You are on page 1of 78

Revista PENITENCIARELOR

AdministraJia NaJionalà a Penitenciarelor
Numàrul 2 / 2011
Administratia Nationalä a Penitenciarelor
Revista
PENITENCIARELOR
Numärul 2 / 2011
Bucureçti, România

1

2
Revista
PENITENCIARELOR
Numàrul 2 / 2011
ISSN 1583-0365
Baza de Aprovizionare, Gospodärire çi Reparatii
Jilava, Ilfov, str. Sabarului, nr. 1
021.457.01.62
bagr@anp.gov.ro
Colectivul redacJional:
Georgiana GHERMAN
Ioana LUCA
Veronica STANCOVICI
AdministraJia NaJionalà a Penitenciarelor

J
Cuprins
Finalul care marcheazã începutul.................................................................4
Aprecieri interna[ionale privind rezultatele proiectului ,Creçterea çanselor
de incluziune socialã a persoanelor aflate în deten[ie prin o mai bunã
educa[ie, informarea societã[ii çi îmbunãtã[irea activitã[ilor în penitenciar¨.. ...8
EuroPris - organiza[ie interna[ionalã a administra[iilor penitenciare
europene ....................................................................................................15
Cooperare interna[ionalã - Eujust Lex - Ìrak...............................................18
Interviu cu Jacques Burger, çeful de operatiuni Eujust Lex - Irak......................18
Interviu cu Tommy Stahl, Eujust Lex - Irak.........................................20
Devian[ã çi delict versus normalitate, în contextul ordinii sociale...............22
Acordarea dreptului la vizitã çi pachet în baza unei programãri prealabile....28
Formarea agen[ilor de penitenciare - învã[ãmânt preuniversitar în sistemul
na[ional de educa[ie ...................................................................................32
Primul parteneriat încheiat de Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor cu o
universitate de medicinã din [arã................................................................38
Premiul pentru cele mai bune practici pentru proiectul ,Prevenirea infec[iei
HÌV çi îngrijirile de sãnãtate acordate dependen[ilor de droguri în
penitenciarele din România¨.......................................................................41
Festivalul MultiArt pentru De[inu[i ...............................................................44
Participarea sistemului penitenciar în proiectul "Let's do it, Romania!¨ ......48
Fortul 13, Jilava - Pe culoare întunecate....................................................50
Succesul... poveçtilor de succes ................................................................53
Funda[ia Motivation çi voluntariatul ............................................................56
Oameni pentru oameni - experien[a çi profesionalismul salveazã! ............54
Evenimente derulate în 2011, în sistemul administra[iei penitenciare........57
Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor - obiective prioritare pentru anul
2012............................................................................................................69

4
Finalul care marcheazä începutul
Comisar çef de penitenciare Daniela Biliac
Manager de proiect Serviciul cooperare çi programe,
Administratia Nationalä a Penitenciarelor
Exper[i interna[ionali din Austria, Norvegia, Ìtalia, Lituania çi Cehia au participat în
22 noiembrie 2011, la Bucureçti, la Conferin[a na[ionalã de închidere a proiectului
,Îmbunätätirea accesului tinerilor aflati în penitenciare la programe de formare
profesionalä çi integrarea pe piata muncii pe parcursul çi dupä executarea pedepsei.¨
Proiectul, finan[at de Fondul Social
European prin Programul Opera[ional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane a fost implementat în perioada
02.12.2008 - 01.12.2011 de un
consor[iu de parteneri din România çi
Austria:
,Am început ca parteneri, pe
parcurs am devenit colegi, iar acum la sfârçit pot spune cä suntem prieteni" a declarat
preçedintele Centrului de Formare Continuã çi Evaluarea Competen[elor în Asisten[a
Socialã (CFCECAS), Herbert Paulischin care a mãrturisit cã este foarte impresionat de
ceea ce s-a putut realiza în ultimii de trei ani , în cadrul acestui proiect. De asemenea,
Herbert Paulischin a explicat faptul cã, prin implementarea acestui proiect s-a dorit ,o
societate sigurä. Dacä nu vrei sä te întâlneçti tot timpul cu ziduri atunci trebui sä deschidem
uçi (.). Modul în care putem noi sä ajutäm este sä le acordäm o çansä (n.n. persoanelor
private de libertate). Nu este suficient sä înveti cum sä foloseçti o maçinä, este important
cum sä respecti valorile sociale (.). Trebuie sä le oferi o calificare deplinä, în dezvoltarea
capacitätlor profesionale çi sociale". De
asemenea, Herbert Paulischin a [inut sã
precizeze cã ,Austria a avut nevoie de 15
ani sä implementeze aceastä ideea, iar noi
am reuçit aici în 3 ani. Toti colegii au reuçit
sä ajungä la un rezultat atât de bun,
împreunä. Chiar dacä acest proiect este la
final, noi vom continua."

5
Oportunitã[ile oferite de implementarea acestui proiect s-au concretizat în ac[iuni
derulate în penitenciarele pentru minori çi tineri din Tichileçti çi Craiova, parteneri în cadrul
proiectului alãturi de un consor[iu format din: Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor din
România, Bundesministerium für Justiz, Vollzugsdirektion (Ministerul Justitiei, Directia
Penitenciare) Austria, Oesterreichischer Berufsverband der Sozialarbeiterinnen
(Federatia Asistentilor Sociali din Austria) OBDS, Penitenciarul de Minori çi Tineri Craiova,
Penitenciarul de Minori çi Tineri Tichileçti çi Centrul de Formare Continuã çi Evaluarea
Competen[elor în Asisten[a Socialã (CFCECAS).
Primii paçi pentru dezvoltarea acestui proiect au avut ca premisã faptul
cã perioadele petrecute în penitenciar, fãrã o activitate sus[inutã de reintegrare
socialã, determinã creçterea riscurilor
de stigmatizare socialã çi scad achizi[ia
de competen[e profesionale pe care
tinerii o ob[in în general prin contactul
cu diferite surse ale câmpului socio-
educa[i onal , fami l i e, soci etate sau
mediu profesional, alterându-se astfel
percep[ia muncii.
Programul propus în activitã[ile proiectului çi-a dorit sã fie cât mai eficient, în
mãsura în care dezvoltarea unui program perfect de integrare a tinerilor pe pia[a muncii
constituie încã o temã de interes atât pentru practicieni cât çi pentru cercetãtori.
Totuçi, principiile formulate de Vennard (1997) în lucrarea "The use of the
cognitive-behavioural approaches with offenders; messages from research¨ au stat
la baza trasãrii liniilor directoare pentru ac[iunile derulate în perioada 02.12.2008 -
01.12.2011. Potrivit autorului, principiile care ar trebui sã stea la baza unui program
de integrare de succes sunt:
direc[ionarea programelor spre factorii de risc specifici comportamentului criminal;
programele de formare ar trebui sã urmãreascã modalitatea çi ritmul de învã[are a
tinerilor;
combinarea programelor de formare profesionalã cu rezolvarea problemelor çi
modificarea comportamentului cognitiv;
programele ar trebui sã fie furnizate de cãtre personal pregãtit;
activitã[ile sã fie consistente unui obiectiv bine definit privind pregãtirea tinerilor
pentru eliberarea din penitenciar.

6
În acest sens, partenerii au stabilit ca obiectiv general al proiectului
,Îmbunätätirea accesului tinerilor aflati în penitenciare la programe de formare
profesionalä çi integrarea pe piata muncii pe parcursul çi dupä executarea pedepsei"
creçterea gradului de incluziune socialã çi pe pia[a muncii a tinerilor din penitenciare
prin facilitarea participãrii lor la programe de calificare pe perioada executãrii pedepsei,
precum çi prin interven[ia serviciilor de suport care sã faciliteze accesul çi men[inerea
pe pia[a muncii a acestor persoane dupã eliberarea din penitenciar. Având o
complexitate ridicatã, proiectul s-a adresat în egalã mãsurã tinerilor care se aflã în
penitenciare pentru executarea unor pedepse privative de libertate, personalului din
penitenciarele de minori çi tineri din Tichileçti çi Craiova, poten[ialilor angajatori care pot
integra pe pia[a muncii tineri ce au finalizat executarea pedepselor privative de libertate,
dar çi personalului care oferã servicii sociale çi de ocupare, publice çi private, pentru a
dezvolta servicii adecvate de integrare a tinerilor care sunt elibera[i din penitenciar.
Cei trei ani de implementare a proiectului, în cele douã penitenciare pentru minori
çi tineri din România au însemnat un lung çir de eforturi sus[inute, trei ani în care
parteneriatul româno-austriac a fost concretizat în:
170 de tineri din cele douã penitenciare au beneficiat de consiliere voca[ionalã;
80 de tineri au fost califica[i sau certifica[i în meseriile de tâmplar, morar, brutar, patiser,
lãcãtuç mecanic çi tipograf-flexograf;
12 func[ionari publici cu statut special au urmat cursuri de perfec[ionare în institu[ii
pentru pregãtire personalului de penitenciare din Austria;
32 de func[ionari publici cu statut special din cele douã penitenciare din România au
desfãçurat activitã[i în Penitenciarul de tineri din Gerasdorf;
28 de func[ionari publici cu statut special au absolvit cursurile de preparatori-
instructori, fiind certifica[i de Centrul Na[ional de Formare Profesionalã a Adul[ilor din
România;
6 ateliere de instruire çi produc[ie au fost amenajate çi sunt func[ionale în cele douã
penitenciare: moarã, brutãrie çi tâmplãrie universalã la P.M.T. Tichileçti çi atelier de
patiserie-gastronomie, atelier de confec[ii metalice çi atelier de fabricat ambalaje din
hârtie çi carton la P.M.T. Craiova;
8 membri ai personalului propriu celor douã penitenciare au fost certifica[i ca formatori
pentru cele 6 meserii;
2 sesiuni de self-marketing au fost organizate la Brãila çi Craiova unde au participat 20
de tineri afla[i în penitenciar çi 20 de angajatori;

7
2 cursuri de pregãtire a personalului care furnizeazã servicii sociale çi de ocupare,
publice sau private, au fost organizate pentru reprezentan[i ai institu[iilor publice
locale çi specialiçti ai unor organiza[ii nonguvernamentale cu rol în asigurarea de
servicii sociale din regiunile de dezvoltare Sud-Est çi S-VOltenia;
8 seminarii regionale au vizat promovarea angajabilitã[ii tinerilor dupã eliberarea din
penitenciar, cu rolul de a crea pârghii de legãturã dintre activitã[ile derulate în cadrul
penitenciarelor çi etapele distincte pe care tinerii le parcurg dupã executarea
pedepsei.
Dincolo de cifrele enumerate mai sus, la finalul activitã[ilor, proiectul lasã în urmã
premise serioase pentru continuarea colaborãrii între parteneri dar çi noi perspective în
munca cu tinerii çi minorii custodia[i:
experien[ã transna[ionalã çi implicit competen[e socio-pedagogice dezvoltate care
motiveazã çi creazã comportamente noi în rândul personalului, cu efect direct asupra
tinerilor din penitenciar;
orientare çi consiliere profesionalã prin oferirea suportului pentru integrarea pe pia[a
muncii a tinerilor dupã eliberarea din penitenciar;
noi competen[e sociale çi profesionale dobândite de tinerii custodia[i;
spa[ii moderne de învã[are çi dezvoltare a abilitã[ilor profesionale ale tinerilor, create
în interiorul penitenciarelor, adevarate ,locuri de muncä¨ pentru aceçtia, pe perioada
deten[iei.
Finalizarea activitã[ilor din cadrul acestui
proiect strategic constituie de fapt începutul unei noi
abordãri privind interven[ia recuperativã pentru tinerii
çi minorii custodia[i în penitenciarele din România prin
care personalul instruit çi motivat sã desfãçoare
actvitã[i în spa[ii moderne, corespunzãtoare unor
standarde ridicate de pregãtire, poate influen[a direct,
în mod continuu, pregãtirea voca[ionalã çi profesionalã
a tinerilor.
Succesul nu este garantat, el presupune multã
muncã çi rãbdare, implicare totalã a educatorilor,
instructorilor çi consilierilor voca[ionali însã, atunci când
tinerii pot beneficia de modele pozitive de învã[are cresc çansele pentru reducerea riscului
de marginalizare socialã çi recidivã infrac[ionalã.

8
Aprecieri internationale privind rezultatele proiectului
,Creçterea çanselor de incluziune socialä a persoanelor aflate în
detentie prin o mai bunä educatie, informarea societätii çi
îmbunätätirea activitätilor în penitenciar"
Comisar de penitenciare Adrian Neagoe
Manager de proiect Serviciul cooperare çi programe,
Administratia Nationalä a Penitenciarelor
,Este un proiect de mare amploare, foarte ambitios. România a fäcut un mare pas
înainte, prin intermediul acestui proiect.¨ - Preçedintele Asocia[iei Ìnterna[ionale a
Penitenciarelor çi Centrelor de Corec[ie (ÌCPA) Peter Van der Sande, director al Direc[iei
Penitenciarelor din Olanda, pânã la 1 octombrie 2011.
,Acum ceva timp, Germania, Austria çi Elvetia s-au reunit în scopul de a realiza
un model de bune practici. A durat 15 ani. Vouä v-a luat doi ani sä puneti lucrurile la
punct, ceea ce este foarte bine. Felicitäri pentru astäzi, cât çi pentru tot proiectul (.).
Am dori sä unim toate eforturile çi sä extindem proiectul çi în alte state, având exemplul
bunei colaboräri dintre România çi Portugalia în cadrul proiectului. Noi, Germania,
suntem deschiçi sä lucräm çi cu alte state, inclusiv cu România, pentru cä este mai bine
sä lucräm în echipä¨ - reprezentantul Ministerului Justi[iei din Germania, Juergen
Hillmer.
,Colaborarea cu partenerul român a fost foarte bunä çi sunt multe domenii în care
am putea sä lucräm împreunä chiar çi în viitor¨ - Jorge Monteiro, reprezentantul Direc[iei
Generale a Serviciilor Penitenciare din Portugalia.

9
Reuni[i la Bucureçti, la mijlocul lunii octombrie 2011, reprezentan[ii sistemelor
penitenciare din Portugalia, Germania, Olanda, Marea Britanie, Belgia, Cehia çi Norvegia
au recunoscut çi apreciat eforturile depuse de întreaga echipã care a derulat çi
implementat, timp de trei ani, proiectul POSDRU/15/6.2/S/1 ,Creçterea çanselor de
incluziune socialä a persoanelor aflate în detentie prin o mai bunä educatie, informarea
societätii çi îmbunätätirea activitätilor în penitenciar".
Preçedintele Asocia[iei Ìnterna[ionale a Penitenciarelor çi Centrelor de Corec[ie
(ÌCPA) Peter Van der Sande, director al Direc[iei Penitenciarelor din Olanda pânã la 1
octombrie 2011, a declarat cã acest proiect amplu çi ambi[ios, a rezolvat o varietate de
probleme ale sistemului penitenciar, men[ionând faptul cã ,sistemul penitenciar
românesc are unele dintre cele mai performante bune practici¨ pe care le-a întâlnit, iar
,România a fäcut un mare pas înainte, prin intermediul acestui proiect¨. Oficialul
olandez, care s-a mai aflat în România, în urmã cu 7 ani, a fost foarte interesat sã vadã
progresele fãcute în ultimii ani, în domeniul penitenciar ,Am väzut multe schimbäri la
nivelul managementului, am cunoscut multi oameni noi çi cred cä sistemul penitenciar
românesc este pe un drum bun. Cred cä o sä venim, din nou, în România pentru cä
sprijinul nostru poate aduce ajutor çi din partea celorlalte täri. (.) Ne açteptäm ca
Olanda sä vrea o colaborare cu Romania, (.) pentru cä lucrurile bune pe care le-am
väzut aici sunt un exemplu de bune practici¨, a declarat Peter Van der Sande, care a
apreciat ,foarte tare implicarea societätii în acest proiect çi (.) eforturile pe care le-a
depus ANP pentru a implica mass-media în proiect, deoarece, astfel, societatea aflä
despre eforturile depuse de noi, iar oamenii care lucreazä în penitenciar nu meritä sä
primeascä aprecieri negative¨.
Tineke de Waele, consilierul directorului general al sistemului penitenciar
belgian, membru în Asocia[ia Ìnterna[ionalã a Penitenciarelor çi Centrelor de Corec[ie
(ÌCPA) a explicat faptul cã a fost în România la începutul proiectului, iar acum este
încântatã sã vadã çi rezultatele finale ,mä bucur sä fiu aici çi la final. Mä bucurä sä väd
schimbul cultural dintre România çi Portugalia, ceea ce demonstreazä cä este important
sä împarti bunele practici çi învätäturile cu ceilalti¨.
La rândul sãu, reprezentantul Ministerului Justi[iei din Germania, Juergen
Hillmer, prezent la conferin[a de încheiere a acestui proiect a declarat: ,proiectul este
important pentru Romania çi Portugalia, dar are importantä çi la nivel european. Atât
proiectul cât çi aceastä întâlnire sunt importante pentru fundamentarea strategiei çi
cooperärii la nivel european¨. Juergen Hillmer a mai adãugat: ,deoarece suntem
coordonatorii grupului de lucru european în domeniul educatiei, am dori sä unim toate

10
eforturile çi sä extindem proiectul çi în alte state, având exemplul bunei colaboräri dintre
România çi Portugalia, în cadrul proiectului. Noi, Germania, suntem deschiçi sä lucräm çi
cu alte state, inclusiv cu România, pentru cä este mai bine sä lucräm în echipä¨.
Partenerii portughezi, prin Jorge
Mont ei r o, r epr ezent ant ul Di r ec[ i ei
Generale a Serviciilor Penitenciare din
Portugalia çi Luis Jorge Monteverde
(foto) din partea BDO Consulting au
apreciat faptul cã toate programele
derulate în cadrul acestui proiect ,au fost
foarte bine adaptate¨.
Colaborarea reuçitã çi succesul proiectului au deschis calea în vederea derulãrii în
comun çi a altor activitã[i, pe mai multe domenii.
În opinia expertului Ì. Zone, Pedro Miguel Mendes
das Neves, ,un astfel de proiect a fost foarte solicitant, nu
numai pentru conducätorii Administratiei Nationale a
Penitenciarelor ci çi pentru directorii unitätilor implicate,
dar este benefic. Proiectul este foarte bun, iar ceea ce
facem pentru persoanele private de libertate este
minunat. Ne uitäm în spate çi vedem cä am acumulat
foarte mult¨.
Printre concluziile Forumului European pentru Politici Penitenciare (desfäçurat
în Varçovia în iunie 2007 çi finantat prin Programul Equal al Comisiei Europene), se
men[iona cã: ,existä o nevoie urgentä de a promova schimbarea în penitenciare, de a
adopta o culturä a inovärii çi de a consolida cooperarea cu agentii externi pentru a
sprijini incluziunea socialä a celor care se libereazä din penitenciare". Pornind de la
aceastä concluzie, precum çi de la exemplul de bunä practicä oferit de proiectul ,Gerir
para inovar a sisem prisional¨, desfãçurat în Portugalia, Administra[ia Na[ionalã a
Penitenciarelor a fost una dintre primele institu[ii din România care a ob[inut finan[area
unui proiect din Fondul Social European prin Programul Opera[ional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane. Astfel, proiectul ,Creçterea çanselor de incluziune
socialä a persoanelor aflate în detentie, prin o mai bunä educatie, informare a societätii
çi îmbunätätirea activitätilor în penitenciar¨, cu o duratã de implementare de 3 ani (2008
- 2011) çi un buget maximal de 18.490.000 euro, a reprezentat primul proiect strategic

finan[at de cãtre Autoritatea de Management a Programului Opera[ional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane în cadrul Axei prioritare 6 Promovarea incluziunii
sociale, Domeniul Major de Ìnterven[ie 6.2.
Par t ener i at ul c ons t i t ui t di n
Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor
di n Români a, Di r ec[ i a Gener al ã a
Serviciilor Penitenciare din Portugalia,
Ì.Zone çi BDO Consulting, çi-a propus
schi mbar ea cul t ur i i or gani za[ i onal e
exi st ent e î n si st emul peni t enci ar
românesc pentru a îmbunãtã[i accesul çi participarea persoanelor private de
libertate pe pia[a muncii.
Valoarea adãugatã a proiectului a constat, de asemenea, în abordarea holisticã a
trei dimensiuni esen[iale ale sistemului penitenciar:
dezvoltarea de programe de resocializare, în care rolul central a revenit persoanei
private de libertate, programe de achizi[ie de competen[e çi dezvoltarea spiritului
antreprenorial;
pregãtirea çi motivarea angaja[ilor din sistemul penitenciar prin promovarea unei
culturi participative, implicarea personalului în crearea de solu[ii, etc.;
cooperarea cu agen[ii economici relevan[i deschiderea penitenciarelor cãtre
societate çi implicarea diferitelor structuri ale societã[ii civile în procesul de
pregãtire a reinser[iei pe pia[a muncii, dupã liberarea persoanelor private de
libertate.
În ceea ce priveçte programele educa[ionale au fost concepute çi implementate
çase noi programe educative care au rãspuns nevoilor identificate çi în care au fost
implicate aproximativ 1200 persoane private de libertate (în cadrul proiectului
,Managementul voluntarului¨ au fost implica[i 66 de voluntari colaboratori). Programele au
fost dezvoltate de çase penitenciare pilot (Botoçani, Gherla, Craiova, Slobozia, Timiçoara,
Târgçor), iar fiecare program educa[ional dezvoltat de o unitate pilot a fost testat în
celelalte cinci. Ulterior, forma adaptatã a acestor programe a fost diseminatã în alte zece
unitã[i ale sistemului penitenciar din România, prin scurte sesiuni de instruire. De
asemenea, mapele programelor au fost diseminate electronic în cadrul portalului -
sec[iunea educa[ie çi în format tipãrit la nivelul tuturor unitã[ilor penitenciare iar de anul
viitor vor fi incluse în Oferta activitã[ilor çi programelor de educa[ie çi asisten[ã psihosocialã
disponibilã la nivelul întregului sistem penitenciar românesc.

11

12
Pentru persoanele private de libertate au fost organizate cursuri de calificare în
meserii pentru care existã cerere pe pia[a muncii. La acestea s-au înscris 612 persoane
private de libertate, din care 166 femei. Cursurile au fost finalizate de 560 de participan[i
(din care 139 femei), rezultând o ratã de promovabilitate de 90%.
În acelaçi timp, pentru buna desfãçurare a proiectului au fost încheiate peste 60
de acorduri de parteneriat çi protocoale de colaborare cu organiza[ii, institu[ii publice çi
agen[i economici.
Pentru a se asigura consisten[a
interven[iilor recuperative desfãçurate în
cadrul activitã[ilor cu persoanele private
de libertate çi, totodatã, pentru a se
asigura organizarea activitã[ii pe principii
de eficien[ã çi profesionalizare, în
conformitate cu analiza nevoilor de
instruire çi obiectivele proiectului, au fost
organizate cursuri de instruire la care au
participat peste 700 de angaja[i din
s i s t e mu l p e n i t e n c i a r . Se l e c [ i a
personalului a fost fãcutã în principal la
nivelul unitã[ilor pilot çi de diseminare, iar
pe speci al i zãr i pr ecum educa[ i e,
comunicare çi resurse umane din întreg sistemul.
Elaborarea cursurilor e-learning disponibile pe portalul proiectului, participarea a
98 de persoane la vizite de studiu organizate în sistemele penitenciare europene,
prezentarea proiectului la patru conferin[e interna[ionale çi na[ionale, realizarea a trei
evaluãri ale sistemului penitenciar (la nivelul angajatilor çi persoanelor private de
libertate), amenajarea spa[iilor interioare unitã[ilor penitenciare pilot au reprezentat, de
asemenea, etape importante în derularea acestui proiect.
Printre alte realizãri pot fi men[ionate çi implementarea sistemului de
monitorizare a indicatorilor opera[ionali, a sistemului de monitorizare a indicatorilor de
performan[ã çi a instrumentului CAF (Common Assessment Framework - Cadrul
comun de Autoevaluare) la nivelul celor 6 unitã[i penitenciare pilot. La sfârçitul lunii mai
2010 au fost întocmite Rapoarte de autoevaluare, respectiv Planuri de îmbunätätiri,
pentru fiecare unitate în parte, cu activitã[i, responsabilitã[i çi termene precise.
Activitã[ile de implementare au început în septembrie 2010, s-au finalizat în luna august
2011 çi au vizat domenii precum: dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea bazei
material çi a infrastructurii ÌT, îmbunåtå[irea comunicårii interne çi externe, dezvoltarea
parteneriatelor / rela[iei cu comunitatea, evaluarea / mãsurarea nevoilor pãr[ilor interesate,
dezvoltarea proceselor çi a procedurilor, evaluarea / mãsurarea satisfac[iei angaja[ilor,
mãsurarea rezultatelor asupra societã[ii çi mãsurarea percep[iei mediului extern asupra
activitå[ii penitenciarului.
În ceea ce priveçte dezvoltarea practicilor de comunicare s-a remarcat faptul cã,
odatã cu implementarea acestui proiect, comunicatorii din sistemul administra[iei
penitenciare au reuçit sã se specializeze çi sã îçi dezvolte competen[ele atât în ceea ce
priveçte comunicarea internã cât çi în colaborarea permanentã cu mediul exterior, în
special în rela[ia cu mass-media. Ca çi rezultate se pot men[iona derularea unor cursuri de
specializare, la care au participat purtãtorii de cuvânt din unitã[ile penitenciare, dar çi
întocmirea unei strategii çi a unui ghid de comunicare în care au fost incluse: planuri de
comunicare specifice proiectului, mesaje çi cuvinte cheie pentru fiecare program
educa[ional în parte dar çi pentru proiectul în sine, comunicate de presã generice toate
create în scopul uniformizãrii bunelor practici atât în cadrul penitenciarelor pilot cât çi
pentru diseminarea ulterioarã în întreg sistemul.
De asemenea, î n cel e 6
penitenciare pilot s-au creat comunitã[i de
practicã în cadrul cãrora s-au discutat çi
dez v ol t at di v er s e as pec t e al e
comuni cãr i i i nt er ne çi ext er ne,
dezvoltându-se, astfel, în sistem, portalul
intern de çtiri info.anp.ro - dovedit în timp
un i nst rument ext rem de ut i l î n
c o mu n i c a r e a i n t e r n ã , n u mã r u l
utilizatorilor fiind în continua creçtere.
,Spatiul NOI - Noutäti, Oameni, Idei¨, a fost un alt instrument de comunicare
internã, dezvoltat în cadrul acestui proiect, având la bazã experien[a colegilor
portughezi. Acesta a condus la dezvoltarea rela[iilor interpersonale, la rela[ionarea
deschisã çi destinsã între colegii din diferite sectoare de activitate din cadrul sistemului
administra[iei penitenciare. Sus[inutã de persoane cu reale abilitã[i în arta comunicãrii,
fiecare angajat din sistemul penitenciar a avut çansa sã îçi descopere sau redescopere
diverse laturi ale personalitã[ii çi, nu în ultimul rând, a deschis noi orizonturi, pentru noi
proiecte. Dezvoltarea website-ului proiectului www.credem-in-schimbare.org,

1J

14
prezentarea activitã[ilor în mass media (aproape 140 de cronici pozitive în presa scrisã
çi reportaje radio-tv, local çi central) dar çi în cadrul unor conferin[e interna[ionale sau la
diferite evenimente na[ionale au contribuit la succesul acestui proiect.
To[i paçii parcurçi în realizarea acestui
proiect a fost urmãri[i îndeaproape de membrii
echipei de evaluare care au avut rolul de a
"monitoriza permanent dezvoltarea proiectului
çi de a evalua efectele çi rezultatele acestuia¨.
Echipa de evaluare a fost formatã din ofi[eri cu
pregãtire universitarã în domeniul çtiin[elor
socio-umane din alte unitã[i penitenciare decât
cele în care au fost fãcute evaluãri.
Evaluarea finalã a debutat în perioada 3 - 10.08.2011 când a avut loc aplicarea a
1399 chestionare referitoare la climatul organiza[ional, 1321 chestionare specifice çi
1528 de chestionare adresate persoanelor private de libertate. În perioada 12-
30.09.2011, echipa de evaluare, cu sprijinul reprezentan[ilor BDO Consulting, a
elaborat Raportul de evaluare finalã a proiectului çi a avut în vedere elaborarea unor
concluzii çi recomandãri ca urmare a tabelelor çi graficelor comparative între cele trei
evaluãri realizate (2009/2010/2011).
Diseminarea rezultatelor ob[inute de echipa de evaluare, precum çi a diferitelor
componente ale proiectului, s-a realizat atât în cadrul Steering Committe-urilor cât çi a
diverselor întâlniri de lucru.
Ca o concluzie generalã se desprinde, dincolo de complexitatea abordãrii
transna[ionale çi interregionale, puternicul caracter inovator al proiectului. Progresele
înregistrate çi competen[ele cãçtigate de cãtre cei care au fãcut parte din acest proiect
constituie premise ale unor noi proiecte. Faptul cã proiectul implementat de
Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor se bucurã de apreciere în rândul altor sisteme
penitenciare, apar[inând spa[iului european, este pe de o parte onorant çi încurajator,
pe de altã parte solicitã seriozitate çi profesionalism în abordãrile viitoare.

EuroPris - organizatie internationalä a administratiilor penitenciare
europene
Comisar çef de penitenciare Dorin Mureçan
Director general adjunct - Administratia Nationalä a Penitenciarelor

La Edinburgh, în perioada 25 - 26.10.2011, în cadrul primei conferin[e a
Asocia[iei Europene a Sistemelor Penitenciare (EuroPris) reprezentantul
Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor (ANP) a prezentat proiectul derulat de ANP
în colaborare cu Portugalia - POSDRU/15/6.2/S/1 ,Creçterea çanselor de incluziune
socialä a persoanelor aflate în detentie prin o mai bunä educatie, informarea
societätii çi îmbunätätirea activitätilor în penitenciar¨, subliniind cã aceastã ini[iativã a
Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor
din România poate fi aplicatã çi dezvoltatã çi
l a ni vel ul al tor si steme peni tenci are
europene.
Directorul general al sistemului penitenciar olandez, domnul Peter van der
Sande, a apreciat ca un model de bunã practicã preocuparea Administra[iei
Na[ionale a Penitenciarelor pentru accesarea de fonduri europene, subliniind pe
aceastã cale ca sistemul penitenciar românesc sã facã parte din grupul de lucru
interimar creat în cadrul Asocia[iei, care are drept scop identificarea de poten[iale
surse de finan[are.
În ceea ce priveçte înfiin[area Asocia[iei Europene a Sistemelor Penitenciare
(EuroPris), directorul general al sistemului penitenciar belgian, domnul Hans Meurise,
prezent la conferin[a de la Edinburgh, a subliniat faptul cã ,Europris a apärut ca o
necesitate determinatä de prevederile ,Programului Stockholm" al Uniunii Europene, de
promovare a bunelor practici inclusiv în domeniul penitenciar. EuroPris se dezvoltä ca o
structurä similarä celorlalte organizatii europene cum sunt: Eujust, Europol, rolul
acesteia fiind de a creçte gradul de sigurantä la nivelul spatiului european, de a stabili
standarde comune çi de a functiona ca furnizor de consultantä pentru institutiile
europene¨. La rândul sãu, directorul general al sistemului penitenciar danez, domnul
William Rentzmann, a precizat cã ,extinderea Uniunii Europene determinä creçterea
cererii de cooperare transnationalä în domeniul sistemelor penitenciare. Indiferent de
gradul de dezvoltare / tehnicizare al unui sistem penitenciar facem fatä aceloraçi
provocäri. Infractionalitatea transfrontalierä determinä noi provocäri în domeniul

15

16
executärii pedepselor privative de libertate precum çi în ceea ce priveçte dezvoltarea
resurselor de reintegrare ale acestora.¨
Specialistul în domeniul legislativ în cadrul Direc[iei Generale de Justi[ie din cadrul
Comisiei Europene, domnul Thomas Junguist, a prezentat viziunea acestui organism
referitoare la colaborarea cu EuroPris, men[ionând cã ,prin dezvoltarea EuroPris
cresc çansele de reintegrare a detinutilor ca urmare a potentialului de realizare a unei
abordäri comune în problematica sistemelor penitenciare¨. În acest sens, domnia sa
a enumerat câteva din solu[iile de îmbunãtã[ire a çanselor de reabilitare a de[inu[ilor
la nivel european:
îmbunãtã[irea infrastructurii penitenciare existente;
eliminarea, reducerea suprapopulãrii;
creçterea schimbului de bune practici;
dezvoltarea de programe pilot în acest domeniu, urmate de implicare la nivel
european;
mai bunã coordonare între Uniunea Europeanã çi Comisia Europeanã.
De asemenea, domnul Thomas Junguist a men[ionat cã existen[a la nivelul
Comisiei Europene a patru Direc[ii generale (Justitie, Ocuparea fortei de muncä,
Extindere, Educatie çi Culturä) care interac[ioneazã cu sistemele penitenciare, reclamã
necesitatea stabilirii de contacte institu[ionale la nivelul acestor structuri pe toate
domeniile de competen[ã. În încheiere, oficialul european, a subliniat necesitatea
EuroPris de a fi proactivã.
Obiectivul principal al EuroPris, organiza[ie interna[ionalã a administra[iilor
penitenciare europene, din care România face parte ca vicepreçedinte, îl reprezintã
acordarea serviciilor de consultan[ã Consiliului Europei în vederea implementãrii
recomandãrilor çi standardelor Uniunii Europene în domeniul penitenciar. Obiectivele
majore ale acestei organiza[ii, aça cum au fost ele stabilite la Edinburgh, sunt:
îmbunãtã[irea cooperãrii çi capacitã[ii opera[ionale la nivel european;
dezvoltarea func[iei de ,advisory¨ în domeniul pentienciar la nivelul institu[iilor
europene;
sprijinirea dezvoltãrii standardelor europene în domeniu;
stabilirea, generarea çi dezvoltarea schimbului de bune practici în domeniul
penitenciar.
Totodatã, dupã cum a precizat reprezentanta Consiliului Europei, doamna Ìlina
Taneva, prioritã[ile EuroPris, în perioada imediatã, constau în monitorizarea condi[iilor
de deten[ie la nivelul spa[iului european çi în dezvoltarea programelor de ,capacity
building¨ pentru [ãrile în curs de extindere, fapt ce reclamã o nevoie accentuatã de exper[i
în problema sistemelor penitenciare.

În cadrul conferin[ei au fost dezbãtute çi problemele referitoare la organizarea çi
func[ionarea EuroPris, cu eviden[ierea scopurilor çi obiectivelor asocia[iei, a statutului
organiza[iei, a modului de afiliere la asocia[ie, organizarea întâlnirilor anuale. În acelaçi
timp a fost prezentatã çi necesitatea dezvoltãrii sprijinului pentru organiza[ie prin
punerea la dispozi[ia acesteia a unei structuri de secretariat opera[ional, localizat într-o
singurã [arã.
De asemenea, a fost prezentat Planul de dezvoltare 2012 - 2013 care prevede
stabilirea çi dezvoltarea direc[iilor strategice ale EuroPris. Activitatea a continuat cu
prezentarea platformei de comunicare çi publicitate a Asocia[iei, care va cuprinde atât
website, componente de media socialã (Facebook, Twitter, Youtoube), e-buletin,
precum çi pachete informa[ionale destinate membrilor acesteia.
Cu aceeai ocazie a fost confirmat statutul de ,board member¨ al domnului
chestor de penitenciare dr. Ìoan Bãla, director general al Administra[iei Na[ionale a
Penitenciarelor, alãturi de al[i opt directori generali din Europa. Acest statut marcheazã
recunoaçterea eforturilor depuse de sistemul penitenciar românesc, în procesul de
reformã çi pentru valorificarea poten[ialului creativ dovedit în parteneriate na[ionale çi
interna[ionale.
Pentru mai multe informa[ii poate fi accesatã pagina web a EuroPris
. http://europris.org/

17

18
Cooperare internationalä - Eujust Lex - Irak
Interviu cu Jacques Burger, çeful de operatiuni Eujust Lex Irak,
realizat de subcomisar de penitenciare Adriana Georgescu,
Consilier - Administratia Nationalä a Penitenciarelor
Vä rog sä ne spuneti câteva cuvinte despre Eujust Lex Irak.
Eujust Lex - Ìrak este o misiune civilã de
instruire pe perioada de crizã, pentru formarea
of i [ er i l or de pol i [ i e, peni t enci ar e çi a
personalului din cadrul sistemului judiciar
irakian, care se adreseazã managementului de
nivel mediu çi superior. Acest proiect a debutat
în anul 2005, prin furnizarea mai multor cursuri
de formare pentru ofi[erii irakieni de cãtre
statele membre ale Uniunii Europene, iar din
anul 2010 tot mai multe activitã[i (de formare
profesionalä, mentoring sau consultantä) sunt
efectuate în trei mari loca[ii din Ìrak: Bagdad,
Erbil çi Basra.
Eujust Lex - Ìrak nu este o misiune foarte mare în compara[ie cu alte misiuni
precum Politica de Securitate çi Apãrare Comunã (CSDP): am început cu un numãr total
de 65 persoane, cu un birou mic de suport în Bruxelles. Eujust Lex - Ìrak func[ioneazã cu
exper[i detaça[i ai Uniunii Europene, de regulã specialiçti în drept, çi cu personal
contractual la nivel interna[ional, majoritatea cu rol de suport. De asemenea, angajãm
personal local pentru suport çi totodatã translatori. Pentru informa[ii detaliate despre
Eujust Lex - Ìrak, pute[i accesa website-ul nostru:
Ne puteti spune motivele pentru care România furnizeazä cursuri de formare pentru
managementul superior al sistemului penitenciar irakian?
Sistemul penitenciar românesc prezintã un interes special pentru serviciul
irakian pentru cã între cele douã sisteme existã un numãr considerabil de similitudini:
schimbãrile recente din [ara dumneavoastrã se apropie oarecum de actualele probleme
cu care ei se confruntã, iar dumneavoastrã constitui[i astfel un foarte bun exemplu
arãtând cã este posibilã orice schimbare profesionalã, chiar çi în condi[ii mai dificile.
http://www.consilium.europa.eu/eeas/security-defence/eu-operations/eujust-lex.aspx?lang=en

19
Cum ati descrie sistemul penitenciar irakian?
Serviciul penitenciar irakian (denumirea oficialä: Serviciul Corectional Irakian -
ICS) este o organiza[ie tânãrã. Acesta a fost recent înfiin[atã, cu asisten[a acordatã de
Statele Unite ale Americii Ministerului de Justi[ie din Ìrak. Sistemul penitenciar irakian
numãrã 32 închisori federale, în întreaga [arã. Unele dintre aceste unitã[i penitenciare,
au fost construite cu scopul de a fi penitenciare, altele au fost create în cadrul fostelor
unitã[i militare sau spitale. Unitã[ile penitenciare sunt împãr[ite în trei categorii:
penitenciare pentru persoane condamnate, pentru persoane par[ial condamnate çi
pentru persoanele arestate preventiv. Femeile private de libertate çi minorii sunt
custodia[i în unitã[i speciale aflate în subordinea Ministerului Muncii çi Afacerilor
Sociale. Oficial, în prezent sunt 25.000 de[inu[i, iar unele unitã[i penitenciare întâmpinã
probleme de supraaglomerare. În Kurdish, regiunea de Nord din Ìrak, existã o unitate
penitenciarã independentã de Serviciul Corec[ional, care pune mai mult accent pe
func[ia de reabilitare socialã. Existã de asemenea çase unitã[i penitenciare care sunt
aliniate standardelor interna[ionale pentru penitenciare. De[inu[ii afla[i în arest
preventiv sunt de obicei custodia[i de poli[ie, aflatã în subordinea Ministerului Ìnternelor.
Aceste aspecte însã nu se aflã în aria de competen[ã a Eujust Lex - Ìrak.
Care apreciati cä sunt punctele forte çi vulnerabilitätile sistemului penitenciar
românesc?
Din observa[iile mele rapide, sistemul penitenciar românesc are ca punct forte
un personal extrem de loial çi de dedicat, în compara[ie cu cel din sistemul penitenciar
olandez, pe care îl reprezint, iar popula[ia carceralã este la fel, una foarte disciplinatã.
De asemenea, vã invidiez pentru personalul de conducere din penitenciare deoarece
acesta are o experin[ã vastã. Faptul cã personalul este selectat din interiorul sistemului
oferã avantaje în privin[a asumãrii unor decizii rapide çi profesioniste. Un singur lucru
mi-ar plãcea sã ob[inã serviciul penitenciar, çi anume un statut special al personalului
propriu în ceea ce priveçte procedurile legale de combatere a plângerilor împotriva
personalului. Un statut special va proteja mai bine personalul împotriva amenin[ãrilor çi
hãr[uielilor de[inu[ilor. Acest aspect apreciez cã ar dezvolta çi mai mult devotamentul çi
calitatea muncii în acest domeniu atât de dificil.
Veti continua colaborarea cu Administratia Nationalä a Penitenciarelor?
Açtept cu nerãbdare intensificarea cooperãrii viitoare cu Administra[ia Na[ionalã a
Penitenciarelor, prin organizarea de cursuri pentru ofi[erii de penitenciare irakieni çi de
consultan[ã a mai multor exper[i în vederea asigurãrii unor cursuri de specialitate în Ìrak.

20
Interviu cu Tommy Stahl, Eujust Lex Irak, realizat de subcomisar de penitenciare
Adriana Georgescu Consilier - Administratia Nationalä a Penitenciarelor

În calitate de coordonator al celor douä serii de cursuri, ne puteti spune în câteva
cuvinte cum apreciati dumneavoasträ reuçita acestor sesiuni?
Mai întâi de toate vreau sã-mi exprim bucuria pentru faptul ca sistemul
penitenciar românesc a fost ales sã contribuie alaturi de Eujust - Lex la implementarea
de bune practici specifice, în sistemul
penitenciar din Ìrak. Consider cã încã de la
planificarea, organizarea çi încheierea
acestor cursuri, Administra[ia Na[ionalã a
Peni tenci arel or a fost un excel ent
col aborat or, cu o echi pã de buni
profesioniçti, entuziaçti çi foarte prietenoçi,
ceea ce a fãcut misiunea mea, ca
reprezentant al Eujust - Lex, foarte uçoarã.
Con[inutul programului, la ambele serii a fost foarte bine ales çi planificat. Pentru
ofi[erii irakieni a fost o oportunitate imensã de a experimenta o parte considerabilã a
activitã[ilor specifice muncii dintr-o unitate penitenciarã, iar dacã ar fi sã men[ionez câteva,
cele mai de interes au fost unitã[ile penitenciare spital, precum çi vizitarea unor
penitenciare cu regim de executare diferit, ceea ce a reuçit sã ne facã o foarte bunã
imagine despre cum func[ioneazã profilarea pe regimuri. Dar cu siguran[ã acestea sunt
doar câteva exemple, aspectele cu care ofi[erii irakieni au rãmas fiind mult mai multe.
Eu cred cã sistemul penitenciar românesc poate fi oricând un foarte bun exemplu
de schimbare çi reformã, nu doar pentru sistemul irakian, çi sper ca aceste serii de cursuri
sã continue çi pe viitor.

Ce au învätat nou ofiterii irakieni în cadrul acestor cursuri?
Fiind vorba despre un curs de schimb de experien[ã (WES - Work Experience
Secondment course) cred cã to[i participan[ii au putut avea o perspectivã de ansamblu
elocventã asupra sistemului penitenciar românesc, cu foarte multe lucruri interesante care
pot fi aplicate çi în Ìrak, precum aspectele referitoare la infrastructurã, programe çi activitã[i
specifice reinser[iei de[inu[ilor çi maniera de management a unui penitenciar cu tot ceea ce
presupune acest lucru - personal, de[inu[i çi logisticã.

21
Ceea ce mi se pare însã în mod particular ca fiind un bun exemplu este procesul de
schimbare realizat de sistemul penitenciar românesc: de la un regim comunist dictatorial la
ceea ce este el astãzi, un sistem european modern, vizionar çi umanist. Acest aspect îmi
întãreçte credin[a cã participan[ii irakieni la aceste cursuri vor putea face schimbãrile
necesare pentru sistemul lor.

Cum apreciazä Eujust - Lex aceste cursuri?
Cele mai multe cursuri în misiunea Eujust Lex - Ìrak au fost efectuate în statele
membre ale Uniunii Europeane. Chiar dacã misiunea creçte numãrul de activitã[i în Ìrak,
avem nevoie de încã mult sprijin çi cunoçtin[e profesionale din statele membre, pentru a
avea succes în scopul nostru de a consolida statul de drept în Ìrak.

Ce pärere aveti dumneavoasträ despre unitätile penitenciare pe care le-ati vizitat?
Eu am vizitat penitenciarele din Jilava, Gherla çi Bistri[a çi în toate aceste unitã[i
mi s-a pãrut cã personalul este foarte implicat, le place ceea ce fac çi sunt foarte loiali.
De asemenea, mi se pãreau foarte multumi[i de management. Am sim[it o atmosferã
foarte bunã, nu numai între personal çi conducere, dar çi între personal çi de[inu[i, ceea
ce mi se pare foarte important.

Care considerati cä sunt punctele forte çi punctele vulnerabile ale sistemului penitenciar
românesc?
Ca çi organiza[ie, sistemul penitenciar românesc are probabil lucruri care pot fi
îmbunãtã[ite, dar îmi este greu sã specific punctual care ar fi aceste nevoi. Din punctul
meu de vedere, infrastructura ar fi un punct principal care are nevoie de îmbunãtã[iri. Ìar
cel mai important punct forte pe care l-am remarcat eu la sistemul penitenciar românesc
este dorin[a de a îmbunãtã[i, dezvolta çi de a învã[a prin activitatea bogatã de cooperare
interna[ionalã de care se bucurã, în scopul de a rãspunde necesitã[ilor viitoare ale unui
sistem penitenciar modern çi profesionist. Aç dori sã subliniez cã am apreciat foarte mult
stilul de manager pe care l-am întâlnit la directorul general Ìoan Bãla, directorul general
adjunct Dorin Mureçan, dar çi în unitã[ile penitenciare la directori precum Petru Dobra
sau Lucian Siman, prin modul lor de a rela[iona cu subalternii çi cu de[inu[ii, fiind în viziunea
mea modele de leadership într-un domeniu atât de dificil.

Cum vi se pare România?
Ca sã fiu sincer, nu çtiam prea multe despre România. Dar trebuie sã vã
mãrturisesc cã am fost copleçit de ospitalitatea çi prietenia poporului român, dar çi de
farmecul acestei [ãri: istoria, cultura, bucãtãria, mun[ii, oraçe precum Sibiu çi Braçov. u

22
Deviantä çi delict versus normalitate, în contextul ordinii sociale
Inspector principal de penitenciare Lucia Octavia Petrescu
Directia reintegrare socialä, Administratia Nationalä a Penitenciarelor
În contextul ordinii sociale, în[eleasã ca un sistem congruent de norme sociale
generale çi unanim acceptate într-o anumitã societate (Parsons, T., cf. Dictionar de
sociologie, coord. Zamfir, C., Vläsceanu, L., 1998), raportarea la normã constituie
criteriul esen[ial de analizã a gradului de conformism çi adaptare socialã, deopotrivã cu
identificarea fenomenelor de ,dezordine¨ çi dezechilibru func[ional existente în plan
social. Starea de conformitate a comportamentului uman colectiv çi individual cu
cerin[ele normelor sociale, conduce la ordinea socialã necesarã supravie[uirii grupurilor
sociale.
Societatea umanã are însã o multitudine de
norme çi valori sociale, profund diversificate de
varietatea rela[iilor dintre oameni çi de modul în care
este exprimatã voin[a din aceste norme, care
urmeazã sã fie îndeplinitã. Aça cum sesiza Boudon,
R., 1992, în Tratat de sociologie, universul normativ
al unui grup este arareori omogen çi uçor de
identificat, motiv pentru care vorbim despre
relativitatea referen[ialelor în baza cãrora facem distinc[ia între drept çi nedrept,
respectiv normal, acceptat çi dezaprobat.
Ordinea socialã nu se impune de la sine, nu se realizeazã spontan, ci este
rezultatul unor ac[iuni çi influen[e din partea grupurilor sociale, care ac[ioneazã
continuu çi printr-o intercondi[ionare permanentã, indivizii fiind controla[i de cãtre
societate.
Conceptul de control social a fost introdus de cãtre reprezentan[ii çcolii
americane în domeniul jurispruden[ei sociologice (Ross, A., Pound, R.). Sociologul
român Dan Banciu a definit controlul social ca reprezentând ,ansamblul de mecanisme
çi mijloace sociale çi culturale prin intermediul cärora: sunt impuse individului o serie de
interdictii çi constrângeri referitoare la necesitatea respectärii normelor çi valorilor
dezirabile; vizeazä anumite actiuni, fiind apreciate çi recompensate conduitele

2J
conforme cu modelul social çi cultural, respingând în acelaçi timp pe cele care se
abat de la aceste norme¨.
Atunci când un individ încalcã sau se abate de la norma ce defineçte o situa[ie
dezirabilã, el va fi perceput ca un ,transgresor¨, ca un individ particular çi periculos, deseori
numit deviant.
Devian[a nu este o proprietate simplã, prezentã sau absentã în anumite
comportamente, ci produsul unui proces complex, care implicã deseori reac[ia societalã
fa[ã de respectivele conduite. Prima etapã în acest proces constã în comiterea
transgresiunii, sãvârçirea primului act deviant inten[ionat. Pentru aceasta trebuie sã existe
o for[ã motiva[ionalã, cea care sã determine depãçirea simplei tenta[ii, existentã în fiecare
om çi comiterea actului propriu-zis. Existã diverse cauze çi o multitudine de factori ce
ac[ioneazã asupra individului conven[ional çi-l transformã într-un deviant.
Utilizând o perspectivã sociologicã general valabilã, definim devian[a ca ,un
non-conformism fatä de un set dat de norme, care sunt acceptate de un numär
semnificativ de oameni, în cadrul unei comunitäti sau a unei societäti" (Giddens, A.,
2001) sau ,(...) ansamblul conduitelor çi stärilor pe care membrii unui grup le judecä
drept neconforme cu açteptärile, normele sau valorile lor
çi care, în consecintä, riscä sä trezeascä din partea lor
reprobare çi sanctiuni¨ (Boudon, R., 1992).
În func[ie de diversele puncte de vedere,
sociologia devian[ei a conturat, de-a lungul timpului, o
seri e de teori i eti ol ogi ce al e devi an[ei cri mei :
interpretarea bazatã pe modelul patologiei sociale çi
dezorgani zãri i soci al e (çcoal a de l a Chi cago),
interpretarea bazatã pe modelul anomiei (E. Durkheim çi
R. K. Merton), interpretarea bazatã pe teoria transmiterii
culturale (E. Sutherland), concep[ia func[ionalistã (T.
Parsons), teoria controlului social (Hirschi, Nye,
Reckless), paradigma conflictului (Quinney, Turk,
Walton, Platt, Young), teoria etichetãrii.
În prezent, dat fiind eçecul paradigmelor deterministe cu privire la cauzele
devian[ei, sociologia devian[ei adoptã, din ce în ce mai mult, o perspectivã teoreticã cu
caracter fenomenologic, care-çi propune sã arate cã orice ac[iune sau conduitã, implicit
cea deviantã, are un sens care trebuie descifrat çi interpretat.

24
Orice comportament reprobabil este supus penalizãrii çi dezavuãrii. Pentru a
preveni çi descuraja abaterea de la norme, se utilizeazã sanc[iunea. Sanc[iunile pot fi
pozitive (oferirea de recompense pentru conformitate) sau negative (pedeapsä pentru
comportamentul non-conformist). Sensul aplicãrii sanc[iunilor rezidã în respectarea
normelor sociale, formulate în termen de legi. Delictele reprezintã actele care nu sunt
permise de cãtre aceste legi (Giddens, A., 2001).
Fenomenul social constând în sãvârçirea delictelor este numit delincven[ã.
Concept complex çi, în consecin[ã, extrem de greu de definit, delincven[a pune în discu[ie
o multitudine de probleme de antropologie, sociologie, psihologia persoanei, çtiin[ele
juridice, concep[ia ideologicã a grupului social de origine, tradi[ii etc. No[iunea opereazã,
cu precãdere, în sfera criminalitã[ii çi reprezintã sanc[iunea sociojuridicã asupra unui
comportament antisocial.
Din pãcate, perspectiva sociologicã nu eviden[iazã çi acele tulburãri de la
nivelul personalitã[ii, produse în cadrul procesului modelator sau de socializare, care
fundamenteazã çi pregãtesc comportamentul deviant. Atât pentru activitatea de
în[elegere a acestei conduite, cât çi în eforturile de prevenire çi recuperare este
recomandatã adoptarea unei pozi[ii de naturã sã punã în centrul fenomenului nu
comportamentul, ci entitatea care îl produce, respectiv personalitatea. Aducem în
discu[ie, în acest punct, perspectiva psihologicã de analizã çi conceptualizare a
fenomenului delincven[ei.
Anal i zat ã di nt r-o asemenea
perspect i vã, et i ol ogi a del i ncven[ ei
angajeazã numeroase teze, teorii, opinii,
toate gravitând în jurul întrebãrilor
fundamentale:
,Ce anume îi determinä pe indivizi
sä comitä acte delincvente?¨,
,Cum pot fi prevenite asemenea
acte?¨,
,Care sunt criteriile de evaluare ale unei conduite drept delincventä/criminalä?¨.
În func[ie de modul în care sunt înglobate çi exemplificate evenimentele çi
circumstan[ele generatoare sau favorizante de acte-conduite deviante, teoriile asupra
acestui domeniu pot fi clasificate în diverse categorii.

25
Normalitatea, din punct de vedere al modelului sistemic al personalitã[ii, înseamnã
capacitatea acesteia de adaptare dinamicã prin mecanismele de compensare
decompensare - compensare. Ìntegritatea çi coeren[a sa este datã de disponibilitã[ile pe
care le are în raportul decompensare compensare. În procesul de structurare a
personalitã[ii decompensãrile de scurtã duratã çi intensitate minimã apar frecvent, parte a
unui proces amplu de transformare çi evolu[ie. Orice maladie perturbã sistemul de
compensare al unei structuri. Acest nucleu iradiazã în interiorul sistemului çi ajunge sã-i
perturbe întregul mecanism compensator.
Caracteristica fundamentalã a personalitã[ii în
care se manifestã delincven[a este tocmai procesul de
decompensare esen[ialã, modelul personalitã[ii
delincventului fiind cel al personalitã[ii decompensate
(Päunescu, C., 1984).
În consecin[ã, în ciuda faptului cã evolu[ia
subiectului uman, constituitã ca un tot unitar,
este asociatã cu armonia çi echilibrul, poate
prezenta multiple elemente deviante, aberante,
psihopatologice. Vorbim în acest caz despre o
neconvergen[ã çi inadaptare în plan social çi moral.
Pornind de la accep[iunea inadaptãrii ca o caren[ã a integrãrii în mediu vorbim
despre imposibilitatea individului de a-çi asuma în societate un rol normal, de a-çi satisface
propriile cerin[e çi pe cele ale anturajului sãu.
Fenomenul inadaptãrii, în sens opera[ional, se circumscrie perspectivei
pedagogice de concepere çi definire a delincven[ei. Dupã împrejurãrile în care se
manifestã, se detaçeazã inadaptarea familialã, çcolarã, profesionalã sau socialã. Având o
sferã foarte largã de cuprindere, inadaptarea include toate acele situa[ii ale copilului çi
tânãrului care merg de la copilul fãrã familie, pânã la tânãrul criminal. Fenomenul
inadaptãrii se referã la to[i indivizii pentru care educatorii trebuie sã facã apel la
competen[ele lor çi la mijloace specifice de integrare, iar legiuitorii se impune sã ia mãsuri
speciale de sanc[iune çi reeducare.
Oprindu-ne la inadaptarea çcolarã çi socialã, precizãm cã acestea se
concretizeazã printr-o atitudine inadecvatã sau de respingere a normelor mediului

26

çcolar çi social, având ca çi consecin[e diverse forme de comportament deviant.
Cercetãrile demonstreazã cã nivelul pregãtirii çcolare a celor care ajung sã sãvârçeascã
infrac[iuni este în majoritatea cazurilor foarte scãzut. Ei nu au dezvoltatã motiva[ia
corespunzãtoare fa[ã de çcoalã çi, în general, fa[ã de muncã.
Sentimentele lor etico-morale sunt neadecvate în raport cu vârsta.
Nivelul mintal scãzut se constituie într-o premisã a
infrac[ionalismului, în special atunci când se asociazã cu
perturbãrile emotiv-active ale personalitã[ii çi cu condi[iile
defavorabile de mediu.
În aceste coordonate, subliniem caracterul dialectic al rela[iilor dintre inadaptare çi
delincven[ã. Astfel, deçi existã un numãr sporit de modalitã[i de inadaptare, numai un
proces redus se transformã în delincven[ã, delincven[a fiind subsumatã inadaptãrii.
În perioada de constituire a personalitã[ii se remarcã o multitudine de modele de
comportament inadecvat, începând din copilãrie çi adolescen[ã, care se structureazã
ulterior, la vârsta adultã, ca entitã[i, persistând întreaga existen[ã. Acestea tulburã
integritatea individului în societate çi afirmarea sa. În rândul sãu se înscriu tulburãrile de
comportament.
Termenul desemneazã dezordini relativ stabile în sfera conduitei subiectului
generate fie de factori ce [in de structura neuropsihicã, fie de mediul exterior în care
trãieçte. La pubertate çi adolescen[ã inciden[a çi apari[ia tulburãrilor de comportament
creçte gra[ie modificãrilor din reactivitatea nervoasã çi a rela[iilor noi cu mediul care tind sã
devinã tot mai conflictogene çi tensionate.
În general, persoane çi personalitã[i adaptate la condi[iile vie[ii normale, având
însã o structurã dezechilibratã, imaturã, sugestionabilã, depãçesc cu uçurin[ã grani[a
comportamentului normal, degenerând în comportamente aberante, deviante,
antisociale.
În vreme ce conceptul de tulburare de comportament apar[ine neuropsihiatriei çi
psihosociologiei, cele de ,comportament deviant, aberant, antisocial¨ [ine de criminologie,
desemnând ansamblul comportamentelor îndreptate contra normelor de conduitã sau ale
ordinii institu[ionale.
Între cele trei no[iuni existã urmãtoarea distinc[ie:
comportamentul deviant echivaleazã cu o abatere de la normele çi regulile
general valabile pentru societate;

27
comportamentul aberant sanc[ioneazã aspectele patologice din punct de vedere
medico-legal;
comportamentul antisocial re[ine aspectele socio-juridice.
În rândul comportamentelor antisociale se înscrie infrac[iunea. Cu toate cã
infrac[ionismul are ponderi variate în diferite [ãri çi zone culturale, se eviden[iazã câteva
aspecte comune, universal valabile, care stau la baza producerii acestui fenomen:
comportamentele deviante moral se manifestã mai ales dupã vârsta de 7 ani, în
pubertate çi adolescen[ã luând forma conduitelor predelincven[iale, a dificultã[ilor
de adaptare la restric[iile çi legisla[ia existentã;
comportamentele aberante se pot exprima relativ devreme çi au un spectru larg de
manifestãri, adesea stereotipe, ca çi o incapacitate evidentã de progres sub
influen[a educa[iei;
exi st ã numer oase f or me de compor t ament e de gr ani [ ã î nt r e
conformism/devian[ã, de la moralitate çi legalitate, între conformism/aberan[ã,
evaluarea lor fiind extrem de dificilã; prin formarea çi stabilizarea unor însuçiri
caracteriale deficitare se ajunge la afirmarea unor comportamente antisociale
care la început se exprimã în mod indirect çi latent, iar apoi din ce în ce mai
direct çi intens;
infrac[ionalismul se raporteazã la vârstã çi la structurile legislative çi culturale
proprii unei anumite societã[i.
Referindu-ne la personalitatea cu
structurã delincven[ialã facem precizarea cã
aceasta nu se reduce la un ,tip¨ de personalitate, ci
traduce, exprimã o structurã organizatã, coerentã,
un univers al mentalitã[ii nocive. Ìnfractorul se
prezintã ca o personalitate deformatã, ceea ce îi
permite comiterea unor ac[iuni tipice cu caracter
antisocial sau disocial. Conduita delincventã nu se
lãmureçte total prin judecarea izolatã a simplului
act comis, ci doar dacã luãm în considerare faptul
cã ea [ine de o structurã de personalitate care
afecteazã felul de a interpreta lucrurile, de a le
sim[i, de a ac[iona çi reac[iona (Päunescu, C.,
1984). u

28
Acordarea dreptului la vizitä çi pachet în baza unei programäri prealabile
Inspector de penitenciare Andrei Popa
Subinspector de penitenciare Oana Raluca Çimon
Directia siguranta detinerii çi regim penitenciar, Administratia Nationalä a Penitenciarelor
Men[inerea legãturilor cu familia este un principiu statuat de recomandãrile
interna[ionale în domeniul sistemului penitenciar. În acest sens men[ionãm, cu titlu de
exemplu, Principiul 19 din Ansamblul de principii pentru protejarea tuturor persoanelor
supuse unei forme oarecare de deten[ie sau încarcerare: ,Orice persoanä detinutä sau
închisä are dreptul de a primi vizite mai ales pe cele ale membrilor familiei çi de a
coresponda, mai ales cu ei, çi ea trebuie sä dispunä de posibilitätile adecvate de a
comunica cu lumea exterioarä sub rezerva conditiilor çi a restrictiilor rezonabile care se pot
specifica prin lege sau prin reglementärile fäcute în conformitate cu legea¨.
Având în vedere recomandãrile
interna[ionale în materie de penitenciare,
sistemul penitenciar românesc a creat
premisele necesare pentru men[inerea
contactului cu exteriorul, sub forma dreptului la
convor bi r i t el ef oni ce, dr ept ul ui l a
coresponden[ã çi nu în utlimul rând dreptului la
vizitã.
În precedenta lege privind executarea pedepselor, Legea 23/18.11.1969, dreptul
la vizitã a fost reglementat de art. 18, acordarea acestuia cunoscând diferen[ieri în func[ie
de natura infrac[iunii, durata pedepsei, existen[a stãrii de recidivã, folosirea la muncã,
comportamentul çi receptivitatea la activitã[ile educative. În acelaçi timp, anumite categorii
de persoane private de libertate, puteau sã beneficieze de dreptul la vizitã condi[ionat de
primirea unei aprobãri de la organele judiciare. Astfel, persoanele arestate preventiv aflate
în cursul urmãririi penale putea fi vizitate çi puteau primi pachete numai cu aprobarea
organului de urmãrire penalã.
Dispozi[ii privind dreptul la vizitã çi pachet se regãseau çi în Ordonan[a de Urgen[ã
a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea
pedepselor privative de libertate. În documentul respectiv era subliniat cã vizita se
desfãçoarã sub supravegherea vizualã a personalului administra[iei penitenciarului.

29
Ordinul Ministrului Justi[iei nr. 3131/2003 a detaliat dispozi[iile actului normativ
men[ionat anterior. Astfel, persoanele private de libertate puteau fi vizitate, cu
consim[ãmântul lor, de cãtre membrii de familie precum çi de cãtre alte persoane. În
aceastã ultimã situa[ie, vizita se aviza de cãtre directorul locului de de[inere numai dacã
aceasta era în interesul resocializãrii. De asemenea, acestea puteau fi vizitate în acelaçi
timp de cel mult douã persoane adulte çi doi minori.
Numãrul vizitelor çi greutatea pachetelor primite erau diferen[iate în func[ie de
situa[ia juridicã (aresta[i preventiv, condamna[i), vârstã, folosirea la muncã çi starea de
fapt. Astfel, în func[ie de criteriile prezentate anterior, dreptul la vizitã oscila între 3 çi 4
vizite/lunã, iar în ceea ce priveçte greutatea pachetelor, acesta putea fi de minim 15 kg
alimente/ lunã (condamna[ii) çi maxim 30 de kg alimente/lunã în cazul minorilor.
În prezent, acordarea dreptului la vizitã çi pachet este reglementat de Legea
275/2006 privind executarea pedepselor çi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, Hotãrârea Guvernului 1897/2006 pentru aprobarea
regulamentului de aplicare a Legii 275/2006 çi
Ordinul Ministrului Justi[iei 2714/2008 privind
durata çi periodicitatea vizitelor, greutatea çi
numãrul pachetelor, precum çi categoriile de
bunuri ce pot fi primite, cumpãrate, pãstrate çi
folosite de persoanele aflate în executarea
pedepselor privative de libertate, cu modificãrile çi
completãrile ulterioare.
Analizând dispozi[iile actelor normative men[ionate mai sus rezultã cã,
criteriile luate în considerare la stabilirea numãrului de vizite de care beneficiazã
persoanele private de libertate sunt regimul de executare, vârsta çi starea de fapt.
Astfel, în func[ie de criteriile men[ionate anterior, numãrul de vizite ce poate fi acordat
persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii sau a deten[iunii pe via[ã oscileazã
între douã (cele din regimul de maximä sigurantä) çi opt (minorii çi femeile
însärcinate sau care au näscut, pentru perioada în care îngrijesc copilul în locul de
detinere). Minorii sanc[iona[i cu internarea într-un centru de reeducare beneficiazã
de un numãr nelimitat de vizite.
Aça cum am subliniat, regimul de executare este principalul criteriu de
diferen[iere a numãrului vizitelor ce pot fi acordate. În acest sens, condamna[ii din
regimul deschis pot beneficia de 5 vizite/ lunã, cei din regimul semideschis de 4
vizite/lunã, cei din regimul închis de 3 vizite/ lunã. Situa[ia juridicã a persoanei private

J0
de libertate este un alt factor care influen[eazã numãrul de vizite de care poate beneficia
aceasta. Astfel, aresta[ii preventiv pot primi 4 vizite/lunã.
Având în vedere aspectele prezentate mai sus, observãm cã, spre deosebire
de reglementãrile anterioare, numãrul vizitelor ce poate fi acordat persoanelor
private de libertate a crescut sim[itor. În acelaçi timp, çi durata vizitei acordate
minorilor a crescut de la 1 - 2 ore, aça cum era reglementat anterior, la 1 - 3 ore,
conform legisla[iei actuale.
Ca çi în legisla[ia altor state, çi în sistemul penitenciar românesc, pe perioada
acordãrii dreptului la vizitã, pentru prevenirea evenimentelor negative se asigurã
supravegherea vizualã de cãtre personalul penitenciarului.
Administra[ia locului de de[inere asigurã acordarea dreptului la vizitã în spa[ii
special amenajate, cu sau fãrã dispozitive de separare.
Având în vedere experien[a altor state corelatã cu preocuparea sistemului
penitenciar pentru îmbunãtã[irea modului de acordare a dreptului la vizitã çi pachet acordat
persoanelor private de libertate, în vederea alinierii la standardele europene, a fost
elaboratã Decizia directorului general al Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor nr.
342/2010. Prin aceasta, s-a implementat, în mod experimental, pe o perioadã 3 de luni, la
penitenciarele din Brãila, Focçani çi Slobozia, dreptul la vizitã çi pachet pentru persoanele
private de libertate, pe baza unei programãri prealabile.
De la aceastã nouã modalitate de acordarea a dreptului la vizitã, sistemul
penitenciar, urmãrea creçterea timpului destinat acordãrii dreptului la vizitã, respectarea
criteriilor de separa[iune, diminuarea timpului de açteptare al vizitatorilor, fluidizarea
accesului în spa[iile destinate acordãrii drepturilor persoanelor private de libertate la vizitã
çi pachet çi planificarea eficientã a personalului în serviciu.
Programarea prealabilã s-a fãcut
telefonic, prin e-mail sau direct la sediul
penitenciarului, în timpul programului de lucru al
sectorului de acordare a drepturilor la pachet çi
vizitã. Lucrãtorul anume desemnat, de comun
acord cu solicitantul, fixa ziua, seria çi intervalul
orar în care va avea loc vizita.
De asemenea, practica a demostrat cã apar[inãtorii persoanelor private de
libertate îçi pierdeau o mare parte din timp în açteptarea efectuãrii vizitei, iar personalul era
planificat çi îçi desfãçura activitatea în acest sector în program de 12 ore zilnic,
necunoscându-se numãrul persoanelor ce urmau sã vinã în vizitã. Tot din practicã s-a

constatat cã erau foarte multe intervale orare în care nu se acorda pachet çi vizitã, dar çi
intervale în care erau foarte multe solicitãri.
În acelaçi timp, dacã reglementãriile în vigoare stabilesc cã durata vizitei este de la
30 de minute la 2 ore, media duratei efective a vizitei, la nivelul sistemului penitenciar, era
de 1 orã.
În urma monitorizãrii activitã[ii de acordare a dreptului la vizitã çi pachet, inclusiv
prin aplicarea unor chestionare asupra persoanelor private de libertate çi a vizitatorilor,
s-a constatat cã obiectivele avute în vedere la momentul implementãrii experimentale
au fost îndeplinite.
çi opinia publicã çi-a manifestat
interesul pentru acest element de noutate,
dovadã fiind comentariile referitoare la articolele
publicate în presã pe aceastã temã.
Extinderea dreptului la vizitã çi pachet
pe bazã de programare prealabilã la nivelul
întregului sistem penitenciar, çi-a gãsit expresia
în Decizia directorului general al Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor nr. 448/2010.
Analizând rezultatele acordãrii dreptului la vizitã çi pachet pe bazã de programare prelabilã
înregistratã la nivelul tuturor unitã[ilor în trimestrul ÌÌ al anului 2011, a reieçit faptul cã a fost
diminuatã perioada de açteptare a vizitatorilor, a crescut timpul efectiv de acordare a
vizitelor (mai mult, la majoritatea unitã[ilor, durata vizitelor este dimensionatã la limita
maximã prevãzutã de reglementãrile în vigoare), s-a fluidizat accesul în spa[iile destinate
acordãrii drepturilor persoanelor private de libertate la pachet çi vizitã, evitându-se
aglomerarea sãlilor de açteptare çi întâlnirea de grupuri de apar[inãtori ai persoanelor
private de libertate afla[i în rela[ii conflictuale.
Pe de altã parte, s-a reuçit o planificare judicioasã a personalului care îçi
desfãçoarã activitatea în acest sector în sensul cã a fost redistribuit cãtre alte
compartimente din sectorul siguran[a de[inerii sau regim penitenciar çi a fost folosit pentru
acordarea de ture libere.
În concluzie, putem afirma cã noua modalitate de acordare a dreptului la vizitã çi
pachet reprezintã un beneficiu atât pentru sistemul penitenciar, cât çi pentru persoanele
private de libertate çi apar[inãtorii acestora.
u

Formarea agentilor de penitenciare - învätämânt preuniversitar în
sistemul national de educatie
Comisar de penitenciare Vasile Scutaru
Director Çcoala Nationalä de Pregätire a Agentilor de Penitenciare Tg. Ocna
Anul acesta a intrat în vigoare Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 - Legea educa[iei
na[ionale, act normativ care a stârnit foarte multe çi contradictorii reac[ii în întreaga
societate româneascã, odatã cu lansarea ideii cã o nouã astfel de lege ar fi necesarã. În
principiu, acest proiect legislativ a fost promovat plecându-se de la necesitatea, invocatã
de ini[iatori, cã sistemul na[ional de educa[ie are nevoie stringentã de o reformã majorã çi
de structurã.
Fãrã a fi în mãsurã sã formulãm judecã[i de valoare, putem afirma cã impactul
benefic al noii legi a învã[ãmântului va putea fi analizat cu obiectivitate çi prin metode
çtiin[ifice abia la finalul unui ciclu çcolar complet, fiind conçtien[i totodatã cã legea îçi va
produce cu greu efectele scontate, dacã din interiorul sistemului de învã[ãmânt nu se
acceptã cu decen[ã çi în[elepciune nevoia çi oportunitatea unui moment de schimbare
realã spre calitate çi performan[ã.
Din fericire, în ultima perioadã s-a
discutat çi dezbãtut foarte mult despre
educa[ia na[ionalã çi, chiar dacã de multe
ori argumentele çi contraargumentele au
avut conota[ii preponderent politice, fondul
problemelor supuse examinãrii a fost
întotdeauna unul important: încotro va
merge învã[ãmântul de acum în acolo?
Putem considera aceastã lege un nou început, o funda[ie pe care sã se poatã
construi temeinic acest punct de sprijin al societã[ii moderne, care se numeçte oriunde în
lume ,educatie¨ edificiu la care trebuie sã veghem çi sã contribuim cu to[ii deopotrivã.
În tot acest vârtej al dezbaterii, al retoricii mai mult sau mai pu[in fundamentate, al
contrazicerii çi contradic[iei fãrã sfârçit, noi, sistemul penitenciar, trebuie sã ne gãsim
reperele proprii, sã separãm çi sã disecãm totul cu echilibru çi echidistan[ã, pentru cã
noi avem o menire aparte, pe care ne-am asumat-o çi pe care dorim sã o ducem pânã la

capãt, aceea de a schimba lucrurile în bine, aceea de a ne dezvolta trainic într-o societate
aparent instabilã, cu repere din ce în ce mai contradictorii.
Oportunitatea pe care o oferã
sistemului penitenciar aceastã nouã lege a
educa[iei este una cu totul specialã çi cu
caracter de noutate absolutã. Cu o
întârziere de câ[iva ani, în legea educa[iei
na[ionale apare pentru prima datã o
reglementare expresã prin care formarea
agen[ilor de penitenciare devine parte
integrantã a sistemului românesc de învã[ãmânt, în cadrul învã[ãmântului
preuniversitar din sistemul de apãrare, ordine publicã çi securitate na[ionalã.
Ìntroducerea profesiei de agent de penitenciare (cod 5413) în Clasificarea
Ocupa[iilor din România, aprobatã prin Hotãrârea de Guvern nr.1352/23.12.2010, a fost
primul pas spre recunoaçterea acestei profesii la nivel na[ional, dacã luãm în
considerare faptul cã, anterior, în vechea clasificare a ocupa[iilor, era prevãzutã
profesia de ,gardian de închisoare¨ (cod 5163 - conf. Ordinului ministrului muncii
nr.138/1995), o denumire deloc onorantã çi foarte pu[in atractivã.
Odatã deschis acest drum, a apãrut
o nouã provocare: introducerea acestei
profesii în legea educa[iei na[ionale, alãturi
de celelalte specializãri care existau deja în
actele normative anterioare, referindu-ne
aici la maiçtrii militari, subofi[erii çi agen[ii de
poli[ie.
Apari[ia Legii nr. 1 din 5 ianuarie 2011 - Legea educa[iei na[ionale, poate fi
considerat astfel ca un deznodãmânt fericit al unor eforturi sus[inute din partea
Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor, care, cu sprijinul Ministrului Justi[iei, a reuçit sã
reaçeze profesia de agent de penitenciare în galeria destul de restrânsã a profesiilor care
se formeazã, se pregãtesc, se çcolarizeazã prin institu[ii de învã[ãmânt specializate care
fac parte din sistemul învã[ãmântului militar preuniversitar, parte a sistemului na[ional de
învã[ãmânt.
Aflându-se în postura de a fi singura institu[ie din România care asigurã formarea
agen[ilor de penitenciare, çcoala Na[ionalã de Pregãtire a Agen[ilor de Penitenciare de la
Târgu Ocna devine astfel principalul actor într-un scenariu pe care çi l-a dorit încã de la

4
înfiin[are: acela de a fi institu[ie de învã[ãmânt recunoscutã çi acreditatã de Ministerul
Educa[iei, Cercetãrii çi Tineretului.
Pu[ini çtiu însã cã, din punctul de vedere al educa[iei na[ionale, acreditarea
institu[iei de învã[ãmânt înseamnã de fapt actul de naçtere al unei çcoli, iar întregul proces
de autorizare çi acreditare este unul anevoios çi preten[ios. Îndeplinirea standardelor de
calitate cerute în sistemul na[ional de educa[ie nu mai este de mult timp una facilã sau
formalã, nivelul preten[iilor çi cerin[elor pentru dobândirea unui astfel de statut nefiind
deloc neglijabile sau uçor realizabile.
Astfel cã, acreditarea ,çcolii de la Târgu Ocna¨ de cãtre Ministerul Educa[iei,
Cercetãrii çi Tineretului, obiectiv care mul[i ani a reprezentat doar un proiect, o dorin[ã a
çcolii çi considerat uneori doar un moft trecãtor, a devenit, odatã cu apari[ia noii legi a
educa[iei, o obliga[ie, o necesitate de care depinde însãçi existen[a institu[iei.
Oportunitate, deziderat, obliga[ie
sau simplã dorin[ã, nimic din toate aceste
argumente nu mai sunt de analizat, pentru
cã acum totul a devenit o certitudine, care, cu
sau fãrã voia noastrã, ne-a aruncat în
vâltoarea unor evenimente cu impact
deosebit asupra viitorului acestei institu[ii,
devenitã - çi o spunem cu mândrie - institu[ie
de învã[ãmânt preuniversitar.
Lungul proces de acreditare a unei institu[ii de învã[ãmânt se poate întinde pe
durata a doi ani, totul începând însã cu autorizarea sa provizorie, pe care Agen[ia Românã
de Asigurare a Calitã[ii în Învã[ãmântul Preuniversitar din cadrul Minsterului Educa[iei,
Cercetãrii çi Tineretului o acordã dupã ce este parcursã procedura de evaluare internã çi
externã a acesteia.
çcoala Na[ionalã de Pregãtire a Agen[ilor de Penitenciare Târgu Ocna a depus
cererea de autorizare la data de 20.06.2011, moment care a însemnat de altfel
declançarea întregii proceduri, finalizatã, în mod fericit pentru noi, prin emiterea
Hotãrârii Consiliului Agen[iei Române de Asigurare a Calitã[ii în Învã[ãmântul
Preuniversitar nr. 7 din 09 august 2011, prin care a fost stabilitã autorizarea provizorie ca
institu[ie de învã[ãmânt, parte a sistemului na[ional de educa[ie.
Certificarea faptului cã Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor are în subordine
o institu[ie de învã[ãmânt care îndeplineçte standardele de calitate impuse çi
învã[ãmântului civil a apãrut ca o confirmare a eforturilor de modernizare pe care însãçi

5
,çcoala de la Târgu Ocna¨ le-a demarat cu mul[i ani înainte, pu[ine fiind momentele în care
acest proces sã fi fost evaluat de cãtre institu[ii de expertizã din afara sistemului
penitenciar çi care sã aprecieze pozitiv calitatea institu[ionalã a çcolii.
Aprobarea programelor çcolare pentru calificarea profesionalã de ,agent de
penitenciare¨, avizarea Planului cadrul de învã[ãmânt al çcolii Na[ionale de Pregãtire a
Agen[ilor de Penitenciare Târgu Ocna çi a Standardului de pregãtire profesionalã pentru
aceastã calificare de cãtre Ministerul Educa[iei, Cercetãrii çi Tineretului au reprezentat
dificile dar çi interesante provocãri, pe care procedura de autorizare provizorie a çcolii
le-a oferit echipei de lucru care s-a ocupat de derularea întregului proces. Dificultatea çi
complexitatea acestei etape a fost accentuatã, în mod dramatic de multe ori, de
presiunea continuã a timpului, momente çi situa[ii care au eviden[iat încã odatã for[a
unei echipe, triumful ra[iunii çi a spiritului de învingãtor.
Pânã la urmã, este important
rezultatul, dar çi ideea cã îndeplinirea
acestui obiectiv va duce, pe cale de
consecin[ã, la recunoaçterea la nivel
na[ional çi interna[ional a calitã[ii educa[iei çi
pregãtirii pe care çcoala le asigurã elevilor
sãi çi a preocupãrii permanente a tuturor
celor implica[i în formarea agen[ilorde
penitenciare pentru modernizarea çi eficientizarea activitã[ii institu[iei.
Un alt beneficiu colateral al procesului de acreditare este acela cã a oferit çcolii
oportunitatea regândirii întregului sistem de pregãtire a elevilor, astfel încât a fost posibilã
organizarea cursurilor cu durata de un an çcolar pe structurã modularã çi introducerea
stagiului de ini[iere ca parte integrantã a çcolarizãrii.
Sistemul modular al anului çcolar a fost gândit pe structura de bazã a trei module
de specialitate, care reflectã de altfel cele trei misiuni specifice sectorului operativ,
respectiv: Supravegherea persoanelor private de libertate, Paza locurilor de de[inere çi
Escortarea persoanelor private de libertate.
Pentru dezvoltarea çi aprofundarea competen[elor de specialitate çi asigurarea
unei pregãtiri profesionale complete çi complexe, modulele de specialitate sunt
completate, în desfãçurarea lor, cu patru module complementare din diferite domenii de
studiu: Drept penal çi procesual penal; Eviden[a persoanelor private de libertate;
Psihologie; Comunicare.

6
Pentru dobândirea çi dezvoltarea competen[elor cheie, precum çi a unor
competen[e specifice personalului din sistemul de apãrare, ordine publicã çi siguran[ã
na[ionalã, sunt prevãzute çapte module generale: Limba englezã, Elemente de drept
public, Ìnstruire specificã, statut çi deontologie profesionalã, Cunoaçterea
armamentului çi instruc[ia tragerii, Tehnologia informa[iei çi comunica[ii, Pregãtire
fizicã, Autoapãrare.
Întregul proces didactic, çi nu numai, este construit în jurul ideii cã elevul,
viitorul agent de penitenciare, trebuie sã se afle în permanen[ã în centrul aten[iei
noastre çi toate eforturile institu[iei trebuie sã se concentreze pe satisfacerea
nevoilor sale de dezvoltare profesionalã, pregãtire, instruire çi educa[ie, tratat cu
seriozitate ca adult care çi-a ales o profesie specialã çi, mai mult decât o profesie, a
ales o carierã. Trãim cu convingerea cã, în aceastã çcoalã, elevii noçtri nu dobândesc
o slujbã oarecare, pentru cã aici devin parte a unui sistem în care nu va fi suficient sã
îçi facã doar meseria, ci vor trebui sã facã fa[ã provocãrilor, sã se pregãteascã
permanent çi sã se autodepãçeascã.
De aceea, întreaga pregãtire
didacticã specializatã, pe care çcoala
Na[ionalã de Pregãtire a Agen[ilor de
Penitenciare Târgu Ocna o asigurã
elevilor sãi, este completatã cu o
multitudine de activitã[i extracurriculare
menite sã le dezvolte sentimentul de
apartenen[ã la sistemul din care vor face
parte, sã creascã sentimentul patriotic çi
abilitatea de lucru în echipã, sã cultive în mod sãnãtos spiritul organizatoric,
respectul fa[ã de reguli çi fa[ã de lege.
Prin urmare, componenta pur didacticã, curricularã, este completatã permanent
cu evenimente çi ac[iuni culturale, sportive, civice sau recreative, cum ar fi: festivitã[ile de
absolvire, lansãri de carte, educa[ie privind gestionarea situa[iilor de urgen[ã, participarea
la evenimente cu caracter cultural-istoric, ac[iuni de salvare a patrimoniului natural çi de
ecologizare, activitã[i comune cu asocia[ii de tineret, întâlniri organizate la çcoalã cu
absolven[ii çcolii, participarea elevilor la competi[ii sportive organizate în afara çcolii,
prelegeri çi seminarii cu invita[i din alte institu[ii din [arã.
çi, pentru cã nu putem spune cã facem educa[ie de calitate, fãrã sã încercãm a ne
deschide orizontul de cunoaçtere prin studierea altor sisteme de formare çi pregãtire

7
profesionalã, obiectivul, devenit unul strategic, privind promovarea deschiderii
colaborãrii çcolii Na[ionale de Pregãtire a Agen[ilor de Penitenciare Târgu Ocna cu
institu[ii din [arã çi strãinãtate a început sã prindã din ce în ce mai mult consisten[ã
odatã cu semnarea unor parteneriate sau derularea unor activitã[i de cooperare:
acordul de cooperare cu çcoala de Pregãtire a Personalului de Penitenciare din
Straubing-Bavaria, Germania (Bayerische Justizvollzugsschule Straubing), acordul
de colaborare cu Universitatea George Bacovia din Bacãu çi cu Federa[ia Românã de
Taekwondo WTF, vizitele de lucru ale unor delega[ii din Fran[a, Germania, Norvegia,
Republica Moldova.
Spusele lui G.E. Lessing ,Cea mai nobilä preocupare a omului e omul¨ au devenit,
în mod aproape firesc, motto-ul çcolii çi noi chiar credem în esen[a acestor cuvinte simple,
dar açezate cu atât de multã în[elepciune în aceeaçi propozi[ie. Ne preocupã omul pentru
cã formãm çi educãm oameni tineri, ne preocupã omul pentru cã pregãtim profesioniçti
care se vor ocupa de oameni.
Suntem conçtien[i cã, în timp, elevii, viitori agen[i de penitenciare, ar putea sã
uite pasaje din regulamente sau articole din legile pe care le învã[ã aici, în çcoalã, însã
nu am dori sã uite niciodatã ce înseamnã respectul fa[ã de lege, spiritul de echipã çi
dragostea de oameni, nu trebuie sã uite ce înseamnã ordinea, disciplina çi
corectitudinea. Pânã la urmã, fãcând abstrac[ie de instruirea çi pregãtirea de
specialitate, çcoala Na[ionalã de Pregãtire a Agen[ilor de Penitenciare Târgu Ocna îçi
propune sã facã çi educa[ie de calitate ori ,educatia¨ este, pânã la urmã, ,ceea ce
rämâne dupä ce ai uitat tot ce ai învätat la çcoalä¨ aça cum spunea Albert Einstein.
u

J8
Primul parteneriat încheiat de Administratia Nationalä a Penitenciarelor
cu o universitate de medicinä din tarä
Comisar çef de penitenciare dr. Lucian Hulpoi
Directorul Penitenciarului-Spital Dej
Colaborarea pe diverse planuri
dintre medicii Penitenciarului-Spital Dej çi
medicii diverselor clinici universitare
clujene a fãcut ca, în luna mai a acestui
an, sã se încheie un protocol de colaborare
între Uni versi tatea de Medi ci nã çi
Farmacie ,Iuliu Hatieganu¨ (UMF) din Cluj-
Napoca çi Administra[ia Na[ionalã a
Penitenciarelor. Prin acest protocol s-a urmãrit îmbunãtã[irea calitã[ii asisten[ei
medicale de care beneficiazã persoanele private de libertate, în situa[ia în care aceasta
a fãcut obiectul unor critici formulate de organiza[iile pentru protec[ia drepturilor omului.
Printre principalele obiective ale acestui protocol:
organizarea unor programe de educa[ie medicalã continuã pentru personalul
medical din sistemul penitenciar din România adaptat nevoilor proprii de pregãtire çi
specificului aparte al acordãrii asisten[ei medicale pentru persoanele private de libertate;
organizarea unor stagii de pregãtire pentru studen[i, reziden[i çi pentru personalul mediu
sanitar în scopul eviden[ierii particularitã[ilor medicinei penitenciare;
participarea, în parteneriat, la programe de cercetare din perspectivã
multidisciplinarã (sociologie, psihologie, drept, criminologie, medicalã, medicinã legalã);
elaborarea unui curs universitar sau postuniversitar de medicinã penitenciarã;
posibilitatea bugetãrii unor locuri la admiterea în Universitatea de Medicinã çi
Farmacie ,Iuliu Hatieganu¨ din Cluj-Napoca çi ulterior la admiterea în reziden[iat, în func[ie
de nevoile de personal medical specializat ale sistemului penitenciar;
accesarea în parteneriat a unor fonduri structurale europene (POS-DRU) care sã
asigure finan[area activitã[ilor de formare profesionalã a personalului medical reprezintã,
de asemenea, unul dintre obiectivele acestui protocol.
Medicii din cadrul Penitenciarului Spital Dej sunt absolven[i ai Universitã[ii de
Medicinã çi Farmacie ,Iuliu Hatieganu¨ din Cluj-Napoca (UMF) çi au urmat reziden[iatul

J9
în centrul universitar clujean. Examenele de medici specialiçti çi examenele de medici
primari au fost sus[inute în clinicile UMF Cluj. Astfel, Penitenciarul Spital Dej a beneficiat în
permanen[ã de experien[a çi profesionalismul cadrelor universitare medicale clujene çi
asta pornind încã de la înfiin[are, din 1997.
Rezolvarea unor cazuri complexe a
necesitat o activitate sus[inutã, la care au
contribuit, alãturi de medicii din spital, çi medicii din
diversele clinici de profil din Cluj-Napoca.
În sistemul medical penitenciar s-a reuçit
identificarea unor probleme de fond ale acordãrii
asisten[ei medicale pentru persoanele private de
libertate çi s-a concluzionat cã multe dintre
acestea pot fi rezolvate fãcând apel la ,vechii
profesori¨.
Protocolul încheiat între Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor çi Universitatea
de Medicinã çi Farmacie ,Iuliu Hatieganu¨ din Cluj-Napoca rãspunde astfel unei acute
necesitã[i: cea a armonizãrii sistemului de formare a personalului medical din sistemul
penitenciar din România cu sistemul de formare a personalului medical din re[eaua civilã,
cu tradi[ie în domeniu, având drept scop creçterea calitã[ii asisten[ei medicale acordate
persoanelor private de libertate.
Tot în cadrul acestui protocol, Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor çi-a
propus realizarea unui proiect strategic pentru formarea profesionalã a personalului
medical din sistemul penitenciar românesc în ceea ce priveçte dezvoltarea competen[elor
profesionale ale personalului medical care lucreazã în sistemul penitenciar çi adaptarea
procesului de formare medicalã continuã la specificul activitã[ii medicale desfãçurate în
mediul penitenciar precum çi la perioada actualã, prin utilizarea unor metode moderne de
educa[ie medicalã continuã de tipul platformelor e-learning.
În acelaçi context, al colaborãrii institu[ionale cu
medii academice medicale de prestigiu, s-a înscris çi
organizarea Congresului Ìnterna[ional al Tinerilor Medici
çi Studen[ilor la Medicinã care s-a desfãçurat în luna mai
2011 la Cluj-Napoca în cadrul cãruia, Penitenciarul Spital
Dej a gãzduit workshopul intitulat sugestiv ,Health
Through Walls¨. Temele abordate in cadrul prezentãrilor
au suscitat un interes deosebit din partea medicilor çi

40
studen[ilor participan[i, fapt eviden[iat çi de numeroasele apari[ii, atât în presa localã cât çi
în cea na[ionalã.
Totodatã, una dintre sesiunile congresului a fost dedicatã medicinei penitenciare
iar în cadrul acesteia, domnul Dr. John May, cel care conduce activitatea medicalã în cadrul
,Corrections and Prisons Association¨ çi, de asemenea, un vechi çi bun colaborator al
Penitenciarului Spital Dej, a prezentat prin videoconferin[ã o lucrare având ca temã
centralã asisten[a medicalã în penitenciarele din întreaga lume.
Pe toatã durata congresului, în aula
Universitã[ii de Medicinã si Farmacie ,Iuliu
Hat i eganu¨ Cl uj - Napoca, Admi ni st r a[ i a
Na[ionalã a Penitenciarelor a avut un stand de
prezentare a ofertelor de dezvoltare a carierei
profesionale medicale în sistemul penitenciar
românesc.
În perioada 5-10 august 2011 s-a desfãçurat çi în Orlando, USA, cea de-a 141
Conferin[ã Ìnterna[ionalã a ,American Correctional Association¨. În cadrul lucrãrilor
conferin[ei, Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor din România în colaborare cu
Universitatea de Medicinã çi Farmacie ,Iuliu Hatieganu¨ din Cluj-Napoca au avut o
sesiune aparte legatã de sistemul penitenciar din România çi colaborarea cu mediul
universitar medical românesc.
Aceastã sesiune a fost moderatã de domnul Gary Hill, membru marcant al
conducerii ,American Correctional Association¨ çi al ,Ìnternational Corrections and Prisons
Association¨ çi s-a bucurat de participarea a numeroçi specialiçti în domeniu.
Delega[ia Administra[iei Na[ionale a
Penitenciarelor din România a avut o serie de
prezentãri l egate de si stemul peni tenci ar
românesc în general çi sistemul medical din
penitenciarele româneçti, stadiul proiectului de
telemedicinã çi a proiectului de e-learning, ocazie
cu care s-a organizat çi o videoconferin[ã de cãtre
reprezentan[ii universitã[ii medicale clujene cu
tema ,oferta educationalä medicalä çi colaborarea cu sistemul penitenciar
românesc¨, toate acestea suscitând un mare interes din partea audien[ei.
u

41
Premiul pentru cele mai bune practici pentru proiectul ,Prevenirea
infectiei HIV çi îngrijirile de sänätate acordate dependentilor de droguri
în penitenciarele din România"
Interviu cu comisar çef de penitenciare Geta Cucu, director Directia medicalä realizat de
subinspector de penitenciare Georgiana Gherman, Biroul relatii publice çi mass-media -
Administratiei Nationale a Penitenciarelor
Ce ne puteti spune despre Proiectului ,Sänätatea în Penitenciare" (Health in
Prisons Programme - HPP), proiect derulat sub egida Organizatiei Mondiale a Sänätätii?
Proiectul ,Sänätatea în penitenciare¨ a
fost creat de Biroul regional pentru Europa al
Organiza[iei Mondiale a Sãnãtã[ii în anul 1995,
cu scopul de a sus[ine statele membre pentru
îmbunãtã[irea sãnãtã[ii çi îngrijirilor de
sãnãtate în penitenciare çi a facilita legãturile dintre sistemele de sãnãtate din
penitenciare çi sistemele de sãnãtate publicã, atât la nivel na[ional, cât çi la nivel
interna[ional.
Proiectul ,Sänätatea în penitenciare¨ îçi propune sã încurajeze cooperarea çi
integrarea sistemelor de sãnãtate din penitenciare în sistemele de sãnãtate publicã, sã
încurajeze penitenciarele sã îçi desfãçoare activitatea respectând reglementãrile
interna[ionale privind respectarea drepturilor omului çi etica medicalã în serviciile de
sãnãtate adresate de[inu[ilor, sã încurajeze serviciile de sãnãtate din penitenciare sã
contribuie la reabilitarea de[inutilor cu probleme legate de consumul de droguri çi de
sãnãtate mentalã, sã reducã expunerea de[inutilor la boli transmisibile çi sã încurajeze
promovarea sãnãtã[ii în penitenciare çi asigurarea echivalen[ei îngrijirilor de sãnãtate.
De când este România membrä a HPPçi cum a îmbunätätit acest lucru activitatea
pe care Directia medicalä o deruleazä?
Principala activitate a Proiectului ,Sänätatea în penitenciare¨ este aceea de
sus[inere tehnicã a statelor membre în dezvoltarea serviciilor de sãnãtate în penitenciare,
integrarea în re[elele de sãnãtate publicã, precum çi în probleme legate de interven[ia în
caz de boli transmisibile (infectie HIV, TB, hepatite), consumul ilicit de droguri (incluzând
terapia de substitutie çi programele de harm reduction) çi sãnãtatea mentalã.
În prezent, re[eaua cuprinde 44 de [ãri membre din Europa çi fostele [ãri sovietice,
iar România este membrã cu drepturi depline din anul 2001.

42
În luna octombrie 2011, Directia medicalä din Administratia Nationalä a
Penitenciarelor a fost premiatä pentru proiectul ,Prevenirea infectiei HIV çi îngrijirile de
sänätate acordate dependentilor de droguri în penitenciarele din România". Cum ati primit
acest premiu din partea Programului ,Sänätatea în Penitenciare" (HPP)?
La întâlnirea anualã a Proiectului ,Sänätatea în
penitenciare¨, desfãçuratã în perioada 4-5 octombrie la
Abano Terme, Ìtalia, Administratia Na[ionala a
Penitenciarelor din România a fost premiatã pentru cele
mai bune practici privind ,Prevenirea infectiei HIV çi
tratamentul consumatorilor de droguri injectabile aflati
în penitenciare¨. Premiile pentru cele mai bune practici
se acordã o datã la 2 ani çi sunt structurate pe 3
categorii: cele mai bune practici privind serviciile de
sãnãtate oferite de[inu[ilor, cele mai bune practici privind
prevenirea, educa[ia pentru sãnãtate çi promovarea
sãnãtã[ii pentru de[inu[ii afla[i în penitenciare çi cele mai
bune practici care demonstreazã cooperarea efectivã între penitenciare çi comunitate
pentru îmbunãtã[irea sãnãtã[ii de[inu[ilor.
Premiul acordat reprezintã pentru noi o recunoaçtere a profesionalismului çi
eforturilor depuse de întreg personalul medical din sistemul penitenciar pentru asigurarea
unor îngrijiri medicale de calitate pentru de[inu[i.
Vä rog sä ne oferiti câteva informatii despre acest proiect: în ce a constat proiectul,
care a fost obiectivul, în ce unitäti penitenciare a fost implementat?
Proiectul pentru care Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor a fost premiatã se
desfãçoarã în parteneriat cu Biroul Na[iunilor Unite pentru Droguri çi Criminalitate
(UNODC), începând cu anul 2008, obiectivul lui fiind acela de prevenire a infec[iei HÌV çi
asigurare a accesului consumatorilor de droguri injectabile afla[i în penitenciare la
programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri.
În prezent proiectul se implementeazã în 10 penitenciare çi penitenciare spital,
asigurând accesibilitatea dependen[ilor de droguri la programe de substitu[ie cu metadonã
çi schimb de seringi.
Ce a adus nou acest proiect?
Proiectul a oferit alternative de tratament pentru aproximativ 400 persoane private
de libertate dependente de droguri, asigurând o re[ea de interven[ii integrate çi complexe
pentru aceastã categorie de persoane vulnerabile, interven[ii complexe çi diferen[iate în

4J
func[ie de gradul de adic[ie (activitäti de IEC, consiliere psihologicä, asistentä psiho-
socialä, detox, substitutie cu metadonä, schimb de seringi, distributie de prezervative,
consiliere çi testare voluntarä pentru infectia HIV, hepatite Bçi C, comunitäti terapeutice).
Cum a fost väzut acest proiect, atât de angajatii sistemului penitenciar, cât çi de
persoanele private de libertate?
În primele luni de implementare, atât angaja[ii, cât çi de[inu[ii, au manifestat reticen[ã
în ceea ce priveçte beneficiile, le-au perceput ca pe niste sarcini suplimentare, dar ulterior,
vãzând cã efectele asupra stãrii de sãnãtate sunt importante le-au acceptat. Nu pot sã nu
men[ionez implicarea deosebitã a personalului de la Penitenciarul Bucureçti - Jilava, care s-a
implicat în mod deosebit în crearea cadrului procedural de dezvoltare a acestor proiecte, pe
care pu[ine sisteme penitenciare din Europa le deruleazã în prezent. Men[ionãmcã pe toatã
perioada de derulare a proiectului nu s-au înregistrat decese prin supradozã çi nici violen[e
asuprapersonalului dinparteade[inu[ilor afla[i înprogrameledeschimbdeseringi.
Cu ce provocäri v-ati confruntat pe durata implementärii proiectului?
Provocãrile actuale presupun asigurarea sustenabilitã[ii proiectelor, în condi[iile în
care atât Fondul Global, cât çi UNODC, urmeazã sã finalizeze sus[inerea tehnicã çi
financiarã acordatã sistemului penitenciar românesc, toate aceste activitã[i urmând a fi
asigurate integral cu finan[are de la bugetul Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor.
Ce proiecte sunt în derulare pe linie medicalä, în prezent, în sistemul penitenciar?
Cele mai importante proiecte pe care le derulãm în prezent sunt cele care privesc
prevenirea çi controlul TB în mediul penitenciar, cu finan[are de la Fondul Global, dar çi
cele la care am facut referire anterior de prevenire a infec[iei HÌV çi creçtere a accesului
de[inu[ilor consumatori de droguri injectabile la programe de tratament.
Doriti sä participati, cu alte noi proiecte, la concursurile organizate de Proiectului
,Sänätatea în Penitenciare" (Health în Prisons Programme)?
Rezultatele ob[inute în cadrul acestor proiecte au fost deosebit de apreciate,
specialiçtii sistemului penitenciar fiind solicita[i ca exper[i în crearea cadrului de
mplementare a acestor proiecte çi în alte sisteme penitenciare (Georgia, Liban, Ìrak,
Serbia, Bosnia, Moldova, Vietnam), precum çi de cãtre Grupul Pompidou de pe lângã
Consiliul Europei.
În perioada imediat urmatoare, trei specialiçti din ANP vor participa, în calitate de
exper[i, la un seminar organizat pentru profesioniçtii din sistemul penitenciar din Vietnam,
privind problematica prevenirii infec[iei HÌVçi tratamentului consumatorilor de droguri afla[i
în penitenciare. u

44

Festivalul MultiArt pentru Detinuti
Comisar çef de penitenciare Dana Cenuçä
Consilier - Administratia Nationalä a Penitenciarelor
,Svejk nu este ceea ce o
comisie specialä a vremii declara
despre el: un idiot. Ci dimpotrivä. Cred
cä Svejk ar putea fi acela care sä
exclame: "Ce lume plinä de idioti!" Din
revel at orul acest a se desl uçeçt e
imaginea lui, a unui adult sincer çi naiv
ca un copil. Un copil în care viciul çi
räutatea nu au loc. Pentru cä el nu çtie
sä gândeascä räu çi acceptä senin toate încercärile prin care e purtat. Viata lui îi
apartine lui Dumnezeu çi nimic din ce-i poate face omul nu-l sperie. Svejk este
posesorul unei calitäti umane care, firesc, îl face deosebit çi demn de un personaj
principal. De-aceea ne-am dorit un spectacol în care aceastä "scrântealä" sä aibä
o socotealä. Çi totodatä un prilej ca actorii sä "probeze haina inocentei" lui Svejk.
Cine çtie, poate cä-ntr-o zi, dintr-un buzunar al ei, va räsäri o întrebare."
Gabriel Costea - actor la Teatrul Dramatic, regizorul piesei "Svejk" -
Penitenciarul Codlea
,Majoritatea celor din trupa Anonimus
s-au aflat pentru prima oarä pe o scenä. Doar
doi dintre cei care au jucat în spectacolul de
anul acesta au fost prezenti çi anul trecut la
festivalul Exit. Unii au spus cä va rämâne
pentru ei o experientä probabil unicä - aceea
de a apärea ca actori într-un teatru
profesionist. Altii auvrut sä çtie care ar fi çansa
sä mai joace dupä ce se vor elibera. A contat mult publicul format din spectatori avizati,
care savureazä çi un gen de spectacol mai putin abordat cu trupe de amatori, bazat pe
teatrul absurdului."
Camelia Toma, regizor - trupa Anonimus, Bistrita

45
,Pentru al treilea an consecutiv trupa de teatru ,Impact" a Penitenciarului
Timiçoara a participat la Festivalul de Teatru pentru Detinuti. Spectacolul "Cälätorul" cu
care ne-am prezentat în fata publicului în acest an çi-a propus sä invite la câteva minute
de reflectare asupra eului. Lupta dintre
tentatiile momentului çi consecintele
acestora ne-a îndemnat sä meditäm
asupra acestei poveçti de viatä. Motto-ul
spectacolului nostru a fost "Avem timp
pentru toate", ceea ce este perfect
adevärat, dar noi suntem cei care aleg sä
facä în acest timp. Acest festival este
mijlocul nostru de a neface auziti çi
înteleçi. Prin intermediul artei putem demonstra cä ne asumäm ceea ce suntem çi de
asemenea putem transmite publicului mesajele noastre educative."
Subinspector de penitenciare Ramona Ilieç çi
agent çef principal de penitenciare Camelia Gäinä - Penitenciarul Timiçoara
Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor încearcã, de câ[iva ani, sã reconsidere
rela[ia cu comunitatea. Festivalul de Teatru pentru De[inu[i, aflat anul acesta la cea de-a
treia edi[ie, a fost o provocare care, în pofida scepticismului cvasigeneral sau a opreliçtilor,
çi-a câçtigat pânã la urmã locul în spa[iul cultural bucureçtean.
Anul 2011amarcat onouãetapã, aceeaa
primei edi[ii a Festivalului MultiArt pentru De[inu[i,
care a cuprins Festivalul de Film pentru De[inu[i,
Festivalul de Teatru pentru De[inu[i, precum çi un
concert çi douã expozi[ii de fotografie. Este de
subliniat faptul cã toatã aceastã manifestare
"pentru detinu[i¨ se adreseazã, de fapt, în primul
rândsocietã[ii, singuraînmãsurãsãconstruiascão
lumemai bunã.
Le multumim tuturor celor ce au crezut în acest demers, finan[atorilor - Ambasada
Regatului |ãrilor de Jos în România, Administra[ia Fondului Cultural Na[ional, partenerilor
funda[iile Macaia çi ArtFusion, partenerilor media, gazdelor - teatrul Nottara çi Clubul
Wings, truditorilor - actori çi regizori, studen[i ai Universitã[ii Na[ionale de Artã Teatralã çi
Cinematograficã "Ì.L. Caragiale¨, lucrãtorilor de penitenciare, çi nu în ultimul rând
de[inu[ilor care au pus suflet în acest proiect.

46
,A fost chestie unicä, neaçteptatä totodatä çi foarte educativä pentru mine.
Nu am mai fäcut aça ceva din perioada adolescentei. Când m-am prezentat la trupa
de teatru nu çtiam cä vom pleca la Bucureçti, am aflat abia dupä 2-3 zile. La început
am avut dubii cä voi fi capabil sä prestez
pe scena unui teatru, am vrut chiar sä
mä retrag de fricä. Participarea la acest
festi val a fost ca o fereasträ în
închisoare. Am simtit cä procesul meu
de reintegrare se materializeazä.
A fost ca o pregätire pentru
liberare."
Mihai Dan Adrian - persoanä privatä de libertate, Penitenciarul Bistrita
,Prin participarea mea într-o piesä de teatru am avut ocazia, çansa, sä
demonstrez, atât mie, cât çi celor din jur, cä prin muncä, seriozitate çi däruire se pot obtine
lucruri frumoase. Eu sunt la a treia piesä de teatru în cadrul Festivalului de Teatru pentru
Detinuti, iar dacä în primul an totul pentru mine a fost o provocare, de la un an la altul pot
spune cä m-am îndrägostit tot mai mult de teatru. Cele mai frumoase clipe le träieçti la
sfârçitul fiecärei piese, când sala te aplaudä. Atunci simti bucuria publicului çi întelegi cä
munca fiecäruia dintre noi a fost un real
succes. Prin acest proiect am învätat multe
lucruri noi, am învätat ce înseamnä munca
în echipä, am învätat sä fim mai buni unii cu
altii çi mult mai îngäduitori. Prin ceea ce am
realizat aläturi de colegii mei, sper cä am
reuçit sä demonsträm tuturor celor ce ne-au
privit cä orice om se poate schimba çi cä
orice om meritä o nouä çansä."
Savin Marius Dan - persoanä privatä de libertate, Penitenciarul Codlea
,Participarea la aceastä piesä a însemnat o mare oportunitate pentru mine de a
câçtiga încrederea în mine çi în propriile forte, de a depäçi monotonia çi neîncrederea în
oamenii care predominä în sistemul penitenciar. Am legat noi amicitii cu colegii care au
participat la reuçita acestei piese de teatru. Contactul cu societatea çi participarea la
spectacole, atât în Braçov cât çi la Bucureti, au fäcut sä-mi cunosc propriile calitäti, iar

47
apropierea de societate çi comunicarea ne-au fäcut sä fim cu adevärat niçte persoane
libere. La fiecare repetitie aveam senzatia cä m-am reintegrat în societate çi pentru un
moment uitam cä sunt o persoanä privatä de libertate. Un mare aport la aceastä senzatie
datoritä regizorului Gabriel Costea, un actor
desävârçit care ne-a fäcut pe fiecare sä
credem în noi çi în puterile noastre de a intra
în pielea personajelor. Am descoperit în
mine un nou talent "actoricesc" care
credeam cä este dificil, iar eu nu îl am deloc,
fiind pe viitor o initiere în domeniul teatral çi
actoricesc sau un nou hobby."
Buhlea Nicolae-Mihai, persoanä privatä de libertate, Penitenciarul Codlea
,Cu totii avem vise iar visul nostru, al detinutilor, este sä fim liberi. Fac parte din
trupa de teatru Impact a Penitenciarului Timiçoara, iar împreunä cu colegii mei, pentru
scurt timp, am gustat libertatea, în cadrul spectacolului teatral de pe scena Nottara, o
libertate de exprimare, libertatea de a träi dincolo de vise. În ciuda faptului cä drumul a fost
foarte lung çi obositor, fructul muncii mele din ultimele luni a fost cules pe scena teatrului
Nottara, împreunä cu primele aplauze ale publicului. Locul, emotiile, cabina unde am fäcut
repetitiile, tot freamätul, agitatia din jurul nostru, toate au contribuit la explodarea în inima
mea a unor sentimente de nedescris. Niciodatä nu voi uita aceastä zi çi îmi voi aminti cu
drag cä am interpretat un rol pe una din cele mai mari scene ale Teatrului Românesc. Sunt
mândru sä fac parte din trupa de teatru Impact.
Mandreç Adrian Marius persoanä privatä de libertate, Penitenciarul Timiçoara
Fotografii: Bogdan Chesaru u

48
Participarea sistemului penitenciar în proiectul "Let's do it, Romania!"
Subinspector de penitenciare Georgiana Gherman
Biroul relatii publice çi mass-media, Administratia Nationalä a Penitenciarelor
Sistemul penitenciar s-a implicat,
pentru al doilea an consecutiv, în proiectul
"Let's do it, Romania!¨, proiect care îçi
propune sã responsabilizeze autoritã[ile çi
cetã[enii în ceea ce priveçte gestiunea
corectã a deçeurilor çi aplicarea legisla[iei
de mediu.
Astfel, în data de 24 septembrie 2011, aproximativ 850 persoane private de
libertate, dintre care 66 de minori çi tineri, din unitã[ile penitenciare din [arã, au
participat în calitate de voluntari la activitã[i de ecologizare çi igienizare a zonelor
limitrofe penitenciarelor, conform indica[iilor primite de organizatorii "Let's do it,
Romania!¨.
Persoanele private de libertate, care au fost
implicate în aceste activitã[i, îçi executau
pedeapsele privative de libertate în regimul deschis
çi semi deschi s, f i i nd af l at e î n cust odi a
penitenciarelor din: Aiud, Arad, Bacãu, Baia Mare,
Bârcea Mare, Bistri[a, Botoçani, Brãila,Bucureçti
Jilava, Bucureçti Rahova, Codlea, Colibaçi, Craiova,
Focçani, Gala[i, Gherla, Giurgiu, Ìaçi, Mãrgineni, Miercurea Ciuc, Oradea, Pelendava,
Ploieçti, Poarta Albã, Satu Mare, Târgçor, Târgu Mureç, Târgu Jiu, Timiçoara, Tulcea,
Vaslui, penitenciarele de minori çi tineri din Craiova çi Tichileçti çi centrele de reeducare din
Buziaç, Gãeçti çi Târgu Ocna.
De asemenea, în proiectul "Let's do it,
Romania!¨ au participat ca voluntari aproximativ
20 de angaja[i ai administra[iei penitenciare.
Aceastã activitate a fost defãçuratã în
baza acordului de parteneriat încheiat între
Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor çi
Asocia[ia "Viitorul în zori¨.

49
Cu ocazia Galei ,Let's do it, România!¨ desfãçuratã în data de 20 octombrie 2011,
la Bucureçti, implicarea Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor çi a unitã[ilor
penitenciare în acest proiect a fost deosebit de apreciatã. Fa[ã de anul precedent, în
2011, au fost implicate în proiect de douã ori mai multe persoane private de libertate, dar
çi angaja[i ai sistemului (în anul 2010, pe 25 septembrie, au participat la Ziua de
Curätenie Nationalä aproximativ 400 de persoane private de libertate din 20 de unitäti
penitenciare).
"Let's Do It, Romania!¨ este unul dintre cele mai mare proiecte de implicare
socialã din România, care îçi propune sã responsabilizeze autoritã[ile çi cetã[enii
în ceea ce priveçte gestiunea corectã a deçeurilor çi aplicarea legisla[iei de mediu.
Proiectul îçi propune curã[area arealelor naturale de pe teritoriul întregii [ãri într-o
singurã zi, în derularea acestei ac[iuni fiind cooptat un numãr mare de voluntari,
cetã[eni çi institu[ii publice.
u

50
Fortul 13, Jilava - Pe culoare întunecate
Roxana Olaru, Manager Relatii Publice
www.comunitatefoto.ro
La început de octombrie, camerele çi ochii noçtri s-au întâlnit cu istoria
neîndurãtoare ce sãlãçluieçte pe culoarele întunecate ale Fortului 13 Jilava, una dintre
cele mai temute închisori din perioada comunistã.
Ca me mb r u f o n d a t o r a l
Comuni t at eFot o. r o, por t al onl i ne
d e d i c a t p a s i o n a [ i l o r d e a r t ã
fotograficã, am salutat cu încântare
ini[iativa Asocia[iei Bucureçtiul Meu
Drag de a participa la un ,photowalk¨
(o plimbare dedicatä fotografiei) în
cadrul Fortului 13.
Ce çtiam despre fort? Mai nimic; çtiam doar câteva detalii despre întregul lan[ de
fortifica[ii din jurul capitalei - peste 30 de forturi çi baterii au fost construite în urmã cu peste
100 de ani pentru a proteja oraçul de invaziile otomane. Niciuna dintre construc[ii nu çi-a
îndeplinit într-un final rolul, datoritã complica[iilor istorice apãrute odatã cu Primul Rãzboi
Mondial. Astãzi, aceste construc[ii spectaculoase zac lãsate în paraginã, uitate de locuitorii
Bucureçtiului çi neçtiute de turiçti.
"Centura are o importantä deosebitä, pentru cä e unul dintre ultimele sisteme de
fortificatii omogene în jurul unei capitale dupä planul celebrului general Brialmont çi
reprezintä stadiile finale ale fortificatiilor detaçabile... e nevoie de un proiect pentru
restaurarea çi punerea lor în valoare" - spune Sergiu Ìsopescu, cercetãtor la Ìnstitutul
pentru Studii Militare. Nu se gãsesc uçor foarte multe informa[ii despre aceste fortifica[ii. La
o privire mai atentã însã, dacã eçti curios, po[i descoperi un secol de istorie pe cale de
dispari[ie.
Tocmai din acest motiv, excursia de pe 1 octombrie a stârnit interesul a peste 100
de fotografi iubitori de trecut, de scene spectaculoase çi de neconven[ional. De la sta[ia de
metrou Berceni, am pornit to[i bucuroçi cãtre necunoscut - vizita, în cadrul închisorii Jilava,
la Fortul 13. Unicitatea ocaziei a stat însãçi în faptul cã am pãtruns în incinta unei închisori
încã folosite çi cã am avut ghizi care ne-au povestit diverse amãnunte despre trecutul
acelui loc.

51
Încã de la primii paçi pe lângã por[ile
fortului, ne-am confruntat cu un mix de
sentimente, de la uitare la fricã çi durere. Dupã al
Doilea Rãzboi Mondial, aici a func[ionat o
închisoare de tranzit, pe unde treceau
majoritatea de[inu[ilor politici sub regimul
comunist (se zice cã peste 1.200.000 de
persoane: intelectuali, preo[i, legionari, etc.).
Însãçi denumireadeînchisoaredetranzit mi s-apãrut, miepersonal, ironicã, avândînvederecã
procentul celor carechiar ieçeaudeaici pentruafi transfera[i înalteînchisori eradestul demic.
Sub aceastã nouã titulaturã, Fortul 13 a devenit un loc al groazei, al torturii, al
dezumanizãrii, al atrocitã[ilor. Abia pe la începutul anilor '70, locul a devenit o închisoare
normalã, dar însemnele celor 20 de ani de teroare comunistã nu au dispãrut niciodatã.
Totul în jur este cufundat într-o atmosferã sumbrã: pere[ii scoroji[i, groçi, reci, ascund în ei
[ipetele celor care au suferit gãsindu-çi sfârçitul în mizerie, foamete çi durere.
În ciuda zilei însorite, ne-au trecut fiori de nenumãrate ori, în curte, în celulele de
încarcerare, pe culoare, pe trepte. Vântul rece, [ipetele mute ale celor care s-au pierdut
aici, cãrãmizile roase de vreme, toate spun poveçti care nu çi-au gãsit încã destui
ascultãtori.
Pu[ini dintre cei care au ajuns în spatele gratiilor
grele au mai apucat sã simtã bucuria de a trãi, adierea
unei pri mãveri l i ni çti te sau dragostea fami l i ei .
Majoritatea s-au pierdut fãrã urmã. Pe culoarele
întunecate çi în celulele groazei, unde erau înghesui[i
zeci de prizonieri simultan, nu po[i sim[i decât fricã çi
durere. Locul acesta a fost transformat, din fort de
apãrare a Bucureçtiului, în sufragerie a dezumanizãrii.
Au fost de ajuns câ[iva paçi pe podelele reci pentru a trãi
deznãdejdea celor care au fost smulçi din via[ã çi
tortura[i aici pentru cã s-ar fi opus sistemului.
Supravie[uitorii, pu[ini la numãr, încã povestesc despre lucrurile simple cu care
încercau sã se bine-dispunã în fiecare zi grea de încarcerare. Câte 150 într-o celulã, îçi
povesteau unul altuia cãr[i, îçi aminteau de vremurile bune, spuneau bancuri împreunã.
Poveçtile lor sunt emo[ionante çi çocheazã prin violen[ã. Doar speran[a çi tãria fizicã i-au

52
ajutat pe aceçti oameni sã fie astãzi în via[ã pentru a spune întregii lumi adevãrul din
spatele por[ilor grele de la Fortul 13.
În cãr[ile de istorie, nu-mi amintesc sã fi citit astfel de
relatãri, deçi, cred cu tãrie cã istoria de la Fortul 13 nu ar trebui
niciodatã uitatã - cum întreaga lume vorbeçte despre atrocitã[ile
provocate de Holocaust, autoritã[ile Române ar trebui sã
vorbeascã çi sã le aminteascã tuturor de nenorocirile care s-au
petrecut sub pãmânt, în acest loc groaznic - pentru cã aici, a fost
poate mai rãu decât într-un lagãr.
La o simplã privire dinspre çosea, nu se zãreçte nici o fãrâmã din istoria ascunsã
între zidurile reci. Cred cu tãrie cã este momentul sã luãm atitudine, sã protejãm astfel de
monumente çi sã vorbim lumii întregi despre cele petrecute la Fortul 13, Jilava. Poten[ialul
turistic este enorm, iar o vizitã la fort este, de multe ori, revelatoare, putând schimba
întreaga viziune asupra vie[ii pe care o are vizitatorul.
Vã recomand din inimã sã vizita[i acest Memorial al Durerii dacã ave[i vreodatã
ocazia, pentru cã vã ve[i putea privi apoi via[a cu al[i ochi. La intrare vã întâmpinã inscrip[ia
,Dacä vrei sä träieçti, bagä paie sub haine!¨.
Le aduc mul[umiri speciale: conducerii Penitenciarului Jilava, agen[ilor care ne-au
înso[it în fort, lui Andrei Bîrsan çi lui Cornel Hlupina, care au fãcut posibilã aceastã
expedi[ie, çi fotografilor Vali Zaharia çi Mihai Petre, care au ilustrat-o.
u

5J
Succesul... poveçtilor de succes
Agent principal de penitenciare Lavinia Solotchi
Purtätor de cuvânt - Centrul de Reeducare Buziaç
Vorbind despre poveçtile de succes ale fostelor persoane private de libertate,
vorbim de fapt, despre succesul nostru, al lucrãtorilor de penitenciar, ale cãror speran[e
profesionale se împletesc, pentru o perioada de timp, cu speran[ele personale ale
asista[ilor noçtri. çi, de ce sã nu recunoçtem, poveçtile lor de succes , ne dau satisfac[ia
unei munci bine fãcute.
De fapt, promovarea acestor poveçti de succes aduc în prim plan munca çi
eforturile sus[inute ale celor cred în conceptul cã o atitudine pozitivã va genera la rândul
sãu o atitudine similarã.
Ca çi educator, în Centrul de Reeducare Buziaç, nu am lucrat niciodatã cu un caz
penal, cu o sentin[ã sau cu numãrul unui dosar penal. Pentru mine, çi aici subscriu, cred, în
numelor tuturor colegilor din Serviciul de educa[ie çi asistenta psihosocialã, un minor
delincvent, care a primit o mãsurã educativã, este doar un adolescent, cu inerentele dileme
ale adolescen[ei, cu probleme comportamentale çi de adaptare la normele sociale.
Ne bucurãm pentru realizãrile lor, încercãm sã-i responsabilizãm pentru faptele lor
çi sã în[eleagã consecin[ele acestora, îi îndrumãm pentru ca fiecare dintre ei sã poatã
deveni ,o poveste de succes¨ dupã plecarea din Centru.
Poate acesta este çi motivul pentru care tinerii care sunt puçi în libertate, [in
legãtura cu cei care le-au fost, vremelnic, tutori, cei care i-au învã[at sã spere cã pot zbura,
cã pot reveni printre oameni. Continuã sã ne relateze greutã[ile pe care le întâmpinã în
libertate, împlinirile çi speran[ele lor, to[i însã mul[umesc celor care i-au ascultat, i-au
învã[at, i-au certat, dar mai ales i-au încurajat.
De aceea, consider cã pentru succesul lor çi al nostru institu[ional, menirea
purtãtorului de cuvânt este aceea de a promova activitã[ile derulate în penitenciare
simultan cu efectele acestora, dupã punerea în libertate.
çi asta, pentru cã persoanele pe care, vremelnic, le avem în custodie, nu ,ne trec
doar prin mâini¨, ci prin via[ã!
În continuare ve[i citi povestea de via[ã, speran[ele çi dezamãgirile unui copil ale
cãrui greutã[i pot pune în dificultate chiar çi un adult.
,În primele rânduri de scrisoare vä pot anunta cä am primit scrisoarea de la
dumneavoasträ çi m-am bucurat foarte mult.

54
Doamna educatoare, sä çtiti cä eu o duc foarte
greu aici acasä. Dacä aç fi çtiut cä este atât de greu mai
stäteam acolo pânä la 18 ani. Sä çtiti cä îmi pare
räu cä nu m-am luat dupä dumneavoasträ sä mai
stau încä un an, dar asta este. Vä zic, färä
ruçine, cä au fost zile când nu aveam ce sä
mänânc. Mergeam la patroni sä cer dacä au
ceva de lucru dar toti spuneau cä sunt prea mic
de staturä. Veneam acasä çi mä culcam pentru a
uita de foame. M-am certat çi cu mama mea
pentru cä a vrut sä mä dea afarä din casä. (.)
Nu çtiu ce sä mai fac! Cred cä am sä fur iaräçi,sä
merg la puçcärie, mäcar acolo am ce sä mänânc, dar aici acasä nu am. Nu am ce
sä fac, asta este soarta mea!
Aç vrea sä pictez, iaräçi, icoane pe sticlä, dar nu am materiale. Nu vä cer nimic,
decât sä-mi scrieti, dacä vreti.
Vä iubesc çi vä multumesc pentru tot. Vä doresc multä sänätate çi numai bucurii!¨
Deçi cuvintele sunt de prisos, men[ionez doar cã tânãrul a cãrui scrisoare v-am
prezentat-o a împlinit de curând 23 de ani, lucreazã în construc[ii çi nu a mai ajuns niciodatã
într-o unitate penitenciarã. u
Oameni pentru oameni experienta çi profesionalismul salveazä!
Un medic implicat în acest caz
Penitenciar Spital din România
"Multumesc acestui spital (...) pentru faptul cä eu pot träi. (...) Consider întreg
personalul o a doua "familie" a mea, întrucât mi-ati dat viatä çi (...) ati reuçit imposibilul,
adicä sä mä readuceti la viatä, sä pot folosi ambele mâini çi totodatä sä gândesc altfel.
Într-un cuvânt sunt iaräçi om!¨ - D. (Circumstantele actuale nu permit dezväluirea
identitätii, de aceea acest tânär, se va numi, în continuare D.)
Citesc çi recitesc. Cuvintele scrise sunt dovada recunoaçterii unor merite
profesionale, dovada vie cã oamenii pot schimba soarta altor oameni. Soarta mâinilor lui a
stat în mâinile noastre. În continuare vã prezint povestea realã a unui om.
Povestea începe undeva în trecut, în afara penitenciarului, când teribilismul çi lipsa
controlului familiei çi-au pus amprenta asupra personalitã[ii unui tânãr care nu a cunoscut

55
echilibrul în via[ã. Aça a început D. sã consume droguri când avea doar 17 ani çi credea cã
via[a este un lung çir de petreceri, distrac[ii çi voie bunã cu ,prietenii¨. Drogul a fost puternic
çi i-a lãsat amintiri în psihicul sãu fragil, dominându-l çi complicându-i existen[a.
Nevoia de a avea bani pentru dozele zilnice era din ce în ce mai mare. Aça a ajuns
sã fure. A devenit un ,specialist¨ în furturi de maçini - pradã sigurã, câçtig pe mãsurã.
Debutul infrac[ional i-a arãtat însã cã existen[a poate fi çi altfel, pe langã numeroasele
distrac[ii, petrecând aproape 7 ani în deten[ie.
Liberarea însã - atât de mult açteptatã - i-a adus într-un fel çi ocazia de a alege
între via[ã çi moarte, iar D. în luna august a acestui an, la 3 luni de la liberare, spunea din
nou da drogurilor. D. s-a lãsat din nou dominat de principiul plãcerii, abandonând realitatea
cotidianã. În aproximativ trei sãptãmâni de consum injectabil intensiv, D. practic çi-a distrus
bra[ele. Era un om liber dar totuçi captiv în lumea drogurilor iar starea de sãnãtate se
agrava cu paçi repezi.
La mijlocul lunii august, deznãdãjduit, cu bra[ele suprainfectate, D. a ajuns la
spital. Afost internat çi asistat dupã care a fost externat.
Aajuns din nou în mijlocul strãzii. D. a sim[it cã singura posibilitate de a-çi salva
via[a ar fi sã facã ceva pentru a ajunge din nou dupã gratii çi a trecut la fapte. A fost
re[inut iar dupã o zi, starea foarte gravã a condus la transferarea lui într-un penitenciar
spital. Medicii au dus o adevãrat luptã cu infec[ia care a cuprins ambele bra[e ale lui D.
Dupã câteva luni de îngrijiri medicale, proceduri specifice de recuperare çi consiliere
psihologicã, D. a reuçit sã devinã un alt om. A reuçit sã conçtientizeze tot ceea ce a
fãcut. Gândurile negre çi imaginea înspãimântãtoare a bra[elor infectate, cicatricile
rãmase ca dovadã a dezechilibrului sãu psihologic
l-au fãcut sã îçi reconsidere prioritã[ile în via[ã çi sã
poatã deveni un om normal.
Acum, D. considerã cã çansa "renaçterii¨ i-a
fost datã prin grija çi dârzenia medicilor din acest
penitenciar spital, pentru care simte un profund
respect çi recunoçtin[ã.
,Multumesc (.) pentru tot efortul depus
çi sunt sigur cä aceste eforturi care s-au depus
pentru mine nu au fost zadarnice, fiindcä aceste
lucruri se întâmplä doar o datä în viatä.¨ -
cuvintele lui D. sunt o promisiune în adevãratul
sens al cuvântului. u

56
Fundatia Motivation çi voluntariatul
Ionela Tudor
Coordonator comunicare - Fundatia Motivation
În luna noiembrie 2010, Funda[ia Motivation România çi Administra[ia Na[ionalã a
Penitenciarelor au semnat un protocol de colaborare pentru mai multe ac[iuni comune.
Una dintre acestea este înscrierea angaja[ilor din sistemul penitenciar într-un program de
voluntariat. Programul vizeazã ac[iuni pentru copiii çi tinerii cu dizabilitã[i din casele de tip
familial ale Funda[iei, care se aflã în
localitã[ile Clinceni çi Cornetu, jude[ul Ìlfov.
Astfel, prin rota[ie, angaja[ii merg o zi de
weekend pe lunã pentru a petrece timp cu
copiii çi tinerii de la Motivation.
Redãm mai jos povestea Nicoletei, o tânãrã cu dizabilitã[i intelectuale, în vârstã de
22 de ani. Nicoleta este unul dintre cei 37 de copii dezinstitu[ionaliza[i de Funda[ia
Motivation România din centre de plasament începând din 2002. În prezent, 27 de copii çi
tineri se aflã în grija Funda[iei çi locuiesc în case de tip familial.
"Mä cheamä Nicoleta çi am 22 de ani. Locuiesc la Motivation çi imi place foarte
mult. Doamnele de la penitenciar vin mereu la noi în casa çi ne aduc cärti, jocuri çi multe
präjituri. În fiecare sâmbätä bäietii çi fetele le açteaptä sä vinä.
Citim, povestim, gätim împreuna çi totul este foarte frumos. Într-o zi m-au învätat
sä fac prajiturä Albä ca Zapada. Ele au facut blatul iar eu le-am ajutat la crema. Ieçim în
curte, ne jucäm cu mingea, facem poze çi ne disträm. Ne ajutä sä facem curätenie çi
ascultäm împreunä muzicä.
Sunt foarte dragute çi ne fac multe surprize. Vorbim despre animale çi despre
filme. Doamnele ne-au învätat sä jucäm baschet çi tenis çi am fäcut multä gimnasticä în
vara asta. Ele sunt prietenele mele. Vorbesc cu ele despre problemele mele, despre orice.
Când nu au putut sä vinä le-am açteptat. Toti copiii le-au simtit lipsa.¨
Funda[ia Motivation a fost înfiin[atã în anul 1995 pentru a veni în sprijinul copiilor çi
adul[ilor cu dizabilitã[i din România, sprijin pe care l-am oferit neîntrerupt pânã în prezent.
Funda[ia Motivation Romania a readus speran[a într-o via[ã împlinitã çi libertatea de
miçcare unui numãr de peste 5.400 de copii çi adul[i cu dizabilitã[i.
Serviciile pe care le oferã acoperã o gamã largã de nevoi ale copiilor çi adul[ilor cu
dizabilitã[i, de la echipament adaptat pentru diferite tipuri de dizabilitã[i motorii, la

57
recuperare medicalã çi instruire pentru via[ã independentã, alãturi de un instructor în
fotoliu rulant.
Programele funda[iei pun accent pe integrarea socialã, educa[ionalã çi
profesionalã, prin consultan[ã pentru accesibilizarea spa[iilor, medierea integrãrii în
muncã, îngrijire în centrul de zi sau activitã[i de petrecere a timpului liber - sport adaptat,
evenimente culturale çi altele.
Toate persoanele care doresc sã se implice în astfel de activitã[i sunt rugate sã îi
contacteze pe reprezentan[ii Funda[iei Motivation - .
,Copii de la Fundatia Motivation se bucurau foarte mult când ne vedeau çi ne
transmiteau çi nouä aceastä stare. La început a fost necesarä o perioadä pentru a ne
cunoaçte, dar ulterior lucrurile au venit de la sine: ne-am împrietenit, am vorbit despre
familie, serviciu, hobbyuri, çi stabileam împreunä, din timp, ce anume vom face în vizitele
viitoare. Realizam aläturi de ei diferite obiecte, pregäteam präjituri çi ne jucam cu mingea.
Copii sunt foarte sensibili çi consider cä cel mai mult au nevoie de comunicare, de afectiune
çi de interactiunea cu alte persoane.
Pe mine m-au impresionat foarte mult. Sunt copii minunati care au foarte multä
dragoste în suflet çi nu au cui sä o ofere. Açteptam cu drag de fiecare datä sä merg la
Fundatia Motivation mai ales pentru bucuria care putea fi cititä pe chipul lor.¨
Agent çef principal de penitenciare Silvia Goian - Serviciul informa[ii clasificate
,A lucra cu copiii de la Fundatia Motivation, înseamnä sä ai multä disponibilitate,
devotament, räbdare, dar nu în ultimul rând sä oferi multä afectiune, lucrul cel mai
important de altfel pentru ei.
Experienta acestui voluntariat mi-a dat ocazia sä-mi demonstrez puterea de a
merge mai departe, de a face fatä tuturor greutätilor cu care ne confruntäm zilnic çi asta
datoritä acestor copii, care prin perseverentä çi vointä încearcä mereu sä învete ceva nou
de la oamenii cu care interactioneazä.
Väzând pe chipul lor bucuria
nestäpânitä cu care mä întâmpinä de fiecare
datä când vin la ei, am realizat câte poti face
printr-un simplu gest çi câtä sperantä pot
trezi în sufletele lor de copii. Copiii aceçtia
au nevoie de noi. Sprijinindu-i le redäm
speranta.¨
Agent çef de penitenciare Beatris Landaç - Serviciul cabinet çi registraturã generalã u
http://www.motivation.ro/

58
Evenimente derulate în 2011, în sistemul administratiei penitenciare
Ianuarie
În unitã[ile penitenciare din România au fost organizate activitã[i de bilan[ referitoare la
anul 2010;
Vizite în Penitenciarele Slobozia, Gala[i,
Vaslui, Ìaçi çi Botoçani, efectuate de Mariana
Stan, asistent medical la Penitenciarul Tulcea
çi Ìoan Lucian Moraru, medic çef la
Penitenciarul Oradea - împreunã cu
personalul Unitatea de Ìmplementare a
Proiectelor de Control al Tuberculozei -
Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor
(UÌP-TB ANP), având ca scop: instruirea comisiilor locale pentru Controlul Ìnfectiei
Tuberbuloase (CÌ TB), verificarea implementãrii Planului intern de CÌ TB çi
monitorizarea çi evaluarea sesiunilor de educa[ie pentru prevenirea TB;
La Penitenciarul Bistri[a au fost lansate activitã[ile din cadrul proiectului
"Valorificarea potentialului uman prin promovarea incluziunii sociale çi a participärii
grupurilor vulnerabile - persoane private de libertate - pe piata muncii" - proiect
finan[at din Fondul Social European, prin Programul Opera[ional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Centrul Onisim Bistri[a este aplicantul
acestui proiect, Penitenciarul Bistri[a având calitate de partener, alãturi de
penitenciarele Gherla, Aiud çi Târgu Mureç. Durata proiectului este de trei ani çi are
ca grup [intã 1218 de persoane private de libertate, care vor participa la programe
specifice de motivare, consiliere çi formare profesionalã pentru a-çi dezvolta
competen[ele çi a avea o calificare de bazã. Domeniile în care se vor organiza
cursuri de calificare sunt: bucãtar, zidar, operator calculator, lucrãtor în creçterea
animalelor, frizer, obiectivul urmãrit fiind angajarea a minimum 60 de persoane care
îçi vor încheia perioada de priva[iune.

Serviciul cabinet çi registraturã generalã a editat Broçura de prezentare a activitätii
Administratiei Nationale a Penitenciarelor, în limba românã, limba englezã çi limba
francezã. Prin rolul sãu informativ broçura reprezintã imaginea institu[iei în interiorul çi
în afara grani[elor [ãrii, cu ocazia primirii delega[iilor interne sau strãine çi a

59
deplasãrilor specialiçtilor români în strãinãtate pentru schimburi de experien[ã çi bune
practici;
La Cercul Militar Na[ional din Bucureçti a
avut loc bilan[ul activitã[ilor desfãçurate, pe
tot parcursul anul ui 2010, în cadrul
Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor çi
în unitã[ile subordonate;
La Penitenciarul Codlea, în data de 24.02.2011,
a avut loc sesiunea practicã din cadrul
Seminarului Falprev Februarie 2011 - ,Munca în închisoare¨ coordonatã de lector
Siegfried Löprick directorul Centrului de tineri din Gottingen-Germania. Primãria
Municipiului Braçov çi Penitenciarul Codlea deruleazã, în parteneriat cu Forumul
European pentru Securitate Urbanã, Proiectul Grundtvig ÌÌ ,Instruirea grupurilor
cointeresate în prevenirea recidivei¨- proiect cofinan[at de Comisia Europeanã,
Directoratul General - Educa[ie, Audiovizual çi Culturã;
Finalizarea proiectului Manualul privind structurile asociate pentru mäsuri de
securitate specialä, constrângere çi control precum çi pentru utilizarea mijloacelor çi
tehnicilor de imobilizare - Siguranta a personalului - Vol. I;
Organizarea, de cãtre Penitenciarul Timiçoara, a unui turneu de teatru, în
penitenciarele din Arad, Deva çi Centrul de Reeducare Buziaç, pentru prezentarea
piesei "Afost¨;
Ìnstruirea comisiilor locale pentru Controlul
Ìnfectiei Tuberbuloase (CÌ TB), verificarea
Planului intern de CÌ TB çi monitorizarea
sesiunilor de educa[ie pentru prevenirea TB în
14 unitã[i, de cãtre personalul UÌP-TB ANP
împreunã cu membri ai Comisiei de CÌ TB la
ni v el ul Admi ni s t r a[ i ei Na[ i onal e a
Penitenciarelor - Marius Gherman Leonard,
asistent medical Penitenciarul Deva, Constantin Roman, agent educator
Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, Genoveva Pârvan, asistent social Penitenciarul
Botoçani, Cristian Maxim, agent supraveghetor Penitenciarul Satu Mare, Mihaela
Brojboiu, director medical Penitenciarul Spital Colibaçi, Ìoan Hojda, asistent de
igienã Penitenciarul Spital Dej çi Dorin Mureçan, director general adjunct al
Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor;

60

În data de 16 februarie 2011, 13 de persoane private de libertate de la Penitenciarul
Bistri[a au participarea la Minicampionatul de fotbal în salã destinat persoanelor aflate
în deten[ie.
Martie
Desfãçurarea unor exerci[ii tehnico - tactice în 12 penitenciare din [arã: Poarta Albã,
Ploieçti, Vaslui, Gala[i, Aiud, Bucuresti - Jilava, Ìasi, Giurgiu, Slobozia, Bucuresti -
Rahova, Baia Mare çi Mãrgineni. Aparticipat un efectiv total de 2.109 persoane dintre
care 1.687 func[ionari publici cu statut special din sistemul penitenciar, 224 jandarmi çi
198 studen[i de la Academia de Poli[ie ,Alexandru Ioan Cuza¨ - arma penitenciare;
O del ega[ i e a Admi ni st ra[ i ei
Na[ionale a Penitenciarelor a
participat, în Turcia, la seminarul
organizat de Consiliul de Miniçtri al
Consi l i ul ui Eur opei , i nt i t ul at
,Amel i orer l es condi ti ons de
detention par un monitoring et un
travail normatif efficace¨ (,Sä amelioräm conditiile de detentie printr-o monitorizare çi o
muncä normativä eficientä¨);
În data de 10.03.2011, un grup de masteranzi din Ìtalia, au vizitat Penitenciarul
Oradea;
Campania de recrutare a candida[ilor
pentru agen[i çi ofi[eri de penitenciar
pentru çcoala Na[ionalã de Pregãtire
a Agen[ilor de Penitenciare Târgu
Ocna, Academia de Poli[ie "Alexandru
Ioan Cuza¨ Bucureçti , Academi a
Na[ i onal ã de Ì nf or ma[ i i " Mi hai
Viteazul¨, Ìnstitutul Medicinã Militarã
Bucureçti;
Publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea Ì nr. 181/15.03.2011 a Ordinului
Ministrului Justi[iei nr. 420/C/22.02.2011 privind condi[iile în care persoanele
condamnate pot presta muncã pe bazã de voluntariat;
Ìmplementarea aplica[iei PMSWEB destinatã eviden[ei çi calculãrii pedepselor,
precum çi a drepturilor persoanelor private de libertate. Este o aplica[ie de mare

61
anvergurã, consideratã strategicã pentru sistemul penitenciar, un instrument complex
care automatizeazã toate procesele din activitatea privind custodia persoanelor de
libertate;
Au fost organizate, în Penitenciarele Târgu Jiu, Slobozia, Tichileçti, Timiçoara, Deva,
Satu Mare, Oradea, Gherla çi Spital Colibaçi, conferin[e, filme, sesiuni de postere,
dezbateri çi concursuri dedicate Zilei Mondiale a Tuberculozei, celebratã anual la 24
martie, în amintirea datei la care Robert Koch a descoperit bacilul, în anul 1882;
La Penitenciarul Ploieçti, personalul Serviciului asisten[ã psihosocialã în colaborare
cu reprezentantul coordonator Brian Maguire în cadrul proiectului ,Grundving¨,
finan[at de Comisia Europeanã, intitulat: ,Asense of being Bulinding Self Esteem¨,
a desfãçurat în cadrul atelierului ocupa[ional al penitenciarului, o activitate de
terapie prin picturã, la care a participat un grup de 10 persoane private de libertate
din regim semideschis. Proiectul Grundving se desfãçoarã în parteneriat cu:
Ìrlanda, Ìtalia, Spania, Portugalia çi Norvegia çi cuprinde schimbul de experien[ã pe
segmentul de educa[ie çi asisten[ã psihosocialã;
Persoanele private de libertate din sistemul
penitenciar au marcat luna martie (Märtiçorul
çi Ziua Femeii) prin realizarea de mãr[içoare,
felicitãri, ornamente din hârtie çi sãpun, lucrãri
de picturã, goblen, sculpturã, obiecte de
artizanat çi obiecte decorative realizate în
deten[ie.
Aprilie
Prin decizia directorului general nr. 429/08.04.2011 a fost aprobat Manualul privind
structurile asociate pentru mäsuri de securitate specialä, constrângere çi control
precum çi pentru utilizarea mijloacelor çi tehnicilor de imobilizare - Siguranta
personalului - Vol. 1;
Participarea la Geneva la cea de-a V-a conferin[ã interna[ionalã organizatã de
Comisia Economicã a Na[iunilor Unite pentru Europa (UNECE), privind
Parteneriatului Public Privat (PPP). UNECE a stabilit ca Centrul de Excelen[ã privind
parteneriatul public privat, specific sistemului penitenciar, sã aibã sediul în România;
Derularea procesului de implementare a platformelor e-learning çi procesul de
promovare a ofertei educa[ionale;

62
Crearea portalului de çtiri - info anp.ro, portal
realizat în cadrul Proiectului finan[at prin Fondul
Social European POSDRU 15/6.2/S/1. Acesta a
fost creat în scopul realizãrii unei permanente
i nf ormãri i a f unc[ i onari l or di n si st emul
penitenciar;
Patru specialiçti din cadrul Administra[iei Na[ionale
a Penitenciarelor au participat la Academia de Poli[ie din Olanda la un curs având ca
obiectiv adaptarea la metode specifice de lucru, într-un mediu ostil, astfel încât sã fie
capabili sã asigure cursuri de formare cu personalul de penitenciar irakian. România
participã, alãturi de alte state membre UE, la misiunea Eujust Lex în Ìrak, lansatã sub
egida Politicii europene comune de securitate çi apãrare;
Domnul Robert Gregory Reilly, lector la çcoala Londonezã de Ìgienã çi Medicinã
Tropicalã a vizitat Penitenciarul Rahova, Penitenciarul Spital Jilava, Penitenciarul
Jilava çi sediul ANP. çcoala Londonezã de Ìgienã çi Medicinã Tropicalã desfãçoarã un
studiu privind Tuberculoza Multidrog Rezistentã, în cadrul unui proiect finan[at de
Fondul Global de Luptã împotriva SÌDA, Tuberculozã çi Malarie;
Ìmplementarea proiectului "Peste obstacole cu sperantä çi încredere¨ cofinan[at de
Fondul Social European prin Programul Opera[ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013;
A avut loc vernisajul expozi[iei ¨Luminä din sufletul nostru¨ - icoane çi obiecte
bisericeçti realizate de cãtre persoanele private de libertate custodiate de
Penitenciarul Giurgiu. Expozi[ia a fost organizatã în colaborare cu Episcopia Giurgiului
la sediul Episcopiei;
Consolidarea încrederii mamelor aflate în deten[ie în calitatea lor de pãrinte
organizarea unor sesiuni ale grupurilor de suport prevãzute în coordonatele
proiectului ,Raising a Child through Prison Bars¨;
La Penitenciarul Bacãu a fost desfãçurat un exerci[iu de alarmare la care a participat
un efectiv de 224 func[ionari publici cu statut special din cadrul unitã[ii;

6J
A avut l oc expozi [i a i nti tul atã ,Lumi ni çi
umbre¨ care a prezentat i coane real i zate de
persoanel e pri vate de l i bertate custodi ate
de uni tã[i l e peni tenci are di n regi unea de
vest.
Mai
Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor çi Universitatea de Medicinã çi Farmacie
,Iuliu Hatieganu¨ (UMF) din Cluj-Napoca au încheiat un protocol de colaborare menit sã
consolideze capacitatea institu[ionalã çi performan[a profesionalã a personalului
medical din sistemul penitenciar din România;
Vizita delega[iei oficiale din Repubilca Popularã Chinezã;
În contextul anului 2011 - Anul European al Voluntariatului, Penitenciarul de Minori çi
Tineri Craiova s-a înscris în competi[ia de promovare, la nivel european, a ac[iunilor de
voluntariat, unitatea fiind selec[ionatã ca una din cele douã institu[ii din România
nominalizate pentru promovarea voluntariatului;
Elaborarea Planului cadru de prevenire çi reactie la incidentele ce se pot produce la
sediul institutiilor unde sunt prezentate persoanele private de libertate. Întocmirea
acestui Plan cadru reprezintã un pas al implementãrii Regulamentului privind siguranta
locurilor de detinere din subordinea ANPçi a actelor subsecvente acestuia;
Finalizarea proiectul noii Legi de executare a pedepselor privative de libertate çi a
mäsurilor educative privative de libertate;
Organizarea, pe plan local, a burselor locurilor de muncã pentru persoanele private de
libertate;
La Congresul Ìnterna[ional al Tinerilor Medici çi Studen[ilor la Cluj-Napoca
Penitenciarul Spital Dej a gãzduit workshopul intitulat ,Health Through Walls¨;
La Penitenciarul Bistri[a au fost derulate activitã[i destinate atât personalului unitã[ii,
cât çi persoanelor private de libertate aflate în custodie, cu ocazia aniversãrii, la data de
01 mai 2011, a 20 de ani de la înfiin[area unitã[ii;
Piesa de teatru "Casa Poporului¨ a participat la Festivalul Dramaturgiei Româneçti -
Festivalul European al Spectacolului Timiçoara. Spectacolul a reunit pe scenã atât
persoane private de libertate, custodiate de Penitenciarul Craiova, cât çi actori
profesioniçti, voluntari în acest proiect. Acest eveniment a reprezentat o premierã
na[ionalã, dat fiindfaptul cãacest festival gãzduieçte numai trupe de actori profesioniçti,
fiind pentru prima datã când o trupã de teatru care are în componen[ã persoane private
de libertate a fost invitatã sã participe la sec[iunea ¨Concurs¨ a acestui festival;

64
Personalul UÌP-TB ANP, împreunã cu supervizori ai Programul Na[ional de Control
al Tuberculozei, efectueazã vizite de monitorizare în 17 unitã[i - Tg Jiu, Deva, Arad,
Timiçoara, CR Buziaç, Drobeta Turnu Severin, inclusiv sec[ia Vânjule[, Craiova
PMS, Craiova PMT, Pelendava, Miercurea Ciuc, Tg. Mureç, Bistri[a, P.Sp. Dej, Baia
Mare, Satu Mare çi Oradea. În cadrul Proiectului O2S2Ì3 "Sesiuni de educatie
pentru detinuti¨, au avut loc întâlniri cu educatorii
instrui[i în cadrul proiectului, pentru discutarea
stadiului çi credibilitã[ii indicatorilor çi au fost
monitorizate sesiuni de educa[ie pentru prevenirea
TB, colocviale çi în platforma de e-learning
dedicatã;
Penitenciarul Bacãu a participat în cadrul Metodei
"Biblioteca Vie¨, adaptatã çi implementatã în România de cãtre Asocia[ia A.R.T.
Fusion, ca organiza[ie contact autorizatã de implementatorii metodei Human Library
Organization, la Oneçti;
Un grup de cinci procurori din Fran[a, Germania, Luxemburg, Olanda çi Spania, înso[i[i
de doamna Nicoleta çtefanov - procuror la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de
Casa[ie çi Justi[ie, a efectuat o vizitã de lucru în Penitenciarul Codlea, organizatã în
cadrul unui schimb de experien[ã coordonat de Re[eaua Judiciarã Europeanã de
Formare Profesionalã (EJTN);
A fost semnat parteneriatul între Societatea Românã de Radiodifuziune çi
Penitenciarul Târgçor. Obiectul acordului este participarea persoanelor private de
libertate femei la realizarea proiectului ,Ascultä cinci minute de muzicä clasicä¨.
Proiectul a fost demarat de Societatea Românã de Radiodifuziune, la 1 octombrie
2010, cu scopul de a aduce muzica clasicã mai aproape de poten[ialul ei public, într-un
mod neconven[ional.
Iunie
Ziua personalului din administra[ia
peni tenci arã - Admi ni stra[i a
Na[ionalã a Penitenciarelor a
organizat în data de 28 iunie 2011,
cer emoni a de acor dar e a
distinc[iilor celor mai merituoçi
angaja[i ai sistemului penitenciar;

65
Direc[ia reintegrare socialã a organizat la Teatrul Na[ional Ì. L. Caragiale din Bucureçti
o sesiune de lucru, cu implicarea reprezentan[ilor institu[iilor publice çi organiza[iilor
nonguvernamentale care, în mod constant, çi-au manifestat disponibilitatea de a
sprijini reintegrarea socialã a persoanelor private de libertate;
Finalizarea proiectului Manualul privind structurile asociate pentru mäsuri de securitate
specialä, constrângere çi control, precum çi pentru utilizarea mijloacelor çi tehnicilor de
imobilizare, vol. 2 - Interventia structurilor specializate;
Încheierea unor protocoale de colaborare cu Asocia[ia Filantropicã Medical - Creçtinã
"Christiana" çi Universitatea din Bucureçti;
Întâlnirea expertului Organiza[iei Mondiale a Sãnãtã[ii, domnul dr. Einar Heldal la
sediul Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor çi a dr. Elmira Ìbraim, coordonator al
Programului Na[ional de Control al Tuberculozei cu directorul general adjunct Dorin
Mureçan, directorul direc[iei medicale, dr. Geta Cucu çi coordonatorul UÌP-TBANP, dr.
Lucia Mihilescu. Expertul a cules date despre dimensiunea epidemiometricã a
Tuberculozei Multidrog Rezistente çi organizarea serviciilor medicale din penitenciare;
La Penitenciarul Bacãu a fost marcatã ,Ziua Internationalä de luptä împotriva traficului
çi consumului ilicit de droguri¨, în colaborare cu Agen[ia Na[ionalã Antidrog, prin Centrul
de Prevenire, Evaluare çi Consiliere Antidrog Bacãu prin organizarea unei campanii cu
titlul ¨Etnobotanicele te fac sä îti pierzi drumul! TUALEGI!¨;
La Penitenciarul Codlea a fost organizatã ,Ziua Portilor Deschise¨. Vizitatorii çi
reprezentan[ii mass-media au putut vizita spa[iile de de[inere, capela, cluburile socio-
educative, ateliere de produc[ie, cabinetul medical, cur[ile de plimbare çi alte spa[ii
unde au acces persoanele private de libertate. În clubul unitã[ii au putut fi vizionate
unele dintre obiectele interzise confiscate, dar çi diverse crea[ii artistice realizate de
persoanele custodiate;
La Penitenciarul Gherla a avut loc o dezbatere în cadrul proiectului ,Çcoala Mamelor¨,
derulat de Funda[ia ,Pretuieçte viata¨, cu participarea Andreei Marin-Bãnicã la care au
participat 64 persoane private de libertate - femei.
Iulie
Penitenciarul Bistri[a împreunã cu Asocia[ia ,Argument¨ a organizat o întâlnire între un
grup de poe[i participan[i la Festivalul de poezie çi muzicã de camerã ,Poezia e la
Bistrita¨ çi persoanele private de libertate interesate de lecturã sau scrierea textului. În
cadrul activitã[ii s-a prezentat piesa de teatru ,Pe alocuri¨, jucatã de trupa de teatru a
persoanelor private de libertate, moment urmat de lectura unor crea[ii ale poe[ilor
participan[i;

66
Prin Decizia directorului general al
Ad mi n i s t r a [ i e i Na [ i o n a l e a
Penitenciarelor a fost aprobat sistemul
de creditare privind participarea
persoanelor private de libertate la
activitäti çi programe de educatie,
asistentä psihologicä çi socialä, la
muncä efectuatä în regim de prestäri
servi ci i , act i vi t ät i cu caract er
gospodäresc, activitäti desfäçurate în regie proprie, în caz de calamitate çi pe bazä de
voluntariat, precum çi în situatii de risc;
Organizarea sesiunii de schimb de experien[ã privind activitatea sistemelor
penitenciare din Austria çi România cu tema: Viitorul - destinatie obligatorie;
La Penitenciarul Focçani a avut loc vernisajul de artã plasticã ,Dionisie Gradu 60¨,
organizat la sediul Muzeului Jude[ean ,Çtefan cel Mare¨ Vaslui, unde au participat
nouã persoane private de libertate;
La Penitenciarul Giurgiu a fost organizatã o competi[ia de çah în colaborare cu Direc[ia
pentru Tineret çi Sport Giurgiu, cu ocazia Zilei Mondiale a çahului.
August
La sedi ul çcol i i Na[i onal e de
P r e g ã t i r e a A g e n [ i l o r d e
Penitenciare - Tîrgu Ocna, a avut
loc Festivitatea de absolvire a
promo[iei 2010 - 2011, cu un numãr
de 199 de absolven[i (169 bãie[i çi
30 f et e di n Români a) çi 10
absolven[i din Republica Moldova
(9 bãie[i çi o fatã);
Prin decizia nr. 566/2011 a directorului general al Administra[iei Na[ionale a
Penitenciarelor, a fost aprobat vol. II - Interventia structurilor specializate al
Manualului privind structurile asociate pentru mäsuri de securitate specialä,
constrângere çi control, precum çi pentru utilizarea mijloacelor çi tehnicilor de
imobilizare;

67
La Penitenciarul Ploieçti 17 reprezentan[i ai
Funda[iei ,Pater Noster¨ çi invita[i din |ara
Gal i l or, în col aborare cu personal ul
Ser vi ci ul ui educa[ i e çi asi st en[ ã
psi hosoci al ã au organi zat în curtea
interioarã a penitenciarului un spectacol
muzical intitulat ,Poveçti de viatä¨, la care au
participat aproximativ 300 de persoane
private de libertate din regim semideschis. Piesa a avut drept tematicã combaterea
çi prevenirea consumului de droguri, bucurându-se de un real succes în rândul
persoanelor private de libertate prezente;
În cadrul Conferin[ei Ìnterna[ionale a ,American Correctional Association¨, desfãçuratã
în Orlando, SUA, Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor din România în colaborare
cu Universitatea de Medicinã çi Farmacie ,Iuliu Hatieganu¨ din Cluj-Napoca au sus[inut
o sesiune legatã de sistemul penitenciar din România çi colaborarea cu mediul
universitar medical românesc;
Activitã[ile de controlul Ìnfec[iei Tuberculoase în penitenciare, din cel de-al
patrulea an de implementare a proiectelor Fondului Global, s-a desfãçurat la
Centrul de Pregãtire a Personalului de la Sovata. Au participat membrii Comisiei
de CÌ TB la nivel ANP cu scopul de a elabora un ,Raport de evaluare a activitätilor
de CI TB în penitenciare¨, pe baza Ìnstrumentelor de verificare a Planului intern
de CÌ TB din fiecare unitate, de a definitiva ,Planul operational de supervizare çi
monitorizare a activitätilor de CI TB çi Registrul de risc pentru infectia TB",
elaborate de preçedintele Comisiei;
Persoana privatã de libertate Dumitru
Diaconescu, aflatã în custodia Penitenciarului
Târgu Jiu a demarat lucrãrile la catapeteasma
din castan a capelei din cadrul panitenciarului,
care va dura aproximativ un an pânã când va fi
gata.
Septembrie
O delega[ie din Ìrak, formatã din specialiçti din sistemul penitenciar s-a aflat în
România, într-un stagiu de pregãtire profesionalã, organizat de Administra[ia
Na[ionalã a Penitenciarelor în colaborare cu Consiliul Europei - EUJUSTLEX/ ÌRAK;

68
La çcoala Na[ionalã de Pregãtire a Agen[ilor de Penitenciare s-a desfãçurat concursul
de admitere la care au participat 736 candida[i (555 bãrba[i çi 181 femei);
În data de 24 septembrie 2011, aproximativ 850 persoane private de libertate, dintre
care 66 de minori çi tineri, din unitã[ile penitenciare din [arã, au participat, în calitate de
voluntari, la activitã[i de ecologizare çi igienizare a zonelor limitrofe penitenciarelor, în
cadrul proiectului "Let's do it, Romania!¨;
A fost încheiat, la nivelul sistemului administra[iei penitenciare, un contract al cãrui
obiect îl reprezintã furnizarea de servicii de medicina muncii;
La Penitenciarul Satu Mare a avut loc deschiderea noului sediu al bibliotecii. Biblioteca
a fost inauguratã cu sprijinul Bibliotecii ,Petre Dulfu¨ din Baia Mare çi a Bibliotecii
Jude[ene Satu Mare, institu[ii care au donat fondul de carte, precum çi cu ajutorul
Funda[iei Prison Fellowship Romania, care a sponsorizat materialul lemnos pentru
confec[ionarea rafturilor biblitotecii.
Octombrie
Conferin[a de încheiere a proiectului ,Creçterea çanselor de incluziune socialä a
persoanelor aflate în detentie prin o mai bunä educatie, informarea societätii çi
îmbunätätirea activitätilor în penitenciar¨ - 19 octombrie 2011;
Festivitatea de deschidere a anului çcolar 2011- 2012 la çcoala Na[ionalã de Pregãtire
a Agen[ilor de Penitenciare;
Doi elevi ai çcolii Na[ionale de Administra[ie Penitenciarã din Fran[a (ENAP) au
efectuat un stagiu de practicã la unele institu[ii penitenciare din România;
Coordonatorul UÌP-TB ANP a participat, împreunã cu directorul Direc[iei Medicale,
la Întâlnirea membrilor re[elei ,Health in Prisons Project¨, al Organiza[iei Mondiale a
Sãnãtã[ii çi la Conferin[a Ìnterna[ionalã ,Health in Prison and Throughcare:
Continuity and Provision of Care for People in the Criminal Justice System¨, Abano
Therme, Ìtalia. Obiectivele întâlnirii din 2011 au fost jurisdic[ia, apartenen[a çi
coordonarea serviciilor medicale penitenciare, instruirea personalului çi violen[a.
Subiectele abordate în ceea ce priveçte
instruirea personalului au fost domeniile de
interes - servicii, organizare, prim ajutor, boli
infec[ioase, droguri, sãnãtatea mintalã -
pentru instruirea personalului medical, dar mai
ales a celui nemedical, de execu[ie çi decizie,
din penitenciare çi elaborarea unui document
cadru în acest sens;

69
Penitenciarul Gherla a împlinit 226 de ani de serviciu pentru societate, ocazie cu care
au fost organizate o serie de activitã[i menite sã demonstreze, încã odatã, rolul de
garant al respectãrii drepturilor omului çi de partener social în reintegrarea persoanelor
private de libertate;
Aavut loc recenzarea popula[iei carcerale din custodia penitenciarelor din România;
Trupa de teatru a persoanelor private de libertate din Penitenciarul Ìaçi a prezentat
premiera piesei de teatru ,Tom çi Jerry¨ pe scena Ateneului Tãtãraçi din Ìaçi, sub
directa îndrumare a regizorului Florin Caracala.
Noiembrie
La Penitenciarul Oradea s-a desfãçurat o
etapã din programul ,O zi în penitenciar¨
care a cuprins derularea unor ac[iuni
specifice primirii çi încarcerãrii persoanelor
private de libertate în penitenciar, la care au
participat opt elevi ai Grupului çcolar
George Bari[iu;
Festivalul MultiArt pentru De[inu[i a cuprins, pe parcursul celor patru zile, 7-10
noiembrie 2011, vernisaje de fotografie, filme documentare realizate în spa[iul carceral
de cãtre regizori consacra[i sau de cãtre studen[ii Universitã[ii Na[ionale de Artã
Teatralã çi Cinematograficã ,Ì. L. Caragiale¨ - Bucureçti, filme realizate de persoanele
private de libertate, concert de muzicã alternativã çi spectacole de teatru;
La Penitenciarul Slobozia a avut loc Cupa Junior la tenis de masã, activitate derulatã în
parteneriat cu Asocia[ia ,Din inimä pentru aproapele¨ la care au participat elevii
Grupului çcolar Andrãçeçti;
A avut loc conferin[a na[ionalã de închidere a proiectului ,Îmbunätätirea accesului
tinerilor aflati în penitenciare la programe de formare profesionalä çi integrarea pe
piata muncii pe parcursul çi dupä executarea pedepsei¨, proiect finan[at de Fondul
Social European prin Programul Opera[ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane, implementat în perioada 02.12.2008 - 01.12.2011 de un consor[iu de parteneri
din România çi Austria;
Reluarea vizitelor de monitorizare desfãçurate în cadrul Proiectelor O2S2Ì3 ,Sesiuni
de educatie pentru detinuti¨ çi O2S4Ì3 ,Implementarea Programului National de
Control al Tuberculozei în penitenciare¨, finan[ate de Fondul Global. Au fost vizitate 10
unitã[i - Slobozia, Giurgiu, Mãrgineni, Ploieçti, Târgçor, Tichileçti, Brãila, Tulcea, Poarta
Albã çi Poarta Albã Spital. u

70
Administratia Nationalä a Penitenciarelor
obiective prioritare pentru anul 2012
DirecJia economico - administrativà
Asigurarea resurselor necesare func[ionãrii sistemului penitenciar;
Organizarea çi conducerea contabilitã[ii çi activitã[ii financiare;
Aprobarea, depunerea çi componen[a situa[iilor financiare trimestriale/anuale;
Acordarea drepturilor de naturã salarialã;
Planificarea çi derularea lucrãrilor de repara[ii curente, repara[ii capitale çi investi[ii;
Asigurarea bunurilor/serviciilor stabilite prin programul anual de achizi[ii publice;
Administrarea çi gestionarea patrimoniului;
Creçterea calitã[ii activitã[ii desfãçurate în cadrul gospodãriilor agrozootehnice;
Creçterea calitã[ii activitã[ii de hrãnire a persoanelor private de libertate realizatã în
regie proprie;
Asigurarea articolelor de cazarmament necesar în vederea custodierii persoanelor
private de libertate;
Asigurarea echipamentului stabilit prin lege pentru func[ionarii publici cu statut special
din sistemul penitenciar;
Asigurarea armamentului çi a mijloacelor de imobilizare a persoanelor private de
libertate;
Asigurarea mijloacelor de comunicare pentru buna desfãçurare a activitã[ii din sistemul
penitenciar;
Aprobarea tarifelor de cazare çi masã percepute de centrele de pregãtire profesionalã;
Asigurarea reconstituirii documentelor financiar-contabile în caz de pierdere,
sustragere, distrugere;
Asigurarea calitã[ii activitã[ii desfãçurate de personalul din cadrul Direc[iei economico-
administrative.
DirecJia siguranJa deJinerii çi regim penitenciar
Continuarea dotãrii personalului structurilor asociate pentru mãsuri de securitate
specialã, constrângere çi control çi începerea dotãrii celorlalte persoane din sectorul
operativ;
Ìmplementarea dispozitivelor electronice de supraveghere a persoanelor private de
libertate care desfãçoarã activitã[i în exteriorul locului de de[inere çi care beneficiazã de
permisiunea ieçirii din penitenciar;
Îmbunãtã[irea sistemului de pazã, supraveghere çi acces pentru unitã[ile subordonate
Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor;

71
Continuarea monitorizãrii încheierilor çi sentin[elor pronun[ate de judecãtori delega[i
pentru executarea pedepselor privative de libertate/instan[ele de judecatã, prin care se
constatã încãlcãri ale drepturilor persoanelor private de libertate;
Participarea la implementarea în sistem a aplica[iei de [inere a eviden[ei peti[iilor,
reclama[iilor çi sesizãrilor;
Elaborarea proiectului Ordinului Ministrului Justi[iei aprobarea Ìnstruc[iunilor privind
eviden[a nominalã çi statisticã a persoanelor private de libertate aflate în unitã[ile
subordonate Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor, având în vedere iminen[a intrãrii
în vigoare a noului Cod penal çi a noului Cod de procedurã penalã, çi implicit a noii legii
privind executarea pedepselor;
Pregãtirea çi asigurarea cadrului organiza[ional pentru desfãçurarea alegerilor generale
çi locale;
Ìntensificarea ac[iunilor de sprijin çi îndrumare în unitã[ile subordonate;
Efectuarea demersurilor pentru ocuparea func[iilor libere la nivelul structurilor de
eviden[ã, în mod special a celor de conducere.
DirecJia reintegrare socialà
Evaluarea pilotãrii ,Sistemului de Creditare¨ în cele 10 unitã[i pilot çi extinderea
acestuia, într-o variantã îmbunãtã[itã, la nivelul sistemului penitenciar;
Revizuirea con[inutului ,Culegerii de documente normative privind desfäçurarea
activitätilor çi programelor de educatie çi asistentä psihosocialä în penitenciare¨;
Elaborarea çi promovarea: ,Calendarului tematic al DRS, 2012¨ în vederea
implementãrii la nivelul sistemului penitenciar, a unor module educa[ionale destinate
persoanelor private de libertate cu deficiente de învã[are, a unui program de dezvoltare
a abilitã[ilor de via[ã independentã destinat, în principal, minorilor çi tinerilor, a
proiectelor de activitate, care sã sus[inã organizarea çi desfãçurarea concursurilor
tematice, competi[iilor sportive etc. la nivelul unitã[ilor sistemului penitenciar;
Definitivarea çi promovarea programului de asisten[ã psihologicã specificã destinat
persoanelor private de libertate cu antecedente de consum de alcool;
Organizarea çi sus[inerea Festivalului Multiart pentru De[inu[i - 2012;
Promovarea proiectului Strategiei Na[ionale de Reintegrare Socialã a persoanelor
private de libertate;
Încheiere de noi protocoale de colaborare cu parteneri sociali;
Organizarea unor sesiuni de lucru cu participarea organiza[iilor neguvernamentale,
care desfãçoarã activitã[i în unitã[ile de deten[ie çi elaborarea planurilor comune de
mãsuri, centrate pe facilitarea reintegrãrii persoanelor private de libertate;
Organizarea burselor locale ale locurilor de muncã la nivelul sistemului penitenciar;

72
Derularea de proiecte, în colaborare cu structurile europene, care au ca scop
reintegrarea socialã a persoanelor private de libertate;
Dezvoltarea cursurilor e-learning pentru psihologi, cu participarea unor lectori de la nivel
interna[ional;
Continuarea procesului de dezvoltare a comunitã[ilor terapeutice pentru persoanele
private de libertate cu antecedente de toxicomanie.
DirecJia management resurse umane
Continuarea demersurilor pentru înfiin[area ,Institutului National de Administratie
Penitenciarä¨ prin care sã se asigure profesionalizarea, în sistem integrat propriu, a
ocupa[iei de func[ionar în sistemul administra[iei penitenciare;
Elaborarea çi implementarea unui sistem flexibil de gestiune previzionalã a
personalului;
Revizuirea structurilor organizatorice ale aparatului central çi unitã[ilor penitenciare çi
adaptarea acestora la necesitã[ile sistemului çi cele ale mediului extern, în vederea
creçterii gradului de reac[ie la provocãrile interne çi externe çi apropierea de
standardele europene în domeniu;
Elaborarea çi implementarea unui program anual, transparent, de identificare çi
dezvoltare a capacitã[ilor manageriale a angaja[ilor din sistemul penitenciar, care sã
contribuie la îmbunãtã[irea managementului institu[ional;
Asigurarea suportului pentru activitã[ile educa[ionale desfãurate în institu[iile de
învã[ãmânt care pregãtesc personal pentru sistemul administra[iei penitenciare;
Elaborarea Ghidului carierei func[ionarului public cu statut special din sistemul
administra[iei penitenciare;
Sus[inerea implementãrii proiectului ,Pregätire TIC la standarde europene în sistemul
penitenciar românesc¨;
Înfrã[irea cu çcoli de formare a personalului de penitenciare europene;
Aplicarea unor metode active pentru creçterea numãrului specialiçtilor de resurse
umane din unitã[i implica[i în proiecte specifice domeniului de activitate.
DirecJia tehnologia informaJiei çi comunicaJii
Înlocuirea a 15 % din parcul de tehnicã de calcul a sistemului administra[iei penitenciare,
acesta având o uzurã pronun[atã;
Continuarea procesului de elaborare acte normative care reglementeazã domeniul
ÌT&C, în scopul utilizãrii judicioase a resurselor ÌT&C ale institu[iei çi ob[inerii de
performan[ã maximã a sistemului informatic al institu[iei;Adãugarea de noi module la
aplica[iile informatice integrate din sistemul administra[iei penitenciare, astfel încât sã
atingem un procent de informatizare a proceselor çi fluxurilor informa[ionale din institu[ie
care tinde spre 100 %;

7J
Continuarea procesului de extindere a instrumentelor care administreazã automatizat
componentele domeniului anp.ro çi atât cât priveçte tehnica de calcul cât çi a utilizatorii
înrola[i în acest domeniu;
Dezvoltarea unui nou site al institu[iei, pe o platformã actualã, ca instrument modern de
promovare a sistemului administra[iei penitenciare;
Continuarea dezvoltãrii tehnicilor de virtualizare ÌT moderne, extinzând aceste tehnici
cãtre sta[iile de lucru, ca instrument de folosire judicioasã a resurselor ÌT&C;
Ìmplicarea activã a întregului colectiv în ampla ac[iune de analizã çi dezvoltare a
aplica[iei integrate Resource Management System care va automatiza gestionarea
resursele materiale, financiare çi umane ale întregului sistem judiciar;
Ìmplicarea activã în ac[iunea de construire çi dezvoltare a sistemelor pentru cele douã
centre de date suport aferente aplica[iei RMS, în loca[iile Penitenciar Gherla çi
Penitenciar Rahova.
DirecJia inspecJie penitenciarà
Efectuarea de inspec[ii generale, controale tematice çi inopinate çi solu[ionarea
peti[iilor/sesizãrilor cu exigen[ã, eficien[ã, obiectivitate çi flexibilitate, punându-se
accent pe identificarea cauzelor care au generat deficien[ele constatate, precum çi a
solu[iilor optime de remediere a acestora;
Monitorizarea stadiului implementãrii mãsurilor stabilite de unitã[ile inspectate/verificate
în vederea remedierii deficien[elor constatate.
DirecJia contencios çi elaborare acte normative
Propunerea, pentru aprobarea conducerii, a Regulamentului de organizare çi
func[ionare a unitã[ilor penitenciare, regulament care sã fie implementat în fiecare
unitate penitenciarã;
Elaborarea Regulamentului de Ordine Ìnterioarã al Administra[iei Na[ionale a
Penitenciarelor;
Asigurarea asisten[ei çi a reprezentãrii juridice în litigiile în care Administra[ia Na[ionalã
a Penitenciarelor sau/çi unitã[ile subordonate sunt parte.
DirecJia prevenirea criminalitàJii çi terorismului
Creçterea gradului de opera[ionalizare al Compartimentului studii çi programe
preventive;
Ìntensificarea colaborãrii cu celelalte institu[ii na[ionale cu atribu[ii în domeniul apãrãrii,
ordinii publice çi securitã[ii na[ionale.
Serviciul informaJii clasificate
Completarea cadrului normativ çi procedural intern pe linia protec[iei informa[iilor
clasificate;

74
Ìmplementarea çi dezvoltarea în continuare a culturii de securitate în cadrul sistemului
penitenciar;
Evaluarea informa[iilor clasificate de[inute de Administra[ia Na[ionalã a Penitenciarelor
çi unitã[ile subordonate, precum çi efectuarea activitã[ilor specifice de declasificare /
reevaluare a clasei sau nivelului de clasificare;
Ìmplementarea unui control strict al fluxului informa[iilor clasificate din cadrul sistemului
penitenciar în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Serviciul psihologia personalului
Elaborarea çi aplicarea unor programe psihologice pentru persoanele cu func[ii de
conducere çi de execu[ie care sã vizeze îmbunãtã[irea abilitã[ilor acestora de
comunicare asertivã, de gestionare a conflictelor, de automotivare çi motivare a
celorlal[i;
Realizarea unui studiu la nivelul sistemului penitenciar românesc referitor la impactul
mediului penitenciar asupra vie[ii profesionale çi personale a angaja[ilor;
Îmbunãtã[irea metodologiei de selec[ie çi evaluare psihologicã;
Perfec[ionarea pregãtirii profesionale a psihologilor de personal în domeniul psihologiei
clinice çi psihologiei muncii.
Serviciul cabinet çi registraturà generalà
Ìmplementarea aplica[iei RMS în ceea ce priveçte componenta de gestionare a fluxului
documentelor, la nivelul sistemului penitenciar;
Consolidarea cadrului organizatorico-func[ional al activitã[ii de secretariat çi arhivã la
nivelul unitã[ilor subordonate prind asigurarea stabilitã[ii pe post a personalului cu
atribu[ii în prelucrarea arhivisticã a documentelor;
Editarea edi[iei a ÌÌ-a a Broçurii de prezentare a activitã[ii Administra[iei Na[ionale a
Penitenciarelor, în limbile românã, englezã çi francezã.
Serviciul cooperare çi programe
Accesarea a trei proiecte finan[ate în cadrul Mecanismului Norvegian;
Ìmplementarea în bune condi[ii a proiectelor europene aflate în derulare.
Unitatea de Implementare a Proiectelor de Control al Tuberculozei de pe lângà
AdministraJia NaJionalà a Penitenciarelor (UIP-TBANP)
Proiect O2S2I3 ,Sesiuni de educatie pentru detinuti"
Ìmplementare modul 5 ,Tuberculoza Multidrog Rezistentä¨ çi modul 6 ,Tuberculoza çi
HIV¨, în platforma de eLearning pentru prevenirea TBîn penitenciare;
Efectuare ,Studiu Cunoçtinte, Atitudini çi Practici¨ pentru evaluarea progresului
înregistrat în rândul persoanelor private de libertate, ca urmare a sesiunilor de educa[ie
pentru prevenirea TB;

75
Educare 14272 persoane private de libertate prin sesiuni colocviale çi în platforma de
eLearning pentru prevenirea TB;
Efectuare vizite de monitorizare a sesiunilor de educa[ie în 46 penitenciare;
Proiect O2S4I3 ,Implementarea Programului National de Control al Tuberculozei în
penitenciare"
valuare implementare Program Na[ional de Control al Tuberculozei în penitenciare de
cãtre exper[i independen[i çi specialiçti din sistemul penitenciar;
Elaborare proiect de Program Na[ional de Control al Tuberculozei în Penitenciare;
Consultare çi colectare amendamente pentru de Program Na[ional de Control al
Tuberculozei în Penitenciare;
Elaborare Program Na[ional de Control al Tuberculozei în Penitenciare;
Revizuire Manual Standard de Proceduri pentru Controlul Ìnfec[iei Tuberculoase în
penitenciare;
Consultare çi colectare amendamente pentru proiectul de Manual Standard de
Proceduri pentru Controlul Ìnfec[iei Tuberculoase în Penitenciare revizuit;
Elaborare Manual Standard de Proceduri pentru Controlul Ìnfec[iei Tuberculoase în
Penitenciare revizuit;
fectuare vizite de supervizare a implementãrii Programului Na[ional de Control al
Tuberculozei în penitenciare în 44 unitã[i;
Traducerea Programului Na[ional de Control al Tuberculozei în limba englezã;
valuare activitã[i de educa[ie pentru prevenirea tuberculozei în penitenciare de cãtre
educatorii instrui[i în cel de-al cincilea an de implementare a proiectelor Fondului Global;
Evaluare activitã[i de educa[ie pentru prevenirea tuberculozei în penitenciare de cãtre
exper[i independen[i çi specialiçti din sistemul penitenciar;
Ìnstruire 440 cadre în Controlul Ìnfec[iei Tuberculoase;
Organizare conferin[ã pentru diseminarea politicii de control al tuberculozei în rândul
personalului de decizie din sistemul penitenciar.
Biroul relaJii publice çi mass-media
Eficientizarea activitã[ii de comunicare internã çi externã - asigurarea prezentãrii unei
imagini obiective a sistemului administra[iei penitenciare;
Consolidarea comunicãrii cu partenerii din societatea civilã (mass-media, institu[ii
publice, ONG-uri);
Promovarea pe plan extern a activitã[ilor derulate în sistemul administra[iei
penitenciare;
Dezvoltarea structurii centrale a Biroului rela[ii publice çi mass-media çi perfec[ionarea
purtãtorilor de cuvânt din unitã[ile penitenciare.

76
Compartimentului protecJia muncii
Reducerea numãrului de accidente de muncã çi îmbolnãviri profesionale;
Asigurarea celor mai bune condi[ii de muncã pentru angaja[ii sistemului.
Compartiment managementul situaJiilor de urgenJà
Organizarea, la nivel centralizat, a unei convocãri de specialitate pentru responsabilii
MSUdin unitã[ile subordonate Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor;
Semnarea protocoalelor de colaborare la nivelul unitã[ilor penitenciare cu
Ìnspectoratele Jude[ene pentru Situa[ii de Urgen[ã pentru eficientizarea activitã[ilor de
interes operativ reciproc, cu referire la desfãçurarea în comun a exerci[iilor çi a
interven[iei în caz de incendiu;
Aplicarea unitarã a legisla[iei în domeniul situa[iilor de urgen[ã prin elaborarea de
mãsuri aplicabile la nivelul tuturor unitã[ilor subordonate Administra[iei Na[ionale a
Penitenciarelor;
Specializarea tuturor responsabililor MSU pe linia apãrãrii împotriva incendiilor çi de
protec[ie civilã prin cursuri de formare în unitã[i abilitate în condi[iile legii.
Compartimentul organizare-mobilizare
Definitivarea procesului de reorganizare, în colaborare cu celelalte direc[ii de
specialitate implicate çi astfel elaborarea definitivã a organigramelor çi a statelor de
organizare;
Organizarea unei çedin[e de lucru, cu specialiçtii din structurile de mobilizare ale
Administra[iei Na[ionale a Penitenciarelor çi unitã[ilor subordonate, la care sã fie invita[i
çi specialiçti din cadrul Direc[iei Generale Management Opera[ional;
Actualizarea anexelor Planului de mobilizare a economiei na[ionale în colaborare cu
celelalte structuri de resort;
Actualizarea documentelor operative çi a bazei legale specifice, pe linie de mobilizare,
la nivelul aparatului central;
Elaborarea, promovarea çi operarea, pe baza propunerilor direc[iilor de specialitate çi a
conducerii unitã[ilor penitenciar, a modificãrilor în statele de organizare, cu stricta
respectare a prevederilor legale specifice.
Printre obiectivele comune mai multor structuri din cadrul AdministraJiei
NaJionale a Penitenciarelor, se numàrà:
Sus[inerea implementãrii sistemului informatic de gestiune a resurselor din proiectul
,Implementation of a comprehensive Resources Management System (RMS) for the
Judicial Sector¨ în particular modulul HR&Pay;
Organizarea Conferin[ei regionale ÌCPA;
Participarea, alãturi de alte state membre UE, la misiunile Eujust - Lex Ìrak. u
AdministraJia NaJionalà a Penitenciarelor
România, Bucureçti, Str. Maria Ghiculeasa, nr. 47, sector 2
www.anp-just.ro