Multe dezbateri moderne despre rolul propagandei in lumea moderna si al unuia dintre urmasii ei legitimi, domeniul PR-ului, incep

de la urmatorul citat celebru al celui considerat fondatorul PR-ului, Edward Louis Bernays: " aca intelegem mecanismul si moti!atiile felului in care gandesc grupurile, nu !a fi posibil sa controlam si sa indoctrinam masele conform dorintelor noastre, fara ca ele sa realizeze asta" #tilizarile recente ale propagandei au demonstrat ca acest lucru este posibil, cel putin pana la un punct si intre anumite limite" $Edward Bernays, Propaganda, p%&'(% )utorul a dez!oltat acest concept al modelarii opiniei publice in functie de o anumita agenda, politica sau care ser!este orice alt interes pri!at, prin termenul, celebru astazi, de "inginerie a consensului" $intelegand prin asta arsenalul de metode de manipulare si uniformizare a populatiei(% E*plica aceste consideratii ale lui Edward Louis Bernays din anii +, prezenta persistenta $si indispensabila pentru ma-oritatea companiilor, politicienilor sau !edetelor contemporane( a PR-ului in sfera publica actuala" Pentru a intelege mai bine daca filiatiile dintre propaganda si relatii publice sunt reale este e*trem de util sa in!estigam putin semnificatiile termenului de propaganda% in punct de !edere etimologic, acest cu!ant pro!ine din limba latina, fiind participiul !erbului "propagare", care si-a pastrat in limba romana acelasi sens ca in limba latina% Prima mentiune a termenului de propaganda in acceptia lui contemporana, de diseminare a unor informatii si de influentare in di!erse grade a opiniei publice apare, conform unor cercetatori, in secolul al ./0-lea, in timpul 1ontrareformei, fiind conceput de Biserica 1atolica in incercarile ei de a limita influenta protestantismului in Europa% Papa 2rigore al ./-lea creeaza in anul '344 5acra 1ongregatio de Propaganda 6ide $5acra 1ongregatie pentru Propagarea 1redintei(, lansand termenul de "propaganda" care !a face insa cariera cu ade!arat in primul razboi mondial% Primul conflict mondial a insemnat si utilizarea pe scara larga a propagandei in doze nemaintalnite pana atunci% 6iecare dintre fortele beligerante prezenta situatia de pe front intr-o maniera cat mai fa!orabila propriului gu!ern, pentru a mentine moralul ridicat atat in randul trupelor, cat si, mai important, in randul publicului larg% Realitatile crude ale razboiului erau dezamorsate de o retorica glorioasa, desigur partizana si automistificatoare% Britanicii au fost cei mai eficienti din punctul de !edere al propagandei create de Ministerul de 0nformatii, castigand net razboiul comunicational si, poate nu intamplator, si pe cel final% 0n paralel, re!olutia bolse!ica a folosit propaganda ca pe principalul mod de a-si face cunoscute ideile radicale si dupa cum se !a !edea foarte rapid, criminale, dar aici, ca si in cazul fascismului sau nazismului !orbim despre forme maligne, sinistre ale propagandei% Re!enind la propaganda utilizata in primul razboi mondial, ea si-a do!edit, apropo de ce scria Edward Bernays, limitele in anii imediat urmatori% Publicul a constientizat rapid faptul ca informatiile pro!enite de pe

front erau de fapt modificate strategic si in mare parte falsificate, demonizand inamicul si mitologizand propriile eforturi militare% )ceasta deziluzie si !alul de suspiciuni care i-a urmat au a!ut ca efect, sustine a!id 7elc8, reticenta americanilor de a intra in al doilea razboi mondial% 9 data cu e*plozia mi-loacelor de comunicare in masa, propaganda s-a sofisticat, a de!enit insidioasa, in!izibila si omniprezenta in acelasi timp% Rolul ei in timpul "razboiului rece" a fost esential, fiind poate pentru prima oara cand doua mari forte politice au purtat un conflict al mi-loacelor de comunicare% 1eea ce ne intereeaza insa pe noi este faptul ca un nucleu de atitudini si abordari ale realitatii utilizate pana in anii +, e*clusi! in mediile politice si urmarind finalitati politice au migrat sau s-au resorbit in alte forme de discurs% #nul dintre cele mai proeminente dintre acestea a fost reprezentat de !astul domeniu al mar:eting-ului si publicitatii si, in acest conte*t, de contro!ersatul domeniu al relatiilor publice% 0nainte de a fi*a cate!a repere in ceea ce pri!este relatiile publice, putem e*trage din acest foarte scurt sinopsis al istoriei propagandei cate!a trasaturi foarte importante% Pentru a!id 7elc8, propaganda reprezinta un demers cogniti! distinct, separat de informatia pura, cat si de educatie% 0nformatia implica o prezentare nuda, obiecti!a a faptelor, in timp ce "propaganda impac8eteaza faptele intr-un ambala- menit sa creeze un anumit raspuns"% Educatia, pe de alta parte $cel putin in societatile democratice( te in!ata cum sa gandesti liber, iti stimuleaza discernamantul, in timp ce propaganda iti spune, cu mai multa sau mai putina persuasiune, dar intotdeauna autoritar, ce sa gandesti si, uneori, ce sa nu gandesti% 5tudiind acti!itatea celor care lucreaza in relatii publice pare destul de e!ident ca o e*ista o anumita intersectare de metode intre practica acestora si instrumentele propagandastice% 5ir ;o8n Reit8, fostul director al BB1-ului si ministru al informatiilor in gu!ernul britanic din cel de-al doilea razboi mondial facea doua descoperiri pri!ind propaganda pe care se bazeaza multe dintre premisele de la care pleaca astazi consilierii de imagine: "stirile reprezinta trupele de soc ale propagandei" si "!om spune ade!arul, numai ade!arul si, pe cat posibil, intregul ade!ar"% Re!enind la sfera relatiilor publice, obser!am in primul rand ca ea a de!enit in lumea contemporana indispensabila si ubicua% in acest moti!, e*ista mai multe forme de "a face PR" in functie de beneficiar: e*ista PR-ul marilor corporatii, al companiilor mai mari sau mici, al partidelor politice sau al !edetelor media% 0ntr-o lume dominata de imagini si care se 8raneste zilnic cu imagini, sunt necesari specialisti in crearea imaginilor poziti!e sau mai bine zis dezirabile% 1um imaginile sunt de di!erse feluri si ser!esc multiple scopuri, este greu sa gasesti o formula satsifacatoare, capabila sa inglobeze toate aceste aspecte ale relatiilor publice%

<otusi, una dintre definitiile cele mai adec!ate pentru acest fenomen al PRului este pentru Eric =a!erbaum "o afacere, aceea de a influenta opinia publica in scopul obtinerii unui a!anta- pri!at, de obicei, prin folosirea mi-loacelor media in scopul de atinge un obiecti! de mar:eting trasat de client"% 1um aceasta definitie este e*trasa dintr-un manual de PR e*trem de popular, putem presupune ca ea se bucura de o larga sustinere in randul opiniei publice% 1e aflam din aceasta definitie% 0n primul rand ca in ceea ce pri!este finalitatea, aceasta nu este subordonata ade!arului absolut sau !reunui alt ideal, ci cat se poate de lipsit de ec8i!oc unui "interes particular"% 0n al doilea rand, faptul ca una dintre componentele esentiale ale acestei ecuatii este reprezentata de media% Ea -oaca rolul de ade!arata interfata catre public si, in acelasi timp, de filtru al mesa-elor emise de reprezentantii PR% 0nainte de a a -unge la public, de cele mai multe ori, mesa-ul firmei de PR trebuie sa se asigure ca !a a!ea un "carlig" suficient de atracti! incat sa-l faca pe -urnalist sa-i acorde atentie% 1um -urnalistii au de respectat deadline-uri stricte, iar cantitatea de informatii pe care trebuie sa gestioneze este, de cele mai multe ori, uriasa% in acest moti! si -urnalistul este interesat o informatie prelucrata in prealabil sub o forma agreabila si cu potentialul de a interesa un public-tinta% in aceasta coabitare, presupusa de "seducerea" presei, responsabilul de PR are si el numai de castigat: prezenta in presa centrala sau la tele!izor intra in sfera a ceea ce in lumea occidentala se numeste "publicity", termen care nu trebuie confundat cu ad!ertising-ul pe care il in!ocam noi cand ne gandim la publicitate% 5pre deosebire de ad!ertising, care este platit si care isi semnalizeaza statutul de reclama din start, "publicity" reprezinta o forma gratuita de intrare in constiinta publica% 1e inseamna efecti! asta" 1rearea !izibilitatii clientilor, promo!area unei imagini poziti!e a produselor sau actiunilor acestora, crearea unei diferente substantiale si a unei identitati clar definite in raport cu a competitorului, prezenta frec!enta in paginile unor ziare sau in programele unor tele!iziuni adec!ate la publicul-tinta al companiilor reprezentate de firma de PR etc%5copul tuturor acestor actiuni, atunci cand nu !orbim de proiecte caritabile sau ale unor organizatii non-gu!ernamentale este, desigur, atragerea sau fidelizarea publicului, precum si sporirea profitului companiei respecti!e% 1a si in cazul propagandei, este clar ca intre interesul publicului larg si interesele particulare, in cazul acesta ale clientului firmei de PR, pre!aleaza din nou interesele particulare% )trage acest lucru cu sine manipularea per!ersa, minciuna si spalarea creierelor sau metodele de control in!ocate de Bernays " <ermenul de relatii publice este un pic ambiguu% e cele mai multe ori !orbim despre o relatie unidimensionala in care publicul cu care firmele de PR ar trebui sa "relationeze" si deci sa interactioneze reprezinta un factor pasi!%

esigur, el este "studiat", in!estigat , dar, aparent, se multumeste cu informatiile prezentate in presa, atat timp cat nu are acces la informatii concurente% Pe de alta parte insa, calitatea actului de PR este !alidata de public% 5e prea poate ca, la origine, firmele de PR sa se bazeze pe unul dintre principiile clasice ale propagandei: "publicul !a reactiona atunci%%%% 1u alte cu!inte, !a fi mai dispus sa consimta decat sa se lase con!ertit"% 0nsa firmele de PR sunt a!ide dupa recunoasterea si !alidarea po!estii lor "ade!arate" de catre public, cel care are puterea reala de a respinge sau se lasa sedus de informatiile pe care le primeste% aca strategiile folosite sunt slabe, nu tin cont de realitati locale sau de anumite e!enimente care modeleaza la un moment dat perceptiile colecti!e sau daca sunt negate de !reun ade!ar incomod care iese la i!eala, atat media cat si publicul !or ignora stirea respecti!a% 1and un consilier de imagine ii recomanda unui senator sa isi doneze salariul de parlamentar pe un an unui orfelinat, sa zicem, el nu este manat in acest demers de !reo !irtute umanitara, ci isi doreste in primul rand sa promo!eze imaginea clientului sau sub forma unui indi!id generos si precoupat de actiunii caritabile% 6aptul ca scopul primordial al senatorului este sa fie perceput de public drept o fiinta generoasa nu e*clude insa realitatea actului caritabil% La fel, nu putem !orbi aici de o propaganda menita sa creeze un efect de brainwas8ing% 9ricine care este capabil sa inteleaga cate!a operatii aritmetice realizeaza ca acel salariu reprezinta cu greu un efort financiar din partea senatorului, raportand suma repecti!a la totalul !eniturilor acestuia% e asemenea, orice indi!id dotat cu minime capacitati logice poate deduce ca un singur gest caritabil, conditionat de prezenta tele!iziunilor, nu inseamna ca am aflat ce!a despre caracterul real al senatorului% Pe de alta parte insa, presupunerea de la care pleaca acel consilier de imagine, presupunere in general corecta, este ca publicul nu !rea sa afle ade!arul nud despre senatorul ., ci !rea sa asiste la crearea "unui proiect de realitate"% 1u alte cu!inte, o realitate !irtuala in care senatorilor le pasa cu ade!arat de copiii din orfelinat, in care macar o ora din zi se sacrifica pentru acestia, cu alte cu!inte ca actioneaza ca niste eroi ai timpurilor moderne, care incarneaza un anumit model social $inca( semnificati!% 1at timp dureaza aceasta iluzie" La fel ca si in cazul fictiunii $si, mai ales, al fictiunii cu statut public, cum ar fi po!estea lui mos 1raciun(, atat timp cat doreste publicul si atat timp cat acel senator nu este do!edit ca delapidator% >u a!em de a face cu o minciuna, in sensul te8nic al cu!antului, ci cu un "ade!ar" prelucrat in interesul senatorului, in primul rand, dar si al copiilor din orfelinat si, in cele din urma in interesul publicului care gusta aceste po!esti% Este acest lucru moral" >u c8iar, dar cu siguranta nu este nici imoral in sensul in care a fost propaganda comunista sau cea maoista% Propaganda impune un ade!ar unic, o !iziune "monolitica" asupra realitatii si imparte lumea in buni si rai, prieteni si inamici, printr-un discurs care respinge orice fel de apel% Metodele folosite astazi de agentiile de PR sunt

produse intr-o lume plurala, a adea!arurilor multiple si relati!e% aca acesta este un lucru bun sau rau depinde de ideologia fiecaruia $iata inca un e*emplu al pluralismului despre care !orbeam(, dar nu mai e*ista un singur detinator al ade!arului suprem, accesul la informatii este mult mai liber, informatiile insele s-au multiplicat si descentralizat etc% E*ista intr-ade!ar un consens astazi, acela ca, pentru a e*ista, trebuie sa de!ii !izibil si ca, pentru a fi memorabil, trebuie sa iti atasezi identitatii o imagine atracti!a care sa te defineasca% aca acest lucru implica de foarte multe ori negli-area esentei sau ignorarea importrantei ei, depinde nu atat de e*istenta unui domeniu ca acela al relatiilor publice, ci de educatia si discernamantul fiecaruia% 0ar daca cine!a cauta sa si le dez!olte pe acestea, pri!ind la tele!izor sau citind comunicate de presa emise de corporatii, atunci aceasta este e*clusi! alegerea si problema lui%