You are on page 1of 38

SUBIECTE EXAMEN CEL CURSUL 1 • Rezistenta neliniara

Există elemente de circuit neliniare, cu un comportament energetic de tip rezistiv care au o dependenţa neliniară curent-tensiune (figura). Pentru astfel de elemente rezistenţa nu mai este constantă, ea depinde de curent sau de poziţia unui punct pe curba curent-tensiune. Pentru cazul rezistentelor neliniare se definesc două tipuri de rezistenţe: statica si dinamică. • Transfer maxim de putere

primă teoremă stabile!te "n ce condiţii puterea electrică care se transferă de la sursă la sarcină este maximă. Ea spune că puterea este maximă atunci c#nd este "ndeplinită condiţia: Rg $ Rs adică atunci c#nd rezistenţa sarcinii este egală cu rezistenţa internă a generatorului.. %e mai spune că s-a realizat adaptare "ntre generator !i sarcină sau că sarcina este adaptată la generator. &n general circuitele nu functionează "n condiţii de transfer maxim deoarece acest maxim implică "n acela!i timp un randament prost al transferului. 'u toate acestea există destule situaţii "n care prevalează transferul maxim asupra randamentului, "ndeosebi la circuitele de putere mică: amplificatoare, oscilatoare, circuite tampon, circuite de prelucrare a semnalelor, unde adeseori adaptarea de putere este esentială. • Ec i!alenta "enerat#r tensiune$curent real

sursă reala de tensiune poate fi ec(ivalata cu o sursă reala de curent si reciproc, o sursă reala de curent poate fi ec(ivalata cu o sursă de tensiune. 'u alte cuvinte sursele reale pot fi considerate fie surse de tensiune, fie surse de curent. )acă o sursa are rezistenţa interna mică se comportă mai aproape de o sursă ideala de tensiune, dacă are rezistenţa interna mare se comportă mai aproape de o sursă ideala de curent.

1

Te#remele % T e!enin& N#rt#n

T e!enin )acă se aleg două puncte "ntr-un circuit, fie ele * !i + care sunt !i punctele de contact ale unui element ,*+, atunci circuitul poate fi redus la acest element !i o sursă de tensiune reală ec(ivalentă conectată la bornele rezistenţei (figura). -odul de calcul al elementelor este următorul: - rezistenţa internă este rezistenţa ec(ivalentă la bornele *+ - tensiunea sursei este tensiunea la bornele *+ "n lipsa elementului considerat.

N#rt#n )acă se aleg două puncte "ntr-un circuit, fie ele * !i + care sunt !i punctele de contact ale unui element ,*+, atunci circuitul poate fi redus la acest element !i o sursă de curent reală ec(ivalentă conectată la bornele rezistenţei (figura). -odul de calcul al elementelor este următorul: - rezistenţa internă ,g a generatorului este rezistenţa ec(ivalentă la bornele *+ - curentul sursei este curentul "ntre punctele *+ unde elementul ,*+ este "nlocuit cu scurtcircuit.

2

CURSUL ' • Semnal peri#dic

%emnalele periodice pot fi de formă oarecare sau determinată cum sunt semnalele sinusoidale, semnalele dreptung(iulare sau impulsurile, semnalele dinte de fierăstrău !.a.m.d. (figura .) %emnalele periodice sunt reprezentate analitic sub forma unei funcţii % $ u(t) cu proprietatea: u(t) $ u(t/0) unde 0 este perioada de repetiţie. mărime importantă a semnalelor periodice este valoarea medie %au componenta continua a semnalului.

Semnal alternati!

1n semnale periodic este alternativ atunci cand valoarea sa medie sau componenta continua este egala cu zero. ,elatia care defineste un semnal alternative este prin urmare: ,elatia are si o interpretare grafica (figura ) intr-o perioada
$2

Semnal sinus#idal

1n semnal foarte important in electronica este semnalul alternativ sinusoidal, prezentat in figura, impreuna cu principalele marimi care-l caracterizeaza. 1n semnal alternativ sinusoidal are expresia generala: u(t) $ 1- sin (3t 4 5) -arimile principale ale semnalulu sinusoidal sunt: 6 1- 4 amplitudinea semnalului 6 3 (f, 0) 4frecventa 6 3t 4 5 4 faza semnalului

3

0endinţa naturală a purtătorilor liberi. rezultate din descompunerea la randul ei a componentei alternative. fie ei electroni 4 . cu multe goluri "n zona p !i mulţi electroni liberi "n zona n.6 1 4 valoare efectiva • (esc#mpunere arm#nici) C#mp#nenta c#ntinua 1n semnal periodic oarecare poate descompune intr-o componenta continua si o suma de armonici. )escompunerea in armonici CURSUL * • +#nctiunea pn fara tensiune exteri#ara &n momentul iniţial distribuţia de purtători liberi este accentuat neuniformă. Primele armonici sunt de multe ori suficiente pentru o buna aproximatie (figura).

5 . este să se deplaseze din zonele unde sunt "n exces spre zonele sărace. sursa de tensiune creează "n 8oncţiune un c#mp electric extern care are sens contrar celui intern. 7olurile se vor deplasa din zona p spre zona n iar electronii liberi "n sens contrar. cu plusul la zona n. *tunci c#nd este polarizată direct. • Caracteristici "rafice di#da) Sc ema ec i!alenta a di#dei 'urentul prin dioda depinde de tensiunea la borne dupa relatia exponentiala: Prin reprezentarea grafica a relatiei se obtine caracteristica grafica current-tensiune a diodei. '#nd 8oncţiunea este polarizată invers. corespunzătoare fenomenului de difuzie. • +#nctiunea pn cu tensiune exteri#ara tensiune continuă poate fi aplicată 8oncţiunii p-n prin intermediul a doi electrozi conectaţi la capete. sursa de tensiune creează "n 8oncţiune un c#mp electric extern care are acela!i sens cu cel intern.liberi sau goluri. polarizare inversă c#nd plusul este la zona p !i polarizare directă. *cţiunea este denumită curent polarizare !i există două situaţii distincte.

ener Este o dioda construita entru a fi utilizata in zona de strapungere inversa. straturi de material semiconductor !i are trei electrozi conectati la acestea.ezistenta dinamica r: in zona de strapungere este foarte mica.#l) /rincipiul de 0uncti#nare 0ranzistorul bipolar este un dispozitiv format din . 9n zona de strapungere curentul creste pana la o valoare maxim admisibila.dar tensiunea ramane aproape constanta. 6 .ip#lar) Structura) Sim. .9n cazul polarizarii directe a diodei curentul creste exponential cu tensiunea. 9n cazul polarizarii inverse a diodei curentul invers este foarte mic si tinde spre 9%( curent desaturatie) • (i#da . 1:.tranzistoare npn si tranzistoare pnp. CURSUL • Tranzist#rul . o(mi-zecimi de o(mi. 9n polarizare directa este similara diodelor redresoare. constanta pentru o anumita dioda. 9n polarizare inversa dioda se strapunge la o tensiune numita tensiune :ener. )upa modul de succesiune al straturilor există două tipuri de tranzistoare: . i.

8oncţiunea bază-emitor (+E) !i 8oncţiunea bază-colector (+'). • .l#care) 7 . tranzistorul bipolar are două 8oncţiuni pn.#na acti!1 Este zona "n care tranzistorul se află "n ma8oritatea aplicaţiilor analogice. iar "ntre colector !i emitor tranzistorul este ec(ivalent cu un generator de curent. "ntotdeauna una dintre diode va fi polarizată invers !i "ntre cei doi electrozi nu va exista circulaţie de curent. ricum ar fi polaritatea tensiunii "ntre emitor !i colector.#na de . i+. de valoare: iC $ < iB.#ne de functi#nare . &ntre bază si emitor tranzistorul este ec(ivalent cu o diodă.*v#nd trei straturi alternate de material semiconductor. "n anumite condiţii. . circulaţia curentului "ntre colector si emitor. printr-un efect numit efect de tranzistor. )acă baza ar fi groasă tranzistorul nu ar fi altceva dec#t un grup format din două diode conectate. 0ranzistorul este parcurs de un curent principal proporţional cu un curent de comandă mult mai mic. permit#nd. fiind valabile sc(emele ec(ivalente pentru diode. curentul de bază. &n realitate baza este foarte subţire.

deci sub 2. deci potenţialul colectorului devine mai mic dec#t al bazei.= >.= >. . dar "n multe situaţii blocarea se face prin polarizarea inversă a 8oncţiunii. • Sc eme ec i!alente simplificate 4in curent alternati!4dinamic55 8 .#na de satura2ie) 1n tranzistor este adus "n zona de saturaţie prin mărirea curentului de comandă !i implicit a curentului principal p#nă la o limita la care tensiunea "ntre colector !i emitor scade sub 2. * doua este familia caracteristicil#r de ie3ire ale tranzistorului care leagă mărimile din spaţiul de ie!ire al tranzistorului care este de obicei spaţiul colector-emitor.*ceastă zonă se atinge prin mic!orarea tensiunii intre bază !i emitor sub pragul de desc(idere al 8oncţiunii. )in acest moment 8'E este polarizată direct • Sc eme ec i!alente • Caracteristici "rafice Prima este caracteristica de intrare care leagă mărimile din spaţiul de intrare al tranzistorului. care este spaţiul bază-emitor.

Primul: sc(ema este sensibila puternic la variatiile de temperatura. *ceste două mărimi definesc un punct M "n planul caracteristicilor de ie!ire ale tranzistorului. atunci sc(ema de polarizare atenueaza mult influenta temperaturii si in masura ceva mai mica pe cea a factorului de amplificare. *l doilea: tranzistorul poate fi situat ferm intr-un anumit punct de functionare doar daca factorul de amplificare in curent < este pr?cis cunoscut. atat la variatia temperaturii cat si la aceea a factorului de amplificare <. %c(ema de polarizare din figura c asigura cea mai buna stabilitate a punctului de functionare. 9 .• /unctul de functi#nare &n urma plasării tranzistorului "n zona activă acesta este caracterizat "n spaţiul de ie!ire prin două mărimi continue !i anume curentul de colector 9' !i tensiunea colector emitor 1'E. punct denumit punct de func2i#nare static • Sc eme de p#larizare% a!anta6e si deza!anta6e %c(ema de polarizare simpla *ceasta are doua dezavanta8e mari. )aca se adauga o rezistenta in emitorul tranzistorului (figura b).

in baza de tip p sunt realizate doua insule de material de tip n.% poate functiona pentru ambele polaritati ale tensiunii de iesire drena-sursa. 10 . %e va forma (induce) un strat bun conductor de sarcini mobile negative numit strat de inversiune sau canal n. E. • Caracteristici "rafice M8S cu canal indus 'aracteristicile de iesire sunt desenate doar pentru modul de polarizare cel mai utilizat. 0E'-. +aza. Electrodul de comanda denumit 7rila este conectat la suprafata metalica ce acopera stratul izolant.)aca se aplica o tensiune intre electrozii principali va apare un curent prin canalul conductor. 'ampul va impinge spre interior sarcinile ma8oritare pozitive si va atrage in apropierea suprafetei sarcinile negative. cu sensul din figura.CURSUL 7 /rincipiul de functi#nare tranzist#r M8S @a marginile suprafetei de oxid. 9n izolant se creeaza un camp electric de intensitate ridicata. legat intern la sursa in marea ma8oritate a cazurilor. 1neori este conectat la substrat si un al patrulea electrod. cu tensiune pozitiva drena sursa. %pre deosebire de tranzistorul bipolar. )aca grila nu este polarizata atunci intre sursa si drena sunt trei zone n p si n care sunt ec(ivalente cu doua iar un curent intre electrozii principali nu este posibil.

• 0#t#di#da Aotodioda este o dioda care are zona 8onctiunii p-n expusa radiatiei optice. . • (i#da luminescenta) 8pt#cupl#r 11 . curentul de colector depinde de radiatia luminoasa la fel cum la un transistor comun acelasi curent depinde de curentul de baza. curentul principal prin tranzistor. Aotodioda este destinata sa functioneze in regim de polarizare inversa.adiatia luminoasa actioneaza ca un element de comanda. 9ntr-un astfel de regim o dioda este parcursa de un curent mic numit curent de saturatie. 9% 9n prezenta radiatiei curentul invers creste o data cu cresterea intensitatii fluxului radiatiei oprice • 0#t#tranzist#rul Aototranzistorul este un tranzistor care are zona 8onctiuni baza-colector expusa radiatiei optice.

. in cele mai multe cazuri un fototranzistor ptocuplorul permite realizarea unei izolari electrice perfecte intre doua circuite dar asigura in acelasi timp transmiterea unor semnale electrice intre cele doua circuite.l#c a unui redres#r 1n redresor este compus in cazul general din trei parti (figura) si anume: .) . luminoasa. Ailtru (A) 12 . dar poate fi un cablu de fibra optica sau un izolant transparent si un element fotoemisiv. 9ntensitatea luminoasa depinde de intensitatea curentului. +loc redresor (.) B. *tunci cand este polarizata direct si este parcursa de curent dioda emite energie sub forma de radiatie optica. un spatiu de propagare optic care poate fi pur si simplu un spatiu gol.)ioda luminiscenta este cunoscuta si sub denumirea de @E) )ioda are zona 8onctiunii accesibila in exterior printr-o fereastra care poate fi de forme diferite. 8pt#cupl#rul ptocuplorul este un dispozitiv format dintr-un element fotoemisiv (o dioda luminiscenta). CURSUL 9 • Sc ema .. 0ransformator (0.

9n primul rand el modifica.la alternanta cu punct median 9n cazul acestui tip de redresor transformatorul este necesar si trebuie sa aiba un secundar cu doua infasurari inseriate. 9n a doua semiperioada dioda este polarizata invers 0ensiunea redresata este egala cu zero. astfel ca sa furnizeze blocului redresor compus din doua diode doua tensiuni identice. • Redres#r m#n#alternanta . tranzistoare) 0iltrul face o netezire a formei pulsatorii a tensiunii redresate pe care o aduce la o forma apropiata de aceea a tensiunii continue. 0ensiunea redresata este egala cu tensiunea din secundar. +locul redresor contine un singur element redresor. invers. plusul tensiunii transformatorului la anod. uB. uf. 9n prima semiperioada cele doua diode sunt polarizate astfel: ). o dioda. Bl#cul redres#r este compus din elemente redresoare necomandate (diode). iar )B direct 13 . valoarea tensiunii sursei.edresorul mono-alternanta este cel mai simplu redresor. care au acelasi numar de spire.Transf#rmat#rul are un rol multiplu. 0ensiunea pe dioda este tensiunea din secundar. cu un punct median intre ele. 0ensiunea pe dioda este zero. minusul tensiunii transformatorului la anod. atunci cand este necesar. iar )B invers. semicomandate (tiristoare) sau comandate (70 . • Redres#r du. direct. 9n prima semiperioada dioda este polarizata direct. 9n a doua semiperioada cele doua diode sunt polarizate astfel: ).

• Redres#r du... )C scurtcircuit) si tensiunea pe sarcina este egala cu minus u2 (negativa in acest semiinterval). in cazul acesta. 9n prima semiperioada sunt polarizate direct diodele )B si ).si )C.. 14 .la alternanta in punte 9n cazul acestui tip de redresor. transformatorul poate lipsi. si sunt polarizate invers diodele ). intrerupte. iar la a doua diagonala se conecteaza sarcina . 9n a doua semiperioada sunt polarizate invers diodele )B si ). si sunt polarizate direct diodele ). asa cum este de altfel prezentat. ).si )C ()B. +locul redresor este format din C diode legate in punte (formand un patrulater) intr-o anumita succesiune a terminalelor. @a una din diagonalele puntii se conecteaza sursa de tensiune alternativa sau secundarul transformatorului daca acesta exista. ).

Rd. iar pe dioda va exista o cădere de tensiune egala cu UD pe tot intervalul de conductie: u0 = usec .= >). )ioda conduce doar dupa ce tensiunea sursei depă!e!te UD.• Influenta tensiunii de desc idere la iesire %e va considera doar tensiunea de desc(idere. • Influenta rezistentel#r transf#rmat#rului si di#dei )acă pentru dioda se consideră !i rezistenţa dinamică. "n serie cu aceea a transformatorului !i rezultă o mic!orare suplimentară a tensiunii de ie!ire 15 . 9n acest caz exista o "ntarziere la desc(iderea diodei fata de punctul in care tensiunea sursei devine pozitivă. UD (D 2..=).UD (. atunci se adaugă această rezistenţă.

iar tensiunea u va urmări variaţia tensiunii de intrare. este mai mică dec#t tensiunea de ie!ire u. &ncărcarea condensatorului "ncetază "n momentul t2. &n momentul t1 tensiunea de intrare usec devine mai mare dec# tensiunea pe condensator. 'ondensatorul se descarcă pe sarcina R. tensiunea de intrare. 16 .%c(ema ec(ivalentă a redresorului !i forma tensiunilor dacă dioda are !i rezistenţa dinamică. dioda se polarizeză direct !i se desc(ide. c#nd tensiunea de intrare atinge maximul. iC fiind egal !i de semn contrar cu iR. aceea!i cu tensiunea pe condensator !i dioda este polarizată invers. u (tensiunea de ie!ire). usec. 'urentul prin condensator "!i sc(imbă semnul. • 0iltru C) Sc ema si tensiunea de iesire P#nă la momentul t. 'ondensatorul se "ncarcă. blocată.

astfel că 19 trebuie să fie mai mare dec#t tensiunea de străpungere a diodei. trei fiind mai importanţi: tensiunea de intrare. El se mai numeste "n limba8ul curent !i sursă stabilizată. UIE curentul de ie!ire IO. . 'alitatea %0@ se define!te prin c#ţiva parametri. furnizează la ie!ire o tensiune a cărei variaţie sa fie mult mai mică.ilizat#rului) (efinitie) 1n stabilizator de tensiune continuă este un circuit care. !i temperatura mediului ambiant . • Sta. peste punctul de străpungere. 17 .ener %tabilizator parametric cu diodă :ener. )ioda :ener trebuie polarizată "n regiunea inversă. 1:. alimentat de la o sursa de tensiune continuă ce prezintă variaţii ale tensiunii din cauze diverse.ezistenţa . se mai nume!te rezistenţă de balast si ea limitează curentul prin diodă la valori nepericuloase.CURSUL : • /arametrii sta.ilizat#are cu di#da .

bi!nuit sc(emele utilizează combinaţii de tranzistoare ca elemente de regla8 serie sau paralel. 18 .l#c a sta.• Sc ema .ilizat#are cu di#da .ener si tranzist#r 'el mai simplu stabilizator cu reacţie serie utilizează un stabilizator parametric cu diodă :ener ca referinţă de tensiune !i un tranzistor care are simultan rol de comparator !i element de control serie %tabilizator serie cu diodă :ener !i transistor • Elementul de c#ntr#l serie al sta.ilizat#arel#r cu reactie serie • Sta.ilizat#arel#r Elementul de control este un tranzistor.

Prima limitează curentul dupa trecerea de punctul de curent maxim si conduce la un curent de scurtcircuit putin mai mare decat curentul maxim * doua produce o "ntoarcere a caracteristicii !i un curent de scurtcircuit mult mai mic 19 .*tunci c#nd curenţii de iesire sunt mari se alege ca tranzistorul să fie format din două tranzistoare identice.ilizat#arel#r) Caracteristici "rafice) Protecţiile asigură obisnuit doua tipuri de caracteristici curent tensiune pentru stabilizatoarele serie. • /r#tectia sta. puse "n paralel : a doua combinaţie este conexiunea )arligton care conduce la mic!orarea rezistenţei interne.

• Sc ema . 20 . CURSUL 1.l#c a amplificat#rlui) Eta6 de amplificare) Lant de amplificare4<semnificatia elementel#r5 *mplificatoarele electrice sunt circuite care realizează mărirea nivelului de putere al unui semnal electric cu modificări minime ale formei semnalului (distorsiuni minime).%c(emă de protecţie cu limitarea curentului.

adaptare de impedanţăE .simetrizare *%.atenuareE .adaptare de impedanţă sarcină-eta8 finalE .'. circuitul de ie!ire poate indeplini rolurile: . formează "mpreuna eta8ul de putere. ' .izolare galvanicăE . eta8ul final. este circuitul de intrare care poate avea unul sau mai multe roluri: .este circuitul amplificator de semnal mic. PA.separare a componentei continueE • Caracteristica de transfer Caracteristica de transfer reprezinta dependenţa valorii instantanee a semnalului de ie!ire de valoarea instantanee a semnalului de intrare la o variaţie sinusoidala 21 .9. eta8ul prefinal !i A.limitareE .

amplificatoare clasa ' ung(iul de conductie este F H G (Aig c)E.• Caracteristica amplitudine$frec!enta Caracteristicile de frec!en21 descriu variaţia cu frecvenţa a factorului de amplificare !i lu#nd "n considerare semnalele prin imaginile "n complex obtinem două caracteristici: 4 caracteristica amplitudine-frecvenţă !i . B si C5 )upă durata de conducţie a tranzistorului amplificatoarele se clasifica in: .caracteristica fază-frecvenţă caracteristica ideala amplitudine frecventa Pentru amplificatoarele reale caracteristica de amplitudine are o zona "n care se menţine constantă !i scade "n zonele de frecvenţe 8oase sau "nalte • Clasa de functi#nare) (esenul c#respunzat#r si semnificatie 4clasa A. la care tranzistorul lucreaza "n comutatie poarta numele de amplificator clasa ). categorie speciala de amplificatoare. 22 .amplificatoare clasa + 4 durata de conductie egala cu durata de blocare. "n care tranzistorul conduce toata perioada semnalului 4ung(iul de conductie este F $ BG (fig a)E .amplificatoare clasa *+ F∈! G"BG # E .amplificatoare clasa *. ung(iul de conductie este F $ GE (fib b) .

simplificată. poate fi redus la o sc(emă elementară. *t#t pentru amplificatoarele cu tranzistoare bipolare c#t !i pentru amplificatoarele cu 0E' există trei variante de sc(eme elementare care depind de cone$iunea tranzistoarelor. 23 .• Amplificat#are elementare) Tranzist#r in c#nexiune EC& BC& CC) Tensiunea de alimentare& rezistenta de sarcina 1n eta8 al unui amplificator. care conţine ca element activ un tranzistor.

sursa de tensiune continuă !i o rezistenţă care este aici rezistenţă de sarcină !i care transforma variaţiile de curent ale generatorului de curent care este de fapt tranzistorul "n variatii de tensiune • Tranzist#rul in c#nexiune emit#r$c#mun4EC5) Sc ema) ) Amplificat#r elementar =n c#nexiune . pe l#ngă elementul amplificator.az1 c#mun1 24 . "n conexiune +' !i "n conexiune '' *mplificatoarele elementare au.*mplificatoarele de semnal mic cu tranzistoare bipolare au la baza cele trei sc(eme elementare "n care tranzistoarele funcţionează "n conexiune E'.

Amplificat#r elementar =n c#nexiune c#lect#r c#mun • Amplificat#are de semnal mic in BC& EC& CC) Sc ema si r#lul elementel#r) 25 .

olul elementelor este similar cazurilor anterioare. %c(ema de polarizare este identică cu a eta8ului "n conexiune E' iar rezistenţa .' este rezistenţa de sarcină."n conexiune '' este prezentată "n figura C.+.. . . .' este de asemenea rezistenţa de sarcină a eta8ului. !i .+B. Iu există condensator de decuplare pentru .+B sunt rezistenţe pentru polarizarea bazei iar .'9 !i ' sunt elementele de cupla8 !i separare.+B !i . cupla8 !i separare. .+.E este "n acela!i timp !i rezistenţă de sarcină.E formează reţeaua de polarizare dar . Iu există condensator de decuplare.. 26 . .C. .E este rezistenţa de stabilizare la variaţia temperaturii sau a mărimii parametrilor tranzistoarelor.E dar există condensatorul '+ pentru decuplarea . %c(ema unui eta8 *%.olul condensatoarelor '9 !i ' este acela!i.

• Sc ema .' se aleg de valori iar tranzistoarele 0. *mplificarea se poate mări adăug#nd eta8e de amplificare.c.l#c a unui amplificat#r cu reactie) Prin reacţie se "ntelege preluarea unei părţi din semnalul de ie!ire si combinarea cu semnalul de intrare. Principalele cerinţe ale unui amplificator de c.c. sunt: o amplificare mare (pantă accentuată a caracteristicii)E zonă liniară mai mare dec#t amplitudinea maximă a semnaluluiE transmiterea polarităţii semnalului.*mplificatorul are ca borne de intrare bazele tranzistoarelor iar ca borne de ie!ire colectoarele acestora. • Amplificat#r diferential) 'alitatea principală a eta8ului este deriva redusă care depinde esenţial de simetria sc(emei astfel că rezistenţele . !i 0B de performanţe c#t mai apropiate.CURSUL 11 • Caracteristica de transf#rmare a amplificat#arel#r de curent c#ntinuu) *mplificatorul de c. amplifică at#t componenta alternativă c#t !i pe cea continuă a unui semnal electric. 27 .

ilizarea amplificarii) *mplificarea * a amplificatorului cu reacţie este insensibilizată la variaţiile amplificării amplificatorului de bază a (datorate temperaturii sau variaţiilor parametrilor tranzistoarelor). reacţia se nume!te reactie ne"ati!1) • Insensi. rezultatul comparăriiE .* $ % J % . reacţia se nume!te reactie p#ziti!a) )acă rezultă o scadere a amplitudinii semnalului de intrare.%' & semnal de ie!ireE . 28 .amplificarea reţelei de reacţie E $ + $ % J % .a = %' ) %2 & amplificarea amplificatorului de bază (iniţială)E . )eci variaţia relativă d*J* a amplificării amplificatorului cu reacţie este redusă de A ori faţă de variaţia amplificării iniţiale daJa.#l) Alimentare) *mplificatoarele operaţionale (* ) sunt amplificatoare de curent continuu cu amplificare foarte mare de tensiune destinate să funcţioneze cu reacţie negativă puternică. • (e#se.iri intre reactia ne"ati!a si reactia p#ziti!a) )acă rezultă o cre!tere a amplitudinii semnalului de intrare.-%1 & semnal de intrareE .%( & semnal de reactieE .%2 & semnal de eroare. CURSUL 1> • Amplificat#are #perati#nale) Sim.amplificarea amplificatorului cu reacţie (finală). )eci amplificarea cu reacţie depinde doar de amplificarea reţelei de reacţie.

29 .#lul A8 alimentarea A8 Principalelel cerinţe pe care trebuie să le "ndeplinească un * sunt următoarele: K amplificare de tensiune c#t mai mare (a semnalului diferenţial)E K rezistenţă de intrare c#t mai mare E K rezistenţă de ie!ire c#t mai mică E K caracteristica de transfer c#t mai apropiată de cea ideală pentru amplificatoarele de cc • Amplificat#rul ideal) /erf#rmante) Sc ema) 1n * ideal are sc(ema %i următoarele proprietăţi : K amplificare de tensiune infinită (sau tensiune zero de intrare ) E K rezistenţă de intrare infinită E K rezistenţă de ie!ire zero E K caracteristică ideala de transfer E K bandă infinită E K amplificare de mod comun zero.Sim.

*mplificarea de tensiune depinde doar de valorile componentelor pasive externe R. !i R. tensiune de ie!ire fiind "n fază cu tensiunea de intrare. • Amplificat#r nein!ers#r cu A8 ideal *mplificarea de tensiune depinde de asemenea doar de componentele passive externe !i este pozitivă. adică 1 ie!ire este "n antifază cu 1 intrare.• Amplificat#r in!ers#r cu A8 ideal Este configuraţia de bază cea mai des "nt#lnită "n aplicaţii. • • Tensiune de decala6) (iferenta curentil#r de intrare 30 . !i este negativă.

situaţia fiind ca !i c#nd pentru un * ideal am avea o tensiune de intrare. 'urentii nu sunt egali.9n cazul * real tensiunea de ie!ire este diferită de zero. *ceasta poartă numele de tensiune de decala6 la intrare UDI !i este un parametru specific amplificatoarelor de curent continuu er#are dat#rata tensiunii de decala6 %e define!te curentul de p#larizare la intrare. diferenta lor fiind alt parametru al * numit curent de decala6 la intrare care este mult mai mic decat IB • Sc ema ec i!alenta cu er#ri))) 31 . valoarea medie a curenţilor de polarizare a intrărilor. $ RB se obtine UI $ 2 !i se elimină eroarea pe care o produc. )aca curentii de polarizare ar fi egali. IB. alegand R.

diferită de zero !i se observă că tensiunea de ie!ire este diferită de zero de!i tensiunea diferenţială le intrare UI $ 2. 32 . )eci amplificatorul real este sensibil !i la semnalul comun. RIC.-odel de amplificator inversor cu generatoarele de eroare de decala8 !i polarizare • Amplificare de m#d c#mun) 0act#ri de re6ectie) 'onsiderăm un amplificator cu generatoarele de eroare de decala8 compensate. printr-un parametrul denumit amplificare de m#d c#mun. +-C. -odel ce ţine cont de eroarea de mod comun • Sc ema ec i!alenta cu rezistente neideale) @a intrare un * real prezintă "n afara rezistenţei de intrare diferenţiale ("ntre intrări) RI. numită rezistenţă de intrare de mod comun. -ai utilizat pentru caracterizarea * funcţie de comportarea la semnal comun este un parametru ec(ivalent numit fact#r de re6ectie de m#d c#mun. !i c"te o rezistenţă "ntre fiecare intrare si masă. %e leaga intrările "mpreună la aceea!i tensiune. -odific"nd tensiunea comună de intrare se modifică si tensiunea de ie!ire.

)eoarece "n general rezistenţa de intrare de mod comun este mult mai mare dec#t rezistenţa de intrare diferenţială. prima se negli8ează CURSUL 1' • Amplificat#r in!ers#r cu amplificat#r real) Sc ema < ecuatiile tensiunil#r %c(ema amplificatorului inversor cu * real. se pot scrie următoarele ecuaţii : 33 . +RR. Pentru a calcula amplificarea cu reac2ie real1.

& +RI (I.I.)E UO = .U.)E UO = R. 4 R .I. se pot scrie ecuaţiile : • Caracteristicile de frec!enta ale unui amplificat#r nec#mpensat) 34 . +RR./ (RI/R) (I/I. E • Amplificat#r nein!ers#r cu amplificat#r real) %c(ema amplificatorului neinversor cu * real. I./I. / U. $ R.ROI. Pentru a calcula amplificarea cu reac2ie real1 .

Caracteristici de frec!en21 4dia"rame B#de5 pentru A8 nec#mpensat inca Caracteristici de frec!en21 pentru A8 c#mpensat) • Caracteristicile de frec!enta ale unui amplificat#r cu reactie ne"ati!a 35 .

)acă se face presupunerea curentă că tensiunea "ntre intrările * !i curenţii de intrare sunt negli8abili atunci tensiunea de iesire este egala cu tensiunea de intrare multiplicata cu constanta.Caracteristici amplitudine$ frec!en21 pentru A8 cu reac2ie& c#mpensat) • Circuit de multiplicare cu # c#nstanta) 1n amplificator cu * . "n orice variantă este deasemenea !i un multilicator cu o constantă. • Circuit de sumare 36 . Presupunem amplificatorul neinversor (figura ).

$ R. • Circuit de inte"rare )acă se face presupunerea curentă că tensiunea "ntre intrările * !i curenţii de intrare sunt negli8abili atunci: U= RIE !i deci tensiunea de ie!ire este proporţională cu integrala "n timp a tensiunii de intrare... 0impul de integrare este limitat la un astfel de circuit de apariţia unor erori crescătoare "n timp.. I. datorate generatoarelor de eroare de la intrarea * 37 . / IB /.E UB $ RB IBE UI $ RI II !i U $ -RA IAE iar I.)acă se face presupunerea curentă că tensiunea "ntre intrările * !i curenţii de intrare sunt negli8abili atunci: U. II $ I.

a 38 . cel bipolar fiind comandat "n curent iar cele unipolare fiind comandate "n tensiune.• ?enerat#r de curent) Sc ema) 1n convertor de tensiune-curent este de fapt un generator de curent comandat "n tensiune av#nd curentul proporţional cu tensiunea de comandă. 'el mai cunoscut generator de curent este tranzistorul.