You are on page 1of 9

ORIGINEA SI EVOLUTIA SPECIEI UMANE

Una din problemele ce l-a preocupat pe om din cele mai vechi timpuri a fost aceea a propriei sale origini. Primele incercari de a gasi un raspuns s-au efectuat la nivelul gandirii preastiintifice, sub forma miturilor si a modelelor magico-religioase. Insa clasificarea originii omului in cadrul gandirii stiintifice a inceput o data cu lucrarile lui Charles Darwin. Conform legendei biblice, omul a fost creat din lut. In antichitate, existau si conceptii ale originii omului din structuri materiale. De exemplu, Lucretius sustinea ca oamenii au aparut nemijlocit din pamant, care avea o fertiliatate inalta. Savantul enciclopedist Aristotel, studiind corpul omenesc, l-a inclus pe om in sistemul regnului animal, determinandu-l ca “zoon politicon”. O data cu descoperirea analogiei dintre structura corpului omului si maimutei de catre C. Galenus (medic si anatomist roman) si cu descrierile cimpazeului de catre anatomistul englez E. Tyson (1696), a fost posibila clasificarea omului in cadrul regnului animal. Carl Linne clasifica omul alaturi de maimutele antropomorfe, rezervandu-i un gen aparte, genul Homo cu specia Homo sapiens (omul intelept). Mai tarziu, J.B. Lamarck si Ch. Darwin sustineau ca omul s-a dezvoltat de la maimuta, absolutizand importanta factorilor biologici.

POZITIA OMULUI IN LUMEA ANIMALA
Omul este o parte componentă a naturii, având legături de rudenie în fond cu toate organismele vii (universalitatea codului genetic, structura celulară, compoziţia chimică, căile metabolice principale etc.). Asupra originii animale a omului indică şi o serie de particularităţi de structură şi comportament cum ar fi: prezenţa membrelor pentadactile, existenţa a peste o sută de organe rudimentare, apariţia atavismelor, grupele sanguine asemănătoare, prezenţa paraziţilor comuni etc. Cu unele animale el se aseamănă mai puţin, cu altele (maimuţele antropoide) – mai mult. Bineînţeles, datorită acţiunii factorilor sociali, oamenii în acelaşi timp se deosebesc esenţial de animale. Ei, de exemplu,posedă vorbirea articulată, gândirea abstractă, posibilitatea confecţionării uneltelor de muncă etc. Omul ocupă în regnul animal următoarea poziţie sistematică:         regnul – Animalia subregnul – Metazoa (animale pluricelulare) încrengătura – Chordata (animale cu coardă) subâncrengătura – Vertebrata (animale cu coloană vertebrală) supraclasa – Tetrapoda (animale cu patru membre) grupul – Amniota (embrionul are anexe embrionare) clasa – Mammalia (îşi hrănesc puii cu lapte) subclasa – Eutheria (mamifere placentare)

a evoluţiei sociale) . există diferite concepţii şi teorii (creaţionistă. Ca factori biologici ai antropogenezei pot fi menţionaţi: 1. cât şi între om şi alte specii de plante şi animale. umiditate. tipul de hrană etc. Lupta pentru existenţă – asigură supravieţuirea celui mai apt în condiţiile de concurenţă (lupta pentru existenţă poate avea loc atât între indivizii unei populaţii umane. encefalul foarte dezvoltat) subordinul – Anthropoideae (maimuţele) secţia – Catharina (maimuţe cu septul nazal îngust) suprafamilia – Anthropomorpha (maimuţele cele mai apropiate de om (pongidele) familia – Hominidae (oamenii) genul – Homo (omul) specia – Homo sapiens (omul înţelept). Cât priveşte originea omului.naştere) se înţelege procesul apariţiei şi dezvoltării omului.). unghii în loc de gheare. Lupta pentru existenţă poate avea un caracter relativ. fiind înlocuită cu competiţia).       ordinul – Primates (degetul mare opozabil. “genesis” . 2. a evoluţiei biologice. Omul. Variabilitatea – asigură căpătarea de noi caractere în cadrul existenţei omului în anumite condiţii de trai (variabilitatea determină adaptarea organismului uman la factorii mediului (temperatură. 3. Ereditatea– asigură păstrarea caracterelor ereditare şi transmiterea lor urmaşilor în cadrul reproducerii sexuale (ereditatea determină existenţa omului ca specie). Selecţia naturală – asigură alegerea celor mai adaptaţi oameni sub acţiunea factorilor selectivi naturali (selecţia naturală la om poate fi individuală. demică (prin dem se înţelege o grupă izolată de indivizi între care se instalează panmixia – încrucişarea liberă). ”anthropos” – om. ANTROPOGENEZA SI FORTELE EI MOTRICE Prin antropogeneză (din gr. 4. Evoluţia umană esenţial se deosebeşte de celelalte linii evolutive. de grup. cât şi cei sociali (culturali). . care în multe cazuri pot determina însăşi existenţa lui. de asemenea “luptă” cu factorii climaterici. Asupra intensităţii antropogenezei influenţează atât factorii biologici (organici).

apărut în urmă cu circa 30 milioane de ani. Factorii biologici şi sociali se completează reciproc. fiind interdependenţi. pongidele şi homenidele provin dintr-un strămoş – Propliopithecus. dar mai este încă posibilă evoluţia pe plan social. CĂILE POSIBILE ALE EVOLUŢIEI OMULUI Potrivit teoriilor evolutive. În concluzie. mărirea volumului creierului la om a impus schimbări în diametrul căilor fătului. Apariţia graiului articulat a provocat modificări în poziţia corpului şi structura maxilarelor. Organizarea socială – asigură supravieţuirea oamenilor în condiţii nefavorabile.5. De exemplu. 2. economic şi cultural. Conştiinţa – reprezintă rezultatul unei lungi evoluţii în decursul căreia se formează pe baza proprietăţii de reflectare a materiei mai întâi sensibilitatea elementară a fiinţelor celor mai simple. Selecţia sexuală – asigură păstrarea dimorfismului sexual în cadrul populaţiei umane (selecţia sexuală capătă o deosebită valoare pentru acele populaţii în care este dereglat raportul de sexe (1:1)). care au trăit în urmă cu . Astăzi evoluţia speciei Homo are un curs stabilizator. cât şi de cei sociali. apoi activitatea nervoasă superioară a animalelor. evoluţia fizică fiind în linii mari încheiată. culminând cu gândirea umană. cu accentuarea acţiunilor sale inteligente şi ieşirea progresivă de sub imperiul instinctelor şi emoţiilor sexuale. Exerciţiul – asigură dezvoltarea (sau reducerea) anumitor organe care oferă un avantaj persoanelor ce le posedă. fiind dependentă atât de factorii biologici. Limbajul articulat – asigură comunicarea între membrii populaţiei şi schimbul de experienţă. Din homenide au apărut ramuri cu o evoluţie nereuşită: ramapitecii. Ca factori sociali pot fi menţionaţi: 1. Conştiinţa umană este forma superioară de reflectare în sistemul nervos uman al realităţii înconjurătoare. Ca rezultat. Munca sau capacitatea de a produce unelte de muncă – asigură perfecţionarea continuă a omului (F. cu o creştere marcantă a raţionalului în toate demersurile sale.Enghels în lucrarea sa “Rolul muncii în procesul de transformare a maimuţei în om” afirmă: “Munca este izvorul oricărei avuţii … într-un anumit sens. Înmulţirea – asigură transmiterea caracterelor urmaşilor şi căpătarea de noi caractere ca rezultat al noilor combinări de gene. 4. lărgirea bazinului la femei şi pierderea capacităţii lor de alergare. 6. 3. a crescut responsabilitatea societăţii faţă de femei şi copii. precum şi îmbogăţirea lor de avuţia societăţii (Enghels afirmă despre viaţa în colectiv: “instinctul social a fost una dintre pârghiile cele mai importante ale descinderii omului din maimuţă”). 7. omul este o fiinţă biosocială. a atras coborârea laringelui şi reorganizarea coardelor vocale. gigantopitecii şi australopitecii.trebuie să spunem că ea l-a creat pe om însuşi”).

fragmente de mandibulă).S. iar formele cu o capacitate craniană peste 800 cm3 ar fi oameni. Mary Leakey. deoarece ea trebuie raportată întotdeauna la mărimea corpului. De la această formă neau rămas doar unele fragmente fosile (dinţi. care au trăit în urmă cu 30-40 mii de ani. Un alt antropolog. pitecantropii. Gigantopitecii se scot o ramură oarbă în evoluţia homenidelor.1. Ei aveau o staţiune bipedă şi după poziţia sistematică se aflau aproape de driopiteci. Australopitecii. Ei puteau forma cete. Din aceste considerente ei sunt priviţi ca o formă de trecere către om.Leakey. locuiau în peşteri sau în apropierea cursurilor de apă. Posedau mersul biped. Capacitatea craniană este estimată la 450-600 cm3. erau vegetarieni sau omnivori. Asia Centrală. Australopitecii au trăit în pliocen acum 6-1 milioane de ani în urmă. După el formele care au o capacitate craniană sub 800 cm3 ar fi maimuţe. neandertalienii. consideră drept criteriu de umanizare capacitatea confecţionării uneltelor de muncă. iar cei de tip masiv aveau 160165 cm şi cântăreau circa 40-50 kg. . Acest criteriu a fost recunoscut de ştiinţa modernă. dar staţiunea verticală nu era perfectă. hrănindu-se şi cu carne. paleantropii şi neantropii. dar mai scurte decât la omul actual.C. Ei au fost descoperiţi de Dart în 1925 în Africa de Sud. Însă capacitatea craniană nu poate fi un criteriu absolut. de exemplu. Arheantropii sunt oamenii cei mai vechi şi reprezintă nişte forme de tranziţie filetică între primatele subumane şi om. Australopitecii de tip grasil aveau o talie mică (120-140 cm) şi cântăreau circa 25 kg. Mai apoi. fiind puţin superioară faţă de cea a gorilei. aveau dinţi molari enormi (de 2 ori mai mari decât la gorilă şi de 6 ori mai mari decât la om). Ramapitecii au fost descoperiţi în India.B. Gigantopitecii atingeau o talie de peste 2 m. ca şi formele menţionate mai sus. După antropologul Keith drept criteriu de umanizare poate servi capacitatea craniană. Australopitecii erau animale de savană. Australopitecii. Richard Leakey) şi A.Wolker ei au fost descoperiţi şi în Africa Centrală (Tanzania.5-5 mln de ani în Africa. Membrele inferioare erau mai lungi decât la pongine. ca şi formele menţionate mai sus. Structura dinţilor era asemănătoare cu cea umană. graţie familiei de antropologi Leakey (L. Etiopia). care au trăit în urmă cu 550 mii de ani în Africa şi sud-estul Asiei. sunt priviţi ca nişte tentative nereuşite de umanizare. care susţine că etapa umană în evoluţia omului începe odată cu producerea uneltelor de muncă şi cuprinde arheantropii. cum ar fi Herber. Au trăit în miocenul superior (10-15 milioane de ani în urmă) şi aveau dinţii incesivi şi canini relativ reduşi. sunt priviţi ca nişte tentative nereuşite de umanizare. Au trăit în China şi Indonezia şi erau contemporani cu australopitecii din Africa. afirma că inteligenţa nu se poate măsura în cm3. Se presupune că ramapitecii foloseau obiectele naturale drept unelte. China şi Europa. oase lungi. Darwin. arcul dentar paraboloid (ca la om).

însă împărțim o parte dintre trăsături cu ele. făcea o varietate de unelte mici.• Primele fosile s-au descoperit în anul 2003. Homo neanderthalensis• Homo neanderthalensis a trăit în Europa și Asia centrală în urmă cu 200 000. Kenya.• A fost descoperită în anul 1891 în Indonezia. Tanzania și Malawi în urmă cu 2. Homo sapiens• Homo sapiens a evoluat din Africa.• Fosilele și ADN-ul confirmă că Homo sapiens este una dintre cele 200 de specii de primate. locuia în adăposturi. Homo heidelbergensis• A locuit în Europa. Homo erectus• Homo erectus a trăit în Africa. confecționa și purta haine. Cele mai mici specii de om și elefant se găsesc în Insula Flores. o față și dinți mai mici decât Australopitechus sau alte specii umane mai vechi.• Fosila speciei a fost descoperită pentru prima oară în anul 1908. iarbă și fructe fragile.• Aveau o dietă bazată pe plante. Homo floresiensis• Homo floresiensis a trăit în Asia (Indonezia) în urmă cu 95 00017 000 de ani.• Homo floresiensis folosea unelte din piatră. Africa de Est și Sud. complexe. în Germania. acum este răspândit pe tot globul. omul de Neanderthal a fost obligat să găsească alte variante de a se hrăni. Forța era concentrată pe dinții din spate (molari și premolari).• Această specie se hrănea cu plante.• A trăit în timpul descoperirii focului. deoarce plantele nu existau pe durata iernii. a folosit sulițe din lemn.4-1. Paranthropus boisei• Paranthropus boisei a trăit în Ethiopia. fiind răspândită pe două continente și posibil cea mai longevivă specie de oameni. Paranthropus robustus• A locuit în sudul Africii în urmă cu 1.• Preistoricul Homo sapiens nu folosea doar unelte din piatră. vâna elefanți mici și rozătoare mari și probabil folosea focul.• A fost descoperit în anul 1829 și a fost primul specimen de om descoperit.• Paleoantropologii au găsit fosilele speciei Paranthropus boisei în anul 1955.8-1.• Este caracterizat de un craniu adaptat unui mestecat dificil.• Corpul înalt și creierul mare al speciei Homoerectus avea nevoie de multă energie pentru a funcționa normal.• Această specie are cutia craniană mai mare. fiind înrudit cu marea familie a maimuțelor.• Statura mică se datorează procesului evolutiv pe o insulă mică și izolată cu hrană limitată și lipsa prădătorilor.• Omul de Neanderthal folosea o serie de unelte sofisticate.• Se consideră că este prima specie care a părăsit continentul african. mânca plante și câteodată confecționa obiecte simbolice. controla focul.89 milioane – 143 000 ani în urmă. a apărut acum 200 000 de ani. Noi nu am evoluat din maimuțele de astăzi. Indonezia.28 000 ani.Homo habilis (poreclit Omul descurcăreț)• A trăit în Estul și Sudul Africii în urmă cu 2.• Păstrează câteva trăsături primitive: brațele lungi și o față moderat ieșită în relief. A descoperit controlul și înmulțirea anumitor plante.• Anul descoperirii acestei specii este 1938.2 milioane de ani în urmă. fructe. China și Indonezia în urmă cu 1.• Comparativ cu oamenii care trăiau în Africa. le și specializa. . semințe și chiar carne. posibil Asia.• Această specie era caracterizată de dinți mari și mușchi zigomatci puternici care îi ajuta să mestece. în urmă cu 700 000 – 200 000 ani în urmă.3-1.4milioane de ani.2 milioane de ani.• Această specie avea o frunte largă și o față în frumusețată față de strămoșii săi.

puternicul amestec (metisaj) al acestor rase cu constatarea că încrucişările de acest fel dau urmaşi fertili. mătăsos. Numărul lor total depăşeşte 2. părul diferă de la blond la brun şi este moale.Aceasta nu arată însă o inferioritate naturală. peste 2. indiferent de limba.Tipic europoizilor este nasul îngust. iar trăsăturile de diferenţiere sunt mult mai puţine decât trăsăturile comune ale acestor rase. ci lipsa unor condiţii sociale necesare dezvoltării. neagră).Ei sunt cei care au botezat Africa „Lumea Veche”. cea ecuatorială a cuprins la rândul ei rasa negroidă şi rasa australoidă. Este numită astfel din cauza culorii gălbui a pielii. Rasa europoidă• Este numită rasa albă sau leucodermă. alcatuita. pomeţii obrajilor proeminenţi. forma buzelor. În realitate este vorba de rasa mongoloidă.• În momentul naşterii.Toate au la bază genul Homo sapiens sapiens. mongoloidă şi ecuatorială. Criteriile care rămân la baza clasificării raselor sunt trăsăturile somato-fiziologice: forma capului (dolicocefalie sau brahicefalie). căprui. părul negru şi drept (calviţia este rară).5miliarde şi s-au dovedit rasa cu cea mai mare mobilitate pe Glob. mongoli. care formeaza rasele umane. culoarea ochilor.E drept.Mai târziu. statura etc. În general au talie înaltă.• Homo sapiens este o specie politipica.08 miliarde. nu există şi nu au existat rase pure. comportamentul sau nationalitarea lor. individualizată în zona Asiei centrale. negri.Culoarea pielii prezintă variaţii de la alb(europenii nordici) spre uşor măsliniu pentru locuitorii din jurul Mediteranei şi din Asia Mică. pigmentaţia pielii(albă. genetic toţi avem aceleaşi posibilităţi pe parcursul vieţii. şi este reprezentată prin:chinezi.Un individ mongoloid poate fi caracterizat astfel: are capul rotund (brahicefal). japonezi sau popoare mai mici din Siberia (iakuţi. . Este destul de numeroasă. ondularea şi culoarea părului.Toate aparţin unei singure specii: Homo sapiens sapiens. În realitate.Ochii au diverse nuanţe între albaştri. Rasa galbenă• Jumătatea estică a Asiei este dominată de această rasă. inguşi). Nu se poate vorbi de o rasă pură. La început au fost recunoscute 3 mari rase:europoidă. Astăzi. iar prezenţa unei cute a pleoapei superioare dă impresia că ochii sunt aşezaţi oblic. pe restul corpului sistemul pilos este slab dezvoltat. Astăzi este întâlnită din sud-estul Asiei până în Siberia şi Extremul Orient. europoizii sunt mult mai răspândiţi.Dovadă. coreeni. faţă lată. unele rase au rămas în urma altora sub raportul culturii. dintr-un sir de tipuri secundare. iar cele 2 Americi ş iAustralia „Lumea Nouă”.RASELE UMANE Rasa reprezinta un grup natural de oameni care manifesta un ansamblu de caractere fizice ereditare comune. galbenă.

Europenii l-au numit aşa deoarece oamenii pe care i-au găsit aici aveau pielea neagră (melanodermă).sudanezii) au statură atletică şi sunt mai înalţi.mulatri. craniul alungit. deoarece copiii se nasc intr-un stadiu mai timpuriu de dezvoltare.• între metişi şi indieni cholos. Chiar dacă în privinţa culorii se apropie de negrii-africani. Îi întâlnim din Insula Sri Lanka şi pădurile Peninsulei Indochina până în zona insulelor din Oceania de nord-vest(Melanezia şi Noua Guinee). mai puternice în această zonă caldă a Globului. buzele groase. indieni roşcaţi. arcadele cu sprâncene proeminente. sau în sudul Asiei la limita dintre rasa europoidă şi australoidă.zambos.• între negri şi amerindieni . larg şi cărnos la extremităţi.metişi. totuşi australoizii au trăsături proprii: fruntea piezişă. nasul foarte lat. apar amestecuri între rase. inovatia si simbolismul. negri cu bucle aurii (galegos) Dezvoltarea intelectuala si culturala Dezvoltarea culturala este o caracteristica a oamenilor si se explica prin evolutia lor biologica. le-a permis oamenilor timpurii sa-si dezvolte limba si cultura. Astăzi s-au retras din calea europenilor.• între albi şi amerindieni . Probabil. mai ales la limitele dintre zonele consacratre fiecărei rase. Datorită mobilităţii populaţiei. plus instruirea parentala a progeniturilor. Ca trăsuturi comune au părul scurt şi creţ. Cei din zona de savană (ex. nasul retras la bază. astfel încât craniul lor mare sa poata .Rasa neagră• În Africa. pigmeii) sunt mai scunzi şi nu depăşesc 1. Este o rasă mai restrânsă numeric:în jurul a 10. ce cuprinde grupuri reduse. crearea unui plan de perspectiva. Un amestec puternic apare şi în zona insulelor Oceaniei. Este rasa cu cea mai mare proporţie de populaţie tânără de pe Glob. din centrul şi nord-vestul continentului.melanina -care protejează corpul de radiaţiile ultraviolete.2 milioane. Multe dintre trasaturile fizice descrise mai jos au o legatura directa cu dezvoltarea intelectuala a oamenilor. la limita dintre europizi şi mongoloizi.Au ajuns în Australia. Asemenea zone de puternic amestec găsim în estul Europei. răspândite pe un teritoriu mai larg din Asia de Sud. Marirea continua si plierea sporita a creierului uman. se întinde„continentul negru”. între rasele mongoloidă şi australoidă. Rasa australoidă• Este o altă rasă cu pielea de culoare închisă. De exemplu.40 m .Culoarea se datorează unui pigment din piele . în zone deşertice in ospitaliere. la sud de Deşertul Sahara. Negrii din zona pădurilor ecuatoriale (ex. Cele mai recente mixtări între rase sunt în cele 2 Americi:• între albi şi negri . datorită condiţiilor de mediu diferite. Urmaşii acestor mixtări pot avea trăsături considerate adevărate„capricii genetice” mulatrii rozalii. barba stufoasă şi părul lung. Cele mai importante patru zone de dezvoltare psihologica au fost gandirea abstracta. au apărut uşoare diferenţieri în rândul acestei rase. perioada copilariei la oameni dureaza mai mult decat la cimpanzei. populând în trecut tot teritoriul. pe porţiunea dintre fluviul Volga şi Munţii Ural.

Informatiile perceptiilor sunt comunicate prin celule senzoriale speciale si receptori. simtul tactil.ro .trece prin pelvisul mamei în timpul nasterii. cum ar fi uneltele. stimulat ulterior de mediul înconjurator si de oamenii din preajma. Performante mai mari s-au obtinut datorita creierului uman mai mare si a circumvolutiilor accentuate ale acestuia. Toate aceste simturi si perceptia lor sunt coordonate de un centru de control – creierul uman. care este valabila pe durata întregii vieti. Capacitatea de a învata.humanbiologicaldiversity. auzul. ci în mare masura si de sentimente. mirosul. Oamenii percep lumea prin cele sase simturi: vazul. Bibliografie www.com www. Dupa nastere are loc dezvoltarea semnificativa a creierului uman. Creierul contine mai multe miliarde de neuroni si celule gliale. Comportamentul sexual uman nu este influentat doar de instincte. Creierului uman reprezinta o provocare foarte veche pentru neurobiologi. comportamentul social complex au constituit premisele aparitiei culturii.com www. Exprimarea afectiunii joaca un rol semnificativ în acest proces. ca de exemplu prietenia pe viata. Sexualitatea umana poate afecta si structurile sociale din cadrul culturilor.forumbiodiversity.com www.descopera.ro/lumea-animalelor/originea-si-etapele-evolutiei-omului www. gustul si echilibrul.com www. fiind un organ performant care înregistreaza si proceseaza toate impresiile senzoriale primite prin sistemul nervos. Evolutia intelectuala si culturala a oamenilor timpurii a devenit cunoscuta în urma descoperirii obiectelor „culturale”. care au permis utilizarea mai eficienta a spatiului din craniu.scribd. lucru care a dus la o inteligenta superioara si la aptitudinea vorbirii.zoo.wikipedia.

COLEGIUL NATIONAL GHEORGHE SINCAI REFERAT LA BIOLOGIE ORIGINEA SI EVOLUTIA SPECIEI UMANE Realizat de:Dan Simona Dascalu Claudia Clasa:a-XII-a F .