You are on page 1of 4

Interacţiunea imaginaţiei cu procesele cognitive şi motivaţia

Procesele psihice se împart în procese cognituve şi procese reglatorii.Procesele cognitive sunt procesele prin care omul descoperă lumea înconjurătoare şi cu ajutorul căror poate să o înţeleagă.Acestea se pot clasifica în procese senzoriale (senzaţiile, percepţiile şi reprezentările) şi procese logice (g ndirea, memoria şi imaginaţia).Procesele reglatorii sunt procesele prin care omul se pune ţn relaţie cu tot ceea ce îl înconjoară.Acestea sunt voinţa, atenţia, motivaţia şi imaginaţia. !maginaţia este un proces cognitiv comple" de ela#orare a unor imagini şi proiecte noi, pe #aza com#inării şi transformării e"perienţei. $mul este capa#il de o performanţă unică, aceea a realizării unităţii dintre trecut, prezent şi viitor, imaginaţia fiind legată mai ales de ceea ce va fi.%etaş ndu&se de prezentul imediat, de aici şi acum, omul îşi organizează şi proiectează acţiunile, anticip nd at t drumul care va fi parcurs,c t şi rezultatele care vor fi o#ţinute.%acă omul nu ar avea imaginaţie, ar reacţiona, orient ndu&se numai pas cu pas după indicatorii perceptivi din conte"tul real în care îşi desfăşoară activitatea şi deci nu ar avea o direcţie precisă, ar învăţa fragmentar, sacadat, cu stagnări şi erori p nă la un rezultat oarecare.%ispun nd de imaginaţie, poate să&şi ela#oreze mintal scopul şi planul desfăşurării activităţii, pe #aza căruia să se conducă, să&şi regleze permanent acţiunile, să evite erorile şi să ai#ă mai mare eficienţă.'ai mult chiar, omul poate interveni activ, transformativ, creativ în am#ianţă, poate o#ţine mereu ceva nou, ceea ce l&a şi făcut să fie creator de cultură. Acest proces cognitiv comple" este specific numai omului, apare pe o anumită treaptă a dezvoltării sale psihice, adică după ce au apărut şi alte procese şi funcţii psihice care&i pregătesc desfăşurarea(dezvoltarea reprezentărilor, achiziţia lim#ajului, evoluţia inteligenţei, îm#ogăţirea e"perienţei de viaţă etc. %e fapt, imaginaţia odată apărută interacţionează permanent cu toate procesele psihice şi mai ales cu memoria, g ndirea şi lim#ajul.Procesul imaginativ include aceste interacţiuni în mod o#ligatoriu, însă în acelaşi timp el se deose#eşte de respectivele procese psihice şi dispune şi de mecanisme specifice de procesare a datelor e"perienţei anterioare. )a proces cognitiv, imaginaţia realizează o procesare specială a datelor iniţiale provenite din e"perienţă, datorită nu numai interacţiunilor comple"e cu celelalte procese, ci şi unor procedee proprii şi unei com#inatorici care&i sunt caracteristice. *pre deose#ire de g ndire, care dispune de operaţii, imaginaţia pune în lucru procedee numeroase şi variate. +n ceea ce priveşte legăturile imaginaţiei cu celelalte procese psihice, se poate o#serva că acestea sunt, după cum am spus şi mai sus, numeroase şi apar încă de la nivelul senzaţiilor.%eşi imaginaţia se dezvoltă ca proces după apariţia unor procese mult mai comple"e dec t senzaţiile.,otuşi, se poate o#serva prezenţa imaginaţiei în sintezie, ce apar în urma legii interacţiunii analizatorilor, una din legile senzaţiilor.*inestezia constă în faptul că stimularea unui analizator produce efete senzorilae specifice într&un alt analizator, deşi acesta nu a fost stimulat.%e e"emplu, o stimulare sonoră muzicală poate produce şi efecte de vedere cromatice şi invers.+n lim#aj curent se spune că unele sunete sunt catifelate, unele culori sunt dulci etc.*inestezia pare a fi o premisă a dotaţiei artistice în pictură, muzică, coreografie.

)onceptele. conservă produsele sale finale.. posi#ilul.+n procesarea ascendentă. să inventariem mai multe căi şi mijloace. viitorul.+n acest caz.lementul esenţial al primei etape este ela#orarea unei reprezentări mintale interne a pro#lemei. înţelegerea este rezultatul impunerii unor modele e"plicative ale realităţii prin învăţare. în cea descendentă este o premisă. +ntre g ndire şi imaginaţie e"istă o legătură foarte puternică. 'emoria este cea care oferă material de com#inare pentru imaginaţie. adică este cu at t mai eficientă cu c t .. tre#uie să e"plorăm. formulele de lucru nu ne conduc automat la rezultat. c t şi în procesul comple" al rezolvării de pro#leme. instruire. cerinţele sunt vag formulate. omul cunoaşte ceea ce este esnşial. înţelegerea este rezultatul unui demers mai îndelungat (uneori de ani de zile) de acumulare de informaţii care sunt reunite în grupări succesive. după formula 0ce ar fi dacă. iar e"plicaţia ne permite ela#orarea unui model funcţional al realităţii reflectate.-ezultă că a g ndi este sinonim cu a înţelege.%e o#icei. fenomene care i se su#ordonează. general din realitatea e"istentă sau ceea ce este ipotetic. -ezolvarea de pro#leme este domeniul performanţial al g ndirii. în măsura în care înţelegem conţinuturile lor.ste modul de rezolvare a pro#lemelor foarte comple"e. totodată. Prin urmare. necesar. care descrie modul cum sunt procesate informaţiile. c t şi creatoare. educaţie.!maginaţia la r ndul ei participă la ela#orarea ipotezelor. au mai mult un caracter ipotetic. idei. inteligenţa oferă idei şi date asupra realului şi. înţelegerea se manifestă prin e"pansiune.Aceasta are caracter reproductiv. a e"plorării #azei de cunoştinţe proprii cu privire la tipul de pro#lemă cu care ne confruntăm. dar pot fi grupate în doup mnari categorii. prin e"plorare. .Prin g ndire.%acă în procesarea ascendentă înţelegerea este o consecinţă. at t în forma ei reproductivă. se desfăşoară în etape şi poate lua forma rezolvării creative. adică suntem în posesia semnificaţiei lor. ghidează într&o anumită măsură transformările imaginative.ste un proces comple".tapele procesului rezolutiv pot fi grupate în două momente majore(punerea pro#lemei şi rezolvarea pro#lemei. totodată. mijloacele.)ele două procese se şi aseamănă. trăiri afective etc. pro#a#ilist./or#im astfel despre strategii algoritmice şi strategii euristice. cum ar fi( reprezentări.-eprezentările pot fi componente importante ale procesului de imaginaţie..Prezenţa imaginaţie în g ndire se o#serva at t în înţelegere. prom#lema este sla# definită.1. care uzează de strategii.-ezolvarea propriu&zisă face apel la strategii de tip algoritmic. se şi deose#esc şi totodată. *trategia euristică e"primă o divergenţă. +nţelegerea e"primă cel mai #ine dimensiunea procesulaă a g ndirii. un concept empiric. la mijloacele adecvate de lucru şi prin avansarea unor ipoteze asupra soluţiilor posi#ile. noţiunile au o e"istenţă psihologică. şi. descoperire. este un mod de rezolvare productiv sau creativ.+n procesarea descendentă.%e astă dată. un conflict. adică funcţionează în mintea noastră în măsur în care ştim ce înseamnă.+nţelegerea ne conduce la o e"plicaţie. dar fundamental logic. iar soluţia se relevă ca o descoperire. la găsirea unor strategii şi procedee practice de rezolvare a pro#lemelor. în funcţie de tipul de pro#leme şi de mijloacele utilizate în rezolvarea lor. posi#il. g ndirea. se află în interacţiuni reciproce. mijloace şi soluţie. sla# structurată. înţelegerea este o inmănunchere.!maginaţia e"plorează cu precădere necunoscutul.Acesasta se realizează în #aza definirii datelor pro#lemei. apoi rezultatul este supus verificării şi procesul poate fi încheiat dacă s&a ajuns la soluţia corectă sau relua dacă rezolvarea este incompletă sau incorectă... o discordanţă între pro#lemă. situaţii. o integrare de însuşiri într&o reprezentare generală. ca şi cum ar lua în posesie o serie de date. euristic sau com#inate.Actele imaginative constau în com#inarea şi recom#inarea imaginilor din e"perienţa anterioară.*trategiile rezolutive sunt numeroase.%ar imaginaţia se deose#eşte clar de memorie.

a uşurează. a indicaţiilor şi descrierilor ver#ale. pentru că produsele ei nu au corespondent în e"perienţa anterioară proprie şi sunt. ţn acelaşi timp.a opţiunilor profesionale. a acţiunilor de autoformare şi autoeducare. reveria poate ocaziona com#inaţii noi şi originale care pot fi valorificate în formele superioare ale imaginaţiei.%orinţa puternică de a dispune de un telefon mo#il de ultimă generaţie ne face repede să ne proiectăm imaginativ în grupul prietenilor şi să st rnim admiraţia lor... stresa. unii autori recomandă reveria de scurtă durată ca pe o cale a stimulării creativităţii.%ar reveria prelungită poate fi defavora#ilă dezvoltării personalităţii. iar imaginaţia este cu at t mai valoroasă cu c t rezultatele sale se deose#esc de ceea ce e"istă în e"perienţe su#iectului şi.Acestea evoluează într& o direcţie fantezistă.'otivaţia îşi face totodată simţită prezenţa în procesul comple" al imaginaţiei în c teva din formele acesteia.este mai fidelă faţă de cele învăţate. su#iectul nu va fi capa#il să&şi mo#ilizeze energiile şi eforturile corespunzătoare îndeplinirii sarcinii. atunci c nd dificultatea sarcinii este percepută incorect de către su#iect. a vieţii şi a sorţii personajelor din literatură etc.Pornind de la ceea ce vede sau de la o idee care i&a rămas în minte. ne confruntăm cu două situaţii tipice(fie cu su#aprecierea semnificaţiei sau dificultăţii sarcinii. activează în condiţiile unui surplus energetic care l&ar putea dezorganiza. la nerealizarea sarcinii. în plină desfăşurare. reliefarea lor după alte criterii dec t cele ale g ndirii.a este cu at t mai valoroasă cu c t produsele ei se apropie mai mult de real.Acesta contri#uie la formarea idealului de viaţă şi prin el la motivarea activităţilor curente. faţă de ceea ce a do# ndit societatea.)a urmare. i&ar putea cheltui resursele energetice chiar înainte de a se confrunta cu sarcina. recom#in nd&o şi ajung nd la noi rezultate. 2i imaginaţia intervine în procesul motivaţional.Această formă a imaginaţiei se deose#eşte de memoria imaginilor. !maginaţia reproductivă întreţine interesul şi starea optimă de atenţie în lectura unei cărţi. !maginaţia reproductivă este o formă activă.+n aceste condiţii.. înţelegerea unor realităţi mai a#stracte sau a evenimentelor istorice. iar persoana le urmăreşte pasiv şi din c nd în c nd poate interveni cu o uşoară dirijare în direcţia dorinţelor. ceea ce va duce în final.+n cel de al doilea caz. generarea unor noi legături şi restructurări. a unor schiţe sau. transform nd& o. -everia se desfăşoară în timpul stărilor de veghe şi de rela"are. c nd parcă cel în cauză îşi lasă g ndurile să vaga#ondeze. şi anume reveria. /isul de perspectivă constă în proiectarea conştientă şi voluntară a drumului propriu de dezvoltare în acord cu posi#ilităţile personale şi cu condiţiile şi cerinţele sociale.-everia este un fel de e"periment mintal privind îndeplinirea fictivă a dorinţelor şi reduc nd astefl tensiunea psihică internă generată de ele. imaginaţia reproductivă şi visul de perspectivă.+ntr&un caz. permit aducerea acestora în prim&plan. dar care nu pot fi percepute direct. pentru a o#ţine un optimum motivaţional este necesară o . pentru că satisafcerea fictivă a dorinţelor poate anula activităţile reale. va activa în condiţiile unui deficit energetic. practice.!maginaţia reproductivă lărgeşte foarte mult c mpul mintal. eficiente. imaginaţia trece dincolo de e"perienţa pe care o are fiecare. conştientă şi voluntară const nd în construirea mintală a imaginii unor realităţi e"istente în prezent sau în trecut. 'otivele întreţin o receptivitate crescută pentru anumite elemente ale realului.) nd un elev tratează cu uşurinţă sau supraestimează importanţa unei teze sau a unui e"amen va ajunge la acelaşi efect(eşecul. el va fi su#motivat.otodată. mai precis în conceptul de optimum motivaţional. cel mai frecvent. totodată. fie cu supraaprecierea ei. su#iectul este supramotivat. fenomenelor geografice.3n acest caz.Prin urmare. mai ales.Aspiraţia de a urma medicina după terminarea liceului face ca cel ţn cauză să se viseze adesea în spaţiul specific instituţiilor medicale. rezultatul unui proces activ.%e aceea. încep să apară şiruri de imagini şi idei propulsate de dorinţe şi de aşteptări.)om#inarea de idei şi imagini se realizează su# influenţa unor indicaţii concrete.

at t faţă de e"perienţa individuală c t şi faţă de cea socială.%e e"emplu. configuraţia caracterială ghidează com#inările imaginative şi le finalizează în produse specifice pentru fiecare. .. originalitatea acesteia şi sunt ele însele noi şi originale. dacă dificultatea sarcinii este medie.$ptimumul motivaţional se o#ţine prin acţiunea asupra celor două varia#ile care intră în joc(prin o#işnuirea indivizilor de a percepe c t mai corect dificultatea sarcinii (prin atragerea atenţiei asupra importanţei ei. prin su#linierea momentelor ei mai grele etc.Procesul şi produsul imaginativ e"primă personalitatea. dinamica temperamentală."perienţa proprie de viaţă.uşoară dezechili#rare între intensitatea motivaţiei şi dificultatea sarcinii. atunci o intensitate medie a motivaţiei este suficientă pentru realizarea ei (deci o uşoară su#motivare). !maginaţia este legată într&un fel specific chia cu întreaga personalitate. dar este apreciată ca fiind mare. orientările dominante.) sau prin manipularea intensităţii motivaţiei în sensul creşterii sau scăderii ei(introducerea unor emoţii puternice de an"ietatea sau de frică ar putea creşte intensitatea motivaţiei).