LUCRARE DE DOCTORAT REZUMAT

OPTIMIZAREA MECANISMELOR DE COPING LA ADULŢI

Coordonator ştiinţific: Prof. ni!. dr. RU"ANDRA R#$CANU Doctorand:
%ALENTINA NEAC$U &COLCERU ' MI(UL)

*UCURE$TI +,,-

OPTIMIZAREA MECANISMELOR DE COPING LA ADULŢI

Societatea românească se confruntă în ultimii ani cu schimbări economico-sociale profunde. În acest context transformările care au loc solicită adaptări la fel de rapide din partea actorilor umani. Aceste trabsformări sunt cu atât mai dificil de realizat cu cât mecanismele de adaptare ale individului sunt mai puţin dezvoltate. Lucrarea de faţă se centrează pe medierea formării unor mecanisme de adaptare cât mai enerale !i transferabile în diverse situaţii" atât în viaţa socială" cât !i în cea profesională. #rincipalul beneficiu rezultat în urma optimizării mecanismelor de copin fiind o raportare cât mai adecvată la mediul social !i la sarcina de muncă pentru fiecare individ. Stresul este un element omniprezent în cadrul societăţii contemporane iar necesităţile de a$ustare permanentă la o lume ce se află într-un dinamism permanent sunt o consecinţa firească. %ste !tiut faptul că stresul apare atunci când individul trebuie să facă faţă unor cerinţe care depă!esc posibilităţile sale de moment. &omplexitatea societăţii contemporane" multitudinea de factori ce interferează zilnic în sfera relaţiilor interumane" au enerat" enerează !i vor mai enera fenomene ale stresului care în condiţii specifice produc o serie de disfuncţionalităţi. Stresul !i adaptarea rămîn o problemă de actualitate în contextul dezvoltării civilizaţiei din punct de vedere economic" social" informaţional" tehnic" demo rafic" ecolo ic ce au un impact de acutizare asupra flexibilităţii !i adaptării actorului social. 'eacţiile streso ene au o valoare deosebită în cadrul antrenării !i rezistenţei or anismului formând ceea ce speciali!ti numesc imunitate (de viaţă). %laborarea unui sistem de adaptare la stres" prin construirea unor măsuri eficiente de prevenire !i combatere a acestuia bazate pe o cunoa!tere analitică a modului în care indivizii receptează evenimentele din $urul lor" reprezintă alternativa de răspuns a redobândirii echilibrului psihic-social în contextul vieţii din societatea contemporană. *atorită condiţiilor obiective +care ţin de exterior, !i celor subiective +care ţin de individ," conceptul de optimizare personală începe să î!i capete un rol important în societate" nu numai în cazul unor situaţii de criză ci !i pentru dezvoltarea potenţialului uman. &apacitatea de a ale e reprezintă pentru toţi indivizii o asumare a reflexivului care

-

*ar capacitatea de a ale e mai înseamnă !i asumarea responsabilităţii" fapt care în societatea românească a fost reu de con!tientizat.ptimizarea personală este construită pe o formulă diadică în care cre!terea calităţii vieţii !i diminuarea reacţiilor ne ative enerate de stres se poate desfă!ura prin măsuri con$u ate" de răspândire !i dezvoltare a tehnicilor de relaxare" de reor anizare a vieţii personale !i profesionale către eficienţă" de acceptare a nevoilor proprii !i implicit a celorlalţi prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare !i de rezolvare a conflictelor" prin dezvoltarea unui mod eficient !i creativ de raportare la situaţiile noi !i implicit prin autocunoa!tere" intercunoa!tere !i autorealizare. #rezenta lucrare este concepută ca un studiu teoretico-experimental având ca principal scop identificarea mecanismelor +strate iilor. . &apacităţile de copin vizează pe rând construirea unei atitudini pozitive la adulţi cât !i dezvoltarea abilităţilor de comunicare !i de rezolvare a conflictelor1 construirea unor patternuri rezolutive enerale !i a unor modalităţi de a răspunde în mod adecvat factorilor stresori. de copin utilizate de adulţi în faţa evenimentelor stresante cât !i construirea !i implementarea unui pro ram de optimizare a capacităţilor de copin la adulţii tineri. /oate aceste elemente sunt determinate de stilul de viaţă autohton" în care suferinţa le ată de lipsurile materiale este amplificată de alte elemente care ar putea fi contracarate prin or anizarea echilibrată a existenţei" ceea ce presupune dezvoltarea de deprinderi !i abilităţi din domenii aparent diverse" cum ar fi0 mana ementul" stabilirea priorităţilor" luarea deciziilor" introducerea ândirii pozitive. Structura istorico-socială este schimbată în acest moment !i acest lucru devine facilitator în a identifica" recunoa!te !i opera cu părţi importante ale capacităţii de ale ere la indivizi. 2odulele pro ramului au cuprins o serie de etape ce au avut ca !i corespondent in vivo construirea în rup !i cu a$utorul rupului a unor scheme rezolutive enerale care să poată fi adaptate pentru situaţiile diverse pe care le parcur e individul" atât în viaţa profesională cât !i în cea socială !i personală cât !i cre!terea unei interelaţionări adecvate !i 3 . #rincipiile enumerate trebuie extinse !i în ţara noastră cu atât mai mult cu cât s-a înre istrat în ultima perioadă o cre!tere abruptă !i neîntreruptă a tulburărilor asociate stresului !i diferitelor situaţii de criză personală !i profesională. &ompetitivitatea !i recunoa!terea dezvoltării personale au loc atunci când oamenii încep să con!tientizeze faptul că există o speranţă de viaţă" o calitate a vieţii la care pot accede traversând în mod constructiv perioadele stresante aferente spaţiului privat !i mai ales celui public.de multe ori se află în competiţie cu impulsivul.

5potezele specifice sunt următoarele0 Ipoteza 1: Se presupune că pro ramul intervenţiei de optimizare are efect în reducerea intensităţii reacţiilor la evenimentele stresante. Ipoteza 3: Se presupune că la subiecţii care au participat la pro ramul de 6 . IPOTEZELE DE CERCETARE I. • construirea unor patternuri rezolutive enerale !i a unor modalităţi de a răspunde în mod adecvat factorilor stresori.a obţinerii succesului profesional !i personal" ca modalitate de solicitare !i oferire a a$utorului în rupurile de apartenenţă ale persoanelor" cu finalitate adaptativă. Ipoteza 2: #resupunem că pro ramul de optimizare facilitează cre!terea nivelului adaptării profesionale la subiecţii investi aţi. A doua parte cuprinde un vast studiu experimental !i folose!te o punere în pa ină de specialitate metodolo ică" statistică !i psiholo ică constituindu-se ca set aplicativ de cercetare. Lucrarea este formată din două părţi0 prima parte" reprezentând un demers teoretic de specialitate a fost rezervată trecerii în revistă a literaturii privitoare la conceptele de studiate0 stres" copin " personalitate" comunicare" evaluare psihoclinică a stresului" consiliere !i terapie co nitiv-comportamentală" rup" rezolvare de probleme etc. O*IECTI%ELE CERCET#RII Lucrarea a fost structurată şi gândită conform următoarelor obiective: • • • identificarea percepţiei stresului în populaţia adultă1 studiul strate iilor de copin utilizate de adulţi în faţa evenimentelor stresante1 construirea unui program de optimizare a capacităţilor de copin care vizează pe rând 4formarea unor atitudini pozitive la adulţi cât !i dezvoltarea unor deprinderi de comunicare !i de rezolvare a conflictelor1 construirea unor patternuri rezolutive enerale !i a unor modalităţi de a răspunde în mod adecvat factorilor stresori.ot/0a 1/n/ra23 pe care ne propunem să o demonstrăm este că participarea la programul de optimizare a capacităţilor de coping va determina o îmbunătăţire a eficienţei personale şi profesionale şi o reducere a efectelor negative asociate factorilor stresori.

Ipoteza : #resupunem că factorul de en intervine în raportarea asupra ale erii strate iilor de copin în populaţia investi ată + rup experimental în faza de preintervenţie !i rupul de control.. DATE DESPRE GRUPURILE DE PARTICIPANŢI În cadrul prezentului demers au fost selectaţi un număr de 788 participanţi având vârste cuprinse între ---97 ani +media de vârstă e ală cu 3-": ani !i o abatere standard de . *in perspectivă de en din numărul total de 788 participanţi se re ăsesc 3. #entru grupul de control au fost selectaţi tot 98 de participanţi" studenţi din anii 555 !i 5< ai =acultăţii de #siholo ie din cadrul >niversitaţii (/itu 2aiorescu) din ?ucure!ti. &ercetarea s-a desfă!urat în perioada -889--88@ în ?ucure!ti iar tuturor participanţilor li s-a arantat confidenţialitatea în le ătură cu rezultatele probelor aplicate fiindu-le explicat scopul statistic al înscrierii datelor respective. 2odalitatea de e!antionare a fost cea nealeatorie -pseudoaleatorie sau de convenienţă +#opa" -88@" p.optimizare există o asociere între stima !i eficienţa de sine. Ipoteza 4: Se presupune că participarea la acest pro ram va determina o cre!tere a stimei de sine !i a eficienţei la subiecţii participanţi. #ersoanele de en feminin raportează un nivel mai ridicat de stres decât persoanele de en masculin. În ceea ce prive!te numărul de participanţi în cazul celor două rupuri datele sunt următoarele0 pentru grupul experimental au fost selectaţi un număr de 98 participanţi ce provin din rupurile de dezvoltare !i optimizare personală" ace!tia fiind studenţi" masteranzi" psiholo i" medici. fiind utilizaţi participanţi disponibili.. *in totalul de 788 de participanţi au beneficiat de pro ramul de dezvoltare4optimizare un număr de 98 de persoane. persoane de sex masculin !i :7 persoane de sex feminin."3:. Ipoteza 5: #resupunem că factorul de en intervine în raportarea stresului perceput de indivizi" în populaţia investi ată. Această situaţie s-a creat în urma considerentelor de ordin practic. 2ai trebuie semnalat faptul că între cele două rupuri au existat o serie de diferenţieri în ceea ce prive!te ocupaţia !i4sau profesiunea a!a cum au fost ele descrise în rândurile de mai sus.68. PROIECTUL DE CERCETARE A 4OLOSIT METODE: 9 . Arupul de control reprezintă rupul care nu a primit nici un fel de stimul4intervenţie de optimizare4dezvoltare.

Inventarul de personalitate 6reiburg "6reiburg #ersonalit2 Inventor2' !elg' 6a&renberg şi 7empel' 2881-. %&estionarul de Investiga0ie a copingului 1n situa0ii stresante "%I!!. APLICAREA INSTRUMENTELOR #articipanţii au fost ru aţi să răspundă în manieră verbală !i scrisă" aplicarea instrumentelor utilizate cuprinând !i un interviu amplu semi-structurat. %&estionarul /ell.' 1++. Inventarul pentru evaluarea nivelului de stres "*elgosa' 1++4-."%oping Inventor2 for !tressful !ituations' 3ndler' 1+++-. %xperimentale0 experiment de formare +intervenţie. INSTRUMENTELE DE SPECIALITATE: • • • • • • • • !cala stresului perceput "#!! $ %o&en' (amarc)' *ermelstein' 1+. !cala de stimă de sine 4osenberg "4osenberg !elf$3steem !cale' 1+ 5-. Subiecţii au fost informaţi privitor la scopul cercetării !i au fost asi uraţi de confidenţialitatea informaţiilor relevate pe parcursul demersului de cercetare cât !i ulterior acestuia. E"EMPLE DE TE(NICI UTILIZATE 5N TRA%ALIUL DE GRUP DIN CADRUL PROGRAMULUI DE OPTIMIZARE #e parcursul desfă!urării travaliului de rup ce a avut ca obiectiv principal conştientizarea şi optimizarea mecanismelor (strategiilor) de coping am utilizat o serie de : . 'eferindu-ne la ordinea administrării instrumentelor folosite" trebuie menţionat că s-a urmărit un rad de particularitate pro resiv" începîndu-se cu probele privitoare la evaluarea stresului" continuând cu instrumentele investi ative în aria copin ului !i4sau adaptării" cu scalele referitoare la măsurarea stimei !i eficienţei de sine iar în final fiind investi aţi factori de personalitate. Interviu structurat stil de coping "39panded !tructured Intervie:' 7all et al.3-.2-. !cala eficien0ei de sine !&erer "5!3!' 5eneral !elf 3fficac2 !&erer' 1+. /eoretice0 analiză" sinteză1 -.1 3.7. Statistice0 descriptivă" analiza corelaţională" analiza de tip t-student.-.

