Introducere……………………………………………………………3

CAPITOLUL I Noţiune şi caracteristică § 1.1 Conceptul de concurenţă - subiect controversat al teoriei economice……………………………………………………………….6

§ l .2 Reglementarea uridică a protecţiei concurenţei !n legislaţia R."……………………………………………………………….1# §1.3 $rotecţia concurenţa - ca necesitate a a%e&ării economiei pe principiile economiilor ………………………………………..2'
CAPITOLUL II. Caracteristica şi reglementarea pieţei de monopol

§ 2.1 (e)inirea monopolului %i caracteristicile acestei pieţe…..3* § 2.2 Cadrul normativ al activităţii monopoliste………………+, § 2.3 $iaţa de monopol !n sistemul comple- al pieţelor…………+6
CAPITOLUL III. Protecţia concurentei şi monopolul - soluţii la problema delimitării pieţei

§ 3.1 Rolul concurenţei %i monopolului !n vi&iunea abordării strategiilor %i comportamentelor operatorilor pieţei…………………….*# § 3.2 Rolul statului !n asigurarea protecţiei concurenţei………………..#, Conclu&ii…………………………………………………………………..'1 BIBLIOGRAFIE:……………………………………………………….……85

1

INT O!UC" " .n dreptul comercial/ punctul de vedere aproape unanim este că )orţa regulatoare cea mai importantă !ntr-o economie de piaţă este concurenţa. 0)acerea !n societatea capitalistă este condusă !n cadrul unei ţesături comple-e de constr1ngeri legale/ instituţionale %i )inanciare/ iar motivaţia indivi&ilor nu derivă doar din interesul personal/ ci %i din obiceiuri/ pasiune pentru per)ormanţă %i preci&ie - )actori care nu sunt !n mod necesar congruenţi cu noţiunea tradiţională de concurenţă/ ca e-plicaţie pentru evenimentele care se produc !n economia capitalistă. $uterea teoriei concurenţiale/ sub aspect at!t de drept c!t %i economic/ pornind de la 0dam 2mit3/ !ncearcă să reunească o multitudine de doctrine rivale %i/ !n acela%i timp/ %ovăitoare4 toate conceptele regăsindu-se !ntr-o anumită măsură !n str1nsoarea unei 5m1inii invi&ibile5. 6u doresc at1t să interprete& abordările contrare/ ci să aduc !n atenţie !nsă%i doctrina concurenţei %i monopolului/ ca elemente re&ultante intr-o economie de piaţă/ spaţiul reglementării acestor două )enomene %i/ bine!nţeles/ de a e-plica rolul %i importanţa lor pentru societate !n general. Actualitatea in#estigaţiei la tema dată se mani)estă prin aceea că necesitatea unei reglementări uridice a concurenţei/ respectiv monopolului/ !n Republica "oldova a apărut relativ recent/ spun 7relativ5 avind in vedere situaţia economică %i social-politică din ţară. (easemenea e nevoie de menţionat trecerea simţită spre economia de piaţă ca teren )undamental de apariţie a concurenţei %i monopolului. 8ine!nţeles că ideea de reglementare uridică a apărut imediat după sesi&area e)ectelor pe care poate să le aibă monopolul/ spre e-emplu/ asupra societăţii. 2au c!t de simţită a )ost trecerea de la lupta pentru produs/ !nspre lupta pentru client. 0nume din acest punct de vedere consider actuală problema de)inirii !n cadrul legal %i instituţional a unor ast)el de piloni ai economiei de piaţă precum sint monopolul %i concurenţa. $roblema care urmea&ă a )i cercetată !n pre&enta lucrare este cercetarea evoluţiei %i de&voltării )enomenelor de concurenţă %i monopol/ anali&a lor din punct de vedere al dreptului comercial %i economic/precum %i !ncadrarea lor
2

!ntr-un spaţiu instituţionali&at/ controlat de către stat. 2copul urmărit la scrierea acestei lucrări a )ost de a stabili conceptul de concurenţă %i monopol/ necesitatea e-istenţei unui cadru legislativ pentru reglementarea acestor )enomene/ de a stabili importanţa %i e)ectele concurenţei %i monopolului pentru societate/ precum %i e)ectele unor posibile devieri in mecanismul de bună)unctionare a lor. 9biectivele urmărite !n cadrul de&baterii temei date sunt următoarele4 : : : pre&entarea evoluţiei )enomenului de concurenţă %i monopol !n istoria %tiinţei economice precum %i a dreptului comercial. de)inirea conceptelor de concurenţă %i monopol/ interdependenţa lor %i locul lor in sistemul comple- al pieţelor stabilirea/ prin acte normative concrete/ a cadrului legal al )enomenelor !n cau&ă de)inirea impactului concurenţei %i monopolului asupra societăţii %i controlul e)ectuat !n acest scop de către stat; protecţia consumatorilor "etodele )olosite la scrierea lucrării date sunt următoare4 metodica sistemico-structurală/ care presupune cercetarea sistemelor comple-e ce constau dintr-o mulţime de elemente a)late !n interdependenţă unul cu altul; metoda statistică speci)ică pro)ilului economic !n a cărui s)eră de cercetare este scrisă acesta lucrare/ metoda comparativă care constă !n compararea unor )actori cu alţi )actori etc. $radul de cercertare a temei !n literatura de specialitate este/ relativ/ ridicat/ at!t !n literatura naţională c!t %i !n cea a altor ţări. $rintre cercetătorii naţionali/ care au de&bătut aceată temă !n lucrările sale pot enumera pe 8elostecinic <rigore !n lucrarea sa 7Concurentă. "ar=eting. Competitivitate>> editată !n 1???; @b!rciog A./ @b!rciog 6. !n lucrarea 7"icroeconomic 0plicată5 apărută !n 2,,1/ Babarcea 0la %i monogra)ia sa la capitolul concurenţei monopoliste -- 7$articularităţile %i )actorii )ormării preţurilor !n condiţiile concurenţei monopoliste5/ o lucrare relativ mai recentă/ apărută !n 2,,2. (estul de studiată este tema concurenţei %i monopolului %i !n Rom1nia. $rintre autorii care au studiat această temă se enumera "i3ai Cmilia cu lucrarea
3

7Concurenţa economică4 libertate %i constr!ngere uridică5 8ucure%ti 2,,+; "o%neanu B./ $urcărea B. !n 7Concurenţa.<3idul a)acerilor per)ormante5/ 8ucure%ti 1???; (aniela 0ncuţa / 7"icroeconomic4 teorie %i aplicaţii. $ieţe !n concurenţă per)ectă %i imper)ectă5/ 8ucure%ti 2,,1 etc. Consider că re&ultatele lucrării pot )i utile at!t pentru alţi studenţi ce studia&ă dreptul/ c!t %i !n activitatea organelor de drept/ deoarece ea este alcătuită !n ba&a cercetării legislaţiei/ a literaturii de specialitate %i a alteo1i literaturi %tiinţi)ice Dreviste/ alte publicaţiiE/ precum %i publicului larg de cititori Interesaţi de problema dată. %olumul %i conţinutul pre&entei te&e este structurat din introducere/ capitole care includ materialul des)ă%urat/ conclu&ii %i bibliogra)ia. Capitolul I intitulat 7Concurenta. 6oţiune %i caracteristică5 include !n sine caracteristica generală a )enomenului de concurenţă precum %i cadrul legislativ al lui. Capitolul II F 7$iaţa de monopol5/ re)lectă de)inirea %i !ncadrarea uridică a monopolului precum %i rolul pe care !l ocupă acesta !n sistemul comple- al pieţelor. Capitolul III intitulat 7Concurenta %i monopolul - soluţii la problema delimitării pieţei5 re)lectă o privire de ansamblu a acestor două )enomene indispensabile a unei economii de piaţă/ rolul %i in)luenţa statului asupra lor. !nc3eierea cuprinde conclu&iile de ba&ă asupra celor relatate %i unele propuneri/ !n scopul per)ecţionării legislaţiei comerciale %i !mbogăţirea dreptului comercial.

+

2 $re&entarea %i interpretarea de mai os a acestor abordări este )ăcută !n ordine invers cronologică. 2-ar putea repro%a că relaţia con)u&ă dintre abordarea clasică %i neoclasică este datorată in)luenţei dominante a sinte&ei mars3alliene asupra acestor două %coli/ o in)luenţă care a )ost puternică 1 Belostecinic Grigore.. 6u doresc at1t să interprete& abordările contrare/ ci să aduc !n atenţie !nsă%i doctrina concurenţei %i de .CAPITOLUL I P OT"C&IA CONCU "NT"I . 12-13. !n nici unul dintre ca&uri/ tradiţia competitivă nu este tratată ca un tot unitar. NO&IUN" 'I CA ACT" I(TIC) l . 9po&iţia la doctrina tradiţională este grupată pe două direcţii. Concurenţa economică4 libertate %i constr!ngere uridică. "ar=eting. Emilia. 0)acerea !n societatea capitalistă este condusă !n cadrul unei ţesături comple-e de constr1ngeri legale/ instituţionale %i )inanciare/ iar motivaţia indivi&ilor nu derivă doar din interesul personal/ ci %i din obiceiuri/ lene/ pasiune pentru per)ormanţă %i preci&ie -)actori care nu sunt !n mod necesar congruenţi cu noţiunea tradiţională de concurenţă/ ca e-plicaţie pentru evenimentele care se produc !n economia capitalistă. 2unt două abordări distincte ale concurenţei4 o vi&iune dinamică/ clasică %i o vi&iune statică/ neoclasică. 8ucure%ti 2. 1'-23 * 2 .+/ pag. Competitivitate. Gna/ numită 56oul stat industrial5/ care une%te trei %coli de noncon)ormi%ti/ iar cealaltă/ 5Institutionali%tii5/ care repre&intă o respingere mult mai radicală a tradiţiei %i o colecţie mult mai eterogenă de idei %i indivi&i dec1t prima1.* Conceptul de concurenţă + subiect contro#ersat al teoriei economice !n dreptul comercial/ punctul de vedere aproape unanim este că )orţa regulatoare cea mai importanta a economiei de piaţă este concurenţa. $uterea tradiţiei concurenţiale !n teoria economică/ pornind de la 0dam 2mit3/ !ncearcă să reunească o multitudine de doctrine rivale %i/ !n acela%i timp/ %ovăitoare4 toate curentele regăsindu-se !ntr-o anumită măsură !n str1nsoarea 5m1inii invi&ibile5.a pre&enta teme care se opun doctrinei tradiţionale. Concurenţă. C3i%inău 1???/ pag.

0ceastă sinte&ă !ncorporea&ă o abordare predominant statică a concurenţei %i adaugă elemente su)iciente de la abordarea dinamică pentru a o )ace plau&ibilă ca model practic. $ieţe !n concurenţă per)ectă %i imper)ectă. Crupţia !n secolul al JJ-lea a )irmelor gigant a )ost interpretată ca o mi%care de la o piaţă concurenţială/ la o piaţă cu structură monopolistă.. *#-*? 6 . al 3 + Mihai 5> Moşneanu T.I. 8ucure%ti 2. 8ucure%ti.1. Purcărea T. + $remisa )undamentală empirică a ambelor versiuni ale %colii capitalismului monopolist . Concurenţa. $rima variantă la interpretarea clasică asupra concurenţei este pusă sub patrona ul literaturii 56oului stat industrial5/ iar toate aspectele acestei variante !%i găsesc con)irmare !n a)irmaţiile lui H. Botu%i/ considerăm ca este util să separăm aceste doctrine după cum urmea&ă4 : Kcoala capitalismului monopolist.cu precădere !n economia industriei. (octrine care pun un accent esenţial pe de&voltarea monopoluri lor pot )i grupate sub egida unei %col i capi tali st monopoliste stili&ate.n acest sens/ sunt luate !n considerare trei variante4 -%coala capitalismului monopolist. .cea radicală %i principalele curente -%i anume aceea că/ !n sec. $erspectiva general istorică de&văluie o evoluţie a economiei industriale !n care concurenţa/ ec3ilibrul reali&at pe piaţă a )ost !nlocuit !n secolul al JJ-lea de 5ceva di)erit5. 2ă anali&ăm succint cele două alternative modeme ale abordării concurentei. 1???/ pag 26 Daniela Ancu(a/ "icroeconomic4 teorie %i aplicaţii. 0ce%ti !nlocuitori pentru anali&a ba&ată pe ec3ilibrul concurenţial se !ntrepătrund !n mod inevitabil. <3idul a)acerilor per)ormante.. 9 versiune radicală a acestei abordări/ capitalismul monopolist/ a )ost combătută de "ars3all !n abordarea sa asupra concurenţei. 9 anali&ă similară a principalelor tendinţe !n interpretările asupra concurenţei a generat de&voltarea doctrinei concurenţei monopoliste %i a doctrinelor asociate. . <albrait33/ !n celebra carte cu acela%i titlu. 0ceastă !ncercare de sinte&ă a )ost un e%ec cu e)ecte dăunătoare asupra de&voltării economiei industriei. pag.%coala managerială. -%coala plani)icării.

Lorţa distinctivă a acestui cadru derivă din legătura cu studiile iniţiate de 0l)red "ars3all/ a căror provocare la adresă doctrinelor standard este !ntrupată !n )apt !n ideea irelevanţei concurenţei ca element usti)icativ central !n de&voltarea structurii industriale a 0mericii la s)1r%itul secolului. Lorţa metrică a sc3imbării a lost concreti&ată !n deci&ia luată de )irmă de a !nlocui o piaţă anonimă cu o 5m1nă vă&ută5 a managementului producţiei %i v1n&ării bunurilor sale. Kcoala managerialistă a de&voltat o 5literatură managerialistă5 elaborată. +# # . Bendinţa dominantă !n această literatură a )ost de a trata voinţa managerială ca pe un 5lucru rău5/ dar cu un aspect e-cepţional %i curios4 %coala managerialistă a conţinut/ !n general/ o părere care se abate de la observaţia )aimoasă a lui 0dam 2mit3*/ precum ca nu de la bunăvoinţa măcelarului sau brutarului a%teptăm cina/ ci de la )elul !n care ei !%i concep propriul interes. $entru anumiţi manageriali%ti nu este nevoie să se invoce intervenţia statului sau să se postule&e intervenţia unei m1ini invi&ibile a concurenţei ca protecţie !mpotriva mani)estării interesului personal/ de c1nd putem conta pe disponibilitatea managerului modern de a stinge orice con)lict !ntre puterea privată %i interesul public. (in punct de vedere istoric 5managerialismul5 s-a putut na%te după ce a )ost acceptat/ !n principiu/ de literatura mai sus menţionată/ asupra structurilor monopoliste ale pieţei/ vi&1nd potenţial o activitate mai subversivă din partea )irmelor dec1t cea dinainte4 comportamentul )irmelor era presupus ca )iind a)ectat de deci&ii interne %i nu determinat strict de mediul e-tern/ !n de&voltarea ulterioară a acestei literaturi/ cele mai multe dintre e)ectele potenţial noncon)ormiste ale acestei doctrine s-au pierdut %i %coala a )ost integrată !n teoria neoclasică a posibilităţilor de alegere %i s-a concentrat !n e-clusivitate pe con)lictul dintre proprietarii %i administratorii resurselor. 0 treia %coală s-a de&voltat recent !n cadrul abordării 56oului stat industrial5 %i accentuea&ă alegerea internă a )irmei !ntre plani)icare %i piaţă. concurenţa a scă&ut/ este un motiv de controverse.JJ-lea. <alaţi 1??2/ pag. Cconomie politică. !n acest cadru/ evenimentele * Ştefan l''.

<eogra)ia 1-a in)luenţat/ !n timp ce progresul educaţiei 1-a trans)ormat complet. . (orinţele/ concepţiile intelectuale/ relaţiile cu bunurile materiale %i relaţia cu alte )iinţe umane nu au )ost !ntotdeauna acelea%i. Concepţia a )ost )oarte mult răsp1ndită/ )iind susţinută de %coala germană/ de instituţionali%tii americani/ be3aviori%ti/ istorici ai economiei %i de un !ntreg %ir de opinii disidente/ subterane %i nonacademice a)irmate de economi%ti %i anali%ti economici.+/ pag. Aariantă mai vec3e %i mult mai radicală a concurenţei/ ca mod de anali&ă/ este cea o)erită de instituţionali%ti.56 Beoria clasică !n )orma sa pură nu neagă in)luenţa )actorilor sociali asupra pre)erinţelor/ dar presupune ca ace%ti )actori %i e)ectele lor pre&intă stabilitate peste timp. 0ceastă concepţie a )ost iniţiată mai ales din punct de vedere metodologic/ prin opo&iţie la doctrina standard/ aceasta )ăc1du-se !n termeni naivi / cu a utorul unor metode inductive !n locul celor deductive/ !n )elul acesta accept1ndu-se dintr-o perspectivă e-terioară separaţia tradiţională a teoriei %i )aptelor. 2*-26 ' . 0ceasta implică )aptul ca in)luenţa acestor )actori poate )i actuali&ată !n termenii unui e)ect unidirecţional asupra pre)erinţelor %i !n&estrării iniţiale a indivi&ilor cuprinsă !n modelul general de ec3ilibru.. 8ucure%ti 2. $rimul aspect al criticii instituţionaliste este o !nclinaţie antiutilitaristă/ o negare a su)icienţei interesului personal/ ca e-plicaţie pentru comportamentul economic4 59mul ca )iinţă socială este un copil al civili&aţiei %i un produs al istoriei. 0v1nd instituţii %i tradiţii/ sisteme legale/ )elul !n care este condusă a)acerea %i cei care vin din a)ară !n cadrul pieţei nu pot )i-cu acurateţe anticipate/ )ără o cunoa%tere corespun&ătoare a rolului instituţiilor/ !n )ormă e-tremă/ doctrina economică clasică a 6 Mihai Emilia.3otăr1toare pentru de&voltarea societăţii industriale moderne au )ost iniţiate din interiorul )irmelor %i nu impuse de mediul concurenţial.nclinaţia antiutilitaristă a instituţionalismului conduce la al doilea element al criticii doctrinei clasice/ care pre&intă instituţiile legale/ )inanciare %i de altă natură ca av1nd o putere usti)icativă independentă %i integritate/ iar !n )elul acesta se separă de interpretarea pur )uncţionalistă. Concurenţa economică4 libertate %i constr!ngere uridică.

!ncorporat anali&ele unei !ntregi mulţimi de instituţii %i structuri legale/ evalu1ndu-le după e)ectele lor asupra procesului de liber sc3imb al bunurilor. 0ce%tia vor considera ca )irească următoarea a)irmaţie4 5recenta consolidare %i raţionali&are a industriei a sporit concurenţa/ o declaraţie care ar lăsa mulţi economi%ti cu răsu)larea tăiată. # (ar/ c1nd e-istă ne!nţelegeri !ntre institutionalise %i susţinători ai doctrinei clasice/ ar )i stupid să presupunem !ntotdeauna ca e-ponenţii doctrinei clasice au gre%it/ !n ciuda contribuţiei importante a instituţionali%tilor !n anali&a concurenţei %i a economiei !n general/ succesul acestei %coli este acum mai scă&ut ca oric1nd. "odelul de comportament al unui individ care se aprovi&ionea&ă de pe piaţă este pre&entat cam a%a4 !ntr-un sens )oarte precis el alege. 6u se pune problema ca structuri instituţionale sau convenţii sociale să a)ecte&e acest comportament/ dar ele au apărut ca o necesitate de a spri ini tocmai satis)acerea pre)erinţelor %i a nevoilor. Liecare )irmă 7luptă5 cu alte )irme DconcurenteE care produc %i o)eră # Belostecinic Grigore. Competitivitate. C3i%inău 1???/ pag. $entru istoricii g1ndirii economice/ critica implicită %i uneori necon%tienti&ată a doctrinei economice clasice a )ost !ntotdeauna mult mai puţin in3ibată. "ar=eting. $rintre istoricii g1ndirii economice %i printre anali%tii economici a e-istat totdeauna o teorie 5subterană5/ nee-primată asupra comportamentului economic %i a concurenţei. 16 ? . 0bordarea instituţional i stă percepe instituţiile ca pe ni%te canale prin care indivi&ii !%i e-primă pre)erinţele/ deci aceste instituţii/ prin ele !nsele/ nu sunt )undamentale !n )ormarea re&ultatului )inal. (e e-emplu/ a )ost !ndelung susţinut/ !n contradicţie cu doctrina clasică/ de către mulţi istorici ai g1ndirii economice/ )aptul ca in)luenţa continuă %i controlul permanent al unor )amilii asupra )irmelor a !mpiedicat de&voltarea acestora %i comportamentul lor raţional. Concurenţă.5 Cu siguranţă/ opiniile istoricilor g1ndirii economice %i ale anali%tilor economici/ cei mai mulţi dintre ei ai doctrinei instituţionaliste/ )ără a )i continuatorii acesteia/ sunt pre)erate !n mod invariabil celor ale susţinătorilor doctrinei clasice.

(acă !n cadrul unei industrii sunt mulţi competitori/ )iecare dorind să obţină o cotă c1t mai mare pe piaţă/ %i nici unul dintre ace%tia nu deţine o po&iţie dominantă/ concurenţa se intensi)ică/ ca urmare a dorinţei de a !nvinge a )iecăruia. ' Concurenţa din cadrul mediului concurenţial repre&intă ansamblul )irmelor producătoare de bunuriMservicii identice sau pro)und substituibile Dde e-emplu industria de automobile/ industria )armaceutică/ industria petrolului/etc.. barierele de ie%ire din industria respectivă. 8ucure%ti 2. "acroeconomie apro)undată. 1. Concurenţii se pot grupa !n concurenţi direcţi %i concurenţi indirecţi.3/ pag.+/ pag. 0tunci c1nd pro)iturile dintr-o industrie nu mai sunt atractive/ )irmele ar trebui să o părăsească.produse ce satis)ac nevoi asemănătoare. ? 0pare ast)el o rivalitate !ntre )irme/ )iecare căut1nd să se di)erenţie&e de competitori prin preţ/ calitatea produsului/ reclamă %i publicitate/ servicii post-v1n&are o)erite clienţilor/ sistemul de garanţii/ etc. 0tunci c1nd ritmul scade/ concurenţa se să-%i e-tindă segmentul de piaţă intensi)ică/ )iecare )irmă !ncerc1nd : N gradul de globali&are. Intensitatea concurenţei depinde de4 N N e-istenţa unor )actori )avori&anţi Dne)avori&anţiE. . (eseori !nsă ele !nt1mpină unele bariere de ie%ire/ care pot )i4 ' ? Dit ă Ale!an"rina. 3.. +#-+? Mihai Emilia. Industria acopere cuprinde deci )irme concurente care !ncearcă să cu bunuriMservicii o parte c1t mai mare a pieţei %i/ prin aceasta/ să marginali&e&e alte )irme sau c3iar să le scoată de pe piaţă. Concurenţii direcţi mai sunt cunoscuţi drept 7concurenţi la nivelul industriei5 sau ai mediului concurenţial al unei )irme. acoperit pentru a-%i menţine nivelul v1n&ărilor/ !n detrimentul celorlalţi.E. In)luenţa concurenţei este cu at1t mai puternică cu c1t intensitatea acesteia este mai mare. Concurenţa economică4 libertate %i constr!ngere uridică. Bimi%oara 2. Intensitatea competiţiei din cadrul unei industrii este determinată de următorii )actori principali4 gradul de atomi&are a industriei. modul de valori)icare a atuurilor de către )iecare concurent. : ritmul de cre%tere a pieţei.

Costurile )i-e ridicate determină )irmele să utili&e&e la ma-imum capacităţile de producţie/ ceea ce duce la cre%terea producţiei obţinute %i la intensi)icarea rivalităţii dintre concurenţi/ )iecare )irmă continu1nd să c1%tige segmente noi de piaţă pentru a-%i vinde producţia suplimentară.: economice Dma%ini/ utila e/ instalaţii speciali&ateE. Pitrcărea T. 0st)el anali&a industriei se poate )ace separat !n )iecare ţară. piaţa de re)erinţă este lumea !ntreagă .-21 5 Moşneami T. Gnele tipuri de industrie/ cum ar )i cea electronică/ sunt numite industrii 7globale5 sau 7mondiali&ate5. : strategice Dinterrelaţii/ complementaritatea cu alte domenii de activitate ce !mpiedică ie%ireaE. Competitivitate. 2. DCel mai slab c1ine !ncolţit va mu%ca. $orter a arătat că/ !n anumite industrii/ concurenţa dintr-o ţară este strict dependentă de concurenţa din alte ţări importante. <3idul a)acerilor per)ormante. Gn aspect )oarte important al anali&ei concurenţei la nivel de industrie !l repre&intă stabilirea pieţei geogra)ice de re)erinţă. 11 $entru alte sectoare/ cum ar )i industria de ambala e/ piaţa de re)erinţă o constituie ţara/ respectiv regiunea. 8ucure%ti. ". Concurenţa. (elimitarea precisă a acesteia este utilă pentru a putea anali&a concurenţii reali ai )irmei/ climatul %i tendinţele pe piaţa respectivă. 1???/ pag. iar avanta ele competitive sunt puţin trans)erabile. aceasta este !nţeleasă uneori ca un e%ecE. 1. Intensitatea competiţiei este invers proporţională cu acest grad. : nivelul costurilor )i-e. psi3ologice Deste !ntotdeauna di)icil pentru un manager care a activat toată cariera sa !ntr-un anumit domeniu să renunţe. "ar=eting. Competiţia dintr-o ţară este independentă de cea care se des)ă%oară !ntr-o altă ţară. Industria 1. 11 Belostecinic Grigore. : politice %i : sociale Dintervenţii guvernamentale sau sindicale pentru a !mpiedica o )irmă să abandone&e sectorulE.E : gradul de di)erenţiere a produselorMserviciilor. 0st)el pentru unele B sectoare concurenţa trebuie anali&ată la scară mondială/ pentru că o po&iţie )orte. Concurenţă. Cu c1t aceste bariere sunt mai mari/ cu at1t )irma iese mai greu de pe piaţa speci)ică a unei industrii/ intensi)ic1ndu-se concurenţa.. 61 11 . C3i%inău 1???/ pag.

1/ pag. 2unt acele !ntreprinderi care vi&ea&ă acelea%i grupuri de cumpărători/ )urni&ea&ă linii de produse !n game comparabile/ )olosesc acelea%i canale de distribuţie/ o)eră acelea%i servicii Dinclusiv cele de asistenţă te3nicăE/ urmăresc obţinerea aceluia%i tip de avanta competitiv. 8ucure%ti 2. 1+ C-istă mai !nt1i concurenţi apropiaţi/ pe care !ntreprinderea !i !nt1lne%te practic la )iecare nouă a)acere. dar inter)erenţa sistemelor concurenţiale )iind slabă/ anali&ele vor putea )i independente. 1+ #igăneau M. • repre&entarea grupurilor strategice. +' 12 .1/ pag. In evaluarea concurenţei pe ba&a grupurilor strategice este necesară parcurgerea mai multor etape4 • identi)icarea grupurilor strategice. 8ucure%ti 2. Gn instrument de ad1ncire a anali&ei unei !ntreprinderi !n care e-istă numeroase grupuri de competitori/ )iecare grup ocup1nd un loc distinct pe piaţă %i av1nd o imagine speci)ică !n percepţia cumpărătorilor/ este cel propus de ".# 13 Daniela Ancu a . $orter/ de 7cartogra)iere5 a grupurilor strategice / 12 Conceptul de grup strategic a )ost )olosit pentru prima data !n 2G0/ !n anii >6. 8ucure%ti 2.2-1./ $oman M. "icroeconomie4 teorie %i aplicaţii. "icroeconomic4 teorie %i aplicaţii... 0 )ost apoi apro)undat %i populari&at de către $orter/ !n opinia lui/ 7grupul strategic constă !n ansamblul )irmelor concurente de pe o piaţă/ al căror comportament este asemănător5. • identi)icarea barierelor de mobilitate.. C-istă apoi concurenţi cu care 12 Daniela Ancuta . $ieţe !n concurenţă per)ectă %i imper)ectă. 1. 0ceasta nu implică !nsă de&interesul )aţă de ceea ce se petrece !n celelalte ţări Danali&a put1nd )i e-tinsă %i la alte ţări importanteE. 0nali&a unei industrii !n termeni de grupuri strategice pleacă de la ipote&a că concurenţa nu este omogenă datorită opţiunilor strategice di)erite adoptate de către competitori.13 0ceastă eterogenitate implică )aptul că o !ntreprindere nu este !n concurenţă cu toate celelalte )irme din industrie %i cu aceea%i intensitate./ pentru a e-plica di)erenţele de per)ormanţe observate !n interiorul aceleia%i industrii/ !ntre di)eriţi concurenţi. $ieţe !n concurenţă per)ectă %i imper)ectă.ambala elor/ de e-emplu/ va putea )i studiată pentru )iecare ţară !n parte. #?-'.*/ pag. "acroeconomie4 o abordare cantitativă.

Lactori ca apartenenţa la un grup industrial/ modalităţile de )inanţare/ structura %i organi&area !ntreprinderii/ gradul de diversi)icare/ mărimea capitalului pot determina includerea !ntreprinderii !ntr-un grup strategic sau altul. Liecare )irmă dintr-o industrie poate activa pe unul sau mai multe segmente de piaţă/ !n )uncţie de acest criteriu/ putem identi)ica mai multe tipuri de !ntreprinderi4 speciali&ate . Identi)icarea segmentelor vi&ate de )iecare )irmă repre&intă o dimensiune esenţială pentru anali&a po&iţiei strategice.3/ pag. *? 13 . In )ine/ găsim concurenţi !ndepărtaţi.. ON gradul de anga are internaţională a )irmei urmăre%te gruparea )irmelor după po&iţia lor pe di)erite pieţe internaţionale.acelea care se anga ea&ă !ntr-un singur segment strategic. $entru constituirea grupurilor strategice/ dimensiunea segmentelor vi&ate este esenţială/ deoarece arată relaţiile de concurenţă directă/ dar nu %i su)icientă. Gnele )irme care )ac parte dintr-un grup strategic vor e-amina costurile %i avanta ele strategice care ar !nsoţi lărgirea domeniului lor strategic !n scopul 1* Du ă Ale!an"rina. Bimi%oara 2. 0ce%tia urmăresc un avanta competitiv di)erit %i nu sunt pre&enţi dec1t pe o anumită parte din piaţă. ON caracteristicile !ntreprinderii.vi&ea&ă c1teva segmente. : generali&ate .sunt pre&ente pe aproape toate segmentele. Ci sunt pe alte segmente de piaţă %i pot )i cali)icaţi concurenţi deoarece/ cunosc1nd industria/ este posibil ca !ntr-o &i ace%tia să-%i sc3imbe 7ţinta5 %i să intre !n rivalitate cu !ntreprinderea. ON tipurile de avanta e competitive căutate de !ntreprinderi constituie o dimensiune pertinentă !n măsura !n care e-istă mai multe posibilităţi de di)erenţiere sau de obţinere a avanta elor de cost. Industria este eterogenă %i poate )i divi&ată !n segmente.1* 0%adar pentru o corectă identi)icare a grupurilor strategice e-istă mai mulţi )actori 4 ON comportamentul )irmelor )aţă de segmentele industriei. : multispeciali&ate .!ntreprinderea este con)runtată din c1nd !n c1nd. "acroeconomie apro)undată.

*#-6.. 0ceste di)icultăţi pe care o )irmă le !nt1mpină dacă dore%te să treacă dintr-un grup strategic !n altul au )ost denumite !n literatura de specialitate bariere de mobilitate. Competitivitate. 31 1+ 16 . 1# Beloslecinic Grigore. Concurenţă. $ieţe !n concurenţă per)ectă %i imper)ectă. "icroeconomic4 teorie %i aplicaţii. Daniela Ancu a .cuceririi totale sau parţiale a domeniului altui grup/ !n timp ce altele vor evalua barierele care stau !n calea migrării lor dintr-un grup strategic !ntr-altul mai atrăgător. C3i%inău 1???/ pag. "ar=eting.1/ pag.)ie pentru că reducerea de preţ pe care va consimţi să o )acă va răm1ne mai mică dec1t cea a costurilor.16 0cestea sunt de două categorii4 : : bariere de ordin comercial. e-istenţa unor costuri de producţie reduse/ graţie unui control mai riguros al resurselor utili&ate !n procesele de )abricaţie. -e)ectele de 7e-perienţă5 %i trans)er de cuno%tinţe de care a putut bene)icia !ntreprinderea !n )iecare activitate. Gn alt atribut al bunei )uncţionări a concurenţei constă !n a obţine niveluri ale costurilor de producţie in)erioare celor ale concurenţilor/ graţie e-ploatării economiilor de scară/ acumulării e)ectului de e-perienţă sau oricărei alte surse de reducere a costurilor unitare/ menţin1nd o anumită paritate sau o anumită pro-imitate !n termeni de calitate. 8ucure%ti 2. bariere re)eritoare la caracteristicile o)ertei/ ale producţiei.economiile de scară !n di)eritele activităţi elementare. 1# (acă reducerea costurilor se )ace !n detrimentul calităţii/ acest tip de avanta competitiv devine nu numai inoperant/ dar %i ne)ast. (acă cumpărătorii nu resimt o mare di)erenţă de calitate !ntre produsele concurenţilor %i cele ale )irmei/ aceasta va avea pro)ituri mai mari dec1t media4 . . $rincipalii )actori care contribuie la reducerea costurilor sunt4 .)ie pentru că la costurile reduse ea va putea să aplice preţuri ec3ivalente celor de pe piaţă.

-gradul de utili&are a capacităţilor de producţie.-gradul de integrare a cărui in)luenţă asupra nivelului costului varia&ă de la o industrie la alta.relaţiile cu partenerii instituţionali Dguvern/ sindicate/ puterea publică etc. ./.n cadrul Constituţiei R. eglementarea -uridică a protecţiei concurenţei . Contactele privilegiate cu anumite instituţii pot permite reali&area de economii importante4 e-onerări )inanciare/ absenţa de con)licte sociale/ preţuri bune etc.E/ dar poate să %i pre&inte de&avanta e ca necesitatea de a găsi )urni&ori/ de a )orma distribuitorii/ clienţii etc." adoptate la 2? iulie 1??+ sunt de reţinut !ndeosebi 1* .n legislaţia . .. -momentul de intrare !n industrie/ !n măsura !n care vec3imea poate aduce avanta e Dnotorietate/ e)ectul de )ormare etc. *. .E care nu sunt accesibile %i tuturor celorlalţi concurenţi.acces privilegiat la anumite resurse care sunt la preţuri )oarte bune Dproducţia de aluminiu !n Canada se bucură de preţuri )oarte oase la electricitate !n raport cu CuropaE.

126 D2E lit. Constituţia suprimă ast)el/ e-plicit %i de)initiv/ sistemul comunist al proprietăţii monopoliste de stat asupra tuturor mi loacelor de producţie. 11#E/ respectarea Constituţiei %i a legilor ţării Dart. (e aceea dispo&iţiile art. Lără această adevărată revoluţie a principiilor uridice/ instaurarea 1' Constituţia Republicii "oldova/ titlul IA/ atr.126 16 . b/ potrivit cărora statul trebuie să asigure %i prote area intereselor naţionale !n activitatea economică/ )inanciară %i valutară/ precum %i cu alte obligaţii ce revin statului/ legate de ocrotirea sănătăţii cetăţenilor Dart. 126 D2E lit. a din Constituţie/ nu trebuie privită ca o e-presie a lipsei oricărei circumstanţe/ conceptul de libertate absolută ne)iind propriu unui regim uridic adecvat statului de drept. 1264 7 D1E Cconomia R. 126 D2E lit. 33E/ apărarea ţării %i organi&area activităţii cu caracter militar Dart. 126 se coroborea&ă cu cele ale art. *1E5.". +? din # martie 1??6E4 79bligaţia statului/ In cadrul economiei de piaţă/ de a asigura libertatea comerţului/ prevă&ută de art. este economie de piaţă/ de orientare socială/ ba&ată pe proprietateprivată/ %i publică/ antrenate !n concurenţă liberă.1' .normele de principiu/ !nscrise !n titlul IA/ intitulat 7Cconomia naţională %i )inanţele publice5. D2E 2tatul trebuie să asigure4 aE reglementarea activităţii economice %i administrarea proprietăţii publice ce-i aparţin !n condiţiile legii. nr.n interpretarea te-tului citat/ Curtea Constituţională a reţinut următoarele/ prin deci&ia nr. $otrivit art. bE libertatea comerţului %i activităţii de antreprin&ator/ protecţia concurenţei loiale/ crearea unui cadru )avorabil valori)icării tuturor )actorilor de producţie. cE prote area intereselor naţionale !n activitatea economică / )inanciară %i valutară.5. Cle interesea&ă direct regimul uridic general al concurenţei. a din Constituţie/ precitate/ trebuie concepute ca a)late !n consonanţă %i cu dispo&iţiile art. (ispo&iţiile art. +1 din Constituţie/ care prevăd că dreptul de proprietate privată este garantat/ desigur !n limitele statornicite de lege. dE stimularea cercetărilor %tiinţi)ice. 12# din 6 decembrie 1??* D"/ 9).

nr. 22'M1??2 privind prote area producătorilor naţionali %i a pieţei interne de competiţia neloială re&ultată din importul unor produse la preţ de dumping sau subvenţionat/ precum %i la e-portul la preţuri sub nivelul celor practicate pe piaţa internă D". nr. 1*M1??. 9). Cu titlul arătat/ pre&intă interes Dindependent de modi)icările ulterioare/ care vor )i evocate pe parcursE/ Pegea nr. 11 din 3. 0st)el a intrat !n vigoare Qotăr1rea <uvernului nr. privind reorgani&area unităţilor economice de stat ca regii autonome %i societăţi comerciale/ c1t %i Pegea nr. 6ormele constituţionale la care ne-am re)erit mai sus au )ost !n )apt devansate/ din 2. ianuarie 1??1 privind combaterea concurentei neloiale/ !n continuare au devenit necesare reglementări re)eritoare domeniul a)acerilor cu elemente la competiţia economică !n de e-traneitate. aprilie 1??6E/ completată prin numeroase regulamente %i instrucţiuni emise de către 0genţia 6aţională pentru $rotecţia Concurenţei #/ !n realitate/ Pegea nr. '' din 3. 21M1??6 are ca )inalitate principală prevenirea %i reprimarea practicilor monopoliste. 133 din 1# iunie 1??2E. *# . 1*M1??.1? !ncă mai recent/ pentru a se putea remedia lacunele Pegii nr. 9). Competitivitate. 1*.economiei de piaţă !n Republica "oldova nu putea )i concepută.din ' august 1??./ de unele reglementări de nivel u&ual/ !nainte de a le putea evoca pe cele cu incidenţă nemi locită !n domeniul concurenţei comerciale/ trebuie amintite actele normative de ba&ă/ care au con)igurat tran&iţia de la sistemul monopolist de tip comunist la economia de piaţă/ cre1nd ast)el premisele competiţiei dintre agenţii economici. 21M1??' a concurenţei D".*' 1# ./ dar cu s)eră de aplicare mărginită numai la regii autonome %i la societăţi comerciale cu capital ma oritar de stat/ )ără a include cu alte cuvinte %i agenţii economici din sectorul privat/ !n ordine cronologică a urmat Pegea nr. 36-3' din Pegea nr./ a )ost adoptată Pegea nr. Ca atare re&ultă/ pe de-o parte/ că titlul acestui act normativ enunţă un obiect 1? Belostecinic Grigore... *' din 16 august 1??1 a privati&ării societăţilor comerciale/ !n această ambianţă comple-ă/ cuprin&1nd numai parţial componente de piaţă libera/ au )ost adoptate mai !nt1i norme antimonopoliste prin art. "ar=eting. Concurenţă. C3i%inău 1???/ pag.

31M1??6 privind regimul monopolului de stat D".n a)ară de actele normative de ba&ă/ enumerate p1nă acum/ !n materie se aplică/ evident/ numeroase alte reglementări/ cu o incidenţă mai restr1nsă/ care vor )i indicate pe parcurs. (eosebim ca atare/ !n materie/ at1t norme legale/ de regulă imperative/ c1t %i norme convenţionale restrictive de competiţie. 2. C-erciţiul concurenţei este/ cu alte cuvinte/ cantonat pe de-o parte de ordinul legiuitorului/ iar pe de altă parte . ?6 din 13 mai 1??6E. 11M1??1/ ceea ce din păcate poate genera con)u&ii/ !n )ine/ !n această listă preliminară %i selectivă de acte normative trebuie adăugată Pegea nr.. 9). 8ucure%ti 2. Restricţiile impuse agenţilor economici/ sub sancţiuni )oarte diversi)icate/ implică a%adar !n mod necesar %i )inalitatea de a asana cu titlu permanent piaţa !n cau&ă. Concurenţa economică4 libertate %i constr!ngere uridică. Gnele stabilesc !n mod direct %i nemi locit statutul concurenţei comerciale/ aduc1ndu-i restr1ngeri e-plicite/ spre a pre!nt1mpina practicile monopoliste sau neloiale. 21 %&i"em.e-ercitarea concurenţei de piaţă/ !n sensul u&ual ai noţiunii/ este !nlăturată/ )iind !nlocuită printr-o administrare %i e-ploatare ba&ată pe licenţe acordate de "inisterul Linanţelor unor operatori care !ndeplinesc cerinţele legale. 21 9biectivele urmărite ast)el de normele legale ce ne preocupă demonstrea&ă că/ prin natura lor/ ele se !nscriu !n s)era celor 2.de alt)el restr1nse ca număr/ .. 'ag. ..de !nsă%i voinţa agenţilor economici !n cau&ă. 0lte reglementări interesea&ă indirect acest regim/ !n măsura !n care autori&ă limitări voluntare ale competiţiei economice. !n domeniile de activitate economică re&ervate statului . 6ormele legale aplicabile concurenţei se re)eră at1t la operatorii care se con)runtă pe piaţă/ oblig1ndu-i să se con)orme&e unei conduite oneste/ c1t %i la relaţiile economice/ considerate global/ cărora trebuie să le asigure un nivel normal de des)ă%urare. nr.+/ pag *3 1' . () Mihai Emilia. (reptul concurenţei comerciale/ urmărind !n esenţă să asigure libertatea pieţei/ prin !n)r1narea e-ceselor competiţiei/ cuprinde două categorii de norme.vădit mai e-tins dec1t cel căruia i se aplică e)ectiv/ iar pe de altă parte că se suprapune nominal denumirii Pegii nr.!n anumite limite .

$e l1ngă instituţiile menţionate/ care deţin competenţe nemi locit legate de supraveg3erea concurenţei comerciale/ altele contribuie indirect la asanarea 22 "r.3--iv din 3. (intre structurile neguvernamentale care participă la disciplinarea concurenţei comerciale pot )i menţionate camerele de comerţ %i de industrie.. $entru ca aceste multiple )inalităţi să poată )i aduse la !ndeplinire/ au )ost create !n cadrul relaţiilor interne/ organe corespun&ătoare/ at1t guvernamentale/ c1t %i neguvernamentale.. Ca atare li se aplică/ sub re&erva unor multiple particularităţi/ regimul uridic general al contractelor/ iar nu cel al răspunderii delictuale. 8ucure%ti 1??6/ pag. Luncţionarea normală a pieţei libere %i protecţia concurenţei loiale constituie/ a%a cum s-a arătat %i mai !nainte/ obiective de !nsemnătate primordială !n concepţia statului de drept/ enunţate ca atare de art. (reptul concurenţei comerciale./3. Gnele din prima categorie/ cu pro)il speciali&at/ !%i e-ercită totalitatea competenţelor !n domeniul competiţiei de piaţă/ precum 0genţia 6aţională pentru $rotecţia Concurenţei.3))) 1? . /((0 /(12/3)4 "in 5/.ă'ă -nă. Concurenţă neloială pe piaţa internă %i internaţională. '+ 23 Pegea cu $rivire Pa $rotecţia Concurenţei nr.. 126 din Constituţie.22 (eosebirea de cali)icare arătată/ !ntre normele legale %i cele convenţionale ale concurenţei/ pre&intă interes 3otăr1tor %i pe planul dreptului internaţional privat/ in)luenţ1nd determinarea legii aplicabile !n materie.e-tracontractuale. Monitorul *ficial Al $.6. *cta+ian .2. 23 0ltele/ cu un c1mp de activitate mai vast/ precum consiliile locale ale comunelor %i ora%elor/ deţin/ !n ansamblul )uncţiilor pe care le e-ercită/ %i atribuţii privitoare la rivalitatea de pe piaţă dintre agenţii economici. !n sensul arătat s-a scris că 7dispo&iţiile !mpotriva concurenţei neloiale sunt reguli independente/ care )ormea&ă o parte din dreptul delictual5 (impotrivă/ !nţelegerile intervenite !n mod deliberat !ntre agenţii economici/ prin care unii dintre ei acceptă anumite restriction e-ercitarea concurenţei comerciale/ se clasi)ică !n categoria normelor convenţionale..l 1.Mol"o+a ni.

.. C-cesele concurenţei sunt temperate %i pe această cale nespeci)ică materiei noastre. $e planul relaţiilor de comerţ e-terior/ deontologia concurenţei comerciale este asigurată at1t de organe cu alcătuire bilaterală/ precum comisii ce cuprind repre&entanţi ai R. . DRevista Cconomistul 1+2M1?> 2. %i ai statului partener/ c1t %i de structuri de nivel internaţional/ abilitate să )uncţione&e !n temeiul unor convenţii 6e vom re)eri !n continuare/ deocamdată cu titlu introductiv/ la unele dintre instituţiile interne/ urm1nd ca ulterior/ !n conte-tul tematic care le este propriu/ să le !ntregim pro)ilul/ preci&1nd !ndeosebi competenţele ce le revin %i procedurile a)erente. (in această categorie )ac parte instituţiile care asigură protecţia consumatorilor. $rote area consumatorilor-obiectiv prioritar al oricărui guvern. "onitorul 9)icial 0l R. Reciproca se !nvederea&ă a )i la )el de e-actă/ !n sensul că dreptul consumatorilor/ spre a da re&ultate bene)ice/ trebuie să apere pe cetăţeni %i de e)ectele nocive ale competiţiei abu&ive dintre agenţii economici.166-16'M12.. (in categoria organelor cu activitate speciali&ată !n sectorul competiţiei comerciale )ace parte !n primul r1nd 0genţia 6aţională pentru $rotecţia Concurenţei/ c1rmuit de Pegea Republicii "oldova cu $rivire Pa $rotecţia Concurenţei nr.."..2.3--iv din 3.6. 11."oldova nr. 0genţia 6aţională pentru $rotecţia Concurenţei. organe care/ ocrotind clientela/ !%i aduc aportul notabil la disciplinarea raporturilor dintre comercianţi %i consumatori.2. 2+ Impactul po&itiv pe care !l e-ercită asupra competiţiei de piaţă decurge din cone-iunea indisolubilă e-istentă !ntre concurenţa comercială// menită să atragă clientela %i interesele legitime ale consumatorilor/ adesea le&ate de practicile unor agenţi economici/ !n de)initiv/ a%a cum s-a remarcat cu deplină !ndreptăţire !n literatura de specialitate/ 7dreptul concurenţei ia !n considerare !n principal interesul consumatorilor/ care constituie !nsă%i )inalitatea economiei de piaţă5.. %i de 2+ multilaterale. Drăgulănescii 6..12.* din 31.pieţei libere %i respectarea normelor deontologice de pro)il. 2e usti)ică ast)el/ din punct de vedere instituţional/ re)eririle %i la.

/((0/(12/3)4 "in 5/. 11.Instituţia este )ormată la v1r) din # membri/ după cum urmea&ă4 un director general/ %i 2 ad uncţi ai acestuia Dart./3. *M11 din RegulamentE.3)))7 21 .oncuren ei (Ane!ă la legea cu $rivire Pa $rotecţia Concurenţei nr. $rin comparaţie cu proporţiile sale supradimensionate este su)icient de reamintit/ ca termen de reper semni)icativ/ că !nainte de era tiraniei comuniste atribuţiile de supraveg3ere %i de sancţionare a practicilor monopoliste erau e-ercitate de către o singură direcţie Dnici măcar o direcţie generalăE din "inisterul Industriei/ iar sub aspect comercial/ e-ista o economie de piaţă !n)loritoare/ incomparabil mai de&voltată %i diversi)icată dec1t cea anemică de astă&i/ su)ocată de para&itismul administrativ/ care din păcate ia amploare %i după abolirea comunismului.. Monitorul *ficial Al $.Regulamentul 0genţiei 6aţionale pentru $rotecţia Concurenţei .Mol"o+a nr.6. Consiliile locale ale comunelor %i ora%elor. 0ceste organe teritoriale ale 2* $egulamentul Agen iei 6a ionale 'entru Protec ia . (in această sumară pre&entare reiese !n mod evident gigantismul structural/ cu totul anormal %i cu nimic usti)icat al 0genţiei 6aţionale pentru $rotecţia Concurentei.3--iv din3. 2* $rin activitatea care !i revine/ 0genţia 6aţională pentru $rotecţia Concurenţei este )ormată pentru promovarea politicii statului in domeniul protecţiei concurenţei/ pentru limitarea %i reprimarea activităţii anticoncurenţă a agenţilor economici/ a autorităţilor administraţiei publice/ precum %i pentru e)ectuarea controlului asupra e-ecutării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei Dart...2. l din Regulamentul 0genţiei 6aţionale pentru $rotecţia ConcurenţeiE/ !n competenţa 0genţiei 6aţionale pentru $rotecţia Concurenţei intră combaterea practicilor anticoncurenţiale/ const1nd !n acorduri de tip monopolist/ abu&ul de po&iţie dominantă %i concentrările economice care depă%esc limitele legale. 0genţia 6aţională pentru $rotecţia Concurenţei !%i des)ă%oară activitatea ca 7autoritate administrativă autonomă !n domeniul concurenţei/ cu personalitate uridică %i cu sediul !n municipiul C3i%inău5 ..

. • constată contravenţii la dispo&iţiile legale %i aplică sancţiunile contravenţionale nerespectarea date !n competenţa generale de lor prin lege/ pentru regulilor comerţ / v1n&area/ circul aţ ia %i transport ul pr odusel or alimentare/ a oricăror bunuri %i produse care/ !n condiţiile legii/ constituie activităţi de 22 . 9rganul menţionat !%i e-ercită activitatea de inspecţie cu privire la unităţile comerciale %i de prestări către populaţie din &ona teritorială !n cau&ă/ !n comune incumbă !nsu%i primarul/ direct sau prin !mputerniciţi anume desemnaţi/ sa asigure ca activitatea de comerţ %i prestări de servicii să se des)ă%oare civili&at %i cu respectarea legii .administraţiei de stat deţin/ !n ansamblul )uncţiunilor pe care le e-ercită/ unele atribuţii nemi locit legate de reprimarea )enomenelor anticoncurenţiale sau de competiţie comercială abu&ivă. 1+? din 2# decembrie 1??. 12?. 9).. In con)ormitate cu actul normativ menţionat/ orice consiliu local este c3emat să asigure libertatea comerţului %i a concurenţei loiale/ c1t %i să !ncura e&e libera iniţiativă !n condiţiile legii/ !n plus/ dar !n str1nsă cone-iune cu cele arătate/ orice consiliu local are dreptul %i oblrgaţia să organi&e&e t1rguri/ pieţe %i oboare/ asigur1nd buna lor )uncţionare . D".E. • controlea&ă depo&itarea produselor de către agenţii economici/ pentru a se evita stocarea de măr)uri !n scopul creării unui de)icit pe piaţă %i rev1n&ării lor ulterioare cu un preţ mai mare. nr. !n e-ercitarea atribuţiilor ce le revin/ controlorii cu următoarele drepturi %i obligaţii/ care interesea&ă !ndeaproape regimul concurenţei comerciale4 • veri)ică corelarea !ntre preţurile practicate pe piaţă %i cele ale comercianţilor cu amănuntul/ pentru a putea constata dacă preţurile practicate nu sunt re&ultatul unei !nţelegeri !ntre comercianţi pentru impunerea unor preţuri superioare.M2. $entru a-%i putea aduce la !ndeplinire !n bune condiţii aceste sarcini/ consiliile populare oră%ene%ti sunt a utate de corpul de control comercial/ organi&at !n cadrul primăriilor %i pre)ecturilor prin Qotăr1rea de <uvern nr.

13?M2.E !n ora%ele capitală de udeţ/ )iind menite/ !n principal/ să apere %i să valori)ice interesele comercianţilor asociaţi/ at1t persoane )i&ice/ c1t %i societăţi comerciale. 6* din 12 mai 2. Camerele sunt persoane uridice de la data recunoa%terii lor de către <uvern/ !n C3i%inău !%i are sediul %i Camera de Comerţ %i Industrie a R. 2-a decis !n sensul arătat că 7asocierea Camerei de Comerţ %i Industrie la activităţi cu caracter pur comercial constituie o depă%ire a scopului pentru care această instituţie a )ost creată prin (ecretullege nr.. 2pre a-%i putea !ndeplini atribuţiile arătate/ corpul de control comercial colaborea&ă cu organele de stat din domeniul comerţului %i al prestărilor de servicii/ cu organele de poliţie %i cu alte organe de control speciali&ate./ ea !nsă%i organi&aţie neguvernamentală de utilitate publică/ dotată cu personalitate uridică/ a cărei )inalitate statutară ma oră constă !n promovarea/ pe plan intern %i internaţional/ a intereselor comerţului %i industriei naţionale..interesea&ă/ 26 Dr./ calitatea sa de instituţie publică menită a reuni pe comercianţi %i industria%i %i cea de agent economic )iind incompatibile/ deoarece s-ar !ncălcările %i indirect/ principiul concurenţei leale !ntre agenţii economici. 9). D". 0ceste organi&aţii autonome DneguvernamentaleE )uncţionea&ă potrivit (ecretului-lege nr. 2isteme de protecţie a consumatorilor. 8ucure%ti 1??6/ pag. 26 Camerele de Comerţ %i Industrie. $o&ert Morar. .. #3 23 . nr. 0st)el se e-clude e-ercitarea de către Camere a activităţii de agenţi economici... Capacitatea specială de )olosinţă a Camerelor de Comerţ %i Industrie/ delimitată !n modul arătat/ nu poate )i depă%ită prin asumarea unor competenţe care !i e-ced cadrul legal."..comerţ.ntr-adevăr/ dubla calitate/ pe de-o parte de Camera de Comerţ %i Industrie/ de)inită !n esenţă ca asociaţie pentru promovarea intereselor acestor pro)esioni%ti/ iar pe de altă parte ca agent economic autonom poate conduce la acte de concurenţă neloială !ntre cea din>t1i %i asociaţii care o compun. Brec1nd la e-aminarea competenţelor care/ !n domeniile ce ne . 13?M2.

.6... (upă ce am evocat/ sub aspectele relevante/ principalele organe pro)ilate statutar spre a supraveg3ea %i reprima concurenţa neloială Dlato sensuE/ trecem la structurile guvernamentale %i neguvernamentale are urmăresc !n mod e-clusiv sau !n cadrul unor competenţe mai e-tinse ocrotirea consumatorilor/ contribuind ast)el !n mod bene)ic/ c3iar %i indirect/ la asanarea competiţiei de piaţă/ !ncepem cu instituţia 0vocatul $oporului/ care/ !n e-ercitarea unor )ineţii organice multiple %i diversi)icate/ asigură totodată respectarea intereselor legitime ale consumatorilor !mpotriva unor eventuale abu&uri ale agenţilor economici. de &ile de la sesi&are/ spre a )i ata%at la raportul !ntocmit de 0genţia 6aţională pentru $rotecţia Concurenţei asupra ca&ului anali&at. /((0/(12/3)4 "in 5/.oncnren ei(Ane!ă la legea cu $rivire Pa $rotecţia Concurenţei nr.3)))7 2+ .2. Bot ast)el/ Camerele au dreptul de a cere 0genţiei 6aţionale pentru $rotecţia Concurenţei să comunice punctul său de vedere asupra oricărui aspect !n domeniul politicii concurentiale. Instituţia a )ost creată prin Constituţie/ care i-a !ncredinţat ca menire 2# $egulamentul Agen iei 6a ionale 'entru Protec ia . Monitorul *ficial Al $. Mol"o+a nr. l 1. Instituţia A#ocatul Poporului./3..3--iv din 3. Liind ast)el solicitată/ Camera este obligată a trimite punctul său de vedere !n termen de 3. 2# Brebuie de asemenea reţinut că orice Cameră poate )i consultată de către 0genţia 6aţională pentru $rotecţia Concurenţei spre a-%i e-prima opinia !n anumite probleme av1nd ca obiect politicile de ramură sau sectoriale.incumbă camerelor de Comerţ %i Industrie potrivit statutului lor legal/ reţinem că pe l1ngă atribuţiile de a conduce registrul comerţului/ de a>ţine evidenţa mărcilor de )abrică/ de comerţ %i de serviciu/ c1t %i a denumirilor de origină/ a indicaţiilor de provenienţă %i a semnelor comerciale/ aceste instituţii !ndeplinesc %i )uncţiuni care privesc direct respectarea e-erciţiului onest al concurenţei comerciale/ !n primul r1nd/ salariaţi anume !mputerniciţi ai Camerei de Comerţ %i Industrie au competenţa să constate contravenţii săv1r%ite !n domeniul concurenţei neloiale de către orice agent economic/ !ntocmind procesele verbale cerute ca document probator al )aptei stabilite !n acest mod.

22+ din 1? septembrie 2* . 3*M1??#/ 0vocatul $oporului sau !mputerniciţii său au calitatea să audie&e %i să ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor administraţiei publice/ de la orice )uncţionar public sau de la orice altă persoană prevă&ută de lege/ care poate da in)ormaţiile necesare soluţionării cererii Dart. 2tructura organului cuprinde/ printre altele/ potrivit art. 3 din RegulamentE/ !n )inal/ 0vocatul $oporului urmea&ă să aducă la cuno%tinţa persoanei care 1-a sesi&at/ re&ultatele cererii sale Dart. 9). $otrivit dispo&iţiilor menţionate/ 9)iciul pentru $rotecţia Consumatorilor este 7organ de specialitate al administraţiei publice centrale/ subordonat <uvernului5. nr. +'2M1??' a statornicit organi&area %i )uncţionarea 9)iciului pentru $rotecţia Consumatorilor. 6ici acest nou statut nu a re&istat mai mult de un an/ )iind !nlocuit prin Q. nr. Glterior/ după un scuit interval de timp/ s-a procedat la o reorgani&are. nr. 223M1??* privind organi&area %i )uncţionarea 9)iciului pentru $rotecţia Consumatorilor D". alin. nr.<. +. 21D1E din Pegea nr. 3*M1??#E. !n )ine prin Q. ##*M1??6 D". 9)iciul pentru $rotecţia Consumatorilor.<. 9). !n completare/ Qotăr1rea <uvernului nr. 1+ din Regulament/ departamentul pentru probleme privind protecţia consumatorului %i a contribuabilului/ !n cadrul arătat/ 0vocatul $oporului poate interveni pentru a asigura respectarea dispo&iţiilor legale Dinclusiv desigur cele ale concurenţei onesteE/ )ie dacă este sesi&ată de persoana le&ată printr-o cerere scrisă/ )ie din o)iciu/ c1nd a)lă/ pe orice altă cale/ că au )ost !ncălcate drepturi sau libertăţi cetăţene%ti. 2* D1E din Pegea nr. Liind abilitat să procede&e la anc3ete proprii/ !n virtutea art.)undamentală 7apărarea drepturilor %i libertăţilor cetăţenilor5. $e căile arătate/ instituţia evocată este !n măsură să-%i aducă aportul la disciplinarea concurenţei comerciale/ !mpiedic1nd săv1r%irea de abu&uri !n detrimentul cetăţenilor/ pe care trebuie la r1ndul său să-i ocrotească. 9biectul său de activitate !l constituie coordonarea %i reali&area politicii <uvernului !n domeniul protecţiei consumatorilor. #1 din 1? aprilie 1??'E.

31 26 . 8ucure%ti 1??6/ pag 2? . . 2 D1E din Q. "ar=eting. 2tructura administrativă mai cuprinde/ !n a)ară de 2erviciul contencios %i 2erviciul de control )inanciar propriu/ (irecţia de control %i spri in a asociaţiilor de consumatori/ (irecţia de sinte&ă/ consilieri %i mass-media/ c1t %i (irecţia economică/ !n plus/ la nivel teritorial )uncţionea&ă !n subordinea 9)iciului/ tot ca unităţi )inanţate de la bugetul de stat/ 9)iciile udeţene %i al municipiului C3i%inău pentru protecţia consumatorilor/ totali&1nd 6'6 de posturi D!n a)ară de cele din centralăE. $entru !ndeplinirea atribuţiilor ce-i revin/ 9)iciul trebuie să recurgă/ spre a stabili calitatea unor produse de pe piaţă/ spre a e)ectua anali&e de laborator sau alte constatări te3nico-%tiinţi)ice de specialitate/ la colaborarea unor instituţii de pro)il/ precum/ (irecţia "edicinei $reventive sau (irecţia Larmaceutică din "inisterul 2ănătăţii/ (irecţia <enerală sanitar-veterinară/ Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor %i materialului săditor etc.1??6E i-a )ost aprobată structura organi&atorică %i de personal. 2e poate desigur discuta dacă D%i !n ce măsurăE un aparat administrativ cu asemenea proporţii/ )inanţat din veniturile publice/ se usti)ică. Botodată/ !n vederea supraveg3erii agenţilor economici/ a depistării abaterilor de natură să pre udicie&e interesele consumatorilor/ c1t %i pentru prelevări de probe/ este necesar spri inul acordat/ după ca&. "ultiplele atribuţii con)erite 9)iciului/ )ără să vi&e&e !n mod e-pres combaterea )enomenelor anti-concurenţiale/ implică ne!ndoielnic prin tangenţă %i această strategie. Competitivitate. 9)iciul este condus de un director general/ %i secondat de un Colegiu/ ca organ consultativ. 223M1??*E/ iar din r1ndul acestora nu pot să nu )acă parte %i reglementările destinate să combată practicile monopoliste %i concurenţa neloială.2? 2' 2? Belostacinic Grigore.2'2' !n adevăr/ potrivit legii sale organice/ 9)iciul pentru $rotecţia Consumatorilor 7asigură/ !n domeniul său de activitate/ aplicarea legilor %i 3otăr1rilor <uvernului5 Dart. C3i%inău 1???/ pag 6. de consiliile udeţene/ de primari/ de <arda Linanciară/ de către (irecţia generală a vămilor sau de către Inspectoratele de $oliţie.62 Dr. Concurenţă. 2isteme de protecţie a consumatorilor. $o&ert Morar. nr.<.

Concurenţa este resimţită de )iecare agent economic/ concomitent sub cele două )orme/ !n anumite momente put1nd )i predominantă una sau alta dintre ele. Concurenţa se impune !n procesul de&voltării pe două căi4 stimulativă %i coercitivă. 9 concurenţă ec3ilibrată !ntre anumiţi participanţi pe piaţă le dă acestora posibilitatea de a-%i e-ercita puterea economică asupra altora. 0cţiunea concurenţei are caracter atotcuprin&ător/ ceea ce !nseamnă că nu e-istă domeniu sau )apt din viaţa agenţilor economici %i nici mi loace la care ace%tia 2# . Capacitatea sa de a antrena de&voltarea/ sesi&ată cu secole !n urmă/ s-a ampli)icat !n timp/ devenind de necontestat %i dovedindu-se sensibil superioară/ prin re&ultatele obţinute. (in argumentarea rolului concurenţei/ am a uns la conclu&ia că o societate liberală/ care dore%te să reali&e&e nivelul de venituri cel mai !nalt posibil pentru membrii săi/ trebuie să pună accent pe măsurile ce con)eră un grad de concurenţă su)icient pentru asigurarea de&voltării prospere %i susţinute a unei economii de piaţă.ca necesitate a aşe1ării economiei pe principiile economiilorde piaţă Concurenţa repre&intă un instrument c3eie !n prevenirea na%terii puterii de piaţă. 2atis)acerea intereselor agenţilor economici sau reu%ita lor !n activitatea economică !i stimulea&ă/ iar nereu%ita !i constr1nge sub ameninţarea eliminării sau a pierderii po&iţiilor pe care le-au avut. Ca urmare/ !ntreaga economie se pre&intă mai rău dec1t atunci c1nd nu e-istă putere economică/ !n a)ară de aceasta/ puterea economică duce %i la obţinerea puterii/ politice prin )aptul că mne la dispo&iţie resurse disproporţionat de vaste/ urmărind activităţi de lobbR/ !n consecinţă/ absenţa concurenţei va submina nu numai ordinea economică liberală/ ci/ !n perspectivă/ %i sistemul politic.*. In sc3imb/ acest lucru nu !i obligă pe participanţi să-%i ameliore&e !n mod constant e)icienţa. $rin !nsă%i natura sa/ concurenţa sau competiţia este o )orţă e-traordinară/ de )apt cea mai importantă )orţă de pe piaţă a progresului economic %i te3nic.0 Protecţia concurenţei .

3. (e aceea/ legi)erarea concurenţei repre&intă un drept c1%tigat care trebuie impus %i respectat. $o&ert Morar.e-istenţa unor comportamente pe piaţă ce limitea&ă concurenţa. In)luenţa concurenţei asupra activităţii economice este/ a%adar/ globală. $rincipalul bene)iciar al liberei concurenţe este consumatorul Dat1t al bunurilor )inale/ c1t %i al bunurilor economice productiveE. Cl recepţionea&ă )uncţionarea normală a concurenţei prin preţuri/ cantitatea/ calitatea/ diversitatea/ promptitudinea cu care !i sunt puse la dispo&iţie bunurile economice/ u%urinţa %i )acilităţile de care bene)icia&ă/ !n condiţii de raţionalitate a acţiunii/ pentru a-%i ma-imi&a satis)acţia. C3i%inău 1???/ pag 63 2' . 9dată cu implementarea unui sistem de piaţă/ se poate a%tepta de la concurenţă ca aceasta să se perpetue&e la nes)1r%it 32 . #? . Botu%i/ !n realitate poate avea loc o reducere sau o eliminare a concurenţei din mai multe cau&e economice4 . Lorţa economică este deci dimensiunea ce caracteri&ea&ă acţiunea de a reali&a activitatea agenţilor economici/ ceea ce la poate modi)ica starea %i situaţia pe care le au. 31 Instituţia concurenţei devine )undamentală pentru economia de piaţă/ tocmai prin asemenea elemente. -e-istenţa unor structuri ce limitea&ă concurenţa. 0ceasta decurge din presiunea care se de&voltă !n mod reciproc !ntre agenţii economici !n procesul reali&ării intereselor lor/ !n condiţiile !n care resursele sunt limitate %i au !ntrebuinţări alternative/ iar ei acţionea&ă pe aceea%i piaţă. Comportamentele pe piaţă care limtea&ă concurenţa pot )i re&ultatul unor 3. "ar=eting. (e aici/ capacitatea e-cepţională a concurentei de a promova progresul %i conclu&ia că/ dacă ea n-ar )i e-istat/ ar )i trebuit creată/ inventată. DRevista Cconomistul 1+2.'3 32 8elosleclnic Grigore. Lorţa economică repre&intă capacitatea agenţilor economici de a accede la resurse/ ceea ce !nseamnă )ie capacitatea 1 lor de a reali&a segmentul de activitate economică !n care s-au implicat !n cadrul divi&iunii muncii/ )ie capacitatea sau posibilitatea de a consuma bunuri pentru a-%i satis)ace trebuinţe. 8ucure%ti 1??6/ pag. 31 Drăgulănescu 6. $rote area consumatorilor-obiectiv prioritar al oricărui guvern. Competitivitate. 2isteme de protecţie a consumatorilor.> 1??1E Dr..ar putea recurge la demersurile lor ce s-ar putea situa !n a)ara concurenţei. Concurenţă. -posibilitatea apariţiei unui monopol natural.

. Gn comportament de piaţă colectiv ori&ontal este etic3etat !n mod obi%nuit drept cartel.*+ 2? . 0ceste măsuri !i a)ectea&ă pe toţi concurenţii care reali&ea&ă acela%i produs sau un produs similar Dnivel ori&ontalE c1t %i pe )urni&ori Dnivel verticalE. Botu%i/ se vorbe%te de restr1ngerea concurenţei/ dacă aceste măsuri vin !n contradicţie cu ceea ce este considerat !n mod normal ca )iind con)orm cu regulile comportamentului economic loial %i cu libertatea de a alege a consumatorului.di)erite )orme de cooperare/ care vor )i e-puse !n cele ce urmea&ă. Purcărea T. Coordonarea activităţilor economice are !n vedere reglarea nivelului preţurilor/ calitatea produselor/ amploarea măsurilor de mar=eting %i utili&area te3nicilor de producţie. !ntr-o asemenea situaţie/ ea poate acţiona !n două moduri di)erite4 33 Moşneanu T. In al treilea r1nd/ este posibil ca o )irmă să acţione&e !ntr-un mod care poate pre udicia alte )irme/ limit1ndu-le creativitatea sau oblig1ndu-le să acţione&e !n con)ormitate cu propriile ei obiective. !n mod cert/ toate aceste e)ecte sunt inerente sistemului de piaţă. Aorbim despre structuri de piaţă ce limitea&ă concurenţa dacă pe respectivii piaţă prevalea&ă un grad !nalt de concentrare. In primul r1nd/ poate )i vorba de un comportament colectiv pe piaţa )irmelor care coordonea&ă modul de )olosire a instrumentelor lor concurenţiale/ !n scopul de a limita !ntinderea sau intensitatea concurenţei. +# . 33 (e aceea/ este necesară intervenţia politicii concurenţiale instituţionali&ate. <3idul a)acerilor per)ormante. $e asemenea pieţe/ numărul !ntreprinderilor este mai degrabă mic/ c3iar dacă e-istă concurenţă. Laptul că )iecare )irmă deţine o cotă de piaţă ridicată dă )irmelor puterea de a%i reali&a scopurile !n detrimentul altora5. 8ucure%ti. In al doilea r1nd/ o )irmă poate lansa activităţi care e-ercită un impact asupra politicii de a)aceri a altor )irme/ mai ales a )urni&orului sau a clientului/ care se numesc lianţi. (acă unele )irme dispun de o te3nologie superioară %i sunt ast)el mai atrăgătoare pentru consumator prin produsele pe care le o)eră ast)el !n urma )olosirii respectivei dotări/ alte )irme vor suporta o diminuare a pro)iturilor/ dacă produsele lor răm1n calitativ !n urmă. 1???/ pag. Concurenţa.

131 3. . (acă/ de e-emplu/ producţia unui anumit bun este supusă unor diminuări progresive/ va răm1ne pe piaţă numai concurentul cel mai semni)icativ din punct de vedere al producţiei/ !n această situaţie specială/ o cre%tere a gradului de concurenţă prin intrarea pe piaţă a altei )irme ar obliga ambele )irme să-%i reali&e&e producţia cu costuri marginale mai ridicate dec1t !n ca&ul unui monopol. (acă/ !nsă/ intervenţia politicii concurenţiale poate modi)ica )undamental structura de piaţă pe termen lung/ !nseamnă că ea oacă un rol activ. Cste 3+ 3+ bine cunoscut că legităţile pieţei concurenţiale impun *ană Gheorghe. Re&ultatul ar consta !n preţuri mai mari pentru consumatori %i !n distorsionarea/ pe această cale/ a !ntregii economii.concepte de ba&ă ale mecanismelor de piaţă. "onopolul natural poate lua na%tere/ !n anumite condiţii/ ca e)ect al procesului de piaţă. "onopol %i monopol natural . "ai e-act/ devine necesară implementarea unei instituţii care să supraveg3e&e modul !n care este )olosită puterea economică. )ie prin intervenţia !n structura de piaţă e-istentă !n scopul instalării $rima opţiune/ de a monitori&a %i a controla structurile de piaţă e-istente/ este utilă dacă noii veniţi sau divi&area !n unităţi mai mici independente ar lăsa structura de piaţă practic nea)ectată.. Botu%i/ monopolistul este tentat să stabilească preţuri mai ridicate )aţă de nivelul costurilor marginale. )ie prin controlarea puterii de piaţă e-istente. (e aceea/ !n scopul distribuirii c1%tigurilor economice provenite din diminuările progresive %i către consumatori/ m1na invi&ibilă a pieţei trebuie !nlocuită cu m1na invi&ibilă a statului. 8ucure%ti 2. "ai mult/ monopolurile naturale nu durea&ă la nes)1r%it. (ecarteli&area !ntreprinderilor e-istente %i controlul )u&ionărilor sunt ast)el de măsuri. In)luenţa lor asupra competitivităţii economice.+/ pag 12# . (in această cau&ă/ politicile concurenţiale admit/ cu e-cepţii/ pieţe !n care apare un monopol natural. $roduse %i te3nologii noi pot sc3imba condiţiile d1nd politicii economice o nouă sarcină4 să repună )ostele monopoluri naturale !n concurenţă.o o concurenţei.

Intensitatea presiunii concurenţiale asupra preţului unui producător depinde !n mare măsură de gradul de di)erenţiere a acestui produs/ !n situaţia !n care produsul se individuali&ea&ă prin elemente ce repre&intă un produs de valoare pentru consumator Ddesign/ prestigiu de marcă/ reputaţie a serviciilor . (acă preţul unui producător se a)lă sub preţul pieţei/ este de a%teptat ca aceia cu care se a)lă !n concurenţă să-i urme&e mi%carea pentru preţurile lor sau/ dacă nu vor urma mi%carea de preţ/ vor pierde din segmentul de piaţă deţinut !n )avoarea celui care a iniţiat mi%carea. 8ucure%ti 2. 3* $entru bunurile obi%nuite/ din aceea%i grupă/ nedi)erenţiate !n aparenţa lor/ producătorii concurenţi practică preţuri de o)ertă )oarte apropiate/ uneori c3iar identice. ?+ 9stian l../ pag. (in acest punct de vedere/ c3iar pe piaţa concurenţi ala se disting două strategii de adaptare a producătorilor4 !n timp ce unii !%i propun să urme&e tendinţele previ&ibile ale preţului de piaţă concurenţial !n deci&iile lor de preţ/ alţii/ cu 6 po&iţie dominantă sau pondere importantă !n ramură/ !%i propun să iniţie&e %i să diri e&e următoarele mi%cări ale preţului de piaţă/ !n acest )el/ primii caută să anticipe&e care va )i reacţia de răspuns a concurenţilor lor la mi%cările de preţ pe care le vor iniţia. $entru producătorii dintr-o ramură interdependentă/ !n materie de deci&ie de preţ/ politica unuia este in)luenţată de strategia %i tactica celorlalţi.respectarea anumitor reguli !n ceea ce prive%te stabilirea preţurilor %i dinamica acestora. $iaţa/ preţurile %i alocarea resurselor.asociateE el 5se remarcă5 %i se desprinde din grupa produselor nedi)erenţiate/ presiunea concurentială se diminuea&ă %i este ast)el recunoscut pe piaţă printr-un preţ mai mare. 36 $roducătorii care iniţia&ă mi%carea de preţ pe o piaţă 3* 36 Pir+u ohi 8. *3 31 . !n a)ara unor situaţii e-cepţionale Dcosturi prea mari/ de)icit temporal %i con unctural/ deci&ie de ie%ire din ramură etcE/ este necesar ca strategia de preţ a producătorilor să se )undamente&e pe caracteristicile pre&ente %i viitoare ale concurenţei. Cconomii de piaţă %i concurenţă. 8ucure%ti 2....1/ pag. Concurenţa !ntre producători )ace ca/ !n situaţia !n care preţul de o)ertă al unui producător este mai mare ca preţul pieţei/ v1n&ările să scadă accentuat.

concurenţială Dprice liderE sunt recunoscuţi ca atare/ datorită in)luenţei pe care o imprimă asupra dinamicii preţului pieţei.1/ pag #?-'2 32 . practica demonstrea&ă că deci&iile strategice ba&ate pe politica de preţ !%i arată roadele sub )orma unor pro)ituri consistente după doi/trei aniE. de multe ori/ concurenţii cu pondere individuală mai mică/ dar numero%i/ 5)ac preţul pieţei5. Ci au iniţiativa pentru deplasarea !n sus %i !n os a preţului pe piaţă %i vor contribui la de)inirea caracterului pieţei pentru bunul considerat4 stabilă/ volatilă/ nervoasă/ calmă etc. Gneori/ rolul de iniţiator al mi%cării de preţ pe piaţă este tacit atribuit %i recunoscut unuia dintre concurenţi !n virtutea unor merite de necontestat ale acestuia4 costuri )oarte mici/ proces te3nologic )oarte modern/ potenţial de cercetare %i !nnoire a producţiei mare/ reţea mare de distribuţie/ deţinerea unui segment de piaţă important/ programe e-tensive de publicitate %i promovarea produselor etc. -să-%i asume consistent rolul %i responsabilitatea de lider prin deci&ii !n )avoarea %i interesul !ntregii ramuri din care )ace parte Daparent incredibil pentru universul concurenţial/ dar dacă va acţiona !n propriul interes va pierde po&iţia %i 3# :tancu :. . !n stabilirea preţului pieţei nu trebuie con)runtat rolul lor cu cel al monopolului.să-%i asume riscul a)irmării per)ormantelor manageriale pe ori&onturi lungi de timp Dpentru re&ultate po&itive pe ori&ont lung de timp să accepte re&ultate mai mici/ c3iar pierderi imediate. 8ucure%ti 2.să dovedească !n timp un susţinut sens al strategiei de preţ.să reacţione&e rapid.. 0vanta ul concurenţial4 manual de supravieţuire %i cre%tere a )irmelor !n condiţiile economiei de piaţă. Rolul e)ectiv de iniţiator de preţ nu poate )i ucat dec1t de un producător care poate !ndeplini c1teva cerinţe4 -să bene)icie&e de o ba&ă largă %i cuprin&ătoare de in)ormaţii privind )enomenele de pe piaţă/ pe care să le !nţeleagă %i să le interprete&e corect %i la care . .3# 0st)el/ nivelul general al preţului re)lectă raportul cerere-o)ertă de pe piaţă/ iar iniţiatorul mi%cării de preţ o)eră un reper pentru lupta concurenţială dintre producători.

9rice politică agresivă de cre%tere a segmentului de piaţă deţinut va avea e)ecte contrare. 0cestea sunt u%or de detectat %i ilustrat pe e-emplul ramurilor cu piaţă de tip oligopol/ unde rolul conducător al unui producător este evident. (e multe ori/ iniţiatorul mi%cării de preţ/ păstr1ndu-%i segmentul de piaţă deţinut/ iniţia&ă un preţ mai mare dec1t cel pe care structura sa de costuri +-1r permite să !l practice.recunoa%terea de iniţiator de mi%care de preţSE. 0st)el/ )uncţia obiectiv este păstrarea pe ori&ont scurt de timp a ponderii de piaţă. 0pare ast)el un preţ 5umbrelă5/ concurenţii cu costuri comparative mai mari %i care ast)el re&istă pe piaţa bunului considerat/ pe )undalul unor pro)ituri totale ale ramurii mai mari. 6u lipsită de interes este %i preci&area unor elemente ale strategiei de preţ caracteristice iniţiatorului de preţ. 33 . 2căderea de preţ iniţiată !n acest scop va antrena mi%carea de acela%i sens pentru producătorii din ramură/ scăderea pro)iturilor totale/ scăderea potenţialului de de&voltare a ramurii.

3? Ta&arcea Ala.+/ pag *# .CAPITOLUL II. C3i%inău 2. 8ucure%ti 2.2/ pag. Brebuie adăugate aici c3eltuielile destinate stabilirii sau apărării po&iţiei de monopol/ cum ar )i c3eltuieli e-cesive cu publicitatea sau di)erenţierea produselor.6. 0u mai )ost produse %i alte estimări/ mai radicale .* !e2inirea monopolului şi caracteristicile acestei pieţe.ntruc1t ipote&a concurenţei pure %i per)ecte restr1nge )oarte mult c1mpul de acţiune al teoriei economice contemporane/ ea a )ost completată cu teoria monopolului care permite/ !n parte/ compensarea acestei insu)icienţe. 63-66 3+ .3' In această perspectivă/ dispariţia unei părţi din renta consumatorului nu repre&intă totalul pierderii de bunăstare socială ce re&ultă din puterea de monopol. 0cestea repre&intă costuri suplimentare care nu apar !n condiţii de concurenţă/ !ntr-o manieră mai generală/ s-a susţinut că/ pentru )irmele a)late la 5adăpostul5 concurenţei/ puterea de monopol se re)lectă mai mult !n cre%terea costurilor dec1t !n cea a pro)iturilor.. "onopol %i monopol natural 0 concepte de ba&ă ale mecanismelor de piaţă. $articularităţile %i )actorii )ormării preţurilor !n condiţiile concurenţei monopoliste. CA ACT" I(TICA 'I "$L"/"NTA "A PI"&"I !" /ONOPOL . 3? (acă !ntreprinderile monopoliste nu caută să-%i minimi&e&e costurile/ di)erenţa !ntre preţurile de concurenţă %i cele de monopol poate subestima pierderea de bunăstare.. . $uterea DdominaţiaE monopolului a )ost critică adesea !ntruc1t ea duce !n )inal la o producţie mai slabă %i la preţuri mai ridicate dec1t !n regimul de concurenţă/ !ntrebarea este4 antrenea&ă !ntr-adevăr monopolul o reducere netă a bunăstării T !ntrebarea este controversată %i )ace să apară/ !n mod special/ un nou con)lict/ %i anume/ !ntre e)icienţa alocării resurselor pe pieţe De)icienţa e-ternăE %i reducerea costurilor !n !ntreprindere De)icienţa internăE.. In)luenţa lor asupra competitivităţii economice. 0rgumentaţia poate lua o altă !ntorsătură/ !n măsura !n care o )irmă mare bene)icia&ă de economii de scară %i utili&ea&ă o te3nologie 3' *ană Gheorghe.

superioară/ la care nu pot accede !ntreprinderile mai mici ce operea&ă !ntr-un regim concurenţial. +1 (in această perspectivă/ ma oritatea 5barierelor5 la intrarea pe piaţă nu pot )i considerate drept obstacole !n calea concurenţei4 di)erenţierea produselor sau superioritatea !n materie de costuri pot )i evitate prin apariţia unor noi produse %i prin modi)icări !n ceea ce prive%te metodele de producţie %i de distribuţie. 8ucure%ti 2.. +. Concurenţa este !ntradevăr un proces dinamic/ ce implică o modi)icare continuă a structurilor. 0parent/ puţini sunt cei care !ncearcă să vadă dincolo de sloganele populiste %i să anali&e&e cu luciditate %tiinţi)ică natura economică a acestui )enomen %i acu&ele care i se aduc./ $oman. 0st)el/ pro)itul de monopol re&ultă mai puţin dintr-un preţ mai ridicat/ ci mai cur1nd din costurile mai reduse dec1t !n regim de concurenţă/ !n plus/ resursele economiste permit cre%terea producţiei !n altă parte/ ceea ce contribuie la surplusul colectiv Dbunăstarea socialăE. 1*? 3* . !n pre&ent/ critica DaustriacăE a teoriei neoclasice a monopolului Dprin Ualter 8loc=/ Qans-Qermann QoppeE rea)irmă %i continuă anali&a lui "urraR Rot3bard din "an/ CconomR/ and 2tate. (eci/ nu se poate conclu&iona că monopolurile reduc !ntotdeauna bunăstarea. +1 #igănescii M. $e de altă parte/ concepţia de concurenţă pe care se spri ină măsurarea pierderilor sociale datorate monopolului a )ost criticată de Kcoala 0ustriacă4 comparata dintre di)eritele structuri de piaţă/ !n care ec3ilibrul este presupus a )i reali&at/ este o operaţiune lipsită de sens.163 %hi"cm. (acă alte !ntreprinderi penetrea&ă pe piaţă/ pro)itul acelui monopol va su)eri o ero&iune progresivă %i se va trans)orma/ !n cele din urmă/ !n surplus pentru consumator.1/ pag 1*' . pag. 9 )irmă care evaluea&ă corect o piaţă dob1nde%te o situaţie de monopol p1nă !n momentul !n care alţi concurenţi sunt !n măsură să procede&e la )el. $o&iţiile monopoliste !%i au originea !n succesul produselor %i !n inovaţie4 dacă o )irmă introduce un produs nou pe piaţă/ succesul sau e%ecul său depinde de )elul cum este !nt1mpinat de consumatori. 0bordarea lui Rot3bard este )irească4 dacă dorim să criticăm un )enomen/ este pre)erabil să +. "acroeconomie. 6u se poate deci a)irma că e-istenţa unei puteri de monopol antrenea&ă o utili&are ine)icientă a resurselor productive.

+2 (e unde totu%i publicitatea aceasta negativă de care 7se bucură5 monopolistulT In )ond/ dacă nu ar e-ista el/ nimeni altcineva nu ar o)eri bunul respectiv pe piaţă. 2tandardul )aţă de care se anali&ea&ă per)ormanţele monopolului este/ !n teoria neoclasică/ piaţa cu concurenţă per)ectă/ cu o e-istenţă recunoscut pur teoretică %i/ !n plus/ &ic austriecii/ cu mari probleme de ordin teoretic. 0nali&a "icroeconomică a agenţilor economici !n condiţii de piaţă. pag.. etic/ stabilind !n ce măsură monopolistul este vinovat de !ncălcarea drepturilor de proprietate ale unei alte persoane/ !n ca&ul de )aţă cumpărătorul. In cele ce urmea&ă/ prin preţ 7competitiv5 vom !nţelege acel preţ ce ar apărea pe o piaţă liberă dacă monopolistul nu ar recurge la restr!ngerea o)ertei.!ncepem prin a-1 de)ini/ prin a remarca di)erenţele dintre situaţia de monopol Dcare ne supărăE %i cea de piaţă 7competitivă5 D)aţă de care nu avem obiecţiiE/ mai cu seamă dacă dorim să luăm măsuri legale !mpotriva monopolistului.3. #2 36 . (ar/ se susţine/ monopolistul/ concentr!nd !n m!inile sale !ntreaga sau ma oritatea o)ertei unui anumit bun/ descoperă secretul cre%terii +2 Alhu . Critica se derulea&ă/ prin urmare/ pe două )ronturi4 economic/ !ncerc!nd să de)inim preţul de monopol pe o piaţă liberă/ să-1 distingem de restul preturilor Ddacă ar )i posibilE. In consecinţă/ Rot3bard procedea&ă sistematic4 scoate !n evidenţă nea unsurile teoretice ale abordării neoclasice %i reinstaurea&ă vec3ea anali&ă/ clasică/ desigur/ cu clari)icările de rigoare. 8ucure%ti 2. Rot3bard demonstrea&ă că etic/ pe o piaţă liberă/ monopolistului nu i se poate aduce acu&a de !ncălcare a drepturilor nimănui/ a%adar/ nu datorea&ă restituţie nici unei victime/ iar economic/ simplul )apt că este unicul o)ertant al unui anumit bun nu repre&intă un motiv su)icient pentru ca preţul care se )ormea&ă ast)el să poată )i di)erenţiat de orice alt preţ al pieţei. (acă !n 7"an/ CconomR/ and 2tate5 este preocupat de dăr!marea )alselor argumente ale neoclasicilor/ !n 7$oVerW"ar=et5 aplică soluţia sa unei s)ere largi/ variate de intervenţii ale statului/ limpe&ind economic %i etic discuţia.rişan.

(ar )iecare proprietar decide/ cu a utorul calculelor economice/ anticip!nd cererea/ !n ce măsură dore%te să se implice !n sc3imburi/ i. Capitali%tii-proprietari de bunuri %i producători nu !l pierd nici un moment din vedere pe consumator. cumpărătorii/ tot timpul că producţia este subordonată cererii/ tot ast)el cum mi loacele sunt subordonate scopului. 6u trebuie să !i reamintim noi.e. Cumpărătorii ar su)eri de pe urma acestei politici4 ar cumpăra mai puţine bunuri %i la un preţ superior/ !ntrebarea este4 cine oare nu procedea&ă ast)elT 6u este absolut normal ca/ ceteris paribus/ i.e. 3# .e. Cste !n interesul lor să aleagă acea combinaţie te3nologică %i inter-temporală a utili&ării resurselor prin care să a ungă e-act la bunurile/ !n cantităţi %i la preţuri/ agreate de cumpărător. 6u este normal ca un producător să aprecie&e ca )iind mai rentabilă o e%alonare a producţiei !n timpT !n )ond/ !n ce calitate !l )orţăm pe monopolistul . Gnii dintre ei au !n vedere veniturile viitoare/ consumatorii viitori. Boţi producătorii sunt siliţi/ datorită rarităţii bunurilor %i cererii consumatorilor/ să-%i limite&e comparativ o)erta. dacă nu ar )i scă&ut cantitatea o)erită. tac!nd abstracţie de satis)acţia de ordin psi3ic pe care o !ncearcă producătorulMv!n&ătorul/ acesta să )ie interesat de obţinerea celui mai mare venit posibil/ date )iind condiţiile de cerere %i o)ertă pe piaţa pe care acţionea&ăT $entru noi/ consumatorii/ este desigur )rustrant să au&im sau c3iar să vedem cum unii producători pre)eră să arunce o parte din mar)ă dec!t să o v!ndă cu un preţ mai scă&ut. "ecanismul prin care producătorul alege din varietatea de bunuri %i de metode te3nologice ce anume %i c!t să producă %i să o)ere este calculul economic/ ce evidenţia&ă anticipările antreprenoriale cu privire la cererea cumpărătorilor ale capitalistului-producător.proprietar de bunuri să o)ere mai multe bunuri dec!t ar doriT Cumpărătorul nu are nici un drept de proprietate asupra bunurilor o)erite de producători. In)luenţa sa se e-ercită nu la nivelul proprietăţii )i&ice/ ci al valorii acesteia.veniturilor totale4 scăderea cantităţii o)erite/ ce ar conduce la o cre%tere a preţului/ !n a%a )el !nc!t veniturile totale obţinute !n noile condiţii sunt mai ridicate dec!t altminteri/ i. !n ce grad consimte să-1 servească pe consumator.

situaţia !n care un paci)ist convins renunţă să investească !n armament/ cu toate că/ monetar/ a)acerea s-ar dovedi )oarte rentabilăE. 8ucure%ti 1??*. Cste proprietatea lui/ el 3otără%te ce utili&are !i dă.++ 0ceastă di)erenţă dintre cantitatea produsă %i cantitatea o)erită este e-presia unei erori antreprenoriale a producătorului/ recunoscută ca atare4 previ&iunile sale antreprenoriale cu privire la rentabilitatea cantităţii produse s-au modi)icat. (ar la acela%i scenariu apelea&ă %i monopolistul. (acă +3 ++ . 0cela%i lucru se !nt!mplă/ !n )ond/ nu numai pe această piaţă cu un singur o)ertant. (in punct de vedere etic/ nu putem aduce nici o obiecţie producătorului pentru că decide să distrugă o parte din producţie. In noile condiţii anticipate ale cererii/ o cantitate mai scă&ută ar aduce/ con)orm părerii sale/ venituri mai ridicate. #*-#? 3' . pag *? Al&ert Michael. $rin ce se distanţea&ă povestea sa de cea a celorlalţi producătoriT Răspunsul este4 prin absolut nimic. 9bţinerea unor venituri superioare depinde/ desigur/ de reacţia consumatorilor. 8ucure%ti 1??+. Capitalism contra capitalism. ca urmare a erorilor antreprenoriale/ un producător are pierderi sau dă )aliment/ capacitatea sa de a continua producţia la acela%i nivel este diminuată/ respectiv anulată/ !n ast)el de ca&uri/ economi%tii nu mai depl!ng scăderea producţiei/ ci glori)ică mecanismul pro)itului %i al pierderii de pe piaţă/ ce !i elimină !n mod natural pe cei ce risipesc resursele. 9ri de c!te ori. 0ceastă 7căutare5 a celui mai mare pro)it anticipat se susţine că ar garanta alocarea economică a resurselor %i satis)acerea De--ante/ anticipatăE a consumatorilor. pag.0cesta este instrumentul +3 indispensabil al aprecierii comparative a diverselor proiecte de investiţii. Ki el alege varianta care/ con)orm propriilor previ&iuni/ !i aduce cel mai mare pro)it. 2ă nu credem că doar cumpărătorii regretă reducerea cantităţii de produseS Ki producătorul regretă investirea trecută eronată/ risipirea unor )actori de producţie/ a unor bani/ pe care i-ar )i )ructi)icat !n altă parte.rie"man Milion. Reducerea cantităţii o)erite este doar răspunsul la această eroare. Capitalism %i Pibertate. $rin calcul economic antreprenorial/ anticipativ producătorul alege acel proiect ce promite cel mai mare pro)it Dabstracţie )ac!nd/ ca mai sus/ de aspectele de ordin pur psi3ic/ de e-.

post să constate că s-a !n%elat/ că cererea consumatorilor/ prin con)iguraţia sa/ nu i-a permis atingerea unor venituri superioare. Cste posibil ca e. "ai mult/ succesul monopolistului nu este garantat.'+ 3? .2 Cadrul normati# al acti#ităţii monopoliste (acă anali&ăm ultimele deci&ii luate de $arlament %i <uvern !n s)era economică/ devine evidentă tendinţa de controlare a economiei naţionale/ intervenţia necorespun&ătoare a statului !n activitatea agenţilor economici din di)erite ramuri %i !n )inal tendinţa tot mai evidentă de reglementare a preţurilor at1t !n sectorul de stat/ c1t %i !n cel privat. .este cau&ată de propriile pre)erinţe./ /icroeconomic3 teorie %i aplicaţii. 2. (in raţionamentul de p!nă acum deducem că/ pe o piaţă liberă Dpe care statul nu se implică !n calitate de producător sau de emitent de reglementăriE monopolistul nu se deosebe%te cu nimic de ceilalţi producători4 apelea&ă la calculul economic/ anticipea&ă cererea viitoare/ !ncearcă să obţină cele mai mari venituri/ dată )iind această cerere/ a ustea&ă cantitatea o)erită !n )uncţie de modi)icarea propriei percepţii a mersului pieţei/ se supune voluntar alegerilor consumatorilor etc. ar boicota acţiunea monopolistului/ acesta ar su)eri/ comparativ/ pierderi. 0%adar/ nici conceptul de preţ de monopol nu poate )i i&olat/ teoretic vorbind/ de oricare alt preţ al pieţei libere.+* +* <h-rciog =. 0st)el devine actuală !ntrebarea dacă/ din punct de vedere economic/ este adecvată intervenţia statului !n reglementarea preţurilor produselor %i serviciilor o)erite de sectorul de stat %i !n special de cel privat/ care sunt scopurile unei politici unice de reglementare a preţurilor/ precum %i consecinţele ei.ace%tia/ prin pre)erinţele lor. (e unde deducem că su)erinţa cumpărătorilor care/ pe ansamblu/ sunt dispu%i să dea acum o sumă mai mare de bani pentru a obţine bunul . Ctic/ monopolistul nu !l agresea&ă pe cumpărător/ nu apelea&ă la mecanisme agresive/ o)iciale sau private/ prin care să !mpiedice pe oricine altcineva să intre !n bran%ă. C3i%inău 1??6/ pag '.

6u numărul de o)ertanţi sau de cumpărători ne indică !n ce măsură o piaţă este liberă/ ci pre&enţa sau absenţa agresiunii sistematice/ instituţionali&ate/ e-ercitate de stat. 9rice anali&ă a unei politici publice !ncepe cu studiul scopurilor cu care este adoptată. . (omeniul legii/ con)orm teoriei libertariene/ ar trebui să aibă !n vedere e-clusiv !ncălcările drepturilor de proprietate.de a c!%tiga procesul !mpotriva +. 0st)el stabilirea unor preţuri ma-imale !n economie este de obicei reali&ată de stat !n vederea protecţiei consumatorului/ dar vom vedea mai t1r&iu dacă consecinţele unei asemenea politici sunt cele dorite. $!nă !n acest moment am stabilit că nu e-istă un concept de preţ de monopol teoretic valid %i operaţional F concret identi)icabil -.Reglementarea preţurilor pe piaţa de monopol poate avea două )orme4 stabilirea prin lege a preturilor ma-imale pentru o serie de produse %i servicii Dde obicei de primă necesitate %i de larg consumE %i stabilirea unor preţuri minime pentru unele produse sau servicii Da%a ca stabilirea salariului minim. 2ă presupunem că avem criterii economice operaţionale de identi)icare a preţului de monopol. In aceste condiţii/ ce %anse ar avea/ !ntr-o societate libertariană/ cumpărătorii !n calitate de victime identi)icate a acţiunii monopolistului de cre%tere a preţului %i de scădere a cantităţii o)erite .număr v!n&ători/ cumpărători etc.pe o piaţă liberă.E nu putem !ncepe o acţiune legală !mpotriva monopolistului/ con)orm teoriei libertariene. C3iar dacă ar e-ista criterii de identi)icare a preţului de monopol de preţul pieţei/ tot nu am avea motive temeinice de incriminare a monopoli%tilor. 0t!ta timp c!t sc3imbul dintre v!n&ător %i cumpărător se derulea&ă pe o piaţă liberă Daceasta )iind de)inită prin caracterul voluntar al sc3imburilor/ nu printr-o caracteristică de ordin cantitativ economică . !ncercarea de a emite udecăţi etice prin raportare la numărul de participanţi pe piaţă este contradictorie/ !ntruc!t/ !nainte de a participa la sc3imburi/ trebuie soluţionată problema proprietăţii bunurilor care participă la sc3imburi. 9 altă e-plicaţie poate )i necesitatea de a reali&a doleanţele alegătorilor/ dar iară%i vom anali&a !n continuare dacă politica menţionată poate asigura interesele consumatorilor %i a păturilor social vulnerabile sau nu.

poate )i !n egală măsură !nvinuit că nu practică un preţ mai scă&ut.ci !n termeni valorici. Lormarea unui preţ depinde de e-istenţa a două persoane cu evaluări inverse pe scările lor de valori a celor două bunuri care se sc3imbă. 2c3imbul este posibil c!nd cumpărătorul aprecia&ă mai mult bunul pe care dore%te să-1 ac3i&iţione&e dec!t acela la care renunţă. Cu aceea%i sumă de bani pot ac3i&iţiona acum o cantitate mai mică de bunuri %i servicii. (acă monopolistul poate )i dat !n udecată pentru că practică un preţ 7prea mare5/ atunci orice alt v!n&ător F pe o piaţă cu mai mulţi o)ertanţi -. Cu aplicaţie la ca&ul monopolului/ cum aminteam mai sus/ cumpărătorul pare să aibă un )el de drept de a 3otăr! unilateral c!t anume să )ie adus pe piaţă %i la ce preţ/ ceea ce/ din punct de vedere strict economic este imposibil/ iar etic este ec3ivalent cu negarea parţială a dreptului proprietarului asupra proprietăţii sale legitime.preţul pieţei X s-ar ba&a pe criterii de ordin calitativ/ nu cantitativ. (i)erenţierea economică a preţului de monopol de un alt tip de preţ .n tratatele sale despre teoria monopolului/ Qans-Qermann Qoppe %i Ualter 8loc= identi)ică eroarea teoretică implicită a celor ce !l incriminea&ă pe monopolist4 drepturile de proprietate de)inite nu !n termeni )i&ici F operaţionali/ non-con)lictuali !n principiu %i non-contradictorii . 0m cumva un drept la un anumit preţ pe piaţăT 6u/ preţul . 0 spune că eu/ cumpărătorul/ am un drept de a cumpăra un bun la un anumit preţ/ !n nici un ca& la un preţ superior/ este ec3ivalent cu a nega dreptul v!n&ătorului de a !ncerca să utili&e&e a%a cum consideră el mai bine proprietatea sa legitimă. 2ă nu uităm că/ din perspectiva unilaterală a cumpărătorului/ nici un preţ nu este !ndea uns de scă&ut. Identi)icarea economică a preţului de monopol este o condiţie necesară/ dar nu %i su)icientă pentru ca acest concept să devină relevant !n drept.care poate )luctua din multe cau&e -ci de respectarea drepturilor de proprietate.. (imensionarea cantitativă ar putea )i re&ultatul unei aprecieri de ordin antreprenorial !n sistemul udiciar +1 .pe o piaţă liberă de intervenţia statului D%i numai acoloE -este re&ultatul acordului !ntre cumpărător %i v!n&ător.unui monopolistT !ndră&nesc să a)irm că nici una. . Hudecătorul este !nsă preocupat nu de bunăstarea mea subiectivă . asemenea/ v!n&ătorul.

$rintre acestea )igurea&ă circulaţia substanţelor cu acţiune puternica/ stupe)iante si to-ice/ tratarea maladiilor oncologice si intervenţiile c3irurgicale/ )abricarea/ reparaţia si comerciali&area armamentului/ con)ecţionarea ordinelor si medaliilor acordate de stat/ tipărirea bancnotelor si baterea monedelor/ )abricarea 3irtiilor de valoare/ activitatea de des)ă%urare a loteriilor naţionale/ evidenta si evaluarea imobilului/ prestarea serviciilor po%tale de ba&a etc. 0mbele proiecte de lege isi a%teaptă verdictul de mai mulţi ani. Regimul monopolului de stat +6 Pir+i oiu M. de tipuri de activitate/ care intra in s)era atenţiei deosebite a statului.1/ pag. "acroeconomie. 11* +2 +# . Combaterea de pe o po&iţie economică a teoriei neoclasice a monopolului a avut darul de a ne aduce aminte că nu putem )ace %tiinţă cu meta)ore %i concepte contradictorii sau vagi/ iar soluţia etică pe care o aduce . C3i%inău 1??'/ pag. +# Pista pre&entata de "inisterul Cconomiei conţine peste 2.. '+ .concurenţial al pieţei libere/ a%a cum restituţia cuvenită victimei unui viol nu ar )i !n pericol de a )i anulată doar pentru că este di)icilă dimensionarea monetară a răului pricinuit.ne atrage atenţia/ o dată !n plus/ asupra scoaterii ne usti)icate din s)era activităţilor lecale a unor sc3imburi voluntare.identi)icaţi dacă vreun drept legitim de proprietate a )ost violat/ apoi vorbiţi de acţionarea !n ustiţie . "embrii cabinetului de mini%tri nu au putut sa se !nţeleagă asupra s)erelor de in)luenta/ adică asupra tipurilor de activitate in care statul are voie sa-si impună voinţa/ in dependenta de con unctura e-istenta pe piaţa/ interesele sociale/ economice s./ $iaţa/ preţurile %i alocarea resurselor. 2i/ bine!nţeles/ autorii nu au uitat sa includă in regimul de monopol Dla iniţiativa $re%edinteluiE activitatea agenţilor economici legata de alcool si tutun.a. 8ucure%ti 2.?. <&irciog =. +6 Relativ recent "inisterul Cconomiei a pre&entat opiniei publice proiectele de lege 5Cu privire la regimul monopolului de stat5 si 5Cu privire la monopolurile naturale5. (e e-emplu/ cel 5Cu privire la regimul monopolului de stat5/ pe care <uvernul 1-a aminat acum un an 5pentru vremuri mai bune5/ a provocat reacţii contradictorii. Intuiţia lui "urraR Rot3bard a )ost/ a%adar/ corectă.

de metode4 stabilirea nivelului-limita de rentabilitate sau regulari&area directa a preturilor/ desemnarea producătorilor prioritari/ reglementarea volumelor de producere sau de comerciali&are/ instituirea regimurilor de activitate a !ntreprinderilor/ controlul calităţii/ licenţierea activităţii etc. $oate )i una sau un comple. Piberali&area pieţelor/ care in are loc in pre&ent in s)era monopolurilor naturale/ nu neaga esenţa celui de-al doilea proiect de lege/ potrivit căruia monopoluri naturale in "oldova/ ca si in ma oritatea tarilor/ sint considerate transportarea petrolului/ produselor petroliere si ga&ului prin conducte/ serviciile de transportare a energiei electrice si termice/ serviciile terminalelor de transport/ ale porturilor/ aeroporturilor/ transporturile pe caile )erate/ serviciile sistemelor de aprovi&ionare cu apa si canali&are/ serviciile reţelei publice de tele)onie )i-a/ serviciile po%tale. +3 .in proprietate de stat/ nici despre un statut special/ prioritar al unor !ntreprinderi/ ci despre cons)inţirea prin lege a dreptului statului de a interveni in activitatea >!ntreprinderilor cu orice )orma de proprietate/ care cade sub incidenţa regimului monopolului de stat/ adică despre un regim special de reglementare. $e parcursul ultimilor &ece ani statul nu a pierdut niciodată controlul asupra acestor s)ere/ e-ercitind )uncţii cind protectioniste/ cind restrictive.se e-tinde asupra acelor s)ere speciale de activitate/ pe care statul le considera strategice/ sau care necesita o atenţie deosebita in virtutea caracterului lor speci)ic . 2i o !ntreprindere particulara poate sa e-ercite activităţi care cad sub incidenţa monopolului de stat.cea de monopolisti. Intr-un sir de tari monopolul statului este cons)inţit prin legi speciale/ care reglementea&ă pieţele in s)erele importante pentru stat. $roiectul de lege nu stabile%te masurile de reglementare/ ci doar metodele de reglementare/ pe care le va aplica si de a le aplica puterea. 9r/ nu este vorba nici despre re!ntoarcerea acestor tipuri de activitate sub aripa statului/ iar a !ntreprinderilor .importantei sociale/ intereselor de securitate a statului. 0deseori cei care se re)era la monopolurile de stat sub!nţeleg in mod eronat )ie acordarea de către stat a condiţiei de monopolist pe piaţa anumitor !ntreprinderi/ )ie !ntreprinderilor de stat .

(e )iecare data cind bugetul de stat se con)runta cu di)icultăţi/ interesul statului )ata de producerea măr)urilor supuse acci&elor creste/ si incep a se au&i vorbe despre necesitatea introducerii monopolului de stat. sa redrese&e situaţia pe aceste pieţe. 0lcoolul si tutunul pot aduce pro)ituri mari. Iar e)ectul acestor masuri de redresare este adeseori diametral opus. capabile/ in opinia lor. 9dată cu stabilirea 5s)erelor de intervenţie5/ organele de stat nu vor avea dreptul sa dicte&e nimănui altcuiva condiţiile sale si sa !ngrădească libera concurenta pe piaţa măr)urilor si serviciilor. si piaţa monopolurilor naturale/ care nu pot avea concurenţi prin de)iniţie/ si a căror activitate/ in virtutea acestui )apt/ necesita o reglementare speciala. (ar/ in condiţiile in care ma oritatea !ntreprinderilor sint privati&ate/ a institui monopolul de stat tara a incalca drepturile de proprietate se dovede%te un lucru nu !ntotdeauna posibil.1 in "oldova s-a declan%at un ră&boi acerb pentru mărcile 5sovietice5 de băuturi alcoolice. 9dată cu privati&area !ntreprinderilor ++ . 0lcoolul si tutunul de a au devenit monopol de stat in multe tari din C2I. In statele e-sovietice producerea băuturilor alcoolice ocupa un loc special/ atit in virtutea impactului social/ cit si din punct de vedere al in)luentei asupra economiei.. (aca pieţele alcoolului si tutunului in "oldova vor deveni monopol de stat in mod o)icial/ atunci răspunderea pentru re&ultatele activităţii o vor purta/ probabil/ structurile statului.(e e-emplu/ legi privind stupe)iantele/ alcoolul/ vin&area armelor reglementea&ă activitatea in s)erele respective sub controlul strict al statului. Pa s)irsitul anului 2. cea a)lata in regim de monopol de stat/ adică/ cu concurenta do&ata de către stat. )oarte atractive atit pentru intreprin&atorii particulari/ cit si pentru stat. 0st)el/ după adoptarea legilor 5Cu privire la regimul monopolului de stat5 si 5Cu privire la monopolurile naturale5/ piaţa interna va )i !mpărţita conventional in trei &one di)erite ca 5regim54 piaţa liberali&ata complet/ de e-emplu/ serviciile de restaurant/ unde domina libera concurenta. (eocamdată/ insa/ )uncţionarii de stat !ntreprind acţiuni 3aotice. In legile analoge moldovene%ti nu apare noţiunea de 5monopolist de stat5/ de%i acesta/ in esenţa/ e-ista.

n sistemul comple4 al pieţelor $ieţelor reale/ e)ective/ cele care se !nt!lnesc !n economiile cu piaţă concurenţială/ le este caracteristică concurenţa imper)ectă.3 Piaţa de monopol . +' Reglementarea volumului de producţie in regim de monopol de stat este un lucru obi%nuit/ dar stabilirea cotelor s-a trans)ormat pentru !ntreprinderile noastre in bariere birocratice suplimentare/ care limitea&ă producerea si e-portul/ si/ respectiv/ intr-o politica de preturi speciala a vini)icatorilor.2 pag..adică de a e-ercita presiuni asupra preţurilor -depinde de puterea )iecărui o)erant/ de trăsăturile pieţei pe care acţionea&ă %i se e-ercită !n cadrul unor raporturi de rivalitate. Ce ar )i daca <uvernul/ in loc sa lupte de unul singur cu o situaţie sau alta de monopolist pe piaţa/ ar provoca o 5mare e-plo&ie5 economica/ incercind sa producă o liberali&are concomitenta si masiva a ma orităţii pieţelorT 2. ## . $aralel cu )i-area sau in)luenţarea nivelului preţurilor/ )iecare o)erant este preocupat să-%i mărească cota de piaţă Dprocentul din o)erta satis)ăcută a industrieiE/ ca o premisă pentru ma-imi&area pro)itului total. C3i%inău 2.'2 +* . (e%i/ pe de alta parte/ ca si in s)era monopolurilor naturale/ lipsa concurentei este/ de regula/ un re&ultat al reglementarii e-cesive. $ieţele cu concurenţă imper)ectă se pre&intă !ntr-o mare diversitate/ dar niciodată !n )ormă pură. Capaciatea de a in)luenţa sau )i-a nivelul preţurilor de o)ertă . 2e aprecia&ă că !ntr-o ramură e-istă concurentă dacă v!n&ătorii )i-ea&ă ei insu%i sau e-ercită in)luenţe individuale asupra nivelurilor preţurilor la o)erta lor. Interesul comercial e-tern al statului/ care 5suporta pierderi din cau&a insu)icientei !ncasărilor impo&itului pe venit5/ s-a e-tins asupra a #? de mărci de vinuri si coniacuri. +? lata cum ar arăta sc3ema diversităţii pieţelor imper)ecte !n dependenţă de de numărul de v!n&ători %i cumpărători pre&enţi la un +' Ta&arcea Ala. $articularităţile %i )actorii )ormării preţurilor !n condiţiile concurenţei monopoliste.din industria vini)icatiei/ statul moldovenesc a scăpat din miini cele mai pro)itabile denumiri.

pornind de la semni)icaţia cuvintului monopol/ de origine greacă Dunic v!n&ătorE/ monopolul ar repre&enta acea situaţie de piaţă c!nd o)erta unui bun este concentrată !n )orţa unui singur producător Dv!n&ătorE/ care se con)runtă cu o cerere atomi&ată/ provenind de la numero%i subiecţi/ )iecare cu )orţă economică %i cerere individuală reduse. *. Pa o primă evaluare s-ar părea că de)inirea monopolului este o c3estiune )oarte )acilă.mai e-tinsă sau mai restr!nsă -de bunuri economice substituibile. 0ceastă de)iniţie/ care vi&ea&ă monopolul absolut sau pur ar )i viabilă dacă nu ar e-ista )enomenul de substituibilitate a bunurilor economice/ !n realitate ma oritatea cov!r%itoare a trebuinţelor sunt satis)ăcute printr-o gamă variată . 0vanta ul concurenţial4 manual de supravieţuire %i cre%tere a )irmelor !n condiţiile economiei de piaţă.moment dat pe piaţă4 CerereM9)ertă 6umăr mare 6umăr mare 6umăr mic Gnicitate Concurenţa per)ectă 9ligopson "onopson 6umăr mic 9ligopol 9ligopol bilateral "onopson contracarat Gnicitate "onopol "onopol contracarat "onopol bilateral $iaţa de monopol. 6+ .6' +6 . "acroeconomie apro)undată... Bimi%oara 2. 8ucure%ti 2. :t>ncii :. pag.1. deţinătorul unei licenţe sau brevet de invenţie. sunt puţine sau e-trem de puţine bunurile economice care nu au !nlocuitori DsubstituenţiE/ mai ales atunci atunci c!nd bunul economic este de)init !n sens larg/ prin prisma genului de trebuinţe in a căror !nt!mpinare vine. cel care deţine drepturile de autor asupra unei opere artistice/ culturale/ %tiinţi)ice/ etc.3/ pag 63 *./ sau care !n ba&a unei !nţelegeri cu administraţia publică deţine e-clusivitatea producerii %i comerciali&ării anumitor bunuri economice Dservicii de tele)onie prin cablu/ reţeaua de distribuire a aga&elor +? Dină Ale!an"rina. 6u sunt e-cluse totu%i %i situaţiile episodice de monopol pur4 un producător care deţine un &ăcăm!nt dintr-o materie primă specială.

$entru )irma de monopol sau Yuasimonopol/ se !nt!lnesc situaţii )avori&ante4 cererea pentru bunurile produse de )irmă se con)imdă cu cererea pieţei/ iar o)erta sa este sinonomă Dsau apropiatăE cu o)erta industriei .*1 $utem imagina e-istenţa unui monopol pur/ c3iar %i temporar/ atunci c!nd !n lipsa unui program de prorecţie )irmele )irmele mici %i mi locii sunt eliminate de pe piaţă de către o )irmă mare/ puternică ce lucrea&ă cu randamente de scară crescătoare sau sunt preluate prin mo loce economice sub )ormă de )u&iuni/ absorbţii sau asociere/ d!nd na%tere la un monopol natural. 12' . 8ucure%ti/ 1??*/ pag. Lormarea mediului concurenţial %i poltica antimonopol. de asemenea/ e-istenţa unor i&voare naturale / ci%mele sau )!nt!ni cu apă potabilă pot elimina pină la un punct monopolul deplin al distribuitorlui e-clusiv de apă potabilă prin reţeaua amena ată din aglomeraţiile urbane/ etc. C3iar %i !n aceste situaţii/ po&iţiile %i )orţa de deci&ie ale monopolului pur pot )i subminate sau eliminate prin importul unor bunuri asemănătoare/ de&voltarea unor producţii auto3tone de bunuri substituibile sau prin măsuri legislative sau acţiuni ale organi&aţiilor de consumatori.133 +# . $e cale consecinţă putem aprecia că monopolul pur este este o situaţie limită/ o stare cu totul particulară. 2pre deosebire de piaţa cu concurenţă per)ectă/ monopolul poate !n mod normal să v!ndă mai mult numai atunci c!nd *1 *2 Gu u /.naturale sau a apei potabile/ anumite servicii publice etc. dar/ c3iar %i !n aceste situaţii/ monopolul absolut este temporar/ pentru că ne putem imagina numeroase situaţii care !l pot submina sau c3iar elimina4 reţeeaua de distribuire a bureliilor poate submina monopolul distribuirii centrali&ate a ga&elor naturale. $rincipii %i soluţii. 8ucure%ti 1???/ pag. e-istă mai degrabă situaţii de Yuasimonopol/ stări de piaţă/ !n care un agent economic produce %i vinde un bun care nu poate )i substituit !n mare măsură %i !n mod operativ/ rapid. Cu alte cuvinte/ Yuasimonopolul apare c!nd o )irmă aduce pe piaţă un bun a cărui clasicitate !ncruci%ată Dde substituire la preţE este )oarte slabă. '' <eorgesu 6. "icroeconomic. *2 Con)runtată cu multitudinea cererilor individuale care )ormea&ă cererea pieţei/ )irma monopol nu iese de sub incidenţa legii generale a cererii/ !n ba&a căreia cererea pieţei pentru un bun dat se a)lă !n relaţie negativă cu preţul.E.

0ceasta este posibilă !n măsura !n case se consideră cererea ca o variabilă non-omogenă/ care !n realitate grupea&ă consumatorii care nu au aceea%i )uncţie de pre)erinţe. : volumul minim de capital necesar pentru organi&area producţiei rentabile. In acest acţionea&ă4 : e-clusivitatea )olosirii unor licenţe/ brevete sau mărci de produs. Cantitiatea de ec3ilibru a monopolului este mai mică dec!t cea a )irmei concurenţialeConclu&ia care se desprinde este că prin trans)ormarea unei activităţi concurenţiale !ntr-una cu statut de monopol/ are loc o cre%tere a preţului %i mic%orarea cantităţilor o)erite.. (atorită po&iţiei pe care monopolul o ocupă pe piaţă/ el obţine un suprapro)it durabil Dpro)it purE peste cel normal inclus in costul mediu pe termen scurt %i lung. Compar!nd condiţiile de ec3ilibru pe piaţa de monopol cu cele de pe piaţa de concurenţă pură %i per)ectă se impun c!teva remarci4 1. 2. (escriminarea prin preţ este o strategie care constă !n a vinde acela%i produs la preţuri di)erite/ di)erenţele de preţ ne)iind corespondente sau proporţionale cu di)erenţele de cost. $reţul de ec3ilibru al monopolului este superior preţului de ec3ilibru al )irmei concurenţiale/ ceea ce !n ceretis paribus permite obţinerea pro)itului pur/ durabil. +' . 0cest lucru este posibil datorită po&iţiei de )orţă pe care o ocupă !n ramură !n care pătrunderea a noi concurenţi este !ndelungată sau pro3ibită ca urmare a unor )actori economici %i e-traeconomici.diminuea&ă preţul. Gnii sund dispu%i să ac3i&iţione&e/ iar alţii nu/ un anumit bun economic/ !n condiţii determinate de loc/ de timp %i de preţ. : unele !nţelegeri cu autorit!ţile administraţiei publice care-i con)eră unele drepturi de e-clusivitate/ etc. "onopolul atrage după sine diminuarea bunăstării consumatorului/ aceasta )iind motivul )undamental pentru care !n toate ţările cu regimuri democratice legea inter&ice !n mod )ormal situaţiile de monopol Dsau le acceptă/ dar !n condiţiile unei stricte supraveg3eri/ e)ectuate de către autoritatea publică %i societatea civilăE.

: $rin )orţa economică pe care o deţine/ monopolul are stabilitate mai mare )aţă de con unctura economică ne)avorabilă %i !n competiţia cu partenerii e-terni. : "onopolul poate organi&a producţii de scară mai mare/ poate bene)icia de economiile de scară care apar !n condiţiile legii randamentelor de scară crescătoare. Cl con)eră o mai mare locurilor de muncă/ e)icienţei economice de ansamblu %i programelor investioţionale.Impicaţiile monopolului asupra economiei trebuie privite din perspective multiple/ !n acest sens nu pot )i ignorate unele posibile e)ecte )avorabile pe care monopolul le poate genera/ cum sunt4 : $oate aloca resurse mai mari pentru cercetarea %tiinţi)ică %i introducerea progresului te3nic/ asumindu-%i cu mai multă promtitudine riscul acestor activităţi.. Concurenţa %i intervenţia statului. 6# . *3 $iaţa monopolistă se caracteri&ea&ă prin aceea că o)eta provine de la un număr )oarte mare de agenţi/ )iecare av!nd )orţă economică redusă %i produc!nd bunuri cu anumite elemente de originalitate sau speci)icate !n cadrul genului *3 )avori&ea&ă consumatoruluiE %i să se aleagă atitudinea %i desi&ia care generea&ă răul cel mai Duca Aurelia. 8ucure%ti. 0st)el/ el poate genera cre%terea productivităţii %i reducerea costului mediu %i marginal/ cre!nd o ba&ă mai )avorabilă pentru )ormarea preţului de ec3ilibru.#+ +? .1/ pag. (in cele două grupe de e)ecte diametral opuse pe care le generea&ă monopolul/ a apărut concepţia realistă privind atitudinea )aţă de el cunoscută sub numele de procesului monopolului/ care poate )i sisitemati&ată !n conclu&ia4 să se compare realis cu minusurile e)ectele monopolului po&itive Dcare Datentarea la bunăstarea bunăstarea consumatoruluiE mic. $iaţa cu concurenţă monopolistă .este o )ormă de piaţă de dimensiuni semni)icative !n ţările cu economie modernă/ mai ales !n conte-tul 7e-plo&iei5 )irmelor mici %i mi locii/ care prin metamor)o&area )uncţiilor %i relaţiilor cu marile )irme devin o pre&enţă notabilă !n peisa ul economiei. 2.

** Clementele de monopol )ragil constau !n )aptul că4 )iecare producător aduce pe piaţă bunuri cu elemente speci)ice/ personali&ate/ intrinsec sau e-trinsec/ prin care un tip de bun o)erit de )irma 0 este 7personali&at5 !n raport cu cel o)erit de )irmele 8/ C/ (/ etc. 2trategii concurenţiale. ?'-1. 1. *# Pa modi)icări importante ale preţului/ cererea )aţă de bunurile o)erite de către *+ ** :t>ncii :. C3i%inău 2. ** *. pag. *6 0ceasta promovea&ă !n raport cu celelalte )irme similare ca obiect de activitate concurenţă mai ales prin produs pentru a aimpune produsul prin caracteristici de originalitate intrinsecă sau e-trinsecă Dinclusiv modalităţi de comerciali&areE/ pentru a atrage clientela. $articularităţile %i )actorii )ormării preţurilor !n condiţiile concurenţei monopoliste. $e această piaţă )iecare )irmă )i-ea&ă !n mod autonom preţul propriilor bunuri economice/ lu!nd !n consideraţie reacţia cererii la modi)icarea preţului. Clementele care o apropie de piaţa cu economie concurenţială pură %i per)ectă sunt4 atomocitatea.6-11.* . intrateaMie%irea liberă de pe piaţa pe criterii de e)icientă Dcapitalul )i.+ %&i"em.B!rgovi%te 1??#/ pag. *# Po'a =. *+ (in perspectiva o)ertei piaţa monopolistică intrune%te atit elemente care o apropie de piaţa concurenţială pură %i per)ectă/ dar %i elementele de monopol )ragil/ slab.dat. premisele pentru o bună in)ormare asupra pieţei/ deci ipote&a de transparenţă.112 *6 Ta&arcea Ala.2/ pag. 0st)el/ la modi)icări mici ale preţurilor/ cererea este inelastică D!n principal ca urmare a ata%amentului consumatorului )aţă de o anumită marcă de comerţE. .. 1.relativ redus/ importanţa redusă a locenţelor %i brevetelor de )abricaţie )acilitea&ă procesul de sc3imbare a pro)ilului %i domeniului de activitateE. 0ceastă o)ertă se con)rună cu cererea atomi&ată a unui număr mare de cumpărători/ )iecare cu o )orţă economică redusă.. Cc3ilibrul pieţei !n concurenţa monopolistă. Lundamentarea produsului/ di)erenţierea lui de cel al concurenţilor repre&intă elementul strategic esenţial pentru )irma monopolistică.2/ pag.!n mod tradiţional/ bunurile comerciali&ate pe această piaţă erau de comple-itate redusă/ !n ultima perioadă/ mai ales sub incidenţa in)ormaticii/ noile te3nologii %i metode de management/ situaţia tinde să se modi)ice. 2.

o anumită )irmă devine elastică sau )oarte elastică datorită abundentei de bunuri substituibile/ dar ale căror preţuri nu sau modi)icat4 c!nd preţul cre%te substanţial/ o parte importantă a clientelei tradiţionale se orientea&ă spre bunurile de acela%i t i p o)erite de concurenţă. Intrarea !n ramură a noilor concurenţi se reali&ea&ă p!nă !n momentul c!nd dispare pro)itul pur. $e termen lung )irma monopolistică !%i reali&ea&ă ec3ilibrul la acel volum de producţie pentru care preţul pieţei sau !ncasarea DvenitulE marginal egali&ea&ă costul total mediu pe perioadă lungă. $e termen lung/ ec3ilibrul )irmei monopolistice se deosebe%te de cel al monopolului pentru că dispare pro)itul pur. C!nd preţul scade substanţial/ cererea devine elastică/ cre%te %i pe seama atragerii de noi clienţi. $e aceasta piaţă intrarea/ respectiv ie%irea/ sunt )oarte )acile pentru că restricţiile te3nice/ economice %i instituţionale sunt )oarte reduse sau ine-istente c3iar. ca atare )irma monopolistică are reţineri !n a e)ectua noi investiţii/ solicit!nd de regulă spri in economic din partea autorităţii/ sub )orma unor dob!n&i pre)erenţiale/ a utoare %i alte )orme de stimulente atenuante pentru *1 . $e piaţa monopolistă )irma se comportă pe termen scurt ca un monopol. C!nd bunurile o)erite sunt de acela%i tip Dse !ncadrea&ă !n aceea%i de)iniţie e-tinsă a bunului economicE/ un element important care in)luenţea&ă cererea )irmei !l repre&intă c3eltuielile de publicitate cu dubla )uncţie a publicităţii4 de a-i in)orma pe cumpărători asupra bunului %i o)ertantului %i de a e-ercita o anumită presiune psi3ologică pentru a-i incita/ a-i convinge/ dar uneori c3iar de a le deplasa atenţia special spre o anumită mar)a. Ca regulă generală/ )irma monopolistică lucrea&ă !n condiţii suboptimale/ dispune de capacităţi %i )actori de producţie incomplet utili&aţi. C-istenţa unor re&erve de capacitate )ace ca !n structura costului mediu amorti&area să aibă o pondere e-agerată !n raport cu nivelul te3nic %i de !n&estrare te3nică a muncii. $e seama lor se )ormea&ă o re&ervă de capacitate penrtu situaţiile c1nd o)erta cre%te rapid pe termen scurt/ iar con unctura se !mbunătăţe%te.

2. $articularităţile %i )actorii )ormării preţurilor !n condiţiile concurenţei monopoliste. *? (acă produsele di)eritelor )irme sunt omogene intrinsec Dciment/ oţel/ energie electrică/ energie termică/ ţiţeiE avem dea )ace cu un monopol pur. C3i%inău 2.E structura de piaţă se nume%te oligopol eterogen.E.risc.2. $e piaţa oligopol o)erta este asigurată de un număr mic de )irme Dc!ţiva v!n&ătoriE/ !ntre care nu e-istă di)erenţe semni)icative sub aspectul !n&estrării te3nice/ )orţei economice/ nivelului costului mediu/ gradului de internaţionali&are a activităţii.118 *? . 12+ *2 pag.*' $iaţa de oligopol . $e aceasta piaţă cererea este atomi&ată/ iar barierele de intrare pentru noii concurenţi sunt )oarte puternice../ sunt obţinute prin structura de piaţă ce conţine caracteristicile oligopolului. C!nd bunurile economice produse %i o)erite sunt de acela%i gen/ dar di)erenţiate intrinsec sub aspect )uncţional Dautove3icule/ te3nică electronică de calcul/ produse Qi-Li/ servicii )inanciare/ uridice %i de consultanţă economică etc.2/ pag. Cc3ilibrul pieţei !n concurenţa monopolistă.. Inerdependenţa )irmelor din ramură repre&intă caracteristica ce deosebe%te )undamental această structură de piaţă de alte )orme de piaţă imper)ectă.oligopolul repre&intă structura de piaţă cea mai rasp!ndită !n ţările de&voltate din punct de vedere economic. Cle constau !n bariere te3nice Ddeţinerea de brevete/ licenţeE/ )inanciare Dprivilegii speciale cu marile instituţii )inanciare %i de credit care sunt piedici pentru eventualii noi veniţiE %i organi&atorice Dcontracte de e-clusivitate cu )urni&orii de anumite materii prime/ cu reţeaua comercială cu amănuntul etc. Interdependenţa este re&ultatul *' Ta&arcea Ala. Liecare v!n&ător deţine o pondere importantă !n o)erta totală %i are capacitatea de a in)luenţa piaţa4 !n mod direct prin deci&iile privind preţul/ cantitatea/ publicitatea/ lansarea de metode noi/ modul de comerciali&are/ etc/ %i indirect prin reacţiile pe care )iecare le are la acţuinile concurenţilor. $rodusele petroliere/ mobila/ te3nica electronică de calcul/ autove3iculele/ ţigaretele/ produsele alimentare cu un grad sporit de prelucrare/ audiovi&ualul/ ma oritatea materiilor prime neagricole etc. 113 . :t>ncii :.

%i aceasta este situaţia tipică pro)itul total ma-im se obţine la *3 . Cartelul este o !nţelegere e-presă/ de cele mai multe ori con)idenţială/ intre )irme care au %i !%i păstrea&ă independenţa de producţie %i )inanciară. Cartelul !%i propune să ma-imi&e&e pro)itul la nivelul său/ care se !mparte intre participanţi !n )uncţie de diverse criterii convenite4 volumul v!n&ărilor/ ritmul de re!nnoire a produselor/ etc. $robabil că )iecare prime%te acelea%i cote de producţie/ iar pro)itul se !mpatre proporţional/ )iecare )irme obţin!nd un pro)it suplimentar durabil/ !n ca&ul costurile medii %i marginale ale participanţilor la cartel sunt di)erite .E sau !ntreprind acţiuni complementare4 acordă avanta e cumpărătorilor pentru a contracta acţiunile concurentului %i menţinerea clientelei. C-istă trei situaţii caracteristice !n comportamentul cooperant4 aE )ormarea unui oligopol coordonat de tipul cartel sau trust. Relaţiile dintre )irmele care acţionea&ă pe piaţade oligopol nu pot )i !ncadrate !ntr-o sc3emă rigidă/ pentru că nu e-istă o teorie generală a oligopolului/ ci doar situaţii particulare %i modele speci)ice. $entru a ma-imali&a pro)itul/ cartelul/ cartelul determină acel volum al producţiei totale pentru care costul marginal mediu este egal cu venitul marginal/ el comportindu-se ca un monopol. Cle se !nţeleg !n ceea ce prive%te nivelul preţurilor/ volumul producţiei/ !mpărţirea pieţelor D)iecare participant prime%te o anumită cotă de v!n&ăriE/ c!nd %i cum să se modi)ice preţul etc.natural al numărului mic de o)eranţi/ ceea ce )ace ca deci&iile %i acţiunile unui agent !n privinţa reducerii preţurilor/ lansării unui model mai bun )ac ca curba cererii pentru produsele celorlalte )irme să se deplase&e spre st!nga Dse reduceE/ !n )aţa acestei perspective/ reacţiile celorlalte )irme sunt certe/ dar indeterminate4 pot provoca acţiuni de acela%i )el Dreduc preţul/ lansea&ă un nou model/ !%i măresc e)ortul de publicitate etc. C-istă situaţii limită c!nd datorită similitudinilor Dde )orţă economică/ !n&estrare/ strategii %i tactici managerialeE/ costurile medii %i marginale ale )irmelor componente ale cartelului sunt identice/ !n acest ca&/ pro)itul total este ma-im la acel voiul de producţie %i de preţ de v!n&are pentru care !ncasarea DvenitulE marginal este egal cu costul marginal al )iecărui participant.

"r. Qoldingul stabile%te modul de !mpărţire a pieţelor/ nivelul preţurilor !ntre )irme pentru ma-imi&area pro)itului sau reali&area altor obiective strategice/ !nţelegerile tip cartel %i trust de%i sunt inter&ise de lege !n ţările din Curopa occidentală/ 0merica de 6ord %i C-tremul 9rient/ sunt o realitate indubitabilă.. )irme a condus la conclu&ia că 1. pag. cE stabilirea unor !nţelegeri temporare %i parţiale asupra unor aspecte de interes comun/ cum ar )i4 6. 9 anc3etă e)ectuată !n 2G0 asupra celor mai mari )irme care activea&ă !n )iecare ramură a economiei %i care au cuprins peste 1. *cta+ian . 2+1 -2+# *+ . 6.deţine pac3etul acţiunilor de control la mai multe )irme oligopol/ independente/ din punct de vedere al producţiei. Lirma lider !%i elaborea&ă propria strategie privind preţul/ o)erta/ re!noirea producţiei etc.!n acest ca&/ )iecare participant prime%te cote de producţie/ di)erenţiate !n )uncţie de costul său marginal4 cei cu costuri marginale ridicate primesc cote reduse %i cote ridicate primesc ccei cu costuri marginale reduse.Concurenţă neloială pe piaţa internă %i internaţională.. Brustul este structura de pită ba&ată pe )aptul că un grup )inanciar puternic -3oldingul .acel volum de producţie pentru care costul marginal mediu la nivelul cartelului este egal cu venitul marginal.Z dintre ele au !ncălcat legislaţia !n vigoare cu privire la )i-area preţurior. 0semenea !nţelegeri sunt puţin viabile pentru că unii/ dacă nu toţi partenerii/ !ncearcă să 7tri%e&e5 pentru a reali&a unele avanta e. este structura de piaţă caracteri&ată prin e-istenţa unei )irme leader care se deta%ea&ă de celelalte prin )orţa economică/ cota de piaţă %i nivelul e)icienţei.ă'ă -nă. 8ucure%ti 1??6./ comport!ndu-se ca un monopol %i )1c!nd abstracţie de ceilalţi concurenţi. Cle au insă !n practică un caracter/ c!t de c!t viabil atuci c!nd con unctura economică este )avorabilă/ produsele sunt puţin diversi)icate/ iar producţia are un !nalt grad de concentrare/ bE )ormarea oligopolului mi-t. (reptul concurenţei comerciale. 0lteori modi)icarea raportului de )orţă dintre parteneri impune revederea sau anularea vec3ior !nţelegeri %i reali&area altora noi pe ba&a unor negocier di)icile/ care să re)lecte noile raporturi de )orţă dintre participanţi.

: : Reali&area unor )u&iuni parţiale prin constituirea unor )iliale comune !n domenii tradiţionale sau !n domenii noi. Răspunsul este a)irmativ/ cu preci&area că regula generală este renunţarea la concurenţă prin preţ/ )olosindu-se metode mult mai subtile %i ra)inate4 publicitatea/ acordate de avanta e cumpărătorului pentru menţinerea %i atragerea clientelei/ serviceului/ etc.: C)ectuarea unor acţiuni de cercetare %tiinţi)ică. In mod )iresc se ridică !ntrebarea dacă !n modelul comportamentului cooperant !ntre )irmele oligopol mai e-istă concurenţă. ** . C-ercitarea de lobbi politic pentru a impune măsuri legislative !n )avoarea )irmelor e-istente %i atenuatea concurenţei străine.

!n teoria economică/ piaţa trebuie să )ie considerată Dca %i curba costurilorE ca un concept e--ante. $e de altă parte/ locuitorii din suburbia 2/ care se pot deplasa cu ma%ina/ sunt !ntr-o situaţie cu totul di)erită. (acă prima suburbie ar )i 8/ am putea crede ca locuitorii ei s-ar limita doar la cele maga&ine din motive obiective Ddistanţa/ costul transportuluiE %i ast)el ar )i potrivită pentru acesta piaţă anali&a situaţiei ca duopol. 2ă presupunem/ de e-emplu/ că ar )i numai c1te două maga&ine care v1nd alimente !n două dintre suburbiile unui municipiu.n #i1iunea abordării strategiilor şi comportamentelor operatorilor pieţei. Protecţia concurentei şi monopolul .* pieţei olul concurenţei şi monopolului . C1nd anali&a pieţei este )olosită pentru a e-plica %i prevedea re&ultatele 61 economice/ scopul este de a e-amina cum constr1ngerile pieţei a)ectea&ă comportamentul participanţilor din cadrul ei. "acroeconomie. C3i%inău 1??'/ pag 3? *6 .CAPITOLUL III. 0r )i di)icil să utili&ăm o anali&ă pornind de la situaţia de duopol/ c3iar dacă aproape )iecare cap de )amilie s-ar aprovi&iona cu alimente din cele două maga&ine ale suburbiei !n care locuie%te. (acă ei ar )i !n situaţia de a-%i sc3imba obiceiurile %i de a cumpăra din cealaltă localitate/ ar )i lipsit de sens să delimităm suburbia ca unitate relevantă pentru anali&ă/ pentru e-plicarea %i anticiparea comportamentului preţurilor %i pro)iturilor celor două maga&ine din localitate.soluţii la problema delimitării 0. Cu alte cuvinte/ ar )i imposibil să stabilim piaţa relevantă p1nă c1nd nu 61 <&irciog =.

...62 $rintre !ncercările de a re&olva problema delimitării pieţei/ probabil cea mai remarcabilă dintre ele aparţine lui Cournot %i lui "ars3all/ !ncercare prin care este )i-at domeniul pieţei !n spaţiul !n care preţul unui bun/ inclu&1nd costul de transport/ este uni)orm. Cste un punct de vedere important %i un instrument de anali&ă )olosit. (e)iniţia ar e-clude ast)el multe aspecte principale !n anali&a pieţei/ re)eritoare la posibilitatea discriminării prin preţ/ cum ar )i puterea concurenţilor/ ignoranţa consumatorilor sau alte )orme de 5e%ec5 ale pieţei. 8ucure%ti 1??'/ pag.63 6u are sens să cercetăm de ce două )eluri de aspirină puse alături pe te g3ea se v1nd la preţuri di)erite de vreme ce vrem să le declarăm ca av1nd pieţe di)erite.separăm/ !n ca&ul consumatorilor/ necesitatea de avanta %i/ mai general/ p1nă c1nd nu delimităm domeniul pieţei independent de comportamentul actual al participanţilor. *# . C3iar %i !n e-emplul dat am )ăcut o presupunere implicită asupra 5raţionalităţii5 !n legătură cu preţul din partea cumpărătorilor/ adică am presupus ca !n situaţia !n care li se o)eră posibilitatea de a cumpăra mai ie)tin/ ei vor )ace acest lucru %i nu vor continua să se comporte ca !n pre&ent/ )iind in)luenţaţi de obiceiuri/ lene sau loialitate )aţă de locul de unde cumpărau p1nă acum. "acroeconomie. Clu -6apoca 1??'/ pag. Băcescu A. #? -'+ =orsac Mag"alena. 1. Cu toate avanta ele sale/ această noţiune nu poate constitui )undamentul unei măsurători a pieţei/ după cum se e-clude prin de)iniţie posibilitatea veri)icării aplicabilităţii modelului concurenţei per)ecte/ care spune că pe o piaţă neconcentrată economic se tinde spre uni)ormi&area preţurilor. "acroeconomie %i politică macro. Pista lungă de presupuneri asupra comportamentului producătorilor %i consumatorilor care ar )i necesare pentru a de&volta această 5soluţie practică5 a problemei !ntinderii 62 63 Băcescu M. (e e-emplu/ un indiciu al internaţionali&ării pieţei de gr1ne a )ost/ de e-emplu/ la s)1r%itul celui de-al doilea ră&boi mondial/ de&voltarea unui sistem de preţuri la gr1u aplicabile universal.

. "acroeconomie. *? .unei pieţe )ac modelul nepotrivit pentru o măsurare structurală a pieţei./ $oman. "ai !nt1i/ !ntr-o economie cuprin&1nd )irme care cresc %i se diversi)ică/ este probabil ca percepţia strategică pe care )irmele o au să )ie progresiv asimetrică4 percepţia unui mic producător de bere asupra sc3imbării preţului %i calităţii de către alte )irme este )oarte di)erită de a unei subdivi&iuni producătoare de bere a unei companii multinaţionale care vinde produse substituibile %i complementare pentru bere. .n al doilea r1nd/ această de)iniţie/ )iind ba&ată pe o percepţie subiectivă a participanţilor/ ar părea să e-cludă comportamentul )irmelor care sunt alt)el dec1t raţionale. 6ecesitatea luării !n considerare a comportamentului participanţilor !n această de)iniţie re&ultă din două probleme de substanţă.6+ *' . Brăsăturile acestei de)iniţii sunt )olosite !n mod obi%nuit !n cercetarea unui studiu de ca&..n ca&ul maga&inelor alimentare din !mpre urimile municipiului/ cei doi v1n&ători din suburbia 8 ar putea să presupună !n mod !ntemeiat ca nu au rivali importanţi/ !n care ca&/ ca urmare a anali&ei duopoliste a acestei 5pieţe5/ 6+ #igănescit M. In mod evident/ o asemenea abordare are puţine cone-iuni cu cerinţele tradiţiei/ unde structura e-ogenă a pieţei trebuie determinată independent de comportamentul participanţilor. 6+ 9 altă !ncercare de a soluţiona 5direct5 problema este de a speci)ica că domeniul pieţei include toate acele )irme care sunt con%tiente una de comportamentul celeilalte.1/ pag. 9 asemenea de)iniţie s-ar limita/ cel mult/ la situaţiile unei concentraţii mari4 ar e-clude situaţiile de concurenţă per)ectă %i pe cele !n care )iecare )irmă nu este con%tientă de comportamentul celorlalte/ sau !n care ele nu răspund la sc3imbările !n comportamentul celorlalte )irme. 8ucure%ti 2. $entru a !ndepărta această obiecţie/ putem lărgi de)inita inclu&1nd nu numai acele )irme care posedă simţul rivalităţii/ ci pe toate acelea care observă %i răspund unui set comun de parametri Dde e-emplu/ preţurileE.

este e-trem de binecunoscut.. 1'. ?? . 0ceasta %i-a reţinut statutul de soluţie a problemei de principiu/ !n ciuda )aptului ca a )ost )olosită rar !n practică datoria )aptului ca obstacolele !n )olosirea sa ar putea )i depă%ite dacă s-ar dispune de su)icientă in)ormaţie. 0semenea !nc3ipuiri %i erori din partea )irmelor sunt )apte semni)icative ale vieţii economice/ !n mod special c1nd ne g1ndim la di)erenţierea calitativă %i geogra)ică a produselor/ proces !n care calculele gre%ite %i neasigurate privind comportamentul unuia dintre rivali sunt )apte obi%nuite.1/ pag. 0st)el/ de%i cele două soluţii practice la delimitarea pieţei sunt utile %i !n munca aplicată nici una nu poate servi ca soluţie pentru scopul anali&ei !n vi&iune tradiţională.6* Clasticitatea !ncruci%ată a cererii este mecanismul principal sugerat pentru delimitarea pieţei !n aproape orice carte !n care este tratată această problemă. 66 6* 66 P-r+u oiu M. Gn e-emplu i&bitor al acestui )enomen !n ultimii ani a )ost )aptul ca industria engle&ă de motociclete nu era con%tientă de importurile apone&e/ c3iar după ce acestea au pătruns pe piaţă !n mod vi&ibil/ !n ceea ce-i privea pe producătorii britanici/ motocicletele apone&e nu erau pe acea piaţă. 8ucure%ti 2. 0ceasta este !ntradevăr o situaţie ciudată/ de vreme ce argumentul pre&entat mai sus -suger1nd invariabilitatea elasticităţii cererii .* Alini . 1'3 *? .rişan. 8ucure%ti 2./ $iaţa/ preţurile %i alocarea resurselor.. $resupunerea obi%nuită era că această măsură a substituibilitătii !ntre două produse a categoriei de bunuri ordinare să )ie )recventă/ dacă elasticitatea !ncruci%ată depă%e%te ni%te valori po&itive predeterminate.1. 0nali&a "icroeconomică a agenţilor economici !n condiţii de piaţă. Cei doi v1n&ători s-ar putea să nu )ie con%tienţi de comportamentul nimănui altcuiva/ dar ar putea )i !ntr-adevăr !n concurenţă cu maga&inele alimentare din alte suburbii. Cei doi v1n&ători din suburbia 2 s-ar putea !n%ela %i ei g1ndind la )el/ pentru ei ma-imi&area pro)itului )iind un comportament raţional/ c3iar dacă o delimitare corectă a pieţei ar demonstra că aceasta a )ost o percepţie gre%ită a domeniului lui )uncţional al concurenţei.preţurile %i pro)itul ar )i stabilite cu anticipţie.3/ pag.

Concurenţă. C3i%inău 1???/ pag. . 0cum/ !n lumea reală/ această problemă va )i soluţionată pentru noi de nivelurile iniţiale de globali&are stabilit de sistemul clasi)icaţiilor industriale standard/ care )iind ba&at !n mare măsură pe consideraţiile o)ertanţilor este irelevant pentru nevoia unui criteriu ba&at pe cerere. Cle nu pot )i )olosite pentru a determina nivelul inţial global !ntr-un mod consecvent.6# (acă cererea pentru ţigări !ntr-un anumit maga&in sătesc este mai a)ectată de preţul berii din c1rciuma de peste drum/ dec1t de preţul ţigărilor !ntr-un maga&in din cel mai apropiat ora%/ pe care dintre ei ar vrea consumatorul J să-1 reunească !ntr-o singură 5ramură54 pe v1n&ătorul de ţigări %i pe cel de bere din sat sau pe v1n&ătorul de ţigări din sat %i pe cel de ţigări din ora%T 6# Belostecinic Grigore. 0ceste c3estiuni au )ost discutate invariabil !ntr-un conte-t pur static. Clasticitatea !ncruci%ată nu poate )i )olosită !ntr-un )el consecvent %i sistematic pentru a re&olva problema nivelului de globali&are. Competitivitate. 9 dată ce introducem dimensiunea timpului este imposibil să ignori di)erenţierea !ntre )enomenele pe termen scurt %i termen lung D)ăcută de "ars3allE/ de vreme ce delimitarea pieţei/ ba&ată pe substituţia !n consum/ poate )i )oarte di)erită de delimitarea pe termen lung ba&ată pe substituţia !n o)ertă.$roblema esenţială de )olosire a elasticităţii !ncruci%ate pentru delimitarea !ntinderii pieţei este că nivelul 5reducerii5 este complet arbitrar din punct de vedere al teoriei economice %i că aceste elasticităţi nu pot )i aplicate !ntr-un mod consecvent %i cu )inalitate bine stabilită. $entru a 3otăr! dacă un c1rnat este carne sau p1ine/ putem alege să anali&ăm elasticităţile !ncruci%ate/ a carnalului !n raport cu carnea de vită %i cea a carnalului !n raport cu p1inea intermediară. (e ce să 3otăr1m să )olosim c1rnatul drept categorie de ba&ă !n loc de una mai clar de)inită cum ar )i salamul italian/ gogo%ile engle&e%ti sau carnaţii nemţe%ti sau o altă categorie mult mai limitată prin calităţile sale sau prim ambala . (ar aceasta este o procedură arbitrară. ## 6. "ar=eting.

2copul principal al politicii concurenţei este/ din punct de vedere al adepţilor acesteia/ promovarea %i menţinerea unui proces al concurenţei e)ective/ ast)el !nc1t să se obţină o mai mare e)icienţă a alocării resurselor.!n timp ce discuţia acestei probleme se poartă !n e-clusivitate ba&1ndu-se pe elasticitatea cererii/ ar )i puţin absurd să combinăm ţigările cu berea/ e-clu&1nd separarea geogra)ică a pieţei ţigărilor/ de vreme ce aceste categorii de piaţă ba&ate pe elasticitatea cererii ar trebui să servească cu succes ca delimitare a ramurilor industriale. 0ccentul mai mare pus pe politica concurentei !ntr-o parte din ce !n ce mai mare a lumii/ !n ultimii ani/ 61 . (acă nu ar e%ua la acest nivel/ tot ar )i nepotrivită pentru aplicaţiile practice. 0ceastă problemă creea&ă o mare con)u&ie !n testul statistic al modelului lui "ars3all asupra concurenţei. (istincţia piaţăramură creea&ă un con)lict !ntre o delimitare din punctul de vedere al cererii !ntre unt %i margarina %i o delimitare din punctul de vedere al o)ertei !ntre unt %i br1n&ă. Cel mai important ecou al c1%tigurilor teoriei economice a concurenţei a )ost cel al recunoa%terii in)luenţei pe care concurenţa reală o are asupra e)icienţei %i ec3ilibrului pieţei. 0ceastă vi&iune implică necesitatea concurenţei ca o condiţie a alocării e)iciente a resurselor atrase !n mecanismul pieţei. Lolosirea paradigmelor teoretice de către entităţile care pot )i identi)icate ca agenţi sau operatori economici pe piaţă sau ca supervi&orS ai mecanismului acesteia/ ba&ată pe principii %i metode strategice/ considerarea %i reconsiderarea e)ectelor obţinute sau obtenabile repre&intă/ !n ansamblu/ politica concurenţei. 0cest aspect al problemei re&ultă uneori din comentarii mai degrabă oca&ionale/ cum că delimitarea pieţei ar trebui ba&ată pe elasticitatea cererii %i a o)ertei a căror !ntrepătrundere nu este niciodată clar speci)icată. $e deasupra/ poate di)eri de domeniul geogra)ic al consumului/ !n re&umat/ dacă elasticitatea !ncruci%ată a cererii n-ar )i at1t de nepractică ca mod de măsurare a parametrilor pieţei/ ar e%ua la nivel de principiu.

$e termen lung !nsă/ preţul este destul de ridicat !n raport cu costul/ pentru a-i aduce pro)it/ !n acela%i timp/ clienţii vor cumpăra un produs numai dacă preţul este mai mic sau egal cu valoarea atribuită de ei acestuia. Liind date asemenea presupuneri/ preţul aduce testul obiectiv al valorii băne%ti !n utili&area resurselor/ !n general/ o unitate a produsului este o)erită D)urni&atăE/ numai dacă preţul ei este cel puţin egal cu cre%terea costului variabil sau cu costul marginal al producerii acesteia.re&ultă/ cel puţin parţial/ dintr-o modi)icare politică prin renunţarea la plani)icarea %i intervenţia guvernului !n economie %i orientarea tot mai mult !nspre !ncrederea !n mecanismul preţurilor libere. C3iar dacă lista presupunerilor este lungă %i pare a )i uneori absurdă/ scopul urmărit !n demonstraţie este de )apt o a)irmaţie care/ din punctul de vedere al unor economi%ti/ tinde să )ie acceptată cu bucurie. Ce se !nt1mplă !nsă dacă nu e-istă concurenţă !ntre 62 consumatori/ deoarece e-istă un cumpărător unic sau un cumpărător dominant >T . (e asemenea/ presupunem ca este posibilă )olosirea completă a )orţei de muncă prin a ustarea ratei reale a salariului la evoluţia raportului dintre o)erta %i cererea pentru muncă !n di)eritele sectoare de activitate. $e termen scurt/ )irmele pot să v1ndă produse la preţuri sub costul marginal din raţiuni multiple4 )ie pentru a atrage clienţii să le cumpere pentru primul moment sau să le cumpere %i alte produse o)erite simultan/ )ie pentru a c1%tiga sau a-%i menţine o po&iţie concurenţială. $entru a trata cu atenţie %i !n mod global ace%ti )actori/ pentru !nceput )acem abstracţie de e-istenţa e-ternalităţilor Dbene)iciile %i costurile care a)ectea&ă indivi&ii %i unităţile economice/ sau neeconomice din a)ara tran&acţiilor comercialeE/ precum %i de oricare din e)ectele bunăstării provocate de redistribuirea veniturilor. (e%i poate părea a )i aproape un truism că concurenţa este esenţială )uncţionării normale a pieţelor/ considerarea acestei a)irmaţii introduce un număr de )actori con)lictuali pe care/ cei care )ac politica/ trebuie să-i balanse&e.

?3 63 .Gn cumpărător dominant se poate )olosi de puterea c1%tigată pentru a !mpinge apreciabil preţul sub cel pe care.ocriş =asile. Cl implică/ totdeauna/ neec3ivoc/ că/ cu orice cerere dată %i !n condiţiile costului/ concurenţa este bună. 0ceasta re&ultă !ntr o pierdere absolută pentru producători/ !n condiţiile monopsonului Dcumpărătorul dominantE ca imagine-oglindă a cumpărătorilor a)ectaţi/ !n condiţiile monopolului. C)ectul de 5viaţă lini%tită5 a monopolului/ dat adesea de descrierea curioasă a 5J ine)icientei5/ este mult mai semni)icativă dec1t e-ploatarea puterii de piaţă/ mai ales ca acesta este )oarte susceptibil să atragă atenţia cu adversitate/ !ntr-o situaţie de monopol/ managerii pot )i satis)ăcuţi de a obţine e-act at1t pro)it c1t să-i poată menţine satis)ăcuţi pe proprietari să trans)ere unele dintre procedeele puterii de piaţă către anga aţi/ prin 6' . el ar )i[ )ost pregătit să-1 plătească pentru un produs/ dacă nu ar )i avut această putere/ !n acest ca&/ bunurile nu pot )i produse/ deoarece nivelul ridicat al costului ar )i mai mare dec1t preţul/ c3iar dacă el ar )i mai mic dec1t valoarea de piaţă DcompetitivăE a produsului. Conclu&iile trase pornind de la modelul concurenţei per)ecte s-au răsp1ndit .6' $uterea de a in)luenţa preţul/ de a-1 urca/ !n ca&ul producătorilor dominanţi %i de a-1 cobori/ !n ca&ul cumpărătorilor dominanţi/ a )ost polul de atracţie al preocupărilor economi%tilor structurii pieţei. su)icient/ gener1nd multiple anali&e !n domeniul politicii concurentei. "onopolul de stat !n producţia de bunuri %i servicii. 8ucure%ti 1??#/ pag. C)ectul net al pierderii absolute a )ost descris ca e)ectul static al puterii pieţei/ deoarece el este ba&at pe cererea dată %i condiţiile costului/ pe termen scurt/ !n această vi&iune/ el este )recvent pre&entat/ comport1nd o comparaţie cu o situaţie noţională a 5concurenţei per)ecte5/ unde numărul mare de producători/ !n condiţiile permanentei intrări libere !n ramură a altora/ obţin su)icient pro)it pentru a supravieţui rivalităţii. (ar/ de )apt/ acest argument nu a putut )i )olosit e)icient pentru a usti)ica corect condamnarea monopolului sau absenţa concurenţei/ deoarece presupusele condiţii ale cererii date %i ale costului sunt evident nerealiste. C)ectul static al puterii de piaţă este neambiguu.

Competitivitate. 8ucure%ti 1??6. 2e %tie că/ !n )uncţie de nivelul activităţii/ dacă intrările de )actori de producţie sunt mari %i indivi&ibile pe produse/ pot implica irecuperabilitatea costurilor. Recuperarea completă a costurilor este asigurată/ !nsă/ de economiile de scară/ care permit reparti&area acestor costuri pe seama unui volum )oarte mare al re&ultatelor activităţii/ !n timp ce/ !n ca&ul activităţilor de dimensiuni reduse/ acest lucru este imposibil.veniturile mai mari plătite acestora pentru muncă mai puţină/ )ăc1ndu-le propria viaţă mai con)ortabilă. 6+ . *cta+ian . Concurenţă.concurenţă neloială pe piaţa internă %i internaţională. C)ectele dinamice ale concurenţei nu se limitea&ă la e)icienţa internă a )irmelor.16? "i. pag.ă'ă -nă. 1'. 9ricare politică desemnată să prevină de&voltarea puterii de 6? #. (e aceea/ !n asemenea situaţii din urmă/ pe piaţă nu poate supravieţui dec1t o singură )irmă/ aceea cu economie de scară. 16+ . 0cest nea uns a )ost recunoscut !n politica concurenţei din ţările vest europene/ de care s-a ţinut seama !n )ormularea articolelor '* %i '6 ale Bratatului de Ia Roma. "ar=eting. 0%adar/ teoria economică ba&ată pe perspectiva implicaţiilor concurenţei prin costurile )irmei De)icienţa internăE nu este conclu&iv1. $e termen lung/ ast)el de c3eltuieli de promovare a produselor pot avea e)ect scă&ut/ pe di)erite părţi de piaţă/ !nsă !i determină pe clienţi să plătescă preţuri mai ridicate dec1t !n situaţia !n care pe piaţă ar )i un singur v1n&ător. C3i%inău 1???/ pag. 6? Critica acestui model/ al monopolului/ sublinia&ă )ără !ndoială/ spri inul acordat/ !n ultimii ani/ privati&ării utilităţilor publice Dmonopolul de stat al producerii %i distribuirii de bunuri publiceE %i e)orturile depuse !n statele de&voltate din Curopa/ !ntre care "area 8ritanic are de a su)icientă e-perienţă !n acest sens/ pentru o reglementare speci)ică riguroasă a de&membrării regiilor publice DautonomeE prin divi&area !n multiple societăţi. 0lternativa practică a monopolului poate )i un număr mic de )irme -oligopolul. #. (reptul concurenţei comerciale. Concurenţa prin oligopol tinde către concentrarea acestuia asupra altor instrumente dec1t preţul4 reclama %i alte )orme de promovare. Belostecinic Grigore.

(atorită comple-ităţii economiei reale/ a dinamismului structurii pieţei/ a con)u&iilor care pot apărea !n tratarea legitimităţii economice a comportamentelor %i !ncadrarea corectă din punct de vedere uridic a acestora sau stabilit unele reguli generale %i preci&ări ale abordării acestor procese de)initorii ale concurenţei reale. $reţul de ruinare/ preţurile de discriminare/ proli)erarea mărcilor/ contractele de distribuţie e-clusivă dintre v1n&ători sau distribuitori %i alte procedee toate tind să )ie vă&ute/ !n principiu/ ca procedee anticoncurenţiale/ de%i din punct de vedere al )irmelor care le utili&ea&ă ele sunt arme concurenţiale. nu e-istă scopul di)erenţierii sau al adversităţii persuasive.nţelegerile ori&ontale se !nc3eie !ntre două sau mai multe )irme din 6* . (ob1ndirea puterii de piaţă prin )u&iuni este !n general udecată prin comparaţia e)ectelor dăunătoare asupra concurenţei/ cu avanta ele !n e)icienţa internă. (ob1ndirea puterii de piaţă de către !nţelegerea e-plicită sau tacită dintre )irme poate )i pre&umată av1nd e)ect ne)avorabil pentru bunăstarea economică !n cele mai multe ca&uri %i este/ ca atare/ un principiu u&ual re)lectat !n politicile concurenţei.monopol sau să controle&e abu&ul acestuia/ trebuie să ia !n calcul nevoia de a produce un stimulent pentru )irmele rivale/ !n sensul de a le !ncura a. Cste importantă distincţia !ntre !nţelegerile ori&ontale %i verticale. In lumea reală/ concurenţa implică acţiunea de către )irmele e-istente pentru crearea barierelor Ia intrare %i pentru a crea %i utili&a strategii pentru respingerea unor potenţiali noi intraţi !n ramură. 2oluţionarea acestei dileme nu este )oarte mult a utată de teoria economică neoclasică/ %i anume prin modelul propus al concurenţei per)ecte/ !n care e-istă multe )irme care produc %i v1nd un produs omogen %i o per)ectă in)ormare a clienţilor. (ilema principală pentru o politică a concurenţei este cum ar trebui să se procede&e !mpotriva practicilor orientate pentru eliminarea competitorilor actuali sau potenţiali. .

#1 0semenea )irme se pot !nţelege pentru )i-area acelora%i preţuri pentru produsele lor/ pentru limitarea vieţii prea lungi a produsului/ )ără să o)ere servicii similare/ cu alte cuvinte/ să nu !ncerce să concure&e pentru v1n&ări/ la )iecare alte c3eltuieli. Reglementările !mpotriva !nţelegerilor acestui tip sunt mai )recvent tacite/ dec1t e-plicite.#. pag. #2 Consecinţele asupra prosperităţii nete a !nţelegerilor verticale prin restricţionarea concurenţei depinde de importanţa relativă a e)ectelor intra %i inter-marcă. 0vanta ul concurenţial4 manual de supravieţuire %i cre%tere a )irmelor !n condiţiile economiei de piaţă. Botu%i/ dacă un ast)el de aran ament dă dreptul DposibilitateaE mărcii J să concure&e e)ectiv mai mult cu alte mărci/ el spore%te/ evident/ concurenţa intermarcă.. C1nd două sau mai multe )irme )u&ionea&ă !ntr-una pentru a permite o deci&ie unită/ aceasta poate crea sau !ntări dominaţia peste piaţă/ !nsă ea poate )i bene)ică pentru consumatori %i bunăstarea generală/ din cau&a economiilor de scară/ a e)icienţei mai mari sau a utili&ării !n proporţii mai mari a inovaţiei/ la acest nivel. 8ucure%ti 2. Beoria economică spri ină condamnarea generală a !nţelegerilor ori&ontale.1. 66 .62 :t>ncii :. 8ucure%ti 2.. 9 !nţelegere !ntre )irme pentru a e-ploata o colectivitate pri&onieră a pieţei/ cu neraţionalitatea activităţilor/ o)eră mai puţine posibilităţi de compensare a avanta elor bunăstării/ )iind inter&isă. 0lte aparent necunoscute !nţelegeri/ cum este cea re)eritoare la sc3imbul de in)ormaţii pot ridica opo&iţia din partea autorităţilor concurenţei/ deoarece ele )acilitea&ă operarea %i consolidarea !nţelegerii clandestine/ tacite sau pasive. Cconomii de piaţă %i concurenţă. *? . Bratamentul ani.acela%i stadiu al producţiei sau al circuitului valorii adăugate. Cvident/ o !nţelegere de distribuţie e-clusivă sau impunerea unui preţ minim de rev1n&are distorsionea&ă %i reduce concurenţa intra-marcă.. 6? . Beoria economică nu spri ină c1tu%i de puţin o condamnare generală a #1 #2 restricţiilor verticale a )ost unul din cele mai controversate divergenţe Dc3estiuniE a)ect1nd politica concurenţei !n ultimii 9stiun %./ pag.

0priori se a%teaptă ca această !nţelegere să )ie un proiect de e-cludere a concurenţei e-istente sau potenţiale din a)ara grupului %i probabil să )ie partea unei !nţelegeri de e-ploatare colectivă a puterii de piaţă/ ca/ de e-emplu4 )i-area preţului/ limitarea calităţii sau deprimarea distribuitorilor marginali. 132 . 2trategii concurenţiale.unor asemenea !nţelegeri verticale/ cer1nd evaluarea ca& cu ca&.v1n&area e-clusivă ar putea )orma o parte a strategiei comune D)ormal sau in)ormaiE de a limita intrarea pe o piaţă/ atunci c1nd e-clusivitatea este reciprocă4 producătorul J va vinde numai distribuitorului \ %i \ va cumpăra e-clusiv de la J..B!rgovi%te 1??#/ pag. (acă o restricţie verticală este impusă !n mod colectiv de către un grup de producători/ ea este evident puţin probabil să )ie un procedeu care !ncura ea&ă concurenţa !ntre membrii grupului/ !ntr-adevăr/ ea este mai mult probabil să )ie parte a unei strategii anticoncurenţiale. C3i%inău 1??3/ pag. (ar !nţelegerea poate avea un motiv mai )avorabil4 de e-emplu/ ac3i&iţionarea de către grup a suportului te3nic colectiv al distribuitorului/ ceea ce repre&intă un avanta net te3nic %i economic al distribuţiei. Pimit1nd concurenţa intra-marcă/ restricţiile verticale pot repre&enta partea unei largi !nţelegeri de restr1ngere a concurenţei !ntre mărci.o?uhari A. 9mane =. Ca un principiu general/ at1t politicile naţionale/ c1t %i cele ale Gniunii Curopene presupun restricţionările verticale impuse colectiv a )i dăunătoare/ #3 #+ Po'a =.#+ Pegile concurenţei admit/ !n mod normal/ considerarea unor asemenea motive )avorabile pentru restricţionările verticale impuse colectiv/ !nsă ele ar trebui să )ie privite ca e-cepţie )aţă de presupunerea generală că asemenea restricţii sunt anticoncurenţiale. (e e-emplu/ menţinerea preţului de rev1n&are spore%te transparenţa %i poate a uta 5politic5 la !nţelegerea tacită !n preţuri .13# 6# . 8a&ele teoriei economice. #3 2ă ne imaginăm că un grup de )irme )urni&oare de produse substituibile impune o !nţelegere colectivă a v1n&ării e-clusive prin distribuitori/ ast)el !nc1t oricare distribuitor care procură produse de la )urni&ori din a)ara grupului ar putea )i subiectul bloca ului colectiv. +? .

!ntr-o economie modernă/ !ntre cei care des)ă%oară aceea%i activitate/ urmăresc acela%i scop sau unul asemănător se mani)estă libera concurenţă. 6ecesitatea instituirii unor reglementări legale care să urmărească/ să sancţione&e %i să reprime abu&urile de la regulile normale s-a impus datorită apariţiei tot mai )recvente a )ormelor comerciale anticoncurenţiale./ c1nd restricţiile verticale de orice )el au devenit e)ectiv ilegale/ a avut loc o mi%care progresivă !n aplicarea legii ba&ată pe presupunerea ca toate asemenea restr1ngeri sunt dăunătoare..#* (e la mi locul anilor >#. 8ucure%ti 2. "ecanismul economiei de piaţă )uncţionea&ă pe ba&a cererii %i o)ertei/ av1nd ca a. 0ltminteri/ restricţiile verticale impuse de producători individuali Dcu e-cepţia celor re)eritoare la preţurile de re v1n&areE primesc o consideraţie mai )avorabilă. "ediul concurenţial normal este de)init prin următoarele coordonate4 1.. '+ -'' 6' . 2.oşneanu @ Cconomie politică4 aplicaţii practice.a)ară de ca&ul c!nd se dovedesc avanta oase. (epă%irea acestor limite are ca e)ect transmiterea asupra concurenţei a caracterului/ neloialităţii %i/ ca urmare/ cel care le depă%e%te poate )i tras la răspundere pentru săv1r%irea actelor sau )aptelor cali)icate drept neloiale. $entru a-%i !ndeplini acest rol/ )ormarea lui trebuie să aibă loc !ntr-un mediu concurenţial normal.1/ pag. Concurenţa se mani)estă !n mod liber !n măsura !n care practicile utili&ate de competitori sunt cinstite/ ace%tia trebuind să respecte un minimum de moralitate. 6umai restricţionările preţurilor pe verticală Dpreţurile de rev1n&areE răm1n 5per se5 ilegale %i/ c3iar această e-cepţie a )ost pe larg sc3imbată.C-istenţa mai multor producători %i/ respectiv/ a mai multor cumpărători/ condiţie care elimină posibilitatea e-istenţei unui monopol sau a altor )orme de po&iţie dominantă pe piaţa unor bunuri sau servicii. .C-istenţa diversi)icării sortimentale a unui bun omogen considerat/ condiţie care o)eră posibilitatea mani)estării diverselor opţiuni posibile de către #* $oşea P.central preţul/ care asigură autoreglarea ec3ilibrului pieţei.

Raţionamentele de )undamentare a deci&iei să )ie de)inite de cerinţele de&voltării durabile a !ntreprinderii/ care implică obiective pre&ente %i viitoare ale !ntreprinderii/ interne %i e-terne/ !n mediul concurenţial Dde e-emplu/ obiective te3nice/ te3nologice/ de calitate a produselor %i competitivitate/ de protecţie a mediului etc. 6. Intervenţia statului !n economie să se )acă prin alte instrumente dec1t preţul/ iar dacă este necesar/ să opere&e prin p1rg3iile de elastici&are a preţurilor controlate. 0cesta repre&intă de )apt obiectivul )inal al )uncţionării pieţei libere %i al mani)estării rolului statului ca suprevi&or al comportamentelor libere ale participanţilor la tran&acţii !n cadrul pieţei.2 olul statului . +. (e e-emplu/ limita ma-imă de preţ dă posibilitate agenţilor economici de a putea stabili preţuri mai mici/ !n condiţiile !n care piaţa permite acest lucru..$articipanţii pe piaţă sunt agenţi economici raţionali/ !n sensul că )iecare este preocupat de alegerea celor mai bune variante de combinare a )actorilor de producţie/ !n scopul ma-imi&ării pro)itului Dpe termen scurtE %i a valorii !ntreprinderii Dpe termen lungE.. 0ceste coordonate/ pre&entate detaliat mai sus/ care de)inesc mediul concurenţial normal se regăsesc/ !n )inal/ !n bunăstarea consumatorului./ pag. Cconomii %i politici economice.E. (eci&ia de preţ aparţine e-clusiv agenţilor economici/ nee-ist1nd intervenţii din partea <uvernului !n )ormarea preţurilor/ ca nivel nominal. #? 6? . *.eventualii participanţi pe piaţa din amonte sau din aval/ cu care producătorii sau distribuitorii presupu%i !ntră !n raporturi economice de piaţă. 8ucure%ti 2.#6 3. 3.n asigurarea protecţiei concurenţei Intervenţia statului asupra mecanismului de )ormare a preţurilor ar trebui să #6 Praho+eana E.

1/ pag. #? . Intervenţia statului asupra preţului este valabilă !n anumite limite %i situaţii caracteri&ate de de&ec3ilibre/ cri&e considerate trecătoare/ %i/ deci/ corectabile/ pe intervale de timp )oarte mici D3-6 luniE. Comerţul %i concurenţa !n condiţiile guvernării globale. 'ag.* din 31.'3 #. In Republica "oldova/ principiile pe ba&a cărora )uncţionea&ă mecanismul pieţei !n ceea ce prive%te )ormarea preţurilor %i intervenţia <uvernului !n cadrul acestui proces sunt preci&ate de art. Concurenţa %i intervenţia statului.#' (e mărimea perioadei de timp pe care sunt aplicate aceste măsuri adoptate de <uvern ţine e)icienţa acestora/ respectiv/ aceste măsuri sunt cu at1t mă e)iciente/ cu c1t perioadele de timp pe care acţionea&ă sunt mai mici D3-6 luniE. $relungirea acestei perioade/ dar pe coordonate adaptate la noile cerinţe %i con)orme cu reglemetările legale/ va avea drept scop restabilirea ec3ilibrului %i !ncetinirea .2.limitarea nivelului preţurilor/ !n scopul stopării cre%terii e-cesive a acestora. 2. 8ucure%ti. .)ie aproape ine-istentă %i să nu se mani)este direct prin )i-area preţului.+ din Pegea 166-16'M12. /)A 0 //) Duca 0urelia./cu privire la protecţia pre&entate !n cele ce urmea&ă.. ## #' concurenţei.$rimul principiu/ considerat %i )undamental/ este cel care de)ine%te respectarea legităţii caracterului economiei de piaţă4 5$reţurile produselor %i tari)ele serviciilor %i lucrărilor se determină !n mod liber prin concurenţă/ pe ba&a cererii %i o)ertei5. 1.## !n supraveg3erea preţurilor/ statul/ prin <uvern/ practică următoarele )orme4 . avi&area nivelului/ a ustat pe perioade scurte de timp/ al preţului anumitor categorii de bunuri at1t c1t se usti)ică intervenţia respectivă/ !n scopul controlării/ stăp1nirii procesului in)laţionist propagat prin preţuri. cre%terii preţurilor. 8ucure%ti 3))). Celelate trei principii se re)eră la aspecte e-cepţionale care apar temporar !n cadrul pieţei !n ansamblul ei..12.. (in cuprinsul acestui articol se desprind asemenea principii/ care vor )i =lass An"reea.

0semenea măsuri nu presupun )i-area autoritară a unui preţ sau tari)/ ci ele constau !n instituirea limitelor de preţuri. materie preţuri de preţuri 0st)el/ preţurile )undamentate de către cei care %i concurenţă Botodată/ din subordinea <uvernului. +. 3. organismul speciali&at din sunt producători sunt supuse avi&ării de către un organism 0vi&area are drept scop evitarea abu&urilor/ !n sensul stabilirii unor e-agerat de mari. $reţurile răm1n libere/ dar nivelul lor nu poate #1 usti)icat adoptarearespectivei 3otăr1ri .2. subordinea <uvernului are !n vedere %i reali&area de către !ntreprindere a unui pro)it re&onabil/ precum %i adaptarea preţurilor la ritmul in)laţiei. 0l treilea principiu vi&ea&ă o altă latură a competenţei de supraveg3ere generală a )ormării preţurilor %i urmărirea evoluţiei acestora/ %i anume aceea a instituirii po&iţiilor dominante sau ale celor de monopol/ care să pro)ite de o parte importantă sau de totalitatea pieţei pe latura o)ertei %i să practice e-istenţi %i a celor preţuri abu&ive !n de)avoarea concurenţilor doritori de intrare !n ramură4 5!n potenţiali/ ca sectoarele economice sau pe pieţele unde concurenţa este e-clusă sausubstanţial restr1nsă prin e)ectul unei legi sau datorită unei po&iţii de monopol/ <uvernul poate/ prin 3otăr1re/ să instituie )orme corespun&ătoare de control al preturilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani/ care poate )i prelungită succesiv pe durate de c1te cel mult un an/ dacă !mpre urările care au continuă să e-iste5. 0l doilea principiu preci&ea&ă că4 5$reţurile %i tari)ele practicate de regiile autonome/ precum %i cele practicate !n cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural sau al unor activităţi economice supuse prin lege unui regim special se stabilesc cu avi&ul 0genţiei 6aţionale pentru speciali&at !n $rotecţia Concurenţei5. Cel de-al patrulea principiu se re)eră la aplicarea unor măsuri prin care <uvernul combate direct cre%terea e-cesivă a preţurilor/ atunci c1nd un asemenea )enomen este cau&at de o cri&ă economică/ cri&ă care perturbă )uncţionarea normală a mecanismului pieţei/ a concurenţei.

nu are printre atribuţiile sale pe cele care privesc nemi locit preţurile/ prevederi ale la art. 8ucure%ti 1???/ pag.depă%i aceste limite4 5$entru sectoare economice determinate %i !n !mpre urări e-cepţionale/ precum situaţii de cri&ă/ de&ec3ilibru ma or !ntre cerere %i o)ertă %i dis)uncţionalitate evidentă a pieţei/ <uvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea cre%terii e-cesive a preţurilor sau c3iar blocarea acestora.+/ alin. C3i%inău 1???/ pag. Concurenţă. Lormarea mediului concurenţial %i poltica antimonopol. #? ... './3.'+ Pegea cu $rivire Pa $rotecţia Concurenţei nr.sesi&ea&ă <uvernul asupra e-istenţei unei situaţii de monopol sau a altor ca&uri/ asemenea celor prevă&ute #? '. Gu ii %. '1 (e%i 0genţia 6aţională pentru $rotecţia Concurenţei articolelor + %i 2# privesc %i preţurile/ !n articolul 2# se preci&ea&ă următoarele atribuţii4 e)ectuea&ă din proprie iniţiativă investigaţii utile pentru cunoa%terea pieţei . 0ceastă instituţie este 0genţia 6aţională pentru $rotecţia Concurenţei care !%i e-ercită atribuţiile privind aplicarea Pegii concurenţei respect1nd litera %i spiritul ei. Competitivitate. #? 2e impune că !n ca&urile 2/ 3/ + intervenţia <uvernului este posibilă numai cu avi&ul 0genţiei 6aţionale pentru $rotecţia Concurenţei/ autoritatea autori&ată !n domeniul concurenţei.. . Monitorul *ficial Al $.. 0semenea măsuri pot )i luate prin 3otăr1re pe o perioadă de 6 luni/ care poate )i prelungită succesiv pentru durate de c1te cel mult 3 luni/ c1t timp persistă !mpre urările care au determinat adoptarea respectivei 3otăr1ri5.2. "ar=eting. #2 .D2E %i D3E/ propune luarea măsurilor considerate necesare pentru controlul preţurilor.l 1.3--iv din 3. $rincipiul general ce stă la ba&a supraveg3erii generale a preţurilor %i tari)elor !n economia moldovenească/ cons)inţit de Pegea concurentei/ este acela că politica concurenţei %i implicit cea privind preţurile/ care trebuie să servească obiectivului )undamental al )uncţionării normale a concurenţei/ instituie competenţa de avi&are a )ormelor de intervenţie a <uvernului !n materie de preţuri autorităţii administrative autonome !n materie de concurenţă !n)iinţată !n anul 1??6.Mol"o+a tu. /((0 /(12/3)4 "in 5/.6. 1+.3))) '1 Belostecinic Grigore.

21??#.. 8ucure%ti 2.2..)ace %i sc3emele de acordare %i a a utorului de stat %i controlea&ă respectarea acestor reguli. 3M26.sesi&ea&ă <uvernulului ca&urile de imi-tiune a organelor administraţiei publice centrale %i locale !n aplicarea pre&entei legi. recomandări <uvernului organelor administraţiei publice pentru adoptarea de măsuri care să )acilite&e de&voltarea pieţei %i a concurenţei. . ' 2 0semenea măsuri )ac obiectul 9rdonanţei de urgenţă privind produsele %i serviciile regiilor autonome/ ale activităţilor cu caracter de monopol natural/ precum %i ale activităţilor economice supuse unui regim special pentru care preţurile %i tari)ele se vor stabili cu avi&ul 9)iciului Concurentei nr.. 1+' . Gn impact asupra concurenţei !l au a utoarele de stat.1??# %i al Qotăr1rii de <uvern privind aplicarea de măsuri cu caracter temporar pentru combaterea cre%terii e-cesive a preţurilor/ nr.. Pegea acţionea&ă numai asupra celor directe/ cele deg3i&ate sau indirecte nu sunt a)ectate dec1t '2 P-r+u oiu M. "ăsurile luate de <uvernul Republicii "oldova/ reglarea comportamentelor drept cadru de disciplină privind preturile/ !n vederea aplicării programului de re)ormă/ corespund cerinţelor de)inite de principiile de mai sus Dart.+E %i art.2# din Pegea concurenţei. bE stabilirea preţurilor ma-imale %i a perioadei inde-ării lor/ !n scopul a ustării lunar cu a utorul cursului de sc3imb/ la produsele agenţilor economici din subordinea "inisterului Industriei %i Comerţului.avi&ea&ă/ din punct de vedere al e)ectelor asupra concurenţei/ politica .3M1??#.1/ pag. (in punct de vedere al concurenţei !n principiu/ acestea sunt inter&ise.3M26./ $iaţa/ preţurile %i alocarea resurselor.1*3 #3 . 0cestea cuprind două categorii de măsuri4 aE actuali&area periodică a preţurilor %i tari)elor/ cu a utorul cursului de sc3imb sau al indicelui de consum/ la produsele %i serviciile cuprinse pe lista ane-ată la 9rdonanţa de urgenţă nr.

Kocul pieţei.)ormal este vorba/ !n realitate/ despre un a utor de stat. .atunci c1nd se poate demonstra că sub aspect uridic ..are e)ect in3ibitor asupra agenţilor economici nesubvenţionaţi/ !ntruc1t contribuţia acestora la progresul economico-social nu mai poate )i recompensată proporţional.generea&ă sau accelerea&ă inegalităţile dintre agenţii economici pe criterii concurenţiale/ administrative.+ '3 #+ . '+ Gneori/ interesul pentru aceste e)ecte este determinat !n raport cu problemele propriu-&ise ale concurenţei economice concrete/ normale.2. . 2. a utorul de stat distorsionea&ă sensul ma or al concurenţei pentru că nu e-ercită un e)ect po&itiv asupra mediului economic %i !n special asupra bene)iciarilor/ nici prin stimulare nici prin coerciţie..reali&ea&ă redistribuirea veniturilor %i a proprietăţii/ prin )aptul că a utoarele de stat !%i au sursa !n veniturile preluate de stat de la alţi agenţi.. . 2isteme de protecţie a consumatorilor. Consumatorii pot )i nedreptăţiţi ca urmare a actelor de !ncălcare a concurenţei reale/ de natură comercială.susţine activităţi %i )irme neeconomice Dcu pierderiE ceea ce !n cele din urmă de&avanta ea&ă pe consumatori.!ncalcă principiul concurenţei economice pentru că/ ast)el/ activităţile agenţilor economici nu mai au loc !n condiţii de egalitate !ntre ace%tia. 6ecesitatea unei protecţii a consumatorilor a apărut/ !n general/ din cau&a multiplicării practicilor abu&ive !n domeniul concurenţei/ a procedeelor moderne de 5mar=eting5/ care nu sunt !ntotdeauna loiale )aţă de concurenţi %i au ca e)ect o presiune e-ercitată asupra consumatorului. 8ucure%ti 2. .. '3 In ţările cu economie de piaţă/ protecţia consumatorilor este tot mai mult !n atenţia legiuitorului/ mani)est1ndu-se un interes din ce !n ce mai larg !n vederea instituirii unei discipline concurenţiale care include probleme ale e)ectelor ce se răs)r1ng asupra consumatorilor. 0ceste acte pot )i sesi&ate de către pro)esioni%ti le&aţi/ c1t %i de '3 '+ Bregel =./ pag. MatCner E. 13? ] 1+' Dr. Gra&her G. 8ucure%ti 1??6/ pag. $rin natura sa. $o&ert Morar.. . . 6ecesitatea protecţiei consumatorilor )aţă de practicile abu&ive/ anticoncurenţiale.

$reţurile discriminatorii sunt inter&ise/ ne)iind usti)icate de di)erenţe corespun&ătoare ale costului/ !n acelea%i condiţii de v1n&are $racticile re)eritoare la )ormele de v1n&are urmăresc4 )ie reali&area unor discriminări/ )ie captarea abu&ivă a clientelei/ )ie in)luenţarea libertăţii de alegere a consumatorului..1/ pag.către consumatori care pot cere !ncetarea acestora/ atunci c1nd sunt atinse interesele lor esenţiale. • procedee de captare urmăresc atragerea clientelei/ )ie a preţurilor. 0ceastă practică prive%te raporturile pe verticală !ntre producătorii sau v1n&ătorii en gros rev1n&1rilor/ )ie a consumatorilor. unele dintre aceste procedee pot crea !ntre )urni&or %i rev1n&ător o legătură sistematică ce poate conduce la )orme de integrare verticală. $rincipalele practici care pot )i suspectate că le&ea&ă protecţia consumatorilor sunt următoarele4 1E practici re)eritoare la preţuri. 2E practici re)eritoare la condiţiile de v1n&are. 8ucure%ti 2./ $iaţa/ preţurile %i alocarea resurselor. (in această categorie de practici )ac parte următoarele procedee4 • procedee selective/ care cuprind re)u&urile abu&ive de a vinde produsele sau de a )urni&a servicii. Reglementările care vi&ea&ă protecţia concurentei/ precum %i cele care '* P-r+u oiu M. • v1n&ări promoţionale/ care pot )i v1n&ări cu primă/ !nsoţite de cadouri sau v1n&ări pe credit. 1#+ .1#* #* . 3E $racticile re)eritoare la preţuri sunt preţurile impuse %i preţurile discriminatorii $reţurile impuse se re)eră la actele %i )aptele cu caracter ilegal prin care se urmăre%te/ !ntr-un anumit stadiu al procesului de distribuţie/ )i-area/ limitarea sau controlul sau en detail.'* 9 variantă a preţurilor impuse este aceea a preţurilor recomandate/ de re)erinţă/ indicative sau de catalog/ care pot )i !n realitate preţuri impuse.

-clau&ele penale Dlipsuri/ !nt1r&ieri/ anularea contractuluiE. 0colo unde este ca&ul li se pre&intă %i c3eltuielile suplimentare privind prestaţiile suplimentare solicitate. -modalităţi %i termene de livrare sau e-ecutare a prestaţiilor. !ncadrarea primei !n categoria comportamentelor ilicite presupune deci ca produsul principal %i cel pentru care se acordă prima să )ie di)erite. garanţia comercialăE.vi&ea&ă protecţia consumatorului/ sunt ostile acestei )orme de v1n&are/ deoarece prima măre%te preţul produsului principal/ a cărui valoare se repercutea&ă !n mod necesar asupra c3eltuielilor celui care o)eră prima/ ceea ce )ace ilu&orie gratuitatea. • condiţii de re&iliere sau de re)acere a contractului etc. -limitele -condiţii responsabilităţii privind produsele v1n&ătorului de)ectuoase D!nt1r&ieri Dsc3imbul ale sau e-ecuţiei/ restituirea/ deterioarea sau dispariţia obiectelor !ncredinţateE. (in necesitatea satis)acerii dorinţelor consumatorilor prin punerea la dispo&iţia acestuia pe calea o)ertei a produselor %i serviciilor dorite/ !n #6 . $rima )alsi)ică raportul preţ-calitate/ care trebuie să )ie motivul determinant pentru acordarea acesteia. $entru prote area consumatorilor deosebit de importantă este %i transparenţa pieţei/ transparenţă care constă !n asigurarea condiţiilor de in)ormare a consumatorilor cu privire la preţuri %i condiţiile de v1n&are a produselor.modalităţi de plată. Consumatorul trebuie să )ie in)ormat asupra condiţiilor de v1n&are/ asupra condiţiilor contractuale ce )ac obiectul tran&acţiei/ in)ormaţii care să permită anga area prin contract !n deplină cuno%tinţă de cau&ă/ !n principal aceste condiţi se re)eră la4 . $reţul anunţat trebuie să cuprindă mar a comercială %i c3eltuielile legate de ambalare/ transport %i punerea măr)ii la dispo&iţia consumatorului. In)ormarea asupra preţurilor intră !n obligaţiile )iecărui v1n&ător de produse sau prestator de servicii/ ace%tia )ăc1nd cunoscută suma de bani/ inclusiv impo&itele cuprinse/ care trebuie plătite.

. 8ucure%ti 1??6/ pag 12? B>rna .. Cconomie $olitică4 teorii %i aplicaţii. 1'? .'# Pa toate acestea se adaugă strădaniile teoretice %i practice de a se !nţelege %i a se aplica corect doctrine !nsu%ite %i instrumente )olosite de cei din ţările care au de a tradiţie !n materie de concurenţă economică %i de protecţie a consumatorilor !n acest conte-t. '' ## .3/ pag. Con%tienti&area rolului concurenţei !n de&voltarea economiei/ a ec3ilibrului %i bunăstării a dat na%tere la preocupări constante %i convergente ale entităţilor care !%i !ncruci%ea&ă acţiunile ca producători/ prestatori/ consumatori/ apărători ai legilor etc. '6 $entru economia Republicii "oldova/ trecerea de la controlul administrativ total subordonat plani)icării centrali&ate la libertatea comportamentelor operatorilor economici pe piaţa bunurilor %i serviciilor/ introducerea elementelor administrative de supraveg3ere %i prote are a concurenţei economice pare contradictorie/ iar modalitatea de creare a cadrului legislativ %i instituţional poate )i controversată. '' $e )ondul preocupărilor )ire%ti !nscrise pe calea progresului de de&voltare %i moderni&are a producţiei %i distribuţiei/ precum %i de creare a unei urisprudente speci)ice privind raporturile contractuale !ntre agenţii economici/ cerinţa creării mediului concurenţial %i a respectării comportamentelor loiale ale celor care se con)runtă !n lupta pentru a c1%tiga po&iţii )avorabile pe piaţă devine tot mai reală %i mai acută.1?6 '' 0bra3am -Lrois. 8ucure%ti 1??+/ pag . Do&rescu E. $o&ert Morar. Comportamentele speci)ice mani)estate care se pot identi)ica aparţin/ a%adar/ '6 '# Dr.condiţii !n care să nu se producă le&area bunăstării lui a apărut protecţia consumatorului./ <illbert. 2isteme de protecţie a consumatorilor. 8ucure%ti 2. Cconomie politică.. 0semenea strădanii se depun la nivelul c1torva verigi ale entităţilor care/ )ie că sunt operatori direcţi pe piaţă/ )ie că sunt instituţii cu competenţă atribuite prin lege de a identi)ica %i corecta abaterile care se mani)estă ca practici anticoncurenţiale sau )enomene care pot deveni periculoase !n această materie.

celor două categorii de entităţi4 • operatori economici/ pe de o parte.utili&atorii bunurilor %i serviciilor prin activitatea de prelucrare a bunurilor sau deconsum a acestora .statul/ prin politica acestuia privind mecanismele pieţei %i obiectivele de de&voltare economică/ protecţie %i bunăstare a consumatorilor prin reglarea comportamentelor operaţiilor pe piaţă. 0%adar/ !n spaţiul de)init al pieţei !n care concurenţa este recunoscută ca un element constituitiv al mecanismului acesteia/ sunt surprinse următoarele po&iţii autonomi&ate/ dar ale căror interese converg către obiectivul )undamental al avanta ului ma-imi&at al consumatorului4 . (acă pentru )iecare categorie de operatori economici/ !n raportul dintre interesul individual %i cel social/ prioritate are cel individual vi&1nd consolidarea po&iţiei )avorabile pe piaţă/ pentru stat/ preocuparea permanentă trebuie să )ie aceea de a )i neutru %i de a urmări egalitatea de %anse pentru toţi operatorii economici4 ast)el/ a)laţi !n libertate %i dominaţi de preocuparea pentru progres prin care se pot impune !n )aţa clienţilor cu #' %i .producătorii/ distribuitorii de bunuri %i de servicii prin activitatea de producţie distribuţie . (e%i economia de piaţă este de)inită !n principal prin libertatea de acţiune a operatorilor economici/ )orma de concurenţă care s-a impus dintre concurenţa imper)ectă/ !n care se regăsesc/ !n proporţii di)erite %i cu intensităţi di)erite ale evoluţiei lor/ toate tipurile/ av1nd la e-tremităţi cei doi poli4 concurenţa per)ectă la un pol %i monopolul la celălalt pol. (intre acestea/ tendinţele către monopol sunt nedorite/ pentru dis)uncţionalitatea pe care acesta o produce pieţei %i e)ectele predominant negative !n planurile ec3ilibrului/ e)icienţei/ bunăstării consumatorilor. • instituţiile statului/ ca autoritate !n materie de concurenţă/ pe de altă parte.

Concurenţa este )actorul de dinamism pentru progres/ e)icienţă/ ec3ilibru %l bunăstare.concentrările puternice economici . Restricţiile de astă&i/ considerate ca )orme de !ncălcare a principiilor concurenţei corecte %i active sau ca pericole !n perspectiva imediată a evoluţiei )enomenelor speci)ice pieţei libere/ se re)eră la comportamentele speci)ice ale categoriilor de entităţi surprinse !n !ncruci%area preocupărilor acestora4 operatorii economici !n )orma duală a parteneriatului %i statul4 . .a utoarele de stat acordate !n avanta ul privilegiat al unor operatori .comportamentele !ntreprinderilor repre&entante ale monopolului statului sau ale altor drepturi e-clusive acordate de către autorităţile publice Concurenţa este )orma speci)ică de mani)estare a atitudinii pe piaţă a celor care produc %i distribuie bunul sau bunurile care )ac obiectul pieţei de)inite din punctul de vedere al consumatorilor pe o anumită &onă geogra)ică/ !n concurenţă obiectivul )undamental al ma-imi&ării pro)itului !n perspectiva imediată a rentabilităţii %i a valorii !ntreprinderii !n perspectiva relativ !ndepărtată a e)icienţei totale a investiţiei/ generea&ă strategii care pot genera abu&uri %i bariere )aţă de con)raţi/ prin costuri de oportunitate mari %i pierderi pe seama scoaterii de pe piaţă sau a e%ecului intrării !n ramură.practicile anticoncurenţiale sub )orma !nţelegerilor sau a practicilor concertate abu&ive/ inlu&1nd %i pe cele determinate de po&iţia dominantă/ apropiată celei de monopol. . $e o piaţă #? economice potenţial generatoare de po&iţii %i comportamente tendenţioase !n dominaţia pieţei. Botodată/ prin propagarea lor/ e)ectele negative se răs)r1ng asupra consumatorilor )inali.produse per)ormante diversi)icate %i relativ mai ie)tine dec1t ale concurenţilor/ operatorii economici se mani)estă activ !n concurenţa caracteristică a pieţei de)inite/ ca piaţă a produsului %i ca piaţă delimitată geogra)ic.

. CONCLU5II In lucrarea de )aţă este anali&ată o totalitate de indici/ !mpre urări %i urmări/ care alcătuiesc !n esenţa sa )enomenul concurenţei %i monopolului. 0mbele aspecte ma-imi&area utilităţii la consumatori. !nseamnă se obţine !mbunătăţirea calităţii/ a per)ormanţei. (e asemenea/ este )ăcută %i o anali&ă de ansamblu a )enomenelor date/ a principalelor concepte istorice de )ormare %i de&voltare a lor. C1%tigătorii competiţiei sunt aceia care o)eră un bun considerat/ pentru cea mai bună calitate/ la cel mai cobor1t preţ. Cei doi )actori ai acestui raport -preţul %i calitatea-sunt recunoscuţi de către consumatori.considerată/ )iecare producător %i distribuitor este interesat de po&iţia sa )aţă de clienţi/ urmărind să c1%tige o bună parte din cerere pentru o)erta sa. $e această ba&ă/ progres. Cste )iresc/ deci/ că pentru )iecare operator economic se mani)estă dubla preocupare4 reducerea costurilor care pot )i remunerate de preţuri mai mici/ cu pro)ituri re&onabile. 0m de)init %i '. Cle asigură e)icienţa la producători %i distribuitori %i diversi)icarea sortimentală/ multiplicarea alternativelor pentru consumatori/ preţuri relativ mai mici/ posibilitatea ec3ilibrării pieţei. Ca !nceput am de)init principalii )actori datorită cărora a apărut %i sa de&voltat )enomenul de concurenţă/ respectiv monopol/ ca parte dintr-un sistem. (ar acest c1%tig nu poate )i reali&at dec1t numai prin preţuri bune Dnu prea mari sau/ alt)el spus/ miciE %i calitate bună.

(easemenea acest )apt a )ost necesar pentru a compara legislaţia ce reglementea&ă concurenţa %i monopolul din Republica "oldova cu legislaţia altor state/ pentru a vedea dacă ea corespunde '1 . 0v!nd ca unul dintre obiectivele de cercetare impactul monopolului %i concurenţei asupra societăţii %i protecţia consumatorului am reu%it să demonstrăm/ prin e-emple concrete/ rolul imens pe care !l are statul !n această privinţă. Grmărind scopul de a da o reglementare uridică acestor două )enomene/ am căutat !n literatura de specialitate %i printre actele normative/ !ncep!nd cu Constituţia/ ba&ă uridică a e-istenţei )enomenelor date %i a nivelului de cercetare a lor. Be&a dată este elaborată !n con)ormitate cu legislaţia comercială !n vigoare/ dar s-a ţinut cont %i de cea vec3e D!n ca&ul reglementării )enomenului de concurenţăE c!t %i de cea ce se a)lă !n proces de elaborare D!n ca&ul monopoluluiE. Pegislaţia vec3e a )ost precăutată pentru a )ace comparaţie !ntre vec3i %i nou/ pentru a putea evidenţia avanta ele legii noi %i a le delimita de de&avanta ele legislaţiei vec3i. Consider că obiectivele stabilite au )ost atinse/ atit !n ceea ce prive%te pre&entarea materialului %i anali&a asupra lui/ c!t %i !n ceea ce prive%te structura te&ei.e-plicat noţiunile de grup strategic/ piaţă geogra)ică de re)erinţă/ avanta al costului %i in)luenţa pe care acestea o au in condiţiile unei economii de piaţă. 0nali&a )enomenelor de concurenţă %i monopol a )ost e)ectuată !n ba&a legislaţiei !n vigoare / literaturii de specialitate/ %i revistelor indicate !n bibliogra)ie. 2tabilind/ !n )inal/ esenţa )iecărui )enomen !n parte %i d!ndu-i un )undament legal de e-istenţă/ am !ncercat să arătăm gradul de in)luenţă a )iecăruia !ntr-o economie de piaţă/ indicele de interdependenţă at!t unul )aţă de celălalt/ cit %i !n legătură cu celelalte componente de sistem.

standardelor europene/ at!t !n vederea reglementării relaţiiloe economice dintre companii/ c!t %i a protecţiei consumatorului. Consider că scopul stabilit la elaborarea pre&entei lucrări - de a stabili conceptul de concurenţă %i monopol/ de a e-plica necesitatea e-istenţei unui cadru legislativ pentru reglementarea acestor )enomene/ de a stabili importanţa %i e)ectele concurenţei %i monopolului pentru societate/ precum %i e)ectele unor posibile devieri in mecanismul de bună)unctionare a lor - a )ost atins. 0v!nd !n vedere situaţia social economică !n care se a)lă Republica "oldova la etapa actuală/ sistemul politic %i tran&iţia spre o economie de piaţă/ a% putea spune că legislaţia comercială )ace )aţă F pe de o parte/ %i este tipică F pe de altă parte/ av!nd !n vedere evoluţia )enomenelor similare la statele de&voltate ce acum posedă un !nalt potenţial economic. (eci/ perioada re)ormelor %i modi)icărilor/la nivel de reglementare uridică/ prin care trece Republica "oldova la etapa actuală este pe cit de inevitabilă pe at!t de necesară/ !n urma anali&ei )ăcute legislaţiei comerciale ale ţării noastre/ %i !n special a celei ce se re)eră la regimul uridic al concurenţei %i monopolului/ am depistat unele nea unsuri sau/ alt)el spus/ situaţii care ar necesita o atenţie mai deosebită/ cum ar )i spre e-emplu domeniul de reglementare al monopolului/ !n legătură cu acest )apt propun/ adoptarea de legi speciale !n s)ere ce constituie interes deosebit pentru stat/ după modelul altor ţări. (e e-emplu legi aparte !n ceea ce prive%te stupe)iantele/ alcoolul/ v!n&area armelor/ !n legile moldovene%ti/ cu toate că nu apare e-pres prevă&ută noţiunea de 7monopolist de stat5/ aceasta e-istă/ !n esenţă. 0cest )apt se )ace deosebit de simţit c!nd merge vorba de pieţele alcoolului %i tutunului. (acă acestea ar deveni monopol de stat !n mod o)icial/ răspunderea pentru re&ultatele activităţii o vor purta probabil/ structurile statului. Pa moment )uncţionarii publici nu intreprind dec!t ni%te acţiuni 3aotice !n vederea redresării situaţiei pe aceste pieţe. 0lcoolul %i tutunul au devenit de a monopol de stat !n multe ţări din C2I/ )apt datorat veniturilor mari pe
'2

care poate să le aducă acestea !n buget. Pa noi !nsă/ despre monopoli&area acestor două pieţe incepe să meargă vorba doar c!nd bugetul de stat !nt!mpină anumite di)icultăţi. . (ar/ in condiţiile in care ma oritatea !ntreprinderilor sint privati&ate/ a institui monopolul de stat )ără a incălca drepturile de proprietate se dovede%te un lucru nu !ntotdeauna posibil. 0cest )apt ar aduce !n primul rind respectarea dreptului de proprietate a diver%ilor agenţi economici din s)erele susnumite/ c!t %i nu !n ultimul rind o stabilitate economică/ prin deţinerea controlului a unora din celor mai rentabile s)ere ale economiei naţionale.

BIBLIOGRAFIE: Acte normative: 1. Constituţia Republicii "oldova/ adoptată la 2? iulie 1??+ 2. Pegea Republicii "oldova cu $rivire la $rotecţia Concurenţei nr.l 1,3-JIA
'3

din 3,.,6.2,,, "onitorul 9)icial 0l R."oldova nr.166-16'M12,* din 31.12.2,,, 3. Regulamentul 0genţiei 6aţionale pentru $rotecţia Concurenţei Dane-ă la Pegea cu $rivire la $rotecţia ConcurenţeiE $e+iste, alte 'u&lica ii +. *. Drăgulănescu 6., $rote area consumatorilor-obiectiv prioritar al oricărui guvern/ Revista 7Cconomistul5 1+2M1??1 *. ,ă'ă -nă, Regimul privati&ării societăţilor comerciale cu capital de stat/ 7Revista de drept comercial5/ nr. 3M1??1 Monografii. 6. Al&ert Michael Capitalism contra capitalism. 8ucure%ti/ Cd (idactică %i $edagogică/ 1??+ #. Al&u ,rişan. 0nali&a "icroeconomică a agenţilor economici !n condiţii de piaţă. 8ucure%ti/ Cd. 02C 2,,3 '. A&raham D;rois., Gill&ert. Cconomie politică. 8ucure%ti/ Cd. C-pert/ 1??+ ?. B>rna ,., Do&rescu E. Cconomie $olitică4 teorii %i aplicaţii. 8ucure%ti/ Cd.0ll 8ec=/ 2,,3 %).Băcescu M., Băcescu A., "acroeconomie %i politică macro. 8ucure%ti Cd. C-pert/ 1??' 11.Belostecinic Grigore. Concurenţă. "ar=eting. Competitivitate. C3i%inău/ Cd. 0.2.C."./ 1??? /3.,ară E., P-r achi %, :tratan E. "icroeconomie.Cconomie 0plicata. C3i%inău/ Cd. Pumina/ 1??' l5.,o?uhariA., 9mane =. 8a&ele teoriei economice. C3i%inău 1??3 1A.,ocriş =asile. "onopolul de stat !n producţia de bunuri %i servicii. 8ucure%ti/ Cd .0.2.C. 1??# %4.,ă'ă ină *., (reptul concurenţei comerciale. 8ucure%ti/ Cd. Cconomică/ 1??' 16.Daniela Ancu a, Ga+rilă Emil. "icroeconomic4 Beorie %i 0plicaţii. 8ucure%ti/ Cd. Conspress 2,,2 1#.Daniela Ancu a . . $ieţe !n concurenţă per)ectă %i imper)ectă. 8ucure%ti / Cd.
'+

Conspress/ 2,,1 /1.Duca Aurelia. Concurenţa %i intervenţia statului. 8ucure%ti./ Cd. Lundaţiei 7Rom1nia de "!ine5/ 2,,1 1?.Du ă Ale!an"rina. "acroeconomie apro)undată. Bimi%oara/ Cd. $orto-Lranco/ 2,,3 2,. dr. *cta+ian ,ă'ă -nă. (reptul concurenţei comerciale. Concurenţă neloială pe piaţa internă %i internaţională. 8ucure%ti/ ed. Pumina Pe-/ 1??6 21.Dr. $o&ert Morar. 2isteme de protecţie a consumatorilor. 8ucure%ti/ 0II 8ec=/ 1??6 33.%saic0Maniu A., Mitru ,., =oineagu =. "acroeconomie %i anali&ă macro. R!mnicu-A!lcea 1??6 23.;aulEner D., BoFman ,. Clemente de strategii concurenţiale. 8ucure%ti/ Cd. Qumanitas/ 2,,, 2+.;rie"man Milton. Capitalism %i Pibertate. 8ucure%ti/ 0rc/ 1??* 34.Goronea ă ,., Goronea ăA.. Cconomie politică/ Cd. Pumina Pe- 1??* 3(.Georgescu 6. "icroeconomie. $rincipii %i soluţii. 8ucure%ti/Cd. (idactică %i $edagogică/ 1??* 3G.Grosu M. Cconomie $olitică. C3i%inău/ Cd. 02C"/ 2,,1 2'.<uţu I. Lormarea mediului concurenţial %i poltica antimonopol. 8ucure%ti 1??? 3H.Bregel =., MatCner E., Gra&her G. Kocul pieţei. 8ucure%ti/ Cd. Qumanitas. 2,,, 5) .Moşneanu T., Purcărea T. Concurenţa. <3idul a)acerilor per)ormante. 8ucure%ti/ Cd. Qumanitas/ 1??? 31.Mihai Emilia. Concurenţa economică4 libertate %i constr!ngere 8ucure%ti/ Cd. C-pert/ 2,,+ 32.Marin D., :tancu :., $oman M. "icroeconomie 4 aplicaţii. 8ucure%ti/Cd. 0II 8ec=/ 2,,, 55.Me"elea Ştefan. "icroeconomie 0plicată. 8ucure%ti/ Cd. Gniver/ 2,,3 3+.Marin D., $oman T. $rogramare concurentă4 teorie %i aplicaţii. 8ucure%ti / Cd. 0ll 8ec=/ 1??6 54.Morar $o&ert. Cconomie politică4 politici economice. 8ucure%ti 2,,+
'*

uridică.

8ucure%ti Cd. C3i%inău 2.amelia :toica..".. "acroeconomie4Indicaţii "etodice.. 8ucure%ti/ Cditura Cconomică/ 2..Morega D... AA. Mălai A.1 4). Morego D.. Po'escu . Po'escu<.:il+ia . (rept comercial.. 8ucure%ti/ Cd. (idactică %i $edagogică/ 2. (rept comercial.5(.amelia :toica.TomaAngela. 8ucure%ti/ Cd.$oşca P. 8ucure%ti/ Cd. 8ucure%ti/ Cd. Cconomii %i politici economice. 8ucure%ti/ Cd. Cconomie politică4 aplicaţii practice.2..:tanciu :. "icroeconomie concurenţială.:tancu :. Ştefan =.1 +3.P-r+u oiu@. . Mag"a =olonciu. 8ucure%ti/ Cd.Pe-/ 1??2 A4...1 A3.:ergiu Bales. 8ucure%ti 2. $articularităţile %i )actorii )ormării preţurilor !n condiţiile concurenţei monopoliste. 8ucure%ti/ Cd.2 43. 02C/ 2... $iaţa/ preţurile %i alocarea resurselor...iucur D. C3i%inău/ Cd. "icroeconomie4 teorie %i aplicaţii. "onopol %i monopol natural . 8ucure%ti/Cd...ristea..1 5G. '6 . "acroeconomie4 o abordare cantitativă. "acroeconomie.Ta&arcea Ala.. Pumina .Tomescu 6. A(. .. 8ucure%ti/ ed. drept Comercial/ C3i%inău/ 2.* +#.concepte de ba&ă ale mecanismelor de piaţă. An"rei T.Praho+eanu E.oşneanu %.*ană Gheorghe.C./ 2.. Cconomie politică. +. .$omul Petru =onica. Pumina Pe-/ 2. (idactică %i $edagogică/ 2. $oman M. A1.:maran"a Angheni. (rept comercial. .1 4l. Pumina Pe-/ 1??# 3?....Po'a =. C-pert/ 2. Pumina Pe-/ 2..+ 3'. Cconomica/ 2. 2trategii concurenţiale. 0nali&a mediului concurenţial.2 45.#igănesu @. Gnivers/ 2. 0. 0vanta ul concurenţial4 manual de supravieţuire %i cre%tere a irmelor !n condiţiile economiei de piaţă.B!rgovi%te 1??# Al. 8ucure%ti/ Cd. <alaţi 1??2 AH.

. Cd. C3i%inău/ Cd./ 1??6 41.2. Qumanitas/ 8ucure%ti 2.* *+.. Comerţul %i concurenţa !n condiţiile guvernării globale... "acroeconomie.1 44.2... 8ucure%ti/ Pumina Pe-/ 2." 2. 02C"/ 1??' ().C. $oman. "acroeconomie.Qumanitas/ 2.#igănescul. =ass An"reea.9stian @ Cconomii de piaţă %i concurentă.=orsac Mag"alena. *#.1 4H. "acroeconomie.C. 0.. 8ucure%ti/ Cd. "icroeconomic4 teorie %i aplicaţii. "icroeconomic 0plicată. *6. C3i%inău/ Cd. Cconomică/ 2..<&-rciog =.. C3i%inău/ Cd.". <&-rciog6. Clu -6apoca 1??' '# . 0.<&-rciog =..<&-rciog =.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful