=AFIN Vaccinum myrtillus Fam. Ericaceae.

Denumiri populare: afene, afin de munte, afine -negre, afinghi, asine, coacă, cucuzie, pomişoare În tradiţia populară: este preţuit pentru fructele sale dulci-acrişoare, la culesul cărora în iunie-iulie, se folosesc în multe părţi piepteni speciali. Din afine se prepară băuturi răcoritoare şi alcoolice (sirop şi afinată) şi produse alimentare (gem, marmeladă) ucul din fructe se folosea la colorarea !inurilor, iar în trecut se folosea la !opsitul firelor şi ţesăturilor. "n zonele montane, fructele uscate sau plămădite în rachiu se întrebuinţau în mod curent contra diareei. Din ramurile cu frunze, lăsate să se usuce, uneori în amestec cu alte plante, se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree, dureri de stomac, crampe ci şi în boli de piept şi de inimă. "n unele părţi contra diareei se făceau turte din afine şi făină din s#mburi de măsline, care se dădeau bolna!ului să le măn#nce, fierte în amestec cu frunze de mesteacăn, laur (Datura stramonium) şi traista ciobanului, se foloseau contra diabetului. Descriere- arbust de $%-&% cm înălţime, cu frunzuliţe mici de culoare !erde închis, ce cad toamna, cu flori micuţe roşiatice şi cu fructe negre sferice de %,'-%( mm. e culeg cu piepteni speciali, în )urul lunii august, în unele locuri încep#nd din iulie, iar în locurile mai umbrite se pot culege p#nă în septembrie. *runzele le are mici şi sunt de culoare !erde închisă. e folosesc în terapeutică *runzele şi fructele- *olia et fructus +accini m,rtilis. Compoziţie chimică: frunzele conţin arbutină, tanin, deri!aţi fla!onici, deri!aţi antocianici, hidrochinonă, mirtilină, ericolină, neomirtilină, etc- fructele- tanin, pectine, mirtilină, zaharuri, pro!itamina ., !itamina /0, /$, 1, 2, 33, acizi: citric, benzoic, malic, o4alic, tartric, succinic, malic, lactic, principii bacteriostatice. ecoltare: frunzele şi ramurile se recoltează în 5ai- eptembrie, iar fructele în 6ulie- eptembrie. Acţiune !armaceutică- au proprietăţi astringente în fructe e4istă şi proprietăţi antibiotice, antiseptice, bacteriostatice, scade zahărul din s#nge adică micşorează glicemia, antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creşte acuitatea !izuală, ad)u!ant al diabetului. *ructele antidiareice, antiseptic intestinal, antihelintic, creşte acuitatea !izuală, antiseptic urinar, ad)u!ant în tratarea diabetului. *ructele sunt un mi)loc e4celent pentru întărirea organismului. "e pot !olosi la următoarele a!ecţiuni# afecţiuni buco-faringiene, afecţiuni coronariene, afecţiuni oculare, afte bucale, anore4ie, arsuri, ateroscleroză, azotemie, balonări, boala .lzheimer, bronşite, cancer (pre!enti!), candidoze, cicatrizarea rănilor, cistite, colesterol mărit, colibaciloză, con!alescenţă, cosmetică (tratamente), cuperoză, dermatite (di!erse), diabet, diaree, dizenterie, eczeme, edeme, enterite, enterocolite de fermentaţie şi putrefacţie, faringite, fragilitate capilară, gută, hemoroizi, hepatită, hipertensiune, infecţii renale şi urinare, imunitate scăzută, incontinenţă urinară, infecţii urinare, insuficienţă biliară, m#ncărimi, metroragii, micoze, obezitate, oftalmologie, o4iurază, plăgi, presbiţie, prurigo, răni, rectocolite, retinopatii, reumatism, stomatite, febră tifoidă, tulburări de circulaţie, tuberculoză pulmonară, ulceraţii cronice, uremie, uretrite, !arice, !iroze. e culeg c#nd a)ung la maturitatea fiziologică în iulie-august. $od de !olosireFrunze- 0 linguriţă de frunze mărunţite se !or pune la $'% ml apă clocotită. e acopere pentru 0% minute după care se strecoară, se bea în cursul unei zile. e pot consuma $-& căni pe zi. -$ linguriţe de frunze mărunţite se !or pune la $'% ml apă şi se fierb apoi timp de 0' minute. e strecoară. e folosesc la tratarea diareei, antiseptic urinar şi uşor diareic, etc. -7inctură- '%g de frunze mărunţite se pun la $'% ml alcool alimentar de (% grade. e ţine apoi timp de 0' zile la temperatura camerei agit#nd des pentru omogenizare. e strecoară şi se poate folosi c#te 0 lingură de & ori pe zi, diluat cu 0%% ml apă. Fructele- $ linguriţe de fructe se !or pune la '%% ml apă. e !a fierbe la foc mic &% minute. e !a bea călduţ în decursul unei zile. e pot face şi gargarisme în inflamaţiile mucoasei bucale. .)ută şi în cazurile de candidoze, sau afte chiar !echi. e pot combina foarte bine cu al!ie în acest caz. -$ linguriţe de fructe zdrobite se !or pune la '%% ml de apă de seara p#nă dimineaţa la temperatura camerei. . doua zi se !a bea în decursul zilei. -$ linguriţe de fructe uscate se !or pune la $'% ml apă. e fierb timp de 0% minute. e strecoară şi se pot consuma & căni pe zi.

