P. 1
Psihopedagogie I

Psihopedagogie I

|Views: 0|Likes:
Published by Grande Alex

More info:

Published by: Grande Alex on Mar 08, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/01/2015

pdf

text

original

Sections

  • TEMA I - SISTEMUL DE INVATAMANT
  • T + , STATUTUL E0ISTEMI&L&$I* AL EDU*ATIEI
  • T 4 , EDU*A'ILITATEA
  • T5 , ST%U*TU%A SI DINAMI*A 0E%S&NALITATII
  • T ( , /INALITATILE EDU*ATIEI
  • T 7 , TE&%IA SI MET&D&L&$IA *U%%I*ULUM-ULUI
  • T < , 0%&*ESUL DE INVATAMANT
  • TEMA > , INVATA%EA
  • TEMA )C D 0%EDA%EA
  • TEMA )) D ST%ATE$II DIDA*TI*E

TEMA I - SISTEMUL DE INVATAMANT

S.I - ppalul subsistem al sist. de educatie (se refera la organizarea institutionala a I) - reuneste institutiile specializate implicate in procesul de educatie, cercetare si cultura (responsabile de realizarea in mod organizat, planificat si metodic a dezideratelor educati e) - in sens LARG: - ansamblul institutiilor care participa la realizarea ar!itecturii scolare "la derularea generala a studiilor pe cicluri, orientari, filiere) #$ din ac. perspecti%a S.I are un caracter desc!is si include: • institutii scolare & uni%ersitare cu caracter formal • institutii specializate in instruire nonformala ' centre de pregatire profesionala ' cluburi ' tabere scolare ' programe radio ( )* scolare & uni%ersitare ' diferiti agenti sociali cu care scoala stabileste relatii de tip ($

contractual ( scoli militare

- scoli profesionale - biserica -$consensuale ( familia - comunitatea locala - in sens R+S)RA,S ( cuprinde institutiile scolare (sc. primara, gimnaziul, liceul, in%. profesional si superior) organizate pe trepte, cicluri si ani de studii. #$ din ac. perspecti%a e definit ca sistem scolar specializat in realizarea functiilor pedagogice ale sistemului de educatie la ni%elul procesului de instruire , in cadrul concret al acti%itatilor didactice si educati%e.

S)R-.)-RA SIS)+/-L-I 0+ I,*A)A/A,) - e structurat pe urmatoarele ni%eluri:

a)

ni%elul in%atamantului primar ( treapta in%atamantului prescolar - treapta in%atamantului primar (cls I-I*)

b) ni%elul in%atamantului secundar: - treapta in%. sec. inferior & gimnazial (cls *-I1) - treapta in%. sec. superior (liceal (cls 1-1II) - profesional ( scoli profesionale de 2-3 ani (profesii simple) - scoli profesionale de 3-4 ani ( profesii comple5e) c) ni%elul in%atamantului superior ( treapta in%. sup. de scurta durata (3-4 ani) - treapta in%. sup. de lunga durata (6-7 ani) - treapta in%. sup. post-uni%ersitar (studii aprofundate : master, doct) S8+.I9I.-L di%erselor ni%eluri de organizare:

• ni%. in%. primar -$ a5at pe dobandirea culturii generale de factura instrumentala (dobandirea deprinderilor de scriere, citire, de calcul, initierea in limba:e specifice) • ni%. in%. secundar inferior -$ dobandirea culturii generale de !aza (cunostinte fundamentale din ppalele domenii ale cunoasterii)
ni%. in%. secundar superior"liceal -$ orientarea culturii generale spre anumite domenii de cunoastere( stiinta, socio-uman, te!nologie, economie) , cu desc!idere spre cultura optionala de specialitate

1

ni%. in # profesional -$ orientarea inspre dobandirea culturii de specialitate necesare practicarii unei anumite profesii) ni%. in%. superior"uni ersitar -$ a5at pe aprofundarea teoretico-practica specializata a unui anumit domeniu de cunoastere

• •

• ni%. in%# postuni ersitar -$ asigura continuarea"adancirea specializarii dobandite in cadrul in%atamantului uni%ersitar
L+GISLA)I+ - in%. primar ; in%. gimnazial # INVATAMANT $ENE%AL &'LI$AT&%IU - durata studiilor in in%. obligatoriu difera de la o tara la alta: de regula (-)( ani (continutul instruirii nu e acelasi si e5ista mai multe cai) - &'IE*TIV dominant al in%. obligatoriu ( do!andirea unui cuantum de instruire necesar integrarii in iata sociala

R+)+A-A S.<LARA - ca parte a sist. de educatie, S#I# cuprinde reteaua organizatiilor scolare - %ETEAUA S*&LA%A - ppalul factor ce tine de organizarea S#I care are o influenta !otaratoare asupra formarii si distri!uirii cererii de studii pe institutii de in atamant - se constituie in + planuri,

in #

1. reteaua in profil teritorial-$ determina cererea de studii prin gradul de accesi!ilitate teritoriala a inst# de
- pt. multe inst. de in%. plasarea in teritoriu e esentiala pt nr.& calitatea ele%ilor pe care-i poate atrage= - este importanta distribuirea in teritoriu #$ reducerea costurilor de scolarizare ( apropierea de domiciliu e factor determinant al optiunii pt. o anumita inst. de in%atamant). 3. reteaua pe trepte -ni eluri. de in atamant : in mod normal reteaua unit. de in%. care scolarizeaza pe diferite ni%eluri trebuie sa fie coerenta , reciproc compati!ila: ' nr ele%ilor scolarizati pe o anumita treapta sa corespunda capacitatii retelei scolare care scolarizeaza pe treapta imediat superioara ' in sens in%ers, capacitatea de cuprindere a unitatilor scolare de pe o anumita treapta ar trebui sa corespunda nr. de ele%i scolarizati pe treptele inferioare de in%atamant. - orice diferenta duce la ( incapacitatea sist. de in%. de a asigura continuarea scolarizarii pt un nr. de absol%enti pe care el insusi i-a produs - neutilizarea totala & partiala a capacitatii de scolarizare - cele 3 retele se intersecteaza intre ele sau cu factori demografici"economici #$ multe scoli generale, putine primare sau in%ers, multe uni%ersitati, putine licee sau in%ers > studierea retelei scolare e o conditie necesara pt prognoza corecta a cererii de studii potentiale pt toate inst. de in%. care scolarizeaza absol%enti ai unor trepte de in%. anterioare 4. reteaua scolara pe profile si specializari -$ determina cererea de studii in specializari - se constituie la ni%elul in%. postobligatoriu si mai putin in in%. gimnazial - reteaua sc. profesionale&de ucenici ( organizata de /+.) prin consultarea institutiilor interesate de pregatirea fortei de munca si cuprinde diferite domenii( formare in peste 4?? de meserii)

2

S#I include astfel ansam!lul instit# specializate (reteaua organizatiilor scolare) in proiectarea si realizarea (prin intermediul unor continuturi si metodologii adec%ate) a functiilor definitorii ale educatiei - *LASI/I*A%EA inst. in raport cu tipul de educatie practicat: 2. inst# specializate in educatia formala (gradinite, sc. generale, sc. profesionale, licee, colegii uni%ersitare, facultati si unitati de instruire permanenta, de reciclare&perfectionare) 3. inst# specializate in educatia non-formala (cercuri stiintifice, cluburi ale ele%ilor&studentilor, tabere, centre de formare profesionala) 4. organisme institutionale ale comunitatii educati e locale (familia si comunitatea parintilor, agenti economici, culturali) R+LA)IA S.<ALA ( .</-,I)A)+ - intre scoala si familie e necesare unitatea de actiune si concordanta intre mi:loacele specifice de influentare folosite ( pt ca urmaresc acelasi scop-formarea copiilor) S.<ALA ( interesata sa colaboreze cu familia (aliat) a.i actiunea educati%a #$profunda&de durata si in %ederea informarii reciproce cu pri%ire la dez%oltarea & comportamentul copilului 8R<9+S<R-L (in con%orbire) • mult tact • atitudinea unui prieten, nu sef care da ordine • apropiat • argumente potri%ite& temeinice pt a con%inge parintele de utilitatea& temeinicia lor • se intereseaza de modul cum e respectat regimul de zi al copilului, cum e a:utat, conditiile de pregatire teme, cum se comporta cu altii&altii cu el, influente poziti%e&negati%e e5ercitate asupra lui, timpul liber, prieteni, odi!na, !rana, sanatate, interese, etc • %a informa parintii ( aspecte poziti%e&negati%e (intai cele poziti%e, succese sau sc!imbari laudabile apoi obiectele problema, greseli de comportament, analizand cauzele) - posibilitati de dez%oltare ale copilului , aptitudini&interese in munca scolara&e5trascolara si e%entual despre scoli&profesiuni indicate &contraindicate - se %or discuta apoi masuri necesare(scoala&parinti) pt a se dez%olta&corecta 8ARI,)II: - sa tina legatura cu scoala (rezultate&comportament) (carnet, relatarile copilului, de la cadrele didactice) #$ e%olutia societatii #$ noi necesitati #$ forme de organizare (institutionalizata) a educatiei parintilor si a colaborarii scoala-familie -asoc. ale parintilor (ale profesorilor) - scoli ale parintilor & scoli ale mamelor - .A scolara (;parinti) - comitete de parinti pe clase & scoli - re%iste & programe radio-)* (alte tari) <@S)A.<L+ in relatia scoala-familie > obst. de ordin comportamental 2 obst. de ordin material #$ idei di%ergente ( responsabilitatea statului&familiei in educatie - libertatea de alegere a scolii de catre parinti - impactul mediului familial asupra rezultatelor - randamentul pedagogic & datoria parentala - participarea parintilor la gestionarea&procesul decizional din inst. scolara

3

-reprosuri parinti: apatie, lipsa de responsabilitate, timiditate, preocupari e5cesi%e pt. randament scolar, contacte limitate cu scoala, conser%atorism - reprosuri profesori: aceleasi ; dificultati in a stabili relatii cu adultii, lipsa pregatirii pri%ind relatia scoala-familie /AS-RI: - informarea&formarea parintilor care trebuie sa cunoasca( obligatii legale pri%ind educatia copilului - drepturile a%ute pt. educatia copilului - import. atitudinii lui pt reusita scolara - metode de colaborare cu scoala -participare democratica la gestiunea scolii (instituirea prin lege a .A scolara in care parintii sunt reprezentati corespunzator si au nu numai rol informati%&consultati% dar si rol decizional si de control) - infiintarea de asociatii de parinti ( ca grup de sustinere a scolii&de cooperare cu scoala&de aparare - obiecti%e: ' sensibilizarea parintilor ( drepturi&indatoriri, influenta comportamentului lor asupra copilului ' informarea lor: publicatii, radio-)* ' formarea parintilor prin cursuri ' reprezentarea parintilor -in tarile .om. +uropene ( noua etapa ( accent pe un anga:ament mutual clar stabilit intre parinti & profesori, pe un contract parentalA pri%ind copilul indi%idual= contractul scoala-familie nu mai e drept optional ci sistem de obligatii reciproce in cooperarea parinti-profesori

) 3 : .ALI)A)+A I, +0-.A)I+
TE%MENI"*&N*E0TE *ALITATEA: (cf. .,.8) # ni elul de satisfactie pe care-l ofera eficacitatea ofertei educationale din domeniul in%atamantului&formarii profesionale , ni%el stabilit prin atingerea unor standarde cerute si a unor rezultate e5celente solicitate si la care contribuie participantii la procesul de in%atare si ceilalti factori interesati. *&NT%&LUL *ALITATII include acti itatile operationale desfasurate pt# indeplinirea cerintelor de calitate prin reglementarea performantelor= e un proces de mentinere a standardelor, nu de creare a acestora ASI$U%A%EA *ALITATII - include procesele planificate si sistematice necesare asigurarii unui grad adec at de incredere ca oferta educationala %a satisface cerintele de calitate necesare - sunt acti itati de asigurare a calitatii, nu controleaza in mod direct calitatea -$ implica de obicei AUT&EVALUA%EA organizatiei pe !aza unor standarde presta!ilite - prin urmare, aceste acti%itati sta!ilesc capacitatea organizatiei de a furniza calificari profesionale la un anumit standard .alitatea e legata de %alorile si asteptarile a + grupuri ppale de utilizatori: )# participantii la procesul de in atare 1# anga2atorii +# societatea in general ASI$U%A%EA *ALITATII EDU*ATIEI

4

tipul organizatiei furnizoare de educatie +# tipul de program de studii MANA$EMENTUL *ALITATII continua . 1.spri2ina acti%& se implica direct in dez%oltarea si asigurarea calitatii programelor de in%atare 4. criterii 1#standarde si standarde de referinta +#indicatori de performanta 4# calificari 0%&*ESE prin care e asigurata calitatea in educatie: • a. 3.se bazeaza pe relatiile ce se stabilesc intre urmatoarele *&M0&NENTE. e recepti a la ne%oile indi%izilor.dez%olta si mentine parteneriate eficiente cu factori e5terni interesati Managementul resurselor -fizice"umane.e realizata printr-o serie de actiuni de dez oltare a capacitatii institutionale de ela!orare " planificare " implementare de programe de studiu prin care se formeaza increderea !eneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie satisface standardele de calitate • e3prima capacitatea unei org# furnizoare de a oferi programe de educatie in conformitate cu standardele cerute MET&D&L&$IA ASI$U%A%II *ALITATII IN EDU*ATIE . ni elul de in%atamant. cunoaste ne oile si asteptarile facorilor interesati interni&e5terni 6.omponentele si procesele de asigurare a calitatii precum si relatiile dintre ele se diferentiaza in functie de: 1. 5 . agentilor economici si comunitatii (factori interesati e5terni) dar si la ne%oile ele%ilor (factori interesati interni) 1. dupa caz al calificarii 2.asigura calitatea programelor de in%atare si promo eaza im!unatatirea %esponsa!ilitatile managementului 2. 5. org. si. ofera ele%ilor un mediu sigur&armonios spatii de in%atare ec!ipate adec%at ce raspund ne%oilor indi%iduale&colecti%e resurse"metode de predare ce permit accesul&participarea acti%a a tuturor ele%ilor personal anga:at dupa criterii clare de recrutare si selectie programe de initiere&formare continua 0roiecte si dez oltare. im!unatatirea continua a rezultatelor in educatie . 2. eficacitate in ceea ce pri%este calitatea & dez%oltarea curriculumului in%atarii 3. ). org. 4. planificarea si realizarea efecti%a a rezultatelor asteptate ale in%atarii !# monitorizarea rezultatelor c# e aluarea interna a rezultatelor d# e aluarea e3terna a rezultatelor e.

alitatii in +98 III. standarde ridicate pt in%atarea indi%iduala capacitate de ocupare a unui loc de munca egalitatea sanselor buna informare pri%ind oferta educationala implicare acti%a in procesul de in%atare responsabilizare pri%ind propria e%olutie satisfactie cu pri%ire la rezultate anga:atori: 6 . programe cu caracter de includere sociala. repr.program de studii si calificare profesionala(dupa caz) a. repr. acreditarea si e aluarea periodica a unitatilor de in%. d. educatie b. 2. f.lic. de in%.postlic) c. in Romania recomandari de imbunatatire a calitatii codul de etica profesionala a e5pertilor in e%aluare&acreditare I*. de in%. ele%i ME*ANISME DE ASI$U%A%E A *ALITATII LA NIVELUL S*&LII I. standardele. preuni%ersitar si de alte organizatii furnizoare de autorizarea . standardele de referinta si indicatorii de performanta metodologia de e%aluare&acreditare manuale de e%aluare interna a calitatii g!iduri de bune practici raport anual(propria acti%itate) analize de sistem asupra calitatii in%. anga:atori. sau de un coordonator desemnat de el . ela!oreaza.A%A*I0 ( institutie publica in subordinea /+. 3. autoritati publice cat si pt furnizorii +98 8t ele%i: • • • • • • • 8t. e aluarea calitatii educatiei din in%. preuni%ersitar efectueaza (pe baze contractuale) la solicitarea ministrului. pt fiecare ni el de in atamant.omun de Asigurare a . 6. !. ai *onsiliului Local (org.gimn) &ele ilor(prof.sc. e aluare"acreditare a furnizorilor de educatie din in%. preuni%. e. ai corpului profesoral b. condusa de conducatorul org. 5. a. 4. c. g. preuni%. furnizoare de educatie acreditate propune ME*T infiintarea"acreditarea (prin ordin) a inst.omisiei) . *adrul National de Asigurare a *alitatii -*NA*. Autoe aluarea ( rol central in procesul de asigurare a calitatii ofertei de +98 si are multiple beneficii pt ele%i.) realizeaza: e aluarea e3terna a calitatii educatiei oferite de inst. elaboreaza&adopta strategia si regulamentul de functionare a . preocupata de proiectarea si dez oltarea unor programe de studiu care sa raspunda ne%oilor factorilor interesati.2.conducatorul organizatiei este direct responsabil de calitatea educatiei furnizate II. preuni%ersitar realizeaza(cu ISB-urile si directiile de resort din /+. ai parintilor (presc. asigurand accesul si egalitatea sanselor pt. la ni%elul fiecarei organizatii ( *omisia pt e aluarea si asigurarea calitatii # 4-" membri .adrul . repr. preuni%ersitar A*TIVITATI A%A*I0. cu . 1. b.componenta:nr relati% egal: a. ( in cf.)) acti itati de monitorizare "control a calitatii efectueaza(cel putin 2 data la 4 ani) e aluarea org.

scoli. institutionalizata (ed. ed. oficial • 0ef: +d. formala si ed. ed. informala ) # realizata implicit.-/D) in mod planificat si organizat pe ni%eluri si ani de studii. non(formala (e5trascolara) 4. mare de anga:ati cu competente solide creste ni%elul de competenta al anga:atilor aport la profitabilitatea organizatiei incredere in calitatea in%atamantului 8t. autoritati: abilitati sporite&cresterea sanselor de anga:are competente de baza mai bune ni%el ridicat al abilitatilor pt atragerea in%estitiilor interne incredere in calitatea in%atamantului 8t. realizata doar pe baza unor influente implicite (ed.in cadrul sistemului de in%atamant. (0+ . a atitudinilor&con%ingerilor) 4. ed. 4 mari categorii: 2. informala) +0-.0+D) (in gradinite. formala (oficiala) 3. formala si non-formala ) # au in %edere realizarea unor finalitati specifice intr-un cadru institutionalizat 3. neinstitutionalizata (ed.uni%ersitati. STATUTUL E0ISTEMI&L&$I* AL EDU*ATIEI +0-. si o clasificare a formelor educatiei potri%it a doua categorii de criterii %alorice: A. criteriul proiectarii #$ 2. a priceperilor&deprinderilor. formala cuprinde totalitatea acti%itatilor si actiunilor pedagogice desfasurate si proiectate institutional (-. asimilarea sistematica si organizata a cunostintelor din diferite domenii 3. fara obiecti%e specifice instiututionalizate) @. furnizorii +98 informatii pri%ind bune practici si e5periente de succes comparatia cu alti furnizori +98 incredere in propria oferta si capacitate contributie la dez%oltarea comunitatii locale si la dez%oltarea regionala legitimitate si recunoastere sporita T + . inzestrarea indi%idului cu metode si te!nici de munca intelectuala 7 . ed.licee.A)IA 9<R/ALA • C lat. ed. folosirea acestora in %ederea dez%oltarii personale si a insertiei optime in %iata acti%a a societatii (prin formarea&stimularea capacitatilor intelectuale si aptitudinale.centre de perfectionare).+D)a%and finalitati educati%e bine determinate • <biecti%e: 2. criteriul organizarii #$ 2. ed.• • • • • • • • • • • • • nr. educatia realizata pe baza unor actiuni e5plicite si influente implicite (ed.A)IA ( 9orme: In functie de gradul de organizare si oficializare al formelor educatiei ( e5. (. informala (spontana) +5. formalisA # organizat. non-formala) 3.

6. orientarea predominanta spre informare si e%aluare cumulati%a E. asigurarea sinergiei dintre in%atarea formala. sa creeze conditii pt. are rol decisi% in formarea personalitatii umane (faciliteaza accesul la %alorile culturii. de perfectionare si de reciclare. concursuri scolare. sa contribuie la recreerea si la destinderea participantilor precum si la petrecerea organizata a timpului liber E. dez%oltarea pe cat posibil a inteligentei sociale si emotionale )rasaturi: 2. interdisciplinare sau tematice. ea conduce la atingerea dezideratelor educati%e preconizate intr-un conte5t metodologic organizat dez%oltat in concordanta cu cerintele idealului educational E. 3. integrarea rapida a noilor te!nologii comunicationale in procesul de in%atamant +0-. monotonie 6. lipsa initiati%ei ele%ilor si slaba participare a parintilor in acti%itatile scolare #$ comunicare defectuoasa 7. programe si manuale scolare. este un instrument al integrarii sociale ( omul isi dez%olta capacitati si aptitudini • Limite & . non-formala cuprinde ansamblul acti%itatilor si al actiunilor care se desfasoara intr-un cadru institutionalizat. imbogatind cunostintele din anumite domenii 3.0S) 4. in mod organizat. sistematica si organizat in cadrul sist. desa%arsirea profesionala sau initierea intr-o noua acti%itate 4. competitii) ' acti%itati parascolare (acti%. g!iduri 4. ni%eluri si ani de studii.<. de in%. cursuri uni%ersitare. de manifestare a talentelor • )rasaturi: 2. informala E. este intotdeauna e%aluata social • A%anta:e & Importanta 2. cuprinzand 'acti%itati e5trascolare (cercuri pe discipline.literaturii. aptitudini si capacitati.-9<R/ALA • C lat nonformalisA # in afara unor forme special&oficial organizate pt un anume gen de acti%itateA • 0ef: +d. centrarea pe performantele inscrise in programe #$ mai putin timp liber impre%izibilului si studierii aspectelor cotidiene cu care se confrunta ele%ii 3. scopurile si obiecti%ele pedagogice sunt realizate in cadrul procesului de in%atamant sub indrumarea unui corp profesoral specializat 6. este institutionalizata realizandu-se in mod constient.ririci: 2. de in%.te!nicii) 3. olimpiade. in afara sist.artei. multor ocazii de afirmare a talentelor si intereselor tinerilor (prin cresterea si di%ersificarea ofertei de optionale si alternati%e educationale) 3. dotarea materiala&te!nica insuficienta a salilor de clasa &laboratoarelor ce nu mai satisfac cerintele ele%ilor • 0ez%oltarea domeniului : Solutii: 2. tendinta de transmitere-asimilare a cunostintelor in defa%oarea dez%oltarii capacitatilor intelectuale & a abilitatilor practice 4.sa largeasca si sa completeze orizontul de cultura . constituindu-se ca o punte intre cunostintele asimilate la lectii si informatiile acumulate informal • <biecti%e: 2. intr-un cadru institutionalizat . de in%. de a-si determina propriul curricului (prin . obiecti%ele si continutul ei sunt pre%azute in documente scolare= ele sunt elaborate pe cicluri. sanse reale pt fiecare unit. proiectate pedagogic prin planuri de in%atamant. dar in afara sist. de formare ci%ica sau profesionala) • 8 . ansambluri artistice. se desf. posibilitatea utilizarii fle5ibile a segmentului neobligatoriu din programe in fct.stiintei. sa asigure cadrul de e5ersare si de culti%are a diferitelor inclinatii. nonformala. decongestionarea materiei si crearea m. sa spri:ine alfabetizarea grupurilor sociale defa%orizate 6. de ne%oile locale de educatie si formare 6.A)IA . scolar.

morala ( formarea si dez%oltarea constiintei si a conduitei morale /etode de educ. informala include ansamblul influentelor cotidiene. aptitudinile si inclinatiile lor) 4. informis&informalisA # spontan. de e5ersare a capacitatii celor superdotati 6. muzee . influente nu sunt selectate.A)I<. colecti%ul de munca. are functie formati%a redusa (pt.e%aluarea se realizeaza la ni%elul opiniilor si reusitelor • Limite&0eza%anta:e: 2. calma. biblioteci. formale&non-formale 0</+. placuta cu mi:loace ce atrag. e corectat parintele&educatorul analizeaza e5periente zilnice cu copilul . 3. morala: a. creeaza ocazii de petrecere organizata a timpului liber in mod placut E. e5trascolare. institutionalizata) 3. c!iar cartierul&strada) e5: copilul care in%ata sa %orbeasca.II +0-. de autoeducatie si petrecere organizata a timpului liber in cadrul uni%ersitatilor populare. foloseste noi te!nologii comunicationale 7. placute scutite de e%aluari riguroase F. metodologie atracti%a 6.formarea si dez%oltarea priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala +duc.lat.% pedagogic) • <biecti%e: . spontane. la teatru. raspunde cerintelor si necesitatilor educ. centrata pe cel ce in%ata. e5emplul b. categorii socio-profesionale. de completare a studiilor. 9 . se5. • . neasteptat • 0ef: +d.' acti%itati periscolare ( acti%.p. prieteni. +duc.sunt determinate de multitudinea influentelor din micro-mediul social de %iata(familie. fle5ibil. permanente 2. desfasurate intr-o ambianta rela5ata. de a se comporta intr-un anume fel • )rasaturi:. ocupand cea mai mare pondere de timp din %iata indi%idului (ac. e5cursii etc) 3. organizate d.d. sanctiunea e. este nestresanta ( acti%. %ariat ( acti%itati di%erse si atracti%e 4.A)IA I. generale si de specialitate ( acti% de reciclare profesionala. interesul participantilor.9<R/ALA • . de multe ori indi%idul are acces la informatii in contradictie cu scopurile educ.nu apar in mod e5plicit pt ca acest tip de educatie nu-si propune atingerea unor obiecti%e pedagogice ( ofera indi%idului ocazia de a adopta anumite atitudini . caracterul optional al acti%. e%aluarea ( facultati%a. prelucrate. pe procesul de in%atare nu pe cel de predare 3. e5ercitiul c. fara note&calificati%e oficiale • Importanta &A%anta:e: 2. continuturile si obiecti%ele urmarite ( in documente special elaborate (au o mare fle5ibilitate diferentiindu-se in fct de %arsta. supra%eg!erea d. al cluburilor. dependent doar de indeplinirea obiecti%elor concrete a%ansarea unui proiect dependent doar de mi:loacele te!nice disponibile +0-. dar au efecte educati%e. curriculum la alegere . incidentale care nu-si propun in mod deliberat atingerea unor teluri pedagogice. ca nu e organizata.AL+ 2.ritici&Limite promo%area unui acti%ism de suprafata. intelectuala ( dez%oltarea capacitatilor cogniti%e . contribuie la largirea si imbogatirea cult. pedeapsa 3.

sa se integreze) . de alfabetizare .unui comportament igienic /odalitati de realizare: ' educ. relati%a la mediu pentru pace pt participare si democratie economica si casnica moderna AL)+R. centrelor de acti%itate ce reflecta interesele si ne%oile copiilor : c. insusi si folosi adec%at %alorile estetice . rezistenta. ele%ilor ( bazate pe cercetare (in%ata prin asociere (ce stiu&cele noi) . educatia indi%iduala ( tot ce se intampla in %iata e interdependent) . mapa de lucrari. de mate. te!nologica & profesionala # notiunile. +d. e5ercitiul. org. %ariante de organizare scolara care propun modificari ale anumitor aspecte legate de formele oficiale de organizare a acti%itatii instructi%-educati%e 2.atmosfera poziti%a . principiile.A)II 2. 4.dez%oltarea capacitatilor de a crea noi %alori estetice. arte. +d. legile si teoriile stiintifice fundamentale ordonate dpd% al aplicabilitatii lor & cuprinde initierea in profesie cat si perfectionarea ( se realizeaza atat in scoala cat si in soc. sa coopereze.<IL+ +0-.f. +duc. e5cursii) 6.accent pe colaborarea cu familia.. e5plicatii si demonstratii +duc. prin miscare) ' acti%.AL+ Repr. +d.formarea si dez%oltarea deprinderilor motrice de baza si a calitatilor fizice ale miscarilor (forta.A)I<. iar predarea si programa de educatie pe locul al 3-lea . caietul de e%aluare . recompensa 4.promo%eaza modele educationale centrate pe ele% . de lectura.metodologia utilizata -$ abordarea indi%idualizata a ele%ilor tinand cont de ni%elul de dez%oltare al fiecaruia ( e5. sa se respecte. fizica din scoala (educ. educati%e care implica coordonatele motorii si psi!omotorii( cercuri de gimnastica. /<.automoti%area -$ c!eia in%atarii complete #$ copilul si in%atarea sunt pe 2-ul loc.ele%ii sunt e%aluati prin modalitati specifice: scaunul e%aluarii. 3. drumetii. didactice bazate pe munca in grupuri ( copiii sa in%ete sa-si dez%olte simtul identitatii si pretuirii de sine. fizica si sporti%a ( intarirea sanatatii si calirea organismului .)+SS<RI . din scoala . de incredere 3. +d.isi propune sa in%ete copilul sa gandeasca&actioneze independent si responsabil . usor de manipulat si detaliate dpd% %izual 10 .A)I*+ +0-. a miscarii) ' educ.acti%. 6.acti%. S)+8-@G-S)+8 .formarea si dez%oltarea principalelor calitati morale de %ointa si de caracter . estetica si artistica ( formarea ccapacitatii de a percepe. culti%area aptitudinilor estetice creatoare /etode: comune cu cele folosite in intregul proces educati% . E. %iteza) necesare . +d. comerciale si intreprinderi) . inot. psi!omotorie realizata prin programul scolar (ed.mediul de instruire e bazat pe obiecte mici. teatru si :ocuri) . pe implicarea parintilor in conceperea si organizarea acti%.

/+0I-L # totalitatea elementelor si conditiilor de %iata cu care indi%idul interactioneaza (direct&indirect) pe parcursul dez%oltarii sale 2. geografie. preda in cu%inte proprii fara carti. straine . gandire logica. alte acti%. nu-si modifica componenta . cunostintele reale . de baza (tors. pe pregatirea mediului de instruire pe baza obs.caracterizare calitati%a (ceea ce e poziti%.urmareste dez%./ediu de %iata fa%orabil. rolul principal apartine interactiunii dintre : 2. copii care nu sunt f. realizate si pe conceperea programei functie de ne%oile copilului 4. artizanatul.e%aluarea . intentionalitate. critica negati%ul in leg. tine legatura cu parintii (intalniri cel putin 2 data&luna) . educatie +R+0I)A)+A # insusire biologica pe baza careia se conser%a si se transmit caracterele unei specii de la ascendenti la descendenti • genereaza un anumit tip de conduita ce are o mare importanta in procesul de structurare a personalitatii dar acest fapt nu se poate e5plica independent de actiunea factorilor de mediu si de influentele educatiei • ereditatea isi face simtita prezenta in formarea personalitatii in masura in care ceilalti 3 factori o permit . actiune educati%a de calitate #$ posibilele influente negati%e ale ereditatii sunt f.metoda de educatie ( bazata pe obser%area directa a copilului . iar ele%ii confectioneaza propriile carti . si situatii contrare) • posibilitatile innascute ale copilului trebuie descoperite. care se caracterizeaza prin limba: articulat. cu ceea ce ar putea realiza) T 4 . teste. afecti%itate superioara. e5temporale.un loc important in curriculum: artele.oncl: +reditatea # premisa naturala in dez%oltarea psi!ica constituind un ec!ipament primar pt dez%oltarea ulterioara a personalitatii 3. istorie. mediu 4. mate.esenta: relatia ele%-profesor . bine dotati intelectual dar reusesc sa faca fata stimulati si diri:ati de parinti&profesori= e5. isi orienteaza oferta functie de particularitatile diferitelor trepte de %arsta si cerinte . %ointa) 9A. personalitatii copilului .teze sau e5amene ci are in %edere toti factorii : scrisul.prof.clasa: ele%i aceeasi %arsta.. psi!ofizice a copilului.prof. tesut). personalitatii I sub raport functional-educati% # capacitatea specifica a psi!icului uman de a se modela structural si informational sub influenta agentilor educationali si sociali ( sub influenta lor omul se transforma treptat in fiinta umana.. logica si fle5ibilitatea gandirii. stilul. fantezia. EDU*A'ILITATEA . dedicatia. ereditate 3. putin simtite in personalitatea acestuia (e5. ortografia.+8) I dpd% teoretic # o categorie pedagogica fundamentala care e5prima puterea sau ponderea educatiei in dez%. stimulate si edz%oltate pt a se putea transforma in aptitudini si apoi in talente= in caz contrar raman latente si se pierd • . lucrul manual.<. 11 . HAL0<R9 . cu personalitate. lb.)<RI In determinarea dez%. limba:ul.e%aluarea nu se bazeaza pe probe.

ci oameni) .Acest mecanism are un corespondent in planul dez%oltarii psi!ice ce impune o succesiune de stadii de dez%oltare ce nu pot fi escaladate prin presiuni de mediu sau educati%e T5 . multe mai putin manifestate) S)R-.A)IA # factorul determinant al dez%oltarii psi!oindi%iduale • umanizarea & personalitatea copilului sunt !otarate de conditiile de mediu socio-cultural -$ din cadrul acestuia educ. )+<RII 9-.. social. oarganizatii de tineret sau institutii de cultura) sa cunoasca bine personalitatea copilului. clima. mediul ofera conditii si da continut personalitatii #$ cadrul socio-cultural al dez%. nici mediul nu au rol elential ci un al 4-lea factor care intra in actiune dupa geneza . 12 . relief. pe aceasta baza.L-JI+: +reditatea ofera sau nu potentialul de dez%oltare psi!o-fiziologica. o influenta decisi%a o are familia • . ST%U*TU%A SI DINAMI*A 0E%S&NALITATII 8+RS<.• 3 componente principale: I m.<. fiind factorul determinant al acesteia.)ALIS)A ( rolul determinant al mediului(indeosebi cel socio-cultural) in dez%oltarea personalitatii 4.+)IS/-L 8IAG+)IA. cadre didactice. ( nici ereditatea. +0-. stiluri de %iata 'constituie cadrul dez%oltarii prin influentele sale organizate & neorganizate a%and rol deosebit in formarea omului ca personalitate ' in cadrul lui. prin procesul in%atarii. formarea armonioasa& integrala a personalitatii. grupuri sociale. conceptii. mediul ofera sau nu anumite conditii. ideologii. 2?-2E secundare si f.)-RA 8. geografic natural ( influenteaza dez%oltarea&sanatatea prin: campul geomagnetic. educatia diri:eaza. ). traditii. are un rol determinant • copilul de%ine om social numai prin educatie cu a:utorul careia ' isi insuseste lb:.ALI)A)+A: organizarea dinamica in cadrul indi%idului a acelor sisteme psi!ofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic (Allport ( la fiecare persoana e5ista 3-4 trasaturi dominante. psi!oindi%iduale 4. poluare I m. factor(scoala formeaza nu doar specialisti. institutii. de ci%ilizatie si cultura ' e5ercita influenta prin relatii inter-umane. +8IG+. integrarea socio-profesionala • de aceea e important ca toti factorii educationali (parinti.oncl: daca ereditatea ofera o serie de premise naturale. A/@I+. gradul sau de educabilitate si. socio-cultural ( permite umanizarea si socializarea indi%idului prin: ' asigurarea conditiilor materiale.)AL+ 2. radiatii. +R+0I)ARIS)A ( sustine rolul determinant al ereditatii in e%olutia fiintei umane 3. sa structureze intregul proiect de te!nologie a educatiei • educatia in scoala e cel mai imp.0A/+. cultura generala si comportamentul moral-cetatenesc ' isi formeaza conceptia despre lume ' isi dez%olta potentialul creator ' se pregateste pt. ).%is esentialis& nisus formati%us # un mecanism de autoreglare a cresterii care asigura autoreglarea functionala a organismului.

se consuma datorita esecurilor 13 . e necesara educatia pt. rece.neintegrare • se plictisesc repede -$ e necesara crearea unor moti%atii puternice pt in%atatura care sa-i mobilizeze. e5igent cu sine. ordonat. cura:os. entuziasm • depune m. retras.-L • neec!ilibrat.-L • puternic. ec!ilibrat. supus. a intampina formarea trasaturilor negati%e de caracter si a se dez%olta tras. putin sociabil insa prin educatie de%ine destul de producti% 4. sarguincios • prin educarea increderii in forte proprii si antrenare progresi%a in rezol%area unor sarcini copiii de%in capabili de eforturi intense si rezultate bune • lipsa educatiei #$ pesimisti. reacti%itate crescuta. sensibil. SA. ne!otarat.neincredere in forte proprii) • agitati. poziti%e 3. timid.indisciplina.SA lipsit de initiati%a. rezistent si stapanit. numit sa raspunda de ea #$ rezultate poziti%e caci se autoeduca) • trasaturi poziti%e: %ioiciune. organizarea acti%itatii lor datorita instabilitatii emotiilor. /+LA. bine dispus. impulsi%i.AR+: 2. bogatie afecti%a. neincrezator in forte proprii • serios. se anga:eaza in rezol%area sarcinilor fara entuziasm e5agerat • nu le place sa riste • nu se descura:eaza • sociabili.-L • tip slab. usor e5uberanti • instabili in stari afecti%e • influentabili. an5ios. meticulos. superficiali. incapatanati. rabdator. oscileaza(entuziasm e5agerat&abandonarea initiati%ei. trist.sentimentelor si a intensitatii cu care se desfasoara acestea 3.)-L. impresionabil.constituie latura dinamico-energetica a 8. calm. multe eforturi in in%atare dar cunostintele sunt mai durabile • se adapteaza greu la situatii noi • tip inc!is. iritabili. desc!is. ideal. rezistent la eforturi • interiorizat.an5ietate.nestapaniti. stabil in actiuni. (dinamica -$ furnizeaza informatii cu pri%ire la cat de iute-lenta. energic si mobil..G*I. perse%erent I. sa le stimuleze initiati%a. nu se pot concentra de fiecare data cu randament • desi s-a spus ca e temp. calculat. linistit. sa le canalizeze energia (e5: con%ins de necesitatea disciplinei. optimist. nesociabili. nesigur • cu sentimentul inferioritatii.I. rapid in miscari&%orbire • in%ata usor&uita la fel de repede • se plictiseste repede-$tendinta spre superficialitate • trece repede de la o acti%itate la alta.<L+RI. 9L+G/A)I.<LI.-L • ec!ilibrat. agresi%i(tendinte de dominare&opozitie) • daca nu sunt temperate prin educatie aceste treseturi pot degenera in obraznicie. constiincios. urmata uneori de depresie. placerea de a in%inge greutati etc.LASI9I. • parintii&profesorii -$ gri:a pt. .se e5prima cel mai pregnant in conduita si comportament . )+/8+RA/+.A.agresi%itate. mobila-rigida e conduita indi%idului = energetica -$ arata care e cantitatea de energie de care dispune un indi%id si mai ales modul cum este consumata aceasta) . se adapteaza usor. cu comple5e de inferioritate.

stiintifica: intelig. a capacitatii de munca&rezistenta ' modul cum se integreaza in clasa& se acomodeaza la situatii noi /IBL<A. literare. c. acuitate auditi%a. f. atit. matematica: inteligenta generala peste mediu. imaginatie artistica. simple apt.au in componenta lor: ' apt. perceptie. stiintifice etc. = fiecare are si trasaturi ce apartin unui ) in%ecinat ' tras. simtul umorului&armoniei. generala. a. sporti%e. te!nice. creatoare. pt muzica : intelig. fle5ibilitatea gandirii.+ de in%estigare a ) : I metoda biografica I c!estionare I teste de personalitate A8)I)-0I. de ). apt.oncluzie: )emperamentul ( alia: de insusiri innascute si dobandite . dez%oltat. organizatorice. senzoriale: I acuitate %izuala & auditi%a I rapiditatea perceptiilor I simtul ritmului I reprezentare spatiala apt.apt. imag. constructi%a I apt. apt. de5teritate manuala. cum %orbesc&se misca ' studierea emoti%itatii&e5presi%itatii. reprezentare si rationament spatial.AR+: A.constituie fondul dinamico-energetic al persoanei pe care o influenteaza discret in toate manifestarile sale comportamentale ' nu e5ista tipuri pure de )..LASI9I. e. g.IL+ A8)I)-0I. imaginatia. scolara. se pot ameliora prin educatie si nu au legatura cu aptitudinile /+)<0+ de diagnosticare a ): ' obs. capac de generalizare &abstractizare&rezol%a probleme I apt. matematice. @. . te!nica dez%oltata. capacitati %ocale 14 . simple ' factori de personalitate (moti%atie. numerica.IL+ # insusiri psi!ofiziologice ce faciliteaza asimilarea de cunostinte si abilitati cu a:utorul carora e5ecutam acti%itati cu mai multa rapiditate si cu grad ridicat de eficienta . b. imag. A. te!nice : intelig. comple5e (profesionale) . imag. perse%erenta. generale: intelogenta. memoria A. d. creati%a) ' componente specifice unor profesiuni ca de e5: I apt. modului cum in%ata&comporta ele%ii. spirit de obs. psi!omotorii : I rapiditatea & supletea miscarilor I coordonarea si precizia acestora I mobilitatea corpului I de5teritatea manuala fluenta %erbala (intelegerea rapida afrazelor) si e5presi%a (usurinta e5primarii) fluenta ideilor si fluenta asociati%a fle5ibilitatea gandirii apt. creatoare. generala peste mediu. artistice. numerica apt. capacitatea de a gandi abstract& a generaliza I apt.

ideal. de inferioritate.tipuri: concreta. culpabilitate etc) 3. literara.educere ( a duce. sentim. Educatia repr# un sistem de actiuni informati -formati e . e5plicati%a. atit. desfasurate in mod constient si sistematic asupra su!iectului uman in ederea transformarii acestuia in conformitate cu finalitatile educationale urmarite# 9inalitatile educatiei se structureaza pe 4 ni%eluri ierar!ice: • ideal educational • scopuri educationale • obiecti%e educationale Idealul educational 15 . fata de sine insusi ( modestie. artistica etc. care. te!nica. . atit.e5ista 4 grupe fundamentale de atitudini: 2. ( aceste finalitati sunt determinate preponderent de conte5tul social-istoric in care se desfasoara actiunea educationala si mai putin de dorinele proprii ale ele%ului sau ale celui care organizeaza. teoretica.AR+ +ducatia (dupa cum demonstreaza inclusi% etimologia ac.LASI9I. faciliteaza asimilarea informatiilor 9actorii interni ( dispozitiile ereditare . empirica. la sine. punctualitate. educatia este orientata si diri:ata in functie de finalitatile (rezultatele) pe care aceasta le urmareste. abstracta. descripti%a. poziti%a etc) 4. a conduceA) nu este o acti%itate desfasurata in sine si pentru sine ci una care urmareste atingerea anumitor finalitati# /inalitatilie educatiei ( orientarile asumate la ni%el de politica a educatiei in %ederea realizarii acti%itatii de formare-dez%oltare a personalitatii umane conform anumitor %alori anga:ate in proiectarea sistemului si a procesului de in%atamant Sensul finalist al educatiei se refera la faptul ca . egoism. in fiecare moment al desfasurarii sale. concept (lat educe. atit. matematica.Apt. atit.alta componenta a personalitatii ( considerat nucleul personalitatii # ansamblu de atitudini si trasaturi ce determina modul de orientare si raportare a subiectului la cei din :ur. si opusul acestora) T ( . fata de ceilalti ( altruism. declanseaza si conduce actuinea educati%a). la acti%itatea desfasurata. inteligenta Inteligenta # aptitudine generala . la societate .ARA. fata de munca ( !arnicie. /INALITATILE EDU*ATIEI . aspiratii. moti%atii. umanism. demnitate. orgoliu. sunt rezultatul interactiunii unor factori e5terni&interni 9actorii e5terni se refera la procesul insusirii logice&creati%e a cunostintelor.interese. patriotism. la randul lor.)+R-L . priceperilor si deprinderilor in cadrul caruia se dez%olta aptitudinile. seriozitate. atitudini.

utilitare (a5ate pe formarea deprinderilor si competentelor cerute de acti%itatea practica) si sc. ale in%. daca idealul educ este unul singur. sc. primar. deprinderi si capacitati intelectuale b.Astfel. In functie de domeniile ietii psi6ice: a. educationale poseda o anumita autonomie in raport cu idealul educational si subordoneaza mai multe obiecti%e particulare <biecti%ele educationale • finalitati educationale cu ni%el redus de generalitate ce se realizeaza in inter%ale scurte de timp. afecti%e : se refera la formarea de sentimente. fundamental sau scopul lectiei) • 16 . specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) si sc. ob. comportamentale (formarea si interiorizarea unor actiuni sau deprinderi) 4. (ob. inteligentei. In fct. muzicii etc)= Ila ni%elul unor sisteme de lectii = I la ni%elul unei lectii (ob. referinduse la lectii sau sec%ente de lectii • sunt enunturi cu caracter anticipati% care descriu in termeni e5acti rezultatele asteptate a fi obtinute la finele unei sec%ente de instruire • . gimnazial)= I in fct. de gradul de generalitate. atitudini c. sc. acesta urmareste asadar sa atinga aspectele definitorii pentru conte5tul istoric si socio-economic in care acesta urmeaza a se realiza. morale. de in%. sc. specifice di%erselor laturi ale educatiei. nepragmatice (%izeaza formarea unor conduite fara finalitate practica imediata) 6.) • prin continutul lor. finalitati educationale cu ni%el mediu de generalitate care se realizeaza in inter%ale medii de timp • sunt anticipari mentale ale di%erselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale • detaliaza practic idealul educational la ni%elul di%erselor situatii instructi%-educati%e= astfel. scopurile educationale %izeaza finalitati educationale particulare. de dimensiunile formarii personalitatii( formarea pers. a. generale : pot fi identificate Ila ni%elul intregului sist. (dand e5presie directa idealului educational)= I in fct. religioase)= I pe discipline de in%. de ciclul de in%. ale predarii&in%atarii matematicii. sc.(ob.• e5prima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita etapa istorica sub forma unui model dezirabil de personalitate umana • are un ni%el ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung. diferitelor ni%ele si profile de in%atamant si diferitelor tipuri de scoli • Geissler. moti%atiei etc. ob. ob. supradisciplinare (dez%. psi!o-motorii : %izeaza comportamente de ordin fizic 2. interese. cogniti%e : %izeaza insusirea de cunostinte. la realizarea sa contribuind sistemul educati% in ansamblul sau • reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa de%ina omul in procesul educatiei oricare ar fi societatea in care functioneaza idealul educational. de tipul si profilul scolii= I in fct. sc# materiale (centrate pe asimilarea de informatii) si sc# formale (urm. de continut (centrate pe ac!zitionarea de cunostinte punctuale) si sc. ob. modelarea aptitudinilor si culti%area personalitatii)= 3. estetice. Scopurile educationale • repr.lasificare: 1.6 perec!i de scopuri (contradictorii dar complementare) 1. acesta are %aloare orientati%a si prezinta generalitate descripti%a pt tot ceea ce se intreprinde in directia formarii si educarii omului.

direct obser%abil si masurabil.presupune transformarea unui obiecti% in operatii . general I descrierea conditiilor in care e pus ele%ul cand trebuie sa demonstreze ca a atins obiecti%ul I specificarea criteriului de e%aluare. manifestari direct obser%abile. la ni%elul intregii societati .ezar @arzea: 2. la ce ni%el trebuie sa se situeze cunostintele acestora 0+9: <perationalizarea # acti%itatea de transpunere a scopurilor procesului de in%atamant in obiecti%e specifice si a acestora in obiecti%e concrete. concrete ce pot fi e5primate operational # e5presia anticiparii de catre prof. e necesar ca pt.riterii de operationalizare a obiecti%elor: .ALIJAR+ <biecti%ele sunt finalitati educationale care au un ni%el redus de generalitate si se realizeaza in inter%ale scurte de timp.3. operational sa se precizeze situatiile de in%atare sau conditiile care determina modificarile proiectate si asteptate 4. nu la cea a profesorului a) 17 . respecti% specificarea performantei minime acceptabile Alte criterii de operationalizare: concretizarea pretinde ca orice ob. respecti% conditiile care determina modificariule educati%e orice obiecti% sa se refere la acti itatea de in atare a ele ului. de se precizeaza ceea ce a face ele ul. sa se refere la acti%itatea ele%ului. fiecare ob.oncl: Idealul %izeaza finalitatea acti%. importante pentru atingerea ob. sunt necesari urmatorii pasi: I precizarea unor comportamente esentiale care duc la obiecti%ul general I formularea unor obiecti%e particulare prin %erbe care e5prima o actiune obser%abila I selectionarea obiecti%elor specifice . un ob. educati%e in ansamblu. referindu-se la lectii sau sec%ente de lectii A operationaliza un obiecti% inseamna a-l transpune in termeni de comportament concret. in timp ce scopurile si obiecti%ele orienteaza desfasurarea unor acti%itati educati%e determinante si concrete 8R<. ni%elul realizarii 0upa stabilirea unui obiecti% general. o actiune singulara • criteriul de e aluare (%izeaza ni%elul reusitei sub ung!i calitati%&cantitati%)indicand cat de eficient trebuie sa fie comportamentul ele%ilor. manifestari direct enuntarea obiecti%ului sub forma comportamentelor obser%abile si masurabileA. precizarea autorului performantei. cu a:utorul %b. ob. care sa %izeze o operatie. acte. prin precizarea unor comportamente obser%abile si masurabile . operational precizeaza o modificare calitati%a a capacitatii ele%ilor 3.+0-RI 0+ <8+RA)I<. performanta de care %a fi capabil dupa anumite sec%ente ale procesului de predare-in%atare preconizate • • • • se precizeaza situatiile de in atare. nu la acti%itatea profesorului trebuie formulat in cat mai putine cu inte si in termeni comportamentali e3pliciti. ceea ce pretinde delimitare si sec%entiere analitica a obiecti%elor si concretizarea lor . precizarea conditiilor concrete in care %a a%ea loc realizarea performantei si stabilirea unui ni%el minimal acceptat de reusita 8roceduri : obser%abile • actiuneA • mai intai transpunerea o!iecti ului in termeni de actiuni. <perationalizarea unui obiecti% educational presupune realizarea unei suite de precizari: precizarea performantei. a unor comportamente ale ele%ului obser%abile si masurabile intr-un timp scurt(timpul unei lectii) . operatii.

in formularea unei etape de in%atare I e5primarea unui ob.+D (ele%ul. in consecinta. greu de e%aluat. In fct de disciplina.)I)A)+D (%a rezol%a corect 4 e5ercitii din 6 .AD (%a da e5emple. e%aluati%a: ob. a5iologica : ob.<. %a stabili ob. desfasurarea si e%aluarea tuturor acti%itatilor educati%e si permit . %a cauta singur informatii K .+ SA 9A. de organizare si reglare a intregului proces pedagogic : ob. subnt ade%arate criterii de referinta ce orienteaza proiectarea. TE&%IA SI MET&D&L&$IA *U%%I*ULUM-ULUI In acceptiune )RA0I)I<. cuprinztoare ale procesului didactic.)AB+ SI LI/I)+ AL+ <8+RA)I<. cu programa sau cu temele de insusit I confundarea obiecti%elor cu intentiile profesorului I formularea ob.oncret. trebuie ordonate pe a5a simplitate-comple5itate.A) 0+ @I. sa demonstreze pentru a arata ca stie ceea ce are de facut) I incuderea a mai mult de un ob. organizat institutional 18 .ALIJARII *aloarea operationalizarii obiecti%elor reiese din functiile pe care obiecti%ele le indeplinesc in conte5tul general al instruirii sau in conte5tul unei acti%itati: 2.I.+D I. f. T 7 . ob. printr-un comportament compozit. criteriile.)rebuie sa obser%e reactiile spontane. sa faca ele%ul pt a a:unge la rezultat ) in loc de produs (adica ceea ce treb. neasteptate ale ele%ilor(pot fi semnificati%e).0+D .A. %a indica formele. dupa cate%a ore) A*A. %a rezol%a. %a propune. <b. reprezinta un set de documente scolare&uni%ersitare care planificau continuturile instruirii . . %a e5plica) K I.. f.+ . un program de in%atare oficial.0D (la sfarsitul acti%itatii&temei&capitolului toti ele%ii %or putea sa. f.b) operationalizarea presupune si precizarea conditiilor didactice&psi!ologice in care ele%ii %or do%edi sc!imbarea calitati%a&cantitati%a dorita c) e%aluarea. sunt e5presia unor %alori educationale si orienteaza ele%ii catre aceste %alori 6. functia anticipati%a : ob. tipurile si modalitatile de apreciere a rezultatelor ... intrebari: K .0I)IID -. . uitand de finalitatile ample. clasa) K . este anticiparea unui rezultat dezirabil si realizabil intr-un conte5t pedagogic 3. nu trebuie sa e5agereze in operationalizarea ob. operationale cele mai semnificati%e dpd% didactic. este un reper & spri:in pentru e%aluare= raportarea rezultatelor obtinute la obiecti%e da masura eficientei acti%itatii desfasurate 4.A.. controlul si (auto)reglarea proceselor pedagogice <perationalizarea prezinta o serie de a%anta:e pt profesor: I faciliteaza comunicarea pedagogica Iconstituie garantia repetarii finalitatilor educatiei I permite o mai buna diagnoza a dificultatilor de in%atare I furnizeaza elaborarea instrumentelor de e%aluare I sporesc responsabilitatile cadrului didactic prin introducerea unor criterii mai ferme in e%aluare Greseli ce insotesc acti%itatea de operationalizare: I confundarea ob. in termeni de proces (ce treb. in loc de o operatie singulara 8rof. un istrument de eficientizare sociala a acti%itatii scolare&uni%ersitare .ALA conceptul de .+ . operationalizat trebuie sa raspunde la urm. grupul de ele%i.

se refera la programul de acti%itati educationale . minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie pre%azuta in planul de in%atamant. care e obligatoriu. la e%enimentele care se petrec in clasa si pune accent pe articularea componentelor procesului de in%atamant: obiecti%e. nucleu. formal e.cadru de in%atamant. . nucleu aprofundat b. metode de in%atare. pre%azute in planurile.. are in %edere urmatoarele aspecte: obiecti%ele educationale pe care trebuie sa le urmareasca scoala= e5perientele educati%e care ar putea permite atingerea obiecti%elor modalitatea de realizare a acestor e5periente educati%e modalitatea de stabilire a gradului in care au fost atinse aceste obiecti%e ' ' ' ' . di%ersele tipuri de e aluari si de e5aminari e5terne din sistem si pentru ela!orarea standardelor curriculare de performanta *DS ( acopera diferenta de ore dintre c# si nr minim"ma3im de ore pe saptamana . e structurat pe F arii curriculare desemnate pe baza importantei diferitelor domenii .. precum si pe cone5iunile dintre acestea: limba si comunicare matematica si stiinte ale naturii om si societate arte educatie fizica si sport te!nologii consiliere si orientare Aria curriculara trebuie sa ramana aceeasi pe toata durata in%atamantului obligatoriu. *urriculum-ul National (de%enit operational in anul sc. elaborat de scoala d. programe.. materiale suport. cuprinde insusi continutul procesului de in%atamant . g!iduri si indrumari metodice. ale ele%ilor&studentilor )eoria moderna a .ciclul prescolar ciclul primar ciclul secundar inferior (gimnazial) ciclul secundar superior (liceu) ciclul in%atamantului uni%ersitar 19 . . manuale.A . pe ani de studiu.unicul sistem de referinta pt. c.. c. dar ponderea pe cicluri si clase este %ariabila *icluri curriculare # periodizari ale scolaritatii ce au in comun obiecti%e specifice= grupeaza mai multi ani de studiu . la acti%itatile de in%atare. c. directe si indirecte. c. In completarea c. pe disciplina.. local f. %izeaza sistemul de e5periente de in%atare .In acceptiune /<0+R.. c. e5tins c. metode si te!nici de e%aluare. continuturi. care se concretizeaza in planuri de in%atamant. la ansamblul proceselor educati%e. c. 2""L-2""") e alcatuit din 3 segmente: c# nucleu si c# la decizia scolii *# nucleu reprez# trunc6iul comun (nr. scoala poate opta pt una din %ariantele urmatoare a. ascuns Aria curriculara # grupa: de discipline scolare care au in comun anumite obiecti%e& metodologii .

scris ( acea ipostaza a .. mi:l. din 3 perspecti%e : a cercetarii fundamentale si a cercetarii aplicati%e I. . . a te face placut. de in%atamant(mass-media. de in%atamant le ofera cursantilor in functie de etapa de pregatire 3. culturale si religioase.. nucleu prin noi ob. a alege. . a in%ata sa ai succes. . teoretic.. a te apara. care nu au fost introduse in materia de predare din anumite ratiuni E. nucleu aprofundat ( acea forma de . nucleu ( e5presia curriculara a trunc!iului comun. alte ins. testat ( e5perienta de in%atare transpozitionata in teste. predat ( totalitatea cunostintelor .. caiete didactice.. ling%istice) 2?. multimedia) F. atitudinilor incluse efecti% in predare de catre toti actorii implicati in procesul educati%(profesori si ele%i) 7. in cadrul carora se consemneaza datele initiale pri%ind procesele educati%e si e5perientele de in%atare pe care inst. .. local sau zonal ( oferta educationala de care beneficiaza doar cursantii dintr-un spatiu geografic determinat. le transmite fara ca acestea sa fie pre%azute in programul educati% (reguli. deoarece se considera ca anumite %alori sau cunostinte prezinta un interes special (cele etnografice. formeaza atitudini si competente intr-o maniera complementara scolii II. . pana la L?M din totalul disciplinelor 3. . . de ref. sporti%) 4. cuprinde trunc!iul comun de materii obligatorii pentru toti ele%ii. ma5im de ore pre%azut in pla:a orara a unei discipline .. . artistic. 0in persp. . din afara sist. specializat sau de profil ( repr.. S. in nr. toti cursantii pe parcursul diferitelor etape de pregatire. nucleu . principii.in acest conte5t scoala formeaza o serie de conduite si atitudini: a sti sa petreci timpul liber.. informal ( se refera la oportunitatile si e5perientele de in%atare oferite de inst. cercetarii aplicati%e: 2. care reprezinta produsele curriculare (planuri de in%atamant. recomandat ( oferta pusa la dispozitie de catre e5perti si specialisti . a-ti afirma opiniile. a fi autonom etc. folclor.. ma5im de ore pre%azut de pla:a orara a unei discipline 20 . in nr.. . e5plicitat in diferite documente scolara. orientarea in%atarii la o anumita disciplina 22. care cuprinde acel set de elemente esentiale pt. cercetarii fundamentale: 2.repr. din care deri%a o serie si %alori ce se propun utilizatorilor 4.. . in%atat sau realizat ( totalitatea ac!izitiilor acti%e sau interiorizate de catre ele%i in proc.. con%eniente.0S ce urmareste e5tinderea obiecti%elor si continuturilor din . general . deprinderilor..0S care urmareste aprofundarea obiecti%elor de referinta ale .. 0. 0in pers.. . proceduri) . e5clus ( acele ipostaze ale .TI0U%I DE *U%%I*ULUM In literatura de specialitate e5ista o tipologie a ... g!iduri.are 4 %ariante: I curriculum nucleu aprofundat I curriculum e5tins I curriculum elaborat in scoala . . geografice. etalata prin totalitatea instrumentelor de e%aluare ". abilitati si competente pe domenii particulare de studiu (te!nic. 6. subliminal sau ascuns . totalitatea %alorilor si e5perientelor de in%atare pe care inst. programe scolare) 6.. formal ( ansamblul documentelor scolare de tip reglator .. . si noi continuturi.. muzee. probe de e5aminare si alte instrumente de apreciere a progresului scolar. familia) care transmit %alori. . de in%. ( ansamblul proceselor educati%e si al e5perientelor de in%atare pe care fiecare scoala le propune in mod direct ele%ilor sai in cadrul ofertei curriculare proprii. suport ( toate materialele curriculare aditionale (culegeri. comunitati locale. seturile de discipline care tind sa formeze cunostinte si %alori specifice.are ca obiecti% oferirea unei baze de cunostinte pt. de predare-in%atare L.. e5tins ( forma de .

. 0lanul cadru de in atamant # document oficial in care se structureaza continutul in%atamantului pe ni%eluri si profiluri de scoli. obiecti%ari tertiare ( orare .)+ . . argumenteazN structura didacticN adoptatN.)+ : Not8 de prezentare # o prezentare a disciplinei care oferN o imagine de ansamblu asupra programei. la ni%el naRional. • &!iecti ele cadru 9i de referin:8 . .-/+.0S prin care scoala poate concepe si propune o disciplina noua .elemente .se referN la formarea unor competenRe Oi atitudini specifice disciplinei Oi sunt urmNrite de-a lungul mai multor ani de studii.-RRI. scolare a%and posibilitatea de a decide asupra restului de discipline din programul educati% II# 0rograma scolara ( acel document care configureaza continutul procesului instructi% educati% la o disciplina . cu specificarea numNrului de ore pe sNptNmPnN. ob.a 1II-a).</8<. afecti%-atitudinale Oi psi!omotorii. toate scolile de acelasi tip.ontinutul procesului educati% se organizeaza si planifica prin documente scolare sau documente(produse) curriculare. prezintN dominantele curriculum-ului. elementele care au stat la baza elaborNrii programei. care se stabilesc Qn mod unic. respecti% pPnN Qn clasa a *III-a (inclusi% Qn aceastN clasN). sintetizeazN recomandNri semnificati%e. . descrie parcursul disciplinelor.ompetenRele reprezintN ansambluri integrate de cunoOtinRe. ca disciplina noua • o.+. . inst. diferite de cele e5istente in planul cadru si trunc!iul comun La ni%elul in%.0S se poate realiza prin mai multe tipuri de discipline optionale: • o.cuprind rezultate aOteptate ale Qn%NRNrii pentru fiecare an de studiu. preluat • o. elaborat in scoala ( forma de .planificari calendaristice .programele scolare 3. si continuturi noi.ompetenRele specifice deri%a din cele generale. respecti% pPnN Qn clasa a *III-a (inclusi% Qn aceastN clasN) sau competenRele generale Oi cele specifice (cu care se opereazN Qn programele Ocolare pentru clasele a I1-a .-LAR+ . de e5tindere • o.instrumentul de la care se porneste proiectarea didactica .cu care se opereazN Qn programele Ocolare proprii Qn%NRNmPntului obligatoriu. la ni%el naRional Oi sunt cuprinse Qn programele Ocolare. pentru un an de studiu Oi lor le sunt asociate unitNRi de conRinut. +le se stabilesc Qn mod unic. dupa importanta lor: 2. operare Oi transfer al ac!iziRiilor. obiecti%ari primare ( planul de in%atamant . oferN denumirile disiplinelor studiate Oi repartizarea lor pe clase. 0in obiecti%ele cadru deri%N obiecti%ele de referinRN.metodicile speciale 4. +5ista mai multe tipuri de produse curriculare. precum Oi sugestii metodologice generale. . rezol%area eficientN a unei probleme sau a unei clase de probleme& situaRii= competenRele au componente cogniti%e& intelectuale. %alori Oi atitudini. prin planul cadru se fi5eaza un trunc!i comun de discipline obligatorii(FE-L?M din totalul disciplinelor) . <biecti%ele cadru sunt obiecti%e cu grad ridicat de generalitate Oi de comple5itate . care permit desfNOurarea cu succes a unei acti%itNRi. cu programa. integrat 0<. obiecti%ari secundare ( manuale .. care ar putea fi construite Qn interdependenRN cu formarea competenRelor educaRionale generale. capacitNRi Oi abilitNRi de aplicare.ompetenRele generale Oi competenRele specifice .in el se stabileste nr. de ore (ma5i&minim) pe diferite discipline&arii curriculare -este o baza de pornire ( in locul unui cardu unic pt.u ele se opereazN Qn programele Ocolare proprii Qn%NRNmPntului obligatoriu. de aprofundare • o.proiecte pedagogice I. liceal .orelaRia propusN Qntre competenRele specifice Oi unitNRile de conRinut are Qn %edere • 21 .

generale ob. • Sugestii metodologice . instructi%-educati%e c) f. elemente: prezentare a disciplinei&ariei respecti%e ob. Valori 9i atitudini .n 8:are.concretizeaza programele scolare in diferite unitati didactice sau e5periente de in%atare .are urm. generale ale sist.in%entare& seturi de finalitNRi de ordin general. de referinta pe ani de studiu teme sugerate spre studiere sugerarea unor acti%. 8e baza competenRelor specifice. • E3emple de acti it8:i de . pt care au fost concepute programele • planul de in%. afecti%e. instructi%-educati%e ale ni%elului&profilului de in%.reprezintN un sistem de referinRN comun Oi ec!i%alent la sfPrOitul unei trepte de Ocolaritate.oferite ca spri:in pentru realizarea demersurilor didactice. insotit de precizari referitoare la aspectele particulare ale rolului ariei curriculare respecti%e si relatiile ei cu celelalte arii apropiate • principiile didactice fundamentale. corelate cu ob.posibilitatea ca orice competenRN specificN sN poatN fi atinsN prin diferite unitNRi de conRinut. psi!o-motrice sau a aptitudinilor d) f. sunt QnsuOite cunoOtinRele. care propun posibile modalitNRi concrete Oi di%erse de organizare a acti%itNRii educaRionale Qn clasN. care nu pot fi e5primate Qn termeni de acRiuni sau comportamente obser%abile Oi uOor e%aluabile. atitudinea poziti%N Oi responsabilN= selectarea Oi %alorificarea resurselor materiale necesare= manifestarea fle5ibilitNRii Qn gPndire Oi a creati%itNRii cadrului didactic. de lucru cel mai important (pt ele%i&pt.lectii. se formuleazN competenRele deri%ate.omponenta particularizata la o arie curriculara cuprinde urm. profesor) . functii pedagogice: a) f. national • precizarea ob. care sN promo%eze Qn%NRarea acti%N. de in%. subcapitole. sunt formate capacitNRile Oi comportamentele stabilite prin curriculum. sN Qi spri:ine constructi% Qn acti%itatea de cunoaOtere Oi sN permitN %alorificarea unor strategii didactice Qn conte5te %ariate de Qn%NRare. specificNri de performanRN care indicN gradul Qn care sunt atinse obiecti%ele curriculare. care %or fi %izate Qn cadrul acti%itNRii educaRionale.continuturile in%atarii sunt sistematizate pe capitole. de formare a cunostintelor & capacitatilor %izate de ob. • *on:inuturile care pot fi %alorificate pentru atingerea obiecti%elor cadru Oi de referinRN Oi a competenRelor generale Oi specifice solicitate prin curriculum= conRinuturile sunt structurate Oi organizate Qn :urul unor teme. de in%atare sugerarea unor metodologii de predare sugestii pri%ind e%aluarea rezultatelor ele%ilor precizarea standardelor nationale ale ele%ilor(ni%el minim&mediu&ma5im) III# Manualul scolar ( instr. nee5istPnd o corespondenRN biuni%ocN Qntre acestea. care permite e%idenRierea progresului realizat de ele%i de la o treaptN de Ocolaritate la alta (sunt standarde naRionale) +le sunt criterii de e%aluare a calitNRii procesului de Qn%NRare. Qn%NRare Oi e%aluare= organizarea acti%itNRilor de Qn%NRare Oi a situaRiilor de Qn%NRare= construirea Oi utilizarea strategiilor de instruire Oi Qn%NRare= alegerea Oi utilizarea metodelor de Qn%NRNmPnt= necesitatea asigurNrii cone5iunilor conceptuale Oi metodologice= asigurarea potenRialului educati% al disciplinei= asigurarea unei comunicNri didactice eficiente. . la a cNror dez%oltare contribuie disciplinele studiate. de autoinstruire • • • • • • • • • 22 . asigurarea unui mediu de Qn%NRare stimulati%.omponenta generala a programei include asadar: prezantarea succinta a scopurilor tuturor programelor ariilor curriculare • • prezentarea ob. urmarite prin programa respecti%a . • Standardele curriculare de performan:8 . +le sunt construite astfel QncPt sN %alorifice e5perienRa cogniti%N a ele%ilor. de informare realizata prin mi:loace didactice si grafice specifice b) f. de antrenare a capacitatilor cogniti%e.teme . referitoare la: desfNOurarea proceselor formati%e de predare.

