MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT

Probleme energetice si de functionare ale sistemelor de aer comprimat

Editura ENESIS Baia Mare Editia 2010

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT
Lucrarea de fata a fost realizata cu sprijinul de specialitate al firmei ALMiG România SRL, si se bazeaza pe cartea lui TAKÁTS PÉTER intitulata „Sisteme de aer comprimat”, aparuta în anul 1989.

Consilier editorial: Aurel Jentea Redactor de carte: Olimpiu Ratiu Coperta: Cristian Tudor Covaci Prefaþa: Antonela Rusu Culegere si tehnoredactare computerizata: Cristian Tudor Covaci Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României: TAKÁTS PÉTER Manual tehnic de aer comprimat: probleme energetice si de functionare Takáts Péter; trad.; Chiuzbaian Erika – Baia Mare: Enesis 2002 104 p; 210 cm ISBN 973-85282-8-3 I. Chiuzbaian Erika (trad.) 621.51 Takáts Péter Capitolul VII, intitulat Transport pneumatic este conceput si redactat de catre un colectiv de la Institutul Politehnic Timisoara, format din: Conf. dr. ing. Laza Ioan ºi Dr. ing. Ferencz András CapitolulVIII intitulat Compresoare de medie ºi înaltã presiune este elaborat de domnul Dirk Slottke. Tiparirea integrala sau partiala, multiplicarea, pastrarea în sistem de prelucrare si stocare a datelor în calculator se pot face doar cu aprobarea BARR SRL.

5

www.almig.ro

CUPRINS
Pagina

Prefaþã Capitolul I - Aerul comprimat Capitolul II - Sistemul de aer comprimat Capitolul III - Utilizarea aerului comprimat 3.1. Influenta presiunii asupra consumatorului 3.2. Calitatea aerului comprimat 3.2.1. Poluarea aerului comprimat cu poluanti solizi 3.2.2. Uleiul în aerul comprimat 3.2.3. Apa în aerul comprimat 3.2.4. Clasificarea calitativã a aerului comprimat 3.3. Eliminarea poluanþilor din aerul comprimat 3.3.1. Filtrarea materialelor poluante 3.3.2. Alegerea filtrelor 3.3.3. Scaderea umiditatii din aerul comprimat 3.3.4. Uscãtoare prin refrigerare 3.3.5. Uscãtoare prin adsorbþie 3.4. Calitatea aerului si consumatorii 3.5. Efectul întretinerii asupra utilizarii 3.6. Debitul de aer comprimat Capitolul IV- Distribuirea aerului comprimat 4.1. Rezervoare de aer comprimat 4.1.1 Calculul marimii rezervorului 4.1.2 Dispoziþii legale pentru rezervoare de aer comprimat 4.2. Elementele retelei de aer comprimat 4.2.1. Conducte

7 13 15 17 17 19 20 21 24 24 25 25 28 30 30 32 34 36 37 41 41 42 42 44 44

6

www.agkompressoren.ro

4.3.4. Calitatea aerului comprimat transportat de compresoare 5.4. Balanþa termicã în compresor 6.2. Refolosirea caldurii reziduale la compresoare cu racire cu aer 6. 4.Transportul pneumatic 7.1. Determinarea locurilor de scurgere 4.5.2. Sisteme combinate de refolosire a caldurii reziduale 6.4.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 4.6. Determinarea pierderilor cantitative în timpul de funcþionare în sarcinã a compresoarelor 4.1.4.Revalorificarea cãldurii reziduale 6.1.1.ro .2.almig. Masini pentru miscarea aerului 5 www.3.2. Teoria revalorificarii caldurii reziduale 6. Parametrii transportului pneumatic 7. Determinarea pierderilor cantitative pe baza golirii rezervorului 4. Pierderi de presiune în retea Pierderi cantitative în rete 48 49 50 51 52 53 54 54 56 59 59 62 62 66 67 69 69 70 71 72 74 80 83 84 84 91 101 4. Elemente de reþea 4.5. Câteva aspecte legate de economia de energie Capitolul VII . Crearea retelelor optime 4.5.2.2.7. Factori ce influenteaza consumul de energie al compresoarelor 5. Pregatire pentru reutilizarea caldurii reziduale 6.Producerea aerului comprimat 5. Retele mobile de exterior Capitolul V . Presiunea de refulare a compresorului 5.4.1.3. Retele stabile de interior 4. Statie de compresoare centralizata sau Capitolul VI . Refolosirea caldurii reziduale la compresoare cu racire cu apã 6.2.3.5. Alegerea numarului de compresoare 5. Sisteme de transport pneumatic 7.3.5.

Compresoare de medie ºi înaltã presiune Bibliografie Anexe 109 121 124 135 144 151 153 6 www. Dimensionarea unei instalaþii de transport material fin în fazã densã 7.ro . Evaluarea debitului de aer 7.7.agkompressoren.4. Dimensionarea unei instalaþii de transport material grosier în fazã diluatã Capitolul VIII .7.6. Relaþiile de calcul pentru cãderea de presiune a aerului 7.5.

ale cãrei produse sunt recunoscute în branºa aerului comprimat pentru calitate. care ºi-a propus ca. Respectând tradiþia începuta în anul 1923 privind asigurarea calitãþii germane prin îmbunataþirea continuã a produselor. ALMiG Kompressoren GmbH (Auto Luft Made In Germany) îºi asigurã respectul ºi aprecierea clienþilor prin oferirea unei game largi de produse care respectã standardele internaþionale de management al calitãþii ºi mediului: ISO 9001.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Prefata Principiul dupã care se ghideazã societatea ALMiG Kompressoren GmbH este acela cã bazându-se pe valorile tradiþionale. ALMiG este o întreprindere deosebit de flexibilã. ALMiG România SRL. succesul durabil poate fi obþinut numai cu pricepere ºi progres. prin preþurile sale mult mai avantajoase. sprijinindu-l cu sfaturi ºi fapte în calitate de partener competent. inovaþie ºi conºtiinþa clientelei. care reacþioneazã rapid la dorinþele individuale ale clientului. prin serviciile sale de calitate. ALMiG KOMPRESSOREN GmbH.ro . sã devinã leaderul pieþei de compresoare în România. ALMiG Kompressoren GmbH a înfiinþat reprezentanþa sa din România. În interesul satisfacerii exigenþelor crescute faþã de compresoarele ALMiG la un nivel cât mai înalt. prin creºterea numãrului colaboratorilor foarte bine calificaþi.almig. Fiind unul dintre leaderii ofertanþi de sisteme din tehnologia aerului comprimat. ALMiG România SRL este ºi unicul reprezentant 6 www. ISO 14001 ºi IRIS (International Railway Industry Standard). cercetarea ºi dezvoltarea sunt o premisã subînþeleasã ºi o bazã a tuturor produselor noastre fabricate conform normelor internaþionale de protecþie a mediului ºi garantare a calitãþii. prin produsele sale de încredere. ALMiG România SRL este unicul distribuitor in România al producãtorului german de echipamente pentru producerea ºi tratarea aerului comprimat. Firma ALMiG are la origine o întreprindere de tradiþie. ALMiG Kompressoren GmbH este un nume reprezentativ al tehnologiei de vârf în domeniul aerului comprimat.

SAUER & SOHN Maschinenbau GmbH în Romania în sectorul industrie. ne aflam într-un proces continuu de învãþare ºi depunem toate eforturile pentru a satisface întotdeauna solicitãrile unicat ale clienþilor. rezervoare pentru aer comprimat. având o putere deasupra mediei ºi etalându-ºi capacitãþile chiar ºi în cele mai solicitante aplicaþii. luãm în considerare ºi cerinþele din ce în ce mai severe referitoare la economia de energie ºi la protecþia mediului. turbocompresoare. antreprize.inclusiv la alte mãrci de compresoare. mãsurarea calitãþii ºi cantitãþii aerului comprimat.P. în ceea ce prive º te comercializarea compresoarelor cu piston de înalta ºi medie presiune. ci asigurã ºi consultanþã de specialitate. reconstrucþie de reþele de aer comprimat. medie presiune º i înaltã presiune). punere în funcþiune a utilajelor. îndrumare tehnicã gratuitã. recuperatoare de energie pentru producerea apei calde. în funcþie de necesitãþi. motocompresoare. Societatea noastrã nu oferã doar instalaþii complete de producere ºi tratare a aerului comprimat. ALMiG România SRL se concentreazã în mod constant pe creºterea satisfacþiei colaboratorilor prin asigurarea unor servicii de calitate. predare la cheie. service în garanþie ºi post-garanþie. scule pneumatice.ro . posibilitãþi de platã favorabile. compresoare cu piston (de joasa presiune. suflante. multiplicatoare de presiune. instalaþii complete pentru tratarea aerului comprimat ºi asigurarea managementului condensului.agkompressoren. Desigur cã. dispozitive de monitorizare ºi control al instalaþiilor de aer comprimat. compresoare cu regulator de turaþie. în acest context. Firma ALMiG România SRL oferã spre vânzare una dintre cele mai largi palete de produse de pe piaþa aerului comprimat: compresoare cu ºurub. Pentru garantarea reuºitei.autorizat J. service . Modelul ºi construcþia compresoarelor SAUER pentru presiuni de pânã la 420 bar (în perspectivã pânã la 500 bar) sunt ideale pentru a fi folosite în industrie. proiectare. 7 www. oferind soluþii individualizate. elaborare de studii pentru pierderi.

cât ºi de ALMiG România SRL. a pierderilor de presiune/de aer comprimat de pe reþea. care este urmatã ºi dezvoltatã în continuare atât de ALMiG Kompressoren GmbH. permite intervenþii rapide oriunde în România. Reþeaua noastrã de service include centre de service în: Bucureºti. venim în întâmpinarea dumneavoastrã cu posibilitatea de a achiziþiona utilajele ºi în rate sau prin compensare cu energie electricã. Manualul este structurat pe capitole care prezintã diverse informaþii utile privind utilizarea eficientã a aerului comprimat. iar departamentul nostru de service va avea grijã ca piesele de schimb necesare sã fie livrate la timp. producerea de aer comprimat calitativ. compresoare de medie ºi înalta presiune. ºi multe alte informaþii preþioase pentru orice utilizator de echipamente pentru producerea ºi tratarea aerului comprimat ºi nu numai. începând cu etapa de proiectare a reþelei/staþiei de aer comprimat ºi pânã la etapa în care utilajele noastre intra în perioada de post garanþie. în mod consecvent. De asemenea. cu reprezentanþi rãspândiþi în puncte strategice care acoperã cu succes întreaga þarã. Drobeta Turnu Severin. distribuirea de aer comprimat.almig. cunoscând situaþia actualã de pe piaþa din þara noastrã. Paºcani.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Reþeaua noastrã de service. Braºov. Acest manual este cu atât mai preþios cu cât grupeazã 8 www. Hunedoara.Luând toate acestea în considerare. revalorificarea cãldurii reziduale. în maxim 48 de ore de la sesizare. Timiºoara.ro . Aceasta este calea succesului începuta în anul 1923. care sã vã ajute sã stabiliþi cu mai mare precizie care vã sunt nevoile în materie de aer comprimat. Turda. a fost conceput prezentul manual tehnic de aer comprimat. ALMiG România SRL nu este doar un furnizor de compresoare. cu scopul de a vã oferi informaþii de specialitate cât mai detaliate. Galaþi. transport pneumatic. diverse calcule pentru evaluarea calitãþii aerului comprimat. modalitãþi de economisire a energiei. ci mai degrabã un partener ºi un consilier al clientului. Personalul nostru calificat va avea grijã ca utilajele dumneavoastrã sã fie întreþinute tot timpul. ca intervalele de service sã fie respectate. Miercurea Ciuc ºi Baia Mare.

Din dorinþa de a veni. în diverse lucrãri de specialitate. 9 www.diverse date ºi informaþii care sunt. a fost editat acest manual. In speranþa cã acest „Manual tehnic de aer comprimat” va fi de un real folos tuturor celor care îl citesc. care sunt mai greu accesibile. Echipa ALMiG România SRL vã mulþumeºte pentru timpul acordat acestei lecturi.ro .agkompressoren. din nou. Pentru orice întrebãri sau nelãmuriri. tratate separat. de obicei. în întâmpinarea nevoilor clienþilor noºtri. vã rugãm sã nu ezitaþi sã ne contactaþi.

Înainte de a dezbate în detaliu aceste probleme. fabricile. Randamentul de 24-30% al sistemelor de aer comprimat.utilizarea aerului comprimat. produsa tot prin randament scazut. Nu trebuie neglijata. aceasta nefiind direct legata de productie. domeniul sau de aplicare se largeste din ce în ce mai mult si în tara noastra.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL I . .almig. dat fiind ca de fiecare data când se elimina o cauza a pierderilor de aer comprimat. aerul comprimat este unul dintre sistemele de deservire cele mai raspândite si cu aplicatii dintre cele mai diverse. fiind o cauza desoebit de importanta. distribuirea si utilizarea aerului comprimat au un efect direct asupra consumului de energie. Productia industriala moderna automatizata nici nu poate fi conceputa fara acesta si. în practica. trebuie sa analizam în detaliu urmatoarele trei probleme majore: . Daca dorim sa eliminam pierderile însemnate din producerea de aer comprimat si sa punem la punct un sistem optim în ceea ce priveste consumul de energie. Toate interventiile legate de producerea. La ora actuala. în ciuda faptului ca aerul comprimat este unul dintre modalitatile cele mai nerentabile de utilizare a energiei. Acest procent este dublul valorii care se consuma în scop în tarile dezvoltate industrial. Producerea aerului comprimat ocupa un loc deosebit de important între consumatorii de energie din industrie.AERUL COMPRIMAT Literatura claseaza producerea aerului comprimat printre sistemele auxiliare de deservire a productiei.ro . în pierderile mari cantitative si de presiune. Datorita numeroaselor avantaje legate de distribuirea si utilizarea 10 www. Cauza consumului mare de energie se poate cauta în randamentul scazut al sistemelor depasite de producere a aerului comprimat din tara. Acest fapt nu ar constitui o problema în sine dar. uzinele o trateaza ca pe o problema secundara. ci un agent utilizat pe scara larga pentru transmiterea energiei. precum si faptul ca acestea utilizeaza energia electrica. acest fapt duce implicit la reducerea consumului de energie.producerea de aer comprimat. din cota foarte mare de participare a industriei la consumul de energie. sunt argumente care sustin afirmatia anterioara. În România de exemplu. Aerul comprimat în sine nu este una din formele energiei. în asa fel încât sa atragem atentia în primul rând asupra aspectelor energetice.distribuirea aerului comprimat si . 18 procente revin producerii de aer comprimat. Abia în ultimii ani specialistii energeticieni au început sa recunoasca importanta aerului comprimat. lipsa de întretinere corespunzatoare. sa definim însa aerul comprimat. si sa se ocupe de el în mod corespunzator. Specialistii în energetica trebuie totusi sa trateze aerul comprimat ca o forma de energie.

nu poate fi deocamdata vorba de înlocuirea sa cu alte sisteme. specialistii trebuie sa fie foarte atenti la faptul ca sistemul lor de aer comprimat trebuie sa asigure. desi în anumite domenii si aplicatii restrânse.sa. la presiunea si cu calitatea necesare. precum si în lipsa unei alternative corespunzatoare. aerul în cantitatea. Tocmai de aceea.ro . respectiv hidraulice. 11 www.agkompressoren. întrebuintarea sistemelor de frecventa mare. este mai rentabila si cu un consum mai mic de energie . prin utilizarea cât mai redusa a energiei.

SISTEMUL DE AER COMPRIMAT Producerea. din toate punctele de vedere. Modificarea interna a sistemului de aer comprimat.almig. Având în vedere starea retelelor de aer comprimat din tara. precum si orice fel de interventie venita din exterior.reducerea pierderilor pe retea la 5% . În practica. specialistii acorda cea mai mare atentie compresorului si cea mai mica atentie retelei si consumului. are efect atât asupra iesirii cât si asupra intrarii. cu ajutorul carora consumul de energie al sistemelor de aer comprimat poate fi redus considerabil: .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL II . distribuirea si utilizarea aerului comprimat trebuie privite. ca un sistem unitar. În evaluarea sistemului nu este voie sa se omita nici mediul. noi producem aer comprimat si caldura utilizând energie electrica si aer atmosferic.0 bar . influentând astfel întreg randamentul sistemului. În sistem se observa patru unitati functionale distincte.reducerea pierderilor de presiune în retea la 1. Privind prin prisma sistemului. se recomanda luarea urmatoarelor masuri.ro .rezolvarea problemelor de calitate a aerului comprimat 12 www.

de pierderile din distribuire si consum. Acestea sunt problemele carora trebuie sa li se acorde o atentie deosebita când se verifica sistemul în vederea descoperirii pierderilor. Ea nu tine cont de valoarea reala a iesirii. deziderat permanent în rationalizarea energiei. 13 www. prin omiterea verificarii celor trei parametri – presiune. calitate – parametri care servesc ca baza pentru formarea sistemului optim – duce la concluzii gresite. Aceasta vine în contradictie cu principiul de sistem unitar. Totodata. si care foloseste în calcule datele nominale ale compresorului.agkompressoren. debit. trebuie sa renuntam la acea practica conform careia evidentierea pierderilor din sistemele de aer comprimat se realizeaza exclusiv prin masurarea puterii electrice.reducerea necesarului de energie pentru producerea unitatii de aer comprimat. Formarea unei imagini comparabile cu cea a unui sistem energetic poate duce la reducerea consumului de energie pentru producerea aerului comprimat. si.ro .

UTILIZAREA AERULUI COMPRIMAT Problema de baza a utilizarii aerului comprimat este aceea ca presiunea. se analizeaza efectul celor trei caracteristici asupra problemelor energetice ale utilizarii aerului comprimat.ro . acest aspect este pus clar în evidenta de consumatori. se încearca sa se asigure presiunea necesara prin utilizarea rezervelor compresorului. Astfel poate sa apara situatia urmatoare: daca într-un sistem realizat prost.almig.1. Situatia este defavorabila si atunci când consumatorii primesc o presiune mai mare de 6. poate fi asigurat numai cu debitul corespunzator de aer comprimat. În toate cazurile în care presiunea necesara este diferita. Debitul si calitatea necesare unui randament de 100% pot fi stabilite simplu din cataloagele fabricii. în conditiile transferului neschimbat.16) pentru ca o crestere a presiunii cu 0. debitul si calitatea aerului comprimat disponibil la punctul de racordare a consumatorului trebuie sa fie corespunzatoare. scade si presiunea. necesar care. Pe lânga faptul ca influenteaza la consumatori : randamentul ºi consumul de aer schimbarea de presiune are efecte asupra : consumului de energie al consumatorilor. 3. Necesarul de suprapresiune nominala a consumatorilor este de 6. la punctele îndepartate.1.0 bar. Problema deseori controversata o constituie însa presiunea. dar duce totodata si la cresterea debitului necesar de aer comprimat (vezi si figura nr. Este evident ca pentru o productivitate de 100% este nevoie de o suprapresiune de 6. desi si aceasta este stabilita clar: consumatorii de aer comprimat au o putere de 100% cu o suprapresiune de 6. însa. de mare presiune. în conditiile unui transfer dat. În cele ce urmeaza.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL III. în 14 www. pentru ca sub influenta reducerii presiunii cu 1.0 bari. pentru ca echipamentele sa lucreze la randament de 100%. nu se pot discuta separat din acest punct de vedere. Acesta implica o crestere a randamentului degresiv conform schitei nr. Daca scade presiunea din retea scade puternic si randamentul.5 bari duce la cresterea consumului de aer cu 10%. Daca debitul de aer comprimat produs scade.0 bari. Efectul presiunii asupra consumatorilor Problemele presiunii si debitului.0 bari.1. si prin acesta asupra -necesarului de energie al întregului sistem de aer comprimat si asupra productivitatii Legatura dintre presiune si randament este reprezentata în figura nr. scaderea randamentului este de 20%.0 bari pe retea.

În toate punctele în care consumatorii primesc o presiune mai mica de 6. sau poate chiar cu mult mai mult. ca si productia. presiunea prea mare constituie si un pericol de accidentare. si. verificând sistemul de aer comprimat. datorita unor cauze aparent de neînteles.zonele aflate în apropierea compresorului. schimbarea scontata nu se produce. debitul si productivitatea unei uzine. De altfel. 15 www. Normele. face ca nici macar sa nu se observe ca ceva nu este în regula.ro . Iata punctul unde se leaga presiunea. Randament % 110 100 80 60 40 20 1 2 3 4 5 6 7 Presiune bar Figura 1 . acea calitate a consumatorilor de aer comprimat de a functiona aparent continuu chiar si la presiune mai mica. si nimeni nu se gândeste la faptul ca. elementele pneumatice si sculele pneumatice lucreaza cu un randament cu 20 % mai redus.Diagrama sculelor pneumatice Suprasarcina produsa fata de presiunea de masurare este defavorabila si pentru ca duce la o crestere puternica a uzurii si la un consum din uzura care cauzeaza cresterea consumului de aer si a cheltuielilor de întretinere. În afara de aceasta. s-ar putea obtine o crestere a productivitatii. consumul crescut provocat artificial datorita cresterii presiunii are un efect exact invers.0 bari. se adapteaza la randamentul scazut.agkompressoren.

se recomanda imperativ punerea pe ordinea de zi a problemelor legate de calitate pentru ca prin rezolvarea lor creºte durata de viaþã a consumatorilor de aer comprimat scade riscul aparitiei penei de productie creste productivitatea uzinei scade necesitatea întretinerii consumatorilor de aer comprimat creste calitatea produselor si prin aceasta valoarea lor de piata. Aerul aspirat de compresor contine multi agenti poluanti. putem constata ca producerea aerului comprimat de proasta calitate înseamna risipa mare de energie. La o prima analiza superficiala. aerul comprimat de proasta calitate duce la cresterea cantitatii de rebuturi. Specialistii se confrunta aproape zilnic cu problemele cauzate de aerul comprimat care contine agenti poluanti uleiosi. Deci. 2. În multe locuri. ne vom ocupa amanuntit de efectele celor trei agenti poluanti care cauzeaza cele mai multe probleme. calitatea influenteaza direct consumul de energie.ro .o investitie suplimentara si . Acesti agenti poluanti pot fi extrasi din aerul comprimat prin utilizarea filtrelor si a uscatoarelor de aer comprimat corespunzatoare.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 3. Calitatea aerului comprimat Calitatea constituie probabil în zilele noastre una dintre cele mai arzatoare probleme ale utilizarii aerului comprimat în tara. adica de: agentii poluanti solizi uleiul si efectul apei 16 www. Asigurarea aerului comprimat de calitate corespunzatoare începe cu alegerea compresorului si a amplasamentului statiei de compresoare. dar acestia pot ajunge în aer si în timpul comprimarii si distribuirii sale. pâna acum s-a facut prea putin pentru eliminarea acestor poluanti.o întretinere sistematica si atenta. lichizi si solizi. Poluantii aflati în aer distrug în general elementele si sculele pneumatice.almig. în acelasi timp. problema calitatii este în strânsa legatura cu productivitatea si cu consumul de energie al unei uzine. Daca însa ne gândim mai bine. cresterea necesarului de întretinere si de înlocuire a pieselor. Calitatea dorita de catre utilizatori poate fi deci asigurata prin crearea corespunzatoare a sistemului de filtrare. De aceea. În ciuda acestora. dar realizarea sa necesita: . scad necesarul de energie si cheltuielile necesare realizarii produselor. în functie de sistem. Ei provoaca oprirea productiei si. în ceea ce urmeaza. Sa produci rebut cu aer comprimat obtinut scump înseamna risipa de material si de energie. Cu toate ca în jurul acestor probleme exista cele mai mari semne de întrebare.

2 arata concentratia de praf în unele locuri tipice. bucati din rugina aparuta în conducte. autovehicule î n desert 0-170 170-350 350-700 700 . nave. Agentii poluanti solizi în aerul comprimat Agentii poluantii solizi ajunsi în aerul comprimat sunt de doua feluri.3. agentii poluanti solizi ajung la consumatori. În timpul comprimarii. terasamente de praf Fabrica de ciment. în aerul comprimat pot ajunge urmatorii agenti poluanti: bucati de material rezultând din uzura filtrului de absorbtie. terenuri cu bumbac Cuptoare. în primul rând. 17 www. praf de metal aparut în urma uzurii partilor metalice ale compresorului. diferite poluari emise. unii pe care îi aspira compresorul din mediu si altii care pot ajunge în retea în timpul comprimarii.1. terenuri petrolifere. Fara praf Î ncarcare usoara Î ncarcare medie Î ncarcare grea Î ncarcare foarte grea 0 Drumuri solide. constructiide drumuri. Drumuri nesolide. o praf Locuri tipice de existenta Clasa Compresorul de 3 cantitate de praf ce depinde de locul instalarii si de caracterul fabricilor ce mg/m functioneaza în apropiere.ro . respectiv dupa aceasta. compresorul mai absoarbe câtiva agenti poluanti care se gasesc din pacate în aer. cenusa. cum sunt gazele emise de autovehicule.2.1400 peste 1400 Figura 2 Concentratii de praf caracteristice Figura nr. hale uzinale. statii de concasare Furtuna de praf. De efectul acestora din urma trebuie sa ne ocupam numai în cazul în care concentratia acestora depaseste valorile medii. În afara prafului. etc. hidrogenul sulfurat fumul emis de fabrici. Daca filtrarea si separarea acestora nu este rezolvata.agkompressoren. Concentraþia absoarbe din mediul înconjurator. parti rupte din agentul de uscare al uscatoarelor prin adsorbtie. unde provoaca pierderile si problemele mentionate anterior. cariera de piatra.

3. Cantitatea de ulei ajunsa în aerul comprimat depinde si de principiul de functionare a compresorului. în acest caz. trebuie sa amintim o problema legata de o greseala din practica. În figura nr.4. creste consumul de aer comprimat si necesarul de întretinere. 2. Referitor la uleiul din aerul comprimat. rotoarele compresorului nu se ating. nu asigura lubrifiantul necesar functionarii elementelor si uneltelor pneumatice. în camera de compresie. putem vedea imaginea unui compresor modern ALMIG. pentru ca . Cantitatea de ulei ramasa în aerul comprimat depinde de randamentul dispozitivului de separare folosit. Uleiul utilizat pentru lubrifierea pieselor metalice se amesteca cu aerul în grupul de compresie sau ]n cilindru.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 3. Problema uleiului a disparut numai odata cu aparitia compresorului elicoidal. instalatia se uzeaza mai repede. ci lasa ungerea în seama uleiului ajuns în reteaua din compresor. Compresor elicoidal cu injectie cu apa tip ALMIG LENTO 18 www. reprezinta continutul de ulei caracteristic pentru câteva tipuri de compresoare utilizate pe scara larga. O parte dintre utilizatori. Figura nr.almig.ro . nefiind nevoie de introducerea lubrifiantului. Uleiul în aerul comprimat Uleiul din aerul comprimat ajunge aici în timpul comprimarii. ce functioneaza complet fara ulei. Calitatea uleiului necesar pentru ele nu coincide nici macar întâmplator cu calitatea uleiului lubrifiant al compresorului! – Daca acest lucru nu se respecta. Figura 3. din comoditate si din cauza economisirii prost întelese. Gresit ! Consumatorii au nevoie de cantitatea si calitatea de lubrifiant stabilita de producator. 2.

Apa în aerul comprimat Aerul atmosferic aspirat de compresor poate absorbi la rândul sau cantitatea de apa determinata de temperatura si independent de presiune. Continutul de ulei din aerul comprimat furnizat de diferite compresoare 3. dar si acolo doar de la punctul în care temperatura scade sub temperatura de saturatie stabilita de continutul de apa.6) stabilind pe cele corespunzatoare fiecarui domeniu de utilizare a aerului comprimat. intitulat “Clasele calitative ale aerului comprimat”. 19 www.01 mg/m3 10-100 mg/m3 Figura 4.3. în timpul comprimarii.6.ro .2. pâna ce ajunge la saturatie. Clasificarea calitativa a aerului comprimat Multa vreme.). pâna si între specialisti a dominat o nesiguranta în privinta problemelor calitative ale aerului comprimat. În 1984 a aparut în tarile Pietei Comune primul standard extins în toate domeniile. (fig. standarde de fabrica si nationale reglementeaza cantitatea din cei trei agenti poluanti admisa în diversele domenii de activitate. 3. atunci surplusul se separa. stabileste 4. In baza acestor aspecte trebuie sa prevedem separarea apei în reteaua de aer comprimat atât timp cât. 4. când temperatura aerului se ridica de la temperatura de aspiratie la 100-160 °C – deci va fi în stare sa admita o cantitate mai mare de de apa – apa nu se separa.Compresoare cu ºurub fara ulei Compresoare cu ºurub cu injecþie cu ulei Compresoare cu piston cu ulei Compresoare cu piston fara ulei Compresoare rotative (cu paleþi) 0 mg/m3 2-13 mg/m3 2-10 mg/m3 0.agkompressoren. Apa se separa din aer si atunci când aceasta este racita sub temperatura de saturatie stabilita de continutul de apa. care aduce în sfârtit la un numitor comun toate acest aspecte controversate. Apa apare doar în postracitor. respectiv 5 clase calitative pentru cele trei tipuri principale de agenti poluanti. Pâna la aparitia reglementarilor privind problemele legate de calitatea aerului comprimat.Standardul PNEUROP 6611/84. Foarte multe recomandari. (anexa 7. recomandam aplicarea prevederilor standardului PNEUROP 6611/84 mentionat mai sus. Astfel. Daca ajunge mai multa apa în el decât saturatia stabilita de temperatura. nu scadem umiditatea aerului în asa masura încât temperatura de saturatie aferenta sa fie mai joasa decât temperatura minima a aerului comprimat din sistem. 2.001-0. printr-un procedeu oarecare.

ro .almig.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 20 www.

respectiv uscare. depaseste în general cu mult aceste valori. apa si ulei (Fig. Filtrele utilizate în tehnica aerului comprimat pot fi grupate în functie de mai 21 www. Acest principiu trebuie avut mereu în vedere la alegerea. 3. 1. agentii poluanti din aerul comprimat trebuie îndepartati prin filtrare. 3. sa vedem care este de fapt principiul de baza al filtrarii. Filtrarea materialelor poluante Înainte de a începe prezentarea instalatiilor si a procedeelor potrivite filtrarii materialelor poluante. Filtrele produc în sistem caderi de presiune.0 Figura 6.4).) Continutul de praf din aerul aspirat de compresor (Fig.1 1 5 nespecificat Continut de ulei: Clasa Continut max. ci “Ce este voie sa ramâna în aerul comprimat?”. pentru diferite domenii de utilizare ale aerului comprimat.7. Eliminarea poluantilor din aerul comprimat Standardul PNEUROP prezentat în capitolul anterior prevede.). 3. de ulei mg/m3 1 sub 0. respectiv utilizarea filtrelor si a metodelor de filtrare prezentate în cele ce urmeaza. care atrag dupa sine cresterea puterii absorbite si prin aceasta cresterea consumului de energie în sistem. Clasele calitatii aerului comprimat conform standardului PNEUROP 6611/84 3.2. Cel care doreste sa monteze filtre în reteaua de aer comprimat nu trebuie sa puna întrebarea “Ce pot filtra?”.ro .Continut de materiale solide: Clasa 1 2 3 4 Umiditate: Clasa Punct de rouã presiune °C 1 -40 2 -20 3 +2 4 +10 5 nespecificat Diametrul maxim al particulei µ m 0. Ca sa asiguram valorile prevazute de standarde.01 2 0.1 1 5 40 Densitatea particulei g/m3 0. respectiv continutul de apa si ulei (Fig. valori diferite ale continutului de praf.agkompressoren.1 3 1 4 2.5 5 5.

prin aceasta. filtru din ceramicã. Clasele de calitate propuse pentru aerul comprimat. filtru de adsorbtie etc.almig.) dupã materialul filtrului (ex. la consumatori Clasificarea conform PNEUROP 6611/84 Clasele propuse î n functie de utilizare Utilizare Material solid 2 2 2 3 2 3 2 2 4 2 4 4 4 4 1 3 2 4 3 Clasã Apã Ulei Unelte pneumatice industriale Rulmenti pneumatici Aparate pneumatice Motoare pneumatice Turbine pneumatice Transport pneumatic: material.) dupa randamentul filtrului (ex. filtru textil. filtru dur. prefiltru.). filtru cu membrana. Prin folosirea acestor filtre ne putem asigura ca agentii poluanti din aerul aspirat si cei ce se mai adauga în compresor nu ajung în retea si.ro . filtru de suprafata. filtru de mare capacitate etc. filtru electronic de separare etc. 22 www. filtru metalic etc. praf Tehnica fluidelor Maºini de turnat Industria alimentara Minerit Masini unelte Masini de ambalat Masini textile Tehnica filmului Cilindri pneumatici Comenzi pneumatice Ciocane pneumatice Sablare Pistoale de vopsit 3 2 3 3-1 2 4 3 2 4 3 5 3 3 3 1 3 2 5 3 2 3 3 3 3 3 3 2 2 5 1 5 5 3 3 1 5 3 5 3 3 Figura 7. filtru steril.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT multe criterii. filtru de aspiraþie. filtru de hârtie. dupa cum urmeaza: dupã scopul utilizãrii lor (ex. filtru fin.) dupa modul de functionare al filtrului (ex.

23 www. Al doilea pas în separarea agenþilor poluanþi este utilizarea filtrelor de aspiraþie la racordurile de admisie ale compresorului. Protecþia filtrelor relativ scumpe prin prefiltrare trebuie fãcutã doar în locurile cu concentraþie de praf medie sau peste medie (Fig. montarea prefiltrului este oportuna acolo unde dorim sa protejam filtrul scump de aspirare. Al treilea pas în filtrarea materialelor poluante este filtrarea efectuata dupa compresor. în timp ce presiunea de rezistenþã nu depãþeºte 0. Alegerea filtrelor Alegerea potrivita a filtrelor are o importanta deosebita.). de debitul de aer prevazut pentru filtrare.16 bari (valoare de start).8. se folosesc filtre în si pentru filtrarea resturilor de materialului absorbant. precum si racitoarele compresorului ALMIG. iar poluarea cu praf este filtratã la peste 0.Primul pas în reducerea poluarii aerului aspirat este prefiltrarea aerului care ajunge în compresor. Dupa uscatoarele de aer prin adsorbtie. alegerea este influentata de calitatea aerului pe care dorim sa o atingem. cu un randament de 99. 2. Combinatia acestor filtre cu filtre sterile de adsorbtie satisface si cerintele de aplicare din industria alimentara si farmaceutica. utilizarea ei necesita o atentie deosebita. cu un randament mai mic decât filtrul de aer care se gaseste de obicei în interiorul compresorului. tocmai datorita legaturii strânse dintre filtrare si necesarul de energie. dupa iesirea aerului comprimat. 2. El separã firele de praf de dimensiunea de 1 µm cu un randament de 96-98 %. Rolul acesteia este. de aerul cu continut mare de praf. Astazi. În primul rând. Prefiltrarea înseamna ca se monteaza înaintea compresorului un prefiltru în general mai dur. ulei) ajunse în aer în timpul comprimarii. Desigur. filtrarea substantelor (de ex. fãrã excepþie. precum si din domeniul sanatatii. respectiv a picaturilor de apa si a peliculelor.agkompressoren. 3. Aceste instalatii sunt potrivite pentru filtrarea prafului si uleiului. 3.9%. încât producãtorul sã-l livreze împreunã cu prefiltrul ciclonic (Fig.003 mg/m3. Astãzi. Un filtru modern de putere mare scade poluarea cu ulei la 0. iar granulele mai mari. stimp ce presiunea de rezistenþã nu depãþeºte 0. respectiv cel intern.1 µm cu un randament de 99. în primul rând.16 bari (valoare de start). iar poluarea cu praf este filtratã la peste 0.).1 µm cu un randament de 99. respectiv îndepartarea umiditatii produse de racirea intervenita dupa racordul de aer comprimat. de 5 µm. sunt totdeauna prevãzute cu filtre uscate de hârtie.9%. Deoarece aceasta solutie provoaca o cadere de presiune în partea de aspirare.9 %. se recomandã sã fie comandat în aºa fel compresorul. Acest prefiltru are rolul de a facilita sarcina filtrului aflat în compresor.ro . În cazul unor astfel de condiþii de exploatare. abia mai existã compresoare care funcþioneazã fãrã filtru de aspiraþie. aproape toti producatorii de compresoare ofera deja o gama larga de filtre de retea. iar compresoarele moderne. Acesta este tipul de filtru care funcþioneazã cu randamentul de separare cel mai convenabil. depresiunea si temperatura acestuia.

pentru ca la 6. Scaderea umiditatii din aerul comprimat supracompresie uscare prin refrigerare.7.0 bari sa obtinem un punct de roua de +3°C. ca urmare a cãderii de presiune de pornire mai mari. În cazul unor cerinte de calitate foarte severe.combinaþia acestora. daca este nevoie de aer de aceeasi calitate în întreaga retea de aer comprimat si aceasta calitate nu este speciala. Filtru de aer nevoie de aer comprimat steril. este recomandata filtrarea locala. În cazul în care este Figura 8. iar apoi. pe baza celor de mai sus.3. Se poate spune însa ca. umiditatea aerului comprimat este redusa. În timpul uscarii. Scaderea umiditatii din aerul comprimat 3. cu prefiltru în În figura 9 dam exemple de utilizare a filtrarii locale si centrale în cazuri de utilizare identica. prima metoda. respectiv daca e bine sa realizam o statie de filtrare locala sau centrala. uscare prin adsorbþie . modern.3. aerul comprimat trebuie uscat. La acest procedeu. supracompresia. pe cât posibil la un nivel la care sã nu se mai separe apã din aerul comprimat. aproape ca nu se mai foloseste nicaieri datorita necesarului de energie foarte mare. dupa racirea ulterioara. se foloseºte o 24 www.3. 3. deoarece aceasta înseamna introducerea unor elemente de crestere a cheltuielilor. Pentru alegerea filtrului potrivit este recomandat sa se acorde atentie anexei nr. sa decomprimam acest aer pâna la presiunea necesara. pânã la valorile date. este recomandata filtrarea centrala. am ales filtrul potrivit. care indica tipul de filtru potrivit pentru diverse tipuri de compresoare si diverse domenii de de utilizare. tot mai ramâne o întrebare fara raspuns. Nu exista o regula general valabila. trebuie mai întâi sa comprimam aerul pâna la 40.3.ro . respectiv folosirea combinatiei dintre filtrarea locala si cea centrala. prin refrigerare sau prin utilizarea procedeelor fizice respectiv chimice. 7. care costa bani si energie. La ora actuala.almig. poate fi vorbadoar de filtrare locala. Pentru caracterizarea umiditãþii aerului. adica cea referitoare la locul de amplasare a filtrelor.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Este necesar sa fim atenti întotdeauna sa nu alegem un filtru prea mic. Pentru a îndeparta umiditatea din sistem.0 bari. Daca. a poluarii mai rapide si a duratei de viata mai reduse.

Folosirea lor este influentata si de punctul de roua care poate fi atins sub presiune. Conform principiul de functionare se utilizeaza doua modalitati de uscare. În anexa nr.7. În legatura cu punctul de roua este important sa mentionam ca.6. porneste separarea umiditatii. punctul de roua sub presiune.ro . sub care prin racire. prin racire. prin refrigerare si respectiv adsorbtie. din aerul la presiunea data. din aerul la presiune atmosferica porneste separarea umiditatii. presiunea si umiditatea aerului. Tehnica aerului comprimat foloseºte douã tipuri de puncte de rouã: punctul de roua atmosferic.°C -. s-a plasat diagrama punctului de roua al aerului. acea temperatura produsa în general de uscatoare. desi unitatea sa de masura coincide cu cea a temperaturii . în care se poate gasi legatura dintre temperatura. punctul de roua si temperatura aerului comprimat coincid doar în cazuri exceptionale.agkompressoren. 25 www. Moduri de filtrare localã ºi centralã în cazuri de utilizare identicã temperaturã numitã punct de rouã.Figura 9. acea temperatura sub care.

10. în care evaporatorul (Fig.3. Temperaturã intrare = 35°C Temperaturã ieºire= 27°C Schimbãtor de cãldurã aer/aer Compresor de frig cu schimbãtor de cãldurã Aer comprimat la cca.ro . cu ajutorul acestor uscatoare. Principiul de functionare a uscatoarelor prin refrigerare Uscatoarele prin regfrigerare folosesc un bine cunoscut circuit al agentilor frigorifici. Constructia uscatorului este prezentata în figura 10. Aceasta determina în acelasi timp si limitele aplicabilatii si atingerii punctului de roua. dupa trecerea prin uscator. Daca aerul s-ar raci sub aceasta temperatura condensul din schimbatorul de caldura ar îngheta si ar face imposibila functionarea uscatorului.2) este un schimbator de caldura aer comprimat – freon.10. 26 www. (Fig. 3 . Uscatoare prin refrigerare Uscarea prin refrigerare.10. aplicat pe scara larga în tehnica de racire. iese din acesta la o presiune de 7. scade umiditatea din aer prin aplicarea racirii.). aerul comprimat care iese din compresor la o presiune de 7. Pentru ca în sistem sa nu ajunga aer comprimat la +2 °C. În acest schimbator de caldura.0 bari si la o temperatura de +35 °C.1-5). asa cum arata si denumirea.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 3.5 °C Separator picuri Figura 10.almig. la o temperatura de +30 °C si cu un punct de roua sub presiune de +2 °C. Deci. aerul este racit la +2 °C si condensul obtinut în timpul refrigerarii se extrage în separatoarele de picuri de mare capacitate. Prin utilizarea uscarii prin refrigerare. punctul de roua minim sub presiune ce poate fi atins este de +2°C.0 bari.4. aerul rece este încalzit cu aerul comprimat cald sosit din compresor întrun schimbator de caldura aer-aer (Fig.3. Acesta înseamna totodata ca umiditatea din aer nu se separa trecând prin retea pâna când aerul comprimat nu se raceste sub +2 °C.

Figura nr. Agentul absorbant se satureaza dupa adsorbtia unei anumite cantitatide apa.0 bari. regenerare la 120-180 °C. De materialele absorbante folosite depind punctul de roua sub presiune si temperatura de regenerare necesara. punct minim de roua sub presiune-50°C. Materialele absorbante cele mai des folosite sunt: 1. în serie între 0. în scopul atingerii în continuare a efectului de uscare trebuie îndepartata apa din el.0 bar de la intrarea în compresor.11 prezinta o familie de uscatoare ALMIG. punct minim de roua sub 27 www. uscatoarele prin refrigerare se pot gasi într-o gama larga de capacitati.3-300 m3/min.3. Uscatoare prin refrigerare ALMiG ADQ 3. în timp ce la intrarea în uscatoare. Silicagel (SiO2).ro .agkompressoren.000 m3/min.Punctul de roua sub presiune atins în uscatoarele cu racire depinde de caracteristicile aerului ce intra în uscator. în timp ce temperatura aerului nu se modifica.. datele oferite în catalogul uscatoarelor trebuie corectate. asigurat de catre uscatoarele prin refrigerare.5. se impune folosirea unui alt procedeu de uscare. 2. si atunci. Oxid de aluminiu activat (Al2O3). calculul se face pornind de la o temperatura a aerului comprimat de +35 °C si o presiune de 7. Esenta uscarii prin adsorbtie este ca materialul adsorbant leaga fizic umiditatea din aerul comprimat prin condensare capilara. Aceasta regenerare se realizeaza în majoritatea cazurilor pe calea transmiterii caldurii. În cazul unor valori reale diferite de acestea. Figura 11. iar în cazul unor solicitari speciale se produc chiar pâna la 10. nu este suficient. Producatorii dau debitul recalculat pentru parametrii +20 °C si 1. În prezent. Uscatoare prin adsorbtie În cazul în care punctul minim de roua sub presiune de +2 °C.

uscatoare cu adsorbtie regenerate cu sursa de caldura interna. se construiesc în trei variante: uscãtoare cu adsorbþie cu regenerare la rece. Filtre moleculare (Na. la care regenerarea se face fãrã utilizarea unei surse de cãldurã. uscatoare cu adsorbtie regenerate cu sursa de caldura externa. Aparitia viziunii energetice în tehnica aerului comprimat a condus la faptul ca mai multe firme au realizat uscatoare prin adsorbtie la care 28 www. regenerare la 200-350 °C. Aceasta serveste la încalzirea aerului care este transmis prin agentul de regenerare de o suflanta mica. punct minim de roua sub presiune -90°C. indiferent de absorbantul utilizat. Principiul de functionare a uscatorului cu adsorbtie 3. la care necesarul de caldura pentru regenerare este asigurat prin utilizarea unei cantitati de caldura externa. ci doar prin utilizarii unei cantitãþi mici (8-20 %) din aerul comprimat produs de compresor. avuta la dispozitie în general ca reziduuri. Si aici este nevoie de putin aer comprimat (2-3 %) pentru a putea elimina aburii evaporati.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT presiune -60°C. SiO3).ro . Construcþia unui astfel de uscãtor este arãtatã în fig. care se aseaza în materialul absorbant. Aceste valori se modifica în functie de presiunea si temperatura aerului comprimat. AlO2.12. la care necesarul de caldura pentru regenerare este asigurat în general de corpuri de încalzire electrice. regenerare la 170-300 °C. Uscatoarele prin adsorbtie. Intrare aer comprimat Ieºire aer comprimat Figura 12.almig.

Punctul de roua sub presiune care poate fi atins depinde de felul absorbantului folosit. determina scaderea randamentului si defectarea lor înainte de termen. 3. el nu se separa si. de exemplu 50. a filtrului de aer si a ungatorului de linie. deoarece în cazul aceluiaºi numãr de unelte. La ora actuala se utilizeaza pe scara larga si aparate de pulverizare a cetii de ulei. fiind între –5 si –20 °C. aparatul de pulverizat ceaþa de ulei 29 www. Ele intra în discutie cu adevarat doar în locurile în care este necesara uscarea unor cantitati mai mari de aer. care transmite uleiul în aerul comprimat sub forma unei cete atât de fine. Chiar si când ele exista. Esenþial pentru uscarea prin adsorbþie este cã absorbantul leagã pe cale chimicã umiditatea din aer ºi constituie cu acesta o solutie. sunt utilizate în tehnica aerului comprimat în cazuri foarte rare.regenerarea are loc cu caldura reziduala a aerului comprimat din compresor.5. În fig. Uscatoarele prin adsorbtie. încât în cursul înaintarii prin conducta. în ciuda constructiei lor simple. lubrifierea corespunzatoare este deosebit de importanta. Date fiind aceste aspecte.23.m3/ora. Ungerea necorespunzãtoare duce la cresterea uzurii partilor componente care se freaca. La un grup important de consumatori. trebuie sa se insiste pentru unitatilor traditionale de tratare a aerului (Fig. realizeaza lubrifierea acestuia. substanta lichida sau solida. ceea ce atrage dupa sine cresterea cheltuielilor de întretinere (Fig. sarcina de tratare consta în asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului. Calitatea aerului si consumatorii Calitatea aerului comprimat ajuns la consumatori are doua componente: calitatea aerului produs de catre compresor si modificarea acestuia în timpul tratarii si distributiei.13).ro . nu se acorda suficienta atentie completarii sistematice a ungatorului de linie. deci joaca un rol important în producerea rentabila a aerului de înalta calitate. consumul de aer comprimat si de energie electrica este nul. sau direct pe conducta principala de aer comprimat.000. ajungând la consumator. Acest lucru este obligatoriu pentru o utilizare rentabila si sigura a elementului pneumatic sau uneltei pneumatice. În majoritatea cazurilor de retele de aer comprimat din tara.6). În cazul unor anumite compresoare. în aerul comprimat trebuie introdus lubrifiant la locul de iesire.4. Aparatul de pulverizat ceata de ulei cu cea mai mare capacitate este potrivit pentru tratarea aerului comprimat de 900 m3/ora.14 se poate vedea imaginea unui ungator de linie. astfel: scade cantitatea de ulei utilizat pentru ungerea utilajelor. Aceasta solutie are numeroase avantaje fata de producerea traditionala a aerului. Absorbantul poate fi de doua feluri. Tehnica aerului comprimat utilizeaza pentru lubrifierea uneltelor sisteme din ce în ce mai moderne. Acest dispozitiv se monteaza pe ramificatia catre un grup de consumatori. La astfel de uscatoare.agkompressoren.

deoarece multe racorduri cu filet. rezervorul mare de ulei asigura perioade de completare la 6 luni. pot fi eliminate din reþeaua de aer comprimat. Figura nr.ro .almig. deoarece continutul de ulei din aerul evacuat de consumatori reprezinta doar 5 % din cel al sistemelor clasice scade necesitatea întretinerii consumatorilor si creste siguranta lor de functionare ca urmare a lubrifierii sigure si de mare randament.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT asigurã un efect corespunzãtor de ungere chiar ºi cu 10 % din consumul de ulei al sistemului clasic. care faþã de sistemele clasice face posibilã economisirea energiei corespunzãtoare la 0. cu risc potenþial de scurgere. Efectul lubrifierii asupra parametrilor uneltelor pneumatice 30 www.8 bari duce la scãderea cu cel puþin 25% a pierderilor cantitative apãrute în reþea. nu existã cãderi de presiune în instalaþie.13. specifice sistemelor clasice de tratare a aerului. scade poluarea.

Toate efectele defavorabile enumerate anterior. Influenta întretinerii asupra randamentului uneltelor neumatice 31 www. Figura 14.agkompressoren. deoarece are efect asupra: . pot fi înlaturate printr-o întretinere sistematica. o unealta prostîntretinuta nu este în stare sa lucreze cu capacitatea de 100% nici chiar în conditiile de suprapresiune de 6. este evident ca energia necesara pentru producerea aerului comprimat este în strânsa legatura cu problemele de calitate.consumului de energie industriala. . respectiv pentru satisfacerea cerintelor consumatorilor.Dupa cum reiese si din aspectele tratate anterior. 3. .sigurantei productiei.0 bari a a e r u l u i c o m p r i m a t .15. ca si cresterea consumului de energie. Efectul întretinerii asupra utilizarii Întretinerea. si ca urmare a acestui fapt nu poate da randamentul nominal nici chiar în conditii de presiune si de debit de aer identice.cantitatii de aer comprimat consumate. Ungator de linie Asa cum se poate vedea din graficul prezentat în fig. Ca urmare a întretinerii proaste intervine o scadere a capacitatii egala cu efectul presiunii scazute a retelei.puterii consumatorilor. ca tot ceea ce este legat de utilizarea aerului comprimat. Unealta prost întretinuta se uzeaza mai repede decât ar trebui. Randament % 6 bar 100 6 bar 5 bar 80 60 unealtã bine întreþinutã unealtã prost întreþinutã 40 20 20 40 60 80 100 Turaþie % Figura 15. Nu este indiferent ce solutie se alege pentru îndeplinirea sarcinilor date.5.productivitatii uzinei. .ro . are o influenta importanta asupra utilizarii energiei din întregul sistem si asupra productiei. .

este foarte important ca. la alegerea compresoarelor noi.90 0. utilizarea optima a aerului comprimat.0 8.0 0. În al doilea rând acela în care trebuie ales un compresor corespunzator unui sistem de aer comprimat complet nou.8 1.0 1. Se poate mãsura debitul aerului la aspirare si la iesirea din compresor. poate fi deosebit de diferita fata de valorile nominale date din fabrica. Cu un program ritmic de masurare corespunzator. consumatori K2 5. valorile date de tabelul indicator al compresoarelor vechi.0 7. se poate determina si specificul consumului uzinal.almig.produs de compresor. acela în care în locul unui compresor vechi trebuie instalat unul nou. Presiune (bar) K1 Nr. sa nu se ia ca baza. Pentru a stabili puterea compresorului. trebuie sa se cunoasca necesarul de consum ale sistemului de alimentat. Astfel se obtine debitulde aer comprimat – partial sau total . Masurarea la aspirare. În cazul retelelor existente. Ca rezultat al acesteia se poate afla cu exactitate transportul de aer real al compresorului. cu anemometre. este cea mai simpla. Debitul de aer comprimat Debitul de aer comprimat produs cu ajutorul unui compresor este potrivit consumatorilor daca asigura un randament de 100% la presiunea prevazuta de producator. puterea compresoarelor învechite.96 0. exploatate de mai multi ani. 3. Influenta presiunii aerului comprimat ºi a numarului de consumatori asupra cerintelor cantitative În cazul masurarii efectuate la iesirea din compresor. La stabilirea cerintelor se analizeaza doua cazuri. Chiar si în conditii de întretinere atenta.6. De aceea. Masurarea este importanta deoarece momentan nu se cunoaste o metoda de calcul cu care sa se determine necesarul de aer comprimat al unei 32 www. compresoarele noi se aleg doar dupa determinarea prin masurare a consumului de aer comprimat industrial.2 1. folosind datele de exploatare ale compresorului. din punct de vedere energetic. Din acesta. În primul rând. Valoarea erorii este influentata desigur de mai multi factori si poate ajunge chiar la 40%. se poate calcula simplu consumul de aer comprimat. Pentru masurare exista mai multe posibilitãþi.0 6. în conducta de aspirare a compresorului. în nici un caz.4 2 4 6 8 0.85 0.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Cu ajutorul acesteia se poate asigura.ro . este necesara instalarea unei diafragme de masurare sau a unui contor de gaz.80 Figura 16.

30 0. Calculul aerului comprimat necesar constituie o problema la un anumit nivel de uzura al consumatorilor si. debitul necesar se poate determina numai pe baza de calcul. ce urmeaza sa fie realizate.20 0. Datele consumului din catalogul de fabricatie primit pot fi totalizate numai luând în considerare factorii ce pot influenta consumul. nu se pot determina nici pierderile pe retea. Aceasta valoare reprezinta necesarul de aer comprimat al sistemului dat. ºi anume: K 3 Masina de gaurit Maºinã de ºlefuit 0. respectiv cu o rezerva de 20%. La alegerea compresoarelor noi.10 Figura nr. Rezultatele astfel obtinute trebuie marite cu cresterea consumului de aer comprimat prevazuta în proiectul de dezvoltare viitoare. datele de pornire le constituie numarul si tipul consumatorilor de aerprevazuti. Este important sa se stie ca rezultatele masurarii contin si pierderile din întregul sistem.17 Factori de exploatare 33 www.agkompressoren.40 Masina de Soneta cu berbec Ciocan pneumatic Pistol de purjare 0.ro . nici productia reala a compresoarelor. pe baza de calcul.15 0. trebuie luat în considerare efectul reducerii consumului din proiectul de reconstructie elaborat pentru scaderea pierderilor. În cazul sistemelor noi de aer comprimat.fabrici sau uzine la punctele de racord ale consumatorilor. Aici.

K1 = Figura 16. unde: q1 = necesarul de aer comprimat din catalog pentru tipuri identice de unelte.5. Din punctul de vedere al consumului de energie. pierderea cantitativa din retea: K5 = 0. în baza celor de mai sus. are o mare importanta determinarea cerintelor cantitative. simultaneitatea. n = numarul uneltelor identice Debitul total necesar este suma debitelor necesare ale diferitelor tipuri de unelte la care se adauga o rezerva de 20%: Q = (Q1 + Q2 + Q3 + …) x 1. compresorul va functiona mereu în sarcina. Daca. Cititorul poate gasi datele de consum ale cilindrilor pneumatici si duzelor de aer în anexele 7.ro . iar. gradul de exploatare a uneltelor.). Anexa nr. Anexa 7. dispunem de cerinþele consumatorului.10. în lipsa datelor din cataloagele de fabricã.4 ºi 7. deoarece compresorul ales în mod gresit înseamna oricum o pierdere energetica. În afara de stabilirea datelor cantitative.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT numarul uneltelor de acelasi tip .4. cresterea consumului ca urmare a uzurii uneltelor. acesta trebuie sa functioneze mult timp în gol. este optim acel compresor care functioneaza tot timpul în sarcina.2 prezinta un exemplu în acest sens. Daca puterea compresorului este prea mare comparativ cu cerintele consumatorilor. ajuta la determinarea debitului necesar de aer comprimat.5.). din punct de vedere energetic. K3 = Figura 17.2 m3/min.05.7. (Cap. K4 = 0. da debitul necesar de aer pentru unelte de aer comprimat folosite într-un cerc mai larg. dar nu va putea asigura presiunea optima. Tot în anexa s-au plasat câteva tabele care. Este util ca acest calcul sa se efectueze pe tabel rezumativ. Doar cunoscând aceste date se poate începe alegerea compresorului corespunzator. 34 - www.3.almig.3. K2 = Figura 16 valoarea suprapresiunii din retea. Acest lucru se manifesta prin scaderea randamentului consumatorilor. mai are importanta si numarul si capacitatea compresoarelor utilizate pentru a satisface consumul necesar dat (Cap. m3/min. debitul necesar de aer comprimat se poate calcula aplicând urmatoarea relatie: Q1 = (q1 x n x K1 x K2 x K3) x (1. Deci.1.0 +K4 + K5) m3/min. trebuie sa examinam efectul pe care îl are asupra acestuia sistemul de aer comprimat aflat între compresor ºi consumatori. Daca debitul de aer pus la dispozitie este mai mic decât cel necesar. pentru tipuri identice de unelte.

Din pacate. lacuite sau zincate interior si exterior. . respectiv cadere de presiune.în calitatea aerului nu exista modificari. specialistii. în executie verticala sau orizontala. chiar daca nu pot sa le elimine. prin aceasta.scaderea de presiune pe toata reteaua este de maximum 1. . în care : . Întrucât fiecare tip de pierdere cauzeaza cresterea consumului de energie al statiei de compresoare. presiunea si calitatea aerului.1 Rezervoare de aer comprimat Masinile si uneltele actionate cu aer comprimat necesita pentru functionare ireprosabila un debit de aer continuu. (vezi fig.agkompressoren. frecventa de comutare a compresorului. este corespunzator din punct de vedere energetic acel sistem de distribuire a aerului comprimat. care s e comprimat amortizeazã prin volumul rezervorului.0 bar. se straduiesc sa le reduca la un nivel acceptabil. . . se produce pierdere cantitativa. Frecvenþa de cuplare a compresorului depinde de mãrimea respectiva a electromotorului (vezi tabelul din figura 19).Stocare de aer comprimat Compresorul creeaza în rezervor un volum de stocare. Pe baza recomandarilor astfel facute. 4.Ele îndeplinesc urmatoarele sarcini: . de unde se poate evacua fara probleme. Rezervoarele pot fi grunduite.ro .Separarea condensului Prin racirea aerului comprimat. Rezervor Compresoarele refulante produc un flux vertical de aer pulsativ de aer comprimat. 18). aceasta nu se poate realiza în practica deoarece.Amortizarea pulsatiei Figura 18. chiar si la reteaua construita si întretinuta foarte bine. 35 www. care compenseaza în retea variatiile consumului de aer comprimat si. care se aduna în partea inferioara a rezervorului. în decursul distribuirii sa nu varieze debitul. pe peretele rezervorului se formeaza condens. DISTRIBUIREA AERULUI COMPRIMAT Teoria pretinde de la un sistem optim de distribuire a aerului comprimat ca. care se realizeaza prin utilizarea unui rezervor de aer comprimat corect dimensionat.CAPITOLUL IV.pierderea cantitativa pe retea este de maxim 5%.

începând de la un produs al presiunii – capacitatii de la 200.1. mai mic sau mai mare.06.almig.1. la punere în functiune trebuie supuse verificarii de prima data. De aceea se alege unul de dimensiunea cea mai apropiata posibil.75 m V= 4 x 8 h -1 x 2 bar 4 x zs x Ä p Un rezervor standard de aer comprimat exact la aceasta dimensiune nu exista. 4.1992.5 11 pâ na la 55 75 pâ na la 160 200 pâ na la 450 Frecventa orara permisa de cuplare a motorului 20 8 pânã la 6 4 3 4. începând de la un produs al presiunii – capacitatii de la 1000 în sus trebuie supuse suplimentar la verificari periodice de catre specialisti (de ex. 36 www. TÜV).1992.1 Calculul dimensiunii rezervorului O valoare ajutatoare pentru determinarea marimii compresorului furnizeaza formula de mai jos. La instalatii multiple ea se refera la compresorul de sarcinãde vârf: Vol ef x p R V= 4 x zs x Ä p Pentru: Volef = 240 m3/ora = 4 m3/min pR = 1 bar unde: Figura19.ro . Recipientele sub presiune.1.06.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Putere nominala kW 7. Pentru exemplul de mai sus ar veni în discutie un rezervor de 3000 l sau de 4000 l. Frecvenþa de cuplare a V 3= volumul rezervorului de aer comprimat în compresoarelor în funcþie de m 3 mãrimea motorului de acþionare Volef = debitul volumetric in m /ora (DIN 1945) pR = 1 bar zs = 8 h Äp= 2 bar 240 m 3 / h x 1 bar Vol ef x p R 3 = =3.2. Decretul pentru recipientele de presiune di 25. Prevederile legale pentru rezervoare de aer comprimat sunt: Decretul 6 la legea sigurantei aparatelor din 25. recipientele de presiune.

pe lânga retelele construite din conducte de otel traditionale.ro . pot veni în ajutorul specialistilor. construirea si functionarea lor este influentata de mai multi factori. Conducta de racordare 5.1. În ultimii ani.lipsa coroziunii.2. 4 conducta de racordare. În cele ce urmeaza. la alegerea materialelor. Reteaua de aer comprimat poate fi împartita în 5 parti (fig.rezervor de aer postrãcitor separator de picãturi uscãtor prize Figura 20. Elementele retelei de aer comprimat Aerul comprimat produs de compresoare ajunge la distribuire între consumatori pe conductele si elementele retelei de aer comprimat. iar diametrul ei pe baza debitului de aer comprimat. 2. Conductele La alegerea conductelor nu exista reguli universal valabile. Fiecare material trebuie sa asigure: .rezistenta si . vom rezuma acele aspecte care. Prin urmare. Nomograma aflata în figura 37 www. Elementele reþelei de aer comprimat prize (rezervã) compresor rezervor de aer 1 conducta si elemente ale statiei de compresoare. 20): 1. Conducta de distributie 4. 2 conducta magistrala.2. de exemplu retele construite din materiale plastice sau din metale neferoase. Iata mai întâi problemele legate de conducte: 4. Conducta magistrala. Conducte si elemente componente ale sta þiei de compresoare. Materialul conductei trebuie ales pe baza presiunii industriale. modul de utilizare dat determina care material este cel mai rentabil. În fiecare caz în parte. 5 elemente de retea si de racordare 4. 3.agkompressoren. 3 conductã de distributie. Proiectarea. au aparut si altele.etanseitatea. reteaua de aer comprimat este un sistem de conducte si de elemente de retea. . Elemente de retea si de racordare.

04 0.1).se refera la temperatura aerului comprimat de 20° C. durata de viata a conductelor este de 50 de ani. independent de temperatura. Treptele de presiune date de producatori – PI 6.7 25 20 1. exista o corelatie strânsa între presiunea maxima de lucru si temperatura aerului comprimat.0 1. nomograma este utilizata în cazul cunoasterii oricaror patru date caracteristice dintre cele cinci.almig. Rezistenta la presiune în cazul tevilor de otel si de otel inoxidabil este de 80 bari.5 0. Fireste.20. din cauza temperaturii mai ridicate ce apare acolo în general! 10 20 Debit aspirat m3/h 500 400 300 50 100 200 10000 5000 2000 250 200 150 Suprapresiune bar 2 0. iar în cazul conductelor confectionate din cupru poate fi de 140 bari.2 0.1 0.05 0.3 0. În cazul retelelor construite din material plastic. PI 10 si PI 16 (presiune înalta = PI) .15 500 1000 2000 1000 500 3 4 100 7 70 5 10 15 20 0. Nomograma pentru alegerea diametrului corespunzator al conductei 38 www.5 Diametru interior conductã mm Pierdere de presiune bar Figura 21.07 0.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 21 ofera ajutor la determinarea diametrului de teava aferent conditiilor de lucru date. De aceea este foarte important de reþinut cã nu este voie sã se instaleze conducte din material plastic în staþia de compresoare (Fig. Odata cu cresterea temperaturii scade rapid presiunea maxima admisa si durata de functionare.03 0.ro . În acest caz. pentru determinarea celei de-a cincea.4 5000 200 100 Lungime conductã m 50 40 30 0.

Este ideal acolo unde nu este nevoie. deoarece netezimea peretilor interiori este cu o treapta mai buna decât cea a tevilor din otel.agkompressoren.23 se pot vedea câteva sortimente de conducte si elemente de asamblare din material plastic. cele mai rele sunt conductele din PVC si din polietilena. Din acestea din urma pot fi facute si retele de înalta presiune (max. Montarea lor este simpla.85% decât a conductelor de otel cu dimensiuni identice.ro . conductele din material plastic si de cauciuc sunt cele mai preferate. 16 14 12 10 8 6 4 2 0 20 30 40 50 60 70 Figura 22. AGRE TEC. respectiv operatiunile periodice de întretinere pot fi efectuate ti de persoane necalificate. Alegerea este influentata de usurinta la instalare si de masa totala a sistemului.100 bari). conductele din material plastic sunt considerate Bar avantajoase fata de cele din otel. Pe lânga materialele plastice conventionale. Din punctul de vedere al alegerii conductelor potrivite. pe cât posibil. iar cele mai bune sunt cele facute din polipropilena si din poliamid. Si din acest punct de vedere. În acest sens sistemele din material plastic sunt în avantaj fata de materialele obisnuite. masa lor fiind mai mica cu 60 . ca de ex. ci si pentru ca aceasta are influenta si asupra eventualelor depuneri formate în conducte. În figura 22. Din acest punct de vedere. Raportul presiune-temperatura la conductele din material plastic 39 80 °C www. pe piata se pot gasi si materialele speciale ale unor firme. este importanta netezimea interioara a peretilor conductelor.10 bari.Din punctul de vedere al rezistentei la temperatura. se poate vedea raportul temperatura .presiune pentru conducta realizata din acest material. care este în prezent materialul ce dispune de calitatile cele mai convenabile pentru construirea retelelor de max. nu numai pentru ca ea influenteaza rezistenta la transport. de întretinere. În figura nr. Un punct de vedere important în alegere îl constituie si nevoia de întretinere.

respectiv în spirala. Acest lucru se asigurã doar de robinete cu bilã moderne ºi de bunã calitate. Înainte de unitatea de pregãtire a aerului se gãseºte o supapã de închidere ( 3 ) care trebuie sã aibã rezistenþa 0. chiar ºi atunci când.scade siguranta productiei 40 www.8 bari.creste uzura instalatiilor de consum .2 bari. O scadere de presiune identica are loc în cazul furtunului în spirala de 3 m lungime.ro . pentru cã scopul cãderii de presiune apãrutã pe acesta este tocmai acela de a asigura presiunea necesarã funcþionãrii corespunzãtoare a consumatorilor. În cazul unui diametru al furtunului ales din catalog conform cerintelor consumatorilor. Înaintea furtunului se gaseºte unitatea de preparare a aerului compusã din 3 pãrþi (5. respectiv energia aferentã acestuia.2 bari. Oricum. racordul rapid (9). care are ca scop sa împiedice scurgerea libera a aerului comprimat atunci când se schimba o unealta. în orice împrejurare apare pierdere de presiune. mai devreme sau mai târziu. Din punct de vedere energetic în caz de realizare optimã aceasta este: la cuplã rapidã: 0.0 bari. ªi în racordurile proiectate ºi fabricate cât se poate de bine apare o scadere de presiune de min. 2. Rezistenþa maximã a unui filtru bun ºi a unui ungãtor de linie este de 0. Urmatorul element este furtunul (8). iar un compresor prost ales în faza iniþialã nu va mai fi capabil sã asigure presiunea corespunzãtoare. care poate fi executat drept.20. 25 prezinta câteva exemple. caderea de presiune aparuta într-un furtun drept de 5 m lungime este de 2. cerinþele consumatorilor fac necesarã crearea racordului corespunzãtor. 0. Acum nu se ia în considerare regulatorul de presiune. eventual. Elementele de retea Dintre elementele de retea ce se afla în retea trecem în revista acum acelea care se afla la racordurile consumatorilor (fig.2 bar pe filtru: 0. Pornind dinspre consumator se vede.6).). un regulator de presiune ºi un ungãtor de linie. Pentru realizarea unui racord corect figura nr. aceste elemente lipsesc din sistemul existent. 2.5.8 bari Aceasta este o pierdere de presiune care trebuie avutã oricum în vedere la determinarea presiunilor finale ale compresorului. Consumatorul primeºte aerul comprimat de la branºamentul racordat sus (2) ºi de la conducta de distribuþie (1).2 bar pe ungãtor: 0. adicã dintr-un filtru de aer. Lipsa elementelor de reþea poate crea la o primã vedere falsa impresie cã utilizatorul economiseºte o cãdere de presiune de 0. dar pierderile sunt mai mari decât c â º t i g u l p e n t r u c ã : .2 bar pe furtun: 0. La racordurile corecte deci.2 bar ------------------total: 0. în primul rând.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 4.almig.

- creste cantitatea de aer comprimat utilizat de consumatori - scade durata de viata a instalatiilor de consum - creste necesarul de piese de schimb si de întretinere. 4.3. Pierderile de presiune din reþea Trecând prin reþea, presiunea aerului comprimat scade ca urmare a rezistenþei. Însã nu doar elementele din reþea au rezistenþã, ci ºi conductele. De aceea, pentru ca rezistenþa conductei sã nu ducã la mãrirea în continuare a rezistenþei relativ mare a elementelor din reþea, energeticienii au stabilit niºte norme foarte severe. Într-o reþea optimã de aer comprimat valoarea scãderii presiunii apãrute în conducte nu poate depãºi urmãtoarele (Figura 20. 2-3-4): - Conducta magistralã: 0,01 bari - Conducta de distribuþie: 0,03 bari - Branºament: 0,03 bari În cazul reþelelor dimensionate corespunzãtor, scãderile de presiune pot fi uºor respectate. Anexele nr.7.8. ºi 7.9., precum ºi nomograma din figura nr.21, oferã ajutor în dimensionarea ºi calcularea scãderilor de presiune. Doar în condiþiile acestor valori scãzute este sigur cã scãderea maximã a presiunii în toatã reþeaua de aer comprimat nu depãºeºte 1,0 bari. Prin utilizarea valorilor date în capitolul 4.1.2, scãderea presiunii întregului sistem aratã astfel : Uscãtoare de aer ºi filtre: 0,10 bari Conducte: 0,07 bari Elemente de reþea: 0,80 bari ------------Scãdere de presiune totalã: 0,97 bari Raportat la 1000 m³ aer comprimat produs, scãderea de presiune de 0,1 bari = 0,8 kWh energie. Tocmai de aceea este foarte importantã descoperirea pierderilor ºi diminuarea scãderilor de presiune apãrute pe reþele ºi elementele sale. 4.4. Pierderile cantitative pe retea Cea mai mare problemã energeticã a reþelelor de aer comprimat din þarã este pierderea cantitativã pe reþea. Conform unor estimãri prudente, pierderile pe reþea în þarã ajung la 35-40%. Acesta înseamnã cã aproximativ 0,5 x 106 kW din capacitatea motoarelor de circa 1,5x106kW instalate pentru antrenarea compresoarelor funcþioneazã mii de ore pe an ca sã compenseze pierderile datorate fisurilor din reþea. Figura 26 furnizeazã date orientative despre cât aer comprimat de 6 bari iese printr-o fisurã cu diametrul dat, ºi de ce putere este nevoie pentru producerea acestuia.
41

www.agkompressoren.ro

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT
Diametrul real mm Pierdere de aer 6 bar m³ /ora Pierdere de energie KW

1

4,42

0,3

3

40,1

3,1

5

111,4

8,3

10

445,6

33,0

15

1004

85,0

Figura 26. Pierderi cantitative caracteristice
Daca printr-o întretinere sistematica si printr-o reconstructie a retelei aceste pierderi s-ar putea reduce la valoarea optima de 5%, aceasta reducere ar constitui o contributie importanta la programul general de reducere a consumului de energie electrica din tara. Cantitatea de energie imensã consumatã pentru acoperirea pierderilor duce la creºterea cheltuielilor anuale pentru energie ale întreprinderilor . Pentru a produce 1 m³ de aer comprimat, compresoarele moderne în funcþie de presiunea finalã - utilizeazã 0,09 …0,1 kWh de energie electricã. De aceea trebuie elaborat un program care sã stabileascã mãrimea ºi locul pierderilor ºi în final sã propunã mãsuri pentru eliminarea lor. 4.4.1. Determinarea pierderilor cantitative datorate golirii rezervorului Pentru a calcula dimensiunile pierderii cantitative apãrute în reþea din schimbarea de presiune intervenitã în rezervorul de aer, trebuie sã cunoaºtem volumul exact al acestuia. Dacã se cunoaºte volumul
42

www.almig.ro

rezervorului de aer, trebuie mãsurat timpul pânã când, sub efectul neetanºeitãþii din reþea, presiunea scade de la o valoare datã la o altã valoare. Utilizând aceste date se pot determina valorile pierderii cantitative. La alegerea celor 2 nivele de presiune este bine sã se aleagã acele valori care sã aibã ca medie presiunea de funcþionare. Exemplu: Transportul real al aerului comprimat din compresoarele de aer comprimat într-o uzinã nu este cunoscut, de aceea dimensiunea pierderii din reþea se stabileºte pe baza schimbãrii de presiune din rezervorul de aer. Valoarea presiunii de funcþionare în zilele de lucru : 7 bari. Presiunea p1 de la valoarea de pornire de 8 bari (p1 = 8 bari), având compresoarele oprite ºi pauzã totalã de prizã, în rezervorul de VR = 500 l scade în t = 5 min la p2 = 6 bari. Pierderea din întreprindere se poate calcula cu aproximaþie din urmãtoarea corelaþie:

( VR ´ p1 p2 ) VP = t
care, folosind datele din exemplu, are ca rezultat

500 l ´ (8 6) VP = = 200 l / min . 5 min .
Deci, pierderea este de 12 m³/ora. ? 4.4.2. Determinarea pierderilor cantitative din timpul de funcþionare în sarcinã a compresoarelor În toate acele locuri în care cantitatea de aer comprimat transportatã de cãtre compresoare este cunoscutã exact care însã nu în toate cazurile este identicã cu valoarea nominalã aflatã în tabelul de date valoarea pierderii cantitative în reþea se poate determina ºi din timpul de funcþionare în sarcinã a compresoarelor. Esenþa metodei este cã, în cazul pauzei totale de prizã, aerul comprimat produs de compresor pentru menþinerea presiunii din reþea este necesar pentru compensarea pierderilor din reþea (fig.27).

43

www.agkompressoren.ro

0 bari. 44 www.0 m³/min. totalul perioadelor de funcþionare în sarcinã T = timpul total de masurare Figura 27. valorile presiunii trebuie sã fie alese pe cât posibil astfel încât valoarea medie a acestora sã fie presiunea de funcþionare.almig. În timpul mãsurãtorilor. Mãsurarea pierderii pe reþea pe baza timpului de funcþionare a compresorului În timpul mãsurãtorilor se pun în funcþiune atâtea compresoare câte sunt necesare pentru a obþine o putere suficientã ridicãrii presiunii din reþea la puterea de pornire..ro .. în condiþiile opririi totale a consumatorilor.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT t = t 1 + t 2 + t 3 + …. Exemplu: Într-o uzinã funcþioneazã un compresor cu un debit de 5. Valoarea presiunii de funcþionare în zi de lucru: 8.

totalul timpului de funcþionare în sarcinã. Cunoscând unitatea de cheltuialã pentru energie putem sã o exprimãm ºi în bani. în pauza de funcþionare. Astfel din datele de mãsurare pentru pierderea în reþea obþinem valoarea: 5. În primul rând trebuie controlate legaturile si racordurile filetate si flansate. 700 Prin cunoaºterea pierderilor cantitative se pot determina în continuare ºi alte date.Pierderea în reþea se poate determina aproximativã: cu urmãtoarea relaþie Vk ´ t V p =.07 m 3 / min .0 ´ 150 Vp = = 1. Rareori apar scurgeri la legaturile sudate. atunci se poate apela la clasica apa cu sapun.3. T = 700 sec.0 m³/min. debitul compresorului în funcþiune. obþinem necesarul anual de energie pentru producerea pierderii cantitative. Odatã cu cãutarea locurilor de scurgere trebuie controlate cu 45 www. Din înmulþirea orelor de funcþionare anualã a staþiei de compresoare (orã/an). t = 150 sec. timpul total al mãsurãtorilor. Daca dupa auz nu se poate determina exact locul de scurgere. presiunea în reþea se ridicã la maximum ºi instalaþia se parcurge pe tot traseul conductelor aerului comprimat. 4.4. adicã dimensiunea pierderii de energie (kWh/an). Sâsâitul puternic este semnul sigur de neetanºeitate. Prima metodã este aceea prin care. trebuie determinate acele locuri în care aerul comprimat scapã din reþea. T în care: VK = 5. a consumului specific de energie (kWh/m³) si a pierderii în reþea (VP m³/orã).ro . respectiv la sprayurile ceva mai moderne pentru detectarea neetanseitatilor. Determinarea neetanºeitãþilor Dacã se ºtie deja care este pierderea în reþea ºi cât costã aceasta.agkompressoren. respectiv la conducte.

1 Reþele stabile. Dacã neetanºeitãþile a fost localizate. respectiv de interesare. Este oportunã crearea unui sistem stimulativ.5. poate începe lucrul pentru remedierea lor. Conductele de aer comprimat se pot monta în douã moduri: . 4. inelare. dimensiunii spaþiilor. ungãtoarele de linie.suspendate sau pozate pe pereþi. pentru toate etajele. Tema este tratata în doua parti distincte. înseamnã o jumãtate de rezistenþã faþã de instalare în sistem radial. Pentru ca aceastã muncã sã dea roade. Modalitatea cea mai moderna de determinare a locurilor de scurgere o reprezinta folosirea detectorului cu ultrasunete. Legãturile cu multe ºuruburi. respectiv condiþiile de preluare o permit. Prima variantã a fost la modã în special în perioada de început a industrializãrii. 4. deoarece o retea gresit construita cauzeaza: consum de energie inutil randament scãzut al uneltelor pneumatice ºi productivitate scazuta.îngropat . adica retele stabile de interior si retelele mobile de exterior. Din cauza lipsei mobilitãþii ºi a imposibilitãþii de modificare a 46 www. structurile filtrelor ºi reductoarelor constituie o scarã largã de posibilitãþi de scurgere. numãrului prizelor de preluare ºi plasãrii lor etc. Trebuie sã se acorde atenþie structurii clãdirii. În baza celor amintite anterior putem formula ideea cã. Cel mai convenabil este când la conducta magistralã instalatã inelar sunt racordate conducte de distribuire tot în sistem inelar. de interior Condiþia de bazã a creãrii reþelelor de aer comprimat este aceea cã. trebuie ca oamenii sã înþeleagã cã aerul comprimat costã foarte mulþi bani ºi pierderea sa înseamnã multã risipã.almig. Instalarea în sistem inelar în condiþii de cantitãþi identice.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT deosebitã atenþie ºi unitãþile de pregãtire ale aerului ºi locul lor de racordare. O reþea instalatã într-un interior anume este influenþatã de foarte mulþi factori. în mãsura în care aceastã posibilitate existã ºi în care condiþiile de funcþionare. respectiv în interiorul lor. Crearea reþelelor optime Sa urmarim în continuare care sunt acele probleme care influenteaza realizarea retelelor. în aºa fel încât toþi angajaþii întreprinderii sã considere economisirea aerului comprimat ca o problemã personalã.ro . Din experienþe rezultã cã 25 . nivelele. trebuie create reþele închise. numãrului de etaje.30% din pierderile cantitative din reþea au loc în aceste locuri.5. pentru fiecare spaþiu trebuie instalat un circuit separat care trebuie racordat la conducta magistralã.

Figura 28. datoritã faptului cã þevile nu sunt montate la vedere.3).ro . Reþele mobile. Circuitul trebuie construit în aºa fel încât sã aibã o înclinaþie de 5% faþã de punctul dat. Direcþia înclinaþiei este independentã de direcþia curentului de aer comprimat. stabile. ºi la acest punct (figura 28. ca sã nu constituie un obstacol pentru circulaþie ºi pentru transportul de marfã. de exterior Pentru construirea reþelelor de aer comprimat de exterior sunt valabile aceleaºi principii ºi recomandãri ca ºi la cele interioare. Dacã hala este mare.2. trebuie luate în considerare cerinþele speciale ale mediului ºi ale obiectivului propus. pe pereþi ea este deseori preferatã ºi azi. în funcþie de punctele de preluare trebuie introduse pe circuit niºte racorduri (figura 28.5. Desigur. 4. 47 www. Însã.agkompressoren. În astfel de cazuri schimbarea cerinþelor consumatorilor se poate urmãri uºor ºi rapid în reþea. conducta de distribuire trebuie plasatã la o înãlþime corespunzãtoare. aceastã metodã este mai rar utilizatã. În figura 28 se vede o reþea de interior construitã din conducte de material plastic. Reþea de interior cu conducte suspendate ºi / sau pozate Dacã conductele de aer comprimat sunt pozate pe pereþi.poziþiei conductelor.8) trebuie instalat un robinet de evacuare a apei.

5%. Acea soluþie conform cãreia alcoolul se toarnã în unealtã este periculoasã din cauza cantitãþii necontrolabile deoarece spalã lubrifiantul din unealtã ceea ce duce la o uzurã prematurã ºi la un consum crescut de aer. în reþelele mobile din þarã nu se utilizeazã aproape deloc dozator de alcool deºi este singurul mod prin care se poate preveni îngheþarea uneltelor. Uneltele pneumatice sensibile ºi precise au capacitatea de a suporta max. Încalzirea uneltelor înghetate este la fel de daunatoare .ro . Din pãcate. De aceea printr-un exemplu concret prezentat în figura nr. 50 °C. în condiþiile consumului de energie cât se poate de scãzut. Primul element dupã compresorul ce asigurã cantitatea ºi calitatea aerului comprimat corespunzãtor este un dozator de alcool (2). Astãzi multe firme fabricã deja pentru reþele exterioare ungãtoare care pulverizeazã cantitatea de ulei proporþionalã cu cantitatea de aer comprimat ce trece prin el asigurând astfel lubrifiantul necesar funcþionãrii uneltelor. Sarcina acestuia este sã apere uneltele de îngheþ apãrut în urma condensului iarna.almig. se gãseºte un ungãtor de linie (4). care are ca sarcinã separarea amestecului apã/alcool respectiv a apei condensate în timpul rãcirii. Poate fi utilizat numai alcool cu conþinut de apã mai mic de 0. Pe mãsurã ce.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT ªi un compresor mobil trebuie sã asigure debitul. Urmãtorul element este separatorul de picãturi (3). imediat înaintea uneltei. nu prezintã un astfel de pericol. 48 www. În cazul reþelelor mobile. pentru asigurarea parametrilor de mai sus este nevoie de alte instalaþii ºi elemente de reþea decât cele amintite în capitolele anterioare. aerul comprimat cu conþinut de alcool se rãceºte ºi apa se separã din el. Dacã e posibil acesta trebuie plasat aproape de consumatori. trecând prin reþea. ca sã ajungã cât mai puþinã apã la aceºtia. Este important ca dozatorul de alcool sã se instaleze numai dupã compresoare care dispun de postrãcitor. 8 picãturi.29 vom examina pãrþile reþelei de exterior. picãturi ajunse în aerul comprimat prin dozatorul de alcool. Ceea ce ajunge în unealtã din cele max 8. pentru cã temperatura aerului comprimat care intrã în el. nu poate fi mai mare de 40 °C. calitatea ºi presiunea necesare de aer comprimat cerute de consumatori. ea nu mai poate sã îngheþe pentru cã odatã cu apa se separã ºi alcoolul. dupã separatorul de picãturi. Deoarece toate elementele ºi uneltele pneumatice trebuie lubrifiate. O încãlzire deasupra unui foc poate duce rapid la deteriorãri. exterioare. Dozatorul de alcool proiectat ºi fabricat de o firmã de specialitate asigurã ca în aerul comprimat sã ajungã atâta alcool cât este necesar ca sã previnã îngheþarea apei. Pentru 1 m³ de aer comprimat la 6 bari cantitatea de alcool necesarã este de max. Dozatorul de alcool se plaseazã imediat dupã compresor pentru cã aici aerul comprimat este suficient de cald ca picãturile de alcool sã se evapore.

agkompressoren. Figura 27. Aerul comprimat produs într-un mod economic ajunge la consumator printr-o reþea corespunzãtoare din punct de vedere energetic. respectiv se apropie de valorile luate la cunoºtinþã în acest capitol. Construirea reþelei mobile de aer comprimat de exterior 49 www.Dacã construcþia ºi pierderile reþelei de aer comprimat corespund.ro . se poate afirma cã s-a fãcut al doilea mare pas pentru a crea un sistem optim de aer comprimat.

cã un compresor de aer trebuie sã asigure: . 4.5 bari =0.1 + 0.ro . cele douã presiuni. prin aplicarea principiilor prezentate în capitolele anterioare. în general. care este în general în jur de 0. În primul rând trebuie sã se defineascã. Dacã la alegerea compresorului s-a omis ceva. un compresor este corespunzãtor dacã elementele ºi uneltele pneumatice antrenate de aerul comprimat produs de acesta pot lucra cu randament de 100%.).9 bari pentru elementele de tratare a aerului.1.calitatea ºi . Presiunea de refulare a compresorului Din punctul de vedere al presiunii de refulare.2. acele cerinþe ceea ce pretindem de la compresor.1 bari (cap. Într-o reþea dimensionatã corespunzãtor din punct de vedere energetic. Desigur. Se mai adaugã valoarea diferenþei de presiune reglatã la întrerupãtorul de presiune al automatizãrii compresorului. Dacã avem rãspunsul la aceste trei probleme. pentru furtunuri ºi cuple rapide (cap. dupã instalarea sa. nu sunt identice. pretinsã de la compresor: P2 >7.4. în cazul unor utilizãri diferite.debitul .1. Din punct de vedere energetic. 5.1 bar pentru uscãtorul aflat în toate reþelele moderne precum ºi rezistenþa de 0. Este oportunã construirea de sisteme independente pentru cele douã nivele de presiune. Trebuie reflectat ºi asupra obþinerii aerului comprimat la presiune ridicatã din cel aflat la presiune joasã cu un compresor de ridicare (booster).). (figura 30). presiunea de refulare ºi presiunea necesarã consumatorilor. Din suma acestor valori se obþine presiunea de refulare P2.0 bari. cu condiþia utilizãrii unei cantitãþi minime de energie. Desigur. în cadrul aceleaºi unitãþi pot exista mai multe nivele diferite de presiune. La aceasta se adaugã 0. Se poate spune.almig. pe bazã de criterii logice.5 + 0. Trebuie avute în vedere scãderile de presiune apãrute între racordul de ieºire al compresorului ºi racordul consumatorilor precum ºi diferenþele de presiune rezultate din funcþionarea compresorului. Alegerea soluþiei corespunzãtoare pentru scopul dat poate avea loc pe baza 50 www. se poate trece la problemele care influenþeazã consumul de energie al compresoarelor ºi se poate începe alegerea compresorului potrivit.5 bari. valoarea maximã a scãderii de presiune nu depãºeºte 0. nu este indicat ca în asemenea situaþii sã se producã prin decompresie din aerul comprimat cu presiune ridicatã cel cu presiune scãzutã.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL V.presiunea de aer comprimat necesare consumatorilor. Iatã un exemplu de calcul al presiunii de refulare a unui compresor.2.1 0.8 + 6. acest lucru nu se mai poate corecta ori se corecteazã cu soluþii foarte costisitoare în general. PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT Problema de bazã a producerii aerului comprimat este alegerea compresorului corespunzãtor.

Supraconsumul de aer comprimat are însã.. pe lângã efectul de a influenþa consumul de energie. Dacã consumul depãºeºte debitul produs. ºi anume supraconsum de aer comprimat la elementele pneumatice ºi sculele cu aer ce funcþioneazã în zonele de înaltã presiune (cap. Calcularea corespunzatoare a presiunii de refulare a compresoarelor are o importanta fundamentala din punct de vedere energetic.6. De aceea nu tratãm separat debitul de aer comprimat transportat de cãtre compresoare. al consumatorilor cuplaþi la reþea. Ridicarea presiunii de refulare cu 1. Pe factura de consum.agkompressoren.1. În cadrul unui sistem. cea mai costisitoare. sau a lipsurilor reþelei nedezvoltate proporþional cu pretenþiile consumatorilor. la care se adaugã valoarea pierderilor din reþea. Aceastã creºtere semnificativã este un semnal pentru toþi utilizatorii care încearcã sã compenseze cãderea mare de presiune din reþeaua uzatã prin creºterea presiunii de refulare a compresorului. mãrit cu pierderi. ºi în acest caz.ro .) Aceasta este de altfel condiþia care asigurã ca uneltele sã primeascã întotdeauna presiunea necesarã funcþionãrii optime.0 bar aduce cu sine cresterea energiei necesare compresorului cu 6-10%.calculelor de economicitate. Creºterea presiunii are de altfel ºi o altã consecinþã care produce surplus de consum de energie. 51 www. Presiunea scade pânã când echilibrul dintre debitul produs ºi cel consumatã nu se restabileºte la o nouã valoare a presiunii. S-a rãspândit practica de a încerca.3. echilibrarea lipsurilor de proiectare ºi întreþinere a reþelei de aer comprimat. acest fapt se aratã în scãderea presiunii din sistem. ºi un efect de scãdere a presiunii.3. utilizatorul de energie plãteºte de mai multe ori preþul de reconstrucþie a reþelei. ci presupunem cã el depãºeºte în toate cazurile necesarul. Aceastã soluþie este. (cap.). cu ajutorul compresorului. compresorul poate sã menþinã presiunea la o valoare constantã doar atunci când debitul de aer comprimat produs de cãtre acesta este mai mare sau egal cu valoarea de aer comprimat consumat de cãtre utilizatorii cuplaþi la reþea.

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 52 61 Figura 28.almig. Calcularea presiunii de refulare corespunzãtoare la un compresor www.ro .

În ceea ce urmeazã se gãsesc câteva aspecte care ne pot ajuta în gãsirea rãspunsului.2. acesta echilibreazã în mod semnificativ balanþa comparativã dintre cele douã tipuri de compresoare. pentru aceeaºi putere. 53 www. nu este de neglijat nici avantajul cã reþeaua nu se impurificã cu ulei ºi prin aceasta dispare pericolul unei eventuale incendieri a reþelei. Calitatea aerului comprimat produs de compresoare Dacã vrem sã alegem un compresor care sã producã aer comprimat ce corespunde cerinþelor calitative prezentate în capitolul 3. În timpul alegerii se pune deseori întrebarea: sã fie ales un compresor cu sau fãrã lubrifiere cu ulei pentru satisfacerea aceloraºi necesitãþi cantitative.5. 5. Un alt avantaj al compresoarelor cu lubrifiere cu ulei este ºi faptul cã costurile legate de funcþionarea ºi întreþinerea lor sunt mai scãzute decât în cazul compresoarelor fãrã ulei. este decisiv faptul cã consumul specific de energie al compresoarelor cu lubrifiere cu ulei este de obicei mai scãzut decât al celor fãrã ulei (fig. dacã luãm în considerare preþul filtrelor necesare asigurãrii calitãþii aerului comprimat în cazul compresoarelor lubrifiate cu ulei.4. Dar. pe care compresoarele cu lubrifiere cu ulei nu o pot garanta nici cu cele mai moderne sisteme de filtrare. Din punctul de vedere al calitãþii.. de presiune ºi calitate dorite pentru compresor ne stau la dispoziþie pe baza cerinþelor concepute raþional. Tocmai de aceea ca ºi în toate cazurile în care este vorba de rãspunsul la o întrebare legatã de rentabilitatea sistemului de aer comprimat rãspunsul la întrebare trebuie dat prin analiza cerinþelor concrete ºi cu ajutorul calculelor de rentabilitate. preþul lor este cu mult mai scãzut decât al celor fãrã ulei. sunt mai avantajoase compresoarele fãrã ulei. uniformã a aerului comprimat. Din punct de vedere al consumului de energie. pe cât posibil în aºa fel încât sã se poatã asigura cerinþele cu cantitãþi minime de energie.agkompressoren.ro .31). Pe lângã aceasta. Iar necesarul de întreþinere a filtrelor compenseazã partea mai micã rãmasã din diferenþa de preþ.2. Avantajul compresoarelor cu lubrifiere cu ulei este faptul cã. Avantajul de netãgãduit al compresoarelor fãrã ulei este cã aerul comprimat produs de cãtre acestea nu se impurificã cu ulei în camera de compresie. dacã pentru asigurarea unei cerinþe anume este nevoie de un compresor cu lubrifiere cu ulei sau unul fãrã ulei. Ele garanteazã întotdeauna o calitate stabilã. Nu se poate da un rãspuns clar. trebuie ales tipul de compresor care sã corespundã cel mai bine acestora.3 Factori care influenþeazã consumul de energie al compresoarelor Dacã datele cantitative. atunci se poate trece la alegerea compresorului corespunzãtor.

almig. Consumul specific de energie caracteristic câtorva compresoare Al doilea aspect care influenþeazã consumul de energie al compresorului.ro . deseori. furnizate pe baze identice ºi sã includã toate pierderile apãrute pe compresor. Faþã de starea izotermã idealã (figura 32.080-0. Aºa cum se vede ºi în figura 32 consumul specific de energie al compresorului creºte direct proporþional cu presiunea de refulare.) este mai micã decât cea cu o treaptã (figura 32. este însã necesar ca toate datele avute la dispoziþie sã fie clare. Unele standarde naþionale dau de altfel posibilitatea de a trece cu vederea anumite tipuri de pierderi ceea ce poate însemna în ultimã instanþã o eroare chiar de pânã la 25%. este construcþia. trebuie sã fie cunoscute acele probleme care influenþeazã consumul de energie necesar producerii aerului comprimat. energia necesarã pentru comprimarea în douã trepte (figura 32. Problema legatã direct de construcþie este cea referitoare la numãrul de trepte prin care aerul ajunge la presiunea de refulare.A.C. utilizatorul sã se gãseascã pus în faþa unei dileme. aceastã valoare poate fi cu mult mai mare.). Determinarea acestei valori este posibilã prin analiza datelor puse la dispoziþie ºi a testelor fãcute pe compresoare.081 337-363 0. pe când în cazul unuia cu o construcþie mai puþin bunã.089-0. Domeniile de utilizare ale compresoarelor cu piston. Prima problemã o constituie alegerea principiului de funcþionare a compresorului. aceasta înseamnã cã trebuie luate în considerare atât debitul de aer comprimat produs cât ºi datele corectate cu pierderi la consumul de energie.098-0. cu ºurub ºi ale turbocompresoarelor se intersecteazã în multe cazuri. Tipul de compresor Cu piston mare Cu piston mic Cu ºurub mijlociu Cu ºurub mare Turbo mic Consum specific de energie Joule/litru kWh/m³ 217-300 0.).100 363 0. În privinþa consumului specific de energie.098 371 0. La un compresor cu o construcþie bunã valoarea pierderilor de energie poate fi de doar 12%. Cu toate cã valoarea consumului specific de energie poate diferi în funcþie de producãtor ºi de tipul de compresor.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Pentru aceasta însã. În cazul unei presiuni de refulare de 7 bar. economisirea de energie la compresia în douã 54 www. ceea ce face ca. Aceasta este prevãzutã de cãtre standardul ISO 1217.098 363-427 0. deci este indicat sã se cearã de la producãtor datele calculate conform acestui standard.115 Ungere ungere cu ulei fãrã ulei injecþie cu ulei fãrã ulei fãrã ulei Figura 31.B. tabelul din figura 31 oferã o imagine apropiatã de realitate a valorilor consumului specific de energie pentru diferitele tipuri ºi principii de funcþionare ale compresoarelor. Pentru aceasta.

Aceastã reglare fiind deosebit de scumpã nu se poate extinde pe scarã largã. cu ocazia mersului în gol. puterea necesarã pentru mersul în gol fiind e aproximativ 16-18% din cea necesarã pentru mersul în sarcinã.ro .3). Dar. reglarea turaþiei este cea mai avantajoasã (figura 33.).).trepte este de 14% faþã de cea cu o treaptã. compresorul funcþioneazã în continuare fãrã sarcinã. la un compresor ales corespunzãtor nici nu este nevoie de regulator de turaþie pentru cã în mare parte acesta trebuie sã funcþioneze în sarcinã completã. Din punct de vedere energetic aceasta este cea mai dezavantajoasã. deci puterea nnecesarã la mersul în gol este zero. Din punct de vedere energetic. La ora actualã se fabricã doar compresoare mobile cu reglare de turaþie propulsate de motor diesel în serie. O a treia posibilitate a reglãrii o constituie reglarea prin strangulare (figura 33. În cazul compresoarelor mai mari. care are un efect important asupra consumului specific de energie al compresorului. Formarea consumului specific de energie În astfel de cazuri este corespunzãtoare aºa numita reglare cu mers în gol mers în sarcinã (figura 33. Î n cazul compresiei C izoterme B cu douã trepte A cu o treapta (raport de presiune P2/P1) Figura 32.2.3. Tot de problema construcþiei þine ºi reglarea turaþiei. Aceasta este o reglare în douã puncte la care compresorul ori produce cantitatea totalã de aer comprimat ori nu produce deloc aer comprimat Mersul în gol la compresoarele de micã capacitate înseamnã oprirea motorului. deoarece consumul de energie este cel mai mare dintre 55 www.agkompressoren.

În cazul compresoarelor mai mari. O a treia posibilitate a reglãrii o constituie reglarea prin strangulare (figura 33. Din punct de vedere energetic aceasta este cea mai dezavantajoasã. În afara de cele enumerate mai exista câteva modalitati de comanda raspândite în tehnica compresorului ca reglarea giratiei. În afara de cele enumerate mai exista câteva modalitati de comanda raspândite în tehnica compresorului ca reglarea giratiei. cu ocazia mersului în gol. Printre factorii care influenþeazã alegerea compresorului pe primul loc trebuie situate aspectele energetice.î n cazul reglarii turatiei 4 .3.mers în sarcinã 3 . deci puterea nnecesarã la mersul în gol este zero. reglare bypass. Caracteristicile reglãrilor În astfel de cazuri este corespunzãtoare aºa numita reglare cu mers în gol mers în sarcinã (figura 33. dar utilizarea acestora în tehnica aerului comprimat nu este prea frecventa.). reglare cantitativa încorporata.mers în gol .2. puterea necesarã pentru mersul în gol fiind e aproximativ 16-18% din cea necesarã pentru mersul în sarcinã.prin strangulare 2 . reglare by56 www. compresorul funcþioneazã în continuare fãrã sarcinã.ro .).almig.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT toate. deoarece consumul de energie este cel mai mare dintre toate.reglare ideala P1 -puterea preluata la cuplaj Figura 33. etc. Aceasta este o reglare în douã puncte la care compresorul ori produce cantitatea totalã de aer comprimat ori nu produce deloc aer comprimat Mersul în gol la compresoarele de micã capacitate înseamnã oprirea motorului. 1 ..

rezervã nejustificat de mare. schimbul I: douã compresoare exploatate la capacitate. al doilea asigurând o rezervã de 100%. ce rezerve trebuie create. Dacã aspectele energetice au fost clarificate. etc.ro . rentabilitate foarte scãzutã 2. rezervã de 100 % 57 www. schimbul II: compresoare prost exploatate. Douã compresoare. schimbul III: un compresor funcþioneazã la 40% din capacitate.: cu câte compresoare sã fie asiguratã cantitatea necesarã. dar utilizarea acestora în tehnica aerului comprimat nu este prea frecventa. Într-o uzinã care funcþioneazã în trei schimburi existã un necesar de aer comprimat de: 60 m³/min pentru schimbul I 40 m³/min pentru schimbul II: 25 m³/min pentru schimbul III Pentru satisfacerea acestor cerinþe se au în vedere patru soluþii: 1.pass. rezervã nejustificat de mare. amândouã cu debit de 60 m³/min. schimbul I: un compresor exploatat la capacitate maximã. rentabilitate deosebit de scãzutã. În ceea ce urmeazã este prezentat un exemplu de raþionament pentru stabilirea numãrului de compresoare.agkompressoren. . amândouã cu debit de 30 m³/min. rezervã parþialã schimbul III: un compresor exploatat aproape la capacitate maximã. reglare cantitativa încorporata. analizând ce tip de compresor trebuie ales. maximã. Alegerea numãrului de compresoare Nu existã o soluþie general valabilã pentru aceastã problemã. sã se instaleze o staþie de compresoare centralizatã sau descentralizatã . Printre factorii care influenþeazã alegerea compresorului pe primul loc trebuie situate aspectele energetice. Douã compresoare. 3. al doilea compresor exploatat la 30% din capacitate. 5. schimbul I: compresor exploatat la capacitatea maximã fãrã rezervã schimbul II: compresor prost utilizat. fãrã rezervã schimbul III: compresorul funcþioneazã la 40% din capacitate ..4. deoarece cheltuielile de energie pentru un compresor de aer reprezintã 75% din cheltuielile totale în primii 10 ani. Un compresor cu un debit de 60 m³/min. fãrã rezervã schimbul II: un compresor exploatat la capacitate maximã. tot mai rãmân probleme nerezolvate ca de ex.

problema poziþionãrii compresorului reprezintã o temã de discuþie foarte dezbãtutã. schimbul II: un compresor exploatat la capacitate maximã. locul instalãrii lor se poate stabili doar pe baza calculelor de rentabilitate. Din cele de mai sus rezultã clar cã. în sala de maºini.scãdere mai mare de presiune 58 www. Staþie de compresoare centralizatã sau descentralizatã? La realizarea reþelelor de interior. De multã vreme. de instalare.5. siguranþã totalã schimbul III: un compresor exploatat aproape la capacitatea maximã. o problemã importantã o constituie ºi locul de instalare a compresorului.este nevoie de rezervã puþinã . fie descentralizat. Dacã s-a ales numãrul corespunzãtor de compresoare. de agentul de rãcire. varianta a patra este cea mai convenabilã.funcþionare rentabilã cu compresoare de mare capacitate . Trei compresoare. lângã consumatorii de aer comprimat.posibilitãþi de reutilizare a cãldurii reziduale . Existã argumente pro ºi contra ambelor modalitãþii de instalare. de întreþinere ºi service. prezentate în cele ce urmeazã: . 5. fiecare cu debit de 30 m³/min schimbul I: douã compresore exploatate la capacitate maximã. de natura pierderilor etc.almig. siguranþã totalã.ro . din punctul de vedere al consumului de energie ºi al siguranþei de funcþionare. Trebuie sã luãm în calcul toþi factorii legaþi de cheltuielile de energie.conducte lungi de distribuire .staþie de compresoare sistematicã . pe lângã instalarea conductelor. Punctele de vedere plaseazã compresorul fie central.cerinþe mai mici de întreþinere ºi service . siguranþã totalã.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 4. ºi un compresor exploatat la 30% din capacitate.

Dacã compresorul se alege þinând cont de toate acestea.satisfacerea mai bunã a consumatorilor locali ..staþie de compresoare sistematicã .ro . 59 www. putem fi siguri cã vom realiza un sistem rentabil de aer comprimat pentru cã compresorul bine ales = deservire rentabilã cu aer comprimat.este nevoie de mai multe compresoare de rezervã .conducte scurte de aer comprimat .randament mai scãzut .posibilitãþi de reutilizare a cãldurii .cheltuieli mai ridicate de întreþinere ºi service Cu aceasta am trecut prin discutarea tuturor aspectelor care influenþeazã consumul de energie necesar producerii aerului comprimat.agkompressoren.compresoare mici .pot fi asigurate mai multe nivele de presiune .

rãmâne ºi în 60 www. REVALORIFICAREA CÃLDURII REZIDUALE Într-o reþea de aer comprimat realizatã în mod optim. se poate realiza ca aerul sã fie comprimat fãrã creºterea temperaturii. se produce o cantitate mare de cãldurã. 6. creºterea presiunii s-a produs fãrã utilizarea energiei. energia introdusã ºi evacuatã sunt egale în orice moment. În practicã. în cazul postrãcirii corespunzãtoare. În acest caz. Deci. dacã se apucã de refolosirea cãldurii reziduale obþin chiar douã rezultate: . el se rãceºte iar energia necesarã o ia din mediul înconjurãtor. .2. apare o situaþie identicã atunci când aerul comprimat iese din compresor la aceeaºi temperaturã cu cea de aspiraþie. Însã specialiºtii. Prin corpul sãu. aerul comprimat lucreazã.1.ro . În cazul compresiei izotermice. Balanþa termicã a compresorului Cãldura ce apare în timpul comprimãrii nu apare doar în rãcitorul intermediar ºi în postrãcitor. compresorul o emanã cãtre mediul înconjurãtor ºi. Valoarea creºterii energiei interne este egalã cu diferenþa dintre energiile introduse ºi evacuate. preluarea energiei de cãtre compresoare. prin aceasta. caz în care în timpul comprimãrii la temperaturã constantã. compresia izotermicã nu se poate realiza. din cauza temperaturii aerului comprimat mai ridicatã cu câteva grade în general. având conºtiinþã energeticã ridicatã. dar din punctul de vedere al balanþei energetice.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL VI. pe care utilizatorii au tratat-o ca pe niºte reziduuri ºi pe care au eliberat-o în atmosferã prin postrãcitoare respectiv turnuri de rãcire. 6. Din ideea anterioarã se poate deduce cã. Afirmaþia cã aerul comprimat poate fi produs fãrã utilizarea energiei poate pãrea la început contradictorie. pentru cã energia introdusã a ºi fost eliminatã. Prin aceasta primul principiu al termodinamicii nu este încãlcat. respectiv cantitatea utilizatã poate fi redusã.un alt purtãtor de energie poate fi eliberat.îmbunãtãþirea randamentul energetic de altfel destul de scãzut al sistemului de aer comprimat. Dar când. în timpul expansiunii. Însã. energia preluatã este identicã cu energia eliminatã. ceea ce poate fi realizat fãrã probleme prin utilizarea corespunzãtoare de postrãcire de mare randament. energia necesarã comprimãrii este disponibilã în rãcitor ca ºi cãldura ce poate fi reutilizatã în întregime. fiind indispensabilã producþiei. diferitã de temperatura de aspiraþie. trebuie sã þinem cont de aceasta. nu pot privi cu nepãsare o astfel de risipã de energie ºi. conform cunoºtinþelor noastre de pânã acum. în aºa numitele compresii izotermice. Teoria revalorificarii caldurii reziduale Energia folositã pe parcursul comprimãrii duce la creºterea energiei interne a aerului ºi. nu se poate reduce mai mult. Numai în cazuri ideale. în timpul producerii aerului comprimat. a temperaturii acestuia.almig.

Se spune în general cã o diferenþã de 15 °C corespunde cu o putere a motorului de 5%. nu este permis sã se uite nici de motorul de acþionare. Rãcitor intermediar Postrãcitor Rãcirea cilindrului Cãldurã radiantã Rãmâne în aerul comprimat Total pe compresor: 40% 44% 8% 2% 6% 100% Dacã se analizeazã compresoarele cu ºurub.aer.ro . În funcþie de randamentul motoarelor se produc aici încã 7-15% cãldurã. Distribuirea cantitãþii de cãldurã diferã în general de la construcþia unui compresor la alta. dar se poate spune cu aproximaþie cã 84-90% din energia preluatã de cuplaj apare în schimbãtoarele de cãldurã ºi aceasta este acea cantitate de cãldurã care este disponibilã pentru refolosirea cãldurii reziduale. TKV). Trebuie avutã în vedere balanþa termicã în cazul diferitelor compresoare. 61 www. balanþa termicã a compresorului fãrã ulei ºi cea a compresorului cu injecþie cu ulei. în primul rând în cazul unui compresor cu piston cu rãcire cu apã în douã trepte (ex. Prin întreaga cantitate de energie preluatã de cãtre compresor se înþelege cantitatea preluatã de cãtre cuplaj. În general însã pot fi refolosite 86-94 de procente din cãldura rezidualã datã de randamentul de 85-93% al motorului. Rãcitor intermediar Postrãcitor Rãcitor de ulei Rãcire în trepte Cãldurã radiantã 45% 38% 7% 5% 2% 15% 75% 5% 2% Pe lângã faptul cã în cursul comprimãrii se analizeazã direct împãrþirea cãldurii apãrute în compresor. ele trebuie sã fie separate în funcþie de cele douã variante de bazã.agkompressoren. Din cele de mai sus rezultã cã mãrimea cãldurii date prin radiaþie ºi cãldura rãmasã în aerul comprimat determinã ce rãmâne pentru reutilizarea cãldurii reziduale. Cantitatea de cãldurã rãmasã în aerul comprimat însã este determinatã de diferenþa dintre temperatura aerului la ieºirea din rãcitor ºi cea a aerului aspirat. care se adunã la cãldura rezidualã produsã în compresor ºi astfel în multe cazuri puterea motorului poate fi valorificatã 100%.

independent de refolosirea cãldurii. trebuie sã ne ocupãm ºi de revalorificarea cãldurii reziduale apãrute la staþia de compresoare de aer. .din ce sursã poate fi asiguratã cãldura în cazul opririi compresorului. trebuie cãutate în uzinã acele locuri în care se poate refolosi aerul cu o asemenea temperaturã. Acestea combinã rãcirea cu apã ºi cu aer. Dacã în timpul proiectãrii se þine cont de aceste condiþii.ro . .în ce scop poate fi utilizatã cãldurã rezidualã. 6. cu un sistem de aer comprimat rentabil ºi de încredere se poate realiza o refolosire a cãldurii reziduale de mare rentabilitate. Ca urmare a refolosirii cãldurii reziduale. iar refolosirea cãldurii reziduale nu trebuie sã o influenþeze pe aceasta. . Refolosirea cãldurii reziduale la compresoarele cu rãcire cu aer La acele compresoare de aer la care cãldura rezidualã se gãseºte în aerul de rãcire. . În timpul pregãtirii ºi proiectãrii trebuie respectat mereu principiul de bazã al refolosirii cãldurii reziduale ºi anume acela cã sarcina principalã a staþiei de compresoare este producerea aerului comprimat. iar pentru acestea se utilizeazã purtãtoare de energie obiºnuite. . cunoscând temperatura aerului de rãcire care iese din schimbãtoarele de cãldurã.care este durata recuperãrii. Dupã posibilitãþi trebuie sã se facã tot posibilul pentru obþinerea unor economii cât mai mari. Se pot distinge douã feluri de soluþii de bazã. adicã din cãldura aflatã în agentul de rãcire numai o parte anume se foloseºte pentru a obþine unele avantaje. 62 www. presiunea ºi calitatea aerului comprimat nu se poate schimba ºi. debitul. ºi anume refolosirea cãldurii reziduale la compresoarele cu rãcire cu apã ºi la cele cu rãcire cu aer. Pentru ca un sistem de refolosire a cãldurii reziduale sã fie bine gândit ºi proiectat trebuie analizate neapãrat încã din perioada pregãtirilor câteva aspecte. În primul rând. .în ce cantitate ºi la ce temperaturã este disponibilã cãldura rezidualã.4. Pregatirea pentru refolosirea caldurii reziduale În toate uzinele în care se produce apã caldã pentru scop tehnologic de încãlzire ºi de utilizare curentã.care este divizarea temporalã a producerii cãldurii reziduale.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 6. producþia aerului comprimat trebuie sã funcþioneze tot timpul în siguranþã. Odatã cu dezvoltarea tehnicii apar sisteme din ce în ce mai noi ºi mai moderne. trebuie clarificate câteva întrebãri pentru ca sã se poatã începe refolosirea acesteia. Modalitãþile diferite de refolosire a cãldurii reziduale sunt determinate de tipul agentului de rãcire.almig. Acestea sunt: -în ce forma este disponibila caldura reziduala.de ce investiþie este nevoie.3.ce cantitate ºi ce fel de purtãtor de energie poate fi obþinut. .

Cãldura rezidualã apãrutã în rãcitorul intermediar ºi în postrãcitorul compresorului cu piston se foloseºte la încãlzirea spaþiului de lângã staþia de compresoare. Refolosirea reziduurilor de cãldurã la compresoarele cu piston. . . Pentru asta e nevoie ca locul reutilizãrii sã se afle relativ aproape.încãlzirea camerelor de uscare . Figura 34.Identificându-le pe acestea.încalzirea combinata a salilor cu aerul cald încalzind agentul de încalzire. Dacã cerinþele ºi posibilitãþile sunt în acord. trebuie vãzut cum se raporteazã unul la celãlalt. În figura 34. doar acest lucru conteazã ca ºi “valoare” a timpului de funcþionare. Din punctul de vedere al utilizãrii cãldurii. este indicat sã se utilizeze ventilatoare auxiliare. Ar putea fi de ajutor în refolosirea reziduurilor de caldura ale compresorului cu racire cu aer prezentarea câtorva domenii posibile de utilizare si a câtorva exemple. adicã trebuie sã se stabileascã timpul necesar revalorificãrii cãldurii ºi timpul de funcþionare în sarcinã a compresorului. Dacã aerul trebuie dus la o distanþã mai mare ºi din cauza conductei lungi de aer surplusul de rezistenþã ajunsã la ventilatoare este mai mare de 10 mbari.încãlzirea simplã a sãlilor prin suflarea directã a aerului cald. Aici nu trebuie scãpat din vedere faptul cã un randament de 100% la un compresor se obþine doar atunci când funcþioneazã complet în sarcinã.agkompressoren. ca aer cald de ardere ºi .în cazane. Aerul încalzit poate fi refolosit pentru: . Cel mai simplu ºi cel mai convenabil din punctul de vedere al costurilor este când se poate rezolva problema prin construirea unei conducte de aer.ro . cu rãcire cu aer 63 www. se poate vedea o soluþie foarte simplã. putem sã ne ocupãm cu transportul aerului de la compresor la consumator. În acest caz ºi ventilatorul propriu al schimbãtorului de aer este suficient ca sã ducã aerul în spaþiul dorit.

cãtre locurile de revalorificare a cãldurii. (La calcularea datelor s-a utilizat functionarea sub sarcina timp de 3000 ore/an si o putere calorica de 6800 kWh/litru combustibil lichid. care poate sã trimite aerul în 3 direcþii: . Reutilizarea pentru încãlzire a aerului de rãcire al compresorului cu ºurub în sistem ALMIG În figura 35 se prezintã o soluþie cu ceva mai complicatã. vara. . nu este nevoie de caldura. atât pentru utilizator cât si pentru tara. mai rar energie electrica. pentru încãlzire.toatã cantitatea .retur. tot pentru încãlzire. Toate solutiile prezentate pâna acum duc. în camera maºinilor.printr-un coº în atmosferã. imediat dupã compresor s-a plasat un ventilator auxiliar. Deoarece în hale mai mari aerul este distribuit în conducte lungi. luând astfel în considerare si pierderile la încalzire). Aceasta ultima solutie nu trebuie scapata din vedere.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Aerul cald vara Aer curat pentru rãcire vara Aer cald pentru încãlzire Aer pentru rãcire iarna Figura 35. ºi . în final. carbune sau ulei. 64 www. Aici se utilizeazã pentru încãlzirea unei hale cãldura aflatã în aerul de rãcire al unui compresor modern in sistem ALMIG. În caz de refolosire în scop de încalzire.almig. la economisirea energiei.ro . respectiv în zilele calde. Pentru a ne forma o idee despre ordinea valorica sunt prezentate câteva date valorice ale energiei recuperabile din compresoarele cu racire cu aer.

agkompressoren.a doua treaptã 4 . 6. Refolosirea cãldurii reziduale la compresoarele cu rãcire cu apã În acest caz conditiile refolosirii caldurii reziduale sunt mult mai favorabile. cu rãcire cu apã 65 www. De modificarea circuitului de rãcire este nevoie tocmai pentru ca temperatura ridicatã sã nu influenþeze funcþionarea compresorului. Cuplarea postrãcitorului ºi uscãtorului de aer pentru refolosirea reziduurilor de cãldurã în compresorul cu ºurub în douã trepte. Apa calda poate fi dusa usor si ieftin catre locurile de utilizare îndepartate.postrãcitor 5 . respectiv calitatea aerului comprimat. Constituie o problema serioasa faptul ca apa este la dispozitie la o temperatura mica în general. aºa numita “temperaturã ridicatã”. deci trebuie si merita preocupare deosebita.ro . ceea ce face posibila o exploatare mai buna. Producãtorii de compresoare au introdus deci în ultimii ani sisteme noi în utilizarea cãrora din compresor se poate obþine apã caldã de 95-100 °C.rãcitor de purjare 8 .prima treaptã 2 . În marea majoritate constituie o problema utilizarea apei calde de 40-50 °C iar de utilizarea pompelor de caldura pentru cresterea temperaturii nici nu poate fi vorba din motive economice.rãcitorul de regenerare a uscãtorului MD-5 uscãtor aer Figura 36.rãcitor ulei 7 .5. Esenþa refolosirii reziduurilor de cãldurã.Din aceste date rezulta ca refolosirea caldurii reziduale aplicata si la compresoarele cu putere mai mica poate duce la economisirea zecilor de mii de litri de combustibil lichid pentru încalzire. 1 .rãcitor intermediar 3 . este cã prin circuitul de rãcire modificat al compresorului se permite trecerea unei cantitãþi mai mici de apã care astfel se încãlzeºte mai bine.

Conectare sistemului de revalorificare a cãldurii rezidualede temperaturã ridicatã Figura 36. 1. Pompa 4.ro .: pentru turnul de rãcire Utilizatori Figura 37.almig. Încalzire suplimentara (electrica) Figura 38. ca pentru cazane. Apa de rãcire trece prin 7 schimbãtoare de cãldurã diferite. De aceea. 66 www. În figura 38 se vede schema de cuplare teoreticã a unui sistem convenabil de refolosire completã a cãldurii reziduale de temperaturã ridicatã.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Sistem de racire secundar compresor cu rãcire cu apã cu circuit de rãcire transformat bloc de revalorificare a cãldurii ex. Apa astfel încãlzitã transmite cãldura prin schimbãtoarele de cãldurã sistemului de refolosire a cãldurii. la bazinul de rãcire etc. circuitul apei de rãcire a compresorului se închide ºi în acest circuit se introduce apã de alimentare pretratatã. Schimbator de caldura de siguranta 3. în timp ce se încãlzeºte de la temperatura de intrare de 25°C la 90°C. aratã cuplarea la apã a postrãcitorului ºi uscãtorului de aer la un compresor cu temperaturã ridicatã transformat pentru refolosirea cãldurii reziduale. se asigurã rãcirea chiar ºi atunci când pe partea utilizatorilor nu este prizã. Prin inserarea unui al doilea schimbãtor de cãldurã racordat la turnul de rãcire. Rezervor de apa calda 5. Sistem de pregãtire a apei calde menajere ALMIG Schimbãtoarele de cãldurã trebuie apãrate de efectele dãunãtoare ale încãlzirii la o temperaturã înaltã. Compresor cu surub 2. Teava apa 7. Consumator de apa calda 6.

iar restul de 186 kW rãmâne în aerul comprimat. Acest sistem realizeaza în perioadele în care e nevoie de încalzire o re-folosire de 100% a caldurii reziduale deoarece suma energiilor furnizate pentru încalzire si pentru producerea apei calde în statia de compresoare corespunde cu cea pe care motorul compresorului o preia sub sarcina maxima. . Posibilitãþile de refolosire a cãldurii reziduale din apã au o arie mult mai largã decât cele ale aerului. 12 kW la staþia de compresoare. 67 www. Sistemul din figura 40 se gãseºte într-o uzinã de mase plastice în care tehnologia necesitã apã caldã la diferite temperaturi.apa calda menajera.Aceastã soluþie de racordare poate fi utilizatã în aceeaºi mãsurã la compresoarele cu ºurub fãrã ulei. . trecând prin trei schimbãtoare de cãldurã.ro . cât ºi la compresoarele cu piston cu lubrifiere cu ulei.apa calda industriala. cu excepþia postrãcitorului. În ceea ce urmeazã se pot vedea câteva date despre cantitãþile de energie produse cu compresoarele cu rãcire de aer. Compresorul emanã prin radiaþie. pentru patru compresoare TKV. Dar la compresoarele TKV trebuie sã se þinã cont de faptul cã în interesul funcþionãrii în siguranþã a compresorului la refolosirea cãldurii trebuie excluse toate sursele de cãldurã. În ceea ce urmeazã se prezintã numai printr-un singur exemplu multipla varietate a refolosirii cãldurii reziduale. care utilizeazã acum numai postrãcitoarele.preîncalzirea apei de alimentare a cazanelor. Valorile sunt date pentru o funcþionare în sarcinã de 600 h/an ºi o valoare de încãlzire de 6800 kWh/litru ulei astfel încât cãldura refolosibilã este calculatã pentru 81% din puterea motorului. ºi dacã nici din cauza schimbãrii prizei de apã caldã apa nu se rãceºte atunci un al patrulea schimbãtor de cãldurã va asigura preluarea întregii cantitãþi de cãldurã. Specialiºtii lucreazã deja la soluþii care sã facã posibilã refolosirea completã a cãldurii reziduale ale compresoarelor TKV. se poate vedea schiþa de racordare a unui sistem de refolosire a cãldurii reziduale. . destul de rãspândite.încalzire. din puterea de 198 kW. În figura 39. pentru cã apa poate fi utilizatã pentru: . Apa încãlzitã la 95°C. ca ºi la cele de tip TKV. se rãceºte pânã la temperatura necesarã intrãrii în compresor.agkompressoren. respectiv direct.

compresoare cu debit mai mare de 10 m³/min.almig.ro . Caldura reziduala refolosita 186 kW Energie transmisa prin radiatii 12 kW Total 1 9 8 kW Cantitatea de cãldurã refolositã Aer comprimat produs la 7 bari:35m3/min Figura 40. de mare capacitate în general.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Se remarcã foarte clar cantitatea uriaºã de energie ce se poate recupera ºi reutiliza din compresoarele cu rãcire cu apã. ce funcþioneazã tot anul. Sistem de refolosire a cãldurii reziduale în trei trepte într-o uzinã de mase plastice 68 www. Dacã aceasta se înmulþeºte cu numãrul de ~ 8000 buc. Refolosirea cãldurii la compresoarele TKV Turnul de rãcire Bazin de rãcire BALANTA DE ENERGIE Toatã energia preluatã 198 kW Aer comprimat produs 584 l/s = 35 m3/min. în economie se poate vedea importanþa energeticã a refolosirii cãldurii. Figura 39.

2.6. în primul rând în cazul compresoarelor cu ºurub fãrã ulei. aceasta reprezintã 75% din energia preluatã de la cuplaj. cu atât creºte cantitatea de ulei ce ajunge în rãcitorul cu aer rãcindu-se acolo. la ora actualã se produc deja blocuri de recuperare a cãldurii necesare instalãrii sistemului de refolosire a cãldurii reziduale pe scarã largã. Pentru rezolvarea acestei contradicþii existã azi sisteme combinate de revalorificare a cãldurii reziduale care unesc avantajele funcþionãrii datorate utilizãrii rãcirii cu aer ºi a celor energetice rezultate din rãcirea cu apã. Sisteme combinate de revalorificare a cãldurii reziduale Din punctul de vedere uzinal. neschimbarea calitãþii aerului în ciuda temperaturii ridicate. Cu cât scade priza pe partea utilizatorilor ºi creºte temperatura. se poate realiza iarna o refolosire de 100% a cãldurii reziduale. incorporat. În figura 42. Esenþa soluþiei este faptul cã acest compresor este instalat cu postrãcitor cu aer ºi rãcitor cu ulei ºi numai cãldura existentã în ulei este folositã pentru producerea apei calde. aºa cã astfel de investiþii pot fi realizate simplu ºi rapid. 6. O altã variantã a sistemelor combinate de refolosire a cãldurii reziduale este aplicabil la compresoarele cu rãcire cu aer.agkompressoren. este utilizabilã la compresoarele cu ºurub cu injecþie cu ulei. crearea celor cu rãcire cu apã asigurã o exploatare mai eficientã. Temperatura uleiului este controlatã de cãtre o supapã termostaticã. Dacã cãldura produsã în schimbãtorul de cãldurã cu aer se utilizeazã pentru încãlzirea staþiei de compresoare. Una din variantele combinate reprezentatã în figura 41. Acesta trebuie aºezat lângã compresor.Desigur. o parte din ulei trece printr-un rãcitor de ulei cu apã producând astfel apã caldã de 75-80°C.ro . spre deosebire de cele cu rãcire cu aer. de exemplu. Pe baza datelor de la capitolul 6. proiectarea unui sistem de refolosire a cãldurii reziduale nu este simplã la compresoarele cu rãcire cu apã. Din fericire. Însã din punctul de vedere al folosirii cãldurii. Asigurarea funcþionãrii compresorului. asigurarea cãldurii la nefuncþionarea compresorului constituie probleme a cãror rezolvare trebuie încredinþatã specialiºtilor. Rãcitoarele de ulei cu rãcire cu apã ºi schimbãtoarele de cãldurã apã-apã necesare pentru realizarea unui circuit de apã închis pot fii incluse într-un bloc de reutilizare a cãldurii reziduale pregãtit în acest scop. Esenþa soluþiei este cã pe compresor înainte de rãcitor se instaleazã o ieºire pentru aerul comprimat iar aerul fierbinte este dirijat cãtre schimbãtoarele de cãldurã cu rãcire cu apã ale blocului de reutilizare a cãldurii. asigurarea rãcirii fãrã refolosirea cãldurii. În figura 43. se prezintã modul de 69 www. De aici aerul ajunge din nou în compresor ºi circulã mai departe pe drumul stabilit iniþial. se poate vedea un compresor elicoidal tip ALMIG LENTO în care un schimbãtor de cãldurã ulei apã. Înainte de rãcirea cu aer. se ocupã de prepararea apei calde de uz curent. instalarea ºi utilizarea compresoarelor cu rãcire cu aer este cea mai favorabilã.

almig.ro .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Circuit de ulei Aer comprimat Apa rece Apa calda Figura 41. Cuplajul teoretic al unui sistem de refolosire a cãldurii reziduale la compresoarele cu surub cu injectie cu ulei Figura 42. Un compresor cu ºurub ALMIG LENTO pregãtit pentru revalorificarea cãldurii reziduale (cu schimbãtor de ulei apã de uz curent) 70 www.

Se vede foarte clar ce costã mai mult. respectiv la economisirea energiei nationale. adicã îl rãcesc la valoarea doritã. chiar ºi atunci când nu existã sau existã doar parþial refolosirea cãldurii.agkompressoren. 6. Realizarea blocului de cãldurã este simplã deoarece nu este nevoie de un sistem de apã. Investiþia în revalorificarea cãldurii reziduale costã mulþi bani.cuplare al sistemului. Temperatura aerului comprimat care circulã prin compresor este controlatã de ventilatoarele dirijate de cãtre temperatura rãcitorului intermediar ºi postrãcitorului. risipa mare de energie sau investiþiile de raþionalizare a energiei. Garantia realizarii sale însa este formarea unei constiinte energetice noi. Numai aceasta poate duce la realizarea scopului.ro . care apreciaza investitia nu dupa cheltuielile de achizitie ci în primul rând dupa indicatorii consumului de energie. 71 www. Tocmai de aceea reutilizarea cãldurii reziduale se poate obþine numai cu o muncã bine gânditã ºi planificatã pe termen lung. de un circuit secundar de rãcire nici de schimbãtoarele de c ã l d u r ã l e g a t e d e a c e s t a . Iar recuperarea ºi revalorificarea cãldurii reprezintã cele mai bune posibilitãþi pentru exploatarea raþionalã a resurselor de energie avute la dispoziþie ºi datoritã acestora sã nu fim obligaþi sã renunþãm la pretenþiile noastre îndreptãþite. ceea ce poate constitui o problemã chiar ºi atunci când recuperarea investiþiei se face într-o perioadã aproximativã de 1-2 ani.7. Câteva idei despre economia de energie Grija faþã de energie este azi nu numai o obligaþie moralã ci ºi una economicã.

farmacie. TRANSPORTUL PNEUMATIC 7. În varianta de sistem de transport si cu echipamentul adecvat. În agriculturã. transportul pneumatic este folosit la recoltarea cerealelor. La sistemele cu vacuum materialele transportate pot fi separate prin introducerea în partea superioara a buncarelor deschise. minerit. Punctele de alimentare.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL VII. Transportul pneumatic pe verticalã nu pune cu mult mai multe probleme decât cel pe orizontalã. o largã gamã de materiale putând fi transportate ermetic ºi în deplinã siguranþã. câteva dintre aceste aplicaþii sunt în agriculturã. dar ºi la fabricare nutreþurilor pentru animale.almig. ascendente sau descendente ºi cu ramificaþii pe sensul de scurgere. dacã materialul transportat este abraziv. fluxul de material transportat poate fi monitorizat foarte uºor ºi multe sisteme de transport sunt complet automatizate. sau în întregime cu vacuum. conducta de transport ºi un buncãr de descãrcare a materialului din gazul de transport. astfel încât devin ideale din punct de vedere al desprafuirii gazului de transport. de obicei aer.1. Sistemul presupune o sursã de gaz comprimat. Astfel. dar dacã este necesar. Materialul poate fi transportat în sisteme cu înaltã sau joasã presiune. Ramificaþiile conductelor oferã flexibilitate sistemului dar pe de altã parte mãresc rezistenþa la curgere ºi degradeazã materialul transportat. chimie. un alimentator de material. iar pentru materiale explozive. Fertilizarea cu o mare varietate de materiale. Un lung ºir de produse alimentare. pe acoperiº sau îngropate. Sistemul pneumatic ocupã o suprafaþã micã. ceai ºi cafea. sistemul poate funcþiona astfel încât pãrþile în miºcare sã nu vinã în contact cu materialul transportat. Sistemul de transport pneumatic este versatil. materialul poate fi livrat în recipiente sub presiune. sunt transportate pneumatic în numeroase procese de fabricaþie.dacã acesta este fragil sau erodeazã materialul conductei. Sistemul este în întregime închis. 72 www. cât si cele de descarcare pot fi alese cu o mare flexibilitate. În particular. pot fi folosite gaze inerte precum azotul. O gamã foarte largã de material sub formã de pulberi sau granule ºi un mare numãr de aplicaþii industriale folosesc acest procedeu de transport ºi stocare. Conductele de transport pot fi orizontale. iar conductele lui pot fi plasate pe pereþii halelor. are ca mijloc de transport al acestora transportul pneumatic. Parametrii transportului pneumatic Transportul pneumatic este un mod simplu ºi foarte convenabil de a transporta materiale sub formã de pulberi sau granule. materialele pot fi transportate de la alimentator sau din siloz într-o alta locatie aflata la o oarecare distanta. vopsele ºi metalurgie. dar la fel de bine pot fi verticale. Pentru materiale puternic higroscopice se poate folosi aer uscat.ro . de la fãinã la zahãr.

Modul de transport depinde în primul rând de natura materialului transportat.ro . În fazã densã se disting douã tipuri de curgere. 73 www. sub formã de tampoane de materie împinse de tampoane de aer. Un mod este de pat fluidizat când materialul curge în strat continuu sau pulsator în lungul conductei. presiunea scade. Pentru transportul în faza densa. în suspensie prin conducte. Funcþie de aceasta. indiferent de mãrimea particulelor. pentru materialul transportat în lungul conductei. Transportul în tampoane de material este posibil la materiale cu o bunã permeabilitate a aerului. Aproape orice material poate fi transportat în fazã diluatã. Contactul dintre particule si pereti are ca efect spargerea particulelor si erodarea conductei. PVC ºi polipropilena într-o mare varietate de forme. viteza asigurata cu consum mare de energie. astfel cã. Un alt mod este sub formã de tampoane de material care umplu secþiunea conductei separate ºi împinse de goluri de aer.agkompressoren. Nisipul folosit în turnãtorii ºi fabrici de sticlã. iar la cantitãþi mari materialul este transportat : fie în fazã diluatã. materialele transportate sunt soda. Curgerea materialului în pat fluidizat presupune bune caracteristici de reþinere a aerului de cãtre material. La cantitãþi mici de material transportat acesta este împins de cãtre un tampon de aer. trebuie menþinutã o vitezã relativ ridicatã: de la 12 m/s pentru pulberi fine. În industria chimicã.de mare densitate. alumina. Faza densã mai este numitã ºi curgere nesuspendatã. carbunele sau minereul sunt transportate pneumatic. de la pulbere la paleþi. materialul poate fi transportat continuu prin conductele de transport sau în ºarje de mãrimi diferite. în curgere. polietilena. Aceleasi valori pot fi considerate si pentru patul fluidizat în faza densa. Carbunele pulverizat este introdus în arzatoarele centralelor termice. Viteza aerului de transport Pentru transportul în fazã diluatã.cum ar fi pulberile fine cu mãrimi ale particulei de 40-70 µm.fie în faza densã cu vitezã micã.în suspensie în aerul cu mare vitezã din conducte. În minerit sau în cariere. Particule de material sunt aspirate sau suflate de catre curentii de aer prin conducta cu o viteza relativ mare. cimentul. fiind recomandat la transportul materialelor paletizate ºi a seminþelor cu mãrimea uniformã a particulelor. dar ºi alte materiale sunt transportate pneumatic cu tonele într-un mare numãr de aplicaþii industriale. Aerul fiind compresibil.printre care ºi laboratoarele de cofetãrie. astfel ca acesta sã treacã uºor printre particule. formã ºi densitate. la 16 m/s pentru granule fine ºi peste 16 m/s pentru particule mari. viteza aerului poate fi sub 3 m/s si chiar mai mica în unele cazuri particulare. iar fluxul volumic creºte.

de la 0 la o valoare de accelerare. P este presiunea absolutã a aerului (kN/m2). forma ºi densitatea particulei. De la punctul de alimentare viteza materialului creºte.almig. sub 70%. Viteza de accelerare a particulei este dependentã de diferenþa de 74 www. atunci debitul de aer la iesire va fi dublu si de aici rezulta viteza aerului î n sectiunea de iesire.viteza particulei se apreciazã ca fiind sub 80% din cea a aerului. Viteza particulei este sub cea a aerului si este foarte dificil de apreciat si mai ales de masurat. Din acest motiv. Î nca odata.ro . singura referinta este viteza aerului. aerul de transport: î n conducta orizontala. 1 ºi 2 fiind puncte diferire în lungul conductei. Viteza particulei Î n transportul î n faza diluata. În aceste valori ale vitezei aerului nu se þine cont de prezenþa particulelor. cu particule î n suspensie î n aer.1) unde. Cele mai multe date privind valorile vitezei aerului de transport s-au obþinut experimental pe stand sau pe bazã de experienþã. funcþie ºi de mãrimea forma ºi densitatea particulei. mecanismul de transport este cel al dragarii.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Starea aerului este datã în ecuaþia: p1V1 p 2V2 = T1 T2 (1. iar în conducta verticalã.2) conductei: p1V1 = p2V2 Astfel. viteza aerului la orice diametru al conductei trebuie sa fie mai mare decâ t î n punctul de alimentare cu materiale. nici chiar pentru faza densã. Daca temperatura poate fi considerata constanta î n lungul (1. Aceste valori sunt valabile pentru puncte din reþea care nu sunt în apropierea punctului de alimentare. T temperatura (K) . la un sistem de transport î n suprapresiune si cu descarcare î n buncar la presiune atmosferica. Acest proces necesitã o distanþã de accelerare dependentã de mãrimea. a ramificaþiilor sau a altor obstacole. daca presiunea î n punctul de alimentare este 1 bar. V este debitul de aer (m3/s).

iar aceasta apare la numitorul ecuaþiei (1. Coeficientul de încãrcare are de obicei valori peste 100. fie în faza densã. atunci valoarea coeficientului de încãrcare poate fi mult mai micã. în funcþie de tipul curgerii: curgere orizontalã sau verticalã.ro . Valorile maxime ale coeficientului de încãrcare pentru transportul în fazã densã sunt în jur de 30. iar pentru ciment ºi cenuºã chiar ºi mai mari. cu vitezã foarte scãzutã este necesarã o majorare a coeficientului de încãrcare deoarece debitul de aer este direct proporþional cu viteza aerului. Sistemul de transport pneumatic poate fi împãrþit în 2 tipuri: convenþional ºi modern. Doar materialele cu bune 75 www. dacã cãderea de presiune pe conductã este mare sau dacã viteza aerului este micã.presiune de accelerare care trebuie acoperitã nu numai în punctul de alimentare. Acest coeficient ramâne constant de-a lungul conductei spre deosebire de viteza aerului si debitul volumic care se schimba continuu.3). Dacã materialul transportat are coeficientul de încãrcare 10. La transportul în faza diluatã. . mp F = . acest coeficient este aproximativ 15. În sistemul convenþional.3) unde Ö este coeficientul de încãrcare (adimensional). coeficientul de încãrcare trebuie sã fie minimum 20 la începutul transportului pentru a se realiza viteza de transport necesarã. Viteza de intrare a aerului în conducta de transport este cea care determinã modul de curgere. La transportul cu pat fluidizat. ci ºi în ramificaþiile conductei. Pentru transportul în pat fluidizat. Coeficientul de încãrcare sau densitatea fazei este de obicei un parametru ajutãtor în aprecierea curgerii. El reprezintã raportul dintre debitul masic de particule transportate si debitul de aer de transport.agkompressoren. putând fi un pic mai mare dacã distanþa este scurtã. sau dacã conducta este foarte lungã. Viteza particulei la ieºire din ramificaþie poate fi sub cea de la intrare ºi de aceea particula trebuie reacceleratã pânã la viteza de transport. materialul este încãrcat prin punctul de alimentare în conductã ºi prin suflare sau aspirare de cãtre aer este transportat spre buncãrul de descãrcare. Dacã cãderea de presiune a aerului este micã. 3.6 m a (1. Cãderea de presiune datoratã reaccelerãrii este de obicei inclusã î n cãderea totalã de presiune a ramificaþiei. mp este debitul masic de material (tone/h) ºi ma debitul de aer (kg/s). el poate fi transportat fie în fazã diluatã.

Capacitatea de transport Aproape orice material poate fi transportat pneumatic. la transportul pneumatic majoritatea aplicaþiilor sunt sub 1. viteza are un efect negativ asupra caderii de presiune conform relatiei aproximative: Lr c2 D p = d (1.5 km.4) ee unde Äp este cãderea de presiune. într-o singurã treaptã. densitatea aerului. Din acest motiv se justificã ºi pragurile de diametre diferite în conductã. presiunea înalta înseamna tot ce este peste 1 bar la priza. respectiv densitatea aerului este considerabil mai mare. Pe lânga problemele legate de eroziunea conductei si degradarea particulelor. Deºi la transportul hidraulic se pot transporta debite de material de peste 100 tone/h. cãderea de presiune se modificã cu pãtratul vitezei. Apa cu presiunea de 150 bar este frecvent utilizatã. Proprietãþile materialului sunt cele care dicteazã tipul de transport pneumatic. Prin urmare. viteza la transportul pneumatic poate fi de 10 ori mai mare decât la transportul hidraulic de materiale în suspensie. Transportul cu înalta presiune Cea mai mare problemã la acest tip de transport derivã din ecuaþia (1. diametrul conductei. Transportul pneumatic cu înaltã presiune este avantajos la încãrcarea materialelor cum ar fi cãrbunele ºi piatra de var în recipiente sub 76 www. ceea ce echivaleaza cu dublarea vitezei aerului de transport. În termeni pneumatici. Densitatea apei fiind de aproximativ 800 de ori mai mare decât cea a aerului liber. diferenþa de densitate dintre densitatea materialul transportat ºi densitatea apei.2).ro . c este viteza aerului. Dupã cum se observã. viteza ei se modificã destul de puþin de-a lungul conductei. la peste 100 km.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT proprietãþi de reþinere sau permeabilitate a aerului pot fi transportate cu vitezã micã sau în fazã densã cu sisteme de transport convenþionale. Folosirea presiunii înalte nu este sinonimã cu transportul în fazã densã. doar distanta este cea care limiteaza practic transportul. d. L.almig. foarte puþine sisteme pneumatice funcþioneazã cu presiunea în jurul a 5 bar la prizã ºi cu descãrcarea materialului la presiune atmosfericã (1 bar). lungimea conductei drepte. Pentru a limita cresterea vitezei de transport în zonele cu presiune ridicata se majoreaza diametrul conductei. de aceea se recomandã o valoare cât mai joasã a vitezei. Apa fiind incompresibilã. Aerul fiind compresibil.

timpului ºi capitalului investit foarte mici comparativ cu alte soluþii. respectiv 54 m pânã la buncãrul de descãrcare se transportã 66 tone/h cãrbune cu granule de 25 mm cu aer cu suprapresiunea 0. Cenuºa dintr-o centralã. pragul prevãzut pe conducta de transport în silozurile finale este de la 200 mm la 250-300 mm diametrul.75 bar. Pentru limitarea vitezei.ro . ceea ce corespunde transportului în fazã diluatã. iar fluxul de cenuºã transportat de 30 tone/h. Într-o altã aplicaþie din minerit. din regiunea Ropar India. Debitul de 3. Pentru transportul în fazã densã. 77 www.presiune.72 bar. În a 2-a treaptã cenuºa este transportatã la 1550 metri. în centralele termoelectrice pentru transportul cenuºii. printr-o conductã de 300 mm diametru. exploatarii.2 bar suprapresiune.37 bar sau 42 tone/h cãrbune uscat cu o cãdere de presiune de 1. diametrul conductei fiind de 200 mm. respectiv numai 23 tone/h. Ca aplicaþie practicã. cu un debit de 40 tone/h pe o linie. Fiecare compresor debiteazã 72 m3/min aer la 4. cu 326 m pe verticalã ºi pe orizontalã 100 metri de la punctul de alimentare. 2 de rezervã) din fiecare siloz intermediar într-o pereche de câte 3 silozuri.6 tone/h dolomitã de 50 mm cu o cãdere de presiune de 1. de exemplu. la aceeaºi cãdere de presiune. Cenuºa este transportatã cu aerul comprimat de cãtre un grup de 4 compresoare (2 active.7 m3/s aer insuflat la un bar suprapresiune are un consum de 522 kW la motorul de antrenare al compresorului. la aceastã distanþã este nevoie de o presiune mult mai mare. este transportatã pneumatic de la filtrele electrostatice la o distanþã de 2 km în 5 silozuri de stocare din care apoi este folositã la fabricarea cimentului. valorile presiunii fiind de aproximativ 20 bar. Transportul se realizeazã în 2 trepte: prima treaptã de la filtre la 2 silozuri intermediare pe o distanþã de 400 metri.agkompressoren. cãrbune de 25 mm diametrul dar cu mult bitum. de 6 grupuri de 210 MW fiecare. Transportul pneumatic la distanþã este folosit. coeficientului de încãrcare este aproximativ 10. printr-o conductã de 200 mm ºi 420 m pe verticalã se pot transporta 18. Transportul pneumatic la înãlþime s-a impus ca o soluþie de transport în minerit datoritã cheltuielilor scãzute.

Sisteme deschise Se utilizeazã în general acolo unde nu se impun condiþii de mediu deosebite. cu o separare gaz-solid ºi pierderi de materiale acceptabile. În alegerea sistemului de transport se þine cont de condiþiile impuse. Functie de presiunea de lucru. este prezentatã în figura 44. Figura 44. motiv pentru care se folosesc într-un numãr mic de aplicaþii. chiar ºi materialele combustibile pot fi transportate deschis. astfel încât.ro . Multe sisteme pneumatice pot transporta ermetic materialul. chiar dacã conducta ºi condiþiile de transport sunt aceleaºi. dar mai ales de caracteristicile materialului transportat. cu presiune negativa sau combinatie a celor doua. sistemele deschise pot fi folosite în siguranþã. sistemele pot fi cu suprapresiune.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Influenta materialului Trebuie menþionat cã materiale diferite au capacitãþi diferite de transport pneumatic.2. capacitatea de transport este funcþie de starea acestuia.almig. Majoritatea sistemelor sunt cu functionare continua în circuit deschis si în locatii fixe. Cele mai comune dintre sistemele deschise sunt cele în 78 www. mobile. 7. cu valori diferite ale vitezei aerului ºi deci a debitului de aer. Cu câteva mãsuri de siguranþã. Chiar ºi pentru acelaºi tip de material. Azotul sau alte gaze presupun costuri suplimentare. Selecþia sistemului. Un sistem proiectat pentru un anumit material poate fi total necorespunzator pentru alt material. dar la fel de bine pot fi sisteme în circuit închis si cu transport în sarje.Combinaþii posibile Sunt prezentate combinaþiile posibile pentru un sistem pneumatic cu o singurã sursã de aer comprimat. dintre combinaþiile posibile. Aerul este cel mai folosit suport pentru transport. Sisteme de transport pneumatic O larga gama de aplicatii industriale folosesc diverse sisteme de transport pneumatic.

Un astfel de sistem este dat în figura 45. la aceste sisteme buncãrul ºi unitatea de filtrare sunt în vacuum. Sistem cu suprapresiune 79 www.ro . Sistemele cu vacuum se folosesc ºi la transportul materialelor din suprafeþe deschise. spre deosebire de cele în suprapresiune. figura 47. Probleme apar la echilibrarea diferenþei de presiune pe punctele de alimentare. dar þinând cont de scãpãrile de aer prin aceste puncte în debitul total de aer insuflat în conductã. cu recipiente cu ºurub sau cu recipiente sub presiune.suprapresiune cu descãrcarea materialului la presiunea atmosfericã. Atât încãrcarea cât ºi descãrcarea materialului se pot face în unul sau mai multe puncte de pe aceeaºi linie. Încãrcarea materialului în conducta sub presiune creeazã o serie de probleme rezolvabile cu vane venturi sau rotative. Dupã cum se observã. Sistemele în depresiune (vacuum) se folosesc pentru a conduce material din mai multe puncte de alimentare într-un singur punct de descãrcare.agkompressoren. Figura 45. Schema unui sistem în vacuum este prezentatã în figura 46.

reprezentatã în figura 47. Sistem cu vacuum Marele avantaj al acestor sisteme este ca scaparile de gaz si de praf în atmosfera sunt eliminate.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Figura 46. Sistem combinat 80 www. Cel mai frecvent se foloseºte o combinaþie între sistemul cu vacuum ºi cel cu suprapresiune. Ca ºi la transportul hidraulic ºi la cel pneumatic se obiºnuieºte utilizarea a douã trepte pentru distanþe mai lungi.ro . Figura 47.almig.

Prin fracþionare presiunii în douã trepte se reduc pierderile de material ºi de aer.ro . Sistemul combinat are avantajul celor douã putând transporta de la mai multe surse spre multiple locaþii de descãrcare. Se considerã cã sunt douã tipuri de sistem de transport în ºarje. astfel încât acesta sã nu mai facã faþã noului raport de presiune. totuºi este mai convenabil sã se transporte câte o ºarjã de material într-un anumit timp. când ºarja este relativ mare ºi materialul este introdus în conductã gradual dupã o perioadã de timp. În multe procese. Coeficientul de încãrcare în timpul transportului ºarjei trebuie Figura 48. dupã necesitãþile procesului. curgerea fiind una semi-continuã.agkompressoren. Materialul poate fi în fazã diluatã sau densã funcþie de natura lui. dar astfel încât frecvenþa de transport sã fie în limite rezonabile. de cãtre mecanismul de alimentare cu material. Dezavantajul este cã din cauza filtrãrii pe fiecare treaptã cãderea de presiune pe compresor sã creascã. Ciclul semi-continuu sã fie mai mare decât la transportul continuu pentru a se obþine acelaºi debit 81 www. Majoritatea sistemelor cu sarje au la baza alimentarea din recipiente sub presiune deoarece acestea pot asigura o presiune înalta de transport sau natura materialului o impune. Sisteme de transport în ºarje Sistemele prezentate anterior permit transportul continuu de material 24 de ore pe zi dacã este necesar. de presiunea ºi distanþa de transport. Volumul recipientelor sub presiune variazã pânã la 20 m3. Sistemele semi-continue pot realiza orice coeficient de încãrcare cu material la fel ca ºi transportul continuu gaz-solid. Dacã se cere un debit constant de material atunci numãrul de ºarje se modificã. când întreaga ºarjã de material. depinzând în general de debitul de material transportat ºi de diametrul conductei. deoarece valorile presiunii în cele douã trepte sunt mai apropiate de presiunea atmosfericã comparativ cu transportul într-o singurã treaptã. Unul. Altul. Sistemul nu poate funcþiona când recipientul este plin cu material sau când conducta este sub presiune. umple conducta fiind apoi evacuatã din conductã de cãtre aer sub presiune.

Regimul stabil de funcþionare este atins dupã câteva cicluri. iar sistemul în figura 49. Schiþa sistemului este prezentatã în figura 50.almig. 82 www.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT de material transportat. Acest tampon de material este suflat prin conductã într-o singurã tranºã. coeficientul de încãrcare sã aibã aceeaºi semnificaþie. de obicei sub 10 m lungime. O micã parte din material rãmâne dupã deplasarea tamponului. Mãrimea recipientului presurizat depãºeºte rar 3 sau 4 m3 ºi numai dacã diametrul conductei este mare. Ciclul semi-continuu este prezentat în figura 48. Diametrul conductei este ales astfel încât rezistenþa la frecare a tamponului sã fie învinsã cu o diferenþã de presiune rezonabilã ºi sã se asigure Figura 50. Sistem în ºarje viteza necesarã de transport. În proiectarea sistemului. materialul este efectiv extrudat în conductã ca un singur tampon compact. Presiunea aerului trebuie sã învingã rezistenþa la frecare dintre material ºi conductã. mãrimea ºarjei rezultã din frecvenþa de alimentare ºi debitul de material. putând fi comparat cu curgerea în fazã densã. Sistem semi-continuu La celãlalt sistem.ro . Figura 49. dar va fi mãturatã de tamponul urmãtor. fãrã ca. Materialul este transportat cu o vitezã micã.

Sisteme moderne de transport pneumatic Sistemele prezentate anterior sunt toate sisteme convenþionale sub care materialul este aspirat sau suflat ºi transportat prin conductã pânã la destinaþie. dar cu sisteme închise gazul poate fi recirculat ºi costurile se reduc semnificativ. dar cu un foarte strict control al scãpãrilor ºi de preferat sã se lucreze sub vacuum. Dacã norul de praf din material este exploziv. Schiþa unui astfel de sistem este datã în figura 51. Sistem închis Se recomanda utilizarea unui postfiltru pentru a evita îmbâcsirea cu praf a suflantei. atunci se foloseºte ca ºi gaz de transport azot sau alt gaz inert.acesta trebuie realizat într-un mediu strict controlat. pentru a nu supraîncalzi circuitul se prevede un schimbator de caldura care se monteaza înainte sau dupa suflanta functie de materialul transportat. Dupa suflanta temperatura creste. Cu sisteme deschise respectarea condiþiilor de mediu ar fi foarte costisitoare. cum ar fi o bunã reþinere a aerului sau o bunã permeabilitate ºi care sunt 83 www. Dacã acest punct este dupã suflantã atunci sistemul funcþioneazã în vacuum. Materialele cu proprietãþi naturale de transport din grãmadã. Punctul de nul al circuitului se stabileºte acolo unde presiunea este efectiv cea atmosfericã ºi se poate completa sistemul cu gaz.ro . iar dacã este înainte de ea atunci funcþioneazã în suprapresiune.Sisteme închise În sistemele deschise gazul transportor este aerul preluat din atmosferã ºi reîntors tot aici dupã ce a fost filtrat.agkompressoren. de aceea. Figura 51. Pentru unele necesitãþi de transport . Dacã materialul manipulat este toxic sau radioactiv se poate folosi aer.

Faza densã se recomandã ºi la produse alimentare la care se pune problema pãstrãrii aromelor. 84 www. Materialele puþin hidroscopice pot fi transportate foarte bine în fazã densã. Recipientul estre presurizat prin partea superioarã. sunt destul de puþine. Când cuþitul nu primeºte aer. Consideratii asupra caderii de presiune Materialele impermeabile faþã de aer. fãrã a fi nevoie de uscãtoare de aer. Sistemul a fost iniþial aplicat la transportul materialelor fine. vezi Figura 52. trebuie gãsitã altã alternativã faþã de sistemele convenþionale. este puþin probabil ca materialul sã fie transportat în fazã densã. deoarece presiunea este exagerat de mare. trece de cuþit ºi ciclul se repetã cu o anumitã frecvenþã. pe care îl împinge în conductã. aerul opreºte curgerea din recipient ºi separã un tampon de material de o anumitã lungime. Motiv pentru care aceste materiale nu pot fi „pompate” pe distanþe mari. Chiar dacã presiunea de lucru este mare.almig. La materialele friabile transportate cu vitezã mare apare degradarea particulelor. La începutul conductei este un cuþit de aer ai cãrui timpi de pornit/oprit sunt comandaþi cu o anumitã frecvenþã. iar la partea inferioarã este introdus aer pentru fluidizare. Alternative la transportul în fazã densã trebuiesc cãutate în special la materialele friabile ºi la cele abrazive. pot bloca conducta.Sistem cu fazã pulsatorie figura 53. iar la cele abrazive la curgerea în fazã diluatã apare erodarea ramificaþiilor ºi a suprafeþelor conductelor de transport.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT transportabile în fazã densã cu vitezã micã în sisteme convenþionale. conform schemei din figura 52. Modificãrile s-au centrat asupra punctelor de alimentare cu material ºi mai ales asupra conductelor de transport ºi mai puþin asupra sistemului propriuzis. condiþiile impuse aerului în acest caz fiind chiar mai puþine decât la curgerea în fazã diluatã.ro . cu vitezã micã. Presiunea necesarã împingerii variazã exponenþial cu lungimea tamponului. Când cuþitul este alimentat cu aer. Faza densã este dictatã de proprietãþile materialului. materialul se scurge din recipient. împingerea lor în conductã fiind pur mecanicã. ca ºi lichidele. Pentru orice material ce nu poate fi transportat în fazã densã. dar poate fi folosit si pentru alte materiale. Nu se impun condiþii suplimentare la curgerea materialului de-a lungul conductei. Sisteme cu faza pulsatorie Sistemul a fost dezvoltat în anii ‘60 în Anglia ºi are la bazã descãrcarea materialului din recipientul sub presiune prin partea de jos a acestuia în conductã. chiar ºi în tampoane scurte.

Figura 53. Variaþia presiunii cu lungimea Figura 54.agkompressoren.Reducerea frecãrii dintre material ºi conductã se face prin umplerea cu aer a interstiþiilor dintre particulele de material (aerarea materialului). lungimea transportului. Influenþa lungimii tamponului asupra presiunii Dacã exponentul n are o valoare mare. Variaþia presiunii pentru materialul cu aer este de forma: p ≈ Ln unde p este presiunea aerului. Dar dacã materialul este 85 www. L.ro . transportul la distanþã presupune o presiune foarte mare a aerului. iar 1<n<2. O comparaþie între presiunea necesarã la deplasarea mecanicã a materialului ºi deplasarea materialului aerat este datã în figura 53.

Sisteme cu by-pass Diametrul conductelor de by-pass este de obicei de 20-25% din cel al conductei de transport. atunci aerul din conductele de by-pass taie acest tampon în tampoane mai scurte. Figura 55. atunci presiunea aerului se reduce semnificativ. Dacã.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT transportat în tampoane scurte separate de spaþii de aer. Spaþiile dintre gãuri sau punctele de conexiune depind de permeabilitatea materialului transportat. Daca materialul este impermeabil fata de aer.almig. la fel ca ºi sistemele cu cuþit de aer. dupã cum se vede din figura 54. caderea de presiune la curgerea aerului prin conducta este: Lr c2 D pa » d 86 (2.2) www.conducta de transport se blocheazã cu un tampon mai lung de material. conductele externe putând fi cu ramificaþii. conducta se blocheaza si aerul este fortat sa curga prin conducta de by-pass.ro . vezi figura 55. Sisteme by-pass Cele mai obiºnuite sisteme by-pass au o conductã de diametru mic plasatã în conducta de transport ºi care are din loc în loc gãuri sau fante de insuflare a aerului. Conductele de by-pass sunt alimentate cu aer de la aceeaºi sursã ca ºi conducta principalã. Conform relatiei lui Darcy. Altã variantã este cu o conductã externã conectatã din loc în loc la conducta de transport.

ñ este densitatea aerului (kg/m3).4) Debitul fiind acelasi în fiecare punct se poate scrie: 1 c= d2 Înlocuind ecuatia 2.6) Dacã diametrul by-pass-ului este un sfert din cel al conductei. gradientul de presiune este: D pa c 2 » L d Debitul volumic de aer este dat de: (2.ro . Aceasta înseamnã cã aerul din by-pass nu poate ocoli un tampon blocat în conductã ci îl fãrâmiþeazã prin fantele sau puntele de contact din aval de acesta.5) D pa 1 » L d5 (2. Considerând aerul incompresibil. va fi de 45 ori (adicã de peste o mie de ori) mai mare decât în conductã. pentru acelaºi aer insuflat. (2.unde L este lungimea conductei (m).agkompressoren. 87 www. diametrul conductei (m). gradientul de presiune în by-pass.3) p d2 V » c´ 4 .5 în 2. c viteza aerului (m/s) ºi d .3 rezulta: (2.

Daca viteza creste prea mult. Tipuri de compresoare de aer Gama de compresoare disponibilã pentru transportul pneumatic cuprinde de la ventilatoare ºi suflante.ro . funcþie de gradul de reþinere al aerului de cãtre material. Aerul injectat este mentinut. Alegerea compresorului pentru a alimenta cu aer sistemul la debitul si presiunea necesara este deosebit de importanta si se poate face dintr-un lung sir de masini.almig. Pe când la by-pass se urmarea o crestere a permeabilitatii materialului la injectia de aer se doreste o majorare a gradului de retinere a aerului de catre material. în deosebi daca debitul de material si distanta de transport sunt mari.3. În aplicaþiile recente aerul se injecteazã numai în punctele în care este necesar pentru a menþine curgerea continuã. de debite mari ºi presiuni joase. Punctele de injecþie de aer sunt plasate dupã ramificaþii. Parametrii care trebuiesc stabiliti pentru compresor sunt debitul volumic în conditii normale si presiunea de lucru. apar probleme de eroziune si de degradare a particulelor.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Sisteme cu injectie de aer Injectia de aer are loc de-a lungul conductei. debitul acestuia si de distanta la care trebuie transportat. la o cantitate care sa permita obtinerea fazei dense a materialului. S-ar putea ca un compresor sã nu fie economic de folosit pentru condiþiile unui sistem. dupã fitingurile linei de transport sau regulat de-a lungul liniei la intervale de la 1 m la 10 m. generic numite compresoare. capabile sã refuleze aer de înaltã presiune pentru sisteme cu fazã densã. Maºini pentru miºcarea aerului Masinile care misca aerul. Buna functionare a sistemului rezida în specificarea corecta a sarcinii acestora. sunt inima sistemului de transport pneumatic. dacã materialul este afectat de temperatura înaltã a aerului. de aceea puterea trebuie estimata aproximativ chiar la începutul selectiei compresorului. în unele cazuri. trebuie rãcit. iar la multe compresoare mai apare ºi problema prezenþei uleiului de ungere în aer. la compresoare cu piston ºi la cele rotative cu ºurub. Aerul injectat este considerat aer suplimentar care ajuta la mentinerea vitezei de curgere a materialului de suspensie. Compresoarele refuleazã aer cald care. Nu toate compresoarele sunt utilizabile în transportul pneumatic. 7. Unele au anumite limite de exploatare. Rãcirea aerului conduce la starea de saturaþie cu umiditate a acestuia. Puterea necesara transportului pneumatic poate fi foarte mare. altele sunt mai recomandate ca exhaustoare decât ca ºi compresoare. 88 www. Valorile acestor doi parametrii depind în primul rând de materialul de transportat. dupã cum va fi regimul de lucru: vacuum sau suprapresiune.

Clasificarea compresoarelor Figura 57. în tunelele aerodinamice. 89 www. Ele sunt folosite rareori în transportul pneumatic de debite foarte mari.Domeniile de lucru ale compresoarelor Compresoare aerodinamice Pentru realizarea presiunilor mari sunt cele centrifugale ºi în special cele axiale în mai multe trepte. Pot fi folosite atât ca ºi ventilatoare cât ºi ca.ro .Principalele caracteristici ale compresoarelor sunt date sub forma de caracteristici de lucru.agkompressoren. fãrã pericol de blocare. Figura 56. iar în transportul pneumatic în fazã diluatã sunt folosite doar cele într-o singurã treaptã. Ventilatoarele În transportul pneumatic se folosesc compresoarele centrifugale cu palete drepte. de dimensiuni mari. Compresoarele axiale se utilizeazã în aeronauticã. curgerea materialului fiind în fazã diluatã ºi pe distanþe scurte.

Figura 58. Debitul de aer devine atât de scãzut încât particulele de material cad din suspensie ºi conducta se blocheazã. în jurul a 20 m/s. adicã un debit volumic constant prin conductã astfel încât particulele de material sã rãmânã în suspensie. creºterea presiunii din sistem are ca efect o uºoarã scãdere a debitului refulat de cãtre compresor. La presiuni mari. caracteristica de funcþionare a compresorului centrifugal se aplatizeazã. scãdere care nu afecteazã transportul de material. La compresoarele volumice. creºte cãderea de presiune în conductã ºi punctul de funcþionare al compresorului se modificã foarte rapid pe caracteristicã în sensul scãderii debitului. cele doua rotoare sunt montate în paralel în carcasã ºi se rotesc în sensuri opuse. Dupa cum se vede în figura 58. Principala caracteristicã a transportului pneumatic este curgerea cu vitezã constantã.ro .almig. Suflanta Roots 90 www. putând funcþiona ca pompã de vid sau compressor cu debite între 500 ºi 1500 m3/min.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT compresoare la transportul materialelor uºoare. La utilizarea compresoarelor cu caracteristica aplatizatã. O influenþã ceva mai mare o are compresibilitatea aerului asupra vitezei de curgere. neabrazive. Suflanta Roots a fost inventatã în 1854 ºi este folositã în aplicaþii cu suprapresiunea de lucru în jur de 1 bar. Suflantele sunt de regula cu doi lobi pe rotor. pufoase. la care caracteristica de funcþionare este abruptã ºi debitul nu se modificã atât de mult cu presiunea. adicã domeniul fazei diluate. dacã dintr-un anumit motiv debitul de material se modificã. Principalul lor dezavantaj constã în dependenþa debitului volumic de cãderea de presiune de pe linia de transport. Problema este specificã fazei diluate când viteza aerului trebuie sã fie relativ ridicatã.

7 .agkompressoren.4 bar suprapresiune.3 vacuum ºi 0. de la intrare spre ieºire fãrã a fi comprimat. prin urmare eficienþa termodinamicã a suflantei este mai micã decât la alte compresoare ºi din aceastã cauzã suflanta este folositã numai la aplicaþii cu presiuni scãzute. prin rotirea sincronã a rotoarelor. Raportul de comprimare la suflantele fãrã ulei este 2:1. Caracteristica de exhaustor 91 www.Aerul intrã în spaþiul dintre rotoare ºi peretele carcasei ºi este transportat. adicã un raport de presiune 1 . Caracteristica de compresor Figura 60. Comprimarea are loc la ieºire când aerul din conductã comprimã aerul transportat de catre rotoare.ro .5 bar. suprapresiunea maximã este de 1 bar iar vacuumul maxim este aproximativ 0. Figura 59. La combinaþiile pompã de vid înseriatã cu suflanta aceste valori pot fi de 0. rotoarele se construiesc cu câte trei lobi elicoidali. Comprimarea are loc cu ºoc. 4 : 0 . Performanþele suflantelor pot fi majorate prin lubrifiere. Pentru reducerea pulsaþiilor de debit si a zgomotului. dar aerul din transportul pneumatic nu trebuie sa conþinã ulei. iar turaþia poate fi mai mare.

7 . Funcþionarea în trepte se practicã cu douã suflante în serie.8 bar. figura 3. Ca ºi la compresorul cu lamele existã un singur rotor montat excentric în carcasã. Performanþele se pot mãri prin injecþie de ulei sau prin rãcire cu apã.almig. Dupã cum se vede în figura 61. Maºina poate funcþiona la fel de bine ca ºi compresor sau ca si exhastor. putând da într-o singurã treaptã 50 m3/min la o presiune de 4 bar. Compresor cu mai mari. Presiuni semnificativ mai mari se pot obþine în douã trepte. între cele douã trepte. Paletele rotorului antreneaz ã lichidul de lucru. Aerul trebuie trecut printr-un rãcitor intermediar.ro .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Caracteristicile de lucru ale suflantei ca ºi compresor sunt prezentate în figura 59 iar ca ºi exhaustor în figura 60. Cu ulei de ungere raportul de comprimare ajunge la 1. Principalul avantaj este producerea aerului fãrã ulei. presiunea finalã ajungând la 2 bar suprapresiune. de obicei apa.95 bar ºi suprapresiunea la refulare la 2. de obicei rãcitor cu injecþie de apã. Capacitãþile de transport sunt de la 1 m3/min la 70 m3/min. Compresor cu inel 92 www. Au debite constante ºi presiuni mai mari decât suflantele.7. valorile atinse fiind de 160 mmHg presiune absolutã într-o singurã treaptã ºi 700 mmHg în douã trepte. fiecare având un raport de comprimare de 1. Compresoare cu inel de lichid Vacuumul adânc se obþine practic cel mai frecvent cu acest tip de compresoare. Compresoarele cu lamele culisante nu sunt folosite la capacitãþi mai mari de 6 m3/min. Ca ºi compresor poate lucra pânã la 4 bar.comprimarea are loc în interiorul compresorului º i se datoreaz ã excentricitãþii rotorului fatã de carcasã. iar cu injecþie de ulei peste 10 bar. într-o miºcare de rotaþie dându-i o formã de Figura 62. dar costurile de exploatare devin Figura 61. Spaþiile de aer se mãresc în zona intrãrii ºi se micºoreazã spre ieºire. Debitul de apã injectat este cam 2% din debitul de aer. Compresoare cu lamele culisante Aceste compresoare sunt des folosite pentru aplicaþii cu presiuni de lucru medii ºi mari.

Sunt similare cu suflantele Roots. la aceleaº i presiuni. într-o treaptã sau mai multe trepte de comprimare. 93 Figura 63. Compresoarele cu piston au probabil cea mai bunã eficienþã termodinamicã dintre toate compresoarele de aer. Pentru a limita scãpãrile interne de aer în 1958 s-a introdus injecþia de ulei în camera de comprimare. Compresoarele cu ºurub au fost patentate în 1878. Uleiul ajutã la rãcirea aerului comprimat dar ca ºi la compresoarele cu lamele apare problema separãrii lui din aer.agkompressoren. Compresoarele cu ºurub tind sã le înlocuiascã în domeniul debitelor mari. montate pe axe paralele într-o carcasã. conducãtor ºi condus. Injectarea. Comprimarea are loc în interiorul compresorului.inel de lichid concentric cu carcasa. Compresor cu ºurub www. Compresoarele cu ºurub sunt fabricate cu debite de la 0. dar comprimarea este internã dupã legi descrise matematic de catre Lysholm în 1930. de cãtre lobii rotorului conducãtor.3 la 700 m3/min ºi presiuni de refulare de 4 bar într-o treaptã. Constructiv compresoarele sunt cu un singur cilindru sau cu mai mulþi. compresoarele cu piston au fost cele mai folosite pentru obþinerea presiunii înalte î n sistemele pneumatice. Compresoare cu ºurub O relativ recentã descoperire în domeniul presiunilor medii ºi înalte sunt compresoarele cu ºurub.ro . în zona de intrare a aerului ºi descrescãtor la ieºire. Aerul care intrã între cavitãþile rotorului condus este separat(captivat). separarea ºi filtrarea uleiului pot reprezenta o proporþie substanþialã din preþul de cost al producerii aerului pentru transportul pneumatic. Compresorul din figura 63 este alcãtuit din douã rotoare. Compresoarele cu ºurub nu necesitã fundaþii speciale la montaj ºi nici rezervor tampon ºi funcþioneazã fãrã pulsaþii de presiune. Spaþiul dintre palete ºi lichid variazã în sens crescãtor. Apa are rolul de a rãci aerul comprimat ºi de a-l curãþa de particulele de praf. Compresoare cu piston P â n ã r e c e n t . Ferestrele de intrare ºi ieºire sunt opuse la capetele compresorului. iar prin rotirea rotoarelor aerul este comprimat ºi împins cãtre fereastra de refulare. Lobii descoperã fereastra de refulare ºi aerul cu volum minim este împins prin fereastrã în conductele de descãrcare.

Trebuiesc cunoscute toate pierderile de presiune din alimentatorul de material . Debitul masic este acelaºi pentru sistemul de transport ºi pentru maºinile care deplaseazã aerul. cu care se eliminã ungerea cu ulei ºi cu aceasta necesitatea separãrii uleiului . Aerul fiind compresibil trebuiesc date condiþiile la care se realizeazã debitul ºi presiunea de refulare .cu pistoane cu dublu efect antrenate de cãtre un disc oscilant montat pe arborele central al compresorului . suprapresiuni provocate de alimentarea cu material . dar acesta nu este specificat în cartea maºinii .Dezavantajul debitelor pulsatorii. Performanþele unui anumit model de compresor sau exhanstor necesare proiectãrii unui sistem pneumatic sunt debitul volumic ºi presiunea de refulare sau vacuumul realizat funcþie de turaþie. condiþii care sunt internaþional recunoscute. cu ºapte mici cilindri dispuºi radial . de traseul conductei ºi de material. Debitul volumic trebuie specificat în condiþii normale ( 101 . a diametrului conductei d . de distanþã . asociat acestui tip de compresor. a presiunii p1 ºi temperaturii T1 : 94 www.almig. Aceasta depinde de debitul de material .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Pentru a nu contamina cu ulei materialul transportat. 3 kN / m2 ºi 288 K ) ºi se determinã pe baza vitezei c1 . compresoarele cu piston pot fi prevãzute cu segmenþi din carbon si politetrafluoroetilenã .Parametrii daþi ºi cei care trebuiesc stabiliþi pentru alegerea compresorului sau exhaustorului sunt prezentaþi în schemele urmãtoare : Presiunea p1 este presiunea în punctul de încãrcare a materialului în conductã. filtre .etc. poate fi înlãturat printr-o soluþie modernã. Debitul volumic necesar sistemului de transport trebuie convertit la condiþiile date pentru compresor sau exhaustor.ro .

sistemul nu poate funcþiona ºi atunci. necesarã transportãrii debitului de material la distanþa datã. Evaluarea debitului de aer Proiectarea sistemului de transport pneumatic începe cu alegerea ventilatorului.temperatura fiind 288 K . m3/s La exhaustoare trebuie specificat debitul volumic la intrare.agkompressoren. dar poate fi 95 p1 × d 2 . Majoritatea aplicaþiilor au ca ºi gaz de transport aerul. suflantei sau compresorului.c1 V3 = 226 × T1 × p3 .p2 ). iar presiunea de refulare 101 .3 kN / m2 . Dacã acestea nu corespund. presiunile p1 ºi p3 ºi temperatura T1. diametrul conductei d. se poate calcula debitul volumic la intrarea în exhaustor: 7.p1 × d2 × c1 V0 = 2. ori distanþa de transport. m3/s www. decizia luându-se pe baza valorii vitezei de transport. de care depinde apoi cãderea de presiune pe conductã (p1 .ro . ori trebuie schimbat materialul transportat. Vacuumul trebuie specificat prin valoarea presiunii p3 .23 × T1 .4. Performanþele acestora sunt date ca ºi debit volumic ºi suprapresiune de refulare. Cunoscând viteza prin conducta c1.

Valoarea cãderii de presiune depinde în mare mãsurã de distanþa de transport ºi de coeficientul de încãrcare cu material. Presiunea Presiunea de refulare sau vacuumul depind de cãderea de presiune de pe conducta de transport.almig. Conductele ºi fitingurile sunt standardizate. dacã viteza este prea micã particulele de material cad din suspensie ºi blocheazã conducta iar dacã este prea mare. Debitele volumice ale compresoarelor sunt specificate în condiþii normale . Cãderea de presiune este dependentã.ro . Importanþa vitezei de transport ºi influenþa ei asupra presiunii ºi debitului volumic sunt redate în schema urmãtoare din figura 64 . dar în exploatare sunt dependente de presiunea ºi temperatura de pe sistem. La transportul în fazã diluatã . Acesta poate fi calculat pe baza coeficientului de încãrcare ºi a debitului masic de aer. iar debitul volumic al exhaustoarelor este dat în condiþiile de la aspiraþie ºi nu în condiþii normale. Debitul volumic Debitul volumic cerut ventilatorului. iar pentru fazã densã sau distanþe lungi sunt necesare compresoare cu piston sau cu ºurub. suflantei sau compresorului depinde de combinaþia vitezã cerutã pentru formarea suspensiei de material ºi diametrul conductei.viteza aerului la intrare în 96 www.Viteza aerului la intrarea în conducta de transport este datã iniþialã în proiectare.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT folosit orice gaz prin introducerea unor constante specifice gazului în ecuaþiile utilizate în proiectare. Viteza minimã de transport este datã în condiþii normale . Influenþa vitezei Sistemele de transport sunt proiectele pentru un anumit debit de material. Cãderea de presiune din separatorul gaz-lichid este luatã în considerare dacã din separator se alimenteazã în continuare altã conductã de transport. Pentru transport în fazã diluatã pe distanþe scurte se recomandã ventilatoarele sau suflantele . Pentru faza densã . La sistemele în depresiune . vacuumul creºte de la intrare pânã la ieºire. Viteza are o influenþã majorã asupra cãderii de presiune de pe conducta de transport ºi de aici asupra debitului de material transportat. dar viteza este aleatorie. de viteza aerului ºi de proprietãþile materialului transportat. Debitul de aer este proporþional cu viteza aerului ºi diametrul conductei. de asemenea. Plaja de vitezã este relativ îngustã. ramificaþiile se erodeazã repede ºi materialul transportat se degradeazã. Variaþiile de diametru ale conductei modificã de asemenea debitul volumic prin conductã. altfel se neglijeazã.în particular în faza diluatã variind de la minim 15 m/s la maxim 30 m/s.

cea a secþiunii conductei ( m2 ) Dacã conducta este circularã cu diametrul d. debitul volumic creºte de la punctul de alimentare spre punctul de descãrcare. Influenþe asupra transportului pneumatic Viteza aerului se obþine prin împãrþirea debitului volumic la secþiunea conductei. atunci : 97 www. p × d2 × c V = 4 (m3/s) (4. valoarea cea mai micã .fãrã a þine seamã de prezenþa materialului. Aerul fiind compresibil. Dacã diametrul conductei rãmâne constant .2) unde c este viteza aerului ( m/s ) si A. viteza va creºte de-a lungul conductei .1) V C× A m i n i m ã = d e t r a n s p o r t . Curgerea prin conductã are loc datoritã diferenþei de presiune dintre intrare ºi ieºire. Figura 64. având-o la începutul curgerii. Asigurarea vitezei minime de transport este o condiþie suficientã în aprecierea debitului volumic de aer. atât la sistemul cu suprapresiune cât ºi la cele cu vacuum.ro .conducta poate fi sub 3 m/s depinzând de natura materialului ºi de coeficientul de încãrcare. Valorile critice ale vitezei minime de transport ºi ale vitezei de la intrarea în conductã sunt date luate din exploatare ºi din lucrãri experimentale pe stand. Din acest motiv .agkompressoren. aici trebuie asiguratã viteza (4. Debitul volumic se calculeazã cu viteza medie a aerului din conductã : . La ambele presiunea scade în sensul curgerii .

.almig. 4× V c= p × d2 (m3/s) (4.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT sau: . p× V = m× R× T (4. p× V = m× R T Pentru un anumit gaz ºi un debit masic constant: . Viteza aerului variazã de la 2 la 40 m/s . T 98 www. R este constanta gazului ( kJ/kg•K ) ºi T este temperatura absolutã ( K) = t°C + 273.3) În figura 65 este reprezentat debitul volumic funcþie de viteza aerului pentru diferite diametre de conductã. V este debitul volumic la presiunea p ( m3/ s ). Debitul volumic funcþie de viteza aerului Legãtura dintre debitul masic ºi cel volumic se face pe baza legii gazului ideal : .ro . pentru a acoperi domeniile de curgere din faza densã respectiv faza diluatã. . p× V = ct.4) unde p este presiunea absolutã a gazului ( kN/m2). Se poate scrie: . m este debitul masic de gaz ( kg/s ). Figura 65.

Sisteme cu presiune joasã 99 www.3 kN/m2 ºi T0 = 288 K . p1 × V1 V0 = 1 × V1 = 2.Astfel încât pentru douã puncte 1 ºi 2 de pe traseul conductei : . .agkompressoren. Debitul volumic în condiþii normale se poate scrie : . . de obicei starea normalã : p0 = 101.6) sau: .843 × 101.ro .3 × T1 T1 . T1 × V0 V1 = 0. Curgerea s-a considerat izotermicã iar debitul de intrare este determinat în condiþii normale. 288 × p . (4. (4.5) unde indicele 0 este pentru starea de referinþã.352 × p1 .7) Influenþa presiunii asupra debitului volumic este reprezentatã în figura 66 pentru presiune joasã . p1 × V 1 p2 × V2 p0 × V0 = = T1 T2 T0 (4. Figura 66. figura 67 pentru presiune înaltã ºi figura 68 pentru sistemele cu vacuum.

de unde se destinde. conform relaþiei: . 288 × 25 m3/min V1 = 0.352 × » 50 (1.8 bar suprapresiune iar debitul de aer 14m3/min care se poate ºi calcula astfel: .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT În figura 66. figura 68.5) × 100 unde indicele 1 se referã la intrarea aerului. conform schemei cu compresor.ro . Figura 67.013 + 0. suprapresiunea necesarã transportului este de 4. la starea normalã. Sisteme cu presiune înaltã În figura 67. . presiunea la intrarea în conductã trebuie sa fie 0. Viteza de curgere poate fi determinatã din figurile 66 . la stare normalã va fi de 25 m3/min.5 bar.0 la 4. astfel încât la ieºire. debitul de aer raportat la aceastã stare este de 5 m3/min ºi se va destinde în lungul conductei astfel încât la ieºire. sau p1 × V1 V0 = 2. cei 25 m3/min de la intrare devin 50 m3/min la presiunea de 0.0 bar.843 × T1 . În cazul sistemelor cu vacuum.013 0.almig. specificã sistemului de transport în fazã diluatã pentru a transporta 25m3/min aer. cu ajutorul diagramei din figura 65. Dacã în punctul de încãrcare cu material. 288 × 25 m3/min V0 = 0. în punctul de încãrcare aerul este în stare normalã.0 bar .352 × » 14 (1. 100 www.68. sau din ecuaþia debitului volumic: p × d2 × c V1 = 4 .8) × 10 unde indicele 0 se referã la intrarea în compresor . conform schemei cu exhaustor. suprapresiunea variazã de la 1.

Panta curbei creºte cu scãderea presiunii.72. Neglijând influenþa temperaturii tot rãmân patru variabile. unde presiunea p1 este la numitor. T1 × V0 c= 0.448 × 2 d × p1 m/s (4. pentru un debit 101 www. În figura 69 este prezentatã influenþa presiunilor asupra vitezei de curgere a aerului printr-o conductã cu diametrul constant. Sisteme cu vacuum Înlocuind relaþia 4.Figura 68.agkompressoren. caz specific atât sistemelor cu depresiune dar mai ales celor cu vacuum adânc. m3/min (4. în care debitul volumic este dat de condiþiile mediului ambiant. s-a ales ca parametru diametrul conductei. Astfel.9.ro . deoarece acesta este standardizat.mici modificãri ale acesteia duc la modificãri importante ale vitezei asa cum se vede în relaþia 4. iar alegând un anumit debit de curgere se poate vedea influenþa celor trei variabile rãmase.9) Dupã cum se observã din relaþiile de mai sus sunt cinci variabile care nu se pot reprezenta pe un singur grafic. În figura 69 se observã legãtura dintre diametrul conductei ºi efectul expansiunii aerului la diferite presiuni de lucru. La presiuni mici.8) Rezultã viteza de curgere cu care se poate verifica dacã sistemul poate funcþiona: .23 × T1 . Aceasta este reprezentatã în figurile 69 .6 se obþine: p1 × d2 × c V0 = 2. Cum viteza aerului ºi presiunea pot avea o infinitate de valori.2 în relaþia 4.

parametrul de control este viteza minimã de transport. conducta de transport având 125 mm diametru. viteza aerului este 18.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT de 20 m3/s de aer în condiþii normale.9 m/s. ea se va considera în practicã 18 m/s. Influenþa presiunii aerului asupra vitezei este reprezentatã în figura 71 pentru un debit de 30 m3/s ºi un diametru al conductei de 150 mm. din cauza compresibilitãþii aerului ele trebuie sa fie de diametre diferite pentru a avea o vitezã de curgere corespunzãtoare.5 respectiv 27. De observat cã deºi intrarea ºi ieºirea sunt parþi ale aceluiaºi sistem. Figura 69. viteza minimã necesarã este 18 m/s.3 bar. Aºa dupã cum s-a vazut. iar dacã debitul de aer este 25 m3/min în condiþii normale ºi suprapresiunea în conductã 0. Debitul volumic exprimat în condiþii normale este acelaºi peste tot ºi aºa dupã cum s-a vãzut el este influenþat de presiunea din conductã ºi de compresibilitatea aerului. Dacã presiunea în partea de suprapresiune a sistemului este 0. dacã în fazã diluatã viteza minimã este în jur de 15 m/s . În punctul de alimentare cu material (0 bar suprapresiune). Viteza funcþie de presiune Viteza minimã de transport se majoreazã cu 20% ca marjã de siguranþa astfel încât.almig. viteza ajunge la 26. astfel încât la ieºire viteza este 34m/s. în timp ce presiunea scade.8 m/s.8 bar este necesar un diametru al conductei de 125 mm. În figura 70 este redat profilul vitezei pentru curgerea la presiune micã în faza diluatã. printr-o conductã cu diametrul de 150 mm este necesar vacuumul. vitezele de intrare ºi de ieºire ale aerului vor fi 19.ro . iar dacã presiunea la intrare în exhaustor este de -0. Viteza aerului nu trebuie sa fie în nici un punct al conductei sub 102 www.4 bar suprapresiune. Rezultã cã viteza aerului la intrare este 19 m/s ºi creºte spre ieºire. Largirea în trepte a conductei La dimensionarea conductei.2 m/s.

agkompressoren. deoarece presiunea scãzutã de dupã acel loc trebuie sã asigure viteza de transport. iar pentru realizarea acestei condiþii se practicã mãrirea în trepte a diametrului conductei.valoarea minimã. Curgerea în fazã diluatã Figura 71. Influenþa presiunii asupra vitezei aerului 103 www. Locul în care se face marirea este foarte important.ro . Figura 70.

viteza finalã la ieºire fiind 32 m/s. viteza la ieºire ar fi de 81.6 cu înlocuirea lui V din 4. Un caz tipic de transport în fazã diluatã la mare distanþã este prezentat în figura 73. astfel cã pentru a reduce problemele legate de eroziune ºi degradarea particulelor. mult prea mare. Suprapresiunea aerului din conductã este de 4 bar. 100. aplicând relaþiile 4. în acest caz : 75.6 m/s iar la ieºire ar ajunge la 38. Din diagramã rezultã cã diametrul conductei trebuie sã fie de 125mm. .5 m/s. Dupã cum se vede. viteza ar ajunge la 21 m/s iar dacã se mãreºte la 200 mm. Dacã s-ar folosi un singur diametru de conductã. se reduce viteza de curgere prin mãrirea în trepte a diametrului conductelor. viteza se modificã într-o plajã redusã. debitul în condiþii normale este de 10 m3/min iar viteza minimã de transport trebuie menþinutã la 6 m/s.almig.8 m/s. iar debitul de aer în condiþii normale este de 60 m3/min. Notaþiile treptelor conductei Pentru conducta în douã trepte din figura 72. ceea ce se explicã prin diferenþa dintre materialele transportate.2 m/s. În figura 73 este prezentat un caz în care presiunea de intrare în conductã este de 4 bar suprapresiune. mai micã decât viteza minimã necesarã la curgerea în fazã diluatã. convenabilã ca vitezã de intrare.448 2 2 p × d 3p3 × T0 d 3p3 4 × 4 × m/s (4. Viteza minimã de transport este de 15 m/s.2 se poate scrie: .10) din care se obþine viteza aerului la intrarea în al doilea tronson al conductei. viteza la intrare ar fi de 7. prea micã pentru curgerea în suspensie a particulelor de material. pentru care viteza aerului corespunzãtoare este de 16. 4× p0 × V 0× T3 V O× T3 c3 = = 0. Dacã s-ar folosi o conductã cu diametrul de 75 mm. Se observã cã soluþia este cu douã variaþii de diametru ºi 3 diametre de conducte : 125. viteza la ieºire ar fi de peste 40 m/s ºi pe de altã parte nici diametrul nu este unul standardizat. Dacã se limiteazã viteza aerului la 30 m/s ºi se mãreºte diametrul la 150 mm.5 m/s. dacã se þine cont cã particulele pot fi abrazive sau friabile. mult prea mare.5 ºi 4. 125 mm.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Figura 72. Dacã s-ar folosi o conductã cu diametrul de 175 mm. 104 www.ro . valoarea maximã fiind la ieºire de 13. 150 ºi 200 mm. viteza coboarã în jurul valorii de 12 m/s.

poate duce la reducerea vitezei de curgere cu 0. 105 www. dupã cum se vede în figura 74.Figura 73.ro . Profilul vitezei la faza densã Influenta temperaturii aerului Influenþa temperaturii aerului asupra debitului volumic nu este atât de importantã ca ºi cea a presiunii. Temperatura aerului la refularea din compresoare la suprapresiunea de 1 bar poate ajunge la 100°C. Rãcirea aerului la temperaturi mai mici. poate fi 200 °C.04 m/s pe °C.agkompressoren. iar la compresoarele cu ºurub cu suprapresiune de refulare de 3 bar.

287 kg × K . iar din definiþia coeficientului de încãrcare : mp = f × ma Cãldura specificã a suspensiei este: .12) Rezultã temperatura amestecului în suspensie: f × c pp × tp + c pa × ta ts = f × c pp + c pa (4. cp este cãldura specificã (kj/kg K).15) (4.ro .13) Deoarece debitul masic de aer este constant de-a lungul conductei. t este temperatura (°C) iar indicii sunt p pentru particula de material. ma + mp (4.365 × 2 d × p1 106 (4. ( m× cp × t) p + ( m× cp × t)a = ( m× cp × t) s (4.11) unde m este debitul masic (kg/s).14) Cum pentru R este: rezulta: 4× ma × R× T1 c1 =2 m/s p × d × p1 kJ R= 0. exprimarea debitului volumic ºi a vitezei de curgere a aerului se poate face în orice punct al conductei cu ajutorul acestuia: . . Din ecuaþia de continuitate : ms = ma + mp .17) www. . . (4.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Temperatura materialului în suspensie poate fi determinatã pe baza ecuaþiei de bilanþ energetic: . . m3/s (4. a pentru aer ºi s pentru suspensie. . c ps ma × c pa + mp× c pp = .16) ma × T1 m/s c1 = 0. respectiv: ma × R× T V1 = 1 p1 . . . .almig.

Densitatea aerului se calculeazã din ecuaþia termicã de stare: p m r = = V R× T kg/m3 (5. Factorul de frecare.2) 4× ma × R× T c =2 p × d × p se obtine: . p presiunea (N/ m3) ºi R= 0. iar valorile tipice pentru rugozitate în tabelul din aceeaºi figurã. Dacã.ro . Cãderea de presiune pe conductã este direct influenþatã de viteza aerului necesarã transportului de material. Re. Pentru evaluarea cãderii de presiune trebuie cunoscuþi o serie de parametrii ai aerului ºi ai conductei. cãderea de presiune de pe acea distanþã trebuie luatã în considerare.å. constanta aerului. se pot obþine din diagrama lui Moody din figura 75. ºi de rugozitatea conductei. m/s (5. densitatea aerului este ñ = 1. în care ì. Relaþiile de calcul pentru cãderea de presiune a aerului Valorile cãderii de presiune a aerului în cazul conductei goale oferã date asupra potenþialului de transport al conductei. V volumul (m3).agkompressoren.5. exhaustorul sau filtrele de aer sunt la distanþã faþã de sistemul de transport. vâscozitatea aerului(kg/m·s) Înlocuind viteza c din relaþia: .1) unde m este masa aerului (kg).conducta este lungã ºi de diametru mic. 107 www. este funcþie de numãrul Reynolds.225 kg/ m3 . Coturile. Cãderea de presiune pe conducta goalã este importantã în proiectarea sistemului pneumatic. p0 = 101.7. Dacã compresorul. f . curbele ºi alte caracteristici ale conductei mãresc cãderea de presiune.4) Valorile factorului de frecare. 8× c× d Re = m (5. În condiþii normale.3kN/m2 ºi T0 = 288 K. f. se poate întâmpla ca presiunea datã de suflantã sã acopere doar cãderea de presiune a aerului fãrã a se mai putea transporta ºi material în suspensie.2871 (kJ/kgK).3) 4× ma Re = p × d× m (5.

ro .5) 4× ma × R× T c =2 p × d × p 108 m/s (5.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Figura 75. Folosind expresia vitezei sub forma: .Factorul de frecare funcþie de Re Figura 75.almig. Rugozitatea peretelui conductei Cãderea de presiune în conducte drepte poate fi determinatã din relaþia lui Darcy: 4× f× L r × c2 N/m2 D p = × d 2 unde L este lungimea conductei (m).6) www. (5.

Dintr-o instalatie de 109 www.8) Äp = p1 p2 si p1 p2 = Ã. 7.0.2 5 ) p × d J/kgK). N/m2 (5.0 .5 D pa = p1 ( p12 .10) Similar. pentru intrarea în conductã : k = 1.9) La sistemele cu suprapresiune presiunea p2 este datã (de obicei este presiunea atmosfericã) ºi atunci: .pentru cot dublu la 90°: k = 3. Dimensionarea unei instalatii de transport material fin în faza densa Sistemul de transport pneumatic se proiecteaza . Datele pot proveni de la o instalatie de tevi unde a fost transportat material identic sau dintr-o instalatie de test în care materialul în cauza va fi transportat. coeficientul de pierderi locale de presiune depinde de geometria ºi configuraþia cotului.p2 (5. 1 ºi 2: Notând: 64 × f× L× ma × R× T 2 p12 p2 = 2 5 p × d 2 2 Äpa= (p22 + Ã)0. ramificaþiei sau fitingului ºi se ia din diagrame sau tabele. prin utilizarea unor baze de date.0. astfel: k× d Le = 4× f m (5. fitinguri pot fi luate în considerare prin înlocuirea lor cu o lungime echivalentã de conductã dreaptã. p1 este datã (de obicei este presiunea atmosfericã ): 2 64 × f× L× ma × R× T 0. pentru ramificaþie :k = 1. 2 32 × f× L× ma × R× T p× dp = 2 5 × dL p × d .6. rezultã: . N/m2 (5. pentru sistemele cu presiune negativã.1 Cãderile de presiune pe coturi. ramificaþii. Le (m).agkompressoren. Astfel.12) unde k. 2 64 × f× L× ma × R× T 0. 2 (5.5 2 D pa = ( p2 + 2 5 ) p2 p × d .7) care prin integrare între intrarea ºi ieºirea din conductã. special pentru a obtine date. rezultã pentru aer : (5.11) Observaþie: Constanta aerului se va înlocui cu valoarea 287. de obicei .ro .5.ºi înlocuind în expresia sub forma diferenþialã a cãderii de presiune.

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT
tevi , în functiune , este probabil sa se obtina date pentru un singur punct de functionare. Cu o instalatie de test , debitul de aer si de material transportat poate varia, la fel si diferenta de presiune de transport si pot fi masurate cu ajutorul instrumentelor. Transportul cimentului în faza densa Pentru ilustrarea proiectãrii unui sistem de transport în fazã densã , a fost selectat ciment Portland. Acesta este un material care se poate transporta foarte bine în fazã densã la vitezã micã. Pentru a ilustra procesul de proiectare a acestui sistem se determinã parametrii unui punct de pe caracteristica de transport. Dacã este necesar sã se ridice toatã caracteristica de transport , se repetã procedura pentru mai multe puncte.

Figura 76. Caracteristica de transport pneumatic a cimentului Date de transport Sistemul de transport de referinþã are un rezervor de presiune înaltã pentru încãrcarea materialului în sistemul de þevi. Acest tip de încãrcare este ideal pentru materialele abrazive, cum este cimentul, deoarece nu are pãrþi în miºcare ºi este capabil sã acopere o gamã largã de condiþii de transport . Sistemul de þevi folosit are 50 m lungime , diametrul de 53 mm cu 9 coturi la 90 de grade ºi este aproape în totalitate în plan orizontal. Acest sistem de þevi este prezentat în figura 77. Necesarul de transport Necesarul de transport se stabileºte pentru transportul cimentului pe o distanþã de 155 m la un debit de 70 de tone/h ºi se recomandã sã se
110

www.almig.ro

foloseascã un compresor ce genereazã 2 bar suprapresiune. O schiþã a sistemului de þevi propus este prezentatã în figura 78. Sistemul include un total de 120 m de þeavã în plan orizontal ºi 35 m în care materialul este transportat în plan vertical. ªase coturi la 90 de grade sunt incorporate în sistemul de tubulaturã, tubulatura fiind din oþel . Capacitatea de transport Lungimea echivalenta a coturilor la 90 de grade având un raport D/d =24/1 este redata în figura 6.4 iar în figura 6.5. se poate vedea influenta raportului de încarcare solida asupra vitezei minime de transport.

Figura 77 .Schiþa tubulaturii de test

Figura 78. Schiþa tubulaturii de proiectat

111

www.agkompressoren.ro

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT
Tipul materialului transportat are desigur o mare importanþã , dar aceste date asigurã o valoare medie rezonabilã.

Figura 79.Lungimea echivalentã a coturilor

Figura 80. Influenþa raportului de încãrcare solidã asupra vitezei minime de transport În proiectarea sistemului de transport,viteza de intrare a aerului trebuie sã fie mai mare cu 20% decât valoarea vitezei minime recomandate. Datele iniþiale ale proiectãrii sunt debitul de 70 tone/h de ciment transportat cu o diferenþã de presiune de transport de 1,6 bar. Datele finale ale proiectarii sunt diametrul sistemului de tubulatura , debitul volumic de aer al compresorului împreuna cu puterea necesara pentru motorul de antrenare al acestuia .

112

www.almig.ro

0 bar suprapresiune 1.agkompressoren. Valoarea caderii de presiune a aerului trebuie sa fie stabilita . Stabilirea punctului de operare de pe caracteristica de transport Punctul de operare . pentru ca aceasta este în dependenta cu lungimea si diametrul tubulaturii : daca sistemul de tubulatura este mai lung va fi necesar un diametru mai mare si invers.6 bar suprapresiune 1.1 .Rezumat Materialul de transportat Dimensiunea particulelor Densitatea materialului Densitatea particulelor Tubulatura Orizontala Verticala Coturi Capacitatea de transport Debitul de material Aer de transport Presiunea de refulare Presiunea de intrare Cãderea de presiune Viteza minima a aerului De determinat Diametrul tubulaturii Debitul de aer Puterea necesara Ciment de Portland 14 pm ñb ñp k v b mp p pi Äp C1 d Va P 1070 kg/m3 3060 kg/m3 figura 78 120 m 35 m 6X90° 70tone/h Compresor cu ºurub 2. se stabileºte astfel încât debitul de aer sã 113 www.se stabileste punctul de functionare de pe caracteristica de transport a sistemului de referinta . orientarea sistemului în spatiu . numarul de coturi cu care se calculeaza viteza aerului de transport . dimensionarea se face în functie de diametrul sistemului de tubulatura si se stabileste debitul de aer ai puterea motorului de antrenare. În prima etapa se porneste de la distanta de transport.6bar 1. In etapa a doua .2 X Cmin Procedura de dimensionare Luând în considerare necesarul de presiune si debitul de aer. de pe caracteristica de transport pentru sistemul de test din figura 6. caderea de presiune si lungimea echivalenta atât pentru sistemul de referinta cât si pentru sistemul ce trebuie proiectat si se face verificarea prin coeficientul de încarcare.ro . Dimensionarea se realizeaza în doua etape.

C1 va fi cu 20% mai mare. un coeficient de încãrcare mai mare de 70. în figura 80.8 tone/h .2) Figura 81.almig. Caracteristica pneumaticã de transport Acestei valori îi corespunde.6 bar. Valoarea corespunzatoare a debitului de material este aproximativ 12.021 kg/s ºi atunci punctul de operare va corespunde unui debit de aer de 0. Punctul de operare este prezentat în figura 6.025kg/s.053 ´ 261.3 (6.2 ´ 3.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT fie mai mare cu 20% decât debitul minim de aer de transport de la presiunea de 1.6 bar debitul minim de aer este aproximativ 0. Viteza aerului de intrare .0 = 3.3) www. La 1.ro .corespunzatoare limitei de transport pentru o diferenþã de presiune de 1. Viteza de intrare a aerului de transport Viteza minima a aerului de transport Cmin .6 ca ºi este punct al primei estimari (a).021 ´ 288 C min = 0.6 bar poate fi determinatã utilizand ecuaþia de mai jos: 0. C1 = 1.0 m / s 0.6 114 (m/s) (6.365 × 2 m/s = 3 .

Pentru coturile tubulaturii lungimea echivalentã poate fi legatã de viteza de intrare a aerului. atât pentru faza diluatã cât ºi pentru faza densã a transportului pneumatic. S-a descoperit cã lungimea echivalentã a coturilor variazã puþin cu geometria cotului.5) Dupã cum se poate observA . Lungimea echivalentã Lungimea echivalentã a sistemului pentru transportul materialului are ca valoare de referinþã lungimea orizontalã a tubulaturii.009bar 0.Caderea de presiune a aerului Cãderea de presiune pentru un sistem de tubulaturã . lungimea echivalentã va fi cu mult mai mare .5 (6. numãrul total al coturilor si b.0045.4) Luând presiunea aerului de ieºire ca fiind presiune atmosfericã standard de 101.025 kg/s. poate fi determinatã utilizând ecuaþia 6.lungimea echivalentã a fiecãrui cot. N. d de 0. în particular pentru teuri.6) Unde : h. aceastã cãdere de presiune este neglijabilã ºi corespunde unei viteze mici de transport intr-un sistem relativ mic de tubulatura.300 kN/m2. valoarea debitului de aer determinatã mai sus la 0.constanta R pentru aer = 287 J/kg*K . 5 (6. v. coeficientul de frecare al tubulaturii f de 0. este lungimea totala a tubulaturii orizontale. lungimea tubulaturii de test L= 50 m . Tubulatura de test 115 m L0 = h+ 2v + Nb www. în fazã diluatã în sisteme lungi de tubulaurã . Lungimea echivalentã a tubulaturii L0 poate fi exprimatã astfel : (6. Pentru porþiunile verticale ale tubulaturii lungimea echivalentã este dublul lungimii acestora . se obþine : æ 2 64 ´ 0.ro .4 . mai ales la valori peste 4 / 14 .0532 è ø = 0. Influenþa semnificativã o are raportul diametru cot pe diametrul tubulaturii D/d.agkompressoren. La aceasta se adaugã lungimea echivalentã pentru porþiunile verticale ºi pentru coturile tubulaturii. cãderea de presiune trebuie luatã în considerare.89 N / m 2 = 0.0252 ´ 287 ´ 288 ö ç ÷ D pa = 101300 + 101300 = 886 N / m 2 2 ç ÷ p ´ 0. Pentru raze de curburã mici .053 m. lungimea totala a tubulaturii verticale. 2 æ & 64 fLm × RT ö 2 ç ÷ (N/m2) D pa = p2 + a 5 p ç ÷ 2 p × d è ø 0. temperatura aerului T = 288 K ºi diametrul tubulaturii de test .0045 ´ 50 ´ 0. Pentru viteze mari de transport . Äp .

ro .10) www. Dimensionarea lungimii tubulaturii se poate face cu ajutorul ecuatiei 6. Cu o vitezã a aerului de transport de 3.582 bar ºi aceasta este valoarea ce trebuie utilizatã în figura 81 pentru determinarea debitului de material pentru continuarea dimensionãrii.8 ´ = 4.8) Lungimea fizicã a instalaþiei este de 155 m ºi este lungimea ce trebuie utilizatã pentru evaluarea cãderii de presiune a aerului . viteze mari . Cresterea caderii de presiune a aerului de la 0.9) Cu alte cuvinte aceasta este de trei ori mai mare decât cea a instalatiei de test .009 bar la 0.6 bar ceea ce dã 1.10 : Le1 64 & & m m 12. iar lungimea echivalentã Le2. Neglijând efectul coturilor ºi înlocuind lungimea 155 m în locul celei de 50 m din ecuaþia 6.6 m/s lungimea echivalentã a coturilor din figura 6.018 bar mai putini pentru transportul materialului.4 . Aceastã pierdere de presiune trebuie scazutã din 1.4 este de aproape 1½ m de fiecare cot.027bar (6.2 ºi de aici se poate calcula lungimea echivalentã a tubulaturii de test Lel : æ 1ö m ( Le1 = 50 + 2´ 0) + 9´ 1× = 64 ç ÷ è 2ø (6.6 bar a diferentei de presiune de transport. presiuni de transport mici aceste valori vor fi semnificative ºi trebuie luate în considerare . Pentru viteze mici ale transportului la presiune inalta aceste valori ale cãderii de presiune sunt nesemnificative .7) Valoarea lungimii echivalente se explicã prin aceea cã nu este o ridicare verticalã semnificativã ºi sunt nouã coturi în tubulatura de test.027 bar înseamna 0.12 p2 = p1 × = Le 2 199 116 (6.almig. este: æ 1ö () Le 2 = 120 + 2´ 35 + 6´ 1× = 199 m ç ÷ è 2ø (6. se obþine : D pa = 2721N / m 2 = 2. dacã tubulatura ar avea acelaºi diametru ca ºi instalaþia de test.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT O schiþã a tubulaturii de test este prezentatã în figura 6. dar pentru distanþe lungi.72kN / m 2 = 0. dar este nesemnificativa fata de valoarea de 1. Tubulatura instalaþiei de dimensionat O schiþã a tubulaturii instalaþiei de proiectat este datã în figura 78 .

Verificarea condiþiei de transport Se face o verificare a noii valori a raportului de î ncarcare. Lungimea echivalentã revizuitã a tubulaturii de test a crescut de la 64 m la 105 m . adicã punctul b pe figura 6. Cu aceste noi valori debitul de material de 12 tone/h devine 5. Datoritã primelor calcule este de sugerat ca valoarea vitezei de intrare a aerului .025 kg/s. Coeficientul de încãrcare va fi : 5.6.025 (6.agkompressoren. va trebui sã aibã o vitezã de intrare a aerului peste 4.5 m/s ceea ce nu corespunde pentru punctul iniþial de operare identificat în figura 81.12 f = = 45 3. din figura 79 este cu mult mai mare . menþinând diametrul tubulaturii de 53 mm.11) Din figura 80 se poate observa cã la valoarea raportului de încãrcare de 45. neglijâ nd efectul pierderilor de presiune din tubulatura.12 tone/h pentru tublatura de test obtinut din figura 6.55 tone/h . noul debit de material este de 12 tone/h ºi noul debit de aer este de 0. este necesarã localizarea unui nou punct de operare pe figura 6. ce ar trebui încercatã . Deºi debitul de aer este cu mult mai mare .Noul punct de operare . fiindca pentru punctul de operare s-a pornit de la o viteza de intrare a aerului de 3. sã fie de 8 m/s .052 kg/s. Noul raport de î ncarcare va fi : 4.052 117 www. pãstrând diametrul de 53 mm . Aceasta trebuie facuta pentru a afla daca materialul poate fi transportat î n faza densa . daca tubulatura ar avea acelasi diametru ca si tubulatura de test . pentru o creºtere a vitezei de intrare a aerului de la 3.6. iar pentru tubulatura de proiectat . a crescut de la 199 m la 227 m. Lungimea echivalentã a coturilor .4 m/s .6 .55 f = = 30 3 . valoarea minimã a vitezei aerului de transport este de 4.1 m .6 ´ 0.2 X 4.5 = 5.ro .Debitul de material de 4. aceasta crescând pentru un cot de la 1.5 m/s. Din figura 81 .6 ´ 0.6 m/s la 8 m/s. adicã 1.6 m la 6.6m/s si de la un debit de aer de 0. de pe figura 81 . Avâ nd î n vedere cã verificarea a dat greº . cãderea de presiune de pe tubulaturã va fi totuºi foarte micã în comparaþie cu cãderea de presiune de transport ºi de aceea va putea fi neglijatã. este debitul de material care se poate transporta cu aceeasi cadere de presiune si debit de aer .

viteza minimã corespunzatoare a aerului de transport este 6. astfel încât calculele pot continua. iar cu 20% marjã de eroare .3 m/s .almig. Dimensionarea dupa diametru Dimensionarea diametrului tubulaturii se face cu ajutorul ecuaþiei 6. 4.55 ø è 0. 5 0. atunci poate fi luat în considerare un diametru de 150 mm.coeficentul de încarcare va fi mic si poate exista riscul blocarii tubulaturii. La o cãdere de presiune mai mare .12 rezulta un debit de material de 44 tone/h. Un debit de 70 tone/h poate fi atins cu un diametru de 150 mm dacã se utilizeazã o cãdere de presiune mai mare. Daca debitul de material este mai mic .6 m/s .70 tone/h ºi deci este nevoie sã se afle diametrul necesar al tubulaturii. Un debit de 70 tone/h poate fi atins cu un diametru de 200 mm cu o valoare a caderii de presiune mai mica. în funcþie de debitul de material ce trebuie transportat . 2.ro . Dacã se ia în considerare un diametru de 200 mm debitul de material ce poate fi atins este de 79 tone/h. Necesarul de aer Se calculeaza debitul de aer si puterea necesara antrenarii compresorului fiind selectate presiunea de alimentare de 2 bar si diferenta de presiune intrare-iesire 1.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Din figura 80 se observã cã pentru un coeficient de încãrcare 30 . Utilizând ecuatia 6. Este posibilã atingerea debitului de 70 tone/h cu o cãdere de presiune de 1. 5. 3. 118 www.6 bar . cimentul poate fi transportat cu un coeficent de încãrcare mai mare ºi aceasta înseamnã cã se pot utiliza viteze de intrare ale aerului mai mici.12 . 5 m (6. In acest caz valoarea debitului de material a fost specificatã .12) Înlocuind datele în ecuatie se obtine : mm Un diametru de 188 mm nu este o opþiune practicã ºi trebuiesc luate în considerare ºi alte opþiuni posibile: 1. viteza de intrare a aerului trebuie sã fie de 7.6 bar la un diametru de 150 mm dacã se face trecerea la 200 mm mai în lungul tubulaturii. dacã diametrul tubulaturii este mãrit la o valoare datã. é ù & m p2 d2 = d1 × êú & m ê ú p1 û ë 70 ö æ d2 = 53ç ÷ = 188 5. Daca 70 tone/h nu este o valoare fixa. faþã de 8 m/s cu care s-a început recalcularea .

23 ´ = 0. viteza minima de transport a aerului pentru material este un parametru foarte important de proiectar . 23 0 T1 m3/s 0.0 m/s : d 2 p1C1 & V = 2 .0 = 2.647 m3/s 288 (6.Ca ºi la faza densã. Au fost efectuate încercãri cu cãderea de presiune de 1.ro .647 ln ê ú = 125kW 101 ´ 3û ë (6. presupunând cã presiunea de transport este de 1. dar spre deosebire de faza densã aceasta nu se modificã foarte mult cu variaþia coeficientului de încãrcare .agkompressoren.200 2 ´ 261.Debitul de aer Debitul de aer va fi evaluat pentru 200 mm diametru tubulaturã .6 bar ºi o viteza de intrare a aerului de 8. condiþii de referinþa pentru specificarea unui compresor. Sulfatul de magneziu are o mãrime a particulelor de 225 ìm ºi rãmâne foarte puþin în suspensie în aer. Densitatea materialului este de 1010 kg/m3 ºi densitatea particulelor este de 2350 kg/m3.14) 7. Materialul a fost transportat prin tubulatura din figura 82 . iar caracteristica de transport este prezentatã în figura 83. Dimensionarea unei instalaþii de transport material grosier în fazã diluatã Pentru acest studiu a fost ales un material care nu are capacitãþi naturale de transport în fazã densã ºi deci poate fi transportat în fazã diluatã într-un sistem convenþional de transport pneumatic. cu un coeficient de încãrcare maxim atins 10 . iar viteza minimã de transport a aerului pentru acest material a fost de 14 m/s.7. Transportul sulfatului de magneziu în faza diluata Pentru a ilustra procesul de dimensionare a unui sistem de transport în fazã diluatã este utilizat sulfatul de magneziu.3 ´ 8.14: é p4 ù & P= 203V kW 0 ln ê ú p3 û ë 261 ´ 3ù é P= 203 ´ 0.13) Acesta este debitul volumic de aer în condiþiile aerului liber.8 bar . Puterea necesarã antrenãrii compresorului O valoare aproximativa pentru calculul puterii de antrenare a compresorului se obtine cu relatia 6. Se determinã 119 www.

Tubulatura a fost aprovizionatã dintr-un rezervor de înaltã presiune . Schiþa tubulaturii Figura 83. incorporeaza 9 coturi la 90° cu un raport D/d = 12:1.almig. Tubulatura are 95 m lungime în plan orizontal .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT parametrii pentru un singur punct. Date de transport O schiþa a tubulaturii de test folosite în acest studiu este prezentatã în figura 82. Caracteristica de transport a sulfatului de magneziu 120 www. dar se poate scala intreaga caracteristicã dacã este necesar.ro . Figura 82.

este de 14 m/s. pentru sulfatul de magneziu în tubulatura din figura 7. Viteza minima a aerului de transport .agkompressoren. adica 17 m/s. Lungimea echivalentã a coturilor Capacitatea de transport Coturile joaca un rol important si în faza diluata si deci lungimea echivalenta a acestora. Se acceptã o cãdere de presiune de 0. Viteza de intrare a aerului de transport trebuie sa fie cu aproximativ 20 % mai mare decât cea recomandata .ro . Figura 84.Necesarul de transport Pentru proiectarea unui sistem de transport al sulfatului de magneziu pe o distanþa de 300 m cu un debit de 15 tone/h este indicat sã se foloseascã o suflantã de transfer cu o suprapresiune de 1 bar. Tubulatura are un total de 25 m de urcare verticalã ºi încorporeazã 7 coturi la 90°.1 . Rezumat Material Sulfat de magneziu Dimensiunea particulelor 225 pm Densitatea materialului ñb 1010 kg/m3 Densitatea particulelor ñp 2350 kg/m3 Tubulatura Orizontala h 300 m Verticala v 25 m Coturi b 7 X 90° Capacitatea 121 www.85 bar pe traseu.

85 bar 1.2 ca find punctul (a ) si se observa ca este cu 20 % mai mare decât limita de transport. se obþine ma = 0. Dimensionarea are loc în 2 etape. þinând cont de presiunea ºi de debitul de aer cerut .ro .almig.0 bar suprapresiune 0.5 2 é ù æ 1. C1 . 0 + 1 . Înlocuind datele în relaþie . Stabilirea punctului de operare de pe caracteristica de transport Trebuie identificat punctul de operare de pe caracteristica de transport a tubulaturii de test din figura 83. p1 .85 bar suprapresiune 0.34y & m a ö ç ÷ ê ú D pa = 1 .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Debitul de material Viteza minima a aerului Aer de transport Presiunea de refulare Presiunea de intrare Cãderea de presiune Viteza de intrare De determinat Diametrul tubulaturii Debitul de aer Puterea necesara mp Cmin p pi Äp C1 d Va P 40 tone/h 14 m/s Suflanta 1. diametrul tubulaturii (0. În prima etapã se face scalarea în funcþie de distanþã . aceasta include atât orientarea tubulaturii cât ºi coturile acesteia. se stabileºte locaþia punctului echivalent de operare pe caracteristica de transport . viteza de intrare a aerului de transport (17m/s) ºi T1 temperatura aerului de intrare (288 K (15°C)). valoarea cãderii de presiune . Trebuie stabilitã . 0 ç d4 ´ 10 5 ÷ ê ú è ø ë û (7. Viteza de intrare a aerului a fost determinatã ca fiind 17 m/s . poate fi determinatã cu ajutorul relaþiei 7.2 X Cmin = 17m/s Procedura de dimensionare Pentru început .1) unde : ma . Caderea de presiune a aerului Valoarea de cãderii de presiune a aerului pe tubulaturã . d . se poate calcula debitul de aer poate cu ajutorul ecuaþiei 7. de asemenea .85 bar.105 m).2) 122 www.74 p1d 2C1 & m a = T1 kg/s (7. presiunea aerului de intrare (185 kN/m2 abs).330 kg/s Acest punct de operare este localizat în figura 7. debitul masic de aer (kg/s).1: 2.2: 0. În a doua etapã scalarea se face þinându-se cont de diametru. Äpa . Linia cãderii de presiune a fost aleasã ca fiind 0.

105m în relatia 7. Pe tubulatura caderea de presiune este de 0.298 bar a Punctul initinal de pe caracteristica de transport a fost ales la o cadere de presiune de 0. Acest lucru înseamna ca în acest punct de operare doar diferenta de presiune 0. lungimea L=325 .105m ºi coeficentul de pierdere al coturilor k = 0.2 ) = 57.2 rezultã : D p =0. debitul de aer de 0.0045 ´ 95 ( y = + 9´ 0 .2. va intersecta axa orizontala la o valoare bar a debitului de aer de 0.1 0. Punctul de operare din figura 7. debitul de aer de 0.139 bar .747 bar este utilizata pentru transportul materialului. 123 www. diametrul d = 0. din relaþia 7.330 kg/s si diametrul 0. O cadere constanta de presiune de 0. noul punct ( b) fiind la o presiune de 0.105 m în ecuaþia 7.0045.103 Din aceasta se poate vedea ca .3 rezultã : 4´ 0.unde: ( y = 4 fL ) /d + k å (7.105m ºi coeficientul de pierdere de 0. Luând ca valori de calcul pentru : coeficientul de frecare f=0.105 Înlocuind aceastã valoare.814 bar. Aceasta valoare va scadea cu cresterea lungimii tubulaturii.103 bar . Tubulatura cu diametrul de 105 mm Lungimea tubulaturii instalaþiei este de 325 m ºi aceastã lungime trebuie sã fie luatã în considerare la evaluarea cãderii de presiune pentru instalaþia care are acelaºi diametru ca ºi tubulatura de test.85 bar (punctul a).1 0.agkompressoren.850-0.2 pentru fiecare din cele 9 coturi .2 ) = 18. Aceasta valoare a caderii de presiune este introdusa în caracteristica de transport din figura 7.330 kg/s.0045 .103=0.3) Tubulatura de test Luând în calcul coeficientul de frecare al tubulaturii f = 0.330 kg/s ºi diametrul de 0.2 pentru fiecare din cele 7 coturi de 90 grade rezultã: 4´ 0.103 bar ceea ce reprezinta o crestere de 0.2 trebuie sa fie modificat .0045 ´ 325 ( y = + 7´ 0 . dar pentru instalatia de test este de 0.ro .2 rezulta: D pa = 0. diametrul d=0. caderea de presiune este foarte semnificativa pentru faza diluata de curgere.105 Înlocuind valorile .036 bar a caderii de presiune. lungimea tubulaturii de test L = 95 m .

N numãrul total de coturi ºi b lungimea echivalentã a fiecãrui cot.5) Cu lungimile echivalente mai sus determinat. v lungimea totalã a secþiunilor verticale. Calculul lungimii tubulaturii Modul de calcul pentru lungime este dat de relatia 7. pentru aceeasi cadere de presiune a aerului si acelasi debit de aer. din figura 7. Tubulatura instalatiei Lungimea echivalentã a tubulaturii. Le1 este: Le1 = 95 + (2 X 0) + (9 X 20) = 275 m Tubulatura de test nu prezinta ridicare semnificativa si incorporeaza 9 coturi . 124 www.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Lungimea echivalenta Lungimea echivalentã a tubulaturii pentru transportul materialului are ca valoare de referinþã lungimea tubulaturii pe orizontalã. Se poate observa din aceasta ca . este de 20 m pentru fiecare cot. în cazul în care tubulatura are acelasi diametru ca si tubulatura de test.3.65 ´ 275 / 490 = 3.4) unde h este lungimea secþiunilor orizontale ale tubulaturii. coturile au un efect important în transportul pneumatic în faza diluata.almig. în prima etapã determinându-se lungimea echivalentã ºi în a doua diametrul . 25 m verticali ºi 7 coturi la 90° este: Le2 = 300 + (2 X 25) + (7 X 20) = 490 m Datele tubulaturii de test pot fi acum folosite pentru dimensionarea tubulaturii instalaþiei dorite . cu debitul de material pentru tubulatura de test de 5.ro .17 tone/h (7.17 tone/h . Le2. Tubulatura de test Din figura 82 se poate vedea cã lungimea echivalentã a tubulaturii .65 s-a obtinut pentru punctul de operare un debit de material de 3. cu 300 m orizontali . La aceasta se adaugã lungimea echivalentã a tubulaturilor verticale ºi a coturilor existente pe traseu: Le=h+2v+Nb (7.5: m p2 = m p1 ´ Le1 / Le 2 tone/h m p2 = 5. Cu o viteza a aerului de intrare de 17 m/s lungimea echivalenta a coturilor .

însa .85 bar se poate opta pentru o tubulaturã în trepte .522 ln ê = 190 100 ú ë û (7.23 ´ = 1.85 bar. presupunând cã presiunea de livrare a aerului va fi de 0.17 tone/h rezultã: mp2=3. Tubulatura în trepte ar fi necesarã doar dacã trebuie redus efectul de eroziune al particulelor materialului. ar fi necesara o suprapresiune mai mare de 1 bar .agkompressoren.7) Puterea necesara O valoare aproximativã pentru puterea de antrenare a suflantei se poate calcula cu formula : é p4 ù & P= 203V kW 0 ln ê ú p 3 ë û 185 ù é P= 203 ´ 1. Debitul de aer Debitului de aer va fi evaluat pentru o tubulaturã cu diametrul de 250 mm .85 bar.250 ´ 185 ´ 17 & V 2.cu mici modificãri ale performanþelor. Necesarul de aer Se calculeaza debitul de aer liber si o putere aproximativa de antrenare a suflantei pentru suprapresiunea de livrare a aerului de 0.Calculul diametrului Diametrul este dat de relatia 7.522m 3 / s 0 = 288 2 (7. daca se reduce diametrul la 200 mm se obtine mai putin . d 2 p1C1 3 & V = 2 .6) Se observa ca debitul obtinut este mai mare decât debitul cerut (15 tone/h). Cu o suprapresiune de intrare de 0.ro .6: é d2 ù & & m m p2 = p1 ´ ê d1 ú ë û Înlocuind debitul de 3. 23 m /s 0 T1 0.17x(250/105)2 = 18 tone/h 2 (7.8) 125 www.

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Costurile specifice Transportul pneumatic . Coeficientul de încarcare Acesta este deseori cotat ca referinta si valoarea lui este : Ö=18/3. tipica sistemelor de transport la mare distanta si presiune joasa specifice acestui tip de material. Având valoarea aproximativã a puterii de antrenare a suflantei se pot evalua costurile transportului.6*1.06 transportatã. Când se selecteazã un sistem de transport .ro . costul specific pe tona de material transportat poate fi evaluat dupa cum urmeaza: Cost Specific = 190 KW x (h/18 tone) x (0.10€/kwh) =1. € / tona 126 www.10 €/hWh . Daca costul unitatii de electricitate este de 0.87=2.7 Dupa cum se poate observa aceasta este o faza foarte diluata . necesitã un consum ridicat de energie.almig. în particular transportul în fazã diluatã . este luat în considerare costul transportului materialului .

CAPITOLUL VIII - COMPRESOARE DE MEDIE ªI ÎNALTÃ PRESIUNE APLICATII INDUSTRIALE 10-420 BAR
8.1. Agentul de comprimat Compresoarele Sauer Compressors pot fi folosite pentru comprimarea aerului ºi a altor gaze, dupã cum urmeazã. Pentru aer ºi alte gaze standard se pot folosi compresoare standard. Pentru gaze explozive ºi gaze nobile se pot folosi doar compresoare etanºe la gaze. Pentru aceste compresoare, rata de pierdere acceptatã a compresoarelor Sauer etanºe la gaze este de QL stat = 0.05 mbar. litri/s pentru condiþii de operare staþionare, ºi de QL dyn = 0.1 mbar. litri/s. Pentru condiþii de operare mobile. Gaze inerte Gazele inerte se mai numesc si gaze nobile. Aceste gaze mai sunt cunoscute si ca Grupul Zero si includ: Heliu (He) Neon (Ne) Argon (Ar) Krypton (Kr) Azot (N2) Aceste gaze nu reacþioneazã cu alte elemente ºi sunt, deci netoxice ºi sigure, realizând rareori legãturi cu alte elemente. Non reactivitatea lor le dã ºi denumirea de gaze inerte, ideale pentru formarea de “pãturi” de gaze pentru crearea unei atmosfere inerte. Gaze uºoare: heliu ºi hidrogen Heliul ºi hidrogenul sunt gaze mult mai uºoare ca aerul, iar rata de pierdere de gaz în compresor, pe la supape ºi segmenþi, este mult mai mare. Astfel, debitul livrat va fi mai mic decât cel normal pentru un compresor standard de aer. Gaze inflamabile & explozive Gazele inflamabile se aprind, producând explozie. Gazele toxice pot dãuna sãnãtãþii ochilor, plãmânilor, pielii iar alte gaze sunt valoroase ºi deci scumpe. Se vor folosi doar compresoare J.P. Sauer & Sohn 'pentru urmãtoarele gaze inflamabile ºi explozive: Gaz natural Biogaz (metan) Hidrogen Aceste gaze sunt periculoase si trebuie tratate cu grija maxima
127

www.agkompressoren.ro

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT
8.2. Aer de pornire pentru motoare diesel de mare capacitate Compresorul comprima aerul la 30-40 de bar. Aerul este stocat întrunul sau mai mulre rezervoare de aer. Distributia aerului comprimat în cilindri se realizeaza prin intermediul unei asa numite stele de comanda. Astfel sunt antrenate pistoanele. A doua posibilitate este pornirea prin intermediul unor startere cu aer comprimat, pentru motoare mai mici. 8.3. Tehnicã de procedurã Centrale cu aburi În centralele cu aburi, compresoarele de înalta presiune sunt folosite la suflarea negrului de fum. Acest procedeu este necesar acolo unde reziduurile din arderi murdaresc cazanele. Procedeul se foloseste cel mai des în instalatiile de ardere a gunoaielor, care sunt folosite în paralel ca centrale termice. Aer pentru obtinerea vopselelor Procedeul de oxidare se desfãºoarã în þevi, în care agentul este antrenat de un melc, sub presiune ºi la temperaturã ridicatã. Dintr-un siloz este pulverizat reactorul de oxidare oxid de plumb. Prin amestecarea reactorilor cu aerul comprimat (16-20 bar) ºi cu cãldura, procedeul de oxidare se poate desfãºura de 6-8 ori mai rapid decât prin metodele tradiþionale. Producerea unei ºarje dureazã cca. 23 de ore. Fabricarea de placi aglomerate O altã aplicaþie a aerului comprimat este folosirea sa în presele utilizate la producerea de plãci aglomerate. Pentru ca straturile plãcilor sã se lege cu rãºina de melaminã, se folosesc prese acþionate pneumatic, la presiuni de 200-300 bar. Autoclave În autclavele cu aer cald, încãlzite cu gaz sau cu curent electric, se lipesc sau se sudeazã elemente, cu ajutorul aerului comprimat (20-30 bar). Aerul comprimat trebuie sã fie uscat ºi fãrã ulei, dat fiind cã, în autoclave, predominã temperaturile de cca. 500°C. Din acest motiv, depunerile de ulei trebuie sã fie neapãrat evitate. Aceste autoclave sunt folosite în industria aeronauticã ºi aerospaþialã, sau de producãtorii de autovehicule, care le folosesc pentru a produce componente speciale pentru maºinile de curse. Siderurgie În instalatiile de laminare la cald sunt necesare compresoare de înalta presiune cu debite între 400 si 1000 de l/min, la o presiune de 250 bar. Compresoarele servesc la ridicarea presiunii într-un rezervor de apa. Apa
128

www.almig.ro

sub presiune este apoi folosita la precuratarea tunderului înainte de laminare. Laser Cutting La instalaþiile de tãiere a plãcilor ºi formelor de metal în industria modernã se folosesc utilaje cu laser. Aceste utilaje de tãiere cu laser necesitã un mediu inert, pentru a realiza o tãiere precisã ºi muchii drepte. Pentru ca atmosfera din jurul laserului sã fie purã, se foloseºte un strat de protecþie de azot. Se foloseºte, în funcþie de tipul ºi calitatea metalelor, azot cu un grad de puritate de 95% - 99,9999%. Întreaga instalaþie folositã este compusã dintrun compresor cu ºurub, un uscãtor (în funcþie de necesitãþi) un sistem de producere a azotului PSA sau cu membranã, rezervor intermediar, booster pentru azot ºi rezervor de înaltã presiune. Presiunea necesara în instalatia de taiere este de cca. 8-10 bar. Azotul este însa stocat la 40 bar sau la 350 bar, pentru a garanta o alimentare rapida a instalatiei. 8.4. Tehnicã de testare Industria automobilelor În industria automobilelor se folosesc diverse variante de compresoare, pentru testarea componentelor. Furtunurile de frâna si sistemele ABS sunt testate cu presiuni de 250-350 bar. Compresoarele mai sunt folosite pe bancurile de testare a sistemelor de frânare. Compresoarele de înalta presiune sunt folosite si la realizarea testelor de impact. Testarea conductelor Pentru verificarea conductelor, numite ºi pipelines, se folosesc printre altele compresoare cu debite mari ºi presiuni între 20 ºi 70 bar. Testarea recipientelor sub presiune Pentru domeniul construcþiei de aparataje în tehnica frigului, este prevãzut ca recipientele care conþin agent frigorigfic sã fie testate cu aer comprimat. Pentru aceasta se folosesc compresoare cu debite mai mici, de cca. 300-600 l/min la 60-70 bar. De asemenea, toate recipientele de gaz sau extinctoarele sunt testate la înaltã presiune. În aceste cazuri se pot folosi chiar ºi presiuni de pânã la 350 bar. Armaturi / supape Pentru testarea armãturilor ºi supapelor se folosesc compresoare cu presiuni între 60 ºi 420 bar. În multe cazuri, aerul trebuie tratat ºi trebuie sã se garanteze o alimentare cu aer comprimat 24 de ore din 24. 8.5. Tehnica materialelor plastice Utilaje de formare a maselor plastice Multe produse din industria actuala sunt fabricate din materiale
129

www.agkompressoren.ro

Exemple de produse din material plastic sunt întrerupatoarele iluminate. prin înalta presiune ºi prin încãlzire. b) Un proces regleazã presiunea. PET Recipientele PET sunt suflate cu ajutorul aerului comprimat tratat cu 16 pâna la 40 bar. acesta este achizitionat în 130 www. Foliile de material sintetic cu grosime de 1 mm sunt introduse automat în maºina propriu-zisã de format. Prin acest procedeu sunt posibile ºtanþãri deosebit de precise pentru diferite forme ale materialului plastic. În procedeul de productie este nevoie de înalta presiune de 350 bar si de caldura. urmând ca apoi sa fie presat în forme cu ajutorul înaltei presiuni. Prelucrarea continuã prin gãurire ºi tãierea contururilor. carcase de ecrane. Forma este legatã prin intermediul mai multor conducte mici la o „unitate de distribuþie” comandatã prin calculator. îmbrãcãminþi de portiere pentru autoturisme.ro . Într-un clopot de presiune. Cel mai des este folosit procesul de reglare a presiunii. al duratei de viata si al costurilor. nu atinge nici pe departe calitatea obtinuta prin metoda izostatica. Astfel se realizeazã presiuni diferite în diferitele puncte ale formei. carcase de telefoane. Când necesarul este mic. În caz de necesar mai mare de azot. de obtinere a formelor din material sintetic prin deformare hidraulica. Acest procedeu permite obþinerea unor forme mai bine definite. diferitele elemente de comanda ale autoturismelor precum si carcasele telefoanelor mobile si alte tipuri de carcase. Pentru aceasta se realizeaza multe forme diferite cu ajutorul utilajelor de format materiale plastice. procedeu prin care formele de silicon erau presate prin intermediul uleiului sub presiune. folia este presatã în forma necesarã. Aceastã unitate introduce în formã cantitãþi de azot definite exact. Multe firme si-au protejat procesele de obtinere a formelor de materiale plastice prin patente. Se diferentiaza doua procese diferite: a) Un proces regleazã cantitatea de azot. Produsele pot fi bare de protecþie. obþinându-se o formã bine definitã a produsului. Ca agent în acest domeniu se foloseºte azotul. Înainte de suflare. pentru a se evita oxidarea plasticului. firmele produc azotul prin intermediul unui generator de tip PSA (Pressure Swing Adsorption).almig. materialul este încalzit. Procedeul de injecþie cu gaz Procedeul de injecþie cu gaz se foloseºte pentru fabricarea de produse din material plastic.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT sintetice. Procedeul folosit pâna acum. datorita avantajelor pe care le prezinta acestea din punct de vedere al procedeului de fabricatiei.

Stocarea de gaz Umplerea de recipiente de heliu. La ora actualã. Cu ajutorul unei pompe cu un debit de 500 m3/h. Gazul este transportat în stare lichidã. pentru a elibera deodatã o cantitate mare de heliu în camera de cãlire.6. În camera de cãlire este nevoie de o suprapresiune de 20 bar. de exemplu pentru cãlirea oþelurilor ºi fontelor cu gaz sub presiune. periculos. heliu sau azot. Aer: datoritã pompei deosebit de scumpe. la o presiune de 20-30 bar. el este folosit în circuit închis. heliul este un agent foarte rãspândit. datoritã temperaturii înconjurãtoare. 131 www. heliul este din nou introdus în circuit. Compresorul aspira gazul si îl comprima pâna la 350 bar. Existã trei situaþii în care pomparea în stare lichidã nu este realizatã: 1. Dat fiind cã heliul este un gaz foarte scump. 8. ºi stocat în rezervoare de stocare cu ajutorul unor pompe. argon sau azot Gazele tehnice au roluri decisive în multe procese industriale. Heliu: pomparea în stare lichidã este imposibilã din motive pur fizice. Dupã terminarea procesului. se încãlzeºte ºi trece în formã gazoasã. amortizarea este deosebit de lungã 3. el este eliberat în atmosfera. Compresoarele umple un rezervor de 5000 l la 40 bar.forma lichida si este apoi transformat în forma gazoasa (presiune de iesire de 5-7 bar). dupa utilizare. Astfel. Gazul comprimat este stocat în rezervoare de înalta presiune. gazul din camera de cãlire este aspirat din nou ºi comprimat de compresor.7. 8. Pentru cantitãþi mici. heliul este folosit în cercetare ºi tehnicã. gazul lichefiat este antrenat prin conducte în recipiente. Aceste gaze sunt comprimate ºi distribuite în formã comprimatã (200-300 bar).ro .agkompressoren. 2. Dat fiind ca azotul nu este un gaz agresiv. unde. Instalatii de recuperare a heliului / azotului O altã aplicaþie este tratarea la cald cu vid. În multe universitãþi care fac cercetãri la temperaturi joase. Recuperarea gazului Compresoarele de înaltã presiune Sauer sunt folosite în urmãtoarele domenii: Recuperarea heliului Date fiind proprietãþile sale deosebite. pentru o adaptare constanta la necesar. astfel încât sã fie din nou disponibil pentru un nou proces. umplerea cea mai rentabilã se realizeazã în formã lichidã. în functie de aplicatie. dupã ce este comprimat la 200 bar în compresor. ºi o putere de 11 kW.

Centrale hidroelectrice Compresoarele de medie ºi înaltã presiune sunt folosite în diferite scopuri în centralele hidroelectrice.8. Dispozitivele de reglare sunt hidraulice. O a treia aplicaþie este izolarea acestor întrerupãtoare. Pe de o parte.ro . ºi la stingerea arcurilor electrice ale acestor întrerupãtoare. în rezervorul hidraulic se comprimã aer cu ajutorul compresoarelor de înaltã presiune (ridicarea presiunii) Compresoarele mai sunt folosite pentru obtinerea de aer de lucru. 40-44 bar ºi 6080 bar.9. Hidraulica apei potabile În instalatiile mari de apa potabila / statiile de producere a apei potabile. 132 www. Alte aplicatii în domeniul producerii apei potabile sunt curatarea filtrelor de pietris cu ajutorul aerului comprimat. presiunile necesare diferã. pentru a se asigura o pornire a acestora cât se poate de lipsitã de pierderi ºi fãrã sarcinã. În funcþie de tipurile de hidrocentrale. Aerul comprimat este folosit la suflarea apei din turbine ºi din pompe. aerul comprimat este folosit la acþionarea întrerupãtoarelor electronice pneumatice. pentru obþinerea de aer comprimat de 40 de bar.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 8.almig. De asemenea. aerul comprimat este folosit la reglarea palelor turbinelor. Distribuþia de curent electric În distribuþia curentului electric existã douã domenii de utilizare pentru compresoarele de înaltã presiune. de aer de comanda (electrovane) si aer de frâna (cilindri de frâna actionati pneumatic). 8.9. De regula pentru ambele aplicatii. Prin intermediul unui sistem costisitor de reglare.690 compresoare de înaltã presiune redundante. Se diferenþiazã sisteme la 30 bar. cu aerul comprimat la 40 bar se aduce apa potabila la presiunea necesara. ridicarea presiunii se realizeaza prin intermediul unor cazane care sunt umplute cu apa potabila si cu aer comprimat. 8. Pentru acþionarea întrerupãtoarelor electronice se folosesc conform DIN ISO 43. necesarul de presiune este de sub 30 bar. prin împiedicarea problemelor cauzate de umiditate. Pentru a se crea o presiune suficientã.

Editura tehnicã. 2004 5.. Timiºoara. Mills.. Laza. Timiºoara.ro . Laza.a. 2004 4. Note de curs pentru manageri energetici.E. 2004 2. Elsevier.agkompressoren. Editura Orizonturi Universitare.. º. 1999 133 www..I. Editura Orizonturi Universitare. Bucureºti. Second edition. I... Note de curs pentru manageri energetici.a. I. Pneumatic conveying design guide. Lelea. 1984 3. º. Idelcsik. Probleme. David.. I. Universitatea Tehnicã Timiºoara. Nagi. Echipamente ºi instalaþii termoenergetice. Laza.. Îndrumãtor pentru calculul rezistenþelor hidraulice.. M.BIBLIOGRAFIE 1. D. Utilaje termice. Utilizarea eficientã a energiei.

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 134 www.ro .almig.

Anexa 1.1 28.004 340.ro .61 x 10-6 57-61 287.89 x 10-6 14.agkompressoren.025 Kj/(kg x K) M/s W/(m x K) K Bari K Kg/m³ Pa x s M2/s K J/(kg x K) 135 www.964 1.66 132.29 0. Datele fizice ºi compoziþia aerului uscat ºi pur Prima parte CONSTANTE FIZICE: Punctul de fierbere Presiune criticã Temperaturã criticã Densitate Viscozitate dinamicã Viscozitate cinematicã Punct de congelare Constanta gazelor Masa molecularã Cãldurã specificã la presiune constantã Viteza sunetului Conductibilitate termicã 78.8 37.225 17.52 1.

000 1 0.934 0.000 01 0.000 001 Masã în procente 75.000 2 0.000 008 7 0.000 114 0.000 003 0.047 7 0.947 6 0.000 2 0.000 039 0.000 05 0.000 05 0.000 003 0 . Datele fizice ºi compoziþia aerului uscat ºi pur Partea a 2-a COMPOZITIE Componente N2 O2 Ar CO2 Ne He Kr Xe H2 CH4 N2O O3 SO2 NO2 NH3 CO L2 136 Volum în procente 78.000 003 0.000 009 www.001 818 0.288 0.000 072 4 0.iarna 0.almig.142 1.în urme 0.000 08 0.000 330 0.031 4 0.000 007 .ro .000 002 0 .520 23.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Anexa 1.în urme 0.în urme 0 .001 267 0.000 524 0.000 1 0.vara 0.în urme 0 .000 002 .084 20.

Anexa 2.ro . Determinarea cantitãþii aerului comprimat prin metoda de calcul tabelar Anexa 3.agkompressoren. Consumul de aer caracteristic ºi presiunea necesarã pentru uneltele pneumatice 137 www.

almig.0 bari l/min.ro . Consumul de aer al cilindrilor pneumatici în unitate de mãsurã de 6. 138 www.0 bari l/cursã piston Anexa 5.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Anexa 4. Consumul de aer al duzelor în unitate de mãsurã de 6.

agkompressoren. Diagrama punctului de rouã al aerului comprimat 139 www.ro .Umiditate g/m3 Temperatura aerului Presiune aer bar Anexa 6.

ro .almig.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Anexa 7. Instalaþii propuse pentru uscarea ºi filtrarea aerului comprimat 140 www.

ro .agkompressoren.1. numai fãrã rezervor de aer 4. numai pentru filtrare localã 3. la aer plin de praf 141 www. numai pentru aer inspirat (uman) 5.

Lungimea echivalenta a fitingurilor 142 www.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Anexa 8.almig.ro .

ro .1 bari la 6 bari presiune de reþea ?Lungimea þevii = lungimea mãsuratã a þevii + lungimea echivalentã l elementelor Observaþie: În cazul conductei î n circuit se ia î n considerare doar jumãtate din lungimea þevii ºi din cantitatea de aer 143 www. Scãdere de presiune pe reþea în funcþie de lungimea ºi diametrul conductei Scãdere de presiune de 0.agkompressoren.Anexa 9.05 bari la 6 bari presiune de reþea ?Lungimea þevii = lungimea mãsuratã a þevii + lungimea echivalentã l elementelor Observaþie: În cazul conductei î n circuit se ia î n considerare doar jumãtate din lungimea þevii ºi din cantitatea de aer Anexa 9. Scãdere de presiune pe reþea în funcþie de lungimea ºi diametrul conductei Scãdere de presiune de 0.

Scãdere de presiune pe reþea în funcþie de lungimea ºi diametrul conductei Scãdere de presiune de 0.ro .almig.5 bari la 6 bar presiune de reþea 144 www.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Anexa 9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful