Igiena Vrstelor : Aprecierea Dezvoltrii Neuro - psihice.

Autor :

Voicu Ionu bioinstrumentaie Grupa 1

Metodologia de investigare a dezvoltrii neuropsihice are ca prim obiectiv aprecierea dezvoltrii prin dou tipuri de teste:

screening (de depistare n masa) psihologice (de diagnostic)

Testele psihologice pot fi aplicate individual sau colectiv i sunt standardizate la populaia rii respective.

teste de inteligena, teste de atenie, teste de memorie. Inteligena constituie o expresie poligenica a ereditaii in relatie cu factorii ambientali. Daca testele motorii au o mai restrans utilizare , n schimb se folosesc cu mare amploare diferite teste de apreciere a vrstei mintale.

Testele de apreciere a vrstei mintale deriva sau constituie variante la scara metrica a inteligenei, elaborate in 1905 de Binet si Simon, scara revizuit de Binet si Terman. Datorit simplitaii sale, scara clasic Binet-Simon se utilizeaza i in prezent. Testul const in probe de dificultate crescnd pentru fiecare an de vrsta mintala ( ncepnd de la 3 ani ), adunarea lor rednd nivelul dezvoltrii intelectuale pn la vrsta de 13 ani. Pe baza scrii Binet se apreciaz c la idioi nivelul intelectual nu depaete vrsta de 3 ani, la imbecili 7 ani, la debili mintal 10 ani ( limita inteligenei de mijloc fiind considerat a corespunde vrstei mintale de 13 ani ) . O informare interesant privind evoluia cronologic a nivelului psihic este obinut prin metoda scrii D.Wechsler, psiholog la Spitalul Bellevue, denumit in mod uzual W.B. W.B. se compune dintr-o baterie de teste, prin intermediul crora se obine o informare evident mai complex dect prima scara BinetSimon, cu privire la estimarea ctului de inteligen.

Prelucrarea
Const n cotarea separat a fiecarei probe n parte din bateria folosit, grupate pe rspunsuri verbale i neverbale sau de performant, ctul intelectual rezultnd din totalul testelor, la care se aplic corecii standard. Interesul scrii W.B. const n posibilitatea unei estimri asupra ntregii evoluii psihice. Astfel, fa de plafonul vrstei mintale de 13-15 ani stabilit prin metoda Binet, prin W.B. se remarc o cretere a carei nivel mediu atinge un maxim ntre 18-24 ani vrsta cronologica, urmat de un platou prelungit pn la 50 ani, dup care se produce o scdere lent progresiv pana la 60 ani. ntruct evolutia cronologic a coeficientului de inteligen nu este identificat pentru fiecare test n parte, testele cele mai stabile fiind cele de informare ( informarea, completarea si asamblarea imaginilor), iar cele mai sensibile fa de evoluia vrstei biologice aprnd a fi testele aritmetice (serii de cifre, raionament aritmetic, cuburi), se apreciaz un factor de dispersiune pe baza cruia se msoar gradul de deteriorare senile prin intermediul testelor care in i a testelor care nu in.

Scrile metrice de inteligen comport o estimare global a personalitii fiecarui individ n parte. Investigarea memoriei prin teste psihologice stabilete pe baz de observaii si experiment importan procesului ateniei fr de care este dificil a se obine aprecieri corecte. Testele de memorie sunt raportate la etalon pe grupe de vrst i pe sex uneori. Verificarea ateniei se face prin probe de apreciere a caracterului ei global, a particularitilor sau a preponderenei n activitate a unora din formele sale. Probele se fac prin evaluarea capacitii de a prezenta ordinea unor obiecte sesizate, prin aprecierea corectitudinii n efectuarea calculelor.

CONCLUZII:
Testele utilizate pentru aprecierea gradului de dezvoltare neuropsihica necesita o vasta experienta pentru interpretarea unei personae in ansamblul ei bio-psiho-social. Testele :

Depisteaz precoce copiii cu risc nalt de a prezenta ntrzieri n dezvoltarea neuro-psihic i remedierea cauzelor ce determin modificri;

Se pot identifica astfel potenialele eecuri n activitatea colar;

Aprecierea modificrilor n sntatea mintal a populaiei infantile;

Pot fi utilizate pentru conservarea strii de sntate a copilului, condiie important ce va fi reflectat n starea de sntate a adultului.

n ceea ce privete importana cunoaterii stadialitii dezvoltrii neuro-psihice n prima copilrie pentru aprecierea perspectivelor psihice ulterioare : G.Henyer afirma Copilul care a avut primii dini la 6 luni, care merge normal la 12 luni, pronun primele fraze la 18 luni, se va desvolta normal, in ceea ce privete inteligena si caracterul .