G

LEG ANGART
  ă ne ă ă ţ vederea în mod natural,
ş eficient ş cu rezultate rapide
Copyright ©Leo Angart 2005
Titlul în limba ă
IMPROVE YOUR EYFSIGHT NATURALLY
easy, effective, see results quickly
Copyright © 2008 EDITURA FOR YOU
Coperta: PDG Advertising
Tehnoredactare: Felicia ă ş
Descrierea CIP a Bibliotecii ţ a României
ANGART,LEO
ă ne ă ă ţ vederea, în mod natural / Leo Angart. -   ş :
For You, 2008
ISBN 978-973-1701-31-8
617.7:615.8
Toate drepturile asupra versiunii în limba ă ţ Editurii For
You. Reproducerea integralli sau ţ sub orice formli, a textului din
aceastli carte este posibilli numai cu acordul prealabil al Editurii For You.
Tel./fax. 021/6656223; 0744352963; 0311001455, 0724212690
e-mail monica.visan@b.astral.ro;edituraforyou@b.astral.ro;
editurajoryou@yahoo.com site: http://www.editura-foryou.ro
LEG ANGART
ă ne ă ă ţ vederea în
mod natural, ş eficient ş cu
rezultate rapide
Traducere
Uliana Ntgoi
Monica Vi,an
Printed in Romania
ISBN 978-973-1701-31-8
EDITURA FOR YOU

"

CO/U!/ nW-w idei' tJaIo,--
WOMY"d- CO/U!/ nv-w en-ouwfte"

Atentie:
)
ă ne ă ă ţ vederea în mod natural" nu
este ocarte ă ă diagnosticheze ş ă trateze nici ostare
ă aochiului sau aîntregului sistem optic. Autorul, edi-
torul ş distribuitorul nu sunt în niciun fel ă ă pen-
tru orice ă provocat de utilizarea sau de proasta utilizare a
acestui material sau.a ţ sugerate, inclusiv orice leza-
re ă unei persoane, ş nu numai.
ă ţ vreo ă   ţ ă doctorului. "
5
ţ
Vreau ă   ţ Dr. William H. Bates curajul ş ho-
ă sa de   ş urma convingerile ş de a construI astfel ţ pe
care se ă Antrenarea Ochilor.
De asemenea, vreau ă   ţ Maestrului Choa Kok Sui
pentru devotamentul ă în dezvolw:ea ă ă Pranice.
Vindecarea ă a fost cea care ffil-a redat vederea. Am ţ de
ă vreme ă energia este un factor cheie, ă ţ ă ţ ţ suc-
cese în ceea ce ş vederii. . .
Multumiri din ă ş antrenorilor meI NLP,John Grmder pen-
tru ă m-a inspirat ă încep ă ă DeLozier
v
ş Robert
Dilts pentru ă m·au ă ţ ă caut ţ care conteaza. Aborda-
rea mea se ă pe metodologia NLP. .. .
Multumiri speciale sponsorilor mei ţ mal ales Katrmei
Patterson din Londra, care m-a încurajat ă   transpun toate aceste
ş ţ într-o carte. De asemenea vreau ă le ţ Lulu
Heinse din Irlandaş ă ş lui Maurice Cruz, ţ maI mUti Ma-
nila ş acumla Melbourne, pentru ă m-au invitat. Vreau ă   mal mul-
ţ ş lui Wolfgang Gillessen din Munchen, pentru aportul nepre-
ţ pe care l·a avut la transpunerea ă ţ în limba ă
Îi ţ editoarei mele, Candlce Temple, p.entru orelenes-
ş în care mi-a ă manuscrisul mai ă la citire. . .
În cele din ă vreau ă le ţ ă ţ oamem
care au participat la mele ş care au beneficiat din ce
au ă ţ - ş ă ţ ă ă ţ ş ă ţ ţ din ă carte.
6
Introducere
Vederea este cel mai ţ dintre ţ noastre. Vedem
splendoarea unui apus, zâmbetul de pe ţ cuiva drag ş ţ din
ochii unui copil. Mama ă s-a asigurat ă acest ţ este perfect
dezvoltat, când ajungem la maturitate. S-ar putea ă ţ ş ă
ţ ă acuitatea ă este de fapt o abilitate pe care o ă ţ ă pe
ă ă ce ne ă ş ă ochii unui   ă nu sunt complet
ţ Un ş începe ă ă culorile lavârsta de aproape
patru luni. Apoi se ă coordonarea dintre ă ş ochi, ş ă
aceea dintre ochi ş corp. La vârsta de aproximativ ă luni,
ş încep ă ă ş din acel moment, vederea lor ă ă
se dezvolte în modul ţ de ă ă
Scriu ă carte pe baza ţ mele proprii, întrucât
am purtat ochelari timp de mai bine de ă ş cinci de ani. La în-
ceput, asemenea ă ţ oamenilor, credeam ă nu se putea face
nimic în ă ţ ă ă doar o ţ ă a ă - sin-
gura întrebare fiind care vaceda mai întâi: ochii sau ă La acea vre-
me, în 1991, ajunsesem la aproape 5,5 dioptrii. Asta însemna ă tre-
buia ă port ochelari pentru majoritatea ă ţ inclusiv pentru
citit. De fapt, aveam ă perechi de ochelari, una pentru citit ş una
pentru ţ ă
Un prieten de-al meu încercase ă   ş ă ă ţ ă vederea,
dar ă trei ani ă mai purta ochelari. Proiectele pe termen lung
nu ă ă deloc. În general, îmi place ă simt ă progresez în do-
ă de minute sau chiar mai ţ altfel nu sunt interesat. Nu pre-
tind ă amvedere de 20/20 ă doar un ţ dar vreau ă simt
ă progresez ş ă nu-mi imaginez doar ă se ă ceva. ş ă ceea
ce predau în seminarele mele ţ ă rapid.
7
_________ Leo Angart _
în 1990 amdevenit interesat de ProgramareaNeuro ă
(Neuro"Linguistic Programrning, NLP). Olucrare de studiu în acest do-
meniu este Tranceformations, ă de Bandler ş Grinder. ă
carte este, în mare, transcrierea unui seminar de ă La pagina
166, autorii descriu oregresie în care duc clientul înapoi în perioada
ă ă cum ş când suntemcopii avem, în general, ovede-
re ă Într-un moment de ţ John Grinder a adus clien-
tul înapoi în prezent, dar ă   ş vederea din ă Dintr-o
ă clientul aputut ă ă ă ă ochelari, ca atunci când era copil.
Am devenit foarte interesat de acest lucru. ţ   ă cum ar
fi ă ţ la hipnoterapeut ş ă ş ţ de acolo, ă numai o ă
ă perfect. Din nefericire, universul a avut alte planuri, întrucât
nu amputut ă pe nimeni care ă ă îndrume în acest sens. Cu toate
astea, interesul mi-a fost stârnit ş am ajuns la concluzia ă trebuie ă
existe un mod natural de refacere avederii.
La început m-am juqt cu ţ de vizualizare, care m-au aju-
tat într-o oarecare ă ă ş voiam ă ă vindec complet ş ă
elimin complet lentilele. ş ă mi-amcontinuat ă pentru un
mod prin care ă   recuperez vederea mea ă
Într-o vineri noaptea, ă ş ă ţ ş mi s-a întâmplat ă
pun mâna pe o una în care se vorbea despre vindecare cu ajutorul
energiei. În ă carte era un ţ care trebuia ă fie util în ca-
" zul miopiei. ş ă l-am încercat ş am ţ imediat ă ochii mei au
devenit mai puternici. Am continuat ă practic ţ la fiecare
ă ore ş EVRIKAl în ziua ă ă   puteam citi ă ă
ochelari. De atunci, nu mi-au mai trebuit ochelari de citit Amcontinuat
ă exersez pe parcursul ş de ă ă ă iar luni ţ
m-am ă ă merg la serviciu ă ă ochelari. Amluat un tren ş din
câte îmi amintesc, nu am avut parte de accidente în ziua aceea! Eram
ă ă nu-mi punochelarii - cel ţ ă ă prânz. La ă
ochii îmi erau foarte ţ ă ţ dioptrii mari pentru miopie,
ţ vedea ă ă ă ţ jos ochelarii, ochii ă obosesc foarte repede.
ş amcontinuat ă fac acel ţ ş treptat, amputut prelungi
perioadele când ă ă ă ochelari. ă la ş ă ă
am ajuns ă ă pot descurca ă ochelari, câte ozi ă Din acel
8
____ ă ne ă ă vederea, in modnatural
----
moment, mi-am ţ ochelar.n în buzunar, ţ   doar când t.!"e-
buia ă iau pe cineva de la aeroport. Nu voiam ca ş meu
ă ă impresia ă nu eramserios.
De atunci, vederea mea acontinuat ă se ă ă ţ ă ş ă
alte ă ă ă puteam ş oamenii de pe ă parte
a ă ş ă ţ mea ă ş   reluat cursul. ă cinci ani
nu am mai ă nimic în ceea ce ş ochii mei ş aproape ă am
uitat ă am purtat cândva ochelari. Apoi, în 1995, amparticipat la un
curs de o ă de Maestru Praeticant NLP, în cadrul ă ţ NLP
din Santa Cruz, California. Pe parcursul programului, le-am spus cole-
gilor mei ă purtasemochelari. Au devenit foarte ţ ş m-au ru-
gat ă le spun ce am ă ca ă ţ oasemenea ţ ă ş ă
seara, am ţ un discurs la care au participat nu mai ţ de ş
ci de persoane. Acest lucru mi-a deschis ochii. ă atunci nu-mi ă
sem ă atât de ţ oameni voiau ă scape de ochelari.
In anul ă 1996, m-amîntors la Universitatea NLP pentru
alt curs. De data asta trebuia ă avem un "proiect de modelaj", un do-
meniu excelent de explorat ş apoi ă ă omodalitate de ane trans-
fera ş ţ ş altora. La acea vreme, nu ş pe nimeni care
ă   ş fi ă ă vederea, ş ă nu puteam ruga pe nimeni ă ă aju-
te. M-am ă ă   servesc eu însumi drept subiect ş ă   folosesc
ţ ca ă pentru o ă abordare a ă miopiei. Am
început ă ă ă ţ despre cumse poate recupera vederea, cumar
fi lucrarea lui Bates, A ă ă ochelari, din 1940, ş cartea luiJa-
net Goodrich din 1985, ă ă ţ vederii naturale. Din aceste
ă ţ am ă ţ despre tehnicile de lucru cu palmele, cu soarele etc.
În acest punct, amajuns la concluzia ă era mai prudent ă ţ
leg orice ă ţ care ar fi putut sta în calea ă vederii.
Asta din ă ă ă în acest moment, ă ţ moduri eficiente
de regresare a oamenilor înapoi în timp. Am descoperit o ţ de
ţ interesante despre genul de ţ de ţ ă care ar fi
putut avea diverse ţ asupra vederii cuiva. MajOritatea se redu-
ceau la concluzii inocente, trase de mintea unui copil. De exemplu, un
ă ţ fusese mutat de la oş ă la alta, pe când avea doar opt ani ş
ca urmare ş pierduse ţ prietenii. Alt copil a ă o amintire
9
_________LeoAngart _
conform ă nu-i ă un anume profesor. Unele dLtltre expe-
ţ se refereau la oameni care au ă lucruri pe care nu trebuiau
ă le ă Altele, la evenimente ă care ă loc în ţ
lor, dar în ă ă cu care nu aveau nici oputere. Când amînceput ă
pun ă rezultatele seminarelor, am fost convins ă ă din
cei ce participau aveau nevoie de ş ţ ulterioare personale, pentru
  ş confrunta ă ţ ş pentru a se elibera de aceste ă
În procesul ă seminarelor am început ă ă ţ despre alte
tipuri de probleme ş legate de vedere. De exemplu, în acel mo-
ment habar n-aveam ce este astigmatismul, cu atât mai ţ ce se pu-
tea face în ţ lui. În procesul ă ţ ă despre diferitele ţ
amînceput ă   dau seama camce fel de ţ ar putea fi de folos.
Înainte de pauza de prânz de la primul seminar, unul dintre
ţ care suferea de miopie a descoperit ă putea citi linia de
20/20 din optotip, ca ş scrisul ă Asta afost oîncurajare nemai-
ă ş mi-amdat seama ă majoritatea ţ puteau be-
neficia de programul meu. ţ ş micile miracole au conti-
nuat ă ă ş amfost invitat în tot mai multe locuri ca ă ţ aseme-
nea seminare. Începând cu 1996 am ţ cam ă ş cinci de se-
minare pe an, în ş din ă lumea. De exemplu, am ţ acest se-
minar de peste ă ş cinci de ori în Londra. Adesea întâlnesc oa-
meni care îmi spun ă de ă vreme ş ă ă participe la semi-
narele mele, dar nu au avut posibilitatea.
Prefer varianta seminarelor în locul celei a ş ţ persona-
le. Asta din ă ă în paisprezece ore, oamenii pot experimenta ş
ă ţ mai multe despre vedere, decât ş putea ă fac eu într-o ş ţ ă
ă de o ă Dinamica grupului este de mare ajutor în încuraja-
rea ş motivareaoamenilor de aface aceste ţ Nu enumai opro-
ă de ţ a ţ ci ş de a ă da seama ă ţ mai
ă putere decât ţ asupra propriei voastre vederi ş ă sunt
ş pe care îi ţ face ca ă o ă ă ţ ţ Rezultatul dorit al semi-
narului este ca ţ ă descopere faptul ă au control asupra
vederii proprii ş ă afle exact ce ţ trebuie ă ă ş ce rezultate
ă ş Nu vreau ă minimalizez cantitatea ă de ă ce
trebuie ă ş care, în anumite cazuri, poate însemna ani de exer-
10·
---- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
ciJii. ce promi! ş este ă ţ ţ progresul- ochii ş
va vor afata ca se pot ă ă ţ ş schimba.
v ă ş ă ă ă ă ţ vederii ă
ca ţ Ş

cinci litere pe olinie mai jos decât înainte,
P: La ş seminarelor mele, ţ oameni îmi spun ă
vad cu treI sau patru linii mai jos. în ă fie spus fiecare lini
Pv
e
o ţ pe optotip ă o ă ă ţ de 5% a
ă ţ ţ unei ă ă ţ de 10-20%observabile ş ă
sura?ile In ă zile este orealizare ă Cu o ă
la un oftalmolog a ă vederea oamenilor înainte
Ş unei doamne era cu ă dioptrii mai ţ
seara, Inamte de a pleca ă Ceea ce este remarcabil este
ca doamna avea ă ş doi de ani!
. COP.i? ă ş repede. Am ă adesea copii ş
  Ş "Ochii MagICI In maI ţ de o ă de Antrenare a Ochilor. Un
asemenea exemplu a fost Max, în ă de opt ani care la început
avea o ţ ă miopie de aproape 20/40. ă ă de minute
ţ s-a.Intors mine ş mi-a spus ă acumputea ă ă li-
de 20/16 dIn optOtip. Pentru un copil sub zece ani enormal ă poa-
ă vedea ultima linie adiagramei. Anul ă l-amîntâlnit din
M" rifi A nou pe
v
ax
Ş I-amve cat vederea. ă putea ă ă linia de 20/16. ş
ca, fie o ă fie chiar i se ă ă ţ vederea.
vScnu aceasta carte deoarece vreau ca oamenii ă ş ă este cu
vă Ş ş vederea. Un alt motiv este acela ă
vreau   ş ţ cu lumea ă astfel încât
tot ţ sa ă beneficiade ele. Acest mesaj este impor-
tant deosebIt pentru copii. Nu ă niciun motiv pentru ca
ş sa ţ poarte ochelari, atunci când, în majori-
tatea. cazurilor, Ş pot recapata cu ş ţ ă ş în mod natural vederea
folOSInd metodele ă Ochilor. '
11
Cum ţ trage foloase
de pe urma acestei ă ţ
Sunt sigur ă ţ încerca ă ă ţ direct la capitolul care tratea-
ă problema ă de vedere. ţ ş ţ testele care ă pot de-
termina acuitatea ă Apoi ă sugerez ă ţ prima parte a ă ţ  
care ă fondul ş principiile generale ale metodei. ă ţ
ţ de bazele ş ţ ale ţ acestei metode, atunci ci-
ţ anexele de la ş ă ţ   unde am rezumat câteva dintre cele
mai importante ă despre ţ ă tip de ochi.
ă ce ţ ş cu modul meu de abordare, ă sugerez ă
ţ ă ţ ţ din ţ care vi se ă Ar tre-
bui ă ţ rezultate destul de repede. Este foarte important ă
ă ţ progresul. Rezultatele pozitive sunt foarte importante
pentru a ă ă ţ ă   desigur, ş ă în transmite-
rea ţ în scris. Pentru a compensa acest lucru, amînregistrat
un DVD cu ţ ale ţ Cu timpul, ţ dori ă partici-
ţ la seminare, unde ţ beneficia de ţ directe ş ţ
descoperi exact care ă este ţ ş ce ţ face în ţ asta.
Abordarea mea nu se ă numai la transmiterea ţ
ţ de ă carte, ci ş laa ă ţ ş motiva ca ă ş ţ În
cele din ă   totul depinde de voi, eu doar ă ă "cum" ţ ş
S-ar putea ă vi se ă greu de realizat toate acestea, doar ci-
tind despre ele. La un anumit moment, ă recomand ă ţ la
un seminar, pentru a ă ţ pe viu despre vederea ă
Pagina de web www.vision-training.com ţ ţ su-
plimentare, ca ş mai multe ă detaliate la care ă carte
doar face ţ ă
12
Ce este Antrenarea Ochilor?
Ochilor se ă pe simplul fapt ă ţ au
un ?enefic asupra ă ă ă ţ Ebine cunoscut faptul ă ă ţ
ţ mm.od regulat ă ă vi se va ă ă ţ Doctorul ă va
de numai treizeci de minute în fiecare zi ă poate
ţ .mod atât ă ă cât ş ţ ă
v.. de Optica ă (1988) nota ă ţ Antre-
mremedierea problemelor oculomotoare, de acomoda-
re Ş bmoculare a fost ă de multe studii". Cu toate acestea
oftalmologi fie se opun în mod direct, fie sunt foarte sceptici
pnvrre la   Terapia ă sau ă Pur ş sim-
plu, nU
A
vor sa ă alternative la ochelari sau la chirurgia ă
. In general, oftalmologii se simt mai bine ă ă imediat
.. !ar acest lucru face prescriind ochelarii ţ sau ă
cand ţ cu laser.. Ş   purtarea ochelarilor nu face nimic pen-
tru a va ,"!lldeca.de ă eroarea de ţ  
dar ţ mcontinuare mIOpIe Ş ţ riscurile asociate acesteia
- de exemplu, un risc cu 60% mai mare de dezlipire de ă glau-
com, degenerare ă   etc.' ,
Chirurgia laser este cea mai ă în abordarea ă a pro-
de vedere. Aceasta presupune inserarea de lentile în cornee.
Intrucat cotneea este ă de numai ă de milimetru orice
ţ ă ş destul de mult ţ   iar aceastaeste consecm'ta ine-
ă a ţ ţ ulterioare ă pot afecta Mai
mult, este foarte posibil cavederea ă ă fie puternic ă
ş ă nu ţ mai putea conduce pe întuneric. În Statele Unite ale
ricii ş Canada în aprobare legi care ă ă persoa-
nelor care au laser pe ochi, ă mai ă pe timp de
noapte. In Germama, una dmtre ţ pentru ţ carnetului
13
_________LeoAngart _
de conducere este ă de ş teste speciale de contrast. ţ
oameni care au trecut prin ţ laser LASIK ş la aceste teste
ş   ca urmare, nu pot ţ carnetul de ş ţ oameni ă ă
trebuie ă poarte ochelari ş ă ce au trecut prin ţ laser. ş
ă   tot ce fac e ă ă de la opereche de ochelari, la alta.
Antrenarea Ochilor este ă spre ă a ceea ce se
ă ş are ca scop ă ă ă ş ţ de ă interne ce
au loc. Succesul programului de Antrenare a Ochilor depinde de dez-
voltarea strategiilor vizuale optime ş de asimilarea lor ca pe oadoua
ă Abordarea mea este aceea de a ă stimula ş motiva ă ţ
serii scurte de ţ   care ă camcinci minute, dar ă le ţ
frecvent, poate chiar de zece ori pe zi. ţ ă este necesa-
ă pentru abeneficia de ă permanente.
Pentru ca Antrenarea Ochilor ă fie ă   trebuie ă o
ă ă de ă a progresului. Majoritatea oamenilor ş
pierdinteresul, ă nu simt nicio ă ă ţ ş ă   este foarte im-
portant ca progresul ă fie înregistrat ş ă ă în mod constant.
ă ţ mea, Antrenarea Ochilor este foarte ă ă
este ă ă pe perioade scurte, dar foarte dese. ţ oculare ă
cute o ă ă pe ă ă ă nu sunt suficiente pentru adetermi-
na ă serioase în ceea ce ş miopia. Oschimbare impor-
ă în miopie ar duce la o ă ă a ă ş ă   într-o
ă ă de timp.
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
14
---- ă ne ă ă ţ vederea, in modnatural
----
Bunicul ă Ochilor
. Dr. William Bates a absolvit Colegiul Medicilor ş Chirurgilor
dm cadrul ă ţ Columbia în 1885.
Din. 1886 ă în 1986, Dr. Bates afost asistent chirurg la Spita-
lul de ochi New York, la Dispensarul North-western ş la Spitalul Har-
lem.. a fost de. profesor de oftalmolOgie la Ş de
York SpItalul acesteia. ş   ş ă ţ ţ cum
ş ă ţ miopia ş afost exmatriculat din facultate în 1891.
. Dr. Bates apublicat multe articole înJurnalul Medical NewYork
la.descoperirea sa cum ă problemele de vedere sunt
prmse Ş ţ Din ă ă   ochii ş vor ă la
ţ care ă
Bates adezvoltat oserie de ţ simple, pentru diverse pro-
bleme de vedere. Ş publicat ă în 1920, într-o carte ă Ve-
ă ochelari. Cartea afost ă ulterior în 1940
ă sub titlul Ovedere mai ă   ă ochelari. Lucrarea este
mca de actualitate.
WilliamBates este considerat afi bunicul ă Ochilor.
15
o ă istorie a ă Ochilor
Ideea ă o ă ş poate antrena ochii prin ţ îi
oftalmologului William H. Bates M,D. (1860-1931)
York. Dr. Bates examina mii de ochi in fiecare an, ca parte a ă ţ
sale de la Spitalul de Ochi ş Urechi din NewYork. De-a lungul anilor
inceput ă ă la ă ţ teoriilor emise de fondatom
oftalmologiei.
Examinând treizeci de mii de perechi de ochi pe an, la Spita-
lul de 'Ochi ş Urechi din New York ş la alte ţ   am observat
multe cazuri în care erorile de ţ fie s-au corectat m mod spon-
tan, fie ş schimbat fonua, ş nu am putut ă le ignor sau ă ă
ţ cu ţ ortodoxe, chiar ş când aceste ţ
erau disponibile. Consideram ă ă o ţ era ă ă ea
buia ă fie întotdeauna ă ă Nu pot exista ţ ă
de ţ sunt ireversibile, ele nu ar trebui ă se corecteze sau ă Ş
schimbe fonua, în mod spontan. .
De-a lungul timpului, am descoperit ă miopia ş .hipermetropla,
ca' ş astigmatismul, pot ă ă ţ ă ă .contrar cre-
ţ noastre îndelungate, nu este foioSIDI pentru a
vedea un punct apropiat, ci ţ ă ochiulUI ă ă la ţ ă ţ
rea pentru apropiere fiind ă hipennetroplel; ă mCI o eroare de
d
· . tan>X 4'
ţ nu este o con ţ cons 14· • ,
La acea vreme devenise disponibil un nou ţ retinos-
copul, inventat de eminentul omde ş ţ ă german! H, Helmholtz, Ca-
pacitatea de concentrare aochiului poate fi ă prin observa-
rea cu ajutorul acestui instrument. Dr. Bates aexaminat ochii pacien-
ţ ă in tot felul de ţ ş astfel a ă ţ foarte multe despre
modul lor de concentrare. ă ce spune el:
"Multe dintre ţ pe care le ţ cu la ochi au
fost ţ cu ajutorul retinoscopiei simultane. Retmoscopul este un
16
----- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
-----
instlUment foll:'sit pentru ă urarea ţ ochiuhi. Acesta trimite
o ă de lumina în ă prin ţ ă de o ă lumina si-
tuându-se fie în afara instrumentului - deasupra ş în spate - iar su-
biectul este aranjat în interior, cu ajutoml unei baterii electrice. Pri-
vind prin orificiul de ţ putem vedea o ţ mai mare sau
mai ă din pupila ă În cazul ochilor umani nOlmali aceas-
ta trebuie ă fie un galben ro. iatic, culoarea retinei - dar poate fi ă
ă retina este ă În cazul ochilor unei pisici, aceasta este ver-
de. ă ochiul nu se ă exact spre punctul de unde este
ă putem vedea o ă ă la marginea pupilei. Com-
pOltamentul acestei umbre, atunci când oglinda este ş ă în dife-
rite ţ ne ă ţ ă a ochiului ... Acest instrument
extrem de util are ă ţ care ă nu sunt ţ complet de ă
tre medici ... Timp de treizeci de ani am folosit retinoscopul ca ă stu-
diez ţ ă Cu ajutorul lui am examinat ochii a zeci de mii
de ş sute de ă ţ ş mii de animale, incluzând aici pisi-
ci, câini, iepuri, cai, vaci, ă ă ş ţ reptile ş ş L-am
folosit când ţ se odihneau ş când erau în ş - ş de ase-
menea, când eram ş eu în ş L-am folosit în timpul zilei ş în
timpul ţ când ţ erau ş ţ sau ţ când încercau
ă ă ş când nu încercau; când ţ ş când spuneau ă
când pleoapele erau închise ţ acoperind o parte din ă
când pupila era ă sau când era ă cât un vârf de ac;
când ochii oscilau dintr-o parte în alta, de sus în jos ş în alte ţ
Astfel am descoperit multe fapte, ş dinainte, pe care nu le-am
putut pune de acord cu ă ţ ă clasice despre subiectul respec-
tiv. Asta m-a determinat ă ţ seria de experimente despre care am
vorbit. Rezultatele au fost în ă ţ ă cu ţ mele
anterioare ş nu mi-au oferit ă ţ decât ă resping întregul corp
de ă ţ ă clasice, despre acomodarea vederii ş ţ
Un lucru care i-a devenit clar lui Bates, ă de la inceputuri, a
fost ă ochii sunt într-o ă schimbare. ă v-ati ă la fieca-
re ă vederea, rezultatul ar fi, de fiecare ă ş diferit. Descoperi-
rile Dr. Bates sunt opuse, aproape în mod direct, gândirii ţ
despre modul de focalizare a privirii. Donders (1864) ş apoi
17
Lea Angart _
--------
Helmholt?; (1866) au ajuns la concluzia ă
îl are lentila din interiorul ochiului. Aceasta teone ă mca mpICIOare
ş are o mare ţ ă asupra oftalmologilor. Din nou, conform spu-
selor lui Bates: ,
Functia ş exteriori globului ocular, pe ă ă
gl bul
", în ă   ă a reprezentat subiectul multor ţ dar,
o Ul T' rnh 1 y omodarea
du ă resu usa demonstratie a lui HeI o tz - cum ca ac y
d
P'ndPe de curburii lentilelor - posibilitatea ca acestea sa
epl '1 dif ' d' t t sau cu
ă ă ă cu ajustarea vederii ochiulm a ente a.r:,e, y
producerea de erori de ţ a fost ă ca ne mal fimd
de luat în ă ConfOlm experimentelor mele ş 01'
oculari extrinseci la ş iepuri, pisici, câini ş alte demons-
, y t ă sugereze ă în cazul ochilor acestor amm e, acomo-
tra
d
ţ de în întregime' de actiunea ş extrinseci ş deloc
area epm , " h' t t roduce
de fOlta lentilelor. Prin manipularea acestor mu
7
c ,1, an: pu u p , ,
sau acomodarea ă ţ ă spre hIpel:metrOple Ş
asti:matism, sau ă previn aceste ţ ă mal JOs ţ aces-
tor experimente în rezumat,
, v hi globului ocular - patru ţ ca
EXista sase ş m iti; y
dre ţ   ş doi ca "oblici". Cei oblici ă o ă ,aproape com-
'p'le';în j' urul mij'locului globului ocular ş sunt ţ
La. " • inf ' " ş I repo
zitiei e care o ă drept "superior Ş   enor. . '
ş ţ scleroticii, sau ş exterior al globulm. spre
ţ ă ş ă direct spre ă ţ ş Dculari - Dchiul stang
de sus, jos ş laterale ale Superior oblic
spre partea din spate a omltel,
unde sunt ţ de osul ce încon-
ă marginile orificiului prin
trece nervul optic. Conform ţ
lor, sunt ţ ca ţ "su-
perior" inferior", "intern" ş "ex-
tem". ş oblici sunt ş
de acomodare; ş ţ sunt
Inferior
responsabili de producerea hiper- oblic
metropiei ş astigmatismului.
18
----- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
În anumite cazuri, unul clintre oblici este absent sau neformat..
dar ă doi dintre ş ş sunt ţ ş activi, acomodarea,
ă cum au demonsollt testele de retinoscopie, a fost ă fie
prin stimularea ă a globului ocular sau a nervilor de acomo-
dare, ă locul din creier de unde încep ei. A fost ă de orice
manevrare a oblicilor, iar în acest mod, ţ lor de ţ a fost ă
ă Acest lucru s-a efectuat printr-o ţ de strângere a unuia sau
ambilor ş sau prin apropierea punctului în care ş se ă
de ă Când unul sau mai ţ ş ţ au fost ă ţ
efectul ţ de ă a ţ de ţ a fost intensificat.
ă retezaTea unuia sau ambilor ş oblici, sau ă pa-
ralizarea lor prin injectarea de ă adânc în ă acomodarea
nu s-a mai putut produce prin stimulare ă dar ă încetarea
efectelor atropinei, acomodarea ă electric s-a produs din nou
ca de obicei. Din nou, în cazul ţ unuia dintre ş oblici _
ca în ţ unor specii de rechin sau de biban, sau în ţ mai
rudimentare, ca ale tuturor pisicilor observate, ale unor ş ş al unui
iepure - acomodarea nu s-a mai putut stimula electric. Dar atunci
când ş rudimentari au fost ă ţ prin apropiere, sau în cazul
în care ş absent a fost înlocuit de o ă care ă ofere ţ
ă de ţ acomodarea prin stimulare ă a
redevenit ă
Ar trebui subliniat aici ă pentru a paraliza fie ş ţ
fie pe cei oblici, a fost ă injectarea de ă mult în spatele
globului ocular, cu ajutorul unei seringi hipodermice. Acest narcotic
ar trebui ă paralizeze acomodarea, atunci când este picurat în ochii
oamenilor sau animalelor, dar, în toate experimentele mele, am desco-
perit ă are un efect minor asupra ă ţ ochiului de ş modifi-
ca puterea de concentrare.
Ochii ă li s-au ă cristalinele, sau în care acestea au
fost ş de la axa vederii, au ă la stimulare ă exact
ca ş un ochi normal, atâta vreme cât ş au ă activi; dar când
ş au fost ţ cu ţ cu ă în ă stimularea
ă nu a mai avut nici un efect asupra ţ
19
__________ Lea Angart _
Într-un experiment c fost ă cristalinul ochiului drept
unui iepure, ă ce mai întâi se ă ţ ă a fiecaruI
ochi cu ajutorul retinoscopului ş se constatase ă aceasta era norma-
ă Apoi rana a fost ă ă ă se vindece. Ulterior, pentru o ă de
la o ă la ani, stimularea ă a produs ş acomodare
a ochiului ă ă cristalin, în ş ă ă ca ş în cazul ochiului care
mai avea cristalinul. ş rezultat a fost ţ ş ă alte teste
pe iepuri, câini ş ş Concluzia ă este aceea ă cristalinul
nu ă un factor pentru acomodare.
În majoritatea ă ţ pe teme de fiziologie, se ş ă
acomodarea este ă de al treilea nerv cranian, care ţ ă
toti muschii ochiului, cu ţ oblicului superior ş dreptului ex-
observat ă al pahulea nerv cranian, care ţ ă doar su-
, A '. v v
periorul oblic, ţ ă ca nerv de acomodare, m ş masura
ca si al treilea nerv.
. Când nervul al treilea sau al pahUlea au fost ţ cu electri-
citate în apropierea punctului lor de origine din creier, în ochiul !1?r-
mal s-a produs întotdeauna acomodarea. Cân? Ol-igine: ă
tre cei doi nervi a fost ă cu un strat illlC de vata, mmUlat
solutie de 2% de sulfat de ă în ţ ă   stimularea acelUl
nu a mai produs acomodare, în vreme ce stimularea nervului ne-
paralizat a produs acomodare. Când originea ambilor nervi .a fost aco-
ă cu vata ă în ă   acomodarea nu s-a mal
stimularea ă a nici unuia dintre nervi. La ă vatei Ş
ă nervilor cu ţ ă ă   stimula:ea. ă a.unuia
sau ambilor nervi a produs acomodal'e, exact ca mamte de aplIcarea
atropinei. Acest experiment, efectuat în repetate pe
mai mult de o ă   prin aplicarea ş ă altemahva a atropmel,
nu numai ă a demonstrat clar un lucru ş înainte - ş anume, ă
nervul al pahUlea este ă ă cu acomodarea - dar a
si ă ş oblic supel-ior, ţ de acest nerv, este un Im-
în acomodare. S-a mai descoperit ş ă   atunci ?ând ţ
muschilor oblici a fost ă prin separarea lor, stImularea celUl
treilea nerv a produs nu acomodare, ci hipermetropie."
W H Bates, M.D. În Quackenhush, 1997
20
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
DesCflperirea Dr. Bates nu a fost ă f!l prea mare entuzi-
asm de ă l:omunitatea ş ţ ă De fapt, Dr. Bates a fost ă
ă ă prea multe ţ   din postul de profesor de la Spitalul de Ochi
ş Urechi din NewYork. Conducerea aconsiderat ă vederile sale erau
prea radicale ţ ă de cele acceptate ş ţ   în acel moment ş  
Dr. Bates a continuat ă ş dezvolte teoria pe cont propriu ş a deschis
o ă   în care a aplicat Antrenarea Ochilor. În plus, a publicat ş o
ă ă   Ovedere mai ă   ş a ă un ă de oameni
pentru tehnicile dezvoltate de el.
În prezent ş ă Dr. Bates sub forma a ceea ce
numim, Metoda Bates, pe care a descris-o în cartea sa Ovedere mai
ă   ă ă ochelari (1920). Interesul ţ ă de Antrenarea Ochilor este
ă viu ş cartea lui Bates se ă ă în tipografii, ă mai bine de
optzeci de ani de la prima sa ţ De atunci, comunitatea ş ţ
ă   cu doar câteva ţ   aignorat complet descoperirile lui Bates.
ţ ă metodei sale sunt oameni care au fost ţ de aceasta.
Una dintre aceste persoane afost Margaret D. Corbett, al ă ţ
a fost ajutat enorm de Metoda Bates în anii 1930. Doamna Corbett a
deschis Ş pentru ţ ochitor, la Los Angeles. Corbett a pre-
ă ţ oameni în Metoda Bates. Cartea ei, ă ă vezi mai bine
(1949), descrie mai multe ţ de impact ale muncii sale asupra cari-
erei militarilor. Oasemenea ţ se ă la un ă care fusese
respins, în repetate rânduri, de ţ Aeriene, pentru ă avea un de-
ficit de vedere. El ş normalizat ochii, ă ţ lui Bates, atre-
cut toate testele ş s-a ă escadronului "Flying Tigers" din Burma,
devenindu-Ie ă S-a întors cu un palmares de zece avioane
japoneze doborâte. Ulterior, ă acestora acontinuat ă ă   la
fel ş gradul lui, ş în cele din ă a ajuns locotenent colonel.
În 1955, Clara Hackett apublicat lucrarea ă ş vezi,
un îndrumar zilnic ă ovedere mai ă Cartea ţ un pro-
gram de ţ pe ă ă ă   pentru probleme diferi-
te de vedere. Acestea includ problemele ş de vedere, precum
miopia ş hipertropia ş ţ pentru cei care ă ochelari cu
lentile bifocale, cei ce privesc ş   cei ce nu disting culorile ş cei
21
_________LeoAngart _
care ?1J ă dar ş pentru cei cu glaucom ş probleme serioase de
vedere. Scriitoarea ainclus de asemenea ş ţ pentru cei orbi.
D-ra Hackett, care timp de ă ani ş ă a pur-
tat ea ă ş oc1).elari, a predat Antrenarea Ochilor în Seattle, timp de
cinci ani ş a ă profesori în cadrul G.I. Bill of Rights. Avizitat
Universitatea din Seattle în 1949 ş 1950, predând cursuri despre An-
trenarea Ochilor. ă venirea la New York, a fost ă în 1950
sub acuzatia de practicare a oftalmologiei ă ă ţ ă ş a ă în
fata din NewYork, în 1951. MareleJuriu adeliberat timp
numai câteva minute - Antrenarea Ochilor nu este o ţ
Janet Goodrich, medic, discutând posibilele motive pentru care
atât de ţ oameni au auzit despre Metoda Bates, scria în cartea ei
ă ă ţ Vedel'iiNaturale (1985):
" ... ţ ş ă ţ tehnic ... au fost ă ţ ţ
ă metoda Bates este ă trebuie ă în râs ş ţ ă ...
Margaret Corbett i-a ă pe sutele de profesori pe care i-a
ă în anii 1940 ş 1950, ă nu publice mticole ş ă nu ţ ă prelegen.
Veti întelege mai bine acest lucru, când ţ afla ă a fost ă ş
ă   de ă ori penhu practicarea oftalmologiei ă ă ţ ă ...
În 1974, colega mea din San Francisco, Anna Kaye, care pre-
dase pe ascuns principiile metodei Bates, timp de câteva decenii, a
fost ă de ţ sub acoperire. I s-a spus ă ă legea în
ş state... ă ţ da seama, acum, de ce ă atât de pu-
ţ dovezi concrete."
Ianet Goodrich, ă ă VedeJii Naturale,
(Berkeley, CalifOIwa: Celestial Alts, 1985), paginile 184-185.
Janet Goodrich a contribuit foarte mult în domeniul ă
Ochilor, prin cele ă ă ale sale, ă ă ţ vederii natu-,
rale (1985) ş Vederea ă intr-un mod natural (1996), ca Ş
prin prelegerile ş seminarele ţ în ă A v V •
În 1997 Thomas R. Quackenbush a publicat Sa ţ ă dm
nou ă vedem, care e probabil lucrarea cea mai ă referi-
tor la metoda Bates, ă în prezent. Cartea se ă cu fidelitate de
22
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
studiile originale ale lui Bat':'s, iar Quackenbush ă adesea ă
rile acestuia. Thomas Quackenbush se ă în Olanda.
Oftalmologul indian Dr. R. S. Agarwal a devenit interesat de
munca Dr. Bates în 1930 ş de atunci ă în mod activ metoda Bates
în Pondicherry, în India. De-a lungul anilor, Dr. Agarwal a publicat
multe articole în "Mother India", un jurnal lunar din Sri Aurobindo
Ashram, ş a dezvoltat o ă între oftalmologia ţ ă ş me-
toda Bates. Agarwal a publicat acest lucru în Mintea ş vederea ş se-
cretele medicinii indiene. Ocarte foarte ă ă Yoga ve-
derii perfecte a fost ă în 1971. ă carte ă se mai publi-
ă ş ţ multe istorii minunate despre modul în care Dr. Agarwal
a ajutat oameni ă ş recapete vederea.
În Marea Britanie, metoda Bates s-a ă ă ş este repre-
ă de ţ Bates din Marea Britanie. Metoda este ă în
Metoda Bates, ă de Peter Mansfield în 1997.
În timpul anilor '90 aexistat o ş ă în ţ
ă complementare aproblemelor de ă ă De exemplu, a
fost ă acupunctura ca ă ă de tratament, iar acum
este ă ş ă ţ ă în câteva ş de ă
ş avantajele economice ale prescrierii de medicamente
sau aparate sunt mult mai mari financiar decât simpla antrenare a
ochilor pentru ca ş ă ş recapete starea ă de vedere cla-
ă Chiar ş mai ă este chirurgia ă care ă mii de
dolari pentru fiecare ochi.
Din punctul de vedere al consumatorului, cel mai eficient mod
de a trata problema nu este ă ş cel mai scump. Din fericire, în
noul mileniu se va vedea un interes crescut ţ ă de metodele eficiente
ş noninvazive, atât din partea oamenilor în general, cât ş din partea
ş ţ în particular. În prezent, procentul de oameni care ă
ochelari este de aproape 60% din întreaga ţ În Asia, cifra se
apropie cu repeziciune de 80%. Trebuie ă ceva pentru a rezolva
ă ă
Antrenarea Ochilor, ă ă de timpuriu, este ă
simplu pentru ă unei vederi bune.
23
Este posibil ă ne ş ă vederea?
Majoritatea oamenilor cred ă nu se poate face nimic, atunci
când vederea se ă În ţ ă   pe ă ă ce
ă simturile noastre încep ă cedeze, iar vederea este prima
, .
care ă ş
Oamenii de ş ţ ă ne spun ă   în conformitate cu statistica,
ţ ă în ă de ş ani are o vedere ă ş ă
toare. Un studiu al miopiei, ă pe durata ultimei sute de ani, care a
fost solicitat de armata Statelor Unite, ne aduce la ş ţ ă ă ă
pândirea problemelor de vedere este, în prezent, în jurul a 60%.
Oftalmologii nu ţ ă aproape nimic despre Antrenarea Ochi-
lor, atunci când ă ş de ă Totul se ă
asupra medicamentelor ş chirurgiei. ă   chirurgia este solu-
ţ ă pentru multe probleme grave de ochi. Cristalinele sunt
remediul cel mai ş   cu recomandarea chirurgiei laser ă mio-
pia afost ă   timp de cel ţ trei ani. Eimportant ă ţ ţ ă
purtarea ochelarilor nu ă ă cu nimic miopia. Când ţ ochelarii
jos, ţ în continuare probleme, nu-i ş Ochelarii ă orezolvare
ă pentru o ă   dar nu se ă cauzei ascunse ce ade-
terminat problema ă
Chirurgia laser este în prezent foarte ă ş foarte reco-
ă de ţ oftalmologi. Încrustarea corneei cu cristaline este
un mod irevocabil de a ă deterioravederea. ş   tot ceea ce face de
fapt chirurgia laser este ă ş ă ţ microni din cornee. Orice
ş ă ă va ă tot restul ţ Ochii mei sunt ultimul lucru cu
care ş ă pe oricine ă se joace - mai ales din moment ce ă mo-
duri naturale de ş avederii.
ş sunt ţ ţ ş ă ţ ă ă ă ochii ş
ă prescrie lentile corectoare. Întreagalor ă se învârte în jurul
ă defectelor de vedere ş ă de ochelari. Ede ţ  
24
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
deci, d,:- ce nu. sunt atât de ş cu pri"lre la alte sugestii, con-
form ţ putea ă ă ţ ş ă ă ochelari, doar cu ajutorul
ţ simple de Antrenare a Ochilor.
ş ş sunt un grup care crede ă ţ
pot reduce avansarea miopiei. Ei sunt ş   în general, ideii de An-
a.Ochilor ş   în majoritatea cazurilor, vor fi ţ ă ă pre-
lentile cu o ă de ţ sub 100%. ă ţ la optome-
triSt sau oftalmolog ş ţ ă ţ ă ţ ţ de Antrena-
re a Ochilor, cu scopul de a ă de ochelari, vi se va spune probabil,
cu mare ă   ă acest lucru nu este, din ă   posibil ş ă ar tre-
bui ă ţ ă ă ţ
Dintre ţ ş ţ din Europa, doar ă mii
sunt membri ai ţ Optometrice Behavioriste. ş
ţ sau ş sunt ţ   în principal, cu trata-
mentul ambliopiei, strabismului ş al problemelor de coordonare ocu-
ă Ei nu cunosc ă metode de tratare a problemelor ş de
vedere, precum astigmatismul, miopia ş hipermetropia. Abordarea
ă ă   de obicei, un control ţ al ochiului, în care se
ă starea ă Apoi sunt prescrise ţ pentru lentile ş
ţ pentru ochi. Ulterior, au fost dezvoltate ş introduse progra-
me software pentru Antrenarea Ochilor ă de ă calculator.
am anumite rezerve cu privire la acest tip de abordare, întru-
cat lucrul pe calculator ă una dintre cauzele miopiei. Folo-
sirea computerului pentru eliminarea problemelor de vedere pare ă
fie o ţ ş ş au adesea un sortiment
variat de echipamente pe care le folosesc la ă ă ş la ţ
Abordarea mea nu ă niciun echipament mecanic. Nu trebuie ă
ă ţ sau ă ţ nimic, nu ă ş ţ scumpe de terapie,
pentru care ă ă ţ Ceea ce vi se cere este participarea ă   prin
efectuarea ţ ă   ă care ţ vedea un pro-
gres constant în sensul ş ă unei vederi clare.
ă ochii
,
Pentru determinarea puterii lentilelor de care ţ nevoie pen-
tru a ă corecta vederea ă la valoarea de 20/20 se folosesc ă
25
_________LeoAngart _
tpste. De obicei optometristul va un aparat pentru a realiza o
citire ă Aparatul ş o medie ă cu o ă de
eroare de plus sau minus ă de dioptrie. Acest aparat ă
concentrarea ă avederii, la o ţ ă de ş metri.
Cel de-al doilea test este unul subiectiv, în care vi se cere ă pri-
ţ prin mai multe tipuri de lentile, pentru a stabili care ă sunt cele
mai comode. De obicei, acest test are loc într-o ă cu ă sla-
ă Oparte a problemei este ă ochii ş tind ă se adapteze la vari-
atele tipUli de lentile ş din cauza asta, va exista posibilitatea ca ţ
ta pe care o ţ primi ă fie prea ă Vi s-a întâmplat, probabil,
ă ţ în ziua ă ca ă ţ noii ochelari ş ă con-
ţ ă ă dor ochii, atunci când îi ţ Acest lucru se ă
deoarece ochelarii au o ă prea mare de ţ ş ă ă
prea mult vederea.
Acuitatea ă a ochiului uman ă cu maxim ă diop-
trii în timpul zilei. ă ă ă ţ vederea la fiecare câteva ore, de
fiecare ă veti descoperi ovaloare ă
ş e' bine ă ă ţ ochii înainte de a începe progra-
mul de Antrenare a Ochilor. Astfel ţ ş cu precizie care este starea
vederii ş cumva înregistra echipamentul medical acest fapt. Apoi, pu-
ţ începe programul de Antrenare a Ochilor. Foarte repede ţ ob-
serva ă ă ţ Aceasta este ţ ă ă ă
de vedere, care apare mereu înaintea ă obiective. S-ar putea ă
ţ capabili ă ţ ş ă ţ cu patru sau chiar cinci linii în plus pe
optotip, dar aparatele nu ă vor ă nicio ă ă ţ Aparatul
ă ă doar concentrarea ă nu ş faptul ă ţ vedea mai
bine. ţ   ă un bine ş ţ ţ de Antrenare a Ochilor,
timp de o ă înainte de a merge la un nou control de ochi. ş
de-a lungul acestei perioade, 's-ar putea ă ţ nevoie ă ţ pu-
terea lentilelor pe care le ţ întrucât ţ veche nu va mai fi
ă ş lentilele s-ar putea ă ă ă ă afecteze ochii.
Vizita la optometrist
ţ ş se opun reducerii dioptriilor, cu ţ
ţ în care ş le ă aparatul. ă optometristul vostru face
parte din ă categorie, ă ă cu ă ă ă ă ţ un altul!
26
----- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
ă ţ .0ptometristlJl ă ă ă ochii cu ajutorul
telor. Ca veru vorba., simpla ă a ochilor cu echipamente auto-
mate este doar o ă Aparatul ă ş are un factor de
eroare de. de dioptrie (o linie de pe optotip). Când
optometristul ş   termmat testele, ţ afla ceea ce el ă a fi
a voastre. De obicei, aceasta va fi extrem de
precI.sa, Ş atat d: ă încât ă vor durea ochii. ţ   opto-
va reduca ţ cu o ă sau chiar cu o dioptrie
ă ş ţ prin lentilele prescrise. Nu e sufl-
doar sa ţ vostru, în cabinetul optometric sau în maga-
zmul de unde ţ ochelarii. Trebuie ă vedeti cum ă
ochelarii la lumina zilei ş ă ţ prin ei lumea ă
. Pe.ntru mai bune, ţ o ţ ă ţ mai ă pen-
tru mIOpIe. va:a vederea la ţ ă ă Ia o ă de
2?/40: ş ţ   ca ţ nu e mai ă cu mai mult de o
ţ corectura cu mai mult de atât ă posibilita-
tea ţ sa ţ ţ ochii, caz în care progresul datorat ă
Ochilor va ă ţ
Cum ă ă ţ ţ ţ
_ Pentru ţ oameni, ţ pe care oprimesc de Ia optometrist
greaca veche. Pare ă nu ă niciun sens. De fapt e mai sim-
pla ţ crede. Mai întâi ă ă ă ă pentru stâng,
apOI pentru cel drept. De ă acest lucru se ă prin ţ
lele "S" ş "D".
_ Prima ă ă erorii de re ţ - de exemplu,
va spune daca ţ mIOpIe Ş fi ce grad. ă ă ă este
ă în dioptrii. ă ţ miop, atunci va exista o indicatie ne-
ă c.a de exemplu -2,50 D- minus doi ş ă dioptrii. anu-
mIt: ţ ă lucru se trece simplu ca 250, ţ   la ă
Daca ţ hipermetrop sau prezbit, atunci indicatia va fi de +150 D
plus unu ş ă dioptrii. ţ ţ ă ă ţ
fitre ţ pentru fiecare ochi, întrucât unul din ochi vede mai bine
decât ă
27
ş Dculari
Muschiul

ş drept
lateral drept
29
Ochiul uman este o ă ă Ochiul are cam 24
mm în diametru ş ţ ă ca o ţ ă între lumea ă
ş cea ă Ochiul fizic este ă ă pentru captarea imaai-
nilor obiectelor din lumea ă Se ă asemenea u;ei
camere video ş are multe lucruri în comun cu aceasta. ş   ochiul
uman este net superior ă camere video construite ă în pre-
zent. De exemplu, ochiul uman are o sensibilitate la ă cu mult
mai mare. ă ţ ă drumul printr-un întuneric aproape absolut,
la fel cum ţ ă ţ ş într-o ă extrem de ă   când
ţ pe ă Cameravideo are oarie extremde ă   în compa-
ţ cu ochiul uman.
Anatomia ochiului
ş ochiului
ă ş ş externi ş ţ ă glob ocular. ş
ş ă în perechi, pentru a ă ajuta ă ă ş ţ ochii în
toate ţ ş oculari sunt unici în capacitatealor de a ş
Tif Nl!me Data
Optic 20/20
Tipullentilei Add Prisma Axa Cyl Sph
Data:
CNP:
85° -0,5 -2,5 Dreapta
Nume:
1,5 Stânga
Lentile
Extras:
Lentile de
Subtotal:
Tipullentilei ţ Putere Diam. BC
contact ConsultC/L
Total:
ţ G.C. Tip Strat ţ ă
Culoare ă Model Rama
-
ă ă ă ă este vorba de astigmatism.
Acesta se ă ă tot în dioptrii, ă cu axa în care se ă ş
astigmatismul. ţ apare de obicei cam ş Cil: -0,5, Axa: 85. Tra-
ducerea ă ocorectare ă de minus unu ş ă di-
optrii, lao ă de 85 de grade. ţ ţ ă s-ar putea ă ţ astigmatism
doar la un ochi, sau ca gradele ş axa ă difere de la un ochi la altul.
Atreia ă este ă ţ Citirea pentru stra-
bismeste, de obicei, ă folosind "elemente de ă Acestea
sunt indicate la dioptriile prismatice, iar litera Dse ş pentru a
indica faptul ă afost inclus un element prismatic.
Va exista ş un ţ gol în formular, pentru ţ supli-
mentare ale optometristului. Uneori miopia ă va fi ş ea ă   ş
s-ar putea ă ţ o ţ ă pentru o ţ de lentile "bifocale".
O ă posibilitate este cea de aprimi o ţ ă pentru ochelari, cu punc-
te diferite de focalizare ale lentilelor, cu ă sau trei zone de putere
alentilelor. Se ă de asemenea ş lentilele ş ramele sugerate.
Sunt importante ş hârtiile imprimate de ă aparatele care
V-au testat acuitatea ă   întrucât ă anumite valori relevante,
ă ţ purta lentile de contact.
28
__________Lea Angarf _
O,Smm
_________ Leo Angart _
ochiul extrem de repede ş de a-l îndrepta în ţ pe car: o ţ
De asemenea ş se pot ajusta în timp real, pentru ava perIllite
ă ă o'minge de tenis, de la lm ă la altul.
Cei' patru ş ţ sunt ţ în jurul ochiului. de
deasupra ochiului - d1'eptul superior - este ş cu
ş ochiului în sus. ş de jos -. dreptul 't1if!3rwr -
este responsabil cu ş ochiulUl mJOs. Ş ş
ă ă   pentru aface ca ochiul ă se msus Ş mJOs,
ţ ş ă orizontale sunt mdeplimte ş
dreptul lateral, ţ de fiecare a .. ş ş
ş ă ochiul de-a lungul axei orizontale.   ş
ţ ă ochiului de se ş In once
In plus, mai ă mspatele ochiulUl opereche ş ş
tia sunt ţ oblici, deoarece face ca ochii ă sa? mde-
ă unul de altul. Acest lucru ă ă ă va ş ţ mtimp
ă ţ obiecte apropiindu-se sau ă deVOI. ş obltc
superior este ş de osul de ă   unUl tendon lung.
Acest ş este folosit atunci când ţ ..
ş exterj.ori ai ochiului sunt Ş ţ m
ă privirii. In ă sale de m   Dr.
WilliamBates M.D. (1915) a ajuns la concluzIa ca ş oblici focal-
ă privirea, strângând globul ocular ş ş poz-
ţ în care imaginea ă se afle în focal. ţ
cu cea a unui aparat de fotografiat. Cand vreI sa-l asup.ra
unui obiect din apropiere, dai obiectivul mai aproape. In cazul
lui uman se ă ş principiu, strângând globul ocular mcet,
pentru a ă imaginea ă
Epiteliu ă actiune este înde-
tratullw BDwman ă   în principal! de ă
doi ş oblici. In cazul fila-
piei, spatele ochiului este împins
SlrDma în ţ ă în ă   din cauza
ă de focalizare. Miopia
este o ţ în care cei patru
ş ţ sunt foarte ş  
30
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
scurtând astfel globuLocular. Pentru a ă oferi o idee scara
acestor ş ă   fiecare inilimetru de alungire a globului ocuiar echi-
ă cu circa trei dioptrii în cazul miopiei. Cu acest grad de miopie,
vederea ă ar putea involua de la normal, la afi capabili ă ţ
numai ă la treizeci cm în ţ ochilor, ţ ă de citit.
ă fizice care au loc sunt mici, dar cu ţ ş
ă ochiului ă doi ş circulari. Un ş deter-
ă dimensiunea irisului ş ă ă ă în ochi. Al doilea ş
chi este circular ş se ă în jurul cristalinului.
Corneea
Partea ă a ochiului, corneea, este ă pentru
aproximativ 75% din puterea de focalizare a ochiului. Efectul cel mai
mare de ţ se ţ la ţ dintre aer ş pelicula de lacri-
mi. De aceea este ă chirurgia ă ă celei mai
mici ţ de cornee are un efect major asupra puterii de concen-
trare a ochiului.
Corneea are cam o ă de milinletru grosime în centrul
pupilei ş ă din mai multe straturi. Stratul exterior este pelicula
de lacrimi, care ă ş corneea ş este o parte a elementelor refrac-
tare ale ochiului. ţ observat probabil ă   atunci când ţ   vi se îm-
ă ă ţ ş vederea. ţ ă a corneei se ş epiteliu, ş
ă dintr-un strat protector de
celule, cu ţ relativ tare.
ţ lor este ă protejeze ochiul
de ă ă ă Folosirea ă
a lentilelor de contact, mai ales a
celor dure, ă în cele din ă
epiteliul corneei ş lentilele de con-
tact nu mai pot fi folosite. Imediat
sub ţ ă se ă stratul Bow-
mao. Acesta este un strat de celule
similare colagenului, care ă
corneea ă ş ă forma. Acest
24 mm diametru
31
_________LeoAngart _
----- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
strat nu se ă ă ă are loc o intervenpe ă
Stratul Bowman e ca apretul pentru gulere. Partea cea n:ai a
corneei este stroma. Acest strat este cel pe care se efectueaza
laser. Oparte a stromei este ă ă ţ
ă se modifice puterea de ţ Intrucat nu ă sange m
cornee ă cam ş luni pentru ca aceasta sa se vmdece. De
din cauza ţ aceasta ă ş ţ
Dimensiunile optice ale ochiului
ă ă este pentru cei care sunt ţ în aspectele
ş ţ ale dimensiunilor op:ice ale. ă
uimit de faptul ă ochiul este atat de mIC ş ca. eXls.ta ţ atat de
ş în puterea ă dintre cornee Ş CrIstalin.
Structurile ochiului Media
Index de ţ
Aer
Cornee
Epiteliul corneei
Stroma ă
Stroma ă
Umoarea ă
Umoarea ă
Cristalinull,336
Raza ă a curbaturii
ţ ă acorneei
ţ ă acorneei
Puterea ă
ţ ă acorneei
ţ ă a corneei
Puterea ă acorneei
Puterea ă acristalinului
Puterea ă a ochiului
Grosime
Corneea ă
Corneea ă
Epiteliu! corneei
32
1,0
1,376
1,337
1,401
1,380
1,373
1,340
7,8mrn
6,7mrn
49,50D
-6,99D
43,50 D
20,00D
63,50 D
0,56mrn
1,20mrn
0,06mrn
Aria
7,0-8,6mm
mrn
39-48 dioptrii
50-60 lJ1Il
Cristalinul
În vreme ce corneea ă marea partea a puterii optice a
ochiului, cristalinul este oparte ă asistemului optic. Cristali-
nul are cam 10 rom în diametru ş ă din celule cristaline care sunt
complet transparente, pentru ca lumina ă ă ă prin ele.
Cristalinul este suspendat în ţ de fibre minuscule numite
zonule. Din cauza ţ mare de ă cristalinul este foarte
flexibil, iar ţ zonulelor ă forma acestuia. Când inelul
corpului ciliar este relaxat, zonulele se ă ş cristalinul devine
mai plat - ă astfel puterea de focalizare. Pe de ă parte, atunci
când corpul ciliar se ă zonulele sunt relaxate, iar cristalinul
se ă în ă crescându-i astfel puterea de focalizare. Când
corpul ciliar este relaxat, se spune despre ochi ă se   ă  
În cadrul testelor de vedere, se ş uneori un medica-
ment numit ă pentru aparaliza corpul ciliar. Motivul este ace-
la ă atunct când se ă activitatea corpului ciliar, ţ ostare
ă   ă   Unii ş cred ă acestaeste singurul test valid.
Aplicând ş ă s-ar putea ă ă ţ de ce nu vi se paralizea-
ă coloana atunci când vi se ă ă ă ţ pentru a ă posi-
bilitatea de a ă întinde ş astfel de a deveni mai ţ
Celulele cristaline ale cristalinului ă la fel pe tot parcursul
ţ În fiecare an se mai ă un strat, precum o foaie de ă
De la ă ş ă la optzeci de ani cristalinul ş ă grosi-
mea. Cristalinul nu ă vase sanguine, ş ca urmare, este ă
numai de umoarea ă ă în mod continuu de corpul ciliar.
. Vitamina Ceste cel mai im-
portant supliment pentru
cristalin. Cristalinul are
........ __---..Clmjunctiva cea mai mare ţ
de vitamina Cdin întregul
nostru organism. ă ă ă
rile prin oxidare datorate
radicalilor liberi fac ca
aceste celule cristaline ă
ă opace. ă con-
33
__________ Leo Angart _
'-- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
-----
ţ este ă sub numele de ă Întrucât cristalinul este
numai o ă parte asistemului optic al ochiului, ţ vedea chiar ş
ă ă este ă cristalinul. Oasemenea pierdere va duce la o
ă cu aproximativ 10% a ă ţ vizuale, echivalentul a ă
rânduri de pe optotip. Astfel ţ putea conduce în mod legal, chiar ş
nemaiavând cristalinele în ochi. Limita ă de acuitate ă pen-
tru condus este de 20/40.
p:obleme .retinei sunt degenerarea ă ş retinopatia diabeti-
ca, ambele fnnd de ale ă ţ retinei. O ă
problema este dezliprrea retmei, care se ă la oamenii cu
grad avansat de miopie. un
Celulele fotosensibile
Lungimea de ă (nml
Conurl
ă ă tipuri de celule fotosensibile în ochi, unul fiind
c:lulele cu ş care ţ ă în ţ slabe de ă
dand ş vedere ă ă tip de celule fotosensibile
sunt celulele cu conuri, care ă ovedere ă ş ţ culorilor.
Celulele cu ş sunt cele mai numeroase cam o ă
ă de milioane. Ele sunt extrem de sensibile la grade ă de
ă ş ş Celulele cu ş nu ă culorile iar
lor ă este de 20/200. Pentru ş
ţ culorilor sunt folOSite celulele cu conuri. Celulele cu conuri
sunt zona petei galbene, exact în spatele irisului ş a
celorlalte optice ale ochiului. ţ celulelor cu conuri se
ş ă
• v ă trei tipuri de celule cu conuri, fiecare ă la o anu-
mita arie de ţ luminoase. Britrolabele sunt sensibile la un-
dele lungi ale luminii ş Clorolabele sunt sensibile la undele medii
de ă verde, ş cianolabele, care sunt sensibile la undele scurte
de ă ă Cele trei culori primare, ş verde ş albastru, ă
ş permit ă ţ toate culorile spectrului.
51 aceste trei culori de ă ţ
i::! ţ orice culoare ă Sunt cam ş
SIDiSCUri milioane.de celule cu conuri în fiecare ochi, den-
l2. sitatea cea mai mare a acestora situându-se în
.'1 pata ă ş celulele cu conuri sunt
.) prezente ă la periferia retinei, ş doar 4%din
.! celulele cu conuri se ă chiar în pata gal-
1, ă Extrem de interesant este faptul ă în
CI
ll'·;.) zona petei galbene nu se ă celule sensibile
eu e cu
ş la albastru. Punctul maximal ă ţ acestora
Retina
Retina este un strat ţ ca o foaie de hârtie, aflat în spatele
ochiului, ţ celule fotosensibile. ă retina este ă în
vreun fel, atunci vederea este ă complet. Cele mai serioase
5cotopic Schimbul dintre ţ ă ş sensibili-
tatea ă este în mare parte datorat mod-
l .'\ ului în care celulele cu conuri ş ş
; . .\ sunt conectate la elementele post-receptoare
Fo/t:O.
P
.>,\. ş sunt într-o
\ asemenea ă încât ă infor-
/
_" : . ţ în ţ producând o mare sensibili·
. tate, dar o ă ţ Mama ă ob-
                      ţ asta conectând mai multe celule cu bas-
_ _ .' ş în paralel, la o ă ă ă
(celula ă Viziunea ă pre-
ă oînsumare ţ ă ă Pe de ă
parte, conexiunile celulelor cu conuri ă ţ ă ş extin-
derea ă ţ
O ă ganglion ă va semnaliza un eveniment ă ă 10 ţ lu-
minoase. De asemenea, lumina trebuie ă fie ă într-un anumit inter-
val de timp, sau se pierde.
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Sensibilitatea la ă
• • • • • • • • • • • • • • • • •• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
34
35
_________ LeoAngart _
----_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnaturaJ _
ş ş Morcovii sunt cea mai ă ă de beta-caroten, iar ş
ă licopenul. Zeaxantina este carotenoidul dominant din le-
gume precumardeiul portocaliu ş porumbul dulce, învreme ce multe
alte zarzavaturi, precumvarza, spanacul ş ă sunt bogate în lu-
ă ş beta-caroten.
Luteina, sub forma spray-urilor sub-linguale, este unul dintre
cele mai eficiente moduri de a opri degenerarea maculei, o ă în
care macula se ă progresiv.
Ochi ă ă ş
Nu numai ă ochii ş sunt oglinda sufletului, ci sunt ş o re-
flexie a întregii noastre ă de ă ă ă de ă ţ
ă ş de energie ă ţ fizice sunt un factor important
care contribuie la ă ă ă ă ă lumea se ş
ă ca o ă ă ă ostare extremde ă ă face ţ fizi-
ce ş e ă Antrenamentele ş sporturile sunt principalele ă ţ
prin care ne ţ ţ ă
Sunt multe de spus ş despre celebrul aforism: ş ceea ce ă
nânci". ţ nu este chiar o parte a ă Ochilor, dar infor-
ţ e prea ă ca ă nu o includem. Nu pot ă cred ă ă
iau o ă o ă amovedere ă ţ ă ă ă este evident un
aspect important referitor la ovedere ă ş ă efoarte logic ă fa-
cem în ş fel încât ă beneficiem de ţ ţ necesari.
Deci, de ce anume avem nevoie
pentru o ă ă ă a ochilor?
ă doi ţ vitali pentru ochi. Unul este vitamina C.
Cristalinul, umoarea ă ş umoarea ă ţ cam de ş
ori mai ă vitamina Cdecât orice ă parte a corpului uman.
Vitamina Ceste un antioxidant important, care lupta împotriva ă ă
ă provocate de ă radicalii liberi, ă proceselor foto-reac-
tive. ş încep o ţ în ţ al ă rezultat final este formarea
de cataracte. Cataractele pot cauza orbirea, ă nu sunt tratate. Acest
tratament ă de obicei, ă ă a cristalinului.
   
(::'.) ....'r-Nervul optic
...
Macula
Retina are o ă ă chiar în spatele corneei ş
lui, ă ă În centrul maculei se ă pata ă In ă
parte aochiului, imaginea ş ţ culorii sunt perfect clare. In pata
ă fotoreceptorii au cea mai mare ţ de celule foto-
sensibile cu conuri, cam o ă cincizeci de mii pe mm ă Aceste
celule sunt de asemenea conectate la o arie foarte mare din cortexul
vizual ă ă astfel ă ţ cu claritate.
'Macula este ă cu un pigment galben, ce ă din pig-
mentii carotenoizi ă ş ă Se credea ă pigmentul gal-
ben ă la ţ ă filtrând undele scurte ?e
ă În prezent se ă ă efectul de filtru este o ţ
va luminii albastre ă ă ş în mod indirect, un mod de aImpIe-
dica oxidarea radicalilor liberi. Ca o ţ ă ţ de zea-
ă pare a fi para-
ă celei de celule cu co-
nuri fotoreceptoare. Zona ă
Macula---,;WP,---
Cele mai bune sur- Fovea centralis ........
se alimentare sunt legu-
mele cu frunze verde în-
chis ş fructele galbene
se ă ş ch!..ar ă pata ă Acest lucru ă de ce nu
putemvedea obiectele foarte mici albastre, ă sunt fixate în centrul
nostru de vedere.
Celulele cu ş ţ un pigment fotosensibil numit
redospina, sau pigment fotosensibil al retinei. ă ă aspectul
ă celula cu ş ă din aproximativ omie de discuri mici,
fiecare disc sustinând camzece mii de molecule de ă Fiecare
ă este   ă ă capteze un foton de ă ă mare
de molecule de ă are deci capacitatea ă de a capta lu-
mina. Când lumina cade pe o ă cu ş redospina se ş
te. E ă ounitate ă pentru a albi o ă de redos-
ă De fapt, sensibilitatea ă ă aochiului corespunde
ă ţ redospinei.
36
37
_________LeoAngart _
ă nutrient vital peI!tru ochi este vitaminaA; care este ne-
ă în procesul de transformare a luminii în energie ă De-
ficitul de vitamina Ase ă în ă ă ă cu orbirea ă
Doi ţ ţ pe ă de beta-earoten sunt ţ pentru func-
ţ ă a maculei - partea ochiului unde ţ ove-
dere absolut ă Luteina ş zeaxantina ă ş galben peste
zona ă a ochiului, care ă celulele fotosensibile de
lumina ă ă ă
ă o ă ă degenerare ă care este deterio-
rarea maculei. Celulele fotosensibile sunt afectate ş rezultatul este
pierderea ă a vederii. Din ce în ce mai multe studii ă
ţ ş proasta digestie, de ş gradului de deteriorare macu-
ă Înainte, aceasta era o ă a ă Din ă persoa-
ne din ce în ce mai tinere ă ă ă ţ În prezent, modul
cel mai eficient de a preveni ş trata degenerarea ă este cel
bazat pe ţ - ş lucrul cel mai important, aplicarea   ă
de ă
Ce pot face pentru a-mi ă o ă ă
ă a ochilor?
Personal nu cred în mega doze de suplimente. Grija mea este
ţ ă ţ naturale a corpului de   ş sintetiza ţ
de care are nevoie, din mâncarea pe care oingeram.
În prezent, din ce în ce mai ţ oameni ă ă ş ă ă
alimente crescute organic. ş acelea frumoase pe care le ţ în
magazine au fost cu ţ ă rupte de pe vrej când ă verzi ş
coapte artificial în timpul transportului ă magazin. In plus, planta
a fost ă ca ă ă roade mai mari ş cu coaja mai ă
pentru a ă satisface imaginea ă a unei ş minunate - ş toate
astea în detrimentul valorilor ţ
ă ţ mâncat ă ş rupte direct de pe vrej atunci
când erau coapte, ş ţ ă între ele ş celelalte ă o ţ ă ş ă
Cu ţ ani în ă am ă ă pe ş drumuri în Mexic, ă
nite cu portocali. Ne-am oprit ş am ă o ş ă de asemenea
38
----_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
în Sucul din ele a de-a dreptul divin, ş plin
de Vltarnma C- ţ ă pe cale ă In general, fructele cele mai
bune sunt în ţ ă în care cresc în mod natural ş pot fi obtinute de la
fermele locale. '
Pe de ă parte, nu ă pot imagina mâncând spanac în fiecare
zi, ş cum ă un studiu. Îmi place spanacul, dar   ş mânca
zilnic. ş ă ţ în acest caz sunt suplimentele. Ş iau cuvântul
"suplimente" at litteram. Iau vitamine ş minerale ca suplimente ali-
mentare, dar nu ca înlocuitori de alimente.
ţ ă este un subiect foarte confuz, ale ă tendinte
ş opinii ă la fiecare câteva luni. Unii ş sustin avantajeie
unei diete ce ă în întregime, din alimente crude. Ei ă ă în-
ă legumelor la 60°c distruge majoritatea elementelor nutritive.
Imi plac salatele, dar a te ă în exclusivitate cu alimente crude este
oprovocare pentru majoritatea oamenilor. Cea mai ă cale este cea
de mijloc. ş ă ţ ă ţ în salate cât mai multe legume
portocalii ş cu frunze verde închis. Cantitatea de legume ingerate va
fi chiar ş mai mare, ă le transformati în suc.
În continuare ţ o ă cu nutritive de care aveti
nevoie, pentru o ă ă ă a ochilor. Încercati ă includeti
vitamine ş minerale în dieta ă ş ă ţ ă
este necesar. ş ţ   ă ă mama ă ş cel mai bine.
Vitamina A- este ă pentru vederea ă Ea este con-
ă prin expunerea la ă ă ş ă ă lumini fluo-
rescente, monitoare de calculator ş ecrane TV. Nicotina din ţ ă ş
alcoolul ard de asemenea vitamina A.
Beta-earotenul este stocat în ficat ş apoi transformat în Vitami-
na A, la cerere. Este mai sigur ă ţ beta-earoten, întrucât nu
ă o ă cu privire la cât ţ lua. În ceea ce ş Vitamina
A, limita este de nu mai mult de 10.000 ă ţ de VitaminaApe zi, pe
o ă ă de timp. Dozajul recomand pentru supliment este de
5000-25.000 ă ţ într-un complex de caroten.
Cea mai ă ă de beta-earoten este în morcovi, mai ales în
sucul lor ă De asemenea, se ă ş în fructele ş legumele gal-
bene ş verzi.
39
_________Leo Angart _
Mai alte ă componente din caroten care sunt importan-
te pentru ocOl. Una este Luteina ş ă este Zeaxantina. Luteina
este stratul galben care ă macula ochiului. Se ă ă ea
ă împotriva ă ă ă produse de lumina ă Zea-
xantina se ă ş mai ales în zona petei galbene, acolo unde vederea
este extrem de ă
Luteina se ă ş în zarzavaturi precumvarza, spanacul ş ă
tuca. Dozajul recomandat este de 6-20 mg. Zeaxantina se ă ş în ar-
deiul portocaliu, porumbul dulce ş ă ş de ou. Dozajul reco-
mandat este de 90 mg, ă cu Luteina.
Vitamina Bcomplex - aceste suplimente e bine ă fie luate
ă   deoarece trebuie echilibrate pentru ca organismul ă le asi-
mileze. Complexul vitaminic Beste distrus de stres.
Vitamina 8
1
- Tiamina ţ musculatura ochiului în ţ
ne. De obicei, este ă în cerealele de la micul dejun, cereale inte-
grale, ă ş de ou, lapte de soia ş lapte. Dozajul recomandat ca su-
pliment este de 10-50 mg.
Vitamina 8
2
- Riboflavina, ă la capacitatea de acomodare
la lumina ă ş pare ă joace un rol în ţ ţ
ă cristalin. Lipsa ei ă oboseala ochilor, ţ de ă ş
imposibilitatea de avedea la orele apusului. ţ cu ă duc
ă de vitamina B
2
• Ea se ă ş în migdale, drojdie de bere, lapte ş
boabe de soia. Dozajul recomandat ca supliment este de 15-50 mg.
Vitamina 8
6
- Piridoxina HCL, este ă pentru echili-
brul emotional. Se ă ş în banane, drojdie de bere, orez brun, mor-
covi, pui, ă   ş ş cereale integrale. Dozajul recomandat ca supli-
ment este de 50-100 mg. ţ dozajele mai mari de 300 mg pe zi.
Vitamina 8
12
- Cianocobalamina, sub nivelele medii, este res-
ă pentru ă ş glaucom. ă vitamina se ă ş în
scoici, ş   ă   lactate ş fructe de mare. Dozajul recomandat ca supli-
ment este de 200400 micrograme. Surse de vitaminaB
12
sunt legumele
de culoare verde închis, drojdia de bere, ă   nucile ş ţ
40
---__ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Vitamina C- acidul ascorbic este vital pentru ă ă crista.
linelor. Cristalinele ţ de ş ori mai ă vitamina C decât
orice ă parte acorpului. Vitamina Ceste un antioxidant  
luptei împo?"iva ă provocate de radicalii liberi. ţ ţ
ca fumatul reduce ruvelul de vitamina Cş este un factor important în
dezvoltarea de cataracte. Pentru a fi complet eficiente, suplimentele
de Vitamina Ctrebuie ă ţ ă bioflavonoide. Bioflavonoidele se
ă în ă negre, struguri ş ş Dozajul recomandat
ca supliment este de 200-500 mg pe zi. Sursele naturale de vitamina C
sunt citricele, precum ă a, lime-ul ş portocala. Se mai ş în
pepeni ş ş
Vitamina D- ă nivelul calciului ş se ă ş în ule-
iul de ficat de cod, ş gras ş ă ş de ou. De obicei, vitami-
na Dse ă în lapte.
Vitamina E- acetat de alfa-tocoferol, ă ca fluxul sanguin ă
oxigenul necesar ş ţ ţ în toate ă ţ corpului,
mcluslv mochi. Vitamina Epare ă fie ă ş în ţ
ă ţ ş oculari ş a cristalinelor. Se ă ş în germenii
de grâu, migdale ş alte nuci, precum ş în uleiurile presate la rece.
ţ vitamina E ă   acetatul de alfa-tocoferol. In mod normal,
ţ ţ cea mai mare parte de vitamine necesare din mâncarea pe
care o ţ ş din suplimentele de multivitamine.
Calciul - mai multe studii au descoperit ă nivelele ridicate de
calciu au un efect pozitiv asupra miopiei, a retinei desprinse ş a glau-
cornului. Calciul scade cantitatea de fluid din ochi, scurtând astfel
globul ocular. ă din ă carbogazoase pare ă fie unul din-
tre factorii cauzatori ai miopiei. ş   în ţ calciului, ochiul
revine la forma ă
Calciul se ă ş în lapte, zarzavaturile verzi ş sardine. Calciul
ar trebui luat ă cu magneziu (vital pentru activitatea enz-
imelor ş energie).
41
Acuitatea ă
ş valoarea de 20/20 ă de ă
majoritatea oamenilor mal ma,:
decât 20/20. ă reprezmta liffilta supenoara a vedem
bune. ă conduse de Elliot ş colaboratorii ă în 1995 ă
un ş declin al ă ţ vizuale, de la aproximativ 20/14 lavârsta de
ă ş cinci de ani, la ţ mai bine decât 20/20 la vârsta de
tezeci ş cinci de ani. Acest lucru o ă major:
tatea oamenilor, întrucât ţ comuna este ca vederea mcepe sa
se altereze ă din ă
Acuitatea ă ă În ţ de ă
ă Elliot colaboratorii, 1995)
Iti ,..-----------,
.(l,} __
Q l' ;N 4'l Ş 14 .W
Vârsta (ani)
Detectarea micilor ă
în acuitatea ă
Când vreti ă detectati micile ă de acuitate ă se
ă ţ ă ă litere identificate corect. ă con-
42
---__ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
duse de Baily ş ţ în 1991 au ă ă oamenii cu vedere nor.
ă ă literele cu o încredere de 95%, ± 5 litere pe optotip.
ă acuitatea ă se ă rând cu rând, limita de 95%încre-
dere la schimbare este de ± 2 rânduri, pentru ă ţ de 95%
se ă ş în ă categorie, care este de ± 1rând. Asta înseam-
ă ă atunci când acuitatea ă se ă la linie, trebuie par-
curse cel ţ ă linii, înainte ca specialistul ă determine ă a
avut loc vreo schimbare ă Ca urmare, testarea în ţ de ă
pare ă fie o ă mai ă de ă
Acuitatea ă
Cu oacuitate ă ă de 1, ţ vedea litere înalte de
8,7 mrn, de la ţ de 6metri. Valoarea ă scade, pe ă ă
ce dimensiunea literei ş Pentru ca acuitatea ă ă fie ă
cu ă din 1,0, dimensiunea literei ar trebui ă fie de ă oli
mai mare. De exemplu, pentru oacuitate ă de 0,5, dimensiunea
celei mai mici litere care poate fi ă ar trebui ă fie de 17,45 mm.
Formula de construire a unei diagrame .. _.
zecimale de acuitate este ă ă ţ  
unei litere pentru orice valoare ă de acui- .
tate poate fi ă printr-o ă foarte'
ă ă ţ literei = 8,726 mrn/acuitatea
ă Ca urmare, pentru o ă de o ă ţ
me ă acuitatea ă = 8,726 ă l' / o r . E
. . magmea 20 2 a Iterel
mea litereI. Aceasta se ş cand se corn În functie de foveea cen-
ă acuitatea ă cu alte variabile. tralis ţ o vedere
absolut ă .
Acuitatea ă
Multiplicarea ă ţ zecimale cu 100 ă acuitatea pro-
ă Astfel, acuitatea ă de 1,0 devine 100%. Acuitatea pro-
ă poate ă ă ă în eroare, deoarece ă oarecum ă
ă De exemplu, cineva care poate citi doar litera "E" din opto-
tip va auzi ă are o vedere de numai 5%. Numai ă auzi ş ceva ş
ş de-a binelea!
43
____ LeoAngart _
Testul
Sistemul metric
Acuitatea At:uitatea ă ţ
în' valori ş ă ă literei
20/10 6/3 2,0 200% 4,4mm
20/15 6/4.5 1,33 133% 6,5mm
20/20 6/6 1,0 100% 8,7mm
20/30 6/7.5 0,67 67% 13,1 mm
20/40 6/12 0,5 50% 17,5mm
20/50 6/15 0,4 40% 21,8mm
20/100 6/30 0,2 20% 43,5mm
20/200 6/60 0,1 10% 87,3mm
20/400 6/120 0,05 5% 174,5 mm
Acuitatea Snellen
Optotipul ş pentru ochi e un sistem de testare a ă ţ
vizuale, dezvoltat de oftalmologul olandez Snellen, în 1862, pe baza a
ceea ce acumse ş ţ Snellen, ă ă cum ă
ţ la care se face testarea
ţ Snellen = Designation of smallest read line
Acuitatea Snellen se poate exprima fie în ă ţ metrice fie în
ă ţ ş Prima valoare se ă la testarea ţ care
este de obicei de 6metri. Adouavaloare se ă la ţ de la care
cineva cu vedere ă ar putea ă ă acest rând de litere. ş ă
ocitire de 20/40 ne spune ă o ă cu vefterea ă ar putea
ă ă aceste litere de la doisprezece metri. In ă ţ metrice, acest
lucru s-ar exprima prin 6/12. Cu alte cuvinte, acuitatea ă este
cam ă din valoarea ă 20/40 sau 6/12 este ş limita le-
ă pentru condus ă ă ţ ă
44
----- ă ne ă ă ţ vederea, Î11 modnatural
----
Iluminatul ş
Iluminarea standard pentru testele de acuitate ă este de
minim 10 fl*. ă ţ acest material la lumina zilei, iluminarea este
de probabil 40 sau 50 ţ (1lambert într-o ă cu ferestre.
Ferestrele mari, într-o zi ă ă nivelul de iluminare ă la
100 ţ ş nivelului de iluminare nu ă ă ţ ş vede-
rea, dar reducerea lui poate provoca pierderi considerabile în ceea ce
ş acuitatea ă Poate ă ţ ă ţ asta, când ţ încercat ă
ţ un meniu, într-un restaurant slab luminat.
Contrastul este ş el un factor important. Acuitatea ă sufe-
ă atunci când contrastul scade sub 90%. Contrastul de 100% se defi-
ş ca litere negre pe fundal alb. 0% contrast ar fi litere gri pe un
fundal de exact ş ţ ă de gri - când, evident, literele ar fi in-
vizibile. Diagramele pentru testarea contrastului sunt realizate alter-
nând tonuri de gri între litere ş fundal.
Acuitatea miopiei
În limbajul curent, este vorba despre capacitatea de a citi. Dia-
gramele pentru testarea miopiei sunt realizate, folosindu-se ş
principii ca acelea folosite pentru testele vederii la ţ ă Acest text
este imprimat folosind litere cu dimensiunea de 11 puncte, ceea ce
face ca lectura ă fie ă în majoritatea tipurilor de ţ de
iluminat. Acuitatea ă de citire la lumina zilei este citirea unui
text scris cu litere cu dimensiunea de 3puncte. ă povestioa-
ă este ă cu litere cu dimensiunea de 3puncte.
.... prollIo.a...w
,-tl'llbl:lo,dnil.llil.. "IiIn'U Tfrlloppe.'f .....l.pIIOro,lL'*""" ... dItk. ....d1 ..dolllplilool'
   
Capacitatea de a citi ă este ţ ă de calitatea luminii. Lu-.
mina ă este cea mai ţ ă în vreme ce lumina soa-
* 1 foot-Iambert = 3.4262591 cd pe metru ă Cd, prescurtare de
la Candela, care este intensitatea ă într-o ţ ă aunei surse
care emite o ţ ă cu ţ de 540x 10
12
hertzi ş a
ă intensitate ă în ă ţ este de 1/683 dintr-un watt
pe steradian.
45
_____ Leo Angart _
ă este cea mai ă pentru citire. ţ ă ţ rândurile de
mai sus, în ţ diferite de ă ş ţ ţ imediat efectul.
Prezbitismul este o stare care ă capacitatea de a citi,
pentru ă punctul de focalizare pentru apropiere s-a dereglat. Antre:
narea Ochilor este foarte ă pentru prezbitism, mai ales daca
ţ ă ţ ţ când ţ ş de dificultatea
de a citi - sau, chiar înainte, când ţ ă ţ nu ă mai este
suficient de lung pentru a ţ cartea ca ă ţ confortabil.
Vederea ă
Noaptea ne ă în mod exclusiv pe celulele cu ş   ex-
trem de sensibile. Acestor celule le ia cam treizeci ş cinci de minute
pentru a se adapta complet la întuneric. ă o ă de ă în în-
tuneric, ochii ă devin de o ă de mii de ori mai sensibili la ă
Noaptea, oţ ă ă poate fi ă ă de la ţ kilometri. Arma·
ta este foarte ş ă de acest fapt, ş din cauza asta, în ţ de
ă   noaptea se cere întuneric complet. .
Pe ă ă ce crepusculul se ă încet în noapte, celule-
le fotosensibile ă activitatea de la celulele cu conuri, utilizate
în timpul zilei, la celulele cu ş   folosite noaptea, în ţ de
ă ă ş   în prezent, rareori mai putem avea ţ de în-
tuneric complet. ş moderne au lumini stradale. ş ă   rareori
se mai ă transferul complet la vederea ă
Vi s-a întâmplat ă ă ă ţ noaptea ş ă ă ţ
de unde vine lumina? Cel mai probabil, ă ţ seama ă ă
este ă de ecranul ceasului electronic. Acesta edoar un exemplu
cu privire la puterea vederii nocturne. Euluitor cât de mult se poate
vedea, cu atât de ţ ă ă
Vederea ă este ţ ă de vitamina A. ă ţ
probleme cu condusul noaptea, ţ ă ţ 5.000-10.000 ă ţ
vitamina Ape zi. ă au ă ă directe între vederea
ă ş vitamina A.
Contrastul
Diferenta dintre intensitatea obiectului la care ă ţ ş fim-
daI se ş contrast. În mod uimitor, abilitatea ă de adetec-
46
---__ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
nu ă în ţ de ţ de ă ă pri-
VImImpnmeul negru de pe o ă ş ă ă   vomvedea la fel indiferent
ă ofacem într'O ă cu ă ă ă sau ă   în ă
contrastului se ţ prin pierderea ă
ţ VI se mtampla asta, probabil, când cititi. Nivelul contrastului între
alb ş negru:e ţ   de ţ de iluminare. ş  
e maI greu sa ţ un sens marunt, la o ă ă Sistemul vostru
vizual ă între obiectele pe care ţ ă le ţ ş fun-
Jurul. lor. Intr'O oarecare ă ă   aceasta se ă ş de ver-
ţ . In ă ă   adâncimea de câmp - zona unde se poate
vedea cu clantate - devine mult mai ă ş fenomen este bine
cunoscut în fotografie. Cu o ă mare, ţ ţ o fotografie în
care fundalul nu mai este focalizat. Obiectul iese în relief ă de un
fundal ţ Fotografii ş folosesc adesea ă ă
pentru a scoate în ţ ă chipul. '
Pentru a ă ţ abilitatea de aciti în ă ă   încercati
ă ţ texte scrise ă   în ţ slabe de ă Ş ă mama
spus probabil ă nu ţ în ă ă Avea dreptate, ă ne referim
la aciti un roman cu lanterna sub ă ă ş   este oidee ă ă ă
ţ ţ abilitatea de aciti un text ă   în diverse ţ de lumi-
ă Pe ă ă ce ţ ă ă ţ seama cum ă scrisul ă în
ţ diferite de ă   ţ observa ă   de fapt, contrastul ă
ş   chiar ă abilitatea ă de a citi ă
Pierderea simtului contrastului
ă ţ laser
Una din cele mai nefericite ţ ale chirurgiei laser este
pierderea contrastului. ă ţ   ţ oameni ă ă le este
imposibil ă ă detaliile unui obiect luminat puternic din spate.
Tot ceea ce ă este ceva similar fotografiei unei persoane pe fundalul
unui apus de soare. Fie ţ apusul ş persoana e doar o ă   fie
• ă ă unui sistem optic centrat, ă cu inversul
ţ focale n.tr.
47
__________ LeoAngart _
ţ per'loana ş apusul este supra-expus. Fotograful ă
acest efect, folosind lumina ă asupra persoanei. Atunci când
ţ vi se ă adesea ă ţ ţ când trebuie ă fa-
ţ apel la capacitatea de a distinge contraste. De exemplu, ă sun-
ţ în spatele unui camion ş vin ş din sensul opus, aptitudinea
de adistinge contraste ă va permite ă ţ ş bicicleta dintre voi ş
linia ă a camionului din ţ ă   În ţ dinainte de opera-
ţ adesea nu se ţ ă posibilitatea pierderii semnificative de
sensibilitate la contrast, în ţ de ă ă ă   Un fapt ţ
ş este ă ţ oameni ţ ă ă mai ă noaptea, ă ce
ă ţ laser. Din ă ă ţ din SUA ş Canada
ă ă instituie o ă pentru ca persoanele care au suferit ope-
ţ laser pe ochi ă nu mai ă voie ă ă noaptea.
În Germania sunt necesare teste de sensibilitate acontrastului,
înainte de ţ carnetului de conducere. ţ oameni care au
suferit ţ laser ă testul ş ca urmare, nu pot ţ carne-
tul de conducere.
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Lentile cu plus sau cu minus?
Lentilele cu plus ă ş aduc mai
aproape punctul de apropiere. Oche-
larii de citit au astfel de lentile. Ele
sunt folosite ş pentru hipermetropie,
pentru aelibera tensiunea ă  
Lentilele cu dioptrii cu minus, folosite
pentru corectarea miopiei, nu au un
centru focal real, pentru ă ele fac ca
lumina ă fie ă   Puterea
ă a unei astfel de ă este
ă ă ţ de la ă la punctul în care razele diver-
gente s-ar întâlni, ă li s-ar inversa sensurile.
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Ce este o dioptrie?
Unitatea ă pentru a descrie puterea lentilelor este diop-
tria lungimii focale a lentilelor. ă punctul de vedere ă la dis-
48
---__ ă ne ă ă ţ vederea, în jnodnatural
----
ţ ă este la 20 cm, ţ avea nevoie de lentile cu 5dioptrii pentru a
va corecta vederea la normal. Formula este ă cum ă .
1
----------=-------- x 100 = Dioptrii1e
Punctul cel mai ă în care se vede clar, în cm
cel mai ă în care ţ cu ă claritate
poate fI cu ş ţ ă în dioptrii, folosind formula de mai sus.
ă Ş un exemplu: ă ţ cu claritate la 20 cm atunci cal-
culul de mai sus devine: 1/20 = 0,05. ă înmultiti ă valoare cu
100, ă 5dioptrii. ' ,
!olOSind ă cu sfoara, ă la pagina 80 în
aceasta carte, ţ determina cu acuitate câte dioptrii ă trebuie.
49
Câmp tridimensional
JI
/
/ "-
/ "-
VEDEREA: LATURA Ă
Vederea se petrece în mare parte în minte. Latura ă avede-
rii ă doar 10%din ceea ce se ă atunci când ţ Struc-
turile optice ale ochilor - corneea, cristalinul ş fluidul care umple
ochiul - se ă pentru a concentra imaginea pe ă ţ
este ă celei unui aparat de fotografiat. Partea ă a aparatu-
lui este ochiul. Filmul din aparat este retina.
Conversia luminii în energie ă are loc în ă Retina
este o parte extrem de ă avederii. Culorile sunt percepute
prin intermediul a trei tipuri de celule foto-
sensibile ş asemenea unui film color, ă
trei straturi, fiecare fiind sensibil la una din-
tre culorile primare. În ă avem celule cu
conuri sensibile la lumina ş verde ş al-
ă Galbenul este rezultatul ă
de ş ş verde, ş principiu de subs-
1--'i ţ a culorii fiind folosit ş în televiziune.
; .1 Imaginea este acum ă în
1 ! i energie, care curge de-a lungul amilioane de
L.::.:...... i j fibre nervoase adunate la un loc în nervul
i t optic, ş ajunge la corpul geniculat, localizat
. camla mijlocul creierului. Aici nervii se rami..
tj! 1 ă Vederea ă cam ă treimi din
/ creier. Multe ă ţ ale creierului primesc in-
/-J formatii în urma perceptiei vizuale. De exem-
'.' , , '. /'" 1 '. v v • '
ă unele ţ care recun.osc forma.
  ,:,il Alta parte ş culoarea, Ş o alta de-
  ă ş în ţ aobiectului. Vede-
"3:?fJ f rea ă este foarte ă la ş
50
ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
!n timpurilevpreistorice, când oamenii ă în ă era foarte
Ş seama ă se apropia vreun VericoI. Azi ne fo-
10slID ă abilitate, doar pentru a ne croi drum prin trafic sau pe
ostrada ă
. Antrenarea Ochilor ă atât partea ă avederii cât
Ş mentale ş psihologice. Latura ă ă de
ţ create pentru arel,axa musculatura ş modela forma globulUi
cu ş înainte ş înapoi aunui
ObIeCtiv, pana cand llDagmea e ă In cazul vederii umane acesta
este pro.ces care ţ ă în mod continuu, a
ţ mcentrul ţ Ochii sunt net superiori ă
camerevV1deo ă ă în prezent. Orice ă cu vedere
sa se concentreze asupra unui lucru extrem de apro-
pIat, Ş apOI, o ă mai târziu, ă se concentreze asupra unui lucru
foarte ă Imaginea ţ ă este mereu ă ş extrem
de ă O ă video este prea ă pentru a face o asemenea
schimbare ă ă ă se ă
Ce lume ă e în jurul nostru!
. Toate cele cinci ţ sunt implicate în experimentarea lumii
din Jur. este poate cel mai important dintre ţ pentru ă
ş ca ţ ă între lumea ă ă ş realitatea ă
din jurul nostru. Munca ă ă o ă ă semni-
ă ă ce ţ ă pe unde ţ ă un
client, etc. Asta nu ă ă nu ţ ţ ă ă vedere - pu-
ţ dar asta ă o pierdere ă de conexiune cu lu.
mea din jur.
În fond, vederea este cel mai important ţ pe care îl avem.
Unde vi se ă ţ
Privirea ă este ţ ă ă ţ ţ genul de
ă care este ă cu privire la lumea ă sau
ţ mai ţ de lectura ă ţ ş ă ţ de treaba ă
ă ţ ă ă ş ţ vederea, eimportant ă ţ ce se ă
51
_______---,_ Lea Angart _
în met:!iul din jurul vostru. Energia ă ţ ş ă în cazul în
care ţ ă nu ţ vedea, nici ţ mi se va îndrepta prea de-
parte. Vechii greci credeau ă miopia este ă de un spirit slab,
care nu are energia ă se aventureze prea departe. Pentru a ă ş
tigavederea, trebuie ă ă ţ ţ în mod consecvent din ce
în ce mai departe în lume. Unul dintre conceptele care mi-a luat ceva
vreme ca ă asimilez, afost cel ă lumea ne ă în ţ de cât
de departe ne ă ţ Energia pe care o ă ne adu-
ce înapoi ţ pe care o ă ă De exemplu, ţ ă ş ţ cât e
ora ă ş ă ţ la ceasul din turn. ţ ă se ă
spre ceasul din turn, iar energia se întoarce cu ţ pe care o
ă ţ - în cazul de ţ ă ă ă
Alinierea simturilor
,
Scopul acestui ţ este ă ţ ş ţ care dintre
simturi ă este cel mai natural - cel vizual, cel auditiv sau cel tactil.
ă ţ ă ă va face de asemenea mai ş ţ de cât de
precis ţ ă sistemul vostru vizual. ţ acest ţ ă ă
lentilele corectoare. Emai simplu ă ţ un prieten ă ă îndru-
me, de-a lungul acestei ţ
ţ trei puncte pe podea, într-un triunghi perfect. Fiecare
vârf al triunghiului corespunde unuia dintre cele trei ţ - Vizual,
Auditiv ş Tactil. ţ ă ă vârful Vizualului este ă foarte bine.
ă se poate, ţ acest ţ în aer liber.
ş ă în vârful dedicat Auditivului (nu ă ordinea în
TadU care ţ desenat triunghiul).
1. Acum începi ă devii
Vizual . ţ ...... .. din ce în ce mai ş de su-
l<- ') Audihv 1 d" 1
nete e mJUfU ă cearca sa
ţ . .... ţ   auzi cât mai multe. S-ar putea ă
'..- _:'" , l J .'" -» remarci anumite sunete de care
... -_..... JI:.1J, '" .. ...., nu erai ş Unele
'.       sunt foarte apropIate, altele
foarte ă
52
---__ ă ne ă ă vederea, în modnatural
----
Când ş ă înce71i ă te ş foarte încet... foarte încet cu
ş mici, ă ă treptat... treptat, te ţ spre\'i-
ă subtile care au loc, pe ă ă ce te ă
teZI de AudItiV spre punctul de la ă traseului, apropiindu-te
tot mai mult de Vizual.
2. Acum, stândîn ţ Vizual, începe ă remarci culorile, dife-
ritele ţ de culoare ş contrastul dintre lumini ş umbre. Devino
ş de ceea ce se ă în apropierea ta, apoi de ceea ce se ă în
terenului ş ce se ă la ţ ă ş de jur împrejur, tre-
cand ş de la un obiect la altul. ă pur ş simplu, de liberta-
tea de ş
Acum ă ă ş ă vedem ă putem ă ţ ceva. ă
ş un punct sau un obiect pe care îl ţ vedea clar. ă ochii
asupra lui, ă ă ă se ş ă ă fixezi acel punct ă ă ă ş
ă când simti oschimbare în ceea ce se ă în fata ochilor ă
Ce se ă cu claritatea ă ş cu ă
ă ţ ceva timp pentru ă ţ ă
ţ oameni ă ă claritatea ă începe ă li se de-
terioreze, iar câmpul vizual ă se îngusteze ş ă ă ă ă pri-
vesc într-un punct fix prea mult timp. Ochii vor ă fie liberi ă se ş
Acum ă facem altcevafoarte interesant. ă un obiect pe
care îl ţ vedea relativ clar. Poate fi ş dinainte, sau un altul. Mai
întâi, ă profund asupra lui. Apoi ş a doua ă
dar mai ţ concentrat. ă ă cu cât te concentrezi mai pu-
ternic, cu atât vezi mai ţ în jur. Întregul ă sistemvizual se închide.
Acum ş ş obiect, ă ă ă te concentrezi sau ă fix-
ezi foarte puternic, ş devino ş de propria ţ Focali-
ă mai ţ puternic ş ţ câmpul vizual... ş din nou la
fel, continuând ă faci asta ş ă te relaxezi, ă când ţ vedea nu
doar obiectul, ci tot ce e în jurul lui, cu ş grad de concentrare.
ă cum ţ ă extinzi ă ţ din ce în ce mai mult,
ă când tot ce ă în câmpul vizual este perceput la fel, cu ş
concentrare ş ă ş ă Tot ce vezi este la fel de important, iar
ochii ă sunt în ă ş Aici ş acolo... în ă ... în
apropiere... ş ş blând, natural.
53
_________ Leo Angart _
Ş cum ţ ă te concentrezi asupra unui singur detaliu, în
timp ce vezi doar atât, ş continui ă vezi întreaga imagine? Ş ş
ă ţ ă faci ambele lucruri în ş timp? Alege un obiect ş ş
te-l doar pe el. Acum ă ţ concentrarea ş ă ş restul
imaginii. ă ţ ochii ă se ş în jur, încet, ş   natural.
Acum, ţ ă începi ă te ş încet, foarte încet, de la Vizual
spre Tactil. ă ă treptate care se petrec pe ă ă ce te
ş   încet, care se petrec pe ă ă ce ajungi la ă drumului
dintre Vizual ş Tactil. ă ă observi ş ă te ţ spre Tactil.
3. Acum, stând în vârful rezervat Tactilului, începe ă ţ ă
mântuI de sub picioare. Simte-i temperatura, simte fluxul de aer din
jurul ă ţ ritmul propriei ţ   încet... ă ... ş ă
ţ ţ în acest loc, chiar acum, complet. ţ sentimen-
tele pe care le ai ş ă de afi în ă ă cu sinele ă ş cu me-
diul ă   încet, ş   natural. -
Când ş gata, începe ă te ş   încet, ă Auditiv. Începe ă
ţ ă subtile care se petrec, pe ă ă ce te ţ încet
ă Auditiv. Care sunt ă care îti dau de înteles ă ai trecut
, ,
de mijlocul traseului? Apropie-te din ce în ce mai mult de Auditiv.
Acum ai ajuns înapoi la Auditiv.
4. ă ş ş în afara triunghiului ş ş despre ţ
ş descoperirile ă ă ţ place, reia ţ din fiecare punct.
5. Pune-i persoanei care te-a ajutat, ă ă
ă unde ai sta în triunghi, ă ai asculta ă
ă unde ai sta, ă ai vedea un film sau ogalerie de ă
"Unde ai sta, când ţ un programde radio, sau când ţ
un vorbitor la un seminar?"
"Unde ai fi, în triunghi, ă ai avea o ţ ă cum ă
ceva se va petrece într-un anume fel ş ţ se ş ă ai avut drep-
tate? Când ş cel mai centrat ş ă în ă ţ ă
"Ce se ă când treci la un grad mai slab de concentrare?"
6. În cele din ă   stai în centrul triunghiului, având acces
egal la toate ţ Ce ţ
ţ oameni se simt extremde ţ cu lumea. Astfel ţ
acces, în mod egal, la cele mai importante trei canale de informare.
54
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
7. ş la trei momente din trecut, când ti-ai dori ă fi
fost la fel de conectat. Pe ă ă ce ţ ţ ş mintea spre trecut, ob-
ă cum se ă amintirea, acum ă ai ă ă conec-
tare ă Treci prin amintiri, una câte una. Alege diferite con-
texte: de exemplu, un episod poate fi la ă   altul poate implica mo-
dul cum ţ cu oamenii. Al treilea poate fi comunicarea cu
un membru al familiei. ă cum se ă amintirile.
8. "Acum ş la trei momente din viitor când ţ
nezi ă ţ dintr-o asemenea stare de conectare. Din nou, alege
trei contexte diferite. Astfel, mintea începe ă asimileze ă resur-
ă ş ă o ă la ţ ta, în ţ de zi cu zi."
La final, ţ o ă despre ă ţ ă
55
Principiile de ă în Antrenarea Ochilor
ă o ă ă ă între o ă ă
care spune: "Când o ă ă atunci o ă cred" ş o ă ă
care spune: "Crede ş vei vedea". Oamenii de ş ţ ă tind ă fie complet
obiectivi, ş cred numai în ceea ce pot vedea ş ă cu ajutorul ins-
trumentelor. ş ţ oameni simt ă o ţ ă ă nu e doar un
amestec aleator de elemente chimice, adunate la un loc, din ş ă
O ă ă este mai mult decât anatomia ei ă
, ă ţ adeptul modelului obiectiv, atunci ţ ţ
de sensibilitatea echipamentelor de ă Unii ar spune ă ă
nu putemş exact, deoarece nu avem ă echipamentele necesare de
ă a acestui fenomen. Vederea este unul din acele ţ care
e greu de abordat ş ţ În prezent, ş ă doar o ă ă
toare ă a componentelor ochiului nostru. ţ pro-
prie în ţ vederii este mereu ă ş ă de la o persoa-
ă la alta. Un alt exemplu este ţ culorilor. Fiecare dintre noi
are o ţ ş ă a culorilor. ş ţ poate ă cu preci-
zie lungimea de ă a luminii, dar ochii ă lucrurile în felul lor.
ţ pot ă ne ă ş în regres. De exemplu, în anii '50
se considera ă e imposibil ca oamenii ă   ş ţ tensiunea arte-
ă ş temperatura la nivel cutanat. Apoi a ă biofeedback-ul, ş
acele lucruri au devenit brusc posibile. La un moment dat se credea ă e
imposibil ă alergi un kilometru ş ă în mai ţ de un minut.
În prezent, pentru ţ oameni pare imposibil ca cineva ă   ş recapete
vederea. În realitate, putemface lucruri uluitoare. Sunt multe exemple
de oameni care au ă ş boli grave, ă ă ajutor medical. Medicina este
adesea ă de putere în ţ multor probleme de ă ă dar min-
tea ă are puterea de a genera ă foarte dramatice.
56
_____ ă ne ă ă ţ în modnatural _
O ţ ă în acest sens este cazul oameni-
lor care ă de schizofrenie. Psihiatrul Bennett Brown din Chicago
a condus un experiment cu zece asemenea ţ Fiecare ş   evalu-
at ochii pe parcursul ă a trei ă ţ ş ă avemzece
oameni ş treizeci de ă ă Spre marea mirare a ă
s-au observat ţ ă în curbatura corneei, de la operso-
nalitate la alta. ă uimitoare în acuitatea ă au ă
în decursul a doar câteva minute, pe ă ă ce pacientul trecea de la
o personalitate la alta. De fapt, ţ vizuale sunt doar o ă
parte din ă fizice care apar la un pacient care ă de schi-
zofrenie, cu ă de ă ţ multiple, atunci cândtrece de
la o personalitate la alta. Unii dintre ei au boli serioase, precum dia-
betul, în cazul unor ă ţ ş nu le mai au la altele. Unii sunt de-
ţ de droguri în cadrul unei ă ţ ş persoane extrem
de inteligente în cadrul altora.
Cercetarea pe schizofrenici este un exemplu ă al mo-
dului în care se poate transforma corpul uman, din punct de vedere
fizic. Vederea e un lucru foarte simplu de modificat, în ţ cu
alte boli sistemice serioase, pe care un schizofrenic pare ă le contrac-
teze ş ă scape de ele de ă ar fi o ă de ploaie.
Acest lucru îmi spune ă vederea nu este o ă de hard-
ware, ci software. Latura ă avederii este poate mai ă
decât cea ă De asemenea, ţ   ă ă majoritatea oamenilor se
nasc cu vedere ă ă Mama ă s-a asigurat ă cel mai im-
portant ţ va ţ perfect, întreaga ă ţ ă
Vederea ă este ceea ce ţ când ţ ochii ş ceea
ce se ă între ă ţ ochiului, care sunt implicate în focalizare,
ş ă Impulsurile nervoase (le la celulele cu conuri din ă se
ă în ceea ce percepem ca fiind "vedere". Asta este ceea ce nu-
mim latura ă a vederii. Este ă de ceea ce percepemîn lumea
ă
Partea "software" avederii, mai mare, se petrece în general în
cortexul vizual, localizat în spatele creierului. Întrucât orice program
software poate fi adus la zi, aceasta este o ă în care putem induce
ă ale ă ţ noastre de avedea.
57
_________LeoAngart _
.Credintele si convingerile sunt concepte ş idei pe care le con-
ă a ă ţ noastre ne. ă
lumea ca un gard. Ce se ă în afara acestuIa pare a nu  
real. Din ă ş ă modul în care definimceva ca fund credIbil
sau real este influentat de propriile noastre structuri conceptuale. in-
teresant este ş ă sunt oameni care trebuie ă ă cu ă în
ceva înainte ă acel lucru ă se ă ţ trebuie ă ă ă un
este real, înainte ă ă ă este posibil.
ă credeti ă un lucru este posibil, atunci acesta devine mult
mai simplu de ţ ă ă lucru ş
nu ţ investi prea ă energle m. a.mcerca sa;l ţ ţ Recapata-
rea vederii este un lucru cu mult mal slffiplu decat ţ putea crede. De
fapt, unul dintre obiectivele de ă
zile este ca oamenii ă plece de acolo ş cat de multa ţ ă pot
avea asupra propriei vederi. Desigur ă unul dintre obiective. este ş
aflarea exercitiilor specifice ă ţ ă facem un ffilC exer-
ţ care ă ajuta ă ţ ţ omai mare a .
În primul rând, care este starea vedem voastre? ţ miOpIe?
Sau doar ă trebuie ochelari de citire - termenul medIcal pentru
aceasta fiind prezbitism. Poate ă ţ hipermetropie sau astigma-
tism. ţ pe o hârtie ceea ce ş ţ despre starea vederii voastre.
ţ aici:
Apoi ţ o ă ş gândiţ ă care anume ar fi putut cauza
pentru care vederea ă este ş cume acum.
Sunt multe ă despre cauzele ă ?e
oamenii de ş ţ ă nu ţ complet ceea ce cauzeaza ffilOp!a, astlg-
matismul etc. ş ă orice ă ţ avea, este la fel de buna ca a tu-
turor ţ
58
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural_--:.__
, De exemplu, ţ ă de vedere sunt ş
ţ oameni ă ă au dovezi în acest sens. ă familii în
care ambii ă ţ ă ochelari, ş la fel ş copiii. Acest fapt pare ă
ţ ă teoria ă problemele de vedere au o ţ ă To-
ş ă cazuri în care un singur membru al familiei are probleme
de vedere. Iar asta nu mai ţ ideea unei ă ş
S-au efectuat câteva studii pentru a descoperi ă miopia este
ş ă În anii '50 ş '60 ă s-au îndreptat spre ş
din Alaska. Primele studii au constatat ă nu ă miopie în cadrul
acestei ţ indiferent de ă Ulterior, Frances Young ş cola-
boratorii ă (1966) au descoperit într-una dintre ă ţ ă din
cei 253 de copii, aproximativ 45% au miopie. ş nici unul din ă
ţ sau bunicii copiilor ţ nu avea probleme de vedere. ş ă
miopia nu pare ă fie ş ă genetic, în cazul ş De fapt,
miopia ş alte probleme de vedere sunt ţ de anumite gene.
Iar terapia ă pentru miopie nu pare ă ă prea curând - pre-
supunând ă ş va ă cândva.
ţ voie ă ă pun o ă întrebare. Este oîntrebare ă
ş ă ă ţ ă ţ ă zboare ă ă presupunem ă la noap-
te, în timp ce ţ ar veni un înger sau o ă ş v-ar corecta vede-
rea, ă la ţ Dar din moment ce ţ nu ţ ş
ţ ă acest miracol se petrece. Când ă ţ în ţ ă
toare, care ar fi primul lucru pe care ţ observa ca fiind diferit?"
ă rog, ţ cum ţ ă ar fi. Ce ţ ţ vedea ş auzi?
"Prin ce ar fi ă ă zi?"
"Ar fi ă ţ dintre voi ş ţ
59
_________ LeoAngart _
"În afara faptului ă nu mai ţ ochelari, ce ar remarca cei-
ţ ca fiind diferit la voi?"
"Ce fel de ă ţ fi?"
illtima întrebare este una ă
ă ati fi avut ovedere ă în ultimii cinci sau zece ani
ar fi în ţ ă acum? În ce mod ar fi contat
acest lucru?"
Cu ă ţ ă vostru ş ţ ă
rile la ă de mai sus. Mintea ă va începe ă se concen-
treze asupra scopului de a ţ ovedere ă ă ă
vederii ă nu doar ţ fizice, ci ş o ţ a ţ
voastre personale. Nu ţ mai fi la fel. ţ schimba mai
doar acuitatea ă Abilitatea ă de avedea se va schlffiba, ca Ş
imaginea ă pe care o ţ desp:e ş ă ţ s:
va schimba ş lumea din jurul vostru. ţ   ţ daca ţ sa
ă ţ vederea - ce altceva mai ţ face?
Strategia ă ţ voastre
ş modului în care se ă codul interior, care ă
spune când un lucru este real pentru voi, este de o ă valoare.
60
- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
Asta, deoarece aces! model poate fi folosit pentru a ă pe
care ţ cu ă s-a. le ţ în realitatea ă ă un
mod de averifica felul în care ţ lumea în care ă ţ
1. ţ   ă la   ţ mâncat la micul dejun. Cum ţ ţ aceas-
ă amintire? ţ mâncarea de la micul dejun în ţ ochi-
lor? ţ ă ţ asta prin propriii ş ochi (aso-
ciere) - ca ş cum ţ parte a scenei - sau ă ă ţ
ca spectator al imaginii, în timp ce ţ micul dejun. Ima-
ginea este în alb ş negru sau în culori? ţ ş detaliile
ţ cum este ă imaginea în ţ cu voi. ă
sunete? Amintirea include ş ţ gustului? ă ţ
Remarcati toate ă senzoriale care ă ă
ţ ă ţ ă ţ senzoriale ale modului în care ţ
luat micul dejun.
2. Acum ţ un element al ţ De exemplu, ă
ţ mâncat cereale, ţ   cu un alt aliment. Dar ă
ţ fi mâncat pâine ă ă Cum ţ acumîntregul sce-
nariu? ţ experimentul de mai sus ş ţ ă
apar ă Eposibil ă ă una sau ă ţ
semnificative. În anumite cazuri, ele vor fi evidente. De
exemplu, acum imaginea s-ar putea ă fie în alb ş negru, ş
în ţ ă fusese în culori. Pentru ţ oameni, dife-
ţ s-ar putea ă fie mai subtile. ţ în ţ aimagi-
nii este adesea extrem de ă ă imaginea s-a
ş ă zicem cu zece cmîn ă asta ar putea fi ţ
în lumea ă dintre ceva ce pare real ş ceva ce este ima-
ginar. ţ despre modul în care ţ ă întregul scenariu
imaginar.
61
____-----LeoAngart _
3. ţ cele ă ţ ş verificati fiecare modalitate
prin care ţ calitatea imaginii, culoarea, ţ în
ţ etc. Ce ţ spune despre Slmete ş ţ tactile? ă
ţ elementul care face ţ între cele ă ţ
4. Ultimul pas este ă ţ ă ţ ă ţ ţ ă
ţ asta,   ă la un lucru din ţ ă pe care
v-ar fi ă ă   ţ dar ă nu ţ ş De exemplu,
poate fi ceva ce v-ar fi ă ă ţ ţ dar ă nu-l ţ De
asemenea, poate fi ţ de a fi ţ într-un domeniu
anume. ţ modul în care ă ţ la ş repro-
ţ ţ pe care o ş mintea ă când
ă ţ ă ar putea fi real. Rezultatul ar trebui ă fie acela
ă ţ începe ă ţ îndoieli ă lucrul pe care îl ţ este
sau nu real. ă ţ ă la acest punct - foarte bine -
  ţ descoperit strategia ă ţ ţ despre ea.
Strategia propriei ţ
Cum ă ţ ă ceva este credibil? Ce ă face ă ţ ă un
lucru este ă ţ 100% ş ă la punctul de a ş ă
un lucru este un fapt absolut? ţ voastre sunt un du-te, vino
continuu, între ceva complet de necrezut ş acrede cu mare ţ ă
Evident ă a ş cât de mult ţ ceva poate avea ovaloare ă
pentru voi. ă cum ă ţ dezvolta propria strategie de ţ ă
1. Cu ochii ţ ţ ceva ce ş ţ cu ţ ă Ceva asu-
pra ă nu ţ nicio ă De exemplu, ţ ă soarele va
ă ă mâine ş ă va fi o ă zi? ţ ă ă este rotund? Ar
62
____ ă ne ă ă ţ vederea,' în modnatural
----
putea fi ş oameni care au îndoieli cu privire la aceste lucruri, dar
ţ ţ ce vreau ă spun.
Din nou, ţ modul în care ţ acest lucru. Ca-
litatea imaginii ş ţ acesteia sunt, de obicei, elementele cheie ale
unei strategii de ţ ă ţ ă ţ imaginii, cum ar fi culo-
rile, ş ş ţ In anumite cazuri, ţ poate fi ă ă ca
o ţ într-o ă parte a corpului. De exemplu, s-ar putea ă
ţ ţ ţ ca pe o ţ aparte, chiar sub coaste. Sau ar putea
fi un sentiment puternic, acela de a fi cu picioarele pe ă Anali-
ţ cume ă ă ş în ţ ă ă ţ despre asta, aid.
2. Apoi, ţ   ă la ceva care are un anume grad de nesigu-
ţ ă Ceva ce ţ ă se poate întâmpla, dar nu ţ complet si-
guri. De exemplu, ţ ă dolarul american va urca, în ţ
cu euro? ţ ă ţ primi o ă de salariu, anul acesta?
Acumverificati modul în care simtiti asta. Remarcati diferente-
le ş ă ă cu 'sentimentul de ă ţ ă ţ
anterior. Se ă ţ imaginii? Sentimentul este ş ţ
despre asta, aici.
3. În cele din ă ţ   ă la ceva în care nu ţ deloc.
Ceva care ţ ă este complet fals. De exemplu, ţ ă ă
ţ un copil, îl ţ ă ţ o ţ (Sper ă nu!) Când ă ţ
la ceva de genul acesta, ţ cum ă ţ ă ţ ă Unde
se ă imaginea, în ţ Sentimentul este diferit de cel anterior?
ţ detaliile.
63
_________Lea Angart _
Probabil ă deja ţ ă oidee despre modul în care sunt co-
date ţ voastre. Efoarte posibil ă existe ceva care ă se schim-
be, în ţ de cât de siguri ţ de un lucru. Aceasta este strate-
gia ă de ţ ă ţ câteva cuvinte ca ă o ţ
4. Ş acum, descoperirea ă Pentru unii oameni, ceva tre-
buie mai întâi perceput ca fiind real, înainte ca ei ă ă în el. ţ
încep de la ţ ă - ş lucrurile devin reale ulterior. ţ cum
ţ ă sistemul vostru. ţ ă la ceva ce v-ar ă ă fie
real în ţ ă Mai întâi, ţ în strategia ă ţ voas-
tre, apoi ţ în acea ţ care ş ţ ă ă ă ţ în
ceva cu ă ţ ă ţ cum ţ ţ acest lucru. Expe-
ţ devine mai ă
ţ ţ ş ţ ă este mai ă pentru
voi, în cazul în care ţ în ceva cu ă ă   înainte de a omuta
în ţ ă ă pentru ceva real.
Acum ţ ţ unul dintre cele mai importante instrumente
pentru a ă pune mintea ă lucreze pentru voi ş ă ă ajute ă ă mo-
ţ limitele ţ Acesta este echivalentul unei diplome de ab-
solvire în vizualizare.
Ciclul "crede ş ă
Noi ne ă în ţ ă   iar ţ ş convingerile
noastre sunt aduse la zi. De exemplu, când ţ un copil de patru ani,
ţ ă epericulos ă traversezi strada, ă ă ca un adult ă ă ţ ă de
ă La un moment dat, ţ crezut ş în ş ă - eu ă mai cred!
Fondatorul NLP, Robert Dilts, de la Universitatea NLP, a
descoperit ă ţ trec prin mai multe etape, pe ă ă ce se
înnoiesc ş se ă Prima ă a ă unei ţ este
sentimentul ţ Nu mai ţ la fel de mult ca înainte.
ţ a ă pe scala ţ ă ţ ş spre
îndoieli, atunci ţ ş ş spre ţ ă Noua ţ ă pare
64
----- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
mai atractiv:'!,. ă pe scala sigurantei. La un moment dat pur i .
1 . "d' ' , Ş Stm-
Pu ţ ţ la.cre ţ veche. Robert Dilts ă ă o ţ
m ţ vechi". Acesta e un mod ingenios ă a
uneI ţ :vev
chI
, încât ă nu ă mai ţ Eceva în
care ş sa ţ   dar care nu mai e relevant. În cele din ă  
noua ţ sigur. ţ ă vechea ţ ă despre
a ş   prin aceste etape ş ţ mai
puterrucI. ţ ţ - a vedea ă a crede,
Deschiderea spre ţ ă
l
Muzeul ţ vechi
l
ţ de a crede
l
ţ ă
65
  ă capacitatea de a vedea
,
Al doilea principiu pe care trebuie ă   ş este impor-
tanta exercitiilor fizice ş mentale. Atunci când ochelarii sunt cei care
ă kaginea în locul vostru, ş încep ă se atrofieze, din
ă ă nu mai sunt folositi. În ă carte, amprezentat un ă
de exercitii specifice anumite probleme de vedere. În general,
sunt ă sau trei ţ pe care trebuie ă le ţ pentru a
simti o ă ă În functie de cât de ă este miopia, s-ar pu-
tea ă ţ nevoie de seturi de ţ înainte ă ă ă ă
tati vederea ă
, Sistemul vizual este în ă ă ă cu memoria. Acest lucru
are un sens practic, întrucât o mare cantitate de ţ poate fi
ă vizual. Memoria ă este de folos când ţ ţ rostul pe care
literele individuale îl au în formarea unui cuvânt. Poate ă ţ privit
ceva, dar nu ţ fost, de la bun început, siguri ce este. Baza ă de
date ă ă arulat câteva ă ţ ă când   ţ dat sea-
ma ă ă uitati la o ă de ş ă Mintea ă a conectat
cu succes ă culoarea, etc. cu acel obiect. Aceasta înseam-
ă a ş ş lucru se petrece cu un ritm mult mai rapid, pe ă ă
ce cititi aceste cuvinte. Ochii ş preiau tiparele formate de litere, în
ce baza ă de date ă ţ cuvintelor ş fra-
zelor. ţ ă ă este la fel de ă ca ş cea
ă De fapt, mare parte din ţ ă se petrece, cu ade-
ă în creier.
ţ ş ovedere ă Mi se pare foarte interesant de notat
ă multi oameni cu miopie tind ă ă în memoria ochiului inte-
rior, foarte mici. Se pare ă lentilele cu dioptrii cu minus reduc
dimensiunea lumii, pentru a se integra ţ interioare - o ima-
66
----_ ă ne ă ă vederea, în modnatural _
r
ine
mai ă Adesea vederea se ă ă ţ ş ă facem ş ne-.
cesari pentru acorecta acest dezechilibru.
Cum ă ă ţ vederea ă
ă ţ vederii interioare au omare ţ ă asupra mo-
dului în care ţ lumea. De exemplu, ă tot   ţ vedea ar fi
alb sau negru, ce-ar însemna asta în termeni referitori la cum ă ă ţ
realitatea? Cum   ţ ţ Hai ă ne ă ţ cu acest lucru.
ţ   ă ceva foarte ă ţ ă amintire, ca ş
cum ţ vedea-o în ţ ochilor ş ca ş cum ţ fi ţ ş ţ ă ex-
ţ chiar acum. ţ ţ ţ Acum, ţ perspectiva,
astfel încât ă ă ţ din ă propria ă care ă ş acea
ţ ă Ce s-a întâmplat cu sentimentele? ţ devenit mai ţ
implicat ş mai ş de ele?
În domeniul ă Neuro-Lingvistice, numimaceste schim-
buri   ă ţ Orice schimbare pe care o ţ cu privire la cali-
tatea ă aspect al unei   ă ţ are un impact asupra mo-
dului în care ţ lumea. De exemplu, lucrurile care sunt mai
apropiate ş mai mari au, de obicei, un impact mai mare decât lucru-
rile mai ă ş mai mici. Imaginile colorate sunt mai atractive
decât cele alb-negru. Imaginile în ş sunt mai interesante decât
cele statice - ş ş mai departe.
ţ   ă ochiul dominant
ţ afla ă ochiul dominant este stângul sau ·dreptul, dar
acest lucru se poate schimbaîn timp, ş ă rezultatul este valabil doar
la momentul ă
1. ţ ceva ce ţ ţ cu ş ţ ă Poate fi un steag, sau o
ă de pe optotip. ţ palmele ş ţ un ţ prin care ă
ţ ţ obiectul pe care   ţ ales, cu ambii ochi, prin ţ din-
tre mâini. ţ mâinile de ţ ă ş ţ ă ţ prin deschi-
ă ă cu ambii ochi. Când mâinile ă ating ţ ţ descoperi ă de
fapt, ţ prin ă ă doar cu ochiul dominant. S-ar putea ă ţ
ş ţ oameni ă ă ochiul lor dominant este, de fapt,
67
__--_----LeoAngart _
cel pe care îl considerau a fi ochiul mai prost.
Tineti minte care ochi afost cel dominant.
, '2. ţ obiectul, apoi ţ ş     \
ţ ochii de câteva ori, ă cândvi se for-
ă oimagine ă a acestuia în minte.
3. ţ ochii ş ţ imaginea sto- \
ă în memorie. ţ cu care ochi ţ
acest lucru. '
4. Acum ţ imaginea din memorie,
cu ă ochi. ă vreo ţ ă în calitatea imaginii?
5. Luati imaginea care pare afi cea mai ă ş   ă imagi-
ţ pentru'a aduce ş ă imagine la ş calitate. In anumite
cazuri, imaginile s-ar putea ă ă dimensiuni diferite, sau ă fie în lo-
curi diferite. ă ş stau lucrurile, atunci ţ mental imaginile,
astfel încât ă ocupe ş ţ ţ astfel încât imaginea care
pare ă fie cea mai ă ă fie deasupra, ca ş cum ţ avea ă poze
ale ş lucru ş   ţ suprapune, ca pe un ş
6. Când ţ ţ oimagine ă ă ş ă ţ
ochii încet ş priviti imaginea ă ă ţ daca este vreo
ţ ă între ă ş imaginea ă ă da, atunci
ţ imaginea la ş dimensiune - atât interior, cât ş exterior.
Scopul este ă ţ ţ care produce claritatea imaginii.
Amobservat ă ţ oameni cu miopie ă ă imaginile
interioare sunt mai mici decât imaginile fizice ă Acest
lucru este interesant, întrucât lentilele cu dioptrii negative, care sunt
folosite la corectarea miopiei, de fapt asta fac - ş ă imaginile.
ş lucru se petrece ş în cazul reversului. ţ oameni cu prezbi-
tism ă ă imaginile interioare par mai mari decât imaginile fi-
zice. Lentilele cu dioptrii pozitive ă lumea.
Echilibrarea vederii imaginare, cu cea ă
Scopul acestui ţ este ă descoperim exact modul în care
creierul ă ţ vizuale. De exemplu, ţ fi ţ ă
ţ ă de fapt, ţ mai bine ă ă ţ ă ţ ochii la
ă sau ă ţ ţ unor ochi imaginari, la cinci
68
-- ă ne ă ă vederea, în modnatural
----
centimetri în ţ ochilor f'2ici. În cazul meu, ţ un contrast mai
bun, ă îmi imaginez ă am ochii în ă Eca ş cum ş manevra
butonul de contrast de la televizor. Când îmi imaginez ochii ca fiind în
ţ ochilor mei ă ţ atunci ş un rând de optotip, sau îmi
ă ă ţ cu 5% acuitatea ă Acest ţ ă o ă
a ţ ş ă s-ar putea ă nu se ă tutu-
ror. In orice caz, ă sugerez ă   ţ ş ă ţ singuri ă
ţ ă în cazul vostru.
Acest ţ se face cu ochii ş Vrem ă ţ con-
ţ ă care ă face ochii ă ţ mai bine. ţ   ă
experimentând ş descoperind ce ţ ă pentru voi.
I. ţ optotipul sau ceva care este destul de detaliat pentru
voi, pentru a observa ă vi se ă ă ţ ş vederea. ţ   ă
ă ţ ochii ţ pe ş ţ astfel încât ă se ă ş spre
fundul capului. Ar fi mai simplu poate ă   ţ ş ş mâinile îna-
poi, cu ş ă cu care se ş ă ochii ş imaginari. ţ
ce se ă Vederea ă pare ă se ă ă ţ ă învreunfel?
2. ApOi ţ   ă ochii imaginari spre mijlocul capului. Ce se în-
ă cu vederea?
ţ   ă ochii înapoi, în ţ ă
3. Ce se ă ă ă ţ ă ţ acei ochi cu cinci
cmîn ţ ochilor reali? Vi se ă ă ţ ş vederea?
ţ   ă ochii înapoi, în ţ ă
4. Apoi ş ţ   ă ochii cu zece cm mai departe. Ce se ă
cu vederea ă Acest lucru este foarte folositor celor ce ţ semi-
nare, pentru ă dintr-o ă pot cuprindeîntreaga ă cuvederea.
ţ   ă ochii înapoi, în ţ ă
5. Apoi, ţ ce se ă ă ă ţ ochii imaginari în
sus, astfel încât ă ţ lumea de undeva de sus. O ă la un
seminar de la Bruxel ş   dat brusc seama ă ş ă ă folo-
  ş ochii ă ş   ş ochii în sus a ş ă ă
imediat cu ochii de adult.
6. În cele din ă ţ   ă ochii în jos. Vi se ă ă ţ ş
vederea? Una dintre participantele la Berlin adescoperit ă vederea ei'
69
_________LeoAngart _
s-a ă ă ţ foarte mult, atunci când ş   mutat ochii imaginari, un-
deva ă ţ gurii.
Acest ţ ă faptul ă vederea este oactivitate pre-
dominant ă   ă creierul cu ţ noi ş ş
nuite, ţ moduri noi ş mai bune de utilizare aochilor. Întrucât
nu ă ş ţ decât ochii imaginari, nimeni nu va remarca faptul ă
  ţ mutat ochii în spatele capului, pentru a citi un semn de pe ă
ţ cumva, ceea ce nu ţ ă ţ
Este din ce în ce mai ă ă dintre minte ş trup. Din
acest motiv, Antrenarea Ochilor include ţ care sunt proiectate
pentru a schimba tiparele psihologice ş mentale vechi. Un asemenea
ţ ă ş ochilor imaginari, astfel încât creierul ă fie
încurajat ă se comporte într-un mod ş JoCul cu ceea ce func-
ă în cazul vostru vor deveni, treptat, modul natural de a fi. As-
pectele psihologice ş ţ ale ă ţ noastre au ţ
enorme asupra vederii. În 1962, Charles R. Kelly a cercetat acest as-
pect ş a descoperit ă tot ceea ce nu ar trebui, nu avem vo!e sau nu
vrem ă vedem poate fi diminuat sau ş de ă minte. In munca
mea ă de probleme de vedere, pe parcursul ultimilor zece ani, am
observat anumite tipare. ţ ă este ă ă oamenii cred
ă în ţ lor ă ă ceva ce nu le place, nu pot face ni-
mic în ă ţ ă ă ă idee ă mai mult timp, min-
tea va "închide", pur ş simplu, vederea persoanei, pentru ca proble-
ma ă nu mai fie ă
Un exemplu tipic pentru acest lucru este cazul unei prietene, care
era avocat. Participase la un seminar de Antrenarea Ochilor, pe care
l-a ţ Goodrich, cu ş ani înainte ca eu ă   încep propriul
proiect de ş a vederii. Ne-am ă ă ş ţ despre
tehnicile care au ţ pentru fiecare dintre noi. Cu toate astea,
vederea ei nu s·a ă ă ţ semnificativ. I-am sugerat ă ă
asta unul cu ă
Pe parcursul ă a ceea ce-ar fi putut cauza acea situa-
ţ mi-a spus ă pe când era ă ă ei avusese o ţ cu overi-
70
----- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
ş ă Ei nu i-a convenit acest lucru ş nici nu '! vrut ă ă situatia..
Pe parcursul anilor, a ă cum ş avocati din biroul ei aveau
turi între ei sau cu ţ Prietena mea dreptul familiei iar
era un motiv ş pentru   ţ angaja un avocat. i-am
aratat ca, m ceea ce privea ş ceea ce îi deteriorase ve-
derea ă de la bun început, se petrecea în continuare în jurul ă
Prietena mea avea o ţ foarte ă cu ţ ei, ş ă i-am
sugerat ă   ş mai asume responsabilitatea asupra modului în care
se comportau ţ oameni. Aparent, partea   ş ă a mintii ei a
fost de acord, pentru ă ă numai câteva zile, m-a sunat ş   spus
foarte ă ă ă progrese uimitoare, în acel interval de timp
atât de scurt.
ă ă ă ţ ţ care decizie din trecut a determinat deterio-
rarea vederii, e posibil ă ţ clipe de claritate avederii, dar acestea
nu vor dura prea mult. O ă din Irlanda studiase Metoda Bates
timp de trei ani. Avenit la seminarele mele, pentru ă ă
ş ă ă ş ă stadiul de sclipiri de vedere ă Când i-amspus
ă probabil ceva din trecutul ei trebuie procesat, înainte ca ş
tientul ă   ă o vedere ă a spus: "Da, cred ă ş despre ce
este vorba".
La nivel ş nu ă timp ş ţ -: doar prezent. ş
ă ă s-a întâmplat ceva când ţ opt ani, acel copil de opt ani este
ă în voi. Amprenta ţ ă este ă ă - chiar ă în mod
ş ţ uitat acel eveniment. În timpul seminarelor fac un exer-
ţ scurt de regresie, care ă un context ce poate ajuta ş
tientul ă descopere motivele care au determinat ă vederii.
Oamenii ă de obicei, asocieri inocente ale unei minti
de copil. De exemplu un ă mi-a spus ă atunci când era copil, ă
cuse o ă ă între purtarea de ochelari ş ţ Pe când avea
unsprezece ani, voia foarte mult ă   semene ă ă care purta
ochelari. O ă mi-a spus ă sora ei ă ă a trebuit ă poarte
ochelari, ş ă la controlul de specialitate se ă ă nu vede,
pentru ă voia ă fie la fel ca sora ei.
Un caz deosebit, ă în mod dramatic ă situatie. E
vorba de o ţ ă de numai ş ani din Londra, a ă vedere ă  
71
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Cele
5
elemente
Stomacul
73
Lemn
ă
Vezica bUt-
arii
Foc /Vara
Intestinels stJbliri I ă
ţ ă echilibrul perfect ş ă ă În jurul ochilor ş pe cap ă
multe puncte care pot ă ţ anumite energii. ş cum am
ţ mai sus, vrem ă avem un flux liber de energie prin ochi ş
cap. ă fluxul energetic este blocat, organele - în acest caz, ochii -
sunt lipsite de energie ş vor ţ mult mai ţ eficient
Pentru a ţ fluxul energetic, putemfolosi presopunetura
sau masajul, în locul acelor. În cazul presopuneturii folosim degetele
ş ă ş ă de ă Prima ş ă ă ş ă Adoua
ă ş ş ă circulare în sens invers acelor de ceasornic,
pentru a elibera energia, iar pentru a energiza, ş ă în sensul ace-
lor de ceasornic. Este recomandat a se realiza mai întâi trei ş ă în
sensul invers acelor de ceasornic, pentru a ă ţ ş apoi în sensul
acelor de ceasornic, pentru a energiza.
Punctele de ă de la cap
"-'li.. }"il· . ,
/"
:-*t\ .t
! { .. .. ).):i
\. .   .. : . . . .. "..{
.. :t .:;J
LeoAngart _
72
ă ţ energia ă ă
În China, tratamentul cu ajutorul acupuncturii este o parte
ă amedicinii. Scopul acestor ă este de a ţ un echili-
bru între energiile yin ş yang. Unul dintre cele mai vechi modele de
ă din ă ş acupunctura ă este conceptul celor
cinci elemente. Conform acestui concept, energiile ă trec
din ă în lemn, în foc, în ă în metal ş înapoi în ă ă ă
ă descrie ş anotimpurile unui an. Fiecare element este asociat
unui sistemmajor de organe din corp.
Elementul ă corespunde energiei iernii ş este asociat cu vezi-
ca ă pt: latura de yang ş cu rinichii pe latura de yin. Elementul
lemn corespunde energiei ă ş este asociat pe planul yang cu
colecistul. Latura yin a lemnului este ficatul. Elementul foc corespun-
de energiei verii. Latura yang este cea aintestinului ţ ş atriplu-
lui ă Pe latura yin i se ă inima ş ţ Elementul
ă corespunde verii târzii ş ţ SpUna este ă de
latura yin iar stomacul de latura yang. Ultimul, elementul metal, co-
respunde energiei toamnei, ş este asociat cu ă pe latura yin ş
cu intestinul gros pe latura yang. Astfel cercul se închide.
Pe parcursul cercului, ă linii energetice care ă sau
ă aceste elemente. Modelul celor cinci elemente îi permite
practicantului de medicina ţ ă ă ă ă lo-
calizarea sistemelor. El trebuie ă ă de ş ă încât ă
zut de la normal, la minus 4dioptrii, în numai zece zile. ă ce mama
ei a ă câteva ţ a descoperit ă ţ fusese ă ă la
ş ă ş ajunsese la concluzia ă nimic nu oputea ajuta. Nu putea opri
ă ă prin care trecea, ş nici nu credea ă ă ţ sau profesorii pu-
teau ă oajute în vreun fel. În ţ ă mintea ei i-a ă vederea.
Psihologii care ă ţ au descoperit ă vederea tinde
ă ă cu ă la 60%, atunci când oamenilor li se cere ă rezolve
probleme de ă foarte dificile sau chiar imposibile pentru ei.
Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care atât de ţ copii
încep ă ă probleme de vedere.
____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
75
3. Acum rândul meridianului stomacului, care
este responsabil cu cataractele ş ă ochilor Ir- \\
ş se ă pe umerii obrajilor, la ş nivel cu ă l \1
cam la un deget ş ă de acestea. ţ trei MI::'
degete unul ă altul, pe ă ş cu ţ ă
ţ atinge acel punct. ţ trei ş ă circulare de ' - \. \
la dreapta la stânga (în sens invers acelor de ceasor- L'
nic) pentru a ă ţ ş apoi de la stânga la dreapta (în
sensul acelor de ceasornic) pentru a energiza. Aiter- """1
nativ, ţ presa ş elibera de câteva ori.
4. Al patrulea pas ă o serie de puncte de pre-
ă de-a lungul arcadei (meridianul colecis-
tului ş triplului ă ţ de unde am ă
prinlUl punct, apoi ţ treptat fiecare punct, de-a "
lungul arcadei, ă spre ţ exterior al ochiului.
5. ă zona ă a ochiului. La ţ inte-
rior al ochiului ă ţ primul punct al meridianului
vezicii urinare. Exact sub centrul globului ocular, ă '
sim primul punct al meridianului stomacului, care '
ă ochii ş lipsa vederii pe timp de noapte, m'
excesullacrimal ş problemele legate de miopie. Cel '.
mai simplu mod de a face asta este ă ţ patru L1
degete puse unul ă altul ş ă ă ţ în jos pe
marginea osului, iar apoi ă ţ presiunea. Une- , '
ori ţ ţ o ă ă care curge în jos, ' .
peste ochi, indicând astfel fluxul energetic.
6. Acum este rândul punctului colecistului, localizat .
în ţ exterioare ale ochilor. ţ cu trei ş ,
ă circulare de la dreapta la stânga (în sens invers
acelor de ceasornic). Apoi ţ cu ş ă de la  
stânga la dreapta (în sensul acelor de ceasornic). c:.:::-:
'", 'Of
ă zece ş în cadrul acestui ţ Scopul este de a ă
energia ă ă ă prin ochi ş cap. S-ar putea ă ţ ă anumite
puncte se simt ţ mai moi. Acest lucru ă faptul ă energia nu
ă liber în acel punct energetic. ş ă de masaj vor pune din
nou lucrurile în ş ş ă acest ţ ţ ţ o ă
vitalitate ş deschidere.
ş sunt ă
1. La primul pas ne ă de meridianul vezicii un-
nare, care ă ă ţ ş toate problemele ochilor,
se ă la ă ă nasului ş imediat sub ă
ţ vârful degetului mare cât mai aproape posibil
de ţ ochiului ş ă ţ în sus. Acolo unde se
ă punctul respectiv, ţ ţ un loc moale. ţ
de trei ori de la dreapta la stânga (în sensul invers
acelor de ceasornic) pentru a ă ţ ş apoi de la
stânga la dreapta (în sensul acelor de ceasornic),
pentru a energiza. De asemenea, ţ ă ă ţ ş
ă ţ pur ş simplu, de câteva ori.
2. Al doilea pas ă meridianul vezicii urinare,
care ă ă ţ ş ş problemele ochilor, ş care se
ă ş de fiecare parte a ă ă nasului, acolo
unde se ă de obicei, ochelarii. ţ degetul
mare ş ă ă pentru a apuca ă ă nasului.
ţ trei ş ă circulare de la dreapta la stânga (în
sens invers acelor de ceasornic) pentru a ă ţ apoi
de la stânga la dreapta (în sensul acelor de ceasornic)
pentru a energiza. ţ presa ş elibera de câteva
ori, alternativ.
Presopunctura ă
pentru ochii ş
74
76
_________LeoAngart _
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
77
Acest ţ de ş a energiei poate fi folosit ori de c?te
ori ţ Este foarte util, mai 'ales atunci când ă ţ ţ confuzi. El
face ca energia ă se ş în jurul ochilor ş în cap. ş cum ţ ve-
dea, ă mai multe puncte importante de ă atinse de
acest ţ simplu. De asemenea, înclin ă cred ă ă ş la ş
terea ă Este un ţ pe care îl ţ face, indiferent de pro-
blema de vedere pe care o ţ - ş de pe urma ă ţ avea
multe beneficii.
ţ ă ş ţ
Vederea ă nu presupune efort - pur ş simplu ţ
ochii ş ţ Problemele apar în momentul în care începem ă ne
ţ ă sistemul vizual. Pe ă ă ce ă în ă ş mai ales
când începem ă mergem la ş ă ă ţ ă ă ne ă semna-
lele interne. ă un copil de patru ani se simte obosit se ă la
ochi - este un semnal ă are nevoie de ă Undeva, pe parcurs, în-
ă ţ ă ă ă ă nevoie ă iar tensiunea începe ă se
acumuleze în sistemul vizual, pe ă ă ce începem ă ţ ă din ce
mai mult. Sau, pur ş simplu, ă ă citimcu mult peste momen-
tul în care ochii au nevoie de o ă
Tensiunea ă se ă atunci când ă ă ne con-
ă preamult asupra unei ă ţ pe care ocitim. ă ă ă
ş cea mai ă ă de stres ă câteva ore bune de relaxare,
pentru recuperare. Asta ar explica ţ dintre ă academice
ş vedere. Din ă de multe ori un doctorat este ţ de miopie.
Ochii ş au fost ţ pentru afi ţ într-o varietate
de ţ aflate într-o ă schimbare, nu doar pentru
citit sau pentru afolosi calculatorul. Oamenii care ă în ţ
în care privesc la ţ ă au de obicei vedere mult mai ă De exem-
plu, ţ cowboy cu ochelari ţ ă ă ţ tribale au rareori
probleme de vedere. Ei ă în ă armonie cu natura, iar stilul
lor de ţ ă le ţ vederea, în mod natural. Cunosc oantropoloa-
ă care a mers în Peru pentru alocui timp de doi ani, cu ţ ă de aco-
lo. Înainte de ă ă ă purta mereu ochelari. Când s-a întors
9. ă ş este adesea ţ ă ca fiind
"tigrul care ă muntele". ţ ş ţ de- , "
getele ca ş cum ar fi gheare, exact cum ţ atunci
i
", ',' ..',' "
când ă ă ţ pe cap. ţ de la linia ă ş ur- ". ' , ," ' "
ţ spre ş capului, folosind o ş prelun-, " ' ,
ă ş ă ţ folosi ţ degetelor   ă ",','.' ",
ţ unghii lungi) sau ă ţ folosi chiar unghiile. ", '
ţ pentru a da drumul fluxului energetic. Prin
ă ş ţ mai mult de cincisprezece
puncte de ă pe fiecare parte acapului.
10. Ultimul punct este localizat în spatele capului,
chiar acolo unde ş gâtului se ă de craniu.
ţ ţ ş ă pe fiecare parte acapului -
acolo unde se ă cele ă de puncte ale ,
colecistului. ţ cu trei ş ă circulare de la
dreapta la stânga (în sens invers acelor de ceasor-
nic). Apoi ţ cu ş ă de la stânga la dreap-
ta (în sensul acelor de ceasornic).
8. ţ ţ mai în spate, ş ă
degetelor pe olinie ă ă ce ă dins-
pre urechi. ţ cele patru puncte de sub vârfurile
degetelor voastre. Acesta este meridianul colecistu-
lui. ţ cu trei ş ă circulare de la dreapta la
stânga (în sens invers acelor de ceasornic). Apoi
ţ cu ş ă de la stânga la dreapta (în sen-
sul acelor de ceasornic).
7. ApOi, ţ la linia ă la punctul triplului
ă ţ cu trei ş ă circulare de la
dreapta l.a ş   acelAor de ceasor- ; \
nic). ApOl ţ cu ş de la stanga la dreap- /l..
ta (în sensul acelor de ceasormc). . _ :;..,.
--\ -'
\
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatura!
----
20/400
20/160
20/200
20/125
ă nu ţ vedea prima ă a diagrame! de la distanta de
trei metri, atunci ţ mai mult de 5dioptrii de miopie ş trebuie ă ă
ţ vederea,   ă de o ă lucru explicat ă optotip.
• •••••••••••••••••••••••••••••••••••••
ă ţ vedea rândul de 20/25, atunci ţ doar o miopie
ş ă ş ă câteva zile de ţ ţ putea corecta pana Ia
20/20. ţ pagina 101.
ă ţ ă la 20/30, atunci sar putea ă ţ o ă
mai ă dar ş aceasta se poate rezolva cu ajutorul ţ
de la pagina 101.
ă ţ ă la rândul de 20/40, atunci ţ ă sa con-
ţ în mod legal ă ă ochelari, dar este momentul ă ţ în serios
ţ de Antrenare a Ochilor.
79
6/133
"
6/120 K· R··
6/48 LVD
6/37,5 Z··S H· C
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Sistemul metrit Snellen
78
Cum ă ă verificati vederea la ă
, ,
_________uoAngart _
  ă vederea
,
Diagramele de mai jos sunt desemnate pentru vederea la trei
metri, ş ă trebuie ă ă ţ un loc unde ţ parte de ă natu-
ă ă ş ă ă ţ trei metri. ţ pe podea etichete care ă
delimiteze ţ de unu, doi ş trei metri ţ ă de diagrame.
ţ ambii ochi
Acum ţ ţ la ţ ă de trei metri ş ţ optotipul cu
ambii ochi. Ce rând ţ vedea? ţ ultimul rând al diagramei pe
care ţ literele. Nu trebuie ă ţ perfect, doar destul de
bine încât ă ţ literele. ţ rezultatele aici:
20/ 6/
ţ   ă ochiul stâng
ţ   ă ochiul drept cu mâna. Care este cel mai mic rând
ale ă litere le ţ identifica? ţ rezultatele aici:
20/ 6/
ţ   ă ochiul drept
ţ   ă ochiul stâng cu mâna. Care este cel mai mic rând
ale ă litere le ţ identifica? ţ rezultatele aici:
20/ 6/
Mai întâi trebuie ă ă ş ţ stareavederii. ă ţ fost de
curând la un optometrist, ş ţ la ce se ă ţ pentru vedere.
ă ă ţ ă vederea ă e pe cale ă se schimbe, ţ opto-
tipul încorporat în ă carte, pentru a ă testa singuri vederea.
ă vederea ei revenise la !lormal. Nici unul dintre ţ ă din Peru
nu purta ochelari, iar ă ovreme aînceput ă se descurce ş ea ă ă
ochelari, ă când, în cele din ă ochii ş   revenit la modul na-
tural de ţ
RO
_________LeoAngart __....---'- _
lalt ochi ş ţ textul care se ă pe
cartea de ă pe care o ţ ă
alunece de-a lungul sforii, înspre voi.
2. Ţ ţ markerulla ă înde-
ă al sforii ş ţ încet, ă la
punctul unde ţ ă ţ textul.
ă ţ punctul unde ţ cu ă
claritate. ţ punctul pe ă   cu o
culoare. Acesta este punctul de ă
pentru acel ochi. '
3. Apoi, ţ semnul de carte
ş mai mult, pentru a ă cel mai apro-
piat punct în care ţ vedea partea de
sus a semnului cu claritate ă
Acesta este punctul de vedere ă
ţ întregul proces ş cu ce-
ă ochi, folosind markerul cu ă
culoare.
Acum ţ punctul de ă
ş de apropiere pentru vedere ă
pentru ambii ochi.
4. ţ ă cele ă noduri
ale sforii ş ţ sfoara, care acum
este ă ţ ă în ă ă ă ţ Acum
ţ vedea ă ă vreo ţ ă
între punctele de apropiere ale celor doi
ochi, ca ş între cele de ă
Dioptria
1.00
1.25
1.50
1.75
2.00
2.25
2.50
2.75
3.00
3.25
3.50
3.75
4.00
4.25
4.50
4.75
5.00
5.25
5.50
5.75
6.00
6.50
7.00
7.50
8.00
8.50
9.00
9.50
10.00
81
ţ în efi
100
80.0
65.0
57.0
50.0
44,5
40.0
36,5
33.0
30,5
28.5
27.0
25.0
23.5
22.0
21.0
20.0
19.0
18.5
18.0
16.5
15.0
14.0
13.0
12.5
11.5
11.0
10.5
10.0
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
ţ ă dioptriile
ă ţ ţ în centimetri de la nod, la punctul de ă
tare. ă ă ţ   atunci ă ţ pentru fiecare ochi în
parte. Formula pentru calcul este cea care ă
1
I X 100 - 1dioptrie
ţ la punctul de ă   în centimetri
20/40
20/80
Snellen
6/15
6/12
Acuitatea ă este în ă ă ă cu cel mai ă
punct ă la care ţ vedea cu claritate. ă o ţ ă în-
tre ţ ă cel mai ă punct, ă în centimetri, ş
puterea în dioptrii, ă ă vederii.
ţ avea nevoie de o ă de ă ă de aproximativ un
metru ş ă   un semn de carte sau ocarte de ă cu text pe ea,
scris cu ă diferite de litere ş ă markere de culori diferite.
1. ţ un nod la fiecare ă al sforii, ca ă ă fie ş ă oţ
ţ cu mâna. ţ sfoara de un scaun, sau ţ cuiva ă ă ajute,
Ţ ţ fiecare ă al sforii chiar sub mijlocul ochiului, pe vâr-
ful ă obraz, astfel încât ă ţ în lungul sforii. ţ ă
CHGRN
D C N S P K E 20/70
6/18 H O G S D C V 20/60
O K H D T N VRe 5
20
/
50
YOUCANDRIVE
6/7,5 B D C L K Z V H S R O A 20/30
6/6,75 H K G BeAN O M P V E S R 20/25
6/6 y O UHAV E PERF E C T E Y E S I G H T 20/20
6/4,6 THISIS.V.N••TT.RYOUHAV.MAGIC.Y.S 20/16
Cum ă ţ ă miopia ă
are mai mult de 4 dioptrii
(vedere ă ă la ă ş cinci cm sau mai ţ
6/21
6/24
Sistemul metric
83
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Memoria tste suma tota1l a experientelor noastreinvitate §I IDelllOrate.
ţ este evaluarea ă ă ş deosebirilor. ă majuscule - un .li' ş un "N" - au
ambele laturi paralele; dar .H" are o ă ă   in timp de .N" are o ă în ă
..tll,...!III lIIIIlIlollW.jjud<blddcl_ d "   ............Cto_.... ............._••_ .....
=.= luilaii ........."'P_"""' ""\l_lie< .eIIIod""""' __....-. ...
trebuie ă interpreteze ş ă evalu-
eze ceea ce vede.
ă cinci componente de ă ale vede-
rii mentale: curiozitatea, contrastul, com-
ţ   memoria ş judecata.
Curiozitatea ă cercetarea ă in-
ă   de exemplu, privirea în jur pentru a
observa ă vedem cu claritate ă
ă obiectelor ş culorilor este cel mai bun
mod de a manifesta curiozitate.
Contrastul este reprezentat de ţ diferite dintre fundal
ş ceea ce se ă în apropiere.
De exemplu, scrisul de pe acest optotip va ă mai negru ă ţ
ochii pentru un moment ş ă ţ ofoaie ă ă în ţ ă   înainte
de a deschide din nou ochii.
ă vederea de citit e mai ă de 20/25 la ţ ă ă
de citire, atunci ţ nevoie de ţ pentru prezbitism descrise
la pagina 119.
Ideea de ă este ă ţ nevoie de ă ţ suplimentare
pentru ca atunci când ochii ă devin ţ ă ţ ş ă ţ la
o ţ ă ă
ţ acest optotip în lumina ă azilei, folosind ţ
ă de citit (cam 35 cm). ţ care este rândul pe care îl pu-
teti citi mai confortabil. Asta ă va indica acuitatea ă
, ţ ţ ă iluminarea ţ ă ţ ă capacitatea de a
citi. Lumina zilei este cea mai ă ă Thburile fluorescente pro-
duc cel mai prost tip de ă   la care nu ar trebui ă ţ sau ă ţ
20/30
20/25
20/20
20/16
20/50
20/40
20/60
20/70
20/80
Test pentru vederea de aproape
ţ optotipul în lumina ă a zilei. ă ţ citi ultimul
paragraf, atunci ţ vederea de aproape ă
20/100 Vederea este coordonarea dintre
minte ş ochi.
20/90 Problemele sunt mai mult mentale
decât fizice. Ochiul vede, dar mintea
82
_--------. LeoAngart
ţ punctului de apropiere
În mod normal, punctul de apropiere ar trebui ă fie la aproxi-
mativ 15 cm de nod. ă punctul de apropiere este mai departe, s-ar
putea ă ţ prezbit ă ţ nevoie de ochelari de citit). În orice caz,
trebuie ă ţ ţ care ă ă ă punctul la valoarea de 15
cm, sau foarte aproape de el.
Prezbitismul ă ă ţ ă ţ la citire, dar ţ
excelent la ţ ă ă punctul de apropiere al vederii clare este
mai departe de 25 cm, atunci cu ţ ă ă trebuie ă ţ ă
ţ ţ pentru prezbitism la pagina 119.
ţ ş ă ţ astigmatism, cu ajutorul diagramei la
pagina 84. ă ce ţ ă acuitatea ă   ţ la paginile
care descriu ţ pe care trebuie ă le ţ pentru a ă ă ă
ta vederea.
În continuare, ţ ă un test pe care îl ţ face pentru a ă
determina acuitateavederii de aproape.
De exemplu, ă punctul de ţ ă la un ochi ă 20 cm
de la nod, dioptria va fi de 1/20, ă 0,05. Acum, ţ totul cu
100, ţ valoarea de 5 Dioptrii. Cu ajutorul acestei metode,
ţ determina cu precizie acuitatea ă a ochilor ş
Astigmatismul
În cazul ochiului normal, toate razele de ă se ă în
ş ţ   În cazul astigmatismului, razele de ă ă de
la plan la plan. În mod ş corneea are cea mai mare putere de
ţ pe meridianul vertical, linia dintre ora 12:00 ş ora 6:00.
Acesta este cunoscut ca astigmatismdirect. ă ă faptul ă
acesta este de departe cel mai comun tip de astigmatism ş ă se ă
ş la cam 88% din cazuri. Alt tip de astigmatism, ceva mai rar întâl-
nit este cazul în care puterea de ţ a corneei este mai mare de-
alungul meridianului orizontal- orele 9ş 3pe ceas. Aproximativ 5%
din cazurile de astigmatism au ă ă   ă ş alte
cazuri, ş mai rare, în care astigmatismul este oblic. ş este posibil
ă ţ astigmatismîn orice punct al busolei ş în ş timp atât, ă
ţ astigmatism vertical cât ş orizontal. ţ avea astigmatism la
unul sau la ambii ochi, sau în unghiuri diferite la fiecare ochi.
ţ ş ă este ă erorile de ţ sunt inerente
în cazul globului ocular - fie în cornee fie în întregul glob - ş se pre-
supune ă acestea sunt probleme congenitale. În general, oftalmologii
definesc astigmatismul ca fiind cauzat de ţ ă ante-
ă ă   Cu alte cuvinte, astigmatismul este o neregularitate
a curbaturii corneei, ă de tensiunea ş presiunea asupra globu-
lui ocular. în ţ rare, astig- Axa de Axa de
matismul se poate forma în cris- corectie cu ţ cu
plus a minus a
tatin sau în ă   dlindrului dlindrului
Din punct de vedere of- Astigmatism
talmologic, astigmatismul este direct
corectat de ocombinatie de len-
tile sferice ş care for-
- b- 1 - Astigmatism
meaza O cur a comp exa - ceva oblic
84
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
ă ţ unei mingi de fotb31. Pentru a face ă ă
o asemenea ţ optometristul trebuie ă ă axa ero-
rii de ţ - ă linii în unghi drept, una ţ ă de ă - care
ă unghiurile cele mai mari ş mai mici de eroare. Tot el trebuie ă
se asigure ă lentilele corectoare sunt purtate în ţ ă de co-
ţ   Contrar ţ ţ astigmatismul este de obicei
ş de corectat. Relaxarea ă cheia tratamentului.
Astigmatismul este una dintre problemele de vedere care ă
pund minunat la Antrenarea Ochilor. Am ă cazuri ş de astig-
matism (mai mici de o dioptrie), care au ă ă numai câteva
ţ   Cu ceva vreme în ă am ţ un cuvânt introductiv la o
ţ ă de la Regent's College, din Londra. Între ă se afla
ofemeie care a observat ă unele dintre rândurile diagramei ă a
fi mai întunecate decât altele. Acesta este, de fapt, un semn de astigma-
tism (vezi oglinda astigmatica la pagina 87).
ă ce amîndrumat grupul de-a lungul ţ ţ tibe-
tane, i-am ă doamnei oglinda ă din nou, iar ea astrigat,
"E la fel,.e la fel". ă lumea a presupus ă vorbea despre astigma-
tism. De fapt, ea se referea la culoarea rândurilor de pe oglinda astig-
ă   Dintr-o ă au ţ cu ţ ă astigmatismul ei ă
ă numai un ţ  
Astigmatismul nu dispare întotdeauna atât de repede. ş
majoritatea oamenilor vor remarca ţ unei ă   în majori-
tatea cazurilor, astigmatismul dispare ă doar câteva zile de exer-
ţ   În cazurile mai severe, s-ar putea ă fie nevoie de ţ ţ ti-
betane timp de câteva ă ă înainte ca ochiul ă ă la normal.
Principiile ă Ochilor
pentru astigmatism
- ţ ş exteriori într-un ritm treptat, pentru a-i face
ă ă mult mai flexibili.
- ţ rezultatele în conformitate cu diagrama astigma-
ă   Eimportant ă ş ţ cum ţ  
85
3
5
1
87
6
7
9-:0----
...
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
12
. . ţ oglinda ă sau cercurile de ă ş
ţ starea de moment. ţ ă priviti diagrama, de la
ţ diferite. La unii oameni, astigmatismul apare doar pentru
anumite ţ ţ ă la voi astigmatismul este mai pronuntat
la apropiere sau la ă De la un caz la altul, mai târziu
lucru va reprezenta o ţ de valoare, când ţ dori ă verifi-
ţ ce progres ţ ă
ţ ă ă va fi ă doar în câmpul
vederii voastre clare. In afara ariei vederii naturale, nu ă ţ baza
pe ea. ş   pe ă ă ce vederea ă ă vi se ă ă ă
, ,
diagrama va ă ă Pe ă ă ce ţ   ţ din când
în când oglinda ă   pentru a monitoriza progresele ă
'"lr
-
-
86
_-------- Lea Angart _
ă din ce în ce mai multe dovezi ă dezvoltarea astigmatis-
mului depinde de ţ de mediu, ca ş de obiceiurile vizuale per-
sonale pe care ţ adoptat. Rigiditatea corneei, care poate ă varieze
de la o ă la alta, ă ş ea un rol important. Ţ flexibil
cornean ă tiparele de stres care ţ ă ochiul. Eca ş cum
ţ monta un cort. ă nu ă ţ tensiunea ă între corzi, cortul
se va înclina în directia unde ati întins corzile mai bine.
În cadrul ă Ochilor, ă de la ţ ă astigma-
tismul este cauzat, în principal, de tensiunea ă de ş
ţ care se ă în jurul ochiului. În ţ ă   cele mai bune stra-
tegii de corectare a astigmatismului ă ţ desemnate ă ă
ă sau ă ajusteze tensiunea ă de ş ş ţ din-
tre ş corpului se ă într-o trecere ă de la relaxare
ă   la tensiune ă ş gâtului sunt un bun exemplu
în acest sens. În timpul zilei, ţ ţ un echilibru delicat între ten-
siune ş relaxare, pentru a ă ă flexibilitatea ş ă ţ
gata ă ă ş ţ în orice ţ   în momentul în care ţ v-a fost
ă de ceva din mediul ă
În decursul ţ   ţ avut probabil ş extrem de tensio-
ţ în zona gâtului. Astigmatismul poate ă ă   de exemplu, atun-
ci când ş ţ superiori ş inferiori (cei patru ş care con-
ă ş ă ochiului de la stânga la dreapta ş în sus ş în jos)
sunt prea ţ Aceasta ă o ţ ă ă de ş în
sus ş în jos, ceea ce face ca linia corneei ă se curbeze mai mult de-a
lungul meridianului vertical (axa de la ora 12:00 la ora 6:00). Se apla-
ă ş în laterale, provocând astigma-
tismul. Deoarece acesta este provocat de
tensiunea din ş ă ai ochiu-
lui, cel mai bun mod de corectare a lui este
eliberarea tensiunii în exces.
În ţ ă   vomexplora câ-
teva moduri prin care puteti,' determina rapid
ă aveti astigmatism, unul
care dintre ş este tensionat, ca ă înce- dintre cele patru cercuri va
peti ă relaxati. ă mai întunecat în functie
,. de axa astigmatismuiui duin-
ă
89
-Expira!i incet
Cum ă ă ş ţ ochii
ţ
Exercitiul Rotii Tibetane
, ,
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Acest ţ ă va întinde mai mult musculatura ă da-
ă unghiului ţ dintre ă ş ochi. ş   ă ochii în
diverse unghiuri în jurul ţ ţ întinde ş ochilor, iar rezul-
tatul va fi acela ă ş vor începe ă   ş recapete flexibilitatea nor-
ă ş corneele ş vor reveni la forma ă   ă ast-
fel vederea ă ă
1. ş ţ diagrama ă 2,5 cm ţ ă ţ ă
de nas, ţ vârful nasului în cercul alb din centrul ei. S-ar
putea ă nu ţ vedea diagrama cu claritate; scopul este ă
ţ musculatura ă
2. Pe ă ă ce ţ ă ţ   ă ochii ă ă din ă în
ă ă când ţ vedea cercul negru. Apoi ş ţ   ă
ochii în jos, pe trepte, cu ş ă cu care ţ - cât
mai lent posibil. ţ   ă întregul corp.
3. ă ţ   ă ochii ă urmeze întregul desen. ţ pe ă ă
ce ţ spre marginea ă ş ţ lent, pe ă
ă ce ţ spre centru.
4. ţ privind ă diagrama mai întâi în sensul acelor
de ceasornic, apoi în sens invers acestora.
ţ ş ă ţ mare parte din tensiunea ă de muscu-
latura ă - iar, ca rezultat, corneea ş va reveni la forma ă
88
_________LeoAngart _
ţ pentru relaxarea ş oculari
Acest ţ este menit ă relaxeze ş ş ochiului, îna-
inte de aîncerca ţ mai solicitante. Scopul este acela de ainduce
flexibilitate ş ă vi se pare ă este dureros, atunci ţ  
mai încet. Nu ţ ţ ţ Tibetane, ă când nu îl ţ
face pe acesta în mod confortabil.
1. ţ   ă degetul mare chiar în ţ ochilor. Degetul ar tre-
bui ă se afle ţ ă de ochi, la o ţ ă mai ă decât ă ţ
mea palmei. Unii s-ar putea ă nu ă degetul cu claritate.
Nu e nicio ă din moment ce tot ce vrem ă facem
este ă ă musculatura ă
2. Acum, foarte încet, ş ţ degetul în sus, ţ ţ   ă capul ne-
ş ş ă ţ degetul cu privirea ă unde îl ţ ve-
dea. Apoi, foarte încet, ş ţ degetul în jos. ţ ă
ş ţ degetul în unghiuri diferite, conform desenului.
3. Când ţ terminat o serie de asemenea ş ă ţ   ă
ochii ş ţ Când ţ ă ţ ţ ş ţ
dar de data asta ţ   ă ş ă cu ţ Pe ă
ă ce ş ţ degetul în sus ţ iar cândîl ţ ex-
ţ cât mai lent posibil. ţ cum întregul corp înce-
pe ă se relaxeze, inclusiv ochii.
4. ţ acest ţ cu sincronizare de ţ ş
degetul în cerc, o ă în sensul acelor de ceasornic ş o ă în
sens invers acelor de ceasornic. ţ observat ă ş spre
anumite unghiuri este mai ă decât spre altele? Asta in-
ă faptul ă ş ţ sunt mai ţ flexibili în acele
unghiuri. ţ   ă progresul pe diagrama ă
ţ acest ţ de trei ori pe zi, cu câteva ore de ă
între ele. Eca un fel de ă ă pentru ochi. Nu trebuie
decât ă ţ un maxim de concentrare ş apoi ă ţ ă
asta în mod repetat, pe o ă ă de timp, ţ ş ă ă
ţ observa ă liniile negre încep ă se uniformizeze, sau ă liniile în- .
cep ă ă ş lungime, de jur împrejur.
_________ LeoAngart _
5. ţ acest ţ de trei ori pe zi, cu câteva ore de ă
între ele.
ţ ă progresul, ă la oglinda ă
În timp ce fac acest ţ   unii oameni ă ă asculte o
ă ă   ă Ritmul muzicii ă ş efectul de relaxare.
ş cumam ţ mai înainte, astigmatismul este în mod normal
destul de simplu de ă prin ţ ă În multe cazuri,
Roata ă
90
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
sunt suficiente doar câteva zile de ţ regulate pentru areveni la
o vedere ă ţ ş ă ţ ş acest lucru, atunci când ă ţ
putea ş ochii cu ş ţ ă în toate ţ ş ţ vedea diagrama
ă în mod clar, ă ă distorsiuni. ţ ă aminte ă ţ
graficul de la ţ diferite ş mai ales în zonele în care ţ observat
distorsiuni înainte de programul de ţ
ţ sunt sigure, atât timp cât nu ă ţ muscu-
latura ă ţ ş ş ţ ş ă ş ă la fle-
xibilitatea ă   pe parcursul a câteva zile sau chiar ă ă
Ceea ce este clar e ă ă ă - dar ă ă bine. ă   în
viitor, astigmatismul revine, ş ţ ce ţ de ă
ţ ă ă ă
ă ţ astigmatismla un ochi, sau axa astigmatismului este
ă pentru fiecare ochi în parte, ţ ă ţ acest ţ
pentru a relaxa grupa ă de ş care este ă ă
acum ţ aflat deja în care unghi ă este ă musculatura cel
mai mult. De exemplu, poate fi vorba de axa dintre orele 2:00 ş 7:00.
1. Ţ ţ un deget sau un stilou la circa trei cm ţ ă de ochi
ş ş ţ de trei ori înainte ş înapoi, de-a lungul axei res-
pective. De fiecare ă ţ cât de mult ă permit ochii.
2. Acum, ţ ochii ş ţ ă ă ţ ş lucru,
doar ă ş ţ ochii mai mult, în fiecare ţ Imagi-
ă ă faceti asta de trei ori.
, ,
3. Apoi ţ din nou ţ   cu ochii ş ţ observa
ă ţ ă ă ş ţ ochii ţ mai departe.
În cele din ă   ţ ţ ş pentru axa ă În cazul
nostru, ar fi vorba de axa dintre orele 11:00 ş 5:00. Acest lucru se face
pentru a ne asigura ă nu ă astigmatismul de la o ă la alta.
Dovezi obiective
Astigmatismul se ă pe imaginile topografice ale
lui, ca ă unui papion (conform imaginii din stânga). Olmagl-
91
_________ LeoAngart _
93
MIOPIA
Care este cauza miopiei?
Pierderea vederii la ţ ă este ă ă din vremuri
ă Conceptul grecesc al miopiei era acela ă din creier curge
"prea ţ spirit de vedere" ş ca urmare, vederea e prea ă pen-
tru a se extinde ş asupra obiectelor de la ţ ă ş nu s-a acor-
dat atât de ă ţ problewelor de vedere, ă la ă se-
colului al XIX-lea. Destul de interesant este faptul ă în prima ă
tate a acelui secol, purtarea de ochelari era ă Se credea ă
ochelarii agravau problema deja ă ş ă ă ă
În timpul deceniului 1860-1870, oftalmologul german Herman
Chon a observat ă miopia ş pe ă ă ce copiii înaintau în
ş ă În 1866, Dr. Chon a publicat un studiu al ochilor a zece mii de
copii care urmau cursurile ş din Breslau. Concluzia lui a fost
Miopia este cea mai ă ă de vedere ş ă la
un moment dat, ţ a aproape ă din ţ globului.
Când ţ ţ primele semne ale miopiei, ţ ă ă ţ
destul de clar ceea ce se petrece în imediata ă apropiere. Doar
obiectele de la ţ ă par ţ ş Miopia începe, de obicei, din
anii de ş ă când ă ţ seama ă ţ probleme întrucât nu ţ
ţ ce scrie pe ă La început e simplu ă ne ă cu ea, dar
devine curând o ă ă Trebuie ă ă ţ ochii ş în
cele din ă ţ ţ ă ţ ochelari. ş din momentul
în care ţ ă ţ ochelari, ă ţ seama ă miopia tinde ă
progreseze ş ă se agraveze. Atunci ţ avea nevoie de o ţ ă mai pu-
ă pentru a vedea confortabil. Curând ţ descoperi ă trebuie
ă ţ ochelari tot timpul - când, în realitate, ă este ă ţ
putea ă ţ perfect ă ă ei.

. .
""" ... 1 4: .. "f4.
.' • .w-
[(Dreapta) Data]
<Ref. Data>
S: +0,75 C: A;
31 octombrie 1999
92
. ",
o
...
'1·
unt: ':
..
..
"- ....
j.

30 octombrie 1999
, .
...... q§ ţ ......  
[(Dreapta) Data]
<Ref. Data>
S: +1,00 C: -0,5 A; 83
ne ă poate fi ă cu liniile de pe o ă care ne ă
contururile reliefului. Aceste imagini sunt dovada ă foarte im-
ă a cât de eficiente sunt ţ pentru ochi, în cazul as-
tlgmatlsmului.
Imaginile pe care le ţ pe ă ă sunt realizate la
doar o zi ţ ă
. .Imaginea din stânga ne ă un astigmatism de ă de
(C: -0,5). ţ desenul ă ă unui papion care ne
mdlca ţ axei astigmatice - în acest caz, la un unghi de 83 grade
(A:83).
Imaginea din dreapta ne ă ş ochi în ziua ă
ţ de Antrenare a Ochilor. ţ vedea o ce ă
faptul ă ochiul ş revenit la normal ş ă nu mai ă senme de
astigmatism. Ochii au ş ş 0,25 dioptrii de hiperopie. Aceasta
este o ă ă care se ă la eficienta ă Ochilor în
cazul astigmatismului. '
_________LeoAngm·t _
una ă în principiu, folosirea ş mai ales, folosirea ă
a ochilor era cea care ducea la miopie. Teoria lui Chon a dominat ur-
ă cincizeci de ani ş aînceput o ă ă ă pentru stan-
darde mai bune de ă ă în ş din întreaga Germanie.
Oftalmologul danez Donders credea ă miopia apare ca rezul-
tat al unei tensiuni prelungite asupra ochilor, pe timpul lucrului la dis-
ţ mici ş alungirea globului ocular. În cartea Despre Anomalii de
Acomodare ş ţ ale Ochiului (1864), Donders scria:
"Cum se ă ă alungire? ă trei factori care trebuie
ţ în considerare: 1. Presiunea ş pe globul ocular, în
ă ţ ă cu axele vizuale; 2. Presiunea ă a
fluidelor, ă din adunarea sângelui în ochi, în ţ
ş ă 3. Procesele de congestie din fundul ochiului, care
duc la înmuierea acestuia, chiar ş în cazul ochilor normali, dar
ă   ş mai mult sub presiunea ă a fluidelor ochiului,
care astfel dau ş extinderii membranelor. ă pre-
siune ă face ca extinderea ă se ă în principal la
polul posterior, ş se ă prin ţ de ţ a ş
chilor oculari în acel loc."
ă când a fost inventat echipamentul care ă ă ă
cu acuitate ă globilor oculari, la om, se credea ă ş cili-
ari ă ş nu mai pot ţ cristalinul. ă teorie este ă
ă ca ţ a miopiei, de ă ţ ş în ă Sca-
ă cu ultrasunete au demonstrat, în mod obiectiv, ă în cazurile de
miopie ă ă ş o alungire a globului ocular. ă ă
multora, cauzele alungirii sunt diverse. Unii ă cred ă pro-
blema este presiunea ă din ochi. De exemplu, Kelly (1975) se
ă Ia miopie ca fiind "glaucom juvenil expansiv". ş teoria
presiunii este ţ ă întrucât atât tusea, cât ş ş tem-
peraturii corpului pot cauza ş presiunii intraoculare.
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Acomodarea
Aceasta este oteorie ă mai întâi de omul de ş ţ ă german
H. Helmholz în 1863. Partea din dreapta, A, ă cristalinul acomodat.
94
- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Ac()modarea se ă Ia starea
de ţ a ochiului, ă modi-
ă în bombarea cristalinului, pen-
tru a focaliza o imagine ă pe reti-
ă Atunci când ş   ciliari, locali-
ţ în jurul cristalinului, se contrac-
ă tensiunea scade pentru a-i permi-
te ă ă în ă ş ă se ş Cristalinul ş se
spune ca s-a acomodat.
Pe de ă parte, atunci când ş ciliari se ă cristal-
inul este tras înapoi ş devine mai su ţ În acest caz, se ă este
în stare ă
Amplitudinea de acomodare
Acest lucru se ă Ia ţ de Ia ochi ă la primul punct
unde se vede"în ţ ă exprimat în dioptrii. Aceasta este amplitudi-
nea ă
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Când vederea se ţ ş ă
Atunci când elementele optice ale ochiului ă imagi-
nea pe ă vederea este foarte ă ă imaginea nu ebine foca-
ă imaginea de pe ă va forma cercuri cetoase.
Ca ş în unei camere foto, adâncimea de ă în ochi,
în ţ de diametrul pupilei. Dimensiunea ă a cercurilor es-
tompate ş în raport cu ţ imaginii optice a retinei. În cazul
miopiei, imaginea ă se ă în ţ retinei ş în ţ ă
ţ oimagine ă
Cercurile estompate ă în ţ de forma
. . .. '. obiectului privit. De exemplu, olinie va ă mai mult
.... ca o serie de ţ în ţ ă ş unele peste
altele. Pe de ă parte, oimagine ă pre-
cumun optotip, este ă din mai multe cercuri es-
tompate care ă linia literei la care ă ţ
95
______ __LeoAngart _
Ochelarii cu ă ă de acest fenomen. Zecile de ă
minuscule ş ă cercurile estompate, iar rezultatul este perce-
perea unei imagini mai clare. Ochelarii cu ă ă pot oferi oidee
despre cum ar fi vederea ă ă ţ corecta-o în totalitate.
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Într-un studiu publicat în 1969, Coleman ş colaboratorii au de-
monstrat ă ale lungimii axiale aochiului cu acomodare. Young
ş BeII au sugerat amândoi ă presiunea ă ă care ă
din acomodarea ă ţ ă în cazul vederii de aproape, joa-
ă un rol important în elongarea ă ş în dezvoltarea miopiei. Acest
lucru pare ă se coreleze cu ţ utilizatorilor de calculatoare ş
a celor care au munci ă
Peter Greene (1980, 1981) evalua stresul suportat de ochi, pe
baza principiilor ş Aexaminat ţ care stresau sclerotica
prin acomodare, ţ ă presiune ă ş ş oculari ex-
terni. Greene atras concluzia ă efectele mecanice sau ţ le
dominau pe cele create de acomodare; chiar ă ambele ă si-
multan, atunci când ochii se concentrau asupra unei ţ foarte apro-
piate. Calculele sale au ă ă stresul total suportat de sclerotica
ă este suma stresurilor induse de presiunea ă ş
de ş oblici. Greene adescoperit ă regiunea dintre ă capete de
ş oblici este ă unei tensiuni mai mari decât oricare ă loca-
ţ de pe globul ocular. Prin urmare, ă teorie aputut explica alun-
girea ă a globului ocular, care are loc în cazurile acute de miopie.
Oftalmologul new yorkez William H. Bates M.D. (1915 ş 1918),
ă patru ani de cercetare a ă ş ă ochiului, aajuns la
concluzia ă ş oblici sunt factorul major în concentrarea ochilor.
El aconsiderat ă ş ciliari ş cristallnul au doar o ă ţ ă
Bates ş ţ au remarcat ă unii oameni ă li s-au ă
complet cristalinele, chirurgical, pot ş ă ă lavalori mai bune
decât 20/40. Cu alte cuvinte, o ă ă ă cristaline ar putea ş
ă ă o ş ă în mod legal. Limita ă a ă ţ vizuale
pentru ş este de 20/40.
O ă care a participat la seminarul meu de la Viena sufe-
rise o ţ de ă a cristalinului, pe vremea când era copil.
96
_ ă ne ă ă ţ în modnatural
----"-
Pe s: cristaline artificiale, ş ă a fost
neVOita ş tralasc.a maJuntatea ţ ă ă cristaline. ă seminarul
de Antrenarea Ochilor a descoperit ă putea citi textul scris cu carac-
tere 8puncte, ş pu.tea vedea rândul de 20/30 din optotip, de la trei
metrI. A. fost o ţ pentru ţ aducându-ne aminte cât de fixiste
pot fI   - .nu ai cristalin, nu ţ vedea. ă ş ţ
fIce ne spun ca mstalinul ă doar 10% din puterea de refrac-
ţ a ochiului.
. Sunt o ţ teorii cu la ce anume ă miopia
ş pr?punen clarificarea acestei probleme. Acum ă
st.IDplificam ţ lucrurile Ş In ţ de cauze ă categorisim mio-
pIa astfel: "Miopie ţ ă ş "Miopie ă
"Miopia ţ ă are loc atunci când, pe durata întregii
zile, ă ţ ochii prea mult pentru lucru de aproape - ca de exem-
plu u? calcu!ator. Lucrul de aproape presupune ă ţ foarte
mult, ţ concentrarea la ţ de aproximativ ă
tate de metru. Astfel ă revenim la ţ lui Herman Chon din
faptul ă ă ţ de aproape sunt principala
cauza a mIOpleI. In ţ va ţ ochii ă se concentreze doar
pe lucrurile de aproape ş ţ ă ă ţ vederea la ţ ă
De în medii închise devin mioape. ă
dovezI ş ţ solide ca medIUl ţ ă vederea.
ţ de elev a copiilor din insula Vanuatu din oceanul Pacific
foarte ă de cea copiilor chinezi. Ca ă ţ ă ş ş ă
scrii ş e nevoie de multe, multe ore de efort con-
centrat. In sistemul ş taiwanez examenele care sunt foarte stric-
te, ce ă ă ţ În contrast, copiii din Vanua-
tu folosesc ochii pentru a privi la toate ţ ş ş mult
ă ş ă vederea ă ă În ţ cu copiii
dm TaIwan, care încep ă ţ ă ă ş ă scrie de la vârsta de
patru-einci ani. Ca ă scrii perfect o ă de caractere, toate de ş
ă e nevoie de ă concentrare, ş acest lucru ă ve-
derea în mod predominant asupra ă ţ Copiii ş prin ş fo-
privirea doar în apropiere, ceea ce ă blocaje mentale ş
In ţ ă ţ miopiei.
97
_______-----'-_ LeoAngart _
În nici unul dintre studiile referitoare la miopie nll s-a constatat
ţ miopiei la ş   sau la vârste foarte fragede, la mai mult
de 1-2% din ţ De fapt, 98% din copiii cu vârste cuprinse între
ş ani au vederea ă Ecunoscut faptul ă majoritatea ne
începem ţ cu vedere ă ă   dar ă când un copil ajunge
la vârsta de cincisprezece ani extinderea miopiei ajunge la 20-25%.
Ce se petrece în timpul primilor zece ani de ş ă ă pe-
ă este una de formare amultor aspecte fizice, ţ ş men-
tale. Studii psihologice referitoare la ţ au descoperit ă   ă unui
student i se cere ă rezolve probleme dificile, gradul de focalizare al
ochilor va tinde ă ă cu ă la 60%. ţ ă un copil de ă
ani, chinuindu-se cu ţ la ţ de ă ţ prietenii lui în-
ţ despre ce este vorba, dar mintea lui ă ă accepte acele infor-
matii. ă ă se concentreze din ce în ce mai mult ş probabil ă
,
devine interiorizat. Adesea, ă ţ la ă ţ ă ă sunt una dintre
cauzele problemelor de vedere ale copiilor.
Teoria "miopiei structurale" ă ă ş ţ factori
genetici produc alungirea globului ocular ş dezvoltarea miopiei. Gold-
schmidt (1968) ă o ă trecere în ă a ă care se re-
ă la cauzele genetice ale miopiei. Concluzia lui este ă factorii gene-
tici sunt ţ   dar ă ă câteva tipuri de miopie cu tipare ge-
netice diferite. ţ ă nu au ă nicio ă pentru teoria mio-
piei de origine ă
ă cum ş ţ   abordarea ă este folosirea de lentile ne-
gative corectoare. Acest lucru ă ovedere ă   atât timp cât lenti-
lele sunt purtate. Lentilele însele nu fac nimic pentru ă ă ţ si-
ţ   ţ oameni au ţ ă au nevoie de lentile
din ce în ce mai puternice. Din ă   miopia se ă ă ţ ş
Alte ă presupun chirurgia ă cu raze laser, pen-
tru a încrusta lentile corectoare în ţ corneei. Ca orice alt tip
de ţ   asta ă anumite riscuri, mai ales ă ne gândim ă
grosimea corneei este de doar ă de milimetru, mai ţ deci
decât trei pagini de carte. Evident, asta nu prea ă loc unei marje de
eroare, iar rezultatul este ireversibil.
98
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatilral _
Miopia poate varia de la foarte ş ă (mai ţ de 2dioptrii)
la foarte ă (mai mult de 4 dioptrii). ş ă trebuie ă ă
strategiile de Antrenare aOchilor, pentru fiecare dintre cele trei grade
de severitate. În mod evident, cu cât sunt necesare mai ţ dioptrii
pentru corectareavederii, cu atât mai simplu este ă ş ochii ă
ţ din nou normal.
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Lentilele de contact
Multi oameni folosesc lentile de contact în fiecare zi, timp de ani
de zile. realizat ş ţ în ţ lentilelor de con-
tact ş s-au creat noi materiale.
ş   atunci când ţ ceva în ochi, ă ţ frecarea cu mate-
rialullenti1elor ş stratul de proteine protectoare începe ă se uzeze.
Aceste proteine sunt importante, întrucât ele ă prima linie de
ă împotriva organismelor care pot provoca ulcere corneene ş
apoi orbire. Când ţ lentile de contact, ă ţ o parte din pro-
teinele protectoare. Acest lucru este inevitabil. Cu cât lentilele sunt
mai vechi, cu atât mai mare este frecarea ş   în ţ ă   daunele
provocate de ele. De exemplu, un set de lentile de contact stricate sau
plesnite au o margine ă care poate zgâria corneea.
De asemenea, lentilele de contact permit ă unei can-
ă ţ mai mici de oxigen la cornee. Cu alte cuvinte, corneea se ă
Chiar ş lentilele de contact bine ţ ă ă uzeze pro-
teinele. Când ă ţ ţ lentilele, fluidul de ă ţ distruge aceste pro-
teine. ş   o parte din proteinele modificate ă pe lentilele de
contact. ţ începe ă ţ ţ la aceste "proteine ă  
ă ă cu ţ la ţ ă unei albine. ţ ă
ă formarea unor mici ă pe
Aceste ă sunt numite hipertrofiepaptlara Ş cresc senSIbIli-
tatea ochiului ţ ă de lentilele de contact.
ţ ă lalentilele de contact doar ca la o ţ ă  
folositoare în timp ce ă ţ ochii. ţ doar ca pe un dIS-
pozitiv de antrenament.
• •••••••••••••••••••••••••••••••••••••
99
_________LeoAngart _
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
101
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Culorile sunt focalizate în diferite puncte
w. de-a lungul axei optice. De exemplu, culoarea al-
ă are o lungime ă mai ă decât cu-
.-
loarea ş La folosirea unei diagrame cu fundal
ş pe o parte ş verde pe ă parte, oamenii cu
miopie vor constata ă ă mai bine literele de pe
partea ş ă ă faptul ă Interva-
lul ţ Cromatice totale (de la ş mai pro-
ţ ă la verde mai ţ este de 0,50-
0,75 dioptrii.
Folosim diagrame colorate diferite, pentru a observa mai ş
progresul, lucrând cu contraste de culori potrivite ochiului.
Cum ă ţ cu optotipul
Optotipul (varianta Snellen) ă poate servi ca dispozitiv de ve-
rificare pentru a ă monitoriza progresul. Obiectivul este ă ţ capa-
bili ă ţ cât mai multe rânduri aflate cât mai jos. ş ţ optotipul
într-un loc bine luminat cu ă ă ă o ă de trei , ,
metri. ţ marcatori pe podea, din metru în metru. ă ş reco-
ă dr. Bates pentru ţ cu optotipul.
1. ş ţ optotipul pe un perete luminat de ă ă
2. ş ţ ă la trei metri de optotip ş ţ cât ţ de mu!t,
ă ă ă ţ efort. In
dreptul ă rândse ă
'. ş litere mici, care in-
•K't' ă ţ În dreptul li-
LV" . . . E 1 t
t$"'.! tere! marI va oarea es e
J.iU," 4 v
de 20/ 00, ş ca aceasta
ă poate fi ă de la
distanta de o ă treizeci
metri,' ă vederea este
·E.
KR
LVD·*
HC-
·HSCICRN.LO-'
CHGKRR: -:
• "'.it. _.:
••Il<<!,'lt: .:.:
·IUtM:••l'tI ..  
.• lO':o :
....::
..
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Diagrame colorate
100
Corectarea miopiei cu mai ţ de 2 dioptrii
Aceasta este omiopie ş ă care ă doar vederea detalia-
ă la ţ ă Se ă destul de rapid, prin câteva ţ de ochi.
- Purtati ochelarii doar când este absolut necesar. Nu aveti ne-
, ,
voie de ochelari pentru citit ş lucrul la birou. ţ ochilor
ş ă se adapteze.
- ţ cu optotipul pentru a vedea rânduri din ce în ce mai
mici, ă când ţ ă ţ foarte clar ş ultimul rând.
- ş ţ ă ă ă ş ţ ochii de la obiecte aflate în apro-
piere, la obiecte aflate mai departe.
- ţ ţ ă vederea, trecând cu privirea de la un obiect la altul.
ţ palmelor
ţ palmelor este elementul specific Metodei Bates. Dr.
Bates arealizat ă problemele vizuale erau cauzate în principal de blo-
caje mentale. ş ă a ă în ţ ă moduri de a relaxa ochii.
Efectul acoperirii ochilor cu palmele este ă vederea devine mai
ă Uneori s-ar ă ţ ă de claritate, atunci când
ţ palmele la o parte. In alte momente, s-ar putea ă dureze câteva
momente, ă ce vi se ă vederea.
Pentru acest ţ ţ prin ă freca palmele una de
alta, ca într-o zi ă Acest lucru le va ă ApOi ţ pal-
mele peste ochii ş astfel încât accesul luminii ă fie complet blo-
cat. Esimplu, ă ă ş ţ degetele pe frunte.
ţ ă ţ ă ă ţ pe cât de lent posibil
ş ă ţ un întuneric perfect în spatele pleoapelor. Când ţ fi
complet ţ ţ percepe un întuneric profund, asemenea unei ca-
tifele negre. ă ţ umbre gri sau scântei de ă acest lucru
ă faptul ă sistemul vostru vizual este tensionat.
Dr. Bates ă ţ cu palmele pe perioade prelun-
gite de timp. Eu recomand efectuarea lui timp de maxim un minut o
ă ş cu o ţ ă pe cât de mare ă pentru ca ochii ă ă
ă cât mai ţ
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
_________Leo Angart _
ă Începâncf cu rândul al doilea din optotip, literele pot fi citite
de la ţ de trei metri.
3. Acum ă presupunem ă ţ citi ă la al cincilea rând.
ţ remarca faptul ă ultima ă de pe acest rând este N. Acum aco-
ţ   ă ochii ş ţ   ă acel N. ă imagine ă ă va aju-
ta ă ţ litera de imediat mai jos, care este un D. ţ acest
proces, mergând în josul diagramei.
4. ă ţ privi cu ţ ă ultima ă a rândului, ţ ob-
serva ă toate literele acelui rând devin ţ ş Ebine ă ţ
ochii pentru ă vreme ş ă ă ţ privirea asupra primei litere.
ţ clipitul cu mutul ţ de la prima ă la ultima. ţ ob-
serva ă ţ citi toate literele acelui rând, închizând ochii pentru un
timp foarte scurt, la fiecare ă ţ diagramei este extrem de
folositor, atunci când ţ doar 1-2 dioptrii de corectat. ă ţ
mai mult de 5dioptrii, nu ţ vedea prima ă din optotip.
Cea mai ă ţ ă de a ă antrena cu optotipul este cea de
la care ţ lucra cu ă ă aacestuia. Pe ă ă ce în-
ţ ă ţ din ce în ce mai multe rânduri, ă ţ   ă de op-
totip. În cele din ă ţ ajunge ă ţ rândul20/20 de la ţ
de 3metri.
Acesta este un alt ţ dezvoltat de dr. Bates, pentru rela-
xarea ochilor ş dezvoltarea ă ţ ă câteva moduri de realizare.
ş ă de pendul
1. ţ cu picioarele ş ă ca ă ţ stabilitate. Con-
ţ   ă asupra diagramei ş ă ţ un rând în care ţ distinge
.. .... literele, dar nu le ţ vedea cu claritate.
l{ '4 'El) )) 2. ţ ă ă ş ţ corpul într-o
. . .. , rq parte ş în alta. ă ţ   ă ochii ă ă
- 1.;- .) rândul respectiv. Din nou, de trei-patru ori.
ţ ochii ş nu ă mai ş ţ
3. Când ă ţ ţ ţ ţ
ochii ş ă ţ o ă pe ş rând. ţ
102
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
ţ de sus a literei ş apoi partea ei de jos. ţ observa ă litera _
ş poate chiar întregul rând - devin mai clare.
Pendulare ă
În ă ă ă ă ţ corpul din talie, într-o ş
care de 180°. ţ   ochilor ă ă ă încet diverse obiecte
din jurul vostru. La început, ţ mai încet. Viteza nu este importan-
ă ţ într-un mod cât mai relaxat posibil. ş ţ   ă privind Ia
ţ diferite în ţ ţ observa ă lucrurile încep ă ă
mai clare.
Pendularea ochilor
ă ş este ă ă doar cu ochii. ţ un cuvânt sau
o ţ ă ş ţ cu ochii de Ia începutul ă Ia ş
acesteia, de câteva ori. ţ ochii pentru câteva momente ş apoi
ţ ă ş cuvântul. ţ descoperi ă a devenit mai clar.
Cu secole în ă ă japonezi samurai au descoperit
ă în timpul antrenamentelor de tras cu arcul, samuraii care vizuali-
zau calea ă ţ ă Ia ţ ă ş ă ă ţ ă ţ vizuale. Chiar
ş aceia care aveau vedere ă au observat ă ă ţ ţ
ale ă ţ lor vizuale. Maestrul japonez le spunea elevilor: "Pri-
ţ copacul, apoi ţ o ă ă ap?i o ă ă apoi
nervurile frunzei ş apoi vârful unei frunze". In ţ ă ă varia-
ţ în focalizare ă cheia unei vederi naturale clare.
Recuperarea a 2-3 dioptrii, în cazul miopiei
Aceasta este aria medie a miopiei. La ă dioptrii ţ vedere
ă ă Ia 50 cm. ă este comod ă ţ ş ă ţ ă ă ochelari,
Ia ţ mici. În cazul lucrului pe calculator, s-ar putea ă ţ ne-
voie ă ţ monitorul ceva mai aproape.
La 3dioptrii, vederea vi se ă Ia treizeci ş cinci cm. Asta
e în ă pentru citit, dar pentru lucrul Ia calculator, ţ este
103
_______--...\,..._ LeoAngart _
r.am ă pentru afi ă Obiectivul de ă va fi ş une-
sau a ă dioptrii, pentru a putea lucra confortabil.
ţ pentru miopie cu 2-3 dioptrii
- ţ ţ cu sfoara, pentru a muta punctul de vedere
ă la ă la o ţ ă cât mai mare posibil. Nu tre-
buie ă ş ţ decât cincisprezece centimetri, pentru aajun-
ge la 2dioptrii.
- ţ ţ ă diagramei, pentru a schim-
bul dintre punctul de apropiere ş cel de ă ţ
cu textul mai mare ş apoi ţ ă ţ spre literele
mai mici, ă ce ş ţ ceva ţ ă
- Când ă ţ de valoarea de 2dioptrii ţ ă ţ
ţ cu optotipul. ţ descoperi ă ă ă ţ undeva în ju-
ă ă a acesteia.
- ţ ţ balansului descris înainte ş ţ domi-
no-ului descris în continuare.
ţ ă optotipului
Scopul acestui ţ este ă ă ţ capacitatea de con-
centrare între punctul de apropiere ş cel de ă ţ dez·
ă ş ă sacadice* ale ochilor ş localizarea ţ ă prin alterna-
rea privirii de un optotip ţ în ă cu un optotip aflat pe perete.
1. ş ţ ă la o ţ ă ţ ă de optotip, astfel încât ă ă fie
oarecum dificil ă ţ clar.
2. Ţ în ă un optotip mai mic, ţ trei litere cu voce
tare în minte. Apoi ţ în timp ce ţ ă trei li-
tere de pe optotipul de pe perete, rostindu-Ie cu voce tare.
3. ă ş varianta de a schimba modul în care ţ literele.
De exemplu, ţ începe de la stânga la dreapta, ca în cazul
lecturii normale. O ă ar putea fi citirea literelor în
sus ş în jos, pe coloane. Sau ţ începe de lafinal ş merge

* ş ă ş ş rapide ale ambilor ochi n. t.
104
---_ ă ne ă ă ţ vederea, in modnatural _
spre început. I.a final, ţ alege trei litere la întâmplare ş
ă ă ţ ă   trei litere pe ă optotip. Provoca-
rea ă ar fi ă ţ cuvinte, citind o ă de pe un
optotip, litera ă de pe ă optotip, ş ş mai de-
parte. Cel mai important lucru este ă ă ţ ţ mintea
ă ş ă ă ţ ă ţ
4. Pentru a ă ă ă ţ putereade concentrare aochilor, apro-
ţ ă ş ă ţ ă de optotipul de perete, în timp ce în-
ţ ă ţ literele cu claritate, la ţ ă posi-
ă ţ ş lucru cu optotipul pe care îl ţ ţ în ă
Pentru a ă ă ă ţ vederea de aproape, ţ ţ optotipul
mai departe. Pentru vederea la ţ ă ş presbitism, adu-
ţ optotipul din ce în ce mai aproape.
5. ţ acest ţ timp de câteva minute, apoi ţ ă
ochii, acoperindu-i cu palmele. Scopul este ă ţ proce-
sul de schimbare, cât se poate de rapid ş de clar. ţ
timp de cinci minute, de fiecare ă ţ ţ ă e bine ă fa-
ţ ţ cât mai frecvent. ţ poate fi efectuat ş
în alte ţ - la ş ă sau la serviciu. Acesta este un exer-
ţ foarte util, mai ales când ă ţ în aria medie de mio-
pie. De asemenea, ţ ă ţ acest ţ cu ş
carea trombonului" (apropierea ş ă în timp ce
ţ ă ţ ţ imaginea ă
îrniil
l
,
'.
!
!
105
_---'- Lea Angart _
OFNPVDTCHE
YBAKOEZLRX
ETHWFMBKAP
BXFRTOSMVC
RADVSXPETO
MPOEANCBKF
CRGDBKEPMA
FXPSMARDLG
TMUAXSOGPB
HOSNCTKUZL
106
_-'-- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Exercitiul domino-ului
,
Acesta este ţ ă introdus de Aldous Huxleyîn
cartea sa, Arta de a vedea, ă în 1943. Scopul acestui ţ
este ă ă ă ă ţ ţ vederii, ă ţ ă ochii ă se relaxeze. Con-
trastul marcat dintre punctele albe ş piesa ă de domino ş
ă ţ unor bune rezultate. Personal consider ă ţ do-
mino-ului este foarte folositor pentru extinderea ariei vederii clare, a
celor care au mai ţ de 2-3 dioptrii.
1. ţ prin a ă acoperi ochii cu palmele, timp de un minut.
2. ă ţ ţ ţ ă de ţ de pe pagina ă   de
unde ţ vedea tiparele de domino în mod clar. ă ş ţ pu-
ţ mai înapoi, pentru ca piesele de domino ă ă ţ
mai neclare. Nu ţ ş   doar neclare.
3. În timp ce ă ş ţ încet capul dintr-o parte în alta, ă ţ ă
ochii ă ă ă prima linie de piese de domino. Nu pri-
ţ una anume. Doar ă ţ ă ochii ă ă peste ele. Obser-
ţ marginile albe, laturile ă piese ş punctele albe.
4. ţ ochii ş ţ ă ă ş ţ capul, ca ş cum ţ
uita în continuare la primul rând de piese. În timp ce ţ
asta, ţ cât mai lent posibil.
5. ţ ochii ş ţ piesele de domino, în timp ce ă
ş ţ ţ ce se ă ă ţ ă din ce în ce
mai mult, pe ă ă ce vederea vi se ă ă ţ ş
6. ţ ochii din nou ş ă ţ primul rând de piese, în
minte.
7. ţ ochii ş ţ la al doilea rând. ţ între a
ţ ochii ş ş ş   ca ş cum ţ citi rândurile ă
la ş diagramei. .
ţ domino-urile ca ş cumar fi coloane. ţ ţ ă
se implice, adunând punctele ş spunând totalul acestora, pe ă ă
ce ţ fiecare ă în parte. De exemplu, prima ă are doar trei
puncte. Adoua are ă ş ş puncte, ş ă ţ opt .. , ş ş mai
departe. ţ ă ţ ş adunareaîntregului rând de piese. ţ ă
cu acest ţ de trei-patru ori pe zi ş ţ observa ă vederea vi se
va ţ în ă vreme.
107
__--"'---_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
109
Miopia cu mai mult de 4 dioptrii
La omiopie de 4dioptrii, vederea ajunge doar ă la ă
ş cinci cm, ceea ce este prea aproape pentru citit sau lucru. În cazurile
mai grave de miopie, aria ă este chiar ş mai ă ă prindpiile
de ă pentru ş vederii în cazurile de miopie cu mai mult
de patru dioptrii (-4):
- ţ mereu lentile mai mici cu odioptrie decât cea ă
Acest lucru va oferi vederii posibilitatea de ă ă ţ
- ţ   ă ă ochii sunt destul de ţ pentru a func-
ţ bine. Energia ă ă ă ă progresele.
- ţ cu sfoara, pentru a ă echilibra ochii, astfel încât am-
bii ă ă ş punct de ă ş ş punct de apro-
piere. ApOi ţ ă ă ţ punctul de ă
- ă ţ valoarea lentilelor folosite, pe ă ă ce ţ
ă ţ miopie cu valori cuprinse între 4 ş 14 dioptrii, atunci
ţ nevoie de o ă de Antrenare aOchilor, de la câteva luni, la
ţ ani. Globii oculari trebuie ă ă prin ş ă majo-
re, înainte de a ă ă ă vederea ă ă
Primul pas este ă ţ lentile mai slabe decât e necesar.
ă ţ lentile potrivite, ochelarii sau lentilele de contact vor face
ă munca de concentrare, în locul vostru. ş oculari sunt folo-
ţ foarte ţ ş în timp, ş pierd tonusul.
Purtarea ochelarilor face ca ochii ă se adapteze la lentilele pe
care le ţ Un prieten al meu voia ă evite serviciul militar, ş ă
aîmprumutat ochelarii unei ş ţ care avea-10 la dioptrii. Apur-
tat ochelarii aceia timp de o ă ă ă înainte de a se prezenta în
ţ comisiei militare. ş cum ă ţ s-a considerat ă vederea
lui este sub standarde ş afost respins. I-a înapoiat prietenului ochela-
rii, iar vederea a revenit la normal.
ă ă ne ă exact cât de mult se poate schimba
vederea, într-un interval scurt de timp.
ş cum am ţ mai înainte, nu ă nicio ă ă
vederea este ţ ă de factori externi. Ca urmare, purtarea lenti-
lelor mai mici cu ă la o dioptrie le permite ochilor ă se adapteze
• ••
• •
. .. ..
....

....
• ••
.. . .
· .. . .
• •
· . . ..
· . . .
.. . '"
· ....

.. ....
.. . .
,
... .
,
. ..

.. .
• III •
.. .'"
108
· ..
. "
• •
·". ..
* • .. •
.. .. .
· . .. ..
· ...

• •
· " . .
• •
• • • •
·... .."
·".. .".
,.
• •

• •
• •
• •
· ..

• •
..
• •
.. .
.. .
• •
• •
.. .. .

•• •
••• • •

••• • •
· ..

• •
... ,. .

••• • •
_____-'----,-- Lea Angart _
_________LeoAngart _
ş ă se schimbe în mod natural, pe parcursul unei zile. Purtarea len-
tilor subcorectoare nu ă ă ţ ş prea mult vederea. Eposibil ă
ă ritmul ă dar nu aduce o ă ă ţ specta-
ă ş acest gen de lentile, ă cu ţ din ă
carte pot deveni un instrument pentru Antrenarea Ochilor.
Pe ă purtarea lentilelor subcorectoare, ă ă tipuri
de ţ pe care e bine ă le ţ ă ţ ca ochii ă   ş ă la
normal. Primul este pentru energizarea ochilor, iar al doilea pentru
a-i antrena ă   ş mute mai departe punctul de claritate.
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
ţ
Sunt foarte ţ studii care ă efectele ţ To-
koro ş Kable (1964, 1965) au comparat viteza de progresie a miopiei,
pe parcursul unei perioade de trei ani, la treizeci ş trei de copii care au
început ş cu omiopie ş ă Treisprezece dintre ei au primit oche-
lari corectori normali ş li s-a spus ă   poarte mereu. Zece copii au fost
ţ ă au primit ochelari cu una sau mai multe dioptrii mai
ţ Restul de zece copii au primit tot ochelari corectori normali, dar
li s-a spus ă   poarte doar atunci când era strict necesar.
Gross (1994) a calculat rata de ş a miopiei pentru copiii
care nu au primit tratament medicamentos. El a raportat ă pentru
ş unsprezece copii care au folosit tot timpul ochelari de ţ
ă rata ă de progresie a miopiei (±1 SD) a fost de 0,83
dioptrii. Iar pentru cei cinci copii ţ rata ă de progre-
sie afost de numai 0,47 dioptrii (±O,009 SD). Deci rata de progresie a
miopiei aproape ă s-a ă ă ţ
Din cele de mai sus putemvedea ă ţ este un mijloc
eficient de oprire a progresiei miopiei. În ţ cu Antrenarea
Ochilor, ea poate duce chiar la regresia ă a miopiei. Dar numai
ţ nu este ă pentru regresia miopiei. Desigur, este
mult mai simplu atunci când miopia are doar câteva dioptrii.
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
110
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
ţ de energizare
Ochii ă ca parte acreierului. Când priviti un obiect ei
. , ,
ă cam30%din energia ă de creier. Ca urmare, esimplu de
ţ ă ochii au nevoie de omare cantitatede energie. Una dintre con-
ţ miopiei, chiar la numai câteva dioptrii, este lipsa energiei în
ochi. Chinezii numeau ă energie ă ă de ţ ă ehi.
Acest ţ are ă ă ţ Mai întâi, trebuie ă ă ţ din
ochi energia veche, ă ş ă ţ o ă ă de vitali-
tate. Scopul este ă le ţ ochilor destul de ă energie pentru ca
ei ă ă ă la rândullor, cu putere la ţ de Antrenare a
Ochilor. Acest exercitiu este unul dintre cele care mi-au vindecat mie
.
vederea ş se ă pe ţ de Vindecare ă ă de
maestrul Choa Kok Sui.
1. ţ   ă mâinile, atingând ş mijlocul ă palme cu vâr-
furile degetelor mâinii opuse ş apoi ţ mâinile cu putere.
2. ţ cele patru degete ale mâinii drepte saUAstângi, pe care o
ţ pentru a forma o ă ă ă ţ ochii ş
ţ   ă ă o energie ă de culoarea ă verde,
curge din centrul palmei printre degetele strânse, ca o ă de
energie verde. .
ţ degetele strânse ş ţ ţ acest flux ă centrul de
energie aflat între sprâncene (chakra celui de-al treilea ochi).
ţ   ă ă energia curge într-un flux continuu din vârfurile
11i
_________Leo Angart _
degetelor, în punctul dintre sprâncene ş ă umple ochii cu acea
energie verde, care ă ţ ă Acest lucru trebuie ă dureze cât ă ia
ă ţ de 6-8 ori. ă ţ mâna în jos.
3. Apoi ţ ă ă ţ o ă ş ă de energie verde sau vio-
ă   care se extinde cu ă la zece cm ţ ă de vârfurile degete-
lor. ţ degetele energetice, ă ă ş   pentru a ă
stresul ş energia veche din ochi. Eimportant ă ă ţ ţ ochiul
în întregime, ă în spatele globului ocular. ţ ţ cum toa-
ă oboseala ş tensiunea sunt ă
4. Acum, ţ ă ă oenergie de culoarea ă ţ sau de un
violet palid curge din ă ş se ă spre punctul de
energie dintre ochi. Ea ă va reenergiza întregul sistem vizual.
ţ ă ş   timp de 6-8 cicluri respiratorii complete.
5. ţ capul spre stânga, ă ţ dreptaci. ă ţ punctul
de energie din spateJe capului, aflat la ş nivel cu ochii.
6. ţ energia de culoare verde ş ă ţ ţ   pentru scurt
timp, centrul energetic.
ţ energie ă în spatele capului ş ţ ă ă
ă energie curge din vârfurile degetelor, înspre spatele cre-
ierului. Acest lucru ă ă cortexul vizual, localizat în
capului. ţ acest proces - energizarea ş ă
derea energiei în centrul creierului, unde se ă în ă flu-
xuri care ă nervul optic, apoi ă în dosul ochi-
lor, energizând retina, pata ă   ş din jurul ochilor,
cristalinele, corneea ş pleoapele. ţ ă ă ochii sunt plini
112
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
de o ă ă   ă ţ ă ţ când ă va
spune ă este destul ce ţ ă
7. ţ ă ă mâna ă este un trafalet înmuiat în energie
de culoarea cerului albastru. Cu câteva ş ă   ţ un strat
de albastru în jurul energiei pe care ţ proiectat-o în ochi. Albas-
trul ova stabiliza.
8. cele ă   ţ ă palmele una de alta, ă când de-
ţ acest ţ ţ pe ochi, timp de
treIzeCI de secunde. S-ar putea ă vedeti tot felul de culori fru-
moase în jur. Aceasta este energia ă de voi.
La s-ar putea ă nu ţ culorile, ş ă nu ă îngrijo-
ţ Dupa o vreme, acest lucru se ă In orice caz, aminti-
ţ ă ă scopul este ă directionati eneroia. Retineti ă eneroiaUf-
t , t)& , , " 0&
ă gândul". ă ţ ă ţ în a ă imagina culorile
ţ o ă din fiecare culoare, chiar înainte de aovizualiza:
Acest ţ este foarte eficient ş ă va reface rapid energia
ochilor, care se vor ţ ţ ş ţ Culorile din jurul vostru
vor ă mai ă
ă e posibil ă ă ţ ochii. ă ţ ţ ca ş
cum capul v-a fost umplut cu ţ Remediul este ă excesu-
lui de energie. Sau, pur ş simplu, ţ ş ţ ă de un copac.
Copacul ă va echilibra automat nivelul energetic. .
Pentru beneficii maxime, ţ acest ţ la fiecare ă
ore. Scopul principal este ă ţ ă energie în ochi, astfel
încât ş ă se ă confortabil întreaga zi. ă ţ ochelari .
cu o putere mai mare de ă dioptrii, e posibil ă fi observat cât de
repede ă obosesc ochii, ă îi ţ Exact ca în cazul unei ş
a ă baterie s-a terminat, aceasta va porni doar ă câteva încer-
ă Scopul este mai întâi ă ţ energia din ochi la un nivel
adecvat. Apoi, ţ induce energie ă   pentru ca ochii ă
ă ă la ţ de Antrenare a Ochilor.
ă ă un nivel energetic ă în ochi, nu ţ ajunge
prea departe.
113
_------__Lea Angart _
ţ acesta este cheia programului pentru miopie. Ar tre-
bui ă la fiecare ă ore, ă când ochii s-au energizat corespun-
ă Una dintre participantele la un seminar de la Manilla, în Insu-
lele Filipine, a ş ă ă trei dioptrii, în doar trei zile. Aajuns de
la -6 dioptrii în ţ de vineri, la -3 dioptrii în ţ de du-
ă Pentru asta, doamna în ă a ă acest ţ la fiecare
ă de ă
Aspectul energetic al vederii nu este ţ în totalitate - ş e
chiar mai greu de ţ ce se poate face în ţ lui. De fapt, aceas-
ta este cheia ş ă vederii. Amavut ţ care au ă 5,
7sau chiar 8dioptrii prin acest ţ Rezultatele au fost ă
obiectiv, ţ ă   ş controale optometrice regulate, pentru
  ş determina valoarea dioptrlilor.
Exercitiul cu sfoara
,
ţ cu sfoara, pe care   ţ mai întâlnit o ă în ă
carte, pentru testarea miopiei, este gândit pentru a ă oferi o ă
de ă a parametrilor vederii. Majoritatea oamenilor au dificul-
ă ţ în a ţ sensul citirii dioptriilor. ţ ă un rezultat
precis ş ă Tot ce ă trebuie este o ă de ă de vreun
metru ş ă în lungime, un marker cu ă ă o ă
de hârtie în ă de semn de carte sau ocarte de ă ş o ă
114
_ ă ne ă ă vederea, în modnatural
----
1. Mai întâi trebuie ă ă ă ţ de vedere a ă
ochi. Asta se face punând un cap al sforii pe ă obrazului, chiar
sub ochiul pe care îl ţ ţ ă ă de un scaun sau de
ceva aflat la ă
2. ţ o ă de hârtie în ă de semn de carte sau car-
te de ă pe care escris un text, cu litere mari ş culori ă
ţ încet semnul de carte, ţ   ă ă ş ţ de
la ă ă al sforii. ţ   ă în punctul unde textul nu mai este
vizibil. Este important ă subliniemcuvântul clar. Vrem ca mintea ă
ţ ă faptul ă ne dorim ovedere ă ş ă trimiterea acestui
mesaj este de o ţ ă ă
Folosind unul din markere, ţ acest punct pe ă - punc-
tul apropiat al vederii absolut clare. În majoritatea cazurilor, punctul
de apropiere este foarte ş de identificat. Ar trebui ă fie la mai pu-
ţ de cincisprezece cmde ochi.
3. Apoi, vrem ă ă punctul de pe ă undevederealadis-
ţ ă nu mai este absolut ă ţ afla asta, ă încet sem-
nul de carte, ă la punctul unde textul nu mai e clar. ţ punc-
tul de ă al vederii, pe ă Acum ţ o ă ă a ă ac-
tuale avederii ochiului respectiv. ă aici, ţ se ă doar la
oferirea unui punct de reper) pentru a vedea cum ţ Acum
ajungemla partea de antrenament real, oferit de ţ
4. ţ unul din ochi ş ă ţ cum markerul se ş ă cu
cinci cm în ţ punctului de ă ş apoi cu cinci cmîn spatele
acestuia, astfel încât ochii ş ă ă ă se concentreze din ce în
ce mai departe. ţ ă ă ţ ş ţ ţ pe ă ă
ce ă ţ privirea spre exterior ş ţ pe ă ă ce ă
ţ privirea înapoi. ţ acest lucru, încet. ţ observa ă ochii
încep ă   ş ă ă ţ ă abilitatea de concentrare asupra markeru-
lui, pe ă ă ce se ă ă din ce în ce mai mult. Acest ţ
nu trebuie ă dureze decât cinci minute o ă dar ţ ă   ţ
de zece ori pe zi.
Acest ţ cu sfoara este extraordinar de eficient pentru ca-
pacitatea de concentrare - termenul medical este acomodare. ţ
observa rezultatele, pe ă ă ce ţ De fapt, ă acest
115
_-------- LeoAngart _
ţ   ă ţ ă ă ţ vederea într-un mod impresionant. De
exemplu, ă ţ 5dioptrii, punctul de ţ ă va fi camla ă
ci cm de ă sforii. ă ţ sfoara înainte ş ă punctul de dis-
ţ ă cu cinci cm. În momentul în care abilitatea de avedea vi s-a îm-
ă ă ţ suficient ca ă ţ semnul de carte cu cinci cm mai de-
parte, ă ţ fi ş odioptrie.
ţ ambii ochi ş ţ punctele de apropiere ş punc-
tele de ă ale amândurora. Punctul de apropiere ar trebui ă
fie la cincisprezece cm sau mai ţ de ă sforii. ă ţ un
grad mai înaintat de miopie, atunci punctul de apropiere s-ar putea ă
fie foarte aproape de ă sforii. ă ş stau lucrurile, nu ă fa-
ţ probleme. Pe de ă parte, ă punctul de apropiere este mai de-
parte de cincisprezece cm, atunci ă ă ţ "ochi ă sau
prezbitism. De obicei, ă ţ miop, asta nu e o ă
ţ punctele de ă Ar trebui ă fie identice. ă
evreo ţ ă   atunci ţ vedere ă   ă unul dintre
ochi are vedere mai ă decât ă De acest lucru trebuie ă ă
ţ mai întâi. ă nu o ţ   s-ar putea ă ţ ambliopie la
ochiul mai slab. Asta ă ă   la un moment dat, creierul va igno-
ra, pur ş simplu, ţ primite de acel ochi. Adesea, oamenii nu
ş dau seama de asta, pentru ă ţ se ă foarte încet.
Pentru a corecta dezechilibrul dintre cei doi ochi, ţ exer-
ţ cu sfoara ş ţ cu ochiul mai slab, ă când ambii ochi sunt
la fel. ţ cu sfoara este un instrument minunat de restaurare a
vederii, în cazul unui ochi ambliopic.
ţ "du-te, vino"
Presupunând ă miopia este un fenomen ţ   am ă
ani de zile un ţ pentru miopie, care ă fie la fel de eficient cum
este Roata ă   în cazul astigmatismului. Problema ă a
miopiei este ă ş obUci sunt prea ţ   în ţ cu
ceea ce oftalmologii numesc "acomodare ă - ă faptul ă
ş ciliari din jurul cristalinului sunt într-o ă stare de
tensiune. Cu alte cuvinte, ă ţ ă ţ
116
ă ne ă ă ţ în modnatural
----
Când ţ un ă sau gâtuI ţ   ţ ă le ş ţ ş  
astfel, ş se întinde ş ă tensiunea Acesta
este unul dintre principiile fundamentale abordate de ă carte.
Întrebarea este: "Cum ă ţ cei doi ş oblici ai ochiului?"
ş ochiului ă în perechi ş sunt ţ   cu ţ   în
orice ş ş   întoarcerea ochilor este ă ă de perechi de
ş Este o ţ ă care ă între tragere ş ţ
ă ă permite ş ă a ochilor, pe ă ă ce ur-
ă ţ zborul unei ă ă dintr-un copac într-altul, sau ţ pagina
aceasta. În mod normal, acest proces se petrece oarecum natural ş
ă ă efort. ş   ă   pentru un motiv sau altul, ţ prea mul-
ă tensiune într-unul dintre ş oculari, ei vor exercita în mod au-
tomat opresiune în exces asupra globului ocular, cauzând stres. Cerce-
tarea ă de dr. Peter Greene, care ş principiile ingine-
riei mecanice în studiul miopiei, ă ă tensiunea ă de
ş oblici ă un nivel ş mai mare de stres pe spatele ochiu-
lui, acolo unde, în cazurile de miopie, apare ţ
Privind modul în care ă ş oculari, amremarcat ă
ş oblici sunt cei mai ţ atunci când ă ţ ochii spre
interior, privind spre vârful nasului. ţ "du-te, vino" este gân-
dit astfel încât ă ă ş oblici ş este foarte benefic persoa-
nelor care ă de miopie.
Ce trebuie ă
ş ă acestui ţ sunt ă pe linia ă   chiar în
ţ ă Ţ ţ ă capul ş ş ş ţ doar ochii.
1. ţ un creion, sau ţ ă unul dintre degete ş ţ
ă ş ţ încet de jos, din apropierea corpului, în sus, spre vârful na-
sului. Privind creionul, ţ ş ă când acesta chiar
atinge vârful nasului ş ochii vi se întorc spre el.
2. Apoi, foarte încet, ţ ă ş ţ stiloul pe ţ ori-
ă în ţ ă ţ ă ă ţ la stilou, pe ă ă ce
îl ă ţ cu olungime de ţ
117
_________LeoAngart _
Acum ţ ţ de ă creion. ţ în jur ş ţ ce
ţ Nu ă ă imaginea e ă sau nu. Ceea ce ă este
ă ţ semnale ă creier, ă ţ ă ţ mai departe, la dis-
ţ ă ţ ă la creion ş ţ ă ţ de vârful nasului.
ţ ă ţ ă când acesta va atinge fizic vârful nasului. .
3. Apoi ţ ă ş ţ în sus ă cu privirea. Asta
este ş de "du-te". ă aceea, ţ înapoi ş ţ ă cu
el vârful nasului.
4. ţ ă ţ aceste ş ă foarte încet, ş ş cu con-
tinuitate. ţ de cinci ori. ţ ce se ă cu musculatu-
ra ochilor. ă încep ă ă ă ţ ă o vreme ş apoi ţ
ţ ţ "du-te vino" este bun pentru orice tip de miopie
ş poate fi combinat ş cu alte ţ la fel de bune.
ă ce ţ ă ţ ţ probabil ă ş din spatele
ochilor au fost bine ţ ţ ţ ă nu ţ ş obli-
ci. ă ţ ţ ă ă doare ceva, ţ ă din exersat. ţ face acest
ţ în multe locuri, ă ă ă atrageţ prea ă ţ asupra
ă Cu cât gradul de miopie este mai mare, cu atât acest ţ
. este mai important.
 
118
Cititi din nou ă ă ochelari?
,
Prezbitismul, nevoia de ochelari de citit, ă o multime
de oameni, atunci când trec de patruzeci de ani. Primul semn pe 'care
îl ţ observa este dificultatea de a citi la ă ă Apoi ţ ob-
serva ă ă e greu ă ţ litere mici. S-ar putea ă ţ nevoie ă ţ
ţ textul din ce în ce mai departe, ă când ţ nu ă vor mai
fi de ajuns pentru a-l vedea.
Din ă ş ă ă ă ţ nevoie de ochelari
de citit, atunci când ţ de vârsta de patruzeci de ani. Ş multe ca-
zuri în care ţ nici ă nu au fost ţ - doar li s-a spus ă
ar trebui ă poarte ochelari cu lentile bifocale. Declinul vederii este
atât de liniar, încât s-au ă tabele corelând vederea în ţ de
vârsta unei persoane. La zece ani ţ o capacitate de focalizare de
circa 20 dioptrii. ă toate ş ă ţ pierde cam ă din
puterea ă de acomodare, ă la treizeci de ani, iar pe la pa-
truzeci ţ fi pierdut cam ă treimi. Oacomodare sau capacitate de
focalizare mai ă de 5 dioptrii se ă a fi deja prezbitism. La
vârsta de ş de ani se presupune ă puterea de focalizare este
practic ă ş în oftalmologie ă prezbitismul
ca fiind prezent la ţ oamenii în ă de peste cincizeci de ani. Din
fericire, acest lucru nu ă realitatea.
ă ă teorii principale, care ă ă explice prezbitis-
mul. Influentul omde ş ţ ă german Helmholtz (1866) sugera ă prez-
bitismul era cauzat de o ă a cristalinului, iar oftalmologul olan-
dez Donders (1864) atribuia prezbitismul unei ă a fibrelor ş
chilor cHiari care ţ cristalinul. Pe parcursul ultimilor o ă trei-
zeci ş cinci de ani, progres în domeniu a fost foarte mic. Drept ur-
mare, ş în ziua de azi ş ă ă cam ş ţ
119
_________Lea Angart _
ş   nu ă lumea a ă de acord în ă ţ ă Cer-
ă Saladin ş (1975) au publicat olucrare în care au inves-
tigat ţ ş ciliari. Ei au descoperit ă   de fapt, ş aces-
ta ă ă se contracte ş ă acomodare, sugerând astfel ă el
avea mai ă ţ ă ş putea fi contractat chiar ş mai mult. Tamm ş
colaboratorii (1992) au postulat ă ţ ş ciliari nu ar trebui
ă ă valoarea zero, ă la vârsta de o ă ă de ani.
Propria mea ţ ă privind prezbitismul ă face ă cred ă
acesta este foarte ş de corectat. Una dintre multele ş de suc-
ces, cu privire la eliminarea nevoii de ochelari de citit, este cea a unei
bune prietene, pe care am vizitat-o într-o ă în Illinois. Cu câteva
luni înainte, i s-a spus ă are nevoie de ochelari de citit, dar întrucât
urma ă ţ acolo un curs de Antrenarea Ochilor, nu s-a dus ă ş cum-
pere. De fapt, eu nu ş în acel moment ă are nevoie de ochelari.
S-a întâmplat ă lucrez cu ţ dintre prietenii ei, ni s-a ă ş ea
- ş   ă în ziua de azi, ş perfect ă ă ochelari. Ceea ce trebuie
ă ţ este ă ă ş ţ privirea de la detalii foarte mici - ca de
exemplu litere ă - la litere mari ş ă ţ lucruri ş la dis-
ţ ă medie ş la ţ ă mare. Obiceiul acesta ă va ţ ochii
flexibili ş astfel ţ putea citi confortabil, un timp foarte îndelungat.
ă un alt exemplu despre cât de simplu se poate corecta prez-
bitismul. L-am invitat, în ă   pe un prieten al unui profesor de of-
talmologie, care purta ochelari, ă ă cu profesorul, la ţ de ve-
dere pe care o ţ în ziua ă   cu promisiunea ă îl voi în-
ă ţ ă ă ă ă ochelari. În ziua ă   la seminar, l-am pus
ă ă progresivtexte scrise din ce în ce mai ă Spre uimirea
profesorului, prietenul ă a ş ă ă litere foarte mici, ă
numai zece minute. În anul ă   profesorul a ă ă ş unui
grup de oftalmologi ă ţ pentru prezbitismpe care îl ă ţ
la seminar a avut ca rezultat ă cu ă la 50% a ă de
ochelari de citit. Un fapt interesant ă a fost ă   pe durata anului în
care doctorul le ă ă ş ţ ţ de Antrenarea
Ochilor, ă acestora a crescut.
În timpul unui seminar de ă   pe care l-am ţ în Cork, Ir-
landa, amcunoscut un ă irlandez de paisprezece ani, care purtase
120
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
lentile pozitive timp de mai bine de opt ar.! (mai mult de ă din
ţ ă I-am spus ă recordul mondial penti li a ă ţ ă ă ă ă
ochelari era de cincisprezece minute. ă voia, putea doborî recordul
ş urma ă ţ cazul ă la seminarele mele din întreaga lume.
A ş în doar zece minute, ă ţ de citire aunui scris din
ce în ce mai mic.
Ceea ce cred despre prezbitism este ă   pe ă ă ce ă
nim, ş ş devin din ce în ce mai ţ flexibili. La patruzeci
ş cinci de ani, nu mai suntemla fel de agili ca la cincisprezece. Foarte
folositoare sunt ş ţ de tip Tai ehi pentru ochi. TehnicaA
ci
-
tirii progresive de litere din ce în ce mai mici este foarte ă In-
tr-un articol publicat în "Better Eyesight", în februarie 1922, William
H. Bates M.D., bunicul ă Ochilor, a scris o poveste interesan-
ă   despre felul în care a descoperit leacul pentru prezbitism.
Calea lui Bates ă descoperirea leacului
pentru prezbitism
Dr. Bates scrie despre un incident care aavut loc prin 1912, când
un prieten i-a cerut ă ă o scrisoare. Bates a trebuit ă ă
ceva timp, ă ş ochelarii de citit.
"...Fiindu-mi prieten, ş permitea lucruri pe care ţ nu mi le-ar
fi spus. Printre cele mai ă lucruri pe care le-a rostit pe un ton
dur, sarcastic, dezagreabil, ă chiar, au fost: «Pretinzi ă ţ
vindeca oamenii ă ă ochelari; de ce nu te vindeci ş pe tine?» Nu
voi uita ă acele cuvinte. Ele m-au stimulat ă fac ceva. Am în-
cercat toate ă ţ   prin concentrare, ă   efort, ă
grea, ă devin capabil ă citesc. ziarul de aproape.
...Am consultat ş în ă   neurologi de tot soiul ş
ţ ţ Unul dintre cei pe care i-am contactat - un medic care era
o autoritate în ă - a fost destul de ă ţ ca ă asculte
problema. În cât mai ţ cuvinte posibil, i-am explicat metoda sim-
ă prin care diagnosticam miopia cu ajutorul retinoscopului. A
El mi-a examinat ochii ş mi-a spus ă erau normali, dar cand fa·
ceamun efort ca ă ă la ţ ă   mi-a spus ă ochii mi se concentrau
121
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
_____ ă ne ă ă ţ vederea, in modnatural _
Punctul de apropiere în ă
Pe ă ă ce ă ţ   musculatura ă devine mai pu-
tin ă ş punctul vederii clare de aproape tinde ă oia în ă
Mai jos ţ o ă ă a punctului mediu de vedere ă  
în raport cu vârsta.
ţ
40cm
35cm
20cm
14cm
10cm
7cm
123
Vârsta
50
Distanta ă de citire
,
40
30
20
10
amintesc ş negre, am ş din nou.
Cu cât încercam mai mult, cu atât mai ţ ş ş eram
amândoi ţ Am discutat problema ş am vorbit despre mai
multe lucruri ş   dintr-o ă   ă ă nici un efort, mi-am amintit ş
rile ş asta m-a ajutat ă citesc. Am continuat ă vorbim. De ce nu reu-
ş ă amintesc ş negre, atunci când ă ă atât
de mult? De ce îmi aminteam de ele, când nu încercam sau când ă
gândeam Ia altceva? Aici era problema. Eram amândoi foarte intere-
ţ ş   în cele din ă   mi-a trecut prin minte ă puteam ă amin-
tesc ş   doar atunci când nu ă nici o ţ   nici un efort.
Descoperisem ă o memorie ă se ţ ă ă efort - ş
nu altfel. Ş   în plus, când memoria sau ţ sunt perfecte, la fel
este ş vederea."
Prezbitismul se ă stresului, nu vârstei. În ţ ă  
ă stresul ş tensiunea sunt ă   capacitatea de a citi ş de a
vedea de aproape revine.
pe distant1 de citire, deci era vorba despre miopie. Apoi, când pri-
veam scrisul ă aflat la ţ ă ş încercam ă citesc, mi-a spus
ă ochii mi se concentrau astfel încât, cu cât încercam mai mult ă ci-
tesc, cu atât mai departe îmi împingeam punctul de focalizare. Me-
dicul a fost foarte convins de ă fapte: efortul de a privi la
ţ ă provoca miopie, în vreme ce efortul de aprivi aproape provo-
ca prezbitism...
_________ LeoAngart _
Omul care m-a ajutat, în cele din ă   ă ş - sau, mai de-
ă   omul care a ă orice ca ă ă încurajeze - afost un preot epis-
copal din Brooklyn. ă programul meu de la birou, mergeam la el
ă Cu ajutorul retinoscopului, în timp ce ă eforturi pentru
a-mi concentra privirea asupra punctelor apropiate, el îmi spunea cum
ă descurcam. ă câteva ă ă sau luni, ă nu ă nici-
un progres.
Într-o ă   priveam o ă de pe perete, care avea pete ne-
gre în diverse zone. Petele erau izbitor de negre. Observându-Ie, mi-am
imaginat ă erau ş întunecate ş ă în ele se ş oameni. Prie-
tenul meu mi-a spus ă ochii mei se ă acum asupra punctu-
lui de apropiere. Când am încercat ă citesc, ochii mi s-au focalizat din
nou ţ ă
In ţ mea, pe ă   se afla o ă cu o ă ă   care
avea pete de un negru intens. Mi-am imaginat ă acestea erau deschi-
derile de ş cu oameni care se ş în ele. Prietenul meu mi-a
spus ă ochii mi se ă pe punctul de apropiere; ş când am
privit un text, am putut ă citesc. Apoi am privit un ziar ş mi-am
amintit negrul perfect al ş mele imaginare, ş astfel ă
citesc perfect. Amdiscutat problema, pentru aafla ce provocase rezul-
tatul. Fusese un efort - sau ce anume? Am încercat ă amintesc din
nou ş negre, în timp ce priveam ziarul, dar memoria mea a ce-
dat. Nu puteam citi nimic. Prietenul m-a întrebat: ţ ş ş
rile?", ş i-am ă "Nu, nu ş ă mi le amintesc." "Ei bine",
mi-a spus el, "închide ochii ş ş ţ Ş când am deschis ochii
am ş ă citesc - pentru câteva momente. Când am încercat ă
Nas în nas cu ă
122
__________ LeoAngart _
Principiile ă Ochilor
pentru prezbitism
• ţ punctul de focalizare ă la circa cincisprezece cm
în ţ ochilor.
• ţ ş oculari, pentru ca ş ă se ă întin-
de ş contracta la capacitatea ă Asta se face cu ajutorul
unui ţ simplu, ce ă citirea ă de texte
scrise din ce în ce mai mic.
• ţ ă ochii ă ţ într-o varietate de surse de
ă
• Al patrulea principiu ă abilitatea ochilor de a se con-
centra pe un text.
Dintr-un punct de vedere al ă Ochilor, prezbitismul este
considerat afi rezultatul pierderii totale a ă ţ tonusului mus-
cular. Când ţ optsprezece ani, ţ dansa întreaga noapte ş
în ziua ă ţ ă ţ la ă sau la ş ă ă ă prea
mari probleme. ă la vârsta de patruzeci ş cinci de ani, ţ pierdut
oparte din acea flexibilitate ş ş nu mai au ş ţ Ace-
ş lucru se ă ş cu ochii. Prin urmare, pentru a ă ş ca-
pacitatea de aciti, trebuie ă ţ ş ă ţ ş ochi-
lor, pentru ca ş ă ş ă reveni la aria ă de acomodare
pentru citire.
Pentru a ă ă ă capacitatea ă de citit, trebuie ă fa-
ţ ş ţ simple. Acestea sunt create pentru a ă relaxa ochii
ş pentru a-i permite musculaturii acestora ă se ă în mod trep-
tat ş astfel, capacitatea de a citi ă ă În general, e bine ă exer-
ţ ă când ţ putea citi ş scrisul ă Astfel ţ putea citi
etichetele din supermarket, chiar ş când ţ fi ţ sau ă ţ
cartea de telefon la lumina lunii, ă ţ avea ă nevoie.
În prezent avem acces la iluminare ă ă ş patru
de ore pe zi, ş ă tindem ă nu ne mai folosim vederea pentru lumi-
na ă cum am fi ă ă nu am mai fi avut ă ă
noaptea. Ochii folosesc un set diferit de celule fotosensibile pentru de-
tectarea luminii slabe (celulele cu ş   ţ ă de lumina ă
124
_____ ă ne ă ă ţ vederea, in modnatural _
toare ş im?ginile colorate (celulele cu conuri). M'l ă pentru antrena-
rea ă ţ a citi în diferite ţ de ilumin<ire, recomand exer-
sarea cu tot felul de tipuri de ă ă când ţ putea citi scrisul
ă la lumina unei singure ă Astfel ă ţ ş capa-
citatea de avedea bine, în orice ţ de ă
Vorbind despre ă cea mai ă ă de ă pe care
o ţ folosi pentru lucru sau citit sunt tuburile fluorescente. Lumi-
na ă produce, de obicei, un spectru luminos distorsionat.
De exemplu, lumina ă rece ă cea mai ă are ode-
ţ ă a culorilor ş ş albastru-violet - arie în care lumina ă
este ceamai ă De asemenea, lumina ă ă foar-
te ţ umbre. sunt importante pentru ochi, pentru detecta-
rea formei obiectelor. In plus, tuburile fluorescente ţ doar ă
tate dintre culori, în ţ cu lumina zilei ş tind ă fluctueze,
ţ astrel ochiul. Asta se ă mai ales în zonele unde furni-
zarea energiei electrice ă
ă ţ într-un mediu unde nu ţ decât ă fl,uores-
ă ă sugerez ă ă ţ o ă de ă cu bec incandescent
sau cu halogen. Lumina acesteia se va amesteca cu culorile emise de
tuburile fluorescente ş va produce un mediu mai bun pentru ochi.
ţ ţ foarte repede ţ Adesea a trebuit ă ţ seminare
în ă în care era doar ă ă Oamenii încep ă
dezvolte tensiuni oculare, ă doar câteva ore într-un asemenea me-
diu. În ţ ă cer mereu ca ă pentru seminare ă fie lu-
minate cu lumina ă a zilei. Nu este nimic mai bun decât aceas-
ta - ş nu ă nimic.
Energie ă ă
........-...-----------
ă ă de zi
1t .-.
... .....
Lungimea de ă in nm
125
__________LeoAngart _
o ă ă este ţ (abilitatea de a ă concentra
amândoi ochii în ş punct). Adesea, un ochi se va concentra pe
hârtie, în vreme ce ă se va concentra la câtiva centimetri în fata
, ,
sau în spatele hârtiei, ă ă ă ţ repede. În anumite cazuri,
oamenii au ceea ce se ş monoviziune, când ş folosesc un ochi
pentru citit ş pe ă pentru vederea la ţ ă Pentru a corecta
ţ în citirea la ţ ă   folosim diagrame de ţ ă  
care ă ă ochii ă unifice imaginile primite de ambii ochi, în-
tr-o imagine ă
ţ prezbitism?
ă ţ ovedere de citit de 20/20, atunci ar trebui ă ţ
citi ă rânduri, într-o ă ă de zi, folosind distan-
ţ ă
20/50 AbCdEfGhlj K13 5792468
20/40 AbCdEfGhIjK 13 5792 468
20/30 AbCdBfGhl j KI 3579246 8Vederea de citire s-ar ă ă fie ă în roajoril:\tea
ţ ş s-ar putea ă ţ ă ţ în ţ in care lumina este
20/25 AbCd EfG h 1JK) 35792468Vederea vi esle destul de buni. CII doar ofraC\lune sub oplim.
20/20 AbCdErGhljKl3S792468    
Numerele din stânga sunt indicatorii Snellen. ţ ă ti-
pul de ă are omare ţ ă asupra ă ţ de aciti. În inte-
rior, seara, acuitatea ă pentru citire va ă cu un rând sau
ă   În mod normal, ar trebui ă ţ vedea rândul de 20/20 cu cla.-
ritate, la circa ă cmîn ţ ochilor. Asta este acui· .
tatea ă ă   pentru ă ţ ă ş de aproape. Co-
piii pot vedea acest text la circa zece cmîn ţ ochilor.
Cititul caracterelor mici
Dr. William H. Bates a ţ ă este imposibil ă se ă
un text cu litere foarte mici, ă ă relaxareasistemului vizual. Ca urma-
J71;
-- ă ne ă ă ţ vederea; în modnatural
----
re, citirea unui asemenea scris, contrar opiniei generale aduce mari
beneficii vederii. ,.
Pur ş simplu, ţ textul ă atât de aproape de ochi în-
cât ă nu ă fi citit. Desigur, ă ţ seama ă nu ţ citi de
  ş ă ochii nici ă nu ă ă ă - ş se ă
ţ ş ţ alternativ ochii, pentru câteva secunde, în timp
ce ţ un scris ş ţ ce se ă
03.menll • ciror \-edere mcepe si cedeze 12. punctul de apropiere, sau care se aprop5e dl: ş ă ar trebuI si urmeze
remarcabil, in vârst1, pe care kmcunoscut. Luati °mostti de scris bute mlrunt ş ţ citeva ori pe ţ Ialumlna tiJel, 1
ţ d1Iente: tipuri de iluminat, aducind tatul din ce in ce mai :aproape de ochi, pini clnd ţ si-l ţ la odistlllti de dndsprezeceonsau lDJ1 -:
Sau luop UD ton tipirtt, pe are sf.! J<dU'"li prin li>IoeopieJo pinl la ro",. mic, li faoetl a«lajl luau. ţ ripa titiolDU DUJnI.! de D«OSiUrea de ,';.,..
ochelari ctt.irt ş aproape. dar ş de tolle celelalte problemecare acumlfi!aeazi atit de. des oamenii. :Satura nea si '"edmnawraJl cl1ri.
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
ă ă pentru citit
S-a efectuat un studiu, pentru a compara efectele vizuale ale di-
feritelor tipuri de ă   asupra unei pagini ă Lumina ă
ă   la ă   de o ă ă   ă ă aînregistrat nu mai pu-
ţ de omie trei sute de footcandle (o footcandle este luminaunei can-
dele la ţ de aprox. 33 de cm), iar în umbra de ă   reflexia a
fost ă la o ă treizeci de footcandle.
În interior, la lumina unui bec reflector de 150 watt s-a înregis-
trat o ă treizeci de footcandle, ş citire ca aceea de ă   într-o
zi ă Un bec de 60 watt, la ş ţ ă   a înregistrat doar
ă candele, reflectate de ş ă Lumina ă a unui
bec de 300 watt, din tavan, a ă doar o ă ş ă Lu-
mina ă a înregistrat cam un sfert de ă Nu e de mi-
rare deci, ă lumina ă este atât de obositoare.
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Citirea caracterelor mici
ţ ar trebui ă fie ă t cu pagina ă de lumi-
na zilei. Inainte de a citi textul de mai jos, ă ţ ă ochelarii de
citit ş ţ ă ochii, timp de câteva minute ă ce ţ acoperit
cu palmele. Apoi ţ pagina cu susul în jos ş ţ ă ţ
ţ albe dintre rânduri ş ă ă ţ ă fundalul este de un
alb ă   asemenea luminii solare reflectate de ă sau ă ă
127
_____----LeD Angart __         
ţ ş ş adânc.. ţ ă ţ ţ albe ca ş când
ţ citi. ţ ă la ş paginii. Acum ţ cartea cum·
trebuie ş ţ câte cuvinte sau paragrafe ţ citi.
Nu enevoie ă ţ fiecare paragraf - este ş text scris cu di-
ferite dimensiuni de litere. ţ acest ţ timp de cinci mi-
nute, ă când ţ putea citi ultimul paragraf. Asta ă ă ţ
la orice ţ ă mai ă decât lungimea ţ ţ observa mai
întâi ă toate cuvintele tind ă ă mai clare ş ă ţ - iar, în
final, întregul paragraf - se ă Pentru unii oameni, acest proces
este foarte rapid, dar ţ au nevoie ă exerseze de câteva ori, înainte
de a se relaxa destul pentru a le permite ochilor ă se adapteze. Este
vorba doar despre a explora posibilitatea de a dezvolta o mai mare
flexibilitate ş de a descoperi cum   ţ ţ Eo întrebare care ă
ă nu? Cum   ş ţ ă ş putea citi un scris atât de ă
Oamenii a ă vedere începe ă cedeze la punctul de
apropiere, sau care se apropie de ş   ă prezbitis-
mului, ar trebui ă urmeze exemplul unui domn remarcabil, în
ă pe care l-am cunoscut. ţ o ă de scris foarte
ă ş ţ   de câteva ori pe zi. ţ la lumina zilei,
apoi ţ cu diferite tipuri de iluminat, aducând textul
din ce în ce mai aproape de ochi, ă când ţ ă   ţ la
o ţ ă de cincisprezece cmsau mai ţ Sau ţ un text
ă pe care ă   ţ prin fotocopiere ă la foarte
mic, ş ţ ş lucru. ţ ă astfel nu numai de nece-
sitatea de a purta ochelari pentru citire ş lucrul de aproape,
dar ş de toate celelalte probleme care acum ă atât de
des oamenii. Natura vrea ă ţ vedere ă ă
Oamenii a ă vedere începe ă cedeze la punctul de apro-
piere, sau care se apropie de ş   ă prezbitismului, ar
trebui ă urmeze exemplul unui domn remarcabil, în ă pe
care l-am cunoscut. ţ o ă de scris foarte ă ş ţ  
de câteva ori pe zi. ţ la lumina zilei, apoi ţ cu diferite
128
_____ ă ne ă ă ţ vederea, in modnatural
----
tipuri de iluminat, aducând textul din ce în ce mai aproape de ochi,
ă când ţ ă   ţ la o ţ ă de cincisprezece cm sau mai
ţ Sau ţ un text ă pe care ă   ţ prin fotocopiere
ă la foarte mic, ş ţ ş lucru. ţ ă astfel nu numai
de necesitatea de a purta ochelari pentru citire ş lucrul de aproa-
pe, dar ş de toate celelalte probleme care acum ă atât de
des oamenii. Natura vrea ă ţ vedere ă ă
Oamenii a ă vedere începe ă cedeze la punctul de apropiere,
sau care se apropie de ş   ă prezbitismului, ar trebui ă ur-
meze exemplul unui domn remarcabil, în ă pe care l-am cunoscut.
ţ o ă de scris foarte ă ş ţ   de câteva ori pe zi. ţ
la lumina zilei, apoi ţ cu diferite tipuri de iluminat, aducând tex-
tul din ce în ce mai aproape de ochi, ă când ţ ă   ţ la o dis-
ţ ă de cincisprezece cm sau mai ţ Sau ţ un text ă pe care
ă   ţ prin fotocopiere ă la foarte mic, ş ţ ş lucru.
ţ ă astfel nu numai de necesitatea de apurta ochelari pentru citire
ş lucrul de aproape, dar ş de toate celelalte probleme care acumafectea-
ă atât de des oamenii. Natura vrea ă ţ vedere ă ă
Oamenii a ă vedere începe ă cedeze la punctul de apropiere, sau care
se apropie de ş   ă prezbitismului, ar trebui ă urmeze exemplul
unui domn remarcabil, în ă pe care l-am cunoscut ţ o ă de scris
foarte ă ş ţ   de câteva ori pe zi. ţ la lumina zilei, apoi ţ
cu diferite tipuri de iluminat, aducând textul din ce în ce mai aproape de ochi,
ă când ţ ă ţ la o ţ ă de cincisprezece cm sau mai ţ Sau
ţ un text ă pe care ă   ţ prin fotocopiere ă la foarte mic, ş
ţ ş lucru. ţ ă astfel nu numai de necesitatea de a purta ochelari
pentru citire ş lucrul de aproape, dar ş de toate celelalte probleme care acum
ă atât de des oamenii. Natura vrea ă ţ vedere ă ă
Oamenii a ă vedere începe ă cedeze la punctul de apropiere, sau care se
apropie de ş   ă prezbitlsmului, ar trebui ă urmeze exemplul unui domn re-
marcabil, în ă pe care l-amcunoscut ţ o ă de scris foarte ă ş ţ  
de câteva ori pe zi. ţ la lumina zilei, apoi ţ cu diferite tipuri de iluminat,
aducând textul din ce în ce mai aproape de ochi, ă când ţ ă   ţ Ia o ţ ă
de dndsprezece cmsau mai ţ Sau ţ un text ă pe care ă ţ prin foto-
copiere ă la foarte mic, ş ţ ş lucru. ţ ă astfel nu numai de necesitatea
129
____________ LeoAngart _
de apurta ochelari pentru citire ş lucrul de aproape, dar ş de toate celelalte probleme
care alUm ă atât de des oamenii. Natura vrea ă ţ vedere ă ă
Oamenii a ă vedere începe ă cedeze la punctul de apropiere, sau care se apropie de
ş ă prezbitismului, ar trebui ă urmeze exemplul unui domn remarcabil, în ă pe
care l-amcunoscut. ţ o ă de scris foarte ă ş ţ de câtevaori pe zi. ţ la lumi·
na zilei, apoi ţ cu diferite tipuri de iluminat, aducind textul din ce în ce mai aproape de ochi,
ă când ţ ă ţ la o ţ ă de cincisprezece cm sau mai ţ Sau ţ un text ă pe
care ă ţ prin fotocopiere ă la foarte mic, ş ţ ş lucru. ţ ă astfel nu numai
de necesitatea de a purta ochelari pentru citire ş lucrul de aproape, dar ş de toate celelalte prob-
leme care acum ă atât de des oamenii. Natura vrea ă ţ vedere ă clari
Oamenii a ă vedere incepe ă cedeze la punctul de apropiere, sau care se apropie de ş
ă prezbitismului, ar trebui ă urmeze exemplul unui domn remarcabil, in ă pe care l·am cunoscut. ţ
O ă de scris foarte mârunt ş ţ de câteva ori pe ţ la lumina zllei, apoi ţ cu diferite tipuri
de iluminat, aducând textul din ce in ce mai aproape de ochi, ă când ţ ă ţ la o ţ ă de cinci-
sprezece cmsau mai ţ Sau ţ un text ă pe care ă ţ prinfotocopiere ă la foarte mic, ş ţ
ş lucru. ţ ă astfel nu numai de necesitatea de a purta ochelari pentru citire ş lucrul de aproape, dar ş
de toate celelalte probleme care acum ă atât de des oamenii. Natura vrea ă ţ vedere ă ă
Oamenii a ă vedere începe ă cedeze la punctul de apropiere, sau care se apropie de ş ă prezbltismu·
lui, ar trebui ă urmeze exemplul unui domn remarcabil, în ă pe care l-am cuooscut. ţ o ă de scris foarte ă ş
ţ de câteva ori pe zi. ţ la lumina zilei, apoi incercap cu diferite tipuri de Iluminat. adudînd t""'lU1 din ce in ce mal aproape
de ochi, ă dînd putep ă dtip la o ţ ă de dndsprezece cm sau mal pupa. Sau luap un ă pe care ă reducep prin
fotocopiere ă la foarte mic, ş facep ş lucru. Vep ă astfel nu numal de necesitatea de apurtaochelari pentru dUre ş lucrul
de aproape, dar ş de toate celelalte probleme care acum ă atât de des oamenti. Natura vrea ă avep vedere ă ă
felicit1rl! ă ţ citi acest text conilrtabil, atât la lumina ziJei cât ş la lumini artifldali, înseamni ă ţ o ..'edere de aproape de 20/20.
Pentru a vi plstn vederea de aproape. e ne\'Oie si un text scris ca acesta, sau cu lItere mai mici, mica.r de câteva ori in fiecare lunii. ţ un ten care vi
intereseazi ş ş ţ pânila un scris de asemenea dimensiuni Apoi lumini ş ă ş apoi doar la o lumânare. ţ ă ţ Ull pahar de vin ca
recompensil. Când ţ la cel mal slab grad posibil de iluminat Yl antrenati sistemul \"lzual ă ţ comod in. ţ de lumini ă AaJm mergeti ş
g<1siti cel mai intunecat loc dinincipere ş ţ arest text din DaU. Qlma mers? Acum ţ asta camodati pe ă ă ş vedereavoa.stn1 va fi perrecta pen-
tru ţ
OICI pulq1 dtl 1I:t51le:rt la Iumim1iIe1, nep Ovedere deaproape perfeaL WI,Ior\UIeIOIlllelillot poIcillll;'.e$t tQt doar II ţ Sol YiJutlJlal ClpldWclde
 
ă pas este ă ţ ă este vreo ţ ă între cei
doi ochi. ţ unul din paragrafele scrise ă pe care ă ţ
citi comod. ţ ochiul stâng. ă trebuie ă ţ cartea, în-
ă ă ă ţ între ochi. Acum ţ ochiul ş ţ
din nou textul. Din nou, ă trebuie ă ţ cartea, ă ţ
Pentru echilibrarea ţ de citire dintre cei doi ochi, închi-
ţ ochiul care ş la o ţ ă mai ă ţ cartea ă la
punctul unde ochiul care ş mai departe poate citi textul cu clari-
tate. Pentru aîncuraja ochiul ă se adapteze, ţ ă ţ cartea
doar ţ mai aproape, ă unde textul devine ţ ş Ochiul va
încerca acum ă se adapteze la ş ţ ă ş în majoritatea ca-
130
_ ă ne ă ă vederea, în modnatural
-----
zurilor, va ş ş ă ofacil ţ aceste ş ă înainte ş î1'!apoi,
ă când ochii pot citi la ş nivel.
În cele din ă ă ţ antrena ochii ă ă într-o varieta-
te cât mai mare de conditii de iluminat. în lumina ă azilei
, ,
celulele cu conuri sunt active ş ă ă ovedere extrem de ă În
ă ă ă veti avea nevoie ă folositi mai mult celulele cu basto-
, ,
ş care sunt mai sensibile la ă Trecerea de la un tip de celule
la ă se face în mod natural ş ţ capacitatea de aciti texte scri-
se ă în ţ slabe de ă Asta e ca ş cum ţ citi cartea
de telefon la lumina lunii, ă cum spuneam mai înainte. Antrena-
ţ ă ochii ă ă citi cu ş ţ ă meniuri multicolore, în restaurante
slab luminate.
Când ţ citi confortabil paragraful de mai sus, în ţ de
ă ă ţ ă ţ ş în ă din ce în ce mai ă
ţ în ă ş ţ cum vi se ă capacitatea de a citi.
ţ ă ă ţ diferite nivele de ă ă când ţ putea citi
texte cu litere mici, la doar olumânare.
ţ citirii ş
Scopul acestui ţ este ă dezvolte flexibilitatea între
punctul de apropiere ş cel de ţ ă ş ă ă puterea de focali-
zare. El mai ă ş capacitatea de a citi cu ş ţ ă
1. ă ţ o carte sau o ă ă ă cu multe ţ albe între
rânduri ş cu caractere care ă ă ş ţ ş când ţ
ţ pagina în ţ ă
2. ţ pagina cu susul în jos, ca ă nu ţ citi textul.
3. ţ cu ochii încet pe margini, de câteva ori, privindu-Ie ca
ş cum ţ face-o din spatele capului.
4. Acum ţ ă puncte în ţ de sus ale paginii, ş un
altul, cum ar fi ocutie de ş ţ la ţ ă în ă
5. ţ ă ochii de la ă la cutie - ş invers.
6. Apoi, ţ ţ albe dintre rânduri, mergând în jos pe
ă ca ş cum ţ citi. Pe la ă traseului s-ar putea
131
_________ Leo Angart _
ă vi se   ă ă totul este mai clar, dar nu ă ţ pentru
claritate, ci ţ
7. Când ţ jos, ţ textul cumtrebuie ş ţ de-a
lungul ţ alb de sub primul rând ă
8. ţ ochii acum ş din memorie ţ un alb imaginar,
în ţ de sub primul rând ă într-un sens ş în ă
9. ţ ochii ş ţ ţ de sub primele rânduri,
ă ă sunt ă precum ă în lumi-
na soarelui. ţ asta de câteva ori, închizând ş deschi-
zândochii.
10. Acum ţ cu privireaînainte ş înapoi peste rânduri, ă ă
ă ţ
11. ţ în ă ţ apoi ţ ă la ă Negrul
scrisului va ă mai negru, iar albul ţ va ă mai
alb decât ţ ă ă înainte. Cuvintele vor ş în
ţ ă cu claritate.
ţ acestui ţ cincisprezece minute pe zi. În ă ă
mânile care vor urma, ţ treptat dimensiunea textului ă cu
care ţ ă când ţ putea citi cu ş ţ ă text ă mirunt
Exercitiul cercului
,
Acest ţ ă ţ ă ă ă ţ la ă ş de ş
care, ă cu ş pentru focalizare. De obicei, când ş
de ş a privirii sunt ţ de tonus, ă ţ concentra auto-
mat mai mult ş punctul de apropiere va fi împins dincolo de pagina
pe care o ţ Asta poate conduce la prezbitism sau astigmatism.
ş ţ ă ă din carte, astfel încât cercurile ă fie
foarte aproape de ochi. Cercurile din stânga ş dreapta vor pluti îm-
ă formând oimagine 3Dîn centru. Cercul interior ş acum
deasupra cercului exterior, asemenea unui tort cu mai multe etaje.
Cuvântul SEEING ş deasupra ş ţ vedea ă cuvinte, unul
deasupra altuia.
ă ţ "R"-ul ş "L"-ul, ă ă fuziunea nu este com-
ă Alinierea ă ă cuvântul SEEING în ă rânduri, per-
132
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
fect ll,liniate unul peste ă Nu se vedp. nici un R" ş nici un L"
" )) .
ă imaginea ş ă ţ încet cartea, ă când ajunge la o
lungime de ţ Ar trebui ă ţ ă fuziunea ş imaginea în per-
ă focalizare la toate ţ de la cincisprezece cm ş ă la
lungimea unui ţ Apoi ţ în ă parte - ş din nou înapoi. Ar
trebui ă ţ fuziona la loc imaginile, în mod instantaneu. ţ
timp de câteva minute o ă ş în mod frecvent, ă când ţ ţ
imaginea. ă ţ ă ş ochilor ă dor, atunci ţ ă în-
ă ă le ă flexibilitatea, ş ă trebuie ă fim blânzi cu ei.
Ţ ţ diagrama la ţ ă de citit ş ţ ă ş
ţ pagina în cercuri, în sensul acelor de ceasornic, ă progresiv
cercuri din ce în ce mai mari. ţ ş lucru ş în sensul invers
acelor de ceasornic. Asta ă va antrena capacitatea de a ţ fuzi-
unea pe întreaga pagina ă
•. .......·.·.·N•
... @@
În cele din ă ar trebui ă ţ ţ fuziunea ă de
aproape, ă la o lungime de ţ ş de asemenea, ă ţ privi în
ă parte, la ceva aflat la ţ ă ş apoi ă ţ ş ă ţ ţ ins-
tantaneu imaginea perfect ă Din momentul în care ţ
face asta, ţ ă ţ ţ la acest ţ ţ
ă ce ar trebui ă ţ
133
VEDEREA LA Ă
,
Hipermetropia
Hipermetropia este o ă ş ă la copiii mici. ş cumsu-
ă ş numele, vederea este ă dar ă ţ efectuate de
aproape ă disconfort. ă ne ă faptul ă majorita-
tea copiilor au camodioptrie de hipermetropie. ş procesul natu-
ral al ş ă vederea ş doar 10% din copii mai au hi-
permetropie, în timpul anilor de ş ă
Hipermetropia afost ă cititului ş problemelor de ă ţ ă
ă De exemplu, în 1989 Rosner ş Rosner au comparat caracteristi-
cile vizuale ale copiilor care aveau ă ţ la ş ă În mod surprin-
ă au descoperit ă 54% dintre ei aveau hipermetropie. Analizând
copiii care mergeau bine cu ş au descoperit ă mai mult de ă
tate erau miopi ş 16% ţ Într-un studiu ulterior, efectuat în
1989, Rosner ş Garber au analizat ş sute zece copii ş cu vâr-
stele cuprinse între ş ş doisprezece ani. S-au descoperit ă ţ
semnificative vizuale la 82% dintre copiii cu hipermetropie, în vreme
ce doar 14%dintre copiii miopi aveau probleme.
Problemele de citire asociate hipermetropiei sunt atribuite, în
general, ă care conduce la efort mintal în timpul cititu-
!ui. În ţ ă copiii tind ă evite ă activitate cât pot de mult.
In plus, punctul de ţ ă de apropiere este suprasolicitat.
Esimplu ă ne ă modul în care problemele de vedere
ş ă ţ merg ă în ă ă ţ de ă ţ se ă siste-
mic cu multe alte aspecte ale ţ de copil.
Ofta1mologii au ă tipuri principale de abordare ahipermetro-
piei la copii. Unii dintre ei prescriu lentile pozitive, pentru aelibera ten-
siunea ă ş ă ă hipermetropia ă poate
134
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
conduce la ă ţ binoculare, asemenea ambliopiei sau strabismului
(Ingram ş col., 1986). ă curent ă folosirea lentilelor,
chiar ş în cazul erorilor de ţ de ă la +7 dioptrii (Raab 1982).
Motivul este acela ă abilitatea copiilor de ş concentra ochii este cu
mult mai mare ţ ă de ceea ce trebuie pentru a trata hipermetropia.
Evident ă asta ă o ă pentru ă ţ întrucât un
doctor va spune: "Nu ţ ochelari", în vreme ce un altul va spune:
  ă nu ţ ochelari, atunci se va ă asta ş asta". Emai
bine ă nu se prescrie lentile pozitive, ă când un copil nu demons-
ă ă are "nevoie" de ele. ş copii nu au ă ţ în aciti la ta-
ă dar când citesc de aproape ă tensiune ă dureri de
incapacitate de concentrare pe termen mai lung, ş chiar proble-
me de comportament. v
Hipermetropia este ă de prezbitism, care se dezvolta
ă cu ă Prezbitismul ş face ţ în mod ş
pe la vârsta de patruzeci de ani. Din punctul de al ă
Ochilor, se pot folosi ţ care ă dezvolte capaCItatea de
zare în apropiere a ochiului. Este doar un ţ muscular, care da
rezultate excelente.
Principiile ă Ochilor pentru hipermetropie
• ţ întregul sistemvizual.
• ţ ă ă punctul de vedere ă de nu e mai

.. , .. .'. . departe ochi.
.
..f;. :...... .> .. .... • ţ texte cu scns marunt.
1'1' Sunt multe moduri în care ă ţ rela-
xa uchil. Atât de simplul   ţ cu palmele"
\,.".... ..... al dr. Bates este un mod excelent pentru ş
\ \uli· ceva. Pur ş simplu, ţ ă palmele ca într-o
II \ ,J zi ă de ă Când palmele s-au
\\/ ! zit, ţ peste ochii ş Mâinile tr:bUle
Punctul normal ş în ş fel, încât doar palmele aco-
\ I pere ochii. Degetele nu au mare ă
\ li palmelor ş ţ de polantate dmtre
Punctul de hipermelropic mâini ş ochi ă relaxarea acestora.
este m:iî departe
135
_________LeoAngart _
Un alt mod excelent de relaxare a ochilor - ş poate ş de redu-
cere a ridurilor din jurul lor - este ş de ţ de ceai pe
pleoapele închise. Temperatura lor trebuie ă fie ă ţ ă Ceaiul de
ş ţ este oalegere ă   pentru ă ă ă are proprie-
ă ţ calmante.
Alternarea prosoapelor calde ş reci peste ochii ş este un
alt mod eficient de a-i relaxa. Când ţ pe ţ lungi, ţ
rele de zbor ă vor oferi prosoape calde, când este momentul ă ă
ţ ş unui prosop cald pe ochii ş ă ă oboseala.
Prosopul rece ă ţ ă   la fel cum ar face-o
un ş rece ă ă ţ asta de câteva ori ş ţ ţ o ă
vitalitate în ochi.
ţ ă ă   în cazul hipermetropiei, deja ţ capacitatea
de a ă concentra de aproape, ş ă trebuie doar ă ă ţ aceas-
ă abilitate. ţ de orice ocazie în timpul zilei, pentru a analiza
cel mai mic detaliu pe care îl ţ de la cea mai ă ţ ă posi-
ă Când cu copii, le spun ă ă ş ă ă în ochii
furnicilor. ţ structura ă a unui perete, liniile unui copac
etc. Scopul este acela de a ă exersa abilitatea de concentrare de
aproape, pentru ca aceasta ă nu mai necesite atât efort. Veti desco-
,
peri ă   ă câteva zile de asemenea ţ   ţ citi pentru pe-
rioade mai lungi, ă ă ă mai ţ ţ disconfort.
Dr. William Bates, bunicul ă Ochilor, ţ ă ă
ţ în mod regulat citirea de texte scrise cu litere mici, atunci ă
ţ ţ vederea ă ă Când ţ citi scrisul ă  
ă ţ în mod perfect vederea în pata ă ă ş este im-
posibil ă ă ţ ochii.
ă ş paragraf, scris de data asta cu caractere cu dimensi-
unea de 3puncte.
DT. William bulllculAnt=.lril OdlfIor, S1lS\fnea d cl.td ewsapÎlIIllOd roguIat citimde lut< ""'"cu liIere mId, tllIJIcI vi ''li menllne
'-.de'eadalt _ Qad put<\letllsaiollmirwlt, vi.,losiPÎlIIllOd per"" _ÎlI pwgalbealwunJili .... imposlblI si visupnsl>
lidt'llodlJl.
Cititi-Ila lumina ă a zilei. Cum ă simtiti când cititi un scris
, , , ,
atât de ă Cât de aproape ţ ă ţ cu claritate?
136
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
ţ citirea la ţ ă cât mai ă de ochi. Punctul normal
de claritate al vederii de aproape ar trebui ă fie cam pe la cincispre-
zece cmde ochi. ş ţ materialul de citit înainte ş înapoi, pentru ca
ochii ă ă ă refocalizeze, la ţ ă din ce în ce mai ă
De fapt, cu ajutorul acestei ş ă simple de trombon, ă ţ
abilitatea de a citi mai de aproape.
ţ observa ă ă ţ   aproape imediat.
ţ ă ţ acest ţ   ă când ă este foarte
simplu ă ă ţ la ţ ă ă ş ă ţ astfel, pentru
perioade mari de timp.
Ulterior, ţ face aceste ţ doar din când în când, pentru
a ă ţ focalizarea de aproape.
137
Coordonarea ochilor
ţ
Privirea persoanelor care au vedere ă ă se îndreap-
ă spre ş converge la obiectul de interes. Asta ă ă ochii se ro-
tesc ş astfel încât pata ă acolo unde vederea este cea mai
ă ă se îndrepte direct spre lucrul la care ţ Termenul medi-
cal pentru acest lucru ţ de ţ ţ remarcat probabil
cum ochii se ă spre interior, atunci când cineva se ă la un lu-
cru de foarte aproape - de exemplu, când ă ţ în ac. Ochii se în-
torc automat, pentru a ţ acul ş ţ în focalizare ă Pe de
ă parte, când cineva ş un peisaj, ochii par ă ă aproa-
pe drept înainte. Ochii pot privi un schior care ă pe coasta unui
munte ş ă ţ ă ă imaginea sa, în timp ce fundalul trece
pe ă ea.
Cu o ţ ă ă ţ adâncimea de
câmp ş ţ lumea tridimensional. Creierul ş automat
imaginea ă de ochiul stâng, cu cea ă de ochiul drept,
într-o ţ ă Ş ţ în mod instantaneu, unde sunt
localizate lucrurile. O ţ ă a adâncimii de câmp este foarte
ă ă ţ jocuri în care trebuie ă ţ mingea. ă
nu ţ o ţ ă ă eposibil ă ţ ş punctul în care
va ă mingea. Fie ţ încerca ă o ţ prea devreme, fie min-
gea va trece peste capul vostru. De obicei, lipsa de ţ ă sau
stereoviziunea nu ă cititul. Persoanele cu monoviziune, care
folosesc doar un ochi, ă moduri alternative de aproximare a
ţ judecând ă dimensiunea lucrurilor, de exemplu.
Se crede ă viziunea ă se ă începând cu vârs-
ta de patru luni ş este complet ă în jurul vârstei de opt ani.
• ţ este ş ă a ambilor ochi, în ţ opuse,
pentru a ţ sau a ţ ovedere ă n. tr.
138
_____ ă ne ă ă ţ vederea, in modnatural
----
În general, se presupul1e ă
întregul sistem vizual este complet
dezvoltat în jurul vârstei de opt ani.
Problemele severe de conver-
ţ ă se ă atunci când unul
dintre ochi se întoarce spre interior,
ca în esotropie, sau spre exterior, ca
în exotropie. ă ţ mai este ă sub numele de stra-
bism. Când imaginea ă de un ochi ă linia ă a
retinei, acest lucru ţ ă ca un detonator ş creierul ă
imaginile percepute de acel ochi, pentru aevita dubla vedere - diplopia.
Pentru a ilustra acest fenomen, ţ un lucru de la ţ ă
Acum, ţ degetul ă ă între voi ş obiect. Câte degete ţ
ţ degetul - ce s-a întâmplat cu obiectul la care ă ţ Când
ţ un lucru de la ţ ă tot ce se ă între ochi ş acel lucru va
ă dublu, pentru ă ochii converg ă (se ă spre) un
obiect aflat la o mai mare ţ ă Prim-planul va fi ş defocalizat.
ţ ă poate degenera încet. Acest lucru se pe-
trece cu ă foarte ă ş probabil ă nu ţ observa, ă când nu
ţ face un control al ochilor. Problemele de ţ ă ă adesea
un rol în starea vederii oamenilor. ă ochii converg în ţ ă
ţ mai în ţ obiectului pe care ţ ă   ţ atunci ţ de
  ţ ă iar vederea va fi ă - mai ales în ă
ă În medii unde pupilele sunt dilatate larg, adâncimea ă de
câmp va fi ă În ă ă pupilele vor fi foarte mici,
iar adâncimea de câmp va fi foarte mare, rezultând o imagine mai
ă Lumea va ă mult mai ă într'O zi ă de ă
Principiile de ă pentru corectarea ţ
• ţ ţ sforii, pentru a afla ă ţ probleme
de ţ ă
• ţ mutarea punctului de ţ ă în punctul de
ţ Acest lucru se face pentru corectarea ţ
care se petrece înainte sau ă obiectul la care ă ţ .
• ţ ă ţ ţ ă atât de aproape, cât ş la dis-
ţ ă
139
140
V
!\
Y
1\
A
Alinierea punctului de fuziune este ş ă Pur ş simplu, mu-
ţ agrafa mai sau mai departe, ă când coincide cu încru-
ş "X"-ului crucii. In unele cazuri oamenii ă un "V", iar ţ mai
mult un "A". Unii oameni ă fenomenul ca pe un "Y". Oricare dinvari-
ante este ă atâta vreme cât punctul de ţ ă trece direct
prin ă Când agrafa se ă în punctul de fuziune, ţ ă o
ş ţ înainte ş înapoi, ţ punctul de fuziune prin
ă ă ş ţ agrafa încet, creierul va începe ă ă
alinieze ochii, astfel încât ş ă ă ă exact ceea
ce vreti ă vedeti. Asta este orecalibrare ş creierul va începe
ă ă ă perfect vederea, în mod automat.
Tot ce îi trebuie ţ este un punct de ţ ă ş ea
va face automat ă în locul vostru. ţ acest exer-
ţ timp de câteva minute, cam de zece ori pe zi, ă când
ţ ş cu ş ţ ă centrul "X"-ului, oriunde pe ă
ă când ţ privi în ă parte, ş apoi la loc, ş ă ă ţ
crucea trecând tot prin ă Atunci ţ terminat ţ
ş ţ ţ ă ă Conform ţ mele,
care corespunde descoperirilor, ă ajustare se instalea-
Posibilele imagini pe care le ţ vedea ă destul de repede ş este
nctul din cantru ă ă chiar prin ă ă ă sugereaza o
ţ ă de peste 85%.
141
ţ ş citirea
Întâlnesc adesea oameni care ă de prezbitism (nevoia de
ochelari de citit), în cazul ă ţ este o mare pa!te a
blemei. Dintr-un motiv sau altul, ochii ă odificultate 1ll a se 1ll-
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
Ce e de ă
. În unele cazuri, ş exteriori ai <'chilor sunt prea ţ ş re-
ă ă le ă ochilor ă se ş spre i.11terior. ă ş stau lu-
crurile, atunci ţ   ă la deget, în timp ce îl ţ de
la o lungime de ţ ă la atingerea nasului. Când ţ ceva de
foarte aproape, ochii se ă spre nas.

, o
o
• OI:'"
_________LeoAngart ---
Din punctul ele vedere al ă Ochilor, ţ este
foarte simplu de corectat, folosind o ă ca instrument de verifi-
care. Folosim o iluzie ă ce are loc atunci când ţ de-a lungul
unei sfori, cu ambii ochi ş ă ţ ţ ă ă
ţ vedea o cruce ă cu centrul în obiectul la care ă ţ
Centrul crucii este locul unde ă ţ ţ pe ă
Cum ă ă testati coordonarea ochilor
,
Fuziunea este unul dintre cele mai simple lucruri de verificat ş
corectat. ţ o ă cu lungimea cam cât ţ deschise (cam
1,25 m). ţ sfoara de ă unui scaun, sau de mânerul unei ş
Apoi ă trebuie o ă pe care ă o ţ în sus ş în jos pe ă
1. ţ ă liber al sforii lipit de vârful nasului, astfel în-
cât sfoara ă stea ă
2. ţ agrafa pe ă undeva la mijloc.
3. Când ţ agrafa, ar trebui ă ţ ă linii ă tre-
când direct prin ă ă ţ crucea în ţ agrafei, atunci ţ
  ţ ă ă ţ crucea ă ă atunci ţ supra-
ţ ă Asta ă ă ochii se ă prea departe. ă ţ
doar o ă atunci unul dintre ochi are imaginea ă Cre-
ierul ş doar o imagine ş ă ochiul afectat - ţ
doar un ochi. Orice aliniere ă contribuie la problemele de ve-
dere ş face ca imaginea ă ă ţ ş ă
__ LeoAngart__---;__---
toarce spre interior. ş exterior al ochiului este prea strâns.
Poate pentru ă mama lor le-a spus, când erau copii, ă nu ă
ş De fapt, pentru a citi cum trebuie, ochii au nevoie ă se ă
ă   ă ă cu câteva grade. ă nu fac asta, atunci punc-
tul de apropiere al vederii clare se va ă din ce în ce mai mult
ş ţ dezvolta prezbitism.
ţ poate fi ă optic, cu elemente prismatice. O
ă aduce mereu ă ă baza prismei - ş astfel ă
ţ Dezavantajul terapiei cu prisme este ă foarte repede, de-
vine prea greoaie. De asemenea, o ă poate compensa aria de di-
ţ ă ă la anumite limite. Prismele sunt folosite mai ales pen-
tru tratarea strabismului. Desigur ă prisma nu va face nimic pentru
problema ţ existente.
ţ pentru ţ ă
Acest ţ este destinat ă unei ţ per-
fecte. ţ o ă ş ă ţ doi metri. Apoi ţ noduri din zece
în zece cm, de-a lungul sforii. Pentru ascoate nodurile în ţ ă col-
ţ cu diferite culori. Sau ţ lega bile colorate sau inele mici de
plastic. Pot fi folosite ş agrafe.
Pentru a efectua acest ţ ţ un ă al sforii de mâ-
nerul unei ş sau de ă unui scaun. ţ ă liber al sforii
pe vârful nasului. Ţ ţ sfoara ă ş ţ în lungul ei. ţ vedea
un "X" centrat în fiecare nod la care ă ţ ţ ă ţ de la
, un nod la altul ş ţ cum"X"-ul contin-
. " ti ă ă se ş ţ ţ privind la al
.... .', J ţ ", doIlea nod, al treilea nod, etc. De asemenea,
:.. • ţ în ă parte ş apoi ă ţ "X"-ul
.". instantaneu. ş ţ ă ă ţ "X"-ul,
.'. ă ce ţ în sus, în jos ş lateral. ţ
acest ţ de cinci ori pe zi, ă când
ţ ă ţ ă ă efort - ş atunci înseam-
ă ă ţ ţ ă ă


142
8trabismul
Ochiul divergent
Strabismul este ţ în care unul dintre ochi este întors în-
tr-o ţ ă decât cea a ochiului folosit la vedere. ţ
poate fi spre centru ş se ş esotropie (de la grecescul "ese", în-
semnând interior). ş ţ interiori sunt prea ţ ă
cind astfel ochiul prea mult spre interior. Asta se ă camîn 50%
dintre cazuri. Când ochiul se întoarce spre exterior, fenomenul se nu-
ş exotropie (de la grecescul "exo", însemnând exterior). Diver-
ţ poate fi de la ş ă ş aproape ă la foarte ă
caz în care pupila este aproape ă în ţ ochiului. ţ
poate ă ş în sus, ş atunci e ă hiperforie (de la grecescul
"hyper", însemnând deasupra), sau în jos, ş atunci e ă hipoforie
(de la grecescul "hypo", însemnând jos). Strabismul este prezent, de
obicei, de la o ă foarte ă dar se poate dezvolta ş la ţ
ă dublei viziuni divergente care ă încordare, cre-
ierul ş imaginea ochiului divergent creând ambliopie. Din cau-
za asta, strabismul ş ambliopia sunt asociate.
Mai ă un tip de strabism cunoscut ca heteroforie, care este
devierea ţ ă sub control de ţ ă ţ observa la
unii oameni o ş ă ţ ă mai ales când sunt ţ în gân-
duri. ş când se ă asupra unei persoane sau asupra
unui obiect de interes, ochii sunt perfect ţ .
Cauza strabismului nu este ă în prezent. Abordarea ş
ă este mai întâi tratareaambliopiei, ă este ă Strabismul în
sine poate fi tratat prin inserarea de prisme în ochelari, pentru corec-
tarea ţ ş ă o ă a ţ ce poate fi ă
(prisme cu maxim 5 dioptrii) înainte ca ochelarii ă ă prea grei.
143
Unghi
lSappa
pozitiv
145
I '
.,
- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
ă alte câteva ş ţ   ochii ei   ţ normal ş priveau în
ţ diferite doar ă începea ă ă
Un alt caz este cel al unei doamne care dezvoltase strabism la
ochiul drept, care începea ă ă în ă (exotropie). Asta s-a întâm-
plat la ă vreme ă ce a trebuit ă se mute din ă Cred ă stre-
sul este cel care a ă ca ochiul ei ă se deplaseze. Vizitase mai ţ
oftalmologi ş ţ îi ă ă doar ţ putea ă rezolve pro-
blema. Doamna participase la unul dintre seminarele mele de Antre-
narea Ochilor, cu un an înainte, ş s-a gândit ă s-ar putea ă ş ă  
folosind ă naturale. ş   nu ş exact ce ă ă Am ă
ţ ş pe ea ţ
fluturelui, menit ă ajute
la coordonarea celor doi
ochi. În mod uimitor,
ă ce a efectuat acest
ţ de câteva ori,
ochii au început ă i se
coordoneze în mod nor-
mal. Acesta a fost un caz
în care ţ ochi-
lor nu se stabilise cu fer-
  mitate. Creierul uman în-
4>
\ ţ ă uluitor de repede.
, . o' o o . În majoritatea ca-
ftj-
... "r.fl!i. '. zurilor, strabismul ă
punde minunat la exer-
ţ de Antrenare a
Ochilor. Evident ă este
mai bine ă ţ exerci-
ţ ă cu altci-
neva, pentru ă nu ţ
ă ţ ş ă ă ş ve-
o
,o. o" • '\ ţ ochii în ş timp.
4" f o 0-'
.. ""/"',
144
_________ LeoAngart _
Uneori sunt fol0site Lentilele Fresnel, pentru ă sunt mai ş ş pot
fi create pentru corectarea unui grad mai mare de ţ ă
Corectarea ţ cu instrumente optice nu face prea multe
pentru cauza generatoare. Unghiul prismei ă ţ imaginii, ast-
fel încât creierul ă o ă ca fiind în aria de ţ ă Dar în
momentul în care ă ţ prismele, ţ din nou strabism.
Chirurgia este o ă ţ ă adesea de oftalmo-
logi, întrucât ă ţ ochiului, ş ă ţ ă
este ă ă ţ ă ş   vederea nu este mereu ă ă ţ ă   atunci
când ă sau ţ ă ş ochiului. În orice caz, chirur-
gia ar trebui ă în considerare, doar când toate celelalte ţ au
fost eliminate.
Oftalmologul WilliamH. Bates M.D. (1920) concluziona ă strabis-
mul era cauzat nu de ţ ş   ci de încordare. În ă ţ ă  
considera ă nu enicio ţ ă între miopie, prezbitismş astigmatism.
Toate erau probleme ţ ce ă ă Ochilor.
De obicei, strabismul este o ă ce ă copiii. To-
ş   ă ş cazuri de ţ În multe ţ   persoana a mers pe la
o ţ de doctori. Adesea tratamentul ţ nu duce ă  
ci doar induce mai ă frustrare celor ţ
Conform ţ mele, copiii ă foarte repede la An-
trenarea Ochilor ş sunt foarte ş ţ ă nu mai trebuie ă poarte
ceva pe ochi, sau ă urmeze tratamente incomode. ă caz se
ă la o ţ ă de ă ani, care a fost la mai ţ medici. Atunci
când am cunoscut-o eu, purta lentile bifocale. Vederea la ţ ă era
destul de ă   dar problema ei eravederea obiectelor la ţ me-
dii ş scurte. Doctorii ă ţ   dar ă ţ ezitau, mai
ales când ş dat seama ă ş de succes nu erau prea mari.
Mai întâi am ă ţ ţ fluturelui, care ă
ochiul deplasat ă lucreze ă de ochiul normal. Fata a ă
foarte bine, pentru ă în ziua ă a intrat în clasa de Antrena-
rea Ochilor ca o ă ţ ă Nu purtase ochelari aproape întreaga
zi ş acum putea ă ş ă privirea asupra obiectelor apropiate
ş putea ă ă crucea ă de pe ă   ceea ce indica faptul ă
ambii ochi lucrau ş convergeau ă obiectele pe care voia ă le ă
_________LeoAngart _
Testarea strabisml'lui
ă ă teste simple, prin care se poate determina gradul ş
tipul de strabism. În primul se ş o ă de forma unui sti-
lou, ţ ă la ţ ă la nivelul ochilor. ţ lurrJnaîn ochi, pen-
tru avedea pata de ă pe cornee. La ochii normali, pata se va afla
exact în centrul pupilei negre. Cu cât ochii diverg mai mult, cu atât e
mai mare gradul de strabism. ă ochiul se întoarce spre interior,
este esotropie. ă ochiul se întoarce spre exterior, este exotropie.
Întoarcerea în sus este hipertropie, iar întoarcerea în jos este hi-
potropie. ţ ţ ă deplasarea cu 1 mm ă unghi pozitiv ka-
ppa, ă ochiul se întoarce spre interior, ş unghi negativ kappa, ă
ochiul se întoarce spre exterior) este ă ă
Testul cross-over - este folosit pentru a ă cât de avansat
este strabismul. Testul ş un element de blocare (ceva care va
acoperi ochiul) ş care va fi transferat de la un ochi la altul. Cu cât este
ţ mai mult pe un ochi, înainte de transfer, cu atât ă mai
mult fuziunea. Acest test este realizat ş cu un material semitranspa-
rent, pentru a ă ă ă strabism latent (ascuns). ă este
prezent strabismullatent, atunci ochiul afectat se va întoarce în spa-
tele elementului de blocare.
Principiile de ă în tratarea strabismului:
Se presupune ă strabismul este cauzat de proasta coordonare
a ş oculari. Scopul este ă ă ţ ă creierul ă echilibreze
ş astfel încât ş ă ă corect.
• ţ ă coordonarea ochilor, pentru a corecta ţ
• ţ creierul ă ă ambii ochi, pentru a ţ ove-
dere ă
• ţ ă de miopia ă adesea în cazul ochilor ţ
  ...
..

.:.;.' .....,.. ,
; . .':;:'
,.>., .i..
146
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
În Antrenarea Ochilor ne gândimla ş exteriori ai ochilor,
ca ş cumar fi un sistemhidraulic. Ca urmare, în cazul strabismului tre-
,
buie ă ă ş care sunt prea ţ ş ă ă ş
care sunt prea ţ Cu alte cuvinte, ă ă ă ă un
echilibru natural al modului în care cei doi ochi se ă
Cât de bine ţ ă Antrenarea Ochilor în cazul strabis-
mului? Clara Hackett, în cartea ei ă ş Vezi (1955), scria
despre cazurile de strabism studiate:
"Erau o ă ş ş ă de ţ care priveau ş
Ş ş unu au ş ă ş îndrepte ochii ş ă ţ ă ş ofuziune
ă ă ş ş ş îndreptat ochii ş au ş ofuziune ă dar
uneori apare o ş ă deplasare de la normal, când sunt bolnavi, su-
ă ţ sau ţ DOisprezece nu au suferit nicio ă ă ţ
Asta ă o ă de succes de 90,5%, ş este mult mai bine
decât ce s-ar ţ prin metode optice ş medicale. De obicei, copiii
ă foarte repede la Antrenarea Ochilor, ş ă timpul investit în
cazul lor este camde câteva ă ă maxim câteva luni de antrena-
mente zilnice.
Cel mai minunat lucru referitor la Antrenarea Ochilor este ă
aproape ţ copiii ş ă ă vederea ă Rezultatele Clarei
Hackett, ş cumsunt expuse mai sus, sunt tipice. În Europa continen-
ă ş ţ se ă asupra ă strabis-
mului la copii. Este un program care ă cam un an, presupune
vizite regulate la optometrist ş promite o mare ă de succes.
Pentru a ă o ă de ă s-a efectuat un studiu in-
teresant asupra strabismului pe cimpanzei, o specie care are o struc-
ă a ochiului ă celei umane.
S-a operat un ochi, iar scurtarea unuia dintre ş ţ a
indus strabism. Interesant este faptul ă ochii cimpanzeilor se îndrep-
ă de la sine, la doar ă ă ă de la ţ Cu alte cuvin-
te, creierul a compensat ţ ă ă de ţ Asta
ă faptul ă ţ minte-trup are mare ă ă cu cauzele
ascunse ale strabismului. Acesta este chiar principiul pe care se bazea-
ă Antrenarea Ochilor.
147
_________LeoAngart _
Sunt ă ă ţ în antrenamentul
pentru strabism
• Mai întâi, scopul este corectarea ţ dintre cei doi
ochi, prin încurajarea ă ţ ş oculari. Trebuie
ă ă ochiul suferind de strabism ă se coordoneze cu
ă ochi. Asta se face folosind o ă de ă ca
punct de ţ ă Scopul este ă ţ crucea ă care
este ă atunci când ochii sunt ţ ş converg
asupra obiectului de interes.
• În al doilea rând, trebuie ă ă ochiul divergent, în-
trucât, de obicei, el are un grad mai înaintat de miopie decât
ochiul dominant. La copii, asta poate avea mai ţ con-
ţ întrucât ţ poate ă consteaîn puterea de aco-
modare a ochiului.
Pentru cea mai mare parte a antrenamentului pentru strabism
folosim o ă de ă ca punct de reper. În Antrenarea Ochilor
este important ă ă mereu creierul, ca ă ne furnizeze ă
suri clare. Sfoara ă atât o ă ă aprogresului, cât ş ă la
întrebarea ă am ş
Exercitiul fluturelui
,
Pentru a atinge primul scop - cel de corectare a ţ
dintre ochi - ţ ş ş
ţ avea nevoie de cineva care ă ă ajute.
1. Ţ ţ sfoara pe vârful nasului, astfel încât ă stea ă Ce-
ţ asistentului ă ţ ă ă ă al sforii.
2. ţ ochiul bun, punând o ă peste el, pentru abloca
vederea complet. Asta va obliga creierul ă ă ochiul diver-
gent. De obicei, ochiul este perfect capabil ă se ş ş ă se concen-
treze asupra obiectului de interes.
3. ţ un obiect colorat, ca de exemplu un marker, ş ş ţ
în planul în care diverge ochiul. De exemplu, ă ochiul se ă ş
spre interior (esotropie) atunci ş ţ pixul înainte ş înapoi, astfel
148
_____ ă ne ă ă ţ vederea, mmodnatural
----
ÎP.cât creierul ă ş ş care trebuie ă se ajusteze.
ş ţ pixul înainte ş înapoi (în planul în care ochiul diverge) folosind
ş ă din ce în ce mai ample, astfel încât persoana ă ă ş
ă ă ochiul ă poate ă ă ă ă un obiect. Apoi, ţ
ş ă din ce în ce mai mici, pe ă ă ce ă ţ de ă ca
un fluture plutindînainte de a se ş definitiv pe ofloare. ş ă
din ce în ce mai mici vor ajuta la antrenarea ochiului divergent.
4. Acum, foarte încet, ţ ochiul bun. Pentru un moment
ţ observa o ă ă a crucii ă care se ă
atunci când ochii converg. La început, astava dura doar o ă În cele
din ă durata va ş ă când ochii vor începe ă ă ă
ă
5. Când ochii încep ă lucreze ă ă ţ pixul cu amân-
doi ochii, ş ă se ş la unison. ţ ă ş
are loc în ş plan. Când ochii se simt confortabil ă în
ş plan, ţ ă ş ţ pixul ă ş în ă pentru ă
ochii ă ă nevoia ă ă în planuri diferite pentru a-l ur-
ă În ă ţ voi ţ al doilea scop al ideii de a deter-
mina ambii ochi ă lucreze, coordonându-se într-un mod natural.
ţ acest ţ doar câteva minute o ă dar de mai mul-
te ori pe zi, ă cum e mai convenabil. Emai bine ă ţ ţ
de zece ori pe zi câte un minut, decât ă ţ treizeci de minute, osin-
ă ă Scopul este ă antreneze mintea ă coordoneze ş ocu-
lari, pentru ca ambii ochi ă ă asupra obiectului de interes.
În cazul copiilor, cel mai bine este ă folosimdiferite obiecte, pen-
tru ale atrage ţ De asemenea, este important ă facem ţ
ca pe un joc ş ă nu ă ă ă doar pentru ă trebuie ă Re-
ţ ţ ă mintea copiilor trebuie ş ea ă ş acest lucru se real-
_ f \' ă .bine, ă

•• ţ ţ ca pe o ţ
. __   Poate ă ar fi ă ţ ş

.
. :.   J.. o .atuncI
y
cand
-: h .)... ş
.. :.- :((' \f-- ·1.. obIceI, ă la
.1 'Str. \. ţ mteresulm.
7_.
149
_________Lea Angart _
ţ ă îndelungi a corpului
Acest ţ a fost folosit de antrenorii de vedere, ă de la
începutul secolului ş s-a constatat ă este extrem de util în cazul stra-
bismului. Uneori mai este denumit ş ă elefantului", deoare-
ce ş ă ă cu a unui elefant care ş ă hrana.
ă ă dintr-o parte în alta ă ochii ş   ca urmare,
ă coordonarea lor ă Se ă pe ţ ă a
ţ de aconverge asupraobiectului de interes. Pe ă ă ce ţ
încet dintr-o parte în alta, mintea va încerca în mod natural ă con-
ă asupra obiectului de interes. Acest ţ este efectuat cel mai
bine de copiii care sunt destul de mari pentru a ţ ţ
ţ cu picioarele paralele ş suficient de ă pentru ca
ă ţ confortabil. ţ ă greutatea de pe un picior pe ă
lalt, printr-o ş ş ă ă   ş cum ţ ă ă fac ţ la
ă ă ş ă de pe un picior pe altul este
ţ ă în mod firesc ş în ş ţ de ş întregului
corp: trunchi, ţ ş cap, ă ţ cu voce tare, într-un tempo rit-
mic. Acest lucru este important, deoarece atunci când ă ţ cu
voce tare sau ţ   este imposibil ă ă ţ ţ ţ ţ
ă ş ă este ţ ă pentru relaxare ş vedere ă
ţ ă ă ş gâtului, ai umerilor ş pieptului sunt re-
ţ ş ţ ă întregul corp mai întâi într-o parte, apoi în ă
Pe ă ă ce ă ţ de la unu la ş   ţ ţ gradul dorit de
relaxare. De la ş la o ă   ţ detensiona complet nervii ş ş
chii. Cel mai bun lucru este ă ochii vor începe ă se ş   fapt care
ă ă ţ ş vederea. Nu ţ ţ acest lucru, dar ţ ş ă ş
este, când întreaga ă începe ă alunece pe ă voi în ţ
ă   ca ş cum ţ ă ă într-o ă de vagoane mergând înain-
te ş înapoi. Poate ă ţ ă ş omelodie care ă ă ajute ă ă ă
ţ în ritm.
ţ acest ţ încet. Scopul este ă ă ţ ă ă
ţ ţ ţ ţ   ochii nu mai sunt în ritm. ţ ă ă ţ ţ ş
rea, pe ă ă ce ă ă ţ Când mintea ş ochii dau voie mediului
ă ă ă pe ă voi ă ă ă se ţ sau ă se fixeze
150
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
asupra obiectelor trec, ţ de ă de ş ă   ă de ascensor
ş ă de mare vor ţ trecutului.
ţ acest ţ de ă ori pe zi, pentru a induce o
stare ă de relaxare ş omai ă coordonare a ochilor.
Pendularea în ţ oglinzii
Acest ţ este descris în cartea Relaxeazd-te ş vezi, de
Clara Hackett. Scopul lui este ş cu ă întregului corp -
relaxarea ochilor ş stimularea lor ă ţ ă Este un
exercitiu bun de ă dimineata când ă aflati la baie.
'1. ţ cu picioarele ş ă   spatele la ă
ă ochiul stâng se întoarce spre interior, atunci ţ ă
ochiul drept cu o ă ş ţ drept înainte cu ochiul stâng.
2. ă ţ ă încet partea ă a corpului, ă când ă
ţ ochiul stâng în ă
ţ încet în ţ ţ ă
ţ asta de patru ă la ş ori.
3. Apoi, ţ ă ochiul stâng ş ţ ă spre dreapta,
pentru a ă vedea ochiul drept în ă
ţ asta de ă ori.
Scopul acestui ţ este ă ă mereu ochiul diver-
gent ă se îndrepte. ş ă   ţ ă în ţ în care ţ
ă ţ ochiul. ă ochiul se întoarce prea mult spre dreapta,
atunci trebuie ă ă ţ mereu spre stânga.
ă cântarului
Acesta este un alt ţ pentru strabism, al Clarei Hackett.
Scopul este tot corectarea privirii. Ebine ă ţ ovarietate de exer-
ţ de lucru pe care ă le ţ
1. ţ în picioare, cu picioarele ş ă ş cu ţ la
nivelul umerilor. ţ ă mereu în partea ă celei în care
ochiul diverge. Astfel, ă ochiul stâng se întoarce spre interior, sau
ochiul drept spre exterior, trebuie ă ţ capul spre stânga.
151
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _

         
. . .
, . .
i
J
··.,,,". .....

,:·.1\
: .-;+ .
'.  
0.0 .: ./.:
ă ochiul se întoarce spre inte-
rior, ş ţ paleta în ţ
ă nasului,
153
ă ochiul se întoarce spre exteri-
or, ş ţ paleta înspre nas
• ă ochiul stâng ş Jn ă atunci ţ paleta pes-
te linia ă ş cât mai mult spre dreapta. ţ ă
ochiul drept, pe ă ă ce ş ţ încet padela înainte ş
înapoi, privind la unele detalii de pe ţ ş încercând
ă ă ţ asupra lor cât mai mult timp posibil.
• ă ochiul stâng se ă ş spre interior, ă ţ paleta
de linia ă spre stânga. ţ ă ochiul drept, în
timp ce ţ paleta spre centru ş înapoi, privind la unele
detalii de pe ţ ş încercând ă ă ţ asupra
lor, cât mai mult timp posibil.
• ă ochiul drept se ă ş spre interior, ă ţ paleta
de linia ă spre dreapta. ţ ă ochiul stâng, în
timp ce ţ paleta spre centru ş înapoi, privind la unele
detalii de pe ţ ş încercând ă ă ţ asupra
lor, cât mai mult timp posibil.
Acest ţ poate fi ă cu aproape orice element de
suport ş oricând este convenabil. ş ă mintea ă
ajusteze coordonarea ş oculari. ţ ţ pe
perioade scurte de timp, dar ţ frecvent.
_ LeoAngart _
152
ţ "trombonului" pentru ochi ţ
Acesta este un ţ sugerat ţ de dr. Janet Goodrich, în
minunata ei carte, ă ă ţ Vederii Naturale, din 1985. ş
cum ă ş numele, trebuie ă ţ un obiect înainte ş înapoi,
ş cum un trombonist ş ş ă instrumentul.
Mai întâi trebuie ă ă ţ trombonul. ţ o ă ase-
ă ă celei de tenis de ă dintr-un carton colorat. ţ pe ea
ş ţ colorate, pentru a ă atrage ţ ş a avea ceva in-
teresant la care ă ă ţ
• ă ochiul drept ş în ă ţ paleta peste linia
ă ş cât mai mult spre stânga. ţ ă ochiul
stâng, pe ă ă ce ş ţ încet paleta înainte ş înapoi, pri-
vind la unele detalii de pe ţ ş încercând ă ă con·
ţ asupra lor, cât mai mult timp posibil.
2. ţ ă partea ă a corpului spre dreapta, ri-
dicând ţ stâng spre tavan ş coborând ţ drept spre podea.
3. ţ ă ş apoi ţ ă spre stânga, ă în jos
ţ stâng ş ridicând ţ drept.
Privirea va ă tot timpul ţ stâng, indiferent ă se
ă coborât sau ridicat.
ţ asta de ş ă la opt ori.
Apoi ţ ş lucru, ă ţ drept. ă ochiul
drept se întoarce spre interior sau ochiul stâng spre exterior, ţ
capul spre dreapta, ţ corpul spre stânga ş ă ţ ţ drept.
,.'l1,
""1''1'1
. ., .
r
V
'""
"Ochiul lenes" sau amhliopia
,
Ambliopia
Ambliopia este ă ca fiind ţ ă ţ vizuale, care
ă ă ţ erorii de ţ ş ă ă obsta-
cole patologice din calea vederii. Aceasta este o ţ de origine ne-
ă în care vederea unui ochi este ă de ă creier. Re-
cent, s-a luat în considerare faptul ă ambliopia s-ar putea ă fie o
adaptare ă la strabism, caz în care unul dintre ochi ş
într-o ţ ş ă
Unii medici ă ă ă o ă ă de dezvol-
tare pentru diverse ţ vizuale. Experimentele ă pe ţ
ă ă pierderea timpurie a vederii (de la trei la ş luni) îm-
ă dezvoltarea ă tiparelor ş abilitatea de a vedea tridi-
mensional (vederea ă   Instalarea mai târzie a pierderii ve-
derii ă la ă ş cinci de luni) are ca rezultat reducerea sen-
ă ţ contrastului. Vaegan ş Taylor (1980) notau ă pierdereaved-
erii în primii trei ani de ţ ă ă în ă ovedere ă Pa-
ţ la care pierderea vederii s-a instalat mai târziu au suferit mai
ţ pierderi virtuale, iar ţ ţ ă vârsta de zece ani
nu au suferit nici opierdere. ă veni vorba, ţ dintre ţ aces-
tui studiu au prezentat ă ă ţ ţ ale vederii, ă co-
ţ optice ş ţ de Antrenare a Ochilor (tratament ortoptic).
Ambliopia se poate dezvolta ca urmare a mai multor cauze:
Ochiul deviat - ambliopia poate ă se dezvolte la copii sub
vârsta de 3ani, ă unul dintre ochi este deviat ş spre inte-
rior sau spre exterior), ca în cazul strabismului. În ţ netratate
se poate dezvolta o ă ă a ă ţ vederii, în doar câ-
teva ă ă
Ochiul defocalizat - când unul dintre ochi ă de miopie
ă iar imaginile apar în ţ ă la toate ţ (mai mult de 4
dioptrii), este foarte posibil ă se instaleze ş ambliopia. ţ cu un
154
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural

ochi suferind ele miopie ă pot dezvolta ambliop!e, ă nu se fac
ţ de Antrenare a Ochilor, chiar ă ă lentile corectoare.
Ochiulprivatde vedem - ambliopia poate ă ca rezultat al
acoperirii unui ochi ă ziua, pentru o ă ă ă în timpul stadi-
ilor timpurii de dezvoltare avederii copiilor.
Tratamentul medical folosit în prezent este acoperirea ochiului
bun, lucru la care, în timp, s-a ă stimularea ă aochiului, cu
ajutorul unor stimuli electrici ş chimiei. Strategiile folosite includaco-
perirea ă cu ajutorul unor plasturi adezivi ţ pe piele, pen-
tru eliminarea ă a luminii ş formelor. În ş scop se mai
pot utiliza lentile de contact negre opace, sticla ă ă ş alte filtre.
Ambliopia se ă în ă ş rareori ş face ţ
ă vârsta de opt ani. ă este implicat strabismul, adesea se reali-
ă o înlocuire ă a ş oculari, în încercarea de a
îndrepta ochiul, pentru ca ambii ochi ă ă ă imaginile îm-
ă Rezultatul este un aspect mai ă
Rata de succes în cazul plasturilor nu este foarte mare. Un stu-
diu, condus de Watson ş colaboratorii, în 1985, compara efectele unei
acoperiri pe termen lung sau pe termen ţ S-a descoperit ă 23%
dintre ţ ţ nu prezentau nicio ă ă ţ în ciuda tra-
tamentului adecvat ş riguros. Justificarea ă adesea pentru a ex-
plica ş metodei este ă pacientul nu aurmat întocmai ţ
nile. ş studiul descris mai sus s-a ă într-un spital, ş ă nu se
putea ca ţ ă nu respecte regimul.
Am lucrat recent cu o ţ ă de ş ani din Mexic, pe nume
Shara. Îi fusese ă cristalinul din ochiul stâng. ţ avusese
succes, dar fata dezvoltase o ambliopie ă în acel ochi. Ochiul ă
rea lipsit de ţ ă ş ă se deplaseze încet. Shara nu ă
dea la niciun fel de tratament medical. În final, ţ ă mai spere
ă va vedea ă cu ochiul stâng.
La început, Shara nu a ă la niciun fel de ţ Avea o
vedere ă de 20/20 în ochiul drept ş în ţ ă îl folosea în
ţ ă ţ copii ţ la seminar ă un ţ cu op-
totipuri. Într-un moment de ţ am dat jos un optotip ş i-am
cerut ă se uite la "E"-ul mare, cam de la ă cm ţ ă de ochi.
155
_."....- Lea Angart _
Fata arecun0scut litera. I-amcerut ă ş relaxeze ochii, acoperindu-i cu
palmele. Curând a putut ă ă rândul de 20/200 ş chiar 20/160, de
la ă cm. Afost o ţ ă ă   atât pentru mine
cât ş pentru mama ei, deoarece acumera evident ă ochiul ei putea ă
ă ă la Antrenarea Ochilor. În ziua ă   ă mai multe
ţ scurte, Shara putea ă ă cu ochiul stâng chiar ş litere mai
mici. ă lucru ă ş mai important era schimbarea aspectului ochiu-
lui. Acum avea mai ă ţ ă ş începuse ă ă ă ă de
ochiul drept dominant. Shara, cu ajutorul mamei sale, ă mai are de
ă ani de zile de exercitii. Vestea ă este ă acum ea crede ă este
posibil. În fond, ă cataractei nu ă retina, ă par-
tea ochiului care este ă cu vederea.
Problema cu abordarea ţ ă este ă este ă ş nu im-
ă mintea. În ţ ă   se ş ţ pentru aobliga ochii ă func-
ţ normal.
Principii de restaurare a vederii unui ochi ambliopic
• Mai întâi ţ gradul de vedere al ochiului ambliopic. Asta
se face cu ajutorul sforii ş markerelor.
• ţ ochiul ambliopic ă ă cu claritate, centimetru
cu centimetru, ă treptat acuitatea ă
Prima ă de hotar este atingerea ş punct de vedere
de aproape, pentru ambii ochi. ă va fi citirea cu ambii ochi.
ţ antrenamentul pentru strabism, ă este necesar,
pentru a obliga ambii ochi ă ă ă ă
Abordarea ă Ochilor ă includerea ţ în an-
trenament. Pornimde laideea ă ochiul are capacitatea de avedea na-
tural, ş ă trebuie doar ă facem a ţ cu el. În multe cazuri, im-
plicarea de ş ă ş laterale - ca, de exemplu, ţ
Brain Gym - sunt de mare folos în activarea diferitelor ţ ale
creierului, care sunt implicate în comportamentul coordonat adecvat.
Copiilor le place ă se ş   ş ă ţ Brain Gymsunt oactivi-
tate folositoare, prin faptul ă fac ş ţ ă ş distractive. S-ar
putea ă dureze mai mult timp, iar ţ ă ă ă de
mai multe ori pe zi. Dar recompensa ă ă - claritateavederii.
156
ţ culorii
ţ culorii poate fi ă
Antrenarea Ochilor ă ţ de ţ de cu-
loare din spectrul comun ş prin încurajarea ţ
din ce în ce mai fine a ă Se fac ţ care folosesc
culori, ş astfel o mai ă ţ a modului în
care acestea ă Abilitatea ă de a percepe culorile este
unul dintre lucrurile care fac lumea atât de ă Culorile nu sunt
doar frumoase - ele sunt ş extraordinar de utile. Culoarea unui ă
ă ă ă este copt sau nu. Ecranele color, ţ ă ţ sau re-
viste, ă atrag ţ Culorile sunt ţ în ă In fiecare ano-
timp se ă un nou set de culori.
ţ de ţ a culorii ă aproximativ 8%
din ţ ă Se crede ă sunt ş   de obicei, din
partea bunicului pe linie ă ţ de culoare ă ş
verde poate fi mult ă ă ţ ă cu ajutorul ă Ochilor.
Studiul ş ţ al culorii începe cu marea lucrare alui Newton,
Optick (1704). Aceasta este o lucrare ă   care ă ex-
ţ lui Newton la Trinity College, în Cambridge. Optick ţ
cele mai speculative gânduri ale lui Newton asupra ţ dintre fizi-
ă ş om, prin ţ Universului. Newton a ă ă lumina ă
este ă ă din toate culorile spectrale. Teoria ă aundelor a
clarificat faptul ă fiecare culoare corespunde unei anumite ţ
Thomas Young (1773-1829) apropus teoria ă (1802),
ce ă ă ă trei culori primare. Omul de ş ţ ă
Herman von Helmholtz a dezvoltat ş mai mult ideile lui Young - Ş
astfel acestea au devenit teoriaYoung-Helmholtz. ă trei receptori
sensibili laculoare (celulele cu conuri), care ă respectiv la ş  
verde ş albastru. Toate culorile sunt ă ca un amestec de semnale
157
_________LeoAngart _
ale celor trei receptori de culoare. ă ţ acesta este ş
principiu din spatele ecranului calculatorului. In limbaj tehnic, acesta
este cunoscut ca sistemul de culori RAV.
Teoria culorilor complementare
Fiziologul german Edward Hering nota ă ş ş verde nu sunt
ă ă simultan, ş culoarea ş nu este ă fo-
ă Culorile sunt fie ş fie verzi, dar nu ă ş lucru
este valabil pentru albastru ş galben. ă ţ l-a condus pe
Hering ă ă teoriavederii culorilor complementare (1920-1964).
Spre ş anilor '50, Leo Hurvich ş DorotheaJameson au
oferit multe ţ ca suport al ideii ă ţ culorilor ă
un rol important în procesarea ţ cu privire la culori. Au fo-
losit o ă de anulare a ţ (se ă ţ stimulu-
lui, ă când acesta devine alb), pentru a determina sensibilitatea
ă a canalelor complementare ş ş albastru-galben.
Se crede ă aceste canale ş ş albastru-galben) codea-
ă doar ţ de ţ ă Un canal independent al ă co-
ă ă ă ţ ţ ţ este reprezen-
ă ca o ţ a lungimii de ă atunci vedem ă un stimul cu o
lungime de ă ă ă (sub 550 nm) ă sau ovite-
ă ă ă de reactie din partea celulei. In contrast, un stimul cu olun-
, . gime mare de ă
Conuri eonuri Conurl
albastre verzi ş (peste 550 nm) produce
. .. ţ sau viteza cres-
ă de ţ neurona-
ă Când o ă fotosen-
ă ă la o por-
ţ a spectrului cu ex-
ţ ş la ă ţ
... cu ţ spunem ă
. este un neuron al culori-
lor complementare.
Nervii ce conduc impulsurile la creier
158
----- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
Desco,erirea neuronilor culorilor complelT'entare în sistemul
vizual ne spune ă ţ receptorului ţ   este ă
într-un mod opus, la niveluri post-receptorale. Cu alte cuvinte, cele
trei clase de celule cu conuri sensibile la culoare sunt "legate" împreu-
ă într-un asemenea mod, încât sunt antagonice spectral. ă pro-
cesare ă se petrece foarte devreme în sistemul vizual, la
nivelul celulelor orizontale. S-a stabilit ş ţ ă ţ cromati-
ă este ă de neuronii ş ş albastru-galben, care sunt de
asemenea ţ în ţ de ţ de culoare ş
Nu este clar ă ă ţ referitoare la ă este ă
de ă ş neuroni, sau de ă o ă ă de celule necom-
plementare coloristic.
Distingerea ţ
ţ ş cea mai ă lungime de ă a luminii, cu
cea mai ă ţ ă posibil de sesizat de ă ochiul uman. Obser-
ă ă ă o ş ă a ă ţ la ş produ-
când o capacitate ţ ă de distingere a ţ în zona
verde - galben - portocaliu - ş Acest lucru este extrem de impor-
tant, pentru ă multe alimente ş fructe ne ă ă sunt bune de mân-
cat, prin faptul ă ş ă culoarea. Putem vedea imediat ă o
ă ş ă este sau nu ă în ţ de culoarea pe care o are.
Filmul color este un aranjament complex al filtrelor celor trei
culori primare. Pelicula color de tip Kodachrome poate reproduce
ă complexitatea culorilor din ă
Vederea culorilor este foarte ă ş nu poate fi ă la
simple teorii. Culoarea nu depinde doar de lungimile de ă ş de in-
ă ţ ci ş de ţ de intensitate dintre regiuni ş ă tipar-
ele sunt acceptate ca reprezentând obiecte cunoscute. Asta ă un
nivel înalt de procesare în creier, lucru foarte dificil de cercetat.
Ochiul tinde ă accepte albul nu ca pe un amestec aparte de cu-
lori, ci ca pe iluminarea ă Astfel, ţ farurile unei ş ca
fiind albe pe un drum de ţ ă - dar în ş unde prin ţ
luminile albe ă acelea ă aproape galbene, ş ş
159
_________ LeoAngart _
lucru este valabil ş în cazul luminii ă Asta ă ă orice
ţ ca punct de reper pentru culoarea alb se poate modifica. ş
tarea ş ş culorilor normale este un factor important în per-
ţ culorilor.
ţ ţ culorilor
În mod ă   confuzia ă dintre ş ş verde nu a
fost ă înainte de ş secolului al XVllI-Iea, când chimis-
tulJohn Dalton adescoperit ă nu putea distinge anumite ţ în
ţ de culoare, ş ţ puteau face asta cu ş ţ ă Testele de
vedere a culorii depind de capacitatea de a izola culoarea ca o ă
ă ă ă de identificare. ă stabilit acest lucru, este simplu de ă
tat ă o ă are abilitatea ă de a distinge între culori,
sau ă vede ca fiind o ă culoare, ceea ce ţ percep ca fiind
culori diferite. Emult mai ă sensibilitatea ă la anumite cu-
lori, decât ţ ă a unei culori.
ă ţ luminii ş ş verzi necesare pentru armonizarea
cu un galben monocromatic ă cea mai ă ă ă
pentru ţ de culoare. Lord Rayleigh a descoperit, în 1881, ă
oamenii care confundau ş cu verde cereau ointensitate mai mare
de ş sau verde, pentru a se asorta cu galben. S-a creat astfel un ins-
trument special, numit anomaloscop, pentru testarea acestei defi-
ţ de culoare. Acest instrument ş faptul ă galbenul este
mereu ă ca un amestec de ş ş verde.
Motivul din spatele ţ de ţ a culorii ş
nu este clar. ş   ţ cu anomaloscopu1 ă ă anomalia cu-
lorilor nu se poate datora ă la culoare. Convingerea ă
este ă ţ de ţ aculorii se ă unei reduceri asen-
ă ţ unuia sau mai multor receptori de culoare (celule cu conuri)
din ă   poate prin pierderea ţ ă a ţ Pot exista mai
multe cauze, dar nu se ă reducerii ţ   pentru ă  
altfel, anomaloscopul nu ar ţ ţ ă de ţ
a culorii ş este mai ă ointerpretare a ţ sen-
zoriale furnizate cortexului vizual care ă vederea culorilor.
160
-- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Testul tipic folosit peNru ţ ă a culorii !o-
ş este testul "Ishihara".- Acesta ă în puncte ă ş de
diferite culori, în care ţ greu de sesizat pentru persoanele cu
ţ ă de ţ aculorii ş sunt folosite pentru a ă
tui numere. ă aceste imagini sunt scanate cu un program grafic ş
variabila de ţ ă este ă cu aproximativ +70, o ă cu
ţ ă în ţ culorii ş va vedea clar numerele obs-
cure. ă   poate fi posibil ă ă ochiul ă ă culorile
care sunt confuze ş apoi ă observe cum acestea devin mai distincte,
ă ă mai ţ ă distorsiune de ă
.
Capacitatea de a eticheta culorile este, ă la un nivel, o abili-
tate ă ţ ă Pe ă ă ce ş   ă ţ ă ă ă culorile, în
ş mod în care ă ţ ă ă ş orele pe un ceas. Pentru
unii, acest proces de ă ţ nu este complet, ş încât antrenarea
ţ culorilor poate fi ă pentru a se ă ă ţ ţ
Graficul de mai jos ne ă modul în care oamenii cu ţ
ă ă culorile. Fiecare ă ă ă o identifi-
care ă ă cu succes. ţ observa ă ă multe linii între albastru
ş verde, ş între galben ş portocaliu. Spectrul albastru-verde este cel
care ă cele mai mari ă ă de cap persoanelor cu ţ ă ă de
ţ a culorilor ş Culorile turcuaz sunt confundate cu
gri, mai ales ă intensitatea culorilor este ş
V' ..... .
. Culori normale
pen::epJie
Protanormalie. DeficienJi
Verde. Albastru/Verde apare gri
sau neclar
DuateraOlIl'lIlBlie. Verde apare
neclar apropiat de gri
Protanopie. Albastru este recu-
noscut spectrul verde este
ă ca gri
DeDteranDpie
Verde apare gri
Lungimea de unda (nmJ
_________LeoAngart ---'- _
ă ă al spectrului produce ş el probleme. Culorile ro-
ş   sau ş sunt adesea confundate cu maro. ş cumve-
ţ pe graficul de mai sus, atât protanomalia cât ş deuteranomalia
pot distinge toate culorile, dar cu mai mici ţ între ele.
Eposibil ă ă ă ţ ă deosebire, prin antrenarea per-
ţ culorilor ş exersarea ă ţ de etichetare. Cele mai multe
ţ de ţ de culoare sunt pe linia ş   Acest tip
de vedere de culoare este unul din cele ă tipuri principale legate
de lungimeade ă aluminii. Lumina ş cu lungime mare de ă
- protanomalia - poate însemna, de fapt, o protanopie ă în
care este ă ş culorii albastre. ş cu ă
ţ spectrul verde este perceput ca alb sau gri, ş orice se ă în-
tre verde ş ş poate fi recunoscut doar în ţ de ă sa,
ori de context. Fiecare ă le apare celor cu protanopie ca un sistem
de cu ă ş ţ diferite pe fiecare ă
Incazul protanomaliei, care este mai des ă sunt recunos-
cute majoritatea culorilor. Partea spectrului care, în mod normal, apare
albastru-verde este ă de persoanele cu protanomalie ca fiind
ş sauavândoculoare imposibil de distins. Complementaralui al-
bastru-verde - care este ş   - va ă ş ea ă
Lumina verde cu lungime de ă medie poate însemna deute-
ranopie, în care partea spectrului - care este în mod normal ă
ca fiind verde - apare gri. Culoarea ă lui verde - violet-
ş - apare ş ea gri sau ă
ţ cea mai ţ ă este deuteranomalia. În acest caz
nu ă nicio parte a spectrului care ă ă gri, dar partea verde a
spectrului (care în cazul deuteranopiei apare gri) poate ă indis-
ă ş ă de gri. Protanomalia ş deuteranomalia sunt mai
simplu de corectat decât mai severele protanopia ş deuteranopia.
Cele din ă au mai ţ ţ cu care se poate începe, ş ă
ă mult mai ă ă
ă culorilor
Unii oameni au ă ţ în a distinge ţ unei culori.
Acest ţ ă ă abilitatea de a vedea ş eticheta culorile
unor materiale diferite ş în ţ diferite de ă
162
---_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
. ]. ? ă din zi ă ţ toate ţ unei culori pe care
deJa o ş ţ De exemplu, una dlOtre culorile primare, ş albastru
sau galben. '
2. ă ă ţ toate ţ diferite de verde pe
care le ţ gasi.
3. ÎnU:'O zi ă ţ toate exemplele de culori secundare pe
care le ţ Culorile secundare sunt portocaliu, verde ş violet.
4. ţ ă ţ ş ă ă ţ toate nuantele de
gri pe care le ţ ă '
5. ţ la ţ de maro ş culori ă precum ocru,
siena ş culoarea lutului ars.
ţ cum ă culorile în lumini diferite. Cum ă ma-
roul ţ în ţ cu aspectul ă la apus? Cum ă în-
tr'O zi ă ă ş identificarea culorilor ă ă ş ă
ă de a le Omare parte a ă ţ de per-
ţ a culorilor se datoreaza ă de culori pe care le dis-
ţ Dezvoltând din ce în ce mai multe ţ de ţ ă cu
dlStingerea unor ţ din ce în ce mai flOe, ţ ajunge, în cele din
ă la o mai ă ţ a culorilor.
Potrivirea culorilor
Când ă ţ abilitatea de a distinge mai multe culori, cu
ajutorul ţ de mai sus, ţ începe ă ţ culorile din-
tr'O cutie cu acuarele. ţ chiar ă ă ţ ţ mai multe despre modu-
rile diferite în care ţ organiza culorile.
1. ţ nume culorilor ş ţ un prieten ă le verifice pentru
voi. ţ nevoie de verificare, pentru a progresa.
2. ţ culorile în ordinea ă ţ astfel încât ă ţ nu-
ţ mai deschise la un ă ş ă ţ progresiv spre ţ din
ce în ce mai întunecate. ţ ă ţ ţ de ţ cât mai
mici posibil. ţ   ă în special cu culorile albastru/verde ş ş violet,
întrucât acesteasunt cele pe care le ţ cu cea mai mare dificultate.
3. ţ potrivind diferitele materiale ş aranjându-Ie în
ţ de intensitate. ţ ă ţ cu materiale textile ş potri-
ţ fire de ţ ă la culoarea materialului.
163
_________LeoAngart _
ţ fire de ţ ă ş ţ   în ordinea ă ţ ş nuan-
ţ ţ creativi ş ţ orice alte lucruri. Cu cât ă ţ mai
mult, cu atât e mai bine.
Lucrul cu culori
Pentru adistinge mai bine aculorile, este foarte folositor ă ex-
ţ fie cu acuarele, fie cu culori pastel. Scopul este ă ţ
ţ modul în care ă culorile ş mai ales, felul în care ă
ţ de culoare se ă diferit în ţ de ă dar în
ă vi se cere cel mai mult ă ş ţ culorile reflectate de
ţ ă
ţ   ă cu culorile primare
Toate ţ posibile de culoare pot fi ţ din cele trei
culori primare - ş galben ş albastru. ş ă primul pas este ă ă
ţ cu aceste trei culori primare. ţ cel mai ă gal-
ben posibil. Probabil ă se ş galben crom, sau galben ă
tor. Acest pigment va produce cel mai ă galben posibil. Pic-
ţ mostre din acest galben, pe o ă de hârtie ă ţ
cu diverse ă ţ de galben - de la 100%, ă la doar 1%, sau un
galben atât de palid, încât ă fie aproape imperceptibil; Acum ţ
aceste mostre de culoare în lumini diferite ş ţ cumse ă
ţ ă ţ ş ţ de galben pe hârtie gri neu-
tru ş ţ cum se ă culorile, în ţ cu ş cu-
lori aflate pe fond alb. Când ţ pastelurile, ţ ă ţ in-
ă ţ diferite de galben sau negru, pe hârtie maro. ţ cum
acest lucru ă modul în care apar ţ de galben. Apoi în-
ţ ă ă ţ ă ă între toate culorile de test de ă acum. Fa-
ţ la fel cu culorile primare ş ş albastru. Unele dintre culori vor fi
ş de recunoscut, pentru altele s-ar putea ă fie necesar ţ efort.
ţ   ă cu culorile secundare
Culorile secundare sunt ă prin amestecarea unor ă ţ
egale din cele trei culori primare. Mai întâi, ţ ş ş galben
ş ţ ţ o culoare portocalie ă Apoi ţ gal-
ben ş albastru, pentru acrea verde. În cele din ă ţ ş
i64
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
ş albastru pentru a pro1uce violet. Acum ţ mostre ale trei
culori secundare ş ţ un spectru de ş culori. ţ hecare
din cele ă culori ş ţ   în ă ţ diferite. Obser-
ţ cum ă
ă proiect este ă ă ţ ă o culoare de fiecare
parte a celor ş culori pe care deja le ţ Asta ă va oferi un cerc
de ă culori. Acum ţ începe ă ţ cumse ă
toate culorile la un loc. ă ţ ţ ă ă oculoare între
fiecare dintre cele ă culori pe care le ţ deja. ţ ob-
ţ amestecuri ş mai fine între culori.
ţ   ă cu gri ş negru
În continuare, ţ o serie de mostre de gri ş negru, pentru a
ă putea face o idee asupra modului în care se ă pigmentul
negru. ţ ă ţ pot ă diferit, în ţ de puritatea
lor. ţ ă ţ ţ de gri ş ţ colorate în ţ de
intensitate.
ţ   ă cu maro ş culori ă
Marourile sunt amestecuri de ţ de portocaliu ş negru.
ţ ă ţ portocaliu ş negru în ă ţ egale ş apoi
creati ă culoare într-o serie de nuante din ce în ce mai deschise.
ţ   ă cu culoarea lutului ars, siena ă ş ocru. ţ intensi-
ă ţ diferite. ţ ş ţ ţ de maro, cu alte mostre
de culoare pe care le ţ în ţ
ţ prin ă de mici ă ţ de violet ş
ş la maro ş ţ cum ă asta culorile. ă acum ar
trebui ă ţ ţ deja ţ apar ş cum ă culorile ă
Amestecarea culorilor
Pentru ţ problema e posibil ă fie identificarea ţ
ilor care se ă între albastru ş verde. Aceasta este cea mai ă
ă pentru ochii cu protanomalie. Pentru a ă dezvolta abilitatea de
a identifica aceste culori, luati ofoaie mare de hârtie (A3) ş ţ
ocutie mare, cât aproape ă pagina. Apoi ă ţ ţ ă cutie în
165
_________LeoAngart _
zece nivele de sus pânil. jos. Apoi ţ zece coloane verticale, astfel
încât ă ţ o ă cu o ă de ă
ţ ă din ţ din dreapta sus cu 0%, apoi ă
tul de sub el cu 10%, apoi sub el cu 20%, etc. ţ la fel ş orizontal.
La ş   ţ avea o foaie care are ă ţ progresive din coltul
din dreapta, ă în ţ din stânga ş de sus ă jos. '
Apoi ţ o ţ de ţ de gri pe margine. Asta ă
va oferi posibilitatea de acompara intensitatea. Acum ţ fiecare
ă cu culori. ţ ş prin a avea un grafic de culori, care ă
ă amestecul gradat de verde ş albastru. Diagonala din coltul
dreapta sus ă în stânga jos include toate culorile pe care ă
exersati ă le identificati.
, ,
ţ un alt grafic, folosind ş ş violet. Aceasta este culoarea
ă pentru albastru-verde, o ă ă unde trebuie ă ă
ţ capacitatea de a distinge ţ mai fine.
Aranjarea culorilor
ă alt ţ care este util pentru aranjarea mostrelor de
culoare, în ordinea ă ţ Acest ţ ă va dezvolta abilita-
tea de etichetare ă a culorilor. ţ   s-ar putea ă ţ nevoie
de ajutor din partea cuiva care are o ă ţ a culorilor, pen-
tru averifica aranjamentul.
ă ţ mostre din culorile pe care le-ati folosit în exercitiile an-
terioare. În mod alternativ, ţ folosi o de mostre Munsell
(disponibile pe http://munsell.com). Scopul exercitiu este ă
ţ m?strele în ţ de intensitatea lor. ţ o ţ spe-
CIala culorilor care au ş intensitate, dar ţ diferite. ă ex-
ţ astfel limitele ă ţ de a distinge culorile.
Acum ţ merge mai departe, la potrivirea ş aranjarea
diferitelor tipuri de material. Acestea pot fi ă de material textil
ă ţ de ţ ă   etc. Potrivirea ţ de cusut la culorile materialelor
tile este un mod foarte bun de antrenare a ţ culorilor. Este un
joc pe care îl ţ juca oricând ţ
166
Cei cu vederea ă
Ce se poate spune despre cei cu vederea ă
Problemele de vedere ă foarte mult, existând ş persoane
care nu au absolut niciun stimul vizual. ş   ţ oameni conside-
ţ orbi în mod oficial au, de fapt, ooarecare ţ aluminii ş pot
beneficia de pe urma ţ de Antrenare a Ochilor. ţ dintre
cei care percep oarecumlumina - ă cei care ş dau seama când ezi
ş când e noapte ş recunosc lumina ă - ş pot ă ă ţ
vederea ş pot ajunge ă ă obiecte. Clara Hackett, un profesor
de Antrenarea Ochilor, care alucrat între anii 1940 ş 1950, a raportat
ă din opt oameni cu care a lucrat ş care doar percepeau lumina, un
ă a putut reveni la ă ţ normale, iar patru au ajuns ă recu-
ă obiectele. Doar trei dintre ei nu au avut nicio ă ă ţ
Oamenii care percep obiectele - ă pot identifica elemente
de ă sau oameni în ş - ş pot adesea ă ă ţ ă
ţ vizuale. Clara Hackett, a raportat ă din paisprezece oameni care
aveau o oarecare ţ a obiectelor, opt ş ă ă vederea
ă ş nu au mai fost ţ "orbi". Din treizeci ş patru de oa-
meni care erau ţ ţ pentru a putea munci, ş
au putut munci din nou, în vreme ce ţ opt au prezentat ă ă ţ
ale ă vizuale. Zece nu au avut nicio ă ă ă
sunt ş ş minunate; ă cel ţ posibilitatea
ă ă ţ Evenimentele traumatice care conduc la diagnosticul
pierderii vederii pot ă o ă ă ă nici o ţ ă ş nu
ă ţ ă ţ de Antrenare a Ochilor vor ţ  
ă ş posibilitatea ca vederea ă se ă ă ţ ă ş chiar ă
se stabilizeze. Oricare ar fi gradul de vedere din prezent, de ce ă nu
ţ   timp de o ă   ă tehnici? ă ă o ă nu
167
_________ LeoAngart _
ţ siguri ă vi se ă ă ţ ş vederea, sau ţ ă doar ă
ţ   ţ ă o ă ş în acest fel nu ţ mai avea
îndoieli. Va fi clar ă vor fi sau nu semne clar de ă ă ţ
ş ţ luminii
ă nu ţ lumina deloc, atunci primele eforturi trebuie
ţ ă acest lucru. Tehnicile sunt foarte simple. Când soa-
rele ă ş   ţ cu pleoapele închise spre soare, un minut sau
ă   de zece ori pe zi. Când ă ţ capul spre soare, ţ ţ
ă acestuia. ş ţ capul încet dintr-o parte în alta, ă în
ţ ă cu ochii ş în ţ soarelui. Energia ă este
ă ş ă va ajuta ă ă ţ ochii. ţ în ţ ă   cât timp
ţ cu ochii ş
ţ ă ochii
Relaxarea este un aspect important al ă Ochilor. Pen-
tru a ă folosi palmele, ţ ă mâinile ă cu putere, ca ă se
ă ă ţ peste pleoapele închise, ă ă ă atingeti ochii.
Degetele sunt ş pe frunte. În timp ce ţ asta, ţ ă ă
ţ cumar fi ă ţ lumina. ţ ă la lucruri pe care vi le
ţ cu ă
Se ş ă vizualizarea ă conexiunea minte/trup. Princi-
piul de ă este ă energia ă gândul- deci, cu cât ă ţ
mai multe, cu atât mai bine.
ă ă printre ţ voastre
ţ chinestezic ă este mult dezvoltat ş este folosit pentru a
ă orienta în ţ Mâinile - ş   mai ales, vârfurile degetelor - sunt
foarte sensibile la energie. ţ ă ţ ă ţ cu mâinile ener-
gia ă de oameni ş obiecte. De exemplu, majoritatea oamenilor
pot detecta energia ă de diverse culori. ţ mostre de ă
mea unor semne de carte, cu culorile primare ă ş   al-
168
_ ă ne ă ă ţ vederea, in modnatural
----
ş galben) ş cu culorile secundare (portocaliu, verde violet),
ca Ş cu negru ş alb.
A Mai întâi, ţ cum ţ ţ culoarea ă   ă
mana,   peste ţ ţ negrul. Acum ţ ţ
albu! Ş ţ ţ ţ peste fiecare culoare ş ţ ţ
pe rand. Acum ţ ă ă ţ fiecare culoare, ă ceea ce ţ ţ
ş ş obiectelor
ţ cu ceva foarte simplu, ca de exemplu încercarea de a
distinge ă degete în ă ţ de aici ş ţ limitele
viziunii. Cât de mult ţ vedea în dreapta? Cât de jos ă ţ vedea
degetele? Asta s-ar putea ă dureze mai mult, ş ă ţ exer-
ţ într-un joc pe care ă ţ zilnic. în cele din ă   s-ar putea ă
ţ cele cinci degete ale mâinii, la olungime de ţ   în ă
ţ de energizare de la pagina 111, ca ş ă de soare
ă ochilor, ă ă ă ă ţ de energie. ţ ă ţ
ş ţ ş ă ş ţ obiectele într-un mod în care nu ţ mai
ă ă acum. Astapoateînsemna ă ţ abilitatea de avedea
obiecte mari, precumcase sau ş   sau poate ţ ş ă ă ş ţ
în libertate ş ă ţ ţ ca o ă care ă doar de miopie.
169
Ochi de vultur
Acuitate ă de peste 20/20
În timpul ţ cu arcul, ţ au descoperit ă vederea
ţ ă ă se ă ă ţ ă atunci când urmau calea ă
ţ cu ochii în stare ă ă ă nu numai ă ă
ă ţ ş focalizarea, dar întinde vederea ţ ă ă la normal - ş
mai departe.
ţ ă ă ă ă ţ ţ vederea, chiar ă deja ţ exce-
lent. Îmi amintesc un seminar din Istambul, unde se aflau ş oameni
care aveau vedere ă ă Participau la seminar, pentru ă
doreau ă   ş ţ ă vederea în ă stare. Aveam o ă
ă asupra Strâmtorii Bosfor, ş ă am sugerat ă ne ă cu
ă ţ noastre vizuale. ă o ă pe care o ţ folosi pen-
tru a ă extinde vederea mai departe de 20/20. Mai întâi, ţ ceva
care se ă mai departe decât ţ nevoie ă ţ În acest caz ne-am
folosit de ă de pe malul asiatic al Strâmtorii Bosfor. Apoi, ţ
ceva mai aproape. ţ descoperi ă ochilor le va fi mai simplu ă se
concentreze asupra obiectului mai apropiat. Efectul este ă ă
ă ţ cu privirea ă ă obiectului aflat mai departe. Ochii ă
vor urma ţ ă ă ţ ţ mai departe decât ţ
vedea în mod normal, ă ţ ş ă ă ţ ţ ă ţ vizuale.
Echipele de salvare care ă deasupra zonelor ă în-
cercând ă descopere persoanele pierdute sau cu probleme, folosesc o
ă ă în timp ce se ă asupra unor obiecte din ce
în ce mai mici. Oamenii ţ în ş care au cele mai bune
rezultate, au strategii ă ă
În timpul Primului ă Mondial, ă ţ care pilotau avioa-
ne nu aveau instrumente care ă   ajute ă se ghideze, ş ă trebuiau
170
_____ ă ne ă ă vederea, în modnatural
----
ă SP. bazeze pe ovedere ă Cei mai dl' succes ţ vedeau ă la
zece .id.lometri pe cer. Ochii se ă la doar câteva sute de metri în
ţ ă nu ă ţ ţ mai departe. ş lucru este val-
abil ş când ţ o ş ă ţ   ă ochii ă la orizont, de-
a lungul drumului, ă la ş din ţ ă - ş mult mai de-
parte. ă ţ   ă ochii ă ă peisajul. ţ vedea ă vederea vi se
ă ă ţ ş
ă sunt un alt grup de oameni care au strategii naturale,
pentru ovedere de ţ Un ă va scana terenul înainte ş va
observa diferite ă cum ar fi câteva frunze dintr-un copac
care nu se ş ă în ţ ă pentru ă acolo se ascunde o ă
ă ţ ă spun ă se ă ă lucruri care nu sunt acolo.
ţ lor sunt atrase automat de lucrurile care sunt diferite, iar ochii
li se ă spre acel punct ş se ă în mod automat asu-
pra unor detalii minuscule. Eun proces de ă ă în care
mai întâi ţ un copac, apoi o ă ă apoi un ă
nunchi de frunze, apoi doar o ă ş chiar vârful frunzei. În timpul
acestui proces ochii vor ă automat unde vi se ă ţ
Cu alte cuvinte, mintea ă ţ în care vor ă ă ochii.
Un alt mod de exersare avederii la ţ ă este ă ţ teh-
nica privirii la ceva care este mai departe decât ceea ce ţ ă ţ
Ochii vor încerca ă se concentreze asupra obiectului aflat la ţ ă
Când ţ privi înapoi la obiectul pe care ţ ă   ţ ţ obser-
va ă ochilor le este mult mai ş ă   observe. ţ ă expe-
ţ ă în timp ce ţ ţ semnele de ţ care sunt
foarte ă apoi cele care sunt în imediata apropiere ş ţ ob-
serva ă vederea începe ă ă puncte mult mai ă decât
înainte. Asemenea ţ de ă din Primul ă Mondial,
care ş ă ă în mod deliberat ă la zece kilometri în ţ
ochii ş vor ă la ş strategie ş vor începe ă ă
lucruri la ţ mari.
ă ţ ă ţ ochi de vultur, ţ   ă cu câteva din-
tre ideile descrise aici. ţ din asta un joc pe care ă   ţ mereu,
indiferent ă ţ ţ sau doar ă ţ
171
_________LeoAngart _
ţ pentru ă ă ţ vederii
la ţ ă
ă ţ   ă pentru acest ţ   ă cu ajutorul
palmelor, timp de câteva minute.
1. ţ un optotip sau un text cu caractere de diferite ă ş
ş ţ   nivelul ochilor, în lumina zilei. ţ în picioare,
suficient de departe de optotip, astfel încât literele ă fie se-
parate, dar neclare.
2. ţ o pendulare ţ ă de optotip, ş   ă capul ş
trupul mult într-o parte, apoi în ă neprivind nimic în
mod deosebit. Optotipul sau textul vor ă ă se ş oda-
ă cu voi.
3. ţ ă ţ ş ş ţ balansul de la cincizeci
cmpe o ă aoptotipului, lacincizeci cmpe latura ă
ă ţ partea de sus a optotipului ă ă chiar pe sub linia
ă de vedere, astfel încât ă nu ă ţ cu ă la
el. ă ţ ă ţ în a ă imagina ă ş în-
ţ ochii pentru un moment, în timp ce ă ţ ş
ş se va realiza mai ş
4. ţ pendularea la ă ş cinci cmîn fiecare parte a
optotipului, apoi la cincisprezece cm, apoi la cinci cm, de
fiecare ă ă marginea de sus în ş ă
dintr-o parte în ă ţ   ă ă ţ pe parcursul
întregului ţ ş ă ţ câteva ă de ă cu
ochii ş din când în când,   ă ş în
timp ce o ţ
172
Ochelarii de soare
Ochelarii de soare
Cumau ă ochelarii de soare? ă fie ă progresului teh-
nologic ş ă plasticului? Sau a fost o ă ţ ă a modei?
Se presupune ă motivul pentru care ă de soare este ă
ne ă de expunerea la raze ultraviolete. In ultimii ani, lumina
ultravioleta a ajuns ă fie ă ă drept ceva periculos. ş ome-
nirea a evoluat sute de mii de ani, ă ă ajutorul ochelarilor de soare.
ă ne ă ă simpla purtare aunei ă ă reduce expunerea
la razele ultraviolete cu 34%.
Lumina ă a anilor 1920 ş 1930, inclusiv spectrul ultravio-
let, a fost ă cu succes în tratarea anumitor boli precum!Ubercu-
loza, artrita ă eczemele, herpesul, astmul ş altele. In 1903,
Premiul Nobel pentru ă afost înmânat lui Niels Finsen, din Da-
nemarca, pentru crearea cu succes a tratamentului cu raze ultravio-
lete împotriva tuberculozei. Finsen a mai folosit lumina ş pentru alte
probleme ale pielii. De exemplu, lumina ş previne formarea cica-
tricelor, ca urmare avariolei. Razele ultraviolete sunt spectrul imediat
inferior luminii vizibile ş sunt ă ţ în trei benzi.
Ultravioletele de energie ă numite IN-C, se ă în zona
dintre 100-290 llm. Acestea sunt întâlnite doar în ţ speciale, ca
de exemplu sudura cu arc electric sau ă pentru sterilizarea ger-
menilor. Întrucât corneeaabsoarbe aproape orice ţ sub 290 llm,
sunt necesare echipamentele de ţ precum ă ş de ă
sau ă ţ de sterilizare specifice. ţ ă ţ în ă ă
- este ă
Ultravioletele de energie medie, numite IN-B, se ă în
aria dintre 290-320 T]m. Corneea absoarbe mare parte din ă arie,
iar cristalinul preia restul. Doar un singur procent ajunge la ă
173
_-------- LeoAngart _
UV-B ă arsuri. ş tot ele sunt cele care ă sinteza
vitaminei Dş ţ calciului ş aaltor minerale. ă ă
ă UV-B pot fi ş un factor în formarea cataractelor corticale.
Ultravioletele de energie ă ă numite UV-A, se ă în
aria dintre 320-380 llm. ă ă este ă cu bronza-
rea ş cu ţ fotosensibile, care ţ ă procesul de oxidare, aso-
ciat cu radicalii liberi ş formarea cataractelor. Cristalinul absoarbe mai
mult de ă din razele UV-A care ă în ochi.
Eimportant ă fim ş ţ ă orice fel de ă nu doar lu-
mina UV, va ţ o ţ ă în ochi. Pentru a evita ca
acest lucru ă se întâmple, ar trebui ă ă în întuneric total. Emai
simplu ă combatem daunele, luând suplimente de vitamina C. Expu-
nerea la lumina ă este ţ ă pentru ca organismul nos-
tru ă ă ţ
Purtarea ochelarilor de soare poate fi ă ă ă ţ
într-un mediu cu ă ă ă De exemplu, ă
ă ă ă circa 80% din lumina UV. În ţ ă ochelarii
de soare sunt ş accesorii binevenite pentru sporturile de ă
Cantitatea de raze UV care ajung la ochi depinde de anotimp ş
de mediul ă De exemplu, peste 90% din lumina UV inci-
ă trece prin stratul de nori. 95% din lumina UV ă pene·
  ă apa, din care 50%ajunge ă la oadâncime de doi metri. Prin
urmare, ă ă ţ doar cu ă ş tub de oxigen, într-o zi
ă ă ţ bronza.
;,_ .... ţ
ţ

;HI' n
'.
Umoarea __
Cristalin
Umoarea ă ---
174
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Ochelarii de soare ar putea ă fie necesari ş ă ţ în va-
ţ ă într-o ă parte a lumii. De exempiu, ă ţ ă ă din Lan.
dra înJamaica, va trebui ă ă ţ ochelarii cu voi, pentru ă ochii nu
ă sunt ş ţ nici cu intensitatea luminii, nici cu razele ultraviolete
din timpul unei zile însorite în Caraibe. ă ţ ochelari de soare
tot timpul, ă ţ ochii ă ă ultrasensibili la ă ţ
observat acest lucru, ă ţ purtat lentile care se ă automat în
ţ de intensitatealuminii. ţ oameni ă ă ă ce dau
ochelarii la o parte, îi dor ochii din cauza luminii. Purtarea de ochelari
din ce în ce mai puternici poate deveni un lucru ă ă
ţ ţ ă ochii ş sunt ţ pentru ă ş ă fil-
trarea ă a luminii ă cu proiectele naturii. Oamenii
care ă ochelari de soare ţ pentru perioade îndelungate
de timp, tind ă dezvolte osensibilitate ă ă la ă la fel ca atun-
ci când ţ într-o ă întreaga zi ş ş ţ dintr-o ă ă în
lumina ă Ochii ă dor din cauza luminii, ă vi se ajus-
ă Acesta este un proces natural de adaptare.
Îmi amintesc de o ă la un seminar din Vancouver, care
ne-a spus ă ă ochelarii în ă pentru ş ă ochii de ra-
zele UV. Voia ă ş ce putea face cu privire la sensibilitatea ţ ă de lu-
ă Denumirea ş ţ ă a acesteia este fotofobie.
ă un mod foarte simplu de a ă antrena ochii, ca ă se
ă confortabil în lumina ă Pur ş simplu, ă ţ soarele
ă ă ă deasupra pleoapelor închise, timp de câteva secunde.
Asta ă va ş treptat ochii ă se adapteze la lumina ă
Este foarte simplu, ş eficient. În fond, soarele este sursa ţ
Vedere Monovision
ă vederea ă este monovision ă ă ă
ţ un ochi pentru ă ţ efectuate de aproape, ca de exem-
plu cititul, ş ă ochi pentru sarcini ce ă vederea la ţ ă
Astfel, s-ar ă ă vederea este în întregime ă ş asta se
face în detrimentul ţ tridimensionale. Monovision nu este o
vedere ă de exemplu în sport, unde s-ar putea ă fie nevoie
175
_________LeoAngart _
UV-B ă arsuri. ş tot ele sunt cele care ă sinteza
vitaminei Dş ţ calciului ş a altor minerale. ă ă
ă UV-B pot fi ş un factor în formarea cataractelor corticale.
Ultravioletele de energie ă ă numite UV-A, se ă în
aria dintre 320-380 TJm. ă ă este ă cu bronza-
rea ş cu ţ fotosensibile, care ţ ă procesul de oxidare, aso-
ciat cu radicalii liberi ş formarea cataractelor. Cristalinul absoarbe mai
mult de ă din razele UV-A care ă în ochi.
Eimportant ă fim ş ţ ă orice fel de ă nu doar lu-
mina UV, va ţ o ţ ă în ochi. Pentru a evita ca
acest lucru ă se întâmple, ar trebui ă ă în întuneric total. Emai
simplu ă combatem daunele, luând suplimente de vitamina C. Expu-
nerea la lumina ă este ţ ă pentru ca organismul nos-
tru ă ă ţ
Purtarea ochelarilor de soare poate fi ă ă ă ţ
într-un mediu cu ă ă ă De exemplu, ă
ă ă ă circa 80% din lumina UV. În ţ ă ochelarii
de soare sunt ş accesorii binevenite pentru sporturile de ă
Cantitatea de raze UV care ajung la ochi depinde de anotimp ş
de mediul ă De exemplu, peste 90% din lumina UV inci-
ă trece prin stratul de nori. 95% din lumina UV ă pene-
ă apa, din care 50% ajunge ă la oadâncime de doi metri. Prin
urmare, ă ă ţ doar cu ă ş tub de oxigen, într-o zi
ă ă ţ bronza.
174
---__ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Ochelarii de soare ar putea ă fie necesari ş ă ţ în va-
ţ ă într-o ă parte a lumii. De exempiu, ă ţ ă ă din Lon-
dra înJamaica, va trebui ă ă ţ ochelarii cu voi, pentru ă ochii nu
ă sunt ş ţ nici cu intensitatea luminii, nici cu razele ultraviolete
din timpul unei zile însorite în Caraibe. ă ţ ochelari de soare
tot timpul, ă ţ ochii ă ă ultrasensibili la ă Ati
observat acest lucru, ă ţ purtat lentile care se ă automat fu
ţ de intensitatealuminii. ţ oameni ă ă ă ce dau
ochelarii la oparte, îi dor ochii din cauza luminii. Purtarea de ochelari
din ce în ce mai puternici poate deveni un lucru ă ă
ţ ţ ă ochii ş sunt ţ pentru ă ş ă fil-
trarea ă a luminii ă cu proiectele naturii. Oamenii
care ă ochelari de soare ţ pentru perioade îndelungate
de timp, tind ă dezvolte osensibilitate ă ă la ă la fel ca atun-
ci când ţ într-o ă întreaga zi ş ş ţ dintr-o ă ă în
lumina ă Ochii ă dor din cauza luminii, ă vi se ajus-
ă Acesta este un proces natural de adaptare.
Îmi amintesc de o ă la un seminar din Vancouver, care
ne-a spus ă ă ochelarii în ă pentru   ş ă ochii de ra-
zele UV. Voia ă ş ce putea face cu privire la sensibilitatea ţ ă de lu-
ă Denumirea ş ţ ă a acesteia este fotofobie.
ă un mod foarte simplu de a ă antrena ochii, ca ă se
ă confortabil în lumina ă Pur ş simplu, ă ţ soarele
ă ă ă deasupra pleoapelor închise, timp de câteva secunde.
Asta ă va ş treptat ochii ă se adapteze la lumina ă
Este foarte simplu, ş eficient. În fond, soarele este sursa ţ
Vedere Monovision
ă vederea ă este monovision ă ă ă
ţ un ochi pentru ă ţ efectuate de aproape, ca de exem-
plu cititul, ş ă ochi pentru sarcini ce ă vederea la ţ ă
Astfel, s-ar ă ă vederea este în întregime ă ş asta se
face în detrimentul ţ tridimensionale. Monovision nu este o
vedere ă de exemplu în sport, unde s-ar putea ă fie nevoie
175
_________Leo Angart _
ă prinzi ominge sau ă evaluezi o ţ ă În anumite cazuri, oame-
nilor li se spune ă trebuie ă poarte ă lentile diferite, sau ă
tratamente laser care au ca rezultat ă vedere.
Folosirea unui ochi pentru citit ş aceluilalt pentru condus, nu
este nid un lucru natural ş nici de dorit. în Antrenarea Ochilor le re-
ă mereu oamenilor ă exerseze pentru ş echilibra ochii ş
ale da oacuitate ă ă În cazul oamenilor cu ţ vi-
ă ă   ş ă de ceea ce se ş ansiometropie.
Pentru a echilibra ţ ă   ţ prin aexersa ţ
nerea punctului de apropiere, astfel încât ambii ochi ă ă citi scrisul
ă de la cincisprezece cm. Aceasta este oacuitate ă pentru
vederea de aproape. Când ţ ş ă o ţ ţ   ambii ochi vor fi impli-
ţ în procesul de citire. ţ ă ş coordonarea ă (de
exemplu "X"-ul de pe ă Asta va necesita ţ efort, ă   la
început, creierul s-ar putea ă fie atât de ş ă alterneze folosirea
ochilor, încât ş va continua obiceiul de a folosi doar câte un ochi pe
rând. Al doilea scop este ă vederii la ţ ă aochiului slab.
Procedurava fi ş cu cea aunui ochi cu miopie mare. Con-
ţ ă ţ cu fiecare ochi, ă când acuitatea lor ă este
ş ş apoi ţ cu ambii ochi, ă când ţ ă ă per-
ţ ţ vederea. Provocarea în acest caz este ă ţ ă ţ
ţ   deoarece, în majoritatea timpului ochii par ă ţ
normal, exact ş cum sunt. ş   ă valabil faptul ă ceva din
sistemul vostru vizual ar putea ă se dezechilibreze, caz în care eposi-
bil ă ţ probleme. ş ă e mai bine ă ţ aceste ţ   cât
ă sunt simplu de ă
176
Ochi ţ chirurgical
Ochi ţ chirurgical
În ultimii ani, s-a ă ă publicitate pentru o ă
ă uluitor de ă   care poate ă ă vederea perfec-
ă Acesta este un exemplu important de ţ ş de ă Mesa-
jul ţ ă procedura dura doar câteva ş ş ă corecteze ochii
definitiv. Ba existau ş clinici care ofereau înregistrareavideo ă
a ţ ş   în unele cazuri, ţ este ă chiar în com-
plexe comerciale!
De obicei, acesta ă este ă ca fiind ă   si-
ă ş ă ş sunt ţ oameni care au avut de ş
de pe urma ei, sunt ş destui a ă vedere afost ă pe ţ ă în
zilele ulterioare ţ   pot ă dureri destul de mari. Mai mult
de ă dintre fibrele nervoase superficiale ale corneei sunt ă
iate, prin atât de populara ă LASIK. Acest lucru are impact
asupra vitezei de clipire, care scade, ceea ce face ca oehiul ă se usuce.
ţ trebuie ă ă ă   adesea luni de zile, înainte ca
ochii ă ş ă la normal.
ţ ţ ă grosimea corneei este de doar ă de milime-
tru, ş ă orice ţ ă pe ea trebuie ă fie extrem de pre-
ă De asemenea, întrucât nu ă vase sanguine în cornee, vinde-
carea ă mai multe luni. Unii ă spun ă   de fapt, ă tu-
ra ă în timpul procedurii LASIK nu se ă ă În plus,
ţ cornean este ă de laser ş   ca o ţ ă   între 30 ş
40% din ă corneei este ă ş nu se mai poate pune ă
la loc. Acum apar cazuri în care corneea iese în ă   ducând la oboa-
ă ă cheratocon - care face ca ochiul ă capete o ă ţ ă
177
_-------'----- Lea Angart _
În anumite   e ă efectuarea unui transplant.de
cornee, pentru a salva vederea ochiului afectat. .
Legea din SUA ă faptul ă ţ laser trebuie ă
de un medic, dar nu ă ţ pentru studii de specialitate. Orice
medic, chiar ş un ginecolog sau pediatru poate urma un seminar de
ş de ă ă ă   ţ de ă aparatului ş   în ziua
ă   ă practice în mod legal chirurgia ă Neajunsurile
asociate acestei ă se întind de la metodele dificile de vânzare
ş ă la sortimentul ă ţ despre chirurgia laser, pe care doctorul
care v-a ă operatia eposibil ă le distribuie, ă ce ş pus numele
ca autor pe ă ţ chiar ă ş ţ o ţ laser ă   ca
premiu la un concurs. În graba de a face bani, medicii ş clinicile ă -
uneori, pentru ă le convine ş - ă ţ posibilele probleme,
sau ă analizeze cu ţ ţ   înainte de ă Doctorii
ă ă ţ aavut succes, ă pacientul poate vedea cu clar-
itate rândul20/20 de pe optotip. ş   este posibil ă ţ vedere de
20/20, dar ă ţ alte probleme, precum pierderea vederii în
ţ slabe de iluminare. S-ar putea ă ţ ă trebuie ă
ţ cu bicicleta, pentru ă nu mai ţ conduce noaptea. Un alt
efect ş minor este dubla sau chiar tripla vedere ş faptul ă ţ
ca ş focuri de artificii care ă obiectele ă
Administratia ă aAlimentelor ş Medicamentelor (FDA)
se ş ă ca 10%din oamenii care au suferit chirurgie ă ă
fie nemultumiti de rezultate. FDA se mai ş ă ş ca 20% dintre ei
ă ş ă contrastului ă Structura corneei
• Epiteliu format
ZUt. ă la 15%dintre ţ ţ din 5 sau 6 stra-
ilor laser se ş ă ă solicite ţ
de ă ă sau de corectare, ceea
ce duce în frecvent la cheltuieli su-
plimentare.
Mai ă ş acummai ţ po- Stroma
pulara Keratotomie· ă   sau micro-
Orice incizie în tesutul corneal care întrerupe cârn-
pul Bowman induce ă permanente în
curbura corneei. Grosimea corneei este de aproxima- Membrana.
tiv 0,5 mrn. Descemet
178
---__ ă ne ă ă ţ vederea, in modnatural
----
chirurgia, ă în realizarea unor incizii mici în jurul ă ţ centrale
a Cu cât inciziile sunt mai aproape de zona ă ă  
cu atât efectul este mai mare. ă ă ă ă deschi-
se pe cornee. Tiparele de presiune ă ale corneei fac ca ă ă
se ă pentru a egaliza ţ ă Întrucât vindecarea
ă mai multe luni, riscul de ţ este destul de ridicat. De ase-
menea, rezultatele sunt mai ţ previzibile decât în cazul mai mo-
dernului tratament laser.
Lucru ş mai grav este ă ă proiecte de legi atât în SUA, cât
ş în Canada, care vor interzice oamenilor care au suferit ţ laser
ă mai ă pe timp de noapte. ă numeroase dovezi referitoa-
re la faptul ă tratamentele laser ă pierderea ă ţ de a dis-
tinge detaliile la ă ă ş în ţ de iluminat din spate. De
exemplu, e ş ă ţ ă ă cuiva, atunci când ă în ţ
ă unei ferestre luminate de soare. În urma ţ   unii oameni
vor putea ă ă doar conturul, dar nu vor mai putea distinge detali-
ile. în anumite cazuri, oamenii s-ar putea ă ă halouri în jurul obiec-
telor ă   ceea ce ar face condusul pe timp de noapte foarte
periculos. Chirurgia ă a fost ă ă pe lista de factori de
risc, ă ce Laboratorul de Cercetare aTransporturilor din MareaBri-
tanie a analizat persoanele cu miopie care ă ţ laser ş a
descoperit ă 80% din ei nu puteau vedea un semn de ţ la cin-
cizeci ş cinci metri. Mai ă   40%dinei nu puteauvedea semnul nici la
cincisprezece metri, ă la o ţ ă ă cu lungimea a patru ma-
ş în august 2000, ţ ă ă a ă chirurgia
ă pe lista factorilor de risc pentru un condus nesigur.
. ţ oameni care au suferit ţ de microchirurgie sau tra-
tamente laser ă ă nu au ă decât ă schimbe ochelarii de
miopie, cu ochelari de citit. ţ dintre cei care au participat la semi-
narele mele de Antrenarea Ochilor au suferit, înainte, unul din cele
ă tipuri de ţ de chirurgie ă Vin la mine, deoarece
vederealor începe ă ă la starea dinainte de ţ ţ ţ ă  
ă ce ţ suferit ţ   ţ ă miopi. Starea ochiului, ă
miopie, este la fel. Ceea ce s-a întâmplat este ă o parte din cornee a
fost ă ă   modificând astfel focalizarea ochiului.
179
_________LeoAngart _
De fapt, lentilele v-au fost încrustate în ochi. Edoar un pas în
plus ţ ă de purtarea de lentile de contact. ,'.
Pentru ă ă un nivel atât de mare de ş ă ş dezinfor-
mare cu privire la tratamentul laser, includ aici câtevaextrase din lista de
verificare IASIKaFDA ş ţ cu Antrenarea ă a Ochilor.
ă ţ ă ţ ce se poate întâmpla ă chirurgia refrac-
ă ţ acest website www.surgicaleyes.org. Acest website este
echilibrat ş plin de ţ cu multe articole ş istorii personale
despre ce poate merge prost în chirurgia ă Un oftalmolog în-
ţ a spus ă ţ de chirurgie ă ar trebui ă fie ulti-
ma ţ Tot ş cum credeam ă implanturile mamare sunt sigure,
nu ş ce se va întâmpla în zece sau ă de ani ă ţ
FDA a aprobat cea mai ă ă LASIK, în 1998.
Website-ul FDA este www.fda.gov\LASIK\
. Antrenarea
ă a ţ LASIK Descriere
Ochilor
lDe ce nu ţ un
lPosibil candidat
iN'u ă
lUnii angajatori interzic opera
IImpactul asupra carierei
Ipile LASIK.
!Un seminar
Imtre 1500 E3000 Epe ochi !costuri
!mult mai ţ
lN'u ă
ţ care ş saI
ţ ă
ă vindecarea.
lN'u ă
lVederea trebuie ă ă fie stabi
\Vedere ă
ă timp de un an.
lNu ă
ă pupilele sunt mai deschi
lDimensiunea pupilei de 5,5 mm noaptea ţ ve
Idea "artificii".
lNu ă ţ ă IGrosimea corneei
lN'u ă
tfratamentul laser agraveaz[
Ochi ţ
ţ ochilor ţ
180
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Ş ţ ă ...?
S-ar putea ă ţ nevoie
Nu ă
de mai mult de o ă
ţ pentru aajun
ge la rezultatul dorit
Nu ă
S-ar putea ă mai ţ
ochelari
Rezultatele tind ă Rezultatele pot ă nu du
dureze. eze mult
Nu ă
S-ar putea ă ă ţ
Ivederea complet.
FDA ă ă 20% din
oameni ş pierd sensibilita
Nu ă
tea contrastului, fiindu-le im S-ar putea ă nu ma
posibil ă ă în lumina sIa ţ conduce noaptea
ă precumîn restaurante sau
cinematografe.
!Nu ă
Unii oameni ă cu efecu S-ar putea ă ţ "arti
kie vedere ă sau ă Ificii" ş halouri
ţ observa un Rezultatul final s-ar putea lN'u ă ş ţ ă ţ  
Iprogres stabil. ă ă luni de zile. cu claritateîn primele ZilE
Unii oameni ă imagini
Nu ă ă ca în cazul re
ţ TV proaste
lN'u ă
ş ţ ă ă ţ ă ş ţ ă la durere ş  
turi pentru atenuarea durerii kiisconfort
ă ţ ş ă estE
ţ includ astig
Nu ă ă ca urmare aunei proas
te proceduri chirurgicale
Imatismul neregulat
ă ţ inevitabile
lN'u ă
a ţ cornean, corneel Se poate dezvolta
Ipoate ă ă în ă din cau ă
za presiunii intra-oculare.
181
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Opacitate ă
';,;\N
Opacitate ă
183
Opacitate ă
ă
Opacilate ă
Op.olm,
 

sens. Unii ă merg ă la aspune ă ă J:"enuntati la fumat
riscul de afOrDia cataracte va scade cu ă la 25%. " ,
Cataractele au fost induse experimental, prin simpla expunere
la o ă ă în oxigen - de exemplu, în timpul terapiei hiper-
barice cu oxigen. Studiile pe animale nu ă nicto ă cu privire la
faptul ă ă o ă ţ între nivelele mari de oxigen ş cataracte.
Priestley (1775), omul care a descoperit oxigenul, a observat ă
procesele vitale ard mai repede atunci cândoxigenul din mediul încon-
ă este înlocuit cu oxigen pur, aparent ă faptului ă acesta
are oputere mai mare de oxidare. Primul produs derivat din oxigen, în
procesul reducerii lui la ă este peroxidul de hidrogen, care se trans-
ă în dioxid de carbon ş apoi în radical superoxid (Oz)' Cu alte cu-
vinte, molecula de oxigen, mai ţ re ă este ă în su-
peroxid, un radical liber extrem de reactiv, capabil ă oxideze ş ă pro-
voace ă ă ă ţ Chiar ş ocantitate ă de ţ foto-
sensibilizatoare (ce pot fi ă în antibiotice, inhibitori ai colesterolu-
lui ş diuretice, între altele) ă se ă ş în fluidul sau ţ
ochiului, precumumoarea ă ş cristalinul, poate conduce la gene-
rarea ă de 0z ş derivatele sale HzO
z
ş OH. Atâtavreme cât ochii
sunt ş lumina ă iar oxidarea are loc.
În majoritatea cazurilor de ă procesul este provocat de
o ă ă ţ ă a membranelor celulelor epiteliale, care sunt ex-
Capsul.
CDrp dIlar:
182
Când cristalinul ochiului ş pierde ţ ş se ă
zone de opacitate, ţ de ceea ce se ş ă ă la
vârsta de ş de ani, conform anumitor ă aproape ă tre-
imi din ţ ă un început de ă În SUAse ă
mai mult de 1,35 milioane de extractii de ă anual. Cataractele se
ă de obicei la ambii ochi, ă cu viteze diferite, ast-
fel ă vederea unui ochi este adesea cu mult mai ă decât aceluilalt.
Cataractele se ă din cauza ă ă ă radicalilor liberi
provocate de mai ţ factori de mediu. ă la ochi pot da ş
la cataracte, indiferent de ă ° ă ă o ţ ă ă o
ă ă ă ă sau arsurile chimice pot afecta cristalinul
ş da ş la ceea ce se ş Cataracta ă De aseme-
nea, anumite ţ medicamente sau boli precum diabetul pot ă
genereze ţ ş cristalinului ş formarea unei cataracte secun-
dare. Medicamentele cauzatoare de fotosensibilitate ă daune-
le ă radicalilor liberi, pe care lumina le ă cristalinului.
Medicamentele pentru ă medicamentele de ă acolesterolu-
lui, antibioticele ş diureticele sunt cele mai prescrise medicamente
care au ca efect secundar, fotosensibilizarea. Sunt cunoscute cel ţ
ă sute medicamente care ă cataracte. De exemplu, steroizii
pot provoca cataracte la copii. Fumatul este ş el un factor în acest
Epiteliu
,
Cataractele
_________LeoAngart _
puse în !nod direct mediului apos. Radicalii liberi sunt ţ ş apoi
ţ   în fluidul care ă cristalinul. Scopul principal este
deci prevenirea sau minimizarea ă ă ă membranelor celulare.
Într-un studiu s-a descoperit ă piruvatul este foarte eficient în
prevenirea ă cataractelor la puii de ş Cataractele erau
induse cu ajutorul a 0,5 micromoli de selenit. Ş care au pri-
mit ş 0,5 micromoli de piruvat, nu li s-au dezvoltat cataracte. Într-un
experiment cunoscut sub numele de "modelul ă ş
au fost ă ţ pe baza unei diete ce ţ 30% ă Singurii ş
bolani ă nu le-au ă cataracte au fost cei care au primit oso-
ţ de ă de ochi cu 15%piruvat.
ă dovezi contradictorii privindfaptul ă razele ultraviolete
UV-B ar cauza cataracte. Unele ă ă o ă ă în acest sens,
altele nu. ş s-a demonstrat ă razele UV-B sunt asociate doar cu
cataractele corticale.
Când cataracta este ă pe marginea ă acristali-
nului, s-ar putea ă nu se observe nicio schimbare de vedere. ă blo-
cajul se ă spre centrul cristalinului, atunci ă vederea
ă
Simptomele ş legate de dezvoltarea cataractelor, includ
vederea ţ ş ă sau ă sensibilitatea la ă ş ă ş o
ţ mai ă ă a culorilor. Pupila, care în mod normal apare
ă poate trece prin ă de culoare ş poate ă ă
sau ă
Când cataractele încep ă blocheze vederea, sunt ă chi-
rurgical, printr-o ă ă În multe cazuri, în ş timp se
ă un cristalin artificial, care ă o vedere ă în
ţ cu lentilele de contact sau ochelarii. La un ă din ce în
ce mai mare de cazuri, ă ţ nu se mai poate face, din cauza
ţ de chirurgie ă suferite anterior.
ă o ţ extraordinar de mare de vitamina C(acid
ascorbic) în ţ ş fluidul ochiului, în ţ cu alte ă ţ
ale corpului. ţ mare este ţ ă printr-un transport
activ de ascorbat sau vitamina Cdin ă în umoarea ă ă
trându-se o ţ de 20 de ori mai ă în umoarea ă
184
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
Robert Garrison Jr. Ş EHzabeth Sommer au descoperit, în ce!"-
ă lor, ă ţ cu au în plasma din sânge nivele mai
ă decât normal, pentru trei ţ cheie: vitamina C, vita·
mina Eş beta-carotenul. Ei scriu:
"Un studiu adescoperit ă suplimentarea pe termen lung cu vi-
tamina Cpoate reduce riscul de ţ a cataractei, cu ă la 45%.
Un alt studiu a comparat consumul de ţ la ţ cu ca·
taracte, cu cel al unor persoane ce nu aveau cataracte, ş a descoperit
ă ţ cu cataracte consumau cu mult mai ţ ă vitamina Eş vi·
tamina Cdecât ţ Acest studiu a descoperit ş faptul ă suplimen·
tarea cu ţ reduce cu 50% riscul de ţ a cataractelor."
mglkg Continutul de acid ascorbic din tesuturi
, ,
110 Creier
95 Ficat
21 ă
240 Cornee
250 Cristalin
200 Umoarea ă
360 Umoarea ă
Un studiu efectuat la Universitatea Thfts adescoperit ă vitami-
na Cpoate reduce riscul de ţ a cataractelor la femei. Consumul
pe termen lung de ă ţ mari de vitamina Cpoate reduce substan-
ţ opacizarea cristalinului, în ţ de ă Consumul de supli-
mente de vitamina C, timp de zece ani sau mai mult, afost asociat unei
ă cu 77%a ţ timpurii a ă ţ cristalinului ş unei ă
deri cu 83% a ţ ă ţ medii a cristalinului, în ţ
cu femeile care nu au luat suplimente de vitamina C.
Vitamina Creduce riscul ţ cataractelor, deoarece func-
ă ca un antioxidant. De asemenea, vitamina Cpoate ă prote-
jeze ochiul împotriva luminii solare. Studiul Tufts asupra vitaminei
a ă ă cele mai bune rezultate le-au avut femeile care au luat supli-
mente de 400-800 miligrame pe zi. ţ ă ţ ă vi·
tamina C, mai ales tipul bioflavonoid rutin.
185
VitaminaC
VitaminaA
Vitamina Bcomplex
VitaminaE
Glutation Lipo-Spray
187
Alimentele extrem de utile în prevenirea ş lupta împotriva ca-
taractelor sunt nucile braziliene (care ţ vitamina Eş seleniu),
morcovii, leguma verde ă ă ă ş condimentul numit cur-
cuma (bogat învitamina C, E, cartenoizi ş acizi ş ţ Omega-3),
ţ de floarea soarelui ş ă (care este foarte ă în anti-
oxidantul cuercitina).
ă ţ de suplimente recomandate
Multivitamine o ă sau de ă ori pe zi, de ţ ă ova-
ă de multivitamine utile ochilor
10.000 ă ţ pe zi
o ă sau ă pe zi
Multivitaminele ţ   de obicei, ă ţ
adeCvate pentru prevenirea cataractelor
500 mgpe zi
ă ţ ţ cu ă   atunci
ă ţ doza ă cu ă la 3.000 mg
400-800 ă ţ pe zi
ţ o ă pe zi, ţ ţ în ă
de 20 secunde ş apoi ţ ţ (Ca antioXl-
ă dietetice pentru cataracte
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Din ă de mai sus, acum este foarte dar faptul ă nutri-
ţ ă un rol important în prevenirea ţ ş ă cata-
ractelor. Eclar ă   ă în lumea de azi, nu putem ţ din dieta
ă   ţ ţ necesari corpului nostru. Ca urmare, sunt ne-
cesare suplimente pentru lupta împotriva radicalilor liberi. În cazul
ă ă ă cristalinului, ş sunt principalii ţ pentru dez-
voltarea de cataracte.
ţ de ă au evoluat mult ş în ă lumea sunt
efectuate ca o ă ş   ş prefera ă le previn printr-o ă echi-
ă ş ă   ă ţ ă cu suplimente. ă ă de
suplimente ă va oferi o idee despre ce este necesar pentru preveni-
rea ş   ă este cazul, reducerea ă de cataracte.
Conform unui alt s!udiu, publicat în "American ]ourna! of
Clinical Nutrition", în 1991, s-a descoperit ă nivelurile ă de car-
tenoizi ş ţ pe vitamina A) ş vitamina Cdin sânge sunt
asociate unui risc ă de ţ a cataractelor. Un studiu similar,
publicat în "British]ournal of Medicine", în 1992, a examinat efectul
consumului de legume asupra riscului de ă la mai mult de cin-
cizeci de mii femei, pe o ă de opt ani. Studiul a descoperit ă
ţ cataractelor a fost ă cu 50%, în cazul consumului a cinci
ţ de spanac pe ă ă ă
Un studiu epidemiologic, ă pe parcursul a cinci ani, adesco-
perit ă suplimentele de vitamina Ear reduce, singure, riscul ţ
cataractelor cu ă la 50%. Riboflavina (vitamina B2), acidul panto-
tenic (vitamina B5), seleniul ş glutationul sunt, de asemenea, eficien-
te în neutralizarea radicalilor liberi.
Glutationul, un compus ţ în crearea enzimelor din ţ
turi ş crucial pentru oprirea efectelor ă ă ale radicalilor liberi,
este extrem de eficient ş în prevenirea ă cataractelor. Studiile .
au ă ă toate cristalinele care ă cataracte ţ o canti-
tate ă de glutation - a cincisprezecea parte din cantitatea nor-
ă - ş un nivel de vitamina Cde zece ori mai mic decât normal. Ini-
ţ s-a crezut ă aceste ţ erau un rezultat direct al cataracte-
lor, dar acum se crede ă   de fapt, ă nivelului de ţ
precede formarea cataractelor.
Precursorul glutationului (cistinul) se ă ş în ă   usturoi,
avocado, sparanghel, ă ş carne ş Dieta ă ar trebui ă
ă alimente care ţ sulf sau cisten, care ă ţ de
glutation din organism. Glutationul este disponibil ş sub forma unui
spray sub-lingual, care este absorbit mult mai repede decât varianta în
capsule. ă ă o ţ de zece ori mai ă anutrien-
ţ   în varianta ă ă toate ţ   vitamina B, aci-
dul pantotenic, ş ă ă proteinelor cristalinului ş
se ă ş pe ţ ă sub forma ă ă Cuercitina, un
bio-flavonoid disponibil sub ă de suplimente, ă la oprirea ca-
taractelor, prin blocarea unei enzime (aldoza reductaza) care ţ
ă asupra zaharurilor, astfel încât ă ş cataractelor.
_________LeoAngart _
186
L-listina
Cuercitina
MagneZiu
Seleniu
Zinc
_________LeoAngarf _
dant, reduce radicalii liberi ş de stres ş
fumat.)
Un bio-flavonoid care ţ ă activitatea
vitaminei C
ţ ţ de pe ă ă la
vindecarea cristalinului.)
Superoxid dismutaza (SOD) ţ ţ de pe ă (con-
sumator al radicalilor liberi, cunoscut afi foarte
eficient în reducerea ă ţ cataractelor.)
500 mgpe zi
50-100 mg pe zi
30 mg pe zi (totalul pentru o zi) ă
împotriva ă ă ă provocate de ă  
Cupru 2mg
Mangan 2-5 mg ş dezvoltarea cataractelor)
ă ţ ă de fumat ş ţ ţ la alte medicamente pe care le
ţ (de exemplu steroizi ş medicamente fotosensibilizatoare). ţ
ingerarea produselor lactate, a ă saturate ş a ă ă
sau uleiuri care au stat la cald, în timpul ă sau prepararea mân-
ă Aceste alimente ă la formarea radicalilor liberi. ţ
doar uleiuri vegetale presate la rece. De asemenea, ţ antihistami-
nicele ş ţ sau ţ consumul de ă
Dr. William H. Bates - rezultate obtinute
,
în cazul cataractelor
William H. Bates M.D. scrie despre un incident de pe vremea
când era student la ă Unul dintre profesori ţ o prele-
gere despre ochi, folosind globi oculari ţ de lavaci. El ademons-
trat ă atunci când globul ocular era strâns, ş ă ţ opacita-
tea sau cataracta pe cristalin. Când presiunea era ă ă cristali-
nul redevenea perfect clar. Bates ă
188
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
"Într-o zi, studiamochi'll unei paciente cu ă ţ ă În
timp ce pacientavorbea despre tot soiul de lucruri ă ă nicio ă ă
am putut vedea câteva deschideri în ă zone cu reflexe ş
ce, care demonstrau faptul ă cristalinul nu era complet opac. Am în-
trebat pacienta cât de mult putea ă ă ş în timp ce îmi spunea lite-
rele de pe optotipul Snellen, pe care le putea citi, opacitateacristalinu-
lui adevenit ă Apoi, ea a ă efortul ş de ş aminti
unele dintre literele mici, când, spre marea mea ă întregul cris-
talin adevenit opac. Amrepetat ţ ă cum ă amîn-
trebat-o: ţ ş ă ai ă un Cmare?». «Da.>', mi-a ă ea.
Atunci cristalinul s-a eliberat ţ ş am putut vedea din nou refle-
xele ş prin ţ deschise.
Am întrebat-o: ţ ş ă fi ă vreuna din literele mici
de pe ultimul rând?». Mi-am dat seama ă ă eforturi deosebite, iar
cristalinul s-a opacizat din nou. Am devenit atât de interesat, încât am
rugat mai ţ prieteni ă repete ţ iar ei au fost la fel de ui-
ţ ca mine, când au ţ ş rezultat." (Better Eyesight, febru-
arie 1925 - VoI. IX, nr.8)
Bates a folosit ţ palmelor, pendularea ş alte metode
care ă ă relaxare. Unele dintre cazurile prezentate de Bates sunt
absolut uluitoare. ă dovezi interesante referitoare la vindecarea
cataractelor ă ă ţ sau cel ţ la tratarea lor, astfel încât ă
nu se mai dezvolte ă la punctul în care pot provoca probleme.
Tehnica culorii reflectoare
ă o ă ă cu rezultate bune în tratamentul cata-
ractelor. Nu ş cum sau de ce este ă Eunul dintre acele reme-
dii care, pur ş simplu, ţ ă dar ă mai avem de ă ţ de ce
stau lucrurile ş Într-o zi, vomafla ce se ă dar ă atunci, de
ce ă nu fim ş ă ă tehnica ş ă vedem cum merge.
Aveti nevoie de ă ă de hârtie sau carton colorat, una
ş ş ă Ţ ţ cele ă ă ţ de carton colorat în ţ
ochilor, alternativ, astfel încât ă ţ luminii colorate reflecta-
te ă ă ă ă în ş ţ ă ţ ochii ş ţ timp te
189
_________LeoAngart _
cincisprezece secunde, apoi ţ ş ţ ă ţ asta
de vreo ş ori. Atât Clara Hackett cat Ş dr. Marilyn B,. Rosa-
nnes-Berret au relatat ă s-au înregistrat rezultate bune cu ajutorul
acestei tehnici. Unii oameni chiar au ş ă evite chirurgia, folosind
tehnica culorii reflectoare.
Amrecomandat ă ă mai multor persoane. °doam-
ă în ă din Mexic a ă ţ cu ţ ă ş   ca urmare, nu
amai avut nevoie de ţ de ă
Evident ă ţ unui echilibru optimde vitamine Cş E,
în timp ce ţ ă de ochii ş ş ţ lucru care ar
ă fotosensibilizeze, este calea cea mai buna. Formarea cataractelia
un anumit moment al ţ   nu este un lucru absolut obligatoriu. Ur-
mând ă de mai sus, acesta poate ă doar un subiect
de interes academic.
190
Glaucomul
Cauza ă aglaucomului este blocarea canalului lui Schlemm.
Acest canal se deschide ş se închide la fiecare patru ore, pentru a-i
permite umorii apoase ă ă ă în ş apoi ă ă ă ă ţ
dintre cornee ş umoarea ă   cunoscut sub numele de camera
ă a ochiului. Glaucomul ş ă fie definit în întregime
prin ă presiunii interne a ochiului, pe care doctorii o numesc
Presiune ă (IOP). Presiunea ă a ochiului se ă
între 12 ş 21 milimetri ă de mercur.
Dr. Alan Robin M.D., de la Centrul Medical Greater Baltimore ş
Spitalul]ohn Hopkins, explica, în ţ din decembrie 1997 aziarului
"Ophtalmology Times", ă glaucomul ar trebui ă fie definit nu prin
presiunea ă ă   ci prin ă ă nervului optic ş   în ţ ă  
pierderea vederii. Noua ţ a dr. Robin este ţ ă de ă
studii extinse asupra glaucomului, anume Studiul asupra Ochiului
Beaver Dam ş Studiul asupra Ochiului East Baltimore, ambele desco-
perind ă 40%dintre oamenii care ă de glaucomau presiune ocu-
ă ă
Problema de ă în cazul glaucomului este fie proasta drenare
a fluidelor intraoculare, fie ţ ă ă nervul optic. ţ
suferinzi au alte boli fizice, ş cum
s-a demonstrat printr-un studiu pe o
ă de ţ cu glaucom consecu-
tiv cu "unghi deschis", dintre care
...•. de lICUIlI"'" ţ erau ş unor diferite medi-
ţ ţ ă de
care sufereau ş ţ era pre-
siunea ă a sângelui.
191
_________Lea Angart _
Este clar ă glaucomul se ă stresului. Avem ă sisteme
nervoase involuntare, sistemul simpatic ş sistemul parasimpatic. Când
ă echilibrul celor ă ă stresul cronic. Siste-
mul nervos parasimpatic ă ţ la relaxare ş ş
ritmul inimii, iar sistemul nervos simpatic (sau adrenalina) contro-
ă ţ la anxietate, având ca rezultat ş ritmului inimii ş
al ţ ă dezechilibrelor prelungite între cele ă siste-
me, pot ă probleme asemenea glaucomului.
Presiunea ă asemenea presiunii sângelui, se poate modi-
fica în ţ de greutate, starea de relaxare ş anxietate - inclu-
siv stresul unei vizite la doctor. Testarea presiunii oculare nu este o
ă tocmai ă ă
Toate tratamentele pentru glaucomfolosite în prezent de ă
oftalmologi ă nivelul adrenalinei din corp, fie stimulându-l fie
blocându-l. Presiunea mare a sângelui (hipertensiunea) este evident
ă ă ţ ă de ă nivelul ridicat de anxietate, mai ales la femei. Mul·
te ţ în afara stresului, pot ridica nivelul presiunii interne a
ochiului, inclusiv ţ tiroidiene (hipertiroidismul), obezitatea,
diabetul ş bolile cardiovasculare. DeranJamentele digestive pot ş ele
ă Joace un rol în ţ glaucomului la anumite persoane.
Dr. Edeltraut Garbe M.D., Jurnalul ţ Medicale America-
ne 277:722-27, 1997, ş colegii ei din Montreal, Canada, au dovedit o
ţ între tratamente cu steroizi ş dezvoltarea glaucomului.
ţ ţ ă (de obicei ă de ochi) ar
trebui ă foarte repede, pentru a ţ glaucomul sub con-
trol. Între timp, trebuie ş ţ ş pentru a determina
care dintre terapiile alternative poate fi ă Glaucomul este, de obi-
cei, principalul vinovat, atunci când oamenii au simptome de presiune
ă ă ş nervi optici cu aspect diferit de la un ochi la altul.
Fibrele nervoase care ă vederea ă sunt foarte sus-
ceptibile la înfometare din cauza lipsei fluxului sanguin - una dintre
cauzele care ar putea provoca glaucomului.
Anxietatea ş stresul ă ţ de cortizon ş alte ele-
mente chimice naturale, care sunt de ă pentru ochi ş creier. Ocom-
ă ţ ă în tratarea ş prevenirea glaucomului este ă
192
-- ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
de stres. În ă ficatul este considerat 1. fi
m ă ă ă cu ochii ş un rol în protejarea lor, ş ă ar tre-
bui ă ţ tot posibilul pentru a avea ă de ficat.
Glaucomul ă bine la tehnicile care ă ă reia-
xarea, ţ ş ş ochilor. Ca ş în cazul miopiei, nu
ă ă prin ochi. De fapt, ă ţ miopi, ţ o
ş ă de 60% ă ţ glaucom. ţ de energizare descris
la pagina 111 este ă ă pentru glaucom, în special etapa ă
ţ ochiului, care ă energia ă ă ă ă circule
mai liber. Presopunctura ă la pagina 74 este ş ea ă pentru a
face energia ă circule. Tehnica palmelor este de asemenea folositoare
în acest sens, imaginându-ne ă avemocatifea moale ă în interi-
orul globului ocular.
Seminarul meu nu se ă în mod direct la glaucom. ş
pot cita multe exemple de oameni care, ă ce l-au urmat, mi-au spus
ă doctorul le-a schimbat ţ eliminându-Ie anumite ă iar în
anumite cazuri ne mai trebuind ă ă niciun tratament cu ă
În ţ   ă ş ţ Clara Hackett a lucrat cu patruzeci de
oameni ţ cu glaucom. unsprezece dintre ş ş   ă
git câmpul vizual ş optsprezece au suferit o ă a presiunii intra-
oculare. ClaraHackett i-a ă ţ metodele de ă ale ţ Bates,
tehnica palmelor, ă de soare ş ş mai departe.
Întrucât ochii ă starea ă de ă ă a unei persoa-
ne, elogic ca ei ă fie ţ de mâncarea pe care o ă ş de abi-
litatea de a absorbi ţ În ultimii doi ani, s-a format o ţ ă
de utilizarea de suplimente, ca mijloc de ţ a unei bune ă ă
ă ţ Asta include ş ă ă ochilor.
ă suplimentare pentru glaucom
Acizi ş ţ Omega-3 500 mg pe zi
Multivitamine o ă sau de ă ori pe zi
Vitamina A: 10.000 ă ţ pe zi (Doza ă este .
de 30.000 ă ţ pe zi, timp îndelun-
gat) Este imposibil ă ţ o supra-
ă de caroten
193
_____--'- Leo
Luteina/ Zeaxantina
Vitamina B complex
Vitamina C
VitaminaD
VitaminaE
AMINOACIZI
L-arginina
BIOFLAVONOIDE
Afine
Ginkgo biloba
MINERALE
Magneziu
Zinc
Cupru
Crom
Seleniu
Acid alfa lipoic
Usturoi
meselor
IERBURI
Coleus forskohUi
Trifola ,
Oregano ş  
Silimarina
Skullcap .
Pueraria
Aloe
Xiao Yoo Sau
6-20 mg pe zi
50-100 mg din toate vitaminele B
1.000 mg de trei ori pe zi
400-600 ă ţ pe zi
400-600 ă ţ pe zi
500 mgpezi
100 mg o ă sau de ă ori pe zi
15 ă de ă ori pe zi
500 mg pe zi
ă la 30 mg pe zi pentru ţ
ă se iau suplimente de zinc, atun-
ci ţ 2ing pe zi
200 mg pe zi
50-20 mg pe zi
200 mg, de ă ori pe zi
1.000 mg usturoi matur, în timpul
Ierburi ayurvedice care scad pre-
siunea ă
2gpe zi
Antioxidant
ş nivelul glutationului din ficat
2gpezi .
ţ 1%
2-4 gpe zi
Cuidium, citrus, eapillaris ş corydalis
au fost dovedite ca ă fluxul de
sânge în ă
ş ă ficatul
194
Degenerarea ă
Atunci când ochiul ş drept înainte, macula este punctul
de pe ă pe care cade imaginea, când este ă de ă cor-
nee ş cristalin. Macula este foarte ă pentru capacitatea de a
vedea ceea ce se ă exact în ţ ă De asemenea, este ă
pentru ă ţ care ă detalii, precum cititul ş cusutul, ş abili-
tatea de a aprecia subtilitatea culorilor.
Fiecare ă cu conuri din ă ţ propria ei ă ner-
ă care ă direct cu creierul, acesta fiind motivul pentru
care macula transmite cele mai detaliate imagini, în ţ cu ori-
care ă ă a retinei. În zonele periferice ale retinei, unele celule
fotoreceptoare împart o ă ă ă
Pe ă faptul ă are cea mai mare ţ de celule cu
conuri, macula are o densitate foarte mare de pigment galben. Acest
pigment protector este un derivat primar din doi cartenoizi (Iuteina ş
zeaxantina). El ă ă ă ă retinei, cauzate de ă
filtrând lumina ă ş stabilizând stratul pigmentar de sub ă
Degenerarea ă începe adesea prin ţ de pete pe
ă numite drusen, care sunt ă ă petelor de ă Din
fericire, de obicei acestea nu ă capacitatea ă a unei per-
soane. Celulele cu conuri ş cu ş au o ţ de discuri bo-
gate in lipide sau segmente exterioare, care se extind spre un strat
unic de celule ce compune pigmentul retinian, epiteliu!. În mod regu-
lat, fotoreceptorii ă discurile care sunt ţ ş digerate de
ă epiteliu. ă ă de digestie este foarte mare ş se pare ă
e vorba de mai mult de ă mii de discuri fotoreceptoare pe zi. Se
crede ă drusenul ar fi compus din ş care se ă din
cauza lipsei de ţ pentru a ă ţ ş din ochi.
195
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
inclusiv expunerea la ă ş metabolismul oxidativ. S-a ar3tat ă
ţ de vitamina E ş gradul de deteriorare a retinei, Jato-
ă expunerii la ă în vreme ce suplimentarea cu sau injectarea
de ţ (asemenea vitaminei C) reduce ă deteriorare.
S-a descoperit ă ţ ă - cea care reduce stresul oxidativ,
prin ă vitezei metabolismului oxidativ - are ca urmare decli-
nul ă lipofuscinei, în retina animalelor de test.
2. Teoria ă circulatiei coroidale
,
ă din coriocapilare au fost ă la ţ cu
degenerare ă care include ş septei intercapilare ş
îngustarea lumenului capilarelor. Dr. S. Duke-Elder (1966) a emis teo-
retia ă îngustareacoriocapilarelor, ă ă arterioscle-
rotice asemenea celor care au loc în cazul bolilor cardiovasculare, li- ,
ă schimbul de ţ dintre epiteliul pigmentar retinian ş
fluxul sanguin.
3. Teoria ă membranei Bruch
ă cu înaintarea în ă membrana Bruch se ş ă în
special pe latura coroidei. Se pot observa ţ anormale de co-
lagen, calcifierea ş hia1inizarea acestei membrane. Are loc o ş a
ă ţ de lipide din membrana Bruch, ă cu înaintarea în ă
ş o ţ mai ă în zona ă acolo unde sunt con-
ţ fotoreceptorii, în ţ cu zonele periferice ale retinei.
CapUare Choreo
ă Vârstnic Mac:ulapalie
Degenerare
ă
ţ ş ţ de ş schimbate între epiteliul
pigmentar retinian ş sângele care îl ă la nivelul complexu-
lui coriocapilare, prin membrana Bruch. Membrana Bruch, ă
cu epiteliul pigmentar retinian, ş drept ă ă
Asta ă ă este foarte ă pentru ţ
ă ţ retinei.
În 10% din cazurile de degenerare ă sub ă se dez-
ă noi vase sanguine, care ă prin membrana Bruch, în epi-
teliul pigmentar retinian. Acest lucru produce distrugerea maculei ş
duce la pierderea ă ă a vederii. Când degenerarea macu-
ă conduce la pierderea vederii, începe de obicei la un singur ochi.
Este posibil ă nu fie ceva evident, întrucât ochiul ă ă poate ă dis-
ă detalii. În majoritatea cazurilor, vederea ă ă acti-
ă ş ă ţ descurca destul de bine. Rareori se ă ca o per-
ă cu degenerare ă ă ş ă atât vederea de detaliu
ă   cât ş pe cea ă ă  
ţ ă ă ă în 2030, un ă de patruzeci de
milioane de americani vor suferi de degenerare ă din cauza
vârstei. Conformstatisticilor Medicale din 1996, cel ţ paisprezece
milioane de americani dau deja semne de degenerare ă
În prezent, se pare ă nu ă ă ţ eficiente de oprire
sau vindecare a ă maculare. În unele cazuri s-a folosit chi-
rurgia laser pentru aîncetini varianta ă ă   mai ţ ş
ă dar este ă doar ă tratamentul se ă în stadiile
, A
foarte timpurii ale bolii. In ţ ă ceea ce se face este ă sigileze mem-
branele sângerânde ş ă ă ţ ă
În prezent ă trei teorii principale, cu privire la cauzele pri-
mare ale ă maculare. Ele sunt:
1. Teoria stresului oxidativ
Stresul oxidativ este un mecanism care poate conduce la deze-
chilibrul între producerea ş eliminarea ă a radicalilor liberi,
rezultati din metabolismul celular - a reziduurilor nedigerabile bo-
gate în hpide - de ă epiteliul pigmentar retinian. Acest stres oxida-
tiv poate fi indus de mai ţ factori care produc radicalii liberi,
_________LeoAngart _
196
197
_________LeoAngart _
Aspectul celulelor sistemului imunitar, precumleucocitele, ma-
crofagele ş celulele gigant multi-nucleate, în ţ cu membrana
Bruch, la ţ cu degenerare ă acondus la teoria ă celu-
lele sistemului imunitar contribuie la degenerarea acestei membrane
ş la neovascularizarea ă S-a sugerat ă celulele macrofage
ale sistemului imunitar, care sunt atrase de reziduuri, s-ar putea ă se
acumuleze ca o ţ la acumularea de lipide ş reziduuri metabolice
din epiteliul pigmentar retinian. ţ colagenazei ş elastazei de
ă macrofage poate contribui la eroziunea acestei membrane, care
este atât de ă în colagen ş ă S-a sugerat ă aceste schim-
ă ar fi o ă a ş ă de vase sanguine subretiniene,
care este ă unor stadii mai înaintate ale anumitor tipuri de dege-
nerare ă
Un studiu al Institutului ţ pentru Ochi a ă ă în
multe cazuri, dieta ş suplimentele pot întârzia sau chiar opri pierde-
rea vederii din cauza ă maculare. ş nu se cunosc cauzele
precise ale ă maculare, Robert AbelJr. M.D., în cartea SaRe-
ţ îngrijirii ochiului, 1999, enumera ceea ce el considera ă ar
fi cauzele principale.
1. Deteriorarea ă radicalilor liberi ş luminii albastre. ş
radicali sunt ă ţ de fumat, oboseala ă ş imunitatea
ă ă Stresul ş toxinele din mediul ă ă ţ
ţ ş ca urmare, contribuie la degenerarea ă ca
ş la alte ţ oculare.
2. ţ de ţ mai ales lipsa de zinc, ă acizi ş
ţ vitamina Bcomplex ş ţ mai ales luteina,
zeaxantina ş ţ cartenoizi.
3. ş ă de vase sanguine. ţ nou descoperi-
tului factor de ş a endoteliului vascular pare ă ţ
ş ă de vase sanguine, care ă daune atât
în degenerarea ă cât ş în retinopatia ă
4. Genetica.
5. ţ ă ş ţ ă Pentru furnizarea
unei ă ţ suficiente de oxigen ş ţ ţ ţ (in-
clusiv celui macular) ş pentru ă toxinelor, sunt nece·
198
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnaturaJ _
sar
p
O ă ţ ş o ţ ă ţ
ă ă ş relaxarea.
6. Congestia ă ţ nu sunt ţ ă
ă ficatul este blocat sau nu ă eficient.
7. Digestia - o cantitate ă ă de acid în stomac poate conduce la
odigestie ă ş la fel se ă când ă un dezechilibru
între o ă ă ă ş prea multe toxine în colon. Anti-
bioticele sunt recunoscute pentru deranjarea acestui echilibru. O
ă de acid în stomac - lucru ş în cazul oamenilor în
ă -'are ca rezultat ţ unei ă ţ mari de ţ
ţ Poate rezulta o ă de ţ ş se reduce abili-
tatea de a lupta împotriva daunelor produse de radicalii liberi în
ochi. Ceea ce este bun pentru digestie, este bun ş pentru ă
Odigestie ă are ca rezultat înfometarea ochiului ş a restu-
lui organismului, pentru ţ ani. Degenerarea ă este o
ă a proastei digestii.
ă trei grupe de componente de ă care pot afecta stresul
oxidativ al retinei. O ă sunt ţ care ă mole-
culele reactive de oxigen ş ţ radicali liberi, în componente non-re-
active. Oa ă ă include ţ cartenoizi ai plantelor, care
pot ş stresul oxidativ prin absorbirea luminii albastre, redu-
când astfel reactia ă Oa treia ă include acizii ş diete-
tici, care ar ţ sensibilitatea la stresul oxidativ. '.
Pe ă ţ care sunt ţ ţ ţ ţ
cum ar fi mineralele ţ (de exemplu zinc, cupru, seleniu, ş
ă   pot ţ stresul oxidativ în mod indirect, prin impli-
carea în sistemele enzimatice antioxidante. Aceste sisteme enzimatice
ă pentru a distruge radicalii liberi ş alte specii de oxigen
reactiv, precum radicalulliber anion superoxid ş peroxidul de
gen, care sunt ş ca urmare a metabolismului energetic ş expu-
nerii la ă Retina pare ă fie ă la ă legate de
zinc. Suplimentele zilnice de zinc sunt asociate unor ş Cu 40% mai
ă de ă a anomaliilor pigmentare maculare Ş unor ş
cu 60% mai ă de ţ a unor atare anomalii, ă cinci ani
de tratament continuu.
199
_________LeoAngart _
]onathanV. Wright M.D. aoprit cu succes progresul ă
maculare ş în câteva cazuri, chiar l-a ă cu succes. Seleniul ş
zincul par ă fie cheia tratamentului de succes împotriva ă
maculare, în timp ce vitamina E ă activitatea seleniului.
Tratamentul lui Wright consta în administrarea de seleniu ş zinc in-
travenos, la fiecare câteva ă ă ţ ă de administrarea ă
de seleniu, zinc, ă ş vitamina E. Rezultatele au fost bune, ă
ce afolosit acest tratament timp de mai mult de zece ani. Tratamentele
medicale sunt întrerupte ş se mai ă doar câte un trata-
ment ocazional, pentru a ă doza de suplimente orale.
Robert GarrisonJr. M.D. Ş Elizabeth Somer au descoperit ă ni-
velele de vitamina Cdin ochi sunt de 20-70 ori mai mari decât în plas-
ma din sânge ş ei spun ă »Unele dovezi ă aportul crescut de vita-
mina Cîn organism, de un risc ă de degenerare ă ă
cu înaintarea în ă ... "Ben Lane, ţ ă nevoia de suplimen-
tare cu vitamina Cş vitamina B6 - aceasta din ă mai ales în cazu-
rile de degenerare ă ă
Dr. Johanna Seddon de la Harvard astudiat dieta atrei sute cin-
cizeci ş ş de oameni cu degenerare ă ş a comparat-o cu
dieta a cinci sute de persoane cu alte ţ oculare. S-a descoperit
ă nivelele ridicate ale cartenoizilor (referindu-se la toate moleculele
asemenea carotenului) erau asociate unui risc ă de ă Cei
care aveau un aport zilnic de 20% caroten prezentau un risc cu 43%
mai ă în ţ cu cei al ă aport zilnic mai mic de 20%.
ţ ţ precumvitaminele Cş E, nu au fost ţ ca
având ă importante cu I"""T"T-r'""'r<rT""r-T'"'T1..-rrrT"T"l.,-n
degenerarea ă  
Apoi, ă de la s::a:ss:a::a:Ea:a:a:ES
Harvard au analizat efectele ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ
anumitor cartenoizi. Unii, pre- ţ ţ ţ ţ
cum licopenul ţ în to- ."".,-1.I-+-f-++-t-HH
mate), nu reprezentau o pro-
ţ pentru ochi. Dar aportul ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ
ţ Amsler
PersDanele cu degenerare ă VDr ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ
vedea linii valurile
200
____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
ridicat de beta-caroten a ă riscul ă maculare cu 41%.
Chiar ş mai impresionant a fost ţ dintre ă zeaxantina ş
riscul de ă Cel mai ridicat apoit alimentar de ă ş zeaxanti-
na (un total de 5,8 mg pe zi) a fost asociat unei ă de risc de de-
generare ă cu 57%.
ă ă la Universitatea de Stat Louisiana au creat un
experiment dublu-orb, în care s-a administrat fie 80 mg de zinc, fie 80
mg de placebo, timp de doi ani, la o ă cincizeci ş unu de ţ
care sufereau de degenerare ă La ş studiului, grupul
ă i se administrase zincul suferise odeteriorare mai ă cu 42%.
Un simptom frecvent ş semnificativ al ă maculare
este distorsiunea liniilor drepte. ţ un ochi ş ţ grila Ams-
ler. Verificati ă ţ acest simptom, ă ă o ă din ă
ă apare ă ş ă ă ţ par ă varieze în dimens!une ş
ă Culorile din ă pot ă variate de la un ochi la altul. Inune-
le cazuri ţ observaun punct gri, ă ă postimaginii de
un ţ fotografic. ă ţ ă ţ oricare dintre sunp-
tome nu mai ţ vizita la oculist. ţ programarea chiar acum.
, Date fiind ţ disponibile, calea ţ ă pare ă
fie ă ă ţ peste ş de ani, ă ţ consumul de spanac ş
ă pe de o parte ş ţ suplimente de ă zeaxantina, be-
ta-earoten ş zinc pe de alta ă ş 2-3 mg de cupru).
ă deja ţ ţ cu degenerare ă poate
n-ar fi ă ă ţ cu medicul curant despre tratamentele dr.
than V. Wright M.D. bazat pe seleniu, zinc, ă ş vitamina E, adrm-
nistrate intravenos.
Suplimentele pentru degenerare ă
. Multivitamine una sau ă capsule la ă
Vitamina A 10.000 ă ţ pe zi
Beta-caroten 5.000-10.000 ă ţ pe zi .
ă 6-20 mg pe zi ţ o ă de spray
gual. 5-6 ă pe zi în primele
apoi 3 ă pe zi pentru doua Ş
în cele din ă opulverizare pe ZI preventiv.)
201
_--------LeoAngart....,.. _ _ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
ş ţ optopipul din carte pe un perete
bine luminat. ă ţ ţ de 1, 2
ş 3 metri de la optotip. ţ ă
acuitatea ă de la ţ de 3
metri cu ambii ochi.
Care este rândul cel mai de jos pe care-l
ţ vedea ş de pe care ţ numi
literele corect? ţ valoarea de 20/??
ă ă în partea ă a optotipu-
lui)
ţ ă ochiul drept cu mâna
ă Care este cel mai de jos rând pe
care îl ţ vedea suficient de bine
pentru a numi literele? ţ valoarea
de 20/??
ţ ă ochiul stâng cu mâna
ă Care este cel mai de jos rând pe
care îl ţ vedea suficient de bine
pentru a numi literele? ţ valoarea
de 20/??
ă ţ dioptrii mai mari de -5, atun-
ci trebuie ă ţ ă ă cu aju-
torul sforii, ă la pagina 80.

ă ţ ţ de la ă sforii la
punctul de ţ ă al ochiului stâng, în
cm.
Punctul de la ochiul drept
ă ţ ţ de la ă sforii la
punctul de ţ ă al ochiului drept, în
CID.
Planul vostru de Antrenare a Ochilor
Acuitatea ă aochiului stâng
Acuitatea ă a ochiului drept
Acuitatea ă aambilor ochi
ţ ă vederea 15 ă o ă sau de ă ori pe zi
o ă ă (l00-1.000 mg, în ţ de
Cel ţ 1.000 mg, ş crescând ă la 3.000 mg
pe zi
400 ă ţ pe zi
500 mg pe zi ă nu ţ probleme cu rinichii)
100 mg pe zi (s-a demonstrat ă sunt benefice
pentru degenerarea ă  
Crom
Zinc
VitaminaE
Magneziu
Afine
Vitamina C
Extractde
ginkgo biloba
Usturoi
ţ ă  
Acizi ş ţ o ă de ulei de ă ţ ă de in pe zi
ă de ş DHA (sau derivate DHA din microalge): 500 mg pe zi,
sau de ă ori pe zi, ă nu ţ ulei de ă ţ ă de in. ţ mai
ţ ă ţ tratament cu anticoagulante precum cumadina sau
aspirina. ţ ă doctorul.
Dieta sau suplimentele ar trebui ă ă de asemenea:
Seleniu 50-200 mg pe zi
ă 2mg pe zi
ă în regenerarea rodopsinei ş este
ţ ă pentru epiteliul pigmentar retinian,
strat care ă ş ă ţ ă discurile celule-
lor fotoreceptoare.)
200 mgpe zi
. 30 mg sau mai ţ pe zi
Enzime digestive ă ţ ă
Eliminati orice medicamentatie care nu e ă Medica-
, ,
mentele pentru presiunea mare a sângelui ă mineralele esen-
ţ ş vitaminele solubile în ă ş pot chiar ă accelereze degener-
area ă S-ar putea ă ă intereseze faptul ă dr. Thomas O. Obi-
sessan a descoperit ă ă pahare de vin pe zi ş sau alb) au înju-
ă ă ţ riscul de dezvoltare a ă maculare la ţ ă
202 203
_____.,...--__--'-_ LeoAngart _
ţ ă ă ţ ă
da, atunci trebuie mai întâi ă ă ţ
ambii ochi ă ă ş punct de dis-
ţ ă
ţ ă ţ astigmatism. ţ în oglinda ă de la pagi-
na 87. ţ imaginea în întregime. ă
ţ ă oricare dintre linii este mai
ă   sau ă ţ sunt mai strânse
sau mai largi, atunci ţ astigmatism.
ţ ă ă ţ la ţ dife-
rite ş ţ fiecare ochi în parte.
Astigmatism
ţ ţ ţ Tibetane descris la pagina 106.
Miopie sub 2 dioptrii - ă ţ vedere ă ă la 50 cm.
ţ ochelarii doar atunci când este absolut necesar, ca de exemplu
atunci când ţ
ţ cu optotipul, ş cum scrie la pagina 117.
ţ ţ de balans descrise la paginile 118 ş 119.
ş ţ ă ă ă ţ cel mai mic obiect posibil pe care îl ţ vedea,
de la cea mai mare ţ ă
ţ acest ţ ă ţ ă îl ţ cu lentilele de contact puse.
Miopie între 2 ş 3 dioptrii - vederea ă este undeva între 37 cm ş
50cm.
Nu ţ ochelarii pentru citit, ţ doar când este necesar.
ţ ţ cu sfoara descris la pagina 140 pentru a ă punc-
tul de ţ ă
ţ schimbarea de optotip ă la pagina 121.
ţ ă cu ţ domino-ului descris la pagina 122 .
Când ă ţ de 2dioptrii, ţ ă ţ ţ cu optotipul
descris la pagina 117.
Miopie mai mare de 4 dioptrii - ţ vedere ă doar ă la 25 cm.
ţ lentile cu 0,5-1 dioptrii mai ă decât ţ
ţ ţ energetic descris la pagina 130.
ţ ţ descris la pagina 132.
204
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
Hiperopia
ţ ă ochii cu ajutorul palmelor sau alternând comprese calde ş reci.
ţ ă abilitatea de a privi lucruri foarte mici; de foarte aproape.
Nu ţ lentile pozitive decât ă este absolut necesar.
ţ scrisul ă   cât de des ş de cât de aproape se poate.
Prezbitismul
ţ ă punctul de apropiere al vederii clare ă la 15 cmde ambii ochi.
ţ ă ţ lentilelor ă e necesar.
ţ ţ cu citirea textului din ce în ce mai mic de la pagina 144.
ţ ţ fluturelui - pagina 148.
ţ ă coordonarea ochilor cu ţ cercurilor.
ţ ă ţ ă ă ochelari ţ   ă lumina zilei este ă
Ambliopia
ţ ţ sforii cu ochiul ş   vezi pagina 130.
ţ ţ energetic descris la pagina 127.
Strabismul
ţ ţ fluturelui de la pagina 148
ţ balansarea ă - pagina 185.
ţ ţ oglinzii - pagina 186.
Antrenarea ţ culorilor
ă ţ culorile - pagina 189.
ţ culorile
ţ cu culorile
ţ culorile
Pentru cei cuvederea ă
ş ţ lum.in).i
ă ă ţ printre ţ
ş ţ obiectelor
205
_-------- LeoAngarf ,.-- _
ă
Ş ţ ă Ochilor
Capacitateade a ţ ă ă ţ ţ ale ă ţ vizuale
ă ă ajutor este bine ă   intre altele, de ă ţ Optometri-
ă ă Raport special: ţ terapiei vizuale optometrice - J. Am
OptomAssoc, 59,95-105, (1988). Primele ă au fost întreprinse de:
William H. Bates, "Vederea ă ă ă ochelari", NewYork, Central
Fixation Publ., (1920).
H.W. Ewalt, "Proiectul Baltimore pentru controlul miopiei", J. Amer
OptomAssoc 17(5), 167-185, (1945)
Woods, "Despre rezultatele ţ în tratamentul miopiei prin an-
trenament vizual", Am. J. Am Acad Optom 29(4), 167-184 "Raport de
la Institutul Wilmer" (1946).
H.R. Hildreth, W. H. Mainberg, B. Milder ş colaboratorii "Efectele an-
trenamentului vizual asupra miopiei existente". Am. J. Ophthakmol,
30,1563-1576, (1947).
E. Marg, "Sclipiri de vedere ă ş acomodaria ă cu ţ ă
la metoda Bates de antrenament vizual". Am J. Optom Arch. Acad.
Optom 29(4),167-184, (1952).
1. H. Epstein, F. L. Collins ş H. J. Hannay, "Pierdereavederii ş ă
sul ă ă ţ vizuale", J. Behav. Med, 1,273-287, (1978).
1. H. Epstein, D. J. Greenwald ş D. Hennon ş colaboratorii "Pierderea
vederii monocuIare ş ă Efecte asupra ă de vedere
la ochiul antrenat ş ochiul neantrenat". BehavModif 5. 171-186, (1981)
F.1. Collins, 1. H. Epstein, H. Y. Hannay, "O ă ă aunui
program de antrenament operativ pentru ă ă ţ ă ţ vi·
zuale la ţ miopi", Behav Ther., 12,692-701, (1981).\
F. L. Collins, J. A. Ricci, P. A. Burkett, "Antrenament comportamental
pentru miopie: ţ pe termen lung a ă ţ ă ă ţ
Behav Res Ther, 19, 265-268, (1982).
Baillet ş colaboratorii "Antrenarea ă ţ vizuale în miopie".J. Am
OptomAssoc, 53, 719-24, (1982).
206
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
. K. M. Gil ş F. L. Collins, "Antrenament !:omportamental pentru mio-
pie: Generalizarea efectelor". Behav Res lher 21,269-273, (1983).
Blount ş colaboratorii, ă ă ţ ă ţ vizuale la copilul
miop: ţ ă ţ ş ţ   Behav.Res. Ther, 22,
53-57, (1984).
R. C. Rosen, H. R. Shiffman ş H. Meyers, "Tratamentul comportamen-
tal al mioliei: Eroarea de ţ ş ă de acuitate în ţ
cu lungimea ă ş presiunea ă AmJ. Optom Physiol
Otp. 61,100-105, (1984).
P. E. Berman S. 1. Levinger, N. A. Massath ş colaboratorii ţ
antrenamentului vizual cu biofeedback ca ă ă de trata-
ment ş reducere a miopiei". J. Optom. Vis. Dev. 16, 17-21, (1985).
Ş ţ astigmatismului
De-a lungul anilor, un ă de ă au sugerat diverse teorii
referitoare la cauzele astigmatismului. Eminentul om de ş ţ ă german Hel-
mholtz (1906) sugera ă   ă factorilor anatomiei, ochiul ar trebui ă su-
fere de astigmatism neregulat, dar ă ţ ă este contrata de presiu-
nea pleoapelor, care tind ă cauzeze astigmatism direct. Duke-Elder (1932)
sugera ă astigmatismul direct era legat de faptul ă diametrul vertical este
ţ mai mare decât diametru! orizontal. Poos (1950, 1952) sugera ă distri-
ţ ă ă de sânge în ochi poate fi cauza astigmatismului.
Duke-Elder (1970) sugera ă presiunea pleoapelor poate provoca, sau
poate modifica, astigmatismul corneean. Ulterior, Vihlen ş Wilson (1983) au
descoperit ă atât astigmatismul direct cât ş coeficientul elastic al pleoa-
pelor ă în declin ă cu vârsta, dar nu au descoperit nici o ă ă to-
roiditatea ă ar fi fost ă de tensiunea pleoapei. Wilson ş
colaboratorii (1982) au ă ă ridicarea pleoapelor reducea curbatura cor-
ă pe meridianul orizontal. Ei au concluzionat ă presiunea pleoapelor
produce ă astigmatism direct, dar ă   în general, ridicarea pleoa-
pelor are prea ţ efect asupra curbaturii corneene, ă astigmatismul se
ă ş între valoarea de odioptrie direct sau odioptrie invers.
Presiunea ă de ş extraoculari
Un ă de autori, inclusiv Fairmaid (1959), Lopping ş Weale
(1965), Bannon (1971) ş Millodot ş Thibault (1985) au raportat ă conver-
207
_______ LeoAngart _
ţ ochiului este ţ ă de o ă a meridianului corneean orizontal,
crescând ş un astigmatism direct sau ă un astigmatism neregulat.
Lopping ş Weale (1965) ş Bannon (1971) au estimat ă ă de putere
a meridianului corneean orizontal ţ ţ este de la 0,245 la
0,50 dioptrii, la ochii ţ
Hofsteller ş Rife (1953) au concluzionat ă astigmatismul este mai
mult o ă ă ă ă de mediul ă Lyle (1965) aafirmat ă
nu ă tipare ereditare, care ă fie asociate astigmatismului sub 2dioptrii.
Lentilele de contact rigide
Lentilele de contact rigide nu numai ă ă o ţ aas-
tigmatismului cornean, dar adesea, cu trecerea timpului, corneeadevine mai
ă De exemplu, purtarea lentilelor de contact mai plate decât normal,
în încercarea de areduce miopia (lucru cunoscut sub numele de ortokerato-
logie), produce efecte variabile asupra ă ţ corneene, adesea in-
cluzând un astigmatism direct ă (Kerns 1978). Dezvoltarea astigma-
tismului direct asociat cu purtarea de lentile de contact rigide a fost rapor-
ă de ţ autori, inclusiv Rengstorff (1965,1971, 1976), Rubin (1967) ş
Grosvenor (1977). Valoarea de astigmatism ă de lentilele PMMA afost
ă de Harystein (1965) ca fiind între 2,5 ş 6dioptrii.
Astigmatismul rezidual
Astigmatismul rezidual (intern) se ă la partea astigmatismului
total, care nu este ă corneei. Astigmatismul rezidual este un astigma-
tismîmpotriva regulli pentru ţ oameni (Neumueller 1953). Carter (1963)
adescoperit ă 87%dintre oamenii pe care i·a testat aveau astigmatismnere-
gulat. Majoritatea ă au descoperit astigmatisme cu va·
loarea între 0,5 ş 0,75 dioptrii -Mote aud Fry (1939), Krats ş Walson (1949),
Loper (1959), Carter (1963), ş Reading (1972). ă au fost ţ
în principal, de descrierea fenomenului de astigmatism. Doar ţ au suger-
at ă ş extra-ocuJari ar putea fi ţ în crearea distorsiunii corne-
ene tipice acestor ţ Abordarea ă Ochilor presupune ă
ş exteriori ai ochiului in primul rând ş ţ - sunt ţ
în distorsionarea corneei. Nu eun   ţ preaIDare de ţ intrucât
se ş ă purtarea de lentile de contact dure conduce la astigmatism.
208
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Ş ţ Miopiei
Miopia este o ţ a ochilor care a fost ă mai mult decât
alta. este ă purtarea ochelarilor afost ă
m ţ a secolului al XIX-lea în cazurile de miopie (Mac-
Kenzle) Ş hipermetrople (Sichel).
Extinderea miopiei este ă de nivelul de ţ
Concluzia primilor ă (Cohn 1867, Dor 1878, Florchutz 1880,
von]aeger 1861, Ware 1813) a fost aceea ă ţ copii din medii ţ
nale unde studiul era mai intensiv prezentau omai mare ţ spre
miopie. ă descoperire afost ă într-un studiu asupra copiilor
neo-zeelandezi (Grosvenor 1986), care a ă o ţ mult ă
la cei ţ în studii intensive, ţ ă de cei care nu erau.
În 1950, Bind nu a descoperit aproape niciun caz de miopie la copiii
ş Skeller, 1959, araportat ă miopia era ceva extremde rar în cazul
ş ş în 1969, Young ş colaboratorii au raportat ă nu exis-
tau cazuri de miopie în rândurile ă ţ ş bunicilor, dar mai mult de ju-
ă dintre copii ş erau miopi.
ţ ş crescânde pentru copii sunt ţ de Sato, în
1957, notând ă ţ miopiei a crescut de la 15% în 1914, la valoarea
ă de 45% în 1955, când s-au cercetat ă legate de copiii
de gimnaziu dinJaponia.
Rosner ş Belkin (1987) au condus un studiu larg la nivel ţ
observând gradele de miopie ş nivelul de ţ ă la 157.748 ă ţ cu
. vârstele între ş ş ă ani. Asta a reprezentat o popu-
ţ în general ă întrucât ţ ă ţ evrei, cu vârstele între ş
sprezece ş ă ani, trec prin ă medicale necesare servi-
ciului militar. Ei au descoperit ă atât "anii de ş ă cât ş ţ cân·
ă la fel de mult, când era vorba despre miopie.
Extinderea miopiei este în ş
Scheerer (1928) ş Betsch (1929) au examinat ă ş cinci de mii
de ţ cu vârsta de peste ă ş cinci de ani ş au descoperit ă 13,7%
dintre ei aveau miopie. Walton (1950) a examinat omie de oameni cu vârs-
tele între treizeci ş ă de ani ş a descoperit ă 17,7% aveau miopie.
Statisticile britanice din 2001 ă ă 61%persoane ă de miopie. Din
ă ă miopilor pare ă ă cu o ă ă
209
__________ LeoAngart _
În acest ill0ment, oamenii de ş ţ ă nu ş de ce apare miopia. Sunt
multe teorii care ă ă explice acest lucru. ă teorii care merg de la
ţ ă ş ă la suprasolicitarea ochilor în ă ţ care cer
privire de aproape.
Munca în exces conduce la miopie?
Gross (1988) ş Gross ş Hzai (1994) au propus un mecanism ipotetic
de explicare a ă miopiei. Ei au sugerat ă o ă care ă
mult la ţ ă ă ş care are oîntârziere de acomodare mai mare decât
ă ş ca urmare, oimagine ă ă eposibil ă ă mi-
ă Asta, din ă ă întârziereaîn ţ ă imagi-
nea ă de sistemul optic al ochilor, în spatele retinei. Ca urmare, lungi-
mea ă ş pentru a ţ efectul ş ă imaginii clare pe ă
Munca ă de aproape poate ă lungimea ă Acest pro-
ces pare, conform ipotezelor, ă opereze în ş mod ca ş mecanismele
normale emetropizante. Unii ă se ă la acest lucru ca fiind eme-
tropizarea (vederea ă   la punctul de apropiere.
Gwiazda, Thome, Bauer ş Held (1936) au sugerat ă în cazul unui in-
divid care are o ţ ă imaginile în ţ ă - ş nu efectul acomo-
dativ - sunt cauza miopiei. ţ acomodative au fost ă la copiii
ţ miopi ş emetropi (cu vedere ă   în trei ţ În prima
ţ stimulul pentru ţ sau focalizare a fost accentuat prin
mutarea ţ vizuale mai aproape (astfel stimulând ţ de proximi-
tate); în adoua ţ stimulul de acomodare afost amplificat, prin folosi-
rea lentilelor concave; ş în a treia ţ stimulul de ţ a fost
ă prin utilizarea lentilelor convexe.
Când au fost folosite lentilele convexe pentru ă stimulului de
ţ nu a existat la ă nicio ţ ă a întârzierii de ţ
pentru cele ă grupuri de ţ Când ţ a fost ă de
mutarea ţ mai aproape de subiect, întârzierea medie de ţ a
fost ă ă atât la miopi, cât ş la emetropi, ţ cea mai apropia-
ă fiind de ă ş cinci cm, caz în care întârziereade acomodare amiopi-
lor afost cu 0,4 dioptrii mai mare decât aemetropilor. ş când s-au folo-
sit lentile concave pentru ă ă ţ întârzierea aco-
ţ a fost mult mai mare în cazul miopilor. Folosirea unei lentile de
-3,50 dioptrii (cea mai mare putere ă   afost echivalentul a 2,7 dioptrii
pentru miopi, în ţ cu 1,5 dioptrii pentru emetropi.
210
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural
----
Gwiazda ş colaboratorii (1933) ? sugerat ă ţ ă
ap;,re pentru o ă înainte ş poate, ă stabilirea miopiei, indife-
rent de vârsta la care se ă acest lucru". (Copiii miopi ă ore-
ţ ă ă la ţ ş vederii, Invest. Ophthal.
Vis. Science., 1993, pp 693.)
Miopia ă experimental
Mediul are o mare ţ ă asupra vederii. De exemplu, ţ
de laborator sunt mult mai mioape decât ţ din ă ă iar mai-
ţ ţ în ş ă miopie mai mult decât animalele ţ în ţ
curi, ă (Young 1967).
ă german Levinson a fost primul care a efectuat experi-
mente pe animale. El a înaintat prima lucrare ă Societatea ă din
Berlin, în 1912. Levinson credea ă miopia ă din întinderea nervului
optic, atunci când ochii erau ţ în jos, astfel încât axa anterior-poste-
ă a globului ocular ă fie ă vertical. Pentru testarea acestei teo-
rii, ţ au fost ş într-o cutie ă cu podeaua, ceea ce aavut
ca rezultat, ă câteva luni, ţ miopiei, care acontinuat ă ă pe
ă durata experimentelor. Griswell ş Gross (1983) au ţ trei ţ
în ă ţ Una dintre ele avea miopie de 14-15 dioptrii, ă ă
luni. Adoua avea miopie de 7-9 dioptrii ă un an, iar a treia avea miopie
de 1-2 dioptrii ă patru ă ă Presiunea ă nu acrescut pe
parcursul experimentului, iar miopia afost de ă ă - fiI alte cuvinte,
globul ocular s-a elongat într-un mod tipic miopiei.
Ş ţ ţ
Numeroase studii clinice ă ţ ă Ochilor pen-
tru cazurile de ţ ă ă J. Cooper ş R. Duckman, au între-
prins cincisprezece studii de Antrenarea Ochilor pentru ţ conver-
ţ pe o ă de patruzeci ş ş de ani. Aceste studii au ă
aproape ă mii de ţ ş au raportat o ă ă de vindecare de
72%, cu ă ă ţ la alte 19% din cazuri ş ş la doar 9% din cazuri.
Rate impresionante de vindecare sunt raportate de Duthie ş S.
Mayou. Ei au ţ ă la 72%din cei trei sute ş ş patru de pa-
ţ cu ţ ă ă
211
__________LeoAngart _
Ş ţ strabismului
De obicei, strabismul este tratat cu ajutorul lentilelor prismatice, sau
corectat chirurgical, prin ă a sau ă ş oculari. Adesea se
ă o presiune ă asupra ă ţ pentru ca ş ă   ş dea acor-
dul pentru ţ copiilor. ş rezultatele ţ în cazurile de
strabism nu sunt impresionante. În multe cazuri, aceasta este doar o proce-
ă ă ce nu ă la ţ viziunii stereoscopice.
ţ ă ne-chirurgicale
a ă Ochilor
B. Wick a ă o examinare ă a dosarelor a cincizeci ş
patru de ţ care ă tratamente de vedere pentru esotropie aco-
ă - ochiul întorcându-se spre interior. ţ au fost ţ pe
baza unei ă Duane, ca având fie exces de ţ ă (n = 11) fie
eso-diversiuni egale (n = 43).
Peste 90% dintre ţ au atins o restaurare ă a ţ bi-
noculare normale, ă acestei ă (Esotropia ă efi-
ţ terapiei,Journal of American Optometry Association, 1987.)
G. Chryssanthou a studiat ă ş ş ţ având exotropie
ă - unul din ochi întorcându-se spre exterior - ş având
vârstele cuprinse între cinci ş treizeci ş trei de ani. În total, 89%din ţ
au demonstrat o ă ă ţ ă 66,6% dintre ei având vedere exce-
ă timp de ş luni - doi ani ş ă ă tratament. (Abordarea or-
ă aexotropiei intermitente, American OrthopticJournal, 1974.)
Dr Gary Etting, optometrist., araportat o ă ă de succes de 65%
la ţ cu strabism constant. Mai precis, 57% în cazul esotropiei (ochiul
întorcându-se spre interior) ş 82% în cazul exotropiei (ochiul întorcându-se
spre exterior). Dr. Etting a raportat o ă de succes uluitoare, de 91 %în
cazurile în care ţ ă era ă (Terapia strabismu-
lui înpractica ă rate de vindecare ă trei luni de terapie,Journal
of the American Optometric Association, 1978.)
Flax ş Duckman au examinat ţ ortopticii ca modalitate via-
ă de tratare a strabismului. Ei au studiat literatura în domeniu ş au pre-
zentat o ă a datelor. Rezultatul numeroaselor studii a ă o ă de
vindecare ţ ă de 74%. (Tratamentul ortoptic al strabismului, Jour-
nal of the American Optometric Association, 1978.)
212
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnaturaI _
W. M. Ludlama ţ tratamentului ortoptic strabismu-
lui într-un grup de o patruzeci ş ă de persoane cu strabism, care au
efectuat tratamente de Antrenarea Ochilor, ş a avut o ă ă de succes
de 73%. (Tratamentul ortoptic al strabismului, Am.]. Otom. Arch. AmAcad
Optom, 1961.)
Într-un studiu ulterior, Ludlam ş Kleinman au descoperit ă rata de
succes pe termen lung în cazul terapiei vizuale pentru strabism a fost de
65%. (Rezultatelepe termen lung ale tratamentului ortoptical strabismu-
lui, Am]. Optom. Arch. Am. Acad. Optom, 1965.)
. J. J. Bryer, înEvaluarea rezultatelortratamentului ortopticîn cazul
heteroforiei, Br. Orthopt]., 1961, ainvestigat efectele pe termen lung ale tra-
tamentului heteroforiei. Din optzeci ş ă de ţ ale ă simptome
ţ au fost complet ă pe durata tratamentului, 81%au ă de
aceste simptome timp de ş   ani ă tratament. Doar 4% au ţ
orevenire asimptomelor, destul de ă pentru a necesita tratament ulte-
rior. Multe dintre ă de mai sus pot ă învechite. ş ţ
unea strabismului ă ă în timp, iar ţ este astfel rele-
ă ş ă
Ş ţ ambliopiei
ă în prezent, ă nu au ţ cauzele ce ă ambli-
opia. Când ambliopia este ă strabismului, se crede ă conflictul de in-
ţ de la cei doi ochi rezulta în suprimarea ă ş ambliopia ochiului
ne-dominant. Ambliopia poate fi ş rezultatul ă de stimul din cauza bi-
cataractelor, sau aunor erori mari hipermetropice.
ţ ă se ă asupra tratamentului ş ă am-
bliopiei. ţ ă este ă cea mai ă vedere aunui ochi ambliopic
este ţ ă prin împiedicarea ochiului normal ă ă M. Pugh (1954), în
Vedereafoveala în ambliopie, BritishJournal of Ophthalmology, 38, 321-8,
adescoperit ă vedereascade atunci când ambii ochi sunt ş acest lucru
indicând faptul ă ochiul normal are un efect inhibitor asupra ochiului
ambliopic. Într-un studiu din 1966; G. K. von Noorden ş M. B. Leffler au
demonstrat ă în ţ de cât de mari sunt ţ stimulului pentru
ochiul normal, cu atât este mai ă gradul de vedere al ochiului ambliopic.
În unele cazuri, ochiul normal devine ambliopic, ă purtarea de
plasturi. lkeda ş Tremain (1978) au demonstrat ă privarea de stimuli, în
cazul ambliopiei, poate rezulta din utilizarea atropinei sau din purtarea de
plasturi optici.
213
___Lea Angart _
Bandaja.rea sau aplicarea de plasturi pe ochiul blm a fost recoman-
ă prima ă în 1743, de M. de Buffonîn ţ asupra cauzelorstra-
bismului la ochii ş Hist. Acad. R., Sci., pp 231, (1743). Bandajarea sau
aplicarea de plasturi optici este ă metoda ă de tratament adocto-
riIor. De-a lungul anilor, s-au ă ă de înlocuire a acestui tratament
pasiv, prin stimularea ă a ochiului. S-a încercat stimularea ă ş
ă dar ă ă prea mare succes.
Diferitele strategii folosite sunt:
Ocluderea ă excluzând orice ă ş ă Un exemplu în acest
sens este plasareade plasturi adezivi peste ochi. În anumite cazuri, s-au folo-
sit lentile negre de contact.
Ocluderea ă excluzând formele, dar ţ ţ ă ă
Exemple ale acestui tratament ar fi purtarea de ochelari cu lentile ă
sau alte filtre.
Ocluderea ţ ă ţ aprecierea formei, dar diminuând
acuitatea. Un exemplu în acest sens ar fi acoperirea ţ ă aochiului. Oclu-
derea ţ ă este mult ă în ţ Un alt exemplu este blocarea ju-
ă ă ţ inferioare alentilei, pentru aîncuraja utilizarea folosirii ochiului am-
bliopic, în ă ţ de aproape.
Penalizarea ă ş lentile pentru a ţ ş vederea ochiu-
lui bun, cu scopul de a ţ ochiul ambliopic ă lucreze.
Medicamentele cicloplegice sunt folosite pentru ţ ş vederii
ochiului bun. Medicamentul cel mai des utilizat este atropina 1%sau 0,5%,
sub ă de ă sau unguent.
Abordarea ă ă este ţ ochiului ambliopic ă
lucreze prin blocarea vederii ochiului bun. ţ copiilor mici ă poarte
plasturi ş uneori, blocarea ţ acestora, pentru a-i împiedica ă ş scoa-
ă plasturii este, din fericire, un lucru din ce în ce mai neacceptat de ă ţ
Obligarea vederii ochiului bun ă se ţ ş este de asemenea o
abordare ă întrucât se ş ă purtarea unui anumit tip de ă
face ca ochiul ă se adapteze la lentila ă în acest caz, practic, ochiul
normal va fi ţ ă ş ă acuitatea ă ş cum au demonstrat
ă efectuate de Ikeda ş Tremain, în 1978.
Ş ţ cataractelor
În SUA, cataraetele ă aproximativ 5-6 miliarde de dolari pe an ş
întârzierea ă de cataracte pentru zece ani, reduce ă dizabil-
214
----- ă ne ă ă ţ vederea,.îJ;l modnatural _
, ă ţ vizuale, cu aproximativ 45% (C. "Cucerirea cataraetei, oprovo-
Lare ă Trans Ophthal Soc. UK,  
Fumatul ă cataracte
Fumatul pare ă fie un factor de risc pentru cataracte, întrucât induce
stresul oxidativ. Afost asociat atât cu nivelele ă de ţ ascor-
bat (vita.mina C) ş cartenoizi (vitamina A), cât ş cu formarea de cataracte la
vârste tinere (G. Scheetman ş colaboratorii, ţ asupra
ţ vitaminei Cla ţ Am.]. Health, 1989; D. W. Giraud ş colabora-
torii Nivelele de vitamina Cş Bdin ă ş dieta ă la per-
soanele care ă ă ş cei care nu au aceste obiceiuri,].
Am. Diet. Assoc., 1995; C. K. Chow ş colaboratorii Nivelele ă înplas-
ă ale vitaminei Cş carotenilor ă J. Am. ColI. Nutr., 1986; A.
Mezzetti ş colaboratorii, Vitaminele E, C peroxidul de lipide în ă ş
ţ arteriale ă ş ă Ateroscieroza, 1995;
C. Bolton-Smidt ş colaboratorii. Aportul de ţ evaluatpe baza
unui chestionar de ţ ă ă ţ cu ţ biochim-
ă ă ş ă Br. J. Nutr., 1991; D.E. Flye ş colabora-
torii, Cataracta ş fumatul: studiul ochiului de ş Ochiul, 3, 379-384,
1989; S.K. West ş colaboratorii, Fumatul ş riscul de ă ă
Arch Ophthalmol., 1989; S. West ă ă fumul de ţ ă în ochi?]AMA,
1992; S.E. Hankinson ş colaboratorii, Un studiuprospectivasuprafumatu-
lui ş riscului ţ de ă iafemei, ]AMA, 1992.)
Lumina ă este unfactor cauzator de ă
Se crede ă expunerea la lumina ă ar fi unul dintre princi-
palii factori cauzatori de ă ş doar formarea cataractelor corti-
cale a fost ă în acest sens. Orice ă nu doar spectrul UV,
ă una dintre principalele ţ în începerea ţ oxidativ,
care este factorul principal în formarea cataractelor. O.M. Dolezal, E.S.
Perkins, R.B. Wallace, Lumina ă sensibilitatea pielii ş cataracta
ă Am J. Epidemiol, 1989. Ş M.Mohan ş colaboratorii Studiu de caz
asupra cataractelor datorate vârstei în India-SUA, grup de studiu in-
dia-SUA, Arch Ophthalmol, 1989.)
S-au întreprins trei studii asupra ă dintre razele UV-B ş cata-
racte, care au conclus ă dovezile epidermiologice sunt ă pen-
tru stabilirea unei ţ cauzale între razele UV-B ş cataraete C. McCarty ş
H. Taylor, ă recente în cercetarea vederii: ă ă ă provocate
215
__________LeoAngart _
de ă în cazul cataractei, I!J.vest Ophthalmol Vis Sci, 1996. S.K. West\
ş C.T. Valmadrid, Factori de risc epidemiologicipentru cataracta ă
vârstei, Surv. Ophthalmol, 1995. P.J. Dolin, Evaluarea dovezilor epidemio-
logice cu privire la cauzarea cataractelor ă expunerii la ţ
solare ultraviolete, Doc Opthalmol, 1994.. ţ ă resping în totali-
tate ă cu razele UV-B J.J. Harding., Lipsa de valabilitate a ipotezei
cataractogenezei datorate luminii solare, Doc Opthalmol, 1994.)
Expunerea ă aochilor la raze UV-B afost ă în Studiul
asupra locuitorilor din Chesapeake Bay (H.R. Taylor ş colaboratorii, Efecte-
le ţ ultraviolete ă de cataracte, NEnglJ Med, 1988.),
Studiul Beaver Dam (K.J. Cruickshanks, B.E. Klein ş R. Klein, Expunerea la
lumina ă ş opacitatea cristalinului: studiul Beaver Dam
asupra ochilor, AmJ Public Health, 1992.) ş Proiectul Melbourne de Pierde-
rea Vederii (C.A. McCarty ş H.R. Taylor, Factoti de risc pentru cataracta
ă de ă în Australia, Exp Eye Res, 1998.). În toate cele trei stu-
dii s-a descoperit ă expunerea vederii persoanelor la razele UV-B afost aso-
ă cataractei corticale. Un alt studiu (1.B.Brilliant ş colaboratorii, Asocia-
ţ între extindere a cataractei, orele de ă ă ş altitudinea din
ţ Himalaya, Am J Epidemiol, 1983.) a concluzionat ă între 6% din
38%dintre cazurile de ă ă sunt cauzate de expunerea la lumi-
na ă   cea mai ă estimare de risc ă ă ţ în aer liber.
Aportul de suplimente ă sau previne cataracta?
ă numeroase ă care ă faptul ă abordarea ţ
ă pentru prevenireacataractei se ă pe primul loc. Cristalinul este format
din 98%proteine iar ţ ş din cristalinsunt ascorbatul (vitami-
na C) O.M.Seddon ş colaboratorii, Utilizarea suplimentelorde vitamine ş
riscul de ă între medicii ă ţ din SUA. Am J Public Health,
1994.) ş cartenoizii din cristalin sunt luteina ş zeaxantina. Vitamina Econ·
tribuie la ă riscului ă ţ nucleare a cristalinului. (M. C. Leske ş
colaboratorii, Vitaminele antioxidante ş opacitatea ă - Studiu
Longitudinal al Cataractei, Ophthalmology, 1998).
VitaminaC
Ingerarea de ă ţ mari de ascorbat (vitamina C) a încetinit pro-
gresul sau aprevenit: cataracta ă de ă la ş de Guinea
(D.C.Kosegarten ş T.J.Mayer, Folosirea ş de Guinea ca model
pentru studiul ă de cataracte induse de ă J Pharm. Sci., 67,
216
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
1978) ş ş O.A.Vinson ş colaboratorii, Efectele r.cidului ascorbic
asupra cataracte;or induse cu ajutorullactozei Nutr. l\.eports Int., 33,
1986) cataractele induse la ş cu ajutorul selenitului
(P.S.Devamanoharan ş colaboratorii, Prevenirea cataractelor datorate se-
lenitului cu ajutorul vitaminei C, Exp. Eye Res., 52, 1991) opacizarea crista-
linului în GSH - embrioni de pui (H. Nishigori ş colaboratorii Alterareaper-
oxidului de lipide in cataracta ă cu glucocorttcoizi la embrionii de
pui ţ în dezvoltare ş efectul acidului ascorbic, Curr. Eye Res., 5, 1986)
ş încetinirea ă proteinelor din crista1inele cobailor ă cu aju-
torul razelor UV. Dublarea ă ţ de ascorbat (vitamina C) din cristalin a
fost ă unei ţ împotriva deteriorarilor similare cataractei. O·
Blondin ş colab, Încetinirea ă proteinelor cristalinului la ochi-
ul supus razelor UV în cazul cobai/or, prin administrarea de ascorbat,
Free Radic. Biol. Med., 2,275-281, 1986.)
Eposibil ă facem exces de ascorbat? Acest lucru s-a testat prin ali-
mentareaunor cobai cu o ă din care 8%era ascorbat, ş care nu au format
cataracte. (K.G. Bensch ş colaboratorii, Rolul acidului ascorbic în catarac-
ta ă   Proc. Nat. Acad. Sci. USA, 82, 1985.)
Consumul de vitamina Cş riscul de ă
ă studii epidemiologice au examinat asocierea dintre
ă ş ţ O.M.Seddon ş colaboratorii, folosirea suplimente-
lor de vitamineş riscul ţ cataractelorla medicii ă ţ din SUA,
Am J. Public Health, 84, 1994, Grupul de Studiu de ă Ita-
lian-American, Factori de riscpentrucataractelecorticale, nucleareş pos-
terior subcapsulare datorate vârstei, Am. J. Epidemiol., 133, 1990, J.A.
Mares-Perlman ş colaboratorii, ţ dintre opacitatea cristalinului ş
utilizarea de suplimente de vitamine ş minerale, Ophthalmology, 101,
1994, J McD Robertson ş colaboratorii, Aportul de vitamina Eş riscul
cataractei la oameni, Ann. NY Acad. Sci., 570, 1989, M.C. Leske ş colabora-
torii, Studiu de caz asupra ă ţ cristalinului,factori de risc de cata-
ă   Arch Ophthalmol., 109, 1991, J.A. Mares-Pearlman ş colaboratorii,
Dieta ş ă ţ nucleare ale cristalinului, Am. J. Epidemiol., 141,
1995b, P.F. Jacques ş 1.T. ChylakJr., Dovezi epidemiologice ale rolului vita-
minelorş cartenoizilor ţ înprevenireacataractei, Am. J. Clin.
Nutr., 53, 1991, M. Mohan ş colaboratorii, Studiu de caz India-8UA asupra
cataractei datorate vârstei, Arch. Ophthalmol., 107, 1989, S.E. Hankinson ş
colaboratorii, Dieta ş ţ de ă la femei: un studiuprospec-
217
__________ _
tiv, Br. Med. J., 305, 1992, Svitale ş colaboratorii ţ din ă
ş riscul c;ataractei corticale ş nucleare", Epideniiol., 4, 1994, P.F. Jacques
ş colaboratorii, ţ dintre aportul pe termen lung de vitamina Cş
ţ cataractei ş de ă maculare, Exp. Eye Res., 55 (suppll),
1992, abstr. P. Knekt ş colaboratorii, "Vitaminele antioxidante din ser ş ris-
cul de ă Br. Med. J., 305, 1392-1394, 1992). ţ ţ de
ţ a structurii, datele ă faptul ă suplimentele ţ
scad riscul de ă   (Bazele ş ţ pentru terapia ă acata-
ractei cu ajutorul ţ de Varma, S.D., AmericanJournal of eli-
nical Nutrition 53,1991.)
În "Proiectul de ţ ş vedere" (P.F. Jacques, Folosireape termen
lung avitaminei C ţ ţ la o ă ă ă a ă ţ
cristalinului, Am. elin. Nutr., 66, 1997.) au fost efectuate analize, în ţ
de ă asupra a 165 de femei cu aport ă de vitamina e (în medie =
294 mg pe zi) ş 136 femei cu aport ă de vitamina e (în medie = 77 mg
pe zi) ă faptul ă femeile care au luat suplimente de vitamina e, timp de
zece ani sau mai mult au avut un ritm de opacitate timpurie cu 70% mai ă
ă ş un risc cu 80%mai ă de opacitate ă în orice loc al crista-
linului, în ţ cu femeile care nu au luat suplimentele de vitamina e.
Robertson ş colaboratorii au comparat cazurile (de ă care a
condus la pierderea vederii) cu controale la persoane de ş sex care fie
nu aveau ă fie prezentau ă ţ minime, care nu duceau la pierde-
rea vederii. Extinderea cataractei la persoanele care au consumat supli-
mente de vitamina e în ă ţ mai mari de 300 mg pe zi a fost de aproxi-
mativo treime din cea la persoanele care nu au ă asta.
VitaminaE
Vitamina Epare ă stabilizeze membranele celulare ale cristalinului
(T. Libondi ş colaboratorii, Efectul în vitro alalfatocoferolului asupra dete-
ă cristalinului induse cu ajutorul lisofosatifatidilcolinului, Exp.
Eye Res., 40, 1985) care sunt cele mai expuse la oxidarea ă radicalilor
liberi. ţ vitaminei Eca ş antioxidant poate fi ă de vitamina e
(ascorbat), ş de asemenea ă ş reciclarea glutationului, ajutând poate la
ţ unor nivele ă de glutation în cristalin ş umoarea ă  
Robertson ş colaboratorii au descoperit ă ţ cataractei avan-
sate era cu 65% mai ă ă la oamenii care au luat suplimente de vitamina
Emai mari de 400 ă ţ pe zi, decât la oamenii care nu au luat suplimente.
218
_ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
ă studii prospective demonstrat un risc redus de progres al
cataractei la oamenii care prezenî.au nivele mari de vitamina Eîn ă  
Ronhiainen ş colaboratorii au descoperit o ă cu 73%a riscului de pro-
gres al cataractei, în vreme ce Leske ş colaboratorii au raportat o ă de
risc cu 42% a progresului cataractei nucleare.
ş ţ ă macu1are
În acest moment, originea ă maculare nu este ă  
ă multe studii care ă ă o ă ş ă descopere cumpoate fi
ă  
Drusenul
Drusenul mic ş tare este ş ş pare ă fie inofensiv. Drusenul
mare, moale ş confluent este mai comun ş mai des observat, la oamenii cu
degenerare ă (R.P.Burns ş Feeney-Burns ţ clinico-morfo-
logice ale drusenului membranei Bruch Trans Am Ophthalmol. Soc., 78,
1980; w,R. Green ş e. Enger, Studii histopatologice asupra de ă
macularedatorate vârstei; Prelegerea din 1992 alui Lorens E. Zimmerman,
"Oftalmologie", 100, 1993; S.H. Sarks, Tipare de drusen cu ţ
spre atrofierea ă a epiteliului pigmentar retinian, Aust. J. Oph-
thalmol. 10,91, 1982).
Drusenul poate ă ş ă ă cum spun ş ă  
(R. Klein ş colaboratorii, ţ ş progresul timp de cinci ani al macu-
lopatiei datorate vârstei: Studiul de Ochi Beaver Dam, Ophthalmology,
104, 1997; N.M. Bressler ş ţ de cinci ani ş ţ
drusenului ş ă ţ ale epiteliului pigmentar retinian", Studiu
asupra ş Arch. Ophthalmol., 113 1995.)
Teoria stresului oxidativ
Se crede ă ă ţ factori care cresc stresul oxidativ. ş
includ expunerea la ă ş fumatul (R.H. Taylor ş colaboratorii, Efectele
pe termen lung ale luminii vizibile asupra ochiului, Arch. Ophthalmol.,
110,99, 1992., K.J. eruickshanks ş colaboratorii, Lumina ă ş degener-
area ă ă vârstei: Snidiul de Ochi Beaver Dam", Arch.
Ophthalmol., 11, 1993), lipsa de pigmentare (Z. Gregor ş L.Jaffe, ă
maculare senile la negrii africani, Br. J. Ophthalmol., 62, 1978, L.Hyman ş
colaboratorii Degenerarea ă ă studiu de caz, AmJ. Epide-
miol, 118, 1983, Studiul Rotterdam, Arch. Ophthalmol, 114, 1996., R. KIein ş
219
__________LeoAngart__- _
colaboratorii, ţ rintre fumat ş ţ maculopatiei datorate
vârstei, Studiul Beaver Dam, Am.}. Epidemiol., 147, 103, 1998.).
În acest moment ă nu s-a dovedit o ţ între stresul oxidativ ş
degenerarea ă  
Teoria ă ţ coroidale
Duke-Elder ede ă în Sistemul Oftalmologiei, în Boli ale Tractu-
lui Uveal, VoI IX., H. Kimpton Ed., C.V. Mosby, St Louis, 1966, ă îngustarea
coriocapilarelor, ă ă arteriosclerotice similare celor ce se
petrec în cazul boillor de ă se limita la schimbul de ţ dintre RPE
ş fluxul sanguin. ă teorie este ţ ă de ţ ale unui ă
mai mare de persoane cu degenerare ă dintre cei care au suferit un
atac cerebral (Cazuri de boli de ochi - Grup de Studiu de Control, Factori
de riscpentru degenerarea ă non-vasculara ă vârstei Arch.
Ophthalmol., 110, 1992). ş ţ studiilor epidemiologice nu
sunt consistente.
Teoria ă membranei Bruch
ă cu înaintarea în ă se poate observa ş membra-
nei Bruch ş ţ anormale de colagen, calcifierea ş hialinizarea mem-
branei. (M.}. Hogan ş   Alvarado, Studii asupra macu/ei umaneIv. Schim-
ă ale membranei Bruch datorate vârstei, Arch. Ophthalmol. 77, 1967,1.
Feeney-Burns ş M.R Ellersieck, ă datorate vârstei în ultrastruc-
tura membraneiBruch, Am.]. Ophthalmol, 100, 1985.)
Abordarea ţ ă a ă maculare
Majoritatea studiilor epidemiologice ale ţ dintre vitamina E
ş degenerarea ă au notat un risc mai ă ă cu ă nivelu-
lui de vitamine din regimul alimentar (Grup de Studiu de Boli de Ochi, Situa·
ţ ţ ş degenerarea ă neovasculara ă vârs-
tei, Arch. Ophthalmol, 11, 1993.,}.M.Seddon ş colaboratorii Pentru Grupul
de de Boli de Ochi. ţ ţ cartenoizi, vitamine/e
A, Cş Eş degenerarea ă avanasata ă vârstei. Grup de
Studiu al Boillor de Ochi, JAMA, 272, 1994., rAB. Sanders ş colaboratorii,
Acizii ş ţ colesterolul din ă ş vitaminele lipo-solubi/e la
ţ cu maculopatie ă vârstei ş ţ de ţ ă Am.
Clin. Vutr., 57, 1993., S. West ş colaboratorii ţ sau suplimen-
tele ă împotriva de ă maculare datorate vârstei? Arch
220
_ ă ne ă ă ţ vederea, fu modnatural _
Ophtalr!lol, 112, 1994., Seddon ş colaboratorli Vitaminele, minera/ele ş
degenerurea ă Arch. Ophtalmol., 112,   M.L. Katz ş colabora-
torii Efecte ale ţ de ţ asupra retinei ş epiteliulpig-
mentar retinian al ş ş studiu de ă ş microscopie
ă Exp. Eye Res., 34, 1982.
VitaminaC
S-au descoperit dovezi ă vitamina C ă împotriva ă
rii conform studiilor pe animale ă li s-a administrat vitamina C. (D.r.
Organisciak ş colaboratorii Efectul protectiv al ascorbatului în
rarea ă ă expunerii la ă la ş Invest. Ophthal-
moI. Vis. Sci., 26, 1985., D.r. Organisciak, Z.Y. Li ş colaboratorii,
rarea leziunilor fotice ale retinelor ş cu ajutorul acidului
ascorbic: studiu histopatologic, Invest. Ophthalmol., Vis. Sci., 26, 1985.).
Înainte de a se putea dovedi impactul vitaminei Casupra ă macu-
Iare, trebuie ă se ă studii masive pe ţ  
Cartenoizii
Doi dintre cei ş cartenoizi care se ă din ţ ă în plasma
ă sunt ţ în ă   Cartenoidulluteina este ă difuz în
ă în vreme ce perechea sa, zeaxantina, este ă în fovea cen-
ă (RA.Bone, Analizapigmentului macularprin HPLC: ţ reti-
ă ş studiu de ă Invest. Ophthalmol. Vis. Sci. 29, 1988.). Într-un
studiu, s-a observat ă dozele mari de beta-caroten ă nivelele retiniene
(L.M.Rapp ş colaboratorii Evaluarea ă ţ retiniene la
rarea ă luminii ă de ş pigmentati ţ cu
suplimentede beta-earoten, Curr., Eye Res., 15(2), 1996.,}.M. Seddon, Ajanu
U.A., Sperduto RD., ş colaboratorii Cartenoizii, vitaminele A, Cş Eîn
deita ş degenerarea ă ă ă vârstei, Journal of the
American Medical Association 1994, 272).
Luteina
Câteva studii ă ă suplimentele de ă ă densitatea
ă ă (J.r. Landrumş colaboratorii, Studiu de un an asupra
pigmentului macular, Exp, Eye Res., 65,57,1997, B.R HammondJr. Ş cola-
boratorii, Modificarea prin ă a ă ţ pigmentare a maculei
umane, Invest Ophthalmol. Vis. Sci., 38, 1997)
221
__________ Leo Angart _
Zineul
Retina pare ă fie ă la ă ă ţ disponibile de
zinc (DA Samuelson ş colaboratorii, Microanaliza cu raze Xamelaninei
oculare la porci ţ ă prin dieta cu nivel normal ş ă de zinc,
Exp. Eye Res., 56, 63, 1993). Aportul de zinc din ă ş suplimente în cazu-
rile de valori extreme în studii ă ş pe durata a zece ani ă ş
cu '40% mai mici pentru ţ ă ţ pigmentare ş ş cu
60% mai mici de ţ aunor ă ţ pigmentare ă pe durata
a cinci ani ulteriori. J.A. Mares-Perlman ş colaboratorii ă între nu-
ţ ţ zinc ş ţ ş maculopatia ă vdrstei,
Arch. Ophthalmol., 114, 1996., Wright, Johnatan V. M.D., Ogle, DavidJ. M.D.
Ş Hare, Loretta RN. ă ă ţ vederii în cazul de ă maculare
asociate cu terapia de zinc ş seleniu intravenos, Journal of Nutritional
Medicine 1990, Newsome, DA, Swartz M, Leone N.e. ş colaboratoriiAdminis-
trarea ă de zinc în degenerarea ă   Arch Ophtalmol1988, 106.
Cuprul
Cuprul este un cofactor al formei citosolice a enzimei de ă îm-
potriva ă superoxid dismutaza, ş de asemenea se ă ş în câteva
structuri oculare (A.R Rosenthal ş e. Eckhert, Cuprul ş Zincul în Medicind,
Z.A. Karioglu ş RM. Sarper, Eds., Springfield, Îl., Charles e. Thomas, 1980.
222
_____ ă ne ă ă ţ vederea, în modnaturaJ _
ă ţ despre vedere
Aceasta este doar o ă ţ a ă ţ despre vederea ă  
scrise în ultimii 85 de ani.
Bates, William Horatio, "Perfect Sight without Glasses", New York,
Barnes, Jonathan, "Improve Your Eyesight: A Guide to The Bates
Method for Better Eyesight without Glasses", UKSouvenir Press, 1990.
Benjamin, Harry, "Better Sight without Glasses", 1929 (lst ed.)
Wellingborough, Thorsons, 1992.
Chaney, Earlyne, "The Eyes Have It: ASelf-Help Manual for Better
Vision", NewYork, Instant Improvement, 1991.
Cohen, Neville S., "Out of Sight into Vision: There Is More to Good
Vision Than Reading Fine Print", Simon& Schuster, 1977-
Corbett, Margaret Darst, "Help Yourself to Better Sight", New York,
Prentice-Hall, 1949.
Corbett, Margaret Darst, "A Quick Guide to Better Vision: How to
Have Good Eyesight without Glasses", 1957.
Goodrich, Janet, "Natural Vision Improvement", Berkeley, Calif.
Celestial Arts, 1986.
Grossmann, Mare, "An Encyclopedia of Natural Eye Care", Keats Pub.
Inc., 1997.
Hackett, Clara A., and See: Adaily guide to better vision", New
York, Harper, 1955.
Hoops, Ann, "Eye Power: Improved Self-Awareness, Vitality, and
Mental Efficiency through Visual Training", New York, Knopf, 1970.
Huxley Aldous , "The Art of Seeing", UK, Faber, 1943.
Kaplan Robert-Michael, "The Power behind Your Eyes: Improving
Your Eyesight with Integrated Vision Therapy", USA, Inner Tra-
ditions, 1995.
223
_________LeoAngart _
Kaplan RC'ryert-Michael, "Seeing without Glasses: Improving Your
Vision Naturally", USA, Beyond Words Publishing lnc., 1994.
Iieberman, Jacob, "Take off Your Glasses and See", Crown Publica-
tions, 1996.
Iieppman, Michael E., "Preserve Your Sight: the Definitive Nutritional
and Iifestyle Guide to Preventive Eye Care", Eye Communications,
1994
Mansfield Peter, "The Bates Method, Alternative Health", 1997
Markert, Christopher, "Seeing Well Again without Glasses", USA,
Prentice-Hall, 1983.
MacFaydyn, RalphJ. "See Without Glasses", New York, Fawcett (Pre-
mier), 1958.
Peppard, Harold H., "Sight without Glasses", New York, Garden City
Books, 1940.
Price, Cecial Stanley, "The Improvement of Sight by Natural Methods",
(lst ed. London 1934) Reprinted Cleveland, Sherwood Press, 1946.
Rosner,Jerome,JoyRosner, "VisionTherapyin Primary Care Practice,
with Procedures Manual", Butterworth Heinemann,1988.
Rosannes-Berrett, Marilyn, "Do You Really Need Glasses?" USA,
Station Hill Press, 1991.
Quackenbush, Thomas R., "Relearning to See", USA, North Atlantic
Books, 1997.
224
Leo Angart
Leo Angart s-a ă în Danemarca ş a ă în Asia, timp de mai bine
de treizeci de ani. Majoritatea acestui timp l-a petrecut în Hong-Kong. În pre-
zent ş în Miinchen.
Leo a purtat ochelari mai bine de ă ş ş de ani, înainte ă
descopere cum ă ş ş vederea ă   în 1991. Lucrul cel mai re-
marcabillegat de descoperirea sa este ă a fost ă prin metode aflate
în afarametodelor ţ de ă ă ţ avederii. Leo acombinat cu-
ş ţ sale de Programare ă   cu ţ ani de ţ ă
în ajutarea oamenilor de ş ş vederea. Ş cristalizat metodologia
în ţ simple, specifice ă probleme în parte. Un fapt foarte impor-
tant este ă acestea dau rezultate rapide.
ă carte este ă în special pentru oamenii cu probleme ş
nuite de vedere, precummiopia, prezbitismul, astigmatismul, problemele de
coordonare ocuIare, strabismul ş ambliopia. În cadrul ţ chineze
din Asia, rata de miopie a ă ş deja nivelul de 80%. Leo simte ă trebuie
ă ceva pentru remedierea acestui lucru.
ffispune:
ţ unet bune vederi nu este in optometrte. Ochelarii doar
dau Impresia ă ă ă vederea. ă cum ş ţ   ă cu ă
rarea ochelarilor, ţ din nou miop;. Abordarea mea cu privire la
Antrenarea Ochilor ă va oferi din nou vederea ă   pe care natura
a ţ ă o ţ "
începând din 1996, Leo a condus seminare de Antrenarea Ochilor la
ş de ă ă ă   de mai mult de ă ş cinci de ori în fiecare an, în
ş mari dinlume. seminarele lui sunt foarte frecventate, pentru ă ă
modul practic de efectuare a ă OChilor. Leo ă va oferi ţ ş
ş specifid în schimb, responsabilitatea ă ţ ă ţ
Partea încurajatoare este ă ţ vedea ă ă ţ   aproape imediat
Pentru a ă face ă ţ cât mai ă posibil, Leo a înregistrat
ă DVD-url, exemplificând ţ În plus, ă mai multe ţ
pe website-ul www.visiontraining.com
ă ţ ă ţ la unul dintre seminarele lui Leo, ţ
programul acestora pe website. ţ siteul http://www.andyszekely.ro
/ro/traininglvision_trainin&.-poze.html pentru a citi despre seminarele din
România ş www.visiontraining.ro/pentru a afla când mai vine Leo Angart
în ţ ă
225
_________LeoAngart _
_ ă ne ă ă ţ vederea, in modnatural _
Ă Ţ PUBLICATE DE EDITURA FOR YOU
CUPRINS
ţ 6
Introducere 7
Cum ţ trage foloase de pe urma acestei ă ţ 12
Ce este Antrenarea Ochilor 13
ă istorie a ă Ochilor 16
Este posibil ă ne ş ă vederea? 24
Anatomia ochiului 29
Acuitatea ă 42
Vederea: latura ă 50
Principiile de ă în antrenarea ochilor 56
ţ ă capacitatea de avedea ;66
Presopunctura ă pentru ochii ş .74
Astigmatismul 84
Miopia 93
ţ din nou ă ă ochelari? 119
Vederea la ţ ă 134
Coordonarea ochilor 138
Strabismul 143
ş sau ambliopia 154
ţ culorii : 157
Cei cu vederea ă , 167
Ochi de vultur 170
'Ochelarii de soare 173
Ochi ţ chirurgical 177
Cataractele 182
Glaucomul 191
Degenerarea ă 195
Plan de Antrenare aOchilor 203
ă 206
Bibliografie 223
ă ţ despre vedere 223
Leo Angart 225
226
Monica ş
ă ă de ă ţ
a gramaticii limbii engleze
ţ de ă ă voI 1
ţ de ă ă voI. II
Neale Donald Walsch
ţ cu Dumnezeu, volumul 1
ţ cu volumul II
ţ cu Dumnezeu, volumul III
Prietenie cu Dumnezeu
Comuniune cu Dumnezeu
Momente de ţ
Cei ce aduc lumina
ă ş ă
la ţ cu Dumnezeu;
ţ cu Dumnezeu
pentru ţ ş ă ţ
Noile ţ
Dumnezeul de mâine
ă cu Dumnezeu
PaulFerrini
Iubire ă ă ţ
ţ ale ţ Christice
ş inimii,
ţ ale ţ Christice, partea a II-a
Miracolul iubirii,
ţ ale ţ Christice, partea a III-a
Întoarcerea în ă ă
ţ ale ţ Christice, partea a IV-a
Cuvinte de ţ pentru fiecare zi
Amour sans conditions (lb. ă  
Legile Dragostei
Puterea Dragostei
Iubirea este Evanghelia mea
227
6,50 LEI
5,50 LEI
7,50 LEI
6,50 LEI
6,50 LEI
8,00 LEI
8,00 LEI
6,00 LEI
6,00 LEI
3,00 LEI
9,00 LEI
8,00 LEI
13,00 LEI
20,00 LEI
15,00 LEI
3,50 LEI
6,00 LEI
5,00 LEI
5,00 LEI
7,00 LEI
10,00 LEI
8,00 LEI
8,00 LEI
8,00 LEI
Lea Angart
ă ne ă ă ţ vederea, fn modnatural
Cum ă ă o ţ ă
10,00 LEI
ţ ă ă moarte
18,00 LEI
Christul cel viu
15,00 LEI
RamDass
Debbie Ford
Rânduri pentru suflet
4,50 LEI
Partea ă a ă ă de ă
6,00 LEI
Shirley MacLaine
ă potrivite
5,00 LEI
Camino
8,50 LEI
Secretul umbrei
12,00 LEI
Lee Carroll ş Tober
JohnJ. Falone
Copiii Indigo
9,00 LEI
ţ Geniu,
James F. Twyman
instructiuni de accesare a Mintii Cosmice
10,00 LEI
Emisarii luminii
9,00 LEI
' .
***
Emisarii Iubirii
7,00 LEI
ET 101. Manual cosmic cu ţ
BruceDavis
pentru ţ ă
3,00 LEI
Pacea ă a sufletului
5,50 LEI
Suzanne Ward
ţ ă aSf. Francis de Assisi)
Matei, ş despre rai
6,00 LEI
ă ă ă ziduri 7,50 LEI
ţ pentru o ă ă  
7,50 LEI
Marianne Williamson
ă pentru o ă ă
12,50 LEI
Iubire ă
7,50 LEI
Vocile Universului
11,00 LEI
ţ de fiecare zi 9,00 LEI
Era iluminarii
16,00 LEI
Dr. Doreen Virtue
Jasmuheen
Copiii Indigo:
În ţ ă
12,00 LEI
cum ă ă ş ă îngrijim 8,00 LEI
Legea iubirii
18,00 LEI
Copiii de cristal 3,50 LEI
Biocâmpuri ş extaz
18,00 LEI
Magia ă 10,00 LEI
ţ ă
18,00 LEI
ă îngerilor ă 10,00 LEI
Vindecarea ă
18,00 LEI
Sri Vasudeva
Programul pranic
20,00 LEI
Voi ţ lumina 5,50 LEI
Regina Matricei
18,00 Lei
Divinitatea ă
5,50 LEI
Ken Keyes ş Penny Keyes
Sotirios Crotos
ţ pentru fericire
3,00 LEI
Ucenicul lui Iisus Hristos 7,00 LEI
Russ Michael
Anthony de Mello
Sufletul pereche te ă
6,00 LEI
ş ţ 5,50 LEI
TomKenyon ş Virginia Essene
Tobias
ă ţ ă Hathor;
Seria Creatorului 14,00 LEI
Mesaje de la o ţ ă ţ ă
6,50 LEI
Seria ţ ă 22,00 LEI
Deepak Chopra
Seria ă ţ 30,00 LEI
Vindecarea sufletului
GreggKrech
de ă ş ţ ă
6,00 LEI
Naikan 7,00 LEI
spre iubire
12,00 LEI
Stuart Wilde
ş ş ă ş mai mult
12,00 LEI
ţ 5,00 LEI
228
229
_________LeoAngart --'-__
---__ ă ne ă ă ţ vederea, în modnatural _
Robert Rabbin
Pune suflet în ceea ce faci 12,00 LEI
Tristan
Clepsidra cu ş 19,00 LEI
RAMTHA
Cartea ă 24,00 LEI
James Twyman, Gregg Braden, Doreen Virtue
Pacea ă ă 6,00 LEI
Steve Rother
Bun venit ă Noua ă ă 18,00 LEI
Erik.Pearl
Reconectarea 16,00 LEI
Daphne Rose Kingma
ş   pe tine ţ 7,00 LEI
Kenneth Wapnick
Introducere ă la Cursul de miracole 7,00 LEI
Gloria Wendroff
Scrisori ţ cer 13,00 LEI
Maureen Moss
Certitudini. Imboldul
Al ş ţ
Carlos Warter
Reîntoarcerea la sacru
Gregg Braden
Efectul Isaia
Codul lui Dumnezeu
Trezirea la punctul zero
ş între lumi
Matricea ă
BrianTracy
Succesul în ţ ă
Beata Bishop
Vremea ă
JamiLin
Aromaterapie ş Feng Shui
Dianne Lancaster
Copiii Indigo - de la mânie la iubire
Lisette Larkins
De ă cu ş
Dr. Max Gerson
Oterapie naturala ă pentru tratarea
cancerului ş a altor boli grave (cu DVD inclus)
Sorin Telimbeci
ă ă ă ţ
Dnmvalo Melchizedek
ţ sacru al inimii
Joan Borysenko
Vina ne ţ ă iubirea ne ă
Elena ş si Nicolae ă
Razele ţ ale arhanghelilor.
Cannen Harra
Decodificarea destinului
Semne, secrete ş simboluri
ă ă la treri niveluri
Kostas Danaos
Magul din lava
230
18,00 LEI
18,00 LEI
10,00 LEI
12,00 LEI
18,00 LEI
22,00 LEI
30,00 LEI
23,00 LEI
18,00 LEI
15,00 LEI
9,00 LEI
15,00 LEI
18,00 LEI
31,00 LEI
15.00 LEI
8,00 LEI
18,00 LEI
28,00 LEI
10,00 LEI
6,00 LEI
16,00 LEI
16,00 LEI
BUSS
Aurelia LouiseJones
TELOS voL 1, II ş III

Templul ă
John Perkins
Schimbarea de forme
DawnBaumann Bnmke
Vocile Animalelor
Evelyn Fuqua
De la Sifius, la Pamânt
Augusto Cury'
ă ţ ţ profesori ţ
Daniel Meurois-Givaudan
Bolile karmice
Când nimeni nu te vrea
ţ ş ă
Michael Dawson
Vindecarea cauzei
231
12,00 LEI
33,00 LEI
28,00 LEI
12,00 LEI
28,00 LEI
18,00 LEI
12,00 LEI
12,00 LEI
12,00 LEI
18,00 LEI
15,00 LEI
_________ LeoAngart _
_ ă ne imbunAtAtim vederea; in modnatural _
IN Ă
Ă INSPIRATE DE UN CURS INMIRACOLE
Kenneth Wapnick Introducere ă la Cursul de miracole
Michael Dawson Vindecarea cauzei ş Iertarea
Toate ă ţ scrise de Paul Ferrini
Toate ă ţ scrise de Neale Donald Walsch
Toate ă ţ scrise deJames Twyman
Paul Ferrini
Iluminare pentru fiecare
Gregg Braden
Misterul anului 2012
Vindecarea ă a ţ
Alberlo ViiloMo
Cele patru ţ .
Ş ă ţ
Vise curajoase
Barbara Hand Clow
Codul ş
Deepak Chopra
Cartea secretelor
Al treilea Iisus
20,00 LEI
22,00 LEI
15,00 LEI
17,00 LEI
12.00 LEI
15,00 LEI
TimlJthyWillie
Delfini, ET ş îngeri
Alberlo VilloMo
ă ă trecutul, ă ă viitorul,
prin recuperarea sufletului
KennyWerner
ă ă ă efort
Robert Sehwartz
Suflete curajoase
WilliamGammill
Reuniunea
LEOANGART
ă ne ă ă ţ vederea, în mod natural
23,00 LEI
18,00 LEI
15,00 LEI
8,00 LEI
18,00 LEI
25,00 LEI
27,00 LEI
15,00 LEI
28,00 LEI
24,00 LEI
28,00 LEI
25,00 LEI
15,00 LEI
15,00 LEI
18,00 LEI
23,00 LEI
18,00 LEI
10,00 LEI
18,00 LEI
7,00 LEI
Elihu
JimTueker
ţ înainte de ţ ă
Paul Elder
Ochii unui inger
SandyForester
Cum ă devii fantastic de bogat,
în cel mai scurt timp
Gay Hendrieks, Debbie DeVoe
Puterea unui singur gând
Bruee D. Sehneider
ă ş deja perfect
JonWhale
ă spiritului. Odiseea ă
Robert Monroe
ă ă în afara corpului
Miehio Kushi / Stephen Blauer
Calea ă
James Van Praagh
Rai ş ă
Iertarea
BrianWeiss
  ş suflet, multe trupuri
Multe ţ multi ş
Mesaje de la ş
Eugen Herrigel
ZEN în arta de atrage cu arcul
RonBaker
Olume în curs de vindecare
CarrieHart
Quado ne ş
Caroline Myss
De ce nu ne ă ş cumputem ă ofacem?
P.M.H. Atwater, LH.D.
Copiii cei noi ş ţ din preajma ţ
Jonette Crowley
Vulturul ş Condorul
WolfgangWallner F
233
_________LeoAngart _
Stuart Wilde
Gladiatorii Domnului
Russ Michael
Autobiografia unui nemuritor
DoreenVu1Ue
  ş schimba ţ ă ş putea
Îngerii lui Solomon
BmceLipton
Biologia ţ
Dr. Angel Escudero
Vindecare prin gând, NOESlTERAPIE
LeoAngart
ă ne ă ă ţ vederea, în mod natural
James Twyman
Codul lui Moise
234
JEDlI11JRA FOR rou
  Ş str. Hagi ţ ă nr.58, sector 1
TeVfax, 021/6656223; 0311001455
telefon mobil 0744352963, 0724212690
E-mail: edituraforyou@b.astral.ro
editura_foryou@yahoo.com.
monica.visan@b.astral.ro
site http://www.editura-foryou.ro
http://www.copiii-indigo.ro
Imprimarea s-a ă la tipografia "GRUP EXCELSIOR"
Tel: 031 405 88 84; Fax:031 4058885;
0723292510;0723507144.
E-mail:tipografie@excelsiortrade.ro
Adresa:Str.Calea Plevnei,nr.204-206,sector 6, Bucuresti.