Cum şi cu ce se hrănea soldatul român

Alexandru Manafu

În imediata apropiere a frontului se serveşte masa în comun (fotografie realizată de soldatul Chirică Costache) Ce mânca soldatul român pe Frontul de Est? Hrană caldă, hrană rece? Cum se transportau alimentele pe distanţe mici, dar mai ales pe distanţe mari? Cu ce erau hrănite animalele? Ce alimente avea în permanenţă la el un soldat? Ce mâncau românii şi ce mâncau germanii? Articolul de mai jos îşi propune să trate e câteva aspecte ale hrănirii trupelor române în ră !oiul pentru apărarea "iinţei neamului #căci asta a repre entat pentru români a doua mare con"lagraţie a secolului $$%& Serviciul însărcinat cu hrănirea şi echiparea trupelor la pace şi la răz oi îl formează serviciul intenden!ei de la comandamentele marilor unită!i" Scopul acestui serviciu este de a asigura reaprovizionarea cu hrană# echipament# com usti il şi fura$e etc"# la timpul şi locul fixat de comandant#în condi!iile cele mai une# oricare ar fi situa!ia şi mi$loacele de care dispune" %rincipiile care stau la aza func!ionării serviciului de hrănire în timp de campanie sunt următoarele& ') hrănirea trupelor prin resursele rechizi!ionate din teritoriul unde operează armata (exploatare locală)( )) hrănirea trupelor cu su zisten!ele trimise din urmă# în cazul c*nd zona în care cantonează sau operează trupele nu oferă resurse suficiente( +) serviciul su zisten!elor să fie organizat astfel ca în imediata apropiere a soldatului să se dispună de& hrană proaspătă pentru ziua curentă( hrană de rezervă care se va consuma c*nd nu se poate asigura hrană caldă( mi$loace pentru prepararea hranei ( ucătării şi rutării)( mi$loace de transport pentru transportul şi recompletarea hranei consumate( ,) transportul su zisten!elor să se facă pe calea ferată# iar la convoiul de trăsuri sau convoiul auto să nu se recurgă dec*t în situa!ia în care nu se dispune de cale ferată" -)

'

transporturile din urmă tre uie organizate astfel înc*t serviciul de reaprovizionare să func!ioneze automat"

Mareşalul Antonescu gustă din felurile de mâncare pregătite pentru trupă, pe Frontul de Est (fotografie realizată de sergentul Petrescu Mircea) .xtrem de important este faptul că Serviciul /ntenden!ei tre uie să calculeze încă din timp de pace resursele de care au nevoie trupele at*t pentru declanşarea răz oiului# c*t şi pe timpul derulării campaniei" 0a aceste calcule se au în vedere at*t resursele din depozitele armatei# c*t şi resursele existente pe teritoriul na!ional pe care se poate conta în mod sigur"

În 1egiunea interioară se concentrează su zisten!ele necesare armatei
0a decretarea mo ilizării# teritoriul na!ional se împarte în două mari regiuni# şi anume& 1egiunea Armatelor de opera!iuni şi 1egiunea interioară" 1egiunea Armatelor cuprinde o parte a teritoriului na!ional# precum şi teritoriul ocupat de la inamic" .a este pusă su autoritatea Comandamentului de Căpetenie al Armatei# av*nd ca organ de direc!ie pe intendantul 2eneral al Armatei şi care face parte din Marele Cartier 2eneral" 1egiunea Armatelor de opera!iuni este despăr!ită de 1egiunea interioară printr3o linie care trece prin diferite puncte# pe c*t este posi il# limitele politice3 administrative (grani!a !ării# provincii# $ude!e) sau limitele naturale geografice (r*uri# creste de mun!i# dealuri)" Această linie ia denumirea de linie de demarca!ie şi se sta ileşte de Marele Stat Ma$or al Armatei împreună cu 2uvernul" În timpul campaniei# ea se modifică în raport de opera!iunile militare" 0a r*ndul ei# 1egiunea interioară cuprinde teritoriul din spatele liniei de

)

demarca!ie# se găseşte su autoritatea Ministerului Apărării 4a!ionale şi aici se concentrează şi se adună su zisten!ele necesare armatelor de opera!ii# fie din !ară# fie din import" 5oate structurile industriale sunt militarizate# lucr*nd numai pentru armată"

.şalonarea mi$loacelor de su zisten!ă la corpurile de trupă de diferite arme
Mi$loacele de su zisten!ă de care dispun corpurile de trupă pentru hrănirea efectivelor (oameni şi animale) sunt cele de mai $os&

Ce purta cu sine soldatul
Sacul de merinde# rani!a şi împacheta$ul de la şa (co uri# sacul de grăun!e# plasa de f*n) sunt mi$loacele puse la dispozi!ia fiecărui om pentru a putea transporta p*inea proaspătă destinată a fi consumată pe ziua curentă şi cele două ra!ii zilnice de hrană de rezervă# alcătuite din&

1a!ia de hrană de rezervă pentru cai era compusă numai din grăun!e" 6e men!ionat că în zona frontului se asigura hrană caldă în general# o m*ncare scăzută la pr*nz şi seara# atunci c*nd opera!iunile militare permiteau transportul hranei la luptători" Atunci c*nd nu se putea asigura hrană caldă# la ordinul comandantului se consuma hrana de rezervă (din cele ) zile de hrană de rezervă aflate permanent asupra luptătorului)" 7rganizarea de principiu a activită!ii de hrănire presupunea organizarea unor su depozite# depozite# centre de aprovizionare care procedau la aprovizionarea trupelor luptătoare" Av*nd în vedere

+

situa!iile des schim ătoare# determinate de ac!iunile de luptă# anotimpul şi starea vremii# resursele zonei de exploatare# de cele mai multe ori sărăcite sau inexistente# este de în!eles că hrănirea trupelor nu s3a desfăşurat întotdeauna fără sincope# fără întrerupere şi fără greută!i"

'ucătăriile de campanie
8iecare mică unitate (companie# escadron# aterie)# precum şi fiecare forma!iune similară de la diferite trupe şi forma!iuni de servicii# tre uia să fie dotată cu ucătării de campanie necesare pentru prepararea hranei calde" În principiu# trupele de infanterie erau dotate cu ucătării portative transportate pe trăsuri sau samare" %entru transportul ucătăriilor portative# fiecare companie avea c*te o trăsură numită trăsură de ucătării" 5răsurile erau de tip regulamentar( în lipsa acestora# se procurau trăsuri prin rechizi!ie# la declararea mo ilizării" 0a r*ndul lor# trupele călări (cavalerie# artilerie) şi forma!iunile de servicii erau dotate cu ucătării pe roate" În sta!ionare# ucătăriile de campanie se găseau la trupe( în marş# ele mergeau la trenul de luptă (eşalonul //) al micilor unită!i# iar în timpul luptei răm*neau la locul sta ilit de comandant prin ordinul de opera!ii partea a //3a" 0inia trenului de luptă a micilor unită!i era fixată de către comandan!ii de 1egimente# în principiu# la o distan!ă de ,3- 9m departe de trupe"

(răsuri de aprovi ionare

8iecare campanie# aterie# escadron# precum şi forma!iunile similare de la diferite trupe şi forma!iuni de servicii aveau prevăzute c*te o trăsură de aprovizionare# în scopul transportării necesarului de aprovizionat pentru o zi de la sursa de aprovizionare (gară de reaprovizionare# centru de reaprovizionare# coloană de su zisten!ă)" 6e regulă# aprovizionarea cu alimente se făcea numai în cursul nop!ii# distri uind trăsurilor de ucătării $umătate din cantitatea de alimente necesară micilor unită!i pentru prepararea m*ncării calde de pr*nz" 6upă servirea mesei de pr*nz# trăsura de aprovizionare distri uia trăsurii de ucătărie cealaltă $umătate din ra!ia de hrană# pentru a se prepara masa de seară"În anumite situa!ii# întreaga ra!ie zilnică de hrană se distri uia ucătăriilor de campanie# în afară de p*ine# care se distri uia direct solda!ilor" 5răsurile de aprovizionare# odată golite# se deplasau la sursa de aprovizionare sta ilită prin ordinul de opera!ii partea a //3a pentru a se reaproviziona cu alimentele necesare efectivului pentru a doua zi sau contri uiau efectiv la str*ngerea resurselor o !inute prin exploatarea locală din zona repartizată

,

unită!ii respective" 5răsurile de aprovizionare se deplasau cu trenul regimentar şi numai în mod excep!ional puteau să meargă şi la trenul de luptă (în marşurile desfăşurate la depărtare de inamic)"

Furgoane şi trăsuri de "uraje

%entru transportul grăun!elor şi al fura$elor# corpurile de trupă aveau în dotarea serviciului de hrănire al fiecărei mici unită!i ( atalion# divizion şi la comanda regimentului) trăsuri de fura$e şi furgoane" Acestea erau destinate str*ngerii grăun!elor şi a fura$elor din zona repartizată fiecărei unită!i" Atunci c*nd zona de exploatare era

-

săracă# trăsurile de fura$e se deplasau la sursa de aprovizionare sta ilită prin ordinul de opera!iuni# de unde primeau# transportau şi distri uiau la unită!i fura$ele necesare animalelor" 6e regulă# furgoanele se deplasau împreună cu trăsurile de aprovizionare la trenul regimentar# iar în marşul la distan!ă de inamic se puteau deplasa şi la trenul de luptă al unită!ilor respective" 5rupele de infanterie erau dotate cu trăsuri de fura$e# iar trupele călări (cavaleria şi artileria) : cu furgoane"

(răsuri cu hrană de re ervă
În scopul transportului unei zile hrană de rezervă pentru oameni şi o ra!ie grăun!e pentru cai# fiecare regiment atalion şi divizion corp aparte (independent) dispunea de trăsurile necesare# numite trăsuri hrană de rezervă" 4umărul acestora se sta ilea în func!ie de efectivele în oameni şi animale ale fiecărei unită!i" 5răsurile cu hrană de rezervă se deplasau la trupe atunci c*nd era necesară recompletarea hranei de rezervă consumată din sacul de merinde aflat asupra fiecărui luptător" În răz oiul de pozi!ie sau în orice altă situa!ie operativă# c*nd exista certitudinea că trupele nu se vor mişca un anumit timp# hrana de rezervă se descărca# depozit*ndu3se în localuri închise sau în adăposturi improvizate# iar trăsurile erau între uin!ate la colectarea resurselor procurate prin exploatarea locală# precum şi la reaprovizionări şi evacuări# dacă situa!ia impunea ma$orarea numărului mi$loacelor destinate acestui scop" 5răsurile cu hrană de rezervă se deplasau cu trenul regimentar( în marşul la distan!ă de inamic ele se puteau deplasa însă pe căi de comunica!ie laterale sau intercalate între coloane" 0inia pe care urmau să fie instalate trenurile regimentare se sta ilea de către 6ivizie# prin ordinul de opera!ie partea a //3a# la o distan!ă aproximativă de ;3< 9m de linia trupelor" 6istan!a era $ustificată prin aceea că trenul regimentar tre uia instalat în afara razei de ac!iune a artileriei inamice" Această distan!ă se sta ilea însă în func!ie de situa!ia operativă (ofensivă sau defensivă)# teren şi stare a vremii# acoperiri naturale sau dispunerea localită!ilor# astfel înc*t trenul regimentar să se poată distan!a chiar mai mult (la =3'> 9m)# în păduri sau după denivelări de teren# pe contrapante mascate şi ine adăpostite de o serva!ia avia!iei inamice" 5erenurile în pantă uşoară erau prefera ile# se evita fundul văilor din cauza atacurilor cu gaze" În plus# trenul regimentar urma să fie instalat c*t mai aproape de drumurile şi potecile care duceau la unită!i# pentru a putea interveni la timp să recompleteze hrana consumată"

Cu ce se hrănea 1egimentul '> Artilerie înainte de răz oi
%rezentăm# spre exemplificare# meniul săptăm*nal în perioada ))">=3)<">="'=+=# 1" '> Art"# conform 0ivretului ordinar (documentul de sta ilire săptăm*nală a modului de hrănire)" Amintim că la , septem rie '=+= guvernul hotăr*se mo ilizarea generală"

?

Aveam o liga!ia să3i aprovizionăm pe nem!i
În ceea ce priveşte o liga!ia de a asigura hrana trupelor germane# activitatea se derula prin 6irec!ia /ntenden!ei din Ministerul Apărării 4a!ionale în rela!ie directă cu @iroul 2erman din cadrul Misiunii militare germane" În principal se solicitau animale vii care se livrau Ala exportB# la fa ricile de conserve de carne# care produceau pentru germani diverse sortimente de preparate din carne (în special c*rna!i) şi conserve din carne (a +>> gC uc")" Contingentul de animale vii care se livra se sta ilea săptăm*nal# împreună cu gara de destina!ie" 6e la sosirea Misiunii militare germane s3a sta ilit contingentul săptăm*nal de export în 2ermania# astfel& )>> capete de vite vii şi ,>> capete de porci vii# în condi!iile acordului intervenit la pre!urile de export (pentru vitele vii a c*te ?>> 9g : += leiC9g în viu şi pentru porcii vii a c*te '+> 9g : ?> leiC9g în viu)" Dala ilitatea pre!urilor era sta ilită p*nă la sf*rşitul lunii fe ruarie '=,'" 6imensiunea contingentului de vite pentru germani a cunoscut însă modificări pe parcursul timpului" 6e exemplu# în ianuarie '=,' se sta ilea livrarea a ,>> de vite şi a <>> de porci# în fe ruarie# contingentul se mărea la ')>> de vite şi +)>> de porci" %entru luna iunie '=,' (adresa nr" ;,);-C'> iunie '=,') se sta ilea contingentul de export în 2ermania astfel&
• •

Dite a ,>> 9g# c*te +> ucă!i în garnizoanele& @ucureşti# %iteşti# Craiova# Caracal# 1oşiorii de Dede# Constan!a# iar pentru Si iu# )> ucă!i( %orci a '-> 9g# c*te ?> ucă!i în aceleaşi garnizoane# iar în Si iu# ,> ucă!i"

%roduc!ia fa ricilor de conserve şi preparate din carne care prelucrau carnea rezultată în urma sacrificării era preluată de germani şi distri uită trupelor proprii" În ceea ce priveşte ac!iunile comune pe front# în situa!ia în care trupele rom*ne erau anga$ate în ac!iuni militare su comandă germană# alocarea la drepturi de hrană (sarcinile de su zisten!ă adică) revenea armatei germane"

;

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful