You are on page 1of 62

Editarea in AutoCAD

Programele de proiectare asistata recunosc obiectele cu care lucreaza (linii, arce, etc.) prin numere stocate intr-o baza de date. AutoCAD-ul pastreaza aceste numere in liste de forma:
((0 . !"#E ) ($ . 0 ) (% DA&'ED ) ((0 (00.0 (00.0 0.0) ((( (00.0 )00.0 0.0) ()(0 0.0 0.0 (.0)) Aceasta este o parte a unei liste asociate unei entitati de tip "LINE", alcatuita, dupa cum se vede, din mai multe subliste. Sirurile care apar in aceste liste sunt reprezentate in memoria calculatorului prin coduri numerice corespunzatoare. Editarea unei entitati presupune modificarea uneia dintre sublistele ce-i sunt asociate, sau crearea de noi entitati pe baza sublistelor corespunzatoare entitatii selectate. Astfel, se poate schimba culoarea unui obiect, tipul de linie sau stratul, se pot muta obiectele selectate sau pot fi copiate, rotite, etc. Un obiect este o entitate sau o colectie de entitati . entru a modifica unul sau mai multe obiecte, acestea trebuie selectate, operatie in urma careia se creeaza o multime de selectie !selection set", reprezentata punctat pe ecran. E#ista in Auto$A% doua moduri de selectare, folosite de comenzile de editare in functie de specificul lor. Un mod de selectare este prin multimi de selectie, folosind comanda SELE$&. $elalalt consta in selectarea unei sin'ure entitati prin punctare, adica prin indicarea unui punct de pe entitatea respectiva. (ezultatul acestei operatii este de forma !!-) . *Entit+ name,-....)/0" !). ).... ).... ..."". -entitatea selectata si punctul prin care s-a facut selectarea. 1om numi acest mod de selectare EN&SEL !prin analo'ie cu !entsel" din AutoLIS ". Comanda &E!EC* %esi e#ista o comanda cu acest nume, SELE$& nu produce modificari in desen decat atunci cand este folosita ca subcomanda de catre alte comenzi de editare. 2ultimea de selectie dispare din memorie odata cu crearea unei multimi noi. 3 multime de selectie cu viata lun'a !pana la

abandonarea sesiunii curente de desenare" poate fi creata cu a4utorul AutoLIS -ului. La apelarea comenzii SELE$& apare in linia de dialo' prompterul "Select ob4ects, ", iar in zona de desenare un patratel selector !pic5bo#". 2odul implicit de selectare a unui obiect este punctarea, adica asezarea patratelului selector pe obiectul respectiv si apasarea tastei Enter sau a butonului corespunzator al dispozitivului de intrare !mouse". 2arimea selectorului poate fi controlata prin intermediul variabilei I$6738. $elelalte optiuni sunt, +indo, Se cer doua colturi care definesc un dreptun'hi. %upa introducerea celui de-al doilea colt, vor fi selectate entitatile complet incluse in dreptun'hi. Crossing Se defineste un dreptun'hi, ca la 9indo:, dar vor fi selectate si entitatile care se intersecteaza cu laturile dreptun'hiului !crossin' ; intersectie". -o. Se defineste un dreptun'hi ca la $rossin' daca al doilea colt este la stan'a primului colt si ca la 9indo: daca este invers. Auto $reeaza automat un 7o# daca punctul indicat nu selecteaza nici o entitate. !ast Selecteaza ultima entitate desenata. Pre/ious Selecteaza multimea de selectie definita anterior< aceasta optiune este utila atunci cand mai multe comenzi se aplica aceleiasi multimi. SELE$& se poate folosi independent de alte comenzi pentru a crea o multime de selectie ce va fi apelata apoi prin optiunea " revious". 0ultiple La fiecare operatie de selectare, Auto$A%-ul scaneaza intrea'a baza de date, procedeu lent in cazul desenelor comple#e. 3ptiunea 2ultiple face ca baza de date sa fie scanata o sin'ura data pentru toate entitatile care vor face parte din multimea definita cu comanda SELE$& respectiva. %upa aceasta optiune se admite un sin'ur mod de selectie. &ingle Selecteaza o sin'ura entitate. 1ndo %etermina efectuarea unui pas inapoi in timpul selectarii !anuleaza ultima operatie de includere de entitati in multime".

2emo/e ermite eliminarea din multime a entitatilor ce vor fi selectate !impreuna cu Add formeaza un comutator". In continuare sunt admise optiunile 9, $ si celelalte, dar entitatile selectate vor fi scoase din multime. Add %upa (emove, determina reluarea operatiilor de includere de entitati in multime. Enter %etermina incheierea comenzii SELE$&. Ctrl-C %etermina abandonarea comenzii< multimea de selectie este pierduta !nu poate fi apelata cu revious la urmatoarea selectie". Comenzi de editare $omenzile de editare pot fi 'asite in meniul ecran !Screen menu" "Edit" sau in meniul desfasurabil !pull-do:n menu" "2odif+". 7ineinteles, pot fi introduse si de la tastatura. Cop3 $u a4utorul acestei comenzi se pot obtine copii ale obiectelor de4a e#istente in desen. In baza de date vor fi adau'ate copii ale listelor corepunzatoare entitatilor copiate, avand modificate doar sublistele care contin coordonatele punctelor ce definesc entitatile respective !puncte de inserare, capetele liniilor, centrele arcelor sau cercurilor". $opierea consta in translatia punctelor din listele cu constructori ).-)/ si redesenarea obiectelor copiate in functie de punctele obtinute. 3 translatie este definita de operatiile, #=;#)>t) +=;+)>t= z=;z)>t? t),t=,t? sunt componentele vectorului de translatie. %ialo'ul este urmatorul, $ommand, $op+ lansarea comenzii $3 @ Select ob4ects, selectare !vezi comanda SELE$&" ) selected, ) found -aici Auto$A% ne spune ce a facut Select ob4ects, Enter incheierea selectarii *7ase point or displacement0A 2ultiple, un punct sau "2" se introduce un punct de referinta sau "2" pentru copiere multipla. Second point of displacement, -un punct punctul de pe copie corespunzator punctului de referinta< poate fi definit si introducand distanta de la punctul de referinta. "7ase point" reprezinta punctul de referinta. "%isplacement" este distanta dintre punctul de referinta si copia sa !deplasarea". unctul de referinta nu este un punct din baza de date a Auto$A%-ului, deci nici copia lui nu va fi inclusa in baza de date !sunt puncte a4utatoare". $and

care va fi folosita pentru efectuarea translatiei. ce va reprezenta celula de multiplicat. )= distanta intre coloane !si ea ar putea fi ne'ativa" Liniile dintre paranteze indica directia orizontala !F" sau verticala !AAA". %e e#emplu.. Enter (ectan'ular or polar arra+!(A " ( selectarea modului de lucru a comenzii A((A@ !tablou rectan'ular" Number of ro:s!F" *)0. entru A((A@ polar dialo'ul este. 3biectele copiate vor fi dispuse sub forma de matrice sau pe un contur circular. ? numarul de coloane Unit cell or distance bet:een ro:s !F" .. )..". ." !)) ).. ... pentru o linie avem lista... .. !B !). )." Noua linie va fi. listele entitatilor create vor fi adau'ate la baza de date." 1ectorul t va avea componentele.. $ererea celui de-al doilea punct se va repeta pana cand la "Second point. atunci apare cererea.. In cazul copierii multiple !optiunea "2"" se va cere din nou punctul de baza al deplasarii !7ase point... !C.. Arra3 A((A@ este o comanda de copiere multipla."" in locul unei distante se introduce un punct de pe ecran. )C.72 .. -)= distanta intre linii !poate fi si ne'ativa< multiplicarea se va face in sensul ne'ativ al a#ei 3#" %istance bet:een columns !AAA".. din coordonatele lor se va calcula distanta dintre ele. ). %aca !la cererea "Unit cell or distance bet:een ro:s !F"..." Al doilea punct.. ). )D." B" E#emplu. 3ther corner. $a la comanda $3 @. =C... )D numarul de linii Number of columns!AAA" *)0. select -subcomanda SELE$& Select ob4ects. Iata dialo'urile corespunzatoare celor doua variante.. !). C." !)) )D. )." B" unctul de referinta. !D.introducem doua puncte.... =.." se va raspunde cu Enter. ). fi'ura A$A%DE). in functie de modul !rectan'ularApolar" ales. !B !).. $ommand. ). iar deplasarea colimatorului va determina crearea unei ferestre... Arra+ lansarea comenzii A((A@ Select ob4ects. . -.... . apoi cel de-al doilea punct.

ci si un'hiurilor !listele C.cc:" *?-. %ialo'ul va fi. E#emplul de la $3 @ este valabil si aici. . select -subcomanda SELE$& Select ob4ects.-C/". punem semnul "-" inaintea valorii un'hiului !c: .+) si #=. punct ale'erea centrului conturului pe care se face multiplicarea Number of items. "cloc5:ise"".#)Icos!u"-+)Isin!u" +=. Enter 7ase point or displacement. E#emple. deci dispare.-. 3peratia efectuata este o rotatie definita prin. Enter (ectan'ular or polar arra+!(A " selectarea modului de lucru polar $enter point of arra+. 0o/e $u comanda 231E se pot muta entitati sau 'rupuri de entitati in alta zona a desenului. punct punctul de referinta Second point of displacement.$ommand.-)/.0. D numarul de celule An'le to fill !>. $ommand.+= sunt coordonatele punctului inainte si respectiv dupa rotatie. (ezultatul va fi copierea fi'urii selectate pe un contur determinat de un arc de cerc !sau un cerc".72 . punct al doilea punct !vezi comanda $3 @" $a si la comanda $3 @. Este similara comenzii $3 @. se modifica doar sublistele corespunzatoare punctelor !listele de coordonate". #). dar obiectele initiale vor fi sterse de pe ecran< optiunea "2ultiple" nu mai are sens. Arra+ polar H A$A%DE?. %aca sensul un'hiului specificat este orar !un'hi mai mic de ?-. select -subcomanda SELE$& Select ob4ects. #=. &ransformarea nu se va aplica numai punctelor din listele ). %ialo'ul. de 'rade". 2ove lansarea comenzii 231E Select ob4ects. se face o translatie. Nu se adau'a noi liste de entitati in baza de date.72 . Enter marimea arcului de cerc pe care vor fi asezate celulele (otate ob4ects as the+ are copiedG *@0. 2otate 3biectele desenate pot fi rotite.#)Isin!u">+)Icos!u" . ci se modifica cele e#istente.cc:. Arra+ lansarea comenzii A((A@ Select ob4ects. cu vectorul de translatie definit prin introducerea celor doua puncte !sau a distantei". @ entitatile vor fi aliniate cu conturul pe care se copiaza. rin aceasta nu se creeaza noi entitati. Arra+ rectan'ular H A$A%DE=. unde u este un'hiul de rotatie.

)." B" H rotatia se face cu )/. ). Enter 7ase point.. adica ) rad." Ne: len'th.#)Icos!u"-+)Isin!u". se pot selecta doua puncte de pe una din entitatile ce vor fi rotite !pentru precizie se poate folosi 3SNA ". diametrul unui cerc. Un'hiul de rotatie va fi DC-=. curenta0. ..$ommand. Enter 7ase point. %ialo'ul este. etc. (eference an'le *val.. . +=. J. %ialo'ul va fi..=C. -). !un'hiul final". un'hiul de rotatie in 'rade unctul de referinta este punctul in 4urul caruia se rotesc obiectele selectate." B !C." B" E#emplu. %aca se ale'e "(eference". noul diametru. pentru rotirea unui arc !o'lindirea unui semicerc fata de diametru". . !B !). -). -)." B !C. H lista rezultata... Nu se creeaza noi entitati. capetele liniilor." !C) =. numar noua lun'ime a liniei." !C) ).. . $ommand. =..72 . #=. centrele arcelor si cercurilor. adica cele cu constructor ).. punct punctul de referinta *(otation an'le0A(eference. 1or fi afectate deci punctele de inserare. iar la cele e#istente se vor modifica listele care se refera la dimensiuni... &cale $omanda S$ALE se foloseste pentru a a4usta dimensiunile unui 'rup de obiecte. ( Auto$A% va calcula factorul de scara (eference len'th*)0. %ialo'ul este asemanator cu cel de la (3&A&E. distanta !numar" o distanta de referinta !lun'imea unei linii. etc. H transformarea coordonatelor !translatia punctelor". select -subcomanda SELE$& Select ob4ects. !B !). DC !acesta devine un'hi curent" Ne: an'le.-)/ si D. razele. inaltimea te#tului.. Auto$A% va calcula un'hiul de rotatie facand diferenta dintre un'hiul curent si noul un'hi. (otate lansarea comenzii (3&A&E Select ob4ects. Scale lansarea comenzii S$ALE Select ob4ects. H lista initiala.. punct punctul de referinta *Scale factor0A(eference. de 'rade. select -subcomanda SELE$& Select ob4ects. dar in locul un'hiului de rotatie se va cere factorul de scara.-D/. ). A$A%DED.. %aca un'hiul curent nu este cunoscut. -).#)Isin!u">+)Icos!u". scarile la care sunt reprezentate blocurile.... etc.. %e e#emplu.

SId). #=. E#emplu. A$A%DEC. Enter. iar pe # -). A$A%DE-. dar sunt salvate intr-o stiva speciala a comenzii E(ASE. iar #). $ommand. %ialo'ul. Enter Kirst point of mirror line.72 . punct un punct de pe a#a de simetrie Second point. &ransformarile sunt asemanatoare cu cele de la S$ALE.Kactorul de scara va rezulta prin compararea celor doua distante introduse. %ialo'ul cu Auto$A%-ul.+= sunt coordonatele relative la punctul de referinta". select -subcomanda SELE$& Select ob4ects. %e e#emplu. 2irror lansarea comenzii 2I((3( Select ob4ects. in cazul simetriei dupa o a#a verticala. %aca in loc de "(" sar fi introdus un numar. se selecteaza !cu SELE$&" entitatile ce vor fi sterse< la apasarea tastei Enter ele dispar de pe ecran. $ommand.+) si #=. dialo'ul s-ar fi incheiat. select -subcomanda SELE$& Select ob4ects. inaltimea te#tului". E#emplu. entru aceasta.72 Erase E(ASE este comanda cu care se pot elimina din desen entitatile nedorite. factorul de scara pe + este ). punctul de referinta !corespunzator comenzii S$ALE" fiind un punct de pe a#a de simetrie. Erase lansarea comenzii E(ASE Select ob4ects. continutul stivei este inlocuit cu noile entitati selectate. 0irror $u 2I((3( se pot obtine simetricele obiectelor selectate fata de o a#a de simetrie data. Enter -acum se ster' obiectele selectate Listele corespunzatoare entitatilor sterse dispar din baza de date. d=. iar asupra distantelor !de e#. punct alt punct de pe a#a de simetrie %elete old ob4ectsG *N0. dar factorii de scara pe # si + sunt diferiti.SI+) !S este factorul de scara. astfel incat vor fi retinute mereu elementele sterse cu ultima comanda . &ransformarile efectuate asupra punctelor sunt. 1alorile lor sunt calculate de catre Auto$A% si nu afecteaza dimensiunile obiectelor. sau numai simetricele lor. nemaifiind necesara calcularea factorului de scara. N sau @ Auto$A% vrea sa stie daca pastreaza si obiectele selectate.SI#) +=. La fiecare apelare a comenzii.

