You are on page 1of 9

Familia şi managementul resurselor familiale, an 2

Minorul delincvent şi asistenţa socială integrativă
- Aspecte psihologice determinante pentru delincvenţa şi recidiva minorilor -

Masterandă: Murariu Simona

1

........................................... Studii privind etiologia comportamentului juvenil Minorii reveniţi .................................................. ............................................... ! 2 .............. 2 2............... 5 Bibliogra ie ....Cuprins 1....................

comportamental. adolescentului. instituţia de ordine şi resocializare. şcoala. contribuind la transformarea conduitei benigne . şcolară. + . nonconformiste infracţională. stradală. acordul sau dezacordul n legătură cu diferite probleme() 2" sistemul de atitudini parentale n raport cu diferitele norme şi valori sociale) $" modul n care este perceput şi considerat copilul) %" modul de manifestare a autorităţii părinteşti 'unitar sau diferenţiat() 5" gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor) &" dinamica apariţiei unor stări tensionale şi conflictuale) '" modul de aplicare a recompenselor şi sancţiunilor) !" gradul de deschidere şi sinceritate al copilului n raport cu părinţii.A" Studii privind etiologia comportamentului juvenil studiile de caz relevă că este necesară intervenţia unor factori şi circumstanţe speciale a care să determine “ruperea” ntr!una echilibrului malignă. confirmă faptul că o bună parte din aceşti minori delincvenţi sunt victime ale educaţiei greşit diri#ate sau ale unor mpre#urări nefericite. ne vom opri asupra acelora care ni s!au părut a fi mai reprezentativi şi care se referă la anumite situaţii şi conte*t ce vizează familia. minorului. climatul educaţional familial poate fi analizat după mai mulţi indicatori . $şadar. Fără a avea pretenţia stabilirii ponderii şi ierarhiei acestor factori delictogeni. grupul stradal. "dentificarea acestor factori de risc de natură familială. cei mai importanţi fiind următorii% #" &odul de raportare interpersonală a părinţilor 'nivelul de apropiere şi nţelegere.

deces. $ceşti copii se caracterizează de obicei prin%  insubordonare n raport cu regulile şi normele şcolare)  lipsă de interes faţă de cerinţele şi obligaţiile şcolare)  absenteismul. de regulă.#" disfuncţii şi carenţe educative ale mediului familial%  dezorganizarea grupului familial prin abandon. prezintă un nivel de pregătire şcolară foarte scăzută. 2" eşecul şi abandonul şcolar% lipsa de supraveghere a şcolii. $cest factor de risc are drept consecinţă imposibilitatea dob. despărţire n fapt. . -ercetările efectuate confirmă faptul că e*istă o corelaţie ntre conduita delincventă şi nivelul pregătirii şcolare n sensul că delincvenţii minori. $" antisociale. -opiii inadaptaţi sau dezadaptaţi şcolar intră n categoria “copiilor problemă” care adoptă o conduită deviantă n raport cu cerinţele vieţii şi activităţile şcolare. chiului de la ore)  repetenţia)  conduită agresivă n raport cu colegii şi cadrele didactice. ascocierea în grup cu alţi minori sau ma#ori n unele antura#e dubioase care!l influenţează pe minor n comiterea unor acte .ndirii unei calificări profesionale şi a unui status socioeconomic ridicat. ceea ce i determină pe unii minori să ncerce să obţină venituri ilicite sau să ducă o viaţă parazitară. detenţie)  deprecierea morală şi afectivă a climatului con#ugal)  insuficienţe ale controlului parental)  deficienţe ale stilului educativ)  climat familial hiperautoritar sau hiperpermisiv.

nărului de unele tendinţe de autocontrol şi autostăp. 3 .teva cazuri oarecum tipice de delincvenţă #uvenilă pe care le subscrie unei cauzalităţi e*acte.nd e*perienţe noi.nd fenomenul infracţional vom descoperi că devianţa socială reprezintă rezultatul unor circumstanţe ale vieţii. 1upă această prezentare putem considera că societatea ne prezintă c.%" consumul de alcool% acesta acţionează n direcţia dezinhibării t.nire şi accentuării tendinţelor agresive potenţiale. al unor nstrăinări dob. 2n toate situaţiile prezentate apare ca o trăsătură definitorie inadaptabilitatea subiecţilor evolu.lnirea cu #ustiţia. deci abandonarea formalismelor sociale.nă la nevoia de compensaţie sau căutarea unor stimuli sociali artificiali creaţi care să alunge minorului plictisul bunăstării materiale.nă la alcool sau e*perienţa prematură a unor relaţii se*uale.nd intervenţia factorilor responsabili 'familia. 0ste momentul primului semnal de alarmă. iar factorul recidivă devine preponderent. $stfel. c. dar şansele de resocializare se reduc simţitor)  faza comportamentului infracţional recurent / se desfăşoară păn. şcoala( are ma*im de eficienţă)  faza comportamentului delictual stabilizat / n care se pune de#a problema intervenţiei poliţiei şi a #ustiţiei. p. analiz.nd de la refuzul tutelării de orice fel.nd acte de ma*imă gravitate şi de mare pericol social. n sfera patologicului. plec.ndite. de la micile furtişaguri sau practicarea #ocurilor de noroc p. minorul ncerc. recuperarea fiind aproape imposibilă.nă la spaţiul delictual. n care traseul către comiterea delictului străbate trei etape%  faza predelictuală / n care nu se a#unge la nt.nd p. infractorul comiţ.

nd senzaţionalul. se ridică problema reacţiei sociale organizate n raport cu ei.9. pe de o parte. +!. oameni ai momentului. 1in perspectiva relaţiei personalitate!infracţiune. faţă de minorii cu comportamente delincvente se aplică următoarele sancţiuni educative%  reeducare)   nvăţătură)  reeducare. dornici de petreceri.nd după noi e*perienţe. profesorul londonez 8. dr. măsurile de reeducare şi reinserţie socială. sancţiunea aplicată şi. n lucrarea “-rime and personalit:” '<ondra. apro*imativ 1?B sunt reveniţi.nd că infreactorii se recrutează preponderent din r. 2n lucrarea sa “=sihologia penitenciară”. a unei stări conflictuale apărute ntre individ şi colectivul căruia i aparţine. pe de altă parte. n lanţul stimul!reacţie sau cauză!efect intervenind catalizatorul numit personalitate.ndul e*trovertiţilor. concluzion. <egea +516>? şi 1ecretul 21@516>>. B" Minorii reveniţi 2n cazul n care minorii comit acte antisociale. indivizi n general sociabili. 1673(. 1in această cauză sus numitul internarea ntr!o şcoală specială de muncă şi internarea ntr!un institut medical!educativ) ncredinţarea unui colectiv de muncă sau internarea ntr!o şcoală de muncă şi 7 . mai mult sau mai puţin brutală. atrage atenţia asupra condiţionabilităţii actului antisocial asupra individului. Aheorghe Florian remarcă faptul că n şcolile speciale de muncă şi reeducare .. din efectivul de minori. '4evista penitenciară. alerg. căut.1e aceea putem afirma că orice comportament deviant reprezintă manifestarea.51667(. 2n cadrul sistemului nostru #uridic '-odul =enal. deci a celor greu condiţionabili prin educaţie. $ceastă reacţie vizează. 0:senc. nr. aflat n vigoare(.

ar fi trebuit să fie un factor favorizant pentru reintegrarea lor socială. Dinerii aveau v. 1upă realizarea acestui studiu au rezultat o serie de aspecte semnificative pentru orientarea procesului de recuperare şi reintegrare socio!profesională a lor. 0i nşişi apreciază n proporţie de 32..rşit infracţiuni la un interval scurt de timp după liberare% ! ! ! . urmărind dezvăluirea cauzelor care i!au făcut ca după liberare să săv. 1in dorinţa de distracţie şi aventură 12.?.rşit infracţiunea sub influenţa antura#ului.rste de 17.B dintre ei s!au ntors n familie şi @..@2B peste 7 luni.3B dintre minorii analizaţi au săv.>1B ntre +!7 luni) +. lotul de minori care au făcut parte din acest studiu este format din ++? de tineri liberaţi n baza 1ecretului nr..+@B că au săv. 4eţine atenţia faptul că o mare parte din acest lot au săv. peste 21B dintre cei aflaţi n studiu au săv. 1> şi 1@ ani n proporţie de @2. > .6+B la rude. lăs.rşit noile infracţiuni.rşit noile infracţiuni afl.rşească noi infracţiuni. 1in aceeaşi cauză a lipsei de ndrumare şi chiar a unor e*emple negative din partea acestora.3B iar n acest lot analizat nu se afla nici o fată.@B sub + luni) 2.rşească alte fapte penale. $ltă cauză o constituie influenţa negativă e*ercitată asupra lor de grupurile sau mediile n care au fost atraşi. 1in analiza răspunsurilor date de minori se desprind unele concluzii cu privire la cauzele şi condiţiile n care au săv.rşit din nou faptele penale.ndu!se sub influenţa alcoolului.1.ndu!i să săv.autor efectuează un studiu pentru a stabili măsuri de perfecţionare a procesului de recuperare socială a lor. 26?516@. =ărinţii sau rudele apropiate nu au fost n măsură sau nu s!au preocupat de supravegherea şi ndrumarea minorilor respectivi. Faptul că după liberare @2.. Ctudiul efectuat n 16@7 a fost conceput ca o discuţie cu fiecare minor separat..

ndi noi posibilităţi de evaluare morală a propriilor acte şi pentru o perioadă se vor autocenzura.-onstatarea principală a studiului este nsă faptul că săv. =osibilităţile de resocializare necesită o evoluţie bună a minorilor după liberare. moment de la care tutela educaţională dispare sau se estompează. 1atorită perioadei scurte n care s!au aflat n şcolile speciale . la liberare 63B dintre ei nu aveau calificare ntr!o meserie. =robabil după e*ternare minorii vor putea dob.rşirea de noi infracţiuni a avut drept cauză de ma*imă importanţă lipsa lor de pregătire pentru a se putea ncadra n producţie. @ .

Fucureşti. ratat universitar de psihologie !udiciară " teorie şi practică. "oana Deodora!Futoi.. nr. Fucureşti. 0diţia a ""!a revăzută. 1673 $" Revista penitenciară. +!.<ondra. Psihologie penienciară. 2??+ 6 . Studii şi cercetări.9. “Crime and personality” . 0ditura Escar =rint.Bibliogra ie #" Aheorghe Florian. 0:senc.51667 %" Dudorel Futoi . 2??1 2" 8. 0ditura =hobos.