You are on page 1of 3

Caracterizarea lui Harap-Alb

HARAP-ALB de Ion Creanga Caracterizare Povestea lui Harap-Alb, cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga a fost publicat in revista „Convorbiri literare” la 1 august 1877, a fost reprodus de Mihai Eminescu in ziarul impul in acelasi an! Personajul principal din acest basm este Harap-Alb. "semenea oricarui #at$#rumos din basmul popular %arap$"lb este personajul principal, fiind prezent in toate momentele subiectului, pozitiv, protagonist, real si nu fabulos! Este deasemenea un persona& rotund' nu este doar fiul de imparat si mezinul mai inzestrat decat ceilalti, ci o fiinta complexa, cu defecte si calitati! (esi este atat de mult a&utat de ceilalti si poate fi considerat de lectorul inocent o simpla marioneta, totusi calitatile ii sunt relevate in fraze ezoterice) inteligent, intelept, bun, sociabil, vesel! Invata din greseli, progreseaza si cu fiecare secventa este mai aproape de realizarea initierii! (aca persona&ul de basm are firea turnata, %arap$"lb se transforma, evolueaza' eroul de basm colinda lumea in cautarea de fapte vite&esti, pe cand %arap$"lb are ca scop desavarsirea sa spirituala! *pre deosebire de eroul de basm care este atotstiutor, intelept, urmeaza intocmai sfaturile, %arap$"lb se caracterizeaza prin instabilitate psihica +nu respecta porunca tatalui, si nu are e-perienta, luandu$se dupa aparente! (e asemenea este un personaj tridimensional, care iese din tipar, te surprinde! Calatoria pe care o face pentru a a&unge imparat este o initiere a flacaului in vederea formarii lui pentru a deveni conducatorul unei familii, pe care urmeaza sa si$o intemeieze! El parcurge o perioada de a deprinde si alte lucruri decat cele obisnuite, de a invata si alte aspecte ale unei lumi necunoscute pana atunci, e-perienta necesara noului adult! (esi inzestrat cu importante calitati, are si slabiciuni omenesti , momente de tristete si disperare, de satisfactii ale invingatorului, toate conducand la desavarsirea lui ca om! #aptele eroului se desfasoara in limita umanului, probele care depasesc sfera realului sunt trecute cu a&utorul celorlalte persona&e inzestrate cu puteri supranaturale! Mezinul, impresionat de dezamagirea tatalui, deoarece ceilalti doi frati nu sunt apti pentru a indeplini misiunea incredintata, se duce in gradina si „incepe sa planga in inima sa”! Momentul cheie este cel al intalnirii tanaralui, aspirant la responsabilitatea de imparat, cu *fanta (uminica deghizata in cersetoare, care$l roaga s$o miluiasca! El isi demonstreaza altruismul, adica a&utorul dezinteresat dat celor mai umile fiinte! Eroina supranaturala ii va rasplati generozitatea sufleteasca si gestul miluirii unei fapturi sarace, dezvaluindu$i destinul e-ceptional care il asteapta! Il sfatuieste sa$i ceara tatalui sau hainele, armele si calul cu care a fost el mire pentru a putea trece peste toate obstacolele ce il asteapta! emnitatii, sensibilitatii, blandetii, milostiveniei, %arap$"lb le va adauga rabdarea si staruinta in refacerea hainelor destramate si in curatarea armelor ruginite! .oinicul pleaca la drum si, prin dreptul podului „numai iaca ii iese si lui ursul inainte”! "cum are loc inceputul maturizarii spirituale cand riscandu$si viata isi dovedeste o calitate) mila' +calul se napusti asupra ursului si mezinul ridica buzduganul sa loveasca, dar cand sa izbeasca ursul, un glas de om ii spune) ”(ragul tatei, nu da ca eu sunt”,!

cu toate acestea. se plange de soarta. dovedind in acelasi timp loialitate si supunere fata de stapanul sau. capabil sa-si asume vinovatia. craiasa furnicilor si cea a albinelor .erde. isi asuma si numele de %arap$"lb. Harap-Alb este umanizat. ca nu se stie cand a prinde bine! Intalnirea cu spanul este punctul de plecare.semnifica omul dominat de trasatura de caracter. ce venea din e-perienta de viata a lui. devenite $la nevoie$ adevarate talente! (e asemenea. cu faptul ca omul trebuie sa invinga toate piedicile ivite in viata sa. cand va trebui sa$si conduca propria gospodarie si propria familie! %arap$"lb este a&utat mereu de cel mai bun prieten al sau. pregatindu$l pentru viitor. cat de neinsemnat sau de ciudat ar parea. viciile pe care oricine le poate avea si pe care flacaul. asa cum respectase intocmai indrumarile pe care i le daduse „cersetoarea” in alegerea armelor si a calului! evenit sluga spanului. dandu$i si pielea de urs. lipsit de experienta. intrucat &urase pe palos! El devine robul$tigan. poate fi de folos. cu multiple semnificatii. isi respecta cuvantul dat. Imparatul . rod al unei solide educatii capatate in copilarie. un alt pericol de care ar fi trebuit sa se fereasca. cere a&utorul acelora in care avea incredere. le priveste cu o intelegere bonoma si &ovialitate! (e aceea %arap$"lb are capacitatea umana de a$si face prieteni adevarati. precum si pe fetele acestuia. tanarul capatand e-perienta mai ales in cunoasterea speciei umane! Cele cinci persona&e supranaturale intalnite in drumul sau spre imparatul 3os. care$i pun deseori viata in prime&die! Mezinul craiului. flacaul nu$si incalca &uramantul facut spanului. caci „sunt foarte sugubeti”. este momentul care declanseaza un sir nesfarsit de intamplari neplacute si periculoase. in devenirea persona&ului. semn ca invatate ceva din e-perienta sa cu spanul! 2 e-perienta determinanta pentru maturizarea lui o constituie intalnirea cu omul 3os. chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa ori sa zaboveasca pentru a le construi un adapost! *igur ca binele pe care %arap$"lb il face se intoarce atunci cand el insusi se afla in impas. simtindu$se vinovat. ii devin a&utoare de nade&de si$l a&uta in trecerea probelor! #iecare dintre aceste persona&e. conturate uneori cu elemente grotesti . se teme mai ales pentru ca incalcase promisiunea de a se feri de omul span. cu toate urmarile ce decurg din faptul ca nu urmase sfatul tatalui! Ca in toate basmele si aici se cer trecute probele ”focului”$ ceea ce face de fapt ca basmul sa devina si un roman de formare! *fanta (uminica il sfatuieste pe %arap$"lb sa se supuna soartei ca aceasta este oranduita de (umnezeu! Este supus probelor de aducere a salatilor si a capului si pielii cerbului din 0adurea 1rsului si respectiv din 0adurea Cerbului! 0robele la care il supune spanul sunt menite a$l deprinde pe flacau cu greutatile vietii. asa cum il sfatuise tatal! Calatoria spre curtea imparatului 3os este un necontenit prile& de initiere a flacaului. loiali. acestia folosindu$si tocmai trasaturile dominante. nedumerind astfel si pe unchiul sau. de a fi integru si demn. sa nu aiba de$a face cu ei. ca si Ion Creanga insusi. desi era alb.Craiul isi sfatuieste fiul ca in calatoria lui sa se fereasca „de omul ros. care calatorise in tinerete prin aceleasi locuri! /esocotirea sfatului tatalui sau. iara mai ales de cel span”. cea care ii daduse primele sfaturi in evolutia maturizarii sale! In trecerea acestor probe. care simt pentru el o simpatie spontana. deprinzand acum invatatura ca orice om. fiind nevoit sa refaca e-perienta de viata a tatalui. dragostea pentru albine si furnici il fac sa le ocroteasca si sa le a&ute atunci cand le intalneste in drumul sau. care sa$l a&ute in orice impre&urare dificila a vietii. deoarece el fusese deprins sa asculte sfaturile adultilor care$i doreau binele. sufletul lui bun. calul fabulos si de *fanta (uminica. el se teme.

si de aceea primeste a&utorul acestora. ”slab de inger”... albine. trecerea lor prin foc. prin limba&. rasa nobila. deoarece reuneste. care este unul din reperele finale ale devenirii sale! 0robele de la imparatia fetei trimit spre ritualurile taranesti ale petitului. fidelitatea. de *f !(uminica +„luminate craisor”. trezindu$l din morti cu smicele si apa vie! "ceasta intamplare simbolizeaza ideea ca acum %arap$"lb redevine el insusi."lb. veselie. si prin relatiile cu celelalte persona&e +stie cum sa se comporte cu cei din &ur) cal.! *e poate observa ca eroul este atipic. fiu de crai. acest fapt fiind ilustrat atunci cand ea ii salveaza viata. naivitate. viitorul imparat care$si poate asuma raspunderea inchegarii unei familii si conducerii unei gospodarii. intrucat e-perienta capatata ii confera statutul de adult pregatit pentru viata! Ca modalitati de caracterizare retinem) caracterizarea directa. primele dominandu$le pe cele din urma! . alegerea motivata a miresei.. ”gaina plouata”. sociabilitate. din aceeasi lume cu el.salvandu$i de asemenea viata! In aceasta etapa a initierii. slabiciune. care va sti sa aiba gri&a de barbatul ei. care vine. boboc in felul sau4”. asadar. sa$i stea aproape la bine si la rau. spre deosebire de un #at$ #rumos obisnuit. cat si defecte +nesupunere. fapte +dragostea pentru albine si furnici il fac sa le ocroteasca si sa le a&ute atunci cand le intalneste in drumul sau. ospatul oferit de gazda sunt tot atatea incercari la care il supune viitorul socru si carora mirele trebuie sa le faca fata! 1ltima proba la care il supune fata este. furnici si cei cinci voinici. de span ”0entru vrednicia lui mi l$a dat tata” ' autocaracterizarea si caracterizarea indirecta) prin nume +o-imoronul %arap$ negru. o demonstrare a calitatilor viitoarei sotii. %arap$"lb cunoaste dragostea aprinsa pentru o fata. pregatindu$l pentru casatorie. de data aceasta. ”mai fricos decat o femeie”. autocaracterizarea. „naiv”. de cal ”nu te stiam asa de fricos”. intre care insotirea mirelui de un alai de tineri. intelepciune.chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa sau sa zaboveasca pentru a le construi un adapost. atat calitati +inteligenta. bunatate. „credul”. gesturi. caracterizarea de catre alte persona&e! Caracterizarea directa este facuta de narator ”fiul craiului.