You are on page 1of 3

CURS 2

DREPT CONSTITUTIONAL (particularitatile acestuia fata de alte ramuri de drept, specificul raporturilor juridice de drept constitutional) Ramuri de drept o grupare de norme juridice; ansamblu de norme juridice care se grupeaza in functie de obiectul de cercetare. Drept constitutional= o grupare, ansamblu sistematizat de norme juridice care regrupeaza normele care reglementeaza relatiile sociale fundamentale care apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat. Spre deosebire de alte ramuri de drept, dreptul constitutional a aparut de doua secole incoace( inceputul secolului XVIII. In Romania, studiul dreptului constitutional a fost studiat in 1910 la Iasi si 1915 la Bucuresti). Obiectul de studiu unii autori au sustinut ca obiect de studiu ar fi manifestarea puterii de stat; filosofici din Antichitate sustin ca dreptul constitutional ar avea legatura cu conceptul de stat( cum anume statul interactioneaza cu cetatenii, limite, drepturi pentru cetateni). Altii autori sustin ca, de fapt, studiul dreptului constitutional n-are legatura cu puterea. In contemporaneitate, ar trebui sa ne intereseze drepturile pe care le au indivizii si sa nu ne axam asupra limitelor care ar fi trebuit sa fie aplicate asupra statului. Viziunea noastra aspecte care vizeaza manifestarea puterii de stat pentru ca drepturile fundamentale sunt o consecinta a puterii de stat. Norme care vizeaza puterea, dar nu orice forma de putere, ci puterea de stat. Dreptul constitutional se axeaza pe relatiile sociale fundamentale si importante pentru detinatorii puterii din acel stat, dar obiectul de reglementare sunt relatiile importante pentru detinatorul puterii, dar acele norme sa ofere rationalitate pentru manifestarea puterii de stat. Obiectul de studiu il reprezinta normele care reglementeaza relatiile importante pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat.

Raportul juridic de drept constitutional Raport juridic= o relatie sociala guvernata de o norma juridica. Un raport juridic se caracterizeaza prin prezenta a 3 elemente: parti, obiect, continut. Partile raportului juridic sunt participantii la relatia sociala guvernata de acea norma(trebuie de fiecare data clar identificate partile). Obiectul raportului juridic il reprezinta relatia sociala in sine. Continutul raportului juridic desemneaza drepturile si obligatiile care iau nastere intre parti pe baza obiectului raportului juridic. Una dintre teorii sustine ca raporturile sociale sunt infinite, dar si apetitul de legiferare al statelor moderne este considerabil mai mare. Alta teorie sustine ca raporturile sociale sunt limitate.

CURS 2
Nu orice interactiune sociala devine raport juridic, dar poate deveni daca e reglementata de o norma. Raporturile juridice pot fi de mai multe feluri, iar cea mai cunoscuta clasificare a lor tine de tipul relatiei sociale, dar si de modul, metoda de reglementare. Norme juridice pot plasa partile raportului pe picior de egalitate(exemplu: cumperi cartela de metrou), dar si de inegalitate( exemplu: intre Guvern si Parlament). Raporturile juridice de drept constitutional= relatii sociale guvernate de norme de drept constitutional. Specificul obiectului: particularitatile metodei de reglementare, caracteristicile normei juridice care se aplica respectivei relatii sociale Obiectul: raporturile juridice de drept constitutional au ca obiect de reglementare relatii importante care au legatura cu puterea de stat.

Teoria bivalentei se sustine ca raporturile juridice de drept constitutional, de fapt, sunt toate raporturile juridice. O alta viziune, una minimalista - de fapt, ar exista mai multe drepturi constitutionale. O alta particularitate a obiectului raportului de drept constitutional = unele relatii sociale sunt guvernate de unele norme care nu corespund definitiei clasice a normei juridice. Exemplu: Economia Romaniei este o economie de piata e norma juridica, nu pentru ca argumentul pur formal ca e scris in Constitutie, ci pentru ca puterea constituanta.. prin aceasta alegere *verbul a fi la imperativ*, in felul acesta ex cluzand alte activitati de tip economic. Exemplu: norme de consfintire( se afirma principii generale). Exemplu: Obiectul specific al normei de drept constitutional Art. 23 (norma cu natura dubla: mai intai de drept constitutional, dar si de drept penal limita, dar si reguli de conduita) - Libertatea individuala drept individual, fara ca autoritatea statala sa intervina in vreun fel. Normele din art.23 nu sunt norme de natura constitutionala pentru ca sunt scrise in Constitutie(precizarile sunt trecute si in codul de Procedura Penala), ci pentru ca .. Exista norme juridice in Constitutie care n-au legatura cu puterea de stat: exemplu: Prezenta Constitutie intra in vigoare peste 3 luni, iar cea veche ramane in vigoare cu un articol, dispozitii de natura provizorie. Pe de alta parte, raporturile juridice de drept constitutional nu sunt reglementate doar de normele din Constitutie, ele fiind mai multe. Unele sunt scrise in acte centrale( hotararea Guvernului) sau acte locale. Specificul rezulta din cumulul celor 3 elemente: particularitatile relatiilor sociale, din particularitatea metodei de reglementare si din particularitatile normei juridice. Revenim la metoda de reglementare:

CURS 2
Raporturile juridice de drept constitutional se stabilesc intre parti care intotdeauna sunt pe picior de inegalitate. Exemplu: raportul juridic prin care Guvernul depune o cerere la Parlamentul. Parlamentul decide daca ia sau nu in discutie initiativa. Guvernul e pe pozitia subordonata, iar Parlamentul decide. Metoda de reglementare va fi intotdeuna INEGALITARA. Cetatean> Candidati. Presedinte> Cetatean. Guvern< Parlament. Specificul depinde si de specificul normei.

You might also like