0 0. ( ) (% ."G . $han'e :hat propert+ !B"G Enter -incheierea comenzii< acum se vor observa rezultatele modificarilor pe ecran. adica stratul.0) 5) La apelarea comenzii $LANME. ). $han'e :hat propert+ !B. apelam comanda 33 S. Astfel.. Sublistele modificate sunt. ) -noul strat este ")" $han'e :hat propert+ !BAL&+peAB" L& -schimba tipul liniei Ne: linet+pe *$3N&INU3US0. si acestea reapar pe ecran. ropertiesA *$han'e point0. elevatia si adancimea. tipul de linie. C6#*"#161& ) (%) .. (5 ($ . )) (78 0. %aca raspunsul este " ".0) ((0 0. numai puncte =% !#. (5 ($ .0) 5) Elevatia nu mai apare incepand cu Auto$A% (elease )). se trece automat in comanda $L (3 . apar optiunile !dupa SELE$&".0) ((0 0.0. $ommand. . C4ange (C4prop) $LANME si $L (3 sunt comenzi care servesc la schimbarea caracteristicilor uneia sau mai multor entitati !selectate prin SELE$&". iar la urmatoarele cereri !"&o point. Enter $han'e :hat propert+ !$olorA ElevationA LA+erA L&+peA &hic5ness"G c -schimba culoarea Ne: color !red".0 0. coordonata N fiind aceeasi cu coord. = -noua culoare va fi = !'alben" $han'e :hat propert+ !BAElevationB" e -schimba elevatia !coord. culoarea.E(ASE. deoarece toate punctele vor avea coordonata N. 2odificarea sublistelor de mai sus se face urmand dialo'ul. $hprop lansarea comenzii $L (3 Select ob4ects. 3biectele =% vor avea elevatia !N" determinata de primul punct !cod %8K ). %ASLE% -linie intrerupta $han'e :hat propert+ !BA&hi5ness"G t -schimba 'rosimea Ne: thic5ness.".0 (." un punct ?% !#. $L (3 schimba proprietatile entitatilor. Lista rezultata va fi.+".". N" Ne: elevation !). $han'e :hat propert+ !BALA+erAB" LA -schimba stratul Ne: la+er name *. %aca am sters din 'reseala niste entitati de care mai avem nevoie. N a primului punct. select -subcomanda SELE$& Select ob4ects. Aceasta foloseste la corectarea ster'erilor 'resite. aparand prompterul."".z". () (78 (.0 (0. o linie =% va accepta la cererea "Krom point. DA&'ED ) (%) . 0 ) (% .+.

." H noua lista a liniei......" H lista rezultata. . . entru a modifica o entitate. !B !. .. in functie de tipul ei. ." !)) )=. ).. 0odificarea cercurilor %aca in multimea de selectie e#ista un cerc.." !)) ). Editarea unei asemenea entitati folosind $LANME este mai rapida decat ster'erea cu E(ASE si redesenarea entitatii. Se pot modifica. H lista initiala a unei linii selectate. Enter %aca am raspuns cu Enter la ultima cerere..... ). $ommand. blocurilor si atributelor. se va trece la modificarea fiecarei entitati din multimea de selectie creata.. . . $han'e Select ob4ects.... )?. ... !)=.. Acum va trebui specificata noua raza.. ?. %easemenea. $omanda $LANME poate fi folosita si pentru modificarea cercurilor.. ?. !B !. cand se a4un'e cu modificarea la el apare cererea. !. .. . .." B" sau. )?.." B" Se observa ca se modifica cel mai apropiat capat al liniei !fata de punctul introdus"..... . ." B" H punctul selectat. e#ista comenzi de editare mai rapide si mai usor de utilizat decat $LANME !cum ar fi S$ALE pentru schimbarea razei unui cerc".. H capetele liniilor. poliliniilor sau arcelor< H punctele de inserare a blocurilor sau te#telor< H razele cercurilor. Se asteapta selectarea unui punct.. te#telor.. !B !... Select Select ob4ects." !)) ).. . .3ptiunea implicita este "$han'e point". Enter ropertiesA *$han'e point0... "LINE"" B !).-)/. "LINE"" B !). $oordonatele punctului introdus vor inlocui coordonatele stocate intr-una din listele ). H punctul selectat..... Enter circle radius. dialo'ul trebuie sa inceapa astfel. "LINE"" B !). E#emplu. .. cu aceeasi lista initiala. ..

"te#t )"" !C. te#t = H noul te#t .. E#emplu. ci de modificarea unei liste e#istente. . Enter H Enter . "&E8&"" B !). .. . "S."" B" In aceasta lista se vor modifica sublistele corespunzatoare caracteristicilor te#tului modificate prin dialo'ul de mai 4os... punct H noul punct de inserare a te#tului.. Enter H aceeasi inaltime Ne: rotation an'le *." !D." !D.C" !P ." B" AtentieO Nu este vorba de crearea unei noi liste. sau Enter pentru pastrarea punctului vechi< &e#t st+le. . . . .... select -subcomanda SELE$& H selecteaza un te#t ) selected.. S." !) . . .. H cercul ori'inal....telor Se pot modifica. !B !. H lista initiala a unui te#t. Enter H acelasi un'hi Ne: te#t *te#t )0..0.. $ommand. .E#emplu. "$I($LE"" B !). . -cercul rezultat. =C.. H punctul de inserare a te#tului H stilul !fontul" H inaltimea te#tului H un'hiul de rotatie H te#tul propriu-zis !sirul de caractere".. . .. Enter ropertiesA *$han'e point0." !D.. 0odificarea te. %ialo'ul. ). ) found H am selectat un te#t Select ob4ects. $han'e lansarea comenzii $LANME Select ob4ects. . =C. ... Ne: st+le or (eturn for no chan'e. Enter H trece in modul "chan'e entit+" Enter te#t insertion point.. pastreaza acelasi stil< altfel se introduce numele noului stil< Ne: hei'h *." B" H raza noua.C0. "$I($LE"" B !). !B !.. Noul stil trebuie sa fi fost in prealabil definit prin comanda S&@LE. !B !... C.

select -subcomanda SELE$& H selecteaza conturul de taiere ? selected. asa ca acum e randul lor. A$A%DEP. iar selectarea entitatilor de e#tins se face prin punctare. ... Apare o noua entitate numai daca se elimina o portiune din mi4loc !pe lan'a cele doua capete ori'inale. %ialo'. "S.. $omenzile &(I2 si E8&EN% folosesc ambele moduri de selectare. "&E8&"" B !). $ommand. $onturul nu trebuie sa fie neaparat inchis !poate fi si o sin'ura linie.tend E8&EN% determina prelun'irea unei entitati !sau a mai multor entitati. Enter H incheierea subcomenzii SELE$& . .. pentru a fi scurtate". sau un arc". )) sau C. .. E#tend H lansarea comenzii E8&EN% Select boundar+ ed'e!s"B Select ob4ects. care determina doua entitati. C) pentru arce. . C.. . ? found H am selectat un contur Select ob4ects. !B !." !D. ? found H am selectat un contur Select ob4ects. Enter H incheierea subcomenzii SELE$& *Select ob4ects to e#tend0A Undo. ci doar modificarea listelor entitatilor selectate !cele selectate prin punctare. . sau a butonului corespunzator al mouse-ului" *Select ob4ect to e#tend0A Undo. $ommand. "te#t ="" !C. sau in locul unui cerc apare un arc. . $a si E8&EN%. mai apar doua capete ale portiunii eliminate.Noua lista a te#tului.C" !P . in locul uneia".72 *rim &(I2 este o comanda similara comenzii E8&EN%. Nu se poate aplica blocurilor. selectate pe rand. deci rezulta patru capete. Enter H incheierea comenzii E8&EN% E#emplu. E. &rim lansarea comenzii &(I2 Select cuttin' ed'e!s"B Select ob4ects.. punct H selectarea prin punctare a entitatii ce trebuie e#tinse !se repeta pana la apasarea tastei Enter. nu determina aparitia in baza de date a unor noi entitati.." !) . Selectarea conturului se face prin subcomanda SELE$&."" B" Acestea au fost principalele comenzi de editare care utilizeaza comanda SELE$&. dar entitatile selectate se vor "tunde" dupa conturul selectat anterior. select -subcomanda SELE$& H selecteaza conturul pana la care se vor e#tinde entitatile ? selected. E#emplu de dialo'.. Urmeaza comenzile care folosesc pentru selectare EN&SEL. una cate una" pana la intersectarea ei cu un contur selectat anterior.. Aceasta comanda nu determina aparitia de noi entitati in baza de date< se modifica doar sublistele ).

. . . pentru ca ar duce la transformarea cercului intr-un arc de ?-.. %e asemenea... K H indica Auto$A%-ului ca urmeaza sa fie indicate doua puncte !altfel unul din cele doua puncte ar fi fost cel prin care s-a selectat linia" Enter first point. .. "LINE"" B !)... .. !B !.. cele doua puncte !capetele arcului eliminat" se vor da in sens tri'onometric. Se poate aplica liniilor. 7rea5 Select ob4ect." !)) ). de 'rade !si unul de . .. .. =..72 -rea9 Kolosind comanda 7(EA6.. . Enter second point.. !B !.lista entitatii ori'inale...." B" E#emplu." B" si.. $ommand.. "LINE"" B !). avem linia. eventual se creeaza o entitate noua !arc sau linie"< cercurile se transforma in arce... punct H al doilea punct !al doilea capat al se'mentului eliminat" %e e#emplu.. A$A%DE/. . ... se poate "spar'e" o entitate in doua. Lista liniei ori'inale devine. . 7rea5 lansarea comenzii 7(EA6 Select ob4ect. .. A$A%DEJ. $ommand.. se pot ster'e portiuni dintr-o entitate. . . .. .*Select ob4ects to trim0A Undo. ster'and o a treia parte. entru eliminarea unei portiuni dintr-un cerc.72 . Enter second point !or K for first point".. C. P." !)) ). 'rade". punct H selectarea prin punctare a entitatii ce trebuie scurtata !se repeta pana la apasarea tastei Enter" E#emplu. . cercurilor si poliliniilor. !B !. select H selecteaza o entitate de tip LINE.. insotita de punctul prin care se face selectarea Enter second point !or K for first point". "LINE"" B !). .. arcelor.. . $ommand. punct H primul punct al portiunii eliminate Enter second point.... P.. K Enter first point.." !)) =. 7(EA6Q divide entitatea selectata in doua parti< nu se poate aplica cercurilor. .... apare o noua linie cu lista." B" Introducem. In baza de date se modifica listele corespunzatoare capetelor liniei sau arcului selectat !pentru arc se schimba un'hiul de inceput si sfarsit... E#emplu de dialo'. in plus. iar polilinia in doua polilinii. ceea ce nu este posibil...

JP" !=).. Enter H inchiderea comenzii %aca la cererea "3ffset distance or &hrou'h" se raspunde cu "&".72 . C. 3ffset lansarea comenzii 3KKSE& 3ffset distance or &hrou'h *&hrou'h0. razele se vor modifica in functie de distanta de copiere.. ). B" B" 6ffset $omanda 3KKSE& creeaza o copie a entitatii selectate.lista entitatii rezultate. ... .." B" H distanta de copiere. %ialo'.? ). paralela cu ori'inalul." !D." B" entru situatii mai complicate.. punct H specificarea !prin punctare" entitatii ce va fi copiata !se repeta pana la apasarea tastei Enter" Side to offset. !B !.. entru linii paralele. B" B" . Entitatile racordate nu trebuie sa fie neaparat de acelasi tip !se poate racorda o linie cu un cerc. !B !." !D. P.. se poate vedea efectul folosind comanda ELIS& definita prin pro'ramul prezentat in sectiunea despre AutoLIS . A($. . . .. Select ob4ect to offset. P. ". :illet $omanda KILLE& permite racordarea a doua entitati de tip LINE. . "LINE"" B !).."" !).. "$I($LE"" !/ .... C H partea in care se face copierea.. elipse".. . !B !. ... ... este mai rapida decat comanda $3 @.. %ialo'ul decur'e astfel. . indicata prin punctul !). cercuri. .. $I($LE sau 3L@LINE. H Auto$A%-ul cere distanta dintre viitoarele entitati paralele< distanta va fi ). . .. ". entitatea nou creata va trece prin punctul indicat la cererea "Side to offset". linia ori'inala ramane neschimbata si apare o linie cu lista. . situat de acea parte a entitatii de copiat in care se va face copierea.PC" !C) . A$A%DE). de e#emplu"."" !). .. "A($"" !/ . (acordarea consta in unirea capetelor entitatilor selectate printr-un arc de cerc de raza specificata. arce..." !)) ).. punct H un punct oarecare din plan. H linia ori'inala. . In cazul copierii curbelor !polilinii. ...? ). C.." !)) ).." H ca rezultat al aplicarii comenzii 3KKSE&..! B !.. ... E#emplu. $ommand.J-" !C. Iata ce se intampla in baza de date in cazul copierii unei linii. C. "LINE"" B !). .. la distanta specificata....J-" !=). Select ob4ect to offset. ). )....

se anuleaza comanda cu Undo... 2odificarea razei determina modificarea valorii variabilei KILLE&(A%.0. se va obtine un arc intre cele doua se'mente.. H punctare pe una din linii H selectarea primei linii. (aza de racordare implicita este . sau cercuri" vor fi scurtate sau prelun'ite astfel incat sa se intalneasca cu arcul trasat.0. se va desena arcul $ele doua linii !sau arce. $ommand. de tip "A($". E#emple. AtentieO Kunctioneaza numai in plan.. ceea ce determina unirea celor doua linii selectate !se poate folosi uneori in loc de E8&EN% si &(I2". A$A%DE)). In acest caz. C4amfer $LA2KE( !tesire" functioneaza ca si KILLE&.. H selectarea celor doua entitati H dupa selectarea !prin punctare" a doua entitati. ) H distanta de la intersectie. dar in loc de arc. 3ptiunea " ol+line" determina trasarea de arce intre toate se'mentele poliliniei selectate. corespunzatoare primei distante specificate . $hamfer H lansarea comenzii $LA2KE( ol+lineA %istancesA *Select first line0. ( H definirea razei de racordare Enter ne: radius *. deseneaza intre cele doua linii un se'ment de dreapta.. ) H distanta de la intersectie. Enter H relansarea comenzii $LA2KE( ol+lineA %istancesA *Select first line0. 2odul in care se face tesirea este determinat de cele doua distante. %aca se selecteaza doua se'mente alaturate dintr-o polilinie !fara optiunea " ol+line""..$ommand. se va folosi comanda U$S. )C H noua raza este )C $ommand. si se reincearca KILLE&. Nu se vor racorda se'mentele pentru a caror lun'ime raza de racordare este prea mare. Se poate aplica numai liniilor si poliliniilor. este posibil ca rezultatul sa nu fie cel dorit. corespunzatoare celor doua linii selectate !variabilele $LA2KE(A si $LA2KE(7". % H urmeaza specificarea distantelor Enter first chamfer distance*. de-a lun'ul celeilalte linii $ommand. (acordarea dintre doua drepte printr-un arc de cerc de raza (. (acordarea unei drepte cu un cerc !sau arc de cerc" H fi'. Killet lansarea comenzii KILLE& ol+lineA (adiusA *Select t:o ob4ects0.72 . La racordarea arcelor si cercurilor. entru racordari de drepte ?% situate in alt plan dacat #. Enter H relansarea comenzii !raza implicita este cea introdusa anterior" ol+lineA (adiusA *Select t:o ob4ects0. 3ptiunea " ol+line" se foloseste pentru racordarea tuturor componentelor unei polilinii.+.72 . de-a lun'ul primei linii selectate Enter second chamfer distance*. In baza de date apare o noua entitate. A$A%DE)=. $ele doua linii trebuie sa se intersecteze !nu se pot racorda sau tesi doua linii paralele". $entrul se afla la intersectia paralelelor duse fata de cele doua drepte la distanta ( H fi'.0. %ialo'ul este.

" !D= . unde u este marimea arcului... " 3L@LINE"" B" !B !. ). .. lista va fi !D= .. E%I& este o comanda speciala de editare a poliliniilor.. . ... %aca este un semicerc. !B !. Pedit (editarea poliliniilor) olilinia este o entitate comple#a. $ontinutul listei D= este un numar care reprezinta t'!uAD". H punctare pe a doua linie H rezulta se'mentul de tesire si a4ustarea celor doua linii in functie de acesta. %aca este vorba de un arc. "SEREN%"" B" rima lista ! 3L@LINE" cuprinde informatii 'enerale referitoare la polilinie. osibilitatile sale sunt urmatoarele. iar ultima !SEREN%" marcheaza sfarsitul succesiunii de liste care definesc polilinia respectiva. urmatoarele !1E(&E8" contin coordonatele punctelor prin care trece polilinia. suprafete !2ESL". se obtine intersectia liniilor selectate. polilinie =% ! LINE". astfel. . Un alt avanta4 al poliliniilor este faptul ca pot avea latime nenula !arcele si liniile au latime nula". "1E(&E8"" !).)C" B". polilinie ?% !?% 3L@". Un se'ment este o entitate de tip "LINE" sau "A($". %aca ambele distante sunt . !B !. "1E(&E8"" !). ca o sin'ura entitate. ). !B !. lista verte#ului !pe scurt" este.. %aca este o linie. mai apare lista D=. ). "1E(&E8"" B" B. . Aceste obiecte !linii si arce" vor putea fi manipulate impreuna. 3ptiunea " ol+line" determina tesirea poliliniilor similar cu racordarea acestora !vezi comanda KILLE&".Select second line. !B !. in radiani. in functie de polilinia selectata. Aici ne vom ocupa numai de poliliniile =%. H transformarea liniilor sau arcelor in polilinii H deschiderea sau inchiderea unei polilinii H concatenarea poliliniilor !transformarea a doua polilinii intr-una sin'ura" H adau'area de noi se'mente H schimbarea latimii poliliniei H separarea se'mentelor poliliniei H inserarea de noi verte#uri sau ster'erea unora e#istente H mutarea verte#urilor H interpolarea unei polilinii !Spline" sau transformarea ei intr-o curba !Kit" H anularea interpolarii !%ecurve". alcatuita dintr-un sir de linii si arce. 3 polilinie consta intr-o insiruire de verte#uri.. rin verte# se intele'e un punct care separa doua se'mente de polilinie.. . 3 polilinie completa este definita printr-o succesiune de liste.. . )"." B". ).. . $omanda E%I& poate lucra in trei moduri.. ...

. E%I& Select pol+line. ).. %o +ou :ant to turn it into oneG *@0. .DJC ?/?. "1E(&E8"" !). Close (6pen) . "SEREN%"" B" 6ptiunile comenzii PED"* In urma selectarii unei polilinii... H linia este. .. . "1E(&E8"" !). ). Kiecare din aceste optiuni poate fi considerata o comanda de editare. . . !B !.)PP" !C. ... *ransformarea unei linii intr-o polilinie %aca la "Select pol+line" se selecteaza o linie.CD? .. Un cerc nu poate fi transformat in polilinie !pentru ca nu are capete".. "LINE"" !). . %aca dorim sa transformam linia selectata intr-o polilinie. !B !. apare lista optiunilor. -CJ. .PJ. pentru arc. . "SEREN%"" B" La fel. ." !D= ..%ialo'ul pentru editarea unei polilinii incepe asa. !B !. .. . ." B" !B !. raspunsul Auto$A%-ului este Entit+ selected is not a pol+line. $loseA SoinA 9idthA Edit verte#A Kit curveA Spline curveA %ecurveA UndoA e8it *80.. apasam Enter sau "@" si linia va fi transformata intr-o polilinie cu doua verte#uri corespunzatoare capetelor sale. .)-C . .J" B" !B !. )." !)) )..J" B" !B !...=?P ?=)...... se poate transforma in polilinie si un arc.CC/" !C) ." !D. ..... ." B" H polilinia in care este transformata. .....-. ?PP. " 3L@LINE"" B" !B !. =. $ommand.. )-=. !selectarea unei polilinii" $loseA SoinA 9idthA Edit verte#A Kit curveA Spline curveA %ecurveA UndoA e8it*80.D.PDP" B" H polilinia. " 3L@LINE"" B" !B !. .-. E#.P.." B" !B !. C==. "1E(&E8"" !). E#.. .. "A($"" !). . "1E(&E8"" !)..=-? . . !B !. H arcul." !D= ..

entru deschiderea ei se procedeaza la fel. selectarea unei polilinii $loseA B A e8it *80. $ H ale'erea optiunii $L3SE $loseA B A e8it *80. $ommand. select H selectarea entitatilor de adau'at C se'ments added to pol+line H Auto$A% a adau'at C noi se'mente la polilinia selectata $loseA SoinA B A e8it *80. +idt4 Unul din avanta4ele utilizarii poliliniilor este ca acestea pot avea latime variabila. !B !. Enter H terminarea editarii poliliniei Acum polilinia este inchisa. . edit lansarea comenzii E%I& Select pol+line. " 3L@LINE"" B !P. 3 entitate adau'ata unei polilinii primeste atributele acesteia. E#emplu.oin 3ptiunea S3IN permite adau'area la o polilinie a unui arc. )" B" . Enter H terminarea editarii poliliniei In baza de date vor apare noi verte#uri. selectarea unei polilinii . a unei linii sau polilinii. edit lansarea comenzii E%I& Select pol+line. $ommand. H inainte de inchidere. Noua latime va fi constanta pe intrea'a lun'ime a poliliniei. E#emplu de dialo'. ." B" H dupa inchidere. in locul optiunii $L3SE apare 3 EN. arcele sau poliliniile transformate in verte#uri ale primei polilinii. Iata ce se intampla in lista poliliniei. !B !. . $u optiunea "9" a comenzii E%I& se poate schimba aceasta latime. S H ale'erea optiunii S3IN Select ob4ects. corespunzatoare se'mentelor adau'ate. E#emplu. selectarea unei polilinii $loseA SoinA B A e8it *80.%aca polilinia este inchisa. $ommand. si vor dispare liniile. " 3L@LINE"" B !P. edit lansarea comenzii E%I& Select pol+line. . Liniile si arcele sunt automat convertite in se'mente de polilinie. dar in loc de "$lose" apare "3pen". .

)-" B" H verte# de control pentru curba interpolata !e#ista in polilinia ori'inala" !B !. $u E%I& 9I%&L se va modifica continutul acestor subliste. unul tan'ent la primul verte#. rin %E$U(1E vor fi eliminate verte#urile suplimentare. Splframe poate fi . S LINESEMS si S LK(A2E. C H Spline Tuadratic . . astfel. ramanand doar cele cu sublista !P. %oua verte#uri consecutive vor fi le'ate prin doua arce. !B !. 2odificarea latimii pentru fiecare verte# in parte se poate face cu subcomanda "E%I& 1E(&E8". pentru fiecare verte# cu latime nenula apar sublistele D. . "1E(&E8"" B !P. polilinia ori'inala nu va fi desenata dupa interpolare.72 . si nu poate fi folosita decat dupa una dintre acestea. . :it cur/e 3ptiuni KI& transforma polilinia selectata intr-o curba ce trece prin fiecare verte#. B" H verte# creat prin S LINE !B !. )" B" H verte# creat prin KI&. %aca este . va fi afisata atat polilinia ori'inala. 9 H ale'erea optiunii 9I%&L Enter ne: :idth for all se'ments.. In baza de date a Auto$A%-ului vor fi intercalate !in secventa corespunzatoare poliliniei selectate" un numar de verte#uri intermediare. corespunzatoare latimii initiale si finale. celalalt tan'ent la primul arc si la urmatorul verte#.H Spline cubic. D H latimea va fi D pentru toate se'mentele poliliniei $loseA SoinA B A e8it *80. cat si curba creata prin S LINE. Splinet+pe poate lua valorile. $urba va fi alcatuita din arce. . (olul ei este de a transforma o curba in polilinia din care provine. Interpolarea este controlata de trei variabile.. si D).$loseA B A 9idthA B Ae8it *80. &pline 3ptiunea S LINE permite interpolarea unei polilinii pe baza metodei "7-Spline". sau ). . Splinese's este un numar intre' care stabileste numarul de se'mente 'enerate prin S LINE. E#emple pentru KI& si S LINE H A$A%DE)?. %aca este ). Decur/e Aceasta optiune este opusa optiunilor KI& si S LINE. "1E(&E8"" B !P. )-". "1E(&E8"" B !P. S LINE&@ E. %iferentierea verte#urilor ori'inale de cele intercalate se face prin continutul sublistei P. . 1ndo . Enter H terminarea editarii poliliniei In baza de date. .

Se poate elimina apoi portiunea din polilinie cuprinsa intre cele doua verte#uri. "1E(&E8"" B". Edit /erte. Insert H adau'a un nou verte# dupa cel marcat 2ove H permite mutarea verte#ului marcat (e'en H re'enereaza polilinia Strai'hten H memoreaza verte#ul marcat si permite selectarea altuia. revenind in E%I&. &an'ent H ataseaza verte#ului marcat o directie tan'enta. U $loseA B A Undo A e8it *80 . . 9idth H modifica latimea poliliniei dupa verte#ul marcat. Se poate inlocui apoi portiunea dintre cele doua verte#uri cu un se'ment de dreapta. Lista completa a comenzilor de editare !in ordine alfabetica H Auto$A% (elease ))". Subcomanda E%I& 1E(&E8 permite editarea fiecarui verte# in parte. Arra+ H copiere multipla sub forma de matrice sau pe un contur circular a entitatilor selectate Attedit H editarea atributelor 7rea5 H elimina o portiune din entitatea selectata $hamfer H tesire $han'e H modificarea proprietatilor sau pozitiei entitatilor selectate $hprop H modificarea proprietatilor entitatilor selectate $op+ H copierea entitatilor selectate %%atte H editarea atributelor printr-o fereastra de dialo' .Aceasta optiune permite anularea ultimei subcomenzi. apare un "8" pe primul verte# al poliliniei si prompterul. Ne#t H muta "8" pe verte#ul urmator revious H muta "8" pe verte#ul precedent 7rea5 H memoreaza verte#ul marcat si permite selectarea altuia. Ne#tA reviousA 7rea5A InsertA 2oveA (e'enA Strai'htenA &an'entA 9idthA e8it *N0. ramanand in E%I&. La inceput. e8it H paraseste subcomanda. $loseA B A Undo A e8it *80 . ce va fi utilizata la rotun4irea ulterioara a poliliniei. !B !. Listele modificate sunt cele corespunzatoare verte#ului selectat.

straturi B" (otate H rotirea entitatilor selectate Scale H marireaA micsorarea la scara a entitatilor selectate Select H subcomanda care creeaza o multime de selectie Stretch H modifica dimensiunile obiectelor !le intinde" &rim H scurtarea entitatilor selectate !"tundere" dupa un contur" Comenzile AutoCAD .%%edit H editare prin fereastra de dialo' %ivide H impartirea unei entitati in parti e'ale si marcarea acestora Erase H ster'erea entitatilor selectate E#plode H transformarea entitatilor comple#e in entitatile simple din care sunt alcatuite E#tend H prelun'irea entitatilor selectate pana la un contur definit anterior Killet H racordare 2easure H determinarea lun'imii entitatii selectate in functie de unitatea de masura specificata 2irror H copiere in o'linda 2ove H mutarea entitatilor selectate 3ffset H copiere paralela 3ops H recuperarea entitatilor sterse cu ultima comanda E(ASE edit H editarea poliliniilor ur'e H elimina din baza de date entitatile neutilizate !blocuri.

deltaz %aca omiteti coordonata N. Ultimul obiect 9 . la .8N va prelua coordonatele 8 si N ale punctului selectat"."" !punct" . Se pot introduce puncte sau coordonate in oricare din modurile. Un obiect 2 .z (elativ. Selectarea obiectelor. Qdelta#.+. 3biectele continute in intre'ime in fereastra specificata $ . se utilizeaza elevatia curenta.+ (elativ. unde a si b sunt una dintre literele #.. 3data furnizat punctul care ofera aceste informatii. mai e#act acele litere care au lipsit din indicarea filtrului. Elimina !din multimea de selectie" obiectele urmatoare .N.".@. rin acesta ni se solicita introducerea unui element 'eometric de tip punct.. Kiltre. se pot include coordonate in format absolut sau relativ. !"Select ob4ects. se va apasa Enter.8 .delta+.@N. Adau'a obiectele urmatoare ( .. apare prompterul "of". Qdelta#.. ni se va prezenta cererea "need a" sau "need ab". 3biectele care trec prin fereastra A . de la care Auto$A% sa-si ia coordonatele ce urmeaza dupa punct !de e#. Qdist*un'hi entru comenzile care accepta puncte ?%.8. #..cand la o cerere de coordonate se da o astfel de combinatie.delta+ olar. Absolut. .+ sau z.8@. 2ai multe obiecte L . #. Absolut.$omenzile pot fi introduse la aparitia prompterului "$ommand. entru repetarea ultimei comenzi.

U ; Elimina ultimul obiect !UncepVnd cu (elease )) au fost introduse si alte optiuni". %aca multimea selectata va satisface, apasati Enter. APE2*12E "A E(&U(E" inseamna "deschidere". Se asteapta introducerea marimii patratelului selector in modul 3SNA , in pi#eli. Sinta#a, A E(&U(E 3b4ect snap tar'et hei'ht !)-C. pi#els" *default0, !numar" uteti opta intre a introduce o valoare !cuprinsa intre ) si C. pi#eli" si a apasa pur si simplu Enter, in cazul in care ati vrut doar sa vedeti care este setarea "aperture" curenta, fara a o modifica. $u cat latura patratelului este mai mica, punctul este localizat mai repede !mai usor pentru calculator, mai 'reu pentru operator". 1aloarea este pastrata in variabila de sistem "A E(&U(E". A2C $omanda A($ serveste la trasarea arcelor de cerc. Iata variantele de introducere a arcului, H trei puncte de pe arc H punctul de inceput, centrul, punctul final H punctul de inceput, centrul, marimea arcului in 'rade H punctul de inceput, centrul, lun'imea coardei H punctul de inceput, punctul final, raza H punctul de inceput, punctul final, marimea arcului in 'rade H punctul de inceput, punctul final, directia de trasare H continuarea liniei sau arcului precedent Kormat ? puncte, A($ $enterA*Start point0, !punct" $enterAEndA*Second point0, !punct" End point, !punct" 3ptiuni, A ; un'hiul inclus intre laturile !radiale" care mar'inesc arcul % ; directia un'hiulara masurata in sens tri'onometric de la punctul de start L ; lun'imea coardei $ ; punctul din centrul arcului E ; punctul de sfarsit al arcului ( ; raza entru a continua linia sau arcul precedent, raspundeti la primul prompter cu Enter !vezi variabila LAS&ANMLE". 3 dreapta nu este recunoscuta ca un arc cu raza infinita, deci trei puncte coliniare nu vor fi acceptate pentru definirea arcului.

A2EA $u comanda A(EA se pot calcula ariile si perimetrele unor spatii inchise. Sinta#a, A(EA *Kirst point0AEntit+A AddA Subtract, !primul punct" !A%% mode" Ne#t point, !urmatorul punct" !A%% mode" Ne#t point, !urmatorul punct" !A%% mode" Ne#t point, BEnter pt. a incheia introducerea pct. Area ; nnnn erimeter ; nnnn &otal area ; nnnn *Kirst point0AEntit+ASubtract, BEnter pt. abandonarea comenzii. $omanda incepe in modul "add". 3ptiunile sunt, Add Subtract Entit+ Enter H &rece in modul "add" !adau'are". H &rece in modul "subtract" !e#tra'ere". H $ompune aria din cercurile sau poliliniile selectate. H araseste comanda.

1aloarea ariei este pastrata in variabila de sistem A(EA, iar perimetrul in variabila E(I2E&E(. $onturul este inchis automat H nu trebuie introdus primul punct si la sfarsit. A22A< $omanda A((A@ permite multiplicarea unor entitati selectate , dupa un "tablou" dreptun'hiular sau circular !polar". Sinta#a, A((A@ Select ob4ects, !Selectati entitatile de multiplicat" (ectan'ularA olar arra+ !(A ", entru tablou rectan'ular introduceti numarul de randuri, numarul de coloane, distanta dintre randuri si distanta dintre coloane. %istantele intre randuriAcoloane pot fi introduse cu semn. %aca semnul e pozitiv, atunci dezvoltarea se face in sensul a#elor, iar daca e ne'ativ, in sens invers. entru un A((A@ polar !circular", trebuie sa indicati centrul tabloului circular, apoi numarul de articole, apoi un'hiul de acoperit si in final optati pentru rotirea obiectelor. A**DE: Kolosind comanda A&&%EK !A&&ribute %EKine" puteti crea atribute. Ele trebuie sa primeasca un nume !"ta'"" si contin una sau mai multe particularitati, e#primate te#tual sau numeric, ce insotesc !eventual" un bloc. Ele pot fi utilizate si independent, in afara conceptului de bloc !sunt entitati de sine statatoare". Atributele pot avea una sau mai multe dintre caracteristicile !modurile" bivalente !e#primate prin "@";%A si "N";NU", Invisible, $onstant, 1erif+ si reset, unde,

Invisible H e#ista, dar nu e afisat. $onstant H toate aparitiile atributului au aceeasi valoare. 1erif+ H emite un prompter suplimentar pt. confirmarea valorii date. reset H nu cere valoare la inserarea blocului. Sinta#a, A&&%EK Attribute modes H Invisible,N $onstant,N 1erif+,N Enter !I$1 " to chan'e, (E&U(N :hen done, Attribute ta', !up to ?) chars< letters, di'its, W, -, E" Attribute prompt, %efault attribute value, Start point or Ali'nA$enterAKitA2iddleA(i'htASt+le, Lei'ht *implicit0, (otation an'le *implicit0, reset,N

utem crea pe ecran un "ta'" !un te#t" asociat atributului ce se defineste !ca o eticheta", care sa poata fi selectat apoi ca facand parte dintre entitatile unui bloc, impreuna cu entitatile 'eometrice care-l vor constitui. A**D"&P $omanda A&&%IS !A&&ribute %IS la+" controleaza vizibilitatea atributelor. Le facem vizibile atunci cand dorim ca valoarea lor curenta sa apara in desen. Sinta#a, A&&%IS NormalA3NA3KK *val. curenta0,

Normal H atributele vizibile se vad, cele invizibile nu 3n H toate atributele se vad 3ff H Nu se vede nici un atribut A**ED"* $omanda A&&E%I& !A&&ribute E%I&" permite editarea atributelor, adica modificarea lor. Atat individual, cat si 'lobal, pot fi alese selectiv atributele de editat, selectia facandu-se dupa ta'-uri, nume de bloc sau vizibilitate. Sinta#a, A&&E%I& Edit Attributes one b+ oneG *@0 !N ; 'lobal" 7loc5 name specification *I0, Attribute ta' specification *I0, Attribute value specification *I0, Ultimul atribut selectat este primul editat !atributul editat este marcat cu 8". Apare prompterul, 1alueA ositionA Lei'htA An'leA St+leA La+erA $olorA Ne#t *implicit0, A**E=*

Aceasta comanda este disponibila numai incepand cu Auto$A% (elease )). fi#ed . Sinta#a. dezactivarea a#elor . H o valoare numerica . entities audited ass = . AU%I& Ki# an+ errors detectedG *implicit0. folosite de comanda AU%I& pentru repararea fisierelor defecte. (aspunsul "@" determina corectarea erorilor 'asite< "N" determina afisarea erorilor.entru a e#tra'e atributele blocurilor care se afla la un moment dat intr-un desen se foloseste comanda A&&E8& !de la "A&&ribute E8&raction"". or %8K attribute e#tract !or Entities"G *$0.A%&". 7loc5s audited ass ) . spatiul dintre marca4e< daca se adau'a un "8". atunci valoarea reprezinta factorul cu care se inmulteste distanta Snap. $%K. S%K or %8K Attribute e#tractG *$0. entities audited &otal errors found . 3ptiuni. $%K H $omma %elimited Kormat H delimitarea campurilor prin vir'ule S%K H Ki#ed-field format H delimitarea prin spatii %8K H %ra:in' interchan'e format H format %8K A1D"* $omanda AU%I& determina validitatea fisierului ". S%K. 3ptiunea "E" va cere !cu "Select ob4ects"" indicarea entitatilor pentru care sa fie scoase informatiile din baza de date. Sinta#a. . H 3N . (aspunsul comenzii !raportul" este salvat pe disc intr-un fisier cu numele desenului si e#tensia ". dupa care va afisa linia. fisierele "%9M" contin informatii redundante. Kormatele de e#tractie sunt. fara corectare. "S%K". %aca raspundeti cu "$%K". activarea a#elor H 3KK . se e#tra' inre'istrari pentru toate blocurile din desen.%9M". A&&E8& $%K. Incepand cu aceasta versiune. Sinta#a. "%8K". A="& $omanda A8IS serveste la trasarea unor a#e 'radate care a4uta la identificarea de pozitii pe ecran. A8IS &ic5 spacin'!8" or 3NA3KKASnapAAspect *implicit0.

!indicati un punct" Select ob4ects. !selectati un obiect" Enter first point.H S . 7L3$6 7loc5 name !or G". %aca doriti sa sectionati entitatea incepand dintrun punct e#act !de e#emplu intersectia cu alta entitate". folositi comanda 33 S. servind ca punct de inserare al blocului la viitoarele sale inserari." si dati comanda 7L3$6. %aca la comanda 7L3$6 raspundeti cu "G" !la prima intrebare". posibilitatea ale'erii de spatii diferite pe orizontala fata de verticala !Aspect". prin indicarea unui al doilea punct se'mentul dintre ele dispare. !selectati entitatile create" unctul indicat se va asocia obiectului. Nu sunt afectate desenele !baza de date". 7(EA6 Select ob4ect. Sinta#a. apasati Enter. !numele blocului" Insertion base point. preluarea spatiului intre marca4e de la Snap H A . etc. ecranul trece in mod te#t si se listeaza toate blocurile de4a definite. !punct" Enter second point. arce. !introduceti un punct" -!"P06DE une mar5erul in modul blip !palpaie" sau il scoate de acolo. -A&E $omanda 7ASE defineste punctul de referinta pentru inserarea si rotirea unui desen. . selectati-o unde va vine mai bine. 7LI 23%E 3NA3KK *implicit0. Sinta#a.%upa ce ati terminat de selectat entitatile. dupa care continuati astfel. !punct" %upa selectarea unei linii !continue". -2EA> $omanda 7(EA6 permite sectionarea unei entitati in alte doua entitati de acelasi tip. -!6C> 3rice ansamblu de entitati poate fi constituit intr-un blocB entru a vedea direct cum e chestia. recizia indicarii este destul de redusa. urmand traseul. Entitatile selectate dispar de pe ecranO Ele formeaza "blocul". entru a le restaura. Sinta#a. creati cateva entitati !linii. 7ASE 7ase point *implicit0.

$han'e oint se noteaza $ . Sinta#a. % H Introduceti. pe rand.. &rebuie specificat noul un'hi. Attribute %efinition H $a la te#t.. apare dialo'ul. Line H $apatul liniei este mutat prin $ in punctul indicat. CA#CE! Apasand combinatia de taste $trl-$. si te#tul. $LA2KE( ol+lineA%istancesA*select first line0.la+er !strat" . !al doilea punct". Aceste proprietati pot fi.. !Atentie la 3(&L3 O" $ircle H (aza se schimba astfel incat punctul indicat sa fie pe circumferinta. in plus se schimba definitia atributului. distantele la care sa se faca tesirea H &eseste intrea'a polilinie %aca raspundeti cu %. C'A0:E2 $omanda $LA2KE( permite realizarea de tesituri. $trl-$. !indicaii punctul e#act" Enter second point. trasand o linie care reteaza coltul format de doua entitati la distante prestabilite. In continuare.Enter second point !or K for first point". se abandoneaza e#ecutia comenzii curente. &e#t H Se schimba punctul de start. Enter first chamfer distance *. !a doua dist. de tesire" Enter second chamfer distance *prima0. de tesire" Acum reluati comanda $LA2KE(. stilul.color !culoare" . un'hiul.0. !prima dist. $LANME Select ob4ects. 7loc5 H Se schimba punctul de insertie.. . Sinta#a. Sinta#a. !select" ropertiesA*$han'e point0. K Enter first point. C'A#?E $omanda $LANME serveste la modificarea caracteristicilor unei !unor" entitati de4a e#istente in desen. 3ptiunea " roperties" a comenzii $LANME permite schimbarea uneia sau mai multor proprietati ale entitatilor selectate.. inaltimea.

Schimba proprietatile unei entitati.". %aca la primele optiuni nu se da un punct. C'P26P $a si comanda $LANME fara optiunea $han'e oint. se cer al doilea si al treilea punct care vor defini cercul.elevation !A%E-?" !elevatie . !select" ropertiesA*$han'e point0. !punctul de centru" %iameterA*(adius0. 3data introdus. $3L3( Ne: entit+ color *implicit0. C"2C!E $omanda $I($LE este folosita pentru trasarea de cercuri. atunci in zona de dialo' apare. acesta este considerat centru si apare cererea "%iameterA*(adius0. $han'e :hat propert+ !$olorAElevALA+erAL&+peA&hic5ness"G Se introduce litera mare !sau literele mari" din numele proprietatii ce trebuie schimbata. $and am cuprins in interiorul patratelului macar un sin'ur pi#el al obiectului tan'ent apasam Enter." Se poate raspunde cu un numar !considerat raza" sau cu litera %. apare te#tul "(adius. C H 7lue !albastru". . $LANME Selects ob4ects.H 2a'enta !violet". P H 9hite !alb" %aca doriti sa schimbati culoarea !cea implicita este returnata intre paranteze". ? H Mreen !verde".". care va produce te#tul "%iameter. introduceti numele !in en'leza" sau numarul din lista de mai sus. iar pe ecran va apare colimatorul pe care este centrat un patratel "selector". %aca." si se asteapta un prim punct de pe circumferinta viitorului cerc." asteptandu-se un numar !considerat diametru". Sinta#a. ci se ale'e optiunea ? . $I($LE ? A= A&&(A*$enter point0. coordonata N" . = H @ello: !'alben". Sinta#a. !valoarea razei" %aca se incepe prin introducerea unui punct. asteptandu-se raza cercului. in sfarsit.thic5ness !A%E-?" !'rosime" Sinta#a. sunt cerute doua puncte diametral opuse care vor defini cercul dorit. In ambele cazuri raspunsul numeric duce la trasarea cercului precizat. D H $+an !bleu". ) H (ed !rosu".. Este ceruta astfel selectarea unui obiect la care sa fie dus tan'ent cercul. se ale'e &&(. C6!62 aleta disponibila este. .%aca se ale'e optiunea = . "Enter &an'ent spec. atunci apare "Kirst point. fiind asteptat al doilea obiect de tan'enta.linet+pe !tipul liniei" . dupa care acesta este trasat efectiv. %upa selectarea acestuia.". 1a apare "Enter second &an'ent spec.

D-!"&* %ati aceasta comanda !%7LIS&" daca doriti sa vedeti formele canonice ale tuturor entitatilor aflate curent in baza de date a Auto$A%-ului. $u $&(L. %%A&&E Select bloc5.. Sinta#a. Second point of displacement. raspundem simplu. in vederea precizarii locului unde se va face copierea.C662D"#A*E& In linia de sus a ecranului sunt afisate coordonatele curente ale cursorului. puteti intrerupe afisarea ei cu $&(L-S. !select" *7ase point or displacement0A2ultiple. raspundem prin "2". %aca dorim sa facem mai multe copii. adau'andu-se cate o copie in fiecare punct precizat. se revine la afisarea dinamica a coordonatelor. $u $&(L-$ se abandoneaza afisarea. Acesta va fi asociat din punct de vedere pozitional entitatilor selectate. Sinta#a. Sinta#a. DDA**E Aceasta comanda a fost introdusa !ca toate comenzile care au prefi#ul "%%"" incepand cu (elease )). Sinta#a. $ererea celui de-al doilea punct se repeta pana la apasarea lui Enter. vor ramane afisate ultimele valori !din momentul apasarii tastei". Apasand tasta K. %%A&&E este prescurtarea de la %+namic %ialo' A&&ribute Editor. indicand un punct. deci comanda %%A&&E permite editarea atributelor folosind ferestre de dialo'. abia acum se va cere punctul de baza al deplasarii. $trl-% !sau K-" *$oords 3n0 !sau *$oords 3ff0" C6P< Aceasta comanda serveste la multiplicarea unei portiuni din desen. se tipareste lista. . fara sa mai fie actualizate la deplasarea cursorului. prin copierea ei succesiva in alte zone ale desenului. %7LIS& %aca lista este lun'a. In cazul copierii simple urmeaza sa introducem punctul care va corespunde in copie punctului precizat anterior. %aca facem o sin'ura copie. Apasand din nou K-.sau combinatia $trl-%. In cazul copierii multiple. $3 @ Select ob4ects. urmat de cel de-al doilea punct.

M(I%23%E. DD!06DE& %%L23%ES permite modificarea proprietatilor straturilor prin ferestre de dialo' !%+namic %ialo' La+er 23%ES". deci foloseste tot ferestrele de dialo' !ca %%A&&E". Sinta#a. DD206DE& $omanda %%(23%ES !%+namic %ialo' d(a:in' 23%ES" permite setarea unor variabile care controleaza modul de lucru. A8ISUNI&. elevatia. poate fi folosita ca comanda transparenta !X%dlmodes". M(I%UNI&. Sinta#a. A8IS23%E. Sunt modificate variabilele de sistem care controleaza proprietatile entitatilor ce vor fi create ulterior !culoarea. M(I%. %%E%I& permite editarea unei linii de te#t. Sinta#a. Sinta#a. %%E%I& *Select a &E8& or A&&%EK ob4ect0A Undo. 'rosimea". SNA 23%E. DDE06DE& $omanda %%E23%ES !%+namic %ialo' Entit+ creation 23%ES" permite schimbarea proprietatilor entitatilor prin ferestre de dialo'. $33(%S. %%L23%ES $a si %%E23%ES. %%E23%ES oate fi folosita ca si comanda transparenta !X%demodes".DDED"* %%E%I& inseamna %+namic %ialo' E%I&or. 3(&L323%E. tipul de linie. SNA ANM. SNA UNI&. 1ariabilele de sistem afectate. IS3 LANE. %%U$S . la+erul. 7LI 23%E. Astfel se pot modifica te#te !entitati de tip "&E8&" sau "A&&%EK"". DD1C& $omanda %%U$S !%+namic %ialo' User $oordinate S+stem" controleaza sistemul de coordonate folosit !ca si comanda U$S" prin ferestre de dialo'. SNA 7ASE. similar comenzilor SNA . A8IS. 3(&L3. %%(23%ES oate fi folosita ca comanda transparenta !X%drmodes". Sinta#a. 7LI 23%E. fara a mai fi nevoie sa le rescriem in intre'ime.

folosind urmatoarele comenzi de cotare. aliniata cu ori'inile liniilor de e#tensie ANMular H $otarea un'hiurilor 7ASeline H $ontinua cotarea liniara de la prima linie de e#tensie a cotei precedente $ENter H 2archeaza centrul unui arc sau cerc $3Ntinue H $ontinua o cotare liniara de la a doua linie de e#tensie a cotei precedente %IAmeter H $otarea diametrelor E8It H (evine in modul de lucru normal !"$ommand. $omanda %ELA@ se utilizeaza in special in fisierele Script. pentru a mentine afisarea unei ima'ini pe ecran un timp dat. cu linia de cota orizontala LEAder H %eseneaza o sa'eata insotita de linii de control spre te#tul cotei (A%ius H $otarea razelor (E%ra: H (edeseneaza ecranul (3&ated H $otare liniara inclinata cu un'hiul specificat S&Atus H Listeaza starea variabilelor de cotare S&@le H $omuta pe un alt stil de te#t UN%o H Anuleaza ultima operatie de cotare 1E(tical H $otare liniara." !adica apare acest prompter. Sinta#a."" L3(izontal. in milisecunde. Urmatoarele operatii se pot efectua asupra entitatilor obtinute astfel. !numar" Numarul introdus reprezinta timpul de intarziere. %ELA@ %ela+ time in milliseconds. cu linia de cota verticala In (elease )) au fost adau'ate si comenzile de cotare.$otare liniara. .DE!A< %ELA@ inseamna intarziere. Aceasta inseamna ca de acum putem desena cote. 37LiTue 3(%inate 31Erride (EStore SA1e &E%it &(3tate H inclina liniile de e#tensie ale cotei selectate H inscrie pe desen coordonatele punctului selectat H modifica setarea veriabilelor de cotare pentru cotele selectate H seteaza stilul de cotare H salveaza starea variabilelor . ALI'ned H $otare liniara. D"0 $omanda %I2 ne introduce in modul de lucru "%im.0 un nou stil de cotare H editarea te#tului cotei H roteste te#tul cotei %aca variabila %I2AS3 este 3N. se lucreaza in modul de cotare "asociativa"< aceasta inseamna ca vom avea cate o sin'ura entitate pentru fiecare cota !un bloc de tip "%I2ENSI3N"".

!introduceti o comanda de cotare" . !punct" *Number of se'ments0A7loc5. NE9te#t H 2odifica te#tul cotelor selectate. uteti selecta o sin'ura entitate de tip linie. %IS& Kirst point. cu unul mai putin decat numarul de se'mente in care va fi impartita entitatea. 7loc5 name to insert. un'hiul de inclinare al dreptei care trece prin aceste puncte. D"&* $omanda %IS& afiseaza distanta dintre doua puncte selectate. !numarul de se'mente" D61?'#1* D6#1* $omanda %3NU& !sau %3UMLNU&" deseneaza o coroana circulara plina !daca este plina sau nu. D"0( $omanda %I2) permite trasarea unei sin'ure cote. Sinta#a. respectand noile valori ale variabilelor de cotare. arc. !punct" %aca la cererea "Kirst point. dupa care revine in modul de lucru "$ommand. Sinta#a. L32ete#t H 2uta te#tul unei cote selectate inapoi in pozitia sa implicita. va urma dialo'ul.U %ate H (edeseneaza cotele selectate. Numarul de se'mente trebuie sa fie cuprins intre = si ?=P-P. cerc sau polilinie. si variatia coordonatelor 8 si @.". se poate stabili prin comanda KILL". Sinta#a ." raspundeti cu un numar. %aca ati selectat marcarea prin blocuri !optiunea "7loc5"". %I1I%E Select ob4ect to divide. !numele unui bloc anterior definit" Ali'n bloc5 :ith ob4ectG *@0 !blocul tan'ent la obiect sau nu" Number of se'ments. D"@"DE $omanda %I1I%E permite marcarea unei entitati cu puncte sau blocuri. %I2) %im. !punct" Second point. la distante e'ale. e entitatea selectata vor apare unul sau mai multe puncte situate la distante e'ale. %IS& afiseaza acest numar in unitatile curente !setate cu UNI&S".

etc. dinamic. cand te#tul este rescris pe ecran. D2A? D2A?06DE %(AM23%E este o comanda de setare. Se ale'e un set de obiecte reprezentativ< daca ale'em intre'ul desen. e masura ce se scrie te#tul." se creeaza !prin comanda SELE$&" un set de obiecte ce vor fi afisate dinamic pe durata e#ecutarii comenzii.Sinta#a. !punct" La "Inside diameter" se introduce diametrul interior al inelului. centrat pe cursorul 'rafic. H pe ecran apare un dreptun'hi de marime e'ala cu marimea curenta a caracterelor. %1IE9 Select ob4ects. %e obicei aceasta facilitate este activata. care permite crearea facilitatii de prezentare dinamica a obiectelor care vor fi mutate. sau = puncte" $enter of dou'hnut. o proiectie paralela sau perspectiva a unui desen ?% !%+namic 1ie:". timpul de e#ecutie ar putea sa fie foarte mare. Sinta#a.0. %3UMLNU& Inside diameter *ultima val.". Este necesar sa fie dezactivata doar daca se lucreaza pe un calculator foarte lent. acesta apare efectiv pe ecran. !val. %upa ce se da diametrul e#terior. sau = puncte" 3utside diameter *ultima val.0. Sinta#a. %iferentele constau in. !val. rotite etc. H optiunile $enter. inelul de4a apare. $AmeraA &Ar'etA %istanceA 3intsA AnA NoomA &9istA $LipA LideA UndoA *e8it0. sunt respectate abia la incheierea comenzii. Acum poate fi plasat oriunde !prin precizarea centrului". D*E=* 1ezi comanda &E8&. iar la "3utside diameter" diametrul e#terior. H $A H ale'e un'hiul camerei< camera se roteste in 4urul obiectului vizualizat H $L H stabileste planele inainte de care sau dupa care nu se mai vede nimic H % H stabileste distanta dintre camera si tinta !obiectul privit"< aceasta optiune determina trecerea la proiectia perspectiva H L H ster'e liniile invizibile !ascunse" H 3KK H trece la proiectia paralela !din perspectiva" %(AM23%E 3NA3KKAAuto *starea curenta0. D@"E+ Se defineste. 3ptiuni. 2iddle. H apasarea lui Enter face trecerea la linia urmatoare. entru a incheia comanda trebuie dat Enter pe prompterul "&e#t. . La "Select ob4ects.

!nume fisier %8K" Enter decimal places of accurac+ !. apare mesa4ul Not a ne: dra:in' F onl+ EN&I&IES section :ill be input.%8K"". D=:"# $omanda %8KIN permite citirea unui "%ra:in' Interchan'e Kile" si crearea unui desen pe baza acestui fisier. si se i'nora toate sectiunile din fisierul ".d#b" !"dra:in' interchan'e binar+"" intr-un desen Auto$A%. corespunzator desenului curent sau entitatilor selectate din acesta. Aceste fisiere au un format foarte compact. !precizia numerelor reale" . Sinta#a. %8KIN Kile name. !nume fisier" %aca desenul curent nu este 'ol.H A H ca si AN ! AN obisnuit nu poate fi folosit in %1IE9" H 3 H punctele in care se afla camera si tinta H &A H tinta !obiectele privite" H &9 H roteste proiectia in 4urul liniei de vedere !determinata de amplasarea camerei" H U H anuleaza efectul optiunii anterioare H 8 H paraseste comanda H N H Noom pentru %1IE9 D=-"# $omanda %87IN foloseste la incarcarea fisierelor ". to )-" *-0. %87IN %87 file. 2ai apare apoi. adica se trece prin comanda SELE$& pentru a se crea o multime de selectie. Enter decimal places of accurac+ !.%8K" pana la sectiunea EN&I&IES !care contine lista entitatilor ce vor fi desenate". apare prompterul "Select ob4ects. %aca raspundeti "E". Setarea Auto$A%-ului !a variabilelor" nu se modifica decat daca lansam comanda %8KIN inaintea oricarei alte comenzi !intr-un desen nou". Sinta#a. %8K3U& Kile name.". D=:61* $omanda %8K3U& creeaza un "%ra:in' Interchan'e Kile" !un fisier ". Sinta#a. !nume fisier" E#tensia nu trebuie specificata. pentru ca este implicita. si sunt utilizate in unele subpro'rame interne. to )-" !or Entities" *-0.

Sinta#a. curenta0. . fara a introduce coordonata N. care va fi e'ala tot timpul cu elevatia curenta. (otation around ma4or a#is. ELE1 vine de la elevation. pornind de la patru linii !curbe" care o mar'inesc !E%ME H constrained SU(Kace". !punct" A#is endpoint =. Initial. %aca la ultima cerere raspundem cu "(". Select ed'e =. !Enter sau numar" Ne: current thic5ness *val. Select ed'e D. Acestea vor fi de fapt niste polilinii. !punct" *3ther a#is distance0A(otation. E%MESU(K Select ed'e ). Suprafata obtinuta este de tip "mesh"< rezolutia pe directiile 2 si N este data de valorile variabilelor SU(K&A7) si SU(K&A7=. %upa acesta din urma.ED?E&12: Kolosind comanda E%MESU(K se poate construi o suprafata.. E!E@ $omanda ELE1 este o cale de a lucra in spatiu. curenta0. Sinta#a. confi'urand si elipsa trasata dinamic. pe ecran apare o linie elastica ce incepe din centrul elipsei !adica mi4locul primei a#e" si se termina la colimator. %eplasarea cursorului o lun'este sau o scurteaza. iar al doilea celalalt capat al acesteia. $onturul determinat de cele patru curbe trebuie sa fie perfect inchis. E!!"P&E $u ELLI SE se pot desena elipse. elevatia este . ELE1 Ne: current elevation *val. rimul raspuns marcheaza capatul primei a#e a elipsei. !Enter sau numar" "&hic5ness" este 'rosimea entitatii !pe directia N". apare. adica altitudine. Se poate defini o noua elevatie. Indicarea unui punct fi#eaza elipsa in forma curenta. Sinta#a. dupa care se va lucra normal !ca in =%". ELLI SE *A#is endpoint )0A$enter. Select ed'e ?.

E(ASE Select ob4ects. . data in prealabil ca mar'ine !in en'leza "ed'e"". E8 L3%E Select bloc5 reference. E=P!6DE E8 L3%E permite "e#plodarea" unei entitati de tip 7loc5. Sinta#a. or dimension. Urmeaza cererea. Sinta#a. Sinta#a. Sinta#a. cercuri sau polilinii. Acum puteti selecta mar'inile. Efectul vizibil este ca entitatea selectata se redeseneaza. Latch sau 2esh in subentitatile componente.H se cere un'hiul de rotire in spatiu !in 4urul primei a#e" al cercului care are diametrul e'al cu prima a#a si se vede in plan ca elipsa. !selectati obiectele" EN% uteti ster'e ultimul obiect folosind optiunea "L" !raspundeti "L" cand vi se cere sa selectati obiectele". Acestea pot fi linii. arce. atunci apare. $enter of ellipse. Select ob4ect to e#tend. %aca la prima cerere se raspunde cu "$". A#is endpoint. !unul din capetele primei a#e" *3ther a#is distance0A(otation. E2A&E $omanda E(ASE ster'e obiectele selectate. Acestea vor putea fi de acum selectate separat. ol+line. se redeseneaza subentitatile componente. E=*E#D $omanda E8&EN% permite prelun'irea unei entitati pana la intalnirea cu alta. H punctul dat aici este considerat centrul elipsei. pol+line. !unul din capetele celeilalte a#e" E#D $omanda EN% salveaza desenul curent si paraseste editorul de desenare. In continuare se cer. E8&EN% Select boundar+ ed'es!s"B Select ob4ects. %e fapt. %imension.

Se pot folosi caracterele "I" sau "G" pentru selectarea fisierelor. Kolosind acest meniu. se pot ster'e. H (acordeaza o polilinie intrea'a ( H Ale'e raza de racordare :"!026!! Menereaza un fisier ". KILLE& ol+lineA(adiusA*select t:o ob4ects0.KL2" folosit de AutoShade. Sinta#a. se pot lista fisierele specificate din directorul specificat. M(A LS$( sau &E8&S$( . ## Kilmroll file created ?2AP'&C2 *E=*&C2 $omenzile M(A LS$( si &E8&S$( fac trecerea din ecranul te#t in cel 'rafic si invers. Lun'imile entitatilor racordate se modifica in functie de valoarea razei de racordare. Sinta#a. polilinie. Sinta#a. Sinta#a. &race. trace. care consta intr-o lista de subpro'rame. :"!E& $omanda KILES permite accesul la fisiere si directoare. KIL2(3LL Enter filmroll file name *implicit0. donut".Acum selectati entitatile ce trebuiesc prelun'ite. arce sau cercuri printr-un arc de raza specificata. Sinta#a. si ol+line umplute KILL 3KK H Solid. si ol+line 'oale :"!!E* $omanda KILLE& foloseste la racordarea a doua linii. KILES Se apeleaza meniul "Kile Utilit+". KILL 3N H Solid. $reatin' the filmroll file rocessin' face. redenumi fisiere sau se pot copia intr-un alt director. &race. :"!! KILL se foloseste pentru controlul umplerii obiectelor cu latime !solid.

DA Auto$A% foloseste un "handle" pentru a identifica fiecare entitate din desen. Stiluri. 3ptiunile sunt urmatoarele. In baza de date. . 3utermost hasureaza numai spatiul dintre primul si al doilea contur. 3KK H Ster'e reteaua de pe ecran. se hasureaza si suprafata din interiorul acestuia. 3N H 1izualizeaza reteaua cu pasul stabilit anterior. Aspect H !A%E-=" ermite rezolutie diferita a retelei pe orizontala si verticala. in sublistele cu codul C." stabileste distanta la valoarea SNA -ului. LA&$L attern !G or nameAU. Sinta#a. Sinta#a. pentru fiecare entitate. identificatorii apar. Landles are enabled. 3NA %ES&(3@. M(I% Mrid spacin'!8" or 3NA3KKASnapAAspect *current0. . de la Spacin'". 1aloarea ". 'A#D!E& $omanda LAN%LES permite controlul identificatorilor de entitati. 'A*C' LA&$L permite acoperirea unei suprafete delimitate cu un model de hasurare ales. Sinta#a. LAN%LES Landles are disabled. Starea implicita este 3N. N H Normal 3 H 3utermost I H i'nora conturul interior 2odul normal hasureaza spatiul dintre doua contururi. Al treilea !daca e#ista" este i'norat.st+le" *model implicit0. "=8"" seteaza distanta dintre puncte ca multiplu al pasului stabilit cu SNA .?2"D $omanda M(I% controleaza dispunerea pe ecran a retelei de puncte care asista operatorul la plasarea obiectelor !entitatilor" in desen. Ne#t handle. %aca in interiorul conturului interior mai e#ista unul. Snap H Stabileste distanta dintre puncte la pasul setat prin SNA !ca si val. Spacin'!8" H Un numar simplu arata distanta dintre punctele retelei !in unitati de desenare H vezi UNI&S". apare un mesa4 de avertisment. Un numar urmat de "8" !e#. I'nore nu tine seama decat de conturul e#terior. 3ptiunea %ES&(3@ determina ster'erea identificatorilor tuturor entitatilor< cand se ale'e %ES&(3@.

mult timp. vor fi afisate informatii despre aceasta comanda. !un'hiul la care sunt inclinate liniile de hasura" Spacin' bet:een lines *implicit0. %aca desenul ?% este de tip ":ire frame" !cadru de sarma". !hasurare dubla" 'E!P A $omanda LEL !sau "G"" afiseaza informatii a4utatoare referitoare la comanda Auto$A% specificata. LEL !sau G" $ommand name !(E&U(N for list". $u a4utorul ei se pot elimina de pe ecran liniile invizibile. !spatiul dintre linii" %ouble hatch area !@AN" *implicit0. Sinta#a. "?E&"# $omanda IMESIN !IMES INput" citeste fisiere in format IMES AS$II !Initial Mraphics E#chan'e Standard" si creeaza un desen plecand de la acestea. !punctul" "?E&61* . Liniile sunt invizibile daca desenul este alcatuit din fatete ?% !?%KA$E". raspunsul consta intr-o lista ce cuprinde numele comenzilor cunoscute de Auto$A% si modul de specificare a punctelor. Se foloseste optiunea ) din meniul principal !creeaza un desen nou" si se da comanda IMESIN inaintea oricarei alte comenzi. E#ecutarea comenzii LI%E presupune re'enerarea desenului. LI%E nu are efect. Sinta#a. '"DE $omanda LI%E se refera la desenele ?%. IMESIN Kile name. Altfel. adica trebuie sa apasati Enter pentru a trece la pa'ina urmatoare. Se poate abandona afisarea cu $&(L-$.An'le for crosshatch lines *implicit0. %aca raspundeti cu un nume de comanda. Sinta#a. ress (E&U(N for further help. operatie care necesita f.%aca informatiile nu incap pe un ecran. va apare mesa4ul. LI%E "D $omanda I% afiseaza coordonatele unui punct desemnat. !nume fisier" I% oint. Sinta#a.

(otation an'le *. Normal. cat si pentru @". Sinta#a. "&6P!A#E $omanda IS3 LANE permite selectarea planului de desenare curent !vedere de sus. Insertion point. (otation an'le *. de 'rade H lan definit de un'hiuri intre a#e de ?. si J. @ scale factor !default . Un bloc poate fi inserat ca un 'rup de entitati independente !e#plodat" prin introducerea caracterului "I" inaintea numelui sau !la "7loc5 name"". Noul punct se introduce ca raspuns la cererea "8 scale factor". de 'rade H &rece la planul urmator !planele de mai sus sunt selectate prin rotatie" IMES3U& Kile name. 8@N 8 scale factor *)0 A $orner. Sinta#a. Insertion point. %aca e#ista un bloc si un fisier %9M cu acelasi nume. va fi ceruta o sin'ura scara !valabila atat pentru 8. IS3 LANE LeftA&opA(i'htA!&o''le". N scale factor !default . sau a unor desene de pe disc !fisiere %9M". Sinta#a. 8". 8". Scara pe 8A@ poate fi specificata folosindu-se punctul de inserare ca punct de baza !coltul inferior stan'" si un punct introdus pentru coltul opus !dreapta-sus". !nume fisier" Left &op (i'ht (E&U(N !A<E2 . 8". INSE(& 7loc5 name !or G" *nume implicit0.$omanda IMES3U& creeaza un fisier in format IMES AS$II plecand de la desenul curent. si J. H lan definit de un'hiuri intre a#e de )C. 8 scale factor *)0 A $orner A 8@N. @ scale factor !default . laterala sau din fata". Sinta#a. INSE(& 7loc5 name !or G" *nume implicit0. si )C. "#&E2* $omanda INSE(& se foloseste pentru inserarea in desen a unor blocuri definite anterior cu comanda 7L3$6. In acest caz. 3ptiunea "8@N" la cererea "8 scale factor" va fi urmata de cererea a trei factori de scara.0. 8 scale factor *)0 A $orner A 8@N. blocul este inserat ca o sin'ura entitate !entitate comple#a". va fi inserat blocul.0. pentru 8. de 'rade H lan definit de un'hiuri intre a#e de ?. @ si N.

acesta poate fi indicat prin oricare din metodele cunoscute. %aca se apasa tasta "U". BEnter la sfarsitul secventei de linii.Un desen poate fi realizat in mai multe straturi suprapuse !ca si cand am avea mai multe desene pe calc. Upper ri'ht corner *implicit0. !urmatorul punct" &o point. LA@E( GASetANe:A3NA3KKA$olorALt+peAKreezeA&ha:. LINE Krom point.$reeaza un strat nou . este stearsa ultima linie. pe care le suprapunem". Kiind vorba de un punct. deci se inchide aria poli'onala. Sinta#a.Stabileste stratul in care vom lucra in continuare .Atribuie stratului tipul de linie specificat . recizand punctul. K(EENE . Sinta#a.I'nora stratul in timpul re'enerarilor . Incheierea acestui proces se face apasand Enter. Sinta#a.". "&o point. LI2I&S 3NA3KKALo:er left corner *coltul implicit0." %eplasarea colimatorului !in vederea "ochirii" celui de-al doilea punct" va fi insotita de trasarea unei linii elastice care su'ereaza viitoarea linie.$reeaza un nou strat. cu tipurile de linii si culorile respective . !se cere primul punct al liniei" &o point.Atribuie stratului culoarea specificata . Mestionarea acestor straturi se face cu comanda LA@E(. La "Krom point. in zona de comenzi apare te#tul "&o point. !"#E $omanda LINE permite desenarea liniilor drepte. 3data precizat primul punct.Listeaza tipurile de linie incarcate G 2A6E SE& NE9 3N 3KK $3L3( L&@ E K(EENE &LA9 L&@ E G !"0"*& $omanda LI2I&S stabileste limitele desenului." se asteapta introducerea primului punct al liniei. care permite continuarea trasarii altor linii. atunci se traseaza o linie din ultimul punct pana in primul.Kace un strat vizibil !daca e invizibil" . .Kace un strat invizibil . !"#E*<PE . conectate la prima. linia se traseaza ferm si este cerut. !urmatorul punct" &o point. care devine strat de lucru . %aca se introduce te#tul "$L3SE" !sau "$"".Listeaza straturile definite.Anuleaza com.

L&S$ALE Ne: scale factor *factor curent0. si le afiseaza pe ecran. poate fi oprita cu $&(L-S . !*<PE Nu e#ista o comanda L&@ E. 3ptiunea implicita 7@LA@E( se refera la tipul de linie definit in stratul respectiv. Se poate vedea cu comanda LA@E(AG.sh#". noile obiecte vor fi desenate cu linie continua. tipul liniilor va fi cel definit inaintea crearii blocului. $u comanda L&S$ALE !Line &+pe S$ALE" putem modifica lun'imile liniilor si ale spatiilor. pana cand vor fi 'rupate intr-un bloc..sau abandonata cu $&(L-$. $reate H Se cer elementele necesare pentru a crea un fisier nou. !"&* $omanda LIS& e#tra'e din baza de date informatiile despre obiectele selectate. Load H recizati tipurile de linie pe care doriti sa le incarcati in memorie din diverse fisiere definite anterior. L3A% Name of shape file to load !or G". 1ezi LA@E( si LINE&@ E. %aca se raspunde cu "G". va fi afisata lista fisierelor-bibliotecY incarcate in momentul respectiv. !*&CA!E Liniile intrerupte sunt formate din linii mai mici cu spatii intre ele. LINE&@ E GA$reateALoadASet. !6AD $omanda L3A% este folosita pentru a incarca un "shape" definit intr-o bibliotecY. Sinta#a. !selecteaza" %aca lista e lun'a. noul factor de scara . %aca raspundeti 7@7L3$6. Sinta#a. Sinta#a.Sinta#a . !nume fisier" E#tensia implicita este ". LIS& Select ob4ects. $and va fi inserat blocul. G H Listeaza tipurile de linii definite in fisierul specificat. Set H Ale'eti tipul de linie cu care veti lucra in continuare. entru a o tipari utilizati $&(L. cu definitii personale.

astfel incat sa fie tan'ent la obiectul de masurat. . in loc sa fie cerut numarul de se'mente in care sa fie impartita entitatea aleasa. se cere lun'imea se'mentului ce masoara entitatea. %aca ale'eti o lun'ime de se'ment. 7locul trebuie sa fie definit anterior. uteti ale'e un bloc de marca4 !ca la %I1I%E" raspunzand cu "7". entitatea de masurat este masurata in se'mente de aceasta lun'ime. dintr-un fisier ".Comenzi AutoCAD ()) 0EA&12E $omanda 2EASU(E este similara comenzii %I1I%E. 2ENU 2enu file name or . 2EASU(E Select ob4ect to measure. !punct" *Se'ment len'th0A7loc5. 1a urma dialo'ul. Sinta#a. blocul va fi rotit in 4urul punctului sau de insertie. for none *nume meniu curent0.2NU". Ali'n bloc5 :ith ob4ectG *@0 Se'ment len'th. %aca raspundeti "@es" la prompterul "Ali'n bloc5G". cu e#ceptia faptului ca. Sinta#a. 7loc5 name to insert. 0E#1 $omanda 2ENU este folosita pentru incarcarea unui nou set de comenzi in meniul ecran sau in celelalte meniuri.

Korma "2INSE(& I" nu este permisa. No. ". daca desenam un camion. Sinta#a. . corespunzator punctului precizat la cererea "Second point of displacement. 0"#&E2* $omanda 2INSE(& este similara comenzii INSE(&. adica se foloseste pentru inserarea blocurilor in desen. Nu se poate e#ploda un bloc inserat cu 2INSE(&. 0"2262 Kolosind comanda 2I((3( putem reprezenta obiecte o'lindite in raport cu o linie. In plus fata de comanda INSE(&. putem desena doar 4umatate din el si apoi sa-l o'lindim fata de a#a de simetrie. dar permite inserarea blocurilor sub forma unei matrice. !numarul de linii" Number of columns !ZZZ". !select" Kirst point of mirror line. sau Enter" Se cere in primul rand sa selectam obiectele pe care le o'lindim. %e e#emplu. Sinta#a. fara sa fie incarcat altul. !distanta dintre coloane.%aca raspundeti cu Enter. !numarul de coloane" Unit cell or distance bet:een ro:s !F". !punct" Second point. !distanta dintre linii. Second point of displacement. ca la comanda A((A@. 1ezi si comenzile INSE(& si A((A@. 231E Select ob4ects. %aca raspundeti cu ". Apoi ni se cer doua puncte ale dreptei in raport cu care se face o'lindirea. !select" 7ase point or displacement. se pastreaza meniul incarcat anterior. 2I((3( Select ob4ects. daca sunt cel putin doua" %istance bet:een columns !ZZZ". %upa ce a fost selectat si al doilea punct. Entitatile selectate vor fi sterse din locul initial si vor apare in noul loc.". se va cere. !punct" %elete old ob4ectsG *N0 !@es. 06@E $omanda 231E serveste la mutarea uneia sau mai multor entitati dintr-un loc intr-altul. Number of ro:s !F". daca sunt cel putin doua" 2arimea unei celule poate fi desemnata si prin definirea unei ferestre !prin doua colturi opuse". trebuie sa hotaram daca pastram obiectele care au fost o'lindite !ima'inea initiala" sau nu. va fi sters meniul curent.

2SLI%E Slide file *nume curent0.? sau D vie:port-uri H (estore H transfera confi'uratia vie:port-urilor din "model space" in "paper space" H punct H creeaza un vie:port cu dimensiunile stabilite de utilizator. H 3NA 3KK. 1ariabila de sistem care controleaza modul de lucru este &ILE23%E. pentru a insera mai multe blocuri. Sinta#a. %e e#emplu. . !nume nou" Implicit este luat numele desenului curent. Aceasta ima'ine va putea fi vizualizata ulterior cu comanda 1SLI%E. "2odel space" este modul curent de lucru. se da comanda 2UL&I LE INSE(&< se va repeta comanda INSE(& pana la apasarea combinatiei de taste $trl-$. Ecranul este redesenat la crearea slide-ului.comuta afisareaA neafisarea ferestrelor H Lideplot H noteaza vie:port-urile pentru care se vor ster'e liniile ascunse la plotare H Kit H afiseaza continutul unui vie:port pe tot spatiul de afisare !vie:" H =.D H =. 01!*"P!E $omanda 2UL&I LE determina repetarea comenzii urmatoare. 2UL&I LE Se foloseste numai impreuna cu alta comanda.0&!"DE $omanda 2SLI%E !2a5e SLI%E" salveaza pe disc ima'inea curenta a desenului !slide". (e'eneratin' dra:in' 3ptiuni. Sinta#a. 3ther corner. 21IE9 3NA 3KKA LideplotA KitA =A ?A DA (estoreA *Kirst oint0. 2S A$E Se poate trece din "model space" in "paper space" si invers. 0&PACE $omuta editorul de desen in "model space". Sinta#a. 1ezi si comanda S A$E. Sinta#a. 0@"E+ $omanda 21IE9 !2a5e 1IE9ports" permite crearea si controlul ferestrelor !vie:port" de lucru in "paper space".?.

la comanda E(ASE Auto$A% creeaza o lista cu toate entitatile care se ster'. Sinta#a. %aca este vorba de o polilinie. arc. Similitudinea se pastreaza si in privinta culorii. dupa un E(ASE se mai da unul. 3KKSE& 3ffset distance or &hrou'h *ultima distanta introdusa0. %aca polilinia are latime. Nota. Sinta#a. 62*'6 $omanda 3(&L3 permite trecerea in !sau din" modul de lucru orto'onal. 3(&L3 3KK H %ezactiveaza modul orto'onal. cerc. Sinta#a. )". Select ob4ect to offset. lista de la primul este inlocuita prin lista de la cel de-al doilea. 66P& $omanda 33 S reface obiectele sterse cu cea mai recenta comanda E(ASE. ractic. !selectati prin punctare entitatea" La prima cerere se indica distanta la care se traseaza noua entitate. astfel ca 33 S va reface numai ce-a sters cea mai recenta comanda E(ASE. a tipului de linie si a la+erului. Side to offset. lista folosita de 33 S. %aca. (eteaua afisata prin M(I% poate fi rotita. liniile trasate in modul 3(&L3 vor fi rotite corespunzator. In continuare se cere. La a doua cerere se indica entitatea de referinta. In acest caz. 6::&E* $omanda 3KKSE& permite trasarea echidistanta a unei noi entitati de acelasi tip cu cea luata ca referinta. In acest caz.$and toate vie:port-urile sunt in starea 3KK. toate liniile vor fi desenate orizontal sau vertical. sau polilinie. "Side to offset" !partea in care se traseaza noua entitate" se cere in cazul unei valori numerice a echidistantei. Entitatea de referinta poate fi linie. nu se poate utiliza comanda 2S A$E pentru revenirea in "model space". iar "&hrou'h point" !punctul prin care sa treaca noua entitate" daca am raspuns la cererea distantei prin "&hrou'h". 3(&L3 3N H Activeaza modul orto'onal. 6&#AP 33 S . atunci si polilinia obtinuta are aceeasi latime. sau &hrou'h point. atunci echidistanta va face sa fie urmarite sinuozitatile poliliniei. In acest caz se va seta variabila &ILE23%E !&ILE23%E . fata de entitatea de referinta.

=P.. PA# $u AN se poate deplasa dreptun'hiul care delimiteaza zona afisata fara a interveni asupra marimii ima'inii. !coordonate relative" Second point. $ENter H centrul arcului sau cercului EN%point H punctul de capat al liniei sau arcului INSertion H punctul de inserare pentru &e#tA7loc5AShapeAAttribute IN&erection H punctul de intersectie a doua entitati de tip linie. !Enter" sau AN %isplacement. 'rade RUIc5 H ale'e.$omanda 3SNA contine o trusa de unelte de selectare a unui punct.. H deschiderea sau inchiderea unei polilinii H descompunerea poliliniilor in verte#uri sau adau'area de verte#uri poliliniei selectate H schimbarea latimii poliliniei sau a se'mentelor specificate .. arc. !punct" PED"* $omanda E%I& contine mai multe posibilitati de modificare !editare" a poliliniilor. !punct" Second point. Se foloseste vir'ula pentru a separa modurile multiple. polilinie 2I%point H mi4locul unei linii sau a unui arc NEArest H punctul cel mai apropiat fata de centrul patratelului selector. cerc. 3SNA 3b4ect snap modes. unctele selectate vor fi le'ate de una sau mai multe entitati de4a desenate. aflat pe portiunea din entitatea selectata ce se 'aseste in interiorul patratelului N3%e H punctul !izolat" aflat in interiorul selectorului N3Ne H anuleaza modurile 3SNA active !off" E(pendicular H punctul aflat la intersectia dintre entitatea selectata si perpendiculara dusa pe aceasta din punctul curent RUAdrant H punctul aflat pe un arc sau cerc intr-una din pozitiile tri'onometrice . in cazul actiunii mai multor moduri 3SNA . Se poate folosi in doua variante. din care vom ale'e una sau mai multe !modurile 3SNA ". J. punctul care indeplineste primul conditiile cerute &AN'ent H punctul de tan'enta al unui arc sau cerc cu dreapta care pleaca de la punctul curent. astfel. permitand prezentarea la aceeasi scara a diverselor portiuni. AN %isplacement. elipsa. )/.

revious H 2uta "8" pe verte#ul precedent. la verte#ul anterior L H deplasare la stan'a pe directia N. E%I& Select ol+line. !select" $loseASoinA9idthAEdit verte#AKit curveA%ecurveAUndoAe8it *80. % H deplasare in 4os pe directia 2. Se poate inlocui apoi portiunea dintre cele doua verte#uri cu un se'ment de dreapta. la verte#ul anterior 2 H muta verte#ul curent !indicat prin 8" ( H deplasare la dreapta pe directia N. la verte#ul urmator P:ACE . Insert H Adau'a un nou verte# dupa cel marcat. 9idth H 2odifica latimea poliliniei dupa verte#ul marcat. &an'ent H Ataseaza verte#ului marcat o directie tan'enta. e8it H araseste subcomanda< revine in edit. 7rea5 H 2emoreaza verte#ul marcat si permite selectarea altuia. la verte#ul urmator (E H reafisarea suprafetei U H deplasare in sus pe directia 2. (e'en H (e'enereaza polilinia. Subcomanda "Edit verte#" determina aparitia unui "8" pe primul verte# si a prompterului. ce va fi utilizata la rotun4irea ulterioara a poliliniei. 2ove H ermite mutarea verte#ului marcat. In acest caz optiunile sunt. "$lose" este inlocuit cu "3pen" daca polilinia este inchisa. Strai'hten H 2emoreaza verte#ul marcat si permite selectarea altuia. Ne#tA reviousA7rea5AInsertA2oveA(e'enAStrai'htenA&an'entA9idthAe8it *N0. $omanda E%I& poate fi folosita si pentru editarea suprafetelor !mesh".H mutarea verte#urilor H interpolare !Kit si 7-Spline" pentru curbe si suprafete Sinta#a. Se poate elimina apoi portiunea din polilinie cuprinsa intre cele doua verte#uri. entru editarea verte#urilor. Ne#t H 2uta "8" pe verte#ul urmator. % H reface suprafata ori'inala !decurve" E H editarea individuala a verte#urilor 2 H deschide sau inchide suprafata in directia 2 N H deschide sau inchide suprafata in directia N S H a4usteaza forma suprafetei. in functie de valoarea variabilei SU(K&@ E.

$lose . Arc . LAN *$urrent U$S0A UcsA 9orld. 1erte#urile urmatoare vor fi arce pana ce comutam pe Line. ArcA$loseALalf:idthALen'thAUndoA9idthA* unctul final al liniei0. -) H face latura invizibila $3L3( H stabileste culoarea entitatii LA@E( H stabileste stratul in care este desenata entitatea P!A# $omanda LAN determina afisarea proiectiei desenului ?% pe planul !#. 3ptiuni. care limiteaza numarul laturilor la trei sau patru. Len'th . LINE Krom point. An'leA$EnterA$LoseA%irectionALalf:idthALineA(adiusA Second ptAUndoA9idthA* unctul final al arcului0. . H verte#ul care se traseaza va fi un arc.+" corespunzator sistemului de coordonate curent. P!"#E olilinia este compusa dintr-o insiruire de linii si arce. Sinta#a. $omanda LINE deseneaza o polilinie.'rosimea curenta a liniei" 2odul Line. spre deosebire de comanda ?%2ESL. Lalf:idth. verte# ). !punctul de start" $urrent line :idth is nnn !. 2odul Arc.$omanda KA$E ! ol+KA$Es" se foloseste pentru desenarea mesh-urilor !fatete H portiuni de suprafata" cu mai multe laturi. (aspunsul "G" determina listarea sistemelor de coordonate !U$S" definite in momentul respectiv. tratate ca o sin'ura entitate. !optiune" 3ptiuni. Sinta#a. entru a lucra cu o polilinie e#istenta utilizati comanda E%I&. Kace ). specificat sau implicit !9$S". KA$E 1erte# ). H inchide polilinia. trasand un verte# de la punctul curent la primul punct al poliliniei.. Sinta#a. H lun'imea verte#ului.precizeaza semi-latimea verte#ului.

1or fi cerute latimile ambelor capete.Undo . 3IN& oint. revenind la pozitia anterioara. !punctul desemnat" 2odul de marcare al punctului este influentat de setarea variabilei %23%E.. 9idth .. 1or fi afisate valorile parametrilor de plotare stabilite la ultima confi'urare. tastati "LEL P6!<?6# 3L@M3N poate crea poli'oane re'ulate. . ca polilinii. or 9indo: *%0. lot ori'in is at !. 3IN&S". E#tents. Numarul de laturi poate fi cuprins intre ? si ). ori'inea desenului.... de'rees en :idth is . P!6* H Anuleaza ultimul verte#. $omanda L3& trimite un desen la ploter sau intr-un fisier recunoscut de ploter.). trebuie confi'urat ploterul de destinatie. Sinta#a. de 'rade".=D.. se pot schimba unitatile de masura." lottin' area is ## :ide b+ ++ hi'h !2A8 size" lot is not rotated J. de e#emplu. Area fill :ill be ad4usted for pen :idth Lidden lines :ill N3& be removed lot :ill scaled to fit available area %o +ou :ant to chan'e an+thin'G *N0 (aspunsul "@" la ultima intrebare permite reconfi'urarea ploterului.. 1ie:. Sinta#a. . se pot elimina liniile ascunse !hidden lines" si se pot asi'na diferitelor culori din desen diferite capete !'rosimi de penita". P6"#* $omanda 3IN& permite plasarea in desen a unei entitati de tip punct. pozitia desenului !rotit cu J. H recizeaza latimea verte#ului. pe rand. L3& 9hat to plot F %ispla+. scara la care se face plotarea. dimensiunile hartiei. lot :ill N3& be :ritten to a selected file. Limits. Sizes are in Inches.. Se va putea opta pentru plotarea intr-un fisier !va fi trimis ulterior la ploter printr-o comanda %3S".. entru a4utor suplimentar. Inaintea transmiterii desenului. tipuri de linie !ale ploterului" si viteze de desenare.

Sinta#a. va fi cerut si numele acestuia. vom avea pe hartie e#act ceea ce avem pe ecran. %easemenea. (adius of circle. Kirst point of ed'e. !capatul unei laturi" Second endpoint of ed'e. P&PACE $omanda S A$E ! aper S A$E" comuta editorul de desenare in modul "paper space" !vezi si comanda 2S A$E". !capatul = al aceleiasi laturi" 3rdinea indicarii punctelor determina amplasarea poli'onului fata de latura specificata. Limits. va fi creat un poli'on inscris in cercul cu raza specificata la a patra cerere. Este necesara o imprimanta cu posibilitati 'rafice. fonturi !shape" sau stiluri de te#t definite anterior. P2P!6* $omanda ( L3& trimite un desen la imprimanta !creeaza un hard-cop+". plecand de la continutul bazei de date. Acestea pot fi eliminate cu comanda U(ME. deoarece "vport"-urile erau create numai pe ecran !prin comenzi de afisare". U(ME ur'e unused 7loc5sALa+ersALt+pesASLapesAS&+lesAAll. or 9indo: *%0.. !numarul de laturi" Ed'eA*$enter of pol+'on0. 1ezi si comanda L3&. ana la (elease ). Sinta#a. 1ie:. Sinta#a. P12?E In cursul desenarii este posibil sa ramana neutilizate blocuri. Kolosind modul "paper space" !introdus in (elease ))". Acest lucru este necesar pentru plotarea mai multor vie:port-uri. !introduceti un punct" Inscribed in circleA$ircumscribed about circle !IA$". la+ere. In continuare. se va confi'ura imprimanta. %aca se tipareste intr-un fisier. ( L3& 9hat to plot F %ispla+. tipuri de linie. E#tents. %aca raspundeti cu "Ed'e". acest lucru nu era posibil. S A$E 2odul "paper space" permite crearea mai multor ferestre de desenare !vie:port-uri" active in acelasi timp. urmeaza dialo'ul. in functie de raspunsul dat la a treia cerere. 3L@M3N Number of sides.Sinta#a. %aca raspundeti la cererea a doua cu un punct. . tiparirea se poate face si intr-un fisier. sau circumscris acestuia.

2EDE:"#E $omanda (E%EKINE permite redefinirea unei comenzi Auto$A% asupra careia s-a aplicat comanda UN%EKINE. (E%EKINE $ommand name. $and R&E8& este on. folosind functia defun. $and R&E8& este off !starea normala". Se revine in meniul principal. Sinta#a. se poate introduce un punct inaintea numelui comenzii. !nume comanda" Noua definitie a comenzii va fi cea ori'inala. %efinitia unei comenzi Auto$A% poate fi schimbata prin AutoLIS . pentru confirmare. %aca raspundeti altfel decat "@" sau "@ES". $omanda U(ME functioneaza numai daca nu a fost data nici o alta comanda inainte. Sinta#a. Se foloseste pentru reducerea timpului de re'enerare a desenelor. %aca variabila "7LI 23%E" este 3KK.Se va ale'e tipul obiectelor ce urmeaza sa fie eliminate. RUI& (eall+ :ant to discard all chan'es to dra:in'G R&E8& 3NA3KK *current0. fara salvarea modificarilor facute in desen. este vizualizat doar un dreptun'hi care incadreaza te#tul respectiv. 1or fi eliminate de pe ecran liniile si punctele a4utatoare !blips". Auto$A% va afisa numele fiecarui obiect de tipul respectiv ce nu este utilizat. 2ED6 %aca (E%3 este introdusa imediat dupa o comanda UN%3 !U. 2ED2A+ $omanda (E%(A9 redeseneaza continutul ecranului. sau UN%3 nnn". Apoi. te#tul este vizualizat in intre'ime. UN%3 7ac5. B1"* $omanda RUI& serveste la abandonarea sesiunii de lucru curente. B*E=* $omanda R&E8& controleaza modul de lucru "Tuic5 te#t" !scrierea rapida a te#tului". fara sa mai parcur'a baza de date. comanda este i'norata si puteti continua desenarea. Sinta#a. blipsurile nu mai apar deloc. va fi anulata aceasta comanda !Undo". entru a redefini temporar o comanda !se va reveni apoi la definitia utilizatorului". Un UN%3 dupa (E%3 va reda desenul de dinaintea lui (E%3. N3&A. .

stil de te#t. (EMENALL 2E?E#A1*6 %aca doriti ca Auto$A%-ul sa va consulte atunci cand vrea el sa faca automat o re'enerare. proceedG *@0 (aspunsul "No" lasa desenul nemodificat. Sinta#a. Sinta#a. Sinta#a. U$S. Sinta#a. Sinta#a.Sinta#a. (EMEN 2E?E#A!! $omanda (EMENALL se foloseste pentru re'enerarea continutului tuturor vie:porturilor. !noul nume" 2EPEA* E#D2EP . %aca (EMENAU&3 este 3KK si N332 sau AN au nevoie de o re'enerare a desenului. la+er. folositi comanda (EMENAU&3. apare prompterul. "vie:" sau "vport". tip de linie. stil de cotare. !vechiul nume" Ne: !ob4ect" name. !optiune" 3ld !ob4ect" name. (EMENAU&3 3NA3KK *mod curent0. (ENA2E 7loc5A %imst+leA LA+erA L&+peA St+leA U$SA 1Ie:A 1 ort. (E%(A9 2ED2A+A!! $omanda (E%(A9ALL se foloseste pentru redesenarea continutului tuturor vie:porturilor. (E%(A9ALL 2E?E# $omanda (EMEN re'enereaza intre'ul desen !vie:portul curent" si il redeseneaza pe ecran. 2E#A0E $omanda (ENA2E foloseste la schimbarea numelui unui bloc. About to re'en.

atunci dialo'ul continua astfel. trebuie sa dati un'hiul sub care sa fie rotit ansamblul fata de acesta !deci un un'hi relativ". (E1SU(K Select path curve. Sinta#a. circle.$omenzile (E EA& si EN%(E erau folosite in primele versiuni ale Auto$A%-ului. care contin entitati de tipul (E EA&AEN%(E trebuie sa fie actualizate folosind optiunea / din meniul principal !2ain 2enu". Acum se folosesc comenzile A((A@ si 2INSE(&. pol+line !=% sau ?%". %esenele vechi. -. 2E&10E $omanda (ESU2E se foloseste pentru revenirea intr-o comanda S$(I & a carei e#ecutie a fost intrerupta de o eroare sau prin tastatura. (otation an'le *. (3&A&E Select ob4ects. !valoarea noua a un'hiului" %aca fi'ura este de4a rotita cu un un'hi. (ESU2E 2E@&12: $omanda (E1SU(K !(E1olved SU(Kace" se foloseste pentru 'enerarea unei suprafete de revolutie prin rotirea unei linii !curbe" in 4urul unei a#e. Included an'le !>. 3 suprafata de tip mesh este o retea de verte#uri unite intre ele prin linii !:ireframe". !un'hiul de rotire" %aca la ultima cerere raspundeti cu "(" !de la "(eference"".c:" *implicit0. Aceasta curba va da directia N a suprafetei !mesh" rezultate. !select" 7ase point. arc. !un'hiul de referinta" Ne: an'le. !punct" *(otation an'le0A(eference. Sinta#a. $urba rotita !"path curve"" poate fi o entitate de tip line. 26*A*E $omanda (3&A&E permite rotirea de entitati in 4urul unui punct. Sinta#a. 2&C2"P* . Start an'le *implicit0.0.cc:. Select a#is of revolution.

%aca raspundeti cu "(eference". oate fi 'enerata o suprafata si intre o curba si un punct !de e#emplu un con". E#tensia este ". (ULESU(K Select first definin' curve. de la . cercuri sau polilinii. puteti specifica dimensiunea curenta si noua dimensiune care doriti sa ii corespunda. Select second definin' curve. arce. entru marire. Nu se paraseste editorul de desenare. &CA!E $omanda S$ALE permite modificarea dimensiunilor unor entitati e#istente. de la primul punct in cazul liniilor. Lun'imea de referinta poate fi specificata si prin introducerea a doua puncte. Sinta#a. bineinteles. !select" 7ase point.d:'" si nu mai trebuie specificata. &A@E $omanda SA1E foloseste la actualizarea continutului fisierului care contine desenul la care se lucreaza. acesta trebuie sa fie mai mare decat ). . %aca la ultima cerere raspundeti cu un numar. S$ALE Select ob4ects.%aca un fisier "script" este apelat cu comanda S$(I & din editorul de desenare. !punct" *Scale factor0A(eference. factorul este relativ la dimensiunile obiectelor selectate. SA1E Kile name. Ne: len'th. Kactorul de scara este acelasi pe 8 si @. Menerarea incepe de la primul verte# in cazul poliliniilor. (S$(I & determina reluarea acestuia de la inceput !daca este continuta in fisierul "script"". (S$(I & 21!E&12: $omanda (ULESU(K !(ULEd SU(Kace" permite crearea unei suprafete determinata de deplasarea unei drepte intre doua curbe !capetele dreptei vor fi pe cele doua curbe". Sinta#a. $urbele pot fi linii. 'rade in cazul cercurilor si. (eference len'th *)0. Sinta#a. !nume fisier sau Enter" Kisierul implicit de salvare este fisierul care contine desenul curent. Sinta#a.

Sin'le . multimea de selectie anterior formata. apare. $omanda (S$(I & inserata in fisier determina reluarea e#ecutarii sirului de comenzi de la inceput. %aca introduceti numele unei variabile. Sinta#a. ca si 9indo:. sau un 9indo: daca se deplaseaza la dreapta. dar include si obiectele taiate de fereastra. Unele nu pot fi schimbate. anuleaza ultima operatie de includere de entitati in multime. selecteaza o sin'ura entitate si iese. reia includerea de entitati dupa (emove. . Last . $omanda SE&1A( permite accesul direct la aceste variabile. $3L3( seteaza o culoare". care raman valabile pentru comenzile urmatoare !de e#. Ne: value for varname *val. !nume" %aca e#ecutia comenzilor din "script" este intrerupta printr-o eroare sau $&(L-$. $rossin' . &E*@A2 2ulte comenzi Auto$A% seteaza moduri de lucru. poate fi reluata cu (ESU2E. formeaza un $rossin' daca se deplaseaza colimatorul spre stan'a fata de primul punct ales. !selecteaza entitatile" 2odurile de selectare posibile sunt.scr"" si e#ecutarea lor.&C2"P* $omanda S$(I & determina citirea comenzilor dintr-un fisier "script" !e#tensie ". Sinta#a. dimensiuni. %aca raspundeti cu "G". 1alorile respective sunt stocate intr-o colectie de variabile de sistem. limite. Sinta#a. revious . Acestea sunt marcate prin "!read onl+"". &E!EC* $omanda SELE$& foloseste la selectarea entitatilor care vor forma multimea de selectie dorita. ultima entitate creata. comuta pe ELI2INA(EA de entitati din multimea de selectie. creeaza automat un 7o# daca punctul indicat nu selecteaza nici o entitate. AUto . S$(I & Script file. SELE$& Select ob4ects. cere colturile opuse ale unei ferestre care va selecta numai entitatile complet incluse in ea. vor fi listate setarile curente ale tuturor variabilelor. Add . curenta0. (emove . SE&1A( 1ariable name or G. Undo . 7o# . 9indo: .

Sinta#a. &>E*C' .0..". real" An'le *.. apare prompterul "$00". dar pot fi e#ecutate numai comenzi %3S interne. fara abandonarea sesiunii curente de desenare. Shadin' complete." raspundeti cu Enter. &'ADE $omanda SLA%E se foloseste pentru "umbrirea" obiectelor ?%. !un'hi in 'rade" %aca la prima cerere raspundeti cu "G". %aca la "%3S command.0. SLA E Shape name !or G" *default0. va fi afisata lista simbolurilor incarcate la momentul respectiv. Shadin' J. Sinta#a. !punct" Lei'ht *). ca si pentru LI%E. !numele comenzii dorite" %upa e#ecutarea pro'ramului apelat. reapare prompterul "$ommand. &'APE $omanda SLA E insereaza un "shape" !simbol" definit anterior in desen< acesta se afla intr-un fisier ".. done. &' &'E!! $omanda SLELL determina iesirea temporara in sistemul de operare. %aca veti raspunde cu Enter. introduceti "E8I&". SLELL %3S command. $omanda SL este asemanatoare. SLA%E (e'eneratin' dra:in'.unde varname este numele variabilei.sh#" incarcat anterior cu L3A%. !nume simbol" Startin' point. !nr. entru a reveni in editorul de desenare. Acum puteti introduce o succesiune de comenzi %3S. Nu are efect asupra corpurilor alcatuite din ":ireframe"< trebuie neaparat sa e#iste suprafete opace !?%KA$E". valoarea curenta va fi pastrata. Sinta#a.

!punct. Sinta#a. en e8it Ruit (ecord Erase $onnect . curenta0. Sinta#a. !punct. !punct" Kourth point. relansare "s5etch" de la ultimul punct %esenarea liniilor temporare de la punctul curent !pen up" &#AP $omanda SNA determina deplasarea cursorului pas cu pas. Sinta#a. real" S5etch. 8 R ( E $ . sau Enter pentru incheierea comenzii" Atentie la ordinea punctelor O &*A*1& .$omanda S6E&$L permite desenarea cu mana libera. NU2A( H 2odifica marimea pasului 3N H trece in mod "pas cu pas" 3KK H renunta la "pas cu pas" (3&A&E H (oteste reteaua ima'inara determinata de marimea pasului AS E$& H 2odifica marimea pasului pe 8 si @ S&@LE IS3 H 2od "snap" izometric S&@LE S&AN%A(% H 2od "snap" normal &6!"D S3LI% ofera posibilitatea realizarii de suprafete !plane" umplute. S6E&$L (ecord increment. (idicarea Acoborarea creionului Inre'istrarea liniilor temporare si iesirea din S5etch (enuntarea la liniile temporare si iesirea din S5etch Inre'istrarea liniilor temporare si ramanerea in S5etch Ster'erea liniilor temporare de la un punct spec. !punct" Second point. Este necesara folosirea unei tablete de di'itizare sau a unui mouse. !punct" &hird point. Semnificatia optiunilor. Subcomenzi. S3LI% Kirst point. SNA Snap spacin' or 3NA 3KKA AspectA (otateA St+le *val. 2arimea pasului poate fi modificata tot cu SNA . sau Enter pentru sectiune triun'hiulara" &hird point. pana la sfarsit $onnect. !valoare H nr.

&*<!E $omanda S&@LE este folosita la crearea unui stil nou de te#t sau la modificarea unui stil e#istent. arc. implicita0. Se poate ale'e modul "bac5:ards" !in o'linda de la dreapta spre stan'a" sau "upside-do:n" !in o'linda de sus in 4os". Sinta#a. !nume stil" Kont file *val. !factor de scara" 3bliTuin' an'le *val. implicita0. S&(E&$L se comporta diferit cu diferitele tipuri de entitati. Sinta#a. Ne: point.". oate fi aplicata entitatilor de tip line.$omanda S&A&US produce un raport asupra starii curente a desenului. S&(E&$L Select ob4ects to stretch b+ :indo:B Select ob4ects. un factor de e#tensieAcompresie si un un'hi de inclinare a te#tului. implicita0. &*2E*C' $omanda S&(E&$L permite mutarea unei portiuni din desen selectata prin SELE$&. S&A&US listeaza starea curenta a variabilelor de cotare. pol+line. pastrand le'aturile cu restul desenului. implicita0. solid. Kiecare stil foloseste un font la care i se aplica o inaltime. Sinta#a. 7ase point. %upa selectare. In timpul cotarii !%im. *A-!E* . S&A&US N3&A. ?%line si ?%face. Stilul creat devine stilul propriu te#telor ce vor fi desenate. trace. !valoare" 9idth factor *val. !nume fisier" Lei'ht *val. S&@LE &e#t st+le name !or G". !un'hi" 7ac5:ardsG *@AN0 Upside-do:nG *@AN0 1erticalG *@AN0 !nume stil" este acum stilul curent. in functie de tipul se'mentului respectiv !linie sau arc"< informatiile referitoare la rotun4irea sau interpolarea poliliniilor nu sunt afectate de S&(E&$L. ramas neschimbat. apare. $apetele liniilor sunt deplasate< arcele sunt transformate in linii sau sunt modificate !cand este posibil" pozitia centrului si un'hiurile de inceput si sfarsit< polilinia este tratata se'ment cu se'ment.

%irectia este indicata prin selectarea unei linii sau a unei polilinii deschise care va indica directia si lun'imea liniilor de suprafata !'eneratoarele". *"0E . Select direction vector. ( H Alinierea fata de punctul de sfarsit !aliniere la dreapta". te#tul va fi aliniat la stan'a relativ la acel punct. *E=* $omanda &E8& deseneaza un te#t de marimea dorita. $ H $entrarea te#tului fata de punctul ales. S H Selectarea unui stil de te#t diferit. implicita0.$omanda &A7LE& este folosita pentru introducerea in Auto$A% a unui desen de pe hartie. K H Alinierea te#tului intre doua puncte cu un factor de scara numai pe 8. Alte variante. &A7LE& poate fi folosita si pentru introducerea comenzilor dintr-un meniu aflat pe tableta. Sinta#a. implicita0. cerc sau o poliilnie !=% sau ?%". Sinta#a. A H Aliniere intre doua puncte selectate. !sirul ce trebuie desenat" %aca introduceti un punct la "Startin' point". !valoare sau doua puncte" An'le *val. &A7SU(K Select path curve. atat pe orizontala cat si pe verticala. Liniile de suprafata vor fi paralele cu directia indicata. !un'hi sau punct" &e#t. $onturul !"path curve"" poate fi o linie. &A7LE& 3N H 2odul tablet 3N &A7LE& 3KK H 2odul tablet 3KK &A7LE& $AL H $alibreaza tableta pentru desenul de introdus &A7LE& $KM H $onfi'ureaza tableta pentru meniul si zona de desenare dorite *A-&12: $omanda &A7SU(K !&A7ulated SU(Kace" 'enereaza o suprafata prin deplasarea unui contur intr-o directie specificata. un arc. In acest caz nu vor mai fi cerute inaltimea si un'hiul. inclinat cu un'hiul dorit. Sinta#a. prin intermediul unei tablete di'itizoare. *E=*&C2 1ezi comanda M(A LS$(. !punct" Lei'ht *val. &E8& Start point or Ali'nA$enterAKitA2idA(i'htASt+le. 2 H $entrarea te#tului fata de un punct ales.

..=). (eset . !punct" &o point.-D/ )/ SE )J/C at )C.PP= .3preste ceasul utilizatorului.. &I2E $urrent time.=. implicita0.J.C=.C =? SUL )J/C at . da+s . Enter Select ob4ect to &(I2. 3n . $ommand. daca are numai scop a4utator..PP) .(epeta afisarea de mai sus.?. %ispla+A3NA3KKA(eset. %ra:in' last updated. selectati muchiile taietoare !conturul de tundere".%aca introduceti comanda &I2E.. unde.. puteti elimina conturul de tundere. .. Select ob4ects. &imer on. 3ff .CJ. !o valoare" Krom point.. %ispla+ . dati comanda &(I2. *2"0 %aca ati facut un desen la care ati trasat linii mai lun'i decat trebuia si doriti acum sa le "tundeti" capetele. Urmatorul prompter va fi.. !Enter pentru incheierea unui "trace"" entru desenarea traseelor orizontale sau verticale se poate folosi modul de lucru 3(&L3.. cu timpul reactualizat. Ulterior.(eseteaza ceasul utilizatorului.. &(A$E &race :idth *val. &(I2 Select cuttin' ed'es!s"B Select ob4ects. da+s .CD.P. Sinta#a. *2ACE $omanda &(A$E serveste la trasarea liniilor cu 'rosime nenula. !punct" &o point. Sinta#a. %ra:in' created. &ime in dra:in' editor.orneste ceasul utilizator !elapsed timer" H implicit 3N.?.. ./ N31 )J/C at .. !punct" &o point.DD. selectati capetele de retezat.??. obtineti ceva de 'enul.). Elapsed timer.

lanul #. $ele trei puncte nu pot fi coliniare. oint on positive-@ portion of the U$S 8-@ plane *implicit0. Entit+ H defineste noul U$S folosind o entitate e#istenta. Se poate introduce comanda U de mai multe ori. !noua ori'ine" oint on positive portion of N-a#is *implicit0. pana la anularea tuturor comenzilor de la inceputul sesiunii de lucru. Se cere.+ al U$S-ului in care a fost desenata entitatea selectata. comenzi . 1C& $omanda U$S !User $oordinate S+stem" defineste sau modifica sistemul de coordonate folosit.!punct de pe a#a N.+ va fi paralel cu planul #. iar directia N va fi aceea No related posts. si va deveni ori'inea noului U$S. 3ri'in point *implicit0. Nu afecteaza comenzile care lucreaza cu fisiere !cele de e#port in fisiere". cu coord. U$S 3ri'inA NA#isA ?pointA Entit+A 1ie:A 8A @A NA revA (estoreA SaveA %elA GA *9orld0. ori'inea. 3ri'in H punctul in care se va deplasa ori'inea U$S-ului curent. N pozitiva" ?point H defineste noul U$S prin ? puncte. Sinta#a. NA#is H defineste un nou U$S folosind o ori'ine !punct" si un punct care indica sensul pozitiv al a#ei N.1 $omanda U anuleaza efectul ultimei comenzi introduse. oint on positive portion of the 8-a#is *implicit0. 3ri'in point *implicit0. Etic4ete: autocad. 3ptiunile. sensul pozitiv al a#ei 8 si sensul pozitiv al a#ei @. Se va cere. Numele comenzii anulate va fi afisat.