P. 1
Poni Cova

Poni Cova

|Views: 2|Likes:
Published by w0madee

More info:

Published by: w0madee on Mar 14, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/14/2014

pdf

text

original

Dintr-un vast registru național ce cuprinde 12.

500 de grote, doar 12 sunt amenajate în scop turistic • Cu minime investiții, speoturismul ar aduce bani frumoși statului român

Domeniul în care peșterile dobândesc deplină valorificare este turismul, grotele stârnind dintotdeauna curiozitatea vizitatorilor. Practicat în peșteri amenajate sau nu, speoturismul aduce unui stat sume considerabile și notorietate și, în plus, conduce la dezvoltarea sferelor de activitate conexe. În timp ce alte țări se confruntă cu problema numărului în creștere al vizitatorilor peșterilor - afluență ce are consecințe negative asupra echilibrului mediului subteran -, România este abia la început de drum, iar aceasta din cauza neexploatării eficiente a potențialului ei speoturistic, țara noastră ar avea chiar posibilitatea de a beneficia de experiența statelor cu tradiție în domeniu, atrăgând mai mulți turiști tocmai datorită gradului de noutate al peșterilor pe care le-ar putea înscrie pe harta turistică. Potrivit statisticilor din domeniu, principalele motive pentru care turiștii vizitează peșterile sunt curiozitatea (23%), notorietatea obiectivelor (22%), nevoia de noi experimente (18%) și recreerea (15%). Turismul speologic autohton are un potențial deosebit. Numărul mare de peșteri (unele cu un grad uriaș de atractivitate) plasează țara noastră pe locul 5 în Europa. Iar pentru că 19 dintre peșterile de la noi au lungimi mai mari de 6 km, România ocupă locul 9 în lume, după Statele Unite, Franța, Spania, Italia, China, Austria, Marea Britanie și Mexic. În România sunt inventariate aproximativ 12.500 de peșteri, majoritatea de dimensiuni mici și medii, situate în locuri greu accesibile. Peșterile importante, cu câteva excepții, sunt poziționate în zone montane înalte sau la periferia ariei montane, pe cuprinsul întregului arc carpatic, în zone carstice deosebit de pitorești și cu notorietate turistică. Locuri precum Cheile Bicazului, Cazanele Dunării, Podul Natural de la Ponoarele, platourile carstice și peșterile din Munții Apuseni, Munții Banatului sau Platoul Mehedinți au o binemeritată faimă internațională. Terenurile carstice ocupă în Carpați o suprafață de aproximativ 3.700 km², ceea ce reprezintă 5,6% din suprafața ariei montane și 82% din totalul carstului românesc. Dintre cele circa 12.500 de peșteri inventariate la noi în țară, aproximativ 12.000 sunt în Carpați. Numeric, cea mai mare concentrare de peșteri se află în Grupa Retezat (peste 2.800), urmată de Munții Bihor (1.299), Munții Aninei (1.041) și Munții Pădurea Craiului (800). Peștera Vântului din Munții Pădurea Craiului este cea mai mare din Carpații Românești, cu o dezvoltare de peste 50 km, iar Avenul V5 din Munții Bihor este cea mai denivelată dintre grotele dde la noi (-641 m, conform datelor Institutului de Speologie „Emil Racoviță"). Soluția MDRT: opt peșteri, în reamenajare Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului este de părere că „soluția care se impune, ca necesitate pentru valorificarea potențialului speologic imens de care dispune România, este amenajarea de noi peșteri, îmbunătățirea amenajărilor existente, atât în interiorul, cât și la exteriorul peșterilor, dezvoltarea serviciilor, luând în considerare mai ales experiența țărilor cu un turism speologic dezvoltat". Astfel, au fost propuse spre amenajare/ reamenajare opt peșteri care permit intervenții din punct de vedere al legislației specifice. Peștera Ponicova, din Cazanele Mari, este accesibilă atât din DN57, prin traversarea unui sector de chei spectaculos, aflat înaintea intrării în subteran, cât și direct dinspre lacul aflat în

domuri. Din Sala Mare se poate trece in Galeria cu Argila. O alta intrare in pestera se afla la un nivel superior fata de prima dar este mult mai greu accesibila. Pestera liliecilor. Incepand cu 1962 incep cercetarile extensive organizate de cercetatorii Institutului de Speologie din Bucuresti. Aceasta este un sistem fosil ascendent. Valoarea peisagistică a zonei este dată de Defileul Dunării. in care sunt dezvoltate putine concretiuni. 7. situate pe doua etaje. acces facilitat de construcția unui ponton care permite acostarea de bărci și nave de mici dimensiuni. si are o lungime de 400 m cu o denivelare de 36 m. istorie: Primele cercetari dateaza din 1872. format pe diaclaze intersectate. exista intrarea ce duce spre Galeria Liliecilor si Sala Mare. la 25 m mai sus. este acoperit de stalagmite si uneori acoperit de nisip. Peștera Ponicova este cunoscută speologilor ca fiind cea mai lungă peșteră din Defileul Dunării. Jeannel si Emil Racovita furnizeaza primele date despre fauna acestei pesteri. pestera de la Gura Apei. . format pe diaclaze. 6. iar etajul inferior este subfosil. nume/sinonime: Pestera Gura Ponicovei. Cea mai mare pestera din Clisura Dunarii 4.Cazanele Mari ale Dunării. Pestera Ponicova. la care se ajunge numai inaintand cu barca pe Dunare. 2. In Galeria Liliecilor exista stalactite pendulante foarte alungite si subtiri. speleometrie: Lungimea = 1666 m. Peretii si plafonul acestui sistem nu prezinta foarte multe concretiuni. Etajul superior este fosil in intregime. R.în apropiere de orașul Orșova . in functie de nivelul viiturilor. descriere: Pestera este compusa dintr-o seie de galerii care comunica intre ele. Pestera prezinta o a treia intrare situata la nivelul actual al Dunarii. Denivelare = -60 m. este labirintica. stalagmite izolate. Galeria Principala (Galeria Ponicovei) uneste intrarea de la nivelul inferior al paraului Ponicova cu intrarea de la nivelul Dunarii.sau statuia lui Decebal (cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa) . 5. In dreapta deschiderii dinspre Dunare. argila si calcita. localizare: Pestera este sapata in malul stang al Dunarii. Aceasta galerie atinge inaltimi de pana la 26 m. grad de dificultate: mediu 3. Prin intrarea monumetala lumina patrunde adanc in interiorul galeriei inalta de 22 m care comunica cu Sala Mare lunga de 100 m. Printre atracțiile din apropiere se numără amenajarea hidroenergetică Porțile de Fier I . cel mai lung defileu din Europa. acces: Intrarea principala cea mai accesibila in pestera este situata in Cheile Ponicovei unde se ajunge din DN57 coborand pe langa podul de peste rau si continuand sa mergem pe vale pana intalnim intrarea in pestera. Aceasta galerie este puternic iluminata natural datorita celor doua deschideri de mari dimensiuni. in masivul muntos Ciucaru Mare. fiind totodata scunda si ingusta si alterneaza cu salite mici.în zona golfului Mraconia. 32 m inaltime si 50 m latime. coloane. gururi cat si numeroase blocuri mari de prabusire si bolovanis (care pot depasi 5 m grosime). in schim planseul sistemului prezinta o crusta stalagmitica. 1. care are un caracter ascendet. Din galeria Ponicovei dupa urcarea unei pante abrupte de 31 m se ajunge in Galeria Concretionata. Planseul acestei galerii cat si a ramificatiilor acesteia. Ogasul Ponicova parcurge temporar pestera avand un debit foarte variabil. Acestea doua formeaza un sistem fosil. Din aceasta sala se continua spre Galeria Scarii (care continua Galeria Concretionata spre Galeria Ponicovei) si galeria cu Argila. Galeria Ponicovei comunica cu o mica sala laterala numita Sala Mica.

draperii. casca de protectie. nefiind amenajata pentru circuit turistic. mai exact. cu o perioada optima intre mai si octombrie. Inaltimea maxima ce o pot atinge peretii pesterii e de aproximativ 80 de metri. la care se ajunge cu salupa. Pestera prezinta o a treia intrare situata la nivelul actual al Dunarii. insa indeplinirea anumitor conditii. monument al naturii ce face parte din aria defileului Dunarii. iar cealalta duce la Galeria Scarii si Galeria cu Argila) sau pe o potecuta de inaltime mica in Galeria Liliecilor. . in Cazanele Mari din versantul stang al Dunarii. care sa adancit In calcare. fiind cea mai mare din aceasta zona. O alta intrare se afla la un nivel superior fata de prima dar este mult mai greu accesibila. Pestera Ponicova contine mai multe galerii. parcurgand 500 m pe sub peretele Ciucarului Mare pana la gura pesterii. pârâul cu același nume creează niște chei scurte și sălbatice și un pod natural lung de circa 25 m și înalt de 6 . carstologie: 9. Este destul de vizitat. recomandari: Vizitarea se poate face tot cursul anului. cu exceptia perioadelor de viitura cand este posibil ca Galeria Ponicovei sa fie inundata total sau partial. dupa care traverseaza pestera constituind un ansamblu de galerii etajate. perle de caverna etc.8 m. salopeta. Pestera Ponicova. coloane si domuri. apoi strabate pestera formand un sistem de galerii etajate si se varsa subacvatic In Dunare. Una dintre intrari se face din Dealul Ciucaru Mare. Este de preferat ca in etajul superior accesul sa se faca in prezenta unui ghid obisnuit cu speologia avand in vedere gradul de dificultate al accesului in acest etaj. Este accesibilă de pe uscat sau de pe Dunăre cu barca. pestera Ponicova contine stalactite si stalagmite construite de apa si in timp. lanterna). iar alta pe paraul Ponicova. de la cheile Ponicovei se poate intra in Galeria Paraului Ponicova. formand un pod natural. a format un pod natural. din care pornesc doua ramificatii (spre Galeria Concretiunilor. Aceasta este o sala are o lungime de peste 100 m. Intrarea principala. Galeriile sale însumează 1. Accesul in pestera se face din trei locatii. podea de calcita alba. care prezinta pe podea blocuri de prabusire. Accesul se face pe ruta Orsova-Moldova Noua. cu anemolite si Sala Coloanelor.660 m străbătând Ciucaru Mare și ieșind în Dunăre. fiind si cea mai accesibila este situata in Cheile Ponicovei unde se ajunge din DN57 coborand pe langa podul de peste paraul Ponicova. concretiuni si movile de guano provenit de la lilieci si gropi. gururi. o latime de 60 m si o inaltime de peste 30 m. Este necesar echipament adecvat (cizme de cauciuc. cum ar fi prezenta unui ghid avizat. iar structura e constituita din roca. Peștera Ponicova este cea mai mare peșteră din Defileul Dunării. la aproximativ 28 km de Orsova. ce s-a infiripat prin calcare. numarul de persoane sa fie relativ mare si detinerea unui echipament adecvat poate inlesni vizitarea ce dureaza intre 2 si 3 ore. dupa care se varsa in Dunare pe sub ape. Ca mai multe pesteri de genul acesta. La intrarea în peștera Ponicova.8. fiind preferata de iubitorii de alpinism. avand o lungime totala de 1660 de metri.

numarul de persoane sa fie relativ mare si detinerea unui echipament adecvat poate inlesni vizitarea ce dureaza intre 2 si 3 ore. dupa care se varsa in Dunare pe sub ape. cum ar fi prezenta unui ghid avizat. gururi. ce s-a infiripat prin calcare. dupa care traverseaza pestera constituind un ansamblu de galerii etajate. monument al naturii ce face parte din aria defileului Dunarii. dupa Cheile Ponicovei. de peste 30-40 de minute. pe langa si prin raul umflat de inceputul topirii zapezii. cu anemolite si Sala Coloanelor. pana in zona Cazanelor Mari. fiind pentru prima data in viata. Pestera Ponicova. Este destul de vizitat. sa protejeze caverna regelui sarpe de straini ratacitori. Ca mai multe pesteri de genul acesta. Trebuie sa stii ca pentru a intra in pestera ai nevoie de echipament adecvat. la aproximativ 28 km de Orsova. ajungand pe jumatate uzi si pe deplin inghetati. cunoscuta si ca Pestera Liliecilor. avand o lungime totala de 1660 de metri.Pestera Ponicova. Aceasta se afla in masivul muntos Ciucaru Mare. perle de caverna etc. Bolovanii si terenul accidentat au fost de asemenea piedici parca puse in calea noastra. insa indeplinirea anumitor conditii. prin zapada inca pana la genunchi. o latime de 60 m si o inaltime de peste 30 m. acelasi peisaj este mult mai usor accesibil. din care pornesc doua ramificatii (spre Galeria Concretiunilor. Acum. in care nu am reusit sa evitam sa mergem efectiv prin rau. de la cheile Ponicovei se poate intra in Galeria Paraului Ponicova. salopeta. iar cealalta duce la Galeria Scarii si Galeria cu Argila) sau pe o potecuta de inaltime mica in Galeria Liliecilor. in Cazanele Mari din versantul stang al Dunarii. pestera Ponicova contine stalactite si stalagmite construite de apa si in timp. fiind cea mai mare din aceasta zona. formand un pod natural. aproape de gura pesterii. Vara. iar structura e constituita din roca. concretiuni si movile de guano provenit de la lilieci si gropi. Inaltimea maxima ce o pot atinge peretii pesterii e de aproximativ 80 de metri. casca de protectie si lanterna. coloane si domuri. Aceasta este o sala are o lungime de peste 100 m. Ne-am intors cu masina cativa kilometri. iar raul este secat – nu gasesti apa nici cat sa ineci un soarece. compus din cizme de cauciuc. iar alta pe paraul Ponicova. unde raul Ponicova traverseaza DN57. Acolo am lasat masina sa se odihneasca si am pornit pe jos. sau cu Pestera de la Gura Apei. care prezinta pe podea blocuri de prabusire. Accesul se face pe ruta Orsova-Moldova Noua. apa ne-a macinat nervii si rabdarea. chiar si pentru ghidul nostru de ocazie. Un drum destul de chinuitor. . mai exact. cand a facut asa ceva: o vizita la Ponicova prin zapada si prin raul umflat. Una dintre intrari se face din Dealul Ciucaru Mare. podea de calcita alba. nefiind amenajata pentru circuit turistic. la iesirea (dinspre vest) din Dubova. Pestera Ponicova contine mai multe galerii. draperii.

.

.

de acces in pestera ne-a facut sa uitam de drumul greu si am ramas cu gura cascata. pana la Dunare. imensa.Arcada monumentala. . Galeria activa masoara pana intr-un kilometru si este practic un tunel sapat de raul Ponicova. avand poate 20. se vede si din poze. Fundalul era de asemenea asurzitor. incat chiar si echipati cu frontale si lanterne am reusit cu greu sa deslusim prea mult in afara de imensitatea locului in care ajunsesem.) Galeria este insa atat de inalta. pestera are o dezvoltare liniare de aproape 2km. (Per total. raul reverberand parca la nesfarsit din cauza dimensiunii cavernei. Nu va dati seama cat de mare este intrarea printre stanci fara un termen de comparatie: eram ca niste furnici. poate 30 de metri pe alocuri. pe sub Cazane.

.

care ajung in caverna fara nicio greutate. Vara. iar accesul se face direct de pe apa.Am mers. din piatra in piatra. pe o poteca de putini stiuta. ajungand chiar la Dunare. cu zero efort pentru turisti. Ne-am intors pana la jumatatea galeriei active. . peste (prin) rau. pana aproape de capatul galeriei active. de unde. Impresionati de maretia si frumusetea locurilor. am fost cu atat mai surprinsi cu cat ghidul nea anuntat ca n-am vazut inca nimic. ghidul nostru organizeaza croaziere pe Dunare. care adapostesc cele mai frumoase concretiuni calcaroase pe care le-am vazut vreodata intr-o pestera neamenajata. se inalta in munte labirintul galeriilor fosile.

.

M-am gasit ca un copil in magazinul de jucarii printre miile de formatiuni de piatra. Cel mai ciudat lucru este ca foarte multe dintre concretiuni au forma de sarpe. oricat de frumoase. motiv pentru care am numit Pestera Ponicova „Caverna Regelui Sarpe”. Absolut incredibil.Aici mi se pare ca. n-as face dreptate locurilor. Nici pozele. . nu spun adevarata poveste a acestor galerii. orice as spune. multe avand cele mai bizare forme pe care le-am vazut vreodata. Trebuie sa mergeti si sa vedeti cu ochii vostri.

.

.

triplu pentru un dom de trei ori mai gros decat trunchiul meu. as avea un volum doar putin mai mare de 70. Pentru fiecare volum de calcar care pare din poze egal in marime cu mine. de 4-5 metri.Un singur detaliu. . Asadar. va rog. o opera de arta realizata in milioane de ani. vreo 700. Nu stiu cum de s-ar putea ca nici calculul. Adica: la o masa de circa 70 (si un pic) de kg ale mele.000 de ani. la aceeasi inaltime. nici pozele sa nu va trezeasca interesul de a vedea Ponicova. Apa depune calcarul (carbonat de calciu) intr-un ritm de circa 1 cm cub la 10 ani (informatie primita de-a lungul timpului de la mai multi ghizi din diferite pesteri). apoi estimati cat timp i-a luat apei sa sculpteze acele forme nepamantene. Dublu pentru o coloana de 4 metri si groasa cat circumferinta mea. si restul concretiunilor calcaroase din poze. Comparati. Pe scurt. un calcul simplist pe care il putem face este urmatorul: aproximam (relativ corect) densitatea corpului uman cu densitatea apei.000 de cm cubi. cati cm cubi au coloanele uriase. ceea ce inseamna ca aceeasi masa umana are aproximativ acelasi volum cu aceeasi masa de apa. fata de mine.

Restul excursiei paleste fata de experienta vizitarii pesterii Ponicova. caruia i-am rasplatit efortul. dupa care am tras la Taverna Sarbului de langa Drobeta Turnu-Severin pentru prima masa serioasa a zilei. nemaipasandu-ne ca eram uzi pana la piele. care trebuia sa ne dea energia de a ne intoarce in Bucuresti in acea noapte. . Am ajuns pe seara la Portile de Fier. I-am multumit ghidului nostru de ocazie.Am iesit din pestera dupa doua ore. practic intorcandu-ne drept prin rau si schimbandu-ne de haine la masina.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->