2embrilor rupului li se su erează să explice printr-o propoziţie scurtă de ce au ales ad$ectivul respectiv pronunţând inca o data numele persoanei" ad$ectivul !i motivarea ale erii acestuia" fapt extensibil si in cazul celorlalti cpomponenti ai rupului +numele !i ad$ectivele care îi reprezintă pe ceilalţi.tehnici !i variante ce s-au obiectivat ca întreprindere practică. &onstituirea acestui aparat tehnic a fost făcută plecând de la un studiu teoretic bine definit iar implementarea aplicativă în cadrul rupurilor de lucru s-a dovedit a avea o eficienţă de netă ăduit. G .biective0 • • • facilitarea cunoa!terii interpersonale1 stimularea coeziunii de rup1 facilitarea construirii unui co-con!tient !i a unui co-incon!tient de rup1 Cumăr de participanţi0 78-7. Cumăr de participanţi078-7-.subiecţi" împărţiţi în echipe de câte doi. <a începe cel care a terminat primul !i acesta se va adresa persoanei care va continua iar la final fiecare participant va relata care sunt a!teptările sale de la acest rup..D/5CEB . 2ateriale necesare0 fără materiale. *escriere0 fiecare participant este solicitat să ăsească un ad$ectiv care să înceapă cu prima literă a numelui său !i care să fie caracterizant !i4sau descriptiv faţă de propria persoană. TE(NICI DE PREZENTARE 70 SB =A&%2 &>C. *urată0 68 de minute.biective0 • • • • facilitarea cunoa!terii interpersonale1 cunoa!terea !i stabilirea re ulilor de rup1 utilizarea umorului ca resursă în rup1 cunoa!terea obiectivelor fiecărui participant. #ro ramul de optimizare a cuprins0 te&nici de prezentare' te&nici de autoe9primare' de 1nvă0are a comportamentului' comunicării şi structurărilor asertive' te&nici de rezolvare de probleme' te&nici de caracterizare şi te&nici specifice terapiei ra0ional < emotive. A. -0 #'%F%C/A'%A .

'/'%/>L #%'S. *urată0 :8 minute. *esfă!urare0 participanţii sunt solicitaţi să î!i deseneze portretul din acest moment" folosind materialele puse la dispoziţie. 2ateriale necesare0 materiale de desen H hârtie !i creioane colorate. *urată0 39 H 69 minute. >lterior fiecare membru al echipei î!i va prezenta cole ul în faţa rupului (intrând în pielea acestuia). 30 &5C% S>C/ %> . *esfă!urare0 fiecare participant se va prezenta în faţa celorlalţi" răspunzând la întrebarea ICine sunt euJ). >lterior portretele se pot schimba între participanţi" @ . Cumăr de participanţi0 78-7-. La final fiecare va reveni la rolul său !i va spune cum s-a simţit în postura celuilalt !i cum s-a simţit auzindu-l pe celalalt. 2ateriale necesare0 fără materiale *esfă!urare0 participanţii sunt solicitaţi să se împartă în echipe de câte doi0 astfel" fiecare participant pune cât mai multe întrebări cole ului de echipă" într-un interval de timp de 38 de minute subiectul încercând să obţină cât mai multe informaţii despre celălalt" după care rolurile asumate se schimbă. 2ateriale necesare0 fără materiale. La final fiecare participant va relata cum s-a simţit !i dacă a aflat ceva nou despre sine.biective0 • • • • con!tientizarea !i verbalizarea propriei concepţii despre sine1 prezentarea în faţa celorlalţi a propriului punct de vedere referitor la sine1 depă!irea inhibiţiilor le ate de a vorbi despre sine în public1 intercunoa!terea. 'estul participanţilor vor fi încura$aţi să pună întrebări cu specificarea clară a faptului că pot pune doar întrebări în scopul de a obţine mai multe informaţii !i nu pot emite $udecăţi mascate în contextul întrebărilor adresate subiectului. 60 #.biective0 • • • • facilitarea cunoa!terii interpersonale1 facilitarea construirii unui co-con!tient !i a unui co-incon!tient de rup1 stimularea coeziunii de rup1 exprimarea" clarificarea !i con!tientizarea proiecţiilor. Cumăr de participanţi0 78-7.*urată0 7-8 minute.subiecţi.CAL .

.biective0 • • • • intercunoa!tere !i autocunoa!tere1 dezvoltarea analo iilor pe care le implică fantezia !i dezvoltarea creativităţii interpersonale1 exteriorizarea unor sentimente faţă de ceilalţi !i con!tientizarea acestor sentimente în urma discuţiilor ulterioare1 con!tientizarea proiecţiilor în viitor !i a patternurilor de desfă!urare a relaţiilor afective cu ceilalţi. Cumăr de participanţi 0 78-7*urata 0 788 minute. TE(NICI DE AUTOE"PRIMARE META4ORIC# 7. Cumăr de participanţi0 78-7.>L . =iecare participant se va prezenta rupului din perspectiva de cadou.fiecare putând cere un alt desen care i-a plăcut" el oferind" în schimb" propriul desen1 se pot efectua mai multe schimburi1 în final" fiecare participant se prezintă prin prisma portretului care se află în acel moment în posesia lui ca !i cum i-ar aparţine.&A*. =L.biective0 • • • • intercunoa!tere !i autocunoa!tere1 dezvoltarea creativităţii1 con!tientizarea !i verbalizarea unor resurse !i limite personale1 con!tientizarea modului în care indivizii sunt percepuţi de ceilalţi !i verificarea propriilor proiecţii. La final fiecare va împărtă!i rupului cum s-a simţit !i dacă a aflat ceva nou despre sine.1 a doua etapă presupune ca participanţii să se retranspună în starea de cadou" dar după ce au trecut zece ani" să se exploreze pe ei în!i!i ca fiind cadoul respectiv peste zece ani 0 ce s-a întâmplat cu el" cum arată acum" etc. -. %xerciţiul continuă cu autorul real al portretului" ce trebuie să precizeze ce a vrut să spună !i" după aceea" să prezinte portretul pe care îl are asupra sa în acel moment. *.A'%A . 2ateriale necesare0 fără materiale *esfă!urare0 fiecare participant trebuie să-!i ima ineze că este un cadou1 trebuie să se exploreze pe sine ca fiind cadoul respectiv .cum arată" cui îi este destinat" cum se simte cel căruia îi este destinat etc.

La final fiecare subiect va avea posibilitatea să spună cum s-a simţit în ipostaza dobândită datorită exerciţiului !i dacă a aflat ceva nou despre sine. =iecare participant a avut ocazia să asiste din balcon +de pe un scaun pe care stătea în picioare. =iecare participant se prezintă din ipostaza de floare" ulterior având ocazia să afle de la toţi ceilalţi de ce cred ace!tia că !i-a ales floarea respectivă. 2ateriale necesare0 fără. 6.*urata 0 -68 minute.cum arată" unde este" cum este solul în care cre!te" ce dorinţe !i temeri are +ca floare. *esfă!urare0 fiecare participant trebuie să î!i ima ineze că este o floare !i să se exploreze pe sine în aceasta ipostază după cum urmează ..<%S/%A . 2BD/5L% . la o punere în scenă realizată de ceilalţi cole i a povestirii alese. *upă această etapă fiecare subiect tra e concluziile privitoare la prezenţa nevoilor !i preocupărilor actuale !i cum se confi urează în mod obiectiv soluţia rezultată în urma punerii în scenă pe care au oferit-o cole ii săi.biective0 • • • • intercunoa!tere !i autocunoa!tere1 con!tientizarea !i expunerea în faţa caracteristice fiecărui subiect1 dezvoltarea paternurilor de cooperare !i a unei atmosfere pozitive" de familiaritate" în rup1 con!tientizarea resurselor personale !i a altor moduri în care acestea pot fi folosite. dezvoltarea analo iilor pe care le implică fantezia !i dezvoltarea creativităţii1 con!tientizarea resurselor personale !i a altor moduri în care acestea pot fi folosite1 construirea unor mecanisme de copin eficiente" neconvenţionale. 3. #.biective0 • • • • intercunoa!tere !i autocunoa!tere. 78 rupului a unor elemente vulnerabile . Cumăr de participanţi0 78-7*urata0 -68 minute. Cumăr de participanţi0 78-7*urata0 -68 minute. 2ateriale necesare0 materiale de desen H hârtie !i creioane colorate. *esfă!urare0 =iecare participant !i-a ales o carte sau o poveste" un film care a fost sau este semnificativ pentru el.

*esfă!urare0 fiecare participant î!i va ale e o problemă asupra căreia va lucra după care se vor prezenta etapele demersului rezolutiv" etapă cu etapă" participanţii parcur ându-le individual" în scris" pe rând0 definirea problemei" stabilirea obiectivelor" enerarea soluţiilor alternative" evaluarea acestora" adoptarea deciziei" verificarea deciziei !i stabilirea planului de implementare. &eilalţi cole i spun ce cred că reprezintă statuia !i la final autorul acesteia relatează ce a dorit să reprezinte !i ce a înţeles ascultându-i pe ceilalţi cole i de rup. -.?L%2% . Cumăr de participanţi0 78-7*urata0 7-8 minute. 2ateriale necesare0 hârtie !i creioane. D. ÎC<BEA'%A %/A#%L. &ei care nu sunt multumiţi de rezultatele obţinute vor putea expune problema în faţa rupului" ceilalţi membrii având posibilitatea de a oferi variante alternative.L<B'55 *% #'. *upă aceea fiecare participant confi urează ipostaza la care s-a referit ale ându-!i un cole pe care îl modelează corporal !i căruia îi ata!ează faţa desenată.2#L%/A'%A *%S%C>L>5 . *esfă!urare0 fiecare participant a desenat o faţă a sa pe care nu o prea arată celorlalţi" !i care nu îi prea place.biective0 • • • • • învăţarea unor paternuri rezolutive cu o sferă lar ă de aplicabilitate1 formarea patternurilor de cooperare în rup1 dezvoltarea unor abilităţi de a rezolva probleme în rup1 dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la rup1 dezvoltarea unor noi mecanisme de copin .&. Subiectul care a propus problema va evalua variantele primite de la rup" parcur ând din nou ceilalţi pa!i H de la adoptarea deciziei.' '%F.2ateriale necesare0 materiale de desen H hârtie !i creioane colorate. TE(NICI DE REZOL%ARE DE PRO*LEME 7.biective0 • • • • dezvoltarea creativităţii1 schimbarea perspectivei asupra propriilor preocupări1 formarea unei atmosfere pozitive" de cooperare în rup1 dezvoltarea unor abilităţi de a rezolva probleme în rup1 77 . >ltima etapa a demersului rezolutiv" punerea în practică a planului se va constitui în tema pentru acasă.

scorurile acestui rup la itemul adaptare emoţională se distribuie astfel0 -8K dintre participanţi se situează în intervalul bun al adaptării emoţionale în timp ce :@K se situează în intervalul mediu" iar 78K raportează un nivel nesatisfăcător !i -K un nivel foarte slab prezentând conform interpretării chestionarului tendinţă spre instabilitate emoţională. =iecare desen va trece pe rând pe la toţi ceilalţi membri ai rupului" participanţii completând desenul cum cred de cuviinţă. 2ateriale necesare0 materiale de desen H hârtie !i creioane colorate. *esfă!urare0 fiecare participant se va ândi la o preocupare actuală !i va începe un desen care să reflecte respectiva preocupare. La aplicarea &hestionarului ?ell" în măsurarea itemului adaptare emo0ională participanţii din rupul experimental aflaţi în faza de preintervenţie au obţinut o medie 9"6 !i o mediană :. Cumăr de participanţi0 78-7*urata0 7-8 minute.78. . Scorul cu frecvenţa cea mai mare de apariţie" modul" are valoarea G.• • dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la rup1 ăsirea unor modalităţi noi" neconvenţionale" de rezolvare de probleme. Cu am întâmpinat dificultăţi în recoltarea datelor" toţi cei 788 de subiecţi investi aţi oferind răspunsuri valide. #articipanţii au dat răspunsuri situate între 7 punct scorul minim !i 79 puncte scorul maxim.. 7- . variantă a acestui exerciţiu presupune completarea unui poem" în care autorul formulează primele două versuri" fiecare cole completează cu alte două !i la final fiecare î!i încheie poemul început de el iniţial.3. *upă cum se poate observa în tabelul de frecvenţe +/abel G. E"EMPLE : =. La final fiecare subiect va prezenta celorlaţi desenul" cum a început" ce dorea să reprezinte" cum se numea desenul iniţial !i cum arată acum desenul" ce a primit de la rup" ce dore!te să păstreze !i cum se nume!te acum desenul" concluzionând cu ce are de introiectat din desen.8. PRELUCRAREA • STATISTIC# A DATELOR O*ŢINUTE $I INTERPRETAREA REZULTATELOR /oate rezultatele obţinute în urma aplicării chestionarelor au fost prelucrate cu a$utorul pro ramului S#SS varianta 73. #entru începerea desenului fiecare participant va avea la dispoziţie un timp de trei minute" acela!i timp fiind acordat pentru fiecare foaie pe care o are de completat.

!cala eficien0ei de sine !&erer În ceea ce prive!te rezultatele obţinute de subiecţii din rupul de control la aplicarea scalei eficienţei de sine" acestea relevă o medie de -9"@ care se situează în zona de nivel scăzut pentru prezentarea scorurilor specifice eficienţei individuale !i o mediană -:.Tabel .!. *istribuţia de frecvenţe pentru scorul eficienţei de sine reflectă faptul că :8 K dintre respondenţi care s-au declarat în zona de eficienţă de sine scăzută în timp ce 68K dintre respondenţi s-au situat cu răspunsurile în zona de evaluare medie. Abaterea standard calculată :"G3 !i coeficientul de variaţie -6K indică o împră!tiere medie a datelor în $urul tendinţei centrale cât !i faptul că media calculată are reprezentativitate pentru e!antionul studiat. 'eprezentare rafică a frecvenţelor pentru scala de adaptare emoţională /.".$.!. 5ndicatori statistici adaptare emoţională 5ndicatori statistici &hestionar ?ell Adaptare emoţională 2edia 2ediana 2odul Abaterea standard SMeNness Ourtosis 2inim 2axim Arup experimental preintervenţie C L98 9"6 :"8 G"8 3"77 "@37"688 7 79 70 60 50 40 30 20 10 0 niv el bun niv el mediu niv el slab niv el f oarte slab #rafic . 73 .

Whitney U Wilcoxon W Z Asymp. #entru prima ipoteză de cercetare /estul ( 2ann-PhitneQ a concluzionat că scorurile stresului la respondenţii din rupul care a beneficiat de pro ramul de optimizare sunt semnificativ mai mici decât cele din faza preintervenţie + (L 7@"9" C7L98" C-L98" p L8"888..$%% &'. 5ndicatori statistici eficienţa de sine AS%S 2edia 2ediana 2odul Abaterea standard SMeNness Ourtosis 2inim 2axim Arup de control C L98 -9"@ -:"8 -:"8 :"G3 "88-"9-7 73.%%( Ipoteza 2 )resupunem că programul de optimizare conduce la creşterea nivelului adaptării profesionale la subiecţii investigaţi. "( . Tabel .%.*.Tabel . Tabel . Sig.. Statistica test > 2ann-PhitneQ pentru stres Stres Mann.$%% .&. CONCLUZII *iscuţiile pe mar inea ipotezelor de cercetare au permis validarea acestora" după cum urmează0 Ipoteza 1 'e presupune că programul intervenţiei de optimizare are efect în reducerea intensităţii reacţiilor la evenimentele stresante.%&. 76 .$.&. ( -tailed! "#.

<alorile coeficienţilor de corelaţie sunt prezentate în tabele de mai $os sub forma unor matrici" fiecare celulă cuprinzând informaţii despre0 valoarea coeficientului de corelaţie +r. În cadrul analizei norului de puncte rezultat din proiecţia scorurilor fiecărui subiect pentru variabilele investi ate într-un spaţiu bidimensional se poate observa tendinţa de aran$are a acestor puncte pe lân ă dreapta care reprezintă ima inea ideală a unei corelaţii liniare. profesional) Mann.&. Tabel .. #entru rupul experimental postintervenţie s-au obţinut corelaţii semnificative între variabilele0 • stima de sine !i eficienţa de sine" r +98. Ipoteza 3 'e presupune că la subiecţii care au participat la programul de optimizare există o asociere între stima şi eficienţa de sine.Whitney U &$.L8"@:61 pL8"888R8"89 bilateral1 'ezultatele statistice obţinute raportează corelaţii pozitive medii !i puternice" astfel permiţând confirmarea ipotezei cu numărul 3 a cercetării care susţine existenţa unei asocieri între stima de sine !i eficienţa de sine.$%% Z -*..!." nivelul pra ului de semnificaţie p +si . 79 .%%" a. !i numărul de subiecţi +C. +ariabila de grupare. Adaptare profesional) 'espondenţii au obţinut în urma participării la pro ramul de optimizare-dezvoltare note sensibil mai scăzute în ceea ce prive!te adaparea profesională" ceea ce reflectă faptul că au tendinţa de a fi mai satisfăcuţi cu munca pe care o desfă!oară faţă de situaţia de preintervenţie +(LG9"9" C7L98" C-L98" pL8"887.care susţine că pro ramul de optimizare conduce la cre!terea nivelului adaptării profesionale la subiecţii investi aţi. Aceste date permit confirmarea ipotezei . #entru a studia relaţia stima de sine + eficienţa de sine la subiecţii investi aţi s-au calculat coeficienţii de corelaţie #earson pentru rupul experimental aflat în faza postintervenţie. $' Asymp. ( -tailed! . Sig. 5ma inea intuitivă a relaţiei stima de sine-eficienţa de sine se obţine prin plasarea valorilor corelate pe un rafic de tip scatterplot.$%% Wilcoxon W "'#.--tailed.Statistica test ( 2ann-PhitneQ pentru adaptare profesională Ad.

#-(. ( -tailed! 1 /orelatie 0earson Sig.%% 2osenberg *$. #entru ipoteza 6 testul ( 2ann-PhitneQ a concluzionat că scorurile stimei de sine la respondenţii din rupul care a beneficiat de pro ramul de optimizare sunt semnificativ mai mari decât cele din faza preintervenţie +(L-3"9" C7L98" C-L98" pL8"886. Ipoteza 4 'e presupune că participarea la acest program va determina o creştere a nivelului stimei de sine c-t şi a eficienţei de sine la subiecţii investigaţi.%% "%.%% %..%%% $% " $% 3S4S .L8"3G-1 pL8"88@R8"89 bilateral.%% 3S4S .%% *%.igura .%% "%.%% $.#-(..%% $%.%% %. Scatterplot +7...%% -%. ( -tailed! 1 2osenberg " $% .%% (%.%%% $% 3S4S .. Tabel .Eficienta de sine 2osenberg /orelatie 0earson Sig.&orelaţii Stima de sine H %ficienţa de sine Corelatii Stima de sine . Statistica test ( 2ann-PhitneQ pentru stima de sine Stima de sine 7: .%" (%..&. Aceea!i situaţie a fost întâlnită !i la calculul statistic 2ann-PhitneQ nonparametric în cazul eficienţei de sine +(L33"9" C7L98" C-L98" pL8"887.%% "$. .%% *%.&. /orelatie semnificativa pentru un nivel de %. . Suplimentar s-a efectuat !i un calcul corelaţional asupra datelor obţinute de la participanţii rupului experimental aflaţi în faza preintervenţiei" unde s-a obţinut de asemenea o corelaţie pozitivă între cele două variabile" dar mai puţin intensă" unde rpreintervenţie+98...

$%% ("-..&. Sig. Tabel .%%( Tabel . Sig.Whitney U Wilcoxon W Z Asymp.&. 7G .Mann.$%% "'. ( -tailed! *. Statistica test ( 2ann-PhitneQ pentru eficienţa de sine 4ficien5a de sine Mann.Whitney U Wilcoxon W Z Asymp. ( -tailed! "%'. Sig.$%% -*.$%% '%'.%%" *in punct de vedere psiholo ic se poate vorbi despre faptul că un pro ram de optimizare H dezvoltare are un efect benefic asupra participanţilor săi redându-le sau întărindu-le stima de sine alături de eficienţa de sine prin mi$loace obiective. )ersoanele de gen feminin raportează un nivel mai ridicat de stres dec-t persoanele de gen masculin.%%( #entru ipoteza 9 testul ( 2ann-PhitneQ a concluzionat că scorurile în raportarea stresului la participanţii de en masculin sunt mai mici decât scorurile raportate de participanţii de en feminin +(L78. ( -tailed! **.$%% .. Statistica test ( 2ann-PhitneQ pentru factorul de en 3en Mann." pL8"886."9" C7L:7" C-L3.(" .&.-(# .$%% .. Ipoteza 5 )resupunem că factorul de gen intervine în raportarea stresului perceput de indivizi/ în populaţia investigată. #articipanţii au construit un cumul psiholo ic care este tradus prin itemii stimei !i eficienţei de sine0 percepţia individuală asupra abilităţilor de a rezolva probleme" răspunsul co nitiv" capacitatea de mobilizare în întreprinderea acţiunilor" încredea în sine realistă !i pozitivă etc.$.Whitney U Wilcoxon W Z Asymp..

cât şi la nivel organiza0ional .$%% *"-.&..@.%%$ >n urma analizei rezultatelor ob0inute au fost sintetizate principalele direc0ii eviden0iate 1n urma travaliului de cercetare: 1. a concluzionat că scorurile &5SS la femei faţă de bărbaţi sunt semnificativ mai mici pe scala evitare +( L 67"9" C7L:7" C-L3.PhitneQ + (.$%% -(. @n program pentru dezvoltarea abilită0ilor de a face fa0ă evenimentelor de via0ă stresante poate fi util atât la nivel individual "având 1n vedere efectele benefice pentru individ. 7@ .&..#%$ . factorul de en se constituie ca item obiectiv în perceperea nivelului de stres. Tabel . #entru ipoteza : testul 2ann. Sig. *ezvoltarea abilită0ilor de coping permite persoaneiAindividului 1n mediul său privat şi public nu doar să răspundă adecvat la solicitările e9terioare şi mai ales să conştientizeze modul 1n care face acest lucru. ( -tailed! (". 3.Whitney U Wilcoxon W Z Asymp. Astfel persoanele de sex feminin pot prezenta reacţii mai puternice faţă de situaţiile stresante chiar dacă î!i folosesc abilităţile co nitive" emoţionale !i sociale cu rol de protecţie !i menţinere a sănătăţii emoţionale !i sociale." pL8"889. Acest fapt îi va conferi individului sentimentul competen0ei personale şi implicit 1i va creşte stima de sine cât şi eficien0a de sine.&onform cu alte studii +*ean" 7. ?ecesitatea e9isten0ei şi aplicării unor evaluările temeinice' instituite şi aplicate de către personalul de specialitate de0in un rol determinant 1n identificarea problematicii stresului şi a implementării strategiilor de coping la persoanele adulte. *e altfel se poate discuta în aceste condiţii despre o extrapolare a unui astfel de pro ram individual în viaţa de or anizaţie. Statistica test ( 2ann-PhitneQ pentru scala evitare 4vitare Mann. 2. Ipoteza )resupunem că factorul de gen intervine în raportarea asupra alegerii strategiilor de coping în populaţia investigată (grup experimental în faza de preintervenţie şi grupul de control).

4. Ipostaza trăirii unei oglindiri a propriei personalită0i 1n mod corect 1n ceilal0i permite !i conduce întotdeauna spre autodefinire. 5. /oate acestea alcătuiesc un ba a$ important pentru fiecare individ uman !i vor permite accederea la un nivel superior de structurare a personalităţii H personalitatea matură.mediul or anizaţional !i cel mana erial fiind obiectivele imediate" pe termen scurt pe care le vizăm în acest sens. +.de coping pentru adul0i se poate e9tinde şi 1n alte segmente ale societă0ii. . 'ezultatele obţinute la acea dată" ce au transcris beneficii !i eficienţă la care s-au adău at cele obţinute în perioada de dezvoltare a lucrării de doctorat + rupurile de dezvoltare !i formare de nuanţă terapeutică asupra cărora a fost aplicată intervenţia. B. >n prim indiciu" practic este cel oferit de mediul or anizaţional" în care un astfel de pro ram a fost implementat într-o formă pilot descrisă pe parcursul demersului prezent. . 7. *in perspectiva spaţiului public" diversele instituţii în care individul î!i desfă!oară activităţile vor beneficia de competen0ele crescute atât în plan social cât !i profesional ale acestuia. confirmă pe de o parte utilitatea !i adecvarea construcţiei proiectate !i aplicate. *in alt punct de vedere" câ!ti urile sensibile ale subiecţilor în ceea ce prive!te stima de sine' eficien0a de sine' mai buna adaptare profesională dovedite de expunerea statistico-psiholo ică prezentată pe lar în capitolele anterioare reprezintă un alt atu pentru con!tientizarea necesităţii utilizării unui pro ram de optimizare al mecanismelor de copin pentru adulţi într-o arie diferită !i mai ales diversă a spaţiului public . #rezentul demers pune la dispozi0ia psi&ologilor şi psi&oterapeu0ilor' pedagogilor' personalului de specialitate dar şi studen0ilor un instrumentar minu0ios ce cuprinde miCloace de investigare diagnostice alături de un construct interven0ional al te&nicilor psi&oterapeutice. 18. .. %onduita de aplicabilitate a acestui tip de program de optimizare traversează mediul academic' 1n special cel psi&ologic fără 1nsă a$l 1ndepărta. %onceput ini0ial pentru mediul universitar' programul de optimizare a mecanismelor "strategiilor. Lucrarea doreşte să impulsioneze implementarea unor astfel de programe de optimizare a mecanismelor de coping 1ntr$un conte9t social cât mai divers' facilitând astfel descoperirea" con!tientizarea resurselor pe care le poate folosi fiecare persoană atunci când se re ăse!te într-un !ir de situaţii" evenimente cu un înalt aport stresant.

*I*LIOGRA4IE SELECTI%# AldNin" &. +7. -8 . 'tress/ Coping/ and 0evelopment1 2n integrated perspective.. 2.... CeN SorM0 /he Auilford #ress.

.09-9-93G. +7." &issna" O. +-88G. -7 .L.. . <hen )anic 2ttac=s1 The 6e7/ 0rug+. ?osscher" '. 5a!i0 %ditura #olirom....ree 2nxiet8 Therap8 That Can Change >our .. 9ntroducere în psihologie.C. ?urns" *. ?ol er" C." &arson" '.&. &onfirmatorQ factor analQsis of the eneral self-efficacQ scale" 4ehavior 5esearch and Therap8" 3:" 33. +7.... )ersonalitate şi societate în tranziţie." AtMinson" '. ?oria" A. Terapia cognitivă" ?ucure!ti0 %ditura /eora.. ?ucure!ti0 %ditura /ehnică... ?urns" *. Anderon" '.." Smit" T. :ournal of )ersonalit8 and 'ocial )s8cholog8" 9. +7. &. .U." 2bnormal )s8cholog8 and 3odern .eeling #ood1 The 6e7 3ood Therap8. C.G.6... +7. ?utcher" T.8. +-88G. 'tres şi personalitate. CeN SorM0 State >niversitQ #ress. +7.@. ?ucure!ti0 %ditura Dtiinţă !i /ehnică." Auittet A.-. ?ăban" Adriana +7... +7. +7.-363.@. &helcea" S. )sihologia comunicării în grupuri. ?rinster" #..T.ife" &anada0 Uarper &ollins #ublisher.o psicodramma classico. +7. &lu$-Capoca0 #resa >niversitară &lu$eană. 2ilano 0 =ranco An eli.G. &anada0 #ublisher Uarper &ollins.*....G.. AtMinson" '. &opin as a personalitQ process0 A prospective studQ.Amado A. The 3artin 4uber + Carl 5ogers 0ialogue1 2 6e7 Transcript 7ith Commentar8.ife" London 0 #ublisher ?arnes V Coble. +-88-.*.

... A lobal measure of perceived stress. +7. #erceived stress in a probabilitQ sample of the >nited States.@3.6:" London0 Cova Science #ublishers 5nc.sMamp +%ds. Terapiile cognitive.A.A. 5a!i0 %ditura #olirom... ..@. +pp. &ohen" S." The social ps8cholog8 of health1 Claremont '8mposium on applied social ps8cholog8. ?reznitz +%ds. +-887.@. +7. T. Aoldber er and S. &olumbus" Alexandra" 2. +7. +-883.oundations of Cognitive Theor8 and Therap8 of 0epression" CeN SorM0 Tohn PileQ V Sons.." 2dvances in the investigation of ps8chological stress." OamarcM" /. +-88:. Ceufeld +%d. ?andboo= of stress1 Theoretical and clinical aspects +-nd ed.. @lemente de psihoterapie integrativă.+7. &lu$0 %ditura #ro /ransilvania. :ournal of ?ealth and 'ocial 4ehavior" -6" 3@9-3. &ottraux" T. +-887. 5a!i0 %ditura #olirom.L... #ersonalitQ characteristics as moderators of the relationship betNeen stress and disorder.3.. &osta" #.. *afinoiu" 5.+7.&larM" *.. *antzer" '. *afinoiu" 5.:. +editor." V %dNards" T." V Pilliamson" A." <ar ha T.. '. 'cientific . 5n L.dile Tacob. +7.'. 683-67-. #sQcholo ical stress and copin in old a e. +-889. Tratat de psihologie socială...../" V Alford" ?. &ristea" *." CeN SorM0 /he =ree #ress. &ohen" S.@@. 5a!i0 %ditura #olirom./ &hicester 0 Tohn PileQ V Sons. . 5n '.Aillusion ps8chosomatiBue. )sihoterapii scurte." 2dvances in )s8cholog8 5esearch" <ol.. #aris 0 .." 2c&rae" '..P. -- . Spacapam V S." ?ecM" A. &ohen" S. CeNburQ #arM" &A0 Sa e." V 2ermelstein" '.. 5n S.

..@@.o abordare psiholo ică." V 2eier" #. =rQer" 2arilQn +7.:..3.... -3 . Stress" heal and disease. *eschamp" T-&" 2u nQ" A.. 5a!i 0 %ditura #olirom. %QsencM" U.@. 5a!i 0 %ditura #olirom. +7. 6." V ?reznitz" S." p. +7." G6. T... ?andboo= of stress1 Theoretical and clinical aspects +-nd ed. #ersonalitQ and stress as causal factors in cancer and coronarQ heart disease. CeN SorM0 Sprin er-<erla . 4ritish :ournal of ?ospital 3edicine" vol. #. Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale .3.@... +7.. Taisse" +%d. +7.. 5a!i0 %ditura #olirom. +7. 5n0 2. +-88:. Aoldber er" L. &onstructive thinMin 0 A broad copin variable Nith specific copin components." CeN SorM0 Academic #ress. CeN SorM0 . =isher" S.. +7. *ohrensend" ?. 9ndividual 0ifferences/ 'tress/ and ?ealth )s8cholog8 +pp." 'ezolvarea conflictelor !i creativitatea .@@.. +7... *oise" P. %pstein" S. 6--@.xford >niversitQ #ress..." Ana-Stoica &onstantin" )sihosociologia rezolvării conflictului.@. *ean" O. :ournal of )ersonalit8 and 'ocial )s8cholog8" $ " 33--398.@... #.*avid" *. )sihologia socială experimentală. Self-care components of lifestQles0 the importance of ender" attitudes and the social situation" 'ocial 'cience 3edicine" *"" +@. %ncQclopedia of StressWWW +-888. +%ds. 2dversit8/ stress and ps8chopatholog8. 5n Ceculau" A." +78. CeN SorM0 /he =ree #ress.73G79-.

2pplied )s8cholog81 an international 5evie7" 6-" 3-3-368. Uoldevici" 5rina +-88-.9. Areen lass" %. +7." 6@-9. Uoldevici" 5rina" Ceac!u" <alentina +-88@. ?ucure!ti0 %ditura *>AL /%&U.Aolu" 2.'.. 2utosugestie şi relaxare. +7.. ?ucure!ti0 %ditura &eres... ?ucure!ti0 %ditura ALL. 'tress management" Sixth edition. &o nitive psQcholo QXs ambi uities0 Some su remedies.. 9ntroducere în terapiile de grup..... Areenber " T.. AuimYn" T. 2meliorarea performanţelor individuale prin tehnici de pshihoterapie. +7. 'isteme de )sihoterapie şi -6 ested . 5a!i 0 %ditura #olirom.. 0inamica personalităţii. ?ucure!ti0 %ditura &eres. ?ucure!ti 0 %ditura ... +-889.. +-88:. #sihoterapii scurte. )sihoterapia tulburărilor anxioase.S.rizonturi. ?ucure!ti0 %ditura Aeneze..:. Stress and *epression. Uoldevici" 5rina" Ceac!u" <alentina +-88:. Uoldevici" 5rina +7. ?oston ?urr 'id e0 P&? 2cAraN-Uill. Uoldevici 5rina +-888..#.3.. Consiliere psihologică şi psihoterapie în situaţiile de criză. @lemente de psihoterapie. Auilford" T. /he contribution of social support to copin strate ies. Uoldevici" 5rina +7. +7. Uammen" &.3-37. 2nnual 5evie7 of Clinical )s8cholog8" %" -... Să ne rezolvăm problemele de viaţă rapid !i eficient.@-.3... ?ucure!ti0 %ditura &eres.. Uoldevici" 5rina +-887. )s8chological 5evie7" @.

Uuber" P." Stressful life events" personalitQ and health0 An inZuirQ into hardiness" :ournal of )ersonalit8 and 'ocial )s8cholog8" ! 07-77.8. 5n )s8chological 3edicine" vol.. +7.. Tones" =. 5amandescu 5. 5onescu" A. +7..@." Oohn" <. 2odellin occupational stress and health0 /he impact of the demand-control model on academic research and on NorMplace practice." V Uealth" A.." V /heorell" /.&. ?ucure!ti0 %ditura AsMlepios.. -9 . *.G. +7.7" p. 37G-339.+7..G.ife" CeN SorM 0 ?asic ?ooMs.&." nr.+7. +-.?. Oobasa" S... ?ucure!ti0 %ditura Dtiinţifică. UQson" 2.." Searle ?. Aoin to the doctor0 A developmental studQ of stress and copin ." Oendler" O. +7.?. 5amandescu" 5. Tulburările personalităţii. 'tress 3edicine" +76. :ournal of Child )s8cholog8 and )s8chiatr8" *. 'tresul psihic din perspectivă psihologică şi psihosomatică" ?ucure!ti 0 %ditura 5nfo2edica. 5onescu" A. +7.G.S. ?ealth8 <or=1 'tress/ )roductivit8 and the 5econstruction of <or=ing .G.. OaraseM" '." ?ri ht T.8.. +-88-.G." -6G--9." -37--3:.@3. Oiev" A. @xecutive 'tress.. #erceived support and ad$ustment to stress in a eneral population sample of female tNins.. +7. +7. ?ucure!ti0 %ditura Dtiinţă !i /ehnică. Oesler" '. %diţia a 55-a." V &ooper" L.2.Consiliere )sihologică" ?ucure!ti0 %ditura OullusQs." +7.6... )sihoterapie... ?ucure!ti0 %ditura 2edicală.. CeN SorM0 A2A&.. )sihoterapiile/ Terapia potrivită fiecărui pacient. )sihologie medicală..

Lehrer" #.%.. +7." Ua an" '. +7.L... S.3. [uand la relation deviant stressante" difficult\s et adaptation lors du contact avec les usa ers. Lazarus +%ds..-. Lazarus" '. L. ?umanisme et entreprise" +@. /he concept of copin .. V ?allieux" '. LQubomirsMQ" S. Lazarus" '. LoNenfeld" <. CeN SorM0 Sprin er #ublishin &ompanQ. +-886.S." =olMman" S. +7. 2merican )s8chologist/ $&+3... Luban-#lozza ?. +%ds.L.. CeN SorM0 &olumbia >niversitQ #ress... 2onat V '.'. +7. 2adelon" L.. PhQ are some people happier than othersJ /he role of co nitive and motivational processes in Nell-bein ." Auido L." 5amandescu 5.. 'tress/ 2ppraisal and Coping. 0imensiunea psihosocială a practicii medicale" %diţia a 55-a. 2acLeod" &..@6." 'tress and coping1 2n antholog8 +3rd ed..S. 5n A. CeN SorM 0 2acmillan &o. Aodaert" A. 'tress and @motion1 2 6e7 '8nthesis. +-887... Creative and mental gro7th. +-883.. +7. Loriol" 2.. -:-" 77@.Lazarus" '.--6. 4ehavior 5esearch and Therap8" !C" 797-7:7. )rinciples and practices of stress management +-nd ed. '..7. +7. 2. 2.6G. #eters" 2.. S. ?ucure!ti 0 %ditura 5nfomedica. 5ndividual differences in the selective processin of threatenin information" and emotional responses to a stressful life event. 5mmune 'esponses to %xperimental Stress0 %ffects of 2ental %ffort and -: ." V PoolfolM" '.?." -3.... CeN SorM0 Sprin er #ublishin &ompanQ.... CeN SorM0 /he Auilford #ress." V =olMman" S.. +7.

2inulescu" 2ihaela +-888. 5n )s8chosomatic 3edicine &%" +@. 2iclea" 2.. 2itrofan" 5olanda +7." 2itrofan" L. +7. 3otivaţie şi personalitate.. Clinical disorders and stressful life events .. 2adison" &/0 5nternational >niversities #ress" 5nc.. )sihodiagnoza modernă/ Chestionarele de personalitate..th edition. 2itrofan" 5olanda +-889. )sihologie cognitivă. Testarea psihologică. CeN SorM0 'osen #ublishin Aroup" 5nc. 5a!i0 %ditura #olirom." +7. +7. )sihologia personalităţii/ Trăsături/ cauze/ consecinţe. )sihoterapia experenţială.. 2asloN" A.@@.G.-63" &lu$-Capoca. P. #apalia *iane" %. ?ucure!ti0 %ditura 5nfomedica.. 2attheNs" A.. +-88@... -G . +-889. 5a!i0 %ditura #olirom. ?ucure!ti0 %ditura /rei.. +%d." *earQ" 5. Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică" ?ucure!ti.6. +-889. 2iclea" 2.T...>ncontrollabilitQ. ?ucure!ti0 %ditura =undaţiei 'omânia de 2âine. Erientarea experenţială în psihoterapieF 0ezvoltare personală/ interpersonală/ transpersonală" ?ucure!ti0 %ditura S#%'. Stres !i apărare psihică." . 2itrofan C. 2iller" /. ?uman 0evelopment +. 2inulescu" 2ihaela +7.0 Aarel #ublishin Uouse." Phiteman" 2artha" &. &lu$-Capoca0 %ditura Aloria....G.:. 2c=arland" '.+7. )resa (niversitară CluDeană/ ... Coping through self+esteem." CS 0 #ublisher 2cAraN-Uill &olle e.G." 973-9-6.lds PendMos SallQ" V =eldman-*usMin" 'uth +-883.

-@ .. 5n0 )sihologia/ n%" --6" Societatea Stiinţă !i /ehnică S.A. Stresul ocupaţional la in ineri0 o realitate contemporană.#itariu" U..6. +7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful