P. 1
Parcelarea Inginerilor- Căile Ferate Române şi dezvoltare urbană

Parcelarea Inginerilor- Căile Ferate Române şi dezvoltare urbană

|Views: 6|Likes:
Published by Maria Fofirca

More info:

Published by: Maria Fofirca on Mar 08, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/11/2015

pdf

text

original

2/2/2014

Atelier LiterNet › Versiune imprimabilă

Imprimare

Parcelarea Inginerilor: Căile Ferate Române şi dezvoltare urbană
Răzvan Voinea, Dana Dolghin De locuit şi povestit 11.05.2013

Mutat în anul 1952 în parcelarea Inginerilor, primul interlocutor nu ne oferă date exacte în privinţa frumoaselor vile construite lângă Gara de Nord, pe străzile Pantelie Ţăruşanu, Ioan Bianu sau Petru Poni. "Sunt construite în 1935, unele chiar mai devreme, în anii 1920", fără a numi inginerii cărora le-au fost atribuite sau arhitectul acestora. Construite în stil neo-românesc, cel mai probabil de către arhitecţi diferiţi şi într-o perioadă mai lungă de timp, vilele sunt înconjurate de mici grădini, păstrând modelul belgian şi englez inaugurat în construcţia locuinţelor sociale, oraşul-grădină. Este dificil de stabilit dacă acest concept propus de economistul Ebenezer Howard a stat la baza parcelărilor bucureştene, însă, într-un articol ce analizează conexiuni rural / urban în arhitectura interbelică românească, Carmen Popescu punctează politicile de dezvoltare ale spaţiului de locuit din capitală în jurul micilor parcuri (Filipescu, Ioanid), cel puţin pentru clasa de mijloc. Deşi scrierile urbaniştilor români de la începutul secolului rămân sumare faţă de aplicabilitatea locală a conceptului de garden-city, cert este că parcelarea Inginerilor rămâne una dintre cele mai elegante zone ale Bucureştiului. Povestea ei începe în 1922. Contextul construirii sale este legat de Căile Ferate şi datează dinaintea Primului Război Mondial, având originile, probabil, în revendicările muncitorilor ceferişti din anii 1907-1908. Construcţia locuinţelor pentru funcţionarii C.F.R. şi R.M.S. Aşadar, încă din 1910, de la înfiinţarea Societăţii Comunale pentru Locuinţe Ieftine, C.F.R, împreună cu Regia Monopolurilor Statului, au fost cei mai importanţi comanditari de locuinţe din Bucureşti, fiind de asemenea cei mai mari angajatori din domeniul industrial. Asigurarea cadrului legal pentru construirea locuinţelor ieftine a determinat C.F.R. şi R.M.S. să încheie colaborări cu SCLI pentru construirea cartierelor dedicate exclusiv lucrătorilor lor, aşa cum s-a întâmplat în cartierul Grant-Giuleşti. Pe lângă acesta, observăm noi parcelări construite de Societatea Comunală pentru Locuinţe Ieftine pentru C.F.R precum ing. Zablowski, C.F.R (despre care am scris într-un articol precedent), Griviţa şi Steaua (1912), Parcarea Tocilescu (Rahova), iar imediat după terminarea războiului de Parcelarea din Bd. Pieptănari şi Parcelarea Inginerilor despre care vom vorbi în cele ce urmează.
http://www.liternet.ro/versiuneimprimabila/atelier/13167/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Parcelarea-Inginerilor-Caile-Ferate-Romane-si-dezvoltare-urbana.html 1/4

