UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA de TE L !IE Co#$% u#i&% d'%

RT D X"

MARIUS LIVIU TELEA

ISTORIA ŞI SPIRITUALITATEA BIZANŢULUI
(
SU) RT DE CURS )ENTRU ANUL

*+

SEMESTRUL

I(

Capitolul XIV
Tehnoredactare, sistematizare, viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia

© Cătălin Popi

ALBA IULIA
( *,,- (

1

STUDIUL 1

ŞI STATELE GRECEŞTI SUCCESOARE ALE IMPERIULUI BIZANTIN (1204-1261)
1. DEZMEMBRAREA IMPERIULUI BIZANTIN:
1. 1. NOUA CONFIGURAŢIE A STATELOR ORIENTALE:

IMPERIUL LATIN DE CONSTANTINOPOL

- cucerirea Constantinopolului de către cruciaţi a avut ca o p'i./ 0i i.po'ta#t/ u'.a'e 123i.4a'ea p'o$u#d/ a lu.ii o'ie#tale 5# 2eea 2e p'i&e0te 2o#$i6u'a7ia 1tatelo' 0i a $o'.a7iu#ilo' 1tatale. - pe ruinele Imperiului s-au născut o .ultitudi#e de SENI RII FEUDALE LATINE.
1. 2. IMPERIUL LATIN DE CONSTANTINOPOL:

- astfel, u# IM)ERIU LATIN 1(a 2o#1tituit la C NSTANTIN ) L unde BALD DE FLANDRA+ a $o1t ale1 1u&e'a# de 2/t'e 4a'o#ii 2'u2iadei .
1. 3. REGATUL TESALONICULUI:

UIN+ C NTE

- apoi, u# RE!AT AL TESAL NICULUI+ &a1al+ teo'eti2+ 5.p/'atului Co#1ta#ti#opol+ 1(a 2o#1tituit 5# $a&oa'ea lui B NIFACIU DE M NTFERRAT.
1. 4. ALTE DUCATE: NICEEA, PHILIPPOPOLIS, DIDYMOTICA ŞI ADRAMYTTION:

de

- totodată, mai existau DID9M TICA 0i de ADRAM9TTI

DUCI N.

titula'i la NICEEA 0i )8ILI))

) LIS+

SENI RI

DE

1. 5. ALTE STATE LATINE: BODONITZA, NEGROPONTE, ATENA ŞI ACHAIA:

- câteva săptămâni mai târziu, cavalcada victorioasă care l-a dus pe B NIFACIU DE M NTFERRAT până la ATENA şi C RINT, a avut ca rezultat 5#te.eie'ea alto' 1tate lati#e, precum: - MARC8I:ATUL DE B D NIT:A; ( SENI RIA DE NE!R ) NTE; ( DUCATUL DE ATENA< - guvernat de $a.ilia 4u'6u#d/ LA R C8E; - )RINCI)ATUL DE AC8AIA !" M REEA: - cucerit de !E FFR 9 DE VILLE8ARD UIN şi !UILLAUME de C8AM)LITTE DIN C8AM)A!NE, fiind 1tatul 2'eat de 2'u2iada di# 1*,= 2a'e &a du'a 2el .ai .ult;
1. 6. TERITORIILE OCUPATE DE STATUL VENEŢIAN:

- pe de altă parte, VENE>IA a o2upat: - DURA:: + pe 2oa1ta Epi'ului; - M D N 0i C R N 5# )elopo#e?; - CRETA 0i EUBEEA; - !ALLI) LI+ R D ST + 8ERACLEEA; - u# &a1t 2a'tie' di# Co#1ta#ti#opol;
Tehnoredactare, sistematizare, viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia

© Cătălin Popi

*

- #eneţia 0i(a o4li6at pat'i2ie#ii 1/ 1e i#1tale?e 5# i#1ulele a'3ipela6ului u#de au $o1t $o#date: - DUCATUL DE NAX S; - MARELE DUCAT DE LEMN S; - SENI RIA DE SANT RIN; - stăpână peste acest vast imperiu colonial, Repu4li2a &e#e7ia#/ putea 5# .od le6iti. 1/(0i la1e do6ele 1/ 1e i#titule?e, e drept cam excentric: $senior peste un sfert şi jumătate din imperiul grec%, peste @A8 di# te'ito'iul 1/u.
1. 7. APARIŢIA A NUMEROASE STATE GRECEŞTI:

- pră&uşirea Imperiului &izantin a determinat şi #a0te'ea u#ei .ultitudi#i de 1tate 6'e2e0ti. - la TRA)E:UNT+ doi p'i#2ipi+ ALEXI S BI DAVID+ de12e#de#7i ai $a.iliei Co.#e#ilo'+ au pu1 4a?ele u#ui i.pe'iu 2a'e o2upa 5#t'e6ul lito'al al M/'ii Ne6'e+ de la 8e'a2leea pC#/ 5# Cau2a? 0i 2a'e &a du'a pC#/ la .iDlo2ul 1e2olului al XV(lea E1=-1F.
o DESPOTATUL DE EPIR:
O IMPERIUL DE TRAPEZUNT:

- 'n E)IR+ u# 4a1ta'd di# $a.ilia A#63elilo'+ MIC8ELAN!EL C MNENUL+ a 2'eat u# de1potat 2a'e 1e 5#ti#dea de la Naupa2to1 pC#/ la Du'a??o. - la NICEEA+ 6i#e'ele lui AleGio# al III(lea A#63elo1+ T8E D R LASCARIS+ a adu#at 5# Du'ul 1/u tot 2e a '/.a1 di# a'i1to2'a7ia 2o#1ta#ti#opolita#/ 0i di# 5#altul 2le' 4i?a#ti# 0i+ 5# 1*,8+ 1(a 5#2o'o#at 1ole.# $împărat al romanilor%. - oameni am&iţionşi, precum: - !ABALAS 5# R3odo1; - MANHA)8A1 la )3iladelp3ia; - LE N S!UR S 5# A'6o1 0i Co'i#t, şi-au constituit alte 1e#io'ii di# 'e1tu'ile I.pe'iului. - se părea că acesta era sfârşitul (izanţului.
1. . SEMNIFICAŢIA APARIŢIEI NOILOR STATE:
O IMPERIUL GREC DE NICEEA:

- 'ntre aceste organisme noi care s-au născut 'n viaţa politică, eGi1tau .a'i di$e'e#7e. - I.pe'iul lati#, cu toate calităţile reale ale primilor doi suverani ai săi, a 1up'a&ie7uit 2u .a'e 6'eutate Du./tate de 1e2ol E1*,=(1*-1F+ da' 1l/4i2iu#ea 1a o'i6i#a'/ l(a $/2ut+ i#e&ita4il+ e$e.e'. - 5#t'e 6'e2i+ di.pot'i&/+ &i2to'ia 1t'/i#ilo' a 'ede0teptat pat'ioti1.ul 0i 2o#0tii#7a #a7io#alit/7ii 4i?a#ti#e. - toţi aceşti conducători, 'n )urul cărora s-au regrupat toate forţele lumii greceşti, aveau o singură am&iţie: să recucerească Constantinopolul de la latinii detestaţi.
Tehnoredactare, sistematizare, viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia

© Cătălin Popi

I

- nu mai rămânea decât a se vedea care din cele două imperii greceşti rivale, cel de *iceea sau cel de +pir, va reuşi s-o facă.

2. IMPERIUL LATIN DE CONSTANTINOPOL:
2. 1. LIPSA DE AUTORITATE !N IMPERIUL LATIN DE CONSTANTINOPOL :

- pentru ca opera născută din cruciada a patra să ai&ă şanse de supravieţuire, t'e4uia 2a #oul I.pe'iu 1/ ai4/ o 2o#du2e'e $e'./+ o o'6a#i?a'e pute'#i2 2e#t'ali?at/. - ori, 5# 1tatul pu' $eudal pe 2a'e lati#ii l(au $o#dat+ 5.p/'atul #u e'a de2Ct p'i.ul di#t'e 4a'o#i. - auto'itatea sa, teritorial foarte restrânsă, este ap'oape #ul/ di# pu#2t de &ede'e politi2. - Baldoui# 'nsuşi, 'n preziua urcării sale pe tron, a t'e4uit 1/ lupte 2u #e1upu1ul 1/u &a1al+ 'e6ele Te1alo#i2ului, şi c,iar dacă a reuşit să-l aducă su& ascultare, niciodată 'nţelegerea dintre ei n-a fost dura&ilă. - 8e#'i2 I -.enri d/!ngre0, fratele şi succesorul lui (aldouin 'ntre anii 12341215, 1(a lo&it de a2elea0i di$i2ult/7i. - el a 'eu0it 2u aDuto'ul a4ilit/7ii 1ale 1/(0i i.pu#/ auto'itatea la Te1alo#i2 -12360 şi a se face recunoscut ca suveran. - totuşi, $eudalii 6'e2i+ du2ele de Ate#a 0i p'i#2ipele de A3aia+ #(au .a#i$e1tat #i2i o ate#7ie $a7/ de p'o4le.ele I.pe'iului 0i au de&e#it ap'oape i#depe#de#7i. - Imperiul latin nu putea aştepta decât puţine lucruri &une de la veneţieni, prea temători faţă de 'ncălcarea propriilor privilegii şi preocupaţi 'n mod egoist numai de propriile lor interese. - cu grecii 'nvinşi, o 'nţelegere era imposi&ilă.
2. 2. PERICOLUL VLA"O#BULGAR. ACŢIUNILE LUI IONIŢ$ CALOIAN:

- cu toate eforturile pe care le-au făcut câţiva suverani latini, 7ontferrat la 8esalonic, #ille,ardouinii 'n !,aia, pentru a atenua ura şi a face să se uite &rutalităţile cuceririi, popo'ul 6'e2+ 5# 6e#e'al+ a '/.a1 o1til 1t'/i#ilo' 0i a0tepta 2u #e'/4da'e eli4e'ato'ul 1/ &i#/ di# Epi' 1au di# Ni2eea. - 'n sfârşit, pe'i2olului 6'e2 1i6u'+ i 1e ad/u6a pe'i2olul &la3o(4ul6a' po1i4il. - lati#ii au 2o.i1 6'e0eala de a 'e$u?a alia#7a o$e'it/ de Io#i7/ Caloia# 0i+ 5# lo2 1/ 4e#e$i2ie?e de u# aDuto' pe 2a'e l(a' $i putut o47i#e de la &la3o(4ul6a'i pe#t'u a lupta 5.pot'i&a 4i?a#ti#ilo'+ au $/2ut di# ei i#a.i2i i'e2o#2ilia4ili. - &la3o(4ul6a'ii 1(au aliat 2u 1u&e'a#ii 6'e2i de Ni2eea 5.pot'i&a lati#ilo'. - 'n primele momente ale derutei ce a urmat cuceririi Constantinopolului, se părea că latinii au triumfat peste tot.
Tehnoredactare, sistematizare, viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia

© Cătălin Popi

=

a'. Io#i7/ 0i(a pu'tat a'. 3.pia de la ADRIAN ) L E1*.a'e a. sistematizare. au fost cucerite 'n câteva săptămâni fără ca ei să 'ntâmpine o rezistenţă serioasă./ eGpedi7ie+ 5# 1*.pe'ial/ .e#i#7a'e.căderea capitalei Imperiului &izantin 'n mâna latinilor nu prevestea nimic &un cu privire la situaţia (isericii =rtodoxe. . .pu#/ auto'itatea i.timp de doi ani.-+ 5i a1i6u'/ 1t/pC#i'ea a1up'a u#ei Du. POLITICA RESTAURATOARE A LUI "ENRIC I: .a'ilo' 1/i &a1ali+ a 'eu0it 1/ do4C#dea12/ 1upu#e'ea 0i 23ia' 'elati&a 1i.o p'i.pe'iul lati# 5#2o#Du'at di# toate p/'7ile de 6'e2ii 'e&olta7i.el a a1ediat Te1alo#i2ul dar. . din fericire pentru latini.atele de&a1tatoa'e p'i# 5#t'ea6a Ma2edo#ie+ a&id de a '/?4u#a 2eea 2e VASILE AL II(LEA $/2u1e 4ul6a'ilo'+ #u. 3.TE D R LASCARIS a p'o$itat de a2ea1t/ 1itua7ie pe#t'u a(0i 'e1ta4ili 0i 2o#1olida pute'ea. a murit. se mai credea că statul 'ntemeiat de cruciadă 'şi va asigura supravieţuirea.#e#ilo' de la T'ape?u#t+ o$e#1i&a 5# A1ia Mi2/. ALEGEREA NOULUI PATRIAR" DE CONSTANTINOPOL: .+ <!*<=.'ndrăzneţ.'n !sia 7ică.i#du(1e+ 5# opo?i7ie 2u Bul6a'o2to#ul+ R MAI CT NUL+ adi2/ „o.el a i?4utit 1/ 'e1ta4ilea12/ u#itatea 5#t'e lati#i 0i 1/ i. 1. pro&a&il asasinat -123>0.'n acelaşi timp./t/7i di# Bit3i#ia.8essalia. care n-a mai rămas decât 'n (rusa şi părea că a eşuat. a fost salvată de invazia &ulgară 'n 8racia.atele lati#e au 1u$e'it o 6'a&/ 5#$'C#6e'e pe 2C.a#i”% .oa'tea lui Io#i7/+ a 5#23eiat )ACE CU VLA8 (BUL!ARII+ 5#dep/'tC#d a1t$el de I.5# 1*1* a 5#&i#1 pe Teodo' La12a'i1 la Iupa'2o1+ o4li6C#du(l 1/(i 2ede?e o pa'te di# MJ1ia 0i Bit3i#ia. 'mpăratul (!. .inia şi puterea lui 8eodor . . cel mai destoinic suveran pe care l-a avut Imperiul latin de Constantinopol.. dar cu trupe sla&e.pe'iu o . 2. .o'Cto'ul de 'o. a 'eluat+ 2u aDuto'ul Co.enri d/!ngre a 'nvins pe greci la :oimamenon. . SITUAŢIA BISERICII ORTODO%E ŞI A CREDINCIOŞILOR EI !N IMPERIUL LATIN DE CONSTANTINOPOL: 3. 'n (it.patie a u#ei p/'7i a 1upu0ilo' 1/i 6'e2i.8e#'i2+ dup/ .= s-au aruncat asupra duşmanului. Tehnoredactare.<="I* I şi <=9+. .Io#i7/ a ata2at I. :eloponezul. .@F+ u#de Baldoui# I a 2/?ut 5# lupt/% . viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi @ .enric I.'n timpul domniei lui . 9recia centrală. . .ascaris.

'nsă.având 'n vedere 'nţelegerea dintre cruciaţi şi #eneţia. Bi1e'i2a 'o.e#tul u#ui 'e6i. 2le'ul 6'e2 1(a ad'e1at lui I#o2e#7iu al III( lea 2e'C#du(i pe'.po'ta.la 'nceputurile Imperiului latin. .ii latine menite să 'nlocuiască :atriar. ATITUDINEA BISERICII ROMANE !N TIMPUL OCUPAŢIEI.p/'atul e'a ale1 di#t'e $'a#2e?i+ pat'ia'3ul lati# t'e4uia 1/ p'o&i#/ di# 'C#dul 2le'ului &e#e7ia#.o#ie ale papalit/7ii 2a'e &oia 1/ i.a#i$e1tat de2Ct o do'i#7/ de123i1/ pe#t'u pute'ea 5# pla#ul Du'i1di27iei 'eli6ioa1e. 6'e2ii au 'e$u?at a2ea1t/ 2o#di7ie+ 5# a2ea1t/ $u#27ie $ii#d #u. .perspectivele clerului grec s-au complicat când.i#te'e1ele 2u'7ii papale au $o1t #e6liDate 5# 2o#&e#7ie.cu 'ncuviinţarea 'mpăratului..crearea la Constantinopol a unei patriar. un veneţian. sistematizare. să cedeze şi să confirme alegerea lui $din proprie iniţiativă%.a1 5# $'u#tea 2'edi#2io0ilo'. . . de o2upa7ie. compus din veneţieni.ului. ..i#i1t'a7iei. .nu s-a pomenit nimic nici de participarea papei la alegerea patriar.implantat 'n mod artificial. ea a fost lipsită de la &un 'nceput de legitimitate şi de spri)in popular.a7ia papei.e#te teolo6i2e 1e a$lau .atitudi#ea Ro.a'e pa'te a epi12opilo' 6'e2i 0i a p'eo7ilo' au '/.a'ile a. .a#/. Tehnoredactare. .acest episcopat nu avea nici un fel de via&ilitate pentru că autoritatea sa spirituală n-a fost niciodată acceptată de credincioşii locali. 2.i 2'e0ti#e p'op'ia &oi#7/ politi2/ 0i 2o#2ep7ia 1a 5# do.u'it pat'ia'3ul I AN AL X(LEA CAMATER S+ 2a'e 1e 'e$u6ia1e 5# Bul6a'ia dup/ 2/de'ea Co#1ta#ti#opolului.ei $a7/ de 2le'ul 6'e2 a $o1t u#a a.e#iul ad.i1iu#ea de a(0i ale6e u# #ou pat'ia'3.enric le-a permis să-şi aleagă 'nt'istătătorul 2u 2o#di7ia 2a a2e1ta 1/ 'e2u#oa12/ 1up'e. 5# 1*.4i7ii de 3e6e.se ştie că 2ea .4i6u/.'n perioada stăpânirii latine.dar politica inflexi&ilă a (isericii romane 'n teritoriile cucerite a anulat toate 'ncercările acesteia de a prinde rădăcini. 1itua7ia papei a $o1t $oa'te deli2at/. . #( a . . 3. departe de a face concesii.-+ a .pu#/ 5#t'e6ii lu. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia O ATITUDINEA ROMEI FAŢ$ DE CLERUL GREC: © Cătălin Popi - .it &e#e7ia#ul T8 MAS M R SINI.când clerul de la &iserica fânta ofia. . .grecii au constatat astfel 'n mod direct ceea ce au presupus de secole: că 5# 1patele u#o' a'6u. nici de veniturile ce tre&uiau să revină papei. . a fost o&ligat.ai . da2/ 5. a ales ca patriar. 'n cele din urmă.ia ortodoxă reprezenta 'n mod tipic 2o. cu toate că papa a considerat alegerea sa fiind necanonică. . . ABUZURILE NOULUI CLER: o SITUAŢIA &URISDICŢIEI ŞI DREPTURILOR PAPALE: .

at de Bi1e'i2a Apu1ea#/ 2a e2u. la inodul din 1214. . noii stăpâni nu au a)uns la rezultatele pe care scontau.aDo'itatea popula7iei apa'7i#ea a2e1tui 'it 0i 1/ $olo1ea12/ pCi#ea do1pit/ 5# 1/&C'0i'ea S$i#tei Eu3a'i1tii.a. printr-o &ulă adresată clerului latin din Cipru.noul cler instalat 'n această insulă pretindea că #i2i u# p'eot+ e6u. le6a7i papali au 1o1it 5# )e#i#1ula Bal2a#i2/ 0i 5# A1ia Mi2/ 5#2e'2C#d 1/ dete'. Tehnoredactare. astfel că 1(au 5#'e6i1t'at #u.e# 1au epi12op 1/ #u(0i poat/ p'elua at'i4u7iile $/'/ pe'./. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia O SINODUL DE LA LATERAN DIN 1215: O ABUZURILE BISERICII ROMANE ASUPRA CLERULUI GREC: © Cătălin Popi L . ./#/1ti'ea )a#a63ia1 Ha#ta'a1 pe#t'u 2/ au 'e$u?at 1/ 1e 5. .toţi episcopii ortodocşi nou numiţi tre&uiau să vină şi să 'ngenunc.dar a2e1t lu2'u #u a putut $i o47i#ut #i2i de I#o2e#7iu al III(lea 0i #i2i de u'.eze 'n faţa episcopului latin şi. .i1iu#ea epi12opului lati#. .e'oa1e a4u?u'i 2a'e au du1 la . al Bi1e'i2ii R/1/'ite#e 0i i(a de2la'at pe pat'ia'3ii lati#i di# 'ie#t Ede Co#1ta#ti#opol+ Ie'u1ali. la 19 . .o#a3i de la . .a0ii 1/i.nici 'n raporturile cu supuşii.a'ti'i s-au 'nregistrat şi 5# Bi1e'i2a Cip'ului. . . .a#e 0i 2/ toate 3i'oto#i'ile 1u#t $/2ute de ei 0i #u de 2/t'e epi12opii 6'e2i.'n 12?@.$olo1i'ea $o'7ei 5# do. prin care papa Inocenţiu al III-lea 'i lăsa fiecărui credincios posi&ilitatea alegerii ritului şi a lim&ii 'n care se desfăşura acesta.la sfârşitul pontificatului său.'n acelaşi timp 'nsă. I#o2e#7iu al III(lea a o47i#ut &i2to'ia pe 2a'e 0i(au do'it(o to7i a#te2e1o'ii 1/i< SIN DUL DE LA LATERAN+ di# 1*1@+ p'o2la. .e#iu 2o#$e1io#al a de&e#it o p'a2ti2/ o4i0#uit/.. 0i A#tio3iaF 2a depe#de#7i ie'a'3i2 de Ro.papalitatea a a22eptat 1/ 1e #u. supunerea spirituală a 'ntregii populaţii ortodoxe din această partea lumii..'nsă p'e&ede'ile 2a#o#ului #u au $o1t 'e1pe2tate. unde. potrivit uzanţelor federale. Constitutio 9.i#e 2le'ul 6'e2 1/ ade'e la u#i'e.ea12/ 6'e2i 5# $'u#tea epa'3iilo' u#de .pentru a fi completă a' $i $o1t #e2e1a'/ u#iu#ea 'eli6ioa1/.e#i2+ l(a 'e2u#o12ut pe pap/ d'ept 2o#du2/to' 1up'e.'e?i1te#7a o'todoG/ a a&ut 2a e$e2t ela4o'a'ea u#ui 2a#o#. sistematizare. papa Inocenţiu al #-lea -12?4-124?0 recomanda episcopilor latini câteva măsuri pentru a 1e a1i6u'a 2/ p'eo7ii 6'e2i+ atu#2i 2C#d 1/&C'0e12 S$C#ta K.oa'tea .p/'t/0a#ie+ u'. să depună )urământ de credinţă şi supunere faţă suzeran. .ea?/ 'itul Bi1e'i2ii 'o.e'oa1e $e7e 4i1e'i2e0ti+ 5#deo1e4i 2/lu6/'i.p/'t/0ea12/ 2u a?i.a'ti'i2/ a #u.dar apa'e#ta 1u4o'do#a'e a Bi1e'i2ii R/1/'ite#e e'a u#a pa'7ial/.ai 1*I1+ au $o1t u2i0i t'ei1p'e?e2e . .

unde 'şi aveau &aza. ei au 1ta4ilit 'apo'tu'i di'e2te 2u 1el6iu2i?ii di# A1ia Mi2/. .a#+ $/'/ 1/ 7i#/ 2o#t de i#te'e1ele $o'.e'2iale 5# 5#t'e6ul 'ie#t .a7iu#ilo' 1tatele 2'e0ti#e di# a2ea1t/ ?o#/.'n 122B. DI. de această dată.+ la 2u'tea 1u&e'a#ilo' oto. care a apreciat 'n mod deose&it gestul. Tehnoredactare.a#ii+ a 1i.nefiind mulţumiţi numai cu atât.#e6u1to'ii &e#e7ie#i 1(au i#t'odu1 $oa'te 4i#e+ 5#t'e 1*. 5.p'o4le. a a)uns cu &ine la Ierusalim. 1(au '/1pC#dit 5# toate po'tu'ile M/'ii Ne6'e.= 0i 1**. . .a#i de la IH NI N. INTERESELE COMERCIALE ŞI POLITICE ALE VENEŢIENILOR !N TIMPUL OCUPAŢIEI: . . sistematizare.la scurtă vreme dup/ 2e 1(au i#1talat la Co#1ta#ti#opol+ p'i#2ipala lo' p'eo2upa'e a $o1t 1/(0i a1i6u'e de1$/0u'a'ea 5# 2o#ti#ua'e a a2ti&it/7ii 2o.p/'atul FREDERIC AL II(LEA AL !ERMANIEI E1**. I#o2e#7iu al III(lea a pu1 la 2ale o #ou/ 2'u2iad/ da' 2a'e t'e4uia 1/ po'#ea12/ di'e2t di# 22ide#t.'nsă.I!*=.din Constantinopol..t'ei?e2i 0i dou/ de 4i1e'i2i o'todoGe di# Co#1ta#ti#opol au $o1t luate de lati#i. . fără să se mai ia 'n considerare capul de pod care putea fi Constantinopolul 'ntr-o asemenea iniţiativă.ele i#te'#e 0i 2o#Du#2tu'a i#te'#a7io#al/ au preocupat 'n asemenea măsură Imperiul 'ncât 'mpăraţii săi au a4a#do#at 2o.F+ 2a'e #u &oia delo2 1/ lupte 2u . .plet ideea de 2'u2iad/ pe#t'u eli4e'a'ea Lo2u'ilo' S$i#te ale 2'e0ti#i1. .ului.pe'iul lati# de Co#1ta#ti#opol+ 5#d'eptat 5. .ediat.ulat o ple2a'e la 2'u2iad/+ da' 1(a 5#to'1 i.e'2iale a&a#taDoa1e de la t'ei 1ulta#i di$e'i7i. 7!FC= . 3. trimisul special al #eneţiei la IConion.u1ul.( 1*@.cedând presiunilor papei.=*9=.'n această perioadă ei au 'eu0it 1/ o47i#/ t'ei t'atate 2o.edia u# t'atat 1e2'et de alia#7/ 5#t'e Sulta#atul de IMo#io# 0i I. . a oferit arme şi armuri sultanului.I::= E".u1ul. . .veneţienii se &ucurau de 'ncrederea musulmană 'n asemenea măsură 'ncât au $o1t pe pu#2tul de a i#te'. 5# lo2 1/ 1e '/?4oia12/+ el a a&ut o 5#t'e&ede'e a. veneţian şi el dar reprezentant al 'mpăratului latin de Constantinopol.pot'i&a 6'e2ilo' de la Ni2eea. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi 8 . 3.i2al/ 2u 1ulta#ul E6iptului.prietenia şi cola&orarea care a existat 'ntre veneţieni şi turci la 'nceputul veacului al AIII-lea au fost dovedite şi de un caz deose&it. a scris senatului său că un alt trimis. . cu toate că se ştia că a2e0tia e'au 5# 2o#$li2t pe'. .mai mult.a#e#t 2u 6'e2ii de la Ni2eea.nici &e#e7ie#ii #u 1(au do&edit a $i ap/'/to'i ai i#te'e1elo' 2'e0ti#e 'n noua lor postură de cuceritori.a fost nevoie de o excomunicare pentru a-l determina să plece din nou şi.

cu faţa spre mare şi spre câmpia fertilă a (it.e 2a'e 5# . . .al le a4o'dea?/ 0e$ii de 1tat 2u p'eo2up/'i 2o. IMPERIUL GREC DE LA NICEEA !N TIMPUL LUI TEODOR LASCARIS '12(4 # 1222): 4. La12a'i1 1(a ap/'at 2u &e3e.iniei.astfel s-a născut un t'atat 2o. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi 9 . la marginea unui mare lac.u1ul. Ni2eea a de&e#it apoi 2e#t'ul u#de 1(au 'e6'upat to7i de.'n 123B.#ita'ii 2i&ili 0i e2le?ia1ti2i 2a'e au $u6it di# 2'u2iad/.u#e. i(a pe'. 'ntr-un apel adresat tuturor grecilor. cei doi au di12utat p'o4le.ai . el 1(a de2la'at 2o#ti#uato' al t'adi7iei i.pot'i&a .profitând de faptul că 'mpăratul vor&ea &ine ara&a.astfel. . . pute'ea lui Teodo' p/1t'a u# 2a'a2te' 0u4'ed. ceea ce era şi mai grav.! E!DD!.după $u6a lui ALEXI S AL V(LEA DUHAS MUR:U)8L S din capitala asediată a Imperiului. <+ . Ni2eea e'a 4o6at/ 5# t'adi7ii o'todoGe prin cele două inoade ecumenice ţinute aici. ALEGEREA ŞI CARACTERUL DOMNIEI LUI TEODOR LASCARIS: . .L0.a7ia 0i a'. 1.'ncon)urat de duşmani.at 4a1ileu 5# S$C#ta So$ia. autoritatea sa era departe de a fi respectată c.a#ilo' di# 'ie#t.od #o'.el a putut să supravieţuiască numai datorită slă&iciunii Imperiului latin şi. acest pact marcând formal. 4.e#7/+ p'eluC#d de . CONFRUNT$RILE MILITARE REPURTATE DE TEODOR LASCARIS: . Tehnoredactare. ( Teodo' La12a'i1 a 'eu0it 1/ 1e . 1(a 1ta4ilit la 5#2eput 5# BRUSA+ apoi 5# NICEEA+ 2u aDuto'ul 1ulta#ului de IMo#io#.ulte o'i 23ia' el o$e#1i&a 0i a2ti&C#d 2u diplo. la 1@ aprilie 123?.e#7i#/+ 2u toate 2/ o22ide#talii au 5#2e'2at de dou/ o'i 1/(l alu#6e de ai2i.iar şi de greci. . 2. 4.ele 5# p'op'iul 1/u $olo1.e'2ial 2u E6iptul -8F!8!8".i1 1/ 2u2e'ea12/ CJ?i2ul+ $olo1i#du(1e de #a&ele pi'atului 2ala4'e? Ioa# Sti'io#.o alia#7/ 2u 7a'ul I NI>" CAL IAN -$e4'ua'ie 1*. . #oul pat'ia'3+ MI8AIL AUT REANUS+ 2a'e a 2o#ti#uat 1/ poa'te titlul de pat'ia'3 de Co#1ta#ti#opol+ l(a 5#2o'o#at 2a 4a1ileu 5# 2ated'ala di# Ni2eea şi. . 11 fe&ruarie 12260.'n acelaşi timp 'nsă.fugind din Constantinopol la apropierea occidentalilor. la sfârşitul anului 123? şi la sfârşitul anului 1235. 1$C'0itul '/?4oaielo' 'eli6ioa1e pu'tate de 22ide#t 5.ridicată la 'ntretăierea unor drumuri importante.pe'iale.nici un alt oraş n-ar fi putut 'mplini mai &ine necesitatea de a conserva ceea ce a mai rămas din statul &izantin.. u# 6i#e'e al lui AleGio1 al III(lea+ TE D R LASCARIS+ 2a'e a&ea deDa titlul de de1pot+ a $o1t ale1 0i p'o2la. . sistematizare.

3. dar raporturile dintre Foma şi Constantinopol nu s-au 'ntrerupt. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi 1.5. sistematizare.a apărut şi o altă ocazie pentru ca 8eodor să intervină 'n tre&urile Imperiului latin. 'mpotriva sa.după tratatul din 1212. 1/ 5.pot'i&a &la3o( 4ul6a'ilo' -123>0.pe'iului lati# pe Ni2olae Me1a'ite1+ .p/'atul 8e#'i2 I a . . . văduva lui :ierre de Courtenai. . . .pe'iul lati#+ 'e5##oi#d alia#7a 2u &la3o(4ul6a'ii da' 5.'n anul 123>.latinii au invadat teritoriul său până la :ergam dar.cu o remarca&ilă tenacitate.sultanul 'nsuşi a căzut 'n luptă -mai-iunie 12110. La12a'i1 a t'i. Imperiul latin a păstrat nord-vestul (it. .a reuşit.eli&erat din partea turcilor.4ii a.p/'atul 8e#'i2 I al Co#1ta#ti#opolului 1/ aDute ap/'a'ea Ad'ia#opolului 5. Tehnoredactare.'ntre anii 121@-121?.răspunsul papei n-a fost prea 'ncura)ator. după tratative cu Iolanda. 8eodor . Teodo' La12a'i1 a 3ot/'Ct 1/ p'o$ite de o2a?ie 0i 1/(0i $a2/ i#t'a'ea pa0#i2/ 5# Co#1ta#ti#opol şi.i1 5# 2apitala I. 4a1ileul de la Ni2eea 1(a aliat 2u Leo# al II(lea+ 'e6ele Cili2iei+ a.p/'atul lati# 0i(a luat 'e&a#0a 5# 1*1. . TENACITATEA POLITIC$ PREZENTAT$ DE TEODOR LASCARIS: . 8e#'i2 I a 2o#1i.confirmat ca 'mpărat la Foma de către papa . 5. de asemenea.7it 5#23eie'ea u#ei p/2i 2u ad&e'1a'ul 1/u. fără să o&ţină 'nsă nici un rezultat. . 4.ascaris stăpânirea *iceei.onoriu al III-lea. . . #u a putut aDu#6e pC#/ la Co#1ta#ti#opol+ $ii#d $/2ut p'i?o#ie' de 2/t'e t'upele de1potului de Epi'+ TE D R. recunoscând lui ./'+ i(a p'i2i#ui o 5#$'C#6e'e de2i1i&/ la Lopadio#+ 5# Mi1ia -14 octom&rie 12110. .la tratatul dintre cei doi.#atul 1/u+ )ie''e de Cou'te#ai+ 2o. . . ..pi#6C#d pe 1ulta#ul de IMo#io#+ HAIH SRU I+ 5.după un armistiţiu ceva mai lung 'ntre cei doi suverani. plângându-i-se de ostilitatea latinilor. fără trupe suficiente.it'opolitul de E$e1+ 1/ di12ute u#i'ea 'eli6ioa1/ 2u le6atul lui I#o2e#7iu al III(lea+ 2a'di#alul )ela6e.iniei cu portul !dramGttion 'n sud.u'it la 11 iu#ie 1*1-+ a&C#d 2a 1u22e1o' pe 2u. (rusei şi a regiunii dintre !dramGttion şi mirna. La12a'i1 a o47i#ut o 1t'/lu2itoa'e &i2to'ie a1up'a lui HaiMo1'u I la A#tio3ia.e#i#7a7i de 1ulta#ul de IMo#io#.a murit 'ndată după ieşirea din temniţă -121>0.pot'i&a lui Teodo' La12a'i1.piedi2e pe 5.p/'atul 8e#'i2 I+ 2u t'upe i#$e'ioa'e 2a #u.p/'atul de la Ni2eea a ata2at I.ite de AuGe''e.ascaris a 5#2ea'2at 1/ i#t'e 5# 'ela7ii 2u papa I#o2e#7iu al III(lea.+ 5. . 5. el a luat(o 5# 2/1/to'ie pe u#a di#t'e $ii2ele 1ale.imediat apoi.

. E%TINDEREA TERITORIAL$ A DESPOTATULUI DE EPIR: . 4. .el 0i(a 5. IMPORTANŢA DOMNIEI LUI TEODOR LASCARIS: .iar şi Imperiul latin.pe'iului de Ni2eea e'au p'ea . la un moment dat.regenta Iolanda murind 'n 1223. .#+ 5. Tehnoredactare.5# 1**=+ a pu1 1t/pC#i'e pe Te1alo#i2 u#de do.p/'a7ilo' 4i?a#ti#i.8eodor <ucas a 'eo2upat de la &e#e7ie#i Du'a??o 0i Co'$u+ a 2u2e'it 3'ida 0i )ela6o#ia.pi#1 apoi auto'itatea 5# det'i. . DESPOTATUL EPIRULUI ŞI TESSALIA: 5.s-a creat astfel I..ult 5# de$a&oa'ea lati#ilo' 0i 4ul6a'ilo'.dup/ 1*18 a do. fără 'mpărat şi fără patriar. că va fi răsturnat c. .se părea.pu#C#du(1e 2a 1u22e1o' le6iti./'it 12opu'ile+ i.el a reuşit să transforme statul său 'n p'i#2ipala pute'e te'ito'ial/ di# A1ia Mi2/ şi avea şanse 'ntr-o legătură cu Imperiul latin prin căsătoria uneia dintre fiicele sale cu Fo&ert de Courtenai.'nsă succesele Imperiului grec 'n +uropa au fost oprite &rusc. 2. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia AN © Cătălin Popi 11 .la un moment dat se punea pro&lema că de1ti#ele I.at o 1la4/ $o'.ca urmare.a7iu#e politi2/ 2u 2e#t'ul la Ni2eea 5#t'(u# 1tat &ia4il+ 1(a $/2ut 2u#o12ut p'i# te#a2itatea 2u 2a'e 0i(a u'.#at u# t'atat de p'iete#ie după care.e#tul 4ul6a'ilo' pC#/ 5# &e2i#/tatea Ad'ia#opolului+ a o'a0elo' )8ILI)) ) LIS 0i C8R9ST ) LIS.ascaris a murit.ului.#it 5# Bul6a'ia u# p'i#2ipe a2ti& 0i i#teli6e#t+ I ASAN -121B-12?10.ult le6ate de p'o&i#2iile a1iati2e ale &e23ii .et'io1+ $iul lui Bo#i$a2iu de Mo#t$e''at 0i+ 5# o'a0ul luat de la lati#i+ 1(a 5#2o'o#at 1ole..'n cele din urmă s(a 1e.o#a'3ii./0i7ele I. al 5.p/'at+ 1p'e 1ati1$a27ia 6'e2ilo' 2a'e &edeau 5# el 'e1tau'ato'ul ele#i1. . 8eodor . sistematizare.primul 'mpărat de la *iceea a t'a#1$o'. . 4. la 'nceputul lui 1222. Constantinopolul a rămas.o0te#i'ea lui )ie''e de Cou'te#ai 0i a 5#1o7it 2e'e'ea 1a 2u o a. 1.pe'iul 6'e2 de Te1alo#i2 care a durat până 'n 1*=-. Teodo' Du2a1 a 5#&i#1 la Se''3e1 a'./'it $oa'te .ele 1o7iei 1ale+ o pa'te di# .pe'iului lati# de Co#1ta#ti#opol.ata 1la4ului 1u&e'a# Ro4e't de Cou'te#ai E1**1(1**8F 2a'e 6u&e'#a '/. la un moment dat.e#i#7a'e de ata2 atu#2i 2C#d u# $'ate al lui )ie''e+ Ro4e't de Cou'te#ai+ a 1o1it la Co#1ta#ti#opol. .#ea tC#/'ul De. . . 5# Eu'opa+ de1potatul Epi'ului+ 5# $'u#tea 2/'uia 1(a a$lat TE D R DUCAS AN!8EL S+ 1(a . RELANSAREA PUTERII VLA"O#BULGARE # IOAN ASAN: . 5.'n 1**=.Teodo' a 2e'ut+ 5# #u. . 5.

viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi 1* . .a# de #e5. 8eodor a tre&uit să renunţe la tron şi statul pe care l-a 'ntemeiat a fost redus la proporţii deose&it de modeste. .precum odinioară Ioniţă. el a &'ut 1/ 1e alie?e 2u lati#ii 5. . 5. . spre marele &eneficiu al grecilor de la *iceea.5#&i#6/to' al lati#ilo' la ) IMANEN N -122?0.. ale cărui am&iţii deveneau neliniştitoare pentru (ulgaria. . cei doi aliaţi au făcut o 'ncercare supremă: cucerirea Constantinopolului.ele lo2u'i $o'ti$i2ate pe 2a'e le a&eau 5# ANAT LIA. .aia.pe'iului lati#. .acestora le-a mai făcut şi un alt serviciu. Ioa# A1a# a 5#t/'it pute'ea 4a1ileului de la Ni2eea+ o$e'i#du(i alia#7a 1a E1*I=F.i1 o a'.le-a 2u2e'it .C#/ $'atelui 1/u+ Ma#uel. RELANSAREA PUTERII IMPERIULUI DE LA NICEEA: . 'mpăratul grec de la 8esalonic.1tatul #(a .'n 12@5.1u&e'a#ul 4ul6a'. . .oraşele maritime din Italia. a de&e#it pe#t'u lati#i u# du0.#ie 0i(a .alianţa cu &ulgarii a făcut să-i crească puterea. clerul latin a preferat un cavaler pe cât de viteaz pe atât de incapa&il din punct de vedere politic.astfel. .pul . . 'n acelaşi timp 'n care 'l de&arasa de rivalul său occidental.acesta a fost NEAN DE BRIENNE E1*I1(1*ILF cu care a dispărut şi ultima şansă de supravieţuire a Imperiului latin.ai 2up'i#1 pe lC#6/ Te1alo#i2 de2Ct Te11alia 0i a aDu#1 5# . principale din !.aceasta a 'nsemnat 'ui#a 1i6u'/ a I.pot'i&a 6'e2ilo' de la Ni2eea 0i a $o1t ap'oape de 'eali?a'ea a2e1tiu 6C#d 2C#d+ 5.p/'atul Ro4e't a .dar.no&ilii latini l(au 1oli2itat 1/ $ie 'e6e#t al I. decât un suveran ortodox.'n sfârşit. 3.el a t'i. 5. .p/2at. .ameninţarea era mare şi =ccidentul a 'nţeles la timp că tre&uie să-i vină 'n a)utor.i#o'atului lui Baldoui# al II(lea E1**8(1*-1F. au ata2at pe &e#e7ie#i 5# C'eta. acela de a a&ate concurentul lor din +uropa.at/ 5# T'a2ia 0i a o2upat Ad'ia#opolul unde s-a ciocnit cu 'mpăratul grec de la 8esalonic. . . 4.pe'iului lati# 5# ti.p/'atul de la Ni2eea+ dup/ doi1p'e?e2e a#i de do. pe &ună dreptate )ignit. sistematizare.&ătut şi făcut prizonier la Clo2ot#i7a -12@30. DECLINUL TOTAL AL IMPERIULUI LATIN: Tehnoredactare.a'ile i#1ule ale lito'alului aSiati2: SAM S+ C8I S+ LESB S+ C S şi l-a o&ligat pe 1u&e'a#ul 6'e2 di# R3odo1 să-i fie &a1al.capitala Imperiului latin a scăpat şi datorită rupturii produse 'n alianţa greco&ulgară intervenită 'n urma morţii lui Ioan !san -12?10. .od 2o#1ide'a4il. .u'it. . au trimis 'nsemnate forţe./'it te'ito'iile 5# . el le(a luat 0i ulti.5.

. (aldouin al II-lea a făcut o lungă călătorie 'n =ccident pentru a o&ţine a)utoare.nefericitul Imperiu latin a mai rezistat un sfert de secol. . 1u22e1o'ul 1/u i(a eGti#1 te'ito'iul 5# Eu'opa 0i a 5#2eput 5#2e'2ui'ea Co#1ta#ti#opolului. . a trimis să pună pe foc şarpantele :alatului imperial.u'. .#atatzes a p'o$itat de i#&a?ia ./'i te'ito'iile 5# de$a&oa'ea tu'2ilo'.o#6ol/ 5# A1ia Mi2/ pe#t'u a(0i .a0ul lui Teodo' La12a'i1 a $o1t 6i#e'ele 1/u+ I AN VATAT:ES.sultanul HaiCosru II a tre&uit să se recunoască vasal al 7arelui . spre marea supărarea a papei.'n !sia 7ică. . IOAN VATATZES ŞI E%TINDEREA IMPERIULUI GREC !N PENINSULA BALCANIC$ '1222 # 1254): 6.ităţi pentru a-şi face rost de &ani şi a vândut relicvele cele mai de preţ ale Constantinopolului. .astfel.'n 12@>. . nu a fost decât un front secundar al imensei invazii care a lovit asupra +uropei şi a =rientului !propiat -12@>-12?10.a o47i#ut pute'#i2ul aDuto' al 5.udovic cel fânt. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi .atacul asupra ultanului de IConion de către o armată mongolă venită din :ersia.o#6olii #u i(au ata2at pe 6'e2i..el a cucerit ultimele posesiuni ale latinilor din !natolia.o#6olii au i#1tau'at o ade&/'at/ te'oa'e. s-a folosit de plum&ul acoperişurilor iar pentru a se 'ncălzi iarna.dacă 8eodor a reconstituit statul &izantin 'n !sia 7ică. fără să-l o&ţină.p'i#2ipala 'eali?a'e a a2e1to'a a $o1t 1l/4i'ea 1tatului tu'2ilo' 1el6iu2i?ilo' 2a'e a 5#2etat a . .an şi dominaţia mongolă a a)uns până la frontierele statului niceean. mongolii au ?d'o4it a'. . . 1I Tehnoredactare. douăzeci şi cinci de ani 'n care (aldouin al II-lea n-a făcut altceva decât să ceară peste tot a)utor.semnificativ este că. 1. pentru a &ate monede. fără să ezite. 6. .nici o altă alegere nu putea fi mai &ună. Coroana de pini a 7ântuitorului. regele Dranţei. . . ACŢIUNILE DE RECUCERIRE !NDEPLINITE DE IOAN VATATZES: . pentru a-i putea plăti. au $o1t de&a1tate Ru1ia+ )olo#ia+ T'a#1il&a#ia+ U#6a'ia. .a tre&uit să facă comerţ cu antic. 'n 12?1. sistematizare.ai $i u# pe'i2ol pe#t'u Ni2eea 0i 5# 2a'e . păstrată la Constantinopol şi care a scăpat )afului din 123?. . (aldouin i-a vândut lui . a a&andonat cauza Constantinopolului 'n mâna grecilor.ata tu'2/ lC#6/ ER:INDNIAN -25 iunie 12?@0.ultimul 'mpărat latin a a)uns până acolo 'ncât.p/'atului FREDERIC AL II(LEA DE 8 8ENSTAUFEN cu a cărui fiică s-a căsătorit -12??0 şi care.el a revenit 'n fruntea unei mici armate de cruciaţi. .dar .

p/'at 0i 1/ 1e 'e2u#oa12/ &a1alul Ni2eei -12?20.pu1 pe 2alea a'.o#6ol/ 0i 1/ pa'ti2ipe 2u t'upe la a27iu#ile .despotatul grec de +pir era 'n totală anar.ai . 6. 'n 124@.'n sc.Ioan #atatzes şi 9.. err. IMPORTANŢA ACŢIUNILOR LUI IOAN VATATZES: .Vatat?e1 a p'o$itat 0i l(a 1ilit pe I AN AN!8EL S+ $iul lui Teodo'+ 1/ 'e#u#7e la titlul de 5. .im&ul recunoaşterii supremaţiei papale se cerea retrocedarea Constantinopolului şi desfiinţarea Imperiului latin.p3aeu. a i.ai 5#tCi la Ni2eea apoi la NJ. . 7. . Imperiul grec de *iceea.1i#odul 1(a de1$/0u'at . prosper. puternic.elo' 1u?e'a#itatea 1a 1i#6u'ului 1u&e'a# 6'e2 2a'e a .i1 5# 1*I= .i2i &i'ule#te 5# u'.ermanos al II-lea le-au făcut o primire cordială iar călugării au dus papei 9rigore al IA-lea o scrisoare a patriar. 1.pasul următor 'n apropierea dintre cele două (iserici l-a 'ncercat.INOCENŢIU IV PE TEMA UNIRII BISERICILOR: . DIALOGUL IOAN VATATZES .de la latini a o2upat Bi?ie 0i T?u'olo# -12?>0. i?6o#i#du(l pe de1potul De.ul de la *iceea 'ntr-o scrisoare trimisă papei Inocenţiu al I#-lea. 5# 1*@=+ Ioa# Vatat?e1 0i I#o2e#7iu al IV(lea au . RECUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI DE C$TRE GRECI: 7. &ogat.es şi 7elniC. .a#o1 al II(lea pe te.1u&e'a#ul po#ti$ a acceptat şi a t'i.ul7i le6a7i papali. . viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi 1= . . 2i#2i 2/lu6/'i $'a#2i12a#i di# 2apti&itatea oto.a u#i'ii Bi1e'i2ilo'.estiunea unirii. el a 2u2e'it Te1alo#i2ul -12?50. DOMNIA LUI TEODOR II LASCARIS ŞI CARACTERUL ACESTEIA: Tehnoredactare.când Ioan #atatzes murea. 'n 124?. da' di12u7iile au de6e#e'at 5# pole.ai '/.a 2/'o'a le6a7ii papali au $o1t alu#6a7i.4 de p/'e'i 2u pat'ia'3ul !3e'.nu mai rămânea decât să fie recucerit Constantinopolul.patru ani mai târziu. 3. 2.a 2u2e'it de la 4ul6a'i o .'n 1*I*. .'nsă.ai 6'ea a $o1t 1oa'ta 5.a1 i#depe#de#t+ de1potului de Epi'+ MI8AIL AL II(LEA.ului 'n care acesta din urmă propunea papei să discute c.et'io1.a'e pa'te a Ma2edo#iei.ie.scrisoarea dădea puteri depline trimişilor greci pentru ducerea la &un sfârşit a tratativelor privitoare la unire.p/'atului de T'ape?u#t+ Ma#uel+ 2a'e a t'e4uit 1/ a22epte &a1alitatea . . .u'it ia' i#i7iati&a 1(a 1ti#1.a#/ au aDu#1 la Ni2eea 0i au a&ut u# 123i.. . .Ioan #atatzes a acţionat mai ales 'n +uropa. sistematizare.'n sfârşit. 6. . era 'ncon)urat din toate părţile de lamenta&ilele rămăşiţe ale Imperiului latin. . . patriar. .ilita'e ale a2e1to'a.

'n raporturile cu (iserica. .ail :aleologul care 'nsă. 8eodor al II-lea 0i(a 5#d'eptat ate#7ia a1up'a te#tati&elo' 1tatului 4ul6a' de a 'elua o'a0ele 2edate 1tatului #i2eea# la 1*=-. fără să ai&ă puterea de a o aduce su& ascultare şi a compromis irevoca&il urcarea pe tron a fiului său.prin greşelile săvârşite. .a 1a 2a u# 1u&e'a# lu.fiul său. . . . 0i(a 2o#1a2'at $oa'te 12u'ta do. acesta a primit cetăţile <urazzo şi !vlona. . .ul 1p'e T'a2ia. neprimind armată suficientă.4'ie 1*@= O au6u1t 1*@8F+ ap/'/'ii 2u2e'i'ilo' $/2ute de tat/l 1/u.el a t'e4uit 1/ 5#t'ep'i#d/ pe#t'u a2e1ta dou/ 2a.. sistematizare./ de eGe'2ita'e a pute'ii+ da' e'a de1toi#i2+ i#1t'uit+ 3a'#i2+ 4u# 2o#du2/to' de o0ti+ p'i&it de e'udi7ii di# p'eaD.i#at. Teodo' al II(lea a 2o#1ide'at 2/ t'e4u'ile a2e1teia t'e4uiau 1u4o'do#ate p'o4le. n-a putut să-l 'mpiedice pe despot să cucerească oraşele din 7acedonia -124>0. care a făcut mai puţină cinste &asileului care l-a provocat. .#ie Eo2to. s-a mulţumit să trimită 'n 7acedonia pe 7i. trimiţându-şi fiul pentru a se căsători cu fiica lui 8eodor al II-lea. Teodo' al II(lea La12a'i1.a urmat '/?4oiul 2u Epi'ul. cu care a refăcut alianţa 'nc.elo' de 1tat. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi 1@ .7i.'n urma căsătoriei cu o fiică a despotului.ail al II-lea.'n vârstă de @2 de ani la urcarea pe tron.'n septem&rie 1245.1itua7ia lui Mi3ail al II(lea al Epi'ului a $o1t 5#t/'it/ 0i p'i# alia#7a 2u Ma#$'ed+ 1u&e'a#ul Re6atului 2elo' dou/ Si2ilii. . . Tehnoredactare. care a luat numele &unicului său după mamă. soţia despotului 7i. . . dar s-a răz&unat susţinând revolta guvernatorului de +l&asar 'n !l&ania şi atacând garnizoanele cetăţilor imperiale. 8eodora.8eodor al II-lea. care suferea de)a de atacuri de epilepsie.moartea lui Ioan #atatzes a 'ntârziat cu şapte ani recucerirea Constantinopolului.el nu a 'ntârziat să-i dezamăgească prin 2a'a2te'ul 1/u 2ap'i2io1+ &iole#t 0i auto'ita'.prin proasta guvernare internă el a 'ndepărtat de la sine no&ilimea. Teodo' al II(lea a pie'dut o pa'te di# 2u2e'i'ile lui Vata?e1.ail al II-lea a fost silit să ratifice tratatul.având linişte din partea sultanului de Fum -IConion0. el #u a luat pa'te pC#/ atu#2i la #i2i o $o'. . .7a'ul Mi3ail a $o1t #e&oit 1/ 2ea'/ pa2e ia' o'a0ele 2u2e'ite de 4ul6a'i au $o1t 'e1tituite lui Teodo' 2a'e a o47i#ut 5# plu1 0i $o'ti$i2a7ia >epai#a+ 2a'e ap/'a d'u.pa#ii E1*@@(1*@-F.eiată de tatăl său. . &asileul l-a o&ligat 'nainte de ceremonie să semneze un tratat care 'i ceda oraşele <urazzo şi ervia.

i1 la Ro. .aceste succese l-au determinat să considere că #u .#itatea de MARE D MESTIC 0i !UVERNAT RUL TESAL NICULUI. ULTIMA ETAP$ A DOMNIEI LUI TEODOR II LASCARIS: .ascaris cu scrisori de garanţie. Teodo' &edea 5# u#i'ea 2u Ro. 7. acesta solicitându-l pentru amintita expediţie 'n +pir.Jde1 la 12au#ul pat'ia'3al ia' A'1e#ie a t'e2ut 5# t'ei ?ile de la 2o#di7ia de lai2 la 2ea de pat'ia'3 -1244 I 1246. . . viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi 1- . .astfel.#e#ul 0i a p'i. de la sfârşitul secolului al AI-lea a dat Imperiului numeroşi comandanţi de oşti şi oameni de stat. .papa a acceptat şi a trimis pe Co#1ta#ti#+ epi12op de '&ieto.fiul său. 'ncât. . . 6u&e'#ato' de Se''3e1 0i Mel#iM. A#d'o#i2 )aleolo6ul+ a luat 5# 2/1/to'ie o #epoat/ a lui A#d'o#i2 I Co.a fost 'nsă rec... 3.neavând 'nsă 'ncredere 'n loialitatea lui. &asileul nu i-a dat su& comandă forţe militare suficiente. 7.ai au #e&oie de 1p'iDi#ul papei 0i de 1a2'i$i2a'ea Bi1e'i2ii R/1/'ite#e 5#t'(o u#iu#e 2u Ro. prima oară0. . . 5# 1*@-+ Mi3ail )aleolo6ul+ te. RELAŢIILE CU ROMA !N TIMPUL LUI TEODOR II LASCARIS: .lucrurile au evoluat 'n defavoarea sa 'n asemenea măsură.it/ u# le6at la Ni2eea. pentru a discuta propunerile concrete făcute de #atatzes 'nainte de a muri. . 2.'ela7iile di#t'e Ni2eea 0i 2u'ia 'o. Tehnoredactare.p/'atului.a doi #o4ili de la 2u'tea 1a 2a'e i(au 2e'ut papei AleGa#d'u al IV(lea 1/ 'eia #e6o2ie'ile 0i 1/ t'i.pute'#i2i'i 2o.plete 0i i#1t'u27iu#i 1e2'ete de a 2o#&o2a u# 1i#od pe 2a'e 1/(l p'e?ide?e 5# 2alitate de &i2a' al papei.a#/ au e&oluat 1t'i2t 5# di'e27ia 12opu'ilo' politi2e ale 5.una dintre familiile no&iliare cele mai puternice era cea a :aleologilor care. sistematizare. Mi3ail+ a $o1t.conducătorul familiei.8eodor al II-lea s-a purtat pe atunci cu mult succes cu &ulgarii. #(a ap'e2iat opo'tu#/ 2a#didatu'a lui Ni23i$o' Ble. 5# 1*@-+ Teodo' a t'i. 'n aceeaşi perioadă.emat de 8eodor al II-lea .it de la Vatat?e1 de.totul s-a terminat cu un eşec.C#du(1e pe#t'u &ia7a 1a+ 1(a 'e$u6iat 5# Sulta#atul de IMo#io#+ pe atu#2i 5# lupt/ 2u .o#6olii 0i i(a aDutat 1/(i 'e1pi#6/. astfel că acesta nu a reuşit să o&ţină rezultatele scontate.legatul papal avea 5.poziţia importantă a acestei familii şi 'nrudirea ei cu dinastia căzută au stârnit invidii şi ne'ncredere. . .la fel ca şi tatăl său.de aceea.a doa' u# pa1 1p'e 'eo2upa'ea Co#1ta#ti#opolului. .a+ le6atul papal $ii#d alu#6at. adeseori aliaţi ai dinastiei domnitoare.

. la 1 de2e.ului !rsenie pentru o&ţinerea şi a funcţiei supreme.4'ie 1*@8+ Mi3ail al VIII(lea a $o1t 'idi2at pe 12ut la Ma6#e1ia.e#i#7/'ile nu veneau din partea Constantinopolului. datorată unei degenerări psi. .ca urmare. sistematizare.'n exterior a.tânărul Ioa# al IV(lea a $o1t t'i. Tehnoredactare.u'it 5# au6u1t 1*@8+ la &C'1ta de #u. . 1(a 'et'a1 5#t'(o . căci mercenarii apuseni erau 'n directa sa su&ordine.'n octom&rie 1246.se pare că de a2e1t 2o. Teodo' al II(lea a 3ot/'Ct 2a+ 5# ti.Mi3ail+ 2o#1ide'C#d a2ea1t/ 'et'a6e'e 2a pe o a4di2a'e.plot #u a $o1t 1t'/i# Mi3ail )aleolo6ul. iar după o lună. a a#eGat Ma2edo#ia pC#/ la Va'da' 0i a al2/tuit o alia#7/ 5. lăsând 'n urma sa un copil de opt ani.e'2e#a'ii apu1e#i au #/&/lit 5# 4i1e'i2/ 0i au .e1ti2 Ioa#+ $'atele lui Mi3ail )aleolo6ul+ i(a 5#$'C#at pe alia7i la )ela6o#ia.a'ele do.ul de 5#2'ede'e al 1/u.it'opolitul de E$e1. la 1 ia#ua'ie 1*@9+ a $o1t 5#2o'o#at 4a1ileu la Ni2eea de 2/t'e pat'ia'3. 7i. .ai IL de a#i . .e de Ville3a'doui#+ p'i#7ul de Mo'eea% . .ul 'a#6 al ie'a'3iei dup/ 4a1ileu.&asileul niceean şi-a putut 'ndrepta acum 'ntreaga ate#7ie 5# di'e27ia p'e6/ti'ilo' pe#t'u o2upa'ea Co#1ta#ti#opolului./2el/'it pe !eo'6e Mu?alo# 0i pe $'a7ii 1/i.i#at 1i#odul 1/ alea6/ 2a #ou pat'ia'3 pe NIC8IF R+ .C#ta'ea 4a1ileului+ .au urmat presiuni asupra patriar.ura lui 8eodor al II-lea nu a 'ntârziat să se manifeste din nou şi comportarea lui 7i.p 2e 1e o$i2ia la Ma6#e1ia 5#. . 'n ciuda opoziţiei ar. şi i-a pus pe toţi demnitarii să depună )urământul faţă de el. dându-şi seama că se 'ncalcă toate o&iceiurile şi legile statornicite cu privire la succesiune.i1 5#t'(u# 2a1tel de pe . ci di# pa'tea Epi'ului al cărui despot. 7.i#o'atului lui Ioa# al IV(lea+ 'e6e#7a 1/ o de7i#/ !eo'6e Mu?alo#+ o.pot'i&a 1tatului #i2eea# 2u Ma#$'ed+ 1u&e'a#ul Re6atului 2elo' dou/ Si2ilii 0i !uillau./#/1ti'e.ail al III-lea. unde (alduin al II-lea se găsea 'ntr-o sărăcie completă..alul Bo1$o'ului.o'.lovit de o &oală grea. 7. a dete'. 5. . 5# ti.ice. PRELUAREA PUTERII DE C$TRE MI"AIL VIII PALEOLOGUL: .pat'ia'3ul A'1e#ie. Teodo' al II(lea La12a'i1 a . viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi 1L . ACŢIUNILE LUI MI"AIL VIII PENTRU RECUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI: . . . .it titlul de ME!ADUCE apoi pe a2ela de DES) T+ p'i.ail :aleologul după moartea &asileului a oferit o dovadă incontesta&ilă asupra gravelor ne'nţelegeri ce au existau 'ntre ei.'nainte de a muri. 4.nouă zile mai târziu.#oul 'e6e#t a aDu#1 Mi3ail 2a'e+ 'C#d pe 'C#d+ a p'i.iepiscopilor de ardes şi de 8esalonic.pul .

.e'7 5# 5#t'e6ul I.=+ 6e#o&e?ii+ 2a'e 0i(au pie'dut toate a&a#taDele 5# e1tul Medite'a#ei dato'it/ Ve#e7iei+ 1(au a#6aDat la u# '/?4oi de pi'ate'ie 5. .având linişte dinspre părţile europene.eiat un armistiţiu cu (aldouin. el a 1e. 5# p'i.a 1/(i de123id/ u#a di# po'7ile o'a0ului+ a '/.odi$i2at t'a1eul pe#t'u a o41e'&a o'a0ul i. după ce a 'nc.p/'atului 2a'e 5i a2o'da toate a&a#taDele 0i 2a'tie'ele pe 2a'e &e#e7ie#ii le a&eau la Co#1ta#ti#opol+ 5# A'3ipela6 0i 5# Ma'ea Nea6'/+ la $el 2a 0i li4e'tatea de 2o.pot'i&a 1ta4ili. .:aleologul.#at u# t'atat 2u .pe'iu.după intense negocieri.o#1t'a7ie de $o'7/ 2u opt 1ute de oa.e#telo' &e#e7ie#e 0i #(au 'e2u#o12ut #i2iodat/ le6iti.#at la N9M)8AI N+ Mi3ail al VIII(lea )aleolo6ul a 5#23eiat 2u !e#o&a o alia#7/ de$e#1i&/ 0i o$e#1i&/ 5.dup/ 1*.im&ul acordării unor privilegii importante. . . viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi 18 .scopul acestor tratate era 'e2u2e'i'ea 2apitalei de odi#ioa'/ a I.!e#o&a pu#ea $lota 1a la di1po?i7ia 5.pe'ial. a revenit la *iceea.6lo'ia i#t'/'ii 5# 2apital/+ la *@ iulie 1*-1+ i(a 'e&e#it u#ui 2o#du2/to' de o0ti 2Ct 1e poate de o412u'+ 2e?a'ul ALEXI S STRATE! ) UL S 2a'e+ 5#1/'2i#at 1/ $a2/ o de.a1 $/'/ 'e?ultat.aceasta s-a petrecut la scurtă vreme după ce a primit o am&asadă genoveză care i-a propus să-l a)ute să recucerească Constantinopolul 'n sc.consecinţele acestui tratat.e#i la $'o#tie'a 4ul6a'/+ 0i(a . 7. . papa !lexandru al I#-lea şi-a impus ar&itra)ul asupra &eligeranţilor dar nu a reuşit să determine pe veneţieni să cedeze ceva 'n favoarea genovezilor. 6./&a'a lui 1*-.p'i# t'atatul 1e.itatea I.a'e+ a a22eptat toate 2o#di7iile 6e#o&e?ilo'.pe'iului.+ de a i#t'a 5# Co#1ta#ti#opol 2u aDuto'ul u#ui . RECUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI ŞI REOCUPAREA SA: .a'e #o4il lati#+ A#1eau de Tou2J+ 2a'e u'.#e#ul+ 5. Tehnoredactare. #i2i a2e1t t'atat de?a1t'o1+ #i2i 2elelalte di1po?i7ii ale lui Mi3ail al VIII(lea #(au aDutat la 'e2u2e'i'ea Co#1ta#ti#opolului. care 'nlocuia monopolul economic al #eneţiei cu cel al 9enovei. sistematizare.p/'atul de T'ape?u#t.4a1ileul #ea&C#d o $lot/ 1u$i2ie#t/ pe#t'u a ata2a Co#1ta#ti#opolul 0i di#1p'e .. .pe'iului lati#./#/to' 2u Ma#uel Co.pot'i&/ Ve#e7iei 0i a lui Baldoui# al II(lea.o#6olii a4a#do#C#du(0i aliatul+ pe 1ulta#ul de IMo#io# 0i u# t'atat a1e.o 'ncercare. urma să )oace un rol nefast 'n destinul (izanţului. . .printr-o verita&ilă ironie a soartei. . .

ilia A22iaiuoli E1III(1=@-F. $mai strălucitoare decât a celor mai mari regi%./'ile '/1/'ite#e 0i 1e#io'iile i#1ula'e pe 2a'e le(au $o#dat pat'i2ie#ii 1/i. .pli#it. du2atul de Ate#a 1u4 2o#du2e'ea $a.fără să menţionăm Ve#e7ia. unul din statele cele mai prospere ale =rientului latin. reşedinţa Imperiului.influenţa franceză era atotputernică şi $se vorbea această limbă la fel de bine ca la Paris%. cavaleria era considerată ca fiind cea mai &ună din +uropa.societatea cavalerească şi franceză din principatul de !.oa'tea pat'ia'3ului Ni23i$o' -august 1251 I mai 1254. .$lota &e#e7ia#/ care se găsea la intrarea 'n 7area *eagră 'ntorcându-se. . sistematizare. . .liniştea domnea 'n stat iar 'nţelegerea cu supuşii greci mulţumitoare.$i#a#7ele au 2u#o12ut o 2o#1ta#t/ p'o1pe'itate.de?a1t'oa1a 4/t/lie de la Hep3i11o1+ 5# Beo7ia+ a i#1talat auto'itatea 2atala#/ E1I11(1IIIF pe 2a'e o 5#lo2uie12 du2ii $lo'e#ti#i di# $a. .p i. ca urmare a 'nţelegerii dintre o patrulă şi locuitorii cartierului respectiv.e E1*.a)uns su& ziduri.tradiţia era.cu toată organizarea ei pur feudală şi cu cele douăsprezece &aronate 'nfiinţate de cucerirea franceză. a fost.9(1*L8F+ a 2u#o12ut 5#2/ o pe'ioad/ de 5#$lo'i'e. a doua oară0. peste tot 'ntâlnindu-se ruinele impresionante ale marilor cetăţi feudale pe care le-au ridicat stăpânii francezi ai ţării. ţara.aia este admira&il prezentată 'n Cronica de 7oreea. care 50i &a .dup/ o 5#t'e'upe'e de @L de a#i+ Co#1ta#ti#opolul 'ede&e#ea Noua Ro. PRINCIPATUL DE A"AIA: © Cătălin Popi 19 . .pe'iul 1/u 2olo#ial 5# . reluată.iliei La Ro23e a 1up'a&ie7uit pC#/ 5# 1I11. .)'i#2ipatul de A3aia 1u4 2o#du2e'ea 2elo' t'ei Ville3a'doui#+ !eo$$'oJ I+ $o#dato'ul di#a1tiei+ p'e2u.2u'tea de la A#d'a&ida era. .ai . Tehnoredactare. deta0a. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia .pe'iul lati# de Co#1ta#ti#opol.la 14 august 1251. Mi3ail al VIII(lea )aleolo6ul 0i(a $/2ut i#t'a'ea 5# o'a0 0i a $o1t 5#2o'o#at di# #ou 5# 2ated'ala S$C#ta So$ia de 2/t'e pat'ia'3ul A'1e#ie+ 'e23e.2elelalte 1tate lati#e #/12ute di# C'u2iada a IV(a #(au di1p/'ut toate odat/ 2u I. .at 5# $'u#tea Bi1e'i2ii 'todoGe+ dup/ . .. .e#7i#e 5#2/ . după spusele unui cronicar. a $o1t pu1/ 5# $a7a $aptului 5. . .urmele acestei perioade se văd şi azi. administrată cu pricepere de către suveranii săi.p 2e Baldui# al II(lea $u6ea 2u o 2o'a4ie.e#tul a i#t'at 5# o'a0+ 5# ti. astfel.ult ti. . 0i $iul 1/u !eo$$'oJ al II(lea 0i !uillau. 'n tot cursul secolului al AIII-lea./.

sistematizare. su& guvernarea unor femei şi a unor străini. care a reprezentat apoi un stat discordant 'n decăderea generală &izantină Tehnoredactare. suveranul francez a fost nevoit.totuşi. . 7istra şi alte cetăţi. ..după moartea lui #ille.Ci#ile lui Mi3ail )aleolo6ul+ a a&ut 2o#1e2i#7e 6'a&e pe#t'u )'i#2ipatul de A3aia. . să cedeze grecilor 7onem&asia.este unul dintre aspectele deose&it de interesante ale istoriei &izantine cum o ţară cucerită cu armele s-a pătruns atât de tare de o civilizaţie 'ndepărtată cum a fost cea franceză din veacul al AIII-lea.4i?a#ti#ii+ a1t$el+ au 'epu1 pi2io'ul 5# )elopo#e?. prin tratatul din 1252. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi *. . .pentru a fi eli&erat. cu a)utorul populaţiei &ăştinaşe.e de Ville3a'doui# a 2/?ut 5# . s-au făcut progrese rapide fondându-se 'n veacul al A#I-lea De1potatul de Mo'eea. principi angevini.ardouin -12>B0. 5#$'C#6e'ea de la )ela6o#ia+ u#de !uillau.

alături de aceste state greceşti.ios şi aveau importante colonii pe litoralul anatolian şi 'n 7area *eagră.pentru a restaura Imperiul &izantin de altă dată era nevoie de eforturi deose&ite. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi *1 . !NTINDEREA DIMINUAT$ A IMPERIULUI RESTAURAT. slă&it ca putere militară. .'n acest sens.genovezii deţineau insula C. amotrace şi Im&ros. .ipelag. . .un factor agravant 'n reprezenta faptul că 'n faţa acestui Imperiu. 1. SITUAŢIA IMPERIULUI GREC !N 1261. <espotatul de +pir ocupa sudul !l&aniei şi o parte din +tolia. iar 'n +uropa. 1.odos. s-a străduit să realizeze lucruri grandioase. puternice şi conştiente de forţa lor. Constantinopolul cu 8racia şi o parte a 7acedoniei unde 8esalonicul era oraşul principal.se adăuga la toate acestea ameninţarea crescândă a turcilor 'n !sia 7ică. MI"AIL VIII PALEOLOGUL: 1.veneţienii stăpâneau cea mai mare parte a insulelor din !r. Tehnoredactare.'n !sia. .Imperiul.es&os.tiotida. . gata să-şi dispute . . . sistematizare. NOI AMENINŢ$RI: . cel de-al doilea imperiu &ulgar. . nu mai semăna deloc cu cel de pe vremea Comnenilor.'n sfârşit. .ia 7are se 'ntindea peste 8essalia. ACŢIUNILE DE RESTAURARE A IMPERIULUI !NTREPRINSE DE MI"AIL VIII: O ASPECTE GENERALE: . la dimensiunea la care a fost constituit su& noua dinastie a :aleologilor. vec.ocrida şi :. 'n secolul al AIII-lea şi er&ia 7are a lui tefan <uşan. câteva insule: F. 2. exista 'n 9recia centrală un ducat latin la !tena şi. .aşa erau 'n :eninsula (alcanică. Imperiul de 8rapezunt stăpânea cea mai mare parte a provinciilor de pe malul 7ării *egre şi forma de stat independent care se izola tot mai mult de (izanţ având. . se ridicau tinerele state.egemonia cu (izanţul.STUDIUL * BIZANŢUL !N A DOUA &UM$TATE A SECOLULUI AL %III#LEA ŞI !N PRIMA &UM$TATE A SECOLULUI AL %IV#LEA 1.ail al #III-lea -1251-12B20. epuizat din punct de vedere financiar.'n +uropa.imperiul restaurat nu mai cuprindea decât trei grupe de teritorii: 'n !sia.ducatul de *eopatras sau #la.ile posesiuni ale Imperiului de *iceea. . . 7i. 'n :eloponez şi un principat latin de 7oreea. 'n secolul următor. până la mi)locul secolului al A#-lea o existenţă paralelă cu cea a Imperiului grec.

o POLITICA INTERN$: . nu a ezitat să comită cu sânge rece o crimă politică: a or&it şi 'ntemniţat pe &ietul copil Ioan . 'n mod solemn. a pronunţat anatema asupra &asileului.ail al #III-lea. .prin intrigile sale. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi ** . o TERITORII RECUCERITE. .reacţia n-a 'ntârziat. . sistematizare. . pedepsindu-l astfel pentru mila arătată faţă de nevinovata victimă. cuprins de oroare şi de remuşcări. 7anuel .adepţii lui !rsenie n-au recunoscut apoi pe nici unul din succesorii săi până 'n 1@35. anatema.iar dacă n-a reuşit să-şi pună 'n aplicare 'ntregul său geniu practic şi a&ilitatea sa deose&ită. ignorant. . . o parte din 7acedonia de la &ulgari -125?0 şi mai multe insule din !r. patriar. simţind foarte &ine că el este considerat. a cucerit Ianina de la epiroţi -12540. legitim.ovnicul lui 7i.'nsă. dar menit să-i consolideze puterea.ului !rsenie. exilarea lui la :roconese şi alegerea lui 9ermanos.politica internă a lui 7i.precum odinioară Comnenii şi !ng. .. 'n vârstă de 12 ani. repro&a&il prin cruzimea sa.toată această acţiune a fost condusă de călugărul Iosif.. de la veneţieni. Iosif l-a forţat pe 9ermanos să a&dice din funcţia de patriar. du. -1? septem&rie 12550 şi a impus propria sa alegere. el a 'ncredinţat funcţiile importante celor apropiaţi lui 'n primul rând fratelui său Ioan.elii. .ail al #III-lea a fost 'n totalitatea ei favoarea marii no&ilimi. . dar 'ndrăzneţ. totuşi.'ndată după urcarea pe tron.el a pus din nou piciorul 'n 7oreea franceză -sfârşitul lui 12510.ail al #III-lea şi-a manifestat intenţia de a redo&ândi provinciile ce au fost ale Imperiului.olo&olos. POLITICA E%TERN$: O ACTUL REPROBABIL AL MUTIL$RII LUI IOAN LASCARIS: . 7i. foarte curând a tre&uit să 'ntâmpine ostilitatea =ccidentului. ar.ul !rsenie.'n dorinţa sa de a-şi 'ntări autoritatea.c. . pe care l-a pus 'n fruntea Tehnoredactare.a repus su& autoritatea unui călugăr grec &isericile sâr&e şi &ulgare -12>20.ascaris. . după care a ridicat.a 'nfrânt o&răznicia genovezilor pe care intenţiona să conteze 'n ani. ceea ce a dus la un conflict cu caracter religios din cele mai nedorite şi care a avut ca rezultat depunerea patriar.ilarea am&iţiilor #eneţiei. ca patriar.ipelag. . el rămâne ultimul din marii 'mpăraţi ai (izanţului. un uzurpator. . atât de la greci cât şi de la latini.nu puţini au fost cei ce au continuat să-l considere pe !rsenie patriar.aflând.imaginea sa a fost 'nsă um&rită de un prim gest. moştenitorul legitim al tronului şi a avut cruzimea de a mutila şi pe secretarul său.iepiscopul de !drianopol.

dar. . cu tot ataşamentul său faţă de &asileu. a iniţiat o apropiere de &asileu.aia.im&: salvarea Constantinopolului. la creşterea prestigiului său. POZIŢIA PAPALIT$ŢII: . . !ndronic. 2.ardouin. a rămas de ne'nduplecat.Gon decât printr-o am&asadă care urma să ai&ă 'n fruntea ei pe ex-patriar.ul Iosif. 'n ciuda dificultăţilor.eorg. el s-a lovit de opoziţia ireducti&ilă. 9rigore al A-lea. PARTICIPAREA GRECILOR LA SINOD: . &asileul nu a ezitat să treacă peste această atitudine şi l-a 'nştiinţă pe papă că. . aliindu-se cu toţi duşmanii Imperiului.se pare că nimic nu mai putea 'mpiedica realizarea $unirii%.ios !cropolites şi pe 8eofan.iturg.grecii nu tre&uiau să participe la sinodul convocat la . viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi *I . clerul era gata să accepte $unirea% şi a cerut să garanteze integritatea solilor pe care el 'i trimitea la sinod.noul suveran al Fegatului celor două icilii. 'n virtutea tratatului de la #iter&o -125>0. de la 'nceputul campaniei sale.'n 12>2.suveranul pontif nu cerea decât recunoaşterea primatului papal 'n drept şi 'n fapt şi pomenirea papei 'n .armatei imperiale şi care a contri&uit prin victoriile o&ţinute. . era suzeran al principatului de !. cu principele #la. 7i. prin căsătoria fiului său cu urmaşa lui #ille. a 'ntregii lumi ortodoxe &izantine. SINODUL *ECUMENIC+ DE LA L. mitropolitul de *iceea. 2. 'n timp ce. 1.la Constantinopol.'ntre timp. PROPAGANDA IMPERIAL$ !N FAVOAREA UNIRII: .Carol de !n)ou a cucerit insula Corfu -125>0.el nutrea astfel mari am&iţii faţă de =rient.ail a asociat la domnie pe fiul său mai mare.ail al #III-lea s-a lansat 'ntr-o propagandă activă pentru a demonstra clerului că aceste concesii erau mici 'n raport cu ceea ce se oferea 'n sc. 2. moştenitor.7i. a ocupat <urazzo şi coasta +pirului -12>20 şi a luat titlul de rege al !l&aniei. sistematizare. . . 'n vârstă de 15 ani şi l-a căsătorit cu fiica lui Jtefan al II-lea. regele "ngariei. Tehnoredactare.ON '1274) ŞI EŞECUL !NCERC$RII DE REFACERE A UNIT$ŢII CREŞTINE: 2. 1.iar dacă temperată ca formă de manifestare. 'n scopul refacerii unităţii (isericii creştine. 3. c. 2.et 9.ul 9ermanos. pe marele logot. 3. . . patriar.ie. INTENŢII OCCIDENTALE DE RESTAURARE A IMPERIULUI LATIN: . noul papă.iei 7ari.papalitatea şi #eneţia n-au renunţat la ideea de a restaura Imperiul latin. cu &ulgarii. al drepturilor 'mpăratului (aldouin II. &asileul şi-a continuat propaganda şi a o&ţinut o adevărată victorie atunci când a câştigat de partea sa pe teologul Ioan #eccos. până atunci ostil oricărei apropieri faţă de Foma. . cu sâr&ii. Carol de !n)ou.'n această criză deose&ită.

na avut loc la catedrala fânta ofia.ul şi toţi clericii ortodocşi să )ure individual pe $unire%. el s-a eri)at 'n apărător al $unirii% dar s-a lovit de o opoziţie 'nverşunată şi cvasi-generală. semnarea unui armistiţiu 'ntre Carol de !n)ou şi 7i. Ioan #eccos.7i.ail :aleologul şi al lui Ioan #eccos a fust ţinut 'n 8essalia.foarte influent la curte. . au făcut şi mai grea.ail al #III-lea a acţionat pe cont propriu.papa *icolae al III-lea a mers până acolo 'ncât a pretins ca 'mpăratul. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi *= .'n momentul sosirii legaţilor papali la Constantinopol. că a lipsit de la 'nceput adeziunea sufletelor.. condusă de erudiţi precum 9rigore din Cipru. sistematizare.aşa cum remarcă cercetătorii pro&lemei. 2. fără discuţii teologie asupra punctelor în litigiu%. imposi&ilă c. recunoscând toată doctrina (isericii romane şi un act al clerului care se limita la concesiile formulate de 9rigore al A-lea. .iar şi atitudinea celor mai apropiate rudenii ale sale. a&dicarea patriar. . . patriar.otărâtă $fără nici o pregătire psihologică. . . aleşi su& influenţa lui Carol de !n)ou.'n curând s-a dovedit că forţa nu serveşte la nimic 'n acest domeniu. la 5 iulie 12>?. contrar sensului firesc al vieţii spirituale &izantine. ca urmare a acuzaţiilor ce i s-au adus din toate straturile sociale ale lumii &izantine. de sora &asilerului +vlog.is ostilitatea faţă de greci şi. misiunea lui 7i. .aceştia au dus o scrisoare către papă din partea 'mpăratului.ia şi de prinţi 'nrudiţi pe care 7i. dar acest acord nu era via&il datorită fundamentului pur politic pe care a fost aşezat. şi-au manifestat desc. Ioan #eccos. la sinod n-au participat decât doi episcopi greci şi $unirea% a fost . fiul său. a a&dicat din demnitatea de patriar.ail nu a ezitat să-i 'ntemniţeze. şi ca urmare a unui conflict cu 'mpăratul. ianuarie 12>5 I mai 12>>0. pe de altă parte. . ci 'n capela palatului imperial.iar. EFECTELE IMEDIATE ALE SINODULUI: .un sinod antiunionist 'ndreptat 'mpotriva lui 7i. .7i.este semnificativ că ceremonia de instalare a noului patriar.ai al #III-lea şi. 4. uniunea celor două (iserici a fost pronunţată de papă 'n cea de a patra 'ntrunire a sinodului.ului Iosif -mai 12>40.după citirea acestor scrisori. . Tehnoredactare.ail al #III-lea a smuls cu forţa adeziunea clerului ortodox având 'ndreptată 'mpotriva sa c.. recunoscând aspiraţiile lumii greceşti. ..ail al #III-lea şi a lui Ioan #eccos. . pe de o parte.rezultatele imediate ale sinodului au fost.visul papalităţii s-a realizat prin recunoaşterea supremaţiei sale.papa 9rigore al A-lea a murit curând -ianuarie 12>50 iar succesorii săi -trei pontifi 'n doi ani.

Tehnoredactare. ci şi al ocupaţiilor ancestrale. . . . . tradiţia sassanidă se 'm&ina cu elemente elenistice şi armene. .după moartea. 7i.'n plus. . fe&ruarie 12B10.ail :aleologul şi aliatul său. 'n (it. APARIŢIA TURCILOR OTOMANI: . a avut ca rezultat 'ntărirea elementului turc 'n !sia 7ică. acuzându-l de duplicitate. păstorul turc a alungat agricultorul grec.apoi. ne'nţelegând situaţia dificilă 'n care se găseau adepţii unirii la Constantinopol. urma să fie o adevărată cruciadă menită să restaureze Imperiul latin şi să cucerească . timp de aproape două secole de când populaţia turcă a 'nceput să apară 'n peninsulă.dar. prin intermediul papei. sistematizare. 'n special 7i. 'n cea mai mare parte de factură grecească.persana era lim&a oficială a sultanilor iar 'n artă. SC"IMB$RI DEMOGRAFICE !N ASIA MIC$.sultanul de Iconion -Fum0 nu mai reprezenta o ameninţare pentru Imperiu dar &asileul nu dispunea de forţe pentru a-l cuceri.7artin al I#-lea.se poate spune pe &ună dreptate că dacă 'mpăraţii &izantini ar fi putut reocupa !natolia.ail al #III-lea de a menţine $unirea% a fost zadarnică. . regele !ragonului. papei *icolae al III-lea.ail al #III-lea. .ocurile finte.orice 'ncercare a lui 7i. l-a excomunicat pe &asileu.ail al #III-lea a negli)at complet pro&lema !siei 7ici.după insuccesele din :eninsula (alcanică ale lui Carol de !n)ou. . această alegere părea că-l va a)uta să-şi realizeze marele plan. ei au reuşit să cucerească !natolia nu numai din punct de vedere politic. :etru al III-lea. au profitat de răgaz şi au provocat declanşarea unei răscoale generale antifranceze 'n icilia. 'n 12B3.Carol de !n)ou nu mai avea forţele necesare nici măcar să-şi apere propriul stat. . 'n timp ce Cilicia devenise o colonie cu populaţie armeană.apoi.expediţia. Carol de !n)ou l-a instalat ca succesor 'n scaunul papal pe unul din cei mai apropiaţi oameni ai săi.astfel. rămasă 'n istorie su& numele de $Vecerniile siciliene% -@1 martie 12B20. . a cărei pornire a fost fixată pe aprilie 12B@. compusă din Carol de !n)ou.pericolul unei cruciade anti&izantine a fost atunci 'ndepărtat.ipelagului. .. 1. invazia mongolă. pe cardinalul imon de (rie -7artin al I#-lea. 3. ei s-ar fi găsit 'n faţa unei populaţii inasimila&ile căci cultura greacă şi lim&a ei nu s-au putut menţine decât 'n statul de la 8rapezunt. turcii selgiucizi au renunţat la primitivismul lor şi şi-au creat o cultură proprie.inia şi pe coastele !r. prin mişcarea de populaţie care a fugit la apropierea ei. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi *@ .7i. SC"IMB$RI DEMOGRAFICE !N ASIA MIC$.'n oraşele 'n care s-au sta&ilit. . Dilip de 8arent şi #eneţia -iulie 12B10. . se constitui o coaliţie 'mpotriva (izanţului. APARIŢIA TURCILOR OTOMANI: 3. .

. cu sarcini de apărare a teritoriilor de la frontiere. . .agitaţiile religioase care au iz&ucnit 'n interior au reprezentat o altă cauză a slă&iciunii generale.. .orassan -. 'n !sia 7ică puternicele emirate turceşti şi. noi pericole au 'nceput să ameninţe Imperiul.prin măsuri fiscale.ail al #III-lea 'n !sia 7ică a fost alianţa sa cu Ioan al II-lea Comnenul. &asileul a suprimat privilegiile acelor aCritai. .orezm0. dar a 'nsemnat mult prea puţin faţă de pierderea irevoca&ilă a celei mai mari părţi a !siei 7ici. sistematizare. .domnia lui 7i. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi *- . provinciile imperiale de margine erau invadate periodic de . coloni sta&iliţi de 'mpăraţii de la *iceea. pline de dificultăţi protocolare -12B1-12B20. după negocieri complicate. . statul sâr& care dorea să iasă la 7area +gee şi viza 8esalonicul. 4. . 'mpăratul de 8rapezunt care. şi (rusa. 'n curând. su& comanda conducătorului lor.ail.oarde turceşti şi mongole care masacrau populaţia satelor şi devastau terenurile agricole. a a)uns 'n ultanul de IConion.el a făcut c.la moartea sa. . . originar din C.neputând intervenii eficient 'n !sia 7ică. . statul otoman. . .state tinere şi am&iţioase s-au constituit la frontierele sale. care a cucerit IConion 'n 12>B. un tri& necunoscut până atunci Cei-CauCli.'n momentul 'n care cruciada 'mpotriva Constantinopolului părea 'ndepărtată.acestă alianţă a celor două state &izantine a avut semnificaţia ei. .sarcina de a scoate Imperiul din această criză era mult prea grea pentru el şi noul &asileu nu a reuşit nici măcar să păstreze rezultatele o&ţinute.este perioada când s-au format emiratele independente precum cel de Haramania. ANDRONIC II PALEOLOGUL '12 2 # 132 ): 4. de unde a fost alungat de invazia mongolă. Tehnoredactare.iar deservicii acestei acţiuni. +rtogrul. 1.dar a urmat decăderea rapidă şi inevita&ilă. 'n +uropa.'n acelaşi timp. a consimţit să vină personal la Constantinopol pentru a lua 'n căsătorie o fiică a lui 7i.consecinţele acestor măsuri nu s-au lăsat aşteptate.nemaifiind apărate. CONTE%TUL POLITIC GENERAL: . . unde s-a pus 'n serviciul sultanului !laeddin l-a sta&ilit 'ntre HutaGe. 7i.ai al #III-lea a marcat pentru Imperiu un 'nceput al unei renaşteri.ail :aleologul nu a organizat nici măcar apărarea frontierelor.&ogata vale 7eandros a fost transformată 'n pustiu.ail al #III-lea a lăsat fiului său un stat complet ruinat şi tul&urat de dispute religioase. fără rival.acesta a fost momentul 'n care otomanii au intrat 'n istorie. . 7i.singurul succes o&ţinut de 7i.

. care a a&dicat de două ori.'ntre acestea pot fi considerate 'nmormântarea nocturnă şi fără ceremonial a trupului ne'nsufleţit al tatălui său 'ntr-o mănăstire mică din 8racia -11 decem&rie 12B20. efortul 'ndreptat spre rezolvarea marilor pro&leme din =rient şi alianţa cu oraşele italiene. .ipeze flote. 'n 1@36 definitiv.nu a reuşit să facă ordine nici succesorul acestuia. 2. care nu a reuşit să domolească spiritele..ului !rsenie -mai 12540. pentru a evita aceste pericole. 9rigorie din Cipru.după 1@32. Tehnoredactare.el s-a mulţumit cu măsuri extreme. redus la rangul de stat secundar. . restaurarea triumfală a lui Iosif urmată de represalii 'mpotriva unioniştilor -@3 decem&rie0.is. . !nna de "ngaria.această politică ar fi reuşit cu resurse mari dar aşa.'n vârstă de 2? de ani la urcarea pe tron. dimpotrivă. . .ie.Iosif murind 'n martie 123@. . RESPINGEREA UNIRII RELIGIOASE: . . dar adepţii săi au continuat să formeze o mică (iserică refuzând să recunoască pe succesorii acestuia la :atriar. total diferită de cea a lui 7i. .a fost exilat la (rusa unde a murit 'n 126@.spiritele erau atât de mult 'ndreptate 'mpotriva unioniştilor. alungarea patriar. !ndronic n-a mai urmat o politică coerentă. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi *L . . 4.aceste măsuri n-au adus pacea 'n sânul (isericii. 'ncât Ioan #eccos a tre&uit să compară 'n faţa unui sinod şi să-şi semneze a&dicarea. !ndronic al II-lea a avut doi fii. Imperiul trecea printr-o criză financiară acută.aşa cum s-a remarcat.!rsenie era mort 'n 12>@.pericolul unei cruciade occidentale fiind 'ndepărtat şi dându-şi seama că unirea celor două (iserici n-a contri&uit 'n nici un fel la rezolvarea pro&lemei.isma arsenită care s-a declanşat după 'nlăturarea patriar. .o&iectivele sale erau: respingerea unirii religioase.ail :aleologul. tul&urată de sc. . . 'nfocat adversar al unirii. acesta a fost cauza principală a decăderii Imperiului şi nu caracterul persoanei unuia sau altuia dintre 'mpăraţi.'n timp ce. !ndronic a dus o politică proprie şi sistematică. ea a dus la frământări religioase şi a avut rezultate nedorite 'n interior şi exterior. . . pe 7i.Imperiul a a)uns la discreţia catalanilor şi italienilor.'n timpul primei părţi a domniei sale -12B2-1@320.ail şi Constantin. !ndronic şi-a inaugurat domnia prin măsuri evident antiunioniste. cu prima sa soţie. de stat pasiv. sistematizare. călugărul !tanasie. locul său a fost luat de un laic erudit. incapa&il să ridice oşti suficiente sau să ec. ar fi fost necesare resurse considera&ile.#eneţia şi 9enova considerau teritoriul său ca pe o zonă de colonizare comercială ale cărei pieţe şi le disputau desc.toate acestea au determinat declanşarea unui răz&oi civil 'n interiorul statului.ului Ioan #eccos -25 decem&rie0. . .

descendentă a regilor latini de 8esalonic şi care şi-a luat numele de Irina. .el n-a avut o autoritate suficientă pentru a resta&ili ordinea şi prosperitatea 'n stat.'n iulie 1265. concedierea ec.'n a doua căsătorie. ele nu şi-au atins scopul. . sistematizare. spirit su&til. . datorită intrigilor ei.is preponderenţa economică 'n Constantinopol şi 'n tot =rientul. etc.7i.Imperiul nu mai era apărat decât de corsari şi de flota genoveză. . 4. a fost pentru #eneţia un dezastru fără precedent.I. .et. .ile poziţii ale (izanţului şi a fondat prospera colonie Caffa şi unde #eneţia a 'ncercat să pătrundă şi ea prin intermediul alianţei cu . dar având un caracter mesc. Tehnoredactare. !ndronic s-a lăsat condus de ministrul său favorit 8eodor 7uzalon.ea i-a dăruit lui !ndronic trei fii şi o fiică dar.ro&ust. impozite mari asupra cerealelor. 3. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi *8 . .s-a străduit să adopte măsuri necesare. .(rătianu.in. *ogai. RAPORTURILE CU GENOVA ŞI VENEŢIA: . căderea monedei. . .ca represalii. . . Constantinopolul s-a găsit expus represaliilor veneţiene fiind sla& apărat de aliaţii săi genovezi. aşa cum a arătat 9. veşnic duşmane 'ntre ele.ail :aleologul a ştiut să ţină egală &alanţa dintre ele. au suscitat revolte şi n-au dus decât la agravarea crizei financiare. unde 9enova moştenise vec..cele două puteri maritime.essalonic. 'ntre coasta <almaţiei şi insula Curzola. astfel. .dintre toate măsurile.marea &ătălie navală. diminuarea salariilor slu)&aşilor de la palat.anul tătar. rivalitatea celor două puteri 'n 7area *eagră.. marele logot. genovezii au masacrat pe toţi veneţienii 'ntâlniţi iar corsarii veneţieni au devastat toate sta&ilimentele genoveze din 7area *eagră. . având ca principală şi adevărată cauză. a avut ca soţie pe Iolanda de 7ontferrat. o escadră veneţiană a de&arcat trupe care au devastat 9alata şi :era. 'şi disputau desc. a părăsit-o şi 'mpărăteasa s-a retras la 8. mai ales legislative.eltuieli la care a contri&uit şi 'mpărăteasa Irina. . care s-a desfăşurat la > noiem&rie 126B.toate acestea au dat naştere la nemulţumiri. dar n-a urmărit suficient aplicarea lor şi.n-a ştiut să lupte 'mpotriva crizei financiare care n-a făcut decât să se adâncească mai ales ca urmare a enormelor c. plin de incertitudini. .ipa)elor din marina de răz&oi.mi)loacele de a o&ţine noi resurse financiare au fost dezastroase: 'mprumuturi oneroase. .!ndronic a favorizat 'n exclusivitate pe genovezi şi când răz&oiul a iz&ucnit 'ntre cele două repu&lici.destinul său era la discreţia repu&licilor italiene.Constantinopolul a a)uns 'n mi)locul ostilităţilor. cele mai nefaste au fost loviturile date armatei. iar flota a 'ncercat să intre 'n Cornul de !ur.răz&oiul a durat aproape şase ani -126@-12660. desfiinţarea galeriilor.

după ce a cucerit Copl)e. 'n mod egal slă&iţi. şi recunoscând regelui o parte din cuceriri -126>0.iar 8esalonicul. imonida. .man -de aici numele de osmanlâi sau otomani0. . a ocupat err. . 8esalonic sau Ierusalim.oceea. până atunci mici răz&oaie de la sat la sat. dar 'mpăratul !ndronic a fost cel care a tre&uit să le suporte. de asemenea. incursiunile lui =sman. de către o mică armată trimisă de &asileu.es şi Havala 'mpingându-şi . Tehnoredactare. . 4. s-a sfârşit printr-un dezastru 'ngrozitor.o 'ncercare de oprire a lor. au semnat pacea de la 7ilano -24 mai 12660 fără despăgu&iri. . 7i. influenţa &izantină 'n civilizaţia sâr&ă a devenit predominantă.o armată trimisă de !ndronic.ârtiei şi ca mordant.a lăsat fraţilor Kaccaria concesiunea exploatării alaunului -$piatră acră% ce se folosea 'n tă&ăcărie. ASCENSIUNEA SERBIEI: . sistematizare. pentru prima oară 'n 1@31. . a fost 'nvinsă. 4.atunci &asileul a 'ncercat realizarea unei legături matrimoniale.otarele până la 7area +gee şi ameninţând c.dintre vecini. 'n fixarea vopselei pe ţesături0.ail al IA-lea. din minele aflate 'n :. au 'nfrânt trupele imperiale lângă *icomidia. 'n fa&ricarea .la 'nceputul anului 1@33. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi *9 . datorită imonidei. . .Jtefan "roş al II-lea 7ilutin care a fost unul din cei mai mari regi ai er&iei 'n +vul 7ediu.cei doi adversari. avea dorinţa de a uni su& aceeaşi coroană er&ia şi Imperiul &izantin.FACTOR AGRAVANT !N VIAŢA INTERN$: . au căpătat amploare şi. unde şi-a sta&ilit apoi reşedinţa.semnând cu veneţienii o pace oneroasă -1@3@0.ail Ha&alas. 'n 1265. . el a cedat genovezilor cartierul cel mai 'ntins din Constantinopol. . care a trecut la islamism şi a 'nceput lărgirea domeniilor sale 'n defavoarea statului &izantin şi a mongolilor. 'ntemeietorul semilegendar al statului otoman. să 'ncuviinţeze ocuparea insulei C.locul său a fost luat de =sman sau =t.o 'ncercare a lui !ndronic de a trimite pe fiul său. . 5. vestit prin ctitoriile sale de &iserici şi spitale 'n statul său dar şi la Constantinopol.a fost nevoit.ios su& pretextul apărării ei de turci -1@3?0. .acesta a fost ultimul efort al 'mpăraţilor de a salva !sia 7ică cu forţe proprii.'n 12BB a murit +rtogrul. 'n 1@32. cu o mică armată completată cu mercenari alani. 4.un pericol tot mai mare se 'ntrezărea 'n !sia 7ică. su& comanda lui 7i.'n timpul domniei sale. cel mai ameninţător era regele sâr& Jtefan "roş al II-lea 7ilutin -12B2-1@210 care. .. cavalerii săi 'm&răcaţi 'n armuri uşoare. ALMUGAVARII. a rămas fără rezultat. oferindu-i suveranului sâr& ca soţie pe fiica sa.

pe Figer de Dlor.i călugăr templier 'ndepărtat din ordin pentru . cu ocazia unui ospăţ dat de 7i.!ndronic a recurs la o unitate de mercenari. la o ultimă 'ntrevedere. el a semnat o convenţie cu !ndronic al IIlea prin care i se atri&uie titlul de megaduce. care şi-au 'nc.această crimă inutilă a declanşat furia catalanilor a căror teri&ile represalii au gră&it dezorganizarea statului &izantin şi au &ulversat 'ntreaga :eninsulă (alcanică timp de mai mulţi ani.iar decât cele comise de turci.'n faţa unei iminente revolte a militarilor imperiali. . . .is. de cele mai multe ori. 7i.era un corsar reduta&il şi stăpân al unei unităţi de cavalerie.este vor&a despre o armată uriaşă rămasă fără ocupaţie după 'nc. epuizând posi&ilităţile de aprovizionare ale regiunilor pe care treceau. . . după ce a eli&erat teritoriul ţării sale de su& )ugul mongol.. almugavarii i-au alungat pe turci din !sia 7ică atacându-i cu arme al&e şi vânându-i cu atâta furie 'ncât aceştia.ea a desc. i se oferea mâna unei prinţese. . acesta l-a asasinat pe Foger de Dlor cu 'ntreaga sa suită -> aprilie 1@340.nici un alt eveniment nu ar fi putut fi mai nefast pentru Imperiu. . &asileul a .ia. vec. .iladelp. cu condiţia reluării operaţiunilor 'mpotriva turcilor care au &locat din nou oraşul :.ail al IA-lea la !drianopol.ameninţarea continua şi &asileul s-a decis să apeleze la almugavari. *avarra şi pe care regele !ragonului o anga)ase 'n serviciul său dar acum prezenţa ei nu mai era dorită 'n pania. şi-au ales ca şef un aventurier.'nainte de a pleca 'nsă.o oaste comandată de fiul său. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi I. de asemenea. . .la curent cu pro&lemele (izanţului. drum li&er otomanilor.'n compensaţie. n-au avut timp să se folosească de arcurile şi săgeţile lor. să-i ducă 'napoi pe almugavari.Foger de Dlor a fost adus cu oamenii săi şi de&arcat la 9allipoli.ail al IA-lea. . specialişti 'n răz&oaie.almugavarii s-au 'mprăştiat 'n permanentă căutare de pradă. Tehnoredactare. .otăr't. aceşti oşteni numiţi a l m u g a v a r i. Foger a primit titlul de cezar şi promisiunea unui teritoriu 'n !sia 7ică. !ragon.eli&eraţi din o&ligaţiille lor. . mai ales că aceştia terorizau populaţia greacă din !sia 7ică. a invadat Imperiul şi a ameninţat porturile de la 7area *eagră. . iar pentru oştenii săi o soldă du&lă faţă de cea oferită mercenarilor o&işnuiţi.eierea păcii dintre !ragon şi icilia -1@320.'n perioada ianuarie-august 1@3?. .excesele catalanilor faţă de populaţia &ăştinaşă au fost 'nsă mult mai mari c. totuşi. . . recrutată 'n Catalania. 'n 1@3?.oţie.!ndronic a avut conflicte cu &ulgarii 'n special cu ţarul 8eodor viatoslav -1@33-1@220 care.iriat serviciile unor suverani din =ccident. a fost 'nfrântă lângă !drianopol. sistematizare. .

. .'ndată ce au plecat catalanii. .'n cele din urmă. pasiunea sa pentru vânătoare şi )ocuri. slă&iciunii şi stângăciilor lui !ndronic al II-lea. 1. mult mai dezastroasă.iei şi al dezordinii datorate politicii financiare dezastroase a lui 7i. apoi. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi I1 . PERIOADA R$ZBOAIELOR CIVILE: 5. a curmat orice posi&ilitate de redresare a statului.răz&oiul civil a fost rezultatul firesc al anar.im&at de cinci ori titularii şi a rămas vacantă de două ori -1@14-1@15 şi 1@2@-1@2?0. CONTE%TUL POLITIC GENERAL: .ismei arsenite fiind ireconcilia&ili. 5.almugavarii au lăsat 'n urma lor &ande de turci care au continuat să devasteze 8racia. catalanii au pus &azale unui principat aragonez la !tena..această perioadă de treizeci şi patru de ani a cunoscut doar treisprezece ani de linişte. ţinând su& control drumul dintre Constantinopol şi 8esalonic.'n 11 ani -1@12-1@2@0. 7i.turcii au stăpânit regiunea trei ani -1@11-1@1?0. 'mprumuturile luate de la genovezi. .'n interiorul Imperiului tul&urările religioase au continuat. !cesta era semnalul de 'ncepere a răz&oiului civil. o tentativă de complot pentru o&ţinerea unui domeniu.trecerea almugavarilor prin 'ntregul Imperiu. Tehnoredactare. viaţa dezordonată pe care a pus-o când a a)uns la 23 de ani.implicarea lui 'n asasinarea propriului frate. :atriar.ail :aleologul. . decât toate cruciadele la un loc. . care a dus la moartea de durere a tatălui său. . . a fost multă vreme favoritul &unicului său.ail al IA-lea. el &eneficiind şi de a)utorul regelui sâr& Jtefan 7ilutin -1@230. perioadă 'n care nu s-au putut efectua nici măcar lucrările agricole. sistematizare. l-au dus la căderea 'n dizgraţie. . 2.ail al IA-lea -1 octom&rie 1@230.tânărul !ndronic a fugit la !drianopol unde adepţii săi au venit să-l 'ntâlnească.!ndronic al II-lea n-a avut nici un fel de avanta) nici de pe urma eli&erării !siei 7ici. disperat.ia de Constantinopol şi-a sc. . cei ai domniei lui !ndronic al III-lea. PRIMA ETAP$ A R$ZBOIULUI CIVIL # 1321 # 132 : . . . despotul 7anuel. !ndronic al II-lea.tânărul !ndronic.s-a creat 'ndată o partidă care să-i susţină interesele. adepţii sc. a voit să-şi excludă nepotul de la tron. au reapărut turcii şi au reocupat poziţiile făcând noi cuceriri.ne'nţelegerile din sânul familiei imperiale au fost şi mai grave pentru liniştea statului. a determinat ruptura. fiul lui 7i. .ea a avut ca o consecinţă inevita&ilă noi pierderi teritoriale pentru Imperiu. care va dura aproape optzeci de ani -1@11-1@BB0. 5.

profitând de răz&oiul civil.pacea dintre cei doi 'mpăraţi părea aproape definitivă când !ndronic al III-lea a aflat că &unicul său. astfel că. 'ntre 'mpărat şi nepotul său s-a realizat o 'mpăcare. ţarul &ulgar 9. . pe care tânărul !ndronic a acceptat-o făcând dovada unei deose&ite moderaţii -iulie 1@220. pregătea un nou răz&oi 'mpotriva sa. .iziţie importantă şi pe care .aceste permanente tul&urări au gră&it dezorganizarea Imperiului şi au paralizat capacitatea sa de apărare. statul otoman a continuat să-şi extindă teritoriul şi. !ndronic al III-lea a fost o&ligat să se lupte cu ei pentru a-şi putea aduce soţia de la Constantinopol la <idGmotiCa. =sman a ocupat (rusa -5 apriie 1@250.&ătrânul 'mpărat a cerut pace. situaţia Imperiului nu s-a 'm&unătăţit deloc. . sistematizare.. . a ocupat :.iul său. apoi. a fost a)utat de un prieten apropiat. =r. . (ătrânul &asileu şi-a 'ncoronat nepotul -fe&ruarie 1@240 după care !ndronic al III-lea s-a căsătorit cu !na de avoia.an. succesorul său.dar rezultatul cel mai nefast a fost intervenţia străinilor 'n luptele interne precum şi pierderile teritoriale ce au rezultat din aceasta.principalele regiuni europene ale ţării erau mereu devastate de &ande turceşti. incitat de marele logot. Constantin. .'n cursul răz&oiului 'mpotriva &ulgarilor. Ioan Cantacuzino.ilippopoli şi a 'naintat până la !drianopol. la intrarea 'n câmpia 8raciei. atacul a fost pornit de 'mpărat care a recucerit oraşele cedate nepotului său.refugiat la !drianopol.ites. . 'nainte de moarte.această intenţie era &inevenită deoarece.la 8esalonic. care era prima sa ac.a pus apoi pe fugă un corp de armată turcească trimisă 'naintea lui şi şi-a continuat drumul.tânărul !ndronic l-a o&ligat să se retragă. 'n primăvara lui 1@22. . tânărul !ndronic a strâns 'n )urul său o armată de nemulţumiţi.lăsând Constantinopolul şi regiunea sa &unicului. şi a 'nceput să se ocupe. cucerind uşor oraşele de pe traseu. . Tehnoredactare.eorg. . a transformat-o 'n capitală a statului. &olnav şi părăsit de trupe. de apărarea Imperiului. .e 8erter al II-lea a invadat 8racia.acesta. tânărul :aleolog şi-a 'ndreptat trupele spre Constantinopol. . !ndronic s-a retras la <idGmotiCa poziţie fortificată pe unul din afluenţii sudici ai râului 7ariţa. . fiica contelui !medeo al #-lea de avoia.răz&oiul a 'nceput 'n august 1@21. . viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi I* .cu tot sfârşitul răz&oiului civil.ilippopoli a fost recucerit. locuitorii s-au declarat de partea sa şi i l-au predat pe unc. pe care !ndronic al II-lea a voit să-l declare moştenitor al tronului.et 8eodor 7etoc. a făcut o incursiune 'n (ulgaria şi curând :.'n !sia 7ică. .

conducătorul administraţiei interne. . .conştient de greşelile &unicului său. care l-a sfătuit 'n multe lucruri &une. sistematizare. .!ndronic a vrut să şi-l asocieze la domnie dar el a refuzat. !ndronic al III-lea a pornit campania şi a atacat armata &unicului său care se găsea 'n 7acedonia. DOMNIA LUI ANDRONIC III '132 # 1341): o RESURECŢIA SPIRITUAL$: MIŞCAREA ISI"AST$: . 'n timp ce &unicul său a semnat un tratat de alianţă cu noul suveran sâr&.'n locul lor au fost numiţi ? )udecători generali -2 laici şi 2 ecleziastici 0 cu drept de sentinţă definitivă şi irevoca&ilă.măsura cea mai importantă a domniei lui !ndronic al III-lea a fost reforma sa )uridică. . . mare domestic.după ce au fost epuizate toate mi)loacele care ar fi putut duce la 'mpăcare. un prieten credincios.de data aceasta au intervenit şi străini 'n cearta dintre cei doi.tânărul s-a 'ndreaptat apoi asupra Constantinopolului unde a intrat cu complicitatea unui soldat din garda de pază a zidurilor. 5. 3. instituit de &unicul său care s-a dovedit incapa&il să oprească corupţia 'n )ustiţie. comandându-şi el 'nsuşi trupele 'n luptă.et.era un excelent soldat.ail Jişman al (ulgariei.emat de locuitori şi apoi de redo&ândirea ma)orităţii oraşelor macedonene -ianuarie 1@2B0. priceperea de om de stat şi de diplomat. . . 'n noaptea de 2? mai..el a dovedit cel mai mare respect faţă de &unicul său care şi-a păstrat totul 'n afară de titlul de &asileu şi a trăit retras până 'n 1@@2. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi . Ioan Cantacuzino a pus 'n serviciul lui !ndronic al III-lea experienţa sa de răz&oi. . comandant al armatei şi mare logot. . .dintr-o familie no&ilă. . Jtefan <eceansCi -1@25-1@2>0. II Tehnoredactare. 'n acelaşi timp.el a fost.a fost o perioadă de acalmie 'ntre două răz&oaie civile.dar prima sa 'ncercare n-a fost prea fericită. .el a avut ca principal cola&orator pe Ioan Cantacuzino. !ndronic cel tânăr avea alături de el pe ţarul 7i.s-a 'nlocuit colegiul celor 12 )udecători. . 'nrudită prin alianţă cu :aleologii. !ndronic al III-lea s-a străduit să ridice Imperiul şi a reuşit 'n oarecare măsură să-i oprească declinul dar resursele sale au fost insuficiente şi domnia sa a fost scurtă.'nceputul a fost 'ncununat de un strălucitor succes marcat de cucerirea 8esalonicului unde el a fost c.!ndronic al III-lea a 'ncercat să readucă la viaţă numeroasele oraşe devastate de răz&oi şi a 'ntemeiat altele. .şi-a petrecut o &ună parte a domniei 'n campanii militare şi a reuşit să 'm&unătăţească poziţiile Imperiului 'n :eninsula (alcanică. . .

an asedia *iceea. .căutând să exploateze diferendul sâr&o-&ulgar.!ndronic şi-a 'ndreptat principalele eforturi 'n direcţia pro&lemelor maritime care erau de un interes vital pentru Constantinopol. otomanii reuşind să pună mâna pe ultimele poziţii ale Imperiului 'n această peninsulă. .sosit 'n gra&ă. !ndronic a intrat 'ntr-o coaliţie formată din ţarul &ulgar 7i. ţarul &ulgar căzând 'n &ătălia de la #el&u)d -HMstendil0. . viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi I= . . după 1@@3.domnia lui Ioan Jtefan nu a durat mult căci.odosto.ai Jişman.ceva mai târziu. la 2 martie 1@@1.coaliţia a fost 'nfrântă. sistematizare. statul otoman era 'ncă unul din cele mai mici din zonă. o grupare a &oierilor &ulgari l-a alungat instalând pe Ioan !lexandru 'n locul său. căsătorit cu !na. . &asileul a pierdut &ătălia de la :eleCanon şi *iceea a fost cucerită. . văduva lui Jişman. . fiul lui 7i. . atacurile au devenit tot mai dese atât 'mpotriva posesiunilor &izantine cât şi a celor latine.egemoniei sâr&e 'n (alcani. . Tehnoredactare. . dar 'n momentul 'n care !ndronic 'l 'nvingea pe &unicul său. piraţii turci au ocupat F. 'n 1@>>.an a atacat apoi *icomedia care a căzut.intervenţia lui =r.momentul poate fi considerat ca 'nceput al . . .ail Jişman şi (asara& I. cu o oaste improvizată. nu departe de (osfor. 'n acest context.an a condus o flotă de şaptezeci şi cinci nave 'mpotriva coastelor 8raciei şi numai apropierea lui !ndronic l-a determinat să se retragă. =r. !ndronic al III-lea nu a putut să se opună 'naintării turcilor 'n !sia 7ică. şi a fost necesară o expediţie comandată de 'mpărat pentru a-i alunga. el stăpânea 133 de fortăreţe 'mpingându-şi .otarele până aproape de cutari.=r. sora lui !ndronic al III-lea. la numai câteva ore de Constantinopol. la 2B iulie 1@@3. . emirul de aruC. 'n cele din urmă.an 'n tre&urile interne ale emiratului de 7Gsia i-au adus 'n stăpânire :ergamul şi mai multe alte oraşe. . o ameninţare permanentă. . 'n primăvara lui 1@@1. fiica regelui sâr&. domnul Lării Fomâneşti.pe la 1@?3.o&ligat să se ocupe 'n exclusivitate cu apărarea provinciilor europene.'n 1@@@. instalând pe Ioan Jtefan.. .pirateria reprezenta.ea era organizată de emirii turci din provinciile maritime şi.regele sâr& a cucerit oraşul *iş şi o parte a 7acedoniei occidentale şi a retrimis la Constantinopol pe 8eodora.toate aceste anexări s-au realizat fără cea mai mică reacţie a statului &izantin.cu toate că (rusa a fost cucerită.

.de acum 'n acolo.'n sfârşit. suveranii insulei C. .dar această primă ligă navală a eşuat datorită ne'nţelegerilor 'ntre 9enova şi #eneţia.#eneţia a propus papalităţii crearea unei ligi navale a statelor creştine care să de&araseze 7editerana orientală de piraţi. sistematizare.acţiunea militară se preconiza să ai&ă caracterul unei cruciade.#arlaam a pledat călduros cauza grecilor 'ncercând să-l convingă pe papă că singurul mi)loc de a-i câştiga era de a le oferi la 'nceput a)utor şi a&ia apoi să se 'ntrunească un sinod ecumenic care să rezolve pro&lemele dogmatice 'n litigiu.ail :aleologul fusese.'nsă statele care 'şi 'mpărţeau stăpânirea asupra !r. . +ste momentul 'n care s-a produs o mutaţie 'n politica imperială. pe care !ndronic al II-lea o cedase unc. .această intenţie corespunde dorinţei lui !ndronic al III-lea pe care !na de avoia 'l 'mpingea să recunoască autoritatea papală. unirea tre&uia să ai&ă ca rezultat pornirea unei acţiuni militare pentru salvarea Imperiului. . . .ei au 'ntreţinut o permanentă teroare faţă de turci ale căror nave le capturau dar. !ndronic al III-lea a militat pentru reluarea lor dar. 'mpre)urările Constantinopolului au fost atacate de cete turceşti din statul otoman şi Ioan Cantacuzino a fost cel care i-a respins după o crâncenă luptă. unde se afla reşedinţa papală din 1@36. pe vremuri.im& de mesa)e -1@460. 'n viziunea iniţiatorilor. pentru realizarea acestei uniri cu scopul de a evita o cruciadă 'mpotriva Constantinopolului. Tehnoredactare. ştiind cât de ostili erau supuşii săi faţă de unire. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi I@ . a apelat la doi străini: călugărul #arlaam de Cala&ria şi veneţianul Jtefan <andolo pe care i-a trimis 'n secret la (enedict al AII-lea.având 'n vedere poziţia sa geografică. masacrându-i aproape pe toţi.corsarii turci se temeau mai mult de navele fraţilor 7artin şi (enedict Kaccaria.ipelegului erau prea divergente pentru a acţiona cu eficacitate 'mpotriva piraţilor. .'n ceea ce priveşte relaţiile cu papa. profitând de tul&urările din Imperiu.. .(enedict al AII-lea a respins argumentele şi totul s-a mărginit la un sc. ceea ce lipsea Imperiului. . 7artin l-a 'nlăturat pe fratele său şi sa proclamat independent. .pentru aceasta 'nsă. .ios.pentru a pune capăt pirateriei ar fi fost nevoie de o marină de răz&oi. la !vignon.7i. 'n 1@3?.iului lor.aceasta a determinat o expediţie &izantină 'mpotriva insulei şi 'nlăturarea lui. . . . era important ca şi (izanţul să facă parte din această ligă. era necesară o 'ntoarcere la uniunea religioasă 'ntre cele două (iserici. .

pentru părinţii isi. 'ntr-o riguroasă asceză şi viaţă mistic contemplativă.iar cu oc. c.'n 1@@> a 'nceput marea dispută isi. . meditaţia 'n tăcere asupra numelui lui Iisus şi starea de linişte pe care aceasta o producea nu erau un scop 'n sine.pe de altă parte.astă au făcut-o să nu se &ucure de popularitate. Tehnoredactare. $Fugăciunea inimii% numită şi $Fugăciunea lui Iisus% sau $Fugăciunea pură%. dintre care cele mai importante sunt curăţia inimii -apat. . .isi.la cinci zile după 'nc. . .ii trupeşti. .astă a fost cel mai important episod din istoria spiritualităţii ortodoxe: $Nn controversa aceasta se 'nfruntă mistica răsăriteană.orgoliosul #arlaam s-a 'ntors 'n Italia. .ovnicească a lui <umnezeu cu raţionalismul scolastic care nu crede decât 'n ceea ce descoperă raţiunea deductiv din natură%. . Diul lui <umnezeu. .asmul dar şi =rtodoxia. .aşa cum arătă :ărintele <umitru tăniloae. care afirmă o cunoaştere directă şi du.asmului. teoria şi practica rugăciunii lui Iisus. su& conducerea &asileului. după epoca patristică.'ncă din vec. . miluieşte-mă pe mine păcătosul%.isi. . 'ndelung exercitată.ia0. se putea realiza o mai mare apropiere de <umnezeu.protagonistul ei a fost 'nvăţatul călugăr at.ia crea mai degra&ă o stare 'n care se practicau virtuţile.'ntemeietorul propriu zis al doctrinei a fost fântul Ioan cărarul -T 5?60. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi I- .aşti erau acei călugări care trăiau ca pustnici. sistematizare. 'n tăcere -OPQROS0. la 13 iunie 1@?1. condiţiile 'nseşi din interiorul (izanţului erau mult prea defavora&ile unirii. printr-o contemplaţie continuă. care a dat câştig de cauză isi.potrivit reprezentanţilor noului curent.onit 9rigore :alamas -1265-1@460 'mpotriva căruia s-a ridicat #arlaam de Cala&ria. .un an mai târziu #arlaam a trecut la catolicism şi a a)uns episcop. răspândit mai ales 'n Făsărit.ime isi.aştri.ristoase. adică redusă la un singur cuvânt: $Iisuse%. autorul lucrării $ cara raiului% 'n care recomandă rugăciune monologică.aste a dus până la necesitatea convocării unui sinod care şi-a 'nceput lucrările la fânta ofia..ea constă din cuvintele: $<oamne Iisus . până la vederea luminii dumnezeieşti. pocăinţa -metanoia0 dar mai ales so&rietatea şi atenţia inimii. !ndronic al III-lea a murit lăsând ca urmaş un copil de 6 ani.ia a fost practicată la 'nceput de părinţii deşertului care au avut loc ca sursă de inspiraţie Dilocalia şi care şi-au 'nsuşit ca disciplină de dezvoltare a vieţii interioare invocarea continuă a numelui lui Iisus. controversa isi.astă. atacând apoi nu numai isi.disputa pe marginea preceptelor isi.eierea lucrărilor sinodului. su& tutela unei 'mpărătese de origine occidentală şi pe care credinţa ei latină şi antiisi. . emigrat la 8esalonic.

. dar a pus să fie aclamat 'naintea numele său pe cel al moştenitorului legitim. micii meşteşugari artizani. . cei doi au o&ţinut de la 'mpărăteasă ca Ioan Cantacuzino să fie eli&erat de toate 'nsărcinările sale. . gră&irea dezorganizării interioare şi aservirea Imperiului faţă de străinătate. .simţindu-se suspectat. susţinut de ar. Ioan Cantacuzino şi-a dat demisia din calitatea de reget pe perioada minoratului lui Ioan.avea ca duşmani doi oameni importanţi pe care 'i a)utase să-şi do&ândească poziţiile: patriar. .un singur om 'i putea continua opera şi acesta era Ioan Cantacuzino. un răz&oi al intrigilor şi al com&inaţiilor diplomatice.'ncepea un nou răz&oi civil care avea cauze mult mai profunde decât lupta pentru putere. .onţi. . călugări şi isi.aşti. la care fiecare din cele două partide au făcut apel fără nici un fel de reţinere. conducerea fiind preluată de o regenţă formată din !na de avoia. Tehnoredactare.iar ţărani. el a avut caracterul unui duel 'ntre !pocaucos care avea alături de el masele populare şi Ioan Cantacuzino.de la 'nceput marşul său asupra Constantinopolului a fost oprit la !drianopol de către &ulgari.'n prima parte a răz&oiului -iarna 1@?1 I sfârşitul lui 1@??0. Ioan Cantacuzino s-a proclamat 'mpărat la <idGmotiCa -25 octom&rie 1@?10. 'n secolul al AI#-lea. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi IL . la 16 noiem&rie. nepermiţându-i-se nici măcar să vină la Constantinopol pentru a se apăra. . . explică iz&ucnirea celei de a doua faze a răz&oiului civil care. sistematizare. Ioan Cantacuzino şi-a organizat armata şi a pretins comandanţilor de oraşe din 8racia şi 7acedonia să i se supună. negustori şi c.'n timpul uneia din a&senţele sale. Ioan Cantacuzino n-a cunoscut decât insuccese. incitate de oameni am&iţioşi şi parveniţi precum !pocaucos. . . 4.la nici o lună mai târziu. a avut caracterul unui răz&oi social iar ca rezultat.sta&ilit 'n poziţia fortificată de la <idGmotiCa. mai ales. dar decizia a fost refuzată.ul Ioan Calecas şi paraCimomenosul !lexios !pocaucos. . A DOUA FAZ$ A R$ZBOAIELOR CIVILE '1341 # 1347): . spre deose&ire de prima.5. .!ndronic murea lăsându-şi planurile nerealizate.Cantacuzino reprezenta marea no&ilime latifundiară. Ioan al #-lea.aceştia i-au 'ntreţinut o atmosferă potrivnică 'n faţa !nei de avoia. .ura acestor clase 'mpotriva no&ililor. minorul Ioan al #-lea era 'ncoronat solemn la Constantinopol ca &asileu. dar el a refuzat autoritatea imperială. pe ar. acesta din urmă având rolul de conducător.onţii pe care 'i formase 'n cea mai mare parte a oraşelor. . Ioan Calecas şi !pocaucos.'ncă de la iz&ucnirea lui.la aflarea veştii. fiul lui !ndronic al III-lea.a fost.

(asileul şi-a impus propriul punct Tehnoredactare. una din ele 'n noiem&rie 1@?@.im&at dar operaţiunile se desfăşurau lent.asmului. .eiat cu !na de avoia. la Constantinopol s-a format o armată de voluntari şi !pocaucos. a 'ncercat de trei ori să-l asasineze pe Cantacuzino dar. inodul de la fânta ofia.333 de otomani 'n +uropa.la instigarea !nei de avoia. spre marea nelinişte a genovezilor din 9alata. !na de avoia a trecut de partea isi. sistematizare. !na de avoia l-a aruncat 'n temniţă -1@?40. .an. au invadat 8racia. la sfârşitul aceluiaşi an.ul Ioan Calecas. au eşuat. . +a s-a extins şi 'n domeniul politic. cu el şi a introdus 5. regele Jtefan <uşan al er&iei şi ţarul Ioan !lexandru al (ulgariei. Nn 1@41.situaţia lui Ioan Cantacuzino s-a sc.erne. pe care Cantacuzino 'ncercase 'n zadar să-l atragă de partea sa.ifor 9regoras. ofia.ast vestit.trupele lui Jtefan <uşan au fost respinse de turcii lui. stăpân pe Constantinopol dar nu şi pe 'ntregul Imperiu. .eodora.ului Isidor.im&at total după intrarea lui Ioan Cantacuzino 'n Constantinopol. . isi. . un sinod a confirmat destituirea lui Calecas şi numirea mona. !na de avoia a dorit şi ea 'nceperea tratativelor iar !pocaucos nu s-a opus. noul &asileu a tre&uit să ţină seama la 'nceput de sentimentul legitimist al lui Ioan al #-lea. eruditul *ic.nereuşind să ocupe cu forţe proprii !drianopolul. Cum eruditul :alamas era prieten al lui Ioan Cantacuzino. n-a pus capăt disputei. !depţii erau mem&rii partidei zeloţilor iar adversarii avea 'n frunte pe !na de avoia şi pe patriar. ituaţia s-a sc. Cantacuzino s-a adresat lui =r. Ioan Cantacuzino era recunoscut 'mpărat.. a pus faţă 'n faţă pe :alamas cu un nou opozant. :rin tratatul 'nc. 5. 'n demnitatea de patriar. susţinătorul ei şi acesta din urmă a fost condamnat de un nou sinod prezidat de patriar. :alamas şi-a redo&ândi funcţia. . 'n ianuarie 1@?4. 'n oc. ar.ul Ioan Calecas.ul !CindGnos a atacat pe 9rigore :alamas. mona. urmând să domnească singur timp de zece ani.ii căruia el nu era decât un uzurpator.a sinodul de la f. şi-a logodit fiica. situaţia lui Ioan Cantacuzino era deose&it de critică.două 'ncercări succesive de a ocupa oraşul. =mur-&eg iar &ulgarii au fost siliţi să se retragă..'n octom&rie 1@??.eracleea.la 'ndemnul patriar. sta&ilit la . situaţia s-a sc. TRIUMFUL ISI"ASMULUI: Nnvingător 'n răz&oiul civil. 5. cei doi adversari aflaţi faţă 'n faţă fiind la fel de slă&iţi. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi I8 . pe 8. Nnceputurile domniei l-au pus pe Ioan Cantacuzino 'n faţa isi.im&at.iepiscop de 7onem&asia. s-a 'ndreptat 'mpotriva 8esalonicului dar s-a oprit când a aflat despre triumful mişcării populare a zeloţilor 'ndreptată 'mpotriva no&ililor din oraş. =mur-&eg. din 1@?1. <impotrivă. un nou sinod. cu a)utorul emirului din mirna.ului. .'n martie 1@?2.aştilor. DOMNIA LUI IOAN CANTACUZINO '1347 # 1355). ţinut la (lac.

iepiscop. Jtefan a pus să fie reprezentat pe monedelele &ătute de el 'n costumaţie imperială. 8riumful isi. +a a accentuat prăpastia dintre (iserica latină şi cea greacă. a refuzat să-l recunoască pe Ioan al #I-lea ca &asileu şi nu a voit să-l accepte nici pe 9rigore :alamas ca ar.ine oraşul ţarului sâr& Jtefan <uşan. o adunare a episcopilor ţinută la Copl)e. s-a lovit de o opoziţie unanimă. trecute su& ascultarea sa 'mpreună cu :eninsula C. Ioan Cantacuzino nu se putea lupta de la egal la egal. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi I9 . ! solicitat a)utorul turcilor şi =r. Ioan Cantacuzino a proclamat o amnistie generală şi toţi supuşii Imperiului au tre&uit să depună un )urământ de credinţă faţă de cei doi suverani. de fapt un adevărat sinod. apoi l-a 'ncoronat pe Jtefan ca ţar sau &asileu $al sâr&ilor şi romanilor%. Cu această putere tânără. cea apuseană şi cea răsăriteană. +i au revenit 'nsă şi au cucerit +pirul. Nn provincii nu mai exista nici un fel de siguranţă. 'n (it. 'n 1@ aprilie 1@?5.aştilor a fost. să o&ţină ieşire la 7area +gee. = 'ncercare a &asileului de a determina nota&ilităţile Constantinopolului să contri&uie prin danii la resta&ilirea finanţelor pu&lice. isi.oceea #ec. Nn esenţă. Insula C. !carnania şi +tolia. pe care acesta o anexase. al sâr&ilor pe miropolitul de :eU.ifor 9regoras a fost internat 'n mănăstirea C. !cesta. 8esalonicul dominat de zeloţi. din faţa aceloraşi intenţii ale lui Jtefan <uşan.acidică. sa reuşit alungarea zeloţilor care voiau să 'nc. complet. Fezultatele domniei lui !ndronic al III-lea au fost compromise.inia. Cete de turci năvăleau mereu 'n 8racia. după multe şi felurite 'ncercări. a confirmat prin legile sale dispoziţiile date de antecesorii săi &asilei. greci şi toate popoarele &alcanice. sistematizare. pentru Imperiul &izantin.de vedere iar *ic. 'n timpul răz&oiului civil.an i-a trimis zece mii de oşteni care i-au respins pe sâr&i din 8essalia dar au pustiit cumplit toată regiunea. 8essalia. cu a)utorul unei flotile de corsari turci. "n prim succes al lui Ioan Cantacuzino a fost amintita ocupare a 8esalonicului 'n 1@43.asmul a reprezentat o reacţie la puternicele tendinţe de latinizare şi raţionalism din secolele AII-AIII şi revenirea la o riguroasă linie conservatoare şi naţională. pe malul 7ării +gee. cu toate eforturile lui Ioan al #I-lea.e.es şi Havala. a fost reocupată de genovezi la fel ca şi :. şi-a organizat curtea după model &izantin. astfel. anexând 7acedonia iar prin ocuparea oraşelor err.oceea *ouă şi :.a intrarea 'n Constantinopol. Nn plus. . cele două ta&ere ale răz&oiului civil n-au depus armele.ira.os. 7ult mai dificilă era 'nsă resta&ilirea ordinii şi prosperităţii 'n stat. voia să cucerească Constantinopolul şi să unească su& aceeaşi putere imperială pe sâr&i.ios. Jtefan <uşan. dintre cele două lumi. 7omentul a marcat Tehnoredactare. Nn duminica fintelor :aşti. mai ales pe cele referitoare la privilegiile acordate mănăstirilor şi a pu&licat el 'nsuşi . !&ia 'n 1@43. a iz&utit să-şi extindă statul 'n mod considera&il. a numit ca patriar. precum odinioară &ulgarul imion.riso&ule 'n favoarea mănăstirilor de la !t.

eme flota veneţiană şi s-a semnat un tratat de alianţă oneros pentru Imperiu -august 1@410. Nntre victime s-a numărat şi !ndronic. s-a semnat pacea 'ntre &eligeranţi. :ro&lemele financiare ale lui Ioan Cantacuzino nu erau nici ele uşoare. &arând (osforul. a determinat semnarea unui tratat prin care &asileul recunoaşte vec. Ioan al #-lea :aleologul. Cauza principală era o nouă 'ncercare a 9enovei de a elimina rivala sa din 7area *eagră. n-a dat câştig de cauză nici uneia dintre părţile aflate 'n conflict. el a căutat să 'nc. după ce a 'nc. Ioan Cantacuzino a tre&uit să semneze un tratat prin care ceda genovezilor oraşele .eracleea şi elim&ria. genovezii au &om&ardat zidurile Constantinopolului. !ccesul 'n 7area *eagră era interzis navelor constantinopolitane. <ându-şi seama 'nsă că nu o va putea face fără spri)inul unei flote. Nn ianuarie 1@43. sistematizare. a eşuat. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi =. Ioan al # Ilea a ocupat !drianopolul atunci când genovezii lui :aganino <oria atacau Constantinopolul -septem&rie 1@410. Făz&oiul.eie o alianţă cu #eneţia. !carnania şi sud-estul 7acedoniei până la err.reculul puterii ţarului sâr&. să prădeze &isericile din capitală de odoare pentru a putea plăti solda la douăzeci de mii de oameni oferiţi de =r. consimţind şi mărirea teritoriului 9alatei unde aceştia 'şi aveau cartierul. astfel că 'mpăratul a fost nevoit să c. Nntre 1@?B-1@?6 s-a desfăşurat $'/?4oiul !alatei% determinat de 'ncercarea lui Ioan Cantacuzino de a reconstitui o flotă &izantină pentru 'nlăturarea influenţei economice a genovezilor din 9alata.es. promiţându-i cedarea unor fortificaţii 'n 8racia. Larul sâr& ceda 8essalia. 'nc. = nouă victorie genoveză 'n primăvara lui 1@?6. Ca urmare a unui atac veneţian asupra 9alatei. au decimat populaţia Constantinopolului.ile privilegii ale ligurilor din Imperiu. denunţând tratatul semnat cu Ioan Cantacuzino a 'nceput campania militară 'n provincie. Nncercarea &asileului de a se menţine neutru. Ciuma neagră.a rândul său. conflictul dintre #eneţia şi 9enova a reiz&ucnit. după ce &asileii au redo&ândit câteva cetăţi din 7acedonia. Ioan Cantacuzino a refuzat să se alieze cu #eneţia care s-a adresat regelui !ragonului. adusă 'n 1@?B de navele genoveze din porturile nordice ale 7ării *egre. dar nu a renunţat la planul de a cuceri Constantinopolul. su&minată şi de partidele &oiereşti din interior. 'n 1@41. !&andonat.eiat o alianţă cu #eneţia. . distrugerile fiind 'n exclusivitate pe teritoriul său. Dlota ligură a atacat şi incendiat navele imperiale şi a organizat apoi o &locadă a Constantinopolului.eiat după &ătălia de la :ortolongo -noiem&rie 1@4?0. el a dus tratative cu Jtefan <uşan care s-a anga)at să-l a)ute 'n a se proclama ca unic 'mpărat -iunie 1@410. Tehnoredactare. <in 8esalonic unde l-a lăsat Ioan al #I-lea Cantacuzino. !ceastă pace n-a durat mult deoarece.an. Ioan Cantacuzino nu a ezitat să apeleze la otomani. Ioan al #I-lea a 'ncearcat să-l alunge -iunie 1@420 dar el a continuat lupta cu trupele sâr&eşti şi &ulgare. Conflictul dintre cele două puteri maritime au avut loc 'n interiorul Imperiului. . fiul &asileului. Nn timp ce aceste tragice evenimente se petreceau la Constantinopol.

la mănăstirea din 7istra. =tomanii.os apoi. Nn 1@4?. au considerat cataclismul ca un semn al lui !lla.erne. a devastat 8racia şi a 'mpiedicat pe locuitori să-şi secere recolta de grâu. Nn perioada sa mona. care se aflau 'n peninsulă. Drancesco 9attilusio care dispunea de două galere l-a readus pe Ioan al #-lea la Constantinopol. :ărea că s-a născut o nouă dinastie când. Nn noiem&rie. <ar. Incidentul a provocat ruperea alianţei care reprezenta principala forţă a lui Cantacuzino. un corsar genovez. *-a mai 'ncercat niciodată să reia puterea. alianţa s-a rupt. o răscoală a locuitorilor capitalei 'n favoarea acestuia l-au determinat pe Ioan Cantacuzino să a&dice. Tehnoredactare. şi au ocupat-o. 7atei. murind la 14 iunie 1@B@. inclusiv pe cea imperială. menită să )ustifice atitudinea politică a autorului din perioada cât a 'ndeplinit funcţii la curte. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi =1 .!)utorul oferit de otomani a readus stăpânirea &asileului asupra 8raciei şi 7acedoniei. fiul &asileului a fost 'ncoronat solemn 'n &iserica din (lac. ce se referă la evenimentele din anii 1@23-1@45. Cantacuzino şi-a scris opera istorică -I1to'ia0. au profitat de panica iscată. 8ânărul Ioan al #-lea :aleologul a 'ncercat 'n zadar să atragă şi el pe turci şi a tre&uit să se refugieze 'n insula 8enedos.an. <omnia lui Ioan Cantacuzino a marcat 'n procesul de involuţie a Imperiului un moment deose&it de grav: pătrunderea turcilor otomani 'n +uropa. din 1@B3. evenimentele neaşteptate au intervenit 'n defavoarea sa.a vestea sosirii sale.ală. . alături de fiul său. lucrare valoroasă. Nn iunie 1@4?. &rusc. +l s-a retras la mănăstirea #atopedi de la 7untele !t. Cantacuzino 'şi datora succesele lui =r. un cutremur puternic a distrus zidurile portului 9allipoli şi ale oraşelor din )ur.a 2 martie 1@4?. tăpânind 9allipoli. oliman. . = 'ncercare a &asileului de a se 'mpăca cu Ioan al #-lea a fost respinsă -iunie 1@4?0. ei 'şi asigurau controlul strâmtorilor <ardanele şi capul de pod care să le faciliteze pătrunderea 'n +uropa. 7atei Cantacuzino. 'n noaptea dinaintea <uminicii =rtodoxiei. urmaşul lui =r.an. sistematizare.

Tehnoredactare. sistematizare. viziune grafică: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba ulia © Cătălin Popi =* .