0

e lasă timp de . -0 8g de afine zdrobite se !or pune cu 0 8g de zahăr la fiert. e !a agita !asul zilnic de $-& ori. acesta se poate păstra foarte mult şi cu c#t trece timpul !a primi o sa!oare mai deosebită. A!ecţiuni (uco&!arin)iene# a!#nd în !edere faptul că în aceste afecţiuni apar de obicei leziuni foarte dureroase şi cu alte produse de asemenea se produc dureri. Du aceia se !a strecura şi se complectează lichidul obţinut tot cu !in la un litru. zile. -%inctură (se poate face şi din frunze la diabetici) se folosesc fructele proaspete. gută şi foarte alte multe afecţiuni dermatologice. &A!inată. după care se pun în sticle cu gura mai largă. 2ste foarte util la gută în special sau diabet. &'ichior& la '%% ml de !otcă de <% ° se !a pune '%-0%% ml tinctură de afine. tămăduieşte !aricele. praf. e ţin timp de &% minute. Administrare pe a!ecţiuni. sunt antidiabetice. e preferă să se consume înainte de mese cu 0' minute.o parte de fructe zdrobite şi ' părţi alcool alimentar de (%°. e poate folosi c#te un păhărel la ne!oie de & ori pe zi. (0'-&% zile). după care se !a scurge sucul dar nu în totalitate. păducel. e închid bine şi se pot folosi în tot cursul anului. e !a putea consuma c#te un păhărel ('% ml) de & ori pe zi. iar adulţi p#nă la un păhărel de '% ml de & ori pe zi. &Vin& la 0 litru de !in de struguri de bună calitate se !or pune '% g de fructe proaspete zdrobite. e poate face un tratament de lungă durată în funcţie de tipul afecţiunii şi de !echimea bolii. care pe l#ngă faptul că !indecă afecţiunea pot şi să întărească imunitatea organismului.ceaiul. =a fel se !a proceda şi cu praful (din frunze sau fructe). e iau c#te o linguriţă de & ori pe zi. =a ' 8g de afine se !a pune $ 8g de zahăr. e mai lasă apoi cu alcool timp de 0% zile. gută. sechelele de infarct.finele (fructele) acţionează ca un antibiotic natural. e !a putea consuma copii c#te o linguriţă de !in. etc) din următoarele plante: traista ciobanului. !#sc.% °. -0 litru de suc de afine se !a pune cu (%% g de zahăr. zile la temperatura camerei agit#nd des. zile 0 litru de alcool alimentar de . ascut !ederea nocturnă. e mai poate folosi-dar rezultatele sunt mai modeste. :moară bacteriile.. 2ste foarte eficient. (nu se !a consuma de diabetici) peste fructele de afine zdrobite se !a pune zahăr. afecţiuni ale pielii gra!e. =ichidul rezultat !a fi pus în sticle ermetic închise. e pot cerne apoi şi se ia c#te o )umătate de linguriţă de & ori pe zi. e mai poate combina cu ceaiul de busuioc şi se îndulci cu miere polifloră. se !a face o cură cu fructe proaspete. mai ales dacă se face cu toată seriozitatea. e pot folosi în tot cursul anului la diferite băuturi răcoritoare. sau pulbere care se !a obţine din fructe. se !a încerca şi aplicarea unui tratament naturist care s-ar putea foarte bine să aducă o îmbunătăţire a stării de sănătate sau chiar !indecarea. 1ombinaţia aceasta de plante poate să facă inutilă folosirea altor medicamente sintetice. e ţin în damigeană sau o sticlă mai mare timp de (-. e pot combina în aceste cazuri cu ceaiuri sau alte forme (tincturi. e leagă la gură doar un tifon pentru a nu intra muştele sau alte insecte. "n timpul celor 0' zile se !a agita des şi se ţine la temperatura camerei. &"pălături# se !a pune la fiecare litru de apă c#te $ linguri de frunze şi $ linguri de fructe mărunţite. !indecă diareea mai bine ca medicamentele. e !a lua c#te $% picături-o linguriţă de & ori pe zi diluată cu puţină apă. roiniţă. 6ndiferent de tipul afecţiunii este foarte util consumul fructelor proaspete sub formă de cură. e !a pune după . e fierb apoi p#nă se leagă siropul. a!#nd în !edere că fac acest lucru fără dureri. . pudra din fructe sau frunze. A!ecţiuni coronariene. $ . e pot face spălăturile de $-& ori pe zi locale şi băi generale zilnic ar fi bine în cură de $0 de zile. dar şi de medicamentele care se consumă. în acest caz a)ut#nd chiar şi la cancer. 3este fructele lăsate se mai poate pune !otcă la <%° şi se mai lasă timp de $% de zile după care se poate filtra şi se pune în sticle închise ermetic. e fierb apoi timp de '-0% minute. e poate folosi şi diluat. -9emuri şi dulceţuri se pot face conform reţetelor tradiţionale. "n toate cazurile c#nd este !orba despre o afecţiune cronică. arterita.e macină fructele uscate şi se transformă în praf cu a)utorul r#şniţei de cafea. e !a căuta ca în aceste cazuri să se ţină ceaiul c#t mai mult în gură.. apoi se !or strecura. =a această afecţiune este foarte utilă mierea care se !a consuma c#t mai des în cursul zilei luată sub diferite forme. e poate de asemenea folosi cu sal!ia în amestec fiind mai eficient. e ţine 0' zile. reumatism. e !a consuma pentru aceasta c#te 0%% g de fructe de & ori pe zi. e strecoară şi cu lichidul acesta se !or face spălături locale sau dacă a!eţi posibilitatea chiar băi generale a)ut#nd la cazurile de eczeme generalizate. =ichidul.

e mai pot face inhalaţii sau băi cu esenţe de brad. apoi se mai lasă 0' minute. contribuind la !indecare şi cu at#t mai mult a!#nd şi principii antibiotice fac să se distrugă o serie de microbi. 3raful din fructe uscate se poate lua c#te o linguriţă de & ori pe zi. suc.6nfuzia din frunze se !a bea fracţionat c#te '%% ml pe zi. Ateroscleroză: această afecţiune este foarte greu de tratat fără un regim alimentar adec!at. lucru ce !a face ca locul afectat să fie mai bine irigat cu s#nge şi în acest fel contribuind la o !indecare mai rapidă.ntocianinele din fructele de afine se folosesc în industria de medicamente pentru obţinerea medicamentelor care au acţiune !enotonică şi mai ales de reglare a permeabilităţii capilare. e mai poate să !ă fie de a)utor ceaiuri de: cimbru.ceste mici fructe delicioase conţin compuşi care luptă contra bacteriilor responsabile de infecţiile care apar la ni!elul tractului urinar. busuioc. e preferă maceratul sau infuziile care sunt foarte utile. 7oate acestea sunt utile în cazul balonărilor. cad de asemenea ni!elul colesterolului ?rău@. păducel pot a)uta şi ele.finele însă sub orice formă. 7inctura se poate dilua cu apă în funcţie de sensibilitate. e !a face o cură de &% de zile timp în care se !a lua concomitent şi tratamentul instituit de medicul curant. dulceaţă. "n cazul fructelor proaspete se !or consuma 0%% g de fructe de & ori pe zi. roiniţă. fenicul. proaspete sau praf sunt foarte utile. e poate în afara sezonului să se folosească însă tinctura sau chiar afinata.ite# în aceste afecţiuni se folosesc fructele pentru că sunt bactericide şi antiseptice. etc. "nseamnă că a)ută la str#ngerea ţesuturilor. împreună cu fructele cu tot. 7ot mierea în combinaţie cu suc de lăm#ie şi apă este indicată. 3lante cu acţiuni cardiotonice: traista ciobanului. 3lante care a)ută sistemul ner!os: talpa g#ştei. se pot administra pentru a)utorul pe care-l pot da în reuşita unui tratament şi implicit pentru !indecare. A!te# !ezi afecţiunile bucale (are acelaşi tratament). lucru foarte util în toate afecţiunile coronare. 7ot ele mai a)ută la curăţirea arterelor şi !enelor sau al capilarelor. Azotemie: infuzii. foarte util în toate afecţiunile inimii. păducel.finele sunt renumite pentru faptul că scad zahărul din s#nge. dar şi cel de antiinflamator al afinelor a)ută în lupă contra acestei afecţiuni. a)ut#nd la !indecare. Arsuri# principiile acti!e at#t din frunze c#t şi din fructe sunt astringente şi antiseptice. !#sc. sunătoare. 1u acestea se !or face ceaiuri care !or a)uta la o mai puternică eliminare de sucuri gastrice şi biliare şi prin aceasta !or mări pofta de m#ncare. sirop. +alonări: în acest caz fructele sub orice formă. e poate lua şi în diferite combinaţii cu alte plante. lăcrămioare. . mentă. De asemenea ceaiuri de castan. Anore*ie: fructele consumate crude o perioadă c#t mai lungă a)ută la refacerea poftei de m#ncare. !aleriană. e bea c#te 0 )umătate de cană din oră în oră. +ron. Aotăm de asemenea foarte util ceaiul de scai !#năt. do!edindu-se un aliment foarte eficient în combaterea proceselor de îmbătr#nire. afinată în cantităţi de c#te $ ceaiuri pe zi sau c#te o linguriţă de sirop sau dulceaţă sau c#te 0% ml de tinctură luat de & ori pe zi în funcţie de ce a!eţi la îndem#nă. tudiile efectuate au demonstrat că afinele au putere de antio4idant mai mare dec#t alte $% de fructe. +oala Alzheimer& conform cercetătorilor. A!ecţiuni oculare# zdrobiţi &-< linguri de afine şi puneţi-le la macerat într-un litru de apă călduţă timp de 0 oră. 2ste un protector al !aselor capilare. apoi se lasă lichidul cu fructe cu tot să se răcească. 1onsumul de afine a)ută la reducerea oboselii oculare şi îmbunătăţesc !ederea nocturnă. . e pot folosi în acest caz şi frunzele de merişor. 