You are on page 1of 32

CAPITOLUL

Repetoare de tensiune
(pe emitor ]i pe surs`)
V
alim
R
E
V
in
V
out
+
-
+
-
0
0
+
Introducere 88
10.1. Repetorul pe emitor (amplificatorul cu colector comun) 90
10.2. Repetorul pe surs` (amplificatorul cu dren` comun`) 104
10.1. Repetorul pe emitor (amplificatorul cu colector comun) 90
1.A. Analiza cu un model al tranzistorului foarte simplificat 90
1.B. O analiz` mai exact`: modelul cu r
e
95
1.C. Polarizarea repetorului pe emitor 98
1.D. Cuplarea capacitiv` a sarcinii 101
1.E. Proiectarea unui repetor pe emitor 103
10.2. Repetorul pe surs` (amplificatorul cu dren` comun`) 104
Problem` rezolvat` 109, probleme propuse 113
Lucrare experimental` 116
88 Electronic` - Manualul studentului
Introducere
{n multe c`r\i, atunci c[nd se discut` familia caracteristicilor de ie]ire, regimul activ normal al
tranzistorului bipolar este prezentat ca fiind "liniar", deoarece la varia\ii egale ale parametrului I
B
(curentul
bazei) caracteristica este aproximativ translatat` cu aceea]i valoare AI
C
. Aceast` liniaritate este consecin\a
rela\iei I I
C B
= | , unde | r`m[ne aproape constant. Cu toate acestea, [n imensa majoritate a aplica\iilor
informa\ia de la intrare, care trebuie prelucrat`, nu este curentul bazei ci tensiunea baz`-emitor. Din acest
motiv, esen\ial` este dependen\a I I e
C s
V V
BE T
= , care este foarte neliniar`. Tranzistoarele bipolare sunt
elemente de circuit neliniare ]i, [n consecin\`,
circuitele cu tranzistoare bipolare sunt circuite neliniare.
Acela]i lucru se [nt[mpl` ]i pentru tranzistoarele cu efect de c[mp, la care curentul de dren` depinde p`tratic
de tensiunea de comand`. Totu]i, pentru varia\ii mici [n jurul punctului de func\ionare (regimului de
repaus), circuitele cu tranzistoare se comport` aproximativ liniar. C[t de mici trebuie s` fie aceste varia\ii
depinde de structura circuitului ]i de gradul nostru de exigen\`.
Dac` un circuit liniar este excitat sinusoidal [ncep[nd de la un anumit moment, dup` stingerea
regimului tranzitoriu se stabile]te un regim sinusoidal
sta\ionar (permanent) [n care toate poten\ialele ]i to\i
curen\ii evolueaz` sinusoidal, cu frecven\a de excita\ie,
dar cu amplitudini ]i faze diferite. {n Fig. 10.1 au fost
reprezentate evolu\iile [n timp ale tensiunii de intrare
(excita\ia) ]i tensiunii de ie]ire, ob\inute [ntr-un
experiment de acest tip.
Amplificarea complex` se define]te pentru regimul
sinusoidal permanent; ea are modulul egal cu raportul
amplitudinilor de la ie]ire ]i intrare ]i argumentul egal cu
defazajul ie]irii fa\` de intrare; [n general, amplificarea
depinde de frecven\`.
{ntodeauna, [ns`, trebuie s` avem grij` s` nu lu`m
[n considera\ie la calculul amplific`rilor ]i impedan\elor
dec[t varia\iile m`surate de la regimul de repaus ]i s` nu
[mp`r\im niciodat` una la cealalt` tensiunile sau
intensit`\ile de repaus.
Vom nota, de aici [nainte, amplitudinea sinusoidei
de regim permanent cu liter` mic`
v V
out out
= A
; (10.1)
de multe ori, pentru a nu mai complica nota\ia, vom [n\elege prin v
out
fie amplitudinea v[rf la v[rf, fie
tensiunea efectiv`, deoarece aceste m`rimi sunt propor\ionale cu amplitudinea. Trebuie s` avem gri`, [ns`, s`
specific`m [ntodeauna semnifica\ia utilizat`.
Cu oricare dintre semnifica\iile de mai sus, modulul amplific`rii are aceea]i expresie
timpul
V
out
regim regim sinusoidal
permanent
A =
AV
out
V
in
A
AV
out
2
timpul
V
in
V
in
A 2
tranzitoriu
Fig. 10.1. Amplificarea se define]te
pentru regimul siusoidal permanent.
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 89
A
v
v
out
in
=
. (10.2)
C[nd amplificarea este real`, sinusoidele de la intrare ]i ie]ire sunt fie [n faz`, fie [n antifaz`.
Dac` sinusoida de la ie]ire este [n faz` cu cea de la intrare, amplificarea este real` ]i pozitiv` iar dac`
cele dou` sinusoide sunt [n antifaz` amplificarea este real` ]i negativ`.
Putem extinde defini\ia amplific`rii ]i pentru frecven\a zero
(curent continuu): producem o varia\ie treapt` de [n`l\ime AV
in
la
intrare ]i a]tept`m p[n` c[nd nivelul de la ie]ire se sta\ionarizeaz`
devenind practic constant, ca [n Fig. 10.2. M`sur`m atunci varia\ia
AV
out
]i calcul`m amplificarea de tensiune la frecven\a zero (numit` ]i
amplificare la curent continuu)
A
V
V
v
v
DC
out
in
out
in
= =
A
A
; (10.3)
Amplificarea la curent continuu nu este raportul dintre tensiunile
de curent continuu (de repaus) ci raportul varia\iilor cuasistatice ale
acestora; amplificarea la curent continuu este obligatoriu un num`r
real, pozitiv sau negativ.
Noi ne vom ocupa numai de semnale de joas` frecven\`, la care
putem s` neglij`m timpul de r`spuns al tranzistoarelor; acestea vor fi considerate ca dispozitive f`r`
memorie. {n consecin\`, toate poten\ialele ]i curen\ii lor vor evolua [n faz` (sau antifaz`) ]i amplific`rile pe
care le vom calcula vor fi pur reale. C[nd acestea vor fi negative, vom numi circuitele "inversoare", deoarece
sensurile varia\iilor de la ie]ire ]i intrare sunt [n opozi\ie. Amplific`rile calculate vor fi, deci, amplific`ri la
frecven\e mici.
A]a cum spuneam mai sus, pentru calculul acestora va trebui s` consider`m varia\ii ale punctului
static; din aceast` cauz`,
[n calculul amplific`rii vor interveni rezisten\ele ]i transconductantele dinamice, calculate [n jurul
punctului de func\ionare.
{n acest capitol ne vom ocupa de ni]te circuite care au amplificarea de tensiune subunitar` dar foarte
apropiat` de valoarea 1. Astfel, varia\iile tensiunii de intrare se reg`sesc, aproape identic, la ie]ire. Din acest
motiv, ele sunt numite repetoare de tensiune.
timpul
timpul
V
in
V
in
A
V
out
A
V
out
A =
V
out
A
V
in
A
DC
Fig. 10.2. Defini\ia amplific`rii la
curent continuu.
90 Electronic` - Manualul studentului
10.1. Repetorul pe emitor (amplificatorul cu colector comun)
1.A. Analiza cu un model al tranzistorului foarte simplificat
S` analiz`m comportarea circuitului din Fig. 10.3 la
modificarea poten\ialului bazei, considerat ca tensiune de
intrare. Tensiunea de ie]ire este definit` [ntre emitor ]i mas`,
fiind egal` cu poten\ialul emitorului. Vom utiliza, pentru
[nceput, un model extrem de simplu pentru tranzistor. }tim c` [n
regiunea activ` tensiunea baz`-emitor are o valoare de
aproximativ 0.6 V = 600 mV ]i variaz` pu\in [n jurul acesteia:
pentru o varia\ie cu un factor de doi a curentului de colector,
AV
BE
~18 mV. Vom considera, din acest motiv, tensiunea
baz`-emitor perfect constant`
AV
BE
= 0
. (10.4)
{n aceste condi\ii,
poten\ialul emitorului sufer` varia\ii absolut identice cu acelea ale tensiunii de intrare,
A A A A V V V V
E B BE B
= = .
{n consecin\`, amplificarea de tensiune are exact valoarea 1
A
V
V
E
B
= =
A
A
1
, (10.5)
circuitul din Fig. 10.3 fiind numit repetor pe emitor (emitter follower [n englez`). Semnalul de intrare se
aplic` [n baza tranzistorului, cel de ie]ire se ob\ine [n emitor iar colectorul r`m[ne la poten\ial constant.
Pentru varia\ii, este ca ]i cum colectorul ar fi legat la mas` (el chiar este legat la mas` [n alternativ, prin
condensatorul de filtrare de valoare foarte mare al sursei de alimentare). Din acest motiv, circuitul mai este
cunoscut ]i sub numele academic de amplificator cu colectorul comun.
Observa\ie: {n Fig. 10.3 am notat tensiunea de alimentare, ca ]i [n capitolele anterioare, cu V
alim
.
Acest manual fiind unul introductiv, am preferat s` facem acest lucru pentru a reduce la minimum riscul unor
confuzii. {n schemele profesionale, tensiunea de alimentare pozitiv` a circuitelor ce con\in tranzistoare
bipolare este notat` cu +V
CC
. Sunt dou` aspecte implicate [n aceast` conven\ie. {n primul r[nd,
dublarea indicelui unei tensiuni este rezervat` exclusiv tensiunilor de alimentare.; at[t pentru litera V c[t ]i
pentru indici se folosesc majuscule deoarece tensiunea este continu`.
{n al doilea r[nd, pentru circuitele cu tranzistoare bipolare, tensiunea pozitiv` are indicele "CC" pentru c` cele
mai utilizate tranzistoare sunt cele de tip npn, la care colectorul este legat` spre alimentarea pozitiv`.
Tensiunea pozitiv` se noteaz` cu +V
CC
chiar ]i [n cazul [n care circuitul nu con\ine dec[t tranzistoare de tip
V
alim
R
E
V
in
V
out
+
-
V
B
+
-
V
E
0
0
+
-
V
BE
+
Fig. 10.3. Repetorul pe emitor.
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 91
pnp, care au emitoarele legate spre alimentarea pozitiv`. Pentru simetria nota\iei, dac` circuitul are ]i o
alimentare negativ` fa\` de mas`, tensiunea ei este notat` cu V
EE
.
C[t de mare poate fi evolu\ia poten\ialului de intrare ?
De]i varia\iile lor sunt identice (cu
modelul nostru foarte simplificat), poten\ialele
emitorului ]i bazei nu sunt egale, poten\ialul
emitorului fiind [ntodeauna cu
V
BE
= ~ const. 0.6 V mai cobor[t dec[t cel al
bazei (Fig. 10.4). Dar la V
E
= 0, conform legii
lui Ohm, I I
C E
~ = 0 ]i tranzistorul se
blocheaz`. Din acest motiv,
dac` dorim ca repetorul s` func\ioneze,
poten\ialul de intrare nu trebuie s` coboare p[n`
la 0.6 V.
Pe de alt` parte, colectorul este men\inut la poten\ialul aliment`rii. Pentru ca jonc\iunea baz`-colector
s` nu fie deschis` (adic` tranzistorul s` nu ajung` [n satura\ie)
poten\ialul de intrare nu trebuie s` dep`]easc` tensiunea de alimentare.
La ce ne poate folosi un etaj care nu amplific`
Putem s` ne [ntreb`m, pe bun` dreptate, la ce poate servi un etaj care doar repet` varia\iile de tensiune
de la intrare. Dac` toate sursele al c`ror semnal de tensiune trebuie prelucrat ar fi surse ideale de tensiune
(cu rezisten\` intern` nul`), repetorul ar fi cu totul inutil. Realitatea este, [ns`, cu totul alta. S` presupunem c`
dorim s` m`sur`m u]oara modificare a temperaturii provocat` de procesul repetat de inspira\ie-expira\ie, cu
ajutorul uui termistor cu rezisten\a de 20 kO (Fig. 10.5 a); alegem curentul I
0
=1 mA ]i, cum la o varia\ie
de 0.1
o
C rezisten\a termistorului se modific` cu aproximativ 0.4 %, vom ob\ine ni]te varia\ii de tensiune
AV
g
de ordinul a 100 mV. Aceasta este tensiunea disponibil` [n gol, f`r` s` fi legat vreo sarcin`.
I
0
= const.
20 k
(sufera mici
variatii in timp)
sarcina
2 k
sarcina
2 k
20 k
+
-
20 k
I
B
Z
in B
+
-
a) b) c)
AV
g
AV
g
V
B
A
A
R
E
2 k
V
E
A
out
I
E
A
V
alim
A = 0
Fig. 10.5. Sursa de semnal ]i sarcina (a) cuplate direct (b) ]i prin intermediul repetorului pe emitor (c).
Cupl`m aparatul de m`sur` prin intermediul unui condensator de valoare mare, care s` aib` reactan\a
mic` la frecven\a la care lucr`m (unul de 4700 F are 34 O la 1 Hz), echival`m Thevenin "generatorul de
V
alim
V
alim
0
0.6 V
tranzistor blocat
tranzistor
saturat
V
in
V
out
+0.6 V
Fig. 10.4. Evolu\ia poten\ialelor de intrare ]i de ie]ire.
92 Electronic` - Manualul studentului
semnal" ]i ajungem la circuitul din desenul b). Din p`cate, aparatul cu care putem m`sura tensiuni are
rezisten\a intern` de numai 2kO . Din aceast` cauz`, pe sarcina reprezentat` de aparatul de m`sur` va ap`rea
o tensiune care este numai 2 22 9 ~ % din semnalul de tensiune AV
g
disponibil [n gol. Rezultatul este c`,,
tocmai am mic]orat de peste zece ori semnalul util.
Ce se [nt[mpl` dac` [ntre sursa de semnal ]i sarcin` intercal`m un etaj repetor, ca [n Fig. 10.4 c) ? Va
trebui s` echival`m dipolul reprezentat de tranzistor, accesibil la bornele de intrare baz` ]i mas`, cu o
impedan\`, numit` impedan\a de intrare [n baza tranzistorului, Z
in B
. Deoarece dipolul considerat este un
circuit f`r` memorie, aceast` impedan\` este una pur real` (o rezisten\` dinamic`). Pentru calculul ei
consider`m o varia\ie AV
B
pozitiv` a tensiunii de intrare. Varia\iile de tensiune la intrare ]i ie]ire sunt egale,
A A V V
B E
= , dar curen\ii de baz` ]i cel de emitor nu sunt egali, tranzistorul trimi\ind prin rezisten\a de
sarcin` din emitor un curent de | | + ~ 1 mai mare dec[t cel de baz`. Din aceast` cauz`, avem impedan\a de
intrare [n baza tranzistorului
Z
V
I
V
I
R
in B
B
B
E
E
E
= ~ =
A
A
A
A |
| ; (10.6)
rezisten\a de sarcin` cuplat` [n emitor apare v`zut` dinspre baz` ca fiind de | ori mai mare.
Astfel, aparatul de m`sur` cu rezisten\a de 2kO este v`zut acum de sursa de semnal ca av[nd o
rezisten\` de | ori mai mare. Cu un factor | de 100, impedan\a de intrare [n baz` este de 200 kO, de zece
ori mai mare dec[t a sursei de semnal. {n consecin\`, la intrarea repetorului (]i, deci, ]i pe sarcin`) ajunge
acum 200 220 91 ~ % din valoarea semnalului disponibil [n gol.
Impedan\a de intrare este o m`rime cheie atunci c[nd cupl`m un amplificator la o surs` de semnal.
Pentru ca tensiunea ob\inut` s` fie practic aceea de mers [n gol
impedan\a de intrare a amplificatorului trebuie s` fie mult mai mare dec[t aceea a sursei de semnal; aici []i
dovede]te utilitatea repetorul pe emitor care face ca rezisten\a de sarcin` cuplat` [n emitor s` par` de | ori
mai mare.
Vom vedea c`, de cele mai multe ori, asigurarea
regimului de repaus al tranzistorului (polarizarea sa) necesit`
conectarea [n baza tranzistorului a unui divizor rezistiv, ca [n
Fig. 10.6. {n acest caz, impedan\a de intrare a amplificatorului,
Z
in
, nu mai este egal` cu impedan\a de intrare [n baza
tranzistorului Z
in B
, deoarece sursa de semnal trebuie s`
furnizeze ]i curentul prin cele dou` rezistoare. La defini\ia
ambelor impedan\e intr` aceea]i varia\ie de tensiune dar
varia\iile de curent sunt diferite. Pentru a face distinc\ie [ntre
aceste impedan\e, se utilizeaz` simbolurile cu s`geat` desenate
[n figur`; s`geata este l[ng` ramura al c`rui curent intr` [n
defini\ia impedan\ei iar sensul ei este dinspre generatorul de
semnal care provoac` varia\ia curentului. {n jargon se spune c`
aceasta este impedan\a "v`zut` privind [n sensul s`ge\ii". Astfel, Z
in
este impedan\a v`zut` de generator
privind [nspre amplificator iar Z
in B
este impedan\a v`zut` privind [nspre baza tranzistorului.
R
E
V
out
Z
in B
~
Z
in
R
B1
R
B2
10 k
V
alim
A = 0
I
in
A
B
I A
I
2
A
I
1
A
V
in
A
Fig. 10.6. Defini\ia impedan\ei de intrare.
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 93
i
e
Z
out E
~
sarcina
v
e
v
e
i
e
gol
rezistenta sarcinii
scade
o
tg o
= Z
out E
b)
c)
R
E
V
out
Z
out E
+
-
R
B
a)
I
B
A
V
B
A
I
E
A
V
E
A
V
alim
A = 0
A
V
g
A
v
e
=
i
e
=
v
e gol
0
0
Fig. 10.7. Calculul impedan\ei de ie]ire.
Am v`zut c` impedan\a de intrare [n baza tranzistorului este mare, fiind de | ori rezisten\a cuplat` [n
emitor. Dar aceasta nu este singura calitate a repetorului pe emitor. S` leg`m [n baz` o surs` de semnal cu
impedan\a echivalent` R
B
(Fig. 10.7 a) ]i s` ne punem acum o cu totul alt` [ntrebare: ce se [nt[mpl` cu
tensiunea de ie]ire dac` modific`m valoarea rezisten\ei de sarcin` ? La ie]ire, amplificatorul poate fi
echivalat Thevenin printr-o surs` ideal` de tensiune [n serie cu o impedan\`, ca [n desenul b) al figurii.
Aceasta este impedan\a de ie]ire a amplificatorului. Semnifica\ia ei fizic` reiese clar din Fig. 10.7 c) unde
am reprezentat amplitudinea semnalului variabil de la ie]ire [n func\ie de curentul variabil absorbit de
sarcin`.
Impedan\a de ie]ire ne spune cum scade amplitudinea tensiunii semnalului alternativ de la ie]irea
amplificatorului atunci c[nd sarcina se modific` ]i absoarbe un curent alternativ mai mare; dac` impedan\a de
ie]ire ar fi zero tensiunea de ie]ire ar fi insensibil` la modificarea sarcinii.
C[nd am discutat teoremele Thevenin ]i Norton
pentru curent continuu, am spus c` rezisten\a intern` poate
fi m`surat` ]i printr-un altfel de experiment: pasivizarea
sursei interne (sursa de tensiune trece [ntr-un scurtcircuit iar
cea de curent se transfom` [ntr-un circuit [ntrerupt) ]i
aplicarea din exterior a unei excita\ii. Acest lucru r`m[ne
valabil ]i la curent alternativ, impedan\a Z
out E
put[nd fi
definit` ]i m`surat` ca [n Fig. 10.8. Se vede clar c`
impedan\a Z
out E
este de fapt impedan\a v`zut` privind
[nspre emitor, cu condi\ia ca generatorul de semnal de la
intrarea circuitului s` fie pus la tensiune nul`, impedan\a lui
proprie r`m[n[nd [n circuitul de intrare. Din acest motiv,
simbolizarea pe scheme a impedan\elor de ie]ire se face cu
s`geat` [nspre amplificator.
Acum putem calcula valoarea impedan\ei Z
out E
prin
R
E
R
B
I
B
A
V
B
A
I
E
A
V
E
A
V
alim
A = 0
+
-
V A
v
e
=
i
e
=
Z
out E
=
V
E
A
I
E
A
-
Z
out E
Fig. 10.8. Calculul impedan\ei de ie]ire din
emitorul tranzistorului.
94 Electronic` - Manualul studentului
Z
V
I
out E
E
E
=

A
A
. (10.7)
{ncerc`m s` exprim`m m`rimile din relatia precedent` prin m`rimi de la intrare; varia\iile de tensiune sunt
identice iar curentul de emitor este de aproximativ | ori mai mare dec[t curentul din baz`. Pe de alt` parte
A A I V R
B B B
= ( ) 0 , a]a c` [n final
Z
V
I
R
out E
B
B
B
=

=
A
A | |
; (10.8)
impedan\a de ie]ire v`zut` [nspre emitor este de | ori mai mic` dec[t impedan\a legat` [ntre baz` ]i mas`.
{n cazul ideal [n care generatorul de semnal cuplat [n baz` ar avea impedan\a intern` nul`, ]i impedan\a de
ie]ire a repetorului ar fi nul`.
a)
1 k
10 k
~
generator
de semnal
1V
-Un volt, exact tensiunea
pe care o doream !
1 k
10 k
~
1V
- Pentru 1 mA imi trebuie 10 V !
2.
- Numai 0.1 mA ? Dl. Ohm
spunea c` am nevoie de 1 mA ...
1.
- 1 V este [ntreaga tensiune,
trebuie s-o [mp`r\i\i [ntre voi...
3.
1V
10 k
~
100 k
Z
in
1 k
100 O
~
Z
out
1V
- Ce mult ]i-a redus preten\iile !
repetor pe
emitor
in
out
repetor pe
emitor
-A]a da generator de semnal !
b)
c)
Fig. 10.9 Repetorul pe emitor rezolv` neadaptarea de impedan\` [ntre generatorul de semnal ]i sarcin`.
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 95
Repetorul pe emitor func\ioneaz`, astfel, ca o lentil` fermecat`
[ntre dou` lumi: rezisten\a legat` la ie]ire [ntre emitor ]i mas` se vede de
la intrare m`rit` de | ori, iar rezisten\a legat` la intrare [ntre baz` ]i
mas` se vede de la ie]ire mic]orat` de | ori. Principala aplica\ie a
repetorului pe emitor este adaptarea de impedan\e [ntre sursa de semnal
]i sarcin`, a]a cum se vede [n Fig. 10.9. Un circuit cu aceast` func\ie este
numit ]i circuit "de separa\ie" (buffer [n limba englez`), deoarece
amplitudinea la bornele sursei de semnal nu mai este influen\at` de
m`rimea rezisten\ei de sarcin`.
Observa\ie: Am v`zut [n capitolul anterior c` adaptarea de
impedan\` poate fi realizat` ]i cu ajutorul unui transformator; aceast`
solu\ie este utilizat` ast`zi numai [n radiofrecven\`, la joas` frecven\`
prefer[ndu-se adaptarea cu tranzistoare.
Impedan\a Z
out E
este impedan\a v`zut` privind [nspre emitor; aceasta este impedan\a de ie]ire
sesizat` de rezisten\a R
E
dac` nu este cuplat` alt` sarcin` [n emitor. C[nd utiliz`m o sarcin` extern`, aceasta
vede [n afara impedan\ei Z
out E
a tranzistorului ]i rezisten\a R
E
legat` [n paralel, ca [n Fig. 10.10 .
Z Z R
out out E E
= in paralel cu (10.8)
Observa\ie: Impedan\a de intrare ]i impedan\a de ie]ire ale unui amplificator sunt, de fapt, m`rimi
definite identic: sunt inmitan\ele [n nodul de intrare ]i respectiv ie]ire. Diferen\a de semnificatie este una
pragmatic`, la intrare amplificatorul se vede ca un circuit pasiv (care nu con\ine surse de semnal alternativ),
pe c[nd la ie]ire amplificatorul se comport` activ fa\` de rezisten\a de sarcin`, ap`r[nd pentru aceasta ca un
generator de semnal.
1.B. O analiz` mai exact`: modelul cu r
e
Am considerat p[n` acum c` tensiunea baz`-emitor r`m[ne riguros constant`; ]tim c` acest lucru nu
este adev`rat. Pentru varia\ii mici ale curentului de colector A I I
C C
<< construim acum un model al
tranzistorului care va fi valabil [ns`, numai pentru varia\ii mici. Pornim de la expresia caracteristicii de
transfer
I I e
C s
V V
BE T
= (10.9)
]i exprim`m mica varia\ie a tensiunii baz`-emitor prin
A A V
V
I
I
BE
T
C
C
= ; (10.10)
m`rimea constant` (repet`m, pentru varia\ii mici) V I
T C
are dimensiuni de rezisten\` ]i este inversul unei
cuno]tin\e mai vechi, transconductan\a tranzistorului. O vom nota cu r
e
, fiind o rezisten\` dinamic`
R
E
R
B
V
alim
A = 0
Z
out E
Z
out
Fig. 10.10. Impedan\ele de ie]ire.
96 Electronic` - Manualul studentului
r V I g
e T C m
= =1 . (10.11)
E mult mai u]or, totu]i, s` judec`m cu circuite echivalente
dec[t cu ecua\ii. Expresia A A V
V
I
I
BE
T
C
C
= poate fi interpretat`
(Fig. 10.11) ca legea lui Ohm pe rezisten\a r
e
, pe care o vom
numi rezisten\a dinamic` intrinsec` a emitorului; cantitatea
AV
BE
se adun` la valoarea presupus` ini\ial constant` a tensiunii
baz`-emitor. Ob\inem astfel un model mai exact, pentru varia\ii
mici: nu trebuie dec[t s` consider`m c` [n interiorul tranzistorului
exist`, [n serie cu emitorul, rezisten\a dinamic` r
e
. Emitorul
modelului simplu, a c`rui tensiune [n raport cu baza ram[ne
constant`, [l vom numi emitor "intern".
Rezistorul r
e
nu exist` [n interiorul tranzistorului, a]a cum
nu exist` nici emitorul intern; este de vorba de un circuit
echivalent convenabil, care respect`, [ns`, ni]te ecua\ii
adev`rate.
Modelul pe care tocmai l-am construit este cunoscut ca modelul cu r
e
sau uneori ca modelul
transconductan\` ori Ebers-Moll. Datorit` simplit`\ii calculelor, ast`zi "anumite institu\ii folosesc exclusiv
modelul cu r
e
"
1
.
Observa\ie: Am fi putut la fel de bine s` introducem o rezisten\` dinamic` de valoare | r
e
[n serie cu
baza, [n locul celei din emitor. Alegerea f`cut` are o serie de avantaje care se vor vedea pe parcurs; unul
este acela c` r
e
nu depinde de | care este foarte prost controlat tehnologic.
Rezisten\a dinamic` r
e
depinde de punctul de func\ionare, fiind invers propor\ional` cu intensitatea
curentului de colector; la 1 mA ea este de 25 O.
Amplificarea
S` recalcul`m amplificarea repetorului folosind, de data
aceasta, modelul cu r
e
(Fig. 10.12). Varia\iile tensiunii de
intrare se reg`sesc identic la nodului emitorului "intern" dar la
ie]irea repetorului semnalul este mai mic datorit` divizorului
rezistiv format din rezisten\a dinamic` r
e
]i rezistorul R
E
montat [n circuitul emitorului. Cu regula de trei simpl`
ob\inem imediat noua expresie a amplific`rii
A
V
V
R
R r r R
E
B
E
E e e E
= =
+
=
+
A
A
1
1
. (10.12)

1
Robert Boylestad, Louis Nashelsky, "Electronic Devices and Circuit Theory", Prentice Hall, Upper Saddle River, N.J.
, 2002 (a opta edi\ie)
baza
colector
emitor
emitor "intern"
B
C
E
E'
r
e
AV
BE
= AV
BE'
+ r
e
AI
E
= A r
e
I
C
tensiune
constanta
AV
BE
A r
e
I
C
+
-
+
-
AI
C
Fig. 10.11. Modelul cu r
e
al
tranzistorului.
V
alim
R
E
V
E
I
B
+
-
I
E
R
B
r
e
"emitor intern"
V
B
A
A
A
A
V
B
A
out
in
A = 0
Fig. 10.12. Analiza repetorului pe emitor
cu modelul cu r
e
.
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 97
Cum rezisten\a dinamic` este r V I I
e T C C
= = 25 mV , raportul r R
e E
poate fi simplu exprimat
prin valorile punctului static de func\ionare (repaus)
r
R
V
I R V
e
E
T
C E E
= =
25 mV
(10.13)
unde V
E
este poten\ialul de repaus al emitorului. {n consecin\`,
A
I R V
C E E
=
+
=
+
1
1
1
1 25 mV 25 mV ( )
. (10.14)
Dac` ne mai aducem aminte c`, pentru c <<1,
1
1
1
+
~
c
c
A V
E
~ 1 25 mV
(10.14')
amplificarea repetorului pe emitor este subunitar` ]i foarte apropiat` de valoarea 1; eroarea relativ` pe care
o facem c[nd o consider`m unitar` este aproximativ egal` cu r R V
e E E
= 25 mV .
Cu poten\ialul V
E
la 5 V, aceast` eroare este de numai 0.5 %, amplificarea fiind de fapt 0.995.
Impedan\a de intrare
Cu modelul foarte simplu utilizat la [nceput, am ob\inut impedan\a de intrare [n baza tranzistorului ca
fiind Z R
E in B
= | . De data aceasta, [n serie cu rezisten\a R
E
apare suplimentar rezisten\a dinamic` r
e
]i
formula mai exact` este Z R
E
r
in B e
= + |( ); corec\ia este, [ns`, sub 1 % ]i ar fi complet neserios s` o lu`m
[n considera\ie c[nd nu ]tim dac` factorul | este 100 sau 200.
Impedan\a de ie]ire
C[nd am considerat tensiunea baz`-emitor perfect constant`, am ob\inut pentru impedan\a de ie]ire
v`zut` privind [n emitor expresia Z R
out E B
= |, unde R
B
era rezisten\a dinamic` echivalent` prin care
baza era legat` la mas`. Astfel, dac` generatorul de semnal care excit` amplificatorul are impedan\a intern`
de 1 kO ]i tranzistorul are un factor | egal cu 100, impedan\a de ie]ire ajunge la o valoare mic`, de numai 10
O. Aceasta ar putea fi cobor[t` suplimentar dac` alegem tranzistoare cu factorul | mai mare ]i mic]or`m
impedan\a intern` a generatorului de semnal; cu un generator de impedan\` nul` ]i Z
out E
ar fi zero.
Cu modelul mult mai realist [n care am \inut seama de varia\ia tensiunii baz`-emitor, lucrurile se
schimb` fundamental. Privind [nspre emitorul tranzistorului (Fig. 10.12), rezisten\a dinamic` r
e
apare legat`
[n serie ]i se adun` la impedan\a de ie]ire calculat` cu modelul simplificat. {n consecin\`, noua expresie a
impedan\ei de ie]ire privind [n emitor este
Z r R
out E e B
= + |
; (10.15)
98 Electronic` - Manualul studentului
chiar cu un generator de semnal ideal ( R
B
= 0), ea nu poate fi cobor[t` sub r
e
. Pentru a ob\ine impedan\a
de ie]ire a [ntregului etaj trebuie s` consider`m ]i pe R
E
legat [n paralel cu Z
out E
. Dar cum
R r V
E e E
= >> 25 mV 1 , efectul lui R
E
poate fi neglijat [n aceast` situa\ie. {n concluzie,
Impedan\a de ie]ire a repetorului nu poate fi cobor[t` sub valoarea r I
e C
= 25 mV nici dac`
generatorul de semnal are impedan\a intern` nul`.
La 1 mA aceast` valoare de palier este de 25 O ]i poate fi cobor[t` numai prin cre]terea curentului de
colector.
Avantajul esen\ial al repetorului pe emitor de a avea o impedan\` mic` de ie]ire poate fi compromis
dac` al doilea termen din rela\ia anterioar`, R
B
|, devine dominant. Astfel,
repetorul pe emitor are o impedan\` mic` de ie]ire, de ordinul 25 mV I
C
, numai dac` generatorul de
semnal care [l excit` are o impedan\` intern` mai mic` dec[t ( 25 mV) | I
C
.
C[t de mare poate fi semnalul prelucrat f`r` ca el s` sufere distorsiuni semnificative ?
C[nd am considerat tensiunea baz`-emitor perfect constant` am descoperit c` poten\ialul bazei poate s`
evolueze [ntre 0.6 V ]i tensiunea de alimentare, varia\iile sale reg`sindu-se absolut identic (f`r` distorsiuni)
la ie]ire. Un asemenea amplficator se nume]te de semnal mare, poten\ialul ie]irii put[nd evolua f`r`
distorsiuni practic pe tot intervalul dintre zero ]i tensiunea de alimentare.
Modelul perfec\ionat a fost construit [ns` [n ipoteza unor varia\ii mici ale curentului de colector
deoarece numai pentru acestea are sens s` vorbim despre rezisten\` dinamic` ]i transconductan\`. Ne poate
ajuta aceast` abordare s` afl`m cum se comport` amplificatorul atunci c[nd poten\ialul ie]irii sufer` o varia\ie
mare ? S` presupunem c` [n repaus poten\ialul emitorului este la +5 V, jum`tatea tensiunii de alimentare ]i
c` acesta face o excursie de +/- 2.5 V. C[nd V
E
= 7.5 V curentul a devenit de 1.5 ori mai mare ]i
amplificarea, conform rela\iei 10.14, se modific` de la 0.995 la 0.997. La extrema cealalt`, curentul de
colector se reduce la jum`tate din valoarea de repaus ]i amplificarea scade la 0.990. Varia\ia total` a
amplific`rii de semnal mic este de 0.7 %, ceea ce ne arat` c` repetorul poate prelucra semnale mari cu
distorsiuni foarte mici.
Dac` acest argument nu ne-a convins [nc`, s` calcul`m distorsiunile global ]i nu prin modificarea
amplific`rii de semnal mic. Cunoa]tem dependen\a I f V
C BE
= ( ), de aici ob\inem AV
BE
la varia\ia
curentului de colector de la I
C1
la I
C2
: AV I I
BE C C
= 25 mV ln
2 1
b g. Cre]terea de 1.5 ori a curentului
de colector se face cu pre\ul cre]terii cu 10 mV a tensiunii baz`-emitor iar sc`derea la jum`tate se face
datorit` sc`derii cu 17.3 mV a aceleia]i tensiuni. Avem [n total o varia\ie de 27.3 mV a tensiunii baz` emitor,
care se va reg`si ca distorsiune la ie]ire (cu aceast` cantitate va diferi AV
out
de AV
in
). Aceasta [nseamn`, [n
valori relative, 27 3 0 55 . . % mV 5 V = pentru un semnal la ie]ire cu amplitudinea de 5 V virf la v[rf.
1.C. Polarizarea repetorului pe emitor
S` relu`m problema cupl`rii repetorului pe emitor la termistorul cu care m`suram temperatura (Fig.
10.13). Poten\ialul la cap`tul termistorului sufer` varia\ii de ordinul a 0.1 V [n jurul valorii continue de 20 V;
putem lega, astfel, [n acest punct baza tranzistorului direct, f`r` s` mai fie nevoie de alt circuit de polarizare.
Trebuie s` avem, [ns`, grij` ca tensiunea de alimentare a tranzistorului s` fie mai mare de 20 V pentru ca
acesta s` fie [n regiunea activ`.
Aceasta este o situa\ie norocoas`: putem s` stabilim prin ajustarea curentului I
0
al sursei ideale de
curent un poten\ial de repaus convenabil pentru emitorul tranzistorului. {n general, [ns`, sursele de semnal nu
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 99
pot asigura ]i regimul de curent continuu de repaus.
De exemplu, un senzor de presiune piezoelectric
(PZT [n englez`), cum ar fi o doz` clasic` de pick-up,
nu poate produce dec[t varia\ii de tensiune [n jurul
valorii de zero (media semnalului de tensiune este
nul`). Va trebui, deci, s` rezolv`m problema
polariz`rii cu un circuit separat.
{n Capitolul 8 am studiat influen\a temperaturii
asupra punctului static de func\ionare al tranzistorului
]i am ajuns la concluzia c` o polarizare suficient de
stabil` termic ]i relativ insensibil` la [mpr`]tierea lui
| se ob\ine cupl[nd un divizor rezistiv [n baz` ]i
intercal[nd o rezisten\` [n emitor. Aceasta este solu\ia
]i pentru repetor (Fig. 10.14 a). Generatorul de semnal este cuplat [n baza tranzistorului prin intermediului
condensatorului C
B
, care are o valoare suficient de mare astfel [nc[t s` poat` s` fi considerat ca un
scurtcircuit la frecven\ele produse de generatorul de semnal.
R
E
V
out
V
alim
Z
in B
~
Z
in
R
B1
R
B2
Z
in B
~
Z
in
R
B1
R
B2
R
E
|
a) b)
10 k
200 k
200 k
100 k
1 M
C
B
C
B
0
0
0
+
Fig. 10.14. Polarizarea repetorului pe emitor.
Dou` condi\ii trebuia s` [ndeplineasc` circuitul de polarizare. Prima cerea ca pe rezisten\a din emitor
s` pierdem cel pu\in 1-2 V [n repaus; la repetor aceast` condi\ie este [ndeplinit` cu prisosin\`, pe rezisten\a
din emitor c`z[nd de regul` jum`tate din tensiunea de alimentare. A doua condi\ie impune ca rezisten\a
echivalent` a divizorului s` fie cel mult | R
E
10; nu este o problem` s` [ndeplinim aceast` condi\ie dar
prezen\a divizorului modific` impedan\a de intrare a etajului. {ntr-adev`r, curentul (alternativ) de la
generatorul de semnal are acum dou` c`i pe care curge c`tre mas`: prin baza tranzistorului (impedan\a Z
in B
egal` cu | R
E
) ]i prin rezisten\ele divizorului. Cum AV
alim
= 0, pentru varia\ii este ca ]i cum R
B1
ar fi
legat` la mas`, astfel [nc[t cele dou` rezisten\e de polarizare apar [n paralel, impedan\a echivalent` fiind chiar
cea a divizorului. Astfel, impedan\a de intrare a etajului este mai mic` dec[t | R
E
10.
Prezen\a divizorului, cu care este polarizat` baza tranzistorului, mic]oreaz` de peste 10 ori impedan\a
de intrare a repetorului.
{n acest mod, principala calitate a repetorului pe emitor este pierdut`. Dac` impedan\a de intrare [n
baza tranzistorului, Z
in B
, poate ajunge la 1-10 MO, divizorul rezistiv, fiind legat [n paralel la intrare,
I
0
20 k
(sufera mici
variatii in timp) sarcina
2 k
R
E
22 k
1 mA
20 V
V
alim
+ 30 V
Fig. 10.13. Cuplarea [n curent continuu a intr`rii
repetorului.
100 Electronic` - Manualul studentului
coboar` impedan\a Z
in
de intrare a etajului la 100 kO - 1MO. Aceasta [nseamn` c` aproximativ nou`
zecimi din curentul furnizat de generatorul de semnal, [n loc s` ajung` [n baza tranzistorului, este pierdut
spre mas` prin rezisten\ele divizorului.
b)
R
E
V
out
R
B1
R
B2
~
a)
10 k
100 k
100 k
R
B3
50 k
Z
in B
~
Z
in
R
B1
R
B2
R
E
|
1 M
R
B3
M
R
E
V
out
R
B1
R
B2
~
c)
10 k
100 k
100 k
R
B3
50 k
C
B
C
B
C
B
C
BS
M
50 k
50 k
V
alim
+
V
alim
+
Fig. 10.15. Metoda bootstrap.
Eliminarea acestui inconvenient se face printr-un truc, cunoscut ca metoda bootstrap. Mai [nt[i s`
intercal`m o alt` rezisten\` [ntre baz` ]i punctul median al divizorului, ca [n Fig. 10.15 a). Pentru a men\ine
calit`\ile polariz`rii, va trebui s` mic]or`m corespunz`tor rezisten\a echivalent` a divizorului, a]a c` nu am
rezolvat [nc` nimic, impedan\a de intrare r`m[ne [n continuare aproximativ | R
E
10.
S` observ`m pe unde curge acum curentul alternativ produs de generatorul de semnal (desenul b al
figurii). Cea mai mare parte din acesta (aproximativ 9/10) se duce la mas` prin combina\ia serie R
B3
cu
rezisten\a echivalent` a divizorului, amplitudinea varia\iilor poten\ialului punctului M fiind jum`tate din
amplitudinea varia\iior poten\ialului bazei, a]a cum se vede [n Fig. 10.16 a).
V
B
t
V
M
V
B
t
V
M
f`r` bootstrap
[ntre B si M circul` un curent alternativ
semnificativ
cu bootstrap
[ntre B ]i M curentul alternativ
a devenit foarte mic
a) b)
V
B
(t)
~
V
M
(t)
Fig. 10.16. Poten\ialele bazei ]i punctului M f`r` bootstrap (a) ]i cu bootstrap (b).
Cum am putea mic]ora acest curent ? Legea lui Ohm ne ofer` r`spunsul: prin ridicarea poten\ialului
(alternativ) al punctului M ! Mai mult, avem toate condi\iile pentru a realiza aceast lucru: [n emitorul
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 101
tranzistorului exist` o versiune a semnalului variabil din baz` (0.995 din acesta) ]i, [n plus, acest nod are o
impedan\` mult mai mic` dec[t aceea a punctului M. Nu trebuie dec[t s` leg`m un condensator C
BS
de
valoare suficient de mare [ntre emitor ]i punctul M. Vom mai pierde ceva din amplitudine prin [nc`rcarea
ie]irii, [nc` ceva pe condensator (nu va avea impedan\a exact nul`) dar un semnal egal cu 0.99 din cel
existent [n baz` tot va ap`rea [n punctul M (desenul b al Fig. 10.16).
S scriem, pentru varia\ii, legea lui Ohm pe rezisten\a R
B3
A
A A A A
I
V V
R
V
R
V
R
R
B B
B
B
B
B
B
3
3 3 3
0 99
0 01
100
=

= =

.
. ; (10.16)
se [nt[mpl` ca ]i cum baza ar fi legat` la mas` cu o rezisten\` de valoare 100
3
= R
B
5 MO ]i nu prin
combina\ia serie din Fig. 10.15 b). De]i calculul a fost numai unul estimativ, putem afirma c` efectul
mic]or`rii impedan\ei de intrare datorit` divizorului de polarizare este mult diminuat, aceast` impedan\` fiind
acum aproape egal` cu Z
in B
.
Bootstrap [nseamn` [n englez` "curea de cizm`", accesoriu care ajuta, prin tragere [n sus la [nc`l\area
acestor obiecte. Ca [n povestirea baronului Munchausen [n care acesta se autoextrage din mla]tin`
tr`g[ndu-se de cizme, to bootstrap are sensul de a se ajuta singur, a se autosus\ine. De aici vine ]i denumirea
metodei prezentate, prin care poten\ialul punctului M ([n curent alternativ) este ridicat pentru a nu se mai
pierde curent prin rezisten\a R
B3
.
Metoda bootstrap diminueaz` considerabil efectul divizorului rezistiv asupra impedan\ei de intrare; cu
aceast` metod`, impedan\a de intrare a etajului ajunge la valori apropiate de | R
E
.
1.D. Cuplarea capacitiv` a sarcinii
P[n` acum am considerat c` rezisten\a de sarcin` este chiar rezisten\a R
E
montat` [n emitor. Atunci
c[nd repetorul este utilizat pentru prelucrarea unei tensiuni continue, rezisten\a de sarcin` nici nu poate fi
conectat` [n alt fel. De multe ori, a]a cum a fost cazul cu circuitul pentru m`surarea varia\iilor de temperatur`
din Fig. 10.13, suntem interesa\i numai de
componenta alternativ` ]i, dac` am conecta sarcina
direct [n emitor, ea ar fi parcurs` ]i de curentul
continuu de repaus, lucru nedorit mai ales c[nd
acest curent are valori mari. {n aceast` situa\ie,
rezisten\a de sarcin` este conectat` [n emitor prin
intermediul unui condensator C
E
de valoare
suficient de mare, ca [n Fig. 10.17. Condensatorul
C
E
se [ncarc` la cuplarea aliment`rii montajului cu
o tensiune egal` cu poten\ialul de repaus al
emitorului ]i, datorit` capacit`\ii sale mari,
tensiunea pe el nu variaz` semnificativ dac`
varia\iile lui V
E
[n jurul valorii de repaus sunt suficient de rapide.
De]i pentru calculul polariz`rii trebuie s` \inem seama numai de rezisten\a R
E
(deoarece sarcina este
separat` prin condensator)
la calculul regimului de varia\ii, rezisten\a de sarcin` R
S
apare legat` [n paralel cu R
E
.
R
E
V
alim
~
Z
in
R
B1
R
B2
V
out
R
S
C
B
C
E
0
0
0
0
+
Fig. 10.17. Cuplarea sarcinii prin condensator.
102 Electronic` - Manualul studentului
Astfel, [n formulele amplific`rii ]i ale impedan\ei v`zute din baza tranzistorului, R
E
trebuie [nlocuit` cu
R
R R
R R
E
E S
E S
' =
+
(10.17)
Cuplarea sarcinii prin condensator poate s` ne induc` [n eroare atunci c[nd calcul`m excursia maxim`
a poten\ialului de la ie]ire (pentru care tranzistorul nu intr` [n satura\ie sau blocare). C[nd sarcina era R
E
(cuplat` [n emitor) lucrurile erau simple, poten\ialul ie]irii putea evolua [ntre 0 ]i V
alim
. Ceea ce nu ne
convenea era curentul de repaus V R
E alim
( ) 2 care trecea prin sarcin`.
R
E
V
alim
R
S
C
E
+12 V
+5 V
0 V
+
-
500 O 100 O
10 mA
R
E
V
alim
R
S
C
E
+12 V
+
-
500 O
100 O
70 mA
a)
20 mA
50 mA
0
+5 V
+5 V
+10 V
b)
R
E
V
alim
R
S
C
E
+12 V
+ -
500 O 100 O
5 V
tranzistor
blocat
8.33 mA
0
-0.83 V
+5V
+4.17 V
c)
repaus
Fig. 10.18. Comportarea la varia\ii mari a repetorului cu sarcina cuplat` capacitiv.
S` vedem ce se [nt[mpl` [n circuitul din Fig. 10.18. Poten\ialul de repaus al emitorului a fost stabilit la
5 V, curentul de repaus fiind de 10 mA (desenul a). La cre]terea brusc` a poten\ialului bazei cu 5 V,
poten\ialul emitorului o urmeaz`, ajung[nd la 10 V. Conform legii lui Ohm, prin R
E
avem o cre]tere de
curent de 10 mA, iar prin rezisten\a de sarcin` avem un puls de curent de 50 mA, poten\ialul ie]irii cresc[nd
de la zero la 5 V (desenul b al figurii).
Ce se va [nt[mpla dac` poten\ialul bazei coboar`, ca [n desenul c), de la valoarea de repaus la zero ?
Tranzistorul se blocheaz`, curentul lui de emitor devine nul ]i [n circuit mai r`m[n condensatorul, [nc`rcat la
5 V , ]i rezistoarele R
E
]i R
S
. Curentul prin acest circuit serie va fi de 8.33 mA ; el va determina o valoare
de +4.17 V a poten\ialului de emitor ]i una de -0.83V a poten\ialului ie]irii.
Amplitudinile varia\iilor poten\ialului ie]irii sunt complet diferite pentru varia\iile pozitive ]i cele
negative; acest lucru se [nt[mpl` deoarece tranzistorul nu poate s` absoarb` curent [n terminalul
emitorului.
Singura cale prin care am putea m`ri amplitudinea varia\iilor negative este mic]orarea rezisten\ei R
E
(cu men\inerea poten\ialului de repaus al emitorului). Aceasta implic` automat cre]terea curentului de
repaus. {n exemplul nostru, cu R R
E S
= =100 O, putem cobor[ poten\ialul ie]irii p[n` la -2.5 V. Pre\ul
pl`tit este cre]terea la 50 mA a curentului de repaus.
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 103
1.E. Proiectarea unui repetor pe emitor
Primele lucruri de avut [n vedere sunt excursia de tensiune pe care trebuie s` o realiz`m pe rezisten\a
de sarcin` ]i valoarea rezisten\ei de sarcin`. De aici putem calcula amplitudinea curentului alternativ prin
sarcin`. A]a cum am v`zut mai sus, pentru ca acest curent s` fie disponibil trebuie s` alegem valoarea
curentului de repaus mai mare dec[t amplitudinea dorit` a curentului alternativ prin sarcin`. Fie I
Q
aceast`
valoare aleas` pentru curentul de repaus. Putem urm`ri etapele procedurii de proiectare pe desenul din
Fig. 10.19.
R
E
V
alim
R
B1
R
S
C
B
C
E
+12 V
1 mA
I
Q
1. Alegem
2. R
E
=
V
alim
2 I
Q
R
B2
R
B1
3. R
E
= ~ 20
R
B2
4. C
B
~
1
f
inf R
B1
5. C
E
~
1
f
inf
R
S
2
5.6 k 10 k
120k
120k
0.47 F
3.3 F
Fig. 10.19. Procedura simplificat` pentru proiectarea unui repetor pe emitor de putere mc`; [n exemplul
numeric, frecven\a inferioar` f
inf
a fost luat` de 20 Hz.
Poten\ialul de repaus al emitorului trebuie s` fie aproximativ la jum`tatea tensiunii de alimentare; de
aici rezult` imediat valoarea rezisten\ei de emitor
R
V
2I
E
alim
Q
=
; (10.18)
deoarece calcul`m regimul de curent continuu al polariz`rii, rezisten\a de sarcin`, cuplat` prin
condensator, nu intervine aici.
Divizorul rezistiv va trebui s` aib` o rezisten\a echivalent` de aproximativ | R
E
10. Dac` o m`rim
prea mult deterior`m stabilitatea termic` ]i insensibilitatea punctului static de func\ionare la [mpr`]tierea lui
|; pe de alt` parte, o valoare prea mic` produce o cobor[re inacceptabil` a impedan\ei de intrare. Poten\ialul
bazei trebuie s` fie la V V V
B alim alim
= + ~ 2 2 0.6 V . Din acest motiv, vom alege rezisten\ele divizorului
egale; avem, deci
R R R
B B E 1 2
2 10 = = | ; (10.19)
pentru tranzisoarele de mic` putere putem miza pe | >100, a]a c`
104 Electronic` - Manualul studentului
R R R
B B E 1 2
20 = =
(10.20)
este o alegere bun`.
Pentru calculul capacit`\ii care trebuie conectat` la intrare
trebuie s` estim`m mai [nt[i impedan\a de intrare, care are caracter
rezistiv (pur real`). Ea este, a]a cum se vede [n Fig. 10.20,
combina\ia paralel a trei rezisten\e: rezisten\a echivalent` a
divizorului, rezisten\a R
E
multiplicat` cu | ]i rezisten\a R
S
multiplicat` cu |. Dac` rezisten\a de sarcin` nu este mult mai mic`
dec[t R
E
, atunci impedan\a de intrare este aproape egal` cu
R
B1
2.
La frecven\a de t`iere f
inf 1
a filtrului trece-sus format de
condensatorul C
B
]i impedan\a de intrare (pur rezistiv` !), modulul
reactan\ei condensatorului este egal cu impedan\a de intrare. Dac`
f
min
este frecven\a de valoare minim` ce trebuie procesat`, deducem valoarea necesar` pentru condensator
C
f Z
B
in
>
1
2t
min
(10.21)
Alegerea condensatorului de ie]ire se face \in[nd seama c` la frecven\a de t`iere a filtrului format din
condensatorul C
E
]i rezisten\a de sarcin`, modulul reactan\ei condensatorului este egal cu rezisten\a de
sarcin`. Rezult` de aici
C
f R
E
S
>
1
2t
inf
. (10.22)
Deoarece avem dou` filtre trece sus (care rejecteaz` frecven\ele inferioare) legate [n cascad`, efectele
benzilor lor de tranzi\ie se cumuleaz`. {n consecin\`, este bine s` fim prev`z`tori ]i s` lu`m capacit`\i mai
mari.
10.2. Repetorul pe surs` (amplificatorul cu drena comun`)
Dac` [nlocuim, [n repetorul pe emitor, tranzistorul bipolar NPN cu unul JFET cu canal n, ob\inem un
circuit cu o func\ionare similar` (Fig. 10.21 a). Polarizarea montajului a fost discutat` la Capitolul 7:
poten\ialul de repaus al por\ii este stabilit la zero de c`tre rezisten\a R
G
(curentul de poart` este practic nul)
iar poten\ialul sursei este undeva [ntre 0 ]i V
P
.
Pentru tranzistorul cu efect de c[mp, [n cazul varia\iilor mici putem construi un model identic cu cel de
la tranzistorul bipolar, ca [n desenul b al figurii. Difer` numai valoarea rezisten\ei dinamice r g
s m
=1 ,
deoarece transconductan\a tranzistoarelor cu efect de c[mp este mult mai mic` dec[t a celor bipolare. Dac`
relu`m formula (10.12) amplific`rii ]i o exprim`m [n transconductan\`, ob\inem
A
R
R r
g R
g R g R
S
S s
m S
m S m S
=
+
=
+
=
+ 1
1
1 1 ( )
(10.23)
Z
in B Z
in
R
E
|
C
B
R
B1
2
R
S
|
Z
in
= R
B1
2 R
E
| R
S
|
Fig. 10.20. Impedan\a de intrare.
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 105
La curen\i de c[\iva mA, transconductan\a tranzistoarelor cu efect de c[mp este de c[tiva mS; astfel, pentru
R
S
= 5 kO produsul g R
m S
este [n jur de 10. {n consecin\`,
valoarea amplificarii repetorului pe surs` este de 0.9-0.95, mai mic` dec[t amplificarea de 0.99-0.995 a
repetorului pe emitor.
V
alim
R
S
V
in
V
out
+
-
V
G
+
-
S
D
G V
S
C
G
R
G
1 MO
V
alim
R
S
+
-
S
D
G
V
S
r
s
tensiune
constanta
V
GS
A
V
G
A
A
V
out
A
V
in
A =
= 1
g
m
a) b)
+
+
Fig. 10.21. Repetorul pe surs`.
Principalul avantaj al repetorului pe surs` este impedan\a sa de intrare. Privind [nspre poart`,
impedan\a la frecven\e joase este extrem de mare (10
9
-10
12
O) astfel [nc[t impedan\a de intrare a etajului
este dictat` practic numai de rezisten\a de polarizare R
G
. Cum valoarea curentului de repaus din poart` este
infim`, rezisten\a R
G
poate fi aleas` f`r` probleme [n intervalul 1-10 MO.
Impedan\a de intrare a repetorului pe surs` poate ajunge u]or la 1-10 MO, f`r` s` fie nevoie de
utilizarea metodei bootstrap.
{n privin\a impedan\ei de ie]ire, lucrurile sunt simple, dar nepl`cute. Impedan\ei de ie]ire v`zut`
privind [nspre surs` este
Z r g
out S s m
= =1 ; (10.24)
[ntruc[t curentul de poart` este nul, impedan\a legat` [ntre poart` ]i mas` nu apare [n aceast` expresie.
Deoarece transconductan\a este mic`
impedan\a de ie]ire a repetorului pe surs` nu este foarte mic`, av[nd valori de sute de O.
Nici vorb` s` ajungem la 2.5 O, ca [n cazul unui tranzistor bipolar operat la un curent de 10 mA.
Observa\ie: Amplificarea mai mic` se datoreaz` tocmai impedan\ei de ie]ire, care formeaz` cu
rezisten\a R
S
un divizor; cum impedan\a de ie]ire nu este mic`, pe ea se pierde o parte din semnal.
106 Electronic` - Manualul studentului
Dezavantajele legate de impedan\a de ie]ire
insuficient de mic` ]i de amplificarea nu foarte aproape de
unitate se pot rezolva simplu, prin introducerea
suplimentar` a unui tranzistor bipolar, ca [n Fig. 10.22,
montat [ntr-o configura\ie de repetor pe emitor. Impedan\a
de ie]ire a [ntregului circuit este aceea a repetorului pe
emitor care, a]a cum ]tim, este foarte mic`.
De data aceasta, sursa tranzistorului JFET nu mai
debiteaz` pe o rezisten\a legat` cu cel`lalt cap`t la mas`;
fiind conectat` [n paralel pe jonc\iunea baz`-emitor,
tensiunea pe rezisten\a R
S
este men\inut` aproape
constant`, deci curentul prin rezisten\` este aproape
constant. Sursa tranzistorului JFET vede aceast` rezisten\`
ca pe o surs` de curent aproape ideal`, adic` de impedan\`
foarte mare. De asemenea, impedan\a de intrare [n baza
tranzistorului bipolar este foarte mare. {n consecin\`, [n
formula amplifc`rii
A
g R
m S
=
+
1
1 1 ( )
(10.25)
[n locul lui R
S
apare o impedan\` foarte mare ]i amplifiarea devine foarte apropiat` de valoarea 1.
Observa\ie: Tehnica prin care rezisten\a R
S
este v`zut` [n curent alternativ ca fiind mult mai mare
este identic` cu metoda bootstrap pe care am aplicat-o la repetorul pe emitor; de data aceasta nici m`car
nu am mai avut nevoie de condensator, leg[nd cap`tul lui R
S
direct [n emitorul tranzistorului.
Ca ]i [n cazul repetorului pe emitor, [ntre poten\ialul de intrare ]i cel de ie]ire exist` un decalaj
aproape constant. Dac` la repetorul pe emitor acesta era de 0.6 V, la repetorul pe surs` decalajul depinde de
parametrii V
P
]i I
DSS
ai tranzistorului. Deoarece ace]ti parametri au o [mpr`stiere tehnologc` mare
la repetorul pe surs`, decalajul [ntre poten\ialul de intrare ]i cel de ie]ire are o predictibilitate proast`,
ajung[nd la nedetermin`ri de ordinul vol\ilor.
R
S
C
G
R
G
1 MO
R
E
V
DD
+
V
SS
-
in
out
Fig. 10.22. Repetor de tensiune cu JFET ]i
tranzistor bipolar.
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 107
Enun\uri frecvent utilizate
(at[t de frecvent [nc[t merit` s` le memora\i)
-Amplificarea se define]te pentru regimul sinusoidal permanent; ea este, [n general, o m`rime
complex` ]i depinde de frecven\`.
-La frecven\a nul` (curent continuu) amplificarea este pur real` ]i este raportul varia\iilor
cuasistatice de la ie]ire ]i, respectiv, intrare.
-Pentru frecven\e joase, neglij`m timpul de r`spuns al tranzistoarelor ]i capacit`\ile lor parazite;
[n consecin\` amplificarea va fi real`, independent` de frecven\`, iar [n calculul ei vor interveni
rezisten\ele dinamice definite [n jurul punctului de func\ionare.
- Repetorul pe emitor are amplificarea foarte pu\in mai mic` dec[t unitatea; dac` sarcina este
rezisten\a din emitor, eroarea relativ` pe care o facem consider[nd mplificarea unitar` este de ordinul
25 mV V
E
, unde V
E
este c`derea de tensiune [n repaus pe rezisten\a din emitor.
-Impedan\a de intrare v`zut` privind [n baza tranzistorului este de | ori ai mare dec[t
impedan\a sarcinii cuplat` [n emitor; aceast` imedan\a poate ajunge la 1-5 MO.
-Polarizarea repetorului se face cu un divizor rezistiv; din condi\iile de stabilitate termic` ]i
insensibilitate la [mpr`]tierea lui | rezult` c` rezisten\a echivalent` a divizorului trebuie s` fie
aproximativ | R
E
10.
-Rezisten\a echivalent` a divizorului apare [n paralel la intrare, reduc[nd cu un factor de 10
valoarea impedan\ei de intrare; acest inconvenient se remediaz` prin metoda bootstrap.
-Impedan\a de ie]ire v`zut` [n emitorul tranzistorului este foarte mic`, fiind egal` cu
25 mV I
C
; aceasta este 25 O la un curent de 1 mA ]i coboar` la 2.5 O la 10 mA.
- Dac` generatorul de semnal nu este ideal (cu impedan\` nul`), la valoarea de mai sus se mai
adaug` R
B
|, unde R
B
este impedan\a echivalent` legat` [n baz` (divizorul [n paralel cu rezisten\a
generatorului de semnal); pentru a a avea impedan\a de ie]ire cobor[t`, rezisten\a generatorului
trebuie s` fie mai mic` dec[t 25 mV I
C
.
- Principala aplica\ie a repetorului pe emitor este adaptarea de impedan\` [ntre un generator de
semnal ]i o sarcin`.
-Repetorul pe emitor poate fi utilizat ]i pentru excursii mari ale tensiunii de ie]ire deoarece
distorsiunile sunt foarte mici; ob\inerea unor varia\ii mari de curent prin sarcin` necesit`, totu]i,
curen\i de repaus mari deoarece repetorul nu poate absorbi curent prin emitor.
- Repetorul pe surs` (amplificatorul cu tranzistor FET cu drena comun`) are amplificarea
subunitar`, mai mic` dec[t a repetorului pe emitor.
- Impedan\a de ie]ire a repetorului pe surs` nu este foarte mic`, ajung[nd la c[teva sute de O.
- Inconvenientele de mai sus sunt contrabalansate de u]urin\a cu care se pot ob\ine impedante de
intrare foarte mari, f`r` s` mai fie nevoie de utilizarea metodei bootstrap.
-Conectarea, dup` repetorul pe surs`, a unui repetor pe emitor elimin` dezavantajele legate de
amplificare ]i impedan\a de ie]ire; mai r`m[ne s` ne deranjeze numai proasta predictibilitate a
decalajului [ntre poten\ialele de intrare ]i ie]ire.
108 Electronic` - Manualul studentului
Termeni noi
-repetor de tensiune circuit la ie]irea c`ruia varia\iile tensiunii sunt practic egale cu
cele ale tensiunii de intrare; [ntre poten\ialele de ie]ire ]i de intrare
exist`, [n general, un decalaj constant;
- amplificator cu colector comun circuit realizat cu un tranzistor bipolar la care intrarea se face pe
(repetor pe emitor) baz` iar ie]irea este [n emitor, colectorul tranzistorului fiind
men\inut la un poten\ial constant;
-inmitan\a unui nod raportul [ntre poten\ialul de curent alternativ al nodului respectiv ]i
curentul alternativ absorbit de la un generator de semnal care ar fi
cuplat la nodul respectiv, [n condi\iile pasiviz`rii circuitului
(poten\ialul ]i curentul sunt considerate m`rimi complexe); [n
general este o m`rime complex` ]i depinde de frecven\`;
- impedan\a v`zuta la un nod raportul [ntre poten\ialul de curent alternativ al nodului respectiv ]i
privind [nspre o anumit` ramur` curentul alternativ absorbit prin acea ramur` de la un generator de
semnal care ar fi cuplat la nodul respectiv, [n condi\iile pasiviz`rii
circuitului;
- impedan\a de intrare a unui inmitan\a nodului de intrare (condi\iile de la ie]ire trebuie
amplificator precizate);
- impedan\a de ie]ire a unui inmitan\a nodului de ie]ire (condi\iile de la intrare trebuie
amplificator precizate);
- rezisten\a intrinsec` r
e
rezisten\a dinamic` ce modeleaz` varia\iile tensiunii baz`-emitor
a emitorului provocate de varia\iile curentului de colector; depinde de punctul
de func\ionare, fiind invers propor\ional` cu valoarea curentului de
repaus;
-bootstrap metod` prin care o rezisten\a prin care se face polarizarea bazei
tranzistorului este "v`zut`" dinspre baz`, [n curent alternativ, ca o
impedan\` de valoare mult mai mare; acest lucru se realizeaz`
for\[nd cel`lalt cap`t al rezisten\ei s` urm`reasc` varia\iile de
poten\ial ale emitorului; metoda elimin` mic]orarea impedan\ei de
intrare a repetorului provocat` de circuitul de polarizare;
-amplificator cu drena comun` circuit realizat cu un tranzistor cu efect de c[mp, la care intrarea se
(repetor pe surs`) face pe poart` iar ie]irea este [n surs`, drena tranzistorului fiind
men\inut` la un poten\ial constant;
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 109
Problem` rezolvat`
Un generator de semnal alternativ, cu rezisten\a intern` de 10 kO, produce la ie]ire o amplitudine de
2 V
vv
]i la el trebuie cuplat` o sarcin` rezistiv` de 4.7 kO.
a) Cu c[te procente scade amplitudinea de la bornele generatorului la cuplarea a sarcinii ?
b) S` se proiecteze un repetor pe emitor, alimentat de la +12 V, care s` fac` adaptarea de impedan\`
[ntre generator ]i sarcin`. Frecven\a de t`iere inferioar` a repetorului trebuie s` fie mai mic` de 100 Hz iar
tranzistorul utilizat are factorul | egal cu 100.
c) Care este amplitudinea semnalului din emitor [nainte s` se conecteze rezisten\a de sarcin` ?
d) C[t devine aceast` amplitudine la cuplarea sarcinii ?
e) Identifica\i cauza care pentru care nu avem [nc` amplitudinea semnalului pe sarcin` foarte apropiat`
de tensiunea [n gol a generatorului de semnal ]i modifica\i circuitul pentru a remedia acest inconvenient.
Rezolvare
a) La cuplarea direct` a sarcinii, rezisten\a intern` a generatorului ]i rezisten\a de sarcin` formeaz` un
divizor de tensiune. Pe sarcin` va c`dea numai
( . . ) % 4 7 1 4 7 32 k ) ( 0 k k O O O + ~
din tensiunea de mers [n gol a generatorului;
aceasta [nseamn` 0.64 V
vv
din cei 2 V
vv
furniza\i de generator [n gol. 68 % din
amplitudinea semnalului se pierde pe rezisten\a
intern` a generatorului.
b) {ncepem proiectarea cu desenarea
unei scheme (Fig. 10.23). Trecem pe aceasta
elementele cunoscute. Trebuie s` alegem mai
[nt[i curentul de repaus al tranzistorului. La o
varia\ie a tensiunii de +/- 1 V, varia\ia de
curent prin sarcin` va fi de +/- 0.21 mA. Din
acest motiv, un curent de repaus pentru
tranzistor
I
Q
=1 mA
este mai mult dec[t suficient.
Vom stabili poten\ialul bazei la jum`tatea tensiunii de alimentare ceea ce [nseamn` c` poten\ialul
emitorului va fi pe la 6 V - 0.6 V = 5.4 V. Aceasta necesit` o valoare de 5 1 5 4 .4 V mA k = . O pentru
rezisten\a din emitor. Aceast` valoare nu face parte din seria de valori E12 (+/- 10%); alegem cea mai
apropiat` valoare din aceast` serie
R
E
= 5 6 . kO.
R
E
V
alim
~
R
B1
R
B2
C
in
C
out
+12 V
10 k
4.7 k
2 V
vv
Fig. 10.23.
110 Electronic` - Manualul studentului
Pentru ca poten\ialul bazei s` fie la jum`tatea tensiuniii de alimentare vom lua rezisten\ele divizorului
de polarizare egale [ntre ele. Cum rezisten\a echivalent` a divizorului trebuie s` fie [n jur de
| R
E
10 = 56 kO, alegem pentru rezisten\ele din divizor valoarea standardizat`
R R
B B 1 2
100 = = kO.
Cu acestea, schema circuitului nostru arat`
ca [n Fig. 10.24.
Mai r`m[ne s` stabilim valoarea
condensatoarelor. {ncepem cu cel de la
intrare; impedan\a v`zut` privind [n baza
tranzistorului este de | ori mai mare dec[t
impedan\a cuplat` [n emitor. La curent
alternativ, emitorul va vedea rezisten\a de
emitor de 5.6 kO. [n paralel cu rezisten\a
de sarcin` egal` cu 4.7 kO, adic` o
impedan\` echivalent` de 2.6 kO. Astfel,
impedan\a Z
in B
va fi de 260 kO. Nu
aceasta va fi ]i impedan\a de intrare a
repetorului, deoarece la intrare apare [n paralel ]i rezisten\a echivalent` a divizorului, care este 50 kO. {n
consecin\`, impedan\a de intrare va fi de 42 kO, pu\in mai mic` dec[t rezisten\a echvalent` a divzorului. La
frecven\a de t`iere, modulul reactan\ei condensatorului trebuie s` fie, deci, 42 kO; rezult` valoarea de
0.04 F. E o valoare mic`, putem fi genero]i, aleg[nd una de zece ori mai mare, s` zicem 0.47 F.
{n ceea ce prive]te condensatorul de ie]ire, la frecven\a de t`iere reactan\a sa devine egal` cu rezisten\a
de sarcin`, care are 4.7 kO. Rezult` din calcul o valoare [n jur de 0.3F dar vom lua ]i aici o valoare
asiguratoare, de 3.3 F.
La aceste valori, condensatoarele sunt electrolitice ]i la conectare trebuie s` \inem seama de
polaritatea lor. Cum poten\ialele bazei ]i emitorului sunt pozitive (fa\` de mas`) acolo trebuie conectate
arm`turile pozitive ale condensatoarelor. Pentru a elimina riscul oric`rei confuzii este bine s` punem semnul
+ pe arm`tura corespunz`toare.
c) Impedan\a de intrare a repetorului, f`r` s` cupl`m sarcina, este de 50 kO. [n paralel cu 560 kO,
adic` 46 kO. Astfel, [n baza tranzistorului va ajunge numai
46 46 10 82 ( ) % + ~
din tensiunea generatorului de semnal, adic` 1.64 V
vv
. Cum amplificarea este practic unitar`, aceasta va fi ]i
ampltudinea la ie]ire.
d) La cuplarea sarcinii, impedan\a v`zut` privind [n baza tranzistorului scade de la 560 kO la 260 kO.
Calcul[nd combina\ia paralel cu rezisten\a divizorului afl`m c` impedanta de intrare a cobor[t la 42 kO. {n
consecin\`, cu sarcina cuplat`, [n baz` va ajunge
42 42 10 81 ( ) % + ~ .
din amplitudinea furnizat` de generator [n gol, adic` 1.62 V
vv
.
R
E
V
alim
R
B1
R
B2
C
in
C
out
+12 V
4.7 k
~
10 k
2 V
vv
5.6 k
100 k
100 k
3.3 F
0.47 F
+
6 V
+
Fig. 10.24.
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 111
e) Dup` cum remarc`m din rezultatul de la punctul precedent, pierderea de tensiune nu se datoreaz`
cupl`rii sarcinii ci este efectul [nc`rc`rii generatorului de semnal de c`tre rezisten\a echivalent` de numai 50
kO a divizorului. Era de a]teptat s` avem aceast` dificultate. Tranzistorul "m`re]te" de 100 de ori rezisten\a
echivalent` de sarcin` de 2.6 kO, aduc[nd-o la 260 kO dar divizorul de polarizare o scurtcircuiteaz` par\ial,
cobor[nd-o pe la 40 kO.
R
E
V
alim
+12 V
5.6 k
50 k
50 k
3.3 F
0.47 F
+
+
+
25 k
1.0 F
V
alim
R
B1
R
B2
+12 V
2 M
2 M
F
5.4 V
R
E
5.6 k
3.3 F
+
4.2 V
a) b)
47 n F
Fig. 10.25.
Solu\ia discutat` [n textul acestui capitol este aplicarea metodei bootstrap. {njum`t`\im valoarea
rezistentelor din divizor (Fig. 10.25 a) ]i mai strecur`m o rezisten\` de 25 kO [n serie cu baza tranzistorului;
cu aceasta, baza vede spre mas` o impedan\` echivalent` de 50 kO ca ]i [nainte. Mai ad`ug`m ]i
condensatorul care s` lege emitorul cu punctul median al divizorului, o valoare de 1 F este suficient` pentru
el. Nu mai avem dec[t s` leg`m capacitiv generatorul de semnal [n baza tranzistorului ]i circuitul este gata.
Cu el ne a]tept`m ca impedan\a echivalent` a circuitului de polarizare s` fie [n jur 100 25 k = 2.5 M O O
care nu mai scurtcircuiteaz` cei 260 kO care reprezint` impedan\a de intrare [n baza tranzistorului. Ajungem
la o impedan\` de intrare de aproximativ 250 kO; semnalul de ie]ire va fi acum
250 250 10 96 ( ) % + ~
din semnalul generatorului, adic` 1.92 V
vv
. Ne putem declara mul\umi\i.
Rezisten\a echivalent` a divizorului trebuie s` fie [n jur de | R
E
10. Dac` am avea un factor | mai
mare am putea lucra cu rezisten\e mai mari [n divizor ]i am putea m`ri impedan\a de intrare f`r` s` apel`m la
metoda bootsrap. {n loc s` c`ut`m un tranzistor cu factorul | mai mare, putem utiliza dou` tranzistoare [ntr-o
conexiune cunoscut` sub numele de Darlington (Fig. 10.25 b). Factorul | echivalent este produsul celor doi
factori individuali, dar primul tranzistor lucreaz` la un curent de repaus mai mic de 100 de ori dec[t cel de-al
doilea ]i nu va avea aici factorul | de 100 ci mai mic. Estim[nd c` acesta s-a mic]orat de 5 ori, ob\inem
factorul | echivalent egal cu 2000, de 20 de ori mai mare dec[t [n cazul unui singur tranzistor. Putem m`ri
corespunz`tor rezisten\ele din circuitul de polarizare, cresc[nd la 1 MO rezisten\a echivalent` a divizorului.
Astfel, impedan\a de intrare a repetorului ajunge la 200 kO ]i pe sarcin` vom ob\ine
200 200 10 95 ( ) % + ~
din semnalul generatorului, adic` 1.90 V
vv
.
112 Electronic` - Manualul studentului
Prezen\a celor dou` jonc\iuni baz`-emitor produce un decalaj de 1.2 V [ntre baza lui T
1
]i emitorul lui
T
2
. Dac` \inem seama ]i c` divizorul de polarizare nu func\ioneaz` [n gol ]i curentul de baz` coboar` cam cu
o zecime poten\ialul punctului s`u median, ajungem la un poten\ial de numai 4.2 V [n emitorul lui T
2
. De]i
nu este la jum`tatea aliment`rii, este suficient de sus pentru excursia de +/- 1 V produs` de generatorul de
semnal. Deoarece sarcina este cuplat` capacitiv, trebuie s` fim aten\i la valoarea curentului de repaus. Cu
rezisten\a de 5.6 kO din emitor, acest curent va fi de 0.75 mA [n loc de 1 mA care era valoarea aleas` la
[nceput. Excursia de curent pe sarcin` este [ns` de numai +/- 0.21 mA a]a c` nu merit` s` modific`m
valoarea rezisten\ei (avantajul de a fi prev`zut o rezerv` [nc` de la [nceput !)
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 113
Probleme propuse
P 10.1. }i circuitul din
Fig. 10.26 a) ar putea fi numit
repetor de tensiune; el chiar are
acela]i decalaj de 0.6 V [ntre
poten\ialul ie]irii ]i cel al intr`rii ca
]i repetorul pe emitor din desenul
b). Care este, totu]i, diferen\a
esen\ial` [ntre el ]i repetorul pe
emitor, diferen\` care [l [mpiedic`
s` [ndeplineasc` func\iile acestuia
din urm` ?
P 10.2. {n ce condi\ii
defectuoase de func\ionare
repetorul pe emitor din desenul b) se comport` ca circuitul cu diod` din desenul a) ?
P 10.3. Tranzistorul din circuitul prezentat [n Fig. 10.26 c) are factorul | pe undeva pe la 200.
a) Estima\i impedan\a de intrare v`zut` privind [nspre baza tranzistorului.
b) C[t devine aceast` impedan\` dac` [n emitor se cupleaz` capacitiv o rezisten\` de sarcin` de
100 O ?
P 10.4. Repetorul din problema precedent` este excitat cu un generator de semnal av[nd rezisten\a
intern` de 10 kO.
a) Estima\i impedan\a de ie]ire v`zut` privind [nspre emitorul tranzistorului ?
b) C[t este impedan\a de ie]ire a etajului ?
c) De c[te ori scade amplitudinea semnalului de ie]ire la cuplarea capacitiv` [n emitor a unei sarcini de
100 O ?
P 10.5. Rezisten\a echivalent` a divizorului de polarizare
mic]oreaz` foarte mult impedan\a de intrare a repetorului pe emitor. O
solu\ie ar fi polarizarea bazei cu o surs` de curent care, a]a cum ]tim,
ajunge la impedan\e de peste 1 MO. De ce crede\i c` aceast` solu\ie nu
este utilizat` ? (aminti\i-v` cele discutate la Cap. 8).
P 10.6. Am realizat polarizarea repetorului pe surs` cu JFET cu o
singur` rezisten\` legat` [ntre poart` ]i mas`. {ncerca\i s` rezolvati
polarizarea repetorului pe surs` construit cu un tranzistor NMOS cu canal
indus (Fig. 10.27), care are tensiunea de prag V
Tr
= 2 V. Va fi necesar`
utilizarea metodei boot-strap ?
P 10.7. Un stabilizator de tensiune cu diod` Zener are
rezisten\a dinamica de ie]ire egal` cu 10 O. Deoarece aceast`
valoare este prea mare, se conecteaz` [ntre el ]i sarcin` un
repetor pe emitor (Fig. 10.28). Consider[nd c` tranzistrul are
factorul | egal cu 50 (este un tranzistor de putere medie),
estima\i impedan\a de ie]ire a stabilizatorului perfec\ionat.
P 10.8. Un senzor piezoelectric de presiune mecanic`
furnizeaz` un semnal cu amplitudinea de 1 V ]i o frecven\` [n
banda audio. Dorim s` ascult`m acest semnal cu un difuzor cu
impedan\a de 8 O; amplitudinea lui este suficient de mare dar
V
alim
1 k
in
out
1 k
in
out
diod` cu siliciu
a) b)
V
alim
1 k
5 V
in
out
c)
Fig. 10.26.
R
D
+20 V
out
polarizare
?
Fig. 10.27.
+V
nestab.
R
DZ
V
Z
+V
stab.
sarcina
Z
out
Fig. 10.28.
114 Electronic` - Manualul studentului
impedan\a generatorului de semnal, care este senzorul, este de 1 MO. Ave\i la dispozi\ie tranzistoare bipolare
cu factorul | [n jur de 200. Ce solu\ie ve\i alege ?
P 10.9. Circuitul din Fig. 10.29 este utilizat pentru
eliminarea unui inconvenient al repetorului pe emitor, deranjant
atunci c[nd prelucr`m semnale de curent continuu: decalajul dintre
poten\ialele intr`rii ]i ie]irii.
a) Ce func\ie [ndepline]te tranzistorul T
2
?
b) Explica\i cum este eliminat decalajul amintit [n textul
problemei.
c) Miz[nd pe un factor | de 100 pentru fiecare tranzistor,
estima\i impedan\a de intrare a amplificatorului ]i impedan\a sa de
ie]ire.
d) Crede\i c` putem folosi acela]i truc ]i cu tranzistoarele cu
efect de c[mp ? C[t de eficient va fi acolo ?
P 10.10. C[nd am discutat aplicarea metodei bootstrap la
circuitul de polarizare am f`cut doar o estimare grosier` a
impedan\ei echivalente a circuitului de polarizare. Nu este de loc dificil s` face\i un calcul serios, chiar
simbolic (literal). Relu`m schema circuitului (Fig 10.30 a) ]i construim o schem` echivalent` pentru varia\ii
(desenul b), a]a cum am mai f`cut la calculul impedan\ei de intrare f`r` bootstrap. Condensatoarele au
capacit`\ile suficent de mari pentru a putea fi [nlocuite cu scurtcircuite iar generatorul suplimentar modeleaz`
varia\iile de tensiune din emitorul "intern" E" al tranzistorului, varia\ii perfect identice cu cele de la intrare.
L[ng` generatoarele de tensiune alternativ` am desenat ]i semnul + care se refer` la sensul de referin\` al
tensiunii.
b)
Z
in
R
B1
R
B2
100 k
Z
in B R
B3
M
R
E
V
out
V
alim
R
B1
R
B2
~
a)
10 k
100 k
100 k
R
B3
50 k
C
B
C
BS
v
in
~
v
in
~
v
in
r
e
R
E
Z
in pol
E'
i
b
i
e
+
+
Fig. 10.30.
a) Calcula\i poten\ialul de curent alternativ al punctului M (utiliza\i teorema Milman ]i lucra\i [n
conductan\e nu [n impedan\e, pentru ca expresiile s` fie mai simple).
b) Cu poten\ialul punctului M calculat, determina\i curentul i
RB3
care curge prin rezisten\a R
B3
]i
apoi impedan\a v`zut` privind [nspre circuitul de polarizare Z v i
in pol in RB
=
3
. Determina\i de c[te ori a
fost m`rit` aceast` impedan\` prin aplicarea metodei bootstrap, dac` tranzistorul lucreaz` la un curent de
1 mA.
c) Aplicarea metodei bootstrap modific` ]i impedan\a de intare Z
in B
v`zut` privind [nspre baza
tranzistorului. Pentru a-i calcula noua valoare determina\i mai [nt[i varia\iile i
e
curentului de emitor (care
str`bat rezisten\a dinamic` r
e
); \ine\i cont, apoi, c` varia\iile i
b
ale curentului de baz` sunt de | ori mai mici.
V
alim
10 k
+12 V
T
1
T
2
1k
out
in
Fig. 10.29.
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 115
d) Cu c[t s-a modificat Z
in B
datorit` aplic`rii metodei bootstrap, dac` tranzistorul lucreaz` la un
curent de 1 mA ?
P 10.11. Proiecta\i un repetor pe emitor cu tranzistor NPN, alimentat de la 20 V. Sarcina are valoarea
de 100 O, trebuie cuplat` capacitiv, iar excursia de tensiune pe ea ajunge la 1 V
vv
. Estima\i impedan\a de
intrare a repetorului, dac` tranzistorul are un factor de
amplificare | [n jur de 200. Propune\i o solu\ie pentru
m`rirea acesteia.
P 10.12. Repetorul proiectat la problema precedent`
este excitat cu un generator de semnal av[nd impedan\a
intern` de 50 kO. Ce impedan\` de ie]ire vede sarcina ?
P 10.13. Tranzistorul JFET din repetorul de tensiune
prezentat [n Fig. 10.31 are tensiunea de blocare de -2 V ]i
curentul I
DSS
de 25 mA. Determina\i punctul static de
func\ionare. Indica\ie: porni\i de la valoarea cunoscut` a
tensiunii care cade pe rezisten\a R
S
]i apoi neglija\i curentul
bazei lui T
2
[n raport cu valoarea curentului de surs` al
tranzistorului T
1
; dac` nu v` mai aminti\i rela\ia
I I f V
D S GS
= = ( ), c`uta\i-o [n Capitolul 7.
P 10.14. Reproiecta\i circuitul din problema precdent`
(calcula\i noile valori necesare pentru rezisten\e) astfel [nc[t
fiecare din tranzistoare s` lucreze la un curent de 5 mA. C[t
va fi impedan\a de ie]ire ?
C
G
R
G
3.3 MO
R
E
V
DD
+
V
SS
-
in
out
5.1 k
620 O
2.2 F
- 10 V
+ 10 V
100 F
R
S
T
1
T
2
Fig. 10.31.
116 Electronic` - Manualul studentului
Lucrare experimental`
Experimentul 1. Repetorul pe emitor
Ave\i pe plan]et` un repetor pe emitor, realizar cu un tranzistor NPN (Fig. 10.32).
R
B1
R
B2
100 k
100 k
C
in
F 4.7
+
R
E
V
alim
C
out
+12 V
5.6 k
100 F
+
+
10 F
R
BT
100 k
C
BT
4.7 k
R'
1 M
in
R
s1
100 O
R
s2
Fig. 10.32.
Dup` ce v-a\i desenat schema circuitului, alimenta\i plan]eta ]i determina\i punctul static de
func\ionare (regimul de repaus), adic` poten\ialul emitorului ]i, de aici, curentul de colector. Calcula\i
rezisten\a dinamic` r
e
. Pute\i calcula acum amplificarea de tensiune (nu v` trebuie dec[t poten\ialul
emitorului ]i tensiunea termic` de 25 mV) ]i pute\i estima impedan\a de intrare (f`r` sarcin` suplimentar`),
miz[nd pe un factor | de 100. Cine dicteaz` p[n` la urm` impedan\a de intrare a etajului ?
a) Amplificarea
Cupla\i acum un generator de semnal sinusoidal la intrare, regla\i frecven\a [n jur de 1 kHz ]i
amplitudinea pe la 1 V
vv
. Vizualiza\i cu un osciloscop evolu\ia poten\ialelor de baz` ]i de emitor ]i desena\i
pe caiet formele de und`. C[t este decalajul [ntre ele ?
M`sura\i acum cu aten\ie semnalul alternativ de intrare ]i semnalul de ie]ire (preferabil cu un
voltmetru digital) ]i calcula\i amplificarea de tensiune. Compara\i-o cu valoarea pe care a\i calculat-o din
punctul static de func\ionare.
b) Comportarea la semnal mare
Reduce\i la zero nivelul semnalului de la generator ]i vizualiza\i poten\ialul de repaus al emitorului cu
intrarea osciloscopului conectat` [n curent continuu. Cre]te\i apoi progresiv nivelul semnalului de la
generator ]i urm`ri\i dac` apar distorsiuni ale formei de und`. Desena\i forma de und` de la ie]ire [n situa\ia
[n care sesiza\i apari\ia distorsiunilor ]i g`si\i cauza lor.
c) Impedan\a de intrare
Pentru m`surarea impedan\ei de intrare ve\i utiliza un truc ce
ocole]te m`surarea direct` a curentului alternativ de intrare: ve\i intercala
[ntre generatorul de semnal ]i intrarea amplificatorului rezisten\a ' R , de
valoare cunoscut`. Tensiunea la ie]irea amplificatorului va sc`dea, dar
m`ri\i nivelul de la generator astfel [nc[t amplitudinea la ie]ire s` fie tot pe
la 1 V
vv
. M`sura\i acum tensiunea v
g
produs` de generator ]i tensiunea
v
in
la intrarea amplificatorului (Fig. 10.33). Aplica\i apoi regula de trei
simpl`: v
in
cade pe Z
in
[n timp ce v v
g in
cade pe ' R , de unde deduce\i
impedan\a de intrare. Compara\i-o cu valoarea estimat` a impedan\ei de
intrare [n baza tranzistorului, | R
E
. De ce aceast` impedan\a nu are valoare
v
in
Z
in
~
v
g
R'
amplificator
in
Fig. 10.33.
Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`) 117
mare ?
d) Metoda bootstrap
Aplica\i acum metoda bootstrap, leg[nd condensatorul C
BT
la punctul comun al rezisten\elor de
polarizare ]i m`sura\i din nou impedan\a de intrare, prin metoda utilizat` anterior. Care a fost efectul aplic`rii
leg`turii boot-strap asupra impedan\ei de intrare ?
Aminti\i-v` acum c` voltmetrul care este osciloscopul are rezisten\a intern` de 1 MO. Am f`cut noi
bine c[nd am legat intrarea oscioloscopului [n paralel pe Z
in
? Puteam s` evit`m m`surarea direct` a lui v
in
?
(g[nd\i-v` c` circuitul investigat se cheam` repetor ]i c` la ie]ire impedan\a este mult mai mic`). Reface\i [n
acest mod determinarea experimental` a impedan\ei de intrare cu bootstrap.
e) Efectul sarcinii asupra impedan\ei de intrare
Conecta\i acum la ie]ire (prin intermediul condensatorului) rezisten\a de sarcin` de 50 O ]i aranja\i
nivelul la generator astfel [nc[t tensiunea pe sarcin` s` nu dep`]easc` 20 mV
vv
(sinusoida s` nu fie
distorsionat`). Relua\i, [n aceste condi\ii, m`surarea impedan\ei de intrare. Justifica\i noul rezultat ob\inut.
f) Impedan\a de ie]ire
Pentru m`surarea impedan\ei de ie]ire vom proceda [n felul
urm`tor. M`sur`m mai [nt[i tensiunea de iesire f`r` alt` sarcin`
suplimentar` ]i o not`m cu v
out gol
. Pentru a nu risca ie]irea din
domeniul de func\ionare liniar` atunci c[nd vom cupla sarcina,
aranj`m nivelul de la generator astfel [nc[t tensiunea de ie]ire
v
out gol
s` fie [n jur de 20 mV
vv
. Amplificatorul poate fi echivalat
printr-un circuit Thevenin, ca [n Fig. 10.34. Conect`m o rezisten\` de
sarcin` ]i m`sur`m noua tensiune de la ie]ire v
out
. Dup` regula de
trei simpl`, trebuie s` avem
v v
v
Z
R
out gol out
out
out
s

= , de unde
calcul`m impedan\a de ie]ire.
A\i conectat anterior generatorul de semnal (care are o impedan\` intern` mic`) direct la intrarea
amplificatorului ]i a\i m`surat impedan\a de ie]ire [n aceste condi\ii.
Repeta\i acest experiment dup` m`rirea (artificial`) a impedan\ei generatorului de semnal prin
conectarea [n serie cu el rezisten\a ' R . M`sura\i din nou impedan\a de ie]ire. Formula\i o concluzie.
Experimentul 2. Repetorul pe
surs`
a) Repetorul cu un tranzistor JFET
Dac` [n circuitul de pe plan]et` (Fig.
10.35) legati [ntre ele punctele P ]i Q, ob\ine\i
un repetor pe surs` construit cu un tranzistor
JFET cu canal n. Desena\i-v` schema acestui
amplificator ]i apoi alimenta\i plan]eta (v`
trebuie dou` surse de alimentare).
Excita\i amplificatorul cu un generator
de semnal sinusoidal de frecven\a [n jur de 1
kHz ]i aplitudine de aproximativ 1 V
vv
]i
m`sura\i amplificarea sa de tensiune. Cobor[\i
apoi nivelul semnalului pe la 50 mV
vv
]i
v
out
Z
out
R
s
v
out gol ~
amplificator
out
Fig. 10.34.
C
G
R
G
3.3 MO
R
E
V
DD
+
V
SS
-
in
out
M N
P
Q R
5.1 k
10 k
620 O
1M
2.2 F
- 10 V
+ 10 V
R
s
220O
100 F
Fig. 10.35.
118 Electronic` - Manualul studentului
determina\i impedan\a de ie]ire, ca [n experimentul precedent, utiliz[nd sarcina R
s
, legat` prin condensator
[n sursa tranzistorului.
b) Repetor cu JFET ]i tranzistor bipolar
Desface\i leg`tura la rezisten\a de sarcin`, precum ]i cea [ntre punctele P ]i Q. Lega\i apoi [ntre ele
punctele P ]i R ]i apoi punctele M ]i N. A\i ob\inut un circuit identic cu cel discutat [n textul capitolului.
Desena\i-i schema ]i apoi verifica\i c` tranzistorul JFET se g`se]te aproximativ [n acela]i punct de
func\ionare ca [n experimentul precedent. Excita\i circuitul cu semnal sinusoidal ]i determina\i mai [nt[i
amplificarea repetorului cu JFET, m`sur[nd tensiunea alternativ` [n sursa tranzistorului. Compara\i aceast`
valoare cu cea m`surat` la punctul a) ]i justifica\i modificarea sa, [n ciuda faptului c` transconductan\a
tranzistorului a r`mas aceea]i, tranzistorul func\ion[nd la acela]i curent de dren`.
M`sura\i, apoi, impedan\a de ie]ire a repetorului construit cu cele dou` tranzistoare, utiliz[nd aceea]i
metod` ca [n experimentele precedente. Compara\i valoarea rezultat` cu cea ob\inut` la punctul a) pentru
repetorul pe surs`. Explica\i de ce ob\inem valori mult diferite de]i ambele tranzistoare sunt operate la acela]i
curent.
Comenta\i [mbun`t`\irea adus` prin utilizarea suplimentar` a unui tranzistor bipolar, argument[nd cu
valorile m`surate.
C[t crede\i c` va fi impedan\a de intrare ? Ave\i o rezisten\` de 1 MO pe care o pute\i intercala [ntre
generatorul de semnal ]i intrare, ca [n experimentul precdent. Determina\i, cu osciloscopul, tensiunea la
bornele generatorului iar tensiunea de intrare m`sura\i-o indirect, la ie]irea amplificatorului (unde tensiunea
este practic egal` cu cea de la intrare). De ce crede\i c` apare la ie]ire un semnal parazit de frecven\` 50 Hz ?