Planul de parcelare indică numele viitorului proprietar şi suprafaţa fiecărui teren. Planul de parcelare prezentat de Direcţia Generală a C. în februarie 1923. instalarea lămpilor pentru iluminatul public al străzilor. introducerea apei şi a luminii". Pandele Ţăruşanu. executarea instalaţiilor de apă şi canal.F.R. întinzându-se pe mai bine de zece pagini. că terenul este "destinat a fi împărţit personalului lipsit de locuinţe spre a-şi construi case de locuit. o adresă prin care doreşte parcelarea fostei proprietăţi a col. pavaje.R nu a mai continuat colaborarea cu Societatea Comunală pentru Locuinţe Ieftine şi după război. Costinescu. În cazul în care Direcţia Muncii nu realiza lucrările edilitare. Interesantă este birocraţia similară cu cea din parcelările precedente: planul de parcelare. cere autorizaţia de construcţie şi propune ca lucrările edilitare să fie făcute pe banii C.R.F. Trebuiau îndeplinite anumite condiţii. de Ministerul Educaţiei sau are alt comanditar / proprietar. este modificat de Comisia Tehnică din Primărie care sugerează trasarea a două străzi. hărţi şi planuri de parcelare. realizarea de trotuare de asfalt cu borduri din piatră de granit "sub directa supraveghere şi după indicaţiile serviciului comunal respectiv". Cert este că în cursul deceniului al treilea este construit în Griviţa un nou ansamblu de locuinţe pentru ceferişti. C.R.R înaintează spre aprobare preşedintelui Comisiei Intermediare. având în vedere că planul parcelar "era întocmit în legătură cu planul decretat al cartierului".R." şi are 80 file. Parcelarea Inginerilor în arhivele primăriei Dosarul depus la Primăria sectorului IV Verde în anul 1922 poartă numele "Parcelarea Casei Muncii C. pavarea cu piatră cioplită. Aşa cum menţiona primul interlocutor. Instrucţiunii Publice şi prin terenul ce urma să fie parcelat. iar costurile lucrărilor edilitare le aflăm din devizul de plată.F. Cererea este incompletă. probabil pentru a grăbi ridicarea parcelării. aflăm că Directorul Casei Muncii C.F. Directorul general al Cassei Lucrărilor.F.F. cuprinzând adrese. spaţiul liber dintre primele case şi Calea Griviţei va fi folosit pentru ridicarea blocurilor după război. aflăm din motivarea trimisă de C. La 29 Martie 1923 se dă avizul Comisiei tehnice a Primăriei. mai precis prelungirea străzii Vasile Lupu (astăzi Ioan Bianu) şi deschiderea unei străzi în spatele caselor de pe strada ing.html 2/4 . blocul era în picioare în anul 1952. care aparent nu a mai avut loc. ulterior Ministerului de Interne şi Consiliului Tehnic Superior "pentru aprobare şi semnare". Peste câteva luni. Colonelul Slăniceanu fusese Şeful Statului Major in timpul Războiului de Independenţă.R-ului precum "facerea străzilor. după aprobarea Comisiei Tehnice din cadrul Primăriei era supus spre aprobare Comisiei Intermediare (care îl aprobă în aprilie 1923). Nu ştim dacă actualul imobil construit acolo ţine de C. Impedimentul este că în planul de sistematizare al Capitalei (din 1919). Primăria nu putea elibera autorizaţia.R din Calea Griviţei nr 158-166 fost proprietatea Col.ro/versiuneimprimabila/atelier/13167/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Parcelarea-Inginerilor-Caile-Ferate-Romane-si-dezvoltare-urbana. fiind terenul rezervat al Ministerului Instrucţiunii. Preşedintele Comisiei Intermediare era Dr.F. peste terenul Min. Cincinat Sfinţescu. alegând să încredinţeze Casei Muncii aflată în propria subordine grijile construirii de locuinţe pentru funcţionari." În continuare. Slăniceanu. Deloc de neglijat. Este greu de dedus care dintre modele era mai eficient şi de ce conducerea C.F. canalizare. printre care trecerea în patrimoniul Comunei.R a ales să ia această decizie.F. Planurile de parcelare erau semnate de arhitectul Ion Pompilian. Slăniceanu pentru a o putea repartiza funcţionarilor Direcţiunii Generale C.R. Dintr-o adresă de la sfârşitul anului 1922.liternet.F. http://www. Una dintre cele mai importante prevederi era legată de depunerea unei garanţii în bani "pentru garantarea executării complete a lucrărilor edilitare".2/2/2014 Atelier LiterNet › Versiune imprimabilă Sunt neclare motivele pentru care C. primarul dorind anexarea planurilor de parcelare. cu un gol în mijloc. se prevăzuse deschiderea unei străzi pornind de la bd Cuza.

De asemenea. construite tot în stil neo-românesc. Parcelarea Inginerilor Un album foto. având printre membri nume sonore precum cele ale lui Petre Antonescu sau Duiliu Marcu. se renunţă la casele tip în favoarea unor vile individuale. după 5 ani de la aprobarea planurilor de parcelare.F. comanditarul (C. În 1924 încep studiile pentru montarea instalaţiilor electrice. Ultima semnătură îi aparţine regelui Ferdinand care prin înalt decret regal aprobă parcelarea în iulie 1923. cu elemente tradiţionale. În concluzie. Abia în 1928. fapt ce conduce la o întârziere a lucrărilor.html 3/4 . de la uşi cu ornamente florale până la balcoane şi foişoare cu coloane sculptate din lemn sau piatră.ro/versiuneimprimabila/atelier/13167/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Parcelarea-Inginerilor-Caile-Ferate-Romane-si-dezvoltare-urbana. probabil tot pentru a deservi copiii inginerilor.liternet.R) renunţă la colaborarea cu Societatea comunală pentru Locuinţe Ieftine şi parcelează prin Casa Muncii terenurile pentru proprii angajaţi. Aflăm din expunere că sunt în total 35 de parcele cu faţada de la stradă în medie de 14 m.2/2/2014 Atelier LiterNet › Versiune imprimabilă Dosarul ajunge la Consiliul Tehnic care se reuneşte în şedinţa din Mai 1923 sub preşedinţia inginerului Elie Radu.html http://www. un scuar şi loc rezervat Ministerului Instrucţiunii Publice pentru construirea unui local de şcoală. iar o ultimă adresă din 1931 a Primăriei Sectorului IV Verde cerea cu insistenţă dosarul cu aprobarea parcelării. lucrările înaintează cu greu. cu adâncimi diferite. Imprimat de pe: http://atelier. Primăria este de acord cu stadiul lucrărilor. în cazul acestui proiect de locuinţe sociale bucureştene. urmează încă doi ani în care aprobarea construcţiilor este amânată pentru că lucrările edilitare nu sunt realizate în conformitate cu obligaţiile prevăzute. neavând însă dovada datei la care a început construcţia caselor. Cu toate acestea. aşa cum se poate observa în galeria foto.liternet.ro/articol/13167/Razvan-VoineaDana-Dolghin/ParcelareaInginerilor-Caile-Ferate-Romane-si-dezvoltare-urbana.

html 4/4 .liternet.ro/versiuneimprimabila/atelier/13167/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Parcelarea-Inginerilor-Caile-Ferate-Romane-si-dezvoltare-urbana.2/2/2014 Atelier LiterNet › Versiune imprimabilă http://www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->