You are on page 1of 4

SOARELE SI INFLUENTA SA ASUPRA TERREI SOARELE este situat in centru Sistemului nostru solar si concentreaza peste 90 % din masa

totala a acetuia. Ca dimensiuni , este o stea mijlocie. S - a calculat ca masa Soarelui este de 1,9 X 10 30 kg. fiind de 333 000 ori mai mare ca cea a amantului. !ensitatea este 1,"1 g # cm 3 $adica 1 # " din densitatea medie a amantului% , fapt ce se e&plica accea ca este alcatuita in intregime din gaze. S - a o'ser(at ca Soarele e&ecuta o miscare neuniforma de rotatie in jurul a&ei sale , ce scade de la ecuator $unde este de )* de zile% la poli $3* zile%. +orta de acceleratie gra(itationala este de ), ori mai mare decat pe amant , dar campul sau magnetic este sla'. Soarele se compune dintr - o parte centrala $interiorul Soarelui% si atmosfera solara. Atmosfera solara cuprinde urmatoarele straturi: fotosfera , cromosfera si coroana solara. Fotosfera se afla situata la 'aza atmosferei solare si are temperaturi de cca -000 0 , aici apar uneori portiuni mai intunecate $care au cca "*00 0 % numite pete solare. s - a o'ser(at ca aceste pete apar intr - un numar mai mare cu o periodicitate edie de 11 ani. Cromosfera inconjura fotosfera si are temperaturi ce cresc spre e&terior pana la cca )0 000 0 . in cromosfera apar eruptii care genereaza asa - numitele protu erante solare, cu o periodicitate de 11 ani , corelata petelor solare din fotosfera. Coroana solara reprezinta partea e&terioara a atmosferei solare . ea este (izi'ila pe amant in timpul eclipselor totale de Soare. Interiorul Soarelui se caracterizeaza prin temperaturi deose'it de ridicate $1" milioane grade% si presiuni foarte mari , care fac ca materia sa fie in stare de plasma. Soarele este alcatuit in principal din /idrogen $,1,0- %% , /eliu $1,,10 %% si alte elemente $0,00 %%. 1n interorul Soarelui au loc reactii termonucleare care duc la eli'erarea unei mari cantitati de energie in spatiul cosmic. !in energia totala emisa de Soare , amntul primeste numai a )- a miliarda parte , cantitate suficienta insa pentru a asigura 'aza resurselor de energie terestra. Cantitatea de energie primita de la Soare pe o suprafata de 1cm)in timp de 1 minut , masurata la limita superioara a atmosferei terestre , perpendiculara pe directia de propagare a razelor solare , se numeste constanta solara. !in masuratori rezulta pentru constanta solara o (aloare de 1,9"cal#min#cm). 1nfluenta Soarelui asupra amantului se manifesta pin dinamica urmatoarelor fenomene terestre 2 mareele , circulatia aerului , dezagregarea rocilor , ciclurile 'iotice etc.

PRINCIPALELE ELE!ENTE SI FENO!E!E CLI!ATICE ALE TERREI 3lementele si fenomenele climatice principale ce caracterizeaza partea inferioara a atmosferei, situata in apropierea suprafatei terestre, sunt2 temperatura aerului, precipitatiile atmosferice si (anturile. a. REPARTITIA SI RE"I!UL TE!PERATURII AERULUI 4emperatura aerului este determinata de caracteristicile 'ilantului radiati(, de modificarile acestuia si de influenta altor factori. 4emperatura medie anuala a aerului scade de la ecuator la poli, de la )0 0 - 300 C in zona intertropicala, la 100 - )00 C in zona temperata si la (alori mai mici $c/iar negati(e% in regiunile polare. 5ceasta scadere a temperaturii a dus la formarea unor zone de caldura $termice% $calda, temperata, rece%. Scaderea temperaturii in latitudine se datoreste miscarii de re(olutie, formei amantului si inclinarii a&ei. 4emperatura aerului se modifica in cursul unui an in functie de anotimp, intr - o masura mai redusa in zona intertropicala si mai accentuate la latitdini mari. 1n lunile e&treme $ianuarie, iulie% temperatura medie a aerului difera foarte mult. 5mplitudinile termice anuale sunt foarte mari in zonele reci si foarte reduse in apropierea ecuatorului 4emperatura aerului (ariaza in cursul unei zile $)" ore% datorita modificarii 'ilantului radiati(. cele mai mari (ariatii in )" de ore se inregistreaza in Sa/ara $3*0 - "00%

1n zona ecuatoriala. -tipul oceanic temperat. ceea ce face ca regiunile muntoase cu altitudini mari sa ai'a temperaturi scazute. datorita unor conditii specifice. cumulonim us' acestia au numeroase (arietati. datorita actiunii com'inate a factorilor genetici. stratus. dar in general reduse in cursul unui an. -tipul me$iteranean.3000mm anual% sunt datorateunei e(aporatii puternice si continui. 1n acest circuit. cu precipitatii in tot cursul anului. aici s . saturatie. REPARTITIA SI RE"I!UL PRECIPITATIILOR recipitatiile se datoresc sc/im'arilor de faza al apei si circuitul apei in natura. cu precipitatii reduse. Camerun $peste 10 000mm%. datorita musonilor . sudica% . cumulus. rocesul de e(aporare duce la formarea umiditatii aerului. apa in stare lic%i$a si &%eata.potentiali7 ai precipitatiilor atmosferice. dintre punctele cu astfel de precipitatii. presiune.4emperatura scade cu inaltimea . 4ransferul apei su' diferite forme intre oceane. datorita (anturilor de (est. pe care o reprezinta molecula de apa. recipitatiile solide $su' forma de zapada% sunt caracteristice zonelor cu temperaturi scazute. altocumulus. . pot aparea in#ersiuni $e temperatura. 4ocmai aceasta e&ceptie. 6neori. rincipalele tipuri de nori sunt 2 cirrus. care nu este compesat de alti factori . cu precipitatii reduse . determinate de migrarea alizeelor in latitudine $intre *0 . 1n regimul anual. Cele mai mari precipitatii de pe <lo' depasesc 10 000mm#an. .3000mm anual si c/iar mai mult% din afara zonei ecuatoriale sunt2 tarmul de (est al 1ndiei . au fost indi(idualizate mai multe tipuri $e re&im al precipitatiilor astfel2 -tipul ecuatorial . iar procesul de condensare. a. tensiunea (aporilor etc.. -tipul su ecuatorial . -tipul continental temperat.*00 lat... la care se aduga e&istenta unor puternice con(ergente ale aerului.au format deserturile tropicale. Formarea precipitatiilor. !iferentierile teritoriale ale precipitatiilor medii anuale sunt foarte mari. datorita e(aporatiei foarte mici. ea se gaseste simultan in natura in cele trei forme2#apori $e apa. este factorul determinat al circuitului apei si al formarii precipitatiilor. -tipul polar. sezonier si lunar al precipitatiilor atmosferice e&ista diferentieri de la o regiune la alta . 8egiunile cu precipitatii a'undente $de )000 . -tipul musonic.% producerii lor. precipitatiile sunt reduse. 1n regiunile polare.1)0%. norii reprezinta un moment o'ligatoriu de trecere. si partea de (est a 5mericii de . cu o perioada ploioasa si una secetoasa. a punctului de saturatie foarte scazut si a circulatiei continue a aerului dintre poli spre cercurile polare. atmosfera si continente formeaza circuitul apei in natura. cirrostratus. cantitatile ari de precipitatii $peste )000 . in medie cu -. precipitarea se produce atunci cand picaturile de apa si cristalele de g/eata nu mai pot fi sustinute de curentii ascensionali." 0 la 1 km.ord $ intre "* 0 *00 latitudine nordica% si de Sud $intre "00 . 1ndoc/inei si poalele 9imala:ei . iar regimul lor este legat de e(aporatia de la suprafata oceanelor si continentelor si de circulatia maselor de aer. recipitatiile mari care se inregistreaza in afara zonei ecuatoriale se datoresc circulatiei aerului dinspre oceane spre continente. de aceea. -tipul $esertic. cu precipitatii mai mari (ara . 5ceste cantitati mari sunt inregistrate atat pe oceane cat si pe continente. . neregulate. cirrocumulus. nim ostratus. 1n zonele de formare a alizeelor se creeaza un are deficit de umiditate . 5pa reprezinta o e&ceptie in natura in ceea ce pri(este trecerea ei de la o stare de agregare la alta in conditiile termice o'isnuite din atmosfera. amintim 2regiunea 5ssam din 1ndia si insulele 9a=aii $cu peste 1) 000mm% . care se formeaza in cazul realizarii conditiilor necesare $ temperatura. ei sunt purtatorii . Repartitia precipitatiilor pe suprafata terestra. altostratus. la formarea cetii si a norilor. cu precipitatii mai mari iarna si reduse (ara. cu precipitatii foarte 'ogate (ara si reduse iarna. cu precipitatii in tot cursul anului $mai mari iarna%.

In a senta rotatiei Pamantului . unde aerul co'oara din stratosfera spre suprafata amantului. alizeele si (anturile polare sunt a'atute de la directia nord .sud spre dreapta $(est% . iar la suprafata amantului isi sc/im'a directia din lungul meridianelor in lungul paralelelor $(antul de (est%. -et . de la (est spre est. iar precipitatiile cu caracter . +orma (anturilor de (est reprezinta consecinta cea ai e(identa a rolului miscarii de rotatie in circulatia generala a atmosferei.. circuitul este in(ers. 3i se deplaseaza cu (iteze mari.-00 %. In troposfera inalta circula curenti . a. care in zona lor centrala ating 100km # /.ar deplasa in mod constant de-a lungul meridianelor. care 'at in tot timpul anului dinspre poli spre cercurile polare. 5stfel. c. la latitudinile mijlocii $"00 . la poli si tropice . circuitul se realizeaza dinspre poli spre cercurile polare la suprafata terestra si in(ers la altitudine. . $. > pro'lema importanta pentru omenire o constitue atenuarea efectelor negati(e datorata cantitatilor prea mari sau prea reduse de precipitatii care cad in anumite regiuni. CIRCULATIA "ENERALA A AT!OSFEREI 5ceasta se formeaza datorita $iferentelor $e presiune dintre diferite regiuni si rotatiei Pamantului. la inaltimi de .a o'ser(at ca in zonele de contact ale acestor circuite. Repartitia pe "lo a #anturilor permanente are un caracter zonal. s . rincipalele (anturi cu caracter permanent sunt 2 . Circulatia atmosferei se realizeaza in lini generale intre ecuator si poli in cadrul a trei mari circuite. ! ) Presiunea ma*ima ( ) Presiunea minima . care 'at dinspre tropice spre ecuator. 8otatia terestra imprima o miscare a maselor de aer si contri'uie la de(ierea acestora.dirijarea7 maselor de nori dinspre oceane spre continente reprezinta pro'leme care nu sunt insa rezol(ate pentru a fi aplicate in practica.. in zonele polare. aerul s . in emisfera nordica . 5stfel . intre ecuator si tropice. . roducerea unor precipitatii artificiale si . iar (anturile ce 'at dinspre tropice spre latitudini mai mari $de la sud spre nord% sunt a'atute spre est $tot spre dreapta% formand --intre "00 . o serie de (anturi foarte puternice. 5stfel.. -et . recipitatiile foarte reduse din zonele desertice nu permit instalarea unei (egetatii 'ogate si nici culti(area in mod normal a terenurilor.se troposfera inalta. 5ceasta forta ia nastere datorita faptului ca (iteza de rotatie a punctelor situate la latitudini diferite scade de la ecuator catre poli. la ecuator si cercurile polare . . si +one $e $i#er&enta . denumite curenti . desi e&ista preocupari incurajatoare in acest sens.1) km. 5ceasta deplasare are loc pana se egalizeaza presiunea celor doua regiuni.mm in 10 ani. 5ici este polul ariditatii de pe <lo'.(anturile de (est.-00 latitudine nordica si sudica. precipitatiile mari care cad in anumite regiuni un timp indelungat fa(orizeaza culti(area numai a anumitor specii de plante. Cercetandu .Cele mai reduse precipitatii s-au inregistrat in desertul 5tacama2 1. stream / . -et ..#anturile polare.torential7 contri'uie la accelerarea eroziunii terenurilor si la inundatii.o regiune cu presiunea ridicata $anticiclon% spre o regiune cu presiunea mai co'orata $ciclon%.-00-. e. circula in lungul paralelelor. numita forta lui Coriolis. c. unde aerul urca in mod continuu de la suprafata amantului . care 'at intre "00 .ali+eele. spre inaltimi. @a limitele acestor circuite se realizeaza +one $e con#er&enta. 5cest lucru este pus in e(identa de raportul care e&ista intre repartitia pe <lo' a presiunii atmosferice medii anuale si a principalelor (anturi. aerul se deplaseaza la suprafata amantului dinspre latitudinile mai mari spre ecuator $formand alizeele% si in sens in(ers la inaltime.#anturile $e #est. ?asele de aer care circula la suprafata amantului sufera o a'atere de la directia initiala a miscarii datorita unei forte . (iferentele $e presiune determina deplasarea aerului dintr .

!in grupa (anturilor periodice. # /% .estul 5ustraliei. Aara. simunul. 5ceasta e&plica sc/im'area conditiilor climatice la latitudinile de *0 1)0 si 300 .)00%. 1anturile perio$ice. cu presiune ridicata . f.-0 km#/% si formand furtuni (iolente de .3st.noiscriem. nord . Ciclonii tropicali se produc datorita incalzirii puternice a oceanului. !intre acestea.3*0 .estul 5fricii%.ord. Read more at http://www. sud .mi&rare0 sezoniera a calmelor ecuatoriale la nord si la sud de ecuator in dependenta de modificare pozitiei aparente a Soarelui in cursul unui an. 'ogat in precipitatii.net/2013/07/soarele-si-influenta-sa-asupraterrei. cri#atul in partea de est a 3uropei.partea de sud a 5mericii de .si (iteza $la "0 . care se formeaza intre >ceanul 1ndian si 5sia de Sud . 5cestia se formeaza pe oceane $intre 10 0 . marindu . > importanta meteorologica deose'ita o au pentr zonele intertropicale ciclonii tropicali. amintim ri+ele $e munte si litorale. e(aporarii intense. precum si diferite (anturi specifice anumitor regiuni $ ora pe tarmul !almatiei. cea mai mare insemnatate meteorologica si climatica o au #anturile musonice. unde au (iteze mai reduse $10 .)0 km.iar la contactul cu regiunile continentale se deplaseaza spre latitudinea de 300 . situatia este in(ersa. 1arna .. iar traiectoriile lor sugereaza o legatura stransa de curentii oceanici ecuatoriali. %amsinul in Sa/ara si paninsula 5ra'ia %. de la est spre (est. > influenta climatica si meteorologica deose'ita o are deplasarea sezoniera a zonelor de con(ergenta si di(ergenta din zona intertropicala. mistralul in sudul +rantei. neperio$ice si cele locale complica circulatia generala a aerului. peninsulele 1ndia si 1ndoc/ina. a carui deplasare formeaza musonul de (ara .99 .. masa continentala mai calda si cu presiune co'orata atrage aerul oceanic mai dens .html#tQm9 r!"#rme$%20. f2%nul.a lungul coastelor $in 5erica Centrala . care se deplaseaza paralel cu ecuatorul. datorita diferentelor sezoniere de presiune.4ot un caracter permanent are si miscarea ascendenta a aerului din lungul ecuatorului $calmele ecuatoriale%."00 si . 1anturile perio$ice si locale se formeaza in orice regiune unde e&ista conditii de geneza fa(ora'ile.