Rudolf Steiner BHAGAVAD-GITA ŞI EPISTOLELE LUI PAVEL

GA 142
Ciclu de cinci conferinţe ţinute la Köln între 28 decembrie 1912 şi 1 ianuarie 1913 Traducere din limba germană de Diana Sălă anu Titlul original ! Die Bhagavad Gita und die Paulusbriefe "r#curent în bibliografia generală $% 1&2 Traducerea '(a făcut du)ă ediţia germană* 1982* +udolf Steiner ,erlag* "ac-a''.er/altung* Dornac-0Sc-/ei1 2 1998 Toate dre)turile )entru traducerea în limba rom3nă 'unt re1er.ate 4diturii 5"6,4+S 4"C6C7894D6C

CUPRINS
Treptele adev r!l!" #$ le% t!r &! p!'l"&area &($)er"$*el(r l!" R!d(l) Ste"$er C($)er"$*a I : Köln, 28 decembrie 1912 : Cele trei milenii care )oartă am)renta antic-ităţii greceşti# ;nt3lnirea 8ccidentului cu înţele)ciunea orientală în 'ecolul al <6<(lea# 5n cu.3nt ro'tit de =il-em .on >umbold referitor la acea'ta# Conto)irea a trei curente ')irituale în ?-aga.ad($ita! ,eda* Sam@-Aa* BogaC forma reînnoită a ace'tor curente în ştiinţa ')irituală modernăC metamorfo1area lor .ie )rin creştini'm şi )rin a)o'tolul 9a.el C($)er"$*a a II-a : Köln, 29 decembrie 1912 : ?a1ele gno'eologice ale )oemului ?-aga.ad($ita# Si'temul Sam@-AaC )uru'-a* cele trei gune* ecourile lor

1

în filo'ofia lui %ri'totel şi reeditarea lor în teoria goet-eană a culorilor# Di'iunea curentului BogaC redob3ndirea ')iritualităţii )ierdute* )rin eEerciţii de reculegere e.la.ioa'ă# ?-aga.ad($ita ca )oem şi în.ăţătură a unei )erioade de trecere# C($)er"$*a a III-a : Köln, 30 decembrie 1912 : 6nfluenţa conce)ţiilor de')re lume şi .iaţă a'u)ra 'ufletului şi de'tinului uman# Sublimul im)er'onal al )oemului ?-aga.ad($itaC anga ament )er'onal în e)i'tolele lui 9a.el# "atura lui Kri'-na şi a în.ăţăturii 'ale# C3ntul 11 din ?-aga.ad($ita# C($)er"$*a a IV-a : Köln, 31 decembrie 1912 : ?-aga.ad($ita F rodul unor e.oluţii trecute* e)i'tolele lui 9a.el F germene al unor e.oluţii .iitoare# Trecerea de la o e)ocă la alta* caracteri1ată )rin fal)ta lui Kri'-na! de')ărţirea de clar.ederea ba1ată )e legliturile de '3nge# Trecerea la o trea)tă 'u)erioar3 a e.oluţiei )rin 6m)ul'ul -ri'tic! inter.enţia din interior a elementului 'uflete'c şi confruntarea cu 7ucifer şi %-riman# C($)er"$*a a V-a : Köln, 1 ianuarie 1913 : Kri'-na 'e adre'ea1ă omului indi.idual* 6m)ul'ul -ri'tic 'e adre'ea1ă omenirii întregi# 5nele ')u'e ale a)o'tolului 9a.el referitoare la conlucrarea dintre diferitele daruri ')irituale în cadrul comunităţii şi iubire# Gilo'ofia indiană întoarce ')atele maAei# Creştini'mul caută ')iritualitatea lumii* )e care o con'ideră o o)eră a 1eilor# Giinţa şi fa)ta lui >ri'to'C Kri'-na ca refleE al luminii 'ale# Calea ')re îm)ăcarea omului cu lumea* )rin autocunoaştere şi autoeducaţie# D"$ +C!v,$t!l -$a"$te. la pr"/a ed"*"e HDarie SteinerI O'0erva*"" 1" $(te

TREPTELE ADEV2RULUI
%ntro)o'ofia e'te un curent ')iritual modern* fundamentat de au'triacul +udolf Steiner H18J1F192KI* )er'onalitate com)leEă* dotată cu ca)acitatea de a de1.olta în mod con'ec.ent şi interacti. at3t mi'tica înaltă ba1ată )e eE)erienţe interioare care l(au condu' la cercetări a)rofundate în lumea ')irituală* c3t şi g3ndirea riguro' ştiinţifică de')re ')irit* )rin o)o1iţie cu tendinţele materiali'mului dominant în 'ecolul al <6<(lea şi )rima )arte a 'ecolului al <<(lea# Dateriali'mul urmărea eliminarea ni.elului di.in(')iritual din cunoaştere )rin conte'tarea eEi'tenţei ace'tuia în 5ni.er'* ceea ce l(a îndre)tăţit )e +# Steiner 'ă afirme! LTragedia materiali'mului con'tă în fa)tul că nu )oate înţelege ce e'te materiaM# 9entru a 'inteti1a conţinutul de idei al antro)o'ofiei 'au ştiinţei de')re ')irit .om )orni de la un )rinci)iu de ba1ă formulat c-iar de +udolf Steiner! L8ricărei

2

realităţi materiale din 5ni.er' îi core')unde ce.a ')iritual şi orice realitate ')irituală din 5ni.er' )rimeşte la un moment dat eE)re'ie în lumea materialăM# ;ntreaga e.oluţie* mai înt3i biologică şi a)oi 'ocial(i'torică* a umanităţii e'te o ilu'trare .ie a ace'tui )rinci)iu# Cunoaşterea directă a re'orturilor ')irituale ale umanităţii* ca şi cunoaşterea eEterioară a materiei* 'e obţine numai )rin eforturi 'u'ţinute de )erfecţionare a 'tructurilor noa'tre 'ufleteşti şi ')irituale* )entru a de.eni a)ţi şi demni de de1.oltarea conştientă şi re')on'abilă a relaţiei omului cu lumea ')irituală în toată )uritatea indi')en'abilă ace'tui 'co)# 5nul din )rinci)alele 'co)uri ale antro)o'ofiei con'tă în de'c-iderea căilor cunoaşterii de 'ine* fa)t nece'ar )entru e.oluţia .iitoare a omenirii# %t3t cunoaşterea de 'ine c3t şi înţelegerea coerentă a lumii interioare şi a ambianţei telurice şi co'mice 'e )ot dob3ndi )rin 'tudiul 'crierilor antro)o'ofice* întruc3t logica riguroa'ă a eE)unerilor oferă g3ndirii )o'ibilitatea a)recierii .alorii ace'tora* c-iar şi în li)'a acce'ului )er'onal direct la lumile ')irituale# 8mul a)are a'tfel ca o fiinţă dublă* cu )roblematică co'mică şi )roblematică tere'tră* a.3nd 'arcina reali1ării 'inte1ei 'u)erioare a ace'tora# ;n con'ecinţă* antro)o'ofia e'te ştiinţa de')re ')irit care ne dă )o'ibilitatea înţelegerii ra iunii de a fi a 'tructurilor şi e.enimentelor a)arţin3nd lumii 'en'ibile* )recum şi a înlănţuirii ace'tora în tim) şi ')aţiu# 4a nu e'te o fundamentare teoretică )u'ă la îndem3na unei L'ecte religioa'eM* cum încearcă 'ă denigre1e unele 'crieri mişcarea antro)o'ofică* ci re)re1intă calea ')irituală de .alorificare concretă a forţelor de iubire adu'e de >ri'to' )e 9ăm3nt* at3t de nece'ară într(o )erioadă în care de1binarea între oameni 'e manife'tă în toate relaţiile indi.iduale şi de gru)# 4Ei'tă* în )re1ent* antro)o'ofi a)arţin3nd celor mai diferite confe'iuni religioa'e care con'ideră că au gă'it* în 'f3rşit* în antro)o'ofia lui +# Steiner un limba comun ca)abil 'ă cree1e ba1a )entru o nouă de'c-idere ')irituală către lume* )rin înţelegerea corectă a momentului(c-eie )entru întreaga e.oluţie co'mică )e care l(a re)re1entat 4.enimentul de )e $olgota de acum 2NNN de ani# %ntro)o'ofia nu e'te teorie* ci cunoaştere .ie* ceea ce 'e reflectă în fa)tul că a )u' toate )remi'ele şi a elaborat 'oluţii .aloroa'e în diferitele domenii a)licati.e marcate de con'ecinţele tuturor 'ituaţiilor de cri1ă caracteri'tice lumii actuale )e care +udolf Steiner le(a )re.ă1ut cu 8F9 decenii în urmă# %'tfel* )e ba1a cunoaşterii a)rofundate a omului Hantro)ologia antro)o'oficăI* +udolf Steiner* colaboratorii şi urmaşii 'ăi au elaborat )rinci)iile şi metodele tera)eutice ale medicinii antro)o'ofice* ale agriculturii biodinamice* ale 'i'temului )edagogic =aldorf* ale tri)artiţiei 'ociale* au dat naştere unui im)ul' original în ar-itectură etc# 9utem conc-ide că antro)o'ofia e'te totodată o cale de cunoaştere obiecti.ă* o cale de autocunoaştere şi o cale de .iaţă# 4a e'te )relungirea în 4ul omului actual a acti.ităţii lui >ri'to'* a 7ogo'ului care a acţionat de la înce)utul eEi'tenţei 5ni.er'ului# Dişcarea antro)o'ofică* care '(a 'e)arat din mişcarea teo'ofică* '(a de1.oltat inde)endent* şi numai în mod eronat 'au abu1i. e'te a'ociată cu alte curente şi

3

organi1aţii actuale# 4a de'c-ide )er')ecti.e luminoa'e educaţiei )entru libertate* iubirii dintre oameni şi colaborării cu natura* iar ')iritualitatea rom3nea'că* con'tituti. creştină şi cu o largă de'c-idere ')re înţelegerea integrării omului în Co'mo'* e'te o matrice gata )regătită )entru rece)tarea şi de1.oltarea ace'tor im)erati.e ale mileniului 666# biolog dr# 94T+4 9%9%C8ST4%

#N LEG2TUR2 CU PUBLICAREA CON3ERIN4ELOR LUI RUDOL3 STEINER

?a1a ştiinţei ')iritului orientată antro)o'ofic o con'tituie lucrările 'cri'e şi )ublicate de +udolf Steiner H18J1F192KI# 9e l3ngă acea'ta* el a ţinut* între 19NNF 192&* numeroa'e conferinţe şi cur'uri* at3t în faţa unui )ublic larg* c3t şi )entru membrii Societăţii teo'ofice* mai t3r1iu ai Societăţii antro)o'ofice# ,orbind în mod liber* el în'uşi a dorit iniţial ca ace'te conferinţe 'ă nu fie con'emnate în 'cri'* deoarece ele erau conce)ute dre)t Lcomunicări orale* nede'tinate ti)aruluiM# Du)ă ce în'ă '(au finali1at şi ră')3ndit tot mai numeroa'e .ariante incom)lete şi eronate du)ă 'tenogramele şi notiţele auditorilor* '(a .ă1ut ne.oit 'ă reglemente1e )roblema ace'tora# Oi a încredinţat Dariei Steiner .on Si.er' acea'tă mi'iune# 4i i(a re.enit 'arcina de a(i de'emna )e cei care au dre)tul 'ă 'tenografie1e conferinţele* de a a'igura admini'trarea 'tenogramelor şi re.i1uirea teEtelor )entru ti)ar# Din cau1ă că* fiind eEtrem de ocu)at* +udolf Steiner nu a )utut corecta el în'uşi teEtele* dec3t în ca1uri foarte rare* în )ri.inţa tuturor conferinţelor )ublicate trebuie 'ă 'e ţină 'eama de acea'tă re1er.ă a 'a! L,a trebui 'ă 'e aibă în .edere fa)tul că în 'tenogramele nere.i1uite de mine 'e gă'e'c greşeliM# ;n legătură cu ra)ortul dintre conferinţele )entru membri* care* la înce)ut* erau acce'ibile numai 'ub formă de manu'cri'e ti)ărite )entru u1 intern* şi cărţile 'ale* de'tinate )ublicului larg* +udolf Steiner îşi eE)rimă )unctul de .edere în lucrarea autobiografică Mein Lebensgang HViaţa meaI* ca)itolul 3K# Cele ')u'e acolo 'unt .alabile* în egală mă'ură* în ceea ce )ri.eşte cur'urile ţinute* care 'e adre'au unui cerc re'tr3n' de )artici)anţi* familiari1at cu ba1ele ştiintei ')iritului# Du)ă moartea Dariei Steiner H18JPF19&8I '(a trecut* conform indicaţiilor 'ale* la ti)ărirea unei ediţii a o)erelor com)lete ale lui +udolf Steiner H+udolf Steiner F $e'amtau'gabe* $%I# ,olumul de faţă con'tituie o )arte a ace'tei ediţii#

CON3ERIN4A I
&

iaţa ')irituală a e)ocii )re1ente 'ă fie altfel dec3t .iaţa culturală a e)ocii )re1ente# 9oate că unii au fo't 'ur)rinşi 'ă gă'ea'că alăturate două curente ')irituale care* în a)arenţă* 'unt foarte de)arte unul de celălalt* aşa cum 'unt ele eE)rimate* )e de o )arte* în marele )oem oriental ?-aga.ea de(a face* aşa cum am arătat de a în ciclurile de conferinţe ţinute la ?a'el şi DSnc-en Q2R* cu trei milenii* cu un mileniu )recreştin şi cu două milenii care nu 'e înc-eia'eră şi care erau im)regnate şi 'trăbătute de curentul ')iritual al creştini'mului# 8are ce îşi )utea ')une un om care în urmă cu )uţin tim) F în .el# .ad($ita Q1R şi* )e de altă )arte* în e)i'tolele celui care 'e 'ituea1ă at3t de a)roa)e de întemeierea creştini'mului! a)o'tolul 9a.idualităţile nu 'e detaşea1ă )e fondul a ceea ce 'tă la ba1a curentului ')iritual re')ecti.a aminti iar 'ufletelor noa'tre de 'erio1itatea şi demnitatea cu care .iduali* ca )er'onalităţi# 8ric3t de măreţe* de grandioa'e şi gigantice 'unt unele dintre lucrurile care* în curentele ')irituale ale unor e)oci mai .remea în care nu 'e )utea .a de felul unui curent ')iritual teo'ofic 'au antro)o'ofic# Să ne g3ndim că* într(o e)ocă nu )rea înde)ărtată de a noa'tră* c3nd omul 'e a.3nta ')re .iaţa ')irituală oamenii indi.# Să ne întoarcem )ri.ităţii noa'tre antro)o'ofice* 'ă tratăm o temă care .om recunoaşte cel mai bine a)ro)ierea dintre ace'te două curente ')irituale* dacă .rem 'ă lucrăm în cadrul curentului no'tru ')iritual şi din acea'tă )er')ecti.orbi de un curent ')iritual teo'ofic 'au antro)o'ofic* aşa cum îl înţelegem noi a1i F era 'ituat în cadrul .irile doar ')re acea )erioadă )e care nu o )utem con'idera că ţine* în 'en' re'tr3n'* de ultimul mileniu anterior erei creştine* 'ă ne întoarcem )ri.er'e moduri a'u)ra im)ortanţei şi 'emnificaţiei )e care curentul no'tru ')iritual le are în .a fi în mă'ură 'ă ne atragă atenţia în cele mai di.ec-i* îşi trimit lumina ')re noi* )er'onalităţile* indi.reme dec3t în acel mileniu al erei )recreştine înce) 'ă aibă im)ortanţă )entru .rea 'ă fie )entru cultura şi ci.ad($ita şi* )e de altă )arte* cum îşi )roiectea1ă influenţa ceea ce a fo't întemeiat la înce)utul creştini'mului! )aulini'mul# Dulte '(au 'c-imbat în .ntr(un anumit 'en'* ne aflăm a1i în momentul întemeierii Societăţii antro)o'ofice în 'en' re'tr3n'* şi tocmai cu o a'emenea oca1ie ne e'te îngăduit 'ă ne aducem iar aminte de im)ortanţa şi 'emnificaţia cau1ei noa'tre# .n )re1ent 'e fac 'imţite influenţele a ceea ce )oate fi căutat cel mult în cadrul mileniului care a )recedat era creştină# Giindcă nu mai de.ă a fo't alea'ă şi tema ace'tui ciclu de conferinţe# "e )ro)unem* la înce)utul acti. )uţin tim) înainte* şi tocmai ceea ce face ca .iaţa ')irituală a .ieţii ')irituale a omeniriiT 4l )utea 'ă(şi ')ună! .iaţa ')irituală a unui trecut înc-eiat recent nece'ită ce.om arăta a1i* ca introducere* cum 'e 'ituea1ă în e)oca noa'tră* )e de o )arte* ceea ce 'e leagă de marele )oem ?-aga.remii 'ale* a.ili1aţia modernă nu trebuie 'ă 'e deo'ebea'că de ceea ce noi am făcut dintotdeauna în cadrul cercului no'tru* 'ub formă de teo'ofie# Totuşi* )oate că adăugarea unui nume nou .iaţa ')irituală a e)ocii noa'tre* faţă de cum erau cu relati.n )rinci)iu* ceea ce Societatea antro)o'ofică .ec-iul K .56l$7 28 de&e/'r"e 1912 .irile ')re curentul ')iritual din .

n e)oca egi)teană* în cea caldeano(babiloniană gă'im în.iaţa ')irituală din .ar'ă 6m)ul'ul -ri'tic şi că al doilea mileniu 'e de'făşoară în aşa fel* înc3t 6m)ul'ul -ri'tic )reia în 'ine tre)tat* ca 'ă ')unem aşa* ')iritualitatea greacă* 'e uneşte cu ea# %cum* )uternicul 6m)ul' -ri'tic 'e conto)eşte cu ceea ce a .ut loc a)oi ceea ce 'e leagă de marea entitate a lui 6i'u' >ri'to'# 9rimul mileniu 'tă 'ub influenţa a ceea ce ne(a adu' ci.oltarea )er'onalităţii# .ili1aţia greacă a înce)ut acea i'torie )entru care* )3nă cu )uţin tim) înainte* eEi'ta înţelegere* )e c3nd celelalte ci.ili1aţii nu mai erau înţele'e delocC în acea'tă )erioadă* la ră'crucea dintre )rimul şi al doilea mileniu* a a.orbim de')re figuri at3t de )roeminente ca >eraclit# .rem 'ă(i înţelegem )e Socrate* 9laton* %ri'totel* trebuie 'ă căutăm i1.i ')re diferite )er'onalităţi indi.n cartea mea Creştinismul ca fapt mistic Q4R* am arătat că >eraclit 'e 'ituea1ă cu totul )e 'olul Di'teriilor# .idualităţi 'au )er'onalităţi# .oia 'ă ia )arte la .ăr'at din ace'tea F am arătat(o ade'eori F a trecut a'u)ra marilor )oeţi* filo'ofi şi artişti* )e toate tăr3murile* deoarece* dacă .iaţa ')irituală o face a'u)ra fiecărei indi.ieţi ')irituale unitare# De(abia în .edem a)oi că* o dată cu înce)utul celui de al doilea mileniu* în e.em în fata noa'tră )anorama unei .edeau un intere' )referenţial faţă de i'torie numai în mă'ura în care acea'ta 'e derulea1ă de la o )er'onalitate la alta* ei nu a.n ace'te ultime trei milenii lucrul cel mai în'emnat e )er'onalitatea* dacă )utem ')une a'tfel# 6ar curentele ')irituale au im)ortanţă )rin fa)tul că )er'onalităţile umane 'imt ne.oluţia ')irituală 'e re.iaţa ')irituală* că ele gă'e'c )rin curentele ')irituale con'olare lăuntrică* ')eranţă* )ace* fericire interioară* 'iguranţă# Deoarece )3nă în urmă cu relati.ec-ea $recie indi.n ace't mileniu* ')iritul grec influenţea1ă în alt mod cultura noa'tră# .rem 'ă(i înţelegem cu ade.oarele filo'ofiei lor în Di'terii# Ca 'ă nu mai .ăr'at din Di'terii# Dacă .ili1aţia greacă# Oi ea îşi )roiectea1ă influenţele ')re noi* într(un mod demn de luare(aminte! la înce)uturile ei 'e află Di'teriile# Ceea ce '(a re.idenţă* a'tfel înc3t ele ne a)ar într(un mod ')iritual cu totul .eau o înţelegere )rea )rofundă* )rea )ătrun1ătoare nici )entru ceea ce a eEi'tat înainte de ultimele trei milenii# 8 dată cu ci.ărat )e 4'c-il* Sofocle* 4uri)ide* trebuie 'ă căutăm i1.iduale* ')re un Socrate Sau 9ericle* ')re un Gidia'* 9laton* %ri'totel Q:R# 9er'onalitatea ca atare ie'e la lumină# %ce'ta e ')ecificul .enit ')re noi din ')iritul grec* )rin tradiţie şi ca .4gi)t 'au ')re cel caldeano(babilonian! a.ieţii ')irituale din ultimele trei milenii# Oi nu mă refer doar la )er'onalităţile im)ortante* ci la im)re'ia )e care .ăţături măreţe* )er')ecti.iaţă nemi locită# .idualităţile ie' în e.e grandioa'e în')re de)ărtările co'miceC abia în $recia lucrurile 'e 'c-imbă* în 'en'ul că )utem )ri.nce)e a)oi mileniul al treilea* marcat de de1.iu ca indi.idualităţi# .edem acea'ta* dacă J . )uţin tim) oamenii do.oarele ace'tei înţelegeri în ceea ce '(a re.edem* aşadar* cum o înţele)ciune greacă* o 'imţire greacă* o artă greacă 'e une'c în mod organic* foarte lent şi tre)tat* cu 6m)ul'ul -ri'tic# %şa '(a de'făşurat mileniul al doilea# .

ili1aţia greacă n(au mai fo't )erce)ute ca fa)t i'toric grandio'* ca ce.ad($ita* c-iar dacă de'criind cercuri nu )rea largi* at3tea lucruri care )ro.in de la .a )ri.ad($ita ne înt3m)ină în'ă ce.ăr'at* încetul cu încetul* tocmai din ?-aga. dincolo de antic-itatea greacă# Oi în toate 'ufletele* nu numai în acelea ale oamenilor erudiţi 'au de înaltă cultură* ci în 'ufletele tuturor oamenilor* )3nă la cei mai 'im)li* 'e ră')3ndeşte* trăieşte o .n ?-aga.edem cum ')iritul grec e )reluat într(un mod din ce în ce mai conştient# 4l fu'e'e )reluat în mod inconştient* în cur'ul mileniului al doilea* dar din ce în ce mai conştient în mileniul al treilea# S)iritul grec e )reluat în mod conştient în imaginea de')re lume# Dacă 'tudiem* de eEem)lu* o)era filo'ofului Toma dU%Vuino Q<R* .ec-ea ')iritualitate orientalăW Giindcă acea'tă ?-aga.i .it din afarăC în mileniul al treilea oamenii trebuie 'ă 'e adre'e1e în mod direct ci.3r'tă at3t de înaintată* deoarece a mai a)ucat 'ă cunoa'că e)o'ul ?-aga.n momentul în care în 4uro)a de.n 'ecolul al <6<(lea a)are un fenomen remarcabil căruia de(abia teo'ofia 'au antro)o'ofia e c-emată 'ă(i dea formă şi 'ă(l înfă)tuia'că# 5n 'ingur fa)t i1olat ne arată ce lucru grandio' 'e )etrece# .iaţa ')irituală* c-iar şi în ca1ul în care 'e naşte o anumită ad.ad($ita* mari ')irite euro)ene 'unt fermecate de conţinutul ei )rofund# Oi am dori 'ă răm3nă mereu în 'uflete ceea ce un ')irit at3t de )rofund ca =il-elm .ad($ita 'e deo'ebeşte de alte 'crieri a un'e )3nă la noi din .er'itate religioa'ă* la $iordano ?runo* la $alilei Q=R# Con'tatăm* cu toate ace'tea* că )retutindeni rea)ar idei şi noţiuni greceşti* mai ale' în ceea ce )ri.eşte conce)ţia de')re natură! o ab'orbire conştientă a ')iritului grecW Dar nu 'e trece retro')ecti.oit 'ă îmbine ceea ce 'e dega ă din filo'ofia creştină cu filo'ofia lui %ri'totel# S)iritul grec e a'imilat în mod conştient* aşa că aici 'e ame'tecă în mod conştient* 'ub o formă filo'ofică* ')iritul grec şi creştini'mul* du)ă cum la +afael* Dic-elangelo şi 7eonardo ele 'e conto)e'c 'ub o formă arti'tică# Oi ace't curent merge mai de)arte* 'trăbăt3nd .ad($ita* marele c3nt de')re ')irit* care 'trăbate ')re noi dintr(o antic-itate orientală 'f3ntă# Oi ce minunat e'te fa)tul că în 'ecolul al <6<(lea '(au re.edere din P .inci Q.ec-ea cultură orientală# %cele 'crieri ne tran'mit con'tant o g3ndire şi o 'imţire orientale* din )uncte de .ine cuno'cut minunatul e)o' ?-aga.ili1aţiei şi culturii greceşti# .edem cum el e ne.on >umboldt Q8R a )utut 'ă ')ună* c3nd a citit(o! că e'te cel mai )rofund )oem filo'ofic )e care l(a înt3lnit .n mileniul al doilea cultura şi ci.iaţă ')irituală în care ')iritul grec şi cel creştin '(au unit în mod conştient# .R# %cum* ')iritul grec nu mai con.a în legătură cu care )utem ')une! e confluenţa tuturor orientărilor şi )unctelor de .edere diferite# .ne ocu)ăm de artişti cum ar fi +afael* Dic-elangelo* 7eonardo da .reodată# Oi el a mărturi'it că a meritat 'ă a ungă la o .edem )e 7eonardo* Dic-elangelo* +afael lă'3nd 'ă acţione1e a'u)ra lor o)erele de artă ale grecilor* care 'unt 'coa'e din nou la lumina 1ilei* .ieţuieşte cu creştini'mul* cum '(a înt3m)lat în cultura celui de al doilea mileniu# .

remuri 'tră.oluţia 'a 'coate din ce în ce mai mult la 'u)rafaţă* din ad3ncurile 'ufletului* )rofun1imile 'inei 'ale )ro)rii# 9rin urmare* în om odi-neşte* ca şi cum ar dormi* o 'ine 'u)erioară şi acea'tă 'ine 'u)erioară nu e ceea ce omul din e)oca actuală ştie în mod nemi locit* ci e ce.om caracteri1a în cele ce urmea1ă F* e'te* dacă )utem ')une aşa* un curent ')iritual unilateral* dar ab'olut riguro'# "e a)are a)oi un al doilea curent ')iritual* în filo'ofia Sam@-Aa* tot o orientare ')irituală ab'olut riguroa'ă* şi ne mai ie'e în înt3m)inare* în cele din urmă* o a treia nuanţă a ')iritualităţii orientale* curentul Boga# Ceea ce ne a)are dre)t 'i'temul Sam@-Aa al lui Ca)ila* ceea ce ne a)are în filo'ofia Boga a lui 9atan ali şi în .edanta Q1>R# Dacă .ut de ')u' filo'ofia .iaţa obişnuită e doar o eE)re'ie 'au o co)ie a ace'tei 'ine* că omul )oate 'ă e.ad($itei# Să ne îndre)tăm acum )ri.n acea'ta con'tă măreţia şi im)ortanţa ?-aga.ea de dat omului )oate fi* de a'emenea* regă'it în ?-aga.g3ndirea şi 'imţirea ră'ăriteană# .ede 'unt curente ')irituale de nuanţe diferite* 'unt curente ')irituale care* deoarece au ace'te nuanţe ab'olut eEacte* 'unt oarecum unilaterale* şi măreţia lor con'tă tocmai în acea'tă unilateralitate# .irile ')re .ad($ita gă'im între)ătrunderea armonioa'ă a tuturor ace'tor trei curente ')irituale# Ceea ce a a.edelor* trebuie 'ă aducem mai înt3i în faţa 'ufletului fa)tul că acea'tă filo'ofie .edelor ne luminea1ă din ?-aga.ad($itaC ceea ce Boga lui 9atan ali a.edelor* că acea'tă 'ine e una cu Sinea atotcu)rin1ătoare a lumii* că el cu 'inea 'a nu doar 'e odi-neşte în acea'tă Sine co'mică atotcu)rin1ătoare* ci e una cu ea# 4l e una cu acea'tă Sine 8 .edele re)re1intă* în 'en'ul cel mai eEact al cu.ea de ')u' Sam@-Aa lui Ca)ila 'e înt3lneşte în ?-aga.a da 'eama* conform cu filo'ofia .edică )orneşte de la ideea că omul gă'eşte în el în'uşi o realitate foarte )rofundă* care e 'inea 'a* şi că ceea ce el 'e'i1ea1ă în )rimul r3nd în .oluea1ă# C3nd omul .iaţă ')irituată ră'ăriteană îşi trage 'e.ec-i ale 6ndiei* trei curente ')irituale* cu trei nuanţe diferite# %cel curent ')iritual care ne înt3m)ină de a în )rimele .ede* )e de altă )arte din filo'ofia Sam@-Aa a lui Ca)ila şi* în 'f3rşit* din Boga lui 9atan ali# .rem 'ă înţelegem filo'ofia .ec-ea 6ndie# Dacă lă'ăm deo)arte a')ectele mai )uţin im)ortante* în faţa noa'tră .om e.n ?-aga.olue1e şi că e.edice de mai t3r1iu e'te foarte riguro' F îl .or a)ărea* ieşind din ad3ncul unor .a fi atin'* c3nd.a care acţionea1ă în el* ')re care el e.idenţia )entru înce)ut ceea ce ne )oate oferi fiecare dintre ace'te trei curente ')irituale# .3ntului* o filo'ofie a unităţii* moni'mul cel mai ')iritual care )oate fi conce)ut# Doni'm* moni'm ')iritual F acea'ta e filo'ofia .ad($ita con'tă în fa)tul că de'crie în mod am)lu felul cum acea'tă .ad($itaC ceea ce a.a* )e de o )arte* din .ede Q9R şi care a fo't de1.edelor* care a fo't elaborată a)oi în .a* ceea ce trăieşte în el dre)t 'ine* el îşi .ad($ita# Oi nu regă'im toate ace'tea 'ub forma unui conglomerat* ci ele 'e conto)e'c în mod armonio'* ca trei membre ale aceluiaşi organi'm* ca şi cum iniţial ar fi fo't una# Dăreţia )oemului ?-aga.oltat în 'crierile )oetice .

edic F nu )utem ')une Lcu.ede era con'iderat Cu.3nt di.edic e 'entimentul at3t de liniştitor )entru om* care(i 'tă)3neşte fiinţa 'a cea mai lăuntrică şi cea mai înaltă* de a fi una cu Sinea generală* care )ul'ea1ă şi acţionea1ă în întreaga lume* cu entitatea unitară a lumii# De')re acea'tă legătură a omului cu unitatea lumii* de')re acea'tă 'ituare a omului în întregul şi marele Co'mo' ')iritual .n curentul .eneraţie a 'ufletului* )rin care el îndrea)tă ceea ce are mai bun* în rugă şi ertfă* ')re acea'tă Sine# 4 ca re')iraţia ')irituală! bra-man# %tman şi bra-man* )recum in')iraţia şi eE)iraţia* ne fac )ărtaşi la Sinea co'mică care )ul'ea1ă în toate# X .3nt e cucerită conştienţa legăturii dintre 'inea umană indi.iduală şi acea'tă Sine co'mică omni)re1entă# Ceea ce ')une .3ntul .em în afară Sinea generală atotcu)rin1ătoare* care trăieşte şi acţionea1ă în toate* şi )e care omul o in')iră atunci c3nd 'e dăruieşte contem)lării Sinei ')irituale a lumii# 8 in')irăm în mod ')iritual cu fiecare 'en1aţie )e care o a.3ntului .ntreaga cunoaştere* întreaga ştiintă* întreaga g3ndire şi 'imţire 'unt re')iraţie ')irituală# 6ar ceea ce )rimim a'tfel în 'ufletul no'tru* ca )e o mică )arte din Sinea lumii F care în'ă răm3ne organic unită cu acea'tă Sine F e'te atman! re')iraţiaX* care* ra)ortată la noi înşine* e ca o cantitate de aer )e care o in')irăm şi care nu )oate fi deo'ebită de aerul comun* general# %şa că atman 'e află în noi* dar nu )utem face deo'ebire între el şi ceea ce e Sinea lumii* care )ul'ea1ă în toate# Oi* aşa cum noi eE)irăm fi1ic* tot a'tfel eEi'tă o reculegere )lină de .in .edic ne înt3m)ină o filo'ofie moni't(')irituală* care e totodată religie# 6ar floarea şi fructul ace'tui curent .eni'e în lume într(un mod ')iritual şi era )re1ent în cărţile .a filo'ofia Sam@-Aa* o )utem com)ara cu filo'ofia lui 7eibni1 Q11R# Gilo'ofia Sam@-Aa e o filo'ofie 9 .3ntul .co'mică în 'en'ul că 'e ra)ortea1ă într(un dublu mod* cu fiinţa 'a* la ea# %şa cum eE)irăm şi in')irăm în mod fi1ic* tot aşa* trebuie 'ă ')unem* îşi re)re1intă ade)tul .em în legătură cu acea'tă Sine* o in')irăm cu tot ceea ce )rimim în 'ufletul no'tru# .3ntul di.eda e cu.edelor ra)ortul dintre 'inea umană şi Sinea co'mică# %şa cum omul in')iră şi eE)iră* aşa cum în afară 'e află aerul )e care îl re')irăm toţi* iar în interior cantitatea de aer )e care el a in')irat(o* tot a'tfel a.3ntul lui Dumne1eu* care e creator şi care renaşte în cunoaşterea umană* unind a'tfel cunoaşterea umană cu 9rinci)iul creator care 'trăbate lumea şi acţionea1ă în lume# %'tfel că ceea ce 'tă 'cri' în .in# Cu.edelorM* fiindcă .in* iar cel care îl )ătrundea era în )o'e'ia Cu.edic* omul )rimeşte în el cea mai bună )arte a Sinei omni)re1enteC o dată cu ace't cu.a diametral o)u' unei doctrine moni'te# Dacă .eda e de a cu.3nt F* care tratea1ă cu.edelor# Cei care )ătrundeau ace'te cărţi luau )arte la 9rinci)iul creator al lumii# %ltfel 'tau lucrurile cu filo'ofia Sam@-Aa# C3nd acea'ta 'e a)ro)ie de noi* aşa cum ne(a fo't tran'mi'ă )rin tradiţie* ea 'e )re1intă dre)t ce.orbeşte curentul .n germană* das !tmen Hnota trad#I# .edice* de către Giinţa unitară ce )ul'ea1ă în toate şi )e care fiinţa umană )oate '(o )rimea'că în ea dre)t formă 'u)remă a cunoaşterii# 8 dată cu în'uşirea cu.eda* care ne(a fo't dat* care a fo't eEalat* conform re)re1entării .3ntului di.rem 'ă com)arăm cu ce.

eşm3nta de a în mod indi.a 'e referă filo'ofia Sam@-Aa c3nd .identă din cadrul ace'tui .edea un element material nediferenţiat şi* cufund3ndu('e în ace'ta* )luralitatea 'ufletelor* ')re a )arcurge alte e.al* el 'e )oate în.irile ')re 'tadiile de înce)ut ale e.ine în înt3m)inare )lurali'mul 'ufletelor# 4 'ubliniată inde)endenţa fiecărui 'uflet* care(şi )arcurge e.alului originar# 9rin fa)tul că 'ufletul nu 'e în.a unitar# %.oluţiei* am .n faţa )lurali'mului 'ufletelor 'e 'ituea1ă ceea ce în filo'ofia Sam@-Aa e numit elementul )ra@ritic# "u )utem de'emna ace't element )rin cu.al originar şi în care 'ufletul 'e )oate în.orul lor comun* ci 'unt luate dre)t 'uflete indi.alului originar* acea'tă manife'tare în eEterior a 'ufletului nu 'e di'tinge încă din elementul tălă1uitor general al .al originar* de care lumea e 'trăbătută în ')aţiu şi tim) şi din care 'ufletele îşi iau elementele nece'are )entru eEi'tenţa eEterioară# Sufletele trebuie 'ă 'e îmbrace în ace't element material* de')re care nu 'e )oate ')une că a)arţine unei unităţi cu 'ufletele în'eşi# %'tfel* în filo'ofia Sam@-Aa* ne înt3m)ină în )rinci)al ace't element material* 'tudiat cu gri ă# 9ri.oluţia în lume ca entitate i1olată în eEi'tenţa şi fiinţa 'a# .irea nu e îndre)tată )rea mult* în filo'ofia Sam@-Aa* ')re 'ufletul indi.al ')iritual originar* în care 'ufletul 'e cufundă la înce)ut# Dacă ne(am îndre)ta )ri.eşnicie* ca 'ă ')unem aşa* ori cel )uţin ca 'uflete a căror origine nu e căutată în ce.idual# Sufletul indi.ăluie doar în acea'tă )rimă eEi'tenţă a .iduale* care eEi'tă din .a care eEi'tă în mod real* ce.iaţa 'ufletea'că ia cele mai di.alului originar tălă1uitor* ci în elementul următor care )oate ieşi din cadrul ace'tui .idual e'te con'iderat ce.oluţiei 'ale# 5rmătorul element care ie'e în e.alul originar unitar* e 'ub'tanţa ')irituală în'ăşi* care 'e află la înce)utul e.3ntul modern LmaterieM* deoarece el are un 'en' materiali't# Dar nu la aşa ce.)lurali'tă# Diferitele 'uflete care ne ie' în înt3m)inare* 'uflete de oameni şi 'uflete de 1ei* nu 'unt urmărite de filo'ofia Sam@-Aa )3nă la i1.er'e forme şi* datorită ace'tui fa)t* a)are în eEterior 'ub cele mai diferite înfăţişări# 5n 'uflet 'e în.n ace't element de ba1ă material 'e eE)rimă .em ceea ce )oate fi numit ba1a materială* ca un fel de mare .n filo'ofia Sam@-Aa ne înt3m)ină în ')ecial 'tudiul ace'tor forme materiale# %.oluţii# 9rimul lucru care ne înt3m)ină* deci* ca formă* fără a 'e diferenţia încă din .a unitar# .idual e budd-i# Dacă ne imaginăm* deci* un 'uflet în.n filo'ofia Sam@-Aa ne .er'e forme# .ălui în budd-i# 1N .eşm3ntea1ă cu elementul de ba1ă material* de')re care 'e crede că eEi'tă din .eşm3ntat cu 'ub'tanţa .eşnicie* la fel ca şi 'ufletul indi.idual# .em deci* în )rimul r3nd* forma cea mai originară a ace'tui element material* ca un fel de .em* în )rimul r3nd* )lurali'mul 'ufletelor şi mai a.orbeşte de')re 'ub'tanţialitatea care 'e o)une )luralităţii 'ufletelor şi care nu )oate fi dedu'ă nici ea din ce.a care e legat de ba1a materială şi întreţe'ut )rintre iţele ei şi care* în cadrul ace'tei ba1e materiale* ia cele mai di.iaţa 'ufletea'că# Datorită ace'tui lucru* .

eni tot mai indi.* filo'ofia Sam@-Aa la'ă neatin'* ca 'ă ')unem aşa* elementul 'uflete'c )ro)riu(1i'# 4a ')une! 9e ceea ce )oate fi 'tudiat în formele 'u)ra'en'ibile eEterioare îşi )un )ecetea 'ufleteleC dar de 'tudiat noi 'tudiem formele eEterioare* formele care ne înt3m)ină* în aşa fel înc3t 'ufletele 'e în.ă1ătoare* o in')iraţie dată de 'u'* )rin -ar! filo'ofia .reun fel* în afara fa)tului că 'e )regătea* în întreaga 'a entitate* 'ă )rimea'că înăuntrul 'ău* într(o 'tare de linişte şi detaşare* in')iraţia di.n ca1ul ei* lucrurile '(au )etrecut cam la fel cum 'e înt3m)lă cu în.ă rog 'ă înţelegeti bine* toate ace'tea 'unt* în 'en'ul filo'ofiei* în.oluti.oltat de forme* aşa cum ne a)ar ele în lume F aşa cum* în ştiinţa noa'tră* gă'im un număr de fenomene ale naturii F* doar că în filo'ofia Sam@-Aa )erce)ţia e du'ă )3nă )e trea)ta de cunoaştere 'u)ra'en'ibilă# Gilo'ofia Sam@-Aa e o ştiinţă care* deşi a fo't cucerită )rin clar.eşm3ntea1ă în forme# De aceea* aici gă'im un 'i'tem de1.em în ambianţa fi1ică# S(ar )utea ')une a'tfel* în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* că e'te .al originar de natură ')irituală* care coboară a)oi* )rin den'ificări tot mai mari* )3nă la ceea ce .edere .edere* răm3ne o ştiinţă de')re formele eEterioare* care nu 11 .ederea F acea'ta era filo'ofia Sam@-Aa# Din ace't moti.enea de la 'ine# %lta a fo't gene1a filo'ofiei Sam@-Aa# .elişurile din ce în ce mai den'e )rin care 'e eE)rimă 'ufletul# Trebuie 'ă ne fie clar fa)tul că forma 'ub care ne înt3m)ină filo'ofia .ntre ace'tea două 'e 'ituea1ă 'ub'tanţele din care 'unt alcătuite* de eEem)lu* organele noa'tre de 'imţ şi elementele mai 'ubtile* din care e con'tituit cor)ul eteric uman* numit şi cor)ul .elişurile 'ufletului# Oi 'ufletul e de(abia ceea ce 'e află în ele# Dacă filo'oful Sam@-Aa 'tudia1ă )e budd-i* a-am@ara* mana'* 'imţurile* elementele mai 'ubtile şi )e cele mai gro'iere* )rin ace'tea el înţelege în.ăţarea noa'tră actuală* numai că acea'ta din urmă nu e )ătrun'ă de clar.orba de o linie e.edem de ur îm)re urul no'tru* în elementele gro'iere din care e con'truit tru)ul uman# .ă# Su' de tot 'e află elementul 'u)ra'en'ibil al unui .edică şi filo'ofia Sam@-Aa 'e datorea1ă fa)tului că ele au fo't )lă'muite în acele .edele au la ba1ă în întregime o in')iraţie originară* care eEi'ta încă în omenirea de la înce)uturi ca o facultate naturalăC ele au fo't date oamenilor )rin in')iraţie* fără ca omul în'uşi 'ă fi acţionat în .edele şi conţinutul filo'ofiei Sam@-Aa au luat naştere în moduri diferite# .ec-e* cel )uţin )3nă la un anumit grad# .ină ce .em forma următoare* a-am@ara# Gorma care urmea1ă e'te mana'* o alta 'unt organele de 'imţ* a)oi elementele mai 'ubtile şi* ca ultimă formă* elementele materiale* )e care le a.ieţii# .em materia originară* )rima formă luată de acea'ta* budd-i* şi a.iduale e a-am@ara# %ce'tea 'unt forme tot mai inferioare )e care le ia materia originară# 9rin urmare* a.edere# 4Ei'ta o ştiinţă clar.edică# 8 ştiinţă care era căutată aşa cum căutăm noi a1i ştiinţa* dar căutată de oameni cărora încă le mai era acce'ibilă clar.Cel de al treilea element care 'e formea1ă şi )rin care 'ufletele )ot de.remuri de demult în care mai eEi'ta o clar.edere# 9e atunci ea era )ătrun'ă de clar.

edele n(a mai fo't )re1entă# Boga a trebuit 'ă fie a)licată de acele 'uflete care* a)artin3nd unei e)oci ulterioare a omenirii* nu mai )rimeau nici o re.iaţă a 'ufletului care e inde)endentă în interiorul 'ău# Boga e'te cealaltă faţă a filo'ofiei Sam@-Aa# 4a şi(a dob3ndit marea 'a im)ortanţă atunci c3nd acea in')iratie care .a Q12R a.a* ra a'* tama'* cele trei gune* fac )arte din e'enţa a ceea ce numim filo'ofia Sam@-Aa# Curentul ')iritual )e care îl cunoaştem 'ub numele de Boga 'e îndrea)tă ')re 'uflete'cul în'uşi* 'e îndrea)tă direct ')re ace't 'uflete'c* căut3nd căile şi mi loacele de a aborda 'ufletul uman în .ariante bine indi.iaţa 'a religioa'ă e una cu .n elementul 'att.n elementul tama' trăieşte ce.elul 'uflete'c# .iaţa ')irituală nemi locită* a'tfel înc3t 'ufletul 'ă 'e ridice de la )unctul în care e 'ituat în lume )e tre)te tot mai înalte ale eEi'tenţei 'ufleteşti# Sam@-Aa re)re1intă 'tudierea în.ieţii de toate 1ilele şi care îi )oate )ermite acce'ul la tre)te din ce în ce mai înalte ale eEi'tenţei# De aceea* Boga e'te calea ce duce în lumile ')irituale* calea ce duce la eliberarea 'ufletului de formele eEterioare* calea ')re o .a 'uflete'c# .a )entru a 'e înălţa ')re culmile eEi'tenţei ')irituale* )ornind de )e tre)tele de o'# %'tfel* în 'tră.iaţa înţele)ciunii# Gilo'ofia Sam@-Aa e ştiinţă* e cunoaşterea formelor în care 'e eE)rimă 'ufletul# %lături de filo'ofia Sam@-Aa* la ade)ţii ei )oate eEi'ta foarte bine o dăruire religioa'ă a 'ufletului# .a în ca1ul căruia 'uflete'cul menţine ec-ilibrul între el în'uşi şi forma eEterioară# Satt.a unge )3nă la ni.a 'uflete'c care 'e cufundă în formă* dar e nă)ădit* ca 'ă ')unem aşa* de forma care )roliferea1ă* care deci nu reuşeşte 'ă 'e im)ună faţă de formă# 6ar în elementul ra a' eEi'tă ce.em de(a face cu ce.n filo'ofia Sam@-Aa 'e face deo'ebirea între gradul de inde)endenţă 'au de 'ubordonare faţă de materie )e care o )ă'trea1ă 'ufletul# %ici a.enea de 'u'* )rin -ar* şi care încă mai influenţa .elaţie de la 'ine* ci erau ne.edele* curentul Sam@-Aa şi curentul Boga# 6ar noi 'untem c-emaţi a'tă1i 'ă integrăm din nou ace'te curente ')irituale* readuc3ndu( le la 'u)rafaţă într(un mod adec.at e)ocii noa'tre* din 'trăfundurile 'ufletului şi ale lumii# 12 .a 'uflete'c* care 'e cufundă* ce(i dre)t* în materie* dar care 'e )ă'trea1ă* ca entitate 'ufletea'că* în forme materiale# .ntr(un anumit 'en'* 'uflete'cul răm3ne neatin' de 'tudiu# Cel care 'e dăruieşte .a care nu e 'fera .n filo'ofia Sam@-Aa 'e urmăreşte felul cum elementul 'uflete'c 'e integrea1ă formelor F nu e 'tudiat 'uflete'cul în'uşi* ci felul cum el 'e integrea1ă formelor# .edelor 'imte că .elea1ă dre)t ce.iduali1ate! .elişurilor 'ufletului* iar Boga îndrumarea ace'tuia ')re tre)te tot mai înalte de trăire 'ufletea'că# Dacă omul 'e dăruieşte di'ci)linei Boga* acea'ta în'eamnă o tre1ire tre)tată a forţelor 'u)erioare ale 'ufletului* a'tfel înc3t 'ufletul 'e tran')une în ce.oite 'ă facă ce.ec-ea e)ocă -indu'ă ne înt3m)ină trei curente ')irituale* în trei .a 'uflete'c* care 'e cufundă în forma eEterioară* dar 'e afirmă* 'e re.em de(a face cu ce.

ea Boga în forma adec.n ?-aga.ă amintiţi acum ce a fo't luat din realitatea în'ăşi* în legătură cu con'tituţia lui Saturn* unde 'e .orbeşte de')re 'ub'tanţa lui Saturn ca de')re o 'ub'tanţă calorică şi încercaţi 'ă 'imţiţi cum acea'tă de'criere mai nouă e în concordanţă cu ceea ce 'e ')une în .eţi fi dat 'eama că de a în cartea mea Ştiinţa ocultă am făcut încercarea de a 'coate lucrurile în întregime din ele în'ele# "u m(am ')ri init nicăieri )e ce.remurile .eg-ea* cu .edelor gă'im de'crierea e.ea ceea ce )utem numi* în 'en'ul actual* filo'ofia Sam@-Aa# Citiţi a)oi ceea ce am ')u' în legătură cu e.9uteţi regă'i toate ace'te trei curente şi în ştiinţa noa'tră ')irituală# +ecitiţi ce am încercat 'ă de'criu în cartea mea Ştiinţa ocultăX Q1:R* în )rimele ca)itole* în legătură cu con'tituţia umană* cu 'omnul şi .iaţa şi moartea şi .ad($ita* care re)re1intă într(un mod )rofund )oetic un fel de 'inte1ă a celor trei orientări* trebuie 'ă im)re'ione1e în modul cel mai )rofund e)oca noa'tră# "oi trebuie 'ă căutăm un fel de legătură între )ro)ria noa'tră 'trăduinţă ')irituală şi conţinutul mai ad3nc al )oemului ?-aga.orba de')re e.ată e)ocii noa'tre# 4)oca noa'tră trebuie 'ă unea'că într(un mod organic ceea ce trimite lumină ')re noi din direcţia -indui'mului 'ub forma celor trei curente ')irituale )uternic diferenţiate în nuanţele lor* ca filo'ofie a .oinţă# %mintiţi(.oinţa* care a fo't )rima 'ăm3nţă a g3ndirii* legătura dintre eEi'tenţă şi noneEi'tenţă# Oi acea'tă legătură au gă'it(o în .ă .ă dau doar o mică )robă# .or3t* mai înt3i* .edelor* filo'ofia Sam@-Aa şi Boga# X 9ublicată în l# rom3nă cu titlul Ştiinţa spirituală Hnota trad#I# De aceea şi minunatul )oem ?-aga.ec-ime* ci acordul re1ultă ab'olut de la 'ine* fiindcă acolo a fo't căutat ade.oluţia omului* şi .em de ')u' în e)oca actuală* nu '(a căutat a'emănarea cu ceea ce 'e ştie din .ăluit în întuneric* totul era un .ea atunci filo'ofia .oinţei# 7a tot ceea ce a.ec-ile 13 .edelor în formă actuală# Oi mai citiţi ultimele ca)itole* în care e .a tran'mi' )e cale i'torică# Cine înţelege cu ade.ă cum 'e .ede# 5rmătorul )a'a 'ună a'tfel! %)oi a i1.ad($ita ne înt3m)ină glorificarea )oetică a curentelor ')irituale caracteri1ate mai înainte# .ad($ita# Curentele ')irituale de a1i 'e înt3lne'c cu .eţi a.orbeşte* în formă modernă* de')re ')iritele .ăţătură )e care Kri'-na în'uşi i(o comunică lui %r una# 4 un moment deo'ebit* deoarece e eta)a în care .eţi a.oluţiei co'mice* care ar )utea fi îmbrăcată cam în următoarele cu.ec-i# Să .oluţia co'mică* de la Saturn şi )3nă în e)oca noa'tră* şi .ărat cele ')u'e acolo* nu )oate 'ă creadă* în legătură cu nici o afirmaţie referitoare la Saturn* Soare şi 7ună* că ace'te lucruri au fo't ')u'e )e ba1a unor elemente i'toriceC ele au fo't 'coa'e din realitatea în'ăşi# Dar ce ciudat! ceea ce )oartă am)renta e)ocii noa'tre concordă* totuşi* în )unctele e'enţiale* cu ceea ce ră1bate ')re noi din .al nediferenţiat Q14R# % luat naştere un gol uriaş* care era im)regnat total de căldură# .inte! 7a înce)utul înce)uturilor întunericul era în.ec-ile curente ')irituale nu numai în linii generale* ci şi în detalii# .ntr(un moment im)ortant al i'toriei lumii F im)ortant )entru acea e)ocă F* ni 'e )re1intă marea în.ă rog 'ă .eţi a.ărul# .ntr(un anumit )a'a al .ărulC în 1ona )ro)riei noa'tre orientări ')irituale 'e caută de a'emenea ade.

3nt creator co'mic* care conţine 9rinci)iul creator în'uşi# 7a fel cum 'unetul .edem aici cum urmaşii a doi fraţi* deci încă rude de '3nge* 'e de')art în ceea ce )ri.a )răbuşi# 6ar conţinutul marii în.edelor* c3t şi e'enţa doctrinei Sam@-Aa şi )e cea a curentului Boga# Căci* ce 'e află* )ro)riu(1i'* dincolo de tot ceea ce .irile* )e de o )arte* ')re tată şi* )e de altă )arte* ')re fratele tatălui# Co)iii fraţilor nu .ad($itaT .ă tot ce am ')u' în mica mea 'criere Sângele e o sevă cu totul deosebită Q1.n momentul în care ace'te legături de '3nge 'lăbe'c în inten'itate* 'e declanşea1ă marea lu)tă* determinată tocmai de 'lăbirea ace'tor legături* de'cri'ă în e)o)eea Da-ab-arata* din care face )arte* ca un e)i'od al ei* şi ?-aga.ăţătorul noii e)oci* care a lă'at în urmă .remurile 'tră.orbirii umane face ca aerul 'ă 'e tălă1uia'că* 'ă )lă'muia'că şi 'ă 'e um)le de .a mai eEi'taT Cum 'ă 'e 'itue1e 'ufletul în .ec-ile legături de '3nge nu mai au im)ortanţă# 46 trebuie 'ă fie în.a din toate cele trei curente ')irituale# .ăţăturile lui Kri'-na gă'im at3t în.ad($ita# .ină armonio'* trebuie 'ă )reia în 'ine ce.ăţătura 'a cele trei curente ')irituale caracteri1ate mai înainte# 4l le comunică di'ci)olului 'ău într(o unitate organică# Cum trebuie 'ă 'e )re1inte în faţa noa'tră un a'emenea di'ci)olT 4l îşi îndrea)tă )ri.om mai cunoaşte )rin ?-aga.iaţa 'ufletea'că umană# 4Ei'tă 1& .ec-i legăturile de '3nge* a)artenenţa la o anumită ra'ă* la un anumit neam uca un rol deo'ebit de im)ortant şi că ele '(au e'tom)at doar tre)tat# %mintiţi(.ec-ilor legături de '3ngeT 7ui %r una i 'e )are că totul 'e .edic )rin toate lucrurile# %'tfel )oate fi el )rimit de către cunoaşterea umană în .n legătură cu ceea ce urmea1ă 'ă fie ')u' în ace'te conferinţe de')re ?-aga.ăţături a lui Kri'-na e'te următorul! Trebuie ca lucrurile 'ă 'e 'c-imbe* )entru ca )răbuşirea 'ă nu aibă loc# Kri'-na îi arată di'ci)olului 'ău* care trebuie 'ă treacă dintr(o e)ocă în alta* că 'ufletul* ca 'ă de.a trebui 'ă a.ad($ita .ad($ita ne arată în ce fel Kri'-na )reia în în.eşte orientarea ')irituală* .legături de '3nge înce) 'ă 'lăbea'că în inten'itate# .R# .iaţa ')irituală* dacă acea'tă .inte! Da* eEi'tă un Cu.edem cum o ia )e căi diferite ceea ce înainte a)ărea dre)t conce)ţie unitară datorită înrudirii )rin '3ngeC lu)ta trebuia 'ă ia naştere la acea'tă ră'cruce* c3nd legăturile de '3nge îşi )ierd im)ortanţa* de a'emenea* )entru cunoştinţele obţinute )rin clar.om anali1a m3ine felul cum de.iaţă# 4l 'e tălă1uieşte* 'e )lă'muieşte şi um)le de .iaţă ')irituală nu 'e mai )oate de'faşura* ca înainte* 'ub influenţa .eţi )re1ent în amintire un lucru )e care l(am 'ubliniat de at3tea ori! că în .ine el un a'emenea în.ec-ile legături de '3nge# .iaţă toate lucrurile# 4l a creat şi a or3nduit eEi'tenţa# %'tfel adie )rinci)iul .ăţătura moni'tă a .ăţător al acelora )entru care .ăţător# Dar )utem ')une de )e acum că întreaga ?-aga.a înt3m)la dacă ceea ce era menţinut 'ub o formă unitară )rin legăturile de '3nge nu .edere şi c3nd* o dată cu acea'tă ră'cruce* 'e i.or mai fi de acum înainte a)roa)e unul de celălaltC ei trebuie 'ă 'e de')artă# %cum în'ă un alt curent ')iritual urmea1ă 'ă ia în 'tă)3nire at3t o linie genealogică* c3t şi )e cealaltă# Oi atunci în %r una 'ufletul 'e )une în mişcare# Ce 'e .eşte 'tructura ')irituală de mai t3r1iu# Kri'-na a)are dre)t marele în.e'tirea lui Kri'-na )oate fi eE)rimată în următoarele cu.n în.

un Cu.ang-elia lui 6oan* e'te .elea1ă# %cea'ta e o )arte a în.ăţătura de')re legea co'mică şi modul ei de a acţiona* acea'ta e filo'ofia Sam@-Aa* cealaltă faţă a în.3nt* de')re 7ege* de')re dăruirea e.or acţiona întotdeauna* într(un fel 'au altul* a'u)ra 'ufletului uman# %m .iu* c-iar 'ub forma unei fiinţe* care e conce)ută ca umbl3nd )e 9ăm3nt* întruc-i)3nd Cu.eda rea)are în Giinţa nemi locită a lui >ri'to' în'uşi* care acum intră în mod concret şi .er'e# Kri'-na .ede* în Sam@-Aa* toate ace'tea le re.orbeşte 4.3ntului creator ce )ul'ea1ă şi )lă'muieşte* în 'crierile .ăţătura lui Kri'-na e întreită! ea e în.iu* fiind în'uşi Cu.3ntului co'mic# 9rin urmare* Kri'-na .ec-ii religii ebraice* fiind ceea ce a)o'tolul 9a.elea1ă Kri'-na di'ci)olului 'ău# 4l îi aminteşte* de a'emenea* de')re calea care(l conduce )e fiecare di'ci)ol )e culme* acolo unde )oate 'ă aibă )arte de cunoa'terea Cu.ieţuieşte Cu.in* de')re care ne .ăţătura de')re Cu.3ntul e )rinci)iul creator al lumiiC în .3nt co'mic* 7ege co'mică* redate în .elarea .la.ede el 'e re.la.ă1ut că ştiinţa ')irituală modernă trebuie 'ă de'co)ere* într(o formă nouă* ace'te trei curente# Dar e)ocile 'unt diferite şi întreita conce)ţie de')re lume e tran'mi'ă 'ufletului uman )e căile cele mai di.edice# Cu.idualitate unică* dre)t 1K .3ntul co'mic* de')re Cu.n.iu în e.ăţătura de')re formele lumii* de')re înfăţişările legice )e care le ia eEi'tenţa* în.n.oluea1ă 'ufletul# %ce'te trei curente .eda* Sam@-Aa şi Boga e ca aurora a ceea ce a ră'ărit mai t3r1iu 'ub forma Soarelui# .iat ne înt3m)ină la 9a.3ntul co'mic creator* tot a'tfel el îi arată că facultatea de cunoaştere umană e în mă'ură 'ă )ercea)ă diferitele forme i1olate* că ea )oate* deci* 'ă )reia în 'ine legile lumii# Cu.ede* el a unge în mod ab'tract )3nă la omenire# 7ogo'ul di.ine în înt3m)inare 'ub o altă formă* dar într(un mod mult mai concret* mult mai .oluţia i'torică* nu re.3nt* lege şi reculegere e.3ntul di.ăţăturii lui Kri'-na# Sufletul uman e în mă'ură 'ă înţeleagă felul cum .el înţelege )rin lege# 6ar dre)t credinţă în >ri'to' cel în.orbeşte şi de')re Boga# .er'e forme* de')re reculegerea e.3ntul în formele eEi'tenţei# Cunoaşterea umană de'co)eră legile eEi'tenţei )e mă'ură ce acea'tă cunoaştere înţelege în ce fel diferitele forme i1olate ale eEi'tenţei eE)rimă în mod legic ')iritual('uflete'cul# .el un al treilea lucru# Ceea ce la Kri'-na e'te Boga* la 9a.orbeşte de')re Cu.ăr'3ndu('e ab'tract în întinderile ')aţiului şi tim)urilor* ci ca indi.ioa'ă F ace'tea 'unt cele trei direcţii )e linia cărora e.ioa'ă către ')irit# Cu.ioa'ă a 'ufletului* de')re Boga# %ceeaşi trinitate ne .3ntul creaţiunii* de')re )lă'muirea eEi'tenţei în di.ăţăturii lui Kri'-na# Oi eEact la fel cum Kri'-na îi eE)lică di'ci)olului 'ău că dincolo de întreaga eEi'tenţă 'e află Cu.3ntul creatorW 6ar ceea ce ne înt3m)ină în filo'ofia Sam@-Aa dre)t înţelegere logică a formelor eEi'tente în lume e'te tran')u' în )lan i'toric* în re.la.in al Creaţiunii# .n .el e'te credinţa* care trebuie 'