You are on page 1of 84

Gabriela VÎRLAN Cristina Maria ENACHE

SISTEME EXPERT FINANCIAR-BANCARE
- Suport de curs -

Universitatea Dunărea de Jos Galati Facultatea de Ştiinţe Economice 2007-2008

Sisteme ex ert !inan"iar ban"are

#

Sisteme ex ert !inan"iar ban"are

C$ rins
uprins!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!" apitolul #! lasi$icarea sistemelor in$ormatice!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!% apitolul 2! &nteli'enţa arti$icială (i sistemele e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!* 2!#! onceptul de sistem +a,at pe cuno(tinţe!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!#0 2!2! -etode (i te.nici de inteli'enţă arti$icială!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!## 2!"! Domeniile inteli'enţei arti$iciale!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!#% apitolul "! Sisteme e)pert / de$inire (i ar.itectură!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!#0 "!#! onceptul de sistem e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!#0 "!2! 1r.itectura sistemelor e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!2# "!"! 2+iectivele3 caracteristicile sistemelor e)pert (i structura de +a,ă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!22 "!%! -etode de repre,entare (i utili,are a cuno(tinţelor 4n cadrul sistemelor e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!2" "!0! Evoluţia sistemelor in$ormatice spre sisteme e)pert (i sisteme suport de deci,ii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!20 urs %! Sistemele e)pert3 pre,entare 'enerală!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!27 %!#! oncepte de +a,ă ale sistemelor e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!27 %!2! 1plicaţii ale sistemelor e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"0 %!"! 5ipuri de sisteme e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"" %!%! 1vanta6e (i limite ale sistemelor e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"% %!0! Sisteme multi-e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"7 %!0!# 7articularităţile (i structurile de control ale sistemelor multi-e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"8 %!0!2 1r.itectura unui sistem multi-e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"* apitolul 0! 8eali,area sistemelor e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%# 0!#! onsideraţii 'enerale!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%# 0!2! -etodolo'ii de reali,are a sistemelor e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%2 0!"! &nstrumente de reali,are a sistemelor e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%% 0!%! 8eali,area sistemelor e)pert prin prototipi,are!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%9 apitolul 9! Generatoare de sisteme e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!02 9!#! 1r.itectura unui 'enerator de sisteme e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!02 9!2! E)emple de 'eneratoare de sisteme e)pert!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!00 apitolul 7! E)s:s 28;&D!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!07 7!#! 7re,entare 'enerală!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!07 7!2! onstruirea unei +a,e de cuno(tinţe!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!9# 7!2!# &nstalarea (i lansarea 4n e)ecuţie a 'eneratorului E<S=S!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!9# 7!2!2! rearea unei +a,e de cuno(tinţe!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!92 7!2!"! >ansarea 4n e)ecuţie a +a,ei de cuno(tinţe 8E?51@!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!7* apitolul 8! 5este!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!8# @i+lio'ra$ie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!8%

%

Sisteme ex ert !inan"iar ban"are

Ca it&l$l '( Clasi!i"area sistemel&r in!&rmati"e
lasi$icarea sistemelor in$ormatice se $ace 4n $uncţie de anumite criterii3 (i anumeA B>un'u C al3 200"D3 B2prea3 #***D #! În funcţie de domeniul de utilizare 3 acestea se clasi$ică 4n patru 'rupe3 care sunt pre,entate 4n următoarea $i'ură!

Fig. 1.1. – lasi$icarea sistemelor in$ormatice 4n $uncţie de domeniul de utili,are a! Speci$ic sistemelor informatice pentru conducerea activităţilor organizaţiilor economicosociale este $aptul că datele de intrare3 de re'ulă3 sunt $urni,ate prin documente 4ntocmite de om3 iar datele de ie(ire sunt $urni,ate de către sistem tot su+ $ormă de documente Eliste3 rapoarte etc!F pentru perceperea acestora de către om! +! Spre deose+ire de acestea3 sistemele informatice pentru conducerea proceselor tehnologice se caracteri,ea,ă prin aceea că datele de intrare sunt asi'urate prin intermediul unor dispo,itive automate care transmit su+ $ormă de semnale Eimpulsuri electroniceF in$ormaţii despre diver(i parametri ai procesului te.nolo'ic Epresiune3 temperatură3 umiditate3 nivelF3 iar datele de ie(ire se transmit3 de asemenea3 su+ $ormă de semnale unor or'ane de e)ecuţie3 re'ulatoare3 care modi$ică automat parametrii procesului te.nolo'ic! Se e)ecută 4n acest $el controlul (i comanda automată a procesului te.nolo'ic! 1st$el de sisteme sunt $olosite 4n locurile 4n care este periclitată intervenţia 4n mod direct a $actorului uman! E)emple de asemenea sisteme sunt cele pentru laminarea oţelului3 pentru procesele din petroc.imie3 pentru $a+ricarea cimentului3 a .Grtiei3 centrale nucleare etc! Hn mod $iresc apar di$erenţe 4ntre o+iectivele celor două cate'orii de sisteme3 cele pentru conducerea proceselor te.nolo'ice avGnd ca o+iective 4m+unătăţirea randamentului a're'atelor3 urmărirea si'uranţei 4n $uncţionare3 cre(terea indicatorilor de calitate a produselor3 4m+unătăţirea altor indicatori te.nico-economici! c! Sisteme informatice pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică asi'ură automati,area calculelor te.nico-in'inere(ti3 proiectarea asistată de calculator (i alte $acilităţi necesare speciali(tilor din domeniile respective! d! Sistemele informatice speciale sunt destinate unor domenii speci$ice de activitate3 ca e)empluA in$ormare (i documentare3 te.nico-(tiinţi$ică3 medicină etc! 2! Un alt criteriu de clasi$icare al sistemelor in$ormatice economice este în funcţie de nivelul ierarhic ocupat de sistemul economic 4n structura or'ani,atorică a or'ani,aţiei3 con$orm căruia e)istă următoarea clasi$icareA a! Sisteme informatice pentru conducerea activităţii la nivelul organizaţiilor economice ! 1cestea pot $i descompuse 4n su+sisteme in$ormatice asociate $uncţiunilor or'ani,aţiilor economico-sociale sau c.iar unor activităţi!

)

1. subramurilor şi activităţilor la nivelul economiei naţionale! Se constituie la nivelul ramurilor3 su+ramurilor (i activităţilor individuali.area superioară a potenţialului material (i uman din ramura respectivă! e! Sisteme in!&rmati"e !$n"*i&nale +enerale ce au ca atri+ut principal $aptul că intersectea. – lasi$icarea sistemelor in$ormatice 4n $uncţie de aportul 4n actul deci.nolo'iilor3 4nnoirea producţiei (i asi'urarea de noi produse3 utili.ional Decidentul dintr-o unitate are prin sistemul in$ormatic un puternic suport pentru $undamentarea deci.ate avGnd 4n vedere divi.e ela+orarea de variante a proiectului de plan 4n pro$il de ramură3 4ncărcarea optimă a capacităţilor de producţie3 $olosirea intensivă a ma(inilor3 utila6elor (i instalaţiilor3 urmărirea (i controlul reali.iilor adoptate de către or'anele locale de conducere! d! Sisteme informatice pentru conducerea ramurilor.ării sarcinilor de plan (i a celor privind calitatea producţiei3 per$ecţionarea produselor (i a te.voltării economico-sociale 4n pro$il de ramură! 1ceste sisteme vor tre+ui să reali.3.ili+rului de.2.iilor sale! 1cest suport implementea.ă toate ramurile (i activităţile ce au loc 4n spaţiul economiei naţionale3 $urni. – lasi$icarea sistemelor in$ormatice 4n $uncţie de nivelul ierar. .ării lor 4n procesul reproducţiei din cadrul economiei de piaţă! Hn această cate'orie sunt cuprinse sistemele pentru plani$icare3 statistică3 $inanciar-+ancar etc! Fig.e.iunea socială a muncii (i speci$icate 4n clasi$icarea economiei naţionale! Sunt ela+orate (i administrate de ministerele3 departamentele sau or'anele care au prin le'e sarcina de a coordona metodolo'ic 'rupele respective de activităţi! 7rincipala lor $uncţie constă 4n $undamentarea (i re'larea ec.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are +! Sisteme informatice pentru conducerea activităţii la nivelul organizaţiilor economico-sociale cu structură de grup! Hn această cate'orie sunt incluse sistemele in$ormatice la nivelul re'iilor autonome! c! Sisteme informatice teritoriale! Sunt constituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (i servesc la $undamentarea deci. 1.ic "! Un alt criteriu de clasi$icare al sistemelor in$ormatice este acela după aportul acestuia în actul decizional! Fig.are a sistemel&r in!&rmati"e ESIF ca asistent al decidentului! 1cestea e)ecută o mică parte din activitatea decidentului3 rolul lor important $iind de cule'ere (i prelucrare automată a datelor3 colecţiile de date regăsindu-se sub formă de fişiere sau baze de date! Este perioada de pGnă 4n 6urul anului #*703 cGnd două discipline au venit 4n spri6inul (tiinţi$ic al sistemului in$ormatic-deci.ă modele matematico-economice din domeniul speci$ic de activitate sau cu caracter 'eneral! Este situaţia clasică de reali.Gnd in$ormaţiile necesare coordonării de ansam+lu (i sincroni.iei! .ionalA cercetările operaţionale (i teoria deci.

ele de date au evoluat spre relaţional (i distri+uit3 iar reţelele de calculatoare locale (i 'enerale au 4nceput să $ie utili.aţiilor! &n$ormaţia care se prelucrea.ate pe estimări ale valorilor acestor alternativeF! 1cest concept a $ost utili.ă ''( pasive Eeste un sistem care a6ută procesul de luare a deci.at care a6ută 4n luarea deci.ă (i manipulea.ieiF3 ''( active Eeste un sistem care a6ută 4n luarea unor soluţii sau su'estii pentru luarea deci.ie sunt clasi$icate avGnd 4n vedere di$erite criterii! 1st$el3 din punct de vedere al relaţiei cu utilizatorul3 LMttensc.ia $urni.ator (i sistem! 7oIer E2002F susţine că un SSD este alcătuit din patru componente importanteA interfaţa cu utilizatorul3 baza de date3 modelul şi instrumente analitice3 ar%itectura ''( şi reţeaua! LMttensc. furnizate printr-o interfaţă uşor de utilizat.ea.ă pGnă cGnd este 'enerată o soluţie optimăF! Dacă se are 4n vedere EcriteriulF modul de asistenţă acordat3 7oIer E2002F clasi$ică sistemele suport de deci.atori! Un e)emplu de 'enerator de SSD orientat pe model este Discodess Eeste de tip open source reali.ea.ă date (i parametri $urni.ă in$ormaţii nestructurate 4ntro varietate de $ormate electronice! %! ""# orientat pe cuno$tinţe / $urni.ată de sistem3 4nainte de trimiterea acestora 4napoi către sistem pentru validare! Hntre'ul proces se derulea.ă repre.are! 1ceste sisteme utili.aţi de utili.olvarea de pro+leme speciali.voltării a două domenii ale cercetării3 respectiv studiile teoretice ale teoriei deci.ie ESSD.Iiler E#***F di$erenţia.iei! Hn 'eneral3 se spune că un sistem suport de deci.iei 4ntre anii #*00 / #*90 la CI / "arnegie #nstitute of $ec%nology3 (i interacţiunea sistemelor de calcul 4n anumite activităţi umane3 cercetări $ăcute 4n cadrul !I / &assac%ustts #nstitute of $ec%nology 4n anii #*903 devenind un domeniu al cercetării la mi6locul anilor #*703 cGnd s-a remarcat o cre(tere puternică a $lu)ului in$ormaţional 4n toate domeniile de activitate3 a +a.ă se diversi$ică $oarte mult3 volumul de date este tot mai mare3 iar comple)itatea prelucrărilor / .ie3 4n care colecţiile de date se regăsesc sub forma bazelor de cunoştinţe E+a.ă cuno(tinţe de specialitate 4n re.el and Fl:nn #***F! Finla: E#**%F (i alţi autori de$inesc un SSD drept Jun sistem bazat pe calculator care ajută procesul de luare a deciziei K! 5ur+an E#**0F de$ine(te un SSD ca Jun sistem informaţional bazat pe calculator interactiv.ieiF3 (i ''( cooperante Epermit decidentului3 respectiv a consultanţilor săi3 să modi$ice3 să complete.e de moduleF! Hn momentul de $aţă sistemele suport de deci.iilor Eo deci.ea.Iiler E#***F spune că un SSD este identi$icat de cinci componente3 iar e)emplele pot continua 4n $uncţie de părerea $iecărui autor 4n parte! HncepGnd cu anii #*703 +a. şi ţine seama de decizia proprie K! 1cest concept a apărut ca urmare a de.ate pe cuno(tinţe Eknowledge based systemF care suportă activităţi de luare a deci. Decision Support System DSSF! 1ceste sisteme repre. special dezvoltat pentru susţinerea soluţiei unei probleme de management în scopul îmbunătăţirea luării deciziei !l utilizează date.ie este o ale'ere 4ntre mai multe alternative +a.at 4n mai multe moduri E1lter #*803 7oIer 2002F3 (i el a $ost de$init 4n $uncţie de punctul de vedere al autorilor EDru.ă in$ormaţiiO un sistem de gestiune orientat pe model / tratea.e de date (i +a.d.entările evenimentelor3 $aptelor3 sau situaţiilor Ese utili.ie 4nA #! ""# orientat pe comunicaţii / suportă mai mulţi utili.ate 4n mod curent 4n activitatea or'ani.e3 sau să rede$inescă deci.ie este alcătuit din trei componente $undamentaleA un sistem de gestiune a bazei de date ESG@DF / care memorea.at de Gac.ie repre.intă un mediu care interacţionea.intă o clasă a sistemelor in$ormatice inclu.Gnd sisteme +a.elor de date3 inteli'enţei arti$iciale3 interacţiunea calculator-om3 metode de simulare3 in'ineria so$tIare (i telecomunicaţii! Sistemele suport de deci.et 4n 200%F! Hn con$ormitate cu Spra'ue (i arlson E#*82F (i Laa' C al! E2000F3 din punct de vedere ar.iei3 dar nu arată e)plicit soluţii sau su'estii pentru luarea deci.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Hn această perioadă apar (i primele sisteme s$ &rt -e -e"i.atori pe un tasN parta6at! Un ast$el de e)emplu include instrumentele inte'rate precum ?et-eetin' /ul de la -icroso$t sau Groove! 2! ""# orientat pe date / pune accentul pe accesarea către (i manipularea datelor interne ale companiei3 (i3 uneori datelor e)terne! "! ""# orientat pe document / administrea.ă3 salvea.ă cu cercetări din domeniul +a.ate stocate ca $apte3 re'uli3 proceduri3 sau structuri similare! 0! ""# orientat pe model / pune accentul pe accesul către (i manipularea unui model de simulare3 statistic3 $inanciar sau de optimi. flexibil şi adaptabil.ă di$erite tipuri de modeleF3 (i sistemul de gestiune şi generare a dialogului / permite interacţiunea dintre utili.elor de date (i a teleprelucrării datelor! 1cestea au permis prelucrarea unui volum mai mare de date (i o comunicaţie mai rapidă (i mai e$icientă3 iar rolul sistemului in$ormatic a crescut 4n raport cu decidentul3 a6un'Gnd să $ie un cola+orator al acestuia! De multe ori3 aceste sisteme in$ormatice e)ecută o parte 4nsemnată din activitatea decidentului evoluGnd3 ast$el spre sisteme suport de deci.ie este un sistem computeri.itectural un sisteme suport de deci.

olvarea de pro+leme di$icile prin simularea raţionamentului uman asupra unor cuno(tinţe speci$ice unui domeniu dat! d! ele trei sisteme3 de(i au ar.e de cuno(tinţe sunt 4n ultimă instanţă aplicaţii in$ormatice care permit re.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are de asemenea! Sistemele in$ormatice 4ncep să e)ecute o mare parte din activitatea de re.area de +a. precum şi sistemele suport de decizie sunt de fapt sisteme informatice dedicate ! &ată cGteva dintre aspectele comune (i deose+irile dintre cele trei sistemeA a! 5e.ă 4n S& prin a+ordarea orientată o+iect! Hn acest sens3 se 4m+ină aspectele descriptive cu cele imperative3 neprocedurale cu cele procedurale3 4n $uncţie de sistem punGndu-se accentul pe unul sau altul dintre aceste aspecte! -odulul re.ă 4n special pe raţionamente3 dar (i pe al'oritmi 4n SE (i se +a.olo'ică dintre om (i ma(ină! Stilul de dialo' 0 .ionea.ate pe sistemul relaţional! 1+ordarea orientată o+iect3 precum (i reali.ă 4n mare parte pentru toate cele trei tipuri de sisteme! 7e de o parte3 SSD (i SE au preluat 4n metodolo'ia lor de reali.nolo'ia de reali.olutiv se +a.itecturi di$erite3 păstrea.ea.ă de module3 SSD va conţine un mecanism de construire sau 'enerare a modulelor3 va avea posi+ilitatea să restructure.ă etc! Dimensiunile acestor module pot $i de la o sin'ură relaţie pGnă la $oarte multe! >e'at de această +a.voltare3 este tot mai mult utili.olvare al pro+lemelor păstrea.are ma6oritatea activităţilor din metodolo'ia de reali.ă 4n special pe al'oritmi3 date (i raţionamente 4n SSD (i S&! 8aţionamentul se +a.olvare a pro+lemelor de deci.ea.ea.e.are se păstrea.ă mai mult preci.olvarea pro+lemelor! 1ceasta este o modalitate e$icientă pentru 4nvin'erea comple)ităţii (i păstrarea coerenţei! 1+ordarea sistemică presupune o serie de caracteristici 4n procesul de cunoa(tere3 caracteristici care se re'ăsesc la reali.olve această pro+lemă! 'istemele expert.ă Jla c.olvare a pro+lemeiO  se compară variantele (i se ale'e cea mai +ună Ecea care satis$ace cel mai +ine cerinţeleF! c! -odul de re.are a S& a evoluat mult odată cu apariţia SSD (i SE3 preluGnd o serie de elemente de simplitate3 $le)i+ilitate3 precum (i stilul de lucru 4n pa(i mărunţi (i reluări succesive! &deea că un sistem in$ormatic3 ca de alt$el orice produs in$ormatic3 se reali.atorului sau reali.ă de module care este de $apt o +i+liotecă de module permanente sau de u.area unei versiuni care nu este nici ultima3 nici cea mai +ună3 urmGnd apoi să se reali.a de moduleF (i SE E+a.ă (i elemente comune! 5oate au colecţii de date care sunt $i(iere sau +a.ia! 1cest lucru este vala+il atGt 4n mecanismul de in$erenţă din SE3 cGt (i 4n procesul deci. temporar! 1cestea pot $i ale utili.e (i să opere.ate! -odulele operative3 tactice sau strate'ice3 de calcul sau anali.e.ă relevanţa (i mai puţin preci.i.eieK prin etape care odată reali.atorul care tind să devină tot mai prietenoase3 u(or de $olosit (i interactive! 1ceastă componentă tinde să depă(ească 6umătate din codul pro'ram 'enerat3 4n toate cele trei sisteme! 5endinţa este dată de ma(inile interactive actuale (i de societatea in$ormati.ic3 ceea ce 4nseamnă că primea.area tuturor celor trei tipuri de sisteme! 1ceste caracteristici suntA  e)tra'erea sistemului studiat se $ace din mediul 4ncon6urătorO  de$inirea pro+lemei (i descrierea ei se $ace cantitativ (iPsau calitativO  se de$inesc mi6loacele posi+ile pentru re.e asupra modulelor pentru a o+ţine rapoarte de ie(ire! Hn loc de colecţiile de date din S&3 SE conţin o +a.ă sistemul uman de prelucrare (i evaluare a in$ormaţiei! 1cest lucru este $iresc 4n SSD (i SE3 (i se accentuea.a de date (i +a.e de cuno(tinţe3 pe ma(ini tot mai puternice3 tind să re.a de cuno(tinţe (i modeleF! Hn plus $aţă de S&3 SSD conţin o +a.area sistemelor in$ormatice! +! 5oate $olosesc a+ordarea sistemică pentru studierea (i re.ă direcţii comune care caracteri.olumul mare (i comple)itatea deose+ită a datelor care circulă pe ma'istralele EreţeleleF in$ormaţionale internaţionale 4n momentul de $aţă tind să su$oce sistemele in$ormatice +a.ate de $irme speciali.e de cuno(tinţe 4n SSD E+a.ă pe modelul lo'ic (i nu pe cel $i.ă de cuno(tinţe 4n care se descriu o+iectele din lumea reală! Ea conţine $apte Ea)iomeF (i re'uli Ecare pot descrie (i modeleF! 1tGt SSD3 cGt (i SE au componente pentru 4nvăţare care ac.ate nu se mai pot relua3 nu mai este a'reată! Stilul de lucru de la sistemele e)pert care presupune reali.are a S&3 adoptGnd o parte din ele! 7e de altă parte3 metodolo'ia de reali.ia (i mai puţin relevanţa! 1plicaţiile cu +a.olvarea pro+lemeiO  se $ormulea.ată care determină o utili.ă noi cuno(tinţe! 1ceastă componentă lipse(te ca atare 4n S&3 de(i sunt 4ncercării 4n acest sens de a $i inclusă! De asemenea3 toate sistemele conţin inter$eţe cu utili.are 4n masă a calculatoarelor! Dialo'ul dat de inter$aţă tre+uie să $ie cGt mai JnaturalK pentru a elimina +ariera psi.ea.ea.ie3 devenind e)perte 4n domeniu3 evoluGnd ast$el spre sisteme ex ert ESEF3 4n care colecţiile de date se regăsesc sub forma bazelor de cunoştinţe şi modele ! .ă di$erite variante de re.e un modul3 să-l actuali.ional din SSD! Hn S&3 4n modelul prelucrativ3 contea.at (i 4n reali.e versiuni succesive pentru per$ecţionare (i de.e de date 4n S&3 +a.

uri apar mai ales atunci cGnd S& cola+orea. "olecţiile de date specifice fiecărui tip de sistem ip sistem S& SSD SE Colecţiile de date Fi(iere (i +a. dar şi n fişiere ! 7ot apărea (i ast$el de situaţii 4n reali.a de mai sus re.nici etc!F3 soluţii so$tIare de implementare Elim+a6e3 te.at model este cel relaţional3 cu tendinţă de evoluţie spre orientat o+iect! -a6oritatea S& sunt de acest tip datorită avanta6elor o$erite de +a.1.ultă evoluţia 4n anumite condiţii a S& spre SSD! >a SE evoluţia se constată 4n ceea ce prive(te conceptele Esistem3 componente3 modele3 o+iecte etc!F3 metodolo'ia de reali.ării datelor3 se constată evoluţia +a.ele de cuno(tinţe! Simpli$icarea modelului relaţional (i 4m+unătăţirea lui a condus spre modelul orientat o+iect! De asemenea3 repre.ă cu alte sisteme sau aplicaţii in$ormatice! 1 .e de cuno(tinţe @a.nici de pro'ramare3 in'inerie so$tIare etc!F! 7e de altă parte3 din punct de vedere al or'ani.entată 4n ta+elul #!2! a%elul 1.3 aceste sisteme tre+uie să $olosească (i $i(iere care permit accesul direct pentru u(urinţa (i rapiditatea manipulării datelor! +! SI care au colecţii de date organizate n baze de date! 7entru acest lucru se $olose(te un model de date care poate $i ar+orescent3 reţea3 relaţional sau orientat o+iect (i un SG@D adecvat! el mai utili.olvate cu cele trei tipuri de sisteme sunt de natură di$erită3 de(i au (i elemente comune Ede e)emplu3 toate provin din lumea realăF! Dacă 4ntr-o pro+lemă criteriile sunt preponderent cantitative3 iar caracteristicile pro+lemei se $ormulea.ă cuno(tinţe incomplete3 inconsistente3 incerte3 imprecise3 am+i'ui! 7entru $iecare dintre aceste cate'orii de cuno(tinţe e)istă o lo'ică nestandard de care se ţine cont 4n a+ordarea pro+lemei! 1cest lucru se tratea.ă deci.entarea prin perec.i3 (i ele mai pot $i acceptate doar pentru sisteme mici! Hn orice ca. Eatri+ut-valoareF din relaţional se re'ăse(te (i 4n +a.are specială E4nlănţuite3 inverse etc!F! 1ceste tipuri de S& sunt tot mai rar 4ntGlnite astă.iilor este pre.elor de date relaţionale spre cele orientate o+iect (i spre +a.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are poate $i 4ntre+are-răspuns3 lim+a6 de comandă3 meniu3 video$ormat3 $erestre etc!3 la care se adau'ă $acilităţile o$erite de plat$ormele multimedia Edacă acestea sunt disponi+ileF! a%elul 1.are Eprincipalele activităţi3 metode3 te.ia! ontri+uţia $iecărui tip de sistem la spri6inul decidentului3 4n $undamentarea deci.ă +ine 4n SSD (i SE3 (i $oarte 'reu sau imposi+il de tratat 4n S&! Din anali.are clasică Esecvenţiale3 inde)at-secvenţiale3 relativeF sau cu or'ani.ile 1-.area unui S&3 4n sensul că pe lGn'ă +a.e de date @a.ă cantitativ3 modelarea se $ace $oarte +ine al'oritmic (i va re. "ontribuţia fiecărui tip de sistem la procesul decizional ip sistem S& SSD SE &'utor pentru decident 1sistent ola+orator E)pert (artea e)ecutat* din activitatea decidentului 2 mică parte 2 parte 4nsemnată 2 mare parte $! 7ro+lemele re.e de date clasice spre +a.ulta un S&! Dacă 4nsă e)istă $ormulări mai puţin cantitative se tinde spre SSD sau SE3 care 4nsă nu e)clud $olosirea al'oritmilor! 7entru pro+lemele comple)e 4n condiţii de incertitudine3 se porne(te conceptual3 dar (i practic3 de la +a.e de cuno(tinţe (i -odele e! 5oate cele trei sisteme a6ută decidentul 4n activitatea sa3 4i $undamentea.ele de date 4n crearea (i manipularea colecţiilor de date! c! SI mi!te care au colecţii de date organizate n baze de date.a de date sunt necesare (i o serie de $i(iere relativ independente prelucrate din lim+a6e de pro'ramare3 4n a$ara SG@D-ului! 1st$el de ca.e de cuno(tinţe! 1cestea au la +a.2.ele de cuno(tinţe Ee)emplul din lim+a6ul 7rolo'F! %! Din punct de vedere al organiz*rii datelor sistemele in$ormatice se clasi$ică 4nA a! SI care au colecţiile de date organizate n fişiere ! Fi(ierele pot $i cu or'ani.

intă un domeniu al in$ormaticii care are drept scop transpunerea comportamentului inteli'ent uman la ma(ini3 4n speţă la calculatoare! Dorinţa de a dispune (i de a $olosi ma(ini inteli'ente repre.ea.e prin imitarea condiţiilor reali.area acestor activităţi sunt cuno(tinţele EknowledgeF S$Gr(itul anilor #*70 a marcat momentul lansării unei noi paradi'me 4n cadrul inteli'enţei arti$iciale3 (i anume3 cea de cuno(tinţe!B>un'u C al3 200"3 pa'! 9"D 7entru noţinea de sistem e)pert3 cercetătorii o$eră 4n principal de$iniţii $uncţionale3 pra'matice! Hn continuare se dau e)emple de de$iniţii date de di$eriţi autori B1ndone C Qu'ui3 #***3 pa'! "7DA  EdIard Fei'en+aum de la Stan$ord Universit: dă următoarea de$iniţie Jsistemele e)pert sau pro'rame concepute pentru a raţiona 4n scopul re.are3 $le)i+ilitate3 adaptare la situaţii noi Eincomplet cunoscuteF3 creativitate etc! De e)emplu3 4nţele'erea lim+a6ului natural3 practicarea matematicii3 re.area acestor activităţi de către ma(ină3 deci automati. care utilizează cunoaşterea şi proceduri de inferenţă pentru soluţionarea problemelor. E?1S1FA JUn sistem e)pert este un sistem care emulează a+ilitatea de a lua deci.aI3 considerau că la +a.olvării pro+lemelor pentru care 4n mod o+i(nuit se cere o e)perti.ării sarcinilorF3 nu a reu(it să trans$ere aceste activităţi inteli'ente spre ma(ină! 7aradi'ma care a dominat domeniul inteli'enţei arti$iciale3 la 4nceputul constituirii sale3 poate $i considerată cea desemnată prin general problem solver3 denumirea proiectului lansat 4n anii #*903 care a avut drept o+iectiv identi$icarea acelor mecanisme a+stracte ale 'Gndirii ce permit omului des$ă(urarea activităţii Jinteli'enteK! &niţiatorii acestui proiect3 L! Simon3 1! ?eIell (i @! S.at (i mai productive! onstituirea ca domeniu (tiinţi$ic autonom3 cu o+iect de studiu propriu3 cu metode (i te.ată pe al'oritm drept paradi'mă a calculului Ea automati.ă un comportament inteli'ent! 8eali.intă un vec.e 4n toate privinţele ca e)pertul uman! Emularea este ceva mai mult decGt simularea3 care cere doar să acţione.area unor activităţi ce reclamă calităţi intelectuale deose+iteA posi+ilitatea de a+stracti.nici de lucru speci$ice s-a reali.iolo'ia3 lo'ica etc! 2+iectul de studiu al inteli'enţei arti$iciale 4l repre. care sunt suficient de dificile pentru a necesita o expertiză umană semnificativă pentru soluţionarea lor K! >ouis E! Fren.iar (i activităţile pe care omul le reali.at! &n$ormatica convenţională3 +a.intă comportamentul inteli'ent (i posi+ilitatea de emulare al acestuia la ma(ini! 7rin comportament inteligent se 4nţele'e3 4n 'eneral3 acel comportament care implică reali.olvarea unor pro+leme practice di$icile3 acordarea de semni$icaţie di$eritelor $orme Ede e)emplu3 vi.a comportamentului inteli'ent stau o serie de mecanisme 'enerale3 universale de 'Gndire ce sunt utili.at la 4nceputul anilor #*003 ca urmare a spri6inului o$erit de inteli'enţa arti$icială din partea unor domenii cone)e precum matematica3 psi.iderat al omului3 per$ect 6usti$ica+il ţinGnd cont de $aptul că asemenea ma(ini pot $i3 4n principiu3 mai simplu de utili.ă curent3 de e)emplu3 4nţele'erea lim+a6ului natural3 pot $i e)trem de di$icil de automati.ă umană considera+ilă!K EdIard Fei'en+aum este pionerul 4n inteli'enţă arti$icială care a de$init sistemul e)pert ca pe Jun program inteligent pentru calculatorul electronic.i de.area lor3 poate $i e)trem de di$icilă! .ate! Sistemele e)pert acţionea.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Ca it&l$l #( Inteli+en*a arti!i"ial2 3i sistemele ex ert &nteli'enţa arti$icială (i sistemele e)pert repre.olo'ia3 $i.ate 4n re.ă $oarte +ine 4n domenii +ine delimitateK! 4   .ea.el / Jsistemul expert este un program particular care încorporează o bază de cunoştinţe şi un motor de inferenţe )rogramul se comportă ca un consilier inteligent într-un domeniu particular !K 2 de$iniţie ori'inală aparţine pro$esorilor J! Giarratano (i G! 8ile.ualeF sunt considerate drept activităţi ce reclamă inteli'enţă (i deci caracteri.ii a e)pertului uman! 5ermenul emulează 4nseamnă că sistemul este menit să acţione.olvarea oricărei pro+leme3 4n des$ă(urarea oricărei activităţi! 2dată desci$rate aceste mecanisme (i transpuse 4n pro'rame de calcul3 ma(ina poate e)ecuta orice sarcină! E(ecul proiectului a demonstrat că activităţile ce reclamă inteli'enţă tre+uie a+ordate di$erenţial ţinGnd cont de marea lor varietate (i că esenţiale 4n reali.

ei3 comportGndu-se ca un sistem inteligentO ca nivel de reali.e cunoa(terea3 să sta+ilească le'ături 4ntre cuno(tinţe (i să in$ere.ă reconstruirea raţionamentului uman pe +a.i.e conclu.ea.ă Emotorul de in$erenţeFO sistemele sunt capa+ile să memore.ă cuno(tinţe3 $iind denumite sisteme +a.are in$ormatică3 sistemele e)pert se +a.ate pe cuno(tinţe e)istă (i 4n medicină3 in'inerie3 a$aceri etc! De asemenea3 unele ramuri ale inteli'enţei arti$iciale nu intră 4n cate'oria sistemele in$ormatice +a.iţia (i e)ploatarea cunoa(terii dintr-un domeniu particular numit domeniul problemeiO sistemele e)pert dispun de metode de invocare a cunoa(terii (i e)primarea e)perti.atorilor3 este necesară e)istenţa unui inginer de cunoştinţe3 care intervievea.ate pentru ac.ă e)perţii! @a.ate pe cuno(tinţe3 după cum se poate +ine o+serva din $i'ura 2!2! Fig.ate pe cuno(tinţe.entarea cuno(tinţelor necesare 4ntr-un mediu computaţional E4ntr-un calculatorF! HntrucGt pentru identi$icarea cuno(tinţelor necesare este nevoie de un expert uman3 care nu este neapărat 4n contact direct cu nevoile (i cerinţele utili.ea.ă de cuno(tinţeF! 1ceste sisteme sunt speciali.sisteme e)pert '5 .ei o+ţinută de la e)perţiO sistemele e)pert dispun de cuno(tinţe (i de capacitatea de a des$ă(ura activităţi intelectuale umaneO sistemele e)pert sunt or'ani.ate pe cuno(tinţe Esau sisteme cu +a.ă pe principiul separării cunoa(terii E+a.ate pe cuno(tinţe (i sistemele e)pert e)istă o primă di$erenţă (i anumeA primele pot $i considerate mai 'enerale3 deoarece nu se re$eră numai la domeniul inteli'enţei arti$iciale! 1plicaţii ale sistemele in$ormatice +a.a e)perti.1.a de cuno(tinţe re. / &nteracţiunea e)perţi-in'ineri de cuno(tinţe Hntre sistemele in$ormatice +a.ă su$icient noţiunea de sistem e)pertA       #('( C&n"e t$l -e sistem ba.ă comportamentul e)perţilor umani care re.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are  7!. 2.ate 4n des$ă(urarea di$eritelor activităţi! Un sistem informatic %azat pe cuno$tinţe este un sistem care surprinde capacitatea unui e)pert uman de a re.olva pro+leme 4ntr-un domeniu speci$ic prin repre.ei de cuno(tinteF de pro'ramul care o tratea.2.a $aptelor (i prelucrării cunoa(terii incerte! Din aceste de$iniţii re. 2.ea.! 7i'$ord (i G! @aur / Jsistemul e)pert este un produs pro'ram care emulea.ele unor $enomene (i situaţii pe +a.at e "$n&3tin*e &nteli'enţa arti$icială consideră ca posi+ilă emularea comportamentului inteli'ent la ma(ini prin memorarea cuno(tinţelor (i asi'urarea condiţiilor pentru prelucrarea lor automată! B>un'u C al3 200"3 pa'! 9%D 5oate sistemele de inteli'enţă arti$icială sunt sisteme care posedă (i utili.olvă pro+leme din lumea reală asociate unui domeniu particular al cuno(terii!K din punct de vedere conceptual sistemele e)pert vi.ultă următoarele idei succesive care conturea.ultă ast$el din interacţiunea dintre in'inerul de cuno(tinţe (i e)perţi! Fig.ii3 soluţii3 recomandări3 s$aturi3 respectiv cau. / &ntersecţia inteli'enţă arti$icială-sisteme in$ormatice +a.

are a cuno(tinţelor revine sistemului (i care la momentul e)ecuţiei va lua 4n mod automat deci. 2.entare e)plicită a modului de utili.iilor privind modul e$ectiv de utili.nici de ac.intă in$ormaţii do+Gndite care servesc la reali.area S&1 '' .ată relativ independent de modul lor de utili.are! 8eali.ate 4n mod di$erit pentru re.area di$eritelor activităţi! De(i aspectul pra'matic este esenţial 4n de$inirea conceptului de cuno(tinţe3 e)primarea acestora tre+uie reali..i.are a acestora Emecanisme re.ii privindA   ce cuno(tinţe sunt necesareO cum (i c+nd să $ie utili..are a cuno(tinţelor E$i'ura 2!%!F! B>un'u C al3 200"3 pa'! 90-98D Fig.3.entare (i utili.ate acestea pentru reali.nici utili.iţionare3 repre. / Structura 'enerică a unui sistem de inteli'enţă arti$icială Hn sens in$ormatic cuno$tinţele repre.area respectivelor activităţi! #(#( Met&-e 3i te6ni"i -e inteli+en*2 arti!i"ial2 8eali.entare implicită a cuno(tinţelor (i o repre.olutive3 in$erenţiale sau de raţionamentF3 4n scopul e$ectuării 4n mod automat a unor activităţi EtaskuriF di$erite descrise cu a6utorul unor $apte3 reunite 4n componenta %aza de fapte E$i'ura 2!"!F Fig.are a acestora 4n re.are! 1ceasta3 deoarece unele (i acelea(i cuno(tinţe pot $i utili.olvarea unei anumite pro+leme Eal'oritmul $iind de $apt o sc.ate pentru reali.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Sistemele de inteli'enţă arti$icială dispun de o +a.area unui sistem de inteli'enţă arti$icială ES&1F reclamă aplicarea unor metode (i te.entării e)plicite a cuno(tinţelor3 a enunţării lor 4ntr-un mod relativ independent de modurile de utili. / -etode (i te.area unui sistem de inteli'enţă arti$icială are sarcina de a 6usti$ica (i a e)prima Erepre.entaF cuno(tinţele necesare e$ectuării unor activităţi (i de a 4nre'istra sistemul cu mecanisme care să permită aplicarea acestor cuno(tinţe! 8esponsa+ilitatea deci.ă de cuno(tinţe3 precum (i de mecanisme de utili. 2.olvarea di$eritelor pro+leme sau c.iar pentru aceea(i pro+lemă 4n circumstanţe di$erite! Spre deose+ire de in$ormatica convenţională care s-a +a.at pe o repre.emă de aplicare a unor cuno(tinţe care nu sunt menţionate 4n mod e)plicitF inteli'enţa arti$icială a adoptat soluţia repre.

a de ac.a de cuno(tinţeF cu a6utorul unor algoritmi de e)tragere a cuno$tinţelor din reţelele neuronale! Dintre cele mai cunoscute metode (i te.iţionare a cuno(tinţelor E$i'ura 2!0!F precizează modul în care se construieşte baza de cunoştinţe 4ntr-un sistem de inteli'enţă arti$icială! Fig. / -etode (i te.iţionării de cuno(tinţe '# .-.ele ac.nici de 4nvăţare inductivă Edin e)emple3 prin descoperire3 prin o+servareF! Fi'ura următoare e)empli$ică etapele parcurse de cuno(tinţe 4n $a.iţionării cuno(tinţelor să $ie $oarte lent (i re. / Fa.ei de 4nvăţare teoretică cu o 4nvăţare empirică este posi+ilă prin convertirea cuno(tinţelor din +a.entate sim+olic Eadău'ate la +a.ate pe procese inductive3 de natură preponderent intuitivă! ompletarea $a..i.i*i&narea -e "$n&3tin*e -etodele (i te.nici de 4nvăţare Jpe de rostR Erate learningFO metode (i te.a de cuno(tinţe su+ $orma unei reţele neuronale3 cunoscută 4n acest ca.iţionare a cuno(tinţelor Înv*ţarea teoretic* permite construirea primei $orme a +a.i.ă pe +a.ate pe calcul sim+olicF au $ăcut ca procesul de automati. 2.iţionare a acestora! Fig.nici de ac.entate su+ $orma valorilor parametrilor de reţea sunt convertite 4n cuno(tinţe repre.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are A( A"6i.ea. 2.nicile de ac..i.ei de cuno(tinţe E@ F! >imitele metodelor teoretice E+a.nici de 4nvăţare prin instruire Elearning by being toldFO metode (i te.nici de înv*ţare sim%olic* se pot amintiA    metode (i te.are a ac. &nstruirea acestei reţele se reali.ultatele puţin convin'ătoare! alculul sim+olic nu este un instrument +un pentru emularea proceselor de 4nvăţare3 deoarece ma6oritatea sunt +a. su+ numele de reţea neuronal* %azat* pe cuno$tinţe.i.ultatele instruirii3 repre.a e)emplelor de instruire3 cu a6utorul unuia dintre algoritmii de instruire ai reţelelor neuronale aplica+ile acestui tip de reţea! 8e.i.

entare $iind o+li'ată să $avori.entare a cuno(tinţelor de$inesc structurile de repre.nici de reprezentare neuronal* Ereţele neuronaleFO metode (i te.emă de repre.entare din care se poate $ace repre.ă anumite sc.area "$n&3tin*el&r -etodele (i te.emă de repre.entare a cuno(tinţelor prin metode Jsla+eR (i metode JtariR! Fiecare sc.entarea $avori.entării este dat de nivelul de detaliere al primitivelor repre.eme de utili.omiF!  -etodele (i te.entare tre+uie să $acă posi+ile prelucrările nu 4n orice condiţii3 ci numai 4n condiţiile de e$icienţă! Fig.e procesul de ac.e.nicile de repre.entare ce e)primă nivelul de independenţă relativă a acestor structuriO gradul de compilare al repre.entării3 e)primă măsura 4n care repre.nicilor de repre. / erinţe (i caracteristici ale metodelor (i te.0.nici de reprezentare sim%olic* Ecalculul predicatelor3 re'ulile de producţie3 cadre-$rame3 'ra$uri etc!FO metode (i te.ero3 4nsă necesitatea asi'urării unei e$icienţe impune $acilitarea unor prelucrări3 deci asi'urarea unui 'rad de compilare mai mare sau mai micO gradul de nedeterminare se re$eră la numărul de soluţii alternative de repre.entare 4n sensul că posi+ilităţile de utili.area cuno(tinţelor poate $i interpretată drept un proces de aplicare a unui set de operatori de$iniţi asupra structurilor de repre.ată prin intermediul unor caracteristiciA    gradul de granularitate al repre.entare a tuturor cate'oriilor de cuno(tinţe din cadrul domeniului respectivO adecvarea achiziţional*/ sc.ea.entarea cuno(tinţelor 2 sc.entare are corespondent 4n ansam+lul metodelor (i te.are a cuno(tinţelor! 5eoretic 'radul de compilare tre+uie să $ie .nicile de utili.nicilor de raţionament! Este 4nsă important de menţionat $aptul că3 indi$erent de cate'oria de metode (i te.i.entare! Utili.nicile de repre.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are B( Re re.iţionare a cuno(tinţelorO adecvarea informaţional*/ 4n sensul că structurile de repre.entare a cuno(tinţelor se pot 'rupa 4nA    C( 7tili.ema de repre. 2.are a cuno(tinţelor E$i'ura 2!8!F sunt 4n strGnsă le'ătură cu cele de repre.entaţionaleO gradul de modularitate al construcţiilor EstructurilorF de repre.nici de reprezentare genetic* Ecromo.are depind3 4n mod direct3 de structurile de repre.entare tre+uie să permită de$inirea unor operatori3 să $ie prelucra+ileO eficacitatea inferenţial*/ 4n sensul că structurile de repre.entare a cuno(tinţelor poate $i caracteri.entare a cuno(tinţelor3 structuri ce tre+uie să satis$acă3 4n con$ormitate cu B@odea3 #**8D3 o serie de cerinţe E$i'ura 2!7!F (i anumeA     adecvarea reprezentaţional*3 adică posi+ilitatea de repre.entarea "$n&3tin*el&r -etodele (i te.nici de raţionament considerată3 se de$inesc variante de raţionamentA   4n condiţii de completitudine a cuno(tinţelor (i certitudineO 4n condiţii de incompletitudine (i incertitudine! '% .entarea unei anumite piese de cunoa(tere! metode (i te.

entativ (i totodată3 cel mai di$icil domeniu al inteli'enţei arti$iciale! De prelucrarea lim+a6ului natural sunt le'ate (i o serie de alte tipuri de aplicaţii de inteli'enţă arti$icială precum traducerea automată (i pro'ramarea automată! !odelarea diferitelor forme de raţionament repre.ttp#D 'istemele expert reprezintă domeniul inteligenţei artificiale cel mai bine reprezentat în mediul social-economic şi simulează comportamentul expertului uman într-un domeniu bine precizat ! ') .ultatelor despre activităţi di$icil de e)aminat! 7rincipala caracteristică a sistemelor e)pert este derivată din +a.iar 4mpiedicarea e)plo.intă aspectul teoretic (i practic cel mai important de soluţionat! 3o%oţii inteligenţi repre.intă acea clasă de sisteme $i.intă .Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig.are a cuno(tinţelor #(%( 8&meniile inteli+en*ei arti!i"iale Domeniile inteli'enţei arti$iciale repre.iei com+inatoriale a calculelor repre.a de cuno(tinţe 4mpreună cu un al'oritm de căutare speci$ic metodei de raţionare! Un sistem e)pert tratea.ice autonome care pot reali. / -etode (i te.one ma6ore de aplicaţii ale acesteiaA prelucrarea lim+a6ului natural3 modelarea raţionamentelor3 pro+leme de percepţie3 6ocuri3 ro+oţi3 sisteme e)pert! B>un'u C al3 200"3 pa'! 98D (relucrarea lim%a'ului natural cuprinde atGt 4nţele'erea mesa6elor e)primate 4n lim+a6 natural3 cGt (i 'enerarea mesa6elor! Se consideră cel mai repre.nici de utili.1. 2.ă cu succes pro+leme pentru care nu e)istă o soluţie al'oritmică clară! B.intă pro+leme com+inatoriale pentru care 4ncetinirea sau c.intă un domeniu mai a+stract cu aplicare 4n cadrul mai multor domenii teoretice (i practiceA modelarea raţionamentului inductiv (i modelarea raţionamentului incert! (ro%lemele de percepţie se re$eră la domenii precum vederea (i vor+irea arti$icială3 cu aplicare deose+ită 4n e)tinderea capacităţilor de interacţiune om-ma(ină! 2ocurile cu partener-calculator repre.a plani$icarea acţiunilor 4ntrun mediu necunoscut sau numai parţial cunoscut! "istemele e)pert sunt produse ale inteli'enţei arti$iciale3 ramură a (tiinţei calculatoarelor ce urmăre(te de.voltarea de pro'rame inteli'ente! eea ce este remarca+il pentru sistemele e)pert3 este aria de aplica+ilitate ce a cuprins multe domenii de activitate! Un sistem e)pert ESEF este un pro'ram care urmăre(te un 'rup de cuno(tinţe pentru o+ţinerea 4n acela(i mod ca (i e)perţii umani a re.

ă3 iar cone)iunile care se sta+ilesc 4ntre acestea devin mai speci$ice! Fig.ă deci o automati. 3. .Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Ca it&l$l %( Sisteme ex ert 9 -e!inire 3i ar6ite"t$r2 %('( C&n"e t$l -e sistem ex ert Un domeniu important de aplica+ilitate a inteli'enţei arti$iciale este cel al sistemelor e)pert! 7entru a 4nţele'e e)act noţiunea de e)pert3 să considerăm mai 4ntGi di$erenţa dintre repre.entate 4n $i'ura "!2!3 prelucrare după B@odea3 #**8DF! '.olvă pro+leme practice3 di$icile de reali.entarea unui specialist (i cea a unui nespecialist asupra unui anumit $apt sau $enomen! Di$erenţa constă 4n principal 4n completitudinea sistemului (i 4n maniera 4n care sunt sistemati.ă de e)perti.1.olvării unor pro+leme di$icile3 de natură practică3 la nivelul de per$ormanţă a e)perţilor umani! 4)perţii re.ate! uno(tinţele unui nespecialist despre acela(i $apt sunt 'lo+ale3 amor$e3 nestructurate! 1cest lucru se 4ntGmplă deoarece pe măsură ce se apro$undea.olva pro+leme su$icient de di$icile pentru a necesita 4n mod normal intervenţia unui e)pert uman 4n vederea 'ăsirii soluţiei! 7e scurt3 sistemele e)pert sunt pro'rame care 4nma'a.ă un domeniu3 conceptele speci$ice se ra$inea.inea.ea.ate3 introduse de e)perţi! "istemele e)pert repre. / Di$erenţe nespecialist-specialist Un sistem e)pert este un pro'ram care utili.ă! -er'Gnd mai departe3 se poate spune că sistemele e)pert reali.intă sisteme de inteli'enţă arti$icială destinate re.ei dintr-un anumit domeniu de activitate! 7entru a se 4nţele'e mai +ine rolul e)perti.are a e)perti.ate3 precise3 punctuale (i sistemati.ă cunoa(tere (i proceduri de in$erenţă pentru a re.ea.at pentru un nespecialist3 pe +a.ă cuno(tinţe speciali.ate cuno(tinţele privitoare la acesta! B>un'u C al3 200"3 pa'! 9*-70D 7entru un e)pert3 cuno(tinţele despre $enomen sunt or'ani.ei (i conceptele asociate 4n cadrul sistemelor e)pert Epre.ei 4ntr-un anumit domeniu3 va tre+ui să se cunoască care este domeniul e)perti.

ă de cuno(tinţe consistentă (i coerentă o mare responsa+ilitate revine unui co'notician3 care răspunde de ac. 3.area cunoa(terii! 1ceste responsa+ilităţi tre+uie 4ndeplinite 4ntr-o manieră '/ .ă servesc re.ă prin pre.ei 4ntr-un sistem e)pert sunt le'ate de +a.ea.olvării pro+lemelor din acest domeniu3 pro+leme 4n 'eneral omo'ene ca tip putGnd $i deci considerate drept aparţinGnd unei clase de pro%leme! Descrierea unei anumite pro%leme specifice se reali.olvarea pro+lemei se reali.i.olvă raţionamentul3 cum se e)plică utili. / E)perti.i. &chiziţionarea de cuno$tinţe 7entru a a6un'e la o +a.2.ea.ă prin ansamblul de cunoştinţe necesare re.ă prin aplicarea di$eritelor cuno(tinţe3 care e)primă modalităţile de acţiune la o anumită stare a domeniului! B( C&n"e tele as&"iate ex erti.entarea stării de $apt a domeniului la un moment dat! 8e.olvării di$eritelor pro+leme ce se mani$estă 4n acest domeniu! uno(tinţele pot $i de cultură 'enerală3 de specialitate (i cuno(tinţe e)pert! "unoştinţele expert repre.olvarea pro+lemelor comple)e3 4n special a celor prost structurate3 pentru care nu e)istă proceduri operaţionale prede$inite Esoluţii pre$a+ricateF! 7ro+lemele prost structurate se caracteri.ă se caracteri.2 Domeniul de e)perti.ea.intă e)perienţa decidentului 4n soluţionarea pro+lemei3 prin lipsa unor proceduri prede$inite de re.ea.iţia (i or'ani.im+are a conte)tului (i a $ormei de mani$estare a pro+lemei! uno(tinţele asociate domeniului de e)perti.ei onceptele asociate e)perti.olvare3 prin e)istenţa unor criterii numeroase3 adesea inconsistente3 printr-un ritm rapid de sc.intă elementul esenţial al sistemului de cuno(tinţe servind la identi$icarea (i descrierea pro+lemelor! 1ceste cuno(tinţe sunt proprietatea e)pertului3 $iind o+ţinute de acesta 4n special prin e)perienţă (i calităţi individuale deose+ite ce 4l distin' de ceilalţi speciali(ti 4n domeniu care posedă doar cuno(tinţe comune de specialitate! uno(tinţele e)pert servesc la re.a umană EaF (i conceptele asociate E+F 4n cadrul sistemelor e)pert E+F A( 8&meni$l -e ex erti.ă prin importanţa deose+ită pe care o pre.a de cuno(tinţeA cum este construită Eac.iţionarea de cuno(tinţeF3 cum se re.atorului! 51.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig.

i.entarea3 in$erenţierea (i e)plicarea sau 6usti$icarea in$erenţelor E$i'ura "!"!F! Fig.a e$ectiv 4n scopul pentru care a $ost creată! Hn continuare se arată cGteva caracteristici de dorit pentru co'notician (i te.e de date 4n $uncţie de speci$icul domeniului pro+lemei! ercetătorii sunt de acord că procesul propriu-.iţionarea de cuno(tinţe implică3 4n această vi.ori instalaţi3 $i(iere (i +a. 3aţionamentul 8epre.ă deci le'ătura dintre cuno(tinţe (i $apte! Să considerăm procesul de re.i. 3.a la soluţionarea pro+lemelor din cele mai diverse domenii aplicative! 1cest proces a $ost studiat de către un mare număr de cercetători3 care l-au caracteri.iţie (i de or'ani.ă ale in'ineriei cunoa(terii 1c.a de cuno(tinţe este completă (i se poate utili.ea.olvare a pro+lemelor deci.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are sistematică pGnă 4n momentul cGnd +a.intă procesul de utili.iţiei cunoa(terii 52.is al ac.ionale! '0 . 3.i.ă 4n de.voltarea sistemelor e)pert! 1c.are a cunoa(terii! *c%iziţionarea de cunoştinţe constituie procesul de colectare3 structurare (i or'ani.eA identi$icarea3 conceptuali.voltării sistemului e)pert co'noticianul poate $i an'a6at 4n oricare dintre ele! Fig.are a cunoa(terii3 din una sau mai multe surse Edocumente sau e)perţi etc!F 4n scopul de a o depo.nicile de ac.ele ac.i..at drept principala pro+lemă ce condiţionea.e sunt interdependente3 uneori suprapuse3 iar distincţia dintre ele nu este u(or de $ăcut deoarece 4n timpul de.i.are sistematică a cuno(tinţelor3 4n vederea re.ita 4n sistemele e)pert (i a o utili..ent de.ă 4n pre.iţiei cunoa(terii are cinci $a.voltarea sistemelor e)pert3 $ace parte inte'rantă din in'ineria cunoa(terii3 alături de alte patru activităţi (i anumeA validarea3 repre. / Fa.olvării unei pro+leme! Hn cadrul raţionamentului se reali.iune3 dialo'ul co'noticianului cu e)pertul (iPsau colectarea in$ormaţiei din cărţi3 pu+licaţii3 alte documente3 sen.area3 $ormali.area3 implementarea (i testarea E$i'ura "!%!F! 1ceste $a.iţionarea de cuno(tinţe3 ca activitate de +a.3! / 1ctivităţile de +a.

ional nu poate $i redus la operaţiile de identi$icare 4n viitor a implicaţiilor unei acţiuni! 1ctivitatea deci.ionale pentru a se putea selecta una dintre ele! u si'uranţă3 procesul deci.ira+ile ale di$eritelor variante deci.ema raţionamentului ipotetic modus ponens permite previ.iuniiF indică $alsitatea premi.a inductivă nu se 4ntemeia.ă di$erite alternative posi+ile ale viitorului! 3aţionamentul inductiv! E)istă procese deci.a cunoa(terii esenţei3 $ie c.iunilor ampli$icatoare3 care depă(esc strict vor+ind premi.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fundamentarea deci.e! 7rin deducţie tre+uie să avem 4n vedere nu numai trecerea de la 'eneral la particular3 ci orice trecere ri'uroasă de la condiţii la consecinţă / condiţia să $ie su$icientă (i consecinţa să $ie necesară Edeci (i trecerea de la 4ntre' la parte sau de la cau.intă re.ă la e$ectF! >e'ile utili.entului3 ci numai prin apelul la ima'inaţie3 creativitate! Se poate a$irma că $undamentul raţional / deductiv (i inductiv / este esenţial! ?umai cu a6utorul unor structuri (i operaţii lo'ico-raţionale procesul de luare a deci.emele raţionamentului deductiv! Hn sc.ională pre.iilor pe +a.uri individuale! 8epre.iilor economico-sociale se impune că de la constatarea $aptului ca un anumit eveniment3 proprietate3 starea se repetă cu o anumită $recvenţă (i re'ularitate 4n cadrul unei serii lun'i de evenimente să se presupună că aceea(i re'ularitate (i distri+uţie se vor mani$esta (i 4n viitor! 1ceastă resupunere este re.ă e)clusiv pe e)perienţa trecutului! 7rin inducţie se prevede 'eneralul3 plecGnd de la cunoa(terea unei colecţii de $apte sau anticiparea unui $apt particular pe +a.ultatul unui raţionament inductiv! Formalizarea demersului raţional! 1 permis caracteri.ării premi.ultatul unui calcul lo'ic '1 .ionale care e)plorea.area previ.ă implicaţiile posi+ile (i de.intă le'ităţi care se mani$estă su+ $ormă de tendinţe! Evoluţia unui $enomen economico-social repre.a studierii ca.iuni +a.ă predicţia! &nducţia se mani$estă ca previ.iile3 precum cele 4ntemeiate pe temeiuri co'nitive incomplete! Utili.area construcţiilor deci.elor! 8aţionamentul ipotetico-dis6unctiv este utili.elor! 8aţionamentul ipotetic modus tollens permite e)primarea $aptului că ne4mplinirea consecinţei Ein$irmarea previ.iilor poate do+Gndi statutul unui demers decida+il (i coerent! 3aţionamentul deductiv! Fundamentarea deci.a demersului deductiv constă din in$erenţierea unor evenimente Ee$ectele aplicării di$eritelor variante de acţiuneF pe +a.ate pe +a.iune3 permiţGnd anticiparea 'eneralului3 a le'ii3 completarea unor serii de evenimente cu elemente noi3 pe +a.iilor economico-sociale sunt le'i statistice3 care 'uvernea.at 4n construcţiile previ.iilor economice se spri6ină pe un demers lo'ico-raţional3 prin care se pre$i'urea.area de predicţii derivate din enunţuri teoretice3 dar (i previ.ional care nu este re.intă (i calitaţile unei activităţi umane creatoare3 prin care se construiesc $orme posi+ile de viitor3 ce nu pot $i e)plicate3 derivate din evoluţia trecutului (i pre.ionale este e)trem de utilă (i utili.ate 4n $undamentarea deductivă a deci.ele3 ca (i cele care conduc la su+stituiri (i 'enerali.emelor raţionamentului ipotetic! 1st$el3 sc.urilor tipice (i a proprietăţilor esenţiale ale elementelor din clasele considerate! Hn cadrul deci.ionale drept construcţii e)plicite (i decida+ile3 care pot +ene$icia de calcule lo'ico-matematice3 care duc la cre(terea ri'orii (i corectitudinii $ormale! 1desea se consideră ca procesul deci.area sc.a condiţiilor iniţiale Ea(a numitele premi.ionarea producerii unui eveniment a(teptat EconsecinţăF3 4n condiţiile reali.iar (i a unui sin'ur e)emplar dintr-o clasă de elemente se poate a6un'e la conclu.ări reclamă e)tinderea tipurilor de raţionament avute 4n vedere! 7rocesele deci.area operate prin inducţia incompletă reclamă procedee de 'arantare a vala+ilităţii ei! 1ccentul se pune pe procedeele intensionale3 mai mult decGt pe cele e)tensionale! 7e +a.ionale care nu pot $i reduse la sc.a cunoa(terii unei părţi din clasă3 a anticipării mani$estării viitoare a evenimentelor 'uvernate de le'i empirice3 luGndu-se ca punct de plecare cunoa(terea mani$estărilor trecute ale acestor le'i empirice! 7ro+lema $undamentării raţionale (i practice a valorii ampli$icatoare a inducţiei incomplete a provocat (i mai provoacă 4ncă vii discuţii! E)tinderea (i 'enerali.ate pe sisteme de ipote.ii inductive ampli$icatoare3 vala+ile pentru 4ntrea'a clasă3 $ără cunoa(terea inte'rală a seriei de evenimente asupra căreia operea.e teoretice sau universaleF! Deducţia este considerată $recvent principalul demers din cadrul procesului de $undamentare a deci.ultatul acţiunii unei multitudini de $actori3 unii esenţiali3 altii 4ntGmplători! >e'ăturile dintre $enomenele economico-sociale sunt le'ături statistice3 care e)primate numeric sunt desemnate prin noţiunea de corelaţie! Hn descrierea demersului deductiv din cadrul activităţii deci.iilor! 8aţionamentul deductiv permite reali.a cunoa(terii altui $apt particular3 a prevederii unei clase pe +a.ionale reali.ă mo+ilitatea $enomenelor (i proceselor economicosociale3 4n condiţii concrete de timp (i de spaţiu! >e'ile statistice e)primă ceea ce este 4n 'eneral3 ceea ce se mani$estă 4ntr-un număr su$icient de mare de ca.ema deductivă nu pot $i 4ncadrate toate deci.

olvarea e$ectivă a di$eritelor pro+leme! Se spune că e)pertul 4nvaţă continuu3 4n primul rGnd din practica re.ionale se constată o intensi$icare a e$orturilor de modelare lo'ică a activităţii deci. &tingerea limitelor de competenţ* 7us 4n situaţia de a re.iolo'i (i psi.iar dacă valoarea operaţională a acestor demersuri este3 4n pre.intă o simplă aventură! Hn replică la teoriile privind a(a .olvării pro+lemelor3 e)pertul do+Gnde(te mai multă e)perienţă3 4(i de.ă lamenta+il 4n 4ncercarea de a re.ator3 ca la orice produs in$ormatic3 o$eră J$aţa comercialăR a sistemului e)pert3 linia sa de viaţă3 deoarece 4i permite un marNetin' reu(it! aracteristicile inter$eţei sunt $undamentale (i determinante 4n acceptarea sau nu a unui sistem e)pert! '4 .e calculul predicatelor s-au mani$estat constant 4ncercări de nuanţare a modelarii lo'ice! >o'icile neclasice3 precum lo'ica acţiunii (i lo'ica deontică3 lo'ica temporală3 lo'ica modală (i3 mai recent lo'ica deci.e.olvării pro+lemelor (i3 4n al doilea rGnd printr-un studiu teoretic sistematic! . Interfaţa de dialog cu utilizatorul &nter$aţa utili.ionale! .area (i re.olvarea pro+lemei! 2..ultatelor presupune3 4n primul rGnd pre. &cumularea unor noi cuno$tinţe Hn procesul re.olvarea acestor pro+leme3 e)pertul tre+uie să ai+ă posi+ilitatea documentării privind modul 4n care se mani$estă pro+lemele3 să intre 4n le'ătură cu cei care vor +ene$icia de pe urma re.olva o pro+lemă pentru care nu dispune de cuno(tinţele necesare3 ci va e)prima clar imposi+ilitatea de a soluţiona respectiva stare de $apt! 53.entarea modului 4n care au $ost o+ţinute3 temeiul 4n +a.a căruia pot $i acceptate! De asemenea3 e)plicaţiile constau 4n pre.ea.iar dacă uneori s-a considerat că pentru a reali.ultatul unui proces deductiv se poate e)plica $ără a se $ace apel la intuiţie3 dar des$ă(urarea procesului deductiv3 ca atare nu! 1st$el demersul raţional3 indi$erent de $orma pe care o 4m+racă nu poate $i i.ional este su$icient să se utili.e3 le'ate de re.ea. 4)plicarea rezultatelor Faptul că re.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are repre.a o modelare lo'ică descriptivă a procesului deci.ă pe un principiu inte'rator3 prin care 'Gndire 'ăse(te 4ntre'ul ale cărui părti le cunoa(te! 1cestea s-ar putea numi intuiţie! &ntuiţia poate $i tratată nu numai 4n conte)tul in$erenţelor inductive3 ci (i al celor deductive! Demersul deductiv presupune procedarea 4n etape ri'uros ordonate3 $iecare etapă spri6inindu-se pe etapele anterioare3 e)emplul tipic $iind cel al demonstraţiilor matematice! -odul 4n care matematica este pre.isa neraţionalitate a operaţiilor deci.are3 ci 4n puterea de inte'rare3 de construire a unui 4ntre' cu a6utorul unora din părţile sale! &n$erenţele inductive se +a.ională susţin această a$irmaţie3 c.ultatelor să $ie e)trem de importantă pentru 4nţele'erea (i acceptarea acestor re.olvarea pro+lemelor de către e)pert nu se reali.iilor $inale! 5otodată3 e)plicaţii pot $i o$erite 4n ceea ce prive(te in$irmarea anumitor ipote.uri la un număr mai mare3 4ntrucGt asta ar 4nsemna reducerea pro+lemei la aspectul pur e)tensiv! &nducţia este mai comple)ă3 apărGnd ca operaţie de construire a unui 4ntre'3 atunci cGnd se cunoa(te numai o parte sau numai unele dintre părţi! Esenţa procedeului raţional inductiv nu tre+uie căutată 4n puterea de 'enerali.ă 4n pre.ă după o serie de proceduri standard3 cunoscute de către toţi cei interesaţi3 $ace ca e)plicarea re.voltă a+ilităţile 4n $ormali.entată di$eră mult modul 4n care ea este ela+orată! ele mai multe teoreme sunt 4ntGi intuite3 ima'inate (i numai după aceea demonstrate! 1desea demonstraţia este 're(ită sau complicată 4n mod inutil! 8e.olva o anumită pro+lemă3 e)pertul identi$ică cu u(urinţă $aptul că această pro+lemă depă(e(te sau nu limitele sale de competenţă! Se o+i(nuie(te să se spună că un e)pert uman 4(i atin'e cu ele'anţă limitele3 4n sensul că nu e(uea. Di$icultăţile 4ntGmpinate 4n reali.entarea implicaţiilor pe care eventuale modi$icări ale parametrilor pro+lemei le au asupra conclu.olo'i3 intuiţia devine tot mai mult un o+iect al cercetărilor (i 4n domeniul mana'ementului! 5ot mai $recvent este acceptat statutul intuiţiei de instrument managerial pentru fundamentarea deciziilor ! ercetările asupra intuiţiei vor putea o$eri acesteia statutul teoretic care 4i lipse(te (i 4i limitea.ent destul de redusă! 3aportul dintre demersul raţional $i demersul intuitiv în fundamentarea deciziilor economico6sociale. ercetată pGnă acum mai mult de $i.ultate de cei ce tre+uie să le aplice! E)plicarea re.olvă pro+leme pentru care este solicitat sau care intră 4n atri+uţiile sale curente! 7entru re.olvării acestor pro+leme! 3.area unei lo'ici $ormale a inducţiei3 după modelul lo'icii $ormale deductive au scos 4n evidenţă comple)itatea indi$erenţelor inductive! 7ro+lema inducţiei nu este numai ce ne 4ndreptăţe(te să e)tindem o proprietate o+servată la un număr determinat de ca.ent acceptarea! 1.olat de demersul intuitiv care 4l 4nsoţe(te (i 4l susţine! Caracteristicile demersului intuitiv în procesul decizional. Comunicarea cu mediul E)pertul re.

ă din cau.atorului constă 4n selecţia unui te)t #5  .is3 adică seria o+serva+ilă de interacţiuni dintre utili.ă ecranul (i tastatura cu mouse-ul! Este vor+a despre inter$eţele +a.olo'ice! &ma'inea perceptuală a utili.ator! alitatea inter$eţei3 din punctul de vedere al utili.ator3 4n ca.ontale E+arăF cu su+-meniuri verticale su+ordonate3 a(e.olo'ic (i de percepţie important pentru utili.e dintr-o listă de opţiuni Edin meniuF pe aceea pe care dore(te să o e)ecute! 2pţiunea este selectată prin apăsarea tastei corespun.atorului la ima'inile de pe ecran (i solicitarea acţiunilorO lim+a6ul de pre.atorului3 depinde de ceea ce simte3 vede (i dore(te sau tre+uie să (tie utili.atorul are o percepţie con$u.ontale 4n raport cu numărul de niveluri de su+meniuri verticale! Sunt pre$erate meniurile ori.elpF (i prin instruireO reacţia utili.ultatele de la sistem! omponentele $i.area u(oară a sistemului (i să avanta6e.ă cele mai di$icile dispo.atorul3 respectiv acţiunile sale 4n vederea o+ţinerii re.ator3 atunci sistemul e)pert este respins3 $iind considerat neoportun (i $ără utilitate! Din punct de vedere psi.atorO calculatorul3 care interpretea.ea.e utili.entare al sistemului3 este vor+a despre in$ormaţia a$i(ată pe ecran de către sistem Emeniuri3 te)t3 $erestre3 icoane3 'ra$ice etcF! Studiile3 cele mai recente3 arată că tipul ie(irilor sistemelor e)pert au mare impact asupra calităţii sistemului (i percepţiei utili.olo'ic3 dacă utili.ătoare literei sau numărului! -eniurile pot deveni plictisitoare pentru utili.at (i cu multiple cuno(tinţe3 inter$aţa tre+uie să permită utili.itivele de a$i(are video3 audio (i de intrare de cele mai diverse tipuriA ecran3 micro$on3 tastatură (i mouse! Hn conceptul de inter$aţă se includ (i toate aspectele sistemului pre$erate de către utili.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are 7entru a o+ţine +ene$icii dintr-un sistem e)pert +ine reali.ie din partea utili.a lipsei de instruire sau a documentării3 sistemul e)pert va apărea ca un pro'ram ostil3 mai ales cGnd mesa6ele de eroare a+undă tocmai din cau.ice ale unei inter$eţe sunt dispo.atorului $aţă de sistem este 4ntotdeauna critică! Dacă $uncţionalitatea (i +ene$iciile sale nu sunt percepute rapid de către utili.ate pe meniuri3 inter$eţe de tipul 4ntre+are-răpspuns3 inter$eţe orientate pe icoane (i inter$eţe +a.atorul 4n comunicaţia cu sistemul! "omunicaţia cu sistemul nu este o simplă trimitere de mesa6e dus-4ntors3 ci constituie3 totodată3 (i un mediu psi.ate 4n scară după meniul principal! #nterfaţa de tipul întrebare-răspuns este $oarte populară 4n sistemele e)pert (i u(or de pro'ramat! Se 4ncepe 4ntotdeauna cu o 4ntre+are pusă sistemului de către utili.ă acţiunile utili.ardIare (i so$tIare care $ac posi+il dialo'ul!    5oate aceste elemente se pot proiecta (i e)ecuta 4n cele mai di$erite moduri! &nteractivitatea este 4ntotdeauna cea mai adecvată 4n ca.atorului despre sistem (i domeniul aplicativ! 1ceasta poate $i 4nsu(ită din documente3 din mesa6ele sistemului E.ul situaţiilor mai comple)e3 cGnd intervin mai multe su+meniuri3 iar utili.atorului (i 'enerea.a inter$eţei neadecvate! Hntotdeauna3 o inter$aţă proiectată sărăcăcios poate determina e(uarea unui sistem e)pert +ine 'Gndit (i $oarte scump! &nter$aţa utili.atorului să selecte.ator! &nter$aţa tre+uie să dispună de componente $i.ator la care sistemul răspunde sau invers sistemul 4ntrea+ă (i utili.atorul tre+uie să cunoască navi'area prin ele (i revenirea la meniul principal! Un număr prea mare de niveluri din meniuri determină o con$u.ea.itive de intrareO cunoa(terea utili.are a sistemului e)pert (i se o+ţin re.ate pe $erestre multiple!  #nterfaţa bazată pe meniuri permite utili.ator3 acea componentă a sistemului alcătuită din toate elementele .atorul răspunde! De re'ulă3 răspunsul utili.atorului! Este $oarte important de a$i(at ie(irea pre$erată de utili.entare alesO dialo'ul propriu-.ultatelor de la sistem! Dialo'ul cu sistemul este un proces ciclic $ormat din următoarele elementeA     lim+a6ul de acţiune3 acţiunile utili.ice3 componente perceptuale (i psi.ul sistemelor e)pert de 'estiune! ele mai comune stiluri de inter$eţe la sistemele e)pert actuale sunt cele 4n care se utili.ator poate $i 'Gndită ca o supra$aţă pe care se introduc in$ormaţiile solicitate (i comen.ă răspunsuri 4n lim+a6ul de pre.ile necesare 4n timpul sesiunii de utili.atorului! De aceea3 la proiectare se va avea 4n vedere numărul de opţiuni de pe supra$aţa meniurilor ori.ator (i calculatorO inter$aţa utili.atorului 4n timpul sesiunii de lucru Eselecţie opţiuni3 răspunsuri la 4ntre+ări3 introducere comen.i etcF! Hn acest scop3 se utili.

olvată! 1ceastă descriere se o+ţine prin interacţiune cu utili.ator 4n cadrul dialo'ului cu sistemul e)pert! De re'ulă3 cu a6utorul mouse-lui se $ace clic pe o icoană sau alta3 iar aceasta declan(ea.ă! Structurile repre.entaţionale asociate $aptelor sunt 4n 'eneral simple3 de $orma tripletelor To+iect3 atri+ut3 valoareU sau c.areaF cuno(tinţelor! 1ceste mecanisme permit implementarea unui ansam+lu de operatori3 de$iniţi asupra structurilor de repre.e prompt-ul pe ecran 4mpreună cu e)plicaţiile privind e$ectul opţiunii alese de utili.entată de mecanismele de achiziţionare automat* a cuno$tinţelor care permit prelucrarea Jon-lineK a surselor de cuno(tinţe 4n scopul identi$icării (i e)primării cuno(tinţelor! 9! Intefaţa utilizator asi'ură comunicarea 4ntre sistem (i utili.ii cadre3 reţele de concepte etc!F! 2! "aza de fapte conţine descrierea pro+lemei ce tre+uie re.atorul sau contactul direct Eprin mecanisme de tipul sen.ator a descrierii pro+lemei (i o+ţinerii de către acesta a re.ilor Tatri+ut3 valoareU! "! #ecanismele rezolutive asi'ură producerea Eutili.ator 4n scopul o$eririi de către utili.ei conduc spre ar.entare a cuno(tinţelor! %! Spaţiul de lucru este constituit din ansam+lul instrumentelor intermediare (i setărilor parametrilor de $uncţionare ai sistemului! 0! Interfaţa de realizare repre.area di$eritelor componente ale sistemului! 2 componentă importantă a inter$eţei de reali.ator cu a6utorul mouse-lui3 o cale $oarte $uncţională de inspiraţie SindoIs! Ferestrele pot conţine cutii de dialo'3 +utoane3 icoane etc! %(#( Ar6ite"t$ra sistemel&r ex ert aracteristicile (i conceptele e)perti.at de utili.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are   EopţiuneF dintr-un meniu a$i(at de sistem! Hn aceste condiţii3 sistemul tre+uie să a$i(e.ultate! Un element esenţial pentru asi'urarea comunicării cu utili.at pe lar'3 deoarece permite (i a$i(area pe ecran a unor $erestre 4n care se pot lansa operaţii de tot $elul! Ferestrele se pot suprapune3 una peste alta3 (i conţin in$ormaţii de orice tip! ontrolul asupra $erestrelor este reali.itectura unui sistem e)pert E$i'ura "!0!F3 care are următoarele componenteleA Fig.ă ce permit re.ator! Dialo'ul poate implica un mare număr de 4ntre+ări3 unele $iind consecinţa 4ntre+ărilorPrăspunsurilor anterioare! 2 4ntre+are poate avea ca e$ect a$i(area unui meniu din care se va selecta răspunsul potrivit de către utili. 3. / 1r.intă ansam+lul instrumentelor cu care este posi+ilă reali.orilorF cu domeniul de e)perti.ultatelor (i a e)plicaţiilor re$eritoare la modul de o+ţinere a acestor re.ator! Sistemul e)pert poate a$i(a ulterior 4ntrea'a secvenţă de 4ntre+ări memorată 4n timpul sesiunii de lucru! #nterfeţele orientate pe icoane constituie un stil special de inter$eţe3 4n care pe ecran apar o serie de o+iecte 'ra$ice numite icoane Eima'iniPsim+oluri3 picto'rameF3 care pot $i manevrate de către utili. #' .intă ansam+lul cuno(tinţelor din domeniul de e)perti.are este repre.itectura unui sistem e)pert #! "aza de cunoştinţe repre.iar perec.-.ă $uncţia sa speci$ică! Supra$eţele 'ra$ice de tip SindoIs sunt relevante 4n acest sens! #nterfeţele bazate pe ferestre multiple constituie cel mai modern $ormat3 utili.atorul 4l constituie mecanismele e)plicative.entate su+ $orma unor anumite structuri E$ormule din calculul predicatelor3 re'uli de producţie3 ierar.olvarea di$eritelor pro+leme din cadrul acestui domeniu! uno(tinţele sunt repre.

ă la căutare! 8! Sistemele e)pert construite pGnă 4n pre.ă de cuno(tinţe pot intra in$ormaţii relevante de diverse tipuriA $apte3 euristici3 re'uli3 atri+ute sau relaţii! 2! #otorul de inferenţe / un pro'ram care conţine cunoa(terea de control3 procedurală sau operatorie3 care e)ploatea.nici nu sunt disponi+ile3 se apelea.ei o+ţinute de la e)perţii umani! 2! E)ploatarea e$icientă a colecţiei de cuno(tinţe prinA 2!#! om+inarea (i 4nlănţuirea cuno(tinţelor pentru a in$era noi cuno(tinţe prin 6udecăţi3 planuri3 demonstraţii3 deci.a de cuno(tinţe (i este destinat satis$acerii o+iectivului principal 2!#! "! Interfaţa de dialog cu utili.enţa unei +a.ă +a.2A #! "aza de cunoştinţe / pentru stocarea tuturor pieselor de cunoa(tere speci$ice unui domeniu aplicativ3 creată (i or'ani.entare a cunoa(terii! %! @a.voltă cu a6utorul unei metodolo'ii in$ormatice care urmăresc trei o+iective principale (i trei o+iective derivate! B1ndone C Qu'ui3 #***3 pa'! %0D 2+iectivele principale suntA #! 1c.im+ărilor intervenite 4n mediu3 4n metodele de anali.ent di$eră din acest punct de vedere! *! Se pune pro+lemaA pot $i scrise re'uli atGt de precise 4ncGt 4n orice situaţie să e)iste o sin'ură soluţie aplica+ilăV #0! Şi3 de asemenea3 este necesară 'ăsirea tuturor soluţiilor sau este su$icientă doar unaV Hn concordanţă cu aceste o+iective descrise mai sus un sistem e)pert cuprinde următoarele "&m &nente -e ba.a cu anticipaţie! 2! %reşterea creativităţii / este posi+ilă prin identi$icarea anticipată a acţiunilor cu un puternic potenţial3 capa+ile de modi$icări de po.a de cuno(tinţe a sistemului tre+uie separată de pro'ram3 care la rGndul său tre+uie să $ie cGt mai sta+il! 0! el mai utili.iţie 4n termeni de impact asupra concurenţei3 di$erenţieri de calitate3 de valoare etc! "! &nvaţarea / are 4n vedere posi+ilităţile de acumulare a cunoa(terii (i $olosirii ei prin căi multiple 4n vederea 'estiunii dinamice a inteli'enţei cu luarea 4n seamă a tuturor sc.ele< "ara"teristi"ile sistemel&r ex ert 3i str$"t$ra -e ba.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are %(%( :bie"ti.iţionată de la e)perţii umani! ## .ii (i predicţii! 2!2! >uarea 4n seamă a modului 4n care sunt in$erate cuno(tinţele noi! "! Să suporte cu u(urinţă 4ntrea'a 'amă a operaţiilor asupra cuno(tinţelor Eadău'area3 modi$icarea (i eliminarea lorF! 2+iectivele derivate suntA #! $educerea riscurilor / este posi+ilă prin inte'rarea unui mare volum de in$ormaţii3 e)perienţă (i cuno(tinţe valide provenind din cele mai variate surse3 care se pot utili.at mod de repre.iţionarea u(oară a cunoa(terii prin e)primarea cGt mai direct posi+ilă a e)perti.entare a cunoa(terii este o mulţime de reguli de producţie! 9! 2peraţiunile acestor sisteme sunt apoi controlate de o procedură simplă3 a cărei natură depinde de natura cuno(tinţelor! 7! a (i 4n alte pro'rame de inteli'enţă arti$icială3 cGnd alte te.ată pentru satis$acerea o+iectivului principal "! Hntr-o +a.i.2 Sistemele e)pert se de.ă (i raţionament3 4n conceptele (i metodele utili.i.a de cuno(tinţe este $oarte mare3 de aceea este $oarte importantă modalitatea de repre.ate 4n soluţionarea pro+lemelor! Hnvăţarea asi'ură 4n mod necesar caracterul evolutiv al sistemului e)pert! aracteristici ale sistemelor e)pertA #! 1ceste sisteme se $olosesc deseori 4n situaţii 4n care nu e)istă o soluţie al'oritmică clară! 2! 7rincipala caracteristică a acestora este pre.atorii care dispune (i de un lim+a6 de e)primare a cunoa(terii ac.e de cuno(tinţe 4mpreună cu un al'oritm de căutare adecvat tipului de raţionament! "! De cele mai multe ori3 +a.

entare 3i $tili.are a "$n&3tin*el&r =n "a-r$l sistemel&r ex ert A( Cal"$l$l re-i"atel&r -e &r-in$l =nt>i >im+a6ul $ormal al calculului cu predicate repre..entare3 cGt (i mecanismelor de utili.entarea cuno(tinţelor su+ $ormă de $ormule Ea)iomeFO 2! descrierea stării iniţiale a pro+lemei su+ $ormă de $ormule Ea)iomeFO "! descrierea soluţiei Estării scopF su+ $ormă de $ormule EteoremăFO %! aplicarea re'ulilor de in$erenţă 4n scopul demonstrării teoremei! #% .area sim+olurilor din al$a+et! B( 7tili.ă a lim+a6ului calculului de predicate este atomul! u a6utorul conectivelor (i cuanti$icatorilor se construiesc construcţiile compuse! 1tGt construcţiile de +a.entarea 4n calculul propo. specializarea universală etc! Hn procesul automati..ă sistemul lo'ic al calculului cu predicate! B>un'u C al3 200"3 pa'! 7#D Sistemul lo'ic al calculului cu predicate o$eră deci atGt structurilor de repre.iţii lo'iceF din descrierea 4n lim+a6 natural a cuno(tinţelor! 2! Se e)primă le'ăturile EasocierileF dintre propo. 3.entării cuno(tinţelor cu lim+a6ul calculului cu predicate se parcur' o serie de etape3 (i anumeA #! Se identi$ică aserţiunile Epropo.a celor de care dispune iniţial Ea)iomeF! a e)emple de re'ili de in$erenţă se pot citaA modus ponens.are a acestor cuno(tinţe! onstrucţia de +a.intă de$inirea adevărului3 respectiv $alsităţii cu a6utorul interpretării $ormulelor Epunerea lor 4n corespondenţă cu elemente ale domeniului realF! Hn scopul repre. silogismul.iţiile lo'ice cu a6utorul conectivelor lo'ice! Hn urma celor două etape se o+ţine repre.iţii lo'ice! "! Se detalia.olvarea unei pro+leme este necesar să se asi'ureA #! repre. modus tollens.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig.a de cuno(tinţe %()( Met&-e -e re re.ă structura $iecărei aserţiuni prin utili.entarea cuno(tinţelor3 cGt (i un ansam+lu de re'uli de in$erenţă3 re'uli ce 4mpreună cu lim+a6ul $ormea.e propo.intă atGt un lim+a6 de repre.iţional a cuno(tinţelor prin introducerea unor varia+ile propo.ă3 cGt (i cele compuse poartă numele de !&rm$le E$ormule +ine $ormateF! Semantica lim+a6ului calculului cu predicate repre.ării raţionamentelor 4n cadrul calculului cu predicate3 formulele iniţiale se numesc a!iome3 formulele derivate poartă numele de teoreme3 iar procesul derivării lor este cunoscut su+ numele de demonstrare automată de teoreme! 1st$el3 pentru re.area "$n&3tin*el&r( Pr&bleme ale a$t&mati. / @a.iţionale care să desemne.2rii ra*i&namentel&r( Sistemul lo'ic al calculului cu predicate posedă o serie de re'uli de in$erenţă ce permit o+ţinerea unor noi $ormule +ine $ormate pe +a.

ie ce 4nsoţesc demonstraţia să $ie di$icil de re.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are 1utomati.at 4n $iecare ca.ei de re'uli! Sistemele de inteli'enţă arti$icială +a.ă un anumit număr de ru+rici E sloturiF! 2 rubrică de frame poate conţine in$ormaţii despre o+iectul pre.ale a $ormulelor ce au asociat un sin'ur tip de in$erenţă3 (i anume3 re'ulile de in$erenţă a re.ea.entat cu in$ormaţii de le'ătură cu alte $rameuri Eeste o3 aparţineF! #) .2 -e re+$li! 5ratarea Ee)ecutareaF activităţilor condiţionate de premi.intă o re'ulă de producţie3 ci numai acele construcţii de$inite 4n mod modular! 8e'ulile $ormea.area raţionamentelor din cadrul predicatelor indică o serie de pro+leme di$icile dintre care se pot amintiA  )roblema decidabilităţii! Decida+ilitatea desemnea.at pe clau.ate Ede e)emplu3 utili.ă proceduri care să permită sta+ilirea $aptului că o anumită $ormulă nu e teoremă 4n raport cu un set de a)iome! )roblema eficienţei procedurilor de demonstrare a teoremelor ! 5impul de aplicare a procedurilor de demonstrare tre+uie să $ie accepta+il! Hn 'eneral3 reali.olvat! 2 $aptă este de o+icei repre.area $ormulelor (i reducerea numărului de tipuri de re'uli de in$erenţă utili.intă modalitatea cea mai utili.entată su+ $ormă de triplet To+iect3 atri+ut3 valoareU sau perec.e Tatri+ut3 valoareU! "! #nterpretorul de reguli Emecanismul de raţionament pe re'uli sau mecanismul de 4nlănţuire a re'ulilorF! 8( Frame-$ri 3i re*ele -e "$n&3tin*e 7n "a-r$ EframeF repre. de prelucrare este minimF! Hn acela(i timp $actorul de rami$icare 4n procesul de demonstrare este semni$icativ3 ceea ce $ace ca procesele de deci.are se reali.olvat! 8e.ate pe re'uli sunt constituite dinA #! /aza de reguli! 2! *nsamblul de fapte Econte)tual sau memoria de lucruF ce conţine descrierea pro+lemei de re.! • 2mo'eni.areF a +a.oluţieiF!  C( Re+$li -e r&-$"*ie 8e'ulile de producţie au $ost utili.area inter$eţelor implică operaţii e)trem de di$icile (i de costisitoare 4n termenii resurselor reclamate3 de e)empluA operaţiile de pre'ătire a $ormulelor 4n vederea aplicării re'ulilor de in$erenţă! De asemenea3 numărul pa(ilor de prelucrare 4n demonstrare este $oarte mare EJcG(ti'ulK reali.-.ate (i de alte domenii Eteoria automatelor3 teoria lim+a6elor $ormale etc!F! Hn cadrul inteli'enţei arti$iciale3 re'ulile de producţie sunt utili.entare a cunoa(terii! Se pune pro+lemaA pot $i scrise re'uli atGt de precise 4ncGt 4n orice situaţie să e)iste o sin'ură soluţie aplica+ilăV Şi3 de asemenea3 este necesară 'ăsirea tuturor soluţiilor sau este su$icientă doar unaV ?u orice construcţie condiţională repre.ă un ansam+lu pe care nu e)istă de$inită nici o relaţie de ordine! 1cest ansam+lu de re'uli poartă numele de ba.ă posi+ilitatea de a decide dacă o anumită $ormulă este sau nu o teoremă 4n raport de un set dat de $ormule Ea)iomeF! a sistem lo'ic3 calculul predicatelor este un sistem semidecidal3 4n sensul că sistemul calculului cu predicate 'arantea.ă 4n 'eneral prinA • 8estrGn'erea sistemului lo'ic al calculului cu predicate la su+sisteme lo'ice decidale3 de e)emplu su+sistemul lo'ic +a.e +.olvarea di$icultăţilor de automati.ul 4n care pro+lema se a$lă 4ntr-o anumită stare! 8e'ulile de producţie servesc la repre.e este independentă de modul de 4ncărcare Eor'ani.ie   8e'ulile de producţie repre.intă o unitate de in$ormaţii care 'rupea.entarea cuno(tinţelor de natură procedurală su+ $orma unor construcţii modulare de tipulA Dacă  Şa+lon de date   sau    condiţie    7relucrări   sau    1tunci  acţiuni   sau    conclu.ate pentru e)primarea asocierilor empirice dintre descrierile de stare ale pro+lemei (i acţiunile de 4ntreprins 4n ca.ă proceduri de demonstrare a unei teoreme 4n raport de un set de a)iome3 dar nu 'arantea.ată de repre.area numai a $ormei clau.

ii 7relucrarea neal'oritmică3 descriptivă a cuno(tinţelor 4n cadrul sistemelor e)pert a determinat e)tinderea ariei de aplicare a te.emă simplă (i e$icientă de lucru cu valorile implicite! Utili.ili+ru 4ntre relevanţă (i preci.iei 4n anali.ate 4n prelucrarea lim+a6ului natural Ereţele semanticeF pentru a e)prima dependenţele dintre conceptele desemnate prin $a.voltările teoretice Eteoria matematică a comple)ităţiiF3 cGt (i di$icultăţile e$ectiv 4ntGmpinate 4n re.ă cu 'reu sau c.im+ări3 uneori cu un e$ort de reproiectare (i pro'ramare $oarte important! 5e.iilor economice-sociale3 4n speţă a acelora de rutină! B>un'u C al3 200"3 pa'! 7"-70D Sistemele e!pert repre.intă sistemele e)pert (i la situaţiile cu in$ormaţie incompletă (iPsau imprecisă! Soluţiile o+ţinute cu a6utorul sistemelor e)pert sunt de o calitate deose+ită prin $aptul că se o$eră posi+ilitatea #.a! &n$ormaţiile speci$ice acestor activităţi au o natură preponderent calitativă3 necuanti$ica+ilă! 7e de altă parte3 se poate vor+i de o e)tindere pe verticală3 4n sensul cuprinderii 4n actuala te.ă de $rame-uriF constă 4n modi$icarea din aproape 4n aproape a conţinutului memorat 4n structura de $rame-uri pe +a.area pe +a.ea.olvării pro+lemelor3 a(a cum al'oritmul preia aspectele precise ale acesteia! 7relucrarea neal'oritmică a in$ormaţiei 4n cadrul sistemelor e)pert poate o$eri soluţii mai productive unor pro+leme a+ordate (i re.ie 4n re.at pentru re.ontală3 4n sensul cuprinderii unor noi domenii economico-sociale3 cum ar $iA activităţile educaţionale3 6uridice3 politice 4n care procesele de prelucrare in$ormaţională se al'oritmi.olvate de6a (i 4n manieră convenţională Eal'oritmicăF! Hn domeniile 4n care datele (i cerinţele in$ormaţionale se modi$ică $recvent3 soluţiile al'oritmice se adaptea.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Hntr-o ru+rică poate $i'ura3 de asemenea3 un apel la o procedură e)ternă de calcul3 ca.area $rame-urilor Eraţionamentul pe +a.are 4n cadrul sistemelor e)pert permit o adaptare per$ectă la sc.e.im+area unei dintre ru+ricile sale! Fiecare ru+rică posedă3 de asemenea3 demon i$-needed3 i$-added3 i$-removed pentru descrierea comportamentului $rame-ului la citire3 adău'are sau (ter'ere a valorii din ru+rica respectivă! Frame-urile asi'ură o sc.im+ările intervenite 4n volumul (i structura cuno(tinţelor3 a cerinţelor in$ormaţionale etc! 2 adaptare deose+ită o pre. 4n care se vor+e(te de ata(are procedurală! Utili.a reparti.nolo'iile neal'oritmice utili.a corectă a re.nolo'iilor in$ormatice! Se poate vor+i de o e)tindere pe ori.intă alături de sistemele orientate obiect un mi6loc important 4n stăpGnirea comple)ităţii in$ormaţionale! S-a sperat că odată cu de$inirea unui al'oritm (i deţinerea unui procesor de mare putere practic orice al'oritm poate $i utili.olvarea unor pro+leme de dimensiuni mari au arătat 4nsă că lupta 4mpotriva comple)ităţii in$ormaţionale calea al'oritmică are limite clare! Hn special3 4n domeniul economic sunt cunoscute di$icultăţile care apar la cre(terea scării pro+lemei! Un principiu metodolo'ic util 4n lupta pentru demararea comple)ităţii in$ormaţionale este cel al complementarităţii relevanţei (i preci.nolo'iile in$ormatice a unui se'ment al deci.ie mare cu multe su+sisteme (i la o relevanţă mică E4n sensul pierderii aspectelor importante3 de$initorii pentru sistemul iniţialF! Doar un anumit raport 4ntre relevanţă (i preci.olvării unor pro+leme comple)e! 7rimele sisteme e)pert pun 4n evidenţă capacitatea raţionamentului arti$icial de a prelua aspectele relevante din practica re.iar nu se pot al'oritmi.olvarea unor pro+leme comple)e! 0n cazul analizei unui sistem complex3 pe măsura descompunerii tot mai $ine 4n su+sisteme3 se 4ncepe de la o relevanţă mare (i preci.ă cu di$icultate la aceste sc.ă de 'ra$uri a cuno(tinţelor su+ $orma reţelelor de cuno(tinţe! >a 4nceput3 reţelele de cuno(tinţe au $ost utili.&l$*ia sistemel&r in!&rmati"e s re sisteme ex ert 3i sisteme s$ &rt -e -e"i.e 4n lim+a6ul natural! %(. .ă de $rame-uri introduc (i re'uli E$ie 4n $ormă clasică3 $ie simulate ca $rame-uriF! 7lecGnd de la reţeaua de $rame-uri se poate 'enerali.a sistemelor comple)e (i asi'urarea unui +un ec.( E.e 'estionarea valorii ru+ricii E faţetele de frameF! 1st$el3 pentru $iecare $rame se pot declara valorile situate 4n alte $rame-uri care tre+uie modi$icate la sc.ie mică Edescompunere 4n puţine sistemeF (i se a6un'e la o preci.ional economic3 prin prelucrarea de către te.a procedurilor ata(ate ru+ricilor! Uneori3 sistemele pe +a.entare permite re'ăsirea rapidă a anumitor a're'ate in$ormaţionale Ede e)emplu3 $irmele ce aparţin unei anumite ramuriF! >a $iecare ru+rică sunt declarate condiţiile 4n care tre+uie să se reali.ie permite anali.olvarea unei pro+leme concrete! 1tGt de.nolo'ie de noi prelucrări3 procese in$ormaţionale precumA evaluarea calitativă3 raţionamentul 4n sens 'eneral! 1cest lucru poate in$luenţa 4n mod semni$icativ procesul in$ormaţional-deci.area acestui tip de repre.

iei de creditare! Din toate sursele de in$ormare se desprinde $aptul că aceste sisteme sunt $olosite mai ales pentru $ormularea unui suport o+iectiv3 cuprin.area sistemelor e)pert! 7entru a e)empli$ica să considerăm domeniul +ancar! Folosirea calculatoarelor 4n pro'rame comple)e se e)tinde tot mai mult 4n s$era +ancară! 1ceste sisteme sunt utili.ia revine omului3 4n toată plenitudinea răspunderilor ce (i le asumă3 mai ales cGnd $undamentele sunt e)primate3 prin aceste metode3 $ără ec.ător (i multilateral al deci.ării 4n cadrul raţionamentului automat a re'ulilor euristice validate de practică3 ce concură uneori cu succes a+ordării $ormale! E)perţii umani se e)primă cel mai adesea Jde o+icei este adevărat căK sau Jse poate spune căK! 1desea3 di$icultăţile constau nu 4n luarea deci.ivoc! #/ .ionale reclamă utili.urilor deci.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are utili.iei3 ci 4n o+ţinerea in$ormaţiei de $undamentare a deci.iei este mare Epericol iminent de pierderi semni$icative3 uneori dramaticeF! Hn mana'ement3 sistemele e)pert au do+Gndit o lar'ă utili.i.a condiţiile (i premisele economico-sociale ale deci.ionale comple)e3 ne4nţelese3 dinamice3 multicriteriale etc! 1ceste pro+leme deci.at selectarea celei mai +une variante deci.ionale Edacă numărul alternativelor nu este $oarte mareF! Hn practică 4nsă3 in$ormaţiile sunt cel mai adesea incomplete (i incerte3 presiunea 4n luarea deci.ă a acestor date! Hn situaţiile per$ect cunoscute Ecu in$ormaţie completă (i precisăF este posi+il de reali.iilor! uno(tinţele e)pertului constau 4n principal 4n metodele de o+ţinere a datelor (i metodei de anali.ate pe lar' pentru a ierar.iei! Hn marea ma6oritate a ca.are! Hn orice $uncţie mana'erială e)istă pro+leme deci.

ual asociată cu un 4nalt 'rad de inteli'enţă3 $ără să $ie 4ntotdeauna le'ată de cea mai inteli'entă persoană! Hn mod o+i(nuit3 e)perti.iţionată prin instruire3 citire sau e)perienţă 4ndelun'ată! 1st$el3 următoarele tipuri de cunoa(tere sunt e)emple de ceea ce se include 4n e)perti.ă următoarele B1ndone C Qu'ui 3 #***3 pa'! %*DA      e)perti.ii mai rapide (i mai +une decGt nee)perţii 4n soluţionarea pro+lemelor comple)e! Este nevoie de ani mulţi de pre'ătire pentru a deveni e)pert3 manieră 4n care c.ăA       $apte despre domeniul pro+lemeiO teorii din domeniul pro+lemeiO re'uli (i proceduri privind domeniul pro+lemeiO re'uli sau euristici despre ce tre+uie $ăcut 4ntr-o situaţie pro+lematică dată3 pentru soluţionarea pro+lemeiO strate'ii 'lo+ale despre soluţionarea tipurilor de pro+lemeO metacunoa(tere! 5oate aceste tipuri de cunoa(tere permit e)perţilor să ia deci.intă drept concepte de +a.ei unui e)pert $aţă de none)perţi este de #00A#! ea mai e$icace e)perti.2 ale sistemel&r ex ert -a6oritatea tratatelor despre sistemele e)pert pre.a este relevantă (i cunoa(terea limitelor cunoa(terii 4n domeniu! 5oate aceste activităţi tre+uie #0 .a tre+uie menţionat că ea este u.ă tre+uie să posede o persoană cali$icată 4ntr-un domeniu 4nainte de a $i considerată e)pertV Este unanim recunoscut $aptul că distri+uţia e)perti.a este asociată unei mari cantităţi de cuno(tinţe! E)perţii au o caracteristică suplimentară 4n sensul că 4nvaţă din succesele (i 're(elile $ăcute 4n trecut3 iar cunoa(terea o pot memora3 or'ani.olvarea pro+lemei cu e)actitate (i rapiditateO e)plicarea soluţieiO 4nvăţarea din e)perienţăO restructurarea cunoa(teriiO $ra'mentarea re'ulilorO determinarea relevanţeiO con(tiinţa limitelor sale! Din aceste activităţi se desprinde că e)perţii pot lua o pro+lemă sta+ilită ar+itrar (i o convertesc 4ntr-o $ormă care conduce la o soluţie rapidă! 7entru aceasta este nevoie de a+ilitate 4n soluţionarea pro+lemelor cuplată de capacitatea de e)plicare a soluţiei3 4nvăţarea din e)perienţă a unor noi lucruri din domeniu3 restructurarea cuno(tinţelor atunci cGnd este necesar3 $ra'mentarea re'ulilor Ea cunoa(te e)cepţiile de la re'ulăF3 a determina cGnd e)perti.a (i re'ăsi rapid! Ei pot apela structurile cunoa(terii din e)perienţa proprie! Ex er*ii sunt di$icil de de$init deoarece poate $i vor+a de persoane cu mai multe niveluri sau 'rade de e)perti.a este o cunoa(tere intensivă3 speci$ică domeniului pro+lemei3 ac.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are C$rs )( Sistemele ex ert< re.ă! Hntre+area este cGt de multă e)perti.a umană include o 'amă lar'ă de activităţi ale e)pertului (i anumeA         recunoa(terea (i $ormularea pro+lemeiO re.iar (i 4ncepătorii pot să devină e)perţi! Hn le'ătură cu e)perti.i.aO e)perţiiO trans$erul e)perti.eiO re'ulile de in$erenţăO capacitatea de a e)plica! Ex erti.ă umană este aceea care trece de #00W către 200 W sau "00W de la nivelul cel mai 4nalt! E)peri.entare +eneral2 )('( C&n"e te -e ba.

.ilele lucrătoare ?umai local De ne4nlocuit Da .ite.ie o+i(nuită 4n marile $irme! Este vor+a de asistenţă 4n e$ectuarea unor sarcini de rutină! De e)emplu3 medicul este asistat de un sistem e)pert 4n sta+ilirea unui dia'nostic3 un o$iţer de credite este asistat 4n acordarea creditelor către a'enţii economici solicitanţi! Hn acest tip de aplicaţii o+iectivul constă 4n 4m+unătăţirea productivităţii speciali(tilor 4n activitatea lor curentă! 8aţiunile pentru care se de.voltă sisteme e)pert3 capa+ile să asiste e)perţii 4n munca lor3 suntA #! a6ută e)pertul 4n e)ecutarea sarcinilor de rutină 4n scopul 4m+unătăţirii productivităţii saleO 2! a6ută e)pertul 4n e)ecutarea sarcinilor di$icile 4n scopul unui mai +un control al comple)ităţiiO "! punerea la dispo.aria+ilă .ă imediat la apariţia unor $actori de acest $el! E)perţii umani sunt din ce 4n ce mai scumpi3 doresc salarii mari (i e)istă 4ntotdeauna di$icultăţi cu o+ţinerea acordului lor pentru 4ndeplinirea unor sarcini di$icile! E)istă două motive pentru care se decide construirea unui sistem e)pert3 urmărind comparaţia din ta+elul %!#A #! 4nlocuirea unui e)pertO 2! asistarea unui e)pert 4n activitatea sa! 7rincipalele raţiuni pentru 4nlocuirea e)pertului uman suntA #! a $ace e)perti.iţiei competitive pe piaţă! Dar3 care este valoarea captării competenţei Ee)perti.ei constituie de $apt o+iectivul unui sistem e)pert! 5rans$erul are loc de la e)pertul uman la calculator (i de aici la utili.a sa de lucru3 ca (i per$ormanţele se menţin acelea(i3 4n contrast cu e)perţii umani3 care acţionea. / *specte comparative între experţii umani şi sistemele expert Factorul 5impul disponi+il >ocali.atorii e)perţi sau none)perţi! 1cest proces implică patru activităţiA #! ac.ultate de calitateF! 7entru a imita un e)pert uman este necesar să se construiască un sistem cu toate aceste caracteristici! Hn ta+elul %!#!3 sunt pre.area spaţială Si'uranţa in$ormaţiilor 7erisa+ilitate 7er$ormanţă .entate unele aspecte comparative ale e)perţilor umani (i ale sistemelor e)pert! a%elul .ată 4n permanenţă (i mai ales $irma poate $olosi sistemul e)pert pentru instruirea 4ncepătorilor! Un sistem e)pert nu poate $i distrat sau impresionat de situaţii emoţionale ori de stres3 iar vite.a disponi+ilă (i după orele de pro'ram (i 4n oricare din punctele de lucru ale $irmeiO 2! automati.a necesară 4n medii de lucru periculoase pentru sănătatea omului sau 4n perioade de 'revă prelun'ită! 1sistenţa e)pertului uman 4n activitatea sa constituie o deci.iţia e)pertului a in$ormaţiei di$icil de procurat la momentul oportun! Trans!er$l ex erti.i.ă de lucru ostul 4)pertul 7man ?umai 4n .a umană este perisa+ilă prin pensionări3 plecări din $irmă sau deces3 4n timp ce e)perti.a captată 4n sistemele e)pert poate $i utili.area unei sarcini de rutină care necesită un e)pertO "! e)pertul se pensionea.entarea cunoa(terii 4n calculatorO "! in$erenţierea pe +a.a cunoa(terii stocateO %! trans$erul cunoa(terii către utili.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are des$ă(urate e$icient Erapid (i cu un cost redusF (i e$icace Ecu re.are unde este nevoie3 mai ales 4n locuri inaccesi+ile omului! E)perti.ator! #1 .aria+ilă -are "istemul 4)pert 2ricGnd 2riunde3 mai ales 4n medii improprii omului Hnlocui+il ?u onsistenţă permanentă 8apidă 1ccepta+il Fără 4ndoială3 e)perţii constituie resursa cea mai valoroasă a unei $irme! Ei pot o$eri idei creative3 pot soluţiona pro+leme di$icile sau pot e)ecuta activităţiPsarcini de rutină $oarte e$icient! ontri+uţia lor poate spori productivitatea 4ntreprinderii3 4n sensul 4m+unătăţirii po.1.eiF lor 4ntr-un sistem e)pertV Se poate JrăspundeK la o asemenea 4ntre+are dacă se urmăre(te comparaţia din ta+elul %!#! a orice ma(ină3 un sistem e)pert poate lucra oricGnd după orele de pro'ram (i nu numai3 poate $i duplicat (i răspGndit la locuri de utili.iţia cunoa(terii de la e)perţi sauP(i din alte surseO 2! repre.ă sau a decedatO %! e)pertul este $oarte scumpO 0! e)perti.

intă (i utili.atorul poate adresa 4ntre+ări pentru a-(i procura $apte despre situaţia speci$ică 4n care se a$lăO #4 .im+ările 4n pro'ram sunt di$icile! Sistemul operea.voltarea unui sistem implică o+ţinerea +a.ei memorate 4n +a.atorii doresc un s$at3 o recomandare sau alt re.ă inter$eţele cu alte aplicaţii! 7rocesul de de.entarea prin cadre a devenit un complement al repre.&ltarea! De.iţia cunoa(terii de la e)perţi sau din alte surse! unoa(terea este separată 4n cunoa(tere declarativă E$actualăF (i cunoa(tere procedurală Ere'uliF! De.ionale! 5răsăturile sistemelor e)pert $aţă de cele ale sistemelor in$ormatice convenţionale sunt pre.ut anterior3 o trăsătură ma6oră a sistemelor e)pert3 4n le'ătură cu e)plicarea s$atului pe care-l dau sau a recomandărilor $ăcute pentru alternativele deci.ă3 măre(te (i distru+uie accesul la raţionamente (i cuno(tinţe! 7entru reali.ell de sistem e)pert3 instrument de de.voltare care include toate componentele 'enerice mai puţin +a.ă date! E$icienţa este un scop ma6or! >ucrea.voltare a sistemelor e)pert poate $i de durată (i se utili.ultatele! Sc.intă (i utili.ei de cuno(tinţe prin ac. / "aracteristicile sistemelor informatice clasice şi ale sistemelor expert "istemele informatice clasice Datele (i prelucrarea lor sunt com+inate 4ntr-un pro'ram secvenţial! 7ro'ramele nu produc erori! ?u e)plică de ce sunt necesare datele de intrare (i re.i.entării prin re'uli 4n anumite aplicaţii! Ca a"itatea ex li"ati.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Se (tie de6a că cunoa(terea este memorată 4n acea componentă a sistemului e)pert numită bază de cunoştinţe 4n care se distin' două tipuri de cunoa(tereA #! $apteO 2! proceduri Eu.a e)perti.e de cuno(tinţe mari! 8epre.ate pe re'uli de $orma &F !!! 5LE? !!! E>SE ED1 X !!! 15U? & !!! 1>5FE> !!!F memorate 4n +a.area EconstruireaF unui sistem e)pert sunt utili.a de cuno(tinţe sunt u(or de reali.ă e$icient +a.cativ! 2! C&ns$ltarea! După ce sistemul este de.e euristice (i lo'ice! -anipulea.2.ea.ă e$icient +a.ual re'uliF3 toate 4n le'ătură cu domeniul pro+lemei! In!eren*ierea Eprocesul de in$erenţăF3 o trăsătură unică3 dar ma6oră a sistemului e)pert3 reprezintă abilitatea de a raţiona! 7e +a.entate 4n ta+elul %!2! (i se pot compara cu cele ale inteli'enţei arti$iciale 4n raport cu produsele pro'ram convenţionale arătate mai 4nainte! a%elul .ă de date sau la un $i(ier3 calculatorul este pro'ramat să $acă in$erenţe! &n$erenţele sunt e)ecutate de către componenta numită motor de in$erenţe care posedă proceduri3 cunoa(tere procedurală 4n le'ătură cu soluţionarea pro+lemei! Re+$lile! -a6oritatea sistemelor e)pert 4n $uncţiune sunt +a.ă u(or cu date calitative Esim+oluriF! aptea.ultat de la sistem3 acesta este lansat 4n sesiunea de consultare3 care se des$ă(oară printr-un dialo' ast$elA  utili.atorilor! Gnd utili.iţia unui motor de in$erenţe3 precum (i a celorlalte module componente Emodul e)plicativ3 modul de ac.ate trei activităţi ma6ore B1ndone C Qu'ui3 #***3 pa'!02DA #! 8e.at! Sistemul poate opera (i cGnd e)istă numai cGteva re'uli Eprototip demonstrativF! E)ecuţia are loc pe +a.voltarea include totodată construirea sau ac.ă numai cGnd este complet! E)ecuţia pro'ramelor se $ace pas cu pas con$orm al'oritmului! -anipulea.a de cuno(tinţe! -ai recent3 repre.voltat (i validat el este trecut 4n e)ploatarea utili.ă cuno(tinţe! E$icacitatea este scopul ma6or! >ucrea.a de cuno(tinţe (i a pro'ramului care poate avea acces la o +a..ă3 măre(te (i distri+uie accesul la date numerice (i in$ormaţii! "istemele e)pert uno(tinţele din +a.ea.i.i.ă u(or cu date cantitative EnumericeF! aptea.ă 4n mod $recvent un 'enerator sau un s..a de cuno(tinţe speci$ică domeniul3 ap.iţie a cunoa(terii3 inter$eţele cu alte produse pro'ram necesareF! 7articipanţii la această activitate sunt e)pertul Ee)perţiiF3 co'noticianul eventual pro'ramatorii care ela+orea.im+ările din +a.ea.2 este3 am vă.a de cuno(tinţe sunt separate de pro'ramul de control Emotorul de in$erenţeF! 7ro'ramul poate $ace 're(eli3 erori! E)plicaţia $ace parte inte'rantă din sistemul e)pert! Sc.e de date mari! 8epre.

voltare cGnd se testea.are se a$lă 4n continuă e)pansiune (i sunt asociate $recvent cu dia'nosticul (i plani$icarea! 7lecGnd de la aceste $uncţii3 care se pot reali.a conversaţia cu sistemul e)pert! Se aprecia.are rapidă! 1supra acestui aspect se va reveni! )(#( A li"a*ii ale sistemel&r ex ert 1plicaţiile sistemelor e)pert sunt numeroase! redem că cea mai +ună modalitate de a le trece 4n revistă este să le o+servăm după sc.ă motorul de in$erenţe3 sin'urul care decide ce euristici să utili.3.ea.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are  sistemul acceptă 4ntre+ările (i o$eră răspunsuri! 1cest e$ort 4l e$ectuea.elor de de.atorul poate pune (i el 4ntre+ări pentru o+ţinerea unor e)plicaţii! 5re+uie reţinut că puterea in$erenţială (i calitatea in$erenţelor sunt determinate de metodele de repre.atorul tre+uie să stea 4n $aţa unei staţii de lucru pentru a reali..eme de activitate orientate spre scop Eo+iectiveF! &n$erarea unor situaţii pro+a+ile pe +a.nolo'iei3 utili.ă dia'nosticul3 4ntreţinerea3 depanarea3 repararea3 controlul (i monitori.atori! 1cela(i mod de consultare poate $i $olosit (i de către constructorul de sisteme e)pert 4n timpul $a.e.ema de clasi$icare utili.imie3 +ioc.at din sistemele reale3 recunoscute de către toţi cercetătorii 4n domeniu3 precum (i speci$icaţiile $iecărei $uncţii care sunt ilustrate 4n ta+elul %!"! B1ndone C Qu'ui3 #***3 pa'! 08D a%elul .voltarea aplicaţiilor e)pert de spri6inire a deci.iei! De6a e)istă sisteme e)pert pentru plani$icare (i deci.nice3 4n care se utili.ă că sistemele e)pert ale viitorului vor utili.a dispo.a in$ormaţiilor de6a cunoscute! Deducerea consecinţelor acţiunilor sau evenimentelor declan(ate de către sistemul 4nsu(i! 2r'ani.voltă sc.ă intens plani$icarea3 predicţia3 simularea3 selecţia3 dia'nosticul (i instruirea! Hn acest domeniu $uncţiile de dia'nostic3 plani$icare3 selecţie (i simulare se pot com+ina 4ntre ele pentru de.a semnalelor de la sen.ate 4n pre.ea.ii strate'ice! 0! .are Depanare (i 8eparare 7roiectare Dia'nostic (i Hntreţinere &nstruire &nterpretare 7lani$icare 7redicţie Simulare lasi$icare E5a)onomieF Selecţie "pecificaţia ontrolul inteli'ent al sistemelor EautomatF! 8ecomandă corecţii ale de$icienţelor $uncţionării sistemelor 7roiectarea produselor (i sistemelor! >ocali.ată pentru $uncţiile posi+ile de in$ormati.entare a cunoa(terii utili.ă erorile de $uncţionare (i recomandă corecţiile necesare! Hm+unătăţirea per$ormanţelor celor care 4nvaţă $olosind strate'iile 1& E omputer 1sisted &nstructionF! 5utori inteli'enţi! lari$icarea unor situaţii3 in$erarea semni$icaţiilor situaţiilor noi pe +a.ă a vor+irii! Sistemele e)pert pot adresa la rGndul lor 4ntre+ări (i a(tepta răspunsuri de la utili.ă mai ales $uncţiile de dia'nostic (i 4ntreţinere! Domeniul 'eolo'iei poate $i considerat tot aici! 2! 1'ricultură (i a'ronomie! "! 5e.nică (i sistemele te. / 1uncţiile informatizabile cu sistemele expert Funcţia ontrol (i -onitori.area entităţilor Eo+iectelorF pe clasePcate'orii! &denti$icarea celei mai +une alternative dintr-o listă de posi+ilităţi! Dintre $uncţiile cele mai utili.ea.e pentru căutarea răspunsului cel mai adecvat la 4ntre+area pusă! Utili.ent3 4n stadiul actual al te.are (i celelalte E#0WF! 1plicaţiile cu $uncţii de control (i monitori.ori! De.ent sunt cele de dia'nosticP4ntreţinere E%0W din aplicaţiiF3 proiectare (i plani$icare E20WF3 interpretare E20WF3 controlPmonitori.ator (i modulul e)plicativ! "! Îmb$n2t2*irea! Hm+unătăţirea sistemelor e)pert este posi+ilă 4n mai multe moduri printr-un proces de prototipi.ea.itive speciale de răspuns (i sinte.area! %! Domeniul economic (i $inanciar-conta+il3 4n care se utili.ate la ela+orarea sistemului3 precum (i de puterea motorului de in$erenţe! Hn pre.ă inter$aţa utili.ea.ă $uncţiile de plani$icare (i interpretare! %5 .a cu sistemele e)pert3 se pot de$ini domeniile de aplica+ilitate 4n ordine evolutivă ast$elA #! -edicină (i +iolo'ie3 4n care se utili.imie3 domeniu militar etc!3 care utili.

ul e)perţilor umani3 aceste două activităţi sunt e$ectuate de către o sin'ură persoană3 4n ca.ul sistemelor e)pert ele corespund la două tipuri di$erite de sistemeA   Sisteme pentru 'enerarea de sisteme e)pert3 denumite shell sau generatoare de sisteme e!pert3 pe care le utili.ator $olosite de către utili.ările comerciale sau $ăcut 4n 6urul $uncţiilor clasice ale $irmei! Doi cercetători canadieni J! -! YarNan (i G! 56oen pre.ate de către D! E! 2Z>ear: (i 7! 8! SatNins de la Universitatea Sout.e actuariale!  7lasamente investiţionale! %' .i.ă co'noticienii (i proiectanţii sau e)perţii! Sisteme 4n versiune utili.austiv de către nici un autor3 dar 4n ce ne prive(te adău'ăm doar pentru domeniul $inanciar (i aplicaţiile sistemati.Gn.ă controlul (i monitori.atorii +ene$iciari comuni! Hn domeniul 'estiunii aplicaţiile sistemelor e)pert sunt ceva mai recente3 4ncercările (i reali.ern ali$ornia! #! *sigurări2  Garanţii!  .itelor!  -arNetin' $inanciar!  Dia'nostic $inanciar!  1cordare credite!  7lani$icare $inanciară!  Gestiune porto$olii etc! "! 3estiunea resurselor umane2  Evaluarea $uncţiilor!  Selecţia personalului!  Determinarea pro$ilului!  7ensionare!  &nstruire etc! %! &arketing2  Evaluarea potenţialului pieţei!  1nali.ă la două tipuri de activităţiA   1c.entate e).E omputer 1ided -anu$acturin' P omputer &nte'rated -anu$acturin'F!  onducere ro+oţi (i ateliere $le)i+ile de producţie!  Dia'nosticul (i 4ntreţinerea sistemelor!  ontrolul calităţii!  ontrolul proceselor 4n timp real! 2! 1inanţe2  onsilierea 4n plasamentele $inanciare!  Gestiunea impo.ea.a avanta6elor (i de.intă acest domeniu aplicativ 4n $elul următorA #! )roducţie2  1-3 &.imie (i in$ormatică cu a6utorul $uncţiei de proiectare! Este important de remarcat 4ncă un lucru deose+it (i anume $aptul că sistemele e)pert ca (i e)perţii umani se pretea.ea.ei pentru stocarea cunoa(terii re.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are 9! &n$ormatica (i in'ineria 4n 'eneral3 care utili.ultate din e)perienţa acumulată 4ntr-un domeniu3 cunoa(tere $oarte utilă 4n procesele de instruire ulterioare! onsultarea 4n scopul e$ectuării dia'nosticului3 predicţiei3 controlului etc! Dacă 4n ca.ări!  7lani$icare $inanciară!  8e.iţia e)perti.avanta6elor concurenţei!  Gestiunea reţelelor de distri+uţie!  1le'erea mediilor pu+licitare etc! Se 4nţele'e că aceste aplicaţii nu pot $i pre.olvare reclamaţii!  1nali.area sistemelor comple)e! 7! on$i'urarea sistemelor comple)e din electronică3 c.

ent utili.area sistemelor e)pert sunt companiile de asi'urări (i +ăncile3 care promovea.voltarea de sisteme e)pert comerciale! %# .Sisteme ex ert !inan"iar ban"are  Gestiune porto$olii! 2! *ctivitate bancară2  7re.Gn.itului pe pro$it3 plani$icare $inanciară3 conta+ilitate $inanciară (i conta+ilitate de 'estiune! 5e.ea.e investiţii!  Spri6in comercial!  Gestiune risc!  7relucrare tran.im+uri cu străinătatea!  Evaluare credite!  5ran.nolo'iei sistemelor e)pert3 iar speciali(tii 4n conta+ilitate sunt +ine implicaţi 4n de.ii! 7e +a.acţii!  2portunitate ar+itra6!  -onitori.nolo'ia sistemelor e)pert o$eră potenţiale enorme pentru conta+ili (i conta+ilitate (i are impact dramatic asupra varietăţii $uncţiilor conta+ilităţii! De e)emplu3 plani$icarea 'estiunii3 ale'erea (i aplicarea unei metode conta+ile pentru raportări e)terne Einclusiv sta+ilirea standardelorF3 ale'erea evaluărilor 4n audit3 calculul (i plani$icarea impo.ată 4n conta+ilitate se utili.itelor 4ntreprinderii3 determinarea impo.ă e)perti.acţii +ancare!  7lani$icare $inanciară!  Evaluare riscuri!  redite comerciale!  Gestiune porto$olii!  1udit colateral!  Gestiune acreditive! "! /rokeraj2  .nolo'iei sistemelor e)pert pentru conta+ilitate3 4n 1n'lia s-a or'ani.voltării te.ate! De aceea se investe(te masiv 4n instruiri interne pentru captarea optimă a cunoa(terii 4n domeniu! ele mai avansate 4n utili.are internă! Gteva sisteme e)pert au 4nceput să $ie comerciali.ări!  Declaraţii +ancare!  on$runtare clienţi-produse!  Gestiune datorii!  Sc.ă de mai mulţi ani3 dar 4n pre.ate (i au utili.a continuă prin pro'rame de instruire pe scară lar'ă! Un sonda6 recent arată că 4n SU1 "0W dintre $irmele de +roNera63 00W dintre +ănci (i 80W din companiile de asi'urări investesc masiv 4n sistemele e)pert! S-au identi$icat de6a aplicaţii (i s-au an'a6at co'noticieni cu sarcini precise! 8aţionamentele celor mai valoro(i e)perţi 4n conta+ilitate au devenit de6a disponi+ile prin sisteme e)pert! De alt$el3 e)perti.ampton 4n scopul 4nţele'erii rolului sistemelor e)pert 4n conta+ilitate! Şi alte e)emple de aplicaţii dovedesc că pro$esia conta+ilă are mare aderenţă la pulsul te.entare 4ncasări din vGn.atori din $irme! 7rincipalele domenii de aplicaţie ale sistemelor e)pert 4n conta+ilitate suntA auditin'3 plani$icarea impo.a acestor cGtorva aplicaţii $inanciare3 comunitatea $inanciară poate 4nţele'e că sistemele e)pert constituie instrumente oportune pentru transmiterea cunoa(terii te.a o+li'aţiei le'ale de protecţie a proprietarului e)perti.ări!  1nali.are postuniversitară su+ conducerea atedrei de conta+ilitate (i (tiinţele mana'ementului de la Universitatea din Sout.ate pentru $irmele de conta+ilitate (i utili.auri.im+uri cu străinătatea!  Gestiunea ratei do+Gn.are preţ-acţiune!  Sc.a in$ormati.area sistemelor e)pert a căpătat o e)tindere mai rapidă! -ai mulţi cercetători se ocupă de aplicaţiile posi+ile ale sistemelor e)pert 4n conta+ilitateA @roIn3 2Z>ear:3 SatNins3 EdIards etc! Din cau.at cu 4ncepere din #*80 cicluri de doi ani de (colari.ei multe sisteme e)pert conta+ile nu au $ost comerciali.itelor optime sunt sectoare care solicită aplicarea 6udecăţilor e)pertului! 8ecunoscGndu-se importanţa de.

ă cei mai +uni e)perţii umani! Sistemele +a.entare a cunoa(teriiO strate'iile de control (i metodele de in$erenţă! E)istă (i criterii or'ani.entareO  sisteme +a.ă este inclusă 4n ele! Sistemele +a.i+ride3 care includ cGteva metode de repre.ate pe cuno(tinţe pot $i 4nsă construite mai rapid (i mai ie$tin! 2! (upă natura cunoaşterii reprezentate e)istăA  sisteme e)pert +a.i.ator particular! Ele pot $i cumpărate ca orice produs pro'ram3 sunt mai ie$tine3 u(or de e)ploatat (i au o natură $oarte 'eneralăO  sisteme e)pert 4n timp real3 4n care timpul de răspuns are o limită strictă3 su$icientă pentru controlul proceselor! %! (upă clasa de utilizare3 unii autori arată că e)istă sisteme e)pert de clasă &3 de clasă && (i de clasă &&&! 'istemele expert de clasă # sunt de6a comerciali.ată pe re'uli apare drept candidat ideal pentru un sistem e)pert! )(%( Ti $ri -e sisteme ex ert Sistemele e)pert se pre.ate pe cadre3 care au cunoa(terea repre.ă su$icientă ori dia'nosticul pe care-l o$eră nu este 4ncă accepta+il! ele mai multe sisteme de acest 'en sunt 4n domeniul %% .ie urmărind 4ntotdeauna ie(iri corecte! ele mai cunoscute sunt -etaDE?D81> (i -acS:ma! 'istemele expert de clasă ## sunt cele care au per$ormanţe de e)pert3 dar nu (i-au cG(ti'at 4ncă3 4n 4ntre'ime3 renumele 4n rGndul utili.ă de cuno(tinţe mai speciali.atorilor! Domeniile lor de aplicaţii sunt $oarte diverse (i interacţionea.ă sau domeniul aplicativO caracteristicile cunoa(terii memorate sau metode de repre.ă numai cu utili.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Hn principiu3 orice activitate de conta+ilitate care este +a.nolo'iei pro'ramării orientate o+iect E ::P / :b'ect :riented ProgrammingFO  sisteme .ate pe cuno(tinţe nu este per$ect delimitată! -ulte sisteme implică atGt cunoa(tere ac.aurelor de cunoa(tere3 consultanţă pentru spri6inirea unor lucrări sau sistemele operaţionale care sunt de6a comerciali.atorii cărora le o$eră soluţii concrete! 7entru acestea3 e)perţii sunt disponi+ili! 1semenea sisteme 4(i e)plică operaţiile (i acceptă un minimum de impreci.intă multe criterii de clasi$icareA raportul $aţă de celelalte sisteme +a.ime a cunoa(terii memorate! B1ndone C Qu'ui3 #***3 pa'! 7%D #! 0n raport cu sistemele bazate pe cunoştinţe sistemele e)pert au un comportament mai comple)3 o +a.entată su+ $orma unor cadre Eo+iecte structurateF (i $olosesc repre.i.ultate posi+ile! De e)emplu3 un sistem de tip catalo' pe +a.ată (i emulea.ate (i au $ost acceptate de comunitatea utili.ele de orice tipA conta+ilă3 te.a căruia se pot $ace numeroase selecţiiO  sisteme e)pert Jla c.atorilor! 1cestea includ sistemele pentru consultanţă sau dia'nostic3 care nu-(i e)plică su$icient de +ine comportamentul3 nu dispun de e)perti.ă o acţiune sau un dia'nostic! "! (upă natura problemelor soluţionate e)istăA  sisteme e)pert cu colectarea $aptelor doveditoare EevidenţelorF3 $oarte importante 4n e)perti.ate pe cuno(tinţe de 'enul te.ărţi (i alte surse pentru a pune la dispo.ate pot e$ectua e$icient lucrări a căror e)ecuţie nu necesită neapărat un e)pert! De e)emplu3 un sistem pentru consultanţă privind voia6ul 4n străinătate are toată cunoa(terea ac.eieK3 de.ate pe modele3 care sunt structurate 4n 6urul unui model pentru simularea structurii (i $uncţionării unui sistem a$lat 4n studiu! -odelul este util pentru calculul unor valori care se compară 4ntre ele3 iar 4n urma acestor comparaţii se declan(ea.entare a cunoa(terii3 cel puţin re'uli (i cadre! Sistemele multie)pert $olosesc 4ntotdeauna mai multe metode de repre.ă3 (i este important cGt de multă e)perti.iţionată din cărţi3 .voltate pentru nevoile unui utili.nolo'ia lor este cel mai +ine pusă la punctO  sisteme e)pert +a.nică3 medicală etcO  sisteme e)pert cu ra$inare 4n pa(i succesivi3 care au un mare număr de ie(iri o+ţinute prin detalierea succesivă pe niveluri a pro+lemei din domeniuO  sisteme e)pert cu asam+lare 4n pa(i succesivi3 la care ie(irile 4ntr-un număr $oarte mare au le'ătură cu o paletă lar'ă de re.austivă nu poate $i $ăcută deocamdată! Hn literatură se pre.ate pe re'uli3 cele mai numeroase3 deoarece te.iţia pu+licului din a'enţiile de turism toate in$ormaţiile necesare! Din acest punct de vedere3 distincţia dintre sistemele e)pert (i sistemele +a.iţionată din documente dar (i e)perti.entări speci$ice te.intă 4ntr-o mare diversitate de tipuri! ?ici o clasi$icare e).aţionale sau de pro$un.ate pe cuno(tinţeO natura pro+lemelor pe care le soluţionea.

ei o+ţinute de la e)perţii $irmei! 'istemele expert externe sunt cele destinate utili.atorul este mai densă decGt la cele din clasele & (i &&O  utilitatea sistemului (i ro+usteţea se datorea.ă 4ntr-o măsură mai mare cu incertitudinea decGt sistemele de clasă &3 4n pre.voltate 4n interiorul $irmei (i cele procurate din e)terior! Se urmăre(te concomitent rolul acestor sisteme 4n interiorul $irmei! 'istemele expert interne sunt concepute (i 4ntreţinute de un 'rup de persoane speciali.ent comerciali.ea.ă pentru completarea cunoa(terii e)perţilor 4n domeniul 4n vederea lucrului cu mai multă $ineţe (i vi'oare! Se colectea.ate! 0! Unii autori pre$eră o distincţie 4n $uncţie de criteriul organizaţional al sistemelor două 'rupeA  Sisteme e)pert interne (i e)terne! 1ceastă 'rupă urmăre(te o distincţie 4ntre sistemele de.ea.area unor sarcini3 lucrări sau de spri6inire a deci.ă nevoia de reor'ani.a e)perti.ateO  la sistemele din clasă &&& e)perţii sunt di$icili de identi$icat3 iar interacţiunea cu utili.atori (i situaţii! 'istemele de transfer al expertizei se utili.ea.atori3 +a.iei!  )()( A.atorului (i de adaptare la noi utili.eltuit cu in$ormarea despre activităţile des$ă(urate! B1ndone C Qi'ui3 #***3 pa'!70D 1vanta6ele sistemelor e)pert sunt numeroase (i varia.ării de către pu+licul lar' 4ntrucGt domeniul pro+lemei este de interes 'eneral pentru un număr mare de utili.ei! 1ceastă 'rupă de sisteme e)pert are 4n vedere e$ortul depus de către co'noticianPproiectant pentru cre(terea per$ormanţei 4n dotarea cu o e)perti.ă 4n $uncţie de tipul $iecăruia3 precum (i de domeniile 4n care se utili.ă un domeniu aplicativ $oarte lar'3 controlul 4n aceste sisteme nu este +ine pus la punct3 iar incertitudinea nu este manipulată 4ntr-o manieră optimă (i uni$ormă3 de(i 6oacă un rol ma6or! 1ceste sisteme vor o$eri $orţa inovatoare a sistemelor e)pert! Din această clasi$icare se o+servă cGteva conclu.iţia di$icilă a cunoa(terii! 'istemele expert de clasă ### sunt sistemele care nu (i-au cG(ti'at 4ncă o popularitate accepta+ilă tocmai pentru că n-au a6uns la o per$ormanţă de e)pert3 $ie din cau.area di$icilă a utili.ă E$i'ura %!#!F! %) .ă 1dvisor: S:stems (i nu au toate caracteristicile sistemelor e)pert! 1u 4nsă o capacitate de inte'rare utili.anta?e 3i limite ale sistemel&r ex ert Sistemele e)pert produc semnale pentru controlul e$icient al operaţiilor (i proceselor3 sesi.ă mai ales capacităţii de manipulare a cunoa(terii imprecise (i de e)plicare a liniilor de raţionament utili.a de cuno(tinţe este relativ sta+ilă3 iar e)perti.ate din $irmă sau de un 'rup e)terior pe +a.are 4n scopul reducerii comple)ităţii (i incertitudinii3 reduc necesitatea (edinţelor (i o$eră lecţii participanţilor la consiliile de administraţie3 scurtGndu-le timpul c.ă cuno(tinţe EeuristiciF de la an'a6aţii cei mai competenţi din $irmă care se vor utili.a domeniului aplicativ prea am+iţios3 $ie din cau.a 4n pre'ătirea celor 4ncepători tocmai pentru cre(terea productivităţii3 competenţei (i e$icienţei lor! 9! 2 altă clasi$icare este aceea care 4mparte sistemele e)pert 4nA  sisteme care se comportă ca o inter$aţă inteli'entăO  sisteme care servesc pentru transmiterea de in$ormaţii3 4n calitate de instructorO  sisteme de asistare la reali.ă cu cuno(tinţe $oarte 4nalte din te.ă de 4nalt nivel care nu e)istă 4n $irmă! 'istemele de consultanţă Ecare acordă s$aturiF se numesc 4n en'le.ii importanteA sistemele din clasele && (i &&& operea.a $olosită pentru soluţionarea pro+lemei a $ost o$erită de un e)pert recunoscut!  Sisteme consultante3 sisteme e)pert (i sisteme e)pert de trans$er al e)perti.ă e)perienţa ast$el 4ncGt re.ă 4n vederea e)ploatării lor ulterioare prin mecanismul de deducţie3 au totodată (i o capacitate de percepţie a o+iectivelor utili.nolo'ia sistemelor e)pert3 ele $olosesc surse de cunoa(tere multiple (i adresea.i.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are consultanţei (i mai ales 4n medicina internăA &nternist3 aduceus (i -= &?! 7rincipalul motiv al neacceptării acestor sisteme este nesi'uranţa soluţiei o$erite! Hn ele impreci.atorului3 nesi'uranţa dată de incertitudine (i ac.a multor 're(eli o+ţinute 4n activitatea lor! E)emple suntA LE18S1= & (i LE18S1= && din domeniul 4nţele'erii vor+irii! Deoarece operea.ia (i incertitudinea 6oacă un rol important! Se speră 4n viitor acceptarea lor pentru domenii de cuprindere mai mică (i $oarte +ine delimitate! 1lte motive ale neacceptării suntA $amiliari.ultatele consultării se memorea.ea.

voltării (i consultării! %.ării cuno(tinţelor (i descentrali.ei 4n cau.iste la pre$erinţe sau aversiune $aţă de clienţi! Di$u.ă u(or3 rapid (i e$icace! (ifuzarea expertizei si normalizarea deciziilor ! Dacă anumite sisteme e)pert sunt destinate utili.ă de cuno(tinţe! 1ceastă cunoa(tere cu potenţial de acţiune este capa+ilă să 4nlocuiască e)pertul uman 4ntr-o activitate pro'ramată3 lucru $oarte important dacă ne ima'inăm că sistemul e)pert nu o+ose(te3 nu se 4m+olnăve(te3 nu lipse(te de la serviciu3 poate $uncţiona duminicile (i săr+ătorile3 nu (omea.atori 4n timpul de.iar e)pertul are 4n sistem un spri6in (i poate pro$ita de cola+orarea cu sistemul e)pert! Hn $i'ura %!2! se pre.ele de 'revă! 5otu(i3 $ără re4mprospătarea sa periodică3 cunoa(terea sistemului e)pert riscă să $ie o relicvă! Fig.ării răspunderii! 1cestea permit $olosirea unui personal mai puţin cali$icat pentru e$ectuarea unor sarcini la nivelul per$ormanţei e)pertului! Este ast$el permis $irmei să $uncţione.a e)perti.e (i 4n ca.a pentru soluţionarea unor pro+leme care intervin la '.intă vocaţia naturală a in$ormaticii 4n 'eneral! 1tunci cGnd aceste prelucrări urmăresc o+ţinerea de in$ormaţii3 s$aturi (i recomandări sau avi. .iilor3 sistemele e)pert constituie soluţia cea mai e$icace! E)istă aprecieri con$orm3 cărora 80W din munca unui e)pert uman se poate automati.a! Este vor+a de operaţiile simple3 repetitive3 procedurale 4n care sistemul e)pert se comportă ca un calculator oarecare3 dar (i de operaţiile mai comple)e3 mari consumatoare de timp (i ener'ie3 speci$ice raţionamentelor deductive3 inductive sau mi)te3 pe care sistemele e)pert le reali.ă (i rămGne indi$erent la preavi.ea.area prelucrărilor speci$ice tuturor activităţilor repre.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are (epozitarea expertizei.e3 urmărindu-se c.ei poate să opere.ă3 ci (i prin maniera naturală prin care e)plică raţionamentele! .intă un circuit care se sta+ile(te 4ntre e)pert3 sistemul e)pert (i ceilalţi utili.e e$icient c. / 1vanta6ele sistemelor e)pert *utomatizarea şi îmbunătăţirea deciziilor! Este (tiut că automati.iar cu un personal mai puţin cali$icat3 tocmai datorită parta6ării cunoa(terii! De e)emplu3 sistemul e)pert instalat 4ntr-o centrală +ancară 4(i poate di$u. .atori3 nu numai 4n domeniul e)perti.. a cuno(tinţelor e)perţilor este posi+ilă prin acumularea structurată a cunoa(terii 4n componenta numită +a.i(eele de lucru cu pu+licul3 unde 4n 'eneral personalul este mai puţin cali$icat! Se urmăre(te o răspGndire omo'enă a raţionamentelor sistemului e)pert3 $apt care-# $ace să re.area e)perti.1.iar o 4m+unătăţire a deci.urile consultanţei pentru oamenii de a$aceri3 prin intermediul unei reţele multimedia3 sistem de6a $oarte promiţător! 0nvăţarea şi formarea continuă a utilizatorilor are 4n vedere $aptul că sistemul e)pert este oricGnd un e)celent peda'o' pentru toate tipurile de utili.ării de către e)perţii 4n(i(i3 alte sisteme sunt menite di$u.

ei de cuno(tinţe prinA  ar.voltare3 alături de piaţa 'eneratoarelor de sisteme e)pert! Din aceste motive3 marile $irme au adoptat propriile politici de de.nolo'ie pentru soluţiile practice o$erite unui lar' spectru de pro+leme3 pentru care alte soluţii e$icace nu e)istă! Hn ca.ări pentru care pre.are mai +ună a capacităţilor de producţieO  economii din producţieO %/ .i (i noapte3 c.intă interes necesitatea acestora3 +ene$iciul la utili.voltare u(oarăO  porta+ilitateO  documentare u(oară! 1desea3 tratatele despre sistemele e)pert pun 4n discuţie detalii re$eritoare la +ene$iciile posi+ile prin introducerea acestei te.nolo'ia sistemelor e)pert a6ută $irmele să domine sc.ultatO 2! apacităţi crescute pentru nee)perţi (i cre(terea productivităţii e)perţilor prinA  scăderea dependenţei $aţă de e)perti.ă rapid dacă $recvenţa utili.intă 4ntr-adevăr cea mai +ună soluţie a pro+lemei din domeniul de competenţă! 7entru $irmă3 avanta6ele posi+ile ale sistemelor e)pert sunt sistemati.ea.ervat +u'ete importante! Sistemele e)pert au (i multe avanta6e indirecte3 necuanti$ica+ile 4n toate ca.urile identice dau 4ntotdeauna acela(i re.area sistemelor e)pert este o pro+lemă clasică de marNetin' (i vGn.im+ările pieţei (i să ocupe o po.ă $aptul că o$eră $le)i+ilitate 4n e)ploatare3 (anse de supravieţuire $irmelor +ene$iciare (i alte avanta6e! 5e.urile3 o+ţinerea de +ene$icii este sin'ura restricţie critică pentru introducerea sistemelor e)pert! Sistemele e)pert constituie o te.are! 1lături de toate acestea contea.voltare a sistemelor e)pert (i au re.voltării (i consultării )otenţialul comercial al sistemelor e)pert de 'estiune este 4n pre.iar duminicile (i celelalte săr+ători! Un avanta6 deose+it 4l constituie costul lor relativ mic3 care se amorti.nolo'ie ca oricare alta (i este de 4nţeles interesul a'enţilor economici pentru o+ţinerea unor avanta6e comerciale (i pro'res 4n competiţie cu a6utorul acestora! omerciali.urile relativ simpleO "! Hntreţinerea (i e)tinderea +a.ăA 1! *vantaje intrinseci sistemelor care emulează comportamentul expertului2 #! -ărirea per$ormanţei e)perţilor prin mic(orarea numărului erorilor umane determinată deA  completitudine / descoperirea tuturor $aptelor relevanteO  consistenţă / ca.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig.a permanent 4n sensul că sunt accesi+ile .ării sistemelor e)pert cre(te! Dar atenţie3 sistemele e)pert nu sunt un panaceu3 ele sunt pro$ita+ile numai 4n situaţia cGnd repre. ..ator3 precum (i preţul de vGn.ul $irmelor +ene$iciile posi+ile suntA #! !fecte de raţionalizare2  economii la costul personaluluiO  utili.iţie dominantă 4n noul mileniu! Spre deose+ire de e)perţii umani3 sistemele e)pert se pot utili.2! / Flu)ul in$ormaţional 4n timpul de.nolo'ii! Este recunoscută această te.ei unanim recunoscuteO  diseminarea cuno(tinţelor rare prin duplicare! @! *vantaje determinate de noua te%nologie2  4ntreţinere u(oarăO  de.ent deose+it! S-a $ormat de6a o piaţă a sistemelor e)pert3 4n permanentă de.ivarea deprinderilor critice din $irmeO  e)plicarea cunoa(terii e)istenteO  com+inarea cunoa(terii din mai multe surse interne ale $irmeiO  cumpărarea e)perti.ate 4n cele ce urmea.a sărăcăcioasăO  a6utarea e)pertului 4n ca.

ona+ile! .at de e)perţi este strict delimitat (i adesea di$icil de 4nţeles de co'noticieni! >ipsa 4ncrederii utili.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are  economii din documentare automatăO 2! !fecte din îmbunătăţirea calităţii2  e)ploatarea e$ectelor din raţionali.iar (i pentru aplicaţiile de6a menţionate3 de aceea sunt 4ncă pro+leme (i limite 4n de.iparea produselor scumpe cu inteli'enţă proprie pentru acela(i nivel de dia'nosticO  automati.ei este 4ncă un su+iect delicat3 datorită +a.i.at de această te.ă! Hn practica $inanciar-conta+ilă sunt 4nsă necesare in$ormaţii din mai multe domenii3 iar procesul deci.e)pert! "istemul multi6e)pert E"!48 / este un instrument ce admite (i reali.iO  ec.( Sisteme m$lti-ex ert Sistemul e)pert repre.ea.nolo'iei inteli'enţei arti$iciale! )(.conta+ilă! Hn aceste condiţii3 un 'enerator de sisteme e)pert este de $apt un instrument care asi'ură reali.one de cunoa(tere! 1pare ast$el necesitatea modelării conceptuale din mai multe domenii de activitate prin intermediul unor in$ormaţii comple)e3 relative la o multitudine de aspecte din practica $inanciar .intă 4n mod restrictiv re.ării unui nou tip de sistem e)pert (i anume sistemul multi .ional operat la nivelul unui operator economic necesită mai mulţi e)perţi ce $olosesc3 4n 'eneral3 cuno(tinţe $inanciar .area activităţilor din mediul 4ntreprinderii pentru le'ături de $a+ricaţie mai reu(iteO "! !fecte organizaţionale pozitive2  multiplicarea e)perti.nolo'ie! Sistemele e)pert lucrea.ei3 al datelor pro+lemei3 care tre+uie $ormulate cu 'ri6ă deoarece niciodată nu este posi+ilă protecţia per$ectă a datelor (i cunoa(terii3 tocmai datorită intereselor (i atractivităţii mani$estate de competitori! -etodolo'iile disponi+ile pentru de.voltarea unor sisteme e)pert comerciale3 ast$elA  unoa(terea Ee)perti.aF nu este 4ntotdeauna u(or disponi+ililă! Sunt 4ncă di$icultăţi cu o+ţinerea e)perti.atorii sistemelor e)pert au cuno(tinţe limitate 4n această te.iţie a cunoa(terii este 4ncă limitat! Utili.iilor! Faţă de aceste +ene$icii riscurile includ eventualitatea ca +ene$iciile dorite să nu $ie o+ţinute c.voltarea sistemelor e)pert nu sunt 4ncă su$icient de puternice c.voltare (i investiţii importante3 ci cu o dependenţă de $uncţionarea sla+ă a sistemelor e)pert! 7ot e)ista situaţii cGnd3 c.ultatul anali.ările multipleO  controlul soluţiilor propuse de personal (i pro'rameO  cali$icarea 4naltă (i instruirea rapidă a personaluluiO  proiectarea rapidă (i mai +ună a o$ertelor pentru o+ţinerea de comen.ă cooperarea lo'ico .iar dacă sistemele e)pert lucrea.ii accepta+ile 4n primele stadii de de.iile lor nu sunt re.im+ului (i evoluţiei e)perti.ei de la e)perţi! 1+ordarea $iecărui e)pert3 4n $iecare dintre situaţii3 este $oarte di$erită! Foarte di$icil este (i cGnd e)pertul avi.area sc.ei le'ale (i percepţiei multor persoane! Sistemele e)pert nu a6un' niciodată la conclu.voltare!        Se speră că aceste limite vor dispărea o dată cu 4m+unătăţirea te.eiO  distri+uirea dinamică a deci.ei unui sin'ur e)pert uman (i unui sin'ur domeniu de e)perti.$uncţională dintre mai multe sisteme e)pert prin prelucrarea inte'rată a unor cuno(tinţe provenind din domenii di$erite! %0 .iar cu c.eiO  conservarea e)perti.ă cel mai +ine 4ntr-un domeniu per$ect delimitat! -ulţi e)perţi nu dispun de mi6loace independente pentru controlul situaţiilor cGnd conclu.ă +ine3 condiţiile 'enerale de $uncţionare a $irmei să $ie rele! Un risc speci$ic este secretul insu$icient al e)perti.area mai multor sisteme e)pert3 dar $iecare dintre acestea sunt entităţi separate3 $ără le'ături lo'ico-$uncţionale 4ntre ele! Se pune ast$el pro+lema utili.eltuieli de de.area luării deci.atorilor $inali este uneori o +arieră 4n plus 4n calea $olosirii sistemelor e)pert! 5rans$erul e)perti.eiO  descentrali.conta+ile din mai multe .iilorO  $avori.oca+ularul utili.nolo'ie este presat de timp 4n anumite evaluări! 7rocesul de ac.

ă $lu)ul de date (i controlul 4ntre'ului ansam+lu al sistem multi / e)pertO permite utili.iar (ter'erea de module-e)pert pentru ca structura internă a acestui sistem multi-e)pert să poată $i capa+ilă să 'enere.area (i manipularea mai multor +a.ultatelor o+ţinute separat de către modulele-e)pertO • asi'urarea comunicării dintre modulele-e)pert3 prin 'uvernarea $ie a unui control de tip descentrali.a ansam+lul 4ntre'ului sistem multi .at este 4nsă 4ndepărtat de modurile de comportament speci$ice $actorilor de deci.at3 $ie a unuia de tip!    Structurile de control speci$ice sistemelor multi-e)pert sunt de două tipuriA #! Controlul descentralizat asi'ură comunicarea dintre modulele-e)pert prin intermediul unor mesa'e3 sarcini (i su%sarcini.area e$icientă a conceptelor de modularitate (i de independenţă a părţilor componente! 7ermite interacţiunea (i intercone)iunea dintre mai multe tipuri di$erite de sisteme e)pert 4n scopul reali.e3 4n $inal3 o deci.ării (i valori$icării cuno(tinţelor din mai multe domenii 4ncorporate 4ntr-o +a. Sarcinile introduse 4n sistem sunt descompuse 4n su+sarcini prin intermediul modulelor e)pert3 care la rGndul lor sunt descompuse 4n su+module e)pert! Hn alternativa 4n care un su+modul e)pert nu (tie cum să reacţione.e 4n raport cu o anumită sarcină3 atunci su+modulul e)pert +locat va transmite mesa6e către alte module 4n scopul de+locării! ontrolul descentrali.(' Parti"$larit2*ile 3i str$"t$rile -e "&ntr&l ale sistemel&r m$lti-ex ert Un sistem multi-e)pert are următoarele particularit*ţi E$i'ura %!"!F BDavidescu3 pa'! #2#-#2%DA   1si'ură autonomia $iecărei e)perti.ă principiul utiliz*rii unui supervizor cu rolul de a armoni.iilor di$eritelor module-e)pert! 5re+uie să permită adău'area3 modi$icarea sau c.a 4n plan co'nitiv3 inte'rarea re.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are )(.ie inteli'entă comple)ă! 5re+uie să asi'ure o serie de $uncţii speci$ice ne4ntGlnite la celelalte tipuri de sisteme e)pert3 dintre care se menţionea.ă de cuno(tinţe interdisciplinară! %1 . "upervizorul va asi'ura3 4n principiu3 următoarele $uncţiiA    distri+uie sarcinile 4ntre e)perţii umani3 procedurile de raţionament3 metacuno(tinţe (i +a.a re.ăA • lansarea sarcinilor speci$ice 4n vederea e)ecuţiei de către $iecare modul-e)pertO • repartiţia sarcinilor către modulele-e)pertO • sinte.at3 prin utili.e3 deci $iecărui domeniu anali.e)pert (i principiul diviz*rii %azei de fapte pe module.e de 4nalt nivel calitativ 4n privinţa modelării3 repre.entării3 utili.a conclu.ultatelor $iecărui modul ceea ce va conduce la sinte.e de cuno(tinţeO coordonea.a cuno(tinţelor prin cooperarea (i intercone)iunea dintre modulele-e)pert3 pentru a se reali.ă de cuno(tinţe unice (i supuse unor raţionamente comple)e comune! 1si'ură sinte.e de cuno(tinţe dedicate 4n care e)istă re'uli (i $apte particulare3 dar asam+late unitar 4ntr-o +a.ie3 deoarece restricţia de modularitate nu este asi'urată pentru că $iecare e)pert tre+uie să cunoască multe in$ormaţii despre alţi e)perţi! 2! Controlul centralizat are la +a.ării unei sinte.

itectura unui sistem multie)pert are la +a. / 7articularităţile sistemelor multi / e)pert )(.a a pro+lemelor comple)e3 $apt care 4nseamnă că mediul distri+uit 4n care se inserea.olvarea 4n sistem multie)perti.olvare altui modul! 1ceastă su+pro+lemă se nume(te su+sarcină (i devine pentru acel modul o pro+lemă de soluţionat! Hn sistemele multi-e)pert apar restricţii de sincroni.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig.e direct alte module din sistemO $uncţionarea 'lo+ală a sistemului să permită a$larea soluţiei la o pro+lemă pusă3 dacă e)istăO procesul in$erenţial care a condus la re.itectura unui sistem e)pert (i respectă următoarele principii B1ndone C Qu'ui3 #***3 pa'! 8%DA      conţine mai multe module de cunoa(tere3 similare +a.ă ar. .olvare poate avea le'ătură cu competenţele mai multor module de cunoa(tere din reţea3 scopurile locale nu sunt 4n mod necesar cunoscute de către alte module 4nsă mai multe module de cunoa(tere pot satis$ace acela(i scop! Hntotdeauna soluţia la pro+lema iniţială tre+uie să satis$acă scopurile locale (i depinde de mai multe module din reţea! 2 su+pro+lemă3 'enerată prin descompunerea pro+lemei iniţiale de către un modul de cunoa(tere3 poate $i atri+uită spre re.are a $uncţionării modulelor de cunoa(tere3 deoarece controlul interacţiunii dintre su+sarcini este $oarte di$icil 4n măsura 4n care nici unul dintre module nu deţine cunoa(terea 'lo+ală despre sarcinile (i su+sarcinile pre.ultat să $ie similar raţionamentului uman! 1cest principiu 4nseamnă că ordinea intervenţiei $iecărui modul de cunoa(tere respectă pe aceea a e)perţilor3 a cărei re$lectare o repre.ă multie)perti.(# Ar6ite"t$ra $n$i sistem m$lti-ex ert 1r.intă! De $apt3 aceasta este (i restricţia principală pentru re.3.etor! 7ro+lema 'enerală dată iniţial spre re.elor de cuno(tinţe din sistemele e)pertO motorul de in$erenţe tre+uie să $ie separat de modulele de cunoa(tereO modularitatea cunoa(terii tre+uie să rămGnă validă la metanivelul e)perti..ate 4n altă parte a sistemului3 care nu sunt cunoscute primului modulO pot interveni c.iar con$licte atunci cGnd modulele o+ţin acces la unele resurse limitate 4ntrucGt o su+sarcină nu poate a(tepta 4n e)clusivitate satis$acerea altora! %4 .entateA   su+sarcinile unui modul pot interacţiona cu alte su+sarcini iniţiali.ei! 1dău'area3 modi$icarea sau (ter'erea unui modul de cunoa(tere nu tre+uie să a$ecte.a este o reţea de module de cunoa(tere3 cuplate sla+3 4n care nici un modul nu poate avea o vedere 'enerală (i completă asupra reţelei pentru a servi ca ar+itru (iPsuprave'.

Sisteme ex ert !inan"iar ban"are )5 .

area sistemelor e)pert impune des$ă(urarea următoarelor tipuri de activităţiA       investigare3 4n scopul cunoa(terii cGt mai detaliate a domeniului pentru care se reali.ul sistemelor convenţionale! >a reali.olvare a acesteia! 1cest lucru se e)plică prin $aptul că de$inirea pro+lemei (i a posi+ilităţilor de re.&l$ti.are a sistemelor e)pert este 4m+inarea acestor tipuri de activităţi3 pe parcursul 4ntre'ului ciclu de reali.('( C&nsi-era*ii +enerale 8eali.a (i cu pro'ramarea! Hn acest $el3 nu se pot pune 4n evidenţă etape orientate 4n e)clusivitate pe un sin'ur tip de activitate! Definire specificatii III Proiectare II I Codificare (programare) Validare Implementare Integrare module Fig. exploatare şi întreţinere a sistemului e)pert! Speci$ic metodolo'iilor de reali.e a sistemelor so$tIare E$i'ura 0!#!F3 care di$eră de modelul liniar3 al trecerii o sin'ură dată printr-o serie de etape3 $a.1! / 8eali.intă o metodă mai ie$tină3 iar pe de altă parte3 de multe ori este sin'ura a+ordare care permite tratarea cerinţelor nestructurate ale utili.ă3 4n ansam+lul lor metodolo'iile de reali.ea.ea.area sistemelor e)pert impune utili.emele de re.i.ării evolutive a sistemelor s-a impus 4n domeniul sistemelor inteli'ente 4ntrucGt3 pe de o parte repre.area cuno(tinţelorO proiectare3 de ansam+lu (i de detaliu a sistemului e)pertO programare a componentelor de sistemO evaluare a sistemului e)pert (iPsau componentelor acestuiaO activităţi de punere în funcţiune.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Ca it&l$l .( Reali. -.olvare a pro+lemelor3 alături de cele speci$ice inteli'enţei arti$iciale!  eea ce caracteri.olvare convenţionale tre+uie să $ie incluse 4n mulţimea posi+ilităţilor de re.are! oncomitent cu investi'area se reali.are a sistemelor e)pert este $aptul că ele se +a.ă atGt anali.area evolutivă a sistemelor so$tIare 7aradi'ma reali.at decGt 4n ca.a3 cGt (i proiectarea preliminară a sistemului! 7entru $a.area unor metodolo'ii de lucru speci$ice3 care să ţină cont de particularităţile acestor sisteme inteli'ente3 4n raport de sistemele so$tIare convenţionale (i anume B8o(ca C al3 2002DA  onstruirea unui sistem inteli'ent presupune considerarea pro+lemei de re.ea.atorilor $inali3 precum (i depă(irea di$icultăţilor le'ate de ac.ea.intă elementele speci$ice $iecărei metodolo'ii 4n parte! 8eali.ă pe paradi'ma reali.ul sistemelor so$tIare comple)e este3 4n principiu mai ie$tin3 4n termenii unor consumuri mai mici de resurse să se 4nceapă cu o soluţie apro)imativă3 care să $ie apoi treptat 4m+unătăţită decGt să se urmărească o+ţinerea3 4ncă de la 4nceput a soluţiei per$ecte! )' .e3 activităţi etc! onţinutul di$eritelor etape (i modul 4n care este diri6ată reluarea acestora repre.ele ulterioare3 proiectarea se 4m+ină cu anali.olvat 4n sens mult mai lar' decGt simpla re.iţionarea cuno(tinţelor! De asemenea3 s-a constatat că 4n ca.ă sistemulO analiză3 4n principal pentru identi$icarea (i $ormali.olvare sunt mai 'reu de reali.area unui sistem e)pert sc.area sistemel&r ex ert .2rii e.

sau altul! Etapa a treia esenţială are drept scop ela+orarea E$undamentareaF r*d*cinii sistemului! De$iniţia rădăcinii repre.iţionarea cuno(tinţelor3 prin reali.emă Edia'ramăF care poate $i construită 'radat3 ra$inată dacă este necesar! Se recomandă ca această descriere să includă atGt elemente de structură3 cGt (i procese3 dinamice3 ca să se poată $orma un punct de vedere despre cum se mani$estă acestea 4ntr-un ca.olvării pro+lemei sau3 cel puţin 4m+unătăţirea de$inirii pro+lemei! 7rimele două etape au ca o+iectiv $ormularea uneiPunor descrieri detaliate a pro+lemei! 1ceastă descriere este de cele mai multe ori o sc.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are 8eali.entare a cuno(tinţelor! .area unor versiuni succesive ale sistemului3 modalitatea de satis$acere a cerinţelor de către sistem se poate valida 4naintea $inali.ia*2 al sistemelor e)pert! Hn ceea ce prive(te ac.area modelelor conceptuale 4n crearea sistemului a+stractO 0! compararea modelului a+stract cu cel realO 9! identi$icarea modi$icărilor desira+ile (i posi+ileO 7! iniţierea re.e sistemul3 4ncercGnd să reali.ate! &.ării activităţii de reali.are a acestuia3 ceea ce $ace posi+ilă ameliorarea $uncţionalităţii lui3 precum (i cre(terea 'radului de acceptare a sistemului de către utili.ei de cuno(tinţe3 proces $avori.intă o declaraţie 4n le'ătură cu ce este sistemul sau mai e)act cu ceea ce tre+uie să reali.are a sistemului! 7rin reali.i. !etodologia 93"& :RSA E:peraţional Research and Systems AnalysisF repre.ă ast$el procesele de e)primare3 $ormali.intă o metodolo'ie care porne(te de la o+iectivele 'enerale ale unităţii 4n care urmea.iţionare a cuno(tinţelor de care dispun anali(tii! S-a constatat că ritmul de ac.ă sistemulV & E1ctorsF ine 4ndepline(te principalele acţiuni din sistemV E5rans$ormationF are este activitatea $undamentală des$ă(urată 4n sistemV : ESetansc.iţionare a cuno(tinţelor se accelerea.ă după construirea primei versiuni a sistemului! 2 variantă operaţională3 c.i.i.emelor de repre.iunii asupra lumiiK considerate! 7entru a $acilita anali.e trans$ormarea acestora 4n cerinţe pentru reali.at (i de caracterul declarativ al ma6orităţii sc.voltarea de$iniţiei Pde$iniţiilor rădăcinii sistemuluiO %! utili.(#( Met&-&l&+ii -e reali.atorii 4ntGmpină $recvent di$icultăţi 4n de$inirea cerinţelor $aţă de sistemul ce tre+uie reali.voltare incrementală a +a.e cerinţele3 4(i 4m+unătăţesc posi+ilităţile de comunicare cu ec.are a unui sistem inteli'ent3 con$orm metodolo'iei 28S1 suntA #! de$inirea pro+lemei Einiţial3 o de$inire nestructuratăFO 2! investi'area pro+lemeiO "! de.are a sistemelor e)pert3 dar 4n continuare vor $i descrise pe scurt cele mai utili.e.atorii sistemului3 $iind posi+ilă ast$el $ormularea cerinţelor 4ntr-un mod 'radat! Utili.e sistemul prin perspectiva Jvi.atorii (i reali.are a cuno(tinţelor! .iţionării cuno(tinţelor3 mediu care devine mai structurat (i stimulea.ă să $uncţione.entate 4n $i'ura 0!2! 7rincipalele etape de reali.area evolutivă a sistemelor este posi+ilă o de.ecNland 7! a creat mnemonica 15S2EA C E ustomerF e este utili.a corectitudinii de$iniţiei rădăcinii3 .at! 1+ordarea evolutivă3 4n iteraţii succesive asi'ură un 'rad ridicat de interactivitate 4ntre utili.are a sistemel&r ex ert E)istă mai multe metodolo'ii de reali.are! 8eali.ersiunile succesive ale sistemului sunt considerate drept cel mai important instrument de ac.atorii 4nvaţă să-(i $ormule.iar imper$ectă a sistemului produce o 4m+unătăţire a mediului de lucru 4n procesul ac.atorul3 pentru cine acţionea.aun'F are este perspectiva care $ace această de$iniţie să $ie $undamentalăV 9 E2InersF are sunt persoanele care decid asupra e)istenţei sistemuluiV 4 EEnvironmentF are sunt limitele sistemuluiV )# .area sistemului! 1ctivităţile principale de reali.atori3 concomitent cu reducerea costurilor de reali.i.ipa de reali.e.are a unui sistem inteli'ent3 a(a cum sunt ele susţinute de către metodolo'ia 28S1 sunt pre.area evolutivă a sistemelor asi'ură posi+ilitatea lucrului cu cerinţe prost de$inite! 1tunci cGnd domeniul este prost structurat (i e)trem de dinamic3 utili.area evolutivă a sistemelor so$tIare a determinat de$inirea m&-el$l$i =n s iral2 al "i"l$l$i -e .

a unui plan de implementare adecvat! După e$ectuarea modi$icărilor se testea. -.entată 4n $i'ura 0!"! B8o(ca C al3 2002D Fig.2! / Sc.ate pe +a. !etodologia 37#4 -etodolo'ia R78E ERun-7nderstand-8ebug-EditF este ela+orată de D! 7artrid'e3 pe +a.ă de$iniţia rădăcinii3 o+ţinGndu-se un set de activităţi minim necesare pe care sistemul tre+uie să le e$ectue.ul in'ineriei so$tIare convenţionale! Sc.ă pe +a.ă comportamentul sistemului3 4n scopul determinării e$ectelor acestor modi$icări3 procesul de reali.a+ile! 1ceste modi$icări se e$ectuea.a modelului Jpro+lemei complet $ormulateK3 ca 4n ca.ei comparative a sistemelor inteli'ente (i a celor convenţionale! on$orm lui 7artrid'e3 sistemele inteli'ente nu pot $i reali.intă o perspectivă e)ploratorie 4n construirea de sisteme inteli'ente! Este necesară 4nsă o metodă de construire a unui sistem iniţial3 de la care să se pornească aplicarea ciclului 8UDE! De asemenea sunt necesare $orme de control a procesului iterativ3 precum (i 4ncorporarea acestora 4ntr-un mediu de lucru structurat! )% .im+ărilor de structură care să ameliore.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig.a anali.ematic3 metodolo'ia 8UDE este pre. -.area de sisteme inteli'ente comerciale! 8UDE repre.3! / iclul 8UDE 7atrid'e su+linia.ate 4n reali.e sistemul! Hn ultima etapă sunt puse 4n aplicare3 4n mod e$ectiv modi$icările considerate ca desira+ile (i reali.ă necesitatea 4m+unătăţirii acestei metodolo'ii3 prin crearea unor derivate metodolo'ice ri'uros $undamentate (i ro+uste3 care să poată $i utili.are a sistemului putGndu-se relua sau opri! 5.ema 'eneral de lucru 4n cadrul metodolo'iei 28S1 2+iectivul etapei a patra este o+ţinerea modelului conceptual al sistemului! 7entru aceasta se e)pandea.e! Hn etapele următoare3 modelul conceptual este comparat3 din punct de vedere al per$ormanţei cu sistemul real! Se veri$ică pe de o parte corectitudinea modelului3 (i concomitent se 4ncearcă identi$icarea sc.

.at pe cuno(tinţe3 4ncepGnd din etapa studiului de $e.at pe cuno(tinţe! )) .are a sistemel&r ex ert 8eali.atorii acestor sisteme pot adapta instrumentele propriilor cerinţe3 inte'rGndu-se 4n cadrul unui model de ac.ate pe cuno(tinţe! 8eali.i.entată atGt din punctul de vedere al reali. -. / Etape de reali.i.iţionare automată a cuno(tinţelor sunt de re'ulă reali.are so$tIare! Fig.I 4 -etodolo'ia P:LITE EProduce :b'ective-Logical()hysical Design Implement-Test-EditF a $ost de$inită pe +a.area sistemelor e)pert presupune3 4n primul rGnd ac.i.area on-line a proceselor de inducere a cuno(tinţelor3 cu a6utorul unor instrumente de ac%iziţionare automată a cunoştinţelor 3 precum sistemele de 4nvăţare automată3 procesoare inteli'ente de cuvinte3 instrumente pentru proiectarea ar+orilor deci.are a cuno(tinţelor! Hn 4ncercarea de reducere a pierderilor de in$ormaţii care 4nsoţesc procesele de e)plicitare a cuno(tinţelor3 se poate recur'e la reali.ate ca instrumente aplica+ile unei 'ame lar'i de sisteme +a.i.iţionare a cuno(tinţelor este reali.a+ilitate (i pGnă 4n etapa punerii 4n $uncţiune a sistemului! 7rocesul de ac.iţionare automată a cuno(tinţelor3 parte componentă a sistemului +a. !etodologia (9.ării de sisteme inteli'ente EdreaptaF! 1cest lucru permite utili.ul3 $iecare etapă este pre.i.are a unui sistem +a..Sisteme ex ert !inan"iar ban"are C.area metodolo'iei 4n am+ele domenii de reali.intă principalele etape din cadrul 72>&5E! De remarcat $aptul că atunci cGnd este ca.ionali etc! Di$eritele instrumente de ac.are 4n cadrul metodolo'iei 72>&5E .entare (i utili.iţionare a cuno(tinţelor se des$ă(oară pe parcursul 4ntre'ului proces de reali.a metodolo'iei 8UDE! Fi'ura 0!%! pre.iţionarea cuno(tinţelor! 1ctivitatea de ac.nici de repre.ării de componente so$tIare convenţionale EstGn'aF3 cGt (i din punct de vedere al reali.at de către in$ormaticieni special pre'ătiţi pentru aplicarea di$eritelor metode (i te.(%( Instr$mente -e reali.

ate3 (i 4n principal >&S7-ul3 4n anii #*80 (i mai ales 4n pre.area sistemelor e)pert la s$Gr(itul anilor #*80! i$rele #-0 din cadrul $i'urii semni$ică 'rupa de instrumente3 din enumerarea reali.ată toate componentele unui sistem e)pert3 mai puţin +a.ei de cuno(tinţeO • instrumente de control a raţionamentelorO • instrumente de personali.at etc! 56% 23% 11% 10% <1% 1 2 3 4 5 Fig.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Hn cadrul activităţii de reali.ate! Dacă instrumentele pre$erate la s$Gr(itul anilor #*70 erau mediile de pro'ramare speciali.at pentru sistemul e)pert Eindividual3 interconectat3 inte'ratFO tipul utili. încărcare. .are a inter$eţelor sistemului etc!  ).area sistemului e)pert sau posi+il de mo+ili.ă 4n $uncţie de numero(i $actori3 precumA            disponi+ilitatea instrumentelorO a+ilitatea 4n utili.intă sisteme so$tIare care o$eră reali.atorilor de sisteme e)pertA  Un cadru Eun sc.eletF de sistem e)pert Ede tipul unui Jsistem e)pert 'enerali.entată distri+uţia utili.-.at Ede clasi$icare3 de con$i'urare etc!FO destinaţia sistemului e)pert Easistent inteli'ent3 e)pert etc!FO modul de utili.atorilor3 4n $ormă 'enerali.ată anterior! Selectarea unui anumit instrument so$tIare 4n cadrul proiectelor de sisteme e)pert se reali.ate sunt 'eneratoarele de sisteme e)pert3 după cum reiese (i din $i'ura 0!0!3 4n care este pre.a de cuno(tinţe! Facilităţi de reali.are a sistemelor e)pert pe măsură3 personali.area instrumentelor so$tIare 4n proiectele de sisteme e)pert După cum se o+servă (i din $i'ura 0!0! 'eneratoarele de sisteme e)pert constituie clasa de instrumente so$tIare cu cea mai lar'ă utili.ate3 pe +a.ateA >&S73 782>2GO "! toolNit-uriA YEE 185O %! 'eneratoare de sisteme e)pert Es.ator care tre+uie asi'urată E'ra$ică3 animaţie3 etc!FO metoda de repre.a+ilKF3 4n sensul că sunt puse la dispo. 6 Utili. utilizare şi actualizare a cunoştinţelor3 precumA #! medii de pro'ramare convenţionaleA 3 F28581?3 71S 1>O 2! medii de pro'ramare speciali.ea.ell-uriFA GU8U3 E<S=S3 L-E<7E85O 0! instrumente so$tIare speciali.are preconi.a componentelor prepro'ramate! 1ceste $acilităţi se re$eră laA • lim+a6 de comandă pentru construirea +a.a numeroase tipuri de instrumente software de codificare.ă a $i reali.iţia reali.atO tipul de sistem e)pert care urmea.inte sistemul 4n e)ploatare Ede e)emplu3 $uncţionare 4n timp realFO nivelul resurselor disponi+ile pentru reali. -.are a sistemului e)pert se pot utili.are anumitor instrumenteO dimensiunea sistemului e)pert care tre+uie reali.ării instrumentelor so$tIare 4n reali.atorilor sistemului e)pert (i deci3 inte$aţa utili.entare a cuno(tinţelor pe care tre+uie să le suporte sistemul e)pertO metodele de raţionament pe care tre+uie să le asi'ure sistemul e)pertO per$ormanţele pe care tre+uie să le pre.ent instrumentele so$tIare cel mai mult utili.are! 1cestea repre.

ipei sunt inclu(i (e$ul proiectului3 anali(ti de cuno(tinţe3 precum (i pro'ramatori! Din ec.a+ilitate! @! 7roiectarea sistemului! ! 8eali.ăO • timpul a$ectat reali.e sunt 4ncura6atoare se va depune e$ortul sistematic de investi'are (i de anali.ă3 4n cadrul di$eritelor sisteme de deci.e este utilă3 4ntrucGt prin utili.emă de selectare3 să se alea'ă o soluţie de reali.are a sistemului! 5.ea.ipă este necesar să $acă parte un repre.a+ilitate! Separarea 4n cele două $a.a+ilităţii te.are 8eali.a+ilitate te.eiO • caracteristicile de inter$aţă impuse! criterii de ordin economicA • disponi+ilitatea resurselorO • costurile estimateO • e$ectele scontate! criterii de ordin cultural3 privind nivelul de receptivitate (i de acceptare a noii te.ă a domeniul vi.ut de investi'are (i anali.a+ilitateO studiul propriu-.iar (i apro)imative a soluţiei de reali.entant al conducerii instituţiei +ene$iciare3 care să ai+ă rolul de a susţine proiectul3 4n mod competent (i 4n cuno(tinţă de cau.nice3 economice (i operaţionale nu se poate reali.are presupune parcur'erea următoarele etapeA 1! Studiul de $e.nic3 precumA • e)istenţa unor soluţii al'oritmice clasiceO • +una delimitare a domeniuluiO • tipul de e)perti.e (i anumeA   studiul preliminar de $e.nolo'ii!   5oate aceste criterii sunt utili.area sistemel&r ex ert rin r&t&ti i.ă com+inarea lor 4n raport de importanţa acordată $iecărui criteriu 4n parte3 4ntr-un cali$icativ unic! "tudiul propriu6zis de feza%ilitate! 2 estimare ri'uroasă a $e.ie locală sau din e)teriorul $irmei! "tudiul preliminar de feza%ilitate are drept scop determinarea3 cu a6utorul unor criterii simple a $e.at! Se recomandă $ormularea unor soluţii alternative3 dintre care printr-o sc.area unui sistem e)pert prin prototipi.a+ilitate se reali.nici de scorin'3 care reali.are a sistemului3 precum (i identi$icarea principalelor cate'orii de personal implicat 4n derularea proiectului! 4chipa de realizare este $ormată3 de re'ulă dintr-un număr redus de persoane E0-9F3 pentru asi'urarea omo'enităţii stilului de lucru3 coordonării e$iciente a activităţii3 concomitent cu sc.a+ilităţii sistemelor e)pert se pot 'rupa 4nA  criterii de ordin te. "tudiul de feza%ilitate Studiul de $e.at3 4n scopul sta+ilirii precise a condiţiilor de $e.a+ilitate a sistemului3 cu un e$ort relativ scă.ării sistemelorO • volumul (i comple)itatea cuno(tinţelorO • disponi+ilitatea e)perti.a 4n a$ara unei ima'ini3 c.entat 4n $i'ura 0!9! )/ .are nu poate $i $ormulată $ără a se cunoa(te +ine domeniul vi.ea. (roiectarea sistemului e)pert -odul de des$ă(urare a activităţii de proiectare a unui sistem e)pert este pre.area unor euristici se poate reali.im+ul util de idei! Hn cadrul ec.nică3 economică (i operaţională a sistemului! 9rganizarea procesului de iniţiere a proiectului presupune 4n principal $ormarea ec.are a sistemului! Soluţia de reali.iile primei $a.()( Reali.ă a domeniului! ?umai 4n situaţia 4n care conclu.ate cu a6utorul unei te.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are .ă 4n 'eneral 4n două $a.a+ilităţii sistemelui e)pert! riteriile de apreciere a $e.a estimarea 'radului de $e.ipei de reali.is de $e.area versiunilor de prototip ale sistemului! D! 7unerea 4n $uncţiune a sistemului! E! E)ploatarea (i 4ntreţinerea sistemului! &.

Sisteme ex ert !inan"iar ban"are

Fig. -... / 7roiectarea unui sistem e)pert 1spectele avute 4n vedere la proiectare suntA     sursele (i tipurile cuno(tinţelorO modul de repre,entare (i de utili,are a cuno(tinţelorO inter$eţele necesareO ale'erea instrumentelor .ardIare (i so$tIare!

8eali,area acestor activităţi presupune continuarea (i adGncirea anali,ei 4ncepute 4n etapa studiului de $e,a+ilitate! 7e măsură ce domeniul este mai +ine delimitat (i cunoscut3 analistul de cuno(tinţe 4mpreună cu e)pertul 4n domeniu 4ncep să trans$ere e)perti,a către sistemul inteli'ent! 5rans$erul de cuno(tinţe este mai mult o artă a implementării +a,elor de cuno(tinţe ENnoIled'e-+ase cra$tin'F3 decGt o te.nică! 1cest trans$er se reali,ea,ă prin identi$icarea (i reţinerea cuno(tinţelor din domeniu! 1ceste cuno(tinţe3 pot $i $apte3 ipote,e sau re'uli! ?u e)istă reţete $i)e pentru identi$icarea cuno(tinţelor3 acest proces $iind incremental3 e)istGnd reveniri $recvente (i sc.im+uri de in$ormaţii! 1nalistul posedă cuno(tinţe re$eritoare la metode3 te.nici3 instrumente $olosite 4n construirea de sisteme inteli'ente3 iar e)pertul uman posedă cuno(tinţe 4n domeniu3 din e)perienţa sa3 din pre'ătirea sa (i de aceea este strict necesar ca cei doi să lucre,e 4mpreună! Deoarece sistemul este proiectat destul de devreme 4n ciclul de de,voltare3 imediat după studiul de $e,a+ilitate3 re,ultatele ulterioare vor su$eri sc.im+ări cu o mare pro+a+ilitate3 ţinGnd cont de cerinţele ce au stat la +a,a proiectării! De aici re,ultă că proiectul va $i revă,ut periodic (i adaptat 4n pa(i succesivi! Un prim re,ultat al etapei de proiectare este o mac.etă preliminară E premachetaF de sistem! Este prima $ormă a proiectului3 din care se pot tra'e primele conclu,ii! 1ceste conclu,ii sunt $oarte utile pentru de,voltarea 4n continuare a sistemului! Hn cadrul proiectării are loc o ra$inare a premac.etei! Hn $apt3 această ra$inare se reali,ea,ă prin actuali,area $aptelorPre'ulilor E4nlăturarea unor $aptePre'uli care nu corespund3 modi$icarea unor $aptePre'uli e)istente con$orm unor noi cerinţe3 adău'area unor noi $aptePre'uli! Hn etapa de de,voltare a premac.etei se continuă3 de $apt partea cea mai importantă din cadrul procesului de reali,are a unui sistem e)pert (i anume ac.i,iţionarea cuno(tinţelor ce vor alcătui 4n $inal +a,a de cuno(tinţe a sistemului! Se a6un'e 4n $inal la mac.eta $uncţională a sistemului respectiv! cuno(tinţe (i de,voltarea mac.etei suntA  cerinţele conducerii Ele'ate de costuri3 +ene$icii3 utili,areFO erinţele care 'enerea,ă ac.i,iţionarea de

)0

Fig. .... - Studiul de $e,a+ilitate

Sisteme ex ert !inan"iar ban"are

   

cerinţele e)perţilor Elimitele domeniului aplicaţiei3 completitudinea +a,ei de cuno(tinţe3 corectitudinea raţionamentelorFO cerinţele utili,atorilor Ecum ar dori să se reali,e,e inter$aţa cu sistemulFO cerinţele reali,atorilor Eutili,area anumitor instrumente de lucru3 $olosirea anumitor metode (i te.nici3 cunoscute de către utili,atoriFO cerinţele sunt evaluate (i pe +a,a lor ec.ipa de reali,are de,voltă mac.etele de sistem3 ce urmea,ă la rGndul lor să $ie testate (i evaluate 4n cadrul etapei următoare!

C. 3ealizarea versiunilor prototip ale sistemului onţinutul acestei etape este pre,entat 4n $i'ura 0!7!

Fig. -.0. / 8eali,area versiunilor de prototip 8eali,area prototipurilor presupune parcur'erea următoarelor etapeA       Ela+orarea unei versiuni operaţionale iniţiale a sistemului E prototipul iniţialF! 1ceastă versiune va $i $olosită ca instrument de lucru pentru reali,area versiunilor ulterioare! Ela+orarea unor versiuni intermediare ale sistemului E prototipurile intermediareF prin ra$inări3 detalieri succesive! ?umărul de versiuni intermediare este 4n $uncţie de comple)itatea sistemului! Ela+orarea versiunii $inale a sistemului Eprototipul finalF! 1c.i,iţionarea (i codi$icarea cuno(tinţelor con$orm modului de repre,entare (i a structurii sta+ilite 4n etapa de proiectare 'enerală! odi$icarea Epro'ramareaF mecanismelor de raţionament Ereali,area motorului de in$erenţă sau completări la acestaF! odi$icarea Epro'ramareaF celorlalte componente ale sistemului sau detalieri ale acestora!

Hn cadrul $iecărei etape3 se reali,ea,ăA

onţinutul $iecărei etape este sta+ilit 4n $uncţie de strategia de prototipizare utili,ată! 5recerea de la o etapă la alta3 practic de la o versiune de prototip la alta3 este condiţionată3 diri6ată de către activitatea de evaluare a reali,ărilor o+ţinute 4n cadrul unei anumite etape E evaluarea versiunilor de prototipF!

)1

Sisteme ex ert !inan"iar ban"are

Hn cele ce urmea,ă se vor pre,enta principalele strate'ii de prototipi,are3 precum (i pro+lemele pe care le ridică activitatea de evaluare a versiunilor de prototip! "trategii de prototipizare Hn activitatea de reali,are a versiunilor de prototip se pot utili,a următoarele strate'ii de prototipi,areA  "onstruirea unor versiuni de prototip care să acopere întregul sistem ! 1ceastă strate'ie se poate aplica 4n ca,ul unor sisteme e)pert de dimensiuni mici3 pentru care evaluarea3 de,voltarea (i ra$inarea ulterioară se pot reali,a relativ u(or! 5recerea la versiunile succesive de prototip se reali,ea,ă prin determinarea inconsistenţelor3 erorilor (i omisiunilor care vor $i re,olvate 4n $a,ele EetapeleF următoare! Sc.im+ările sunt e$ectuate pe rGnd3 $iind necesară o ierar.i,are după priorităţi! Fiecare nouă versiune de prototip elimină (i adau'ă totodată noi cerinţe de sc.im+are a prototipului! Hn $uncţie de mărimea (i comple)itatea sistemului3 un prototip accepta+il Ecare să poată $i considerat drept prototip $inal al sistemuluiF poate $i o+ţinut după %-7 versiuni intermediare! "onstruirea unui sc%elet general al sistemului şi realizarea în cadrul versiunii iniţiale de prototip numai a c4torva dintre componentele sistemului ! 5rans$ormarea versiunii iniţiale de prototip 4n versiuni ulterioare Eintermediare (i $inaleF se reali,ea,ă prin completarea treptată a prototipului cu restul componentelor! ?oile componente sunt testate 4n conte)tul 4ntre'ului sistem3 după inte'rarea lor cu restul componentelor! 1ceastă strate'ie de prototipi,are se utili,ea,ă 4n ca,ul sistemelor de dimensiuni mari! Sc.eletul 'eneral al sistemului repre,intă structura completă a sistemului3 dar $ară pre,enţa detaliilor! De e)emplu3 4n ca,ul repre,entării cuno(tinţelor prin re'uli3 sc.eletul ar putea cuprinde pro'ramele de control pentru selectarea di$eritelor seturi de re'uli3 setul de varia+ile utili,ate 4n cadrul re'ulilor3 principalele cate'orii de re'uli E$ără detalierea acestoraF! omponentele ulterioare se pot reali,a serial sau 4n paralel! După o+ţinerea prototipului $inal sunt necesare cGteva iteraţii suplimentare pentru testarea sistemului 4n ansam+lu! "onstruirea de componente de prototip separate, testarea independentă a acestora şi integrarea lor într-un prototip final! 1ceastă strate'ie se utili,ea,ă 4n special 4n ca,ul 4n care sistemul are la +a,ă surse relativ independente de cuno(tinţe e)pert3 ce acoperă domenii (tiinţi$ice distincte3 separate! 7rototipi,area presupune 4n acest ca, reali,area3 testarea (i ra$inarea $iecărei componente 4n mod separat3 4ntr-o activitate des$ă(urată 4n paralel! Di$icultatea ma6oră 4ntGmpinată la utili,area acestei strate'ii constă 4n reali,area inte'rării $inale a componentelor! 1ceastă strate'ie se pretea,ă 4n ca,ul sistemelor de dimensiuni mari!

4valuarea versiunilor de prototip Evaluarea versiunilor de prototip ale sistemului presupuneA  Testarea versiunii de prototip3 pentru a se sta+ili dacă versiunea satis$ace speci$icaţiile $ormulate3 alt$el spus dacă reali,ea,ă ceea ce se dore(te! 2+iectivele testării suntA • ;eri$icarea completitudinii variantei de prototip! Se veri$ică dacă versiunea este completă3 4n sensul că pre,intă un mecanism pentru tratarea tuturor valorilor posi+ile pentru toţi parametrii de intrare! • 5estarea consistenţei (i ro+usteţii! Se veri$ică modul 4n care sunt inte'rate di$eritele componente ale versiunii de prototip3 dacă acestea comunică 4n mod corespun,ător unele cu altele! 5otodată3 4n le'ătură cu ro+usteţea prototipului se sta+ile(te măsura 4n care prototipul este apt să continue să producă ie(iri corecte 4n condiţiile de'radării intrărilor! u cGt prototipul 4(i menţine per$ormanţele mai mult timp3 cu atGt este mai ro+ust! • ;eri$icarea independenţei $aţă de ordine a cuno(tinţelor neprocedurale! De o+icei3 e)istă tendinţa de introducere a in$ormaţiilor de control procedural 4n cadrul cuno(tinţelor3 care 4n mod normal ar tre+ui să $ie declarative! $e%nicile de testare utili,ate 4n cadrul activităţii de prototipi,are suntA  utili,area ca,urilor de testO  trasarea e)ecuţieiO  utili,area unor $uncţii de control a consistenţeiO  varierea ordinii de activare a re'ulilor etc! Depanarea versiunii de prototip/ care 4nseamnă determinarea cau,elor pentru care versiunea de prototip nu satis$ace speci$icaţiile $ormulate! 7entru depanare se pot utili,aA • te.nicile clasice de depanare Ede e)emplu trasarea e)ecuţieiFO • $acilităţile e)plicative ale versiunii de prototip! Validarea versiunii de prototip3 care presupune sta+ilirea 'radului 4n care versiunea de prototip satis$ace cerinţele di$eritelor cate'orii de persoane implicate 4n reali,area (i utili,area sistemului! De(i se apropie 4ntrucGtva de activitatea de testare a versiunii de prototip3 validarea urmăre(te 4n principal aspectele le'ate
)4

Sisteme ex ert !inan"iar ban"are

de utili,area sistemului de către utili,atorii $inali3 deci de per$ormanţele 4n e)ploatare (i mai puţin pro+lemele de ordin te.nic3 privind reali,area sistemului! 1utoritatea de validare o deţin atGt reali,atorii3 cGt (i utili,atorii $inali3 e)perţii (i conducerea or'ani,aţiei +ene$iciare! #. (unerea în funcţiune a sistemului e)pert Este etapa 4n care sistemele sunt tratate 4ntr-o manieră tot mai dependentă de utili,area lor e$ectivă! Etapa tre+uie să asi'ure condiţiile ca sistemele să poată re,olva pro+lemele reale ale utili,atorilor3 ca utili,atorii să poată interacţiona direct cu sistemul (i să $ie posi+ilă atin'erea per$ormanţelor propuse! 1nali,a se reali,ea,ă pe un .ardIare (i un so$tIare real3 pe cele pe care va $uncţiona sistemul3 pe +a,a unor pro+leme reale din cadrul domeniului3 cu un personal selectat dintre cei ce au proiectat (i cei ce vor utili,a sistemul inteli'ent! 2+servaţiile care se desprind 4n această etapă3 $ormulate de +ene$iciari sau deduse de proiectant3 conduc la o evaluare a sistemului (i3 implicit la deci,ia de a se relua etapele anterioare pentru corectarea erorilor sau de a se da 4n e)ploatare sistemul! Dacă prototipul s-a de,voltat pe staţii speciali,ate de inteli'enţă arti$icială sau pe microcalculatoare mai puternice decGt cele pe care vor lucra utili,atorii3 sistemul se mută pe calculatoarele pe care se va reali,a e)ploatarea! 1ctivităţile din cadrul acestei etape sunt pre,entate 4n $i'ura 0!8!

Fig. -.1. – 7unerea 4n $uncţiune a sistemului e)pert ;ersiunea o+ţinută prin translatare se testea,ă e)tensiv3 pentru a se veri$ica completitudinea (i corectitudinea +a,ei de cuno(tinţe (i a raţionamentului a$erent3 reali,area cerinţelor +ene$iciarului3 $uncţionarea 4n ansam+lu a inter$eţelor3 reali,area scopurilor proiectului! 2dată cu punerea 4n $uncţiune a sistemului e)pert se reali,ea,ăA   documentaţiile a$erente care se re$eră la modul de utili,are Einstrucţiuni3 speci$icaţii3 cerinţe etc!F3 reali,area te.nică Ecomponente de sistem3 caracteristici te.nice3 $acilităţi3 limiteFO instruirea personalului asupra modului de utili,are (i 4ntreţinere a sistemului3 consultanţă te.nică pentru e)ploatare!

4. 4)ploatarea curent* $i întreţinerea sistemelui e)pert

,5

are3 inter$eţe etc!F! .voltarea sistemului cu elemente noi ce apar 4n domeniu3 adău'area de noi $acilităţi Ede e)ecuţie3 de utili.at 4n mod curent de către +ene$iciar! -enţinerea sistemului 4n e)ploatare presupune de.' .Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Este etapa 4n care sistemul e)pert este operaţional3 $iind utili.

ă (i au)iliare3 de natură să permită construirea (i $uncţionarea optimă a unui sistem e)pert! .Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Ca it&l$l /( Generat&are -e sisteme ex ert /('( Ar6ite"t$ra $n$i +enerat&r -e sisteme ex ert onceptele $undamentale speci$ice sistemelor e)pert tre+uie completate cu o serie de alte elemente complementare3 ast$el 4ncGt un adevărat sistem e)pert să devină cu adevărat operaţional! 1st$el3 se are 4n vedere pro+lemele le'ate de ac.a de dateO compilarea re'ulilorO con$idenţialitatea accesului la +a..ăA   Sistemul e!pert propriu-zisA produs in$ormatic capabil să admită o bază de cunoştinţe / pre'ătit pentru o e)perti.ă reală3 (i operaţional 4n lo'ica propo.i.a de cuno(tinţe (i nici de motorul de in$erenţe3 ci de o serie de instrumente so$tIare au)iliare denumite utilitare! 5oate aceste componente utilitare vin să asi'ure BDavidescu3 pa'! ###DA       inter$aţa cu utili.iţia (i introducerea de cuno(tinţe 4n sistem3 urmată de o+ţinerea (i interpretarea re.entată 4n $i'ura 9!#! Fig.ate pe piaţa in$ormaticii prin intermediul a două componente di$erite dar complementare3 după cum urmea.ate de către un sistem e)pert! 5oate aceste procese3 de multe ori so$isticate3 nu sunt 4ndeplinite nici de +a.atorulO inter$aţa cu +a.# .1! / 1r.itectura unui 'enerator de sistem e)pert conţine o serie de componente lo'ice de +a.iţiilor (i dotat cu motor de in$erenţe! *eneratorul de sisteme e!pert / *SEA produs in$ormatic3 privit ca un instrument de ela+orare3 de tipul s%ell/ fără bază de cunoştinţe/ dar disponi+il (i capa+il de a e)ploata imediat o asemenea componentă lo'ică! 1r. .itectura speci$ică 'enerator de sistem e)pert După cum se o+servă din $i'ura 9!#!3 ar.ultatelor $urni.ate (i comerciali.a de cuno(tinţeO editarea prin 4nţele'erea re'ulilor (i a $aptelorO Sistemele e)pert sunt reali.a de cuno(tinţe (i motorul in$erenţialO inter$aţa cu +a.itectura simpli$icată a unui 'enerator de sistem e)pert este pre.

im+ul de cuno(tinţe 4ntre utili.% .i.ării mai multor domenii de cunoa(tere di$erite3 ceea ce dă na(tere sisteme multi-e)pert ES-EF! #! -otorul &n$erenţial E-&F @a.ă (i restoc.ă 2! @a.ă 1u)iliar @a.a de cuno(tinţe E@ F "! Editorul @a.ate (i e)ploata+ile 4ntr-o manieră unitară 4n accepţiunea unui me-i$ -e elab&rare al sistem$l$i ex ert! eea ce se vinde pe piaţa in$ormaticii nu sunt sisteme e)pert ci 'eneratoare de sisteme e)pertO deci utili.atorului $olosirea unei sinta)e prede$inite 4n privinţa 'enerării (i utili.area automată a unui 'enerator de sisteme e)pert! -a6oritatea 'eneratoarelor de sistem e)pert conţin următoarele componente lo'ice3 e)plicate 4n ta+elul 9!#! a%elul .Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Generatorul de sisteme e)pert va conţine deci motorul in$erenţial3 pro'rame utilitare de ela+orare (i de e)ploatare3 $uncţii LE>73 toate aceste componente or'ani.eA • • • -& di$erite pentru re'uli! -& dedicate pentru metare'uli! SE pot $i destinate e)perti.ă un 'enerator de sisteme e)pert3 prin intermediul căruia poate 'enera3 4n raport de speci$icul domeniului e)perti.iţionea. #enumirea componentei ipul componentei Funcţiile esenţiale ale componentei -& este conectat la +a.ă o listă completă privindA • dicţionarul re'ulilorO • dicţionarul $aptelorO • dicţionarul $rame-urilorO • dicţionarul o+iectelor3 pentru care poate asi'ura următoareleA • • • lista $aptelor (i a re'ulilorO data (i autorul introducerii re'ulilorO valorile admisi+ile pentru $iecare tip de o+iect! .ator (i sistemul e)pert 4ntr-o manieră (i structură apropiată lim+a6ului natural3 prin intermediul unei inter$eţe (i a unui modul de dialo'O • impune utili.ii identiceO [veri$ică coerenţa 4ntre o reţea de $rame-uri (i datele $urni.voltării unui SE prin $acilităţile GSE! EditorulA • asi'ură sc. "omponentele logice şi funcţiile de bază ale acestora în cadrul unui 3'! <r.ate3 $rame-urile sau o+iectele utili.1.ei de cuno(tinţe! 1numite GSE pot $i dotate cu mai multe -& datorită următoarelor cau.ă3 editorul asigură concordanţa şi coerenţa dintre cunoştinţele introduse şi structura predefinită a cunoştinţelor! Hn plus editorul 'estionea.a de cuno(tinţe3 moment 4n care intervine rolul editorului care asi'ură o serie de funcţii au)iliareA [$acilitarea 4nţele'erii prin a$i(area unor cGmpuri pentru care se cer valori e)plicite sau implicite3 veri$icarea 4nscrierii corecte a re'ulilor 4ntr-o reţea de in$erenţăO [veri$ică dacă cuvintele c.ator! Hn sinte.ă incoerenţele prin a$i(area acelor re'uli care au premise sau conclu..a de cuno(tinţe conţine re'ulile (i $aptele necesare de.ării re'ulilor (i $aptelorO • permite 4nţele'erea re'ulilor (i $aptelor manipulate prin GSEO • veri$ică dacă $aptele (i re'ulile au $ormatul solicitat de GSE! După anali.a re'ulilor 'enera+ile pentru un anumit SE3 se 4ncepe introducerea acestora 4n +a.ea.ea. crt.eie utili.atorul potenţial nu cumpără un sistem e)pert3 el ac.ate de GSE sunt valide din punct de vedere sintacticO [veri$ică domeniul de valori posi+ile admise pentru varia+ilele introduse 4n sistemO [semnali.ă tot la nivelul +a.at3 o multitudine de sisteme e)pert 4ntr-o varietate in$inită prin utili.a de cuno(tinţe din care 4(i preia cuno(tinţele pe care le prelucrea.ate de utili.

at 4n $a.a utili.voltare sunt activate prin intermediul 4ntre+ărilor DE E (i U-! 0ntrebarea de tipul (! "! face referinţă la un fapt (i $urni.ultatului $inal raportat la valoarea $aptelor si'ure3 prin intermediul unui studiu de sensi%ilitate.ă să $ie declan(atăO re.ieO • activarea 4ntre+ărilor de 'enulA DE E (i U-3 pentru a $urni.atorului secvenţa raţionamentelor declan(ate prin motorul in$erenţial! De asemenea3 trasorul are rolul de a actuali.ea.i.a $ie $aptul $ie re'ula utili. 1cest studiu urmăre(te modi$icarea $aptelor3 modul de actuali.are a +a.) .voltare! -odul e)ploatare este utili.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are <r.ăA • modul de $uncţionare normală a sistemului poartă denumirea de modul e)ploatareO • modul de 4m+o'ăţire (i validare a sistemului se nume(te modul de de. #enumirea componentei ipul componentei Funcţiile esenţiale ale componentei De asemenea3 editorul complementareA • • • mai asi'ură (i următoarele funcţii asocierea unor comentarii pentru $aptele (i re'ulile utili. crt.a noilor $apte! 1nsam+lul re'ulilor utili.ei de cuno(tinţe (i continuarea consultării pe +a.iţiei de noi re'uli prin intermediul mai multor metodeO repetarea euristicilor per$ormante3 se are 4n vedere optimi.ării e$ective a sistemului! Utili.ei de cuno(tinţe (i declan(area raţionamentului de către motorul in$erenţial! -odul de.atorul poate urmări secvenţele de raţionament pe care sistemul intenţionea.ii! Hn acest scop sunt posi+ileA • • • adău'ări de noi $apteO modi$icarea $aptelor de6a e)istenteO (ter'erea unor anumite $apte! %! 5rasatorul 1u)iliar 5rasatorul asi'urăA • urmărirea secvenţelor raţionamentelor des$ă(urate de -&O • a$i(area re'ulilor care au dedus o anumită conclu.ă să le aplice! 0ntrebarea de tipul "5& admite 4ntoarcerea 4n ar+orele lo'ic3 iar sistemul 'enerea.a +a.atorul dore(te să cunoască re'ulile care au stat la +a.area3 $ie .area trasorului se $ace di$erenţial 4n raport de $a.a de cuno(tinţe! 5rasorul are rolul esenţial de a $urni.a de $uncţionare a sistemului e)pert3 după cum urmea.intă $acilitatea de 4m+o'ăţire (i validare pe care măsura utili.ă re'ula ce conţine acest $apt (i care urmea.ă toate deducţiile e$ectuate! Sesiunea se reia cu noua valoare a $aptei respective! Succesiunea acestor modi$icări permit evaluarea sensi+ilităţii re.ateO compilarea re'ulilor cu detectarea erorilor de sinta)ă introduse la declararea acestor re'uliO controlul (i con$idenţialitatea accesului la +a.ată! -odul e)ploatare (i modul de.ate pentru demonstrarea unui anumit scop3 deci 4nlănţuirea completă a raţionamentelor e$ectuate de către motorul de in$erenţe se nume(te traseu! Utili.a de $apte3 odată cu dovedirea $aptelor3 iar la modi$icarea valorii unei $apte3 trasorul detectea.ă un răspuns prin care sunt evidenţiate (i cunoscute re'ula Esau re'ulileF pe care o va aplica la momentul punerii 4ntre+ării3 re'ulile de6a aplicate precum (i re'ulile re'ulile care vor $i declan(ate (i 4ncercate! 0! Hnvăţare 1u)iliar -odulul Hnvăţare asociat unui sistem e)pert permite două $uncţii esenţialeA • • modalitatea concretă a ac.a de $uncţionare normală a sistemului (i asi'ură3 pe parcursul sesiunii de lucru3 $aptele necesare pentru completarea +a.a $undamentării unei anumite conclu.ultă că utili.voltare pre.

ator E&UF 7! ompilatorul de re'uli E 8F 1u)iliar 1u)iliar 1u)iliar 1u)iliar 1u)iliar &nter$aţa utili.ei de uno(tinţe prin intermediul unor parole de acces sau invalidea.e de re'uli de a produce $apte necontradictoriiO • neredundanţa / asi'ură ine)istenţa unor re'uli cu premise sau conclu.are a interacţiunii cu utili.ate asi'ură o serie de $uncţii strict particulare3 dintre care cele mai esenţiale suntA calculeO comentariiO e)plicaţii! -otorul de ela+orare conţine proceduri prin care se asi'ură coordonarea dintre acţiunea editorului (i cea a trasorului! 7rin intermediul motorului de ela+orare3 utili. crt.a de cuno(tinţe E 1F #0! -odule speciali.area +a. #enumirea componentei ipul componentei Funcţiile esenţiale ale componentei simpli$icarea numărului de re'uli! 9! &nter$aţă utili.ei de cuno(tinţe create anterior! =eneratorul de sisteme e)pert =737 Este reali.a de uno(tinţe! Dicţionarul conţine toate in$ormaţiile particulare (i speci$ice cu privire laA $apteO re'uliO $rameO o+iecte! 1 asi'ură activarea @a.ator asi'ură comunicaţia (i dialo'ul e$icient cu utili.ea.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are <r.ei de re'uli măsurată prin trei criteriiA • ##! -otorul de ela+orare E-EF 1u)iliar completitudine / asi'ură non-+locarea sistemului datorită ine)istenţei unei re'uli 4n +a.ema de repre.area de corecţii (i asi'urarea veri$icărilor de sinta)ă3 după care se testea.atorul 4m+o'ăţe(te +a.ii similare! Hn sinte.ate E-SF /(#( Exem le -e +enerat&are -e sisteme ex ert =eneratorul de sisteme e)pert 4)s>s (rofessional 1cest 'enerator de sisteme e)pert permite reali.atorul sistemului e)pert3 cu menţiunea că pot e)ista mai multe module de inter$aţă! De asemenea3 inter$aţa utili.ă o parolă validă! -odulele speciali.ator permite interacţiunea $ie cu +a.atorulFO editor pentru modi$icarea elementelor aplicaţieiO servicii EutilitareF pentru reali.area inter$eţei utili.ei de uno(tinţe dacă utili.area3 testarea (i implementarea aplicaţiilor de tip sistem e)pert de dimensiuni medii (i mici! 7entru asi'urarea unui număr mare de $acilităţi3 'eneratorul GU8U o$erăA    un lim+a6 speciali.at de -icro Data @ase S:stems &ncorporation! 1cest 'enerator de sisteme e)pert permite reali.e de dateO 'enerarea de 'ra$iceO . ..area3 testarea (i implementarea rapidă a aplicaţiilor de tip sistem e)pert de dimensiuni mici! 7entru asi'urarea unui număr mare de $acilităţi3 'eneratorul o$erăA  'eneratorul propriu-.eet! ompilatorul de re'ului asi'ură veri$icarea sintactică a re'ulilor introduse prin intermediul Editorului 4n @a.entare a cuno(tinţelor3 stilul de reali.eetF +a.voltare a sistemelor e)pert conţine mecanismul EmotorulF de in$erenţă3 constructorul +a.ă3 motorul de ela+orare asi'ură $acilităţi necesare pentru reali.a de date $ie c.ei de re'uli (i e)pertul uman! 8! Dicţionarul ED& 5F *! on$idenţialitatea accesului la +a.at pentru speci$icarea elementelor necesare aplicaţiilor Esc.is sau editorul de re'uli de producţie3 pentru crearea (i modi$icarea unei +a.ator (i a inter$eţei cu alte sisteme so$tIare3 4ntreţinerea aplicaţiilor etc! De asemenea3 acest mediu de de.a de $apteO • coerenţa / este capacitatea unei +a.ă concordanţa dintre structura +a.ei de cuno(tinţe precum (i un pro'ram de consultare a aplicaţiei3 cu 'enerare de e)plicaţii atGt 4n timpul consultării aplicaţiei cGt (i la terminarea consultării! Generatorul GU8U mai dispune (i de o serie de componente ce permit $uncţii de prelucrare convenţionale3 respectivA   stocarea3 'estionarea (i prelucrarea e$icientă a datelor prin ta+ele de calcul Espreads.iar cu un spreads.e de cuno(tinţeO  componenta 8U?5&-E sau Jde consultareK3 care permite utili.atorul nu $urni.ă activarea @a.a de re'uli prin adău'area (i validarea de re'uli noi3 urmate de veri$icarea corectitudinii raţionamentelor! Se asi'ură 4n acest mod calitatea +a.

ării de sisteme e)pert de dimensiuni mari! Generatorul inte'rea.Gnd conceptele de clasă3 o+iecte3 mo(tenire multiplă3 demoni etc! 1si'ură o repre.nici de reali.entare ierar.intă deci un 'enerator de sisteme e)pert ce reune(te avanta6ele instrumentelor so$tIare clasice Espreads.#:93A" Este un mediu de reali.eet3 +a.eet-uri3 lim+a6e 'enerale! =eneratorul =9./ .e de date3 editor3 interpretor etc!F o$erind numeroase $acilităţi pentru de.area timpilor de răspuns (i o repre.ică a +a.entare a cuno(tinţelor prin re'uli! 1si'ură inter$eţe cu +a.voltarea unor sisteme e)pert e$iciente cu un e$ort accepta+il (i 4ntr-un timp relativ scurt! =eneratorul de sisteme e)pert ? 6 4@(43 8epre.voltat 4n lim+a6ul de pro'ramare 3 deci cu o +ună porta+ilitate pe di$erite tipuri de ma(ini (i destinat reali.e de date3 spreads.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are     comunicarea la distanţă prin modemO interpretare lim+a6 naturalO e)ecuţia unor comen.i ale sistemului de operare $ără a părăsi mediul! GU8U repre.ă concepte ale pro'ramării orientate o+iect3 utili.are a sistemelor e)pert care inte'rea.ardIare este constituită din staţii 7 3 cu minim 8 -@ 81-! 5oolNit-urile 'ra$ice reclamă (i o serie de $acilităţi 'ra$ice3 pentru a putea utili.ei de cuno(tinţe3 ceea ce $ace posi+ilă optimi.a di$eritele tipuri de o+iecte 'ra$ice! 7lat$orma so$tIare este repre.intă un instrument de.ă te.entată de sistemul de operare SindoIs! 7lat$orma lim+a6 de pro'ramare este G >&S73 cu puterea lim+a6ului 2--2? >&S7! .are a sistemelor ce depă(esc pe cele ale mediilor convenţionale de de.voltare se sisteme! 7roducătorul 'eneratorului este Gold Lill3 &nc! 7lat$orma .

ei de cuno(tinţe create anterior! Se poate spune despre E<S=S că este un 'enerator ela+orat pentru calculatoare compati+ile &@.ea.ă (i cu re'uli de6a editate pe care le poate modi$ica sau (ter'e! Hn toate ca.ă 4n medii 'ra$ice controlate cu SindoIs *03 ?53 SindoIs *8 toate variantele3 7resentation -ana'erii <-SindoIs! E<S=S este destinat cu deose+ire celor ce doresc să-(i cree.0 .ema simpli$icată de $uncţionare a 'eneratorului E<S=S se pre.ema $uncţională a 'eneratorului E)s:s După lansarea motorului de in$erenţe3 controlul său se reali.intă 4n $i'ura 7!#! Fig.ate cu operatori lo'ici si relaţionali3 care pot $i 4ncorporate 4n re'uli! Editorul de re'uli de producţie lucrea.e de cuno(tinţeO  componenta 8U?5&-E sau Jde consultareK3 care permite utili.area +a.area unor sisteme e)pert cu mii de re'uli! 1dmite (i $ormule matematice (i lo'ice3 comple)e3 reali. / Sc.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Ca it&l$l 0( Exs@s C:RVI8 0('( Pre.1.e aplicaţii proprii $oarte rapid! 1re 4n structura sa două componente mariA  'eneratorul propriu-.ă cu re'uli de tipul I+-.-E.7 P7S3 care operea.i.entare +eneral2 E)s:s este produsul companiei americane E<S=S &nc! Hn$iinţată 4n anul #*8"3 compania a de.voltat pentru calculatoare personale 4n anul #*8*! ea mai recentă versiune a sa poartă numele E)s:s 28.&D (i este primul sistem e)pert pentru Se+! 7rodusul E)s:s $uncţionea.ator3 deose+it de prietenoasă (i cu multiple posi+ilităţi de e)ecuţie sau de editare! .at pe re'uli! B1ndone C Qu'ui3 #***3 pa'! 270D 1re un motor de in$erenţe capa+il să $uncţione.is sau editorul de re'uli de producţie3 pentru crearea (i modi$icarea unei +a.a de cuno(tinţe! Sc.iţie a cunoa(terii3 inclusiv pe căi pro+a+ilistice (i permite reali.voltat (i lansat pe piaţă primul sistem e)pert de. 0.-E/SE (i este un sistem +a.urile3 E<S=S este capa+il de veri$icarea (i validarea re'ulilor pe măsura introducerii lor 4n +a.e după strate'ia de control 4nainte3 strate'ia de control 4napoi (i cea mi)tă! Dispune de posi+ilităţi multiple de ac.ă cu inter$aţa utili.

e drepte3 iar mesa6ul ata(at e)plicitea.iilorPrecomandărilor sunt necesare răspunsuri3 ce vor $i preluate de la utili.ată $ormă este IF-THEN! 7entru e)empli$icare se pre.ipa $ormată din e)perţi (i co'notician! a re'ulă 'enerală3 atunci cGnd se creea.iilor! 1ceste piese sunt $olosite 4n repre.entată 4n $i'ura nr! 7!2! .ate sau prin inter$eţe cu alte pro'rame e)terne! 1ceste cuno(tinţe ale sistemului sunt stocate (i ulterior evaluate prin intermediul re'ulilor! Dacă premisa din partea de I+ a unei re'uli este adevărată se vor activa piesele de cunoa(tere a$erente părţii .volta un sistem e)pert cu a6utorul 'eneratorului E<S=S 28.intă %-2I%ES pentru sistemul e)pert (i se re'ăsesc 4n partea de .entat utili.atorului selectarea uneia sau mai multor valori dintr-o listă prede$inită de către ec.ea.ă descrierea este preluat (i pre.entarea piesei de cunoa(tere su+ $orma unui te)t care să se termine cu un ver+! De e)emplu3 dacă se va de.volta un sistem e)pert pentru un plasament $inanciar va tre+ui să se deţină in$ormaţii cu privire la nivelul in$laţiei! 1st$el3 va tre+ui să se cree.iar elemente de L:perte)t! 7entru orice variabilă nou creată tre+uie să se ai+ă 4n vedere $aptul că aceasta tre+uie de$inită 4n preala+il! Este $oarte important de cunoscut acest lucru deoarece te)tul care reali.voltarea sistemelor e)pert! • VARIABLES EvariabileF! 3ariabilele permit utili.ional! E<S=S utili. #ăreşte cheltuilele de publicitate0 E/SE #icşorează cheltuielile de publicitate0      Sistemele e)pert se $olosesc pentru a a6un'e la o conclu.ea.-E.&D conţin $apte individuale 4ncorporate 4n piese de cunoa(tere pentru luarea deci.ăm că te.1 .ie3 o soluţie sau la o recomandare! E<S=S 28.nica utili.atorului! Hnainte de a de.ă pentru aceste conclu.intă următoarele re'ulileA I+ %iclul de viaţă al produsului este n creştere .ată 4n reali.ator vocal (i orice pro'rame e)terne! 5oate aceste module intră 4n acţiune la momentul oportun3 con$orm dorinţei proiectantului (iP utili.-E. contrar se va activa partea de E/SE cu piesele de cunoa(tere a$erente! Hn ca.ă corpul cali$icatorului3 iar tipul de in$laţie #3 2 sau " repre.ării calificatorilor este $oarte des utili.ate3 din produse-pro'ramePaplicaţii e)terne sau c.ipamente de veri$icare automată a mediului 4ncon6urătorA sensori3 cadre3 ta+louri de date3 sisteme de pro'ramare liniară3 so$tIare de calcul ta+elar3 so$tIare pentru 'ra$ică3 SG@D relaţionale3 ta+la nea'ră3 sinteti.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are -otorul de in$erenţe este dotat cu mai multe module3 care se pot conecta la di$erite ec.ă acest nume! Sc.-E.ul 4n care partea de E/SE lipse(te se va trece la următoarea re'ulă din ar+orele deci.ă două tipuri de $apte Epiese de cunoa(tereFA • A7ALIFIERS EcalificatoriF! %alificatorii sunt acele piese de cunoa(tere care permit utili.ema cadru de lucru cu piesele de cunoa(tere este pre.atorului introducerea unor valori numerice sau de tip (ir sau pot $i preluate3 prin inter$eţe speciali.iiPrecomandări noţiunea de CH:ICES Ealternative 1 scopuriF! Hn e)emplele de mai sus &icşorează c%eltuielile de publicitate (i &ăreşte c%eltuielile de publicitate repre.atorului 4n completarea mesa6ului standard J)lease input a value for t%e variable K! 2 variabilă poate fi utilizată 4n oricare dintre părţile unei re'uli de producţie! ?umele unei varia+ile se scrie 4ntre parante.ea.ă un cali$icator se va avea 4n vedere pre.atori prin inter$eţe speciali. #icşorează cheltuilele de publicitate0 I+ %iclul de viaţă al produsului este n lansare .&D utili.intă valorile acestuia! 5re+uie să preci.3 4n ca.(E/SE! >a e)ecuţia re'ulilor 4n vederea o+ţinerii conclu.ator3 $oarte rapid (i 4ntr-un mod unitar3 determinGnd o +ună $le)i+ilitate 4n de.e un cali$icator de $ormaA J 'ituaţia financiară este2K #! Foarte +ună! 2! @ună! "! 8ea! 5e)tul J'ituaţia financiară este2K $ormea.area sistemelor e)pert3 deoarece permite preluarea răspunsurilor de la utili.-E.entarea cunoa(terii cu a6utorul metodei re+$lil&r -e r&-$"*ie! 8e'ulile sunt de $orma IF-THEN-ELSE/ 4nsă cea mai utili.&D se recomandă o scurtă in$ormare aupra noţiunilor mai importante! 1st$el3 tre+uie cunoscute următoarelor aspecteA  Sistemele e)pert 'enerate cu E<S=S 28.

( -e .e de cuno(tinţe Esu+capitolul 7!2!2!F >a rGndul său3 'eneratorul E<S=S poate intra 4n acţiune dacă este apelat de către un pro'ram e)tern sau o aplicaţie in$ormatică de tip clasic! Hn $uncţie de posi+ilităţile sale3 E<S=S permite un proces de ac.iţionate! StrGns le'ată de procesul de ac.iţie a cunoa(terii3 prototipi.etului so$tIare E<S=S 28.enta (i cali$icatorul a$erent prototipului de sistem e)pert creat pentru domeniul in$laţiei! 4)emple de varia%ile.ema de lucru cu piesele de cunoa(tere 4n cadrul unei re'uli 4)emple de calificatori! De e)emplu3 un cali$icator care $ace re$erire la ciclul de viaţă al unui produsA corpul cali$icatorului este J"iclul de viaţă este2K3 iar valorile sale ar putea $iA #! >ansare3 2! re(tere3 "! -aturitate3 %! Declin 0! ?u (tiu! 1cest cali$icator se pre.&DO identi$icarea domeniului pro+lemei (i a e)pertului 4n domeniuO editarea re'ulilor de producţie3 pe .aria+ilele &7 3 DF3 .area rapidă cu acest 'enerator presupune parcur'erea următorilor pa(iiA     procurarea pac.ă +a.ogic 5locBO .ei de cuno(tinţe (i identi$icarea unui e)pert 4n domeniuO descoperirea cunoa(terii de care dispune e)pertul3 pe parcursul mai multor interviuriO cunoa(terea captată este $ormali.intă ast$elA Ci"l$l '( #( %( )( . .2 / Sc.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig.4 . (i 3 4nsoţite de descrierile lor pentru acelea(i domenii se pre.i.i.a de cuno(tinţe ast$el o+ţinută pentru a constata corectitudinea cunoa(terii ac. 0.ia*2 esteB Lansare Cre3tere Mat$ritate 8e"lin N$ 3ti$ u aceea(i $ormă se poate pre.Grtie3 4n urma captării cunoa(terii de la e)pertO editarea re'ulilor cu a6utorul componentei .ei de cuno(tinţeO se construie(te +a.i.ată 4n re'uli de producţie3 care $ac o+iectul +a.a de cuno(tinţe3 prin una sau mai multe sesiuni de editare a re'ulilorO se testea.iţie a cunoa(terii 4n 0 pa(iA      determinarea de către co'notician a su+iectului +a.intă ast$elA CIPCD In-i"ele re*$ril&r -e "&ns$m C8FD 8en$mirea !irmei CVD Venit$ri CCD C6elt$ieli Dar despre adău'area3 modi$icarea3 (ter'erea varia+ilelor3 cali$icatorilor (i scopurilor ne vom ocupa 4ntrun su+capitol distinct (i construirea unei +a.

ultatelorO introducerea scopurilor speci$ice +a.ă o listă E4n ordinea descrescătoare a pro+a+ilităţilor ata(ateF a soluţiilor posi+ile! Se pot a$i(a c.are o+li'atorieFO numele autorului Epreci.ei de cuno(tinţe pentru includerea tuturor propunerilor de 4m+unătăţire o+ţinute de la e)pert (iP utili.iar notiţe sau valori ale unor varia+ile evaluate de către sistem! După a$i(area soluţiilor3 e)istă posi+ilitatea sc.. (i E/SE conţin soluţii posi+ile3 pe care E<S=S le poate selecta! Soluţiile sunt pre.atorului pentru a se vedea e$ectul asupra soluţiilor! Cognoticianul3 4n procesul de creare a unui sistem e)pert 4n E<S=S după introducerea numelui viitoarei +a.ătoare sau 4n $erestre special concepute pentru $iecare 4n parte! După completare se revine la mac.ul B-#003 \#00DO te)tul de 4nceput3 te)tul de s$Gr(itO numele pro'ramului e)ternO activarea a$i(ării re'ulilor pe timpul e)ecuţiei sistemului3 modul de parcur'ere a +a.im+ării unuia sau tuturor răspunsurilor utili.alorile intermediare indică $actori de certitudine care recomandă acţiunea! Hn cadrul unei re'uli3 dacă toate condiţiile unei premise sunt adevărate3 atunci (i conclu.a pro+lemeiO introducerea varia+elelor sau $ormulelor cunoscute din anali.ator (i instruirea personalului3 urmate de 4ntreţinerea necesară! 8e'ula de producţie 4n E<S=S 28.entate mai sus! De e)empluA 8P#03 0P#0 etc3 4n ca.ei de cuno(tinţeO o+ţinerea opiniei e)pertului 4n domeniu cu privire la corectitudinea captării e)perti.ăA #! I+ 4premisă5 2! . 4concluzie-l5 "! E/SE 4concluzie-65 7artea de I+ se creea.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are       crearea prototipului demonstrativ pentru sistemul e)pert3 care e)ecută cele mai importante $uncţii ale pro+lemei sau o$eră o soluţie preliminară accepta+ilăO e)ecutarea3 testarea (i evaluarea +a.ă3 4n romGnă sau c. se creea.atori3 pGnă cGnd sistemul e)pert e)ecută tot ceea ce se dore(te! 2rice modi$icări se vor retesta pentru a se con$irma acurateţea re'ulilorO ela+orarea documentaţiei sistemului e)pert ast$el creatO instalarea sistemului la utili.ei de cuno(tinţe Epreci.are o+li'atorieF3 metoda de lucru cu $actorii de certitudine3 modalitatea de com+inare a acestor $actori de certitudine 4n ca.:! >imitele din stGn'a $iecărui interval 4nseamnă incertitudine a+solută3 iar cele din dreapta 4nseamnă certitudine a+solută! .a pro+lemeiO introducerea re'ulilor speci$ice repre.-E.ia este adevărată3 $apt care determină luarea re'ulii 4n atenţia motorului de in$erenţe pentru e)ecuţie! Enunţurile din partea de I+ ca (i din celelalte părţi sunt $ra.ei de cuno(tinţeO introducerea cali$icatorilor3 cu valorile asociate3 cunoscuţi din anali.-E.&D are următoarele componente de +a.ă prin com+inaţii de cali$icatori (i valori asociate! 7artea de .e 4n en'le.activarea testării consistenţei unei noi re'uli introduseO limita minimă de a$i(are a re.eiO eventual e)pertul să comunice modi$icările necesare pentru 4m+unătăţirea re'ulilorO reeditarea +a.iar e)presii matematice! 7ărţile .eta principală de lucru cu parametrii menţionaţi mai sus! /5 .-E.ei de cuno(tinţe3 activareaPde.e de cuno(tinţe tre+uie să parcur'ă următorii pa(iA  sta+ilirea parametrilor de lucru cu sistemul3 ce cuprinde in$ormaţii cu privire laA su+iectul +a.ă prin com+inarea unor opţiuni (i a unor pro+a+ilităţi3 considerate !a"t&ri -e "ertit$-ine! E<S=S o$eră următoarele metode pentru valorile $actorilor de certitudineA =esP?o3 B03 #0D3 B-#003 \#00D3 &ncrPDecr3 ostum Formula (i Fu.ul scalei B03 #0D! Hn momentul 4n care sistemul e)pert a6un'e la conclu.entate printr-un enunţ urmat de pro+a+ilitatea redactată cu sinta)a C&n!i-en"eEFnG/ unde TnU este o valoare din intervalele scalelor pre.entării cunoa(teriiO e)ecuţia3 testarea (i validarea prototipului de sistem e)pert!      5oate aceste răspunsuri sunt preluate din meniuri de tip J+utoane radioK3 4n ru+rici corespun.iaPsoluţia pro+lemei3 el a$i(ea.

-E.iţionăm mouse-ul pe această icoană (i să dăm de două ori clic! Ecranul de pre.im+atO se selectea.E EopţionalFO crearea părţii de $E+E$E.e -e "$n&3tin*e 7e parcursul acestui su+capitol ne propunem să a+ordăm principalele aspecte cu privire la modul de instalare (i lansare 4n e)ecuţie3 crearea unei +a.e)e din Nitul de instalare a$erent (i pre.ă +ile 8 2pen 4n loc de +ile 8 .ului se pre.entare de răspunsuri corespun.area acesteia! 0(#(' Instalarea 3i lansarea =n exe"$*ie a +enerat&r$l$i EXSHS Instalarea +enerat&r$l$i -e sisteme ex ert EXSHS C:RVI8 se reali.etului de pro'rame a$erent acestuia! După instalare se poate proceda la crearea unei icoane pe ecranul de lucru SindoIs! a utili.ea.area corectitudinii re'ulei ast$el creată! 2! )rocedura de adăugare a variabilelor.ă prin crearea unui set de icoane corespun. care presupune operaţiileA introducerea numelui varia+ileiO introducerea te)tului pentru $uncţia varia+ileiO cum se decide sau nu a$i(area varia+ilei la s$Gr(itul sesiunii de consultare (i cum se decide asupra a$i(ării valorii varia+ilei! "! )rocedura de editare6modificare a unei re'uli3 care are pa(iiA se selectea.ea.e de cuno(tinţe (i utili.entare a E<S=S .ea. care presupune 4n ordine operaţiileA introducerea cali$icatoruluiO introducerea valorilor cali$icatoruluiO crearea părţii de I+O crearea părţii de .ttpAPPIII!e)s:s!com! Lansarea =n exe"$*ie a 'eneratorului E<S=S 28.ătoare modulelor puse la dispo.ultatelor! 8! )rocedura de salvare şi ieşire din 'eneratorul de sisteme e)pert se pre.ei de cuno(tinţe de e)ecutatO selectarea opţiunii $un 8 Start $unO apariţia pe ecran a te)tului de 4nceput (i apăsarea +utonului J ontinueKO 4ntreţinerea dialo'ului cu sistemulO a$i(area te)tului de s$Gr(it (i apăsarea +utonului J ontinueK urmată de citirea re.ătoare din re'ulăO se tastea.7#E EopţionalF (i vi.im+atO se selectea.area că se utili.voltarea unui sistem e)pert EcomercialPprototipF proiectantul tre+uie să cunoască $oarte +ine o serie de proceduri de operare cum suntA #! )rocedura de creare a bazei de cunoştinţe.ă valoarea de ata(at opţiuniiO se veri$ică modi$icarea $ăcută! %! )rocedura de mutare a unei reguli.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are 7entru de.i utili.ei de cuno(tinţe sau atri+uirea unei parole! *! )rocedura de regăsire a unei baze de cunoştinţe presupune acelea(i comen.ătoare 4ntre+ărilor puse pe parcursul procesului de instalare! De o+icei instalarea se $inali.are rapoarte3 procedura de testare-validareO procedura de e)aminare a ar+orelui de căutare E5ree Dia'ramF etc! 0(#( C&nstr$irea $nei ba.ă prin operaţiileA se introduce numărul re'ulei după apelarea opţiunii Delete $uleO se selectea.&D se reali.ea.ă numai după instalarea pac.ate la creare3 cu preci.ă opţiunea +ile 8 Save sau +ile 8 %lose (i se răspunde a$irmativPne'ativ la 4ntre+ările puse de 'enerator cu privire la salvarea +a.ă +utonul J=esK pentru con$irmarea (ter'erii! 9! )rocedura de imprimare a sistemului e)pert presupune operaţiileA identi$icarea $i(ierului corespun.ă prin operaţiileA selecţie 4nceput de re'ulăO selecţie s$Gr(it de re'ulă (i introducerea numărului re'ulei 4naintea căreia are loc mutarea! 0! )rocedura de ştergere a unei reguli se reali.ă partea corespun.ă re'ula de editatO se selectea.etul E<S=S! 2peraţia de instalare se recomandă să $ie reali.iţie de pac.ă o comandă de editareO se determină condiţia de sc.O crearea părţii de E/SE EopţionalFO crearea părţii de .&DO apelarea opţiunii +ile 8 2penO selectarea +a.ă opţiunea de sc.atori nu ne rămGne decGt să po.iţie pe &nternet de $irma producătoare E<S=S3 &nc! prin adresa .2.intă ast$elA Edupă e)ecuţieF se apelea.e9! #0! 1lte proceduriA procedura de creare ecrane de lucru3 procedura de reali.ă 4n mod o+i(nuit prin e)ecuţia $i(ierului setup.ea. care se reali.%E EopţionalFO crearea părţii de .ea.ată de către adminstratorul reţelei de calculatoare! 7entru e)empli$icare s-a $olosit versiunea de evaluare pusă la dispo.ător de imprimatO se decide dacă se dore(te (i lista re$erinţelor 4ncruci(ateO se sta+ile(te modelul imprimării Elistă continuă sau pa'ină 1%FO se determină destinaţia Eimprimanta sau un $i(ier pe discF! 7! )rocedura de execuţie7consultare8 a sistemului expert creat presupune operaţiileA lansarea 4n e)ecuţie a 'eneratorului E)s:s 28.intă 4n $i'ura 7!"! /' .uali.

entare E1F (i de lansare 4n e)ecuţie E@F a 'eneratorului E<S=S 28.a $ormatul implicit care va $i utili.eltuielilor 4n varia+ile (i $i)e3 directe (i indirecte3 tipul de producţie3 domeniul de renta+ilitate3 interesul conducerii $aţă de anumite aspecte! 7rototipul se va numi 34< &5 avGnd 4n vedere su+iectul +a.&D 0(#(#( Crearea $nei ba.ei de cuno(tinţe E itleF3 autorul acesteia E&uthorF! 5ot 4n acestă $ereastră E$i'ura 8!0!F se va putea preci.e -e "$n&3tin*e ?e propunem să creăm un prototip de sistem e)pert pentru evaluarea renta+ilităţii unei $irme3 atunci cGnd o unitate +ancară dore(te să cunoască 4n ce stadiu se a$lă $irma pentru a-i acorda credite sau 4n ca.at pentru a$i(area tuturor te)telor3 mesa6elor din sistem EA5 #efault FormatF3 $undalul ecranului etc! /# .ul 4n care un terţ dore(te să cunoască situaţia 4n care se a$lă o $irmă 4n vederea des$ă(urării cu aceasta a unor relaţii economice! Selectarea metodei va ţine cont de următoarele particularităţiA mărimea $irmei3 procesul de producţie3 clasi$icarea c. 0.3.idea cu a6utorul opţiunii File ] : en! &n$ormaţiile minimale pe care tre+uie să le avem 4n vedere la 'enerarea unei +a.ei de cuno(tinţe! Din acest moment se poate proceda la crearea unei noi baze de cunoştinţe ori la consultarea sau actualizarea celei deja existente! Hn varianta 4n care vom crea o +a.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are & 5 Fig.ă de cuno(tinţe pentru un prototip de sistem e)pert de evaluare a viitoarelor $onduri necesare promovării ima'inii pe piaţă a unui produs se va apela opţiunea File ] NeI Eve. / Ecran de pre.e de cuno(tinţe le re'ăsim 4n următoarele etape o+li'atorii de parcurs! 1st$el3 pentru $iecare sistem e)pert 'enerat se poate seta anumite opţiuni re$eritoare laA titlul +a.i $i'ura 7!%!F3 care va determine apariţia $erestrei "ave 4n care se va introduce numele sistemului e)pert 8E?51@! Dacă 8E?51@ ar $i e)istat3 atunci acesta se desc.

ă la construirea e)presiilor matematice cu a6utorul operatorilor cunoscuţiA ^3 P3 \3-3W (i _! 1lături de operatorii matematici pot $i $olosiţi (i operatorii lo'iciA 28 sau ]]3 /% .atorului de sisteme inteli'ente 4n etapa preluării cunoa(terii sau a$i(ării re.ă pe +a. 0.atorO "! tipul varia+ilelor este $ie numeric3 $ie nenumeric E(ir de caractereFO %! varia+ilele numerice se utili.e drepte (i nu tre+uie să depă(ească #8 caractere $ormate din litere3 ci$re (i spaţii3 $ără să se $olosească alte caractere specialeO 2! $iecărei vari+ile i se poate ata(a un te)t care va $i a$i(at la momentul preluării in$ormaţiei de la utili.-! / Setarea parametrilor sistemului 8E?51@ &d*ugarea varia%ilelor necesare sistemului este operaţia prin care anumite piese de cunoa(tere se evaluea..ea.! / rearea unei +a.e de cuno(tinţe 8E?51@! Declararea numelui Fig.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig.a unor valori numericePnenumerice sau sunt $olosite pentru a descrie anumite aspecte necesare utili.enta modul de adău'are a varia+ilelor3 tre+uie să se (tie că lucrul cu varia+ile presupune respectarea următoarelor re'uliA #! numele varia+ilei se scrie 4ntre parante. 0.ultatelor $inale! Hnainte de a pre.

ate de către sistemul e)pert! Fig.a pro$ituluiF3 4n mod normal apare 4n re'ula de producţie după partea IF a acesteia! /) .ele pot $i $olosite pentru sc.ă a renta+ilităţii $irmei E4n ca.ă numai trei tipuriA 'tatic 9ist / este prede$inită o listă de varia+ile cu mai multe valori la ale'ere ED1P?U3 ScundP&nalt3 2nP2$$ etc!FO . datele de intrare! &ntroducerea unor varia+ile presupune apelarea opţiunii Variables3 din meniul Jin-&Is (i care va determina apariţia următoarei $erestre prin intermediul căreia se pot introduce varia+ilele care vor $i utili.ă un domeniu lar' de scopuri! ele mai multe sisteme e)pert utili.ea..ă3 ast$el3 descrierea varia+ilei 4nsoţită de valoarea cu care ea este 4ncărcatăO 9! se iniţiali.&D se pot de$ini 7 tipuri de varia+ile care $urni.ea.im+area priorităţii de evaluare a operaţiilorO 0! varia+ilele pot $i a$i(ate la s$Gr(itul e)ecuţiei3 dacă se optea.intă o listă de varia+ile care sunt de$inite Eiau valoriF dinamic 4n timpul e)ecuţiei aplicaţieie! 2 parte din aceste valori pot proveni din surse e)terne sistemului3 precum o $oaie de lucru din E)cel! Hn e)emplu din $i'ura 7!7! numele varia+ilei este 7naliza:profit (i este de tip Static /ist3 (i va $i utili.ea. 0.ă pentru acest lucru! Se a$i(ea.umeric value / varia+ila este de tip numeric (i poate $i utili.ă doar datele de ie(ire (i 4n nici un ca.ul de $aţă anali.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are 1?D sau CC (i ?25 sau `! 7arante.! / Fereastra prin intermediul căreia se pot introduce varia+ile 7entru introducerea unei noi varia+ile se va selecta +utonul <eC/ moment 4n care se activea.ă o $ereastră 4n care se introduce numele varia+ilei (i tipul acesteia E$i'ura 7!7!F! De e)emplu3 se poate 4ncepe cu intr&-$"erea "ali!i"at&ril&r Emai sunt denumiţi noduri datorită $aptului că $ormularea unei re'uli de producţie 4ncepe 4n mod normal cu o ast$el de varia+ilă! 1ceste varia+ile sunt 4n 'eneral de tip Static /ist3 datorită $aptului că valorile pe care le pot lua sunt de$inite 4n momentul 'enerării varia+ilei! După cum se o+servă din $i'ura 7!7! prin intermediul 'eneratorului E)s:s 28.ată 4n $ormule sau e)presiiO "onfidence / valoarea varia+ilei repre.ată pentru testarea selectării unei anumite variante de anali.olvat! (ynamic 9ist / repre.imtă scopul EsoluţiaF pro+lemei de re.

. 0.0! / &ntroducerea unei varia+ile de tip 'tatic 9ist Hn momentul 4n care se apasă pe +utonul 9A varia+ila va $i creată (i i se pot atri+ui noi caracteristici! De e)emplu3 4n $i'ura 7!8! 4n secţiunea !ain (rompt a $ost scris mesa6ul J(oriti analiza profitului pe baza cifrei de afaceri :K3 care va apare 4n momentul 4n care această varia+ilă va $i utili.ecN3 >ist3 Edit etc!F! /.ată 4n $ormularea unei re'uli de producţie! 5ot acum sunt speci$icate (i valorile posi+ile pe care le poate lua cali$icatorul3 respectiv Da P ?u3 după cum se o+serva din $i'ura 7!8! Fig. 0.1! / 1tri+uirea de noi caracteristici varia+ilei noi introduse 2 altă caracteristică importantă care tre+uie setată este numărul de valori pe care le poate lua varia+ila 4n momentul e)ecuţiei sistemului! 1ceastă proprietate poate $i setată prin intermediul pa'inii 9ptions a $erestrei Daria%les3 după cum se o+servă din $i'ura 7!*! Evalorile posi+ile ale acestei varia+ile sunt DaP?u3 după cum se poate o+serva din $i'ura 7!8!F! 1le'erea valorilor pe care le poate lua varia+ila 4n momentul e)ecuţiei3 va determina (i tipul de +uton care va $i utili.at pentru selectarea acestora E8adio3 .Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig.

a renta+ilităţii $irmei pe +a.a mar6ei +ruteV Doriţi anali.aa88 1nali.ul e)emplului nostru o parte din scopuri sunt arătate 4n ta+elul de mai 6osG <r. crt.a ci$rei de a$aceriV Doriţi anali.a re.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig.a pro$ita+ilităţiiV Doriţi anali.a renta+ilităţii $irmei pe +a.a pe +a.1F! / &ntroducerea unei varia+ile de tip "onfidence &ntroducerea unui scop se $ace prin preluarea directă de la tastatură3 (i 4n ca.aa8F 1nali.aa8? 1nali.a renta+ilităţii $irmei pe +a.aţi este dată 4n ta+elul următor! <r.a renta+ilităţii $irmei pe +a. 0.aa88 7 1nali.a renta+ilităţii $irmei pe +a.ate 4n mod normal după partea THEN a re'ulei de producţie! Fig.ultatului din e)ploatareV Doriţi anali.ultatului +rutV Doriţi anali.a renta+ilităţii $irmei pe +a.a re.a ratei renta+ilităţii comercialeV Doriţi anali. # 2 " % 0 9 7 8 * #0 ## #2 #" #% #enumirea prescurtat* a calificatorului 1nali.ultatului netV Doriţi anali.aa8@ 1nali.aa7 1nali.aa88 1nali.a ratei renta+ilităţii economiceV Doriţi anali.a ratei pro$ituluiV Doriţi anali. 0.aa87 1nali.a re. crt.a pe +a.aapro$it 1nali.a ratei renta+ilităţii comerciale pureV Doriţi anali.a renta+ilităţii $irmei pe +a.a pro$itului pe +a.aa88E 1nali.a renta+ilităţii $irmei pe +a.ultatului curentV Doriţi anali.E! / >a un moment dat varia+ilei nu i se va putea atri+ui decGt o sin'ură valoare >ista cali$icatorilor utili.a pe +a.ate 4n 'eneral pentru a +enerarea s&l$*iei EscopuluiF pro+lemei3 deci ele vor $i utili.ată de sistemul e)pert 'enerat va $i de tipul "onfidence3 (i ele vor $i utili. # #enumirea prescurtat* a scopului 8aFaliment #enumirea în clar a scopului 15E?Q&E` 8&S DE F1>&-E?5! // .a ratei renta+ilităţii $inanciareV Un alt tip de varia+ilă care va $i utili.a pe +a.aa8E 1nali.aa-@ 1nali.a re.ultatului $inanciarV Doriţi anali.a re.a ratelor de renta+ilitateV Doriţi anali.aa88F #enumirea în clar a calificatorului Doriţii anali.aa8 1nali.

a anali.enituri $inanciare .enituri din e)ploatare .ba-F #enumirea în clar a varia%ilei 1ctiv total @ene$iciul i$ra de a$aceri apitaluri proprii .ona +ene$iciilorK Firma se a$la in J.eltuieli curente .ei pro+lemei de soluţionat să se procede.E?a 85 Sa.a pro$itului pe +a.a ci$rei de a$aceri! Firma nu inre'istrea.acrt782F&5 8aSitadi$ 8aSitarent 8abonaa+ene$ 8abonaapierd ?u ati ales anali.enituri curente .at! Firma nu are pro$it de reparti.a $lu)uri $inanciare! Flu)urile $inanciare si riscurile atasate sunt optimale! -i6loacele materiale si $inanciare au $ost +ine plasate! -i6loacele materiale si $inanciare nu au $ost +ine plasate! Firma inre'istrea.ultatul curent al $irmei este pierdere! 8e.E?aF&? Sa.ona pierderilorK Hn continuare se procedea.ultatul +rut 8e.aţi 4n evaluarea situaţiei $irme! <r.enituri totale .ultat $inanciar .acrt7&E8DE8E 8a8e.a .a per$ormante din e)ploatare! Firma are pro$it din e)ploatare! Firma are pro$it de reparti.eltuieli $inanciare .ultatul +rut al $irmei este pro$it! 8e.ultatul curent al $irmei este pro$it! Firma se a$la intr-o situatie di$icila! Firma are o situatie renta+ila! Firma se a$la in J.a per$ormante din e)ploatare! Firma nu inre'istrea.ate pentru introducerea unor indicatori utili.E?aE<7 Sa.ogic 5loc prin intermediul căruia se vor putea introduce pisele necesare construirii re'ulei dorite! /0 .eltuieli totale osturi totale de productie Denumire $irma E)cedent +rut de e)ploatare &mpo.a+rut782F&5 8a8e.a+rut7&E8DE8E 8a8e.ultatul +rut al $irmei este pierdere! 8e.ată de sistem! Hn ta+elul următor sunt varia+ilele care vor $i utili.eltuieli de e)ploatare . crt. # 2 " % 0 9 7 8 * #0 ## #2 #" #% #0 #9 #7 #8 #* 20 2# 22 #enumirea prescurtat* a varia%ilei Sa1 5a525 Sa@E?EF Sa 1 Sa 17a78 Sa La 85 Sa LaE<7 Sa LaF&? Sa La525 Sa 57 SaDE?aF&8-1 SaE@E Sa&-7a782F&5 SaSa8Eba@8 Sa8EbaE< Sa8EbaE<7 Sa8EbaF&? Sa.itul pe pro$it -ar6a comerciala 8e.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are 2 " % 0 9 7 8 * #0 ## #2 #" #% #0 #9 #7 #8 #* 20 2# 22 8aFaraapro$it 8aFlu)a$in?U 8aFlu)a$in275 8a-i6laplasate@&?E 8a-i6laplasate&? 28E 5 8a7er$ae)plD1 8a7er$ae)pl?U 8a7ro$ae)pl 8a7ro$arepD1 8a7ro$arep?U 8a7ro$@U? 8a7ro$78E 181 8a7uctamort 8a8e.e la introducerea tuturor pieselor de cunoa(tere Escopuri3 cali$icatori (i varia+ileF speci$ice 'eneratorului E<S=S 28.ă identic pentru $iecare varia+ilă care se dore(te a $i utili.&D! 7entru introducerea unei re'uli se va utili.an.ultatul e)ercitiului 8e.E?a525 Sa.ari de mar$a ipul varia%ilei ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous Strin' / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous ?umeric value / ontinuous După introducerea tuturor pieselor de cunoa(tere se poate trece la construirea primei re'uli! 8espectGnd principiile 'eneral vala+ile proiectării de produse in$ormatice se recomandă ca pe +a.at! 7ro$ita+ilitatea $irmei este $oarte +una! 7ro$ita+ilitatea $irmei este deose+it de precara! Firma se a$la in Jpunctul mortK 8e.ultat din e)ploatare 8e.

12! / Selectarea 4n cate'oria premiselor a unui cali$icator 7naliza:profit Fereastra din $i'ura 7!#2! o$eră posi+ilitatea selectării 4n cate'oria premiselor conclu.at3 o re'ulă este $ormată din partea de premisă E I+F (i partea de conclu.(E/SEF! 1cestea din urmă se pot pre.11! / Ecranul de lucru pentru construirea unei re'uli 1(a cum s-a mai preci.iilor3 cu preci.iilor a unui cali$icator3 a unei varia+ile sau a unui scop! După ce se ale' (i valorile cali$icatorului care se doresc a $i utili.enta numai cu .ate3 $ereastra va /1 .-E. 0.! Hn cate'oria premiselor putem avea piese de cunoa(tere su+ $orma cali$icatorilor3 varia+ilelor (i c.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig.-E. 0.iar scopuri! 1celea(i componente se re'ăsesc (i 4n cate'oria conclu.area că scopurile sunt urmate de o atri+uire a unei valori pentru $actorul de certitudine după una din variantele preci.ate 4n panoul de control al parametrilor! Fig.ii E.

:%7 E$i'ura 7!#0!F! Hn mod automat sistemul o introduce 4ntre parante.:%-:.ist3 moment 4n care e)presia este adău'ată nodului3 iar +utonul devine inactiv3 după cum se poate o+serva tot 4n $i'ura 7!#0! /4 .:%-:.area că se poate selecta din lista de valori un număr mai mare de valori după lo'ica SindoIs ES.-E. 7entru e$ectuarea acestei operaţii se va selecta prima data varia+ila .ul nostru se dore(te veri$icarea e'alităţii valorilor celor două varia+ileF3 Hn continuare3 urmGnd aceea(i pa(i ca la selectarea primei varia+ile se va selecta (i a doua varia+ilă .ul nostru după acţionarea +utonului &dd 4ach Individuall> se va prelua 4n cadrul premisei am+ele valori3 respectiv DaP?u pentru J(oriti analiza profitului firmei pe baza cifrei de afaceri: K! Dacă e)istă mai mulţi cali$icatori 4ntr-o re'ulă se procedea.3 sau la introducerea unor $ormule de calcule care se doresc a $i evaluate după acceptarea răspunsului a$irmativ! De e)emplu3 se dore(te introducerea $ormuleiA .2.:%7<.13! / 2pţiunile pentru editarea3 (ter'erea3 renuntarea sau acceptarea cali$icatorului selectat Hn ca.! Dacă e)presia care se dore(te a $i evaluată a $ost terminată de scris se acţionea.i$t%F! Dacă se selectea.ă 4n mod similar cu preci.ă +utonul #one va apare $ereastra din $i'ura 7!#%3 cu cele două variante de valori pentru cali$icatorul selectat3 urmGnd să se treacă la ramura . 0.e pătrateF3 după care se introduce operaţia care se dore(te a $i e$ectuatăA \3 -3 c3 Uc3 Tc etc! E4n ca.2.e după selectare E#oneF3 sc.im+ăriiP(ter'erii de valori pentru o piesă de cunoa(tere inclusă 4n re'ulă E4ditH3emoveF3 sau renunţării ECancelF! Fig.e pătrate EBD3 aceasta este una din re'ulile după care se scrie o e)presie3 toate varia+ilele tre+uie introduse 4ntre parante.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are avea aspectul din $i'ura 7!#"! Hn partea de 6os a $erestrei se o$eră posi+ilitatea acceptării unei premi.ă +utonul &dd to .

Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig. 0.! / 8amura I+ a re'ulei care se dore(te a $i scrisă Fig. 0.1.1-! / Scrierea unei e)presii 05 .

-E.E?a 85DUBSa La 85D BSa.E?aF&?DTBSa LaF&?D BSa.E?aE<7DUBSa LaE<7D BSa.E?aF&?DUcBSa LaF&?D BSa.E?aF&?DTcBSa LaF&?D BSa.uali.E?a525DcBSa La525D BSa 1DT#000000 BSa 1DU#00000 BSa 1DU#000000 BSa8EbaF&?DU0 BSa@E?EFDPBSa 5DT#0 BSa@E?EFDPBSa 5DU# BSa@E?EFDPBSa 5DT0 BSa 1DU0 BSa 1DT0 BSa 1DU0 BSa 1DUBSa 5D BSa@E?EFDPBSa 1DU" BSa@E?EFDPBSa 1DT" BSaE@EDPBSa 1DU#!90 BSa 1DTBSa 5D BSa 1DcBSa 5D BSa 1DU0 BSa.E?a525DUBSa La525D BSa.-E.! Formulele utili.E?aE<7DTBSa LaE<7D BSa.ba-FD^#00U# BSa.E?a525DTBSa La525D BSa.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are După adău'area e)presiei $ereastra din $i'ura 7!#%! va cuprinde (i e)presia scrisă mai 4nainte3 iar aspectul este cel din $i'ura 7!#9! Fig.1.DPBSa.E?aF&?DUBSa LaF&?D BSa.ba-FDU# BSaE@EDPBSa 1DT#!90 BSa@E?EFDPBSa 5DU#0 BSa8@8U5D.ul nostru $:)unct:mort! ?oua $ereastră o+ţinută este pre.-E.E?aF&?DUBSa LaF&?D B8EbaE<DPB Sa 17a78278&&DU#0 BSa.ba-FDT#!0 BSa.3 ve.E?aE<7DcBSa LaE<7D BSa.E?aF&?DUBSa LaF&?D BSa.ist pentru a $i adău'ată acestei părţii a re'ulei! 0' .ba-FD^#00T9 BSa.DPBSa.ă +utonul Daria%le a părţii .entată 4n $i'ura 7!#7!3 din care se vede (i te)tul 4n clar al scopului 1irma se află în .E?aF&?DTBSa LaF&?D BSa.E?a 85DUBSa La 85D BSa.E?aF&?DTcBSa LaF&?D BSa.! / .ba-FD^#00T# BSa.E?aE<7DUBSa LaE<7D BSa.ate de sistemul nostru sunt cele din ta+elul de mai 6os! BSa 1DUBSa 5D BSa 1DcBSa 5D BSa 1DTBSa 5D BSa.E?aF&?DUBSa LaF&?D BSa.ă +utonul &dd to .E?aE<7DUBSa 5D BSa.3 din $ereastra de scriere a re'ulii se selectea. După e$ectuarea acestei operaţii se acţionea.E?a 85DUBSa La 85D BSa.punctul mort< (i atri+uim din (irul de valori de pe scala B F/ 1FI valoarea 1F.E?a 85DTBSa La 85D BSa.DPBSa.E?aF&?DUBSa LaF&?D BSa.DPB.E?aE<7DUBSa LaE<7D BSa.E?a 85DTcBSa La 85D BSa. 0.DPB.ba-FD^#00T0 B8EbaE<DPB Sa 17a78278&&DT"0 BSa 1D\BSa.ba-FD^#00U0 BSa.i $i'ura 7!#%! 7entru a de$ini conclu.area părţii I+ a re'ulei Dacă nu mai sunt alte calcule de adău'at sau alte condiţii3 se poate trece la ramura .ia se va selecta varia+ila necesară! Hn ca.DPB Sa.DPBSa.E?aE<7DTBSa LaE<7D BSa.E?aE<7DUBSa La525D B8EbaE<DPB Sa 17a78278&&DU0 B8EbaE<DPB Sa 17a78278&&DT#0 B8EbaE<DPB Sa 17a78278&&DT0 BSa@E?EFDPBSa 5D^#00U# BSa@E?EFDPBSa 5D^#00T%!*0 BSa@E?EFDPBSa 5D^#00U0 BSa@E?EFDPBSa 5D^#00T#0 BSa8EbaE<DPB Sa1 5a525DU20 BSa8EbaE<DPB Sa1 5a525DT20 BSa@E?EFDPBSa 1D^#00U" BSa.E?aE<7DUBSa LaE<7D BSa.E?a 85DTBSa La 85D BSa.DPB.ba-FD^#00U9 BSa 1DTBSa La525D BSa 1DcBSa La525D BSa.E?aE<7DTcBSa LaE<7D BSa8@8U5D-BSa&-7a782F&5DU0 BSa 1D\BSa.i.E?aE<7DTcBSa LaE<7D BSa@E?EFDPBSa 5DU0 7entru a trece la ramura lui .ba-FDU#!0 BSa.DPB.DPB.ba-FDT# BSa.Sa&-7a782F&5DT0 BSa8EbaE<DPB Sa1 5a525DU20 BSa8EbaE<DPB Sa1 5a525DU20 BSa@E?EFDPBSa 1D^#00T" BSa8EbaE<DPBSa1 5a525D^#00T20 BSa.

a pro$itului pe +a.11! / Forma $inală a unei re'uli de producţie 8e'ulile care se pot aplica sistemului descris sunt următoareleA 37.-E.a ci$rei de a$aceriV D1 and B 1DU0 and B 1DTB La525D 0# .Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Fig. 0. a unei re'uli După scrierea tuturor condiţiilor3 a $ormulelor re'ulei $orma $inală va arăta ca 4n $i'ura 7!#8! Fig.5&/!-2 = &FA Doriţi anali.10! / Scrierea părţii .4"G ----------------------------------------59! . 0.

a ci$rei de a$aceriV ?U 5LE?A ?u aţi ales pentru anali.E?aE<7DUB La525D and B 1DU#000000 5LE?A Firma se a$lă 4n d.a re.a pro$itului pe +a.E?aE<7DcB LaE<7D 5LE?A Firma are pro$it din e)ploatare 0 / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a renta+ilităţii pe +a.5&/!-2 E &FA Doriţi anali.ultatului din e)ploatareV D1 and B.a re.ultatului din e)ploatare / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a re.5&/!-2 B &FA Doriţi anali.a ci$rei de a$aceriV D1 and B 1DcB La525D 5LE?A Firma se a$lă 4n dpunctul mortK / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a re.ultatului $inanciarV D1 0% .a pro$itului pe +a.5&/!-2 @ &FA Doriţi anali.E?aE<7DUB LaE<7D 5LE?A Firma 4nre'istrea.E?aE<7DTB LaE<7D 5LE?A Firma nu 4nre'istrea.a renta+ilităţii pe +a.5&/!-2 A &FA Doriţi anali.a ci$rei de a$aceriV D1 and B 1DcB La525D and B 1DU0 and B 1DT#000000 5LE?A Firma se a$lă 4n d.5&/!-2 > &FA Doriţi anali.5&/!-2 ? &FA Doriţi anali.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are and B 1D\B.a renta+ilităţii pe +a.a pro$itului pe +a.ultatului din e)ploatareV D1 and B.a re.ona +ene$iciilorK / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a renta+ilităţii pe +a.a re.ă per$ormanţe din e)ploatare / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .ultatului din e)ploatareV ?U 5LE?A ?u aţi ales pentru anali.a renta+ilităţii pe +a.ona pierderilorK / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .5&/!-2 D &FA Doriţi anali.a pro$itului pe +a.ultatului din e)ploatareV D1 and B.ă per$ormanţe din e)ploatare / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .5&/!-2 C &FA Doriţi anali.a ci$rei de a$aceri / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a renta+ilităţii pe +a.

ultatului $inanciarV D1 and B.a renta+ilităţii pe +a.E?a 85DUB La 85D and B.ultatului $inanciar / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .5&/!-2 =? &FA Doriţi anali.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are and B.a renta+ilităţii $irmei pe +a.E?a 85DTB La 85D 5LE?A 15E?5&E` 8&S DE F1>&-E?5 / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .ă $lu)uri $inanciare / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .E?aF&?DTB LaF&?D and B.5&/!-2 =B &FA Doriţi anali.ultatului curentV D1 and B.E?a 85DUB La 85D 5LE?A 8e.a re.a renta+ilităţii $irmei pe +a.E?aF&?DTB LaF&?D 5LE?A Firma nu 4nre'istrea.ultatul curent al $irmei este pierdere / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .ultatului curentV D1 and B.a renta+ilităţii pe +a.a re.a re.E?aF&?DUB LaF&?D 5LE?A Firma are o situaţie renta+ila / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a renta+ilităţii pe +a.ultatului curentV D1 and B.ultatului curentV ?U 5LE?A ?u aţi optat pentru anali.ultatului $inanciarV ?U 5LE?A ?u aţi ales pentru anali.5&/!-2 == &FA Doriţi anali.ultatul curent al $irmei este pro$it / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a re.E?a 85DTB La 85D 5LE?A 8e.a re.a re.a renta+ilităţii $irmei pe +a.ultatului curentV D1 and B.E?aE<7DTB LaE<7D and B.5&/!-2 =A &FA Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.E?aF&?DUB LaF&?D and B8EbaF&?DU0 5LE?A Flu)urile $inanciare (i riscurile ata(ate sunt optimale / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .E?aE<7DUB LaE<7D and B.ultatului curent / on$idencec#0P#0 ---------------------------------------0) .a re.5&/!-2 => &FA Doriţi anali.5&/!-2 =@ &FA Doriţi anali.a renta+ilităţii $irmei pe +a.a re.a re.5&/!-2 =F &FA Doriţi anali.a renta+ilităţii $irmei pe +a.

a re.a renta+ilităţii pe +a.ultatului +rutV D1 and B.5&/!-2 >@ &FA Doriţi anali.a re.a renta+ilităţii pe +a.E?a525DUB La525D 5LE?A 8e.a re.5&/!-2 >A &FA 0.a renta+ilităţii pe +a.ultatului netV ?U 5LE?A ?u aţi ales pentru anali.5&/!-2 =C &FA Doriţi anali.ultatului +rut / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .ultatul +rut al $irmei este pro$it / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a re.ultatul +rut al $irmei este pierdere / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a re.ultatului netV D1 and B8@8U5D-B&-7a782F&5DU0 5LE?A Firma are pro$it de reparti.a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.a re.ultatului net / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .ultatului +rutV ?U 5LE?A ?u aţi optat pentru anali.a renta+ilităţii pe +a.5&/!-2 =D &FA Doriţi anali.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.ultatului +rutV D1 and B.a renta+ilităţii pe +a.5&/!-2 >? &FA Doriţi anali.at / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .at / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a re.E?a525DTB La525D 5LE?A 8e.E?a525DcB La525D 5LE?A Firma se a$lă 4ntr-o situaţie di$icilă / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a renta+ilităţii pe +a.5&/!-2 =E &FA Doriţi anali.5&/!-2 >> &FA Doriţi anali.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are -59! .a renta+ilităţii pe +a.a re.a renta+ilităţii pe +a.a ratei renta+ilităţii economiceV D1 and B8EbaE<DPB1 5a525DU20 5LE?A -i6loacele materiale (i $inanciare au $ost +ine plasate / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .5&/!-2 >= &FA Doriţi anali.5&/!-2 >F &FA Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.ultatului +rutV D1 and B. .ultatului netV D1 and B8@8U5D-B&-7a782F&5DT0 5LE?A Firma nu are pro$it de reparti.a re.

a ratei $inanciare / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .5&/!-2 ?= &FA Doriţi anali.a pe +a.a ratei pro$ituluiV D1 and B@E?EFDPB 5DU#0 5LE?A ?ivelul ratei pro$itului este $oarte +un / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a renta+ilităţii pe +a.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Doriţi anali.a pe +a.5&/!-2 >B &FA Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.ut de renta+ilitate / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a ratei renta+ilităţii $inanciareV D1 and B8EbaE<DPB 17a78278&&DU#0 and B8EbaE<DPB 17a78278&&DT"0 5LE?A 8ata $inanciară re$lectă un nivel optim de renta+ilitate / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a ratelor de renta+ilitateV ?U 5LE?A ?u aţi optat pentru anali.a ratelor de renta+ilitateV ?U and Doriţi anali.5&/!-2 >C &FA Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.a ratei renta+ilităţii $inanciareV D1 and B8EbaE<DPB 17a78278&&DT0 5LE?A 8ata $inanciară re$lectă un nivel sca.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.a ratelor / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .5&/!-2 ?> &FA 0/ .a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.5&/!-2 >E &FA Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.5&/!-2 ?F &FA Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comercialeV D1 and Doriţi anali.5&/!-2 >D &FA Doriţi anali.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.a pe +a.a pe +a.a ratei renta+ilităţii economiceV D1 and B8EbaE<DPB1 5a525D^#00T20 5LE?A -i6loacele materiale (i $inanciare au $ost neadecvat plasate / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a ratei renta+ilităţii $inanciareV D1 and B8EbaE<DPB 17a78278&&DU0 and B8EbaE<DPB 17a78278&&DT#0 5LE?A 8ata $inanciară re$lectă o situaţie de sta+ilitate / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a ratei renta+ilităţii $inanciareV ?U 5LE?A ?u aţi optat pentru anali.a pe +a.a renta+ilităţii pe +a.

a renta+ilităţii pe +a.5&/!-2 ?C &FA Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comercialeV D1 and Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comercialeV D1 and Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.a pro$ita+ilităţii / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a ratei renta+ilităţii comercialeV ?U and Doriţi anali.a ratei pro$ituluiV D1 and B@E?EFDPB 5D^#00U# and B@E?EFDPB 5D^#00T%!*0 5LE?A ?ivel sca.a pe +a.a pro$ita+ilitatiiV D1 and B@E?EFDPB 1D^#00U" 5LE?A 7ro$ita+iliatatea $irmei este $oarte +ună / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.a pe +a.a / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a ratei pro$ituluiV ?U 5LE?A ?u aţi optat pentru anali.a ratei pro$ituluiV D1 and B@E?EFDPB 5D^#00U0 and B@E?EFDPB 5D^#00T#0 5LE?A 8ata pro$itului sta'nea.a ratei pro$itului / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.a ratelor de renta+ilitateV ?U and Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comercialeV D1 and Doriţi anali.ut al ratei pro$itului / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .5&/!-2 ?A &FA Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.5&/!-2 ?? &FA Doriţi anali.a pro$ita+ilitatiiV D1 and B@E?EFDPB 1D^#00T" 5LE?A 7ro$ita+ilitatea $irmei este deose+it de precară / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.a pro$ita+ilitatiiV ?U 5LE?A ?u aţi ales pentru anali.a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.5&/!-2 ?D &FA Doriţi anali.a pe +a.a renta+ilităţii pe +a.a ratelor de renta+ilitateV ?U and Doriţi anali.5&/!-2 ?@ &FA Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.5&/!-2 ?B &FA Doriţi anali.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comercialeV D1 and Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comercialeV ?U and Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comercialeV D1 00 .Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.

a ratei mar6ei +rute / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .DPB.a ratei renta+ilităţii comercialeV ?U and Doriţi anali.5&/!-2 ?E &FA Doriţi anali.a ratelor de renta+ilitateV ?U and Doriţi anali.a mar6ei +ruteV D1 and BE@EDPB 1DU#!90 5LE?A 8ata mar6ei +rute are un nivel +un / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a renta+ilităţii pe +a.a pe +a.a pe +a.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.DPB.5&/!-2 @= &FA Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comerciale pureV D1 and B.a pe +a.ba-FD^#00U9 5LE?A 8ata renta+ilităţii comerciale pure are o valoare +ună / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a renta+ilităţii pe +a.a pe +a.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.a renta+ilităţii pe +a.a ratei renta+ilităţii pure / on$idencec#0P#0 01 .a pe +a.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.5&/!-2 @@ &FA Doriţi anali.5&/!-2 @> &FA Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comercialeV D1 and Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comerciale pureV D1 and B.a mar6ei +ruteV D1 and BE@EDPB 1DT#!90 5LE?A 8ata mar6ei +rute este oscilantă / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a ratei renta+ilităţii comerciale pureV D1 and B.a ratelor de renta+ilitateV D1 and Doriţi anali.ba-FD^#00T# 5LE?A 8ata renta+ilităţii comerciale pure are o valoare sca.a pe +a.ba-FD^#00T9 5LE?A 8ata renta+ilităţii comerciale pure are o valoare sta+ilă / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .5&/!-2 @F &FA Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comercialeV D1 and Doriţi anali.5&/!-2 @? &FA Doriţi anali.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are and Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comercialeV D1 and Doriţi anali.a ratei renta+ilităţii comercialeV ?U and Doriţi anali.DPB.a renta+ilităţii pe +a.a ratei renta+ilităţii comerciale pureV ?U 5LE?A ?u aţi optat pentru anali.a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.ută / on$idencec#0P#0 ----------------------------------------59! .a renta+ilităţii pe +a.a renta+ilităţii pe +a.a ratei renta+ilităţii comercialeV D1 and Doriţi anali.a ratelor de renta+ilitateV ?U and Doriţi anali.a pe +a.ba-FD^#00U# and B.DPB.a mar6ei +ruteV ?U 5LE?A ?u aţi optat pentru anali.a renta+ilităţii pe +a.a pe +a.a renta+ilităţii pe +a.

ei -e "$n&3tin*e RENTAB >ansarea 4n e)ecuţie se reali.ă a renta+ilităţii unei $irme pe +a.2F! / 1nali. 0.ă din meniul R$n3 după care se ale'e opţiunea Start R$n! 7e desNtop va apare $ereastra din $i'ura 7!#*! Fig.ultatele arată că $irma se a$lă 4n . 0.1E! / 1pariţia primei $erestre la lansarea 4n e)ecuţie a unui +loc de comandă 1cţionarea +utonului 2Y va determina apariţia următoarei $erestre3 $i'ura 7!203 care ne arată ca s-a ales varianta de anali.a ci$rei de a$aceri! Fig.a $irmei se va $ace pe +a.a ci$rei de a$aceri Fig. 0.21! / 8e.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are 0(#(%( Lansarea =n exe"$*ie a ba.ona +ene$iciilor 04 .ea.

a pe +a.ei de cuno(tinţe 8E?51@ se apelea.ei de cuno(tinţe! elelalte variante descrise 4n re'ula introdusă sunt ilustrate 4n $i'urile următoare! Fig.ă la meniul File3 din care se ale'e opţiunea Cl&se Epentru a 4nc. 0. 0.&DF! Sistemul va cere con$irmarea părăsirii sesiunii de lucru E)s:s cuno(tinţe nou introduse! 28.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are După terminarea acestor etape3 se poate selecta +utonul 5acB3 care va permite introducerea altor valori pentru varia+ile Ereluarea e)ecuţieieF3 iar acţionarea +utonului 3estart va duce la revenirea 4n ecranul cu su+iectul +a.ona pierderilor Fig.23! / 8e.a ci$rei de a$aceri Hn ca.ul părăsirii +a.ultatele arată că $irma se a$lă 4n .a 8E?51@F sau Exit Epentru a părăsi mediul E)s:s 28.&D (i con$irmarea salvării +a.ultatele arată că nu s-a optat pentru anali.ei de 15 .22! / 8e.ide +a.

i.iţiei cunoa(terii suntA aF identi$icarea caracteristicilor pro+lemei3 $ormularea conceptelor3 proiectarea structurii3 $ormularea re'ulilor3 validarea (i testareaO +F identi$icarea3 conceptuali.area3 $ormali.olvateO cF cuno(tinţele sunt repre.intă a+ilitatea de a reali.entaţională3 adecvarea ac.entarea cuno(tinţelor de natură proceduralăO +F repre.a asocieri 4ntre pro+lemele re.i.entaţională3 adecvarea ac.entare a cuno(tinţelor tre+uie să satis$acă o serie de cerinţe (i anumeA aF adecvarea repre.iţională3 adecvarea in$ormaţională (i e$icacitatea in$ormaţionalăO +F adecvarea repre.ă cu succes pro+leme pentru care o soluţie al'oritmică clară nu e)istăO +F pro'rame care urmaresc un 'rup de cuno(tinţe pentru o+ţinerea 4n acela(i mod ca (i e)perţii umani a re.ate 4n mod di$erit pentru re.at! %F Fa.a+ile cu sisteme e)pert se a$lăA aF anali.area di$eritelor activităţiO +F in$ormaţii do+Gndite care servesc la reali.i.ator la care sistemul răspunde sau invers sistemul 4ntrea+ă (i utili.area di$eritelor activităţi3 care pot $i utili.ele ac.entat 4n mediul social-economic (i simulea.aO +F instruireaO cF simulareaO dF selecţia! #0F După natura cunoa(terii repre.entate e)istăA 1' .atorul răspunde! aF &nter$aţă +a.area3 implementarea3 testareaO cF identi$icarea caracteristicilor pro+lemei3 $ormali.a de $apte3 componeta importanta a unui sistem e)pertA aF descrierea pro+lemei ce tre+uie re.iar pentru aceea(i pro+lemă 4n circumstanţe di$eriteO cF in$ormaţii (i date do+Gndite care servesc la reali.i.intă a+ilitatea de a raţionaO cF este numită (i proces de in$erenţă! *F Hntre $uncţiile in$ormati.area di$eritelor activităţi care pot $i utili.olvate (i pro+lema de re.olvatăO +F descrierea pro+lemelor de6a re.entarea $aptelor de natură procedurală! 8F 7utem spune despre in$erenţiere că este o trăsătură ma6oră a unui sistem e)pert (iA aF repre.ultatelor despre activităţi di$icil de e)aminatO cF domeniul inteli'enţei arti$iciale cel mai +ine repre.ate 4n mod di$erit pentru re.entate su+ $orma unor anumite structuri! 9F 7F 8e'ulile de producţie servesc laA aF repre.intăA aF pro'rame care tratea.olvarea di$eritelor pro+leme sau c.iţională3 adecvarea in$ormaţionalăO cF adecvarea ac.olvatO +F repre.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Ca it&l$l 1( Teste #F e repre.area3 implementarea3 testarea! 0F e inter$aţă 4ncepe 4ntotdeauna cu o 4ntre+are pusă sistemului de către utili.iţională3 adecvarea in$ormaţională (i e$icacitatea in$ormaţională! "F Sistemele e)pert repre.ată pe $erestre multipleO +F &nter$aţă orientată pe icoaneO cF &nter$aţă de tipul 4ntre+are-răspunsO dF &nter$aţă de tipul 4ntre+are 4n $ereastre multiple! e conţine +a.iar pentru aceea(i pro+lemă 4n circumstanţe di$erite! 2F Structurile de repre.entarea datelor de natură proceduralăO cF repre.intă cuno(tinţele3 4n sens in$ormaticA aF in$ormaţii do+Gndite care servesc la reali.olvarea di$eritelor pro+leme sau c.ă comportamentul e)pertului uman 4ntr-un domeniu +ine preci.

a cuno(tinţelor prin cooperarea (i intercone)iunea dintre modulele-e)pertO dF modi$icarea sau c.ate! #"F Generatoarele de sisteme e)pertA aF produs in$ormatic3 privit ca un instrument de ela+orare3 de tipul s.i+rideO +F sisteme e)pert +a.a numeroase tipuri de instrumente so$tIareA aF medii de pro'ramare convenţionaleO +F 'eneratoare de sisteme e)pertO cF instrumente so$tIare speciali.ea.ă pentru acestea noţiunea deA aF L2& ESO +F .ate de utili.iar (ter'erea de module-e)pert! #2F Hn cadrul activităţii de reali.e drepteO +F nu tre+uie să depă(ească #8 caractere $ormate din litere3 ci$re (i spaţii3 $ără să se $olosească alte caractere specialeO 1# .ei de cuno(tinţe! 2#F >ucrul cu varia+ile presupune respectarea următoarelor normeA aF numele varia+ilei se scrie 4ntre parante.ell3 cu +a.ate pe cadre3 sisteme e)pert +a.ă de cuno(tinţeO cF sunt sisteme so$tIare care o$eră reali.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are aF sisteme e)pert +a.ea.atorilor de sisteme e)pert o serie de $acilităţiO dF sunt sisteme e)pert ce reali.eO +F permite interacţiunea (i intercone)iunea dintre mai multe tipuri di$erite de sisteme e)pertO cF asi'ură sinte.ate pe pe modele (i sisteme e)pert .ei de re'uli măsurată prin trei criteriiA aF completitudine3 consistenţă3 neredundanţăO +F completitudine3 consistenţă3 coerenţăO cF completitudine3 coerenţă3 neredundanţă! #8F E<S=S are 4n structura sa două componente mariA aF 'eneratorul (i componenta 8U?5&-EO +F editorul de re'uli de producţie3 componenta 8U?5&-EO cF editorul de re'uli de producţie3 componenta de consultare! #*F Sistemele e)pert se $olosesc pentru a a6un'e la o soluţie! E<S=S utili.e de cuno(tinţe suntA aF su+iectul +a.ator! #9F -odul e)ploatare (i modul de.ei de cuno(tinţeO cF su+iectul (i autorul +a.ă de cuno(tinţeO +F produs in$ormatic3 privit ca un instrument de ela+orare3 de tipul s.voltare sunt activate prin intermediul 4ntre+ărilorA aF DE E (i U-O +F DE E (i 18EO cF DE E3 18E (i U-O dF 18E (i U-! #7F alitatea +a.ate pe re'uli3 sisteme e)pert +a.ell3 $ără +a.ate pe cadre3 sisteme e)pert +a.ate pe re'uli3 pe cadre3 e)pert +a.ei de cuno(tinţeO +F autorul +a.18&1@>ESO cF eU1>&F&E8S! 20F &n$ormaţiile minimale pe care tre+uie să le avem 4n vedere la 'enerarea unei +a.area acestuiaO +F constituie o activitate des$ă(urată 4nainte de punerea 4n $uncţiuneO cF constituie o activitate des$ă(urată 4n acela(i timp cu punerea 4n $uncţiune! #0F Editorul veri$icăA aF dacă $aptele (i re'ulile au $ormatul solicitat de 'eneratorul sistemelor e)pertO +F veri$ică domeniul de valori posi+ile pentru varia+ilele introduse 4n sistemO cF veri$ică coerenţa 4ntre o reţea de $rame-uri (i datele $urni.are a sistemului e)pert se pot utili.ă aplicaţii economico-$inanciare! #%F E)ploatarea curentă (i 4ntreţinerea sistemului e)pertA aF constituie o etapă din reali.ate pe pe modeleO cF sisteme e)pert cu colectarea $aptelor doveditoare3 sisteme e)pert cu ra$inare 4n pa(i succesivi3 sisteme e)pert cu asam+lare 4n pa(i succesivi! ##F Sistemul multi-e)pertA aF asi'ură autonomia $iecărei e)perti.

i.eiO +F automati.iţie a unui produs electrocasnic! "! 1sistarea deci.iţie a unui a+onament tele$onic! 0! Evaluare +onităţii unei societăţi comerciale! 9! Evaluarea 4ntreprinderii pe +a.ice! #0! 7ro+lema creditării unei persoane 6uridice! ##! Evaluarea sistemului de marNetin'! 1% .a venitului o+ţinut după cele % metode! 7! Evaluarea $idelităţii salariaţilor unei $irme! 8! 1nali.ă cu a6utorul opţiuniiA aF 2ption din meniul principal3 care activea.ei de cuno(tinţe cu piese de cunoa(tere noi se re$eră la e$ectuarea următoarelor operaţiiA aF adău'area de re'uli3 adău'area de cali$icatoriO +F adău'area de re'uli3 adău'area de cali$icatori3 adău'area de noi varia+ileO cF adău'area de re'uli3 adău'area de cali$icatoriO adău'area de noi varia+ile3 adău'area de c.itarea e)perti.voltarea a produsului $inal! 3*spunsuriG #/@ 2/1 " / 13 @3 % / 13 @ 0/ 9/1 7/1 8 / 13 * / @3 3 D #0 / 1 ## / 13 @3 3 D #2 / 13 @3 #" / 13 #% / 1 #0 / 13 @3 #9 / 1 #7 / #8 / 13 @3 #* / 1 20 / 2# / 13 @3 22 / 1 2" / 2% / 1 20 / 13 @3 eme propuse spre rezolvareG #! Dia'nostic $inanciar conta+il al unei $irme! 2! 1sistarea deci.iei de ac.i.iei de ac.atorilorO dF elimină automati.ă un meniu vertical cu opţiunea 8un! cF 2ption din meniul principal3 care activea.a proiectului de investiţii! *! 7ro+lema creditării unei persoane $i.area (i 4m+unătăţirea deci.ă un meniu vertical cu opţiunea 8un! +F 8ule din meniul principal3 care activea.i.a de de.iţie a unui produs cosmetic! %! 1sistarea deci.iilorO cF 4nvăţarea (i $ormarea continuă a utili.ă un meniu vertical cu opţiunea E)ecute! 20F are din următoarele a$irmaţii sunt avanta6e ale sistemelor e)pertA aF depo.iei de ac.oise-uri! 2%F >ansarea 4n e)ecuţie se reali.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are cF tipul varia+ilelor este $ie numeric3 $ie nenumeric! 22F Fie ?ume denumirea unei varia+ile 4n care dorim să preluăm numele a'entului economic!5ipul varia+ilei va $iA aF strin'O +F numericO cF te)t onl:! 2"F ompletarea +a.area din $a.ea.

ttp#D &! >un'u3 G. proiectare şi implementare 3 Editura Economică3 @ucure(ti 200" ! ?! @odea3 #nteligenţa artificială şi sistemele expert 3 Editura &n$orec3 @ucure(ti3 #**8 &! 1ndone3 1l! Qu'ui3 'isteme inteligente în management. finaţebănci şi marketing3 Editura Economică3 @ucure(ti3 #*** D! Davidescu3 *r%itectura sistemelor-expert3 Editura Didactică (i peda'o'ică3 @ucure(ti &! 8o(ca3 ! G! 1postol3 G! bam$ir3 ! @odea #nformatica #nstruirii3 Editura Economică3 @ucure(ti 2002 E! 1Iad3 /uilding Gnowledge *utomatic !xpert 'ystems wit% !xsys ". contabilitate.Sisteme ex ert !inan"iar ban"are Bibli&+ra!ie B>un'u C al3 200"D B@odea3 #**8D B1ndone C Qu'ui3 #***D BDavidescu3 #**8D B8o(ca C al3 2002D B1IadD B.elicanu3 -! -untean3 S! &onescu3 E! 7osdarie3 D! Sandu3 'isteme informatice *naliză.! Sa+ău3 -! .ttpAPPro!IiNipedia!or'PIiNiPSistemae)pert 1) .-H#( .