Anul III, nr.

33 octombrie 2009
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

apare cu sprijinul

În România se dezbate public legiferarea prostituþiei ºi a drogurilor Când începe educaþia?
Mulþi pãrinþi se întreabã la ce vârstã ar trebui începutã educaþia unui copil. Rãspunsul îl primim de la PS Irineu, episcop de Ecaterinburg ºi Irbitk. (pag. 6)

Din cuprins:

În lanþuri cu Dumnezeu!

Socializarea pe internet, între avantaje ºi riscuri
Socializarea virtualã ne ocupã destul de mult timp. Cunoaºtem însã toate aspectele ei? (pag. 11)

Cât mai suntem, cât mai sunt, mângâiaþi-i pe pãrinþi
Porunca a 5-a e atât de importantã, încât criza ei se reflectã în mod negativ asupra întregului spectru social, civil ºi bisericesc. (pag. 4) Editorial de Pr. Alexandru Stanciu

(pag. 5)
strânsoarea lui tiranicã. Chiar dacã aº servi tot felul de delicatese, ar fi ca ºi când aº mânca pâine uscatã. Regele Solomon trebuie sã fi avut o experienþã asemãnãtoare pentru cã el scria: "Mai bine un prânz de verdeþuri ºi dragoste decât un bou îngrãºat ºi urã" (Proverbe 15, 17). Omul pe care-1 urãsc poate sã fie la mulþi kilometri de dormitorul meu, dar mai crud decât orice conducãtor de sclavi. El biciuieºte gândurile mele, iar patul meu cu arcuri moi devine un instrument de torturã. Cel mai umil sclav poate sã doarmã, eu însã nu. Trebuie sã recunosc în sfârºit cã sunt sclavul fiecãrui om asupra cãruia îmi vãrs mânia. Sf. Pavel schiþeazã paºii ce trebuie fãcuþi spre descãtuºarea de duhul rãzbunãrii: "Omorâþi mãdularele voastre, cele pãmânteºti… mânia, iuþimea, rãutatea, defãimarea, cuvântul de ruºine din gura voastrã. Nu vã minþiþi unul pe altul... îmbrãcaþi-vã, dar, ca aleºi ai lui Dumnezeu, sfinþi ºi prea iubiþi, cu milostivirile îndurãrii, cu bunãtate, cu smerenie, cu blândeþe, cu îndelungã-rãbdare, îngãduindu-vã unii pe alþii ºi iertând unii altora, dacã are cineva vreo plângere împotriva cuiva; dupã cum ºi Hristos v-a iertat vouã, aºa sã iertaþi ºi voi. Iar peste toate acestea, îmbrãcaþi-vã întru dragoste, care este legãtura desãvârºirii" (Coloseni, cap. 3). Fã puþin bine vrãjmaºului tãu ºi vei fi surprins sã afli cã va fi mult mai uºor sã-1 iubeºti. Aceasta este metoda sãnãtoasã, creºtineascã ºi psihologicã de a schimba simþãmintele noastre. Ea va face tot atât de multe minuni câte au fost fãcute de lampa lui Aladin. Simþi atunci cã un miracol divin s-a petrecut în interiorul tãu din cauzã cã dragostea lui Dumnezeu strãbate întreaga ta fiinþã. Imposibilul s-a produs! "Iubiþi pe duºmanii voºtri, faceþi bine celor ce vã urãsc." Acesta poate sã fie un tonic foarte amar de înghiþit, dar când va ajunge la inimã, el va fi surprinzãtor de fortificant ºi antrenant. Dacã poþi sã iubeºti, nu trebuie sã mori. Fãcând binele, poþi sã schimbi ura în dragoste.

Dragoste sau urã?
De secole, batjocoritorii au râs de sfatul Domnului Iisus: "Iubeºte pe vrãjmaºul tãu", socotindu-l ca fiind nepractic, idealist, absurd. Astãzi, psihiatrii îl recomandã ca pe un leac universal pentru multe din bolile omului. Atunci când Domnul zice "Iartã de ºaptezeci de ori câte ºapte", El nu se gândeºte numai la sufletele noastre, ci ºi la trupurile noastre, spre a fi ferite de o mulþime de boli. Atunci când urãsc un om, eu devin sclavul lui. Eu nu mai pot sã muncesc cu bucurie din cauzã cã acela stãpâneºte mereu gândurile mele. Resentimentele produc prea mulþi hormoni de încordare în corpul meu ºi devin obosit dupã numai câteva ore de lucru. Munca pe care altãdatã o fãceam cu plãcere, este acum o corvoadã. Omul pe care îl urãsc mã urmãreºte pretutindeni ºi nu pot sã mã eliberez din

CMYK

2

Eveniment
omagiu prin cuvânt, vorbind despre pãrintele aºa cum l-a cunoscut în cercul misionar al preoþilor din jurul oraºului Victoria. CU ZÂMBETUL PE BUZE. Cu douã sãptãmâni înainte de a muri, pãrintele Gheorghe a trimis mesaje mai multor preoþi ºi colegi: "Simt cum mã topesc ca ceara clipã de clipã. E groaznic! Dumnezeu ºi Maica Domnului sã mã întãreascã! Iertaþi-mã, vã rog!" Împãcat cu toþi ºi nãdãjduind în mila lui Dumnezeu ºi a Maicii Domnului, cu sufletul purificat de suferinþele cumplite din ultimul an ºi mângâiat de lumina cereascã ce i s-a arãtat de mai multe ori în ultimele zile ale vieþii sale, Pãrintele Gheorghe s-a mutat acolo "unde nu mai este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaþã fãrã de sfârºit", zâmbind pentru Veºnicie, cãci a adormit cu zâmbetul pe buze. Rugãm pe Bunul Dumnezeu sã mângâie cu harul sãu dumnezeiesc familia îndureratã, pe doamna preoteasã ElenaSimona, pe fiica lor, Elena-Bianca, ºi pe toþi cei apropiaþi: credincioºi ai Parohiei Feldioara, rude, colegi ºi prieteni. Hristos Domnul, Cel mort ºi înviat, sã-l ierte de cele ce a greºit în viaþã, sã-l odihneascã cu drepþii ºi de fericire veºnicã sã-i facã parte în Împãrãþia cea cereascã! Pr. Ion Tãrcuþã

Zâmbind pentru Veºnicie
Imediat dupã miezul nopþii, la primele ore ale zilei de 29 august 2009, în spitalul din Târgu-Mureº, pãrintele Gheorghe-Vasile Gãitãnaru, parohul comunitãþii ortodoxe din Feldioara - Protopopiatul Fãgãraº, s-a stins din viaþa aceasta pãmânteascã. Pãrintele a fost rãpus de cancer, una din bolile nemiloase ale vremurilor noastre, la vârsta de doar 39 de ani. VIAÞA. Pãrintele Gheorghe s-a nãscut în 9 octombrie 1969, în oraºul Brezoi, din judeþul Vâlcea. Rãmânând orfan de ambii pãrinþi, pãrintele a fost luat în grija doamnei Georgeta Cosma, mãtuºa sa dupã mamã, care s-a ocupat de creºterea ºi educarea lui, îndrumându-i paºii pe calea Teologiei. Se cãsãtoreºte cu doamna preoteasã Elena-Simona Macarie, apoi este hirotonit de cãtre Preasfinþitul Visarion Rãºinãreanul, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, pe seama parohiei Feldioara, Gheorghe a fost chemat sã slujeascã la aldin protopopiatul nostru, unde a slujit 10 tarul ceresc al lui Dumnezeu, unde contiani. Aici munceºte cu timp ºi fãrã timp nuã sã se roage pentru cei dragi, aºa cum a pentru mântuirea sufleteascã a enoriaºilor fãcut-o ºi la altarul bisericii pãmânteºti. Însãi, dar ºi pentru binele lor vremelnic: a tristarea ºi lacrimile vãrsate de cei îndureîmpodobit sfântul lãcaº cu picturã nouã, a raþi primesc acum puterea de a se transforacoperit biserica cu þiglã metalicã, a pus ma în ofrandã, în dar, în rugãciune pentru geamuri de tip termopan, a cumpãrat o pãrintele plecat la Domnul. Aceastã putere nouã casã parohialã. Chiar bolnav fiind, se o dã rugãciunea Bisericii din cadrul slujbei îngrijeºte ºi de încãlzirea centralã ºi înlo- de înmormântare a preoþilor, care este una cuirea iconostasului existent cu unul nou, dintre creaþiile liturgice cele mai frumoase. lucrãri rãmase însã neterminate. Ea reprezintã ultima predicã a preotului înaSLUJBA DE ÎNMORMÂNTARE. Slujba de intea credincioºilor sãi, ca unul care ºi-a înmormântare a avut loc în data de 31 împlinit lucrarea preoþiei pe care i-a rânaugust, la Sibiu, în biserica cu hramul duit-o Dumnezeu prin darul Lui. "Intrarea Maicii Domnului în Bisericã" ÎNHUMAREA. La dorinþa pe care pãrindin cartierul Lazaret, unde este paroh tele Gheorghe ºi-a exprimat-o înainte de a pãrintele profesor Vasile Mihoc. pleca dintre noi, trupul sãu neînsufleþit a Dupã sãvârºirea Liturghiei arhiereºti, a fost aºezat în þãrâna strãmoºilor sãi din început slujba de înmormântare, cu un im- satul Vãratica, judeþul Vâlcea, fiind înmorpresionant sobor de preoþi, la sfârºitul cã- mântat alãturi de mama sa. reia Preasfinþitul Pãrinte Andrei, EpiscoAici, pãrintele profesor Vasile Mihoc pul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a ros- s-a adresat credincioºilor parohiei Vãratica, tit cuvânt de îmbãrbãtare ºi mângâiere su- arãtând cã înainte de moarte pãrintele fleteascã pentru cei îndureraþi, subliniind Gheorghe a trecut prin mari suferinþe, care mãreþia slujirii preoþeºti, slujire ce are con- l-au pregãtit duhovniceºte pentru plecarea tinuitate nu numai pe pãmânt, ci ºi în cer. dintre noi, prin ele pãrintele reuºind sã ardã Pãrintele protopop Ioan Ciocan, însoþit etapele vieþii mai repede, aºa cum Sfântul de un grup de preoþi din Protopopiatul Fã- Ioan Botezãtorul a sfârºit de tânãr prin moargãraº, a rostit necrologul, aducând mãr- te muceniceascã, sau aºa cum Cuvioasa turie despre vrednicia pãrintelui Gheorghe. Parascheva a murit la vârsta de numai 25 Mai multe despre pãrintele ne-a mãrturisit de ani. A plecat devreme dintre noi, dupã Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul Ar- socotinþele noastre, însã Dumnezeu a ºtiut dealului, în special cu referire la ultimele cã acum este mai pregãtit pentru Veºnicie. sale sãptãmâni de viaþã, când a vorbit de Purtat pe umerii preoþilor, pãrintele mai multe ori cu el. Am aflat astfel cã pã- Gheorghe a înconjurat pentru ultima datã rintele Gheorghe a înþeles ºi a acceptat cã biserica, apoi a fost dus la locul de veci, aceasta este rânduiala lui Dumnezeu ºi cã, unde pãrintele Octavian Smãdu, parohul dacã Dumnezeu l-a chemat acum, El se va bisericii "Sfinþii Împãraþi Constantin ºi îngriji ºi de cei ce rãmân în urma sa. Pãrintele Elena" din oraºul Victoria, a adus un

Pãrintele Aurel
Vestea cã vrednicul pãrinte Aurel Rãduleþ a trecut la cele veºnice a întristat în data de 27 septembrie 2009 mulþi credincioºi ºi slujitori ai altarului din întreaga Arhiepiscopie a Sibiului ºi din Þara Fãgãraºului, locul de care se leagã originile pãrintelui, o bunã parte a activitãþii sale pastorale ºi de asemenea multe realizãri pe plan spiritual ºi familial. UN CHIP CE VA RÃMÂNE VEºNIC. Statutul pe care ºi l-a construit pãrintele în cei 66 de ani de viaþã, ca preot model, de o înaltã þinutã moralã ºi spiritualã, ca familist convins - prin frumoasa familie ce ºi-a întemeiat-o, fiind tatãl a 13 copii, cãrora le-a oferit o educaþie deosebitã, ca ziditor de biserici - atât de piatrã, cât ºi în sufletele credincioºilor, ca iubitor de cunoaºtere ºi educaþie religioasã - prin cultura ce ºi-a însuºit-o ºi prin întemeierea ºi susþinerea învãþãmântului teologic din Fãgãraº ºi ca pãrinte al tuturor celor care l-au cunoscut, ne determinã sã ne înclinãm smeriþi în faþa chipului ce va rãmâne veºnic viu în conºtiinþele noastre, ale celor care l-am cunoscut sau am avut ºansa sã-i fim aproape. DATE BIOGRAFICE. Pãrintele Aurel

3 La Dejani, sub Acoperãmântul Maicii Domnului
Eveniment
Pe data de 1 octombrie, Biserica noastrã a serbat Acoperãmântul Maicii Domnului. În Þara Fãgãraºului aceastã sãrbãtoare este marcatã în mod deosebit, pentru cã este hramul aºezãmântului monahal de la Dejani. Încã de dimineaþã, poiana mãnãstirii a devenit neîncãpãtoare pentru pelerinii care au venit, în numãr mare, cãtre acest "Tabor al Þãrii Fãgãraºului", pentru a o cinsti pe Maica Domnului, dar ºi pentru a participa la slujba de sfinþire a noului paraclis. În 2003, de hramul bisericii mari, Preasfinþitul Visarion Rãºinãreanul, Episcopul Vicar din acea vreme, a pus piatra de temelie a unui nou paraclis, de dimensiunile unei biserici. Iatã cã, dupã ºase ani, Dumnezeu a rânduit ca tot Pãrintele Episcop sã oficieze ºi slujba de sfinþire, acum în calitate de Episcop al Tulcii, împreunã cu Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, actualul Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, ºi un sobor de 50 de preoþi ºi diaconi veniþi din întreaga Þarã a Fãgãraºului ºi nu numai. A fost o zi cu adâncã semnificaþie pentru toþi cei prezenþi, slujitori ºi pelerini, veniþi la Mãnãstirea Dejani, departe de lume ºi zgomot, pentru a participa la sfinþirea acestui nou locaº din incinta obºtii monahale, care poartã hramul "Schimbarea la Faþã". Atmosfera întregii zile a fost una de zent. Totodatã, Preasfinþitul Andrei a acordat acte de cinstire ctitorilor ºi binefãcãtorilor care au sprijinit de-a lungul anilor Mãnãstirea Dejani. La sfârºitul solemnei festivitãþi, pãrintele stareþ Varlaam le-a mulþumit în mod special celor doi ierarhi prezenþi la acest ceas de rugãciune ºi de binecuvântare, dãruindu-le câte un engolpion, ca semn al recunoºtinþei ºi alesei preþuiri pentru dragostea arãtatã. Credincioºii prezenþi au trecut apoi cu toþii prin sfântul altar pentru a se închina. Sãrbãtoarea s-a încheiat cu o agapã frãþeascã, organizatã de cãtre mãnãstire. Din biserica mare, cu hramul cinstitului Acoperãmânt, icoana Maicii Domnului cu Pruncul în braþe, fãcãtoare de minuni, rãmâne sã vegheze asupra Mãnãstirii Dejani: "Împãrate Ceresc, primeºte pe tot omul care se roagã Þie ºi cheamã numele meu întru ajutor, ca sã nu plece nimeni de la faþa mea neajutorat ºi neascultat" (Acatistul Acoperãmântului Maicii Domnului, icosul 10). Diac. Claudiu Pãun renþiu, pânã la alegerea acestuia ca Episcop de Caransebeº, legaþi fiind printr-o veche prietenie de familie începutã în Þara Fãgãraºului. PROFESOR ºI PÃRINTE. De numele pãrintelui Aurel Rãduleþ se leagã ºi înfiinþarea Seminarului Teologic din Fãgãraº, pe care l-a susþinut din rãsputeri în ciuda a multe împotriviri. În cadrul acestei ºcoli a activat ºi dânsul, alãturi de unul din fiii sãi, Teodor, vreme de mai mulþi ani, reuºind sã-i cucereascã pe tinerii elevi seminariºti prin blândeþea ºi bunãtatea sa. Realizãrile în plan profesional sunt secondate de cele în plan familial. Pierderea celor doi copii, cu toate cã a constituit un moment de rãscruce în viaþa pãrintelui, i-a întãrit ºi mai mult credinþa ºi dragostea faþã de Dumnezeu. Pe lângã aceºtia, pãrintele a fost binecuvântat de Dumnezeu cu alþi 11: 6 bãieþi ºi 5 fete; toþi cei 6 bãieþi sunt absolvenþi de teologie, 5 dintre ei fiind preoþi. Viaþa pãrintelui Aurel Rãduleþ, cu toate încercãrile, suferinþele ºi împlinirile ei, ne face sã-l considerãm un preot model ºi un fiu de excepþie al Þãrii Fãgãraºului. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace ºi veºnicã sã-i fie pomenirea! Arhidiac. Nicolae Lie

adevãratã trãire duhovniceascã. Slujba a debutat cu Acatistul Acoperãmântului Maicii Domnului, urmat de Sfânta Liturghie. La finalul acesteia, Pãrintele Stareþ, Ieromonahul Varlaam, a fost hirotesit singhel, iar ierodiaconul Chiril a primit distincþia de arhidiacon, pentru toate eforturile depuse de la înfiinþarea mãnãstirii pânã în pre-

Rãduleþ s-a mutat la Domnul
Rãduleþ s-a nãscut la 10 septembrie 1943, în Berivoii Mari din judeþul Braºov, unde îºi petrece copilãria ºi primii ani de ºcoalã. Urmeazã cursurile Seminarului Teologic din Cluj-Napoca, absolvind ca ºef de promoþie în 1963, ºi ale Institutului Teologic din Sibiu. În 1966 se cãsãtoreºte cu Anicuþa ªolcã din Felmer. Tot în 1966 este hirotonit diacon ºi preot pentru parohia Imper-Doboi, din Secuime, unde a cerut sã facã misiune, apoi la Tuºnad ºi Sãcel, judeþul Harghita. Din 1972 pânã în 1982 a activat la parohia Copãcel din judeþul Braºov. Un fapt deosebit în perioada de la Copãcel este numirea în 1975 pe postul de consilier administrativ bisericesc al nou înfiinþatei Episcopii de Alba Iulia, unde timp de câteva luni va activa alãturi de Preasfinþitul Emilian Birdaº. Moartea fiului Gheorghiþã, în 1981, a determinat plecarea din Copãcel la Sibiu, la parohia Iosefin II, ocupatã prin concurs, slujind la biserica "din Groapã". În Sibiu începe o altã perioadã rodnicã în pastoraþia sa, prima din realizãri fiind slujirea Sfintei Liturghii zilnic. În martie 1989, familia este încercatã din nou, de moartea fiicei Elena. CTITOR DE LOCAºURI SFINTE. La evenimentele din decembrie 1989, datoritã popularitãþii dobândite între sibieni, este ales în primul Consiliu F.S.N. al Municipiului Sibiu ºi apoi Vicar al Arhiepiscopiei Sibiu, poziþie din care va avea un aport deosebit la viaþa religioasã a oraºului ºi a Arhiepiscopiei, la înfiinþarea de noi parohii ºi mãnãstiri, construirea de noi biserici, promovarea ºi reabilitarea a numeroºi preoþi. În 1990 amenajeazã la Sibiu douã capele, pe strãzile Anton Pann ºi Bacovia, care funcþioneazã pânã astãzi. În Þara Fãgãraºului, pe pãmânturile moºtenite de la familie, a început în 1993 construirea Mãnãstirii Berivoi, fiind primul ctitor. Dorinþa pãrintelui dintotdeauna a fost de a construi din temelii o bisericã, vis concretizat în actuala Catedralã "Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena", din Piaþa Prahovei - Sibiu, începutã în 1990 ºi unde a slujit alãturi de Înaltpreasfinþitul Lau-

4

Actual

Cât mai suntem, cât mai sunt, mângâiaþi-i pe pãrinþi
Era o datã un bãtrân cãruia, murindu-i soþia, copiii i-au propus sã-ºi vândã casa, averea ºi sã se mute la ei. O vreme a dus-o bine, dar cum banii bãtrânului s-au cheltuit, cei din casã nu-l mai bãgau în seamã, ba mai mult, le-a cãzut silã ºi într-o bunã zi s-au hotãrât sã-l izgoneascã de acasã. Bãtrânul ºi-a luat trãistuþa la spinare ºi la plecare i-a zis fiului: "Dragul moºului, o ultimã rugãminte mai am la tine: mergi ºi mã însoþeºte pân' la sprânceana dealului, cã ºi eu, cu ani în urmã, am alungat pe tatãl meu de acasã ºi acolo m-am despãrþit de el. Fiul, înþelegând cã tot ceea ce ai fãcut þi se întoarce într-o bunã zi, a spus tatãlui cu lacrimi în ochi: "Iartã-ne, tatã, pentru ce þi-am fãcut, ºi vino din nou acasã." Sf. Scripturã despre cei care nu îºi respectã pãrinþii
Dacã ne aplecãm cu luare-aminte asupra poruncii a 5-a, observãm cã Dumnezeu a aºezat-o chiar la mijlocul Decalogului, i-a conferit aºadar un loc central, de legãturã, de trecere de la poruncile ca datorii faþã de Dumnezeu, la cele ce-l privesc pe aproapele. Cuvintele Sfintei Scripturi sunt extrem de dure la adresa copiilor care nu-ºi respectã pãrinþii: "Cel ce se poartã rãu cu tatãl sãu ºi alungã (din casã) pe mama sa este fiu aducãtor de ocarã ºi de ruºine" (Pilde 19, 26). "Ochiul care îºi bate joc de pãrintele sãu ºi nu ia în seamã ascultarea (ce este dator) maicii sale, sã-l scoatã corbii care sãlãºluiesc lângã un curs de apã, iar puii de vultur sã-l mãnânce" (Pilde 30, 17). "Ca un hulitor este cel care îºi pãrãseºte tatãl ºi blestemat de Domnul este cel care o ocãrãºte pe mama sa" (Sir 3, 16). Iar Sf. Apostol Pavel îi scrie lui Timotei cã neascultarea de pãrinþi va fi unul din semnele care prevestesc sfârºitul lumii (II Tim 3, 1-5).

Ia priviþi-i cum se duc, Ia priviþi-i cum se sting, Lumânãri în cuib de cuc, Parcã tac, ºi parcã ning.

Plini de boli ºi suferind Ne întoarcem în pãmânt, Cât mai suntem, cât mai sunt, Mângâiaþi-i pe pãrinþi. (Adrian Pãunescu Rugã pentru pãrinþi) poziþia noastrã socialã ºi oricât ar fi de multã ºtiinþa noastrã de carte, nu putem renunþa la sfaturile pãrinþilor noºtri: "Pãzeºte, fiule, povaþa tatãlui tãu ºi nu dispreþui îndemnurile mamei tale… Ele te vor cãlãuzi când vei vrea sã mergi; în vremea somnului te vor pãzi, iar când te vei deºtepta vor grãi cu tine" (Pilde 6, 20-22). Porunca de a cinsti pe tata ºi pe mama a fost datã de Dumnezeu nu numai pentru copiii mici, pentru minori, ci în primul rând pentru copilul adult, care este, la rândul sãu, tatã ºi mamã: "Fiule, sprijinã pe tatãl tãu la bãtrâneþe ºi nu-l mâhni în viaþa lui" (Isus Sirah 3, 12). "Nu o dispreþui pe mama ta când ea a ajuns bãtrânã" (Pilde 23, 22).

O poruncã de bazã
mãcar o urare, un buchet de flori de onomasticã, de ziua de naºtere, cu ocazia anumitor evenimente importante din viaþa lor. Respect nu înseamnã numai recunoºtinþã. Mai înseamnã a evita tot ce ar putea întrista, ar putea indispune pe pãrinþi ºi pe cei care le þin locul, le-ar leza onoarea: cuvinte lipsite de cuviinþã ºi de bun-simþ, porecle, epitete, glume deplasate, bãºcãlii pe seama lor, expresii spuse în prezenþa sau în absenþa lor, ca: "bãi, tatule!", "babacul" º.a.m.d.; gesturi lipsite de bun-simþ, de pildã, a fuma în faþa pãrinþilor care nu fumeazã ºi te-au îndemnat sã nu faci acest lucru. A respecta pe pãrinþi înseamnã a le cere iertare atunci când, prin cuvinte sau prin comportarea ta, ai dat dovadã de lipsã de respect. Porunca cinstirii pãrinþilor aminteºte copiilor deveniþi adulþi datoria de a-i ajuta material ºi moral în anii bãtrâneþii ºi în timp de boalã, de singurãtate sau de suferinþã. Potrivit unei tradiþii, porunca de a da cinstea cuvenitã pãrinþilor este superioarã poruncii de a da slavã lui Dumnezeu, fiindcã în Vechiul Testament Scriptura pe sãrac nu îl obliga sã plãteascã zeciuiala ºi sã aducã o jertfã la templu. În schimb, spuneau rabinii, pe pãrinþi trebuie sã-i cinsteºti "indiferent cã eºti sãrac sau bogat, chiar dacã eºti nevoit sã cerºeºti din poartã în poartã". "Cel care îºi cinsteºte tatãl se va curãþi de pãcat. ªi ca unul care strânge comori, aºa este cel care îºi cinsteºte mama" (Isus Sirah 3, 3-4). Porunca "Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta" e atât de importantã, atât de delicatã, încât criza ei se reflectã în mod negativ asupra întregului spectru social, civil ºi bisericesc, aruncând o luminã sinistrã asupra viitorului atâtor tineri de astãzi. Binecuvântaþi sunt cei care îºi cinstesc ºi îºi respectã pãrinþii potrivit învaþãturilor Sf. Scripturi! Pr. Alexandru Stanciu

Ce presupune respectul?