3entru uz e4tern se !or folosi cantităţi duble la ceaiuri în comparaţie cu tratamentul intern. "n >aponia aceste fructe sunt numite ?fructele !ăzului@. ciuboţica cucului sau lichenul de 6slanda cu care se !or face ceaiuri îndulcite cu miere şi se consumă calde. 5ai menţionăm şi alte ceaiuri care se pot face din : chimion. cu o linguriţă de tinctură de afine. afinele sunt fructele cu cea mai mare capacitate de antio4idant. pelin. ţintaura. e !or folosi sub diferite forme care !ă sunt la îndem#nă. 5enţionăm faptul că afinele sub orice formă sunt un bun antibiotic pentru agenţii patogeni de la ni!elul renal. 3uneţi-le apoi pe flacăra mică şi lăsaţi-le să înceapă să clocotească. decocturi. 3e abdomen se pot pune în acest caz comprese calde pentru calmarea durerilor. etc. sucul de la o )umătate de & . osul iepurelui. e mai poate asocia însă la această afecţiune şi o serie de plante amare din plante ca : genţiana. . pentru a mării cantitatea de !itamina 1 care poate a)uta la aceste afecţiuni. 2fectul de antio4idant. rozmarin. etc. !#sc. e mai poate folosi şi ardeiul iute sub formă de frecţii în dureri pentru intensificarea circulaţiei s#ngelui. brusture. . sulfină. mesteacăn în combinaţii.

e !a face o cură de minimum 0% zile cu oricare din preparatele din fructe pe care le a!eţi la îndem#nă. 6ndiferent că a!em o afecţiune acută sau chiar cronică ea !a trece cu această plantă.tenţie însă la constipaţie pentru că toate acestea sunt constipante şi ar fi foarte bine să !ă alimentaţi în timpul acestui tratament cu o alimentaţie la4ati!ă. e pot consuma în orice cantitate şi sub orice formă. Aotăm şi la această afecţiune că în cazul folosirii şi a preparatelor din farmacia stupului (propolis. lapte. care contribuie foarte mult la refacerea florei microbiene utile intestinelor şi în acest fel boala !a trece mai repede. . Aotăm aici combinaţia care se poate face cu flori de gălbenele sau cu flori de coada şoricelului.apar frec!ent la cei care au făcut perioade lungi de tratament cu antibiotice. "n cazul tenului uscat însă nu se !a folosi în nici un caz tinctura care usucă şi mai tare tenul. în funcţie de afecţiune sau de tipul tenului. Colesterol mărit: pe l#ngă faptul că fructele curăţă pereţii arterelor a)ută şi la eliminarea colesterolului ?rău@ din organism.ceste afecţiuni trec cu a)utorul curei de fructe de 0%% g de & ori pe zi. 2ste foarte eficient în special pentru riduri. lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament cu acest produs. "n cazul cancerului fructele se pot consuma c#te 0%% g de & ori pe zi. *ructele conţin foarte mult potasiu şi au foarte puţine calorii. argilă. e pot bea & astfel de ceaiuri pe zi altern#nd între ele însă este preferabil să se consume înainte de mese.bia după ce s-a analizat cu atenţie compoziţia chimică. Candidozele. etc) în special pentru efectul astringent şi antibacterian la toate tipurile de ten. este foarte util să se facă un tratament cu fructe de afine care !or contribui la dispariţia a o serie de efecte secundare care pot să fie după tratamentele aplicate cu medicamente. în afară de cele cu alcool care nu se !or lua în cantităţi mari. apoi strecurat. miere. *ructele datorită faptului că sunt antio4idante. Con-alescenţă: după orice afecţiune indiferent de natura localizării sau de alte considerente. untură.picola) se de asemenea se !a feri de frig şi umiditate. mai ales dacă a!eţi posibilitatea să puneţi în ea şi puţin propolis brut (se încălzeşte apoi pe baia de apă) sau răşină de brad. etc) această afecţiune !a trece mult mai repede şi în plus se !a întării imunitatea organismului.ici notăm faptul că din 0% g de praf care se !or amesteca cu '% g de grăsime (unt fiert clarificat. "n lipsa fructelor proaspete se pot lua infuzii din frunze sau decocturi din fructe. Cistite# se pot face infuzii sau alte forme galenice din frunze cu concentraţie dublă. Coli(aciloză# ori care din preparatele din fructe sau chiar din frunze sunt utile la combaterea acestei afecţiuni. Cicatrizarea rănilor: ceaiul din frunze sau chiar frunzele cu care s-a făcut ceai (cataplasme) a)ută la o mai rapidă cicatrizare a rănilor. caolin. < . o parte de plante cu $ părţi din acestea din urmă.caz în caz în care se pot lua intern şi să se folosească şi în spălături. perioade de &% zile urmate de ( zile de pauză pentru faptul că aceste fructe au un efect antio4idant marcant şi de asemenea conţin fla!onoide care sunt recunoscute ca foarte eficiente în tratarea oricărei forme de cancer. apoi se !a spăla cu apă caldă. "n acest caz se !a consuma c#te 0%% g de & ori pe zi. /ine-nţeles că este indicat să se consume în timpul tratamentului şi iaurt. în istoricul ei !om constata că prima dată a fost folosită pentru acţiunea ei asupra stomacului şi intestinelor. se ţine o parte pe faţă timp de $% de minute. apilarnil. Cancer: -pre!enti!. cataplasme. Bestul se poate folosi oric#t de mult.se !a ţine aceasta timp de &% de zile. c#te un ceai de & ori pe zi. Dacă nu a!eţi puteţi să faceţi infuzii şi din frunze.)ută şi la distrugerea germenilor patogeni. . . caz în care !a trebui să fie strecurată deoarece răşina de brad poate să aibă impurităţi. e mai pot folosi de asemenea o!ule de propolis de la . comprese. dă o bună alifie care este mai eficientă dacă se aplică de $ ori pe zi. De fapt prima acţiune este la ni!elul stomacului şi intestinelor. etc) fiert pe baia de apă timp de & ore. ori dacă !om analiza folosirea acestei plante.lăm#ie cu miere. păstură. 1urele în special de fructe nu strică nimănui. e poate de asemenea lua praf de fructe după masă să se ţină în gură pentru 0% minute. sau chiar sunt suspectaţi de anumite forme de cancer. etc. spălături. este bine să consume fructe de afine sub formă de cură timp de $% de zile pe an. . 1u acestea se !or face spălături !aginale de $ ori pe zi. Cosmetică# se pot folosi at#t frunzele c#t şi fructele sub di!erse forme (măşti. 7inctura este însă foarte potri!ită la tenurile grase.toţi cei care au în familie pe cine!a suferind de cancer. lăptişor de matcă. e !a întări de asemenea imunitatea organismului. 6ntern se !a consuma de asemenea ceai de cel puţin $ ori pe zi. . s-a descoperit că planta poate fi utilizată şi în alte afecţiuni. "ntr-ade!ăr această afecţiune trece relati! repede (0% zile) cu oricare din tratamentele cu afin. e mai poate combina cu tăr#ţe. combinaţia fiind mai eficientă. apoi să se înghită cu apă. e amestecă în funcţie de tipul de ten cu sm#nt#nă.

Diaree: cu a)utorul fructelor sau al frunzelor se poate scăpa foarte uşor de acest simptom destul de frec!ent. 1u lichidul acesta se pot spăla eczemele. combinaţie foarte eficientă.indiferent că sunt de fermentaţie sau de putrefacţie se pot !indeca prin folosirea afinelor sub orice formă. e poate de asemenea face un decoct din $ linguri de fructe şi $ linguri de frunze care se !or pune la 0 litru de apă şi se lasă la fiert pentru 0% minute. -0linguriţă sau chiar $ de frunze se pun la $'% ml apă clocotită. Eczeme: în acest caz compresele cu frunze fierte sau chiar cu fructe sunt de mare a)utor. e consumă ne îndulcit sau îndulcit cu zaharină sau ciclamat de sodiu. e acopere pentru 0' minute. Aotăm doar faptul că se poate folosi absolut orice formă de preparat care nu conţine zahăr sau miere. seminţe de in. p#nă se restabileşte normalizarea scaunului. apoi se strecoară. păstăi de fasole. de $ ori pe zi. precipită şi aglutinează şi proteinele florei patogene diminu#nd şi acţiunea substanţelor to4ice şi iritante. De asemenea se mai pot folosi cu mare succes o serie de ceaiuri din: !#sc. at#t timp. se aplică de $ ori pe zi după o prealabilă spălare. e pot consuma zilnic $-& căni la diaree. e poate folosi cu schinduf. De fapt afinul este denumit insulina !egetală. e ia c#te 0 linguriţă de praf la diaree. *ără această plantă nu se poate efectua un tratament corect al diabetului. e fierbe 0' minute) este foarte util at#t intern c#t şi e4tern. de foarte multe ori o singură linguriţă de tinctură poate să rezol!e rapid acest simptom at#t de neplăcut. caz în care este indicat să se folosească şi tinctura de propolis şi de asemenea se poate consuma iaurt care a)ută la refacerea florei microbiene utile a aparatului digesti!. se strecoară.7ratamentele acestea cosmetice se !or putea face at#t la centrele specializate c#t şi la domiciliu. e !a folosi orice formă de preparat a!eţi la îndem#nă. Enterite. e consumă zilnic c#te $-& căni. Aotăm doar faptul că şi în cazul în care este !orba despre o infecţie sau chiar o to4iinfecţie alimentară este util tratamentul cu afin deoarece acesta poate să distrugă e!entualii germeni patogeni. fasole. sulfină.)ută de asemenea şi la diminuarea m#ncărimilor care sunt uneori prezente la aceste afecţiuni. apoi se strecoară. e poate folosi concomitent şi coa)ă de ste)ar sau chiar se fac ceaiuri combinate cu ambele în acelaşi timp în cazurile mai gra!e. -0 linguriţă de frunze uscate se pun la $'% ml apă şi se fierb pentru 0% minute. apoi se strecoară. *ructe uscate şi măcinate cu r#şniţa de cafea. chiar şi în cazul celor infectate. Dia(et: se recunoaşte că această plantă este indispensabilă celor care sufere de această afecţiune. mesteacăn şi alte plante care pot contribui la diminuarea zahărului din s#nge şi la o mai bună funcţionare a pancreasului. Bemarcăm de asemenea că scoarţa de soc (ceai din $ linguriţe de coa)ă mărunţită la $'% ml apă. ferigă. e !a face tratament p#nă la deplina !indecare indiferent că este !orba despre o afecţiune cronică sau una acută. "n cazurile în care este perturbată gra! flora sau e4istă o serie de agenţi patogeni mai puternici. după strecurare se !or pune comprese pe locurile afectate. Datorită conţinutului în tanin care are acţiune astringentă prin precipitarea proteinelor mucusului celulelor tractului digesti!. e pot pune dacă se strecoară în sticle ermetic închise la rece şi se poate folosi la ne!oie c#te 0 lingură. Dizenterie: în această afecţiune sucul din afine sau tinctura sunt foarte utile. 7ratamentul e4tern se poate face cu cataplasme de frunze de afine sau de brusture. Edeme: datorită faptului că afinele şi preparatele din afine curăţă arterele şi capilarele sunt foarte indicate. pentru că în aceste combinaţii este mult mai eficientă. 2ficienţa sporeşte dacă se combină şi cu frunze de ferigă. e poate combina foarte bine cu afinele. e lasă apoi timp de $ săptăm#ni şi se poate strecura sau se poate consuma cu fructe cu tot. e pot face creme care să a)ute la o serie de eczeme sau alte afecţiuni dermatologice ('% g grăsime cu 0% g de plantă mărunţită indiferent că sunt fructe sau frunze) se fierb pe baie de apă. 2ste foarte utilă în acest caz aplicarea uleiului de Bicin cald local. "n cazul diareei. păducel. Datorită mirtilinei. uplimentar mai putem spune că aceste fructe conţin mult potasiu şi deci sunt indicate în tratarea oricăror edeme. . e !a lua doar cu aprobarea medicului curant care tratează această afecţiune. e pune &-< cm de frunze la o cană. ' . brusture. se !a face un tratament de mai lungă durată. e !or combina însă şi cu ceaiuri de: cozi de cireşe. Cuperoză: în acest caz se !or folosi frunzele din care se !a face un ceai (< linguriţe mărunţite la $'% ml apă clocotită). e mai poate face o tinctură din 0 cană de fructe zdrobite peste care se toarnă < căni de alcool diluat.

"ntrade!ăr afinele pot să constipe şi se cunoaşte că în ma)oritatea cazurilor pentru obezitate se dau tocmai tratamente la4ati!e. e poate de asemenea consuma foarte bine !inul de afine care se ia c#te 0%% ml de & ori pe zi. e poate combina la această afecţiune cu ceaiuri de lichen de 6slanda şi nalbă.cele de acid uric. De obicei acestea sunt tratate cu sulfamidă. apoi se strecoară. e pot consuma & căni pe zi.finele sunt cele care refac cel mai rapid traficul intestinal regl#ndu-l at#t în constipaţie c#t şi în cazul diareei. 2ste boala celor care consumă multă carne. e poate să se mai adauge şi osul iepurelui sau mesteacăn. e poate în cazurile mai gra!e să se combine cu coa)ă de ste)ar. şi în special al o4idului uric acumulat în e4ces contribuind chiar la dizol!area acestuia. . . e poate combina şi cu coada şoricelului . . etc. e strecoară şi apoi se poate consuma c#te 0 cană după fiecare masă. Imunitate scăzută: o cură cu fructe de $% de zile este foarte indicată. . coa)ă de ste)ar şi coada calului. e beau $ căni pe zi. /epatită# afecţiunile hepatice de orice natură sunt influenţate în bine deoarece acţiunea acestei plante este una de curăţire a sistemului sanguin şi prin aceasta implicit una de curăţire a ficatului. 2ste foarte util ca să se combine aceste ceaiuri cu coa)a de ste)ar sau creţuşcă. Incontinenţă urinară& în special pentru copii. $etrora)ii: se !or consuma ceaiuri din afine c#te & ceaiuri din afin pe zi. 1el mai bine este să se combine cu ceai din rădăcină de brusture. trei fraţi pătaţi sau sulfină se pun la $'% ml apă clocotită. e dă şi în combinaţie cu coada calului la această afecţiune. cu irigatorul. . perioade lungi de timp. dar foarte mulţi oameni n-o suportă.i urinare& 0 linguriţă de frunze uscate se pun la $'% ml apă clocotită. De asemenea se !or face băi locale cu ceai concentrat don frunze de $ ori pe zi. D .Enterocolite# 0 linguriţă de frunze mărunţite se pune la $'% ml apă şi se fierbe pentru ' minute. Dacă e4istă şi dureri atunci se !a pune şi 0 linguriţă de coa)ă de salcie. lucru care a)ută foarte mult celor cu această afecţiune. 6ntern a)ută pentru că reglează acti!itatea !enelor contribuind la curăţirea lor. 6ndiferent însă dacă se !or folosi sub formă de tinctură sau altă formă toate sunt utile mai ales dacă se !a combina şi cu 2chinaceea şi cu o serie de produse ale stupului. e acopere pentru 0' minute. silicic. "n plus afinele reduc zahărul din s#nge. e !or putea de asemenea face băi sau inhalaţii cu esenţă de brad şi comprese sau cataplasme din frunze de afin. . frunze de frăguţe.(e4ces de uree în s#nge) se consumă & căni de ceai din frunze de afin cu &% minute înaintea meselor principale. 2i bine e4istă şi cazuri c#nd este perturbat gra! sau mai puţin gra! tranzitul intestinal. e fac băi locale sau se pot face diferite crCme cu plantele acestea care se pun sub formă de praf sau tincturi în amestec cu untură sau o altă masă gras. In!ecţii renale . se prind în articulaţii în special la gleznă şi pro!oacă dureri îngrozitoare. frunze de mesteacăn. e consumă şi !in roşu. Fra)ilitate capilară# 0linguriţă de frunze de afin şi 0 linguriţă de frunze de !iţă-de-!ie. Farin)ita# ceai din frunze sau fructe se !a consuma călduţ cu înghiţituri mici. ori ma)oritatea obezilor sunt mari consumatori de dulciuri. apoi se strecoară. Insu!icienţă (iliară: în acest caz este indicată cura de $% de zile cu afine proaspete c#te 0%% g de trei ori pe zi. în această afecţiune. e !a folosi însă ceai de lăm#ie.ceste mici fructe delicioase conţin compuşi care luptă contra bacteriilor responsabile de infecţiile care apar la ni!elul tractului urinar. e poate face un ceai din frunze din care se !or consuma $-& căni pe zi pe stomacul gol cu minimum 0 oră înaintea meselor. $icoze# fructe sau frunze şi sub orice formă este util oricare din produsele cu afine.ută# oricare din preparatele din afin a)ută. 0(ezitate: unii !or crede că glumim recomand#nd afine în obezitate. e pot consuma $-& căni pe zi. 3rimul pentru efectul antibiotic şi al doilea pentru efectul emolient. e pot face de asemenea spălături !aginale zilnic sau chiar de $ ori pe zi.ceste mici fructe delicioase conţin compuşi care luptă contra bacteriilor responsabile de infecţiile care apar la ni!elul tractului urinar. /emoroizi# o cură cu produse din afin sub orice formă. frunze de frasin. sau cel puţin după fiecare scaun obligatoriu. /ipertensiune: potasiul din fructe menţine echilibrul fluidelor din organism. fiind cea mai utilă. e pot combina cu spălături cu fructe şi frunze. /iperuricemie. e acopere pentru 0' minute. e mai pot însă folosi şi alte preparate sau soluţii. e fac cure de lungă durată.daţi-le copiilor să bea decoct de frunze de afin <%g la 0 litru de apă. a)ut#nd la eliminarea din organism a to4inelor. se lasă să se răcească.ceastă plantă este foarte utilă la !indecarea acestei afecţiuni. se fierb $ minute.

%u(erculoză pulmonară# consumul fructelor c#te 0'%-$%% g de & ori pe zi o perioadă mai lungă contribuie la o mai rapidă !indecare. 0!talmolo)ie: mirtilina este responsabilă de o mai bună funcţionare a muşchiului ocular. 1res(iţie& 0 linguriţă frunze infuzie & căni pe zi. pentru a nu intra fructe în rană. e mai poate adăuga însă şi o serie de plante care au acţiune puternică asupra sistemului sanguin: arnică. "n cazurile de afecţiuni ale pleoapelor se !or pune comprese cu ceaiuri călduţe pe ochii închişi de & ori pe zi. e !or schimba o dată pe zi după o temeinică spălare cu apă călduţă din ceaiuri medicinale. etc. %ul(urări de circulaţie: se !a face o cură cu fructe de afine sub orice formă ar fi de minimum &% de zile. "n trecut c#nd nu erau at#tea medicamente puternice se baza tratamentul doar pe odihnă şi hrană. e bea c#te 0 )umătate de cană din oră în oră. dacă se face concomitent cu tratamentul medicamentos şi cu o hrănire corespunzătoare a organismului. e !or tampona zonele cu m#ncărimi cu o !ată îmbibată în acest oţet aşa cum este sau în cazul în care ustură se !a aplica diluat. sau fructe c#te '%g pe zi. cataplasme sau chiar luat intern.. zile apoi se strecoară. Deci consumul fructelor de afine care conţin această substanţă pot a)uta prin aceasta şi alte substanţe care le conţin la foarte multe afecţiuni oculare. sulfină. "n cazul leziunilor trebuie totuşi să se pună o faşă între fructe şi rană. "tomatită: !ezi afecţiunile buco-faringiene. mai ales dacă rănile sunt mari. e poate combina cu clisme făcute cu pelin. 3uneţi-le apoi pe flacăra mică şi lăsaţi-le să înceapă să clocotească. 5retrite: acelaşi tratament ca în cistite Viroze: se !a face tratament cu fructe de afine timp de &% de zile zilnic fie fructe fie ceai sau sirop. De asemenea afinele sunt un bun antibiotic natural. -0 linguriţă de frunze se pun la $'% ml apă clocotită. împreună cu fructele cu tot. *ructele a)ută la reducerea inflamaţiilor şi oboselii oculare. etinopatii# !ezi oftalmologie. se aplică local apoi se pansează peste aceste fructe. e pot consuma cruzi. ( . 5lceraţii cronice# în cazul ulceraţiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din fructe proaspete. afinul are proprietăţi antiseptice şi bactericide. 6ar cei care folosesc insulină sunt ne!oiţi să a)usteze administrarea acesteia în funcţie de cum reacţionează organismul la tratament. apoi se mai lasă 0' minute. . e curăţă plăgile cu un decoct obţinut din $% g frunze la 0 litru de apă. c#te una înainte de fiecare masă. e acopere pentru 0' minute apoi se strecoară. =a 0 litru de oţet preferabil de mere şi miere. pentru că distrug microbii şi refac flora intestinală. care poate fi tratată la spital însă se pot folosi şi fructele de afine sub orice formă. sub formă de suc sau raşi. se !or pune '% g de frunze mărunţite de afine.cestea se zdrobesc. e lasă acoperit pentru . 1lă)i# bogat în tanin. eumatism# ceaiul din frunze de $ ori pe zi c#te o cană se bea intern. e pot face băi. ăni# bogat în tanin. apoi se lasă lichidul cu fructe cu tot să se răcească. Fe(ra ti!oidă: aici este !orba despre o afecţiune foarte gra!ă. 7inctură c#te 0 lingură de & ori pe zi. în cure de mai multe zile la r#nd constituie cea mai uşoară metodă de a scăpa de o4iuri. 3entru dureri se !a folosi ardeiul iute în combinaţie cu fructe tocate aplicate calde. 1ruri)o 2m3ncărimi4: "n toate cazurile se !a face un macerat în oţet. ectocolite: indiferent de forma sub care se prezintă sunt indicate fructele de afine sub orice formă.0*iurază# fructele de afine consumate pe stomacul gol c#te 0%% g pe zi. uplimentar se !or face clisme o dată la & zile cu ceai din frunze. e poate folosi chiar tinctura. Atenţionare6 "ntruc#t frunzele de afin scad puternic glicemia este foarte bine ca cei care folosesc aceste ceaiuri să !erifice des ni!elul glicemiei. 5remia: !ezi guta. plus odihna care este foarte importantă la această afecţiune. e pot face însă şi băi cu infuzii din frunze de afine care sunt foarte utile at#t în băi c#t mai ales în clisme. e !a consuma în aceste cazuri cu c#t mai mulţi morco!i consumaţi împreună cu afine. e curăţă plăgile cu un decoct obţinut din $% g frunze la 0 litru de apă. e pot consuma $-& căni pe zi. afinul are proprietăţi antiseptice şi bactericide. Edrobiţi &-< linguri de afine şi puneţi-le la macerat într-un litru de apă călduţă timp de 0 oră. castan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful