Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

NP 123 NORMATIV privind PROIECTAREA GEOTEHNICĂ A FUNDAŢIILOR PE PILOŢI
Redactarea 1

Contract nr. 314/2007 Beneficiar: MDLPL Elaborator: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Responsabil contract: Colectiv de elaborare:

Prof. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Prof. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Prof. dr. ing. Iacint Manoliu Ing. Ştefan Ardelean Ing. Laurenţiu Floroiu Ing. Cristian Stamatoiu Ing. Doina Irodel Ing. Mia Trifu

Octombrie 2008

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI ………………………………………...……..…….…. …. 1.1. Scop şi domenii de aplicare ………………………….……...……….. 1.2. Prevederi generale …………………………………..………………… 2. CLASIFICARE ………………………………………..……………………... 2.1. Clasificarea piloţilor ……………………………....………… ………. 2.2. Clasificarea fundaţiilor pe piloţi …………………………….………... 3. TERMINOLOGIE …………………………………………...………………. 4. SIMBOLURI …………… ……………………….…………...…….…. …… 5. PRESCRIPŢII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI ………… ……. 5.1. Date privitoare la condiţiile amplasamentului ………………………... 5.2. Alegerea tipului de pilot ……………………………………………… 5.3. Încărcări de probă pe piloţi ……………………………..…………….. 6. PRESCRIPŢII GENERALE DE PROIECTARE ……………………………. 6.1. Stări limită ………………….……………………….....……… …….. 6.2. Acţiuni şi situaţii de proiectare …………………….………………… 6.3. Metode de proiectare şi consideraţii privind proiectarea …………..... 7. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI AXIALE ……………….………………. 7.1. Calculul la stări limită ……………….…….………………………….. 7.2. Capacitatea portantă la compresiune …………………..……………... 7.3. Rezistenţa la tracţiune a pilotului ………….…………………………. 7.4. Deplasările verticale ale fundaţiei pe piloţi (starea limită de exploatare normală pentru structura suportată de piloţi) …………….. 8. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE ……………………. 8.1. Generalităţi …………………………………………….……………… 8.2. Rezistenţa la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi ………………………………………………………………… 8.3. Rezistenţa la încărcare transversală pe baza rezulatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului ………….. 8.4 Rezistenţa la încărcare transversală prin metode prescriptive ……....... 8.5 Deplasarea transversală …………………………………………….....

1 1 2 2 2 4 4 6 8 8 8 9 11 11 11 12 12 12 12 24 26 26 26 27 27 27 28

(i)

9. PROIECTAREA STRUCTURALĂ A PILOŢILOR ………………...……… 9.1. Generalităţi ………………………………………………….....…….. 9.2. Elemente constructive specifice piloţilor executaţi pe loc……… …... 9.3. Dispunerea piloţilor în radier ………………………......……. ……… 9.4. Alcătuirea radierului …………………..…………………. …………..

28 28 29 31 31

10. SUPRAVEGHEREA EXECUŢIEI ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PILOŢILOR…………………………………………………………………... 32 10.1. Supravegherea execuţiei ………………...………………..…. ………. 32 10.2. Controlul calităţii piloţilor puşi în operă ………..…………….... …… 32 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………. ANEXA A 33

CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC ………...……….. ……………………………. 35 CALCULUL UNUI GRUP SPAŢIAL DE PILOŢI CU RADIER RIGID…………………………………………………………. ….. 40 DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI CALCULULUI PILOŢILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL…..…………………… …………. 45 CALCULUL TASĂRII PROBABILE A UNEI FUNDAŢII PE PILOŢI CU METODA BAZATĂ PE SCHEMA FUNDAŢIEI CONVENŢIONALE …………………………………………….

ANEXA B ANEXA C

ANEXA D

49

ANEXA E ANEXA F

FIŞA DE FORARE-BETONARE A PILOTULUI …………. …… 52 ……………………………………...…………………….. ………. 53

(ii)

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL

NP 123
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI
REDACTAREA 1

CONTRACT 314/2007 MDLPL

1. GENERALITĂŢI
1.1 Scop şi domenii de aplicare

1.1.1 Prezentul normativ se aplică la proiectarea fundaţiilor de adâncime pe piloţi şi barete. 1.1.2 Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu sistemul de norme europene pentru construcţii - EUROCODURI. 1.1.3 Prezentul normativ este în concordanţă cu principiile expuse în Secţiunea 7 din SR EN 1997-1/2006 ,,EUROCOD 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale” şi SR EN 1997-1/NB/2007 „Anexa naţională”. 1.1.4 Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederile reglementărilor tehnice naţionale conexe: SR EN 1997-1/2006 SR EN 1997-1/NB/2007 SR EN 1997-2/2008 SR EN 1998-5/2006 SR EN 12699/2004 SR EN 1536/2004 SR EN ISO 14688-1/2004 SR EN ISO 14688-2/2004 NP 074/2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale Anexa naţională la SR EN 1997-1/2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea terenului şi încercări Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Secţiunea 5: Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi de îndesare Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere Cercetări şi încercări geotehnice.Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare Normativ privind întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii. Partea I: Întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii Partea II: Principiile, exigenţele şi metodele investigării terenului de fundare
1/55 ___________________________________________________________________________________________________

Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 1.1.5 Prezentul normativ stabileşte prescripţiile generale de proiectare a piloţilor utilizaţi în fundaţiile construcţiilor civile, industriale, hidrotehnice, de poduri etc. 1.1.6 Prezentul normativ se aplică la proiectarea piloţilor supuşi la toate tipurile de încărcări: — axiale: • compresiune • smulgere — transversale — provenite din mişcările pământului adiacent: • frecarea negativă • umflarea (ridicarea) terenului • deplasarea laterală a terenului, inclusiv acţiunea de origine cinematică ce rezultă din deformarea terenului datorită propagării undelor seismice. 1.1.7 Prevederile prezentului normativ se pot aplica şi fundaţiilor pe piloţi executate în pământuri macroporice sensibile la umezire, cu condiţia respectării şi a prevederilor din reglementările tehnice specifice referitoare la aceste pământuri. 1.1.8 Prevederile prezentului normativ nu se aplică la proiectarea micropiloţilor şi fundaţiilor pe micropiloţi. 1.1.9 Prevederile prezentului normativ nu se aplică la proiectarea piloţilor reductori de tasare şi fundaţiilor de tipul radierelor pilotate. 1.2. Prevederi generale

1.2.1 Piloţii sunt elemente structurale de fundare în adâncime, caracterizate printr-un raport mare (de obicei peste 15) între lungime şi latura secţiunii transversale sau diametru. 1.2.2 Alcătuirea piloţilor ca elemente structurale se face în conformitate cu prescripţiile în vigoare privitoare la materialul din care sunt alcătuiţi piloţii şi prevederile complementare din SR EN 12699/2004 „Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi de îndesare ” şi SR EN 1536/2004 „Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi ” 1.2.3 Fundaţia pe piloţi se compune din piloţii propriu-zişi şi din radierul care solidarizează capetele acestora.

2. CLASIFICARE
2.1 Clasificarea piloţilor Piloţii se clasifică în funcţie de următoarele criterii: — materialul din care sunt executaţi; — efectul pe care procedeul de punere în operă a pilotului îl are asupra terenului din jur; — variaţia secţiunii transversale;
2/55 ___________________________________________________________________________________________________

Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

— direcţia solicitării faţă de axa longitudinală. — compuşi. — cu diametrul mare (cu diametrul de 600 mm sau mai mare). 2.1. Piloţii prefabricaţi se instalează în teren prin: — batere. piloţii pot fi: — prefabricaţi.4 2. — vibropresare. piloţii pot fi: — din lemn. 2. — poziţia axei longitudinale.4.4. — înşurubare. piloţii pot fi: — cu secţiunea transversală constantă. — cu secţiunea transversală variabilă: • cu variaţie continuă a secţiunii transversale (piloţi sub formă de trunchi de con sau trunchi de piramidă). — batere. — executaţi pe loc. După modul de execuţie.1.2. 2.1.1 După mărimea diametrului. — din beton armat sau beton precomprimat. 2.2. • cu evazare la bază sau cu bulb.1 După materialul din care sunt executaţi. — vibrare. — vibrare. Piloţii executaţi pe loc se realizează prin: — forare. — de îndesare. — presare (vibropresare).2 După efectul pe care procedeul de punere în operă a pilotului îl are asupra terenului din jur. — din beton simplu.4.2 pot fi: După modul de susţinere a pereţilor găurilor. — din metal. piloţii pot fi: — de dislocuire.2 2.4. — modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren.1. piloţii executaţi pe loc prin forare 3/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1.3 După variaţia secţiunii.1. piloţii executaţi pe loc pot fi: — cu diametrul mic (cu diametrul mai mic de 600 mm).1. • cu evazări multiple (atât la bază cât şi în cuprinsul fişei).NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL — modul de execuţie.1 2. 2.1.

lemn +beton armat.1 3. în cazul în care piloţii sunt înglobaţi complet în teren.4 Pilot de îndesare Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . — foraţi sub noroi. — cu tubaj nerecuperabil. vibrare sau presare sau pilot executat pe loc la care gaura se 4/55 ___________________________________________________________________________________________________ 3. 2. — înclinaţi.2. — supuşi simultan la solicitări axiale şi transversale. — flotanţi. — foraţi cu tubaj recuperabil.1. metal + beton simplu.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL — foraţi în uscat şi netubaţi.1.1.1. 1. în mod normal. După modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren. — foraţi cu burghiu continuu. Clasificarea fundaţiilor pe piloţi 2.3 După modul de susţinere a pereţilor găurilor. TERMINOLOGIE Tabelul 1 Nr. 3.2 3. Pilot prefabricat instalat în pământ prin batere.6 2. piloţii pot fi: — purtători pe vârf. crt. utilizat în situaţii speciale.5 După direcţia solicitării faţă de axa longitudinală. — foraţi cu tubaj nerecuperabil. prin aceasta starea terenului de fundare din jur. — cu radier înalt. fundaţiile pe piloţi pot fi: — cu radier jos. piloţii pot fi: — supuşi la solicitări axiale de compresiune sau de smulgere.4.2 După poziţia radierului faţă de suprafaţa terenului.7 2.1 Pilot alcătuit din: lemn + beton simplu. piloţii executaţi pe loc prin batere pot fi: — netubaţi. neafectându-se. După poziţia axei longitudinale. 2. etc. 3.3 Denumire sau expresie Pilot Pilot compus Pilot de dislocuire Definiţie Vezi pct. — cu tubaj recuperabil. piloţii pot fi: — verticali.2. — supuşi la solicitări transversale. în cazul în care piloţii sunt liberi de la talpa radierului până la suprafaţa terenului. Pilot forat la care gaura se realizează prin dislocuirea şi îndepărtarea unui volum de pământ egal cu volumul pilotului.

Pilot care pătrunde cu baza într-un strat de pământ practic incompresibil şi care transmite încărcarea axială integral prin presiunea de la contactul bazei cu terenul. Pilot forat la care săparea se face în uscat sau sub apă. pământurile practic incompresibile sunt reprezentate prin roci stâncoase sau semistâncoase (marne sau argile marnoase) sau prin blocuri.000 kPa. Pilot la care.9 Pilot flotant 3.11 3. 3. în funcţie de mărimea solicitării. Pilot la care gaura se realizează prin înfigerea în pământ prin vibrare sau vibropresare a unui tubaj prevăzut cu un vârf care se deschide după ce atinge cota prescrisă. betonarea corpului pilotului efectuîndu-se pe măsura extragerii tubajului. se realizează prin turnarea betonului într-o gaură efectuată chiar pe locul de execuţie a pilotului. 5/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . de cel puţin 100. în totalitate sau în cea mai mare parte. la extragere burghiul ridică la suprafaţă pământul în timp ce cavitatea cilindrică rămasă liberă este umplută prin injectarea unui beton fluid sau mortar prin tija centrală în jurul căreia este dispus burghiul. sau cu un vârf pierdut. bolovănişuri sau pietrişuri caracterizate printr-un modul de deformaţie liniară. iar susţinerea pereţilor se face cu ajutorul unui tub metalic care se extrage în timpul betonării.8 Pilot executat pe loc Pilot executat pe loc prin batere Pilot executat pe loc prin forare.14 Pilot forat Sinonim: pilot executat pe loc prin forare Pilot forat cu burghiu continuu Pilot forat la care săparea pământului se realizează prin (CFA) înşurubarea unui burghiu continuu. până la atingerea cotei prescrise. Pilot de dislocuire la care gaura se realizează prin forare.7 3. Pilot forat cu tubaj iar susţinerea pereţilor se face cu ajutorul unui tub care nerecuperabil nu se recuperează. pot apare forţe de frecare pe suprafaţa laterală la contactul între pilot şi teren.10 Pilot purtător pe vârf 3. încărcarea axială se transmite la teren atât prin frecarea pe suprafaţa laterală cât şi prin presiunile de la contactul bazei cu terenul. datorită deformabilităţii terenului de la bază şi deplasării relative dintre pilot şi teren.12 3.13 3. Vezi nr. Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat la care săparea se face în uscat sau sub apă.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3.7 3. Sinonim: pilot forat Pilot executat pe loc prin vibrare sau vibropresare realizează fără evacuarea pământului. E.5 3. Pilot de îndesare la care gaura se realizează prin batere. crt.6 3. Pilot la care corpul.

cu sau fără subspălare. datorită coeziunii pământului sau datorită prezenţei unui noroi de foraj. vibropresare.i suprafaţa laterală a pilotului în stratul i cu coeziunea nedrenată cu.15 3.16 3. 3.19 Pilot instrumentat 3. SIMBOLURI Simbol Semnificatie Litere LATINE Ab suprafaţa bazei unui pilot As.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3.20 Bareta 4. Pilot la care.17 3.d valoarea de calcul a încărcării transversale asupra unui pilot sau a unei fundaţii pe 6/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . înşurubare.d valoarea de calcul a încărcării de smulgere axială asupra unui pilot sau a unui grup de piloţi supuşi la smulgere Ftr. pereţii găurii se menţin nesusţinuţi până la betonarea corpului pilotului. metal. pe baza unei prelucrări corespunzătoare: − în cazul piloţilor supuşi la solicitări axiale: cota parte din portanţă aferentă rezistenţei pe baza pilotului şi cota parte din portanţă aferentă frecării pe suprafaţa laterală a pilotului.18 Pilot forat în uscat şi netubat Pilot forat sub noroi Pilot netubat Pilot prefabricat Pilot forat la care forarea se face în uscat.d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate coeziunea drenată c′ valoarea de calcul a coeziunii drenate c′. Pilot echipat în cuprinsul lungimii cu instrumente de măsură ale căror înregistrări permit să se obţină. beton armat sau beton precomprimat care se confecţionează în atelier (fabrică) sau pe şantier şi se înfige în pământ prin batere. caracterizat printr-o secţiune transversală de forma alungită (dreptunghiulară cu laturile mici curbe sau drepte). fără susţinerea pereţilor găurii. Pilot din lemn. Pilot forat la care susţinerea pereţilor în timpul săpării este asigurată de un noroi de foraj. care se execută pe loc prin săparea pământului în uscat sau sub protecţia noroiului de foraj. Element structural de fundare în adâncime. a presiunii reactive şi a momentului încovoietor. vibrare.d d diametrul sau latura maximă a secţiunii pilotului Fc.d valoarea de calcul a încărcării axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de piloţi Fd valoarea de calcul a unei acţiuni Ft. −în cazul piloţilor supuşi la solicitări transversale: variaţia săgeţii în lungul pilotului.

cal 5.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL piloţi valoarea caracteristică a presiunii pe bază valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i rezistenţa la baza unui pilot.m)min valoarea minimă a lui Rc.d valoarea de calcul a rezistenţei pilotului încărcat transversal U perimetrul secţiunii transversale a pilotului Litere GRECESTI coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a unui pilot γb coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot γs coeficient parţial pentru rezistenţa totală a unui pilot γt coeficient de corelare în funcţie de numărul de piloţi încercaţi sau al coloanelor de ξ stratificaţie unghiul de frecare internă în termeni de eforturi efective ϕ' ϕ′d valoarea de calcul a lui ϕ' qb.cal)min valoarea minimă a lui Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rt rezistenţa la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt. la starea limită ultimă Rc.cal (Rt.cal Rc.m (Rc.d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb.k Rb.m)min valoarea minimă a lui Rt.k valoarea caracteristică a rezistenţei la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt.d valoarea de calcul a lui Rc Rc.cal (Rc.cal)med valoarea medie a lui Rc.cal)med valoarea medie a lui Rc.m (Rt. dedusă pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului Rb. PRESCRIPŢII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI 5.cal valoarea ultimă a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului.i.cal)min valoarea minimă a lui Rc.d valoarea de calcul a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului Rs.cal Rt.k qs.d valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt. la starea limită ultimă.m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rc. calculată cu utilizarea parametrilor pământului stabiliţi pe baza rezultatelor încercărilor Rs.k valoarea caracteristică a lui Rc Rc.1 Date privitoare la condiţiile amplasamentului 7/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .m)med valoarea medie a lui Rc.cal valoarea calculată a lui Rt pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rt.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rc rezistenţa la compresiune a terenului în contact cu pilotul.cal valoarea calculată a lui Rc pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rc.m valoarea măsurată a lui Rt în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rt.m Rs.m)med valoarea medie a lui Rt.m Rtr.

piloţii trebuie consideraţi flotanţi. La luarea în consideraţie a aspectelor enumerate mai sus. 8/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Fundarea piloţilor purtători pe vârf se adoptă în cazul în care terenul de fundare cuprinde straturi practic incompresibile la o adâncime accesibilă tipului de pilot utilizat. nu există un strat sau o lentilă compresibilă care ar putea produce tasarea întregii fundaţii pe piloţi.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pentru întocmirea proiectului fundaţiei pe piloţi trebuie precizate următoarele date referitoare la condiţiile amplasamentului: — stratificaţia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi. 5.2 (4)P din SR EN 1997-1/2006 şi trebuie să ţină seama şi de următoarele aspecte: — încărcarea ce trebuie preluată de piloţi. — experienţa locală în privinţa comportării construcţiilor similare fundate pe piloţi de un anumit tip.2 Se recomandă utilizarea piloţilor foraţi de diametru mare sau baretelor atunci când: — fundaţia transmite terenului încărcări transversale mari. În cuprinsul zonei active. — baza piloţilor sau baretelor pătrunde într-un strat practic incompresibil. — utilaje de execuţie avute la dispoziţie. — posibilitatea conservării şi verificării integrităţii piloţilor care sunt puşi în operă. — lungimea necesară a piloţilor. în cazul fundaţiilor de lemn.4. în cazul rocilor compacte se depăşeşte în mod obligatoriu orizontul alterat. nivel maxim şi minim (când este cazul). precum şi modificările eventual previzibile ale acestuia pentru viitor. — viteza de execuţie. OBSERVAŢIE – Dacă studiile geologice efectuate în zonă exclud posibilitatea apariţiei unei intercalaţii compresibile în stratul portant de la vârful piloţilor. — adâncimea probabilă de afuiere (când este cazul).4. — nivelul apelor subterane şi variaţia acestuia. — pe amplasament se semnalează prezenţa unor obstacole subterane care împiedică utilizarea piloţilor de îndesare. — prezenţa organismelor care atacă lemnul. se face conform indicaţiilor de la 7.2 (5) din SR EN 1997-1/2006..2.2 Alegerea tipului de pilot Alegerea tipului de pilot. — nivelul apei de suprafaţă: etiaj. — condiţiile specifice amplasamentului: vecinătăţi. alcătuirea şi deformaţiile admisibile ale construcţiei proiectate. 5. — nivelul normal al apei subterane. trebuie să se dea atenţie factorilor indicaţi la 7. trebuie să se verifice dacă sub stratul în care se găsesc vârfurile piloţilor. inclusiv calitatea materialului pilotului şi metoda de punere în operă. — gradul de seismicitate stabilit conform normativ P 100-1/2006. — tipul.2. instalaţii subterane etc. — agresivitatea apelor subterane şi de suprafaţă (la fundaţiile cu radier înalt). lucrările de prospectare trebuie să pătrundă în acest strat pe o adâncime de cel puţin 4d. 5. În cazul prezenţei unui asemenea strat.

vibrare.2 din SR EN 1997-1/2006.2.3.1. dacă sub nivelul vârfurilor piloţilor se găsesc terenuri practic incompresibile şi numai dacă numărul total de piloţi.3.4 În cazul în care piloţii se execută în incinta unei construcţii existente.3 Piloţii de probă supuşi încercărilor în teren trebuie executaţi cu aceeaşi tehnologie şi cu aceleaşi utilaje avute în vedere în proiectul de execuţie al fundaţiilor pe piloţi.2.5.2.3.1. Numărul piloţilor conform proiectului Numărul piloţilor de probă încercaţi sub 100 2 9/55 ___________________________________________________________________________________________________ 100…500 3 501…1000 5 Tabelul 2 1001…2000 6 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2. numărul piloţilor încercaţi static trebuie să fie cel puţin cel precizat în tabelul 2.3. pentru toate construcţiile de pe acelaşi amplasament. IV şi V. 5.2. În mod opţional.1 din SR EN 1997-1/2006.2.3.3 5.2 Încărcările statice de probă se efectuează în concordanţă cu NP 045-2000 “Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii”.5.3 Numărul piloţilor ce se încearcă static pe un amplasament se stabileşte de proiectantul de specialitate. conform indicaţiilor de la 7.1 Încărcări de probă pe piloţi Generalităţi 5.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 5.3. piloţi executaţi pe loc prin batere.3. vibropresare etc.1 Metoda de încărcare a piloţilor ce se încearcă static pe un amplasament se stabileşte de proiectantul de specialitate. 5. conform indicaţiilor de la 7. de la aceste prevederi fac excepţie piloţii foraţi de diametru mare. este mai mic de 100. în care pot apare fenomene de ridicare a terenului la execuţia piloţilor.1.5 Stabilirea tipului de pilot se face pe bază de analiză tehnico-economică a variantelor posibile. la construcţiile obişnuite (încadrate conform STAS 10100/0-75 şi Normativ P100-1/2006 în clasele de importanţă III. 5. 5. poziţia acestora se definitivează de comun acord cu beneficiarul.1 din SR EN 1997-1/2006.5.1 Încărcările de probă pe piloţi se realizează in concordanţă cu indicaţiile de la 7.2.3.2 Încărcări statice de probă 5. pentru toate categoriile de construcţii.4 În cazul în care nu se prevăd şi alte tipuri de încercări în teren.) în cazul prezenţei unor straturi argiloase saturate de consistenţă ridicată.2. 5. 5.3. 5. 5.2 Încărcările de probă pe piloţi se utilizează în faza finală de proiectare în vederea stabilirii capacităţii portante a piloţilor. 5.3 Nu se recomandă utilizarea piloţilor de îndesare (piloţi prefabricaţi.2. respectiv conform HG 766/97 în categoriile de importanţă C şi D) se admite ca în faza finală de proiectare să se determine capacitatea portantă folosind metodele prescriptive de calcul.

translaţii orizontale.3. în afara celor şase piloţi indicaţi pentru 2000 piloţi se mai încearcă câte un pilot pentru fiecare 1000 sau 2000 piloţi în plus. se admite ca încercările statice să se realizeze pe piloţi care să rămână în lucrare. se pot efectua încercări chiar în timpul execuţiei piloţilor din lucrare.3.11 Numărul piloţilor de probă care rămân în lucrare se stabileşte de proiectantul de specialitate.2.5 În cazul piloţilor de diametru mare.2.10 La construcţiile la care este necesară limitarea deformaţiilor (tasări.2. 5. este precizat în tabelul 3.7 Numărul piloţilor încercaţi static poate fi redus până la jumătate din numărul indicat în tabelul 2 (fără a fi mai mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratificaţie uniformă. Numărul de piloţi din lucrare sau zonă 1.3. dar începerea execuţiei celorlalte elemente ale infrastructurilor (radiere. în cazul în care pe amplasamente învecinate s-au executat un număr suficient de încărcări statice pe piloţi similari cu cei de pe amplasamentul cercetat.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL OBSERVAŢIE − În fundaţiile cu peste 2000 piloţi.3.6 În cazul piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere. când în paralel cu încercările statice se execută pe amplasamentul respectiv şi alte tipuri de încercări. în funcţie de numărul total al piloţilor şi de modul de solicitare. care conduc la rezultate comparabile cu cele obţinute prin încărcări statice de probă.2.5. În acest caz forţa maximă aplicată pilotului în timpul încercării trebuie să atingă valoarea efortului cel mai mare provenit din gruparea cea mai defavorabilă. 5. numărul piloţilor de probă poate fi redus în mod corespunzător.3. 5.2.20 21…100 101…200 ≥201 Tabelul 3 Număr minim al piloţilor de probă în funcţie de modul de solicitare Solicitare axială Solicitare transversal ă Compresiune Smulgere 1 1 1 2 2 2 3 2 2 3+ câte un pilot pentru fiecare sută 2 2 de piloţi în plus peste 200 5.3 din SR EN 1997-1/2006. conform indicaţiilor de la 7. 5. în funcţie de uniformitatea stratificaţiei din amplasament. 10/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . rotiri etc. numărul minim al piloţilor de probă. 20 sau mai mic. fără a fi însă mai mic de jumătate din numărul indicat în tabelul 2 şi nu mai mic decât doi piloţi.8 La lucrări cu un număr redus de piloţi pe un amplasament.. 5. ca de exemplu încercări dinamice pe piloţi de probă sau încercări de penetrare statică.2.2. 5..2.3. În cazuri justificate tehnico-economic.3.) nu se face decât după efectuarea încercărilor şi interpretarea rezultatelor.) încercările pe piloţii de probă se efectuează indiferent de numărul piloţilor din lucrare.9 Încercarea piloţilor de probă trebuie să se facă înainte de începerea execuţiei piloţilor definitivi din lucrare. elevaţii etc.

3. 11/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . ci şi la controlul calităţii piloţilor puşi în operă. după caz.2.13 Alegerea piloţilor de probă dintre piloţii care rămân în lucrare poate fi prescrisă prin documentele contractuale. 6.3 din SR EN 1997-1/2006. 6. 5. 6. în funcţie de una sau mai multe combinaţii posibile de acţiuni şi/ sau situaţii de proiectare.1.1 Stări limită 6. 5.4 Raportul asupra încărcării de probă 5.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 5.4. 6. PRESCRIPŢII GENERALE DE PROIECTARE 6.2 din SR EN 1997-1/2006.4 din SR EN 1997-1/2006.3.4.2.4.2. 5.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face.3 Metode de proiectare şi consideraţii privind proiectarea 6. acest raport trebuie să includă informaţiile specificate la 7.1 Pentru calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi trebuie avute în vedere stările limită precizate la 7. Aceasta poate fi corelată cu rezultatele constatărilor făcute la instalarea piloţilor. după cum s-a arătat la pct.3.2.1 din SR EN 1997-1/2006. în conformitate cu NP 045-2000 “Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii”.5. după caz.7. 6.1. în funcţie de una sau mai multe combinaţii posibile ale stărilor limită.3. 5.3 din SR EN 1997-1/2006.2 După caz.1 Metodele de proiectare se bazează pe modurile de abordare indicate la 7.3.2 Acţiuni şi situaţii de proiectare 6. 5.3.3 Încercări în condiţii dinamice Rezultatele încercărilor în condiţii dinamice pot fi utilizate în proiectare in concordanta cu indicaţiile de la 7.2.1 Acţiunile şi situaţiile de proiectare pentru calculul la stări limită sunt precizate la 7.12 Încercările efectuate asupra piloţilor care rămân în lucrare pot servi nu numai la determinarea capacităţii portante a pilotului.3.1 Unitatea care realizează încercările pe piloţi are obligaţia de a întocmi un raport asupra ansamblului încărcărilor de probă.3.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face.5.

2.2 Relaţia generală de verificare [7.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.6.2.2.d 7.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime la compresiune [7.2.m)min / ξ2 } unde: Rc.m coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ1 coeficient de corelare dat in tab.2.d ≤ Rc.6.2.4 si 7. 7.d (1) unde: Fc. 7.1 Calculul la stări limită Stările limită la care se face calculul piloţilor sub solicitări axiale sunt indicate la 7. (Rc.2 din SR EN 1997-1/2006.m)med / ξ1 .2.1.d valoarea de calcul a încărcării axiale de compresiune asupra unui pilot corespunzătoare stării limită ultime valoarea de calcul a lui Rc Rc.m)med valoarea medie a lui Rc.1 Generalităţi 7.1 SR EN 1997-1/2006] este: Fc.k = Min {(Rc.k valoarea caracteristică a lui Rc Rc. 7.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face pe baza precizărilor de la 7.2 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi 7.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi sunt date la 7.3.m)min valoarea minimă a lui Rc. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI AXIALE 7.5 SR EN 19971/2006] cu: 12/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .6.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 6.4.2.m (Rc.2 SR EN 1997-1/2006] este: Rc.1.1 din SR EN 1997-1/2006. 7.3 Capacitatea portantă de calcul la compresiune se calculează [7.2 Capacitatea portantă la compresiune 7. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ2 (2) 7.2 din SR EN 1997-1/2006.m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rc.2.2.2.1 din SR EN 1997-1/2006.2.

k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rs.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rc.3 din SR EN 1997-1/2006.2.cal)med valoarea medie a lui Rc. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ4 7.d = (Rc.k + Rs. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ3 coeficient de corelare dat în tab.cal (Rc.4 În cazul utilizării relaţiei (4).k γt sau valoarea de calcul a lui Rc valoarea caracteristică a lui Rc coeficient parţial pentru rezistenţa totală a unui pilot dat in tab.3 Capacitatea portantă de calcul se determină cu relaţia (3) sau (4).k) / γt (3) unde: Rc.k 13/55 ___________________________________________________________________________________________________ (5) (6) Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rc.2.k) / γb + (Rs.cal coeficient de corelare dat în tab.k = Ab qb.6.2.2. A7(RO) şi A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 Rc.3 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor.9 SR EN 19971/2006] cu: Rb.k Rb.d = (Rb.3.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor sunt date la 7.cal)med / ξ3 .cal)min / ξ4 } unde: valoarea caracteristică a lui Rc Rc.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime la compresiune [7.k) / γs (4) unde: Rc.k = (Rb.d Rc.d valoarea de calcul a lui Rc Rb.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a unui pilot dat în tab. A6(RO). 7. valorile caracteristice se pot obţine [7. γs A6(RO). (Rc.cal)min valoarea minimă a lui Rc.k) = Min {(Rc. A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 7.3. 7. 7.2. A6(RO).2.6 SR EN 1997-1/2006] este: Rc.3. A7(RO) si γb A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot dat în tab.cal valoarea calculată a lui Rc pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rc.3.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rs.

k (6’) valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului suprafaţa bazei pilotului valoarea caracteristică a presiunii pe bază unde: Rs.k2 2 (7) Ab Fl U up γb .k = unde: qb . cu: Rc. pe baza datelor din încercarea de penetrare statică (CPT).k şi Rs.36 ÷ 0.i qs.d= unde: qb.k1 + qb .i. k F U + l ⋅ γ s3 u p 2γ b3 valoarea caracteristică a presiunii pe vârful penetrometrului qb .35 nisipuri cu ID = 0.6 cm.i.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot suprafaţa laterală a pilotului în stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i 7. Relaţia (7) se aplică în cazul utilizării unui penetrometru static care realizează o viteză de penetrare constantă pe întreaga adâncime de încercare şi are următoarele caracteristici tehnologice: − diametrul bazei conului dc = 3.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL unde: Rb.4 OBSERVAŢII: 1.66 aria secţiunii transversale a pilotului forţa de frecare pe suprafaţa laterală a penetrometrului introdus la nivelul vârfului pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului perimetrul secţiunii coloanei penetrometrului coeficienţi parţiali: γ b3 = γ s3 = 1.3. nisipuri cu ID ≤ 0.k As. k 2 media valorilor înregistrate de la nivelul vârfului penetrometrului până la o înălţime egală cu βd deasupra acestui nivel unde: d diametrul sau dimensiunea maximă a secţiunii dreptunghiulare a pilotului (cm) coeficient care se ia în funcţie de stratul în care se execută penetrarea: β β=3 pământuri coezive. γs 3 3 media valorilor înregistrate în straturile situate de la nivelul vârfului penetrometrului până la o adâncime egală cu 4d sub acest nivel qb .2.i qs.k = ΣAs.5 Capacitatea portantă de calcul la compresiune a piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere se poate stabili.k Ab qb .k Ab qb. 14/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .65 β=8 β = 15 nisipuri şi nisipuri cu pietriş cu ID ≥ 0. k1 qb .

bolovăniş) qb . pietriş) conform paragrafului 7. când se poate controla diametrul bazei db: πd 2 Ab = 0.1 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor purtători pe vârf se exprimă prin relaţia: Rc.d = Rb. calculul valorii q b.2.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Ab suprafaţa bazei pilotului: . 2.k (9) unde: Rb.6 cm.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL − diametrul coloanei dcol = 3.9 b 4 . cu diametrul d: πd 4 Ab = 4 . . Ab se ia egală cu aria totală a secţiunii circulare cu diametrul exterior d numai dacă golul a fost umplut cu beton pe o înălţime de cel puţin 3d de la nivelul vârfului.2.pentru piloţii de îndesare care reazemă cu vârful în straturi de pietriş.k / γb unde: Rb. bolovăniş.k se poate face numai pe baza unor formule verificate printr-un număr suficient de încercări paralele pe piloţi de probă.d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb.4.pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza în straturi necoezive macrogranulare (blocuri. în caz contrar Ab se consideră aria netă a secţiunii inelare de beton. În cazul folosirii unor penetrometre cu caracteristici diferite de cele indicate la obs.pentru piloţii foraţi cu baza lărgită. 7. k = 20 000 kPa.3 cm/s.1. . 1.4.4 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită prin metode prescriptive 7.4.2.1 Piloţi purtători pe vârf 7.k = Ab qb.2 Valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază se obţine cu relaţia: (8) Rb.d valoarea de calcul a lui Rc Rb.5 relaţia (15) 15/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .4.2.1. sau pe straturi necoezive macrogranulare (blocuri.pentru piloţii tubulari.d = Rb.2. − viteza de penetrare v≤ 3.k valoarea caracteristică a presiunii pe bază: .2.d = Rb. qb.pentru piloţii de îndesare care reazemă cu vârful pe rocă stâncoasă sau semistâncoasă.4 7.k / γb unde: Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului γb coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a pilotului: γb = 1.pentru piloţii executaţi pe loc cu secţiunea circulară constantă. conform tabelului 5.

2.k = Ab qb. În cazurile menţionate la observaţiile 3 şi 4 de la tabelul 6.k / γs unde: Rs.2.d valoarea de calcul a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului Rs.4.2 Valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază se obţine cu relaţia: Rb.k 7.k unde: valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rb.k / γb + Rs.k suprafaţa bazei pilotului Ab valoarea caracteristică a presiunii pe bază qb.pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe rocă stâncoasă sau semistâncoasă: t ⎞ qb .k / γb unde: Rb. k =σcs ⎛ ⎜ + 1.d = Rb. este obligatorie − în toate situaţiile − verificarea capacităţii portante prin încercări statice pe piloţi de probă.2.4.d = Rb.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL .2. 7.d = Rb.4. sau a unor intercalaţii nestâncoase.d Rb. În cazul existenţei în stratul portant.2.d + Rs.1 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi se exprimă prin relaţia: (10) Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a pilotului γb Rs. sub vârful pilotului. a unor orizonturi stâncoase puternic fisurate.d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb.d corespunzătoare rezistenţei negative pe suprafaţa laterală a pilotului.k / γs unde: valoarea de calcul a lui Rc Rc.2 Piloţi flotanţi 7.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a pilotului γs 7.5⎟ ⎝d ⎠ unde: rezistenţa medie la compresiune a rocii.d = Rs. valoarea Rb.3 Valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot se obţine cu relaţia: (11) 16/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2. 2. determinată pe epruvete în stare σcs saturată t adâncimea de încastrare în stâncă a bazei pilotului d diametrul pilotului în planul bazei OBSERVAŢII 1.d se reduce cu valoarea Rs.4.2.

6 mijlocii si mari fine nisipoase saturate de îndesare medie prăfoase prafuri nisipoase argiloase cu indicele de consistenţă prgile nisipoase sau prăfoase 0.0 0. k = Ab qb .k 7.k Rs.5<Ic ≤1 argile argiloase cu indicele de consistenţă Ic> 1 Tabelul 4 (continuare) 0.1 Ab U li qb.0 1.1 1.0 Tabelul 5 A d â Pământuri necoezive 17/55 Pământuri coezive ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . k + U ∑ qs .i qs.2.i.d= unde: Rb.k li unde: valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rs.1 1.i.4 1.9 1.0 1.0 1.d + Rs.k Rb .8 1.0 1.k qs.k = U Σ qs.0 1. k i li (12) γb 1 γs 1 γb 1 γs (13) 1 γb.k suprafaţa laterală a pilotului în stratul i As.4 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi prefabricaţi se exprimă prin relaţia: Rc.0 1.1 γs.2 1.i U perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i li valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i qs.i. k + Rs .1 1.1 1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rs.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 4 coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 4 suprafaţa bazei pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i valoarea caracteristică a presiunii pe bază dată în tabelul 5 valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i dată în tabelul 6 Modul de introducere a pilotului prefabricat în teren Piloţi introduşi prin batere Piloţi introduşi prin batere cu subspălare în pământuri nisipoase.0 1.k =Σ As.2.4.i. cu condiţia baterii pe ultimul metru fără subspălare Piloţi introduşi prin vibrare în pământuri: γb Tabelul 4 1 γs 1 1.d = Rb.

3 (m) 1 2 3 4 5 23 30 35 38 40 15 20 25 27 29 23 30 35 38 40 15 20 25 27 29 12 17 20 22 24 5 7 8 9 10 2 3 4 5 6 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . în metri.k (kPa) 7000 4000 8300 5100 8800 6200 9700 6900 10500 7300 11700 7500 12600 8200 13400 8800 14200 9400 15000 10000 3000 3800 4000 4300 5000 5600 6200 6800 7400 8000 2000 2500 2800 3300 3500 4000 4500 5000 5500 6000 1200 1600 2000 2200 2400 2800 3100 3400 3700 4000 1000 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 600 700 800 850 900 1000 1100 1200 1300 1400 OBSERVAŢII 1. d diametrul pilotului în planul bazei. Valorile qb. Pentru nisipuri mari şi pietrişuri. când umpluturile sau decapările prevăzute nu depăşesc 3m. 5. valorile qb.4 7500 8300 8800 9700 10500 11700 12600 13400 14200 15000 6500 6600 6700 6900 7300 7500 8200 8800 9400 10000 2900 3000 3100 3300 3500 4000 4500 5000 5500 6000 1800 1900 2000 2200 2400 2800 3100 3400 3700 4000 1200 1250 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 qb.5 0. Când umpluturile sau decapările prevăzute depăşesc 3m.02 t/d) [kPa] unde: t adâncimea de încastrare în stratul de nisip mare sau pietriş a vârfului pilotului.35 4.k cor = qb. în metri. respectiv inferior.k (kPa) 35 42 48 53 56 18/55 Pământuri coezive Ic 0. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistenţei. Pentru pământuri nisipoase (cu excepţia nisipurilor mari prevăzute la observaţia 4) şi pământuri coezive. k se obţin prin interpolare liniară.k din tabel pot fi folosite cu condiţia ca pilotul să pătrundă în terenul stabil (care nu este susceptibil de afuiere sau alunecare) cel puţin 4m în cazul infrastructurii podurilor sau construcţiilor hidrotehnice şi cel puţin 3m în cazul celorlalte construcţii.6 0. Tabelul 6 Adâncimea medie a stratului Pământuri necoezive mari si medii 35 42 48 53 56 fine prăfoase ≥ 0.k cor = qb.5 0.0 0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Nisipuri Pietriş (m) 3 4 5 7 10 15 20 25 30 35 mari medii fine Nisip prăfos ≥ 1. 3.5 + 0. Adâncimea de înfigere a pilotului se măsoară de la nivelul terenului natural până la nivelul bazei pilotului.k (0. Pentru valori t/d<15 rezistenţa de proiectare corectată se calculează cu: qb.7 + 0. Valorile qb.k din tabel se pot folosi numai în cazul în care încastrarea relativă a vârfului pilotului în strat este t/d≥15.4 0.k din tabel sunt valabile pentru pământuri cu ID ≥ 0.k (0.6 0.125 t/d) 6. valorile din tabel se pot folosi cu condiţia pătrunderii vărfului pilotului pe o adâncime t/d ≥4. valorile qb .8 Ic 0. 2. adâncimea de înfigere se măsoară de la un nivel superior. cu 3m faţă de nivelul terenului natural. Pentru valori t/d < 4 se calculează rezistenţa normată corectată cu relaţia: qb.8 qs.9 0.7 0.7 0.

astfel: i) Pentru piloţii de îndesare executaţi prin batere sau vibropresare.k din tabel cu semn negativ.k qb. 2 de la tabelul 5. valorile qs.4 şi cu semn negativ.2 Ab U li qs. iar pentru stratul puternic compresibil qs. mâl nămol etc.5 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi executaţi pe loc se exprimă prin: Rc. pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs. 7.4.k din tabel multiplicat cu 0. de consistenţă redusă (turbă. cu grosimi mai mari de 5 m. determinarea valorilor se face prin impărţirea in orizonturi de max. 3.2 γs.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 7 coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 8 suprafaţa bazei pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i dată în tabelul 6 valoarea caracteristică a presiunii pe bază Valoarea caracteristică a presiunii pe bază. cu condiţia asigurării pătrunderii bazei pilotului în stratul respectiv pe o adâncime egală cu cel puţin diametrul pilotului sau al bulbului: 19/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . Dacă în limitele lungimii pilotului există o intercalaţie de pământ puternic compresibil. qb.k Rb . k 2 γb + U ∑ qs . 2. Dacă pilotul străbate umpluturi recente.k se obţin prin interpolare lineară.d= unde: Rb.k =0.i. se determină. 2m. k 2 γs = Ab qb .2. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistenţei valorile qs.k.k pentru stratul puternic compresibil şi pentru cele de deasupra lui se determină astfel: − când supraîncărcarea este până la 30 kPa.d = Rb. valorile sunt date în tabelul 5 ii) Pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe pământuri coezive.k = −5 kPa. pentru toate straturile situate până la limita inferioară a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs.k se iau din tabel cu semn negativ. straturi argiloase în curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la umezire. valorile qs. iar suprafaţa terenului urmează a fi încărcată (în urma sistematizării sau din alte cauze). − când supraîncărcarea este mai mare de 80 kPa.) de cel puţin 30 cm grosime.k = −5 kPa. In cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m. după caz.2. corespunzătoare distanţei de la mijlocul stratului i până la suprafaţa terenului ţinând seama de obs. 4. k γb + Rs .d + Rs.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 7 10 15 20 25 30 35 60 65 72 79 86 93 100 43 46 51 56 61 66 70 32 34 38 41 44 47 50 60 65 72 79 86 93 100 43 46 51 56 61 66 71 32 34 38 41 44 47 50 25 26 28 30 32 34 36 11 12 14 16 18 20 22 7 8 10 12 - OBSERVAŢII 1. iar pentru stratul puternic compresibil se ia qs. pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil se ia qs.k Rs. k i li 2 γs (14) 2 γb. − când supraîncărcarea este cuprinsă între 30 şi 80 kPa .Valorile qs.k se adoptă pentru adâncimile medii.

cu injecţie la bază Tabelul 7 Tipul pământului de la baza pilotului coeziv necoeziv Modul de execuţie a pilotului Pilot cu mantaua introdusă prin batere şi betonul compactat prin batere Pilot cu mantaua introdusă prin vibrare şi betonul compactat prin 20/55 γb Tabelul 8 Tipul pământului din jurul pilotului coeziv necoeziv 2 γs 2 1. Nc = 9 valoarea de calcul a coeziunii nedrenate media ponderată.2 1.k = α ( γd db Nγ + γd. pentru pământuri coezive.d +γd.k = Nc cu. prin grosimile straturilor. prin grosimile straturilor. necompactată sau de pământ coeziv plastic moale sau plastic curgător.2 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . ţinînd seama de adâncimea de afuiere) iii) În lipsa datelor privind rezistenţa la forfecare a stratului de la baza pilotului.3 1. sau. de la nivelul fundului albiei.2 h unde γd. se admite. Tehnologia de betonare a pilotului Betonare în uscat Betonare sub apă .2 1.2 1. pentru infrastructurile podurilor. utilizarea valorilor din tabelul 9 iv) Pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe straturi necoezive: qb .k definită prin relaţia (15) se adaugă termenul γd.2 este valoarea de calcul a greutăţii volumice a stratului slab si h este grosimea acestuia.1 Dc Nq ) (16) unde: α γd γd.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL qb .7 1. sau un strat de turbă.d factor de capacitate portantă.1 db Nγ.1 greutăţilor volumice ale straturilor străbătute de pilot D fişa reală a pilotului (adâncimea la care se găseşte baza pilotului. φ’d.2 1. fişa D se consideră doar adâncimea pe care pătrunde pilotul în stratul portant. a valorilor de calcul ale γd. a valorilor de calcul ale greutăţilor volumice ale straturilor străbătute de pilot diametrul pilotului la nivelul bazei factori de capacitate portantă determinaţi în funcţie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară. Nq Dc coeficient determinat în funcţie de gradul de îndesare ID al pământului de la baza pilotului. iar la expresia qb . măsurată de la nivelul terenului natural. dat în tabelul 10 valoarea de calcul a greutăţii volumice a pământului de sub baza pilotului media ponderată. dat in tabelul 10 OBSERVAŢIE Când deasupra stratului de pământ necoeziv în care pătrunde baza pilotului se află un strat de umplutură recentă. al stratului de la baza pilotului. daţi în tabelul 11 fişa de calcul a pilotului: Dc = β db dacă D ≥ β db Dc = D dacă D < β db unde: β coeficient în funcţie de gradul de îndesare ID al pământului de la baza pilotului.1 D (15) unde: Nc cu.2 1.

7 1.9 600 700 800 950 1100 1300 1500 1700 2400 3200 0.k) / γt unde: Rc.k valoarea caracteristică a lui Rc Rc.3 1.5.9 1.00 1.9 1.2 Valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune se determină cu relaţia [7.m)med / ξ5 .6.4 200 300 350 500 550 650 750 850 Tabelul 11 700 800 900 1100 1250 1450 1700 1850 2650 3600 400 500 600 750 900 1050 1200 1300 1850 2400 α 0.m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încercări 21/55 ___________________________________________________________________________________________________ (17) Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .m)min / ξ6 } unde: Rc.5 Tabelul 9 ≥1 0.5 0.8 φ’d ( ) 24.2.3 32.8 17. 7.4 34.0 o 48.5 18.10 SR EN 1997-1/2006]: Rc.7 1.45 1.2.65 0.3 1.0 7.6 45.6 12.5 64.4 0.3 β 10 15 20 Nγ Nq 9.k ( kPa) 1.9 2.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza încercarilor de impact dinamic sunt date la 7.5.66…1.2.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL .cu injecţie la bază .5 250 300 400 550 650 800 900 1000 - 0.d = (Rc.5 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza încercarilor de impact dinamic 7.6 71.0 185.2.0 108.45 1.fără injecţie la bază Adâncimea bazei pilotului (m) 3 5 7 10 12 15 18 20 30 40 Tabelul 10 ID 0. (Rc.k = Min {(Rc.7 qb .9 1.6 24.3 127.fără injecţie la bază Betonare sub noroi .00…0.4 1.9 1.6 87.36…0.8 500 600 700 850 1000 1200 1350 1500 2100 2800 0.35 0.4 din SR EN 1997-1/2006.5 vibrare ( la extragerea coloanei) Pilot forat în uscat şi netubat Pilot forat sub noroi Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat cu tubaj nerecuperabil IC 0.6 300 400 500 650 750 900 1050 1150 1600 2000 0.

2.6 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza formulelor de batere 7.2q ⎛ aA ⎞ ⋅ + ⎜ ⎟ + Q0 ⋅ H 0 ⎝ 2⎠ 2 e Q0 + q factor ce depinde de tipul pilotului şi condiţiile de batere.2.m coeficient de corelare dat în tab. bătuţi într-un pământ necoeziv. dacă în urma aplicării acestora pentru diferite condiţii de teren se arată că se obţine o concordanţă satisfăcătoare cu rezultatele încercărilor statice. dat în tabelul 12 aria secţiunii pilotului (în cazul piloţilor tubulari se consideră suprafaţa secţiunii inelare) refuzul pilotului (cm) greutatea berbecului (sau a părţii care loveşte) greutatea pilotului (inclusiv a căciulii de protecţie şi a părţii staţionare a berbecului) înălţimea de cădere a berbecului (cm).6.3 Rebatere Tabelul 12 a (kPa) 1500 1000 Tipul de berbec Berbec cu cădere liberă sau cu acţiune simplă Berbec diesel sau cu acţiune dublă Piloţi verticali Tabelul 13 Piloţi înclinaţi cu 3 : 1 H0=H1 H0= 100E0 Q0 H0=0.m)min valoarea medie a lui Rc.6.2 În cazul piloţilor purtători pe vârf.2.m)med (Rc.k =− unde: a A (18) aA aA Q0 + 0.6. stabilită conform tabelului 13 mărimea cursei berbecului energia de lovire a berbecului (kJ) 2 e Q0 q H0 H1 E0 OBSERVAŢIE Încărcarea caracteristică pe baza datelor din încercarea pe cale dinamică a piloţilor prefabricaţi se poate determina şi cu alte relaţii.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza formulelor de batere sunt date la 7.2.4 Rb.5 din SR EN 1997-1/2006. A11 din SR EN 1997-1/2006 coeficient de corelare dat în tab. 7.6. valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune se determină cu: Rc. Tipul pilotului şi condiţiile de batere Pilot din beton armat (cu căciulă de protecţie) Pilot din lemn (fără căciulă de protecţie) 7.2.m valoarea minimă a lui Rc. A11 din SR EN 1997-1/2006 ξ5 ξ6 7.k) / γb unde: γb coeficient parţial de siguranţă: γb = 1.d = (Rb.8 H1 H0= 80 E0 Q0 22/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL (Rc.

d (20) valoarea de calcul a tracţiunii exercitată asupra unui pilot corespunzătoare stării 23/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .d unde: Ft.g = mu Rc.2. ε = 0.8 0. In straturile în care se consideră posibilă apariţia frecării negative.12 SR EN 1997-1/2006] este: Ft.6. 7.8 Capacitatea portantă ultimă la compresiune a unui pilot care lucrează în grup Valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune a unui pilot care lucrează în grup se determină cu: Rc.1 din SR EN 1997-1/2006.2.6.2.95 1. 7.d ≤ Rt.6.00 1.85 1.6 0.d valoarea de calcul a lui Rc a pilotului izolat mu coeficient de utilizare: mu = 1 pentru piloţii purtători pe vârf şi piloţii flotanţi de îndesare având fişa integral cuprinsă în pământuri necoezive mu = f (r/r0 ) dat în tabelul 14 unde: r distanţa minimă (lumina) între 2 piloţi vecini r0 raza de influenţă a pilotului izolat în planul bazei: r0 = Σ li tgεi unde: li grosimea stratului i prin care trece pilotul εi = (φ’d /4) OBSERVAŢII 1.7 din SR EN 1997-1/2006.70 Tabelul 14 0. 7.90 1.80 1.d (19) unde: Rc.7 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza interpretării ecuaţiei undei Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza interpretării ecuaţiei undei sunt date la 7.1.3.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.3.2 0.2.3.3.4 0.60 Rezistenţa la tracţiune a pilotului 7.0 0.1 Generalităţi 7. 2. r/r0 mu 7.8 0.3 ≥2 1.6 din SR EN 1997-1/2006. Valorile din tabelul 14 pot fi sporite până la mu = 1 în cazul în care tasarea probabilă calculată a fundaţiei pe piloţi este în limitele acceptabile pentru construcţia respectivă.1.2 Relaţia generală de verificare [7.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Condiţiile generale de determinare a numărului de piloţi care trebuie rebătuţi sunt date la 7.

A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ2 7.6.3 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a rezistenţei la tracţiune [7.k = Min {(Rt.cal)min / ξ4 } unde: Rt. (Rt.2. A6(RO).d valoarea de calcul a lui Rt Rt.2 Valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune [7.3.3.3.k = Min {(Rt. 7.3.3.k valoarea caracteristică a lui Rt Rt.d = Rt.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei ultime la tracţiune pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor sunt date la 7. 7.m (Rt.13 SR EN 1997-1/2006] cu: (21) Rt.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a rezistenţei ultime la tracţiune [7.3.m)min / ξ2 } unde: Rt.3.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rt.6.t (22) unde: Rt. 7.m valoarea măsurată a lui Rt în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi valoarea medie a lui Rt.k valoarea caracteristică a lui Rc coeficient parţial pentru rezistenţa la tracţiune a unui pilot dat in tab.2 din SR EN 1997-1/2006.cal)med / ξ3 .1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei ultime la tracţiune pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi sunt date la 7.2.3.m (Rt.3.18 SR EN 1997-1/2006] este: Rt.3 Rezistenţa la tracţiune de calcul se calculează [7. 7.m)min coeficient de corelare dat in tab.3.2.3 Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor.3. γs.3.17 sau 7.k / γs.3. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ1 coeficient de corelare dat in tab.m)med valoarea minimă a lui Rt.k valoarea caracteristică a lui Rt 24/55 (23) ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .d 7.14 SR EN 1997-1/2006] este: Rt.15 SR EN 1997-1/2006] este dată de relatia 22.2 limită ultime valoarea de calcul a lui Rt Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi 7.3 din SR EN 1997-1/2006.m)med / ξ1 . (Rt.t A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 7.

ki ⋅ li γ m ⋅γ s (27) 2 unde: U. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 sau Rs.k (24) valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot suprafaţa laterală a pilotului în stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i 7. γs3 7.4.cal (Rt.4 7.1 Rezistenţa ultimă la tracţiune pentru piloţii prefabricaţi se determină cu: Rt . pe baza datelor din încercarea de penetrare statică.1 γm conform semnificatiilor precizate la relatia 13 coeficient parţial: γm = 2.3.i unde: Rs.i.4.k qs. qs.d = U ∑ q s .2 γm conform semnificaţiilor precizate la relaţia 14 coeficient parţial: γm = 2. γs.2 Rezistenţa ultimă la tracţiune pentru piloţii executaţi pe loc se determină cu: Rt .ki ⋅ li γ m ⋅γ s (26) 1 unde: U.k = ΣAs.4.k As.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rt.k.cal valoarea minimă a lui Rc.i qs.1 Generalităţi 25/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .4 7.4 Valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere se poate stabili.i.3. li.3. qs. γs.4 Deplasările verticale ale fundaţiei pe piloţi (starea limită de exploatare normală pentru structura suportată de piloţi) 7.d = U ∑ q s . A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 coeficient de corelare dat in tab. up. cu: Rt.4 Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită prin metode prescriptive 7. li. U.3.3.d= γs Fl 3 ⋅ U up conform semnificatiilor precizate la relatia 7 (25) unde: Fl.k.cal)med (Rt.cal coeficient de corelare dat in tab.i.cal)min ξ3 ξ4 valoarea calculată a lui Rt pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului valoarea medie a lui Rc.i.

4.4.2 Relaţia generală de verificare [7. stabilită cu luarea în considerare a 26/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . trebuie considerate ca aproximative.4. de felul celei indicate în anexa D.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi sunt date la 7.2.2 din SR EN 1997-1/2006.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 7.1 Generalităţi 8.1.4.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.6.1.1.d valoarea de calcul a lui Rtr luând în considerare efectul oricăror încărcări axiale de compresiune sau de tracţiune 8. 7.2 Rezistenţa de calcul la încărcare transversală se calculează cu: Rtr .7.1 din SR EN 1997-1/2006.7.1.d (29) unde: valoarea de calcul a încărcării transversale asupra unui pilot corespunzătoare stării limită Ftr .6. 7.4.3 Fundaţii pe piloţi supuşi solicitaţi la tracţiune Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.3 Metode analitice pentru calculul deplasărilor verticale ale fundaţiei pe piloţi.k γ tr (30) valoarea caracteristică a încărcării transversale.3 din SR EN 1997-1/2006.d ≤ Rtr .1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.d = unde: Rtr. 7.2 Trebuie evaluată deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţi pentru condiţiile stărilor limită ale exploatării normale şi comparată cu valoarea tasării acceptabile: s ≤ sacc unde: s sacc (28) deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţi estimată/ calculată deplasarea verticală (tasarea) acceptabilă pentru structura suportată de piloţi 7.1 din SR EN 1997-1/2006.2 Rezistenţa la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi 8.2 Fundaţia pe piloţi supuşi la compresiune Condiţiile generale de verificare sunt date la 7. 8.4.k Rtr .2.1.6.d ultime Rtr.19 SR EN 1997-1/2006] este: Ftr .4.4. 8.2 din SR EN 1997-1/2006. 8. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE 8.

1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei la încărcare transversală pe baza rezultatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului sunt date la 7. Tabelul 15 Tipul pământului Nisipuri cu ID ≤ 0.1 Metodele prescriptive pentru calculul rezistenţei la încărcare transversală a unui pilot se utilizează doar în fazele preliminare de proiectare.3.4 Rezistenţa la încărcare transversală prin metode prescriptive 8.76 ÷ 1. svelt poate fi efectuat folosind teoria unei grinzi încărcată la o extremitate şi suportată de un mediu deformabil caracterizat printr-un modul orizontal al reacţiunii terenului (mediu Winkler).35 şi pământuri coezive cu IC ≤ 0. determinat conform reglementărilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat OBSERVAŢII 1. În cazul unei stratificaţii neomogene.5 Nisipuri cu ID = 0. în care l0 reprezintă valoarea corespunzătoare stratului de la suprafaţă.7.3. În anexa A se prezintă o metodă de calcul a unui pilot izolat supus la solicitări transversale. 8.k = unde: l0 Mcap 2 M cap l0 M cap l0 în cazul pilotului considerat încastrat în radier (31) în cazul pilotului considerat articulat în radier (32) lungimea convenţională de încastrare. nisipuri cu pietriş cu ID ≥ 0.2 Rezistenţa caracteristică la încărcare transversală a piloţilor verticali în radiere joase se determină cu: Rtr.3 din SR EN 1997-1/2006. în ipoteza că terenul reprezintă un mediu Winkler.75 Nisipuri.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL factorului de corelare ξ din tabelul A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 în funcţie de numărul încărcărilor de probă coeficient parţial: γtr = 2 γtr 8.2 Calculul rezistenţei la încărcare transversală a unui pilot lung.51÷ 0.5 l0 . 8.4.65 şi pământuri coezive cu IC = 0.00 27/55 l0 4d 3d 2d ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . valorile l0 sunt date în tabelul 15 momentul încovoietor capabil al secţiunii pilotului. 3. l0 se stabileşte ca medie ponderată (prin grosimile de straturi) ale valorilor corespunzătoare straturilor întâlnite pe o adâncime egală cu 1.36 ÷ 0.k = sau Rtr. Relaţiile pot fi utilizate în cazul când fişa pilotului D > 5l0 2. 8.3 Rezistenţa la încărcare transversală pe baza rezultatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului 8.66 şi pământuri coezive cu IC = 0. Nu se utilizează lungimea l0 din tabelul 14 la calculul săgeţii piloţilor.4.

d = unde: Rtr .1.4 din SR EN 1997-1/2006.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pământuri coezive cu IC >1. 9.2 În anexa B se prezintă o metodă de calcul spaţial al grupei de piloţi în ipoteza radierului rigid şi a terenului ca mediu Winkler. 9. 9.1.3 Piloţii supuşi la încărcări de tracţiune trebuie concepuţi pentru a suporta întreaga forţă de smulgere pe întreaga lor lungime. 9.95 0.2 Elemente constructive specifice piloţilor executaţi pe loc 28/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .5.1.4.7.00 8.3 Rezistenţa de calcul la încărcare transversală se determină cu: 1. 8. inclusiv transportul şi baterea dacă este cazul.4 La piloţii executaţi pe loc.5d Rtr.1 Generalităţi 9.1 Condiţiile generale de determinare a deplasării transversale sunt date la 7.1.2 Alcătuirea pilotului trebuie astfel concepută încât să facă faţă tuturor situaţiilor la care pot fi supuşi piloţii atât pe parcursul execuţiei.5 Deplasare transversală 8.1 Condiţiile generale sunt date la 7. cât şi în exploatare. 9.8 din SR EN 1997-1/2006. PROIECTAREA STRUCTURALĂ A PILOŢILOR 9.85 0.k γ tr coeficient parţial: γtr = 2 (33) γtr 8.75 OBSERVAŢIE Coeficienţii de reducere menţionaţi sunt suplimentari faţă de coeficienţii condiţiilor de siguranţă care ţin seama de dimensiunile secţiunilor transversale şi de poziţia de turnare a betonului stabiliţi conform STAS 10107/0-90. dacă este necesar.5. valorile rezistenţelor corespunzătoare clasei betonului se afectează cu următorii coeficienţii de reducere daţi în tabelul 16: Condiţiile de betonare Betonare în uscat Betonare sub apă Betonare sub noroi de foraj Tabelul 16 Coeficient de reducere 0.

Tipul şi marca de ciment se stabilesc funcţie de clasa betonului şi agresivitatea mediului în care se execută piloţii.2 Armătură Armăturile piloţilor se realizează din oţel tip OB 37.2. → 15…18 cm la betonarea sub apă sau sub noroi de foraj.1. OBSERVAŢIE 1. la alcătuirea reţelei de betonare trebuie să se ţină seama de reglementările specifice. exprimată prin tasarea conului. În cazul piloţilor foraţi cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil. 9. sortate.2.6.1 Materiale 9. → 31 mm.2.2. Se folosesc aditivi plastifianţi şi.1 Dimensiuni caracteristice 9. 29/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1.1 Diametru Diametrul pilotului se stabileşte funcţie de tehnologia de execuţie ce se adoptă. Consistenţa betonului.1 Beton Piloţii se realizează din beton de clasă cel puţin C12/15 (B 15). Dozajul minim de ciment : 350 kg/m3 400 kg/m3 pentru betonare în uscat pentru betonare sub apă sau sub noroi de foraj Agregatele trebuie să fie de râu. Dimensiunea maximă a agregatelor trebuie să fie cel mult egală cu cea mai mică dintre valorile: → 1/ 4 din ochiul carcasei de armătură . diametrul pilotului se consideră egal cu diametrul exterior al tubajului. PC 52 sau S500.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 9.2.2.2. În cazul piloţilor foraţi în uscat şi netubaţi precum şi în cel al piloţilor foraţi sub noroi. 2. întârzietori de priză. → 1/ 4 din diametrul interior al coloanei de betonare.2. → 1/ 2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii. Raportul A/ C trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 0.1.2 Alcătuirea piloţilor 9. dacă este cazul. Pentru piloţii situaţi în terenuri cu ape agresive. trebuie să fie de: → 10…15 cm la betonarea în uscat. 9. diametrul pilotului se consideră egal cu diametrul uneltei de săpare.

5 m după îndepărtarea stratului de rocă alterată. este raţional ca diametrele să fie cât mai mari. inele de rigidizare şi distanţieri. 9. La piloţii cu solicitări orizontale importante. În acest scop.20 m (d . etrieri sau fretă.2. Se recomandă ca lungimea pilotului forat de diametru mare să se determine în funcţie de adâncimea la care se întâlneşte stratul practic incompresibil. Adâncimea de pătrundere a pilotului în stratul portant trebuie să fie de cel puţin 2 d la piloţii cu d < 1.4 Injectare la bază sau în lungul suprafeţei laterale a pilotului forat Pentru sporirea capacităţii portante a pilotului forat precum şi pentru micşorarea deformaţiilor datorate terenului de la bază.5 d la piloţii cu d ≥ 1.2 Armarea piloţilor se face cu carcase de armătură formate din bare longitudinale. În cazul piloţilor purtători pe vârf precum şi în cazul unor solicitări orizontale importante. cu înălţimea cel puţin egală cu diametrul secţiunii curente a pilotului. Dacă stratul portant este constituit dintr-o rocă stâncoasă.1 Armarea piloţilor se face cu respectarea prevederilor din SR EN 12699/2004 şi SR EN 1536/2004. pilotul să transmită la teren încărcarea axială de calcul care îi revine. având rezistenţa la compresiune cu deformare laterală liberă (compresiune monoaxială) de cel puţin 200 kPa la forarea în uscat şi 300 kPa la forarea în apă.diametrul pilotului).2.3 Evazare la bază Evazarea la baza pilotului forat se face numai în cazul în care baza pătrunde într-un strat cu coeziune mare.3. 9. 9.3. 9. eventual slăbit prin operaţia de forare. Evazarea se face sub forma unui trunchi de con.2. se admite ca încastrarea să se facă pe minimum 0. prin efectul combinat al frecării pe suprafaţa laterală şi al rezistenţei în planul bazei.2. lungimea pilotului se stabileşte astfel încât să se asigure încastrarea necesară în teren.3 Carcasa de armătură poate să aibă secţiunea constantă sau variabilă în lungul pilotului.2. 9.3 Dispunerea piloţilor în radier 30/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2.1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3.3. Se recomandă ca aria secţiunii bazei lărgite să nu depăşească de trei ori secţiunea curentă a pilotului. după cum rezultă în urma calculului de rezistenţă a elementului de beton armat sau din condiţii constructive. 9. 9.2 Lungime Lungimea se stabileşte astfel încât.1.3 Armarea piloţilor 9. fiind coborâte în gaura forată odată cu carcasa de armătură.2.2. ţevile prin care urmează a se injecta suspensia (de obicei lapte de ciment) se înglobează în corpul pilotului.1.2. se poate prevedea o injectare la baza pilotului sau în lungul suprafeţei laterale a acestuia.20 m şi 1. Reţeta şi tehnologia de injectare se precizează în caietul de sarcini.2.

Înălţimea radierului se determină din calcul. iar armăturile longitudinale ale piloţilor trebuie să se înglobeze în radier pe o lungime determinată prin calcul. 9.4. piloţii trebuie să pătrundă în radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm. este de: în cazul piloţilor de îndesare 3 D în cazul piloţilor de dislocuire →2d+ 100 unde: d diametrul sau latura mică a secţiunii pilotului D fişa reală a pilotului 9. iar armăturile longitudinale ale piloţilor să se înglobeze în radier pe minimum 25 cm.4. 9.3.2 Radierul de beton armat se calculează sub acţiunea încărcărilor de la suprastructură şi a reacţiunilor din piloţi.1 Adâncimea de fundare a radierului se stabileşte în raport cu : → existenţa subsolurilor şi instalaţiilor subterane.4 Alcătuirea radierului 9.1 şi 9. piloţii trebuie să pătrundă în radier cu capetele intacte pe o lungime de 15 cm.3.4. 9. dar nu mai puţin de 40 ori diametrul barelor cu secţiune constantă sau de 20 ori diametrul barelor cu profil periodic.4.4.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 9.2 În cazul fundaţiilor pe piloţi supuşi la solicitări axiale de smulgere sau la forţe orizontale mari. radial sau în şah.4. → posibilitatea de umflare prin îngheţ a pământurilor etc. care impun preluarea acestora prin piloţi consideraţi încastraţi în radier.).1 În cazul fundaţiilor pe piloţi supuşi la solicitări axiale de compresiune şi la forţe orizontale reduse.2. dar nu mai mică decât cea prevăzută la pct.2 Repartizarea piloţilor sub radierul fundaţiei se face. 9.4. care pot fi preluate de piloţii consideraţi articulaţi în radier.4.4. 9.4. Clasa betonului trebuie să fie minim C12/15 (B 15). de regulă.4 Lungimea părţii piloţilor cuprinsă în radierul de beton armat se determină în funcţie de tipul de solicitare şi de tipul şi diametrul armăturii longitudinale din corpul pilotului (nu se include în grosimea radierului stratul de beton armat turnat sub apă sau betonul de egalizare) conform reglementărilor tehnice specifice. în rânduri paralele. → condiţiile geologice şi hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane şi variaţia acestuia în timpul construcţiei şi al exploatării acesteia etc. 9.4. măsurată în teren.1 → 3d Distanţa minimă între axele piloţilor. 31/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . 9.3 Distanţa între faţa exterioară a piloţilor marginali şi extremitatea radierului trebuie să fie minimum 1 d. dar nu mai mică de 25 cm. dar nu va fi mai mică de 30 cm.4.

1. 10. conţinutul unei fişe de forare-betonare. proiectant şi executant.3 Încărcări de control pe piloţi Încărcările de control se prevăd pentru piloţii care nu corespund condiţiilor de calitate prevăzute la caietul de sarcini. 10.1 Controlul calităţii betonului pus în operă se face pentru: → piloţii la care încercarea epruvetelor nu a dat rezultate corespunzătoare clasei prescrise în proiect.betonare precum şi alte observaţii pe parcursul execuţiei pun la îndoială continuitatea.2. În funcţie de rezultatele obţinute. acestea se aplică atât piloţilor suspectaţi de lipsă de continuitate cât şi prin sondaj. Controlul se face. → un număr de piloţi stabilit prin proiect (minim 10 % din numărul total de piloţi şi cel puţin un pilot la fiecare fundaţie). impedanţă mecanică etc.1 Supravegherea execuţiei 10. spre exemplificare. procedeul fiind costisitor şi reclamând utilaje speciale. → piloţii la care în timpul execuţiei s-au produs deficienţe care pot afecta calitatea betonului.1 pentru controlul calităţii betonului pus în operă.2. prin : → dezvelirea piloţilor respectivi.2. → metode nedistructive (carotaj sonic. 10.2. SUPRAVEGHEREA EXECUŢIEI ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PILOŢILOR 10. → extragerea de carote (după dezvelire sau prin forare la suprafaţă cu mijloace adecvate).2. la alegere.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 10. ).2 Controlul calităţii piloţilor puşi în operă 10. în condiţiile specificate la pct.2.2 Verificarea continuităţii corpului pilotului se poate face prin: → carotare pe întreaga lungime a pilotului. proiectantul decide dacă piloţii încărcaţi 32/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1. 10. aleşi prin înţelegere între beneficiar. 10.1 Condiţiile generale sunt date la 7. Se programează încărcări de control la cel puţin 25 % din totalul piloţilor care nu corespund condiţiilor de calitate. → încărcări de control pe piloţi. 10.2.3 În anexa E se prezintă.2. se aplică numai la acei piloţi la care datele din fişa de forare .2 Controlul calităţii piloţilor după execuţie constă din: → controlul calităţii betonului din corpul pilotului. → verificarea continuităţii corpului pilotului.1 Condiţiile generale sunt date la 7.2. 10. → metode nedistructive.9 din SR EN 1997-1/2006.2.2.9 din SR EN 1997-1/2006. Condiţiile specifice sunt date în SR EN 12699/2004 şi SR EN 1536/2004. carotaj radioactiv. 10.1.

Orr. monitoring and quality control".NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL se înglobează în lucrare şi dacă este cazul extinderea încărcărilor de control şi la ceilalţi piloţi. Chr.European Practice. L. Balkema. A. Proceedings of the ERTC 3 Seminar. BIBLIOGRAFIE SR EN 1997-1/2006 SR EN 1997-1/NB/2007 STAS 2561/1-83 STAS 2561/3-90 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale Sectiunea 7: Fundaţii pe piloţi Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale Anexa naţională Teren de fundare PILOŢI Clasificare şi terminologie Teren de fundare PILOŢI Prescripţii generale de proiectare Teren de fundare PILOŢI FORAŢI DE DIAMETRU MARE Prescripţii generale de proiectare. Katzenbach. 1997 „Design of pile foundation following Eurocode 7. Workshop „Eurocodes: background and application”. 17-18 April 1997. Brussels. Balkema. R. Springer Nerling. Brussels. 1997 "Geotechnical Design to Eurocode 7". 17-18 April 1997.Section 7”. Jardine. Balkema.German practice" in Design of Axially Loaded Piles .L. R. driving formulae. Proceedings of the ERTC 3 Seminar. F. Proceedings of the ERTC 3 Seminar. Chow.European Practice. 17-18 April 1997. 1999 STAS 2561/4-90 NP 045-2000 NP 106-85 Frank. Holeyman. Brussels. Berlin.C. Brussels. Farell. Brussels. 33/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . execuţie şi recepţie Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia baretelor pentru fundarea construcţiilor „Some comparison of safety for axially loaded plies. Frank. in Design of Axially Loaded Piles . E. 1997 "Design of axially loaded piles and piles groups . in Design of Axially Loaded Piles . in Design of Axially Loaded Piles .J. În urma acestor încărcări se precizează soluţiile de remediere care să asigure condiţiile de rezistenţă şi stabilitate ale fundaţiei. 17-18 April 1997.European Practice.T. 1997 "Improved pile design methods from filed lesting research". R. Moormann. R. 2008 "Pile dynamic testing. Proceedings of the ERTC 3 Seminar.European Practice”. Balkema.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXE 35/55 _________________ ___________________________________________________________________________________________________ ____________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

3 Considerând că un pilot acţionat de solicitări transversale conform fig.2 Datorită variaţiei importante pe verticală a naturii şi stării terenului.1 c). Fig.1 suferă deformaţia y=y(z). definit într-un sistem de axe (fig. A. se poate exprima echilibrul diferenţial cu relaţia: d4y (A.1 a) supus la încărcări transversale (forţă tăietoare. Caracteristica de deformabilitate a resoartelor supuse la presiuni orizontale poartă denumirea de coeficient al reacţiunii laterale Es . A. A. în urma căreia se mobilizează din partea terenului presiunea reactivă p r = p r (z) (fig.1 b).NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA A CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC A. moment încovoietor) terenul de fundare se asimilează cu un mediu (de tip Winkler) alcătuit din resoarte independente (fig.1 Pentru calculul deformaţiilor şi eforturilor în lungul unui pilot izolat. A.1 A. A. 35/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1) (EI) p 4 + p r = 0 dz în care presiunea reactivă p r se determină cu relaţia: pr = Es y iar (EI)p este rigiditatea la încovoiere a secţiunii pilotului. se recomandă să se considere coeficientul Es variabil cu adâncimea: Es=Es(z). A.

A. calculul se opreşte. în care d este diametrul pilotului sau latura secţiunii transversale perpendiculară pe direcţia planului de acţiune a încărcării transversale.y). trecând prin origine(fig.2) Es = mh z în care mh se numeşte modulul coeficientului reacţiunii laterale. rotirea.dacă comparaţia este pozitivă.dacă comparaţia este negativă. cu coeficient al reacţiunii laterale variabil linear cu adâncimea: (A. care se poate determina conform pct. b) Cu valoarea estimată se calculează translaţiile y(z) cu relaţia (A. C. iar (EI) p λ=5 mh Pentru piloţii opriţi cu baza în terenuri nestâncoase coeficienţii de influenţă se iau conform tabelelor A. momentul încovoietor şi forţa tăietoare în secţiunea pilotului de la adâncimea z.2 b). acordând prioritate zonei superioare a a) stratificaţiei pe o adâncime de aprox. By(z/D). A.3) y( z ) = A y ( z / D) + B y ( z / D) (EI) p (EI) p θ(z) = Pλ2 Mλ A θ ( z / D) + B θ ( z / D) (EI) p (EI) p (A. Se reprezintă valorile Es funcţie de adâncimea z şi se construieşte dreapta medie prin e) aceste puncte. se reia calculul de la pct.2 a). A. 36/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . Se estimează o primă valoare pentru modulul mh.5) M T(z) = PA t (z / D) + B t (z / D) (A. c) Pe baza datelor din curbele p-y şi cu valorile translaţiilor y(z) se determină coeficienţii d) reacţiunii laterale secanţi Es(z) (fig. M(z).4 Calculul deformaţiilor şi eforturilor în ipoteza terenului linear elastic se face cu relaţiile: Pλ3 Mλ2 (A. cu coeficient al reacţiunii laterale dependent de nivelul de solicitare şi cu o distribuţie oarecare pe adâncime Es=Es(z. Aθ(z/D)…Bt(z/D) sunt coeficienţi de influenţă funcţie de fişa redusă z max = D / λ şi funcţie de adâncimea relativă z/D. 2) Ipoteza terenului nelinear.5 Calculul deformaţiilor şi eforturilor în ipoteza terenului neliniar se poate face prin metode iterative astfel: Se determină curbele p-y la diferite adâncimi. ultimele rezultate fiind admise ca valabile. . Panta acestei drepte reprezintă noua valoare a coeficientului m*h.4) Μ (z) = PλA m (z / D) + MB m (z / D) (A.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pentru rezolvarea ecuaţiei (A. A. T(z) sunt deplasarea.1 şi A.2.3). θ(z).1) pot fi adoptate mai multe ipoteze ca de exemplu: 1) Ipoteza terenului linear-elastic.2 din anexa C. C. 5d.3 din anexa C. c cu o altă valoare pentru mh.6) λ în care y(z). iar Ay(z/D). f) Se compară: g) m* h − m h ≤ toleranta . construirea curbelor se poate face conform pct.

05 mh. A. Fig.2 37/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .toleranţa se acceptă în limitele 0.02 mh…0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL .

606 1.024 0.148 -3.691 0.40 0.293 -1.794 -2.169 -1.452 1.219 -0.192 0.018 0.093 0.199 -3.395 2.028 2.805 1.864 -0.416 -3.333 0.684 -0.075 0.649 -1.978 -0.225 0.192 3.557 Bθ 1.059 -0.248 -3.795 2.763 1.391 -1.437 2.059 0.444 2.751 0.15 0.601 0.012 z max ≥ 5 By -1.488 -1. din prima coloană a tabelului.367 -3.162 Ay 2.028 0.219 -0.121 1.055 -0.520 -0.758 -1.553 0.530 -1.048 0.581 0.125 0. În cazul piloţilor la care z max > 5 .00 0.393 4.712 1.277 0.482 -1.076 0. se foloseşte fişa de calcul Dc=5λ.595 -1.780 -0.918 -0.306 -0.731 4. în locul fişei reale.190 0.935 -1.062 0.098 -0.100 -2.758 -1.05 0.416 -3.163 -0.713 3.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul A.205 1.033 -0.490 1.438 2.512 1.186 0.409 -3.50 0.00 Ay 4.497 -1.094 2.018 0.706 -1.052 0.667 -1.825 Bθ 3.003 Bθ 1.458 0.310 -1.247 0. 2.079 -0.972 -0.591 -0.091 0.023 -0.047 2.625 -1.752 -0.378 3.078 -0.034 1.874 -1.256 1.687 0.992 2.060 0.957 -2.623 -1.106 -0.594 -0.685 0.206 0.863 0.90 1.018 -0.036 0.35 0.337 -1.789 1.701 1.672 -0.498 -2.1 z/D 0.063 Bθ 1.561 -0.435 -0.488 0.174 -0.141 0.165 0.211 -1.030 0.292 Aθ -1.363 -0.520 2.828 -2.084 0.342 1.047 -2.465 2.066 0.20 0.182 -0.236 0.333 -3.361 2.097 -3.555 0.121 0.048 0.052 -0.963 0.575 -1.258 -1.003 -0.262 0.293 -3.935 0.439 z max = 2 By -3.182 -1.972 0.623 -1.409 -1.314 1.639 1.085 Ay 2.447 -0.003 -0.193 -0.505 1.020 0.068 -0.025 Ay 2.025 Aθ -1.097 0.458 0.291 2.006 -0.581 -1.139 0.046 2.80 0.015 Aθ -1.072 0.494 z max = 3 By -1.285 0.049 OBSERVAŢII: 1.041 -0.110 0.340 0.747 0.45 0.386 0.198 1.254 0.069 -0.925 0.081 0.673 -0.10 0.108 0.064 0.608 2.295 -0.092 2.241 0.951 1.059 -0.534 0.108 z max = 4 By -1.051 -0.728 2.160 -0.272 -0.137 0.076 1.846 -2.392 -3.267 -0.30 0.288 -1.645 1.419 Aθ -3. Pentru valori intermediare ale lui z max şi ale raportului z/D se interpolează liniar 38/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .874 -0.60 0.893 2.364 -0.574 -0.707 1.625 -1.387 -0.865 -0.803 -0.475 1.70 0.099 0.25 0.241 -0.432 -1.888 -2.002 -0.038 -0. D.078 -0.801 0.053 3.742 -1.455 0.326 -0.700 2.041 0.014 1.107 -0.338 0.228 0.106 -0.715 -0.599 -0.242 0.035 0.718 2.153 -0.761 0.175 2.538 -0.000 -0.853 0.042 -0.105 0.147 0.

091 -0.251 0.851 0.189 0.475 0.000 0. în locul fişei reale.955 0.864 0.653 -0.852 0.604 -0.914 0.000 At 1.996 0.225 0.444 -0.357 0.413 0.20 -0.036 0.044 0.336 0.15 -0.546 0.2 z/D Am 0.192 0.521 -0.999 0.000 0.127 -0.695 -0.021 -0.243 0.704 -0.000 z max = 4 Bm 1.491 0.594 0.60 -0.000 -0.405 0.000 OBSERVAŢII: 1.320 0.050 0.194 -0.023 -0.271 0.000 Am 0.049 1.104 -0.131 0.229 -0.008 0.111 0.775 0.750 0.271 -0.058 0.415 -0.727 -0.762 -0.531 -0.00 0.407 0.398 -0.423 -0.531 -0.970 0.526 -0.000 z max ≥ 5 Bm 1.898 0.00 0.378 -0.419 0.023 0.268 0. din prima coloană a tabelului.163 -0.872 0.814 0.674 0.447 -0.959 0.010 0.194 0.474 0.35 -0.919 0.000 Am 0.475 0.025 0.996 0.522 0. z max = 2 Bm 1.000 0.647 -0.811 0.512 0.660 -0.326 0.000 0.281 0.438 0.423 0.873 0.639 0.289 -0.147 0.927 0.987 0.428 0.365 0.149 -0.429 0.582 -0.773 0.390 -0.064 -0.298 -0.10 -0.910 0.739 -0.754 0.906 0.25 -0.202 0.519 0.195 -0.290 -0.000 At 1.000 0.071 0.810 0.000 0.058 0.593 0.998 0.937 0.000 0.70 -0.987 0.40 -0.410 0.628 0.80 -0.979 0.019 -0.328 -0.766 -0.021 -0.614 0.90 -0.497 0.327 -0.270 0.418 -0.000 Bt 0.770 -0.359 0.05 -0.482 0.959 0.688 0.000 Bt 0.293 0.237 0.615 -0.446 0.000 0.099 0.199 0.857 0.551 0.096 -0.000 0.369 0.352 0.975 0.000 At 1.024 -0.945 0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul A.000 Bt 0.460 0.50 -0.075 0.000 -0.530 -0.709 -0.364 0.489 0. Pentru valori intermediare ale lui z max şi ale raportului z/D se interpolează liniar 39/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .031 0.055 0.074 -0.865 0.366 -0.998 0.447 0.622 -0. se foloseşte fişa de calcul Dc=5λ.000 0.763 -0.033 0.142 0.332 0.722 0.244 -0.000 z max = 3 Bm 1.000 -0.287 -0.663 -0.467 0.419 0.141 0.126 0.635 -0.066 -0.000 0.000 Am 0.000 0.30 -0.041 0.724 -0.000 În cazul piloţilor la care z max > 5 .000 At 1.220 -0.722 0.968 0.294 0.197 -0.427 0.159 0.209 0.382 0.246 0.795 0.603 0. 2.519 0.747 0.384 -0.511 0.459 -0.120 0.530 -0.161 0.440 0.000 Bt 0.068 -0.993 0.004 0.495 0.005 -0.000 0.039 0.641 0.443 0.287 0.174 0.001 0. D.667 0.216 0.

Oxyz. .se determină matricea de rigiditate [Ki] a fiecărui pilot i. M z ) (fig. dacă este cazul. în raport cu sistemul local de axe Oixiyizi . . {D}. . B.1) şi se determină vectorul deplasărilor radierului.mz) în secţiunea de încastrare a fiecărui pilot i.1) se cere: T radier. 40/54 B.3.se determină matricea de rigiditate a grupului de piloţi [K] în raport cu sistemul general de axe.determinarea diagramelor de eforturi secţionale în lungul fiecărui pilot. θy. Fig.verificarea de rezistenţă a secţiunii piloţilor şi verificarea la capacitatea portantă în raport cu terenul.determinarea deplasărilor {DT}T=(u. {F} = (Fx .v. . M x .1 Cunoscându-se acţiunea exterioară pe radier.1 Calculul se efectuează în următoarele etape: .fy. B. în .determinarea eforturilor {fi}T=(fx.θx. la starea limită de deformaţii.w. Fz .θz). . B.fz.se rezolvă sistemul de ecuaţii: [K}{D}={F} (B.my. M y . Fy . conform pct. .2 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA B CALCULUL UNUI GRUP SPAŢIAL DE PILOŢI CU RADIER RIGID B.mx.verificarea. prin asamblarea rigidităţilor locale şi transformarea sistemelor de coordonate.

expresiile coeficienţilor de flexibilitate se determină adăugând la deplasările calculate la nivelul terenului. În cazul piloţilor cu simetrie axială a secţiunii transversale: δ xx = δ yy = δ x δ θθx = δ θθy = δ θ δ xθ = δ yθ = δ θx = δ θy 2.se fac verificări la starea limită de deformaţii. δyy.1 Se consideră un pilot izolat definit în sistemul local de axe (fig. . 5. . mărimi ce au semnificaţia de coeficienţi de flexibilitate.3) . . B.2).2) în care [ri][li] sunt matricele de transformare a axelor prin rotaţie şi respectiv translaţie.2. δxθ=δθx. deplasările pe consola de lungime l0. Se aplică. B. mx=1.3.3 Determinarea flexibilităţii pilotului izolat B. deplasările δxx. câte o solicitare unitară fx=1.se fac verificări de rezistenţă ale secţiunii pilotului conform reglementărilor tehnice specifice. fy=1.se fac verificări la capacitatea portantă în raport cu terenul conform pct.se determină solicitările pe capul pilotului: {fi}=[Ki]{di} (B. în mod succesiv. şi δθθy.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL . şi se determină conform prevederilor din anexa A. astfel: ⎡ λ2 ⎤ l0λ λ2 l 0 l3 λ3 0 δx = A y (0) + ⎢ A θ (0) + B θ (0)⎥ l 0 + B y (0) + (EI) p (EI) p (EI) p 3(EI) p ⎢ ⎥ ⎣ (EI) p ⎦ δ xθ = δθ = 2 ⎡ λ ⎤ l0 λ2 B y (0) + ⎢ B θ (0)⎥ l 0 + = δ θx (EI) p ( EI ) 2 ( EI ) ⎢ ⎥ p p ⎣ ⎦ l λ Bθ + 0 (EI) p (EI) p 41/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . conform prevederilor din anexa A. în raport cu sistemul propriu de axe: {di}=[ri][li]{D} (B. δyθ=δθy. OBSERVAŢII: 1. δθθx.se efectuează calculul eforturilor în lungul axei pilotului. . În cazul piloţilor cu fişă liberă l0. dacă se impun.se determină vectorul deplasărilor {di} la capul fiecărui pilot. my=1 şi mz=1 în capul pilotului. fz=1.

3. Se recomandă să se considere încărcarea N0 ce revine piloţilor din grup sub acţiuni permanente. deplasarea δz şi răsucirea δϕ se determină astfel: a) La translaţie verticală .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig. încărcarea axială aferentă.2 B. .2 Pentru gradele de libertate necuplate de translaţia axială. în care s0 N0 OBSERVAŢII 1.pe baza unor modele teoretice adecvate.4 Determinarea matricii de rigiditate [Ki] a pilotului izolat. B.din încărcări de probă: δz = s0 N0 deplasarea capului pilotului. 2. În cazul piloţilor cu fişă liberă pe lungimea l0 trebuie să se ţină seama şi de efectele acesteia. 42/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . B.pe baza unor modele teoretice adecvate. b) La răsucire . În cazul grupului de piloţi la care eforturile axiale pot varia foarte mult se recomandă folosirea flexibilităţii diferenţiate pentru piloţii comprimaţi şi pentru cei supuşi la tracţiune.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Matricea de rigiditate are forma: u Kx 0 0 0 Kθ x 0 v 0 Ky 0 Kθ y 0 0 w 0 0 Kz 0 0 0 θx 0 Kyθ 0 Kθ(x) 0 0 θy Kθ 0 0 0 Kθ(y) 0 θz 0 0 0 0 0 Kϕ fx fy fz mx my mz în care K x ( y) = K θx ( y) = Kθ = δθ 2 δ x δθ − δθ x ( y) δ θx ( y) 2 δ x δθ − δθ x ( y) δx 2 δ x δθ − δθ x ( y) K z = 1/ δz K ϕ = 1/ δϕ OBSERVAŢIE Indicii din paranteze arată că relaţia se aplică şi pe direcţia (y). În cazul grupului plan de piloţi (fig. B. În cazul piloţilor având secţiunea transversală cu simetrie axială mărimile după cele 2 direcţii din plan sunt egale.3) sistemul (B.1) devine: K xx u + K xz w + K xθ θ y = Fx K zx u + K zz w + K zθ θ y = Fz K θx u + K θz w + K θθ θ y = M y 43/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

B.3 în care np 1 K xx = ∑ (K xx cos 2 α + K z sin 2 α K xz = ∑ (K z − K x ) sin α cos α = K zx 1 np K xθ = ∑ x i (K z − K x ) sin α cos α + ∑ K xθ cos α = K θx 1 1 np np K zz = ∑ (K z cos 2 α + K x sin 2 α) 1 np K zθ = −∑ x i (K z cos 2 α + K x sin 2 α) −∑ K xθ sin α = K θz 1 1 np np K θθ = ∑ x i2 (K z cos 2 α + K x sin 2 α) + ∑ K θ 1 1 np np 44/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig.

1. bc =1. lăţimea de calcul a pilotului. în metri. diametrul sau latura secţiunii transversale.5d+0. care se calculează cu relaţia: l k = 3. paralelă cu planul de acţiune a încărcării transversale.1) se compune. Coeficientul Es se determină cu relaţia: E s = m h z = Kb c z (kPa) (C. în metri. hiperbolă.1 Curba p-y la o cotă curentă z. cu condiţia verificării piloţilor prin încărcări de probă. conform tabelului C. Dacă în limitele grosimii lk se întâlnesc mai multe straturi caracterizate prin coeficienţi de proporţionalitate Ki diferiţi ( cu peste 50%) faţă de media ponderată linear cu grosimile. ce se determină cu relaţia: y 1 y (C. în metri.2 Determinarea coeficientului reacţiunii laterale Es variabil linear cu adâncimea. În lipsa unor date experimentale complete pot fi utilizate valorile precizate în prezentul cod.3. Coeficientul K se determină pentru straturile de pământ aflate până la o adâncime lk . (fig.5 ≤ D (C. iar grosimea fiecărui strat hi este cel puţin egală cu lăţimea de calcul a pilotului bc .5 în celelalte cazuri.1) în care K bc d coeficient de proporţionalitate. K cu relaţia: K= ∑ K h (h i =1 i i n i 2 k + 2∑h j) j=i +1 n l (C.5d 1 + 1.3 Construirea curbelor p-y în ipoteza terenului nelinear C. care se ia astfel: bc =d+1 la piloţi foraţi şi coloane având diametrul d ≥ 0. de regulă.8 m şi pentru barete. perpendiculară pe direcţia planului de acţiune a încărcării transversale. D fişa pilotului.1 Valorile parametrilor geotehnici utilizaţi în calculul piloţilor se recomandă să fie determinate experimental. C. se evaluează un coeficient echivalent. în metri.Porţiunea OA.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA C DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI CALCULULUI PILOŢILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL C.4) = + p K 0 αp d 45/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . C. în kilonewtoni pe metru la puterea a patra.3) C.2) în care d1 diametrul sau latura secţiunii transversale. din următoarele porţiuni: . în metri.

Tabelul C.5<Ic≤1. care se ia : β=0. d (ε c ) 0. d pd K0 = ξ la pământuri coezive.3.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL valabilă pentru p ≤ pd şi y ≤ βd în care pd presiunea ultimă de calcul determinată conform pct. Prafuri nisipoase având Ic>1.5) α= 1 − p d /( K i zβ d ) β K0 coeficient ce depinde de tipul pământului şi al încărcării.25 Argile şi argile prăfoase având 0. Prafuri nisipoase având Ic≤1.04 pentru pământuri necoezive şi conform tabelului C.2. Nisipuri prăfoase având 0. determinat cu relaţia: 1 (C.2 sau C.00.00 . εc deformaţia axială determinată prin încercarea la compresiune triaxială. Nisipuri mari Nisipuri cu pietriş. α coeficient de siguranţă.00. pietrişuri şi bolovănişuri cu umplutură de nisip.6≤e<0. corespunzătoare la 50 % din deviatorul de rupere.2.3 în kilonewtoni pe metru pătrat.25<Ic≤0. Nisipuri fine şi nisipuri mijlocii Argile şi argile prăfoase având Ic>1.00.3. 2500…5000 2000…4000 ξ 5000…8000 8000…13000 - 4000…6000 6000…10000 10000…20000 46/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Coeficientul de proporţionalitate K.2 pentru pământuri coezive. în lipsa datelor experimentale se pot adopta valorile precizate în cadrul observaţiei de sub tabelul C. kN/m4 Tipul pământului piloţi prefabricaţi piloţi executaţi pe loc 650…2500 500…2000 Argile şi argile prăfoase având Ic≤0.8 Argile şi argile prăfoase având 0. panta iniţială care se ia astfel: b K 0 = K c z la pământuri necoezive.5.25 coeficient conform tabelului C. C.

5≤Ic<1.argile având Ic>1.2 Tipul pământului coeziv Normal consolidat Supraconsolidat 30 10 5εc 20εc 80εc 8εc 30 10 2.5 .Porţiunea lineară orizontală AD sau.1 . pentru analize preliminare.01 εc=0.00 47/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . C.Porţiunea AB. pentru argile se poate aprecia deplasarea necesară mobilizării rezistenţei reziduale cu relaţia: y=β’d (C. nisipuri afânate saturate solicitate ciclic etc. se pot adopta următoarele valori pentru deformaţia axială εc : εc=0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig. În mod aproximativ.argile având Ic<0. caracteristică pământurilor ce pot suferi degradări structurale la diferite tipuri de solicitări (argile supraconsolidate. Tabelul C.02 .5εc 20εc 5εc Parametrul Tipul încărcării Statică ξ β β’ ξ β β’ Ciclică OBSERVAŢIE În lipsa datelor experimentale.6) în care β’ se ia conform tabelului C.00 εc=0.005 .5εc 7. Presiunea pd reprezintă rezistenţa reziduală şi se determină prin încercări de laborator. după caz BC.argile având 0.). .2. lineară.

în cazul solicitărilor ciclice: z Np = 8 z cr zcr=10d la pământuri normal consolidate sau uşor supraconsolidate. presiunea verticală efectivă la cota z. (C.7) (C.8) (C. şi z 1 + sin Φ ' ' p 0 (kPa) p ds = 3 2d 1 − sin Φ ' pentru adâncimi z>2d.9) (C. zcr=5d la pământuri supraconsolidate.3. C. în kilopascali p’0 C. coeficient care variază linear cu adâncimea.2 Calculul presiunii ultime pentru pământuri coezive C. în grade. de calcul.12) 48/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2 Cazul actiunii ciclice 1 + sin Φ ' ' p dc = 3 p 0 (kPa) 1 − sin Φ ' pentru adâncimi z ≤ 2d.3 Calculul presiunii ultime pentru pământuri coezive pd = Npcu în care cu Np coeziunea aparentă nedrenată.3.1 Cazul acţiunii statice 1 + sin Φ ' ' p 0 (kPa) p ds = 4 1 − sin Φ ' în care Φ’ unghiul de frecare interioară efectivă.2.în cazul solicitărilor statice: z Np = 1+ 7 z cr .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL C.10) (C.2.11) (C.3.3. se determină astfel: .

D. în kilonewtoni.2) p n = ' ' (kPa) LB în care N este efortul total vertical provenit din încărcările de calcul din gruparea fundamentală (conform STAS 10101/0-75. D.1 În cazul fundaţiei cu piloţi verticali (fig.1) B ' = B + 2r0 în care L’ .4). respectiv lăţimea conturului exterior al grupului de piloţi.3. 7.1 Presiunea medie netă pn pe talpa fundaţiei convenţionale se consideră egală cu: N (D. până la o adâncime corespunzătoare limitei inferioare a zonei active(definită la pct. în metri. în metri. r0 raza de influenţă a pilotului (pct. D. pământul de sub nivelul vârfurilor piloţilor se împarte în straturi elementare. măsurate în planul vârfurilor piloţilor.1 a).2 49/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . Fig. măsurate în planul radierului. în metri.2.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA D CALCULUL TASĂRII PROBABILE A UNEI FUNDAŢII PE PILOŢI CU METODA BAZATĂ PE SCHEMA FUNDAŢIEI CONVENŢIONALE D. În cazul fundaţiei cu piloţi înclinaţi (fig. D. D.B lungimea. B’ lungimea.1 b) fundaţia convenţională are dimensiunile în plan L’ şi B’ egale cu lungimea.2). fundaţia convenţională se consideră că are talpa orizontală la nivelul mediu al vârfurilor piloţilor şi dimensiunile în plan egale cu: L' = L + 2r0 (D. L .3 Pentru calculul tasării probabile a fundaţiei convenţionale. ce acţionează în planul tălpii radierului. STAS 10101/0A-77 şi STAS 10101/0B-87). respectiv lăţimea conturului exterior al grupului de piloţi. respectiv lăţimea fundaţiei convenţionale. D.

Tabelul D.27 0.4 0.39 0.04 0.1.80 0.3) σ zi = α 0 p n (kPa) în care α0 coeficient de distribuţie al eforturilor verticale dat în tabelul D.10 0.75 0.4 1.0 4.1 L /B z / B' ' ' 1 1.2 0.37 0.87 0.8 1. cu relaţia: (D.21 0.98 0.34 0. D.96 0.38 0.24 0.00 0.61 0. D. în funcţie de rapoartele L' / B ' şi z / B ' .0 3.63 0.73 0.16 0. 50/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .08 0.48 0. z adâncimea planului de separaţie al stratului elementar faţă de nivelul tălpii fundaţiei convenţionale.88 0.6 0.00 0. în kilonewtoni pe metru cub.4) σ zi ≤ 0.48 0.00 0.32 0.53 0.0 OBSERVAŢIE ' Pentru valori intermediare ale rapoartele L / B şi z / B valorile α0 se obţin prin interpolare liniară.88 0.0 1.55 0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fiecare strat elementar se constituie din pământ omogen.13 0.26 0.98 0.64 0.0 0.03 0.44 0.19 0.11 0.06 0.1σ gzi în care σgzi efortul unitar din greutatea straturilor situate deasupra nivelului respectiv (sarcina geologică) calculat cu relaţia: σ gzi = ∑ γh (kPa) γ greutatea volumică a fiecărui strat geologic situat deasupra nivelului respectiv.3.02 ' ' 2 3 ≥10 1.42 0. în metri.45 0. grosimea stratului trebuie să fie mai mică decât 0.75 0.31 0.04 1.1 La limitele de separaţie ale straturilor elementare se calculează eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise pe talpa fundaţiei convenţionale.0 0.4 B’.96 0.53 0.16 0.05 0.0 5.13 α0 1.20 0.6 2.2 1.2 Limita zonei active se consideră la nivelul stratului elementar la care începe să se îndeplinească condiţia: (D.32 0.3.

în metri.3). respectiv la limita inferioară a stratului zi şi σ zi elementar i.8. astfel stabilită. modulul de deformaţie lineară al stratului elementar i.3 Tasarea probabilă a fundaţiei convenţionale se calculează cu relaţia: n σ h S = 100β∑ zi i (cm) (D. σzi efortul vertical mediu în stratul elementar i. În situaţia în care limita inferioară. în metri. nu apar orizonturi mai compresibile. calculat cu relaţia: σ sup + σ inf zi σ zi = zi (kPa) 2 inf σ sup efortul unitar la limita superioară. adâncimea zonei active se limitează la suprafaţa acestui strat. în kilopascali.4).3.05σ gzi În situaţia în care în cuprinsul zonei active apare un strat practic incompresibil (E>100000 kPa) şi există siguranţa că în cuprinsul acesteia. D. rezultă în cuprinsul unui strat având modulul de deformaţie lineară mult mai mic decât al straturilor superioare. calculat cu relaţia (D.5) Ei 1 în care β coeficientul care corectează schema simplificată de calcul şi se ia egal cu 0. în kilopascali Ei ANEXA E Întreprinderea …………………… 51/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . hi grosimea stratului elementar i. sau având E<5000 kPa. adâncimea zonei active se majorează prin includerea acestui strat sau până la îndeplinirea condiţiei: σ zi < 0. până la adâncimea corespunzătoare atingerii condiţiei (D.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL h grosimea fiecărui strat.

STAS 1243-72) C. Pilot înclinat ……….Şeful de echipă forare-betonare ……………………………. cu utilajul ……… vertical .. ………………. m Stratificaţia terenului (conf. Stratificaţiile terenului întâlnite în timpul forării Adâncimea (m) Nivelul Observaţii hidrostatic ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… Nivelul bazei (cota finală) forajului ………….m. Date referitoare la forare Data şi ora începerii forajului terminării forajului Întreruperi accidentale (durata si cauzele) Adâncimea de încastrare în stratul de bază (m) Adâncimea forajului (m) Observaţii B. 52/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .Diametrul ….Proiectant ……………………………………………………. max) Nivel apă în foraj Adaosuri m3 Arma -tura lungimea carcasei Temperatura aerului Cuburi de probă data confecţionării Obs CONDUCATORUL TEHNIC AL LUCRĂRII ………………………. Betonarea Data şi ora începerii betonării terminării betonării Întreruperi acciden -tale (durata şi cauzele) Caracteristicile betonului Volumul Marca B Consistenta Mod de turnare Agregate (dim. .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Lucrarea ………………… Proiect nr. A. Fişa ………. AL COMPARTIMENTULUI CTC SAU AL PROIECTANTULUI ………………………………….forat în uscat sau tubat. . m.. FIŞĂ TEHNICĂ a pilotului nr. ………. DELEGATUL BENEFICIARULUI.

B E.B E E. se compară cu cel cunoscut la cercetarea terenului suprafaţă odată cu noroiul de foraj şi se întocmeşte un profil geologic care se compară cu cel stabilit la cercetarea terenului se urmăreşte în permanenţă adâncimea găurii săpate se curăţă fundul de depuneri cu graifier materialul grosier îndepărtat cu graifer. a inelelor de rigidizare. al tubajului nivelul noroiului. a etrierilor.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA F Tabelul F.B EB Obiective de urmărit concordanţa între centrul forajului şi centrul pilotului diametrul exterior al uneltei de săpat diametrul exterior al uneltei de săpat şi diametrul exterior al uneltei de săpat diametrul exterior al tronsonului de capăt prevăzut cu cuţit. numărul şi poziţia barelor longitudinale. se verifică dacă dimensiunile agregatelor corespund cu cele prescrise în reţeta betonului se verifică dacă este asigurată cantitatea de beton necesară pentru pilot E. vâscozitatea. a distanţierilor şi a elementelor de prindere pentru manipulare şi punere în operă. filtraţia etc. După caz se verifică dacă de carcasa de armătură sunt fixate şi tuburile pentru controlul nedistructiv.1 Când se face controlul Ce se controlează Cine face controlul* E E E.B se verifică dacă consistenţa betonului se înscrie în limitele prescrise în caietul de sarcini şi dacă s-au recoltat probele în numărul precizat în caietul de sarcini 53/54 _________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . ţevile sau alte dispozitive care servesc pentru injectarea la baza pilotului se verifică dacă tipul şi marca cimentului corespund cu cele din caietul de sarcini. se examinează pământul adus la suprafaţă de unealta de săpat. circulaţia activă de noroi şi utilizarea sau cu alte mijloace depunerile fine prin racordarea burlanului instalaţiilor de absorbţie sau aerlift de betonare la o pompă de sucţiune până la curăţirea fundului se verifică alcătuirea carcasei de armătură în conformitate cu proiectul: formă.B E.B forat în uscat şi netubat Procedeu ce se foloseşte la execuţia pilotului forat cu tubaj forat sub noroi La instalarea utilajului Înainte de începerea forării poziţia utilajului utilajul de forat noroiul de foraj În timpul şi la terminarea săpăturii natura terenului adâncimea găurii După terminarea săpăturii (eventual după coborârea carcasei de armătură) După confecţionarea carcasei de armătură Înainte de confecţionarea betonului Înainte de turnarea betonului fundul găurii forate carcasa de armătură calitatea materialelor folosite la prepararea betonului asigurarea cantităţii de beton calitatea betonului care se pune în operă E. densitatea. dimensiuni. se întocmeşte un profil se examinează pământul adus la geologic.

se iau măsuri. B . precum şi a betonului alterat. B E se urmăreşte ca pâlnia de betonare să se găsească în permanenţă cu cel puţin 2 m sub nivelul betonului turnat se urmăreşte ca baza tubajului să fie în permanenţă cu cel puţin 2 m mai jos decât nivelul betonului turnat se urmăreşte dacă se menţine carcasa în poziţie conform proiectului: coaxialitatea ei faţă de gaura forată în cursul operaţiei de betonare şi nivelul carcasei în timpul betonării şi al extragerii tubajului se verifică efectuarea în conformitate cu prevederile caietului de sarcini E.beneficiarul. B E. B se măsoară în permanenţă înălţimea de beton în gaură şi se calculează volumul luînd în considerare diametrul nominal al găurii.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul F. se compară cu volumul pus în operă Când se face controlul Ce se controlează Cine face controlul* forat în uscat şi netubat forat sub noroi * E .executantul. B E.Controlul proiectantului se face conform reglementărilor legale în vigoare şi la solicitarea beneficiarului sau executantului 54/54 _________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 (continuare) Procedeu ce se foloseşte la execuţia pilotului forat cu tubaj Obiective de urmărit relaţia dintre înălţimea betonului în gaură şi volumul de beton turnat În timpul betonării adâncimea în beton a pâlniei de turnare poziţia tubajului poziţia carcasei de armătură injectarea la bază După betonare După întărirea betonului Pe toată durata execuţiei pilotului poziţia pilotului pregătirea capului pilotului tehnica securităţii muncii E. B E. B E se stabilesc: poziţia în plan şi cota capului pilotului şi se compară cu prevederile din proiect se stabileşte înălţimea betonului în exces. OBSERVAŢIE . care urmează a fi îndepărtat. dacă este cazul de completare a corpului pilotului pentru a se respecta prevederile din proiect cu privire la încastrarea pilotului în radier se urmăreşte în permanenţă respectarea normelor de tehnica securităţii muncii E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful