Nemurirea condiționată A doua solie îngerească anunță căderea Babilonului, care nu este totală (ca în Apoc. 18).

Această cădere este și teologică, în sensul că această „cetate” propagă idei false despre u!ne"eu și ade#ăr. $na dintre acestea este ne!urirea condiționată % o idee spiritistă% dar î!brăcată în #eș!&nt biblic. 'n acest conte(t, )ă!ășița trebuie să clarifice cu! stau lucrurile cu !oartea, așa înc&t, o!enirea să de#ină conștientă de pericolul „lu!i de dincolo ...” *&nd a început cre+tinis!ul să se de"#olte, una din cele !ai de succes !etode !isionare era aceea de a le spune păg&nilor, „noi #ă oferi! ce#a ce nu găsi-i nicăieri în altă parte. .ici o religie nu #ă poate da ceea ce #ă dă cre+tinis!ul.” / ase!enea afir!a-ie ridica e#ident cre+tinis!ul deasupra celorlalte religii antice. 'n pri!ele secole ale cre+tinis!ului, oponen-ii acestuia, c&nd doreau să riposte"e fa-ă de superioritatea cre+tinis!ului făceau o co!para-ie între !oartea lui 0sus (fondatorul cre+tinis!ului) +i cea a lui 1ocrate (părintele filo"ofiei grece+ti). 1/*)A23 01$1 .u a scris nici o carte .u a scris nici o carte A a#ut ucenici A a#ut ucenici A pri#it !oartea ca pe un prieten, ca pe A pri#it !oartea ca pe un du+!an (#e"i o eliberare a sufletului din înc4isoarea +i 1 *or. 15,67), ca pe o înte!ni-are trupului 'n "iua !or-ii a fost încon8urat de 'n "iua !or-ii a fost singur, to-i l9au ucenici cărora le9a -inut ulti!ul discurs % părăsit. 3ra foarte întristat +i î!po#ărat (ca despre ne!urirea sufletului. 3ra foarte senin. o!). $lti!a lui predică, „:eg4ea-i î!preună cu ;ine” ;oartea a fost prin sinucidere, a băut Al-ii <9au o!or&t, iar sufletul 1ău a cupa cu otra#ă (cucută), cu !ult cal! strigat printre ulti!ele cu#ine, „ u!ne"eul ;eu, u!ne"eul ;eu pentru ce ;9ai părăsit=” 15 septe!brie, 1>57. /scar *ull!ann, profesor al ?acultă-ii de 2eologie a $ni#ersită-ilor Basel +i 1orbona (@aris), un studiu pentru pri!a dată în 3l#e-ia nu!it, „.e!urirea sufletului sau în#ierea din !or-i=” <u!ea teologică ger!ană care purta un !are respect lui *ull!ann are două reac-ii, entu"ias! +i #iolen-ă ostilă. $nii îl felicită, al-ii îl ostraci"ea"ă. 3ditorii de periodice îi tri!it acestuia scrisori de protest pe care le9au pri!it la redac-ie. $na din re!arci, „poporul france" !oare din lipsă de @&inea #ie-ii +i, în sc4i!b, i s9au oferit pietre.” $n alt cititor care îl #edea pe *ull!ann ca un !onstru, care crea"ă !ultă nefericire scria, „Are cu!#a dl. *ull!ann o piatră în loc de ini!ă=” e ce= eoarece /scar *ull!ann îndră"ne+te să afir!e +i să argu!ente"e î!potri#a tradi-iei de interpretare cre+tine că sufletul u!an nu este ne!uritor, ci supus !or-ii +i că fără e#eni!entul nu!it în#iere, nu poate e(ista nici o con+tien-ă de sine a sufletului. @&nă la în#iere sufletul nu e(istă, sau, în cel !ai bun ca", !etaforic doar!e .... 'n plus, teologul luteran afir!ă că ideea unui suflet ne!uritor are originea în filo"ofia grecească +i nicidecu! în 1criptură. 1ubiectul este de o i!portan-ă #itală pentru o!. e ce= @entru că în 8urul nostru se !oare, to-i !uri!. 3ste bine să +ti! ce însea!nă asta= Are o!ul #reo datorie de care trebuie să se ac4ite c&t ti!p trăie+te= 1. Truisme despre moarte

.6). se întorc în pă!&nt. 1BC D. nu sunt frustra-i.u !or-ii laudă pe o!nul” (@s.. >. a făcut pe o! +i a suflat în fa-a lui suflare de #ia-ă +i s9a făcut o!ul fiin-ă #ie” (?ac. 51. 3. 6.15917) „în locuin-a !or-ilor . Ce nu fac mor ii !n timp ce dorm" „.oartea este catalogată drept un du+!an.1B) % nu se înc4inăC orice practicare a religiei încetea"ă.16) . lu&nd o!nul u!ne"eu -ăr&nă din pă!&nt.1GC 11. $.) 0o# se referă la !oarte ca la un so!n (0o# B.0<31*$.at. 1D91F concep-ia despre în#iere . nu !ăn&ncă.u g&ndesc. scriitorul căr-ii din .FDC 1F.66).66). adică o fiin-ă #ie. >.D>).. 56C 1 2es. nu se bucură. 6. 5. nu !ai este nici lucrare. ura lor.51. 0ere!ia (0er.6FC . #. *are este re#ersul= „..'/0*T 2+' păcatului.68. +i o!ul s9a făcut astfel un suflet #iu. u!ne"eu i9a spus lui Ada! „-ăr&nă e+ti +i . 15. nici +tiin-ă. 115.oartea a intrat în lu!e ca o consecin-ă a păcatului (Aen.61C 1F. se întreabă retoric a#id în @s.7G). o!nul 0sus Hristos spune despre fiica toc!ai decedată a lui 0air că „doar!e” (. $ntropolo%ie biblică a.'/0$&* 1* 2+$34 5 /++N34 2+*6 2+*6. 3cua-ia este ur!ătoarea. ci el însu+i a de#enit un suflet #iu. deci nu si!t. În BiblieMoartea este numită frecvent somn: :.2. nici în-elepciune” (3cl.7) % e!o-iile sunt inacti#e. 15. *u! a apărut #ia-a= . o!ul nu a pri!it un suflet.1G916. 8>. 6>C 1 *or. a descris !artira8ul lui Itefan ca o ador!ire (?. în traducere „A&ndesc.. „ o!nul u!ne"eu a făcut pe o! din -ăr&na pă!&ntului.at.u +tiu ni!ic” (3cl.2.A. nu !ai su năde8de (0o# 1B. D. <uca. F. !a(i!a Cogito ergo sum.1>C )o!./ A<N. aniel ( an.. 'n conte(tul T&'( )M$T*&+*.. nici intelectualăC deci. i9a suflat în nări suflare JnKs4L!&M de #ia-ă. nici c4ib"uială.8C 61. 5. nu !erg. /a!enilor le este r&nduit să !oară o singură dată (3#r.5) % ra-iunea este inacti#ă. aten-ie la #. pi"!a lor .FC 1 *or...oartea este procesul in#ers al apari-iei #ie-ii 2rad.F8. 6B. 5B). deci e(ist”. 7. D8.67) 2o-i oa!enii !or (1 *or.” (Aen.18.1191F). <a crea-ie.. >. >. >.B) 2raducătorii ortodoc+i au intuit foarte corect sensul te(tului original. 2ot 3l #orbe+te despre decesul lui <a"ăr folosind acela+i cu#&nt (0oan 11. „. 2. 1F7.5. a#id. nu se distrea"ă „1uflarea lor trece. au pierit” (3cl. 1olo!on +i !ul-i al-i regi ai #ec4iului 0srael sunt descri+i după !oarte ca „dor!ind cu părin-ii lor” (1 '!p. <a fel în @s. 15.) <a fel +i a#id (@s.1D91B) .ul-i sfin-i „care ador!iseră” s9au ridicat din !or!intele lor după în#ierea lui Hristos +i s9au arătat !ultora (. nu le este tea!ă. . 16. ?aptelor apostolilor. B.D>. Aici escartes a#ea dreptate c&nd scria în Discurs asupra metodei (17DB). 1D..B) 2rad.F) % "iua !or-ii este "iua în care planurile ră!&n la stadiul la care suntC nu #or !ai continua dincolo .6G. deci nu e(ist . +i în aceea+i "i le pier +i planurile” (@s. D1C 15. deci nu g&ndesc.ar. . 6.17. 5D). 10. „3ste #reun o! care să poată trăi +i să nu #adă !oartea. „du+!anul cel din ur!ă” (1 *or.D).2.. 15..02)$ */).6DC etc.56. 6. nu lucrea"ă.1C 67.6B) % contra reîncarnării 2o-i oa!enii #or în#ia (0oan 5. crea-ia a#ea să aibă drept proces in#ers !oarteaC facerea a fost ur!ată de desfacere. „Atunci.” „dragostea lor. care să poată să9+i scape sufletul din locuinEa !or-ilor=”..1G) % nu au nici acti#itate fi"ică. Apostolii @etru +i @a#el nu!esc !oartea un so!n (6 @et. „*ăci cel ce !oare nu9+i !ai aduce a!inte de 2ineC +i cine 2e #a lăuda în locuinEa !or-ilor=” <a fel în 0s.

61C F7. omului se !ntoarce la 1ătător8 adică la Creator. 1uflet #iu (nepesh µayyâ). 3cl.8 respectiv suflare de via ă )principiul de via ă.1FC @s.eu" 3ste aceasta o for!ă de e(isten-ă= *vident că nu. 17. Aen.ice8 căutării lui 1umne.”1 . i9a suflat în nări suflare Jn®sh¹mâM de #ia-ă.B). via ă8 suflet8 creatură8 dorin ă8 apetit8 emo ie8 pasiune8 minte. 67. 6FC 6. At&t în poe"ia ebraică. 3cl. v7nt. adică fiind for!ată din două păr-i % trup +i suflet. 1. etc.” aici nepes4 însea!nă pasiune) in te(tele studiate este foarte clar că „1ubstanti#ul Jnepes4M nu trebuie să fie luat în sens !etafi"ic. DF.8C DD. D.61.B „J. 1acă unul din cele două elemente este absent8 func iile amintite intră !n repaos.6C 1GB. 6. *a nu apar ine omului. *le nu pot e<ista !n lipsa unuia din cele două elemente care compun fiin a umană ? trup )materie.65)C „suflet care iube+te” (*&nt. 1B.ă.M -ăr&na se întoarce în pă!&nt +i du4ul JrOaPM la u!ne"eu care l9a dat” eci -ăr&na !erge în -ăr&nă. terestre +i "burătoare % sunt nu!ite suflete #ii (1) #ia-ă. $9adar8 ce !nseamnă că suflarea de via ă8 sau du:ul se !ntoarce la 1umne. *&nt..1>). . 'n !entalitatea e#reiască +i 1 <aird ).ultă fiin a umană vie cu func iile %7ndirii8 emo iei8 activită ii fi.. *e este suflarea de #ia-ă= b. persoană (Aen.oi tinde! să #ede! fiin-a u!ană di4oto!ist.T. !inte). 1in combina ia materie 9i suflare de via ă re.>)C „suflet înfo!etatSfr&ntSepui"at” (0er.11)C „suflet întristat” (0o# DG. D1. .B „J. n®sh¹mâ (suflare. 0ista de te<te oferite anterior !n sec iunea =Ce nu fac mor ii !n timp ce dorm"> arată clar că !ntoarcerea du:ului la 1umne.FC DF. 18. „pe c&nd să iasă sufletul ei J)a4elaM”C 1 '!p.65)C „a urî în sufletul său” (<e#. 5>G. iar suflarea de #ia-ă se întoarce la u!ne"eu. D5. 16.eu.B „ o!nul u!ne"eu a făcut pe o! din -ăr&na pă!&ntului. @rocesul desfacerii.5C @s.eu nu !nseamnă dec7t că sc7nteia sau principiul de via ă !mprumutat)ă.18C 3(. respira ie.oartea.” (Aen.5C 5B.15C 0s. +i a în#iat. *rea-ia. Aen. sinoni! cu „suflare de #ia-ă” care se desparte de corp la !oarte (Aen. 2oate fiin-ele #ii % subac#atice. sau centrul proceselor !entale) (F) *entrul e!o-iilor (Aen. F6. 1uflet (nepes4) însea!nă.în -ăr&nă te #ei întoarce” (Aen..B) . 1. „suflet însetat” (@s.. F6. teologic în care tinde! noi a"i să folosi! ter!enul TsufletU. 1acă trupul va redeveni ăr7nă prin descompunere8 ce se !nt7mplă cu suflarea de via ă" 1olo!on răspunde.u c4iar. 6.1D „1ufletul !eu să trăiască datorită -ie” R „3u să trăiesc” (*onte(tul este cel al !or-ii lui A#ra!)C Aen. Theological Word Book of the Old Testament (*4icago. ed.DC D6.17. 1F. 2er!eni 3ste ne#oie să clarifică! ni+te ter!eni. 16.D „s9a alipit cu toată ini!a Jnepes4M de ina.5 „1lugile” lui A#ra! sunt nu!ite nepes4C Aen.”) (6) indi#id.M -ăr&na se întoarce în pă!&nt +i du4ul JrûaµM la u!ne"eu care l9a dat” ouă cu#inte diferite= .17). c&t +i în scrierile profetice nKs4L!& +i rOaP sunt sinoni!e (0o# 6B.oodV @ress. 1>8G). Al-i ter!eni. Harris. +i sufletul Jnepes4M copilului s9a întors în el. (1) 1uflet (nepes4) Nuan e semantice !n 2.1>C >. !ateria putre"e+te) (D) !inte (în e(presii ca. respira ie) +i rûaµ (du4. @rocesul facerii. 16. 1. 16.1G % nu!ai trupul.66 „ o!nul a ascultat glasul lui 0lie.18 lit. +i o!ul s9a fQcut astfel un suflet #iu. 0a moarte8 aceste func ii !ncetea..

ceea ce sugerea"ă li!ba8ul si!bolic al Apocalipsei este că !artirii #or !ai ră!&ne în starea lor de odi4nă. „. Ii lui *ain.1G „sufletul lui J3uti4M este în el”C 3#r. dar cari nu pot ucide sufletulC ci te!e-i9#ă !ai degrabă de *elce poate să piardă Jlit.at.T.66 „suflete întărite”) 2er!enului nepes4 îi corespunde în . 1ufletul era întreaga persoană.11).15.at. cu#&ntul psyche. în .68 „. înafara trupului nu este posibil să ai stările a!intite.at. 17. 7. „Alasul s&ngelui fratelui tău strigă din pă!&nt la .” (. iar ceea ce li se cere este să continue să doar!ă. in perspecti#a restului 1cripturii în care !oartea este definită drept „so!n”. eci este un loc unde !erg +i cei buni (consider&ndu9l pe 0aco# un o! nepri4ănit).F 1ufletele !artirilor tuturor ti!purilor sunt #ă"ute aici ca fiind în#iate.A.2. „sufletul”M pentru 0sus”C ?.6>)C „suflet care găse+te plăcere în .6G lit. „Nephesh sau „suflet” poate e(pri!a nu!ai #ia-a indi#iduală cu o organi"are !aterială sau trup. D8.D8 sufletul lui 0sus este cuprins de o „întristare de !oarte”C 0oan 1G..66)C) (F) centrul e!o-iilor. al pasiunilor (. dar asta nu însea!nă că este indestructibil.nnh|. 3(. #orbesc. DF a#id se află în ades. 7. iar dacă era folosit cu#&ntul „suflet” pentru a sublinia un aspect interior al trăirilor fiin-ei u!ane. cel al lui Abel.2.. Nuan e semanice !n N.A. 1B)C <uca 16.u #ă îngri8ora-i de sufletul #ostru. ?aptul că aceste suflete sunt descrise ca #orbind ar trebui în-eles îl lu!ina episodului pri!ului !artira8. Ii 3"ec4ia.. psi4o9so!atice.DB u!ne"eu trebuie iubit „cu tot sufletul”C . a+a cu! cerea <egea !o"aicăC (D) Apoc.”6 A+adar.67 „Ii9au pus în 8oc #ia-a Jlit.A. 2e(tul spune că este #re!ea ca ei să înceapă un proces de 8udecată al tuturor celor care le9au făcut rău. ed.u #ă te!e-i de cei ce ucid trupul. prin u4ul” (1 @et. (6) Apoc. International Standard Bible Encyclopedia.A.65 lit. si!t.at. 1G.”C foarte interesant că oa!enii pot ucide nu!ai trupulC de suflet nu se pot atinge. persoană (<uca 16. F6. 1pre deosebire de :.2.6G) (D) !inte (în e(presii ca „suflet odi4nit” (. 6G.” (Aen. @atriar4ul 0aco# spune că acolo se află fiul lui. a !ers tot acolo (0s. ar nu ar trebui negli8at răspunsul pe care îl pri!esc..D> credin-ă „pentru !&ntuirea sufletului”) (6) 0ndi#id. dacă +i9ar pierde sufletul=”.1FC 6B. g&ndindu9#ă ce #e-i !&nca .at.1>C ?.at. ?. (1) #ia-ă.A. atunci trebuie să -ine! cont de aceea ce spune W. ter!enul „suflet” este !ai fle(ibil apăr&nd uneori +i separat de trup.. „căutau să ia sufletul @runcului”C . ei dor!. 6. fratele uciga+ u!ne"eu i se adresea"ă în cu#inte si!ilare celor din Apocalipsa.ine. 11. sinoni! cu suflare de #ia-ă (.67 „*e ar folosi unui o! să c&+tige toată lu!ea. 'n aparen-ă ei g&ndesc.7)C „suflet cură-it prin ascultare de ade#ăr. +i că acolo #a !erge +i el (la fel în Aen. adică de !oarte ce#a #re!e.D8).at.. 16.6B. 6. adică dacă ar !uriC . acti#ită-i con+tiente.6B „suflet tulburat”C ?. „nu s9a suit în 6 Wa!es /rr.at. 6G.” in totdeauna s&ngele oa!enilor uci+i pe nedrept strigă î!potri#a uciga+ilor.>C 1 @et. DB. Abia atunci este !o!entul în care ei încep din nou să aibă acti#ită-i con+tiente.g&ndirea biblică fiin-a u!ană este un tot unitar. eci. 66.. .68 lit. sub cu#&ntul „soul. 6. (6) <ocuin-a !or-ilor 3br. nu de oc4ii oa!enilor” (3f.F1C B.. 0sus „î+i dă sufletul ca răscu!părare pentru !ul-i” (la fel în 0oan 1G.arais în International Standard Bible Encyclopedia. (1) .> 1ufletele !artirilor strigă la u!ne"eu pentru ră"bunare. sh®°ôl Ar. u!ne"eu este *el care îl poate distruge. 1. în ti!p ce sufletul. 1F. D.at. 1>15. 15.18)C „A face #oia lui u!ne"eu din suflet. nu!ai evn gee. 2rupul poate fi o!or&t oriunde. „li s9a spus să se !ai odi4nească pu-ină #re!e” (7.0.6G „-i se #a cere sufletul înapoi”C ?. 0!aginea sufletelor „sub altar” creea"ă e(act tabloul unei 8ertfe u!ane la cărei s&nge a fost #ărsat la ba"a altarului +i care se scurgea sub altar. 0osif. 7.6F „suflete în încordare”C 0oan 16.DBC )o!. 6>.D5).” . 6G. un î!părat bun. 67. ades $n loc unde !erg +i buni +i răi („@l&ng&nd !ă #oi pogorî la fiul !eu în locuin-a !or-ilor. 6..1G). „să distrugă”M +i sufletul +i trupul în g4eenă.”C . 1G.

u!ită poetic aici „ia"ulSlacul de foc”.17C 0s. 0rineu +i Hippolit Jepisopi <Von. <a fel în /s. apoi la Augustin.Hr. 6G. D.). A#icenna (>8G91GDB).6) în ti!pul celor o !ie de ani (Apoc.Hr.oartea +i <ocuin-a !or-ilor au fost aruncate în ia"ul de foc. Aristotel î+i înc4eie De anima ( espre suflet). 1>>1. e aceea.Hr. @4ilo (6G î.enna is deri#ed fro! a HebreZ p4rase !eaning [:alleV of Hinno!. eci dacă nu ai trup sufletul nu poate supra#ie-ui.)..1F. B. e(presia #i"ea"ă purificarea pă!&ntului prin foc la sf&r+itul tuturor lucrurilor (6 @et. 6G. filo"of iudeu % ne!urirea sufletului era de8a intrată în iudais! acu! pri!ind o se!nătărură foarte grea . 1e opune lui @laton p&nă la un punct. 3i în#ia"ă pentru a 8udeca lu!ea (1 *or.u!. *ine sunt în#ia-i la pri!a în#iere= *ei credincio+i.DG). locul unde se află !or-ii. F. p. According to late WeZis4 popular belief.”). *eice au făcut binele.6896> „ . 15. . 1ocrate (F7>9D>> î.[ a ra#ine running along t4e sout4 side of Werusale! and a place Z4ere t4e rubbis4 fro! t4e citV Zas constantlV being burned.F95 *ele două în#ieri încadrea"ă !ileniul. !oartea este o eliberare @laton (F6B9DFB î.ă via a mea această concep ie despre moarte" . lu!ea de sub pă!&nt. Aici se poate traduce cu !or!&nt. t4e last 8udg!ent Zas to taYe place in t4is #alleV. două ra-ionale +i două afecti#e. and 4ence t4e figurati#e e(tension of !eaning fro! [:alleV of Hinno![ to [4ell. dar nu!ai prin inter#en-ie di#ină (1 1a!uel 6.. c. „'n ce pri#e+te cau"a ere"iilor Jîn cre+tinis!M. A doua !oarte Apoc. Apoc.”) (D) gee. *&nd se #a reali"a această în#iere= <a re#enirea lui Hristos (1 2es. . 6G. >C 0o# 1B. 17.1G „pă!&ntul cu tot ce este pe el #a arde”) A. .cer”.ida\). *ea ire#ersibilă.5). *ele două în#ieri. (la fel ca în 1 '!p. nu !ai po-i tăia.1F „Ii .1791BC 1 *or. #ine ceasul c&nd to-i cei din !or!inte #or au"i glasul <ui.. adică cei răi. 6.Hr. din care ni!eni nu se !ai întoarce.omn ve9nic" a. #or în#ia pentru #ia-ăC iar ceice au făcut răul. ace+tia #or a#ea parte de a doua !oarte. ar sufletul are patru păr-i.[”. @ri!a !oarte Wo4n 5.” b. filo"of isla!ic % ne!urirea sufletului intră în 0sla! @e linia lui @4ilo ideea a8unge la /rigen.1F upă ce li se pre"intă sentin-a 8udecă-ii.> „*u! se risipe+te norul +i trece.” 2raseul în linii !ari. 0a"ul de foc este !oartea a doua. D7D). #or în#ia pentru 8udecată. cu g&ndul că ra-iunea nu !oare nicioadată. 1ufletul este încarcerat în trup. 6G. respecti# 1ardesM o găsesc în conta!inarea 1cripturii de spiritul filo"ofiei grece+ti. Cum afectea. 1F.ircea 3liade nota în Istoria credin!elor "i ideilor religioase (Bucure+ti.or!&nt )=se #or pogorî de #ii în locuin-a !or-ilor> (. 1e unde a apărut !n cre9tinism ideea unui suflet nemuritor" ?ilo"ofia grecească. Ace+tia #or în#ia la sf&r+itul celor o !ie de ani (Apoc. eci e(istă o oarecare supra#ie-uire a sufletului. p&nă la 2o!a dUA^uino. Adică pe cine= @e cei care nu au în#iat la pri!a în#iere. Analogia o! (suflet)9 cu-it(ac-iunea de a tăia).Hr. @laton ] Aristotel . $n loc care #a fi desfiin-at (Apoc. 3l pogoară în locuin-a !or-ilor +i 3l scoate de acolo.9F6 d. păcăto+i. 1ufletul rena+te continuu în alte trupuri Aristotel (D8F9D66 î. 7.15) $n loc din care în aparen-ă nu te !ai întorci (0o# B. acă nu !ai ai cu-it.7 „ o!nul o!oară +i în#ie.)..51956). @.). 1D.nnh| („24e AreeY ter! ge.7. +i #or ie+i afară din ele. <ouZ . 6G.F). a+a nu se #a !ai ridica ce lce se pogoară în <ocuinEa !or-ilorX”) $n loc de unde te po-i întoarce.

<9a părăsit pentru un pitagorician. ci pentru că pri!e+te ne!urirea confor! #oin-ei lui u!ne"eu. ceea ce lui 0ustin i s9a părut o nebunie. căci după totul este for!ă . aspira-ia spre conte!plarea 0deilor. Acesta însă nu credea el însu+i în e(isten-a unui u!ne"eu. A !ers apoi la un @eripatetic. fiind cre+tin +i că"&nd de acord. de acela care nu9< #ede. Înc:eiere .1>96G 3cl. 'n-eleg&nd că a găsit filosofia ade#ărată. în deplin acord cu @laton. Aici a înt&lnit un bătr&n care. unde uită tot ce a #ă"ut= „*e folos au sufletele care 'l #ăd. face-i9o c&t ti!p trăie+te. este pedepsit +i se încarnea"ă într9o fiin-ă inferioară.. Acesta a fost în sf&r+it pe potri#a căutărilor sale. Dialogul cu iudeul Trifon *ea !ai cunoscută lucrare a sa este Dialogul cu iudeul Trifon. sau cu ce se deosebe+te sufletul care9< #ede.1.att4ias ArunZald... acă gre+e+te. 3l poate co!unica cu cine#a.. de #re!e ce ele nu pricep această pedeapsă” . ar fi spus 0ustin. *ăut&ndu9l pe u!ne"eu +i !ai ales si!-ind ne#oia de a se sal#a. care i9ar fi solicitat onorariu. Ba.2. a+ putea spune c4iar că nici !ăcar nu sunt pedepsite. Bac4 +i ?. adică un ur!a+ al lui Aristotel. l9au făcut pe 0ustin să creadă în scurt ti!p că a dat peste în-elepciune +i să a+tepte #i"iunea lui u!ne"eu. un du4 necurat. B 2ot ce pot face trebuie să fac în #ia-a asta :ia-a aceasta este ti!pul în care u!ne"eu trebuie căutat acă #re-i să a8uta-i pe cine#a. d&ndu9i9se ca reco!pensă #ederea ?or!elor. a !ers !ai departe. 66. bun fiind. cu filosofia platonică în ter!enii căreia 0ustin îi #orbise. si!-ind că !&ntuirea este înaintea acestora +i nu condi-ionată de ele. 18. W. 3ternitatea sufletului este deci .1GC 16. l9a întrebat ce crede despre suflet. în care 0ustin relatea"ă felul în care s9a con#ertit la cre+tinis!. a încercat să se apropie înt&i de un stoic. 1>. cu astrono!ie +i geo!etrie. 3ste o !inciună. 1ufletul pre9e(istă trupului +i trans!igrea"ă. trăind at&ta ti!p c&t #rea *reatorul. 'n creațiile lor.acă cine#a pretinde că poate co!unica cu !or-ii. fiară fiind. 8. de ce !ai este apoi aruncat din nou în trup. încu#iin-area că e(istă lucrurile incorporale. Handel s9au do#edit cei !ai buni co!entatori ai 1cripturii. nea#&nd deci +tiin-ă că a fost pedepsit. !oti# pentru care. un dialog i!aginar între un e#reu +i un cre+tin... p&nă la un punct. Atitudinea lui u!ne"eu fa-ă de cei care se îndeletnicesc cu necro!an-ia în :. de e(e!plu o fiară.1. înt&lnind un platonician. ar.. 3(. care însă îi a!&na căutarea !&ntuirii cu teorii !ate!atice ale ar!oniei. e suflet . dar acel cine#a nu este nicidecu! răposatul . dacă nu9+i aduce a!inte nici !ăcar de faptul că l9a #ă"ut=” Bătr&nul îi spune că sufletul nu este ne!uritor prin natura sa.D1 eut. ei au înfă-i+at în#ierea ca fiind e(perien-a prin care o!ul trăie+te din nou +i nu supra#ie-uirea sufletului după !oarte. Ii iară+i. s9a retras la !alul !ării spre a !edita. >. să nu9l crede-i.18 <e#.. după c&te se pare. însu+i -elul filosofiei platonice. ci un de!on.1G911 0s. cu! se !ai poate sufletul sal#a= % l9ar fi întrebat bătr&nul. „Atunci nici ele nu folosesc ni!ic de pe ur!a pedepsei. fiind etern +i trec&nd dintr9un corp într9altul.

pe care îl au prin participare. ci coruptibile +i deco!po"abile. bătr&nul a răspuns că de la profe-ii e#rei. unde sufletele pro#eneau din lu!ea ideilor +i deci erau de aceea+i natură cu 0deile). se si!te cuprins de iubire pentru @rofe-i +i pentru prietenii lui Hristos. 'ntre filosofie +i cre+tinis! e(istă deci o continuitate. în acord cu logos9ul. in acest punct de #edere. deci c4iar dacă au trăit înainte de Hristos. Ada! nu a fost creat ne!uritor. 3le pot supra#ie-ui doar at&t c&t u!ne"eu le îngăduie. Acesta este !o!entul în care lui 0ustin „i se aprinde o flacără în suflet” +i. 'ntrebat de unde î+i trage în-elepciunea. c4iar dacă nu au fost con+tien-i de aceasta. de facto. .17 1ingurul care are ne!urirea este u!ne"eu. n9are #ia-a” (1 0oan 5. 1. . A spune că sufletul supra#ie-uie+te după !oarte însea!nă să spune! că este ne!uritor 3"ec4.1BC 7. !ai degrabă dec&t în scenariul platonician.16). . deci dacă proble!a păcatului este re"ol#ată. Astfel se #ăde+te +i bunătatea di#ină. ale căror profe-ii au fost î!plinite de *re+tinis!. c4iar dacă prin natură ele sunt !uritoare.u uita-i că „*ine are pe ?iul Jlui u!ne"euM are #ia-a. u!ne"eu #rea ca sufletele să trăiască etern +i deci. filosofia greacă este în-eleasă ca o re#ela-ie prin ra-iune. 'ncerc&nd să e#ite dificultă-ile înt&!pinate de teoria platonică despre suflet (proble!a trans!igra-iei). consider&nd că cei care au trăit o #ia-ă ra-ională. *ine nu are pe ?iul. 0ustin #a ră!&ne încredin-at +i #a scrie în #rima apologie că ceea ce este ade#ărat în filosofia greacă pro#ine de la .F „1ufletul care păcătuie+te #a !uri” @rin contrast. 3ternitatea sufletelor nu este deci principială ci este un pri#ilegiu pentru ele. 7. :ia-a noastră #e+nică nu poate e(ista fără ?iul lui u!ne"eu. 0ustin #a a8unge să considere că sufletele nu sunt eterne prin natura lor (spre deosebire de doctrina lui @laton.e!urirea condi-ionată a sufletului. 1 2i!. 18. după propria !ărturisire. a#&nd aceea+i #aloare pe care a a#ut9o re#ela-ia profe-ilor e#rei. „sufletul care nu păcătuie+te nu #a !uri” „@lata pcăatului este !oartea” ()o!.6D). de facto ele sunt eterne.oise +i de la profe-i. adică !uritoare. au trăit cre+tine+te. ar. ce ră!&ne copilului lui u!ne"eu dec&t #ia-ă #e+nică.re"ultatul #oin-ei lui u!ne"eu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful