You are on page 1of 5

CURS 2

b) STRUCTURI CARE REALIZEAZĂ SCHIMBUL GAZOS
Coloana de aer care pătrunde în timpul inspirului în plămân sau care trebuie să părăsească plămânul în expir, străbate o serie de căi cu structură specifică pentru funcţia de transport aerian. Aceste căi au în acelaşi timp şi alte funcţii ♦ olfacti!ă ♦ de fonaţie ♦ termore"latoare ♦ imunolo"ică Căile aeriene de împart în #. căi aeriene $respiratorii% superioare formate din ♦ ca!itate na&ală $nările sunt numai orificii% ♦ sinusuri parana&ale ♦ farin"e ♦ larin"e 2. ♦ ♦ ♦ ♦ căi respiratorii inferioare care cuprind tra'eea mai multe "eneraţii de bron'ii cartila"inoase bron'iole de mai multe "eneraţii unităţi !entilatorii terminale $U()% formate din bron'iole terminale, bro'iole respiratorii, ducturi al!eolare şi saci al!eolari

)ra'eea * este un tub fibrocartila"inos, lun" de #+,#2 cm şi cu un diametrul de #-, 22 mm. .ste formată din 2+ de inele cartila"inoase, incomplete posterior, de forma literei U, porţiunea lipsă fiind în &ona în care tra'eea are raport cu esofa"ul. /aptul că la acest ni!el tra'eea este depresibilă poate determina fenomene obstructi!e. 0ron'iile * repre&intă căile aeriene re&ultate din arbori&area tra'eei. )ra'eea poate fi considerată bron'ia de "eneraţie + de la care încep următoarele "eneraţii de bron'ii, bron'iile de "eneraţie # fiind repre&entate de bron'iile principale $dreaptă şi stân"ă%, cele care pătrund în plămân la ni!elul 'ilului pulmonar. 1i'otomi&area $împărţirea în două% tra'eei se reali&ea&ă la ni!elul un"'iului sternal.

#

8n mod fi&iolo"ic o parte din U() sunt înc'ise.2 cm şi se desprinde din tra'ee sub un un"'i de 2++. 0ron'iile se"mentare conduc aerul la5. descrisă o cale scurtă care trece prin #+ "eneraţii de ramuri. adică poate lua parte sau nu la !entilaţie. Re&istenţa apare în totalitate în bron'iile de ni!el 9 până la #2. şi o cale lun"ă la care se numără -+ de "eneraţii.0ron'ia principală dreaptă este mai lar"ă şi mai scurtă.+++ bron'iole terminale şi în funcţie de talie 2++. . Acestea se di'otomi&ea&ă la rândul lor până la al 2. atunci când plămânul este atelecte&at. medială. "eneraţia a #+.a a6un"ând la bron'ii de diametru mediu. . Arborele bronşic are o asimetrie care permite descrierea a 2 căi distincte de la tra'ee până la bron'ia terminală.au luat bron'iolele de +.ordine care se desprind din bron'iola terminală numite respiratorii.:++ milioane de al!eole.a "eneraţie.. cu diametrul şi lun"imea lor este re&istenţa întâmpinată de coloana de aer la trecerea prin sistemul bronşic.le cuprind totalitatea structurilor căilor aeriene dispuse distal de bron'iola terminală din care deri!ă.2. a!ând o lun"ime de 2.a putând a6un"e la ni!el al!eolar. Se estimea&ă că la un indi!id ar exista -+. "eneraţia a #+. Unitatea !entilatorie termianlă $U()% are independenţă structurală.o membrană de ţesut con6uncti! încon6urător şi independenţă funcţională.7 mm ca ec'i!alent al bron'iei terminale. Suprafaţa lor totală ar fi de 32. 0ron'iile continuă să se di!idă succesi! până la a 2-.#++ m2 $tot de talie depinde%. 4e partea dreaptă . 0ron'ia principală stân"ă este mai în"ustă şi mai lun"ă. . la finalul cărora continuă cu ducturile al!eolare. când plămânul este pneumotoraxul. Structura căilor respiratorii inferioare 2 . adică este delimitată printr.lea ordin. 1in trunc'iurile bronşice pornesc trunc'iurile se"mentare $#+ se"mente pentru fiecare plămân%. inferioară% şi pe partea stân"ă 2 bron'ii $superioară şi inferioară%.numita atelecta&ie de re&er!ă $&onă înc'isă care nu participă la sc'imb% şi care poate fi funcţională din patolo"ică. Unităţile !entilatorii terminale Sunt unităţile morfofuncţionale ale plămânului şi corespund acinilor pulmonari. are un traiect de 2 cm şi formea&ă un un"'i de 32+ cu axul tra'eei. 4entru bron'ii s.xistă 2. adică în bron'iile subse"mentare. 0ron'iola terminală este cea care trece imediat înaintea căilor aeriene care conţin al!eole la ni!el al!eolar ştiind că se reali&ea&ă sc'imburile de "a&e. 8n strânsă dependenţă cu anatomia căilor aeriene.:+. 0ron'iile principale dau naştere unor trunc'iuri bronşice corespun&ând bron'iilor lobare. formând aşa.$superioară.

piteliul mucoasei este cilindric. .a lun"ul arborelui bronşic. atât la lun"irea. fibre musculare trans!ersale şi oblice şi are "rosime !ariabilă de. care conţine celule ciliate şi caliciforme. respecti! scurtarea în expir şi inspir a bron'iilor. 2% Circulaţia nutriti!ă pro!ine din arterele bronşice care sunt ramuri din aortă $Artera pulmonară cară sân"e !enos%. - .a interior pre&intă o #% mucoasă formată din epiteliu cilindric monostratificat. dar este treptat înlocuit pe măsura înaintării în profun&ime şi apropierii de al!eole şi este înlocuit de ţesut cubic. 8n submucoasă se "ăsesc. tunicii musculare se subţia&ă şi dispare la ni!elul ducturilor al!eolare. 1in punct de !edere structural ultimele 2 cate"orii sunt asemănătoare. . responsabile de bron'oconstricţie. Stratul muscular se subţia&ă până ce la ni!elul ducturilor al!eolare dispare. peribronşic şi perial!eolar $de 6ur împre6ur% există ţesut con6uncti! interstiţial care se poate umple de lic'id extra!a&at $ieşit din !ase% şi în acest mod creşte presiunea pereţilor bronşici din exterior în"reunând destinderea lor. atât circulaţia nutriti!ă şi arterele care se desprind din arterele bronşice. 2. 4eri!ascular. 2% Submucoasa * pre&intă "lande bron'ice cu secreţie seroasă şi mucoasă care se desc'id în lumenul bronşic. Căile sc'imbului "a&os sunt repre&entate de U().o reţea fibroasă puternică. Celulele ciliate de!in mai rare ca şi cele caliciforme care dispar complet la ni!elul bron'iolei terminale. respecti! bron'iola respiratorie şi ductul al!eolar. Căile cartilaginoase * au ca element caracteristic inelele cartila"inoase le"ate între ele printr. -% )unica musculară cuprinde fibre lon"itudinale. dar cea mai mare importanţă o au fibrele circulare trans!ersale care au rol în modificările de ec'ilibru bronşic. cât şi limfaticele. 0ron'iolele au diametru sub # mm inclu&ând şi căile de sc'imb.Căile respiratorii inferioare sunt cartila"inoase $tra'eea. bron'iile% şi membranoase $bron'iolele%. Căile membranoase * sunt toate căile aeriene distale $periferice% care nu conţin în structura pereţilor inele cartila"inoase şi sunt numite bron'iole. Ambele tipuri au rol important în mecanismele de apărare pulmonară. Caracteristici ♦ nu au cartila6 ♦ nu au "lande în submucoasă ♦ sunt cuprinse în ţesut con6uncti! pulmonar ♦ se destind pasi! în funcţie de !olumul pulmonar #. 3% <usculatura bronşică participă. =rosimea -.

pericapilar% ♦ membrana ba&ală capilară ♦ celula endotelială cu citoplasmă şi membrană ♦ plasma 3 .un strat de celule aplati&ate format din pneumocite. tracţiunea asupra pereţilor al!eolari creşte. asi"ură forţa de retracţie sau de re!enire a plămânului la dimensiunile de repaus în timpul expirului. 1atorită acestei tensiuni superficiale al!eolele rămân desc'ise şi nu se colabea&ă $strân"%.ar putea produce la începutul inspirului $în interiorul căilor şi al!eolelor scade presiunea aerului%. . 8n acest fel este împiedicată colabarea rapidă a al!eolelor în expir şi menţinerea lor desc'isă mai mult timp.xistă 2 tipuri de pneumocite tip # şi 2. peretele al!eolar are o "rosime de 2. Colabarea totală a al!eolelor în expir ar necesita un efort uriaş pentru reinflarea plămânului.3. presiunea creşte. odată cu scăderea suprafeţei intraal!eolare şi creşte când creşte suprafaţa. 'rănirea structurilor distale ale U() fiind asi"urată de circulaţia pulmonară funcţională. .capilară 4eretele al!eolar face parte din membrana al!eolo.-. Surfactantul are şi un rol de barieră împotri!a trecerii serului san"uin dinspre capilarele pulmonare spre al!eole care s. adică din artera pulmonară. iar surfactantul apără peretele al!eolar de destinderi exa"erate. 8n inspir. <embrana al!eolo. Circulaţia nutriti!ă până la ni!elul bron'iolei respiratorii pro!ine din ramurile arterelor bron'ice. membrană care este străbătută în ambele sensuri de "a&ele respiratorii în cadrul sc'imburilor "a&oase. alături de reculul elastic pulmonar şi un număr redus de fibre musculare netede care există în peretele al!eolar.a are o "rosime !ariabilă +.capilară.2 milimicroni şi este constituită din mai multe straturi $dinspre lumenul al!eolar până în sân"e% ♦ surfactantul ♦ celula al!eolară cu membrană şi citoplasmă ♦ membrana ba&ală al!eolară ♦ spaţiul interstiţial $perial!eolar. >ncapacitatea de secreţie a surfactantului al!eolar la nou născut determină o boală numită boala membranelor 'ialine sau depresia respiratorie a nounăscutului. Al!eolele . )ensiunea superficială al!eolară $în expir% scade. Cele de tip 2 produc surfactantul al!eolar care este un complex fosfolipidic dispus pe un strat de mucopoli&a'aride şi proteine care participă la de&!oltarea unei tensiuni superficiale intraal!eolare.#+ milimicroni şi este format dintr. Surfactantul.

capilară se reali&ea&ă pe ba&a "radienţilor $diferenţei% de presiune parţială a "a&elor respiratorii $? 2 şi C?2% în aerul al!eolar şi în sân"ele !enos.♦ 'ematia cu membrană şi citopasmă )recerea ?2 şi C?2 prin membrana al!eolo. 2 .