Cinstea sau respectul datorat pãrinþilor înseamnã recunoºtinþã faþã de cei care, prin dãruirea vieþii, a iubirii ºi muncii lor, ºi-au adus copiii pe lume ºi i-au ajutat sã creascã. "Din toatã inima cinsteºte-l pe tatãl tãu ºi nu uita niciodatã durerile mamei tale. Aminteºte-þi cã ei þi-au dat Respectul înceteazã viaþa; ce le vei da tu în schimb pentru ceea dupã ce ne cãsãtorim? ce au fãcut ei pentru tine?" (Isus Sirah 7, 28-29). Dupã cãsãtorie, într-o oarecare mãsurã Respectul faþã de pãrinþi impune ºi ascultarea înceteazã pentru copii, dar anumite fapte pozitive, anumite atenþii: respectul niciodatã. Oricât de înaltã ar fi

CMYK

Actual

5

În România se dezbate public legiferarea prostituþiei ºi a drogurilor

În lanþuri cu Dumnezeu!
Suntem o naþiune jalnicã. Un popor de plâns. Cred cã e pentru prima datã când mi-e jenã cã sunt nãscut din rãdãcina acestui neam. Nu am fost niciodatã naþionalist, cu atât mai puþin ºovin. Dar aveam mândria mea cã fac parte dintr-un popor cu trãsãturi preponderent creºtine. dependenþã, transformând viaþa conNu am fost aºa mereu! Oare de ce or fi numit unii trãitori autoh- sumatorului viciat într-un calvar pentru cel toni aceastã þarã "grãdina Maicii Domnu- în cauzã, dar mai ales pentru cei din jurul lui"? Cred cã au simþit binecuvântarea lui? Dar ceea ce este mai dureros este fapacestui mic colþ de rai în care diavolul cu tul cã ºi poporul acesta îºi urmeazã conanevoie îºi fãcea simþitã prezenþa. Miile de biserici, sutele de mãnãstiri, milioanele de ducãtorul orbeºte. ªaizeci ºi ºase la sutã creºtini sub ascultarea unor conducãtori cu dintre români spuneau într-un sondaj de fricã de Dumnezeu ºi cu dragoste de neam opinie cã vor prostituþie ºi droguri. A înau fãcut ca acest popor sã-ºi pãstreze chi- nebunit lumea, fraþilor! pul conºtiinþei curat. Chiar ºi copilul tãu poate deveni Curãþia moralã a fost pãstratã cu sfindrogat sau prostituatã. þenie multe veacuri la rând. Chiar dacã uneVotezi pentru el? ori conducãtorii acestui neam s-au revoltat Vreau sã te întreb pe tine, domnule sau împotriva lui Dumnezeu, "talpa þãrii", poporul acesta greu încercat, a reuºit sã-ºi pãstre- doamnã, care îþi doreºti prostituþie ºi ze identitatea cereascã. "Suntem fiii Celui droguri legiferate: cum te vei simþi dacã de Sus!" mãrturiseau ei ori de câte ori ros- vei afla cã copilul tãu este un drogat penteau rugãciunea Tatãl nostru. Iar aceasta o tru cã tu ai ales acum sã-i dai posibilitatea fãceau cu trãire smeritã, nu demonstrând sã se drogheze? Pentru cã tu alegi acum celor din jurul lor cã se roagã, ci chiar sã-i spui cã este legal sã se drogheze, cã rugându-se lui Dumnezeu. Au fost momen- este normal ºi firesc sã se drogheze. Cum te vei simþi când cel pe care îl te în istoria poporului nostru când conducãtorii lui nu au mai vrut sã audã de iubeºti va deschide uºa casei tale având Dumnezeu. Dar atunci oamenii de rând au aerul unui extatic bolnav ºi îþi va spune cã reuºit sã-ºi pãstreze conºtiinþa curatã, nu a fãcut nimic rãu, întrucât legea nu-l opreºte de la a se droga? Deci dacã nu este apãrându-ºi credinþa nealteratã. împotriva legii, înseamnã cã este bun. "Încã ne rugãm pentru conCum te vei simþi când fiica ta va deveni ducãtorii noºtri…" bãtaia de joc a unor nenorociþi sexuali care Acum parcã ºi conducãtorii ºi poporul vor abuza animalic de ea într-un bordel de au luat-o razna. Am urmãrit recent dezba- lux, pentru cã tu accepþi azi ca prostituþia terile publice cu privire la legiferarea dro- sã devinã o meserie ca oricare alta? Câþi gurilor ºi a prostituþiei în România. M-am ani din viaþa ta þi-ai jertfit ca sã te bucuri de întrebat la început de ce aceastã idee a tre- ea, iar acum o arunci în mâinile unor porci buit sã porneascã tocmai de la conducã- care doresc sã se destrãbãleze cu ea? De ce dorinþele animalice ale unui cerc torul acestei naþiuni. Îmi vin acum în minte imaginile în care îl vedeam pe pre- restrâns de oameni trebuie sã devinã legi ºedintele þãrii în bisericile noastre, stând pentru întreaga naþiune? De ce, dragi români? alãturi de slujitorii lui Dumnezeu ºi de Justificãri puerile mulþimea credincioasã, ºi însemnându-se Au încercat unii sã-ºi justifice atitucu semnul Sfintei Cruci. Oare ce conºtiinþã religioasã are acest om, dacã el nu dinea pro-prostituþie ºi pro-droguri spucunoaºte elementarul credinþei neamului nând cã aºa vor fi mai uºor de verificat ºi pe care îl conduce? Oare nu ºtie, ca simplu de þinut sub control cei care le practicã. creºtin, cã prostituþia este tot una cu adul- Oare? Aºa sã fie? Ce spun, domnilor, staterul, curvia, preacurvia sau desfrânarea? tisticile europene ºi chiar cele mondiale? Oare nu ºtie cã drogurile, indiferent cã Cã s-au împuþinat numãrul celor ce se sunt uºoare sau mai puþin uºoare, creeazã drogheazã, prin legiferarea drogurilor? Cã
s-a împuþinat numãrul purtãtorilor de boli cu transmitere sexualã, prin legiferarea prostituþiei? Cã numãrul divorþurilor a scãzut, pentru cã soþia ºtie de unde vine soþul ºi invers? Cã pãrinþii stau mai liniºtiþi, întrucât ºtiu cã ai lor copii se drogheazã într-un loc special amenajat? Vreau sã vã întreb: de unde au venit aceste concepþii libertine de legiferare a pãcatului? De dincolo, nu? Iar aleºii noºtri ne spun cã ce vine de dincolo e bun. Fals, fraþilor! Ei spun cã vor sã aibã grijã de oameni, de semenii lor, ca sã-i protejeze. Dar uitã cã purtãtorul de grijã al lumii acesteia este în primul rând Dumnezeu. Dacã ei ar dori sã poarte bine de grijã lumii acesteia ºi semenilor, ar asculta ºi de glasul Celui care de milioane de ani conduce lumea aceasta. Iar glasul Lui spune cã este poruncã dumnezeiascã ºi cazi sub incidenþa legii divine dacã desfrânezi sau dacã faci din drog un idol al tãu.

Un Dumnezeu în lanþuri
Înþelegeþi acum ai cui purtãtori de cuvânt se fac cei ce voiesc legiferarea pãcatului? Diavolul strigã acum ca un leu prin gura lor. Ar încerca orice truc pentru a-L scoate pe Dumnezeu din conºtiinþa curatã a acestui neam. Dar nu pot dintr-o datã. De aceea încearcã fel ºi fel de trucuri. Ca sã fie uitat Dumnezeu, trebuie þinut departe de noi. Nu-L pot face nevãzut cu totul din conºtiinþa noastrã. Dar încearcã cel puþin sã ne arate cã pot sã-L punã puþin la colþ pe Dumnezeu. Un Dumnezeu în lanþuri. Asta vor sã ne spunã ei. Cã Dumnezeu este legat de mâini ºi de picioare, privind la noi, la destrãbãlarea noastrã, neputând face nimic omului care se crede dumnezeu. Un Dumnezeu în lanþuri. Asemenea lui Prometeu. Iar noi suntem corbii care-i sfâºiem pieptul. Un Dumnezeu în lanþuri? Da. Este în lanþuri, precum a fost ºi pe cruce. Dacã unii vor cu tot dinadinsul sã demonstreze cã pot sã-L lege, tu cel puþin nu-i sfâºia pieptul. Nu accepta legiferarea prostituþiei ºi a drogurilor! Pr. Iosif Ciolan

CMYK

6

Educaþie creºtinã
"Te plângi cã fiul tãu este neascultãtor? Cu uºurinþã ai fi putut, pe vremea când era încã mic, sã îl fi îndreptat, sã îl fi obiºnuit cu ordinea, sã îl fi învãþat sã fie conºtiincios în îndatoririle sale, sã vindeci boala sufletului sãu. Când pãmântul era încã bun pentru a fi cultivat, atunci trebuia sã smulgi buruienile, mai înainte de a fi apucat sã prindã rãdãcini adânci. Neglijenþa ta este de vinã, pentru cã acum patimile fiului tãu sunt foarte puternic statornicite în inima sa." Sf. Ioan Gurã de Aur nu a fost la rândul Sãu copil ºi tânãr? "Iar copilul creºtea ºi Se întãrea cu duhul, umplându-Se de înþelepciune, ºi harul lui Dumnezeu era asupra Lui" (Luca 2, 40). Oare nu sunt de ajuns multele mãrturii cuprinse în vieþile sfinþilor, care ne aratã cã aceºtia, încã de la cea mai fragedã vârstã, îºi cultivau virtuþi ca evlavia, ascultarea, bunãtatea? ªi dacã Mântuitorul ne spune despre copii: "Lãsaþi copiii sã vinã la Mine!" (Matei 19, 14) ºi încã: "Vai celui care va sminti pe unul dintre aceºtia mici care cred în Mine." (Matei 18, 6) rezultã oare concluzia cã le este imposibil copiilor sã fãptuiascã virtutea? Dimpotrivã! Domnul spune toate acestea ca sã scoatã în evidenþã cã virtutea poate fi lucratã de la vârstã fragedã, lucrarea ei fiind în acelaºi timp cu mult mai curatã, mai nevinovatã, mai autenticã. De aceea vã spun: vai de acei pãrinþi care neglijeazã cultivarea sufletelor copiilor lor cu obiºnuinþe bune ºi cu înclinaþia cãtre sãvârºirea binelui încã de la vârsta micã a copilãriei. Vor da socotealã în faþã lui Dumnezeu. RÃDÃCINI DIN COPILÃRIE. Sã nu treceþi cu vederea nici cea mai micã apariþie a rãului în comportamentul ºi a celui mai mic dintre copii. Pentru cã ºi acesta are - la început inconºtient, însã mai târziu conºtient - scãderile sale, rãmãºiþele triste ale pãcatului strãmoºesc. Astfel, spre exemplu, dacã pruncul îºi dã seama - ºi de obicei foarte repede se întâmplã aceasta - cã prin plâns ºi strigãte poate sã obþinã foarte uºor ceea ce îºi doreºte, se va obiºnui sã facã astfel mereu. ªi cu cât mai des se repetã aceasta, cu atât mai îndãrãtnic ºi mai alintat devine. La fel se întâmplã ºi cu celelalte slãbiciuni omeneºti, care cu trecerea timpului se dezvoltã din ce în ce mai mult. Rãdãcinile lor s-au dezvoltat încã din primii ani ai copilãriei. Urmãriþi tot timpul înclinaþiile copilului vostru. ªi orice tendinþã rea îºi face apariþia, smulgeþi-o din rãdãcinã cu ajutorul educaþiei. Asemãnaþi-vã grãdinarului, care în vremea potrivitã a anului tunde ramurile rebele ºi nefolositoare ale copacilor. † Irineu, episcop de Ecaterinburg ºi Irbitk

Când începe educaþia?
Spune ºi un proverb: "Ceea ce înveþi de mic, nu uiþi pânã la bãtrâneþe!" Puþini sunt acei pãrinþi care ar putea fi lãudaþi pentru acordarea unei educaþii corecte copiilor lor. Uneori se întâmplã chiar ca anumiþi pãrinþi, care sunt ei înºiºi foarte buni ºi evlavioºi, sã aibã copii cu un caracter rãu, absolut diferit de al lor. Una dintre cauzele de bazã ale acestui fenomen trebuie cãutatã în însãºi educaþia pe care aceºtia o oferã. DE LA ÎNCEPUT. Educaþia copiilor tre- tor, mai pofticios, tot buie începutã încã de la cea mai fragedã vârs- timpul nemulþumit ºi tã. Vã este tuturor cunoscut cât de repede se rãutãcios. Abia în ultimul ceas li se desdezvoltã o sãmânþã aflatã sub pãmânt. Fac- chid ochii. Atunci se hotãrãsc sã se interetorii care contribuie la dezvoltarea ei încep seze, în sfârºit, ºi de educaþia copilului lor imediat sã-ºi facã simþitã influenþa. Cãldura alintat, însã, iubiþi pãrinþi, acum este deja ºi umiditatea trezesc tânãrul vlãstar ºi el în- foarte târziu! Copãcelul a crescut! cepe încet-încet sã urce cãtre suprafaþã. ACONCEPÞII PEDAGOGICE GREºITE. Alþi celaºi lucru se întâmplã ºi cu copilaºul care, pãrinþi greºesc însuºindu-ºi anumite concepasemenea seminþei, vine în aceastã lume ºi þii pedagogice greºite, care, din pãcate, în creºte neîncetat. Firea umanã se dezvoltã cel zilele noastre sunt foarte rãspândite. Acestea mai repede, din toate punctele de vedere, sunt apoi foarte greu de schimbat, deoarece mai ales la vârsta copilãriei. Tot acum are ne- sunt folosite ºi ca pretexte, pe de o parte voie ºi de cea mai mare îngrijire ºi atenþie. pentru a justifica scãderile ºi obiºnuinþele Dezvoltarea trupeascã are loc repede ºi rele ale copiilor, iar pe de alta, pentru a acocontinuu, în vreme ce ºi mai repede înain- peri neglijenþa ºi indiferenþa pãrinþilor faþã teazã cea sufleteascã. Copilul începe sã vor- de corecta îndrumare ce ar fi trebuit acordatã. "Cu timpul o sã înþeleagã", se mulþubeascã, sã înþeleagã primele lucruri, sã gândeascã, sã judece. Voinþa sa se întãreºte ºi în- mesc sã spunã alþi pãrinþi. "Copilul o sã învaþã încet-încet sã acþioneze de la sine. Min- ceapã sã gândeascã mai mult, înþelegând ºi tea sa se îmbogãþeºte cu înþelegerea obiec- singur ce este bine ºi ce este rãu". Cât de distelor care îl înconjoarã, în vreme ce, împre- trugãtoare este ºi aceastã înºelare de sine! unã cu acestea, începe sã înþeleagã ºi câte ce- Simpla cunoaºtere a binelui nu ajutã la nimic. va despre existenþa lui Dumnezeu, începe Trebuie, în plus, sã doreºti binele ºi sã fii sã-ºi punã problema destinaþiei sale în aceas- obiºnuit sã-l sãvârºeºti. Cãtre o astfel de tã lume ºi învaþã sã facã diferenþa între bine obiºnuinþã trebuie condus omul prin eduºi rãu. Înlãuntrul sãu se trezeºte conºtiinþa, caþie, încã din primii ani ai copilãriei, astîncepe sã conºtientizeze iubirea ºi antipatia, fel încât mai târziu, cunoscând binele ºi cu apar sentimentele de ruºine ºi de onoare. ajutorul raþiunii, sã-l sãvârºeascã, ajutat Pentru ca toate aceste puteri, care îl ridi- fiind ºi de puterea voinþei. Dacã educaþia cã pe om cãtre asemãnarea cu Dumnezeu, nu începe de la vârsta copilãriei, raþiunea sã se dezvolte aºa cum trebuie, pãrinþii sunt devine apoi un dar foarte periculos. Mulþi datori sã urmãreascã cu mare atenþie dezvol- oameni dotaþi cu o foarte mare inteligenþã tarea moralã a copilului lor. Educaþia are o se aflã prin închisori sau instituþii corecdublã menire: pe de o parte sã anuleze porni- þionale. De ce au ajuns acolo? Exact penrile rele, iar pe de alta sã le sãdeascã pe cele tru faptul cã "înþelegerea a venit cu timbune. De aceea este necesar cã ea sã înceapã pul!" Sã nu credeþi cã omul este prin firea încã de la cea mai micã vârstã a copilãriei. sa bun ºi cinstit. Chiar dacã este inteligent, Unii dintre pãrinþi, mai ales cei tineri, pri- dacã nu primeºte o educaþie corespunzãvesc copilul lor ca pe o jucãrie sau ca pe o toare la vârsta potrivitã, nu va evolua în pãpuºã. Îl hrãnesc, îl adorm, îl mângâie, se chip pozitiv. Pentru cã, aºa cum ne confirjoacã cu el, îl cocoloºesc, îl pãzesc în fel ºi mã ºi cuvântul lui Dumnezeu, din firea sa chip sã nu rãceascã sau sã se îmbolnã- omul este înclinat spre a sãvârºi rãul. Justificând defectele copiilor ºi ale tineveascã etc. În rest, îl lasã sã alerge, sã se joace, sã facã tot ce vrea, numai sã nu-i de- rilor ºi în acelaºi timp atitudinea lor, mulþi ranjeze cu plânsul ºi cu strigãtele sale. ªi pen- dintre pãrinþii neglijenþi spun urmãtoarele: tru multã vreme nu-ºi dau seama cã ado- "Nu putem sã cerem ºi sã ne aºteptãm la o ratul lor "îngeraº" a devenit, odatã cu trece- viaþã împodobitã cu virtuþi, încã de la vârsrea timpului, din ce în ce mai încãpãþânat, ta copilãriei!" Oare Domnul nostru Iisus Hrismai plângãcios, mai alintat, mai neascultã- tos, Care ne-a oferit exemplul vieþii Sale,

Pas în doi

7

„Nu mã mai iubeºte!“
Sunt cãsãtoritã de 7 ani (ºi suntem împreunã de 15). În ultimii ani s-a distanþat de mine (eu i-am respectat întotdeauna nevoia de "independenþã", deºi consider cã aºa ceva nu trebuie sã existe între doi oameni care se iubesc). Fãrã sã intru în detalii, ultimul an a fost un infern... am fost pe punctul de a ne despãrþi de mai multe ori. Acum suntem doi strãini, care au copii. Am decis cã trebuie sã rãmânem împreunã de dragul copiilor ºi ne ajutãm unul pe altul în acest demers. L-am convins cã dragostea dintre pãrinþi este esenþialã pentru fericirea copiilor (fapt real, nu invenþia mea) ºi atunci ne purtãm foarte prietenos în faþa copiilor (dar realitatea este alta). Dar eu nu sunt mulþumitã. Îmi vreau soþul înapoi! Nu înþeleg (ºi el nu mi-a oferit nicio explicaþie) de ce mã îndepãrteazã de el. Mi-a spus doar cã nu mã iubeºte. Aceasta ar fi prima problemã. La fel de importantã este o altã problemã, care decurge din prima: nu-mi pot controla gândurile! Toatã ziua mã gândesc doar la asta: de ce nu mã iubeºte, ce fericitã eram înainte, cu ce am greºit, oare aºa voi trãi restul vieþii etc. Lamentaþii. Noaptea nu pot dormi din cauza acestor gânduri (ºi de multe ori plâng ºi realizez cã doar îmi plâng de milã, dar durerea este realã), de multe ori citesc noaptea pentru a-mi deturna gândurile. Este o adevãratã obsesie, pentru cã nu mã pot concentra asupra altor lucruri importante (copiii). El observã cã sunt un pic ciudatã, dar nu-i pot spune cât de rãu mã simt de fapt în aceastã relaþie (ce pot sã-i cer?), dar cu copiii nu am destulã rãbdare ºi energie ºi mã simt vinovatã. Fãceam mult mai mult înainte... acum sunt total ineficientã. Mã simt de parcã aº avea otravã în minte. Îi sunt indiferentã soþului ºi eu nu pot face nimic (doar sã-l iubesc, desigur... dar se pare cã-l lasã rece...). Nu pot înþelege cum poate el sã trãiascã aºa de indiferent. Mie îmi lipseºte foarte

mult, deºi suntem sub acelaºi acoperiº. Mã simt tot timpul de parcã aº fi însetatã (de afecþiunea ºi atenþia lui). Dincolo de ceea ce se întâmplã, eu ar trebui sã recâºtig controlul asupra mea, dar nu pot! (Aici aº putea vorbi de problema trei: mi-e teamã cã aº putea da curs vreunui gând rãu ºi-mi voi pãrãsi soþul când îmi spune vreun cuvânt urât sau, mai rãu, mi-e teamã cã voi ajunge sã nu-l mai iubesc). Ce sã fac? Vã mulþumesc. Cu dragoste, I. P.S. Nu vreau sã fiu nedreaptã: distanþarea de soþ m-a pus imediat în genunchi în rugãciune. ªi lucrurile au fost foarte grele pentru mine, nu am niciun dubiu cã Maica Domnului m-a ajutat, altfel nu mai eram astãzi o familie. Draga mea I, Maica Domnului sã te ocroteascã ºi sã te mângâie cu iubirea ei de oameni! Da, e bine cã îþi vrei soþul înapoi, dar felul în care faci asta nu e bun! Te rog, sã þii în continuare genunchii plecaþi la rugãciune, dar acum cu dublu scop: Nu numai sã rãmâneþi, sã redeveniþi o familie, ci sã intraþi ºi în Împãrãþie! Acum, copil iubit, învaþã sã iubeºti cu Domnul! Sã începi sã-l binecuvântezi cât mai des posibil. Sã ceri mereu Domnului sã-l binecuvânteze ºi sã punã iubire sfântã în inima lui pentru þine ºi pentru copii. Apoi, sã citeºti zilnic din Evanghelie ºi Acatistul Sfântului Arhanghel Rafail (îl gãseºti la noi pe site, la rugãciuni). Apoi, sã te spovedeºti curat ºi profund ºi sã þii posturile aºa cum sunt ele rânduite în Bisericã, ºi, dacã poþi, vinerea ceva mai aspru. Sã facem, dacã poþi, ºi Seminarul Iertãrii împreunã, ca sã ai sufletul împãcat ºi plin de credinþa în Domnul ºi în darurile Lui. Sã faci mereu sfeºtanie în casã ºi sã ai grijã ca sã nu pãtrundã pornografie în casa voastrã pe vreun canal... Sã spui cât poþi de des "Doamne Iisuse..." Sã nu-l cicãleºti pe soþul tãu ºi sã te îngrijeºti cu gust ºi delicateþe de aspectul tãu exterior, ca ºi de cel lãuntric. Te îmbrãþiºez cu dragoste ºi încredere, Maica Siluana Centrul de formare ºi consiliere "Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavriil" www.sfintiiarhangheli.ro

Înþelepciunea casei

"Iartã-mã!" este la fel de important ca "Te iubesc!"

Se vorbeºte mult despre importanþa exprimãrii iubirii, de a-i spune celuilalt "te iubesc". Mai puþin însã se subliniazã importanþa lui "iartã-mã!", care este cel puþin egalã. Atunci când ai greºit cu ceva ºi ai rãnit persoana iubitã, chiar dacã nu a fost cu intenþie, este esenþial sã recunoºti acest lucru ºi sã-þi ceri iertare. Orgoliul nu duce la nimic bun. Iertarea este o condiþie esenþialã pentru o cãsnicie împlinitã, ca ºi pentru traDacã vreþi sã aveþi o cãsãiul în comunitate. Nu degeaba este poruncã dumnezeiascã: "Cã de veþi torie cu adevãrat izbutitã, nu ierta oamenilor greºelile lor, ierta-va vã apropiaþi de tânãra sau tâºi vouã Tatãl vostru Cel ceresc; iar nãrul neputincios sã-ºi lase de nu veþi ierta oamenilor greºelile pãrinþii. Porunca lui Hristos lor, nici Tatãl vostru nu vã va ierta este limpede: "va lãsa omul greºelile voastre" (Matei 6, 14-15). pe tatãl sãu ºi pe mama sa, ºi Iertarea este deci vitalã în con- se va lipi de femeia sa" vieþuire, iar ca sã fie acordatã trebuie (Marcu 10, 7). Dar când îl veþi vedea pe celãlalt legat de cerutã.

Nu vã cãsãtoriþi cu persoane dependente de pãrinþi!
mama sau tatãl lui, când veþi vedea cã îi ascultã cu gura deschisã ºi este gata sã facã orice-i vor zice, sã vã þineþi departe. Este o persoanã bolnavã sufleteºte, imaturã psihologic, ºi nu veþi izbuti sã faceþi cu dânsul o familie. Bãrbatul care vã va deveni soþ ar trebui sã fie plin de viaþã. Însã cum ar putea fi aºa, dacã nu ºi-a dat seama, dacã n-a înþeles, dacã n-a asimilat faptul cã familia pãrinþilor nu e nimic altceva decât o glastrã în care a fost aºezat, pentru a fi scos mai târziu ºi rãsãdit în alt loc? Arhimandritul Emilian Simonopetritul

8

Jurnal de pelerin
ºi blând ne liniºteºte ºi ne mângâie sufletele. Oamenii nu înceteazã sã vinã; îngenuncheazã, se închinã ºi sãrutã crucea ºi plãcuþa de marmurã de pe mormânt, pe care se aflã încrustat un poem scris chiar de Cuviosul Paisie, drept epitaf. Sunt toþi calmi ºi buni, pentru cã se pare cã Pãrintele ne transmite tuturor aceastã stare. Parcã nu mã mai pot nici minuna, minunea a devenit o stare permanentã. Ne dãm seama repede cã pelerinii nu vor înceta sã vinã, aºa cã îndrãznim sã ne apropiem ºi noi. Ne închinãm pe rând. Mã aºez în genunchi pe covoraºul aºezat special. Doamne, câtã bunãtate îmi inundã sufletul! Cuviosul Paisie Aghioritul, ale cãrui scrieri ºi cuvinte bune le-am citit de atâtea ori spre îndreptarea ºi simplificarea vieþii închinate lui Dumnezeu, îºi odihneºte acolo rãmãºiþele trupeºti. La o atingere distanþã. Iar duhul lui ne îmblânzeºte rãutatea inimii. Mã întorc la locul meu pe bancã. Atenþia îmi este atrasã de o femeie obiºnuitã, retrasã de o parte, care priveºte la mormânt. Plânge. ªi parcã vorbeºte cu Pãrintele. ªi îmi dau seama cã aici vin oameni care l-au cunoscut (au trecut doar 15 ani de când a plecat la Domnul), care gãseau mângâiere ºi alinare în cuvintele de îmbãrbãtare ale Pãrintelui - plin de simplitate ºi smerenie. ªi vin în continuare, bunici, pãrinþi, nepoþi, femei însãrcinate, ca ºi când aici ar fi coliba cãlugãrului cu viaþã sfântã, nu mormântul lui. Iar el îi mângâie în continuare ºi îi îmbãrbãteazã, pentru cã în Împãrãþia lui Dumnezeu moartea nu ne mai desparte, iar 'comuniunea sfinþilor' nu e poveste, ci întâmplare realã, de zi cu zi, în ciuda nevredniciei noastre. Natalia Corlean

Mãnãstirea Suroti, oazã de bunãtate ºi blândeþe
Minunaþi de cunoaºterea Mãnãstirii Ormilia ºi a maicilor ei, pe chipul cãrora vezi cu ochiul liber cã sunt purtãtoare de Hristos ºi trãitoare de fiecare clipã a învãþãturii Lui, ne îndreptãm spre Tesalonic; ne aºteaptã acolo Sfântul Dimitrie. Pânã acolo mai avem însã un popas: Mãnãstirea Suroti, unde se aflã mormântul Cuviosului Paisie Aghioritul ºi moaºtele Sfântului Arsenie Capadocianul. Ajungem la ceas dulce de searã tomnatecã, în vreme de Vecernie. A fost o zi atât de plinã de încântare duhovniceascã, încât nu ºtiu ce ne-ar mai putea impresiona. Oboseala îºi spune puþin cuvântul, iar foamea… ceva mai mult. E trecut de 5, iar noi nu am îmbucat decât niºte plãcinte (minunate, ce-i drept), merinde de drum izvorâte din dragostea unui preot român ºi a preotesei lui, aflaþi în slujirea Domnului pe pãmânt grecesc. Coborâm din maºinã, îndreptãm spatele, scuturãm picioarele ºi ne îndreptãm spre intrare. Glasul maicilor rãzbãtând blând prin difuzoare ne anunþã cã este chiar Vecernie, nu doar vreme de Vecernie. Intrãm repede în bisericã, sã cã mai prindem ºi noi din bineslujba se tercuvântarea de searã a Domnuminã. Nu-i nilui. Cântarea monahiilor îmi pãtrunde adânc în suflet. Voci calde, pe tonuri mic, ºtim cã ce este mai bun ne aºteaptã la joase, o armonie deplinã, dumnezeiascã. A- sfârºit. Aºa cã ne îndreptãm repede paºii vem doar timp sã ne impregnãm sufletele, (suntem deja foarte întârziaþi în programul zilei) spre mormântul Pãrintelui PaDin cuvintele Pãrintelui isie. Sunt deja acolo câteva persoane, aºa cã ne aºezãm deoparte. Parcã nu Paisie Aghioritul: ne mai grãbeºte nimic. Cum sã te Mirenii îi numesc norocoºi grãbeºti sã pleci din pacea asta? Nu pe cei care au funcþiile cele mai spune chiar Cuviosul sã nu ne mai înalte ºi casele cele mai mari, grãbim atât, sã preþuim lucrurile deoarece aceºtia au toate înlesniprezente, sã le încredinþãm pe toate rile ºi duc o viaþã tihnitã. Dar mai Domnului? Aºa cã… Domnul sã le fericiþi sunt cei care au numai un rânduiascã cum ºtie, noi ne aºezãm cuib în care se adãpostesc ºi puþinã hranã ºi îmbrãcãminte, dupã cum spune dum- cuminþi pe o bancã, aºteptând sã ne nezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit sã închinãm. ªi iatã cã primim o nouã se înstrãineze de lumea cea deºartã folosind binecuvântare: un pãrinte grec se pãmântul doar ca reazem picioarelor lor, ca niºte apropie ºi îºi scoate epitrahilul. O fii ai lui Dumnezeu, iar cu mintea aflându-se maicã îi aduce o cãdelniþã ºi aºa avem prilejul sã ne rugãm (noi, nemereu lângã Dumnezeu, Bunul lor Pãrinte. Fericiþi sunt copiii care de mici au trãit în- vrednicii), pentru sufletul celui pe tr-un mediu duhovnicesc ºi astfel, fãrã ostenealã, care noi ºtim deja cã Domnul l-a au sporit în viaþa cea duhovniceascã. Dar de trei primit în ceata drepþilor, dar mai ori mai fericiþi sunt copiii cei nedreptãþiþi care nu avem nevoie de o recunoaºtere ofiau fost ajutaþi deloc, ci dimpotrivã, au fost cialã a Bisericii pentru a-l numi îmbrânciþi spre rãu, dar care, îndatã ce au auzit sfânt. Slujba se încheie, pãrintele slude Hristos, au tresãltat în inima lor ºi întorcân- jitor îngenuncheazã ºi el, cu greu du-se cu 180 de grade, ºi-au întraripat sufletul din cauza vârstei - ºi cu emoþie, apoi ieºind din sfera de atracþie a pãmântului ºi sãrutã crucea de pe mormânt. miºcându-se în orbita duhovniceascã. E o atmosferã caldã, un duh bun

Cãlãuza pelerinului
Mãnãstirea "Sf. Ioan Evanghelistul" de la Suroti, sihãstrie de maici, se aflã la 30 de km de centrul oraºului Tesalonic, în nordul Greciei. Dinspre Tesalonic se urmeazã autostrada spre Halkidiki, pânã la ieºirea spre Tagarades (unde se aflã Waterland). Dupã ieºirea de pe autostradã urmeazã Tagarades, Agia Paraskevi ºi Suroti.

CMYK

Mãrturisitori ai Ortodoxiei

9

Sfântul Gherasim din Kefalonia (1506-1579), Troparul Sfântului tãmãduitorul bolilor psihice Gherasim
Vieþuitor al pustiului, Dupã cum spuneam în numãrul trecut, rubrica "Mãrturisitori ai Ortoocrotitor al ortodocºilor ºi doxiei" poposeºte în Insulele Ionice, un tãrâm binecuvântat de Dumnezeu cu înger în trup, vindecãtor ºi o frumuseþe pitoreascã, dar ºi cu ocrotirea a trei sfinþi fãcãtori de minuni: de Dumnezeu purtãtor te-ai Sfântul Ierarh Spiridon (Corfu), Sfântul Ierarh Dionisie (Zachintos) ºi arãtat nouã. Pentru aceasSfântul Ierarh Gherasim (Kefalonia) - despre care vom vorbi în acest numãr. ta noi, credincioºii, te lãuTÂNÃRUL BOGAT CARE A AJUNS CÃLU- mãnãstire într-un loc de îngrijire dãm pe tine, dumnezeiesGÃR. Sfântul Gherasim a vieþuit între anii pentru sãraci ºi, astfel, ea a devecule Gherasime, cã în chip 1506-1579. El provenea din familia No- nit un centru de caritate creºtinã. vrednic ai dobândit de la taras, care era una dintre cele mai bogate ºi VINDECÃTOR ºI MÂNGÂIETOR. Dumnezeu tãmãduiri ºi mai apreciate familii din Grecia. La 18 ani, Locuitorii insulei Kefalonia îl cinharul veºnic, pe cei bolnavi dupã terminarea studiilor, a pãrãsit confor- stesc cu mare evlavie pe Sfântul îi vindeci, pe demoni îi alungi, iar celor ce te cinstesc tul casei pãrinteºti ºi a plecat într-un pe- Gherasim ºi considerã cã el este pe tine le izvorãºti tãmãduiri. Vlãstar dumnezeiesc al lerinaj în locuri sfinte: Muntele Athos, cel care îi ocroteºte ºi îi vindecã Peloponezului ºi comoarã neprãdatã a Kefaloniei, Muntele Sinai, Ierusalim. A fost tuns în de boli. Ca un simbol al preþuirii lauda cea mare a întregii Elade, Sfinte Gherasime, de monahism în Muntele Athos, a trãit timp faþã de acest sfânt, foarte mulþi co- Dumnezeu purtãtorule, ocroteºte pe robii tãi! de 12 ani la Ierusalim, a petrecut vreme pii din insulã poartã numele lui. îndelungatã în Creta ºi Zachintos, iar în Trupul Sfântului Gherasim este pãstrat diat dupã ce s-a înregistrat puternicul 1555 a ajuns în Kefaºi protejat într-o raclã de cutremur de pãmânt care a distrus insula lonia. Aici ºi-a petrecut sticlã la mãnãstire ºi Kefalonia în proporþie de 90%, au fost primii cinci ani într-o niciodatã nu s-a des- foarte multe arãtãri ale Sfântului Gherasim peºterã în regiunea compus. Dupã adormi- de-a lungul întregii insule. Cei care au fost Lassi, iar apoi a ajuns rea lui, trupul a fost vãtãmaþi ºi au fost prinºi în interiorul loîn zona în care astãzi îngropat de douã ori ºi a cuinþelor ºi al clãdirilor au spus cã acesta este situatã Mãnãstirea fost exhumat intact, fapt i-a mângâiat ºi i-a întãrit. OCROTITOR AL KEFALONIENILOR DIN Sfântului Gherasim, care a fãcut ca Biserica aproape de Valsamata. Ortodoxã sã îl canoni- EXIL. Kefalonienii care au plecat în exil de-a lungul lumii îl cinstesc ºi se roagã cu El a transformat aceastã zeze ca sfânt. În anul 1953, ime- aceeaºi dragoste cu care o fãceau ºi când erau pe insulã. Biserica mare a mãnãstirii, care adãposteºte moaºtele sfântului, dar ºi impunãtoarele anexe, s-au construit numai din donaþii de la locuitorii insulei care lucreazã ºi trãiesc în Statele Unite ale Americii. Kefalonienii care au ajuns la începutul secolului 20 în SUA au construit ºi în New York City o bisericã ce are hramul Sfântului Gherasim. TÃMÃDUITOR AL PERSOANELOR CU BOLI PSIHICE. În timpul sãrbãtorii Sfântului Gherasim din data de 16 august, trupul lui este purtat deasupra persoanelor bolnave pentru ca acestea sã primeascã vindecarea. Datoritã multor minuni pe care le-a înfãptuit, Sfântul Gherasim este considerat protectorul ºi tãmãduitorul persoanelor cu boli mintale. De asemenea, în data de 20 octombrie are loc o procesiune în jurul mãnãstirii, în timpul Sfintei Liturghii, iar trupul sfântului este purtat în raclã în picioare, aºa cum se poartã ºi trupurile Sfinþilor Dionisie din Zachintos ºi Spiridon din Corfu. Traducere ºi adaptare de Eufemia Toma

CMYK

10

Cuvânt de pateric
fac lor înºile ºi altora aceºti viermi moralizatori! Ei fac sã se surpe în conºtiinþa multora respectul legitim faþã de anumite persoane, sã li se întunece prestigiul, sã nu mai poatã fi luaþi drept exemplu de urmat, agitã spiritele cu gând de osândã, îºi fac rãu lor înºile, luând de la diavolul otrava judecãrii aproapelui. Frate! "Cine eºti tu, ca sã judeci pe sluga altuia? Pentru stãpânul sãu stã sau cade. Dar va sta, cãci Domnul are putere sã-l facã sã stea" (Romani 14, 4). Sfântul Ioan de Kronstadt "Viaþa mea în Hristos"

Satisfacþia de a vorbi de rãu pe alþii

încearcã, prin toate mijloacele, sã Mi s-a întâmplat sã întâlîndeplineascã porunca lui Dumnezeu nesc ºi sã aud vorbind oameni despre iubirea aproapelui! Despre ce care se refereau perfid, cu o iubire poate fi vorba când cauþi cu bucurie rãutãcioasã la niºte orice preþ sã vezi ºi sã gãseºti chiar ºi "pete" din viaþa ºi activitatea la oamenii de seamã ºi la sfinþi pete unor oameni de seamã ºi chiar negre ºi când, pentru un singur pãcat, sfinþi ºi care, pentru acele "pecauþi sã le ponegreºti toatã viaþa, rete" reale sau închipuite, defãifuzând sã li-l treci cu vederea, chiar ºi mau toatã viaþa acelor peratunci când ar fi cazul? soane, zicând de ele cã ar fi fost Uitat-aþi oare cã dragostea "toate le fãþarnice sau chiar cã s-ar fi lepãdat de Dumnezeu. Ei sunt gata sã-ºi susþinã afir- rabdã" (1 Corinteni 13, 7)? Ce rãu imens maþiile cu fapte, numai cã ºi acestea sunt tot atât de obscure ºi de îndoielnice ca ºi obscurul, suspectul ºi vicleanul lor suflet, care, cu o "patã" a altuOmul e ancorat în diabolism, Deºi îmi dau seama cã vin în conia, pãcat sau slãbiciune, vor sã-ºi asi- tradicþie cu spusele Apostolului (I prins în nisipul miºcãtor al mâniei gure o falsã justificare propriilor lor Cor. 6, 18-l9: "Fugiþi de desfrânare! gratuite. Vicleanul, aici, cu adefapte reprobabile. vãrat îºi meritã numele, câºtigã Orice pãcat pe care-l va sãvârºi Prin acestea însã nu se pot scuza omul este în afarã de trup. Cine se sutã la sutã ºi fãrã niciun efort. nicicum, ci dimpotrivã, îºi aduc o ºi dedã însã desfrânãrii pãcãtuieºte în Dar vorbele! Vorbele acelea la mai mare osândã, fiindcã "vãd paiul însuºi trupul sãu. Sau nu ºtiþi cã nivel de muºcãturã de câine ce se din ochiul fratelui" ºi îl judecã, dar trupul vostru este templu al Duhului repede pe furiº, la nivel de lãtrãturi "bârna din ochiul lor - da, o ditamai Sfânt care este în voi, pe care-L chelãlãite ºi colþi arãtaþi de dincobârnã - nu o iau în seamã" (cf. Matei aveþi de la Dumnezeu ºi cã voi nu lo de gard; care desigur nu stau în 7, 3). Zice: acest pãrinte sau acesta sunteþi ai voºtri?"), pentru care pãcatul tru- corelaþie cu involuntara îmbrâncire sau cotul s-a fãcut vinovat de cutare sau cutare pesc este cel mai compromiþãtor ºi angajeazã atins în treacãt, ci sunt însãºi vãrsãtura Sapãcat. Ei, ºi ce? E om, ºi nu este om complet persoana umanã, cred cã pãcatul su- tanei. Tocmai contrariul supãrãciosului îl care sã nu greºeascã. "Dacã zicem cã pãrãrii ºi al enervãrii este mult mai grav. prezintã Sf. Apostol Iacov (3, 2) drept pildã pãcat nu avem, ne amãgim pe noi înInsul care, într-un magazin, în autobuz de urmat: "Pentru cã toþi greºim în multe ºine ºi adevãrul nu este întru noi" (1 sau în tramvai, ori la birou, ori la o coadã se chipuri ºi dacã nu greºeºte cineva în cuvânt Ioan 1, 8). Eºti tu, oare, fãrã de pãcat? enerveazã ºi se rãsteºte, insultã ºi-ºi iese din acela este bãrbat desãvârºit, în stare sã se Dacã nu eºti, de ce arunci în fratele fire, nu numai cã se dã în urât spectacol, dar înfrâneze în întregime." tãu cu piatra osândirii? De grele pãcate avem prilej a ne înfiora; se ºi rupe cu totul de Dumnezeu. Cred cã în Dacã aº începe sã-þi caut viaþa "la toate bordelurile Parisului, Hamburgului ºi pentru mine nici unul nu-mi pare mai strãin bani mãrunþi", raportând-o la cuvân- Singaporelui, ba în toate localurile de pier- de afirmaþia cã “Împãrãþia Mea nu este din tul lui Dumnezeu, þi-aº putea con- zanie ale tuturor porturilor ºi metropolelor lumea aceasta” decât turbarea verbalã a nerdamna ºi eu pãcatele, multe ºi grele, lumii, în ocnele Guyannei, în temniþele de la vosului din autobuz. cu propriile tale cuvinte. Aº putea sã Sing-Sing ºi Dartmoor pãcatele sãvârºite nu Soluþia descãrcãrii prin insulte în autobuz te învinuiesc de trufie, de îngâmfare, strigã mai disonant ºi mai jalnic la cer decât e meschinã ºi e ºi laºã pentru cã-i fãrã risc. de necredinþã, de iubire de agonisire, icnirile, certurile din senin ºi insultele gratu- Dacã un om cu adevãrat nu crede în de desfrânare, de tâlcuire anapoda a ite proferate, cu o urã vitriolatã, de arþãgoºi ºi Dumnezeu, e mai bine sã meargã pânã la cuvântului lui Dumnezeu ºi a porun- îmbufnaþi. (Crimele, furturile, depravãrile au capãtul convingerii lui, ca Ivan Karamazov, cilor Sale, de rãcealã în credinþã ºi de o oarecare legãturã cu nedreptãþile ºi compli- ºi sã-ºi omoare tatãl, direct sau printr-un câte altele. Þi-aº gãsi, poate, nu o sin- caþiile lumii, harþa însã nu.) Smerdiakov. Da, e mai bine sã comiþi o gurã "patã", ci întreg trupul tãu deSupãrãrile acestea - pe care nici nu le crimã, ºi sã te lepezi formal de Hristos ºi sã venit o imensã patã neagrã, fiindcã luãm în seamã, deºi dacã ne ciocnim de ele treci la pãgânism (printre pãgâni, spune ochiul minþii tale este viclean. ne usturã ca un corosiv - nu sunt de fapt sim- Chesterton, au fost oameni admirabili, iar Cât de mult mã scârbeºte aceastã ple supãrãri, ci dezvãluiri ale unei stãri Iulian Apostatul ca persoanã se aratã iredrãceascã satisfacþie de pãcatul altuia, sufleteºti de neîmpãcatã opoziþie cu lumea proºabil): e mai cinstit. ªi-mi vine a crede aceastã infernalã strãdanie de a creatã de Dumnezeu; ale unei îndãrãtnice ºi întemeiat pe Luca 16 - cã Dumnezeu se va demonstra pãcatele, adevãrate sau imense îndepãrtãri de la recunoaºterea de- uita cu mai puþinã mirare la un apostat, un închipuite, ale omului! ªi când te ºertãciunii celor lumeºti. Dintr-odatã cel din ucigaº sau un hoþ decât la cel care-L trãdeazã gândeºti cã cei cãrora le place sã se urmã fleac ia proporþii ºi prinde vâlvãtãi ºi în obscuritatea sudãlmilor ºi ocãrilor îmocupe de aºa ceva îndrãznesc sã pune în cumpãnã toatã mãreþia facerii ºi toatã proºcate într-o aglomeraþie. susþinã cã o fac din respect ºi cã bucuria de a trãi. Pr. Nicolae Steinhardt - Jurnalul fericirii

Pãcatul supãrãrii ºi al enervãrii

Fii tânãr cu Hristos

11

Socializarea pe internet, între avantaje ºi riscuri
Internetul devine în viaþa tinerilor o parte consideratã tot mai mult ca fiind obligatorie. Numãrul celor care ºi-au conectat casele la imensa lume virtualã e tot mai mare, iar dacã nu îl avem acasã, internetul ne stã la dispoziþie la ºcoalã sau în internet cafe-uri. O parte mare (dacã nu cea mai mare) a timpului o petrecem pe site-urile de socializare: bloguri, forumuri, chaturi, Facebook, Hi5, MySpace, Netlog, Twitter, Bebo ºi altele. Cunoaºtem însã toate aspectele acestui mod de relaþionare? nici nu daþi unor persoane cunoscute pe internet date personale.

Fotografiile personale
Imaginile personale fãcute publice pe internet pot fi folosite de persoane rãu intenþionate fie pentru a culege informaþii, fie pentru a le utiliza în interes propriu. O campanie care atrage atenþia asupra pericolelor publicãrii fotografiilor copiilor a fost lansatã de site-ul viatalatara.wordpress.com. Numitã: "Mai bine NU!", ea a avut ca scop "informarea pãrinþilor asupra pericolelor la care se expun atunci când posteazã fotografii cu copiii lor pe internet, pe orice tip de site-uri publice (Flickr, Photobucket, Webshots, Picasa etc.), pe forumuri sau la concursuri foto, mai ales atunci când oferã ºi detalii personale de tip: nume, adresã, telefon, email." Rezumatul acestei campanii: "internetul este un spaþiu în care au acces persoane de toate categoriile "mentale": de la oameni cumsecade pânã la infractori, dezaxaþi, pedofili. Fotografii cu copii sunt furate ºi modificate cu ajutorul unor softuri de editare foto ºi puteþi avea surpriza sã le gãsiþi în locuri mai mult sau mai puþin deocheate. Soluþia: parolaþi-le, postaþi-le pe conturi private, accesibile doar familiei ºi prietenilor." Aceste lucruri sunt valabile nu doar pentru pozele cu copii, ci pentru orice fel de fotografii personale.

O viaþã publicã, la distanþã de un clic
Tot mai multe locuinþe sunt conectate la internet. Este foarte uºor sã susþinem cauza "obligativitãþii" conexiunii, doar avem atâtea motive, mai ales la adolescenþã: referate de fãcut, informaþii pentru ºcoalã, legãturã necostisitoare cu prietenii, 'toþi colegii au' ºi multe altele. În realitate, cel mai mare spaþiu îl acordãm socializãrii prin intermediul internetului, fie cã discutãm pe forumuri, chat sau messenger, navigãm pe bloguri sau schimbãm impresii în alte moduri de a interacþiona virtual. Avantajele sunt multiple: þinem legãtura foarte uºor cu prietenii, nu ne costã nimic sã vorbim cu rudele ºi amicii de peste mãri ºi þãri, aflãm o mulþime de lucruri noi ºi cunoaºtem persoane pe care nu am fi avut niciodatã ocazia sã le întâlnim în realitate. Ca sã facilitãm comunicarea, completãm date de profil, postãm poze, vorbim despre noi, ne facem viaþa publicã, la îndemâna unui clic. E minunat sã ai prieteni, sã împãrtãºeºti bucurii ºi tristeþi, sã cunoºti oameni noi. O fi însã totul atât de roz? Aparent.

genul:

Ce e dincolo de roz?
Efectele socializãrii pe internet sunt vizibile: ne uitãm mai puþin la televizor, ieºim mai puþin cu prietenii, lectura unei cãrþi devine aproape inexistentã. În schimb, petrecem câteva ore zilnic în faþa calculatorului, viaþa realã fiind înlocuitã într-o tot mai mare mãsurã cu viaþa virtualã. Anonimatul (aparent ºi el, pentru cã IP-urile pot dezvãlui multe despre noi) ne ajutã, mai ales pe cei puþin mai timizi, sã prindem curaj. Când nu trebuie sã te uiþi în ochii omului e mai uºor sã spui anumite lucruri. Rareori însã ne gândim cã internetul este o lume tot atât de vastã ca ºi lumea realã, la care au acces tot felul de oameni, iar anonimatul este ºi pentru ei de mare ajutor. ªi astfel ajungem la situaþii de

"la începutul lui 2006, în decurs de 5 sãptãmâni, 7 adolescente din Middletown, Connecticut, au sesizat poliþia, dupã ce au fost agresate sexual de cãtre bãrbaþi cunoscuþi pe MySpace"; "O mamã a descoperit cã fiul sãu, de 7 luni, este de vânzare pe internet"; "mai mulþi pãrinþi au gãsit poze cu copiii lor apãrând la profilul unor necunoscuþi, însoþite de mesaje sexuale". Credeþi cã vouã nu vi se poate întâmpla? ªi dacã, totuºi…? Un sociolog spunea cã site-urile de socializare sunt ca un dormitor cu uºile închise, doar cã este vorba despre un dormitor în care poþi sã inviþi chiar ºi 1000 de persoane, de ale cãror intenþii nu poþi fi sigur.

  

În douã cuvinte…
Site-urile de socializare pot fi extrem de folositoare, iar avantajele utilizãrii lor le-am enumerat deja. Sã þinem însã cont ºi de dezavantaje ºi de riscuri: viaþa virtualã se trãieºte în defavoarea vieþii reale, care devine tot mai sãracã; în plus, o privire plinã de dragoste, o îmbrãþiºare caldã, o strângere de mânã, parfumul unei flori sau adierea mângâioasã a unui vânt cald nu le vom gãsi pe internet. dincolo de aparenþele strãlucitoare ºi binevoitoare se poate ascunde o lume periculoasã, în care poþi intra fãrã sã vrei; nu uita deci de precauþie. Nu tot ceea ce vezi pe internet este adevãrat. Natalia Corlean

Informaþiile personale
Expunerea online nu este lipsitã de riscuri. Existã hoþi care au declarat cã înainte sã atace o casã se informeazã de pe blogul familiei sau al unui membru în legãturã cu programul, casa ºi maºina lor, portrete sau situaþia economicã, spaþiul virtual oferindu-le gratuit ºi rapid detalii pe care altãdatã nu ar fi reuºit sã le obþinã. Copii ºi adolescenþi au fost rãpiþi sau abuzaþi de persoane care obþinuserã datele lor personale prin intermediul internetului - o lume în care oricine îºi poate asuma orice identitate vrea. Care este soluþia? Nu faceþi publice ºi

Dragi copii, în data de 8 noiembrie Biserica noastrã prãznuieºte sãrbãtoarea Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavriil ºi a tuturor îngerilor. Îngerii au fost creaþi de Dumnezeu cu scopul de a-I sluji, de a împlini voia Lui, de a pãzi lumea, în special pe om. Ei sunt duhuri, de aceea ºi sunt nevãzuþi, dar uneori, când Dumnezeu le îngãduie, se aratã unor oameni curaþi sufleteºte sub chipul unor tineri frumoºi. Din rândul lor, un înger luminos, cu numele Lucifer, voind sã fie mai presus decât Dumnezeu, a fost alungat din cer ºi împreunã cu el toþi îngerii care aveau aceeaºi dorinþã pãtimaºã. Din îngeri buni, aceºtia au devenit îngeri rãi. Dupã cãderea lor, ei încearcã mereu sã îi îndepãrteze pe oameni de Dum-nezeu, folosind diferite ºiretlicuri: îi învaþã sã se certe, sã se batã, sã mintã, sã fure, sã înºele, sã nesocoteascã poruncile lui Dumnezeu. Primii oameni înºelaþi de aceºti îngeri rãi au fost Adam ºi Eva. Vãzând mulþimea de îngeri care îl urmau pe Lucifer, Arhanghelul Mihail, cãpetenia oºtirilor cereºti, ºi-a scos sabia sa de foc ºi a oprit cãderea îngerilor rostind cuvintele: "Sã stãm drepþi, sã stãm cu fricã, sã luãm aminte!" Arhanghelul Gavriil este pomenit mai des în Sfânta Scripturã, în special în Noul Testament. El s-a arãtat preotului Zaharia, tatãl Sfântului Ioan Botezãtorul, pe când acesta se ruga în Templu, iar Sfintei Fecioare i-a descoperit naºterea Domnului Iisus Hristos. Tot el este cel ce vesteºte femeilor mironosiþe Învierea Domnului din morþi. De la Botez, fiecare dintre noi ne bucurãm de prezenþa ocrotitoare a unui înger bun, care nu numai cã ne pãzeºte, dar ne ºi povãþuieºte spre lucruri bune ºi ne învaþã cum sã împlinim voia lui Dumnezeu. Toate gândurile bune pe care le avem ºi faptele bune pe care le sãvârºim sunt inspirate de îngerul pãzitor. El cautã în toate împrejurãrile vieþii noastre sã ne îndrepte spre Bine, la bisericã, sau cu corul, ºi Activitãþi practice cântãreþii deÎnvãþaþi sã cântaþi mai ales cu îngerii. cântarea "Sfinte Dumnezeule". 5. Îndepãrtaþi literele strãine (w, x, y, k, z, q) din textul de mai jos ºi veþi afla un text despre îngerii buni. Transcrieþi apoi textul în spaþiile libere ºi memoraþi-l. "Binewycuvântaxxþi pe Dozwqmnul toqwþi îngekyrixi Lui, cei putekwrniqci la vârtuyxte, care fazxcekþi cuqyvântuzl Lui ºi auzixxþi glawwsul cuvinteywklor Lui." (Psalmul 102, 20) _______________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________

Îngerii

1. Citiþi din Sfânta Scripturã urmãtoarele texte: Isaia 6, 1-7; Iezechiel 28, 14-19; Luca 1, 5-22; 26-38; Luca 2, 8-14. Ele vorbesc despre îngeri. 2. În fiecare luni citiþi mai multe rugãciuni cãtre îngeri, întrucât ziua de luni a fiecãrei sãptãmâni este închinatã cinstirii lor. Puteþi citi Canonul cãtre îngerul pãzitor sau Acatistul Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavriil. 3. Învãþaþi sau rugaþi pe pãrinþii voºtri sã vã înveþe mai multe rugãciuni cãtre îngerul pãzitor, dar ºi cântecele închinate lor. 4. La fiecare Sfântã Liturghie îngerii se alãturã creºtinilor în chip nevãzut ºi-L slãvesc pe Dumnezeu împreunã cu ei. Cântaþi împreunã cu

însã alegerea este a noastrã, dacã plecãm urechea sufletului nostru la poveþele lui sau nu. În ziua de 8 noiembrie, ziua îngerilor, ne putem arãta recunoºtinþa faþã de îngerul nostru pãzitor ºi faþã de toþi îngerii prin participarea la Sfânta Liturghie, prin rugãciuni cãtre îngerul pãzitor ºi prin ocrotirea ºi îngrijirea celor mai mici ca noi, sau a celor neputincioºi.
Paginã realizatã de Pr. Ion Tãrcuþã

CMYK

Cu Dumnezeu în casã

13

Principiile unei alimentaþii sãnãtoase (5)
Reluãm serialul despre principiile pe care se bazeazã o alimentaþie sãnãtoasã vorbind despre postul fãrã discernãmânt, dar ºi despre încãlcarea rânduielii de post pe care o are creºtinul. Iatã ce ne spune domnul prof. dr. Pavel Chirilã: Postul exagerat, fãrã discernãmânt un risc major de edem pulmonar acut. Am întâlnit frecvent aceastã greºealã, atât Lipsa convingerilor legate de în lumea oamenilor credincioºi, cât ºi la cei postul alimentar indiferenþi religios. Toate religiile din lume recomandã postul M-a consultat în urmã cu mai mulþi ani un elev seminarist, care auzise cã Sfinþii Pãrinþi ºi alimentar. Subnutriþia la postitori este mult cãlugãrii buni mãnâncã fãrã ulei. El mi-a cerut mai rarã decât obezitatea la gurmanzi. Ortodoxia recomandã postul alimentar, sã-i fac o listã cu toate alimentele care conþin lipide, pentru a le exclude. A fost dezamãgit dar nu fãrã dimensiunea lui duhovniceascã când i-am spus cã toate alimentele naturale (milostenie, înfrânare "preacuprinzãtoare", curãþirea gândurilor etc.). conþin ºi lipide. Postul urmeazã calendarul marilor sãrbãRelativ frecvent întâlnesc bolnavi care þin un post prelungit cu apã distilatã. Fiind o tori ºi al celor douã zile sãptãmânale; acest soluþie hipotonã, existã riscul ca apa sã pãrã- ritm ajutã la eliminãrile deºeurilor metabolice. Postitorii consecvenþi nu fac cancer, nici seascã spaþiul intracelular ºi sã invadeze spaþiul extracelular - adicã sã expunã bolnavul la unele boli metabolice (diabet, gutã, obezitate).

La gura sobei Anotimpuri
Gândul rãu e iarnã rece, Alb îl vãd, precum e neaua, Ce mã mirã-i doar îngheþul, Ce se-aºterne-n toatã þara. Gândul bun e primãvarã, Ce sãdeºte Viaþa-n mine, Cânt suav de pãsãrele, Ploi ce spalã-ntreaga lume. Vara-i fapta cea semeaþã, Soare care arde aripi, Fãrã ploi care sã spele Lutul aºezat în oameni. Toamna-i sita ce-o sã cearnã, Gânduri, fapte, dintr-o viaþã, Adunã... ce-am pus în mine, Scade... ce-am fãcut odatã.

Musaca de vinete

An ce trece, an ce vine, tãiate cubuleþe. Eu am adãugat Tot cu patru anotimpuri, ºi un dovlecel tãiat cubuleþe, De-ar rãmâne numai douã, care i-a dat o "dulceaþã" ºi un Ingrediente: Raiu-ar mai deschide-o poartã. gust nemaipomenit. Acoperiþi 2 vinete Pr. Marius Demeter vasul cu un capac ºi þineþi pe foc  6-8 linguri ulei de mãsline mic timp de 10 minute.  sare, piper BINE DE ºTIUT: 4. Luaþi vasul de pe  1 ceapã Ardeii iuþi puºi pentru iarnã sunt mai foc ºi, când întreaga  2 cãþei de usturoi compoziþie se rãcoreºte, gustoºi dacã printre ei se adaugã pãstãi  500 g carne tocatã de adãugaþi smântâna ºi de fasole tãiate fideluþã. miel (merge ºi cu carne Castraveþii acri înmuiaþi îºi regãsesc pãtrunjelul tocat. de vitã sau amestec) prospeþimea dacã strecurãm saramu5. Pe fiecare felie de vânãtã  un praf de nucºoarã (dacã vã place) aºezaþi o cantitate de compo- ra, o fierbem ºi o punem din nou în borcan. Saramura de peºte este foarte gus 2 linguri piure de roºii ziþie de carne tocatã, apoi toasã dacã se serveºte cu un sos pre 200 g roºii acoperiþi cu o altã felie de parat din: 2 linguri de ulei, o lingurã zeamã  4 linguri smântânã vânãtã ºi tot aºa.  frunze de pãtrunjel, tocat 6. Daþi totul la cuptor timp de 10 de lãmâie, usturoi ras ºi o ceºcuþã din apa în care s-a pregãtit peºtele sau apã fiartã.  parmezan sau caºcaval ras minute. Nucile verzi se pot decoji uºor dacã le  opþional: un dovlecel 7. Presãraþi parmezan ras sau caºcaval. þinem câteva zile într-o pungã de plasMod de preparare: Reþetã oferitã de doamna Laura tic. Mihaela Bîlbã 1. Preîncãlziþi cuptorul la 200 grade C. Sava – Ghiroda, jud. Timiº Tãiaþi vinetele în felii groase de 1 cm sare dupã gust (cam 3 linguri, din aceea ºi aºezaþi-le într-o tavã de copt. pentru murãturi) Presãraþi-le cu sare, piper ºi stropiþi-le cu ulei de mãsline. Daþi la cuptor Dacã nu vã place sã coaceþi tone de piper boabe, foi de dafin Se curãþã legumele ºi se mãrunþesc la robot, timp de 25 de minute. vinete ºi de ardei pentru zacuscã, vã reco2. Între timp încingeþi o lingurã mand aceastã reþetã, extrem de simplã ºi de sau se dau pe rãzãtoarea micã, ori prin maºide ulei ºi cãliþi timp de 5 minute, rapidã. ªi foarte ieftinã. Pentru o porþie aveþi na de tocat. Se pune într-o cratiþã uleiul ºi se pune ceapa un pic la cãlit, apoi se adãuga resadãugând ºi puþinã apã, ceapa nevoie de: tul ingredientelor. Se amestecã bine ºi se lasã tocatã ºi cãþeii de usturoi zdrobiþi, 2 kg de ceapã la fiert pânã iese uleiul deasupra. Ca sã nu se ameste-când încontinuu. Adãugaþi 2 kg de morcov prindã de fundul oalei, eu am fiert-o în cupcarnea tocatã ºi praful de nucºoarã 2 kg de ardei (de tor. Când e gata se pune fierbinte în borcane (doar dacã îl agreaþi). Prãjiþi carnea preferat sã fie roºii) ºi se cãpãceºte. Se lasã la rãcit într-o pãturã. timp de 5-10 minute, pânã se 1 borcan mare Reþetã oferitã de doamna Irina rumeneºte. de bulion (eu folosesc Olimpia) Constantinescu, Bucureºti 3. Adãugaþi piureul de roºii ºi roºiile 1/2 kg de ulei

Zacuscã de morcovi

CMYK

14

Catehism pe înþelesul tuturor
Biserica este SFÂNTÃ
Avem dreptul de a spune cã Biserica este sfântã din patru motive: Întemeietorul ei (Mântuitorul Hristos) este Sfânt; Duhul Sfânt lucreazã permanent în ea; posedã mijloacele de sfinþire a credincioºilor (Sfintele Taine); ºi are un scop sfânt dupã care se cãlãuzeºte (sfinþirea ºi mântuirea membrilor ei).

Simbolul de credinþã (IX)
Dupã ce am aflat din primele 8 articole ale Crezului care este învãþãtura ortodoxã în legãturã cu Persoanele Sfintei Treimi, din cel de-al IX-lea articol învãþãm despre organismul viu instituit de cãtre Însuºi Mântuitorul Hristos ca prin el sã se lucreze în lume mântuirea oamenilor: Biserica.

Articolul al IX-lea
"(Cred) ªi într-una, sfântã, soborniceascã ºi apostoleascã Bisericã."

Biserica este SOBORNICEASCÃ
Deºi este rãspânditã în întreaga lume, Biserica este un tot unitar ºi activ. Termenul de sobornicitate vine de la cuvântul sobor (adunare, sinod); el este sinonim cu cel de catolicitate ºi universalitate, dar este preferat acestora, deoarece Biserica are organizare sinodalã, adicã se conduce prin soboare (sinoade). Spre deosebire, de exemplu, de Biserica Romano-Catolicã, în care Papa este considerat vicarul lui Hristos pe pãmânt ºi are drept de veto, în Biserica Ortodoxã hotãrârile nu se iau de cãtre o singurã persoanã, ci de cãtre întreaga Bisericã, prin conducãtorii ei, uniþi în rugãciune sub inspiraþia Duhului Sfânt. Biserica Ortodoxã Românã este condusã de cãtre un sinod alcãtuit din ierarhii ei (patriarh, mitropoliþi, arhiepiscopi, episcopi, episcopi vicari, vicari patriarhali).

Douã sensuri ale Bisericii
Prin acest termen noi desemnãm douã noþiuni: biserica = lãcaºul de cult (clãdirea bisericii) ºi Biserica = comunitatea credincioºilor aflaþi în comuniune sacramentalã între ei ºi cu Hristos. În clãdirea bisericii, pe Sfântul Altar, se pãstreazã Sfânta Cuminecãturã (Împãrtãºania). rea unirii lor cu Dumnezeu (îndumnezeire). Întrucât Biserica este "trupul tainic al Domnului Hristos", iar Hristos este Însuºi Capul (conducãtorul) ei, spunem cã Biserica are ºi un aspect nevãzut, pentru cã Dumnezeu este nevãzut.

Prima comunitate creºtinã
Biserica (comunitatea credincioºilor) a fost întemeiatã în mod nevãzut de cãtre Domnul Hristos prin jertfa Sa de pe Cruce, iar vãzut s-a constituit în a cincizecea zi dupã Înviere, la Rusalii, când în urma pogorârii Duhului Sfânt peste Sfinþii Apostoli, s-au botezat "ca la trei mii de suflete" (Fapte 2, 41), întemeindu-se astfel prima comunitate creºtinã.

Biserica luptãtoare ºi biserica biruitoare
Pe pãmânt, Biserica este într-o permanentã strãdanie (luptã) de ridicare a credincioºilor ei pe trepte superioare de trãire duhovniceascã, fapt care i-a adus ºi denumirea de Bisericã Luptãtoare. Dar Biserica nu este formatã numai din credincioºii ei vii, ci îi cuprinde ºi pe creºtinii cu viaþã sfântã, care s-au mutat la viaþa veºnicã prin moarte, ºi pe sfinþii îngeri. Biserica celor vii (luptãtoare) adreseazã rugãciuni de mijlocire sfinþilor ºi îngerilor, iar Biserica Biruitoare (a sfinþilor ºi a îngerilor) este într-o permanentã împreunã-rugãciune cu Biserica Luptãtoare.

Cerul cel de pe pãmânt

Biserica este APOSTOLICÃ
Numim Biserica "apostolicã" întrucât ea a pãstrat nealteratã învãþãtura primitã de cãtre Sfinþii Apostoli de la Mântuitorul ºi transmisã de ei din generaþie în generaþie pânã la noi, ºi o va perpetua aºa de la noi pânã la sfârºitul veacurilor. Prin faptul cã Sfinþii Apostoli au avut chemarea de la Însuºi Mântuitorul, ºi, totodatã, au primit puterea de a transmite mai departe aceastã slujire, apostolicitatea Bisericii este concretizatã prin succesiunea neîntreruptã a ierarhiei bisericeºti de la Apostoli pânã la noi. Biserica nu este numai instituþie divino-umanã, ci este un organism viu, dinamic, pliat pe nevoile omului din fiecare etapã de existenþã istoricã ºi personalã, dar care nu face rabat de la normele de credinþã, ci le adapteazã necesitãþilor duhovniceºti ale fiecãrui veac fãrã a le altera conþinutul. Pr. Adrian Magda

Pãrintele Teofil Pãrãian numeºte biserica "Cerul cel de pe pãmânt", deoarece, fiind un locaº închinat lui Dumnezeu, ea este locul de pe pãmânt în care se sãvârºesc lucruri cereºti. Sfintele slujbe ºi în special Sfânta Liturghie sunt rânduieli Biserica este UNA liturgice în cadrul cãrora Cerul este coborât pe pãmânt prin lucrãrile dumnezeieºti Când afirmãm cã Biserica este una (ºi care se sãvârºesc acolo ºi mai ales prin unicã), ne gândim cã Dumnezeu este Unul pogorârea Duhului Sfânt la chemarea - Sfânta Treime fiind deofiinþã ºi nedespreotului. pãrþitã. Ea are un singur cap (conducãtor), pe Mântuitorul Iisus Hristos ºi mãrturiBiserica vãzutã ºi Biserica seºte dintotdeauna ºi pretutindeni aceleaºi nevãzutã adevãruri de credinþã. Dacã este vorba desSub aspectul ei vãzut, Biserica este o pre comunitãþi creºtine din locuri diferite, instituþie condusã de o ierarhie (cu trei folosim pluralul "Biserici", fãrã însã a trepte ierarhice: episcop, preot ºi diacon), atenta la unitatea Bisericii, deoarece care are un scop bine definit: pãstrarea ºi Biserica Ortodoxã se conduce peste tot transmiterea învãþãturilor mântuitoare ale dupã aceleaºi reguli doctrinare (de învãþãDomnului Hristos ºi sãvârºirea lucrãrilor turã), liturgice (de slujbã) ºi canonice (disde sfinþire a credincioºilor pentru realiza- ciplinare).

Actualitatea religioasã

15

Mitropolia Ardealului a inaugurat prima grãdiniþã ortodoxã
La iniþiativa Înaltpreasfinþitului Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, Adunarea Eparhialã a Arhiepiscopiei Sibiului a aprobat la începutul acestui an proiectul înfiinþãrii unei grãdiniþe creºtin-ortodoxe în municipiul Sibiu. S-a avut în vedere, dintru început, necesitatea deosebitã a unor astfel de unitãþi de învãþãmânt în municipiul Sibiu, în care copiii, de la vârsta cea mai fragedã, sã se bucure de o educaþie corectã, în deplinã armonie cu învãþãtura ºi trãirea creºtinã. Grãdiniþa "Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir" ºi-a deschis porþile pentru primii copii la 15 septembrie. În primãvara acestui an au demarat lucrãrile de amenajare a noii grãdiniþe ce avea sã fie denumitã mai apoi "Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir" ºi care avea în plan constituirea a douã grupe de copii cu program prelungit, una cu predare în limba românã ºi una cu predare în limba germanã. Prin mijlocirea Înaltpreasfinþitului Pãrinte Mitropolit Laurenþiu s-a realizat un protocol educaþional cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Sibiu. Având douã cadre didactice plãtite de Bisericã ºi încã douã plãtite de pentru prima Inspectorat, copiii urdatã în noua meazã programa imgrãdiniþã, aflatã pusã de minister, dar pe strada Deabeneficiazã ºi de edulului, la data de caþie religioasã. 15 septembrie, Încã din varã s-au copii, care au când toate lucrãrile de amenajare au fost înscris la grãdiniþa orputut pãºi încheiate. Inaugurarea oficialã s-a fãcut todoxã din Sibiu 45 de douã zile mai târziu, când Înaltpreasfinþitul Pãrinte Mitropolit Laurenþiu a oficiat, împreunã cu un realizãm cel puþin douã lucruri foarte sobor de preoþi, slujba de binecuimportante. Mai întâi putem sã ne folo- vântare a acestui nou spaþiu de sim de frumuseþea ºi energia învãþãmânt. La serbare a participat, spiritualã specifice vârstei lor. alãturi de copii ºi pãrinþi, ºi domnul Apoi putem afla ce îºi doresc ei, profesor Constantin Catrina, ince cãutãri au ei înlãuntrul lor, ºi spectorul ºcolar general al judeþului astfel procesul educaþional, de- Sibiu. mersul catehetic se poate plia pe "Anul viitor vrem sã mai nevoile reale ale tinerilor, pe frã- deschidem un spaþiu pentru încã mântãrile uneori zbuciumate pe douã grupe, la etaj. Deocamdatã Parohia "Sfânta Ana" din Târgu-Mureº a care le poartã ºi pe care nu are cine sã le ia în ne-a fost prea greu sã dãm drumul deschis un centru cultural catehetic pentru seamã, pentru cã nimeni nu îi ascultã. Spaþiul ºi la o cantinã, iar masa este oferitã tineri. "Un loc în care tinerii sã se poatã expri- care va gãzdui acest centru se aflã la demiso- de o firmã de catering, asigurând ma, un loc în care cineva sã îi asculte. De cele lul oficiului parohial ºi este un spaþiu generos, calitatea pe care trebuie sã o aibã o mai multe ori tinerii sunt vãzuþi doar ca recep- care permite organizarea unor seri de film, a masã pentru copii. Dar pe viitor va tori ai educaþiei adulþilor ºi de prea puþine ori unor seri de muzicã si a multor altor activitãþi fi ºi o cantinã, iar instituþia va avea adulþii îºi amintesc ceea ce Însuºi Mântuitorul menite sã ofere tinerilor posibilitatea petrece- tot ceea ce este necesar pentru o Iisus Hristos a spus: "De nu vã veþi întoarce ºi rii timpului liber într-un mod frumos ºi construc- grãdiniþã funcþionabilã" - a spus nu veþi fii precum pruncii, nu veþi intra în tiv", a spus pãrintele Cãtãlin Maier, coordona- Înaltpreasfinþitul Laurenþiu. Împãrãþia cerurilor". Ascultându-i pe tineri torul centrului. Pr. Cristian Vaida www.reintregirea.ro

Centru ortodox pentru tineri la Târgu Mureº

16

Trecut ºi prezent

Biserica „Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavriil“ din Fãgãraº
În 1998, bisericilor din Fãgãraº li s-a alãturat un nou loc unde credincioºii se puteau bucura de sãvârºirea Sfintei Liturghii: capela din incinta unitãþii militare. Atraºi de liniºtea ºi disciplina din timpul slujbelor, dar ºi de cântarea tinereascã ºi curatã de la stranã, mireni ºi militari se înghesuiau în cele douã cãmãruþe unite între ele, amenajate pentru slujire într-una din clãdirile unitãþii. Astãzi, locaºul de cult din incinta Centrului de Instruire pentru Infanterie ºi Vânãtori de Munte (U.M.01041) din Fãgãraº este o bisericã frumoasã, situatã la DN1, care atrage atenþia trecãtorilor prin frumuseþea simplitãþii ºi a bunului-gust. Cum a fost drumul pânã aici ne povesteºte, în prag de sãrbãtorire a hramului, pãrintele militar Gherasim Frãþilã, slujitorul acestui locaº: ÎNCEPUTURILE. Înainte de a lua fiinþã o treime din biserica noastrã de garnizoanã, a existat în totalul lucrãincinta unitãþii militare o capelã amenajatã rilor ºi plãþiîntr-un corp de clãdire, care a funcþionat lor necesare. Dumnezeu a purtat între Paºtele anului 1998 ºi Crãciunul anu- mereu în grija Sa aceastã lului 2003. În acest rãstimp s-a lucrat cu crare. Deºi în toatã vremea ºanosârdie la ridicarea sfântului locaº de as- tierului am avut puþini bani, la tãzi, care are ca hram ºi ocrotitori pe "Sfin- vremea potrivitã veneau cât era þii Arhangheli Mihail ºi Gavriil", sãrbã- necesar, prin binecuvântarea ºi purtarea Lui de grijã. toriþi la 8 noiembrie. Dupã multã trudã ºi jertfã Piatra de temelie s-a pus în ajunul Zilei Armatei din anul 2000, de cãtre Preasfin- s-a reuºit, începând cu sãrbãþitul Visarion, pe atunci Episcop Vicar al toarea "Naºterii Domnului" din Arhiepiscopiei Sibiului, în prezenþa pre- anul 2003, sã se sãvârºeascã, în oþilor din oraº, a personalului instituþiei ºi bisericã, prima sfântã slujbã. În a unor invitaþi ºi credincioºi din Fãgãraº. urmãtorul an, 2004, la sãrbãProiectul bisericii a fost realizat la Braºov toarea "Înãlþãrii Domnului", biserica a ºi în scurt timp am întocmit documentele primit binecuvântarea arhiereascã din parnecesare, obþinând toate aprobãrile ºi tea Preasfinþitului Visarion Rãºinãreanul, prilej cu care s-au sfinþit ºi cele 3 clopote demarând apoi lucrãrile. Am optat pentru stilul arhitectonic aduse din Grecia. Biserica a fost împotradiþional ardelenesc, cu bisericã de zid de dobitã cu candelabre aurite venite de la tip navã, turn clopotniþã ºi pridvor deschis Moscova, cu ajutorul credincioasei Anuþa la intrare. Lucrãrile au fost fãcute de echipe Oltean, cu iconostas sculptat la Bacãu ºi de muncitori specializaþi, dar ºi de cãtre per- icoanele pictate ale catapetesmei. Dupã aproape ºase ani de când se slusonalul calificat al formaþiunii Cazarma-re, jeºte în bisericã a mai rãmas de înfãptuit sub directa îndrumare a preotului militar. SUB PURTAREA DE GRIJà A LUI lucrarea de picturã în tehnica frescã, dupã DUMNEZEU. Ca sursã de finanþare am avut care sã se pecetluiascã toatã strãdania cu donaþiile benevole din partea angajaþilor evenimentul sfinþirii sfântului locaº. unitãþii militare, dar ºi un ajutor substanþial OCROTITORI DE NÃDEJDE. În tot acest acordat de cãtre credincioºi din zona rãstimp s-a vãzut în chip minunat ajutorul Fãgãraºului, remarcându-se în mod deo- Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavriil, sebit domnul Ilie Iosu, care a suportat circa cãrora le este închinatã biserica ºi sub

Pr. militar Gherasim Frãþilã

ocrotirea cãrora se sãvârºesc sfintele slujbe, dar ºi întreaga asistenþã religioasã din instituþia noastrã militarã. Alegerea Sfinþilor Arhangheli ca hram al acestei biserici nu este întâmplãtoare. Dacã privim la icoana lor, vedem reprezentarea relaþiei dintotdeauna dintre Armatã ºi Bisericã: Mihail, îmbrãcat ostãºeºte, cu chip încordat ºi dârz, gata de luptã ºi cu sabia în mânã - simbol al Oºtirii; Gavriil, luminat, cu chip blând, vesel ºi plin de iubire, ajutãtor în mântuirea omenirii -simbol al Bisericii. Sfinþii Arhangheli sã ne acopere cu acoperãmântul aripilor lor îngereºti ºi sã desãvârºeascã lucrarea începutã cu nãdejdea în ajutorul lor! Pr. militar Gherasim Frãþilã Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Corecturã: Amalia Dragne nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Tehnoredactor: Natalia Corlean Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (BuPreºedinte fondator: Pr. protopop Ioan Ciocan cium), Arhidiac. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Aºteptãm opiniile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la Redactor ºef: Natalia Corlean Magda (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion apostolatfagaras@yahoo.com ISSN 2065 - 765X Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL, Braºov Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea)

CMYK