proc. desfasurate in mod organizat si sistematic. de in%atamat in cadrul caruia se realizeaza instruirea si in%atarea ele%ilor si studentilor prin intermediul acti%itatilor proiectate. care interactioneaza in cadrul unei acti%itati comple5e .dpd% structural si functional proc. este subordonat sist. . de in%atamant (cu frec%enta cea mai mare). acti%. de natura acti%itatii. de conducere. . in cadrul unor institutii specializate. strategii de instruire.in cadrul proc. apeland la resurse materiale si didactice potri%ite. in conformitate cu anumite norme si principii dicatice.IV# Alte suporturi curriculare ( materiale didactice sau documente destinate ele%ilor & prof. se poate realiza din 4 pd%: 2. . control si indrumare. ii confera acestuia un anumit grad de libertate in proiectarea .reprez. te!nici de e%aluare). 9-. realizarea si dez%oltarea instruirii 8rocesul de in%atamant este asadar un ansamblu de acti%itati organizate si diri:ate care se desfasoara etapizat. act. c. de in%atamant poate fi definit si ca un ansamblu de elemente (obiecti%e. de in%. act.pe de alta parte. adm ( gospodareasca ( are scop mentinerea functionalitatii spatiilor de in%atamant si a mediului ambiental.AL+ AL+ 8R<. organizate si diri:ate de catre profesori. materiale didactice.*. pt realizarea unor finalitati dinainte stabilite A@<R0ARI SIS)+/I. de in%. in%atare si e%aluare manageriale economico-financiare administrati%-gospodaresti in afara clasei si a scolii . continuturi. resurse materiale Cspatii de in%atamant. atat la ni%elul institutiei de in%atamant cat si la ni%elul formatiunilor de studiu c. manageriala ( actiuni de planificare si programare. e. ec-financiara ( gestionarea fondurilor banesti alocate prin buget ( cea mai mare parte din buget ( salarii si intretinere) d. act. d. in%atare si e%aluare ( esenta proc. din afara clasei&scolii ( consultatii si meditatii. cultural-artistica si sporti%a. act. in %ederea indeplinirii anumitor obiecti%e instructi%-educati%e . act. de in%. terenuri&baze sporti%e$. e5cursii si %izite. cu parintii. sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop. de predare. ele%i$. act. de in%atare iar ele%ii si studentii sunt indrumati de catre profesori cum sa in%ete). 0+ I. in %ederea atingerii dezideratelor educati%e. de in%. (deoarece in cardul lui are loc acti%. .functiile generale ale sist. se desfasoara urmatoarele tipuri de acti%itati: de predare... de organizare si coordonare .u alte cu%inte. cu respectarea normelor igienico-sanitare e. b.fiecare dintre ele are un anumit specificin fct. dimensiunea dinamica a sist. dimensiunea operationala a proc. T < . < descriere sistemica a proc. functional 23 . de in%. 0%&*ESUL DE INVATAMANT 8rocesul de in%atamant ( ppalul subsistem al sist. de in%atamant . de orientare scolara si profesionala a. act. dependenta de decizia profesorului. de in%atamant sunt realizate in cadrul procesului de in%atamant prin intermediul programelor de instruire formala (dar si nonformala) structurate si ierar!izate pe cicluri si ani de studii.AL+ SI <8+RA)I<. au5iliar si administrati%.+. .)I<. resurse umaneCpersonal didactic. ei fiindu-i subordonate celelalte tipuri de acti%itati b. intr-un conte5t metodic adec%at. in cercuri pe obiecte de studii. de tipul de scoala si de treapta de scolarizare a.

sentimente si atitudini sa-si formeze . an scolar) intr-un spatiu scolar dotat cu mi:loace si materiale necesare d. aflate in stransa legatura.dimensiunea structurala a procesului de in%atamant anga:eaza si raporturile contractuale stabilite de scoala cu comunitatea teritoriala si locala ( agenti sociali. de predare) si ele%ii (de in%atare) . dar mai ales ca subiect al educatiei %esurse materiale ( cuprind mi:loacele de in%atamant si pe cele financiare(bugetul in%atamantului) scolare pe baza unor criterii b. se desfasoara intr-o unitate de timp (ora de curs. e5cursii didactice . orienteaza intregul proces de c. consiliile parintilor) ( pot fi atrase noi resurse (materiale. atat ca obiect. organizeaza. controleaza procesul de in%atamant (presupune competenta . con%ingeri.de precizarea corecta si completa a obiecti%elor pedagogice %or depinde: stabilirea continutului. de in%atamant este o acti%itate la care participa simultan cadrele didactice (acti%. tact pedagogic. functionarea sistemului are la baza resurse (umane. /ormele de organizare a acti%. Strategiile didactice ( instrumentele de realizare a obiecti%elor pedagogice si a continuturilor anterioare .3.sunt dependente de obiecti%e si continuturi cat si de ni%elul ele%ilor. 6 operatii: 24 . dpd% ST%U*TU%AL . umane financiare. Actiunea realizata de cadrul didactic include urm.aceste acti%. %esursele umane ( profesorul ( proiecteaza. metodele si strategiile didactice folosite . continuturi.Acestea stabilesc: I ce sa cunoasca ele%ul din cadrul unui obiect de studiu I ce deprinderi. *ontinuturile in atamantului ( %alorile stiintifice. forme de oragizare a acti itatilor.o!iecti ele pedagogice e5prima finalitatile la care trebuie sa se a:unga in procesul de predare-in%atare in functie de anumite prioritati. laboratoare. planifica. materiale si financiare). %izite.asadar. didactice asigura aplicarea si realizarea obiecti%elor& continuturilor prin lectii desfasurate in clase. stil modern de predare) .ele%ul ( a 3-a resursa ( participa la proc.stabilit in concordanta cu obiecti%ele pedagogice. 3. capacitati intelectuale. terenuri. Sub aspect /UN*TI&NAL . structural 4. . semestru. de in%. ce tinteste sa faca si ce obtine. structurate in programele si manualele predare-in%atare si e%aluare . indruma. operational 2. ateliere scolare.pot fi: I e5plicati%-demonstrati%e I algoritmice I euristice I inducti%e I deducti%e I combinate . proc. a. te!nice si umaniste. informationale) 4. alegerea strategiilor. trebuie sa stim care sunt o!iecti ele sistemului . Sub aspect &0E%ATI&NAL urmarim acti itatea concreta de predare-in atare-e aluare realizata de cadrul didactic cu ele%ii & studentii. a formelor de organizare si e%aluarea performantelor. strategii didactice etc. de in%atamant include ca elemente componente predarea si in%atarea . de conostintele lor .proc.

ca procesul de predare sa-si atinga obiecti%ele. e e3ercitiilor si di ersificarea pro!lemelor supuse spre rezol%are ' tratarea egala a tuturor ele%ilor ' crearea unei atmosfere de cola!orare . autentica in continut si in performantele proiectate 25 . pt fiecare caz in parte (de e5. didactice sta!ilirea continutului acti%itatii didactice aplicarea metodologiei necesare pentru reusita acti%itatii didactice asigurarea e aluarii rezultatelor acti%itatii didactice 8t. 3. trebuie sa aiba in %edere urmatoarele: S sa fie sistematica si continua. ac. 4. integrata in actul predarii curente.1. 2. de in%atare. aspecte: Kdesignul predarii sa fie conceput a. precum si profesori specializati in munca cu aceste categorii de scolari K programele educationale sa fie insotite de asistenta complementara. tipuri de proiecte sau modalitati de munca) pt toti precum si a unui climat de respect si acceptare a diferentelor K utilizarea unor modalitati fle3i!ile de grupare a ele%ilor pt acti%itatile didactice. asistentei sociale) K crearea unui mediu de in atare eficient( prin satisfacerea optiunilor ele%ilor pt anumite teme de in%atare. cu rele anta in %iata reala ' empatia In ceea ce pri%este e aluarea. acti%itati de in%atare indi%iduala ( e%itarea tendintelor de segregare sau izolare in clasa) K sa se asigure metode specifice si suporturi de in atare pt# ele ii cu dificultati si pt cei cu cerinte speciale . pe baza ne%oilor de in%atare Referitor la procesul de in atare . studiilor de caz si a pro!lematizarii in %ederea sustinerii curiozitatii. prof. trebuie a%ute in %edere urmatoarele: ' implicarea acti a a ele ilor in proc. in ritm si la ni%ele de dificultate accesibile. sa asigure timp si spatiu pt. i. a reflectiei si e%aluarii situatiilor #$ stimularea gandirii ' includerea in sec%enta de predare a feed-!ac=-ului ' sporirea aplicatiilor practice . utilizand interactiuni in perec!i si grupuri mici ' rele area cunostintelor ancora in predarea noilor continuturi ' utilizarea stimularii. definirea o!# pedagogice operationale ale acti%. trebuie sa aiba in %edere urm. lucru in ec!ipa in locul uneia de concurenta&ri%alitate ' sarcini de lucru autentice. in domeniul sanatatii mintale.

In acti%itatea procesuala se disting urmatoarele etape: • perceperea materialului • intelegerea acestuia • insusirea cunostintelor • fi5area in memorie • aplicarea cunostintelor • actualizarea cunostintelor 26 ..<. de in%atamant TEMA > . ele%i) campul relational (prof-ele%i & ele%-ele%) principiile proc.+8): In%atarea # munca intelectuala si fizica desfasurata in mod sistematic de catre ele%i.cuprinde momente sau procesele care compun o sec%enta de in%atare .progresia in%atarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de performanta . in %ederea insusirii continutului ideatic si formarii abilitatilor necesare dez%oltarii continue a personalitatii . de in%atamant continutul in%atamantului metode de in%atamant mi2loace de in%atamant forme de organizare si proiectare didactica e aluarea in proc.. poate fi definita ca act de elaborare de operatii si de strategii mintale&cogniti%e Aspecte ale in atarii.S sa fie utilizata in ppal e aluarea de progres (ac!izitiile indi%iduale) in locul celei normati%e (ac!izitiile sunt comparate cu norma de grup) .<. INVATA%EA . Aspectul procesual al in%atarii .L-JI+: *omponentele de !aza ale sist# de in atamant: • • • • • • • • • o!iecti ele in%atamantului agentii actiunii (profesori.

memoriei si gandirii. caracterul inteligibil al continutului transmis si intelegerea acestuia folosind materialul didactic si metodele participati%e Asadar conditiile unei memorari eficiente sunt: • cunoasterea de catre ele%i a scopului memorarii (moti%atia) • intelegerea cunostintelor • repetarea perse%erenta a materialului pentru fi5area temeinica • cunoasterea rezultatelor si autoreglarea 27 . .pe de alta parte sunt implicati si factori !iologici si psi6ologici ce determina eficienta sau ineficienta acesteia. e5terne A# *onditii interne In procesul in%atarii sunt implicate a. oliti e. de reactualizare. a completa prin informatii suplimentare imaginile ele%ilor asupra acestora. b.0I)II AL+ I. . mai ales a celei %izuale (apro5.*A)ARII A. reguli. prin recunoastere sau reproducere a acesteia intr-o forma selecti%a. precum si memoriei. aptitudinile. Gandirea I rol esential in procesul in%atarii I proces de formare a conceptelor si structurilor operationale . esalonarea repetarilor 8rofesorul 'trebuie sa foloseasca e5ercitii de repetare logica si creati%a. pt. ' %a cauta sa e%ite oboseala ele%ilor prin crearea de moti%atii . a rapiditatii. /oti%atia in%atarii reprezinta ansamblul mobilurilor care declanseaza . fiecare a%and un rol bine definit. afecti e. 3. a creste eficienta in%atarii ( cand materialul de in%atat este redus ca %olum si usor de inteles -$ repetari concentrate & reproduceri prin mecanismul asociatiilor . de intelegere a realitatii si adaptare prin rezol%are de probleme 6. 2.• transferul cunostintelor Aspectul moti%ational al in%atarii ( se refera la gradul de implicare a ele%ului in actul in%atarii si in realizarea sarcinilor de instruire.. diferentiaza un obiect de altul prin reflectarea structurii si a semnificatiei Astfel in procesul in%atarii profesorul trebuie sa aiba in %edere dez%oltarea la ele%i a diferitelor tipuri de perceptie. sustin energetic si directioneaza acti%itatea de in%atare.<. 8erceptiile I rol important in in%atare deoarece ofera materialul necesar reprezentarilor. legi. apoi atentia. B. interne . /emoria I constituie baza acti%itatii de in%atare Iproces psi!ic de intiparire si stocare a informatiei. a fi folosit mai tarziu prin actualizare 4. pe de o parte ma:oritatea proceselor cogniti e.cand materialul este %oluminos -$ fragmentarea lui. de formare de operatii inielectuale. de priceperi si deprinderi intelectuale&motorii si de atitudini. Reprezentarile I ofera materialul necesar gandirii pentru generalizari sub forma de notiuni.. 8t. "?M din informatii ne %in pe aceasta cale) I pe baza perceptiei se dez%olta si spiritul de obser%are Astfel perceperea acti%a a obiectelor si fenomenelor %a fi insotita de e5plicatiile %erbale ale profesorului. principii. a %olumului. lim!a2ul. promptitudinii si fidelitatii acesteia. de asimilare acti%a de informatii. moti atiile. pt. interesele. In concluzie putem defini in%atarea scolara ca procesul de ac!izitie mnezica. sa aiba in %edere dez%oltarea la ele%i a memoriei %oluntare.

laboratoare. factori psi6oergonomici 0e asemenea statusul profesorului este f. te!nicile audio%izuale • dotarea laboratoarelor si mobilierul 0rofesorul. metaforizarea. cu ritmul sau de munca intelectuala • materialul prezentat trebuie sa fie accesibil. adec%at ni%elului de gandire si de cunostinte al ele%ului. aptitudini speciale. de lectii. • trebuie sa organizeze in%atarea a. care este selectat si filtrat in functie de interese si moti%atii I eficienta in%atarii depinde in mare masura de concentrarea si stabilitatea atentiei. Imaginatia I proces de constructie a unor imagini sau idei noi. sa fie structurat logic si prezentat in mod gradat: de la simplu la comple5. profesor. prin combinarea e5perientei anterioare I are rol deosebit in elaborarea de produse noi. de la usor la greu. b. Atentia I prin intermediul ei se realizeaza orientarea selecti%a si concentrarea proceselor psi!ice in scopul cunoasterii materialului de in%atat. dupa care %a urma tema pentru acasa. aptitudinea scolara. materiale didactice si forme distracti%e. bioritmul intelectual etc. de ni%elul de cunostinte al ele%ilor • 0upa fiecare lectie profesorul trebuie sa se autoanalizeze (cat a reusit sa transmita. metode %ariate. familie. rezol%ari de e5ercitii sau probleme) apoi %a trece la obiecti%ul urmator. 9actori biologici : %arsta. • functionalitatea spatiilor scolare si di%ersificarea lor in functie de situatiile de in%atare. factori temporali c. de manual. • 8rofesorul trebuie sa fie pregatit pentru acti%itatile didactice. iar in final %a face o fi5are generala. sc!ematizarea etc. in raport cu posibilitatile lui. daca ele%ii au inteles. 0e aceea trebuie e%itata supraincarcarea cu material de in%atat iar la unele lectii mai grele sunt necesare sarcini concrete de lucru.La anumite lectii %a elabora fise de lucru. spiritul de obser%are etc. de distributi%itatea si fle5ibilitatea ei. originale . In acest scop. +le%ii nu pot a%ea o atentia concentrata mai mult de 2E-3? de minute. potentialul genetic. de la cunoscut la necunoscut • precizarea obiecti%elor la fiecare lectie si cunoasterea lor de catre ele%i 28 . 8e baza planificarii %a elibera proiectele didactice tinand seama de pre%ederile programei scolare. sa-i creeze fiecarui ele% conditii sa in%ete. mass-media Scoala. acti%itati independente a. scopul. Aceasta pregatire incepe cu alcatuirea planificarii materiei de predat (%a preciza la fiecare capitol nr. combinarea si recombinarea lor.E. i. profesorul %a face fi5area cunostintelor (c!estionare orala. obiecti%ele operationale. aplicatii practice. strategiile didactice si instrumentele de e%aluare a cunostintelor sau deprinderilor). sc!imbarea locurilor de in%atare (cabinete. factori socio-organizationali b. important. '# *onditii e3terne Includ a. 7. dupa ce a realizat predarea unui obiecti% operational. 9actori psi!ici : ni%elul de inteligenta. Sali de clasa) • atmosfera de munca din scoala si din clasa de ele%i • orarul scolii • materialul didactic. cum ar trebui sa procedeze la lectiile urmatoare) • 0upa fiecare capitol este bine sa testeze ele%ii pentru a se con%inge sa si-au insusit cunostintele pentru a trece la capitolul urmator • <rganizarea acti%itatii de in%atare trebuie sa inceapa o data cu fiecare lectie.rearea de imagini noi are loc cu a:utorul unor procedee cum sunt: reorganizarea cunostintelor. starea sanatatii organismului. somnul. disocierea si fuzionarea in forme noi. 9actorii socio-organizationali se refera la modalitatile de organizare a procesului in%atarii de catre scola. %a organiza in%atarea in grup.

intereselor. de a memoriza etc. de sec%ential. altii. materiale didactice de prezentare a continuturilor noi. procedee. relatii tensionale) care scad eficienta in%atarii si randamentul scolar TI0U%I -STILU%I. c!iar de mare finete. In acti%itatea lor de in%Ntare independentN. DE INVATA%E +le%ii prefer8 s8 .n 8:are se referN la ?simpla preferin:8 pentru metoda prin care . dimpotri%N. acceptarea si utilizarea unei mari %arietati de metode. contribuRia acestora TQn meseria de a-i Qn%NRa pe ele%i cum sN Qn%eReA adaptatN ne%oilor. ca Oi Qn acti%itatea din clasN. +5istN o mare %arietate de astfel de stiluri. odi!na acti%a sau somn c. de stiluri diferite Qn care ele%ii in%atN.culturN. de sintezN etc. unii ele%i in%atN mai bine un continut e5trem de structurat. In%atarea OcolarN este marcatN de diferente indi%iduale. in timp ce altii . 0e e5emplu. rasN.factori fiziologici (starea sanatatii. altora s8 stea lini9ti:i deoparte 9i s8-i o!ser e pe alRii.factori stresanti . AlRii preferN sN facN cPte puRin din fiecare. moti%are si formare a ele%ilor.aspectele globale. ei folosesc pe cont propriu asemenea stiluri. /ulRi oameni Qn%aRN Qn moduri diferite faRN de ceilalRi Qn funcRie de clasN socialN. sN acRioneze Qn grup.l 2oac8 cadrele didactice. 8e langa acesti factori mai e5ista o serie de factori: . confruntari de idei aplicarea si transferul cunostintelor informarea ele%ilor asupra rezultatelor in%atarii !# /actorii temporali • in%atarea esalonata in timp e mai eficienta decat in%atarea comasata • pauzele lungi sunt fa%orabile in%atarii unui material dificil ( se recomanda la inceput pauze scurte&apoi din ce in ce mai lungi) • dupa o in%atare intensa e recomandata o stare de inacti%itate . instrumente si utila:e ofera un potential de informare . 9iecare are modul lui preferat de a in%Nta= fiecare parcurge o situatie de in%Ntare Qn maniera sa personalN= fiecare reactioneazN Qn felul lui Qn fata unei sarcini de in%Ntare= fiecare se anga:eazN in c!ip personal Qn solutionarea problemei= fiecare are sensibilitatea lui la anumite lucruri Oi ritmul propriu de in%Ntare= fiecare QOi elaboreazN un stil de a gPndi.n diferite moduri.n 8:8m 9i ne aducem aminte ceea ce am . aparate. subnutritia) . stilului de Qn%NRare identificat. religie. principii generale= unii pot in%Nta cantitNti mari de detalii. +5istN mai multe stiluri de Qn%NRare Dup8 analizatorul implicat sunt 4 stiluri de Qn%NRare de bazN: 2. elemente afecti%-emoRionale. care implicN latura cogniti%N. Recunoasterea si inRelegerea acestor diferente Qn stilurile de in%Ntare personale necesita. spri:inindu-i.n 8:at@= se refera la faptul cN indi izii proceseaz8 informa:iile . +le%i diferiti in%atN Qn moduri diferite. psi!omotorii Oi anumite caracteristici ale situaRiilor de Qn%NRare. Stilul de . masini de instruire si e%aluare a rezultatelor. educaRie. a dezbaterilor.• • • • • • rele%area ideilor de %iata integrarea noilor cunostinte in cele anterioare crearea unei moti%atii optime a in%atarii folosirea metodelor acti%-participati%e. trebuie obser%am modul in care in%NRNm ce%a nou. aer poluat) .n e:e . %PrstN. a unor intrebari-problema . 9iecare dintre noi are o capacitate de a Qn%NRa Qn diferite moduri. /actorii psi6oergonomici ( decurg din relatia om-masina . calculatoare. 8entru a determina ce stil de Qn%NRare a%em. intrucat scoala moderna utilizeaza pe scara tot mai larga te!nici audio-%izuale.%izual . +le%i diferiti se folosesc de stiluri diferite. naRionalitate.factori psi6osociali (supraincarcarea.puncte tari: • 29 .n diferite moduri: unora le place sN studieze singuri. calitNRilor personale. aspiraRiilor. SpecialiOtii subliniazN rolul deose!it pe care .factori fizici (zgomote puternice.

tactil-Vinestezic: punctele tari: • UOi amintesc ceea ce fac Oi e5perienRele personale la care au participat cu mPinile Oi Qntreg corpul (miOcNri Oi atingeri) • Le place folosirea instrumentelor sau preferN lecRiile Qn care sunt implicaRi acti%i&participarea la acti%itNRi practice • UOi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au fNcut o datN. F. prin modelare E. 3. 7. 6. titluri de capitole Oi !NrRi UnReleg cel mai bine informaRiile atunci cPnd le %Nd 3. Qn%NRare programatN 3. sarcinile %erbale&orale • UnReleg cel mai bine informaRiile cPnd le aud 4. 3. adicN de ceea ce se Qn%aRN. condiRionare operantN. prin descriminare. 4. Qn%NRare prin obser%are. atitudinilor) 4.n 8:8rii.n 8:are. Qn%NRarea afecti%N (Qn%NRarea con%ingerilor. 7. deosebim: 2. prin condiRionare refle5N.• • • • UOi amintesc ceea ce scriu Oi citesc Le plac prezentNrile Oi proiectele %izuale UOi pot aminti foarte bine diagrame. deducti%N analogicN Oi pe sec%enRe operaRionale Dup8 opera:iile 9i mecanismele gAndirii implicate . deosebim: 2. distingem: 2. asociere %erbalN. Qn%NRarea senzorio-motorie (Qn%NRarea deprinderilor). prin identificare Bn func:ie de con:inutul .inteligibilN 4. 4. euristicN. Qn%NRarea cogniti%N (Qn%NRarea noRiunilor). Qn%NRarea conduitei moral-ci%ice. 6.auditi%: punctele tari: • UOi amintesc ceea ce aud Oi ceea ce se spune • Le plac discuRiile din clasN Oi cele Qn grupuri mici • UOi pot aminti foarte bine instrucRiunile. Qn%NRarea poate fi: 2. prin descoperire inducti%N.n . 4. imitare. le-au e5ersat Oi le-au aplicat Qn practicN (memorie motricN) • Au o bunN coordonare motorie Dup8 eficien:8. 30 .recepti%-reproducti%N 3. algoritmicN. rezol%are de probleme. E.creati%N Dup8 modul de organizare a materialului de in 8:at. sentimentelor.

concepte= :udecati. pe baza %erificNrii Oi e%aluNrii permanente a rezultatelor obRinute de ele%i. douN forme mari de Qn%NRare Qn care se QncadreazN toate tipurile analizate mai sus: spontanN Oi sistematicN. rationamente= 31 . de sarcini si instruire teoretice si practice.Bn 8:area social8 constN Qn insuOirea e5perienRei social-istorice de cNtre tPnNra generaRie.este supusN feed-bacV-ului. prin organizarea acti itatilor de munca independenta# 8redarea ( acti itate de organizare si conducere a situatiilor de in atare.In atarea neorganizat8 din cadrul familiei sau al profesiunilor 4. se %a gasi intr-o situatie confortabila.are un caracter sistematic. analiza. aplica. care presupune: acordarea de spri2in ele%ilor pentru a putea o!ser a. prin conceperea si rezol area de e5ercitii si probleme. In concluzie. fiind amelioratN prin corectarea greOelilor. sintetiza.Bn 8:area spontan8 3. modele materiale. realizandu-se prin: I precizarea obiecti%elor-cadru I precizarea obiecti%elor de referinta I precizarea continuturilor Iprecizarea strategiilor I precizarea metodelor de in%atare • • • • • prezentarea unui material concret si&sau %erbal: date. organizat .se realizeazN cu a:utorul unor metode Oi te!nici eficiente de Qn%NRare respectPnd principiile didactice . TEMA )C D 0%EDA%EA *&N*E0T 8rin predare se intelege transmitere de cunostinte si formare de te6nici de Emunca@# 8redarea reprezinta actiunea comple3a a cadrului didactic. Qn scopul formNrii comportamentului social. nu se fac aprecieri daca un stil de in%atare este mai bun decat altul. un stil propriu de in%atare. 6. +5istN de fapt. In 8:area scolar8 .e%enimente./orme de in 8:are 2. cu timpul. compara. 8rincipalul este ca fiecare ele% tinde sa-si formeze. si pe care. a!stractiza si reflectaF operationalizarea cunostintelor ele%ilor. modele ideale etc. 8rofesorul trebuie sa e%alueze corect diferite stiluri de in%atare si sa elaboreze lectii care sa se adreseze acestor stiluri= sa permita fiecarui copil sa in%ete folosind stilul sau specific. informatii.este diri:atN de cNtre profesor . practicPndu-2 sistematic.= organizarea si conducerea unor acti itati in care sa se %alorifice materialul concret si %erbal oferit= e3tragerea esentialului (impreuna cu ele%ii) si fi5area lui in notiuni.

capacitatea de a induce comportamente %ariate de in%atare c%ontribuind la modelarea stilurilor de munca Stilul de predare de%ine o necesitate Qn susRinerea unei prestaRii didactice de calitate Oi eficienta.bazat pe o e5plicatie precisN. acti%itati mai %ii. +ste de fapt abilitatea profesorului de a se comporta utilizPnd diferite stiluri educationale Qn %ederea atingerii obiecti%elor.ntr-un sistem de opera:ii de selectare. a in%atNrii Qn perec!i) 4. spre creati%itate 8. a unui con:inut informa:ional 9i de transmitere a lui. dupN criterii pregNtite de profesor (ca Qn cazul acti%itNtii Qn ec!ipN. mai nuantate in clasa . apoi pe o e5ecutie prin imitatie din partea subiectului 3. prin intermediul programNrii (a programelor-nucleu) 2.originalitatea in acti%itatea didactica .menit sN conduca la descoperirea solutiei unei probleme. Se disting un numNr de 2? stiluri didactice : 1.a formN de comunicare didacticN. folosind anumite strategii didactice.bazat pe autoritatea profesorului . . el fiind acela care (# Stilul centrat pe descoperirea diri2at8 7.bazat pe e%aluarea reciproca.ce conduce gPndirea pe traiectorii necunoscute. rezultatele depinzPnd Oi de modul cum s-a desfNOurat e%aluarea. spre solutii 9.sau acti%itNtile sunt impuse. de sc!imbNri comportamentale. predarea const8 . Stilul !azat pe proiectarea programului indi idual (personal) 32 . STILU%I DE 0%EDA%E Stilul de predare se refera la : . Stilul de incluziune .cu accent pe autonomia subiectului Oi capacitNtile sale de autoe%aluare decide la ce ni%el se poate implica 5. care se realizeazN prin in%NRare. neobiOnuite. la formularea unei concluzii prin rationament si gPndire criticN inedite. Scopul predNrii este obRinerea de rezultate. ordonare 9i adec are la ni elul de gAndire al ele ilor. Qn totalitate. 8rin comunicarea didacticN se realizeazN interac:iunea profesor-ele .la felul in care sunt alese si utilizate strategiile de catre profesor .comanda succesiunea acti%itNtilor .de includere a ele%ului Qn Qndeplinirea unor sarcini de ni%eluri diferite. Stilul centrat pe descoperirea con ergent8 . Stilul practic . Stilul de reciprocitate .capacitatea de a imbogati practica scolara introducand %ariatie. constituind un proces unitar. Stilul de comand8 sau directi . 8rin diferitele tipuri de feed-bacV are loc reglarea Oi autoreglarea procesului de predare. precum Oi anumite tipuri de rela:ii care influenReazN procesul de predare: 'relatii de sc!imb informaRii ' relatii de influenRare reciprocN 'relaRii de cooperare 'relaRii de preferinRN sau respingere a emiRNtorului de mesa: didactic.n scopul realiz8rii cu eficien:8 ma3im8 a o!iecti elor pedagogice# Un scoala contemporanN. Stilul centrat pe acti itate di ergent8 .8rocesul de predare se bazeaza pe comunicarea didactic8. predarea este Qn strPnsN interacRiune cu Qn%NRarea Oi e%aluarea. Stilul de autocontrol . centratN pe ele%. .

strategii mi3te: inducti%-deducti%e Oi deducti%-inducti%e= 7.prefigureaza traseul metodic cel mai potri%it. e5poziti%e.acesta a%Pnd posibilitatea sa initieze e5perienRe proprii. a elementelor procesului instructi%-educati%. programate Oi algoritmice propriu-zise= F. deoarece proiectarea si organizarea lectiei se realizeaza Qn functie de decizia strategica a profesorului. 1. conditiile realizarii. riscurile si e%enimentele nedorite din acti%itatea didactica). 2.n ansam!lu si nu o sec enta de instruire. . 33 . uneori.n 8:are( informati%e Oi acti%-participati%e. metode. • sistemul mi:loacelor de Qn%atamPnt. sa le proiecteze. • sistemul obiecti%elor operationale. strategii algoritmice: e5plicati%-demonstrati%e.n atarii. asaltul de idei. • sistemul metodologic respecti% sistemul metodelor si procedeelor didactice. al caror demers didactic este de la particular la general= strategii deducti e( in%ers faRN de cele inducti%e) : general -$ particular. *aracteristici ale strategiei didactice: • implica pe cel care Qn%ata Qn situatii specifice de Qn%atare= • rationalizeaza si aduce continutul instruirii la ni%elul&dupa particularitatile psi!oindi%iduale • creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte componente ale procesului de instruire • presupune combinarea conte5tuala. Metoda %izeaza o acti itate de predare-. o!iecti ele si metodele izate# . materiale si alte resurse educationale care izeaza atingerea unor o!iecti e# . modelarea.e5ceute Oi sN le e%alueze 10. e5perimentul de in%estigare. Strategia %izeaza procesul de instruire .de elaborare a cunoOtinRelor prin efort propriu de gPndire. strategii euristice .n atare-e aluare. Tipuri de strategii didactice: strategii inducti e. imitati%e.legi sau principii-$ concretizarea lor Qn e5emple= 3. descoperirea. *omponente ale strategiei didactice: • sistemul formelor de organizare si desfasurare a acti%itatii educationale. de %erificare si e%aluare).ocupa un loc central Qn cadrul acti%itatii didactice. folosind problematizarea. respecti% a resurselor utilizate. strategii transducti e cum sunt e5plicaRiile prin metafore= E. a%Pnd ca efect stimularea creati%itNRii. formularea de ipoteze. de studiu indi%idual. intuiti%e. sN le TEMA )) D ST%ATE$II DIDA*TI*E Strategia didactica # sistem comple3 si coerent de mi2loace. cel mai logic si mai eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si Qn%atare( astfel se pot pre%eni erorile. Qn care sunt implicati actorii predarii . originala.este conceputa ca un scenariu didactic comple5. Strategiile didactice sunt realizate cu a2utorul metodelor de predare 9i . strategii analogice . dialogul euristic. Stilul initiat de cel care in at8 . Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica.predarea Oi Qn%NRarea se desfNOoarN cu a:utorul modelelor= 6. unica.

modelarea . se elaboreaza si se aplica Qn functie de particularitatile de %Prsta si indi%iduale ale agentilor actului pedagogic= F. la do!andirea de cunostinte. din punct de %edere istoric.un plan de actiune. respecti%. se elaboreaza si se aplica Qn strPnsa legatura cu celelalte componente ale procesului de Qn%atamPnt 7. a) met.de stimulare a interesului cogniti%.este o te6nica de care profesorul si ele%ii se folosesc pentru efectuarea actiunii de predare-in%atare= ea asigura realizarea in practica a unei acti itati proiectate mintal. contribuie la realizarea obiecti%elor didactice L. o succesiune de operatii realizate in %ederea atingerii unui scop . sunt desc!ise perfectionarilor) ".algoritmizarea .demonstratia b) met. se elaboreaza si implementeaza corelat cu: Igradul si profilul Qn%atamPntului I cu specificul disciplinei de Qn%atamPnt I cu natura si specificul acti%itatilor didactice Icu ni%elul de pregatire al celor care Qn%ata E. sunt demersuri teoretico-actionale e5ecuti%e de predare.e5ercitiul . conform unei strategii didactice. au caracter dinamic (elimina Wuzurile moraleW si adopta noul. Qn%atarii) 2?.MET&DE DE INVATAMANT G acele cai prin care ele ii a2ung. in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor: a) met. de sustinere a procesului de in%atare= formati -educati -compensatorie.un instrument de lucru in acti%itatea de cunoastere si de formare a abilitatilor . antrenare si dez%oltare a proceselor psi!ice. *aracteristici ale metodelor didactice: 2. la dez oltarea capacitatilor intelectuale si la alorificarea aptitudinilor specifice# Metoda . sub coordonarea educatorilor. *lasificari ale metodelor de in%atamant: 2.de e5ersare.educati% 3. modul cum sa predea profesorul si cum sa in%ete ele%ul= moti ationala . de documentare si e5perimental-aplicati%e contribuind la dez%oltarea teoriei si practicii pedagogice 4. in procesul de in%atamant. Qn predare= altele ser%esc mai ales ele%ului.con%ersatia . sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adec%at si creator. de data mai recenta sau moderne .bazate pe cu%antul scris sau rostit= 34 . contribuie la realizarea eficienta a predarii-Qn%atarii(unele ser%esc Qn mai mare masura muncii profesorului .instruirea programata 3.problematizarea .e5punerea insotita de mi:loace te!nice . %erbale .Qn%atare care asigura derularea si finalizarea eficienta a procesului instructi%. clasice sau traditionale . /unctii ale metodelor de in%atamant: • • • • cogniti a .aspecte metodologice.e5punerea . cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice 6. deprinderi. sunt in acelasi timp demersuri in%estigati%e (de cunoastere stiintifica).de diri:are a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte= normati a .

in functie de a3a in atare -$ prin receptare (in%atare mecanica) ( prin in%atare prin descoperire (in%atare constienta): a) metode bazate pe in%atarea prin receptare ( e5punerea .2.obser%area independenta . +5punerea didactica 3.brainstorming-ul etc.brainstorming-ul= b) met.demonstratia cu caracter e5poziti% b) metode care apartin preponderent descoperirii diri:ate: . .metode interogati%e .metode e5poziti%e . e5poziti%e sau pasi%e-pun accent pe memoria reproducti%a si ascultarea pasi%a= b) met.aplicate in acti%itatile cu intregul efecti% al clasei= d) metode combinate . de comunicarc orala: .obser%atia diri:ata .on%ersatia e5aminatoare (cate!etica) 3. .po%estirea .metode care presupun discutii si dezbateri ( problematizarea . indi%iduale .con%ersatia euristica . intuiti%e . de predare-in%atare in grupuri de ele%i (omogene sau eterogene)= c) met.b) met. /etoda demonstratiei 35 . dupa functia didactica principala: a) metode de predare si comunicare= b) metode de fi5are si consolidare= c) metode de %erificare si apreciere a rezultatelor acti%itatii scolare 7. e5perimentul 4.bazate pe obser%area directa.on%ersatia didactica 3.descrierea . bazate pe contactul cu realitatea.instruirea programata .con%ersatia euristica= . acti%-participati%e . .on%ersatia euristica 3. dupa gradul de anga2are a ele ilor la lectie: a) met.4. modelarea.e5ercitiul euristic .e5punerea .adresate fiecarui ele% in parte = b) met.3. frontale . 0rincipalele metode de in atamant.rezol%area de probleme . 2. . c) metode de descoperire propriu-zisa .prelegerea .alternari&imbinari intre %ariantele de mai sus E.e5plicatia .studiul de caz etc.fa%orizeaza acti%itatea de e5plorare personala si interactiunea cu ceilalti colegi 6. dupa forma de organizare a muncii: a) met.demonstratia. concret-senzoriala a obiectelor si fenomenelor realitatii sau a substitutelor acestora= sau: a) met.on%ersatia in actualitate 4.

de catre educator catre educati. .stringenta logica si succesiune logica : e5punerea sa aiba o idee centrala.e5emplele ilustrati%e sa fie doar in cantitate suficienta .3. Lucrul cu manualul 7. /etodele de simulare 24. regulile.forma de e5punere in cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. -prelegerea scolara . emotional. scurteaza timpul insusirii de catre ele%i a culturii multimilenare a omenirii.sa fie respectate limitele si obiecti%ele programei: nici prezentarea simplista a continuturilor. teoremele. in raport cu %arsta si cu e5perienta de in%atare a copiilor. Iare un rol important deoarece pe de o parte.continuturile prezentate .E. ea constituie o ocazie permanenta pentru educator de a oferi educatului un model de ordonare. nici incarcarea e5cesi%a cu elemente care nu au legatura cu lectia. fenomenelor. aceasta fiind spri:inita c!iar pe elemente dramatice. argumentare. 0emonstratia combinata 4. ceea ce prin metode bazate pe descoperire ar fi mult mai dificil= pe de alta parte. . nu sunt procedee normale. sistematizare a informatiei din di%erse domenii. respectand ordonarea in timp sau in spatiu a obiectelor. sugesti% al e5punerii.2. /odelarea didactica ".%olumul de informatie sa fie rezonabil. . ceea ce implica pregatirea anticipata temeinica a e5punerii. interpretari de fapte separate. Instruirea programata 22.prezentarea informatiei sub forma descripti%a sau narati%a. e%enimentelor. -e5plicatia . /etoda e5ercitiului F.e5primarea : limba: si stilul adec%at ni%elului auditoriului = claritate logica si corectitudine gramaticala. teorii.4.autentice si con%ingatoare. inc!egare. .mentinerea unui ritm optim (apro5imati% 7?-F? cu%inte pe minut) 36 . 0emonstratia cu substitute 4. din care decurg cate%a idei principale= la randul lor.o cerinta aparte . Algoritmizarea L.4. in concordanta cu pre ederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii Imetoda de predare traditionala. 8roblematizarea 2?. /etoda obser%arii E. Studiul de caz 23. gestica. .caracterul plastic. In%atarea prin descoperire )#E3punerea didactica Iconsta din prezentarea er!ala monologata a unui olum de informatie. legile stiintifice. Itrebuie sa respecte un minimum de cerinte.6. respecti% ideile sa decurga unele din altele. 0emonstratia cu obiecte 4.forma de e5punere in care predomina argumentarea rationala.in cazul po%estirii. %erbala. acestea trebuie sa fie e5plicate si sustinute prin idei de amanunt si e5emple. 0emonstratia cu mi:loace te!nice 6. e5poziti%a Ipoate imbraca mai multe ariante(in functie de %arsta ele%ilor si de e5perienta lor de %iata): -po%estirea . mimica. in scopul unificarii lor intr-un tot. . facandu-si loc de:a problemele de lamurit. . 0emonstratia cu actiuni 4.

. nu se inter%ine decat in cazul cand ele%ul comite . profesori : (a) sa fi creat climatul socio-afecti% necesar. Iintrebarile si raspunsurile se inc!eaga in serii compacte. b) raspunsul sa acopere intreaga sfera a intrebarii. Itrebuie sa tina cont de cate%a cerinte pri%ind calitatile intrebarilor. sacadate. pe de alta. Iconsta in serii legate de intrebari si raspunsuri.raspunsul sa fie prezentat intr-o propozitie sau fraza inc!eiata. i) nu sunt indicate intrebarile %oit eronate .nu mai este obligatorie constituirea in sisteme sau serii ale intrebarilor si raspunsurilor(fiecare intrebare impreuna cu raspunsul sau alcatuiesc un microuni%ers de sine-statator in raport cu celelalte intrebari si raspunsuri). indiferent de materia scolara in cadrul careia se formuleaza. a%and in acelasi timp concizia cea mai con%enabila. f) pe timpul formularii raspunsului. ade%arul sau noutatea pentru ele%ul antrenat in procesul in%atarii.1# *on ersatia didactica Iconsta in %alorificarea didactica a intrebarilor si raspunsurilor (metoda %erbala. la finele carora sa rezulte. si ale raspunsurilor. definitii= ' intrebari care pretind e5plicatii= 'intrebari care e5prima situatii problematice e) intrebarea sa fie asociata de fiecare data cu timpul de gandire pe care il necesita. pentru a da fiecaruia posibilitatea sa-si e5prime parerea= (c) sa se ingri:easca de cea mai buna dispunere in spatiu a grupului= 37 . ele%i: pot fi antrenati in dezbatere numai cand dispun: (a) de informatia implicata in problema (b) de metoda necesara in%estigarii in sfera dezbaterii (c) de capacitatea de a intelege punctele de %edere ale celorlalti. Ise deosebeste de cea euristica . Iare ca functie principala constatarea ni%elului la care se afla cunostintele ele%ului la un moment dat. d) intrebarile sa fie de o %arietate suficienta: 'intrebari care pretind date. nume. g) nu sunt profitabile si nici indicate intrebarile care cer raspunsuri mono-silabice si nici cele care cuprind sugerarea raspunsului !) mai intai se formuleaza intrebarea si se adreseaza intregii clase.din startW confuzii grosolane. c) raspunsul sa %izeze cu precizie continutul esential al intrebarii. iar numai dupa e5pirarea timpului apro5imati% de gandire este numit cel care trebuie sa raspunda. bazat cu prioritate pe coeziunea grupului= (b) sa organizeze grupul de dezbatere in numar rezonabil (2E-3?).. e%entual insotite de elemente care paraziteazaW si uratesc %orbirea *# *on ersatia in actualitate Icerinte pt. fiecare noua intrebare a%andu-si germenele sau punctul de plecare in raspunsul anterior Iconditionata de e5perienta de cunoastere de pana atunci a ele%ului. cat si logic= b) sa fie precise= c) intrebarea sa aiba concizie con%enabila si sa se refere la un continut limitat. atat sub aspect gramatical. in functie de dificultatea ei. Icerinte pt. care sa-i permita sa dea raspuns la intrebarile ce i se pun '# *on ersatia e3aminatoare -cate6etica. d) pentru clasele mici . ca si e5punerea. dar mai acti%a decat aceasta) A# *on ersafia euristica Iconceputa astfel incat sa conduca la descoperireaW a ce%a nou pentru ele%.alitatile ale intrebarilor: a) sa fie formulate corect. pe de o parte. ca o concluzie.alitatile raspunsului: a) sa aiba intotdeauna corectitudinea gramaticala si logica necesara. e) ele%ul sa fie indrumat sa e%ite formularile fragmentare.

fenomenelor. 0emonatratia prin desen didactic . plantele sau unele animale de laborator). +# Metoda demonstratiei I metoda de predare .sursa cunoasterii pentru ele% este o actiune pe care educatorul i-o arata. substante c!imice) pe cat este posibil incadrate in conte5tul lor de e5istenta (de pilda. in cadrul careia mesa2ul de transmis catre ele se cuprinde intr-un o!iect concret.o e5ersare prealabila suficienta a actiunii de catre instructor . atat in plan sonor. cat si %izual= 3. instruirea prealabila a ele%ilor . asumandu-si doar rolul de moderator= (e) sa se ingri:easca de o repartizare apro5imati%a a timpului. c# Demonstratia cu su!stitute Iare o e5tensie deosebit de mare (substitutele sau materialele confectionate sau preparate mai usor la indemana educatorului) 1 planse 2 !arti din diferite domenii 3 fotografii si tablouri 4 materiale tridimensionale Ia%anta:ele utilizarii acestei metode: 2. Demonstratia cu mi2loace te6nice I se spri:ina pe mi:loacele te!nice: mi:loace audio= mi:loace %ideo= mi:loace audio-%izuale. acestia din urma desenand in paralel cu el( demonstratie ce combina actiunea cu substitutul) e. iar nu din mimareW sau simpla %erbalizare.prin intermediul substitutelor.combinatia dintre demonstratia cu obiecte si cea cu actiuni.demonstratia sa fie infaptuita efecti%. imposibilitatea recurgerii la e5istente naturale 6.sa fie spri:inita pe e5plicatiile instructorului.sa se impleteasca in cat mai scurt timp cu e5ercitiul. se poate simplifica.apelul direct la obiectele sau fenomenele concrete= 3. efort financiar mai mic.in atare. seminte. I a%anta:e: 2. fie prin %izualizare. distanta in timp si spatiu nu permite. in multe cazuri. fie prin sc!ematizare= 4. in raport cu originalele d# Demonstratia com!inata . sa constea din actiune reala.cerintele didactice de respectat: . pot surprinde aspecte care pe alta cale ar fi imposibil sau cel putin foarte greu de redat= 38 . a# Demonstratia cu o!iecte -sursa principala a informatiei ele%ului consta dintr-un obiect natural (roci.efectuarea desenului de catre educator in fata ele%ilor.asezarea. pentru tratarea fiecarei probleme cuprinse in dezbatere. iar tinta de realizat este transformarea actiunii respecti%e intr-o deprindere . redau cu mare fidelitate. alcatuirea prea complicata a obiectelor si fenomenelor din realitate . -a%anta: -$ imprima in%atarii o nota deosebit de con%ingatoare !# Demonstratia cu actiuni . plante.demonstratia prin desen didactic 0emonstratia prin e5periente . adica actiunea sa fie preluata de catre ele% . .demonstratia prin e5periente . substitutele pot sta la dispozitia in%atamantului timp nelimitat E. o actiune concrete sau su!stitutele lor# I forme de demonstratie (in functie de mi:locul pe care se bazeaza fiecare): (a) demonstratia cu obiecte in stare naturala= (b) demonstratia cu actiuni= (c) demonstratia cu substitutele obiectelor. actiunilor= (d) demonstratia de tip combinat= (e) demonstratia cu mi:loace te!nice. gruparea.(d) sa e%ite pe cat posibil sa-si impuna propria parere.

e5ercitii de introducere intr-un model dat sau e5ercitii introducti%e -$ele%ilor li se e5plica pentru prima oara o acti%itate. a%and scopul de a integra deprinderile in sisteme din ce in ce mai largi .4.e5ercitii de creatie sau euristice I cerinte : a.e5ercitii orale . permit reluarea rapida. gratie diferitelor te!nici de truca:.bruiaW acti%itatea ele%ului= .e5ercitii scrise . +5ercitiile sa aiba %arietate suficienta. continuand cu analiza pe parti sau aspecte si inc!eind cu incercarea de redare a intregului si aplicatiile aferente. materialelor.e5ercitii de insusire sau consolidare a modelului dat. +5ercitiile sa respecte o anumita gradatie de dificultate in aplicarea lor. pupitre etc.prelucrarea datelor culese . +le%ul sa fie constient de scopul e5ercitiului si sa inteleaga bine modelul actiunii de in%atat.alegerea :udicioasa a momentului utilizarii demonstratiilor de acest fel. continuitate in timp. descompune si reda fenomene insesizabile pe alta cale= 6. c. aparaturii cuprinse in acest demers. in scopul surprinderii insusirilor semnificati e ale acestora# I metoda de in%atare prin cercetare si descoperire I functie formati%a I presupune parcurgerea cator%a etape:-organizarea obser%arii -obser%area propriu-zisa . pentru a nu . denumite si e5ercitii de baza -$ ele%ul reia in intregime si in c!ip repetat. +5ercitiile sa aiba. datorita ineditului pe care il contin si c!iar aspectul lui estetic pe care il implica. altfel putand sa apara lacune. numite si e5ercitii paralele. asadar e%ita consumul stan:enitor de timp= E. care impiedica ele%ul sa-si formeze in mod normal deprinderile %izate.organizarea speciala a spatiului in care se fac demonstratiile de acest fel (perdele opace. in clasa. ele sunt mai atracti%e pentru ele%i si mai producti%e. d. I cerinte: . ori de cate ori este ne%oie. su! indrumarea stricta a educatorului# I are o desfasurare specifica. 39 .e5ercitii practice b. 4# Metoda o!ser arii I consta in urmarirea sistematica de catre ele a o!iectelor si fenomenelor ce constituie continutul in atarii. (# Metoda e3ercitiului I consta in e3ecutarea repetata si constienta a unei actiuni in ederea insusirii practice a unui model dat de actiune sau a im!unatatini unei performante I nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor.)= .. pornind de la lectura integrala. dupa forma .pregatirea speciala a educatorului pentru utilizarea si pentru intretinerea in stare functionala a dispoziti%elor. pe care ei o aplica in paralel cu e5plicatiile profesorului . pot separa. 0eprinderile mai complicate se formeaza prin integrarea succesi%a a unor deprinderi mai simple . dupa scopul si comple5itatea lor . actiunea ce i s-a e5plicat . b.%alorificarea obser%arii 5# Lucrul cu manualul I metoda de in%atamant !azata pe citirea din manual si e3plicarea.e5ercitii de legare a cunostintelor si deprinderilor mai %ec!i cu cele noi. altfel riscand sa formam numai partial deprinderea propusa ca scop. %izeaza in acelasi timp consolidarea unor cunostinte I este compatibila cu orice continut de in%atamant I e5ercitiile pot fi grupate in functie de cel putin doua criterii: a.

pe calea algoritmizarii. asemanator). f. cunostintele sau te!nicile de lucru. urmand sa completeze datele necunoscute= c) cand ele%ul este pus in fata unei contradictii intre modul de rezol%are posibil din punct de %edere teoretic si dificultatea de aplicare a lui in practica= d) cand ele%ul este solicitat sa sesizeze dinamica miscarii c!iar intr-o sc!ema aparent statica e) cand ele%ului i se cere sa aplice. <# Modelarea didactica I metodei de predare-in%atare in cadrul careia mesa:ul ce urmeaza transmis este cuprins intr-un model(modelul reprezinta o reproducere simplificata a unui original. I fa%orizeaza aspectul formati% al in%atamantului (ele%ul participa efecti% si sustinut si isi dez%olta interesele de cunoastere) I cerinte : • e5istenta unui fond apercepti% suficient al ele%ului = • dozarea dificultatilor intr-o anumita gradatie= • alegerea celui mai potri%it moment de plasare a problemei in lectie= • e5istenta unui interes real pentru rezol%area problemei= • asigurarea unei relati%e omogenitati a clasei. dar si cu includerea unor aspecte intuiti e# • • • • marire sau reducere la scara a unor reproduceri similare (mac!ete. prin efort propriu# ele ul in ata ce a nou# I tipuri de situatii problematice : a) cand e5ista un dezacord intre %ec!ile cunostinte ale ele%ului si cerintele impuse de rezol%area unei noi situatii= b) cand ele%ul trebuie sa aleaga dintr-un lant sau sistem de cunostinte. +5ercitiile sa aiba ritm optim si durata optima. +5ersarea sa fie permanenta insotita de corectura si de autocorectura 7# Algoritmizarea I metoda de predare-in%atare constand din utilizarea si %alorificarea algoritmilor. mula:e) concretizare (redarea figurati%a a unor cifre sau grupuri de cifre) a!stractizare (redarea prin anumite formule numerice sau literale a unor serii intregi de obiecte. I utilizarea modelului implica acti%izarea ele%ului ># 0ro!lematizarea I denumita si predare prin rezol%are de probleme sau. I algoritmizarea inseamna gasirea de catre profesor a inlantuirii necesare a operatiilor fiecarei acti%itati de in%atat I ele%ul isi insuseste. mai precis. in asa fel incat sa fie pus in e%identa elementul care intereseaza) I poate fi realizata prin mai multe procedee: actiuni) analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat. pe cand in cadrul in%atarii de tip euristic insusirea are loc pe baza propriilor cautari. cuprinzand o inlantuire de algoritmi. numai pe cele necesare in rezol%area unei situatii date. in conditii noi. 40 .e. a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat e5istent. procese. prezentate preponderent in forma er!ala. c!iar incomplete. I o metoda didactica ce consta din punerea in fata ele ului a unor dificultati create in mod deli!erat in depasirea carora. dar si de pro!leme de rezol at. la ni%elul superior= • un efecti% nu prea mare in fiecare clasa de ele%i= • e%itarea supraincarcarii programelor scolare. )C# Instruirea programata I este o metoda multifunctionala. predare prin rezol%are producti%a de probleme. prin simpla parcurgere a unei cai de:a stabilite. cunostintele anterior asimilate.

masinile de in%atat (calculatoarele. pentru a se putea merge mai departe.imbina mai multe dintre metodele anterior citate si prezentate 41 . realizeaza si conducerea in%atarii) Ia%anta:e: • posibilitatea sporita de intelegere. pentru indeplinirea unor roluri reale in %iata (la %arste scolare mai mari si se prezinta mai ales sub forma :ocurilor de rol). pe care il parcurge in functie de posibilitatile sale.(de regula fiecare raspuns se spri:ina pe rezol%area altora anterioare lui) 4.8rincipiul pasilor mici .materia se imparte in fragmente. interpretare.au alt registru si alta semnificatie.. urmeaza sa realizeze un progres in cunoastere I etape ale studiului de caz: a) alegerea cazului si conturarea principalelor elemente semnificati%e= b) lansarea cazului. ))# Studiul de caz I metoda ce consta din confruntarea ele ului cu o situatie reala de iata.dupa fiecare raspuns formulat. I metoda 2ocurilor este prezentata pe doua categorii: de o parte cea a :ocurilor didactice sau educati%e.I 0rincipiile instruirii programate: 2. nu sunt ingaduite golurile de raspuns sau . prin a carei o!ser are. data fiind indi%idualizarea • capatarea treptata a independentei de catre ele%. sau lipsei asistentei didactice in familia ele%ului • economia de timp.toti ele%ii se pot anga:a in rezol%area cazului= c) culti%a spiritul de responsabilitate in grup si capacitatea de initiati%a= d) fa%orizeaza socializarea ele%ului si capacitatea de colaborare. o comunicare. prin recurgerea la di%erse metode. o suita de ipoteze de %erificat in %iitor. precum si aplicarea in conte5te reale= b) caracterul prin e5celenta acti% al metodei . a materiei • inlaturarea incon%ententelor de ritm al in%atarii. 8rincipiul confirmarii imediate . I in atarea pe simulatoare -tot o metoda compozita . caracter imitati% empiric(sunt proprii %arstei si educatiei prescolare). intelegere. I 2ocurile simulati e . intre care cele statistice= e) dezbatere asupra informatiei culese. I tipuri : -programarea ramificata . prin di%izare. ele fiind %eritabile ocazii de antrenament. pana la ni%elul de intelegere al copiilor. o !otarare de luat. I a%anta:e : a) situarea ele%ului c!iar in mi:locul realitatii concrete#$ intelegerea esentei ade%arurilor si retinerea lor durabila. de unde atenuarea macar partiala a efectului lipsei de cadre didactice.pe de alta parte categoria :ocurilor simulati%e I 2ocurile educati e au.sariturileW. 8rincipiul raspunsului efecti% .pe langa afisarea programelor pe ecran. intr-o masura si intr-o perioada. (marimea acestor pasi poate sa difere in functie de ni%elul la care s-ar afla cei care in%ata). intre care lansarea ca o situatie problematica= c) procurarea informatiei in legatura cu cazul= d) sistematizarea materialului. )1# Metodele de simulare -2ocul de rol. ele%ul sa-l confrunte cu lista sau Wc!eiaW raspunsurilor e5acte. 3. (Aceasta confirmare informeaza ele%ul daca poate sau nu sa continue cu sec%enta urmatoare) 6.fiecarui ele% i se poate pune la dispozitie programul de in%atat. 8rincipiul ritmului indi%idual . care poate a%ea loc prin di%erse metode f) stabilirea concluziilor si %alorificarea proprie: un referat.potri%it lui. care poate a%ea loc in mai multe forme.programarea combinata I mi:loacele utilizate in instruirea programata : fisele programate -manualele programate .

I Hocul de rol . doua unitati economice etc. La dezbatere participa si obser%atorii. Interpretarea rolurilor f. . bazata pe simularea unor functii.:ocul de decizie (ele%ilor li se distribuie status-uri si roluri menite a simula structura unui organism de decizie.:ocul de arbitra: . asigura problematizarea. I Tipuri de :ocuri de rol: a. sporind gradul de intelegere si participare acti%a a cursantilor= .este posibila aparitia bloca:elor emotionale in preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii ele%i. afecti%. facil de catre ele%i= . In atarea indi iduala a rolului de catre fiecare participant prin studierea fisei . 0in situatia reala sunt retinute pentru scenariu numai aspectele esentiale: statusurile si rolurile cele mai importante care ser%esc la constituirea unui model interactional.desi acti%itatea bazata pe :ocul de rol dureaza relati% putin -apro5imati% o ora . Modelarea situatiei si proiectarea scenariului . atitudinilor si comportamentelor. respecti% noua structura de status-uri si roluri. ca rezultat al considerarii lui ca ce%a pueril.:ocul de competitie (de obtinere a performantelor).deza%anta:e sau dificultati legate de utilizarea metodei: . confruntarea cu o situatie decizionala importanta-ele%ii insisi sunt pusi in situatia de a lua decizii) . Dez!aterea cu toti participantii a modului de interpretare si reluarea sec entelor in care nu s-au obtinut comportamentele asteptate. care. doua grupuri.acti%izeaza ele%ii din punct de %edere cogniti%.proiectarea si pregatirea sa cer timp si efort din partea cadrului didactic . a status-urilor si rolurilor de indeplinit) .o metoda acti%a de predare-in%atare. actional.prin dramatizare. punadu-i in situatia de a interactiona= . Identificarea situatiei interumane care se preteaza la simulare prin :ocul de rol . Alegerea partenerilor si instruirea lor relati% la specificul si e5igentele :ocului de rol .este o metoda greu de aplicat (presupune nu numai aptitudini pedagogice.e5ista riscul de%alorizarii :ocului de rol. c. -rmeaza apoi sa se elaboreze scenariul propriu-zis. d. relatii. acti%itati. Bocuri de rol cu caracter mai specific: :ocul de-a g!idul si %izitatorii :ocul de negociere 42 . . Bocuri de rol cu un caracter mai general : . sisteme etc .interactiunea participantilor asigura un autocontrol eficient al conduitelor si ac!izitiilor= .pune in e%identa modul corect sau incorect de comportare in anumite situatii= .:ocul de reprezentare a structurilor (de e5: organizarea unei intreprinderi sau institutii poate fi reprodusa intr-o sala de dans. +ste necesar ca interpretilor sa li se dea prioritate pentru a comunica ceea ce au simtit .este una din metodele eficiente de formare rapida si corecta a con%ingerilor. real sau imaginat b. b. comportamentelor de insusit de catre ele%i in urma interpretarii rolurilor.urmareste formarea comportamentului uman pornind de la simularea unei situatii reale .este foarte important ca situatia ce urmeaza a fi simulata sa fie rele%anta obiecti%ului. prin distributie spatiala corespunzatoare a mobilierului.este necesar ca participantii sa fie lasati 2E-3? de minute sa-si interiorizeze rolul si sa-si conceapa modul propriu de interpretare.a%anta:e: . e.este %orba de distribuirea rolurilor si familiarizarea participantilor cu sarcinile de realizat. 8rin acest tip de :oc se urmareste simularea obtinerii unor performante de in%ingere a unui ad%ersar.situatia de simulat este supusa analizei sub aspectul statusurilor si categoriilor de interactiuni implicate. I Etapele pregatirii si folosirii 2ocului de rol a. fireste este mult simplificata fata de situatia reala.usureaza intelegerea si dez%oltarea capacitatilor de solutionare a problemelor conflictuale ce apar intre doua persoane. ci si aptitudini regizorale si actoricesti la conducatorul :ocului) . fenomene. Status-urile si rolurile sunt descrise amanuntit pentru fiecare participant in parte pe o fisa= distribuirea poate fi la alegere sau prestabilita de catre conducatorul acti%itati.

casetofonul. la utilizarca si la oprirea aparatelor. produse.se refera la posibilitatile de adaptare a acestora la necesitatile de moment b. *lasificarea mi2loacelor te6nice de instruire (in functie de analizatorul solicitat precum si de caracterul sistemic sau dinamic al celor prezentate) . t%.se refera la posibilitatea de a codifica in diferite forme.mi:loacele te!nice %izuale : retroproiectorul. accesibilitatea .mi:loacele te!nice auditi%e : radioul. fle5ibilitatea sau adaptabilitatea .mi:loacele te!nice audio-%izuale : %ideo-plaXer. aparate. calculatorul Scopuri didactice (pt folosirea acestor mi:oace) sensibilizarea ele%ilor in %ederea desfasurarii acti%itatii didactice spri:inirea perceperii noului de catre ele%i comunicarea. ec!ipamente si sisteme te!nice care sustin si faciliteaza transmiterea unor cunostinte. *aracteristici ale mi2loacelor te6nice de instruire a.o proprietate a mi:loacelor te!nice determinata de comple5itatea lor si de usurinta cu care ele pot fi utilizate (cu cat un mi:loc te!nic este mai comple5. /unctiile pedagogice ale mi2loacelor de in atamant 43 . e%aluarea unor ac!izitii si realizarea unor aplicatii in cadrul procesului instructi%-educati%. ci reclama o anumita acti itate mentala anterioara rezultatului final in structura cogniti a# MIHL&A*E DE INVATAMANT Mi2loace de in atamant # ansamblul de obiecte. respecti% ec!ipamentele te!nice-aparatele dispoziti%ele. paralelismul . formarea unor deprinderi. e. !arti. informatiile mesa:elor transmise spre receptorul uman c. etc . demonstrarea&ilustrarea noului intelegerea noului de catre ele%i aplicarea si e5ersarea noilor cunostinte teoretice si practice fi5area si consolidarea noilor cunostinte si competente %erificarea si e%aluarea cunostintelor si abilitatilor ele%ilor. Mi2loacele te6nice de instruire # ca ansamblu al mi:loacelor de in%atamant cu suport te!nic si care pretind respectarea unor norme te!nice de utilizare speciale.se refera la posibilitatea utilizarii simultane a aceluiasi mi:loc in mai multe scopuri sau de catre mai multi utilizatori.)+# In atarea prin descoperire I se refera la o situatie in care materialul de in atat nu este prezentat intr-o forma finala celui ce in ata (asa cum se petrece in in%atarea prin receptare). instalatiile utilizate in procesul didactic. transmiterea. Siguranta si functionarea . masinile. utila:ele. cu atat accesul utilizatorilor depinde in mai mare masura de programe speciale de instruire pentru cunoasterea si manuirea aparatelor). fise de lucru . d. instrumente.este o caracteristica aflata in corelatie cu fiabilitatea si intretinerea si se refera la respectarea anumitor reguli si operatii la punerea in functiune. generalitatea (reprezinta o proprietate asociata fle5ibilitatii) . in aceeasi unitate de timp.

pe transmitere de cunoOtinRe unei clase Qntregi de ele%i #$ reduce in%NRarea la ac!iziRionarea pasi%N de cunoOtinRe Oi limiteazN foarte mult acti%itatea colecti%N propriu-zisa. albume.tabele cu formule sau simboluri. planse cu litere. sensibilizarea Oi cPOtigarea adeziunii pentru o idee. electrote!nice sau electronice= . e.mi:loace simbolic-rationale . Qn pauze Oi Qn timpul liber . organizeazN. c. ori atunci cPnd se cautN modelarea unor opinii Oi atitudini prin abordarea unor teme profund caracter emoRional-educati%. cu%inte. acti%itatile Qn cabinetele pe specialitati. conduce Oi diri:eazN acti%itatea ele%ilor. sc!eme structurale sau functionale= .predominanta este acti%itatea profesorului .instrumente muzicale si aparate sporti%e= . calculatoare si ec!ipamente computerizate= .suporturi figurati%e si grafice . seminarul.animale %ii sau conser%ate. %izita. concursuri si dezbateri scolare. scriitori). materiale . 0e tip tradiRional rNmPne Oi predarea . planse.instrumente.diapoziti%e.obiecte naturale. a# Acti itatile frontale cuprind: lectia. suporturi audio si&sau %ideo= b) mi:loace de in%atamant care faciliteaza transmiterea mesa:elor didactice : . #$ comunicarea Qntre colegi Oi posibila in%aRare prin cooperare sunt reduse la ma5imum. e5ercitii independente.ec!ipamente te!nice pentru ateliere= .masini de instruit. laboratorul. este denumit magistral. b.ele%ii e5ecutN Qn acelaOi timp Oi Qn acelaOi sistem.n grup. ierbare. panouri= . cercul de ele%i. al muncii egale cu toti ele%ii din aceeasi clasa.:ocuri didactice obiectuale. aparate si instalatii de laborator= . ec!ipamente pentru laboratoare fonice= /&%ME DE &%$ANIIA%E A 0%&*ESULUI DE INVATAMANT /oduri de organizare a acti%itatii didactice (Qn functie de maniera de desfasurare) a# !# acti itati frontale acti itati de grup acti itati indi iduale.mi:loace te!nice audio%izuale . spectacolul etc. !# Acti itatile de grup diri:ate cuprind: consultatii. . e5cursia. . meditatii.!arti.se bazeaza pe principiul tratarii nediferentiate.este totusi de preferat atunci cPnd se intenRioneaza e5punerea unor noRiuni fundamentale. %izita Qn grupuri mici. ac%arii.a.profesorul are rolul principal. sesiuni de comunicari si referate. d.bazatN e5clusi% pe e5punere. 8redarea frontala . dar fiecare lucreaza strict indi%idual. aceleaOi sarcini.simulatoare didactice. diorame. efectuarea unor demonstraRii. c. 0e asemenea poate fi folosita si organizarea pe grupe a acti%itNRii ele%ilor #$ profesorul QndrumN Oi conduce acti%itatea unor subdi%iziuni&microcolecti%itNRi (denumite grupe) alcNtuite din ele%ii unei clase Oi care urmaresc anumite obiecti%e 44 . originale . a) mi:loace de in%atamant care cuprind mesa:ul didactic: . QntPlniri cu specialisti (oameni de stiinta. ele a%Pnd loc numai Qn afara predNrii. 9unctia 9unctia 9unctia 9unctia 9unctia 9unctia de instruire de moti%are a in%atarii si de orientareYa intereselor profesionale ale ele%ilor demonstrati%e formati%a si estetica de scolarizare substituti%a sau de realizare a in%atamantului la&de la distanta de e%aluare a randamentului ele%ilor Mi2loacele de in atamant pot fi grupate in doua mari categorii. insectare. f. sintetizarea unei informaRii mai cuprinzNtoare. filme. . re%iste scolare. fNrN a se stabili legaturi de interdependentN Qntre ei. pe clase con%enRionale. cu un efecti% de apro5imati% 4? de ele%i.

acti%itatea se numeOte indi%idualizata sau personalizatN. forme si resurse de predare-Qn%atare. In acest ultim caz.profesorul %a organiza acti%itatile didactice astfel QncPt sa sporeasca sansele de reusita a atingerii obiecti%elor propuse. adicN tipurile de lecRii Oi alte acti%itNRi educaRionale= Z toate acestea se realizeazN de cNtre profesor prin comportamentul sNu didactic. respecti% alcNtuite dupN criterii bine stabilite Qn prealabil Oi cu o structurN precisN (de e5emplu. INTE%A*TIUNEA &'IE*TIVE-*&NTINUTU%I-ST%ATE$II IN INST%UI%EA S*&LA%A Strategia este legata de obiecti%ele operationale si continuturile scolare si are implicatii directe pri%ind performanta scolara. < strategie didactica prescrie modul Qn care ele%ul este pus Qn contact cu continutul de Qn%atare. mi:loace. respecti% constituite prin iniRiati%e spontane. desene. in funcRie de obiecti%ele operaRionale urmNrite Oi curacteristicile concrete ale conte5telor educaRionale c# Acti itatile indi iduale cuprind studiul indi%idual. 45 . &rganizarea com!inat8 a acti%itNRii ele%ilor se referN la Qmbinarea celor prezentate mai sus. RinPnd seama de ni%elul de inteligenRN al ele%ilor. adoptPnd o %arietate de acti%itati la specificul si potentialul ele%ilor sai. referate. ele%i cu acelaOi ni%el de pregatire la disciplina respecti%N. conRinuturi Oi strategii se precizeazN formele de organizare a acti%itNRilor didactice. farN supra%eg!ere directN Oi consultantN din partea profesorului . studiul Qn biblioteci. efectuarea temelor pentru acasa. cu teme diferenRiate pe grupe de ni%el.e aluare se stabilesc Qn raport de obiecti%ele educaRionale Oi de conRinuturi= Z Qn funcRie de obiecti%e. cu aceleaOi interese sau moti%aRii) sau neomogene& eterogene ( microcolecti%itNRi informale.n 8:are . alte lucrari scrise. fie de ele%i Qn mod aleatoriu. pentru cN Rine cont de particularitNRile fizice Oi psi!ice ale fiecNrui ele%. aptitudinile lui.educaRionale. RelaRie o!iecti e-continuturi-strategii in instruirea scolara e5primN algoritmul ce trebuie urmat Qn elaborarea proiectNrii didactice: Z se stabilesc la Qnceput o!iecti ele-cadru (generale). cu teme diferite pentru fiecare ele%. pentru ca ele%ii sa a:unga la ac!izitiile dorite. Se %or a%ea Qn %edere golurile din cunoOtinRe. de moti%aRia Qn%NRNrii Oi de aptitudinile lor.Qn%NRare se stabilesc Qn funcRie de obiecti%e. adica traiectoria pe care urmeaza sa-i fie condus efortul de Qn%atare.. dupN prerinRele ele%ilor Oi care au un coordonator &rganizarea . lectura suplimentara si de completare. ni%elul de cunoOtinRe al ele%ilor. identice sau diferite de la o grupN la alta. .Aceste grupe (4-L ele%i) pot fi omogene -microcolecti%itNRi formale. . iar obiecti%ele educationale sa fie atinse.pun accentul pe munca independentN. indi%iduale. de ne%oile lui educaRionale. de ni%elul pregNtirii sale. alte proiecte practice.e5istN mai multe %ariante de organizare indi%idualN a acti%itNRii ale%ilor: cu sarcini de instruire comune pentru toti ele%ii. +a confera solutii de ordin structural procedural cu pri%ire la proiectarea si combinarea diferitelor metode.n !inom (perec!i) alcNtuite fie de profesor. deprinderile Oi modul de Qn%NRare= Z con:inuturile procesului de predare . comunicari stiintifice. deoarece rezultatele scolare sunt dependente de modul de aplicare si diri:are de catre profesor a interactiunilor dintre strategiile didactice si obiecti%ele didactice. dupN anumite preferinRe sau dupN criterii bine precizare. apoi cele de referinRN Oi operaRionale. Qntocmirea de proiecte. precizPndu-se acti%itNRile de Qn%NRare= Z urmeazN analiza resurselor umane (clasa de ele%i). cu aceleaOi ne%oi educaRionale. sc!eme. de resursele umane Oi materiale e5istente= Z strategiile didactice 9i metodele de predare .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->