Professional Documents
Culture Documents
I. Resursele de subsol:
1. Minereuri de fier: Muntii Ural, Peninsula Crimeea, Suedia (Kiruna), nordul Norvegiei, bazinul francez Lorena iar in Romania in M. Banatului, Poiana Rusca si Harghita; 2. Minereuri neferoase: Scandinavia, Romania (grupa N a Carpatilor Orientali, Apuseni), bauxita (M. Padurea Craiului) etc.; 3. Petrol si gaze: Marea Nordului, Marea Caspica si campiile limitrofe, Marea Neagra in NV, bazinul Peciorei din Campia Rusa, Romania ( Subcarpati, Campia Romana, Depresiunea colinara a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Campia de Vest); 4. Carbuni: M. Ural, Wales si Northumberland in Marea Britanie, Rhur in Germania, Silezia in Polonia si Cehia, Asturia in Spania iar in Romania in Depresiunea Petrosani, Podisul Getic, Subcarpatii de Curbura si Getici, Campia de Vest etc.; 5. Roci de constructie: granit (Finlanda, Scoia, Munii Mcin), bazalt (Masivul Central Francez, Irlanda, M.Harghitei), marmur (Grecia, Italia, Norvegia, Munii Poiana Rusc); 6. Sare: Polonia, Germania, Spania, Romania (Subcarpati, P. Sucevei, P. Transilvaniei)
1. Energia hidroelectric: Norvegia, Alpi, Dunre (Romnia, Serbia), Volga (Rusia); 2. Energia geotermal: Italia, Islanda, Romnia (Cmpia de Vest); (Karlovy-Vary);
3.Ape minerale: Romnia (Vatra Dornei, Borsec, Harghita), Frana (Vichy), Cehia
III.Resurse atmosferice i extraatmosferice: IV. Resursele vegetale: pduri, psuni, fnee. V. Resursele de sol: cernoziom (fertilitate ridicat), argiluvisoluri (fertilitate
1.Energia eolian: Olanda, Germania, Danemarca; 2.Energia solar: Frana, Spania, Germania, Marea Britanie;
Din punct de vedere economic, mai importante sunt padurile de conifere, pajistile montane si cele din lungul raurilor
RUSIA
Energie electric Oel Aluminiu Avioane ngrminte Cherestea,mobil
RUHR
SILEZIA
Resursele energetice sunt: Petrolul extras din dou regiuni cu rezerve mari de iei:
bazinul caspic i uralian bazinul Mrii Nordului Romnia extrage petrol din platforma Mrii Negre, Cmpia Romn, Subcarpai etc., dar
acesta este insuficient pentru nevoile rii noastre. Se prelucreaz n rafinrii. Principalele rii productoare sunt Regatul Unit, Olanda, Norvegia. Gazele naturale se extrage mpreun cu petrolul, dar exist n cantiti modeste. Gazul metan se extrage din Podiul Transilvaniei. Crbunii au declanat Revoluia Industrial. Dou regiuni de extracie se disting pe ntinsul european:
nord-vestul Europei, Middlands n Regatul Unit, Ruhr n Germania, Silezia n Polonia nordul Mrii Negre, Donbass n Ucraina i Rusia
Este industria ce, folosind diferite resurse, produce energie electric. Aceasta se produce n
Termocentrale
Utilizeaz gazul metan, gazele asociate, crbunii, produse petroliere. Numeroase pe ntinsul continentului. Sunt extrem de poluante i n partea de vest a Europei a nceput procesul de nlocuire a acestora. Folosesc fora apei prin sisteme hidroenergetice construite pe ruri. Cea mai mare pondere a energiei elelctrice obinut prin fora apei o au Elveia, Germania i Norvegia. Bazate pe resursele mari de uraniu deinute, Frana i Rusia i-au dezvoltat numeroase atomocentrale. Reprezint o alternativ mai puin poluant pentru producerea energiei electrice. Acestea folosesc apele termale. Acest tip de central este utilizat larg n Islanda.
Hidrocentralele
Atomocentrale
Geocentrale
Mareocentrale
Energia electric este obinut datorit mareelor. Pe rul Rance, n Frana exist o asemenea central.
prelucrarea huilei). Cele mai mari rezerve de fier din lume sunt la Kursk Bolgorod n Rusia, Krivoi Rog i Nikopol n Ucraina. Siderurgia s-a dezvoltat n spaiile ce dein aceste resurse: Middlands, Alsacia, Silezia, Donbass, sau n apropierea porturilor care pot asigura materiile prime: Galai, Dunkerque, Taranto. Statele productoare de oel sunt Germania, Frana, Regatul Unit, Ucraina i Rusia.
Statele cu centre de concentrare i reducere a acestor resurse sunt Germania, Frana, Belgia, Romnia.
de aceast industrie obinndu-se utilaj petrolier, utilaje industriale, utilaj minier, autoturisme, mijloace de transport, produse electrice i electrotehnice. Mecanic fin i roboi se produc n Danemarca, Olanda, Elveia, Austria. Utilaj industrial exceleaz n Frana i Germania. Material rulant se produce n Ucraina, Rusia, Romnia, Polonia, Germania, Regatul Unit. Autoturisme se fac n Frana, Germania, Italia, Spania, Cehia, Polonia, Romnia, Suedia. Aeronautic produc statele Regatul Unit, Frana, Germania. Nave se fac n antierele navale din Regatul Unit, Frana, Islanda, Norvegia, Olanda, Danemarca, Germania.
Prelucreaz chimic diferite materii prime: sarea, potasiul, sulful, petrolul, gazul
metan, stuf, paie, cauciucul natural, apatitele, fosforitele. Carbochimia folosete crbunele i resursele carbonice (grafit, diamante). Se produce grafit artificial n Bavaria (Germania), la Moscova i Paris. Diamante artificiale sunt produse la Anvers, Amsterdam, Lisabona, Sankt Petersburg (Rusia), Londra. Alte produse ale acestei industrii sunt cocsul, gudronul, uleiurile speciale, fibrele chimice. ales, n Frana), mase plastice, fibre, fire, rini (n Germania, Regatul Unit, Rusia), produse clorosodice (Romnia, Polonia), ngrminte (Frana i Rusia). Se afl n marile metropole europene..
mai ntins pdure european este taigaua. Aa se explic principalele ri productoare de produse lemnoase: Suedia, Finlanda, Rusia. Alturi de acestea, Frana, Spania, Italia, Romnia, Germania.
ciment, var, ipsos, sticl, articole din sticl, ceramic pentru construcii, ceramic fin etc. Este localizat n proximitatea resurselor, dominnd statele sudice.
Europa are agricultura de tip temperat. n partea de sud a Europei se remarc agricultura de tip tropical, cu mslini i
citrice.
Sfecla de zahr este cultivat n partea de nord-vest i cea de nord a Europei. n Romnia se cultiv n spaiile mai reci, depresionare. Rapia se cultiv n Frana i Germania. Inul se cultiv n Frana de Nord i Belgia, iar cnepa n partea de sud-est a continentului.
Cartoful
Bazinele marine sudice dein ponderea cea mai mare a suprafeelor viticole: Spania, Frana, Italia, Grecia, Romnia, Rep. Moldova.
efective sunt repartizate n Rusia, Frana, Germania, Regatul Unit, Danemarca, Olanda, Suedia, Romnia, Polonia.
Industria alimentar Aceast ramur economic este larg practicat de toate statele europene. Unele
state vest-europene sunt exportatoare de produse alimentare, iar rile din partea de est export produsele culese.
Bumbacul are centrele la Manchester, Lille, Milano, Hamburg, Anvers, Lodz, Barcelona. Lna are concentraie mare n Regatul Unit, Frana, Italia. Mtase natural se produce n Italia, Frana, Elveia.
redus, s-au extins trenurile de mare vitez. Metroul bine reprezentat n marile orae preia o parte dintre cltori. sunt dezvoltate n special n vestul Europei. europene
Transporturile rutiere dispun de o reea dens de osele i autostrzi. Autostrzile Transporturile pe ap cuprind : transporturi fluviale ce folosesc marile fluvii
( Dunre, Rin, Volga, Ron, Elba etc.) i numeroase canale ( ex. Rin-Main-Dunre) i
trtansporturi maritime folosite n special pentru importuri de materii prime. Mari porturi : Rotterdam, Hamburg, Londra, Marsilia, Genova.
perisabile
Marile aeroporturi europene sunt Frankfurt , Paris, Londra. Transporturile speciale cuprind: transporturi prin conducte( petrol-oleoducte , gaze
In Europa se remarca mai multe tipuri de turism : - balneo maritime ; - cultural istoric ; - turism montan ; - sporturi de iarna .
Turismul balneo maritim, legat de plajele europene ( cura helio marina si serosoli )
Principalele statiuni sunt : Palma de Mallorca si Valensia ( in Spania ), Nisa si Cannes ( in Franta ), Lan Remo ( in Italia ) s.a. Alte statiuni exist ape tarmurile Marii Negre, pe tarmurile marilor nordice ( Marea Baltica, Marea Nordului, Marea Irlandei ) si pe tarmul Oceanului Atlantic, unde mai cunoscute sunt : Estoril ( Portugalia ), San Sebastian ( Spania ), Biarrits ( Franta .Exista, de asemenea, statiuni care valorifica apele minerale : Vichy ( in Franta ), Karlovy Vary ( in Cehia ), Baile Herculane ( in Romania ) .
- vestigii istorice : ruine de cetati- orase grecesti, castre romane, amfiteatre ( cel
- palate si castele, intre care cele din Paris si imprejurimi ( Versailles) si de pe valea
Loarei, in Franta, din Londra si din imprejurimi ( Buckingham, Windsor ) in Marea Britanie, numeroasele castele din Spania, Germania, Austria ;
- cele mai mari si renumite catedrale din lume : Sf. Petru din Vatican, Notre-Dame din
Paris, Westminster din Londra, catedralele din Koln ( Germania ) si Sevilla ( Spania ), Vasili Blajenii din Moscova, domurile din Florenta si Milano ( Italia );
- cele mai mari si bogate muzee ale lumii : Luvru ( Paris ), British Museum ( Londra ),
- poduri, turnuri ( intre care Turnul Eiffel din Paris ), coloane, arcuri de triumph,
Ermitaj ( Sankt Petesburg ), Prado ( Madrid ), Ufizzi ( Florenta ), Muzeele Vaticanului ; fantani, statui ( in foarte multe orase ) .
Turismul montan si sporturi de iarna . Acest tip de turism este practicat indeosebi in
Muntii Alpi, care concentreaza cea mai importanta dotare in domeniu din lume . Aici exista numeroase statiuni, multe fiind de renume international : Chamonix ( Franta ), Cortina d Ampezzo ( Italia ), Davos si Saint Moritz ( Elvetia ), Innsbruck ( Austria ), Gramisch Partenkichen ( Germania ) .
Amenajari turistice de nivel international exista si in celelalte regiuni muntoase europene : Carpati ( Zakopane in Poiana si Poiana Brasov in Romania ), Alpii Scandinaviei ( Sillehammer in Norvegia ) etc .
Alte atractii turistice importante sunt : - unele pesteri valoroase prin picturile rupestre stravechi ( Lascaux, Franta ) sau cu