33
apare
octombrie 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
În România se dezbate public legiferarea prostituþiei ºi a drogurilor
Din cuprins:
Când începe educaþia? În lanþuri cu Dumnezeu!
Mulþi pãrinþi se întreabã la ce
vârstã ar trebui începutã educa-
þia unui copil. Rãspunsul îl pri-
mim de la PS Irineu, episcop de
Ecaterinburg ºi Irbitk. (pag. 6)
Socializarea pe internet,
între avantaje ºi riscuri
Socializarea virtualã ne ocupã
destul de mult timp. Cunoaºtem
însã toate aspectele ei? (pag. 11)
Cât mai suntem,
cât mai sunt,
mângâiaþi-i pe pãrinþi
Porunca a 5-a e atât de impor-
tantã, încât criza ei se reflectã
în mod negativ asupra întregu-
lui spectru social, civil ºi bi-
sericesc. (pag. 4)
(pag. 5)
Editorial de Pr. Alexandru Stanciu strânsoarea lui tiranicã. Chiar dacã aº smerenie, cu blândeþe, cu îndelungã-rãb-
Dragoste sau urã? servi tot felul de delicatese, ar fi ca ºi când dare, îngãduindu-vã unii pe alþii ºi iertând
De secole, batjocoritorii aº mânca pâine uscatã. Regele Solomon unii altora, dacã are cineva vreo plângere
au râs de sfatul Domnului trebuie sã fi avut o experienþã asemãnã- împotriva cuiva; dupã cum ºi Hristos v-a
Iisus: "Iubeºte pe vrãjmaºul toare pentru cã el scria: "Mai bine un iertat vouã, aºa sã iertaþi ºi voi. Iar peste
tãu", socotindu-l ca fiind ne- prânz de verdeþuri ºi dragoste decât un toate acestea, îmbrãcaþi-vã întru dragoste,
practic, idealist, absurd. As- bou îngrãºat ºi urã" (Proverbe 15, 17). care este legãtura desãvârºirii" (Coloseni,
tãzi, psihiatrii îl recomandã Omul pe care-1 urãsc poate sã fie la mulþi cap. 3).
ca pe un leac universal pentru multe din kilometri de dormitorul meu, dar mai crud Fã puþin bine vrãjmaºului tãu ºi vei fi
bolile omului. decât orice conducãtor de sclavi. El bi- surprins sã afli cã va fi mult mai uºor sã-1
Atunci când Domnul zice "Iartã de ciuieºte gândurile mele, iar patul meu cu iubeºti. Aceasta este metoda sãnãtoasã,
ºaptezeci de ori câte ºapte", El nu se arcuri moi devine un instrument de tor- creºtineascã ºi psihologicã de a schimba
gândeºte numai la sufletele noastre, ci ºi la turã. Cel mai umil sclav poate sã doarmã, simþãmintele noastre. Ea va face tot atât
trupurile noastre, spre a fi ferite de o eu însã nu. Trebuie sã recunosc în sfârºit de multe minuni câte au fost fãcute de
mulþime de boli. Atunci când urãsc un cã sunt sclavul fiecãrui om asupra cãruia lampa lui Aladin. Simþi atunci cã un mira-
om, eu devin sclavul lui. Eu nu mai pot sã îmi vãrs mânia. col divin s-a petrecut în interiorul tãu din
muncesc cu bucurie din cauzã cã acela Sf. Pavel schiþeazã paºii ce trebuie cauzã cã dragostea lui Dumnezeu strãbate
stãpâneºte mereu gândurile mele. Resen- fãcuþi spre descãtuºarea de duhul rãzbu- întreaga ta fiinþã. Imposibilul s-a produs!
timentele produc prea mulþi hormoni de nãrii: "Omorâþi mãdularele voastre, cele "Iubiþi pe duºmanii voºtri, faceþi bine
încordare în corpul meu ºi devin obosit pãmânteºti… mânia, iuþimea, rãutatea, celor ce vã urãsc." Acesta poate sã fie un
dupã numai câteva ore de lucru. Munca pe defãimarea, cuvântul de ruºine din gura tonic foarte amar de înghiþit, dar când va
care altãdatã o fãceam cu plãcere, este voastrã. Nu vã minþiþi unul pe altul... ajunge la inimã, el va fi surprinzãtor de
acum o corvoadã. îmbrãcaþi-vã, dar, ca aleºi ai lui fortificant ºi antrenant. Dacã poþi sã iu-
Omul pe care îl urãsc mã urmãreºte Dumnezeu, sfinþi ºi prea iubiþi, cu beºti, nu trebuie sã mori. Fãcând binele,
pretutindeni ºi nu pot sã mã eliberez din milostivirile îndurãrii, cu bunãtate, cu poþi sã schimbi ura în dragoste.
CMYK
2 Eveniment
omagiu prin cuvânt, vorbind despre pãrin-
Zâmbind pentru Veºnicie tele aºa cum l-a cunoscut în cercul misio-
nar al preoþilor din jurul oraºului Victoria.
Imediat dupã miezul nopþii, la primele ore ale zilei de 29 august 2009, în spitalul CU ZÂMBETUL PE BUZE. Cu douã sãp-
din Târgu-Mureº, pãrintele Gheorghe-Vasile Gãitãnaru, parohul comunitãþii orto- tãmâni înainte de a muri, pãrintele Gheor-
doxe din Feldioara - Protopopiatul Fãgãraº, s-a stins din viaþa aceasta pãmânteascã. ghe a trimis mesaje mai multor preoþi ºi
Pãrintele a fost rãpus de cancer, una din bolile nemiloase ale vremurilor noastre, la colegi: "Simt cum mã topesc ca ceara clipã
vârsta de doar 39 de ani. de clipã. E groaznic! Dumnezeu ºi Maica
VIAÞA. Pãrintele Gheorghe s-a nãscut Domnului sã mã întãreascã! Iertaþi-mã, vã
în 9 octombrie 1969, în oraºul Brezoi, din rog!" Împãcat cu toþi ºi nãdãjduind în mila
judeþul Vâlcea. Rãmânând orfan de ambii lui Dumnezeu ºi a Maicii Domnului, cu
pãrinþi, pãrintele a fost luat în grija doam- sufletul purificat de suferinþele cumplite
nei Georgeta Cosma, mãtuºa sa dupã mamã, din ultimul an ºi mângâiat de lumina ce-
care s-a ocupat de creºterea ºi educarea reascã ce i s-a arãtat de mai multe ori în
lui, îndrumându-i paºii pe calea Teologiei. ultimele zile ale vieþii sale, Pãrintele Gheor-
Se cãsãtoreºte cu doamna preoteasã ghe s-a mutat acolo "unde nu mai este
Elena-Simona Macarie, apoi este hirotonit durere, nici întristare, nici suspin, ci viaþã
de cãtre Preasfinþitul Visarion Rãºinãrea- fãrã de sfârºit", zâmbind pentru Veºnicie,
nul, pe atunci episcop-vicar al Arhiepisco- cãci a adormit cu zâmbetul pe buze.
piei Sibiului, pe seama parohiei Feldioara, Gheorghe a fost chemat sã slujeascã la al- Rugãm pe Bunul Dumnezeu sã mân-
din protopopiatul nostru, unde a slujit 10 tarul ceresc al lui Dumnezeu, unde conti- gâie cu harul sãu dumnezeiesc familia în-
ani. Aici munceºte cu timp ºi fãrã timp nuã sã se roage pentru cei dragi, aºa cum a dureratã, pe doamna preoteasã Elena-
pentru mântuirea sufleteascã a enoriaºilor fãcut-o ºi la altarul bisericii pãmânteºti. În- Simona, pe fiica lor, Elena-Bianca, ºi pe
sãi, dar ºi pentru binele lor vremelnic: a tristarea ºi lacrimile vãrsate de cei îndure- toþi cei apropiaþi: credincioºi ai Parohiei
împodobit sfântul lãcaº cu picturã nouã, a raþi primesc acum puterea de a se transfor- Feldioara, rude, colegi ºi prieteni.
acoperit biserica cu þiglã metalicã, a pus ma în ofrandã, în dar, în rugãciune pentru Hristos Domnul, Cel mort ºi înviat,
geamuri de tip termopan, a cumpãrat o pãrintele plecat la Domnul. Aceastã putere sã-l ierte de cele ce a greºit în viaþã, sã-l
nouã casã parohialã. Chiar bolnav fiind, se o dã rugãciunea Bisericii din cadrul slujbei odihneascã cu drepþii ºi de fericire veºnicã
îngrijeºte ºi de încãlzirea centralã ºi înlo- de înmormântare a preoþilor, care este una sã-i facã parte în Împãrãþia cea cereascã!
cuirea iconostasului existent cu unul nou, dintre creaþiile liturgice cele mai frumoase. Pr. Ion Tãrcuþã
lucrãri rãmase însã neterminate. Ea reprezintã ultima predicã a preotului îna-
SLUJBA DE ÎNMORMÂNTARE. Slujba de intea credincioºilor sãi, ca unul care ºi-a Pãrintele Aurel
înmormântare a avut loc în data de 31 împlinit lucrarea preoþiei pe care i-a rân- Vestea cã vrednicul pãrinte Aurel
august, la Sibiu, în biserica cu hramul duit-o Dumnezeu prin darul Lui. Rãduleþ a trecut la cele veºnice a întris-
"Intrarea Maicii Domnului în Bisericã" ÎNHUMAREA. La dorinþa pe care pãrin- tat în data de 27 septembrie 2009 mulþi
din cartierul Lazaret, unde este paroh tele Gheorghe ºi-a exprimat-o înainte de a credincioºi ºi slujitori ai altarului din
pãrintele profesor Vasile Mihoc. pleca dintre noi, trupul sãu neînsufleþit a întreaga Arhiepiscopie a Sibiului ºi din
Dupã sãvârºirea Liturghiei arhiereºti, a fost aºezat în þãrâna strãmoºilor sãi din Þara Fãgãraºului, locul de care se leagã
început slujba de înmormântare, cu un im- satul Vãratica, judeþul Vâlcea, fiind înmor- originile pãrintelui, o bunã parte a activi-
presionant sobor de preoþi, la sfârºitul cã- mântat alãturi de mama sa. tãþii sale pastorale ºi de asemenea multe
reia Preasfinþitul Pãrinte Andrei, Episco- Aici, pãrintele profesor Vasile Mihoc realizãri pe plan spiritual ºi familial.
pul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a ros- s-a adresat credincioºilor parohiei Vãratica,
tit cuvânt de îmbãrbãtare ºi mângâiere su- arãtând cã înainte de moarte pãrintele UN CHIP CE VA RÃMÂNE VEºNIC. Sta-
fleteascã pentru cei îndureraþi, subliniind Gheorghe a trecut prin mari suferinþe, care tutul pe care ºi l-a construit pãrintele în cei
mãreþia slujirii preoþeºti, slujire ce are con- l-au pregãtit duhovniceºte pentru plecarea 66 de ani de viaþã, ca preot model, de o
tinuitate nu numai pe pãmânt, ci ºi în cer. dintre noi, prin ele pãrintele reuºind sã ardã înaltã þinutã moralã ºi spiritualã, ca fami-
Pãrintele protopop Ioan Ciocan, însoþit etapele vieþii mai repede, aºa cum Sfântul list convins - prin frumoasa familie ce ºi-a
de un grup de preoþi din Protopopiatul Fã- Ioan Botezãtorul a sfârºit de tânãr prin moar- întemeiat-o, fiind tatãl a 13 copii, cãrora
le-a oferit o educaþie deosebitã, ca ziditor
gãraº, a rostit necrologul, aducând mãr- te muceniceascã, sau aºa cum Cuvioasa
de biserici - atât de piatrã, cât ºi în sufletele
turie despre vrednicia pãrintelui Gheorghe. Parascheva a murit la vârsta de numai 25 credincioºilor, ca iubitor de cunoaºtere ºi
Mai multe despre pãrintele ne-a mãrturisit de ani. A plecat devreme dintre noi, dupã educaþie religioasã - prin cultura ce ºi-a însu-
Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul Ar- socotinþele noastre, însã Dumnezeu a ºtiut ºit-o ºi prin întemeierea ºi susþinerea învã-
dealului, în special cu referire la ultimele cã acum este mai pregãtit pentru Veºnicie. þãmântului teologic din Fãgãraº ºi ca pãrin-
sale sãptãmâni de viaþã, când a vorbit de Purtat pe umerii preoþilor, pãrintele te al tuturor celor care l-au cunoscut, ne
mai multe ori cu el. Am aflat astfel cã pã- Gheorghe a înconjurat pentru ultima datã determinã sã ne înclinãm smeriþi în faþa
rintele Gheorghe a înþeles ºi a acceptat cã biserica, apoi a fost dus la locul de veci, chipului ce va rãmâne veºnic viu în con-
aceasta este rânduiala lui Dumnezeu ºi cã, unde pãrintele Octavian Smãdu, parohul ºtiinþele noastre, ale celor care l-am cunos-
dacã Dumnezeu l-a chemat acum, El se va bisericii "Sfinþii Împãraþi Constantin ºi cut sau am avut ºansa sã-i fim aproape.
îngriji ºi de cei ce rãmân în urma sa. Pãrintele Elena" din oraºul Victoria, a adus un DATE BIOGRAFICE. Pãrintele Aurel
3 Eveniment
La Dejani, sub Acoperãmântul Maicii Domnului
Pe data de 1 octombrie, Biserica noastrã a serbat Acoperãmântul Maicii zent. Totodatã, Preasfinþitul Andrei a
Domnului. În Þara Fãgãraºului aceastã sãrbãtoare este marcatã în mod deosebit, acordat acte de cinstire ctitorilor ºi bine-
pentru cã este hramul aºezãmântului monahal de la Dejani. Încã de dimineaþã, fãcãtorilor care au sprijinit de-a lungul
poiana mãnãstirii a devenit neîncãpãtoare pentru pelerinii care au venit, în numãr anilor Mãnãstirea Dejani.
mare, cãtre acest "Tabor al Þãrii Fãgãraºului", pentru a o cinsti pe Maica La sfârºitul solemnei festivitãþi, pãrin-
Domnului, dar ºi pentru a participa la slujba de sfinþire a noului paraclis. tele stareþ Varlaam le-a mulþumit în mod
special celor doi ierarhi prezenþi la
În 2003, de hramul bisericii mari, acest ceas de rugãciune ºi de binecu-
Preasfinþitul Visarion Rãºinãreanul, vântare, dãruindu-le câte un engol-
Episcopul Vicar din acea vreme, a pus pion, ca semn al recunoºtinþei ºi ale-
piatra de temelie a unui nou paraclis, de sei preþuiri pentru dragostea arãtatã.
dimensiunile unei biserici. Iatã cã, dupã Credincioºii prezenþi au trecut apoi
ºase ani, Dumnezeu a rânduit ca tot Pã- cu toþii prin sfântul altar pentru a se
rintele Episcop sã oficieze ºi slujba de închina. Sãrbãtoarea s-a încheiat cu
sfinþire, acum în calitate de Episcop al o agapã frãþeascã, organizatã de cã-
Tulcii, împreunã cu Preasfinþitul Andrei tre mãnãstire.
Fãgãrãºeanul, actualul Episcop Vicar al Din biserica mare, cu hramul cin-
Arhiepiscopiei Sibiului, ºi un sobor de stitului Acoperãmânt, icoana Maicii
50 de preoþi ºi diaconi veniþi din întrea- Domnului cu Pruncul în braþe, fãcã-
ga Þarã a Fãgãraºului ºi nu numai. adevãratã trãire duhovniceascã. Slujba a toare de minuni, rãmâne sã vegheze
A fost o zi cu adâncã semnificaþie pen- debutat cu Acatistul Acoperãmântului Mai- asupra Mãnãstirii Dejani: "Împãrate Ce-
tru toþi cei prezenþi, slujitori ºi pelerini, veniþi cii Domnului, urmat de Sfânta Liturghie. resc, primeºte pe tot omul care se roagã
la Mãnãstirea Dejani, departe de lume ºi La finalul acesteia, Pãrintele Stareþ, Iero- Þie ºi cheamã numele meu întru ajutor, ca
zgomot, pentru a participa la sfinþirea aces- monahul Varlaam, a fost hirotesit singhel, sã nu plece nimeni de la faþa mea neaju-
tui nou locaº din incinta obºtii monahale, iar ierodiaconul Chiril a primit distincþia torat ºi neascultat" (Acatistul Acoperã-
care poartã hramul "Schimbarea la Faþã". de arhidiacon, pentru toate eforturile depu- mântului Maicii Domnului, icosul 10).
Atmosfera întregii zile a fost una de se de la înfiinþarea mãnãstirii pânã în pre- Diac. Claudiu Pãun
renþiu, pânã la alegerea acestuia ca
Rãduleþ s-a mutat la Domnul Episcop de Caransebeº, legaþi fiind
printr-o veche prietenie de familie
Rãduleþ s-a nãscut la 10 septembrie este încercatã din nou, de începutã în Þara Fãgãraºului.
1943, în Berivoii Mari din judeþul Braºov, moartea fiicei Elena. PROFESOR ºI PÃRINTE. De numele
unde îºi petrece copilãria ºi primii ani de CTITOR DE LOCAºURI pãrintelui Aurel Rãduleþ se leagã ºi
ºcoalã. Urmeazã cursurile Seminarului SFINTE. La evenimentele
înfiinþarea Seminarului Teologic din
Teologic din Cluj-Napoca, absolvind ca din decembrie 1989, dato- Fãgãraº, pe care l-a susþinut din rãs-
ºef de promoþie în 1963, ºi ale Institutului ritã popularitãþii dobândite puteri în ciuda a multe împotriviri. În
Teologic din Sibiu. În 1966 se cãsãtoreºte între sibieni, este ales în cadrul acestei ºcoli a activat ºi dânsul,
cu Anicuþa ªolcã din Felmer. Tot în 1966 primul Consiliu F.S.N. al alãturi de unul din fiii sãi, Teodor,
este hirotonit diacon ºi preot pentru paro- Municipiului Sibiu ºi apoi vreme de mai mulþi ani, reuºind sã-i
hia Imper-Doboi, din Secuime, unde a Vicar al Arhiepiscopiei Sibiu, poziþie din cucereascã pe tinerii elevi seminariºti prin
cerut sã facã misiune, apoi la Tuºnad ºi care va avea un aport deosebit la viaþa reli- blândeþea ºi bunãtatea sa.
Sãcel, judeþul Harghita. gioasã a oraºului ºi a Arhiepiscopiei, la Realizãrile în plan profesional sunt se-
Din 1972 pânã în 1982 a activat la înfiinþarea de noi parohii ºi mãnãstiri, con- condate de cele în plan familial. Pierderea
parohia Copãcel din judeþul Braºov. Un struirea de noi biserici, promovarea ºi celor doi copii, cu toate cã a constituit un
fapt deosebit în perioada de la Copãcel reabilitarea a numeroºi preoþi. moment de rãscruce în viaþa pãrintelui, i-a
este numirea în 1975 pe postul de consi- În 1990 amenajeazã la Sibiu douã întãrit ºi mai mult credinþa ºi dragostea fa-
lier administrativ bisericesc al nou înfi- capele, pe strãzile Anton Pann ºi Bacovia, þã de Dumnezeu. Pe lângã aceºtia, pãrinte-
inþatei Episcopii de Alba Iulia, unde timp care funcþioneazã pânã astãzi. În Þara Fã- le a fost binecuvântat de Dumnezeu cu alþi
de câteva luni va activa alãturi de gãraºului, pe pãmânturile moºtenite de la 11: 6 bãieþi ºi 5 fete; toþi cei 6 bãieþi sunt ab-
Preasfinþitul Emilian Birdaº. familie, a început în 1993 construirea solvenþi de teologie, 5 dintre ei fiind preoþi.
Moartea fiului Gheorghiþã, în 1981, a Mãnãstirii Berivoi, fiind primul ctitor. Viaþa pãrintelui Aurel Rãduleþ, cu
determinat plecarea din Copãcel la Sibiu, Dorinþa pãrintelui dintotdeauna a fost toate încercãrile, suferinþele ºi împlinirile
la parohia Iosefin II, ocupatã prin concurs, de a construi din temelii o bisericã, vis ei, ne face sã-l considerãm un preot model
slujind la biserica "din Groapã". În Sibiu concretizat în actuala Catedralã "Sfinþii ºi un fiu de excepþie al Þãrii Fãgãraºului.
începe o altã perioadã rodnicã în pastoraþia Împãraþi Constantin ºi Elena", din Piaþa Dumnezeu sã-l odihneascã în pace ºi
sa, prima din realizãri fiind slujirea Sfintei Prahovei - Sibiu, începutã în 1990 ºi unde veºnicã sã-i fie pomenirea!
Liturghii zilnic. În martie 1989, familia a slujit alãturi de Înaltpreasfinþitul Lau- Arhidiac. Nicolae Lie
4 Actual
Ia priviþi-i cum se duc,
Cât mai suntem, cât mai sunt, Ia priviþi-i cum se sting,
Lumânãri în cuib de cuc,
mângâiaþi-i pe pãrinþi Parcã tac, ºi parcã ning.
CMYK
Actual 5
În România se dezbate public legiferarea prostituþiei ºi a drogurilor
În lanþuri cu Dumnezeu!
Suntem o naþiune jalnicã. Un popor de plâns. Cred cã e pentru prima
datã când mi-e jenã cã sunt nãscut din rãdãcina acestui neam. Nu am fost
niciodatã naþionalist, cu atât mai puþin ºovin. Dar aveam mândria mea cã
fac parte dintr-un popor cu trãsãturi preponderent creºtine.
Nu am fost aºa mereu! dependenþã, transformând viaþa con-
s-a împuþinat numãrul purtãtorilor de boli
Oare de ce or fi numit unii trãitori autoh- sumatorului viciat într-un calvar pentru cel cu transmitere sexualã, prin legiferarea
toni aceastã þarã "grãdina Maicii Domnu- în cauzã, dar mai ales pentru cei din jurul prostituþiei? Cã numãrul divorþurilor a
lui"? Cred cã au simþit binecuvântarea lui? scãzut, pentru cã soþia ºtie de unde vine
acestui mic colþ de rai în care diavolul cu Dar ceea ce este mai dureros este fap-
tul cã ºi poporul acesta îºi urmeazã con- soþul ºi invers? Cã pãrinþii stau mai
anevoie îºi fãcea simþitã prezenþa. Miile de liniºtiþi, întrucât ºtiu cã ai lor copii se dro-
biserici, sutele de mãnãstiri, milioanele de ducãtorul orbeºte. ªaizeci ºi ºase la sutã
dintre români spuneau într-un sondaj de gheazã într-un loc special amenajat?
creºtini sub ascultarea unor conducãtori cu Vreau sã vã întreb: de unde au venit
fricã de Dumnezeu ºi cu dragoste de neam opinie cã vor prostituþie ºi droguri. A în- aceste concepþii libertine de legiferare a
au fãcut ca acest popor sã-ºi pãstreze chi- nebunit lumea, fraþilor! pãcatului? De dincolo, nu? Iar aleºii noºtri
pul conºtiinþei curat. Chiar ºi copilul tãu poate deveni ne spun cã ce vine de dincolo e bun. Fals,
Curãþia moralã a fost pãstratã cu sfin-
þenie multe veacuri la rând. Chiar dacã une-
drogat sau prostituatã. fraþilor! Ei spun cã vor sã aibã grijã de
Votezi pentru el? oameni, de semenii lor, ca sã-i protejeze.
ori conducãtorii acestui neam s-au revoltat Dar uitã cã purtãtorul de grijã al lumii
împotriva lui Dumnezeu, "talpa þãrii", popo- Vreau sã te întreb pe tine, domnule sau acesteia este în primul rând Dumnezeu.
rul acesta greu încercat, a reuºit sã-ºi pãstre- doamnã, care îþi doreºti prostituþie ºi Dacã ei ar dori sã poarte bine de grijã
ze identitatea cereascã. "Suntem fiii Celui droguri legiferate: cum te vei simþi dacã lumii acesteia ºi semenilor, ar asculta ºi de
de Sus!" mãrturiseau ei ori de câte ori ros- vei afla cã copilul tãu este un drogat pen- glasul Celui care de milioane de ani con-
teau rugãciunea Tatãl nostru. Iar aceasta o tru cã tu ai ales acum sã-i dai posibilitatea duce lumea aceasta. Iar glasul Lui spune
fãceau cu trãire smeritã, nu demonstrând sã se drogheze? Pentru cã tu alegi acum cã este poruncã dumnezeiascã ºi cazi sub
celor din jurul lor cã se roagã, ci chiar sã-i spui cã este legal sã se drogheze, cã incidenþa legii divine dacã desfrânezi sau
rugându-se lui Dumnezeu. Au fost momen- este normal ºi firesc sã se drogheze. dacã faci din drog un idol al tãu.
te în istoria poporului nostru când con- Cum te vei simþi când cel pe care îl
ducãtorii lui nu au mai vrut sã audã de iubeºti va deschide uºa casei tale având Un Dumnezeu în lanþuri
Dumnezeu. Dar atunci oamenii de rând au aerul unui extatic bolnav ºi îþi va spune cã Înþelegeþi acum ai cui purtãtori de cuvânt
reuºit sã-ºi pãstreze conºtiinþa curatã, nu a fãcut nimic rãu, întrucât legea nu-l se fac cei ce voiesc legiferarea pãcatului?
apãrându-ºi credinþa nealteratã. opreºte de la a se droga? Deci dacã nu este Diavolul strigã acum ca un leu prin gura lor.
împotriva legii, înseamnã cã este bun. Ar încerca orice truc pentru a-L scoate pe
"Încã ne rugãm pentru con- Cum te vei simþi când fiica ta va deveni Dumnezeu din conºtiinþa curatã a acestui
ducãtorii noºtri…" bãtaia de joc a unor nenorociþi sexuali care neam. Dar nu pot dintr-o datã. De aceea în-
Acum parcã ºi conducãtorii ºi poporul vor abuza animalic de ea într-un bordel de cearcã fel ºi fel de trucuri. Ca sã fie uitat
au luat-o razna. Am urmãrit recent dezba- lux, pentru cã tu accepþi azi ca prostituþia Dumnezeu, trebuie þinut departe de noi.
terile publice cu privire la legiferarea dro- sã devinã o meserie ca oricare alta? Câþi Nu-L pot face nevãzut cu totul din conºtiin-
gurilor ºi a prostituþiei în România. M-am ani din viaþa ta þi-ai jertfit ca sã te bucuri de þa noastrã. Dar încearcã cel puþin sã ne ara-
întrebat la început de ce aceastã idee a tre- ea, iar acum o arunci în mâinile unor porci te cã pot sã-L punã puþin la colþ pe Dumnezeu.
buit sã porneascã tocmai de la conducã- care doresc sã se destrãbãleze cu ea? Un Dumnezeu în lanþuri. Asta vor sã
torul acestei naþiuni. Îmi vin acum în De ce dorinþele animalice ale unui cerc ne spunã ei. Cã Dumnezeu este legat de
minte imaginile în care îl vedeam pe pre- restrâns de oameni trebuie sã devinã legi mâini ºi de picioare, privind la noi, la destrã-
ºedintele þãrii în bisericile noastre, stând pentru întreaga naþiune? De ce, dragi români? bãlarea noastrã, neputând face nimic omu-
alãturi de slujitorii lui Dumnezeu ºi de lui care se crede dumnezeu. Un Dumne-
mulþimea credincioasã, ºi însemnându-se Justificãri puerile zeu în lanþuri. Asemenea lui Prometeu. Iar
cu semnul Sfintei Cruci. Oare ce con- Au încercat unii sã-ºi justifice atitu- noi suntem corbii care-i sfâºiem pieptul.
ºtiinþã religioasã are acest om, dacã el nu dinea pro-prostituþie ºi pro-droguri spu- Un Dumnezeu în lanþuri? Da. Este în
cunoaºte elementarul credinþei neamului nând cã aºa vor fi mai uºor de verificat ºi lanþuri, precum a fost ºi pe cruce. Dacã
pe care îl conduce? Oare nu ºtie, ca simplu de þinut sub control cei care le practicã. unii vor cu tot dinadinsul sã demonstreze
creºtin, cã prostituþia este tot una cu adul- Oare? Aºa sã fie? Ce spun, domnilor, sta- cã pot sã-L lege, tu cel puþin nu-i sfâºia
terul, curvia, preacurvia sau desfrânarea? tisticile europene ºi chiar cele mondiale? pieptul. Nu accepta legiferarea prostituþiei
Oare nu ºtie cã drogurile, indiferent cã Cã s-au împuþinat numãrul celor ce se ºi a drogurilor!
sunt uºoare sau mai puþin uºoare, creeazã drogheazã, prin legiferarea drogurilor? Cã Pr. Iosif Ciolan
CMYK
6 Educaþie creºtinã
"Te plângi cã fiul tãu este neascultã-
Când începe educaþia? tor? Cu uºurinþã ai fi putut, pe vremea
când era încã mic, sã îl fi îndreptat, sã îl
Spune ºi un proverb: "Ceea ce înveþi de mic, nu uiþi pânã la fi obiºnuit cu ordinea, sã îl fi învãþat sã
bãtrâneþe!" Puþini sunt acei pãrinþi care ar putea fi lãudaþi fie conºtiincios în îndatoririle sale, sã
pentru acordarea unei educaþii corecte copiilor lor. Uneori se vindeci boala sufletului sãu. Când pãmân-
întâmplã chiar ca anumiþi pãrinþi, care sunt ei înºiºi foarte buni tul era încã bun pentru a fi cultivat,
ºi evlavioºi, sã aibã copii cu un caracter rãu, absolut diferit de atunci trebuia sã smulgi buruienile, mai
al lor. Una dintre cauzele de bazã ale acestui fenomen trebuie înainte de a fi apucat sã prindã rãdãcini
cãutatã în însãºi educaþia pe care aceºtia o oferã. adânci. Neglijenþa ta este de vinã, pen-
DE LA ÎNCEPUT. Educaþia copiilor tre- tor, mai pofticios, tot tru cã acum patimile fiului tãu sunt
buie începutã încã de la cea mai fragedã vârs- timpul nemulþumit ºi foarte puternic statornicite în inima sa."
tã. Vã este tuturor cunoscut cât de repede se rãutãcios. Abia în ultimul ceas li se des- Sf. Ioan Gurã de Aur
dezvoltã o sãmânþã aflatã sub pãmânt. Fac- chid ochii. Atunci se hotãrãsc sã se intere- nu a fost la rândul Sãu copil ºi tânãr? "Iar
torii care contribuie la dezvoltarea ei încep seze, în sfârºit, ºi de educaþia copilului lor copilul creºtea ºi Se întãrea cu duhul, umplân-
imediat sã-ºi facã simþitã influenþa. Cãldura alintat, însã, iubiþi pãrinþi, acum este deja du-Se de înþelepciune, ºi harul lui Dumne-
ºi umiditatea trezesc tânãrul vlãstar ºi el în- foarte târziu! Copãcelul a crescut! zeu era asupra Lui" (Luca 2, 40). Oare nu
cepe încet-încet sã urce cãtre suprafaþã. A- CONCEPÞII PEDAGOGICE GREºITE. Alþi sunt de ajuns multele mãrturii cuprinse în
celaºi lucru se întâmplã ºi cu copilaºul care, pãrinþi greºesc însuºindu-ºi anumite concep- vieþile sfinþilor, care ne aratã cã aceºtia, încã
asemenea seminþei, vine în aceastã lume ºi þii pedagogice greºite, care, din pãcate, în de la cea mai fragedã vârstã, îºi cultivau vir-
creºte neîncetat. Firea umanã se dezvoltã cel zilele noastre sunt foarte rãspândite. Acestea tuþi ca evlavia, ascultarea, bunãtatea? ªi dacã
mai repede, din toate punctele de vedere, sunt apoi foarte greu de schimbat, deoarece Mântuitorul ne spune despre copii: "Lãsaþi
mai ales la vârsta copilãriei. Tot acum are ne- sunt folosite ºi ca pretexte, pe de o parte copiii sã vinã la Mine!" (Matei 19, 14) ºi
voie ºi de cea mai mare îngrijire ºi atenþie. pentru a justifica scãderile ºi obiºnuinþele încã: "Vai celui care va sminti pe unul din-
Dezvoltarea trupeascã are loc repede ºi rele ale copiilor, iar pe de alta, pentru a aco- tre aceºtia mici care cred în Mine." (Matei
continuu, în vreme ce ºi mai repede înain- peri neglijenþa ºi indiferenþa pãrinþilor faþã 18, 6) rezultã oare concluzia cã le este im-
teazã cea sufleteascã. Copilul începe sã vor- de corecta îndrumare ce ar fi trebuit acordatã. posibil copiilor sã fãptuiascã virtutea? Dim-
beascã, sã înþeleagã primele lucruri, sã gân- "Cu timpul o sã înþeleagã", se mulþu- potrivã! Domnul spune toate acestea ca sã
deascã, sã judece. Voinþa sa se întãreºte ºi în- mesc sã spunã alþi pãrinþi. "Copilul o sã în- scoatã în evidenþã cã virtutea poate fi lucra-
vaþã încet-încet sã acþioneze de la sine. Min- ceapã sã gândeascã mai mult, înþelegând ºi tã de la vârstã fragedã, lucrarea ei fiind în
tea sa se îmbogãþeºte cu înþelegerea obiec- singur ce este bine ºi ce este rãu". Cât de dis- acelaºi timp cu mult mai curatã, mai nevi-
telor care îl înconjoarã, în vreme ce, împre- trugãtoare este ºi aceastã înºelare de sine! novatã, mai autenticã. De aceea vã spun:
unã cu acestea, începe sã înþeleagã ºi câte ce- Simpla cunoaºtere a binelui nu ajutã la nimic. vai de acei pãrinþi care neglijeazã culti-
va despre existenþa lui Dumnezeu, începe Trebuie, în plus, sã doreºti binele ºi sã fii varea sufletelor copiilor lor cu obiºnuinþe
sã-ºi punã problema destinaþiei sale în aceas- obiºnuit sã-l sãvârºeºti. Cãtre o astfel de bune ºi cu înclinaþia cãtre sãvârºirea
tã lume ºi învaþã sã facã diferenþa între bine obiºnuinþã trebuie condus omul prin edu- binelui încã de la vârsta micã a copilãriei.
ºi rãu. Înlãuntrul sãu se trezeºte conºtiinþa, caþie, încã din primii ani ai copilãriei, ast- Vor da socotealã în faþã lui Dumnezeu.
începe sã conºtientizeze iubirea ºi antipatia, fel încât mai târziu, cunoscând binele ºi cu RÃDÃCINI DIN COPILÃRIE. Sã nu treceþi
apar sentimentele de ruºine ºi de onoare. ajutorul raþiunii, sã-l sãvârºeascã, ajutat cu vederea nici cea mai micã apariþie a rãu-
Pentru ca toate aceste puteri, care îl ridi- fiind ºi de puterea voinþei. Dacã educaþia lui în comportamentul ºi a celui mai mic
cã pe om cãtre asemãnarea cu Dumnezeu, nu începe de la vârsta copilãriei, raþiunea dintre copii. Pentru cã ºi acesta are - la înce-
sã se dezvolte aºa cum trebuie, pãrinþii sunt devine apoi un dar foarte periculos. Mulþi put inconºtient, însã mai târziu conºtient - scã-
datori sã urmãreascã cu mare atenþie dezvol- oameni dotaþi cu o foarte mare inteligenþã derile sale, rãmãºiþele triste ale pãcatului strã-
tarea moralã a copilului lor. Educaþia are o se aflã prin închisori sau instituþii corec- moºesc. Astfel, spre exemplu, dacã pruncul
dublã menire: pe de o parte sã anuleze porni- þionale. De ce au ajuns acolo? Exact pen- îºi dã seama - ºi de obicei foarte repede se în-
rile rele, iar pe de alta sã le sãdeascã pe cele tru faptul cã "înþelegerea a venit cu tim- tâmplã aceasta - cã prin plâns ºi strigãte poate
bune. De aceea este necesar cã ea sã înceapã pul!" Sã nu credeþi cã omul este prin firea sã obþinã foarte uºor ceea ce îºi doreºte, se
încã de la cea mai micã vârstã a copilãriei. sa bun ºi cinstit. Chiar dacã este inteligent, va obiºnui sã facã astfel mereu. ªi cu cât mai
Unii dintre pãrinþi, mai ales cei tineri, pri- dacã nu primeºte o educaþie corespunzã- des se repetã aceasta, cu atât mai îndãrãt-
vesc copilul lor ca pe o jucãrie sau ca pe o toare la vârsta potrivitã, nu va evolua în nic ºi mai alintat devine. La fel se întâmplã
pãpuºã. Îl hrãnesc, îl adorm, îl mângâie, se chip pozitiv. Pentru cã, aºa cum ne confir- ºi cu celelalte slãbiciuni omeneºti, care cu tre-
joacã cu el, îl cocoloºesc, îl pãzesc în fel ºi mã ºi cuvântul lui Dumnezeu, din firea sa cerea timpului se dezvoltã din ce în ce mai
chip sã nu rãceascã sau sã se îmbolnã- omul este înclinat spre a sãvârºi rãul. mult. Rãdãcinile lor s-au dezvoltat încã din
veascã etc. În rest, îl lasã sã alerge, sã se Justificând defectele copiilor ºi ale tine- primii ani ai copilãriei. Urmãriþi tot timpul în-
joace, sã facã tot ce vrea, numai sã nu-i de- rilor ºi în acelaºi timp atitudinea lor, mulþi clinaþiile copilului vostru. ªi orice tendinþã
ranjeze cu plânsul ºi cu strigãtele sale. ªi pen- dintre pãrinþii neglijenþi spun urmãtoarele: rea îºi face apariþia, smulgeþi-o din rãdãcinã
tru multã vreme nu-ºi dau seama cã ado- "Nu putem sã cerem ºi sã ne aºteptãm la o cu ajutorul educaþiei. Asemãnaþi-vã grãdina-
ratul lor "îngeraº" a devenit, odatã cu trece- viaþã împodobitã cu virtuþi, încã de la vârs- rului, care în vremea potrivitã a anului tunde
rea timpului, din ce în ce mai încãpãþânat, ta copilãriei!" Oare Domnul nostru Iisus Hris- ramurile rebele ºi nefolositoare ale copacilor.
mai plângãcios, mai alintat, mai neascultã- tos, Care ne-a oferit exemplul vieþii Sale, † Irineu, episcop de Ecaterinburg ºi Irbitk
Pas în doi 7
„Nu mã mai iubeºte!“ mult, deºi suntem sub
acelaºi acoperiº. Mã simt tot
Sunt cãsãtoritã de 7 ani (ºi suntem împreunã de 15). În timpul de parcã aº fi însetatã
ultimii ani s-a distanþat de mine (eu i-am respectat întot- (de afecþiunea ºi atenþia lui).
deauna nevoia de "independenþã", deºi consider cã aºa ceva Dincolo de ceea ce se
nu trebuie sã existe între doi oameni care se iubesc). Fãrã întâmplã, eu ar trebui sã
sã intru în detalii, ultimul an a fost un infern... am fost pe recâºtig controlul asupra
punctul de a ne despãrþi de mai multe ori. mea, dar nu pot!
Acum suntem doi strãini, care au copii. Am decis cã tre- (Aici aº putea vorbi de
buie sã rãmânem împreunã de dragul copiilor ºi ne ajutãm problema trei: mi-e teamã cã
unul pe altul în acest demers. L-am convins cã dragostea aº putea da curs vreunui gând
dintre pãrinþi este esenþialã pentru fericirea copiilor (fapt rãu ºi-mi voi pãrãsi soþul
real, nu invenþia mea) ºi atunci ne purtãm foarte prietenos când îmi spune vreun cuvânt
în faþa copiilor (dar realitatea este alta). urât sau, mai rãu, mi-e teamã cã voi ajunge sã nu-l mai iubesc).
Dar eu nu sunt mulþumitã. Îmi vreau soþul înapoi! Nu înþeleg Ce sã fac? Vã mulþumesc. Cu dragoste, I.
(ºi el nu mi-a oferit nicio explicaþie) de ce mã îndepãrteazã de el. P.S. Nu vreau sã fiu nedreaptã: distanþarea de soþ m-a pus
Mi-a spus doar cã nu mã iubeºte. imediat în genunchi în rugãciune. ªi lucrurile au fost foarte grele
Aceasta ar fi prima problemã. La fel de importantã este o pentru mine, nu am niciun dubiu cã Maica Domnului m-a aju-
altã problemã, care decurge din prima: nu-mi pot controla gân- tat, altfel nu mai eram astãzi o familie.
durile! Toatã ziua mã gândesc doar la asta: de ce nu mã iubeºte,
ce fericitã eram înainte, cu ce am greºit, oare aºa voi trãi restul Draga mea I,
vieþii etc. Lamentaþii. Noaptea nu pot dormi din cauza acestor Maica Domnului sã te ocroteascã ºi sã te mângâie cu iubirea
gânduri (ºi de multe ori plâng ºi realizez cã doar îmi plâng de ei de oameni! Da, e bine cã îþi vrei soþul înapoi, dar felul în care
milã, dar durerea este realã), de multe ori citesc noaptea pentru faci asta nu e bun! Te rog, sã þii în continuare genunchii plecaþi
a-mi deturna gândurile. Este o adevãratã obsesie, pentru cã nu la rugãciune, dar acum cu dublu scop: Nu numai sã rãmâneþi, sã
mã pot concentra asupra altor lucruri importante (copiii). El redeveniþi o familie, ci sã intraþi ºi în Împãrãþie!
observã cã sunt un pic ciudatã, dar nu-i pot spune cât de rãu mã Acum, copil iubit, învaþã sã iubeºti cu Domnul!
simt de fapt în aceastã relaþie (ce pot sã-i cer?), dar cu copiii nu Sã începi sã-l binecuvântezi cât mai des posibil. Sã ceri
am destulã rãbdare ºi energie ºi mã simt vinovatã. Fãceam mult mereu Domnului sã-l binecuvânteze ºi sã punã iubire sfântã în
mai mult înainte... acum sunt total ineficientã. Mã simt de parcã inima lui pentru þine ºi pentru copii. Apoi, sã citeºti zilnic din
aº avea otravã în minte. Evanghelie ºi Acatistul Sfântului Arhanghel Rafail (îl gãseºti la
Îi sunt indiferentã soþului ºi eu nu pot face nimic (doar sã-l noi pe site, la rugãciuni).
iubesc, desigur... dar se pare cã-l lasã rece...). Nu pot înþelege Apoi, sã te spovedeºti curat ºi profund ºi sã þii posturile aºa
cum poate el sã trãiascã aºa de indiferent. Mie îmi lipseºte foarte cum sunt ele rânduite în Bisericã, ºi, dacã poþi, vinerea ceva mai
aspru.
Înþelepciunea casei Sã facem, dacã poþi, ºi Seminarul Iertãrii împreunã, ca sã ai
sufletul împãcat ºi plin de credinþa în Domnul ºi în darurile Lui.
"Iartã-mã!" este la fel de Sã faci mereu sfeºtanie în casã ºi sã ai grijã ca sã nu pãtrundã
pornografie în casa voastrã pe vreun canal...
important ca "Te iubesc!" Sã spui cât poþi de des "Doamne Iisuse..."
Sã nu-l cicãleºti pe soþul tãu ºi sã te îngrijeºti cu gust ºi deli-
Se vorbeºte mult despre importanþa exprimãrii iubirii, de a-i cateþe de aspectul tãu exterior, ca ºi de cel lãuntric.
spune celuilalt "te iubesc". Mai puþin însã se subliniazã impor- Te îmbrãþiºez cu dragoste ºi încredere,
tanþa lui "iartã-mã!", care este cel puþin egalã. Atunci când ai Maica Siluana
greºit cu ceva ºi ai rãnit persoana iubitã, chiar dacã nu a fost cu Centrul de formare ºi consiliere "Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavriil"
intenþie, este esenþial sã recunoºti acest lucru ºi sã-þi ceri iertare. www.sfintiiarhangheli.ro
Orgoliul nu duce la nimic bun. Ier-
tarea este o condiþie esenþialã pentru
o cãsnicie împlinitã, ca ºi pentru tra- Nu vã cãsãtoriþi cu persoane dependente de pãrinþi!
iul în comunitate. Nu degeaba este Dacã vreþi sã aveþi o cãsã- mama sau tatãl lui, când veþi viaþã. Însã cum ar putea fi
poruncã dumnezeiascã: "Cã de veþi torie cu adevãrat izbutitã, nu vedea cã îi ascultã cu gura aºa, dacã nu ºi-a dat seama,
ierta oamenilor greºelile lor, ierta-va vã apropiaþi de tânãra sau tâ- deschisã ºi este gata sã facã dacã n-a înþeles, dacã n-a
ºi vouã Tatãl vostru Cel ceresc; iar nãrul neputincios sã-ºi lase orice-i vor zice, sã vã þineþi asimilat faptul cã familia
de nu veþi ierta oamenilor greºelile pãrinþii. Porunca lui Hristos departe. Este o persoanã bol- pãrinþilor nu e nimic altceva
lor, nici Tatãl vostru nu vã va ierta este limpede: "va lãsa omul navã sufleteºte, imaturã psi- decât o glastrã în care a fost
greºelile voastre" (Matei 6, 14-15). pe tatãl sãu ºi pe mama sa, ºi hologic, ºi nu veþi izbuti sã aºezat, pentru a fi scos mai
Iertarea este deci vitalã în con- se va lipi de femeia sa" faceþi cu dânsul o familie. târziu ºi rãsãdit în alt loc?
vieþuire, iar ca sã fie acordatã trebuie (Marcu 10, 7). Dar când îl Bãrbatul care vã va deveni Arhimandritul Emilian
cerutã. veþi vedea pe celãlalt legat de soþ ar trebui sã fie plin de Simonopetritul
8 Jurnal de pelerin
Mãnãstirea Suroti, oazã de bunãtate ºi blândeþe
Minunaþi de cunoaºterea Mãnãstirii Ormilia ºi a maicilor ei, pe chipul cãrora ºi blând ne liniºteºte ºi ne mângâie
vezi cu ochiul liber cã sunt purtãtoare de Hristos ºi trãitoare de fiecare clipã a sufletele. Oamenii nu înceteazã sã vinã;
învãþãturii Lui, ne îndreptãm spre Tesalonic; ne aºteaptã acolo Sfântul Dimitrie. îngenuncheazã, se închinã ºi sãrutã crucea
Pânã acolo mai avem însã un popas: Mãnãstirea Suroti, unde se aflã mormântul ºi plãcuþa de marmurã de pe mormânt, pe
Cuviosului Paisie Aghioritul ºi moaºtele Sfântului Arsenie Capadocianul. care se aflã încrustat un poem scris chiar
de Cuviosul Paisie, drept epitaf. Sunt toþi
Ajungem la ceas dulce de searã tom-
calmi ºi buni, pentru cã se pare cã
natecã, în vreme de Vecernie. A fost o zi
Pãrintele ne transmite tuturor aceastã
atât de plinã de încântare duhovniceascã,
stare. Parcã nu mã mai pot nici minuna,
încât nu ºtiu ce ne-ar mai putea impre-
minunea a devenit o stare permanentã.
siona. Oboseala îºi spune puþin cuvântul,
Ne dãm seama repede cã pelerinii nu
iar foamea… ceva mai mult. E trecut de 5,
vor înceta sã vinã, aºa cã îndrãznim sã ne
iar noi nu am îmbucat decât niºte plãcinte
apropiem ºi noi. Ne închinãm pe rând. Mã
(minunate, ce-i drept), merinde de drum
aºez în genunchi pe covoraºul aºezat spe-
izvorâte din dragostea unui preot român ºi
cial. Doamne, câtã bu-
a preotesei lui, aflaþi în slujirea Domnului
nãtate îmi inundã su-
pe pãmânt grecesc.
fletul! Cuviosul Paisie
Coborâm din maºinã, în-
Aghioritul, ale cãrui
dreptãm spatele, scuturãm pi- scrieri ºi cuvinte bune
cioarele ºi ne îndreptãm spre le-am citit de atâtea
intrare. Glasul maicilor rãzbã- ori spre îndreptarea ºi
tând blând prin difuzoare ne simplificarea vieþii în-
anunþã cã este chiar Vecernie, chinate lui Dumne-
nu doar vreme de Vecernie. zeu, îºi odihneºte a-
Intrãm repede în bisericã, sã colo rãmãºiþele tru-
mai prindem ºi noi din bine- cã peºti. La o atingere distanþã. Iar duhul lui
cuvântarea de searã a Domnu- slujba se ter- ne îmblânzeºte rãutatea inimii.
lui. Cântarea monahiilor îmi pã- minã. Nu-i ni- Mã întorc la locul meu pe bancã.
trunde adânc în suflet. Voci calde, pe tonuri mic, ºtim cã ce este mai bun ne aºteaptã la Atenþia îmi este atrasã de o femeie obiº-
joase, o armonie deplinã, dumnezeiascã. A- sfârºit. Aºa cã ne îndreptãm repede paºii nuitã, retrasã de o parte, care priveºte la
vem doar timp sã ne impregnãm sufletele, (suntem deja foarte întârziaþi în programul mormânt. Plânge. ªi parcã vorbeºte cu
zilei) spre mormântul Pãrintelui Pa- Pãrintele. ªi îmi dau seama cã aici vin
Din cuvintele Pãrintelui isie. Sunt deja acolo câteva persoane, oameni care l-au cunoscut (au trecut doar
Paisie Aghioritul: aºa cã ne aºezãm deoparte. Parcã nu 15 ani de când a plecat la Domnul), care
Mirenii îi numesc norocoºi ne mai grãbeºte nimic. Cum sã te
grãbeºti sã pleci din pacea asta? Nu
gãseau mângâiere ºi alinare în cuvintele de
pe cei care au funcþiile cele mai îmbãrbãtare ale Pãrintelui - plin de simpli-
înalte ºi casele cele mai mari, spune chiar Cuviosul sã nu ne mai tate ºi smerenie. ªi vin în continuare, bu-
deoarece aceºtia au toate înlesni- grãbim atât, sã preþuim lucrurile nici, pãrinþi, nepoþi, femei însãrcinate, ca ºi
rile ºi duc o viaþã tihnitã. Dar mai prezente, sã le încredinþãm pe toate când aici ar fi coliba cãlugãrului cu viaþã
fericiþi sunt cei care au numai un Domnului? Aºa cã… Domnul sã le sfântã, nu mormântul lui. Iar el îi mângâie
cuib în care se adãpostesc ºi puþinã rânduiascã cum ºtie, noi ne aºezãm în continuare ºi îi îmbãrbãteazã, pentru cã
hranã ºi îmbrãcãminte, dupã cum spune dum- cuminþi pe o bancã, aºteptând sã ne în Împãrãþia lui Dumnezeu moartea nu ne
nezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit sã închinãm. ªi iatã cã primim o nouã mai desparte, iar 'comuniunea sfinþilor' nu
se înstrãineze de lumea cea deºartã folosind binecuvântare: un pãrinte grec se e poveste, ci întâmplare realã, de zi cu zi,
pãmântul doar ca reazem picioarelor lor, ca niºte apropie ºi îºi scoate epitrahilul. O în ciuda nevredniciei noastre.
fii ai lui Dumnezeu, iar cu mintea aflându-se maicã îi aduce o cãdelniþã ºi aºa Natalia Corlean
mereu lângã Dumnezeu, Bunul lor Pãrinte. avem prilejul sã ne rugãm (noi, ne-
Fericiþi sunt copiii care de mici au trãit în- vrednicii), pentru sufletul celui pe Cãlãuza pelerinului
tr-un mediu duhovnicesc ºi astfel, fãrã ostenealã, care noi ºtim deja cã Domnul l-a Mãnãstirea "Sf. Ioan Evanghelistul" de
au sporit în viaþa cea duhovniceascã. Dar de trei primit în ceata drepþilor, dar mai la Suroti, sihãstrie de maici, se aflã la 30 de
ori mai fericiþi sunt copiii cei nedreptãþiþi care nu avem nevoie de o recunoaºtere ofi- km de centrul oraºului Tesalonic, în nordul
au fost ajutaþi deloc, ci dimpotrivã, au fost cialã a Bisericii pentru a-l numi Greciei. Dinspre Tesalonic se urmeazã
îmbrânciþi spre rãu, dar care, îndatã ce au auzit sfânt. Slujba se încheie, pãrintele slu- autostrada spre Halkidiki, pânã la ieºirea
de Hristos, au tresãltat în inima lor ºi întorcân- jitor îngenuncheazã ºi el, cu greu - spre Tagarades (unde se aflã Waterland).
du-se cu 180 de grade, ºi-au întraripat sufletul din cauza vârstei - ºi cu emoþie, apoi Dupã ieºirea de pe autostradã urmeazã
ieºind din sfera de atracþie a pãmântului ºi sãrutã crucea de pe mormânt. Tagarades, Agia Paraskevi ºi Suroti.
miºcându-se în orbita duhovniceascã. E o atmosferã caldã, un duh bun
CMYK
Mãrturisitori ai Ortodoxiei 9
Sfântul Gherasim din Kefalonia (1506-1579),
Troparul Sfântului
tãmãduitorul bolilor psihice Gherasim
Dupã cum spuneam în numãrul trecut, rubrica "Mãrturisitori ai Orto- Vieþuitor al pustiului,
doxiei" poposeºte în Insulele Ionice, un tãrâm binecuvântat de Dumnezeu cu ocrotitor al ortodocºilor ºi
o frumuseþe pitoreascã, dar ºi cu ocrotirea a trei sfinþi fãcãtori de minuni: înger în trup, vindecãtor ºi
Sfântul Ierarh Spiridon (Corfu), Sfântul Ierarh Dionisie (Zachintos) ºi de Dumnezeu purtãtor te-ai
Sfântul Ierarh Gherasim (Kefalonia) - despre care vom vorbi în acest numãr. arãtat nouã. Pentru aceas-
ta noi, credincioºii, te lãu-
TÂNÃRUL BOGAT CARE A AJUNS CÃLU- mãnãstire într-un loc de îngrijire dãm pe tine, dumnezeies-
GÃR. Sfântul Gherasim a vieþuit între anii pentru sãraci ºi, astfel, ea a deve-
cule Gherasime, cã în chip
1506-1579. El provenea din familia No- nit un centru de caritate creºtinã. vrednic ai dobândit de la
taras, care era una dintre cele mai bogate ºi VINDECÃTOR ºI MÂNGÂIETOR. Dumnezeu tãmãduiri ºi
mai apreciate familii din Grecia. La 18 ani, Locuitorii insulei Kefalonia îl cin- harul veºnic, pe cei bolnavi
dupã terminarea studiilor, a pãrãsit confor- stesc cu mare evlavie pe Sfântul îi vindeci, pe demoni îi alungi, iar celor ce te cinstesc
tul casei pãrinteºti ºi a plecat într-un pe- Gherasim ºi considerã cã el este pe tine le izvorãºti tãmãduiri. Vlãstar dumnezeiesc al
lerinaj în locuri sfinte: Muntele Athos, cel care îi ocroteºte ºi îi vindecã Peloponezului ºi comoarã neprãdatã a Kefaloniei,
Muntele Sinai, Ierusalim. A fost tuns în de boli. Ca un simbol al preþuirii lauda cea mare a întregii Elade, Sfinte Gherasime, de
monahism în Muntele Athos, a trãit timp faþã de acest sfânt, foarte mulþi co- Dumnezeu purtãtorule, ocroteºte pe robii tãi!
de 12 ani la Ierusalim, a petrecut vreme pii din insulã poartã numele lui.
îndelungatã în Creta ºi Zachintos, iar în Trupul Sfântului Gherasim este pãstrat diat dupã ce s-a înregistrat puternicul
1555 a ajuns în Kefa- ºi protejat într-o raclã de cutremur de pãmânt care a distrus insula
lonia. Aici ºi-a petrecut sticlã la mãnãstire ºi Kefalonia în proporþie de 90%, au fost
primii cinci ani într-o niciodatã nu s-a des- foarte multe arãtãri ale Sfântului Gherasim
peºterã în regiunea compus. Dupã adormi- de-a lungul întregii insule. Cei care au fost
Lassi, iar apoi a ajuns rea lui, trupul a fost vãtãmaþi ºi au fost prinºi în interiorul lo-
în zona în care astãzi îngropat de douã ori ºi a cuinþelor ºi al clãdirilor au spus cã acesta
este situatã Mãnãstirea fost exhumat intact, fapt i-a mângâiat ºi i-a întãrit.
Sfântului Gherasim, care a fãcut ca Biserica OCROTITOR AL KEFALONIENILOR DIN
aproape de Valsamata. Ortodoxã sã îl canoni- EXIL. Kefalonienii care au plecat în exil
El a transformat aceastã zeze ca sfânt. de-a lungul lumii îl cinstesc ºi se roagã cu
În anul 1953, ime- aceeaºi dragoste cu care o fãceau ºi când
erau pe insulã. Biserica mare a mãnãstirii,
care adãposteºte moaºtele sfântului, dar ºi
impunãtoarele anexe, s-au construit numai
din donaþii de la locuitorii insulei care
lucreazã ºi trãiesc în Statele Unite ale
Americii. Kefalonienii care au ajuns la
începutul secolului 20 în SUA au constru-
it ºi în New York City o bisericã ce are
hramul Sfântului Gherasim.
TÃMÃDUITOR AL PERSOANELOR CU
BOLI PSIHICE. În timpul sãrbãtorii Sfân-
tului Gherasim din data de 16 august, tru-
pul lui este purtat deasupra persoanelor bol-
nave pentru ca acestea sã primeascã vin-
decarea. Datoritã multor minuni pe care
le-a înfãptuit, Sfântul Gherasim este
considerat protectorul ºi tãmãduitorul
persoanelor cu boli mintale. De aseme-
nea, în data de 20 octombrie are loc o
procesiune în jurul mãnãstirii, în tim-
pul Sfintei Liturghii, iar trupul sfântu-
lui este purtat în raclã în picioare, aºa
cum se poartã ºi trupurile Sfinþilor Dio-
nisie din Zachintos ºi Spiridon din Corfu.
Traducere ºi adaptare de
Eufemia Toma
CMYK
10 Cuvânt de pateric
Satisfacþia de a vorbi de rãu pe alþii fac lor înºile ºi altora aceºti
viermi moralizatori! Ei fac
sã se surpe în conºtiinþa
Mi s-a întâmplat sã întâl- încearcã, prin toate mijloacele, sã multora respectul legitim faþã de anumite
nesc ºi sã aud vorbind oameni îndeplineascã porunca lui Dumnezeu persoane, sã li se întunece prestigiul, sã nu
care se refereau perfid, cu o despre iubirea aproapelui! Despre ce mai poatã fi luaþi drept exemplu de urmat,
bucurie rãutãcioasã la niºte iubire poate fi vorba când cauþi cu agitã spiritele cu gând de osândã, îºi fac
"pete" din viaþa ºi activitatea orice preþ sã vezi ºi sã gãseºti chiar ºi rãu lor înºile, luând de la diavolul otrava
unor oameni de seamã ºi chiar la oamenii de seamã ºi la sfinþi pete judecãrii aproapelui. Frate! "Cine eºti tu,
sfinþi ºi care, pentru acele "pe- negre ºi când, pentru un singur pãcat, ca sã judeci pe sluga altuia? Pentru stã-
te" reale sau închipuite, defãi- cauþi sã le ponegreºti toatã viaþa, re- pânul sãu stã sau cade. Dar va sta, cãci
mau toatã viaþa acelor per- fuzând sã li-l treci cu vederea, chiar ºi Domnul are putere sã-l facã sã stea"
soane, zicând de ele cã ar fi fost atunci când ar fi cazul? (Romani 14, 4).
fãþarnice sau chiar cã s-ar fi lepãdat de Uitat-aþi oare cã dragostea "toate le Sfântul Ioan de Kronstadt -
Dumnezeu. Ei sunt gata sã-ºi susþinã afir- rabdã" (1 Corinteni 13, 7)? Ce rãu imens "Viaþa mea în Hristos"
maþiile cu fapte, numai cã ºi acestea
sunt tot atât de obscure ºi de îndoiel-
nice ca ºi obscurul, suspectul ºi viclea-
nul lor suflet, care, cu o "patã" a altu-
Pãcatul supãrãrii ºi al enervãrii
Deºi îmi dau seama cã vin în con- Omul e ancorat în diabolism,
ia, pãcat sau slãbiciune, vor sã-ºi asi- tradicþie cu spusele Apostolului (I prins în nisipul miºcãtor al mâniei
gure o falsã justificare propriilor lor Cor. 6, 18-l9: "Fugiþi de desfrânare! gratuite. Vicleanul, aici, cu ade-
fapte reprobabile. Orice pãcat pe care-l va sãvârºi vãrat îºi meritã numele, câºtigã
Prin acestea însã nu se pot scuza omul este în afarã de trup. Cine se sutã la sutã ºi fãrã niciun efort.
nicicum, ci dimpotrivã, îºi aduc o ºi dedã însã desfrânãrii pãcãtuieºte în Dar vorbele! Vorbele acelea la
mai mare osândã, fiindcã "vãd paiul însuºi trupul sãu. Sau nu ºtiþi cã nivel de muºcãturã de câine ce se
din ochiul fratelui" ºi îl judecã, dar trupul vostru este templu al Duhului repede pe furiº, la nivel de lãtrãturi
"bârna din ochiul lor - da, o ditamai Sfânt care este în voi, pe care-L chelãlãite ºi colþi arãtaþi de dinco-
bârnã - nu o iau în seamã" (cf. Matei aveþi de la Dumnezeu ºi cã voi nu lo de gard; care desigur nu stau în
7, 3). Zice: acest pãrinte sau acesta sunteþi ai voºtri?"), pentru care pãcatul tru- corelaþie cu involuntara îmbrâncire sau cotul
s-a fãcut vinovat de cutare sau cutare pesc este cel mai compromiþãtor ºi angajeazã atins în treacãt, ci sunt însãºi vãrsãtura Sa-
pãcat. Ei, ºi ce? E om, ºi nu este om complet persoana umanã, cred cã pãcatul su- tanei. Tocmai contrariul supãrãciosului îl
care sã nu greºeascã. "Dacã zicem cã pãrãrii ºi al enervãrii este mult mai grav. prezintã Sf. Apostol Iacov (3, 2) drept pildã
pãcat nu avem, ne amãgim pe noi în- Insul care, într-un magazin, în autobuz de urmat: "Pentru cã toþi greºim în multe
ºine ºi adevãrul nu este întru noi" (1 sau în tramvai, ori la birou, ori la o coadã se chipuri ºi dacã nu greºeºte cineva în cuvânt
Ioan 1, 8). Eºti tu, oare, fãrã de pãcat? enerveazã ºi se rãsteºte, insultã ºi-ºi iese din acela este bãrbat desãvârºit, în stare sã se
Dacã nu eºti, de ce arunci în fratele fire, nu numai cã se dã în urât spectacol, dar înfrâneze în întregime."
tãu cu piatra osândirii? se ºi rupe cu totul de Dumnezeu. Cred cã în De grele pãcate avem prilej a ne înfiora;
Dacã aº începe sã-þi caut viaþa "la toate bordelurile Parisului, Hamburgului ºi pentru mine nici unul nu-mi pare mai strãin
bani mãrunþi", raportând-o la cuvân- Singaporelui, ba în toate localurile de pier- de afirmaþia cã “Împãrãþia Mea nu este din
tul lui Dumnezeu, þi-aº putea con- zanie ale tuturor porturilor ºi metropolelor lumea aceasta” decât turbarea verbalã a ner-
damna ºi eu pãcatele, multe ºi grele, lumii, în ocnele Guyannei, în temniþele de la vosului din autobuz.
cu propriile tale cuvinte. Aº putea sã Sing-Sing ºi Dartmoor pãcatele sãvârºite nu Soluþia descãrcãrii prin insulte în autobuz
te învinuiesc de trufie, de îngâmfare, strigã mai disonant ºi mai jalnic la cer decât e meschinã ºi e ºi laºã pentru cã-i fãrã risc.
de necredinþã, de iubire de agonisire, icnirile, certurile din senin ºi insultele gratu- Dacã un om cu adevãrat nu crede în
de desfrânare, de tâlcuire anapoda a ite proferate, cu o urã vitriolatã, de arþãgoºi ºi Dumnezeu, e mai bine sã meargã pânã la
cuvântului lui Dumnezeu ºi a porun- îmbufnaþi. (Crimele, furturile, depravãrile au capãtul convingerii lui, ca Ivan Karamazov,
cilor Sale, de rãcealã în credinþã ºi de o oarecare legãturã cu nedreptãþile ºi compli- ºi sã-ºi omoare tatãl, direct sau printr-un
câte altele. Þi-aº gãsi, poate, nu o sin- caþiile lumii, harþa însã nu.) Smerdiakov. Da, e mai bine sã comiþi o
gurã "patã", ci întreg trupul tãu de- Supãrãrile acestea - pe care nici nu le crimã, ºi sã te lepezi formal de Hristos ºi sã
venit o imensã patã neagrã, fiindcã luãm în seamã, deºi dacã ne ciocnim de ele treci la pãgânism (printre pãgâni, spune
ochiul minþii tale este viclean. ne usturã ca un corosiv - nu sunt de fapt sim- Chesterton, au fost oameni admirabili, iar
Cât de mult mã scârbeºte aceastã ple supãrãri, ci dezvãluiri ale unei stãri Iulian Apostatul ca persoanã se aratã ire-
drãceascã satisfacþie de pãcatul altuia, sufleteºti de neîmpãcatã opoziþie cu lumea proºabil): e mai cinstit. ªi-mi vine a crede -
aceastã infernalã strãdanie de a creatã de Dumnezeu; ale unei îndãrãtnice ºi întemeiat pe Luca 16 - cã Dumnezeu se va
demonstra pãcatele, adevãrate sau imense îndepãrtãri de la recunoaºterea de- uita cu mai puþinã mirare la un apostat, un
închipuite, ale omului! ªi când te ºertãciunii celor lumeºti. Dintr-odatã cel din ucigaº sau un hoþ decât la cel care-L trãdeazã
gândeºti cã cei cãrora le place sã se urmã fleac ia proporþii ºi prinde vâlvãtãi ºi în obscuritatea sudãlmilor ºi ocãrilor îm-
ocupe de aºa ceva îndrãznesc sã pune în cumpãnã toatã mãreþia facerii ºi toatã proºcate într-o aglomeraþie.
susþinã cã o fac din respect ºi cã bucuria de a trãi. Pr. Nicolae Steinhardt - Jurnalul fericirii
Fii tânãr cu Hristos 11
Socializarea pe internet, între avantaje ºi riscuri
Internetul devine în viaþa tinerilor o parte consideratã tot mai mult ca fiind nici nu daþi unor persoane cunoscute pe
obligatorie. Numãrul celor care ºi-au conectat casele la imensa lume virtualã e tot internet date personale.
mai mare, iar dacã nu îl avem acasã, internetul ne stã la dispoziþie la ºcoalã sau în
internet cafe-uri. O parte mare (dacã nu cea mai mare) a timpului o petrecem pe Fotografiile personale
site-urile de socializare: bloguri, forumuri, chaturi, Facebook, Hi5, MySpace, Imaginile personale fãcute publice pe
Netlog, Twitter, Bebo ºi altele. Cunoaºtem însã toate aspectele acestui mod de internet pot fi folosite de persoane
relaþionare? rãu intenþionate fie pentru a cu-
O viaþã publicã, lege informaþii, fie pentru a le uti-
liza în interes propriu. O campa-
la distanþã de un clic nie care atrage atenþia asupra peri-
Tot mai multe locuinþe sunt colelor publicãrii fotografiilor
conectate la internet. Este foarte uºor copiilor a fost lansatã de site-ul
sã susþinem cauza "obligativitãþii" viatalatara.wordpress.com.
conexiunii, doar avem atâtea motive, Numitã: "Mai bine NU!", ea a
mai ales la adolescenþã: referate de avut ca scop "informarea pãrin-
fãcut, informaþii pentru ºcoalã, legã- þilor asupra pericolelor la care se
turã necostisitoare cu prietenii, 'toþi expun atunci când posteazã fo-
colegii au' ºi multe altele. În reali- tografii cu copiii lor pe internet,
tate, cel mai mare spaþiu îl acordãm pe orice tip de site-uri publice
socializãrii prin intermediul interne- (Flickr, Photobucket, Webshots,
tului, fie cã discutãm pe forumuri, Picasa etc.), pe forumuri sau la
chat sau messenger, navigãm pe bloguri genul: concursuri foto, mai ales atunci
sau schimbãm impresii în alte moduri de a "la începutul lui 2006, în decurs de
5 sãptãmâni, 7 adolescente din Middle-
când oferã ºi detalii personale de tip:
nume, adresã, telefon, email." Rezumatul
interacþiona virtual. Avantajele sunt multi-
ple: þinem legãtura foarte uºor cu prietenii, town, Connecticut, au sesizat poliþia, dupã acestei campanii: "internetul este un spaþiu
nu ne costã nimic sã vorbim cu rudele ºi ce au fost agresate sexual de cãtre bãrbaþi în care au acces persoane de toate cate-
amicii de peste mãri ºi þãri, aflãm o cunoscuþi pe MySpace"; goriile "mentale": de la oameni cumsecade
mulþime de lucruri noi ºi cunoaºtem per- "O mamã a descoperit cã fiul sãu,
de 7 luni, este de vânzare pe internet";
pânã la infractori, dezaxaþi, pedofili.
Fotografii cu copii sunt furate ºi modifi-
soane pe care nu am fi avut niciodatã
ocazia sã le întâlnim în realitate. Ca sã "mai mulþi pãrinþi au gãsit poze cu
copiii lor apãrând la profilul unor necu-
cate cu ajutorul unor softuri de editare foto
ºi puteþi avea surpriza sã le gãsiþi în locuri
facilitãm comunicarea, completãm date de
profil, postãm poze, vorbim despre noi, ne noscuþi, însoþite de mesaje sexuale". mai mult sau mai puþin deocheate. Soluþia:
facem viaþa publicã, la îndemâna unui clic. Credeþi cã vouã nu vi se poate întâm- parolaþi-le, postaþi-le pe conturi private,
E minunat sã ai prieteni, sã împãrtãºeºti pla? ªi dacã, totuºi…? Un sociolog spunea accesibile doar familiei ºi prietenilor."
bucurii ºi tristeþi, sã cunoºti oameni noi. O cã site-urile de socializare sunt ca un dor- Aceste lucruri sunt valabile nu doar pentru
fi însã totul atât de roz? Aparent. mitor cu uºile închise, doar cã este vorba pozele cu copii, ci pentru orice fel de
despre un dormitor în care poþi sã inviþi fotografii personale.
Ce e dincolo de roz? chiar ºi 1000 de persoane, de ale cãror in-
Efectele socializãrii pe internet sunt
tenþii nu poþi fi sigur. În douã cuvinte…
vizibile: ne uitãm mai puþin la televizor, Informaþiile personale Site-urile de socializare pot fi extrem
ieºim mai puþin cu prietenii, lectura unei de folositoare, iar avantajele utilizãrii lor
cãrþi devine aproape inexistentã. În Expunerea online nu este lipsitã de le-am enumerat deja. Sã þinem însã cont ºi
schimb, petrecem câteva ore zilnic în faþa riscuri. Existã hoþi care au declarat cã de dezavantaje ºi de riscuri:
calculatorului, viaþa realã fiind înlocuitã înainte sã atace o casã se informeazã de pe viaþa virtualã se trãieºte în defavoarea
într-o tot mai mare mãsurã cu viaþa virtu- blogul familiei sau al unui membru în vieþii reale, care devine tot mai sãracã; în
alã. Anonimatul (aparent ºi el, pentru cã legãturã cu programul, casa ºi maºina lor, plus, o privire plinã de dragoste, o îmbrãþi-
IP-urile pot dezvãlui multe despre noi) ne portrete sau situaþia economicã, spaþiul ºare caldã, o strângere de mânã, parfumul
ajutã, mai ales pe cei puþin mai timizi, sã virtual oferindu-le gratuit ºi rapid detalii unei flori sau adierea mângâioasã a unui
prindem curaj. Când nu trebuie sã te uiþi în pe care altãdatã nu ar fi reuºit sã le obþinã. vânt cald nu le vom gãsi pe internet.
ochii omului e mai uºor sã spui anumite Copii ºi adolescenþi au fost rãpiþi sau abu- dincolo de aparenþele strãlucitoare ºi
lucruri. Rareori însã ne gândim cã interne- zaþi de persoane care obþinuserã datele lor binevoitoare se poate ascunde o lume peri-
tul este o lume tot atât de vastã ca ºi lumea personale prin intermediul internetului - o culoasã, în care poþi intra fãrã sã vrei; nu
realã, la care au acces tot felul de oameni, lume în care oricine îºi poate asuma orice uita deci de precauþie. Nu tot ceea ce vezi
iar anonimatul este ºi pentru ei de mare identitate vrea. pe internet este adevãrat.
ajutor. ªi astfel ajungem la situaþii de Care este soluþia? Nu faceþi publice ºi Natalia Corlean
Îngerii
Dragi copii, în data de 8 noiembrie Biserica noastrã prãznuieºte sãrbã-
toarea Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavriil ºi a tuturor îngerilor. Îngerii au
fost creaþi de Dumnezeu cu scopul de a-I sluji, de a împlini voia Lui, de a
pãzi lumea, în special pe om. Ei sunt duhuri, de aceea ºi sunt nevãzuþi, dar
uneori, când Dumnezeu le îngãduie, se aratã unor oameni curaþi sufleteºte
sub chipul unor tineri frumoºi.
Din rândul lor, un înger luminos, cu numele Lucifer, voind sã fie mai
presus decât Dumnezeu, a fost alungat din cer ºi împreunã cu el toþi îngerii
care aveau aceeaºi dorinþã pãtimaºã. Din îngeri buni, aceºtia au devenit
îngeri rãi. Dupã cãderea lor, ei încearcã mereu sã îi îndepãrteze pe oameni
de Dum-nezeu, folosind diferite ºiretlicuri: îi învaþã sã se certe, sã se batã,
sã mintã, sã fure, sã înºele, sã nesocoteascã poruncile lui Dumnezeu. Primii
oameni înºelaþi de aceºti îngeri rãi au fost Adam ºi Eva.
Vãzând mulþimea de îngeri care îl urmau pe Lucifer, Arhanghelul
Mihail, cãpetenia oºtirilor cereºti, ºi-a scos sabia sa de foc ºi a oprit cãderea
îngerilor rostind cuvintele: "Sã stãm drepþi, sã stãm cu fricã, sã luãm
aminte!"
Arhanghelul Gavriil este pomenit mai des în Sfânta Scripturã, în special
în Noul Testament. El s-a arãtat preotului Zaharia, tatãl Sfântului Ioan
Botezãtorul, pe când acesta se ruga în Templu, iar Sfintei Fecioare i-a
descoperit naºterea Domnului Iisus Hristos. Tot el este cel ce vesteºte
femeilor mironosiþe Învierea Domnului din morþi.
De la Botez, fiecare dintre noi ne bucurãm de prezenþa ocrotitoare a unui
înger bun, care nu numai cã ne pãzeºte, dar ne ºi povãþuieºte spre lucruri
bune ºi ne învaþã cum sã împlinim voia lui Dumnezeu. Toate gândurile bune
pe care le avem ºi faptele bune pe care le sãvârºim sunt inspirate de îngerul
pãzitor. El cautã în toate împrejurãrile vieþii noastre sã ne îndrepte spre Bine,
CMYK
14 Catehism pe înþelesul tuturor
Biserica este SFÂNTÃ
Simbolul de credinþã (IX) Avem dreptul de a spune cã Biserica
este sfântã din patru motive:
Dupã ce am aflat din primele
8 articole ale Crezului care este Întemeietorul ei (Mântuitorul
învãþãtura ortodoxã în legãturã Hristos) este Sfânt; Duhul Sfânt
cu Persoanele Sfintei Treimi, din lucreazã permanent în ea; pose-
cel de-al IX-lea articol învãþãm dã mijloacele de sfinþire a cre-
despre organismul viu instituit de dincioºilor (Sfintele Taine); ºi
cãtre Însuºi Mântuitorul Hristos are un scop sfânt dupã care se
ca prin el sã se lucreze în lume cãlãuzeºte (sfinþirea ºi mântuirea
mântuirea oamenilor: Biserica. membrilor ei).