? c? eYti din "omAnia.ecile de standuri Yi de restaurante din eHotica PiaCa Centrala *-ema Fl 4naa/ fie 2GnaCi locurile complet tradiCionale. Bcolo mananca localnicii si acesta e un semn ca 2eti manca a+sout traditional. Dns? cel mai indicat lucru/ Yi aici 2oiam s? a-un)/ e s? 2? aYe. Separat/ am luat Yi o porCie mic? de ta-ine de miel/ f?cut tot din mieii ale c?ror capete tronau acum pe mese. FHist? chiar Yi Gn centrul pieCei/ seara/ standuri unde este ser2it? mGncare tradiCional? marocan? &Gn principal ta-ine Yi supa harira(/ Gns? porCiile sunt micuCe iar mGncarea e f?cut? pe +and? rulant? pentru hoardele de turiYti care se afl? sear? de sear? Gn centru. 49 .

Dn foto)rafie este un 2Gn.?tor de astfel de dulciuri din sou%. =9a fost s? fie aYa deloc. Bm intrat Yi am luat una cu carne de miel condimentat?. Dn Maroc shaorma este Gnc?l.? chiar aYa de mult/ aroma de sirop de trandafir fiind omnipre. Bm ales cl?titele cu miere. Carne de miel/ halal/ +?)at? Gn lipie ara+?/ Yi cu condimente specifice.ut sincer c? 2oi da peste tot de shaorma Yi de %e+ap. Cu mGna pe inim? . O sin)ur? dat? am ochit un local cu shaorma.? Gns? Gn eHerciCiul funcCiunii.it? un pic la o plit? Gncins?/ aYa cum se poate 2edea. Mierea/ susanul/ fisticul/ dulceaCa de curmale/ foieta-ele Gnecate Gn miere/ cam acestea sunt in)redientele dulciurilor. F2ident/ f?r? maione. *eYi par a fi eHtrem de di2erse la aspect/ practic/ )ustul nu 2aria. Shaorma marocan? 9 Dnainte s? a-un) in Marra%ech/ am cre. Mc*onalds9ul marocan 1 *a/ recunosc/ am intrat Gn aYa ce2a/ atras de reclama ham+ur)erului local/ McBra+ia. La ei se un) cu unt sau cu miere.Ce merita incercat in Maroc Cl?title marocane 1 sunt eHtrem de asem?n?toare cu merdenelele romAneYti &cel puCin cu cele pe care le mai cump?ram eu Gn 'ucureYti(. 50 .ic c? a fost foarte +un. *e ele se ocup? doar femeile din Maroc/ care nu m9 au l?sat s? le fac po.enta.?J *ulciurile 1 Bsa cum poate +?nuiCi/ dulciurile din C?rile ara+e sunt de 2is.

Zi m? refer la Yofran 2s. Dns? tre+uie s? YtiCi c? eHist? o )r?mad? de capcane.Condimentele marocane !n Maroc a2eCi Yanse mari s? )?siCi o sumedenie de mirodenii/ la +otul calului. =u eHist? mirodenii doar pentru mGncare/ alte cate)orii se refer? la/ de eHemplu/ Gm+un?t?Cirea )ustului cafelei/ ceaiuri/ coloranCi naturali/ Gntre+uinC?ri Gn industria chimic? &2opseluri( etc. curcuma &turmeric(. Zofranul/ ca plant?/ dar Yi ca un condiment/ este alc?tuit din mici firicele roYiiPportocalii care se afla in 2arful florii de sofran. =u9i aYa c? Yofranul este praful acela )al+enP)?l+ui/ folosit pentru colorarea Yi condimentarea mGnc?rurilor8 IreYit.? puternic mGncarea Gn )al+en. Dn rest/ Gn afar? de acest lucru/ puteCi a2ea Gncredere Gn restul condimentelor din Maroc/ mai ales Gn cele pentru ta-ine sau Gn cele cu indicaCii precise 1 pentru pui/ pentru miel/ pentru peYte/ etc.entarea comercial? este eHtraordinar?/ eHistGnd sute de comercianCi care9Yi Cin mirodeniile Gn 2ase de aluminiu imense/ eHpuse Gn plin? strad?. M? num?ram Yi eu parCial Gn aceast? cate)orie/ recunosc. IreYit# praful )al+en 2Gndut ca Yi sofran Gn Maroc este/ de fapt/ curcuma &turmeric/ mai cunoscut Gn "omAnia(/ un condiment f?r? un )ust aparte/ dar care colorea. Poate doar Gn Bsia 2arietatea e mai mare.2?lui poate cea mai importanta dintre ele/ una Gn care cad ma-oritatea necunosc?torilor/ dac? nu 1 R dintre ei. Lucru care mi9a fost recunoscut Yi de c?tre un 2Gn.ut sincer c? Gn forma lui prelucrat?/ a-un)e Gn final s? fie 2Gndut su+ form? unui praf )al+en. Bm s? 2? de.e/ ceea ce e o GnYel?torie. Pro+lema e c?/ cel puCin Gn Maroc/ dar sGnt con2ins c? Yi Gn alte C?ri/ curcuma este 2Gndut? pe post de Yofran/ aYa cum puteCi 2edea Yi din po. Bcest lucru Gl Ytiam/ dar 51 . am cre. F2ident/ sou%9ul este locul Gn care se adun? comercianCii de mirodenii.?tor marocan din Fssaouira/ de la care am cump?rat mai multe condimente. Zi pre.

Harira are o consistenta mai solida &de la faina(/ este facuta cu fidea/ si este im+o)atita cu o sumedenie de alte condimente si in)rediente/ printre care naut/ ceapa/ putin ore. O fi/ mie nu ne9a ieYit Gn cale prea des.ii speciale.ut ca se ser2ea traditional/ adica lin)ura era de lemn/ mica si adinca. Eleiul de ar)an are calit?Ci mai ridicate decGt uleiul de m?sline/ Gns? are un )ust total diferit/ fiind asem?n?tor cu )ustul de susan. M9a impresionat acest restaurant fiindc? a 2enit +uc?tarul la mas? s? Gntre+e dac? totul este in re)ula. 4ie se pun cGte2a pic?turi de l?mGie Gn ea/ fie se aduc la mas? felii de l?mGie/ ca. La culoare/ are un aspect mai deschis decGt uleiul de m?sline. Bre Gntre+uinCare du+l?# culinar? &cel mai indicat este uleiul de ar)an produs +iolo)ic de c?tre femeile din tri+urile +er+ere( Yi cosmetic? &pentru pielea capului/ p?r/ se fac Yampoane/ s?punuri/ spraKuri/ etc(.ut pe nic?ieri ulei de m?sline Gn Maroc. Dn schim+/ uleiul de ar)an/ scos din fructul de ar)an &similar unei m?sline( este 2edet? Gn Maroc. Dnainte s? a-un)eCi Gn Maroc/ 2eCi citi peste tot c? uleiul de m?sline este la putere/ ca9n 7unisia/ sau ca Gn C?rile mediteraneene.Le Palais du Lea< si 2i9l recomand cu caldura &mincare foarte +una si preturi +une(./ coriandru/ )in)er/ piper. Bici am comandat harira/ desi era cam cald afara/ iar harira este usor iute.ul nostru. Fu n9am luat harira din centrul Pietei *-ema Fl94naa/ piata centrala a orasului/ desi ar fi tre+uit/ fiindca doar acolo am 2a.? cu el/ promiCGndu9i c? 2oi l?uda localul/ fiindc? are un ni2el ridicat &nu mai . Harira Harira este supa tradiCional? marocan?/ pe +a.? de roYii/ Yi este consumat? masi2 Gn perioada "amadanului/ dar Yi la oca. 52 . Localul se cheama . IreYit# sincer/ n9am 2?. Bm ser2it9o insa in penultima .Eleiul de ar)an Eleiul de ar)an se )?seYte doar Gn Maroc Yi e mGndria acestei C?ri. Bm profitat de discuCie Yi am f?cut o po.ic de mo+ilier/ cur?Cenia Yi modernismul +?ii/ ser2iciul(.i/ cind am descoperit un restaurant eHtraordinar lin)a )ara si lin)a hotelul !+is unde am locuit. Se )?seYte Gns? f?r? pro+leme Gn ma-oritatea restaurantelor sau locurilor in care se 2inde mincare pe strada.

de standuri cu mese/ unde +uc?tari ad9hoc )?tesc peYtele Yi fructele de mare proaspete. Bm plecat din Marra%ech spre Fssaouira la 8.ilelor Gn care 2Gntul +ate foarte puternic &Yi nu sGnt puCine astfel de .i Gn Fssaouira a fost minunat? &GncepGnd cu drumul cu autocarul/ .ona 2eche/ are un farmec aparte faC? de Marra%ech/ fiind mai +oem &are puternice influenCe culturale/ )raCie mai multor festi2aluri de mu. Dn Fssaouira am stat pGn? pe la 18.O .0 dimineaCa/ cu un autocar Supratours de lGn)? Iara Central? &asta dac? 2eCi a-un)e 2reodat? Gn Marra%ech(/ iar cei 185 de %ilometri au fost parcurYi cam Gn 0 ore &cu o oprire pe drum/ aYa cum opresc micro+u. Prepararea e eHtrem de simpl?/ totul se face pe o plit? Gncins?/ f?r? nici un alt adaos de condimente/ la mas? ti se aduc sare Yi felii de l?mAie.ile/ Fssaouira fiind un paradis recunoscut pentru surferi(/ aYa c? peYtele proasp?t aici e ca porcul Gn "omAnia. Zi am ales 6 sardine/ 3 )am+aYi &cre2eti mari( imenYi/ dou? mAini de cre2eCi/ tot atACia calamari Yi tot atAtea caracatiCe mici.at la un stand/ care p?rea a a2ea ofert? +o)at?.6 )rade(/ apa oceanului era rece &am intrat doar puCin mai sus de )le.*up? aceea am re2enit Gn piaCa central?/ acolo unde eHist? 159.iua Gn care am a-uns &. Orasul/ cel puCin .ic?/ iar Gn trecut a fost 2i.ona 2eche a oraYului/ cafenelele/ piaCa de condimente/ pla-a/ masa de peYte(/ aYa c? dac? a2eCi drum pe aici 2reodat? merit?. situat? chiar lGn)? ap?. 'iletul/ dus9 Gntors/ a costat 1.icanCi cele+ri/ Gn frunte cu SimmK HendriH( Yi e 2opsit doar Gn al+ Yi al+astru &faC? de ro. Ca Yi Gn Marra%ech/ e +ine Yi aici s? studiaCi mai GntAi cGt mai multe oferte/ chiar dac? +uc?tarii tra) aproape la propriu de oameni/ spre a9i atra)e la mesele lor.ne(/ Gns? tot m9am Gntins la soare/ pe pla-?/ 2reo or?.0 Gn Fssaouira/ am luat9o la pas prin medina 1 oraYul 2echi/ pGn? am a-uns Gn piaCa central? a oraYului/ care este =u era foarte cald Gn .itat de mai mulCi mu. euro de persoan? &10 dirhami(. Bm admirat un pic pesc?ruYii care n?2?leau pur Yi simplu peste pescari/ apoi m9am Gndreptat spre pla-?. *up? ce am a-uns pe la 11.i la Ocean/ in Fssaouira Dn c?l?toria culinar? din Marra%ech/ o .ele Gn "omAnia/ pe distanCe mai lun)i(. *up? ce m9am Gn2Grtit 2reo 596 minute/ pGn? la urm? m9am aYe. Oricum eHperienCa de o .35/ cGnd am luat autocarul Gnapoi spre Marra%ech.59 . PreCul pe care l9am pl?tit a fost de 05 de euro. Pescarii din Fssaouira sGnt mai tot timpul pe ap?/ cu eHcepCia .ul din Marra%ech(.i a fost dedicat? unei eHcursii la Fssaouira/ pe coasta de :est a Marocului/ la Oceanul Btlantic. 53 .

are nu ar tre+ui sa dati mai mult de 5 de euro pe noapte 1 camera du+la.!mpresii la final de calatorie Bceasta a fost calatoria mea marocana/ care a a2ut loc in martie/ o perioada eHcelenta de a-uns aici fiindca temperaturile sunt decente &in -ur de . !ar de a-uns se poate a-un)e ieftin cu a2ionul din Londra/ cu "Kan Bir. *rum +unJ 54 . !u+esc Marocul pe 2iata/ fiindca este cu totul altce2a decat Furopa turistica/ fiindca este ieftin/ decent/ in mare parte foarte si)ur/ special si inedit. Mer)eti cu incredere/ documentati92a putin inainte pe !nternet/ pe ca.590 de )rade(.

"eteta din Maroc# 7a-ine de pui cu 2inete Fste ade2arat ca ai a2ea ne2oie de un 2as specific pentru acest preparat marocan/ 2as care se cheama tot ta-ine. Se mai stropeste totul cu putin ulei de usturoiT masline/ se pune capacul la oala si se +a)a in sare/ piper/ +usuioc uscat. 7a-ine9ul de pui cu 2inete pe care il iu+esc la nesfarsit este interesant de )ustos/ satios si sanatos.a ulei de maslineT deasupra. maslineT )ati mancarea la cuptor +ucatile de carne de pui doi morco2i taiati +ucateleT si pe lan)a restul de le)ume condimentate apoi . cuptorul incins. !n)rediente &3 portii(# +ucatarie de hartie. Se pun intr9un 2as mare/ doua pulpe de pui/ taiate in -umatati superioare incapator. Se amesteca +ine totul. 4ocul tre+uie sa fie maHim.90 cartofi taiati in +ucati mai mariT se taie 2anata in felii mai )roase si se asa. La final de tot se scutura +ine si se ster) cu proasoape de se adau)a si usturoi tocat marunt. 55 . Se adau)a apoi +ucatile de cartofi si si inferioareT de morco2i/ ceapa taiata rondele si se amesteca doua aripioare de pui/ taiate in douaT totul cu doua lin)uri de ulei de masline/ lin)ura o 2anata mareT de turmeric/ sare si piper/ e2entual +usuioc o lin)ura praf de turmeric &curcuma(T uscat. !nsa poti face acasa aceasta mancare doar folosind un 2as de ceramica/ de preferinta rotund/ caruia sa ii poti pune si un capac. Se tine aproHimati2 9 de Preparare# minute 1 insa dupa acest inter2al incercati Se spala +ine +ucatile de pui cu apa rece si apoi carnea sa 2edeti daca s9a patruns. o ceapa rosie taiata rondeleT Se pun apoi in 2asul de ceramica in care se 2a 1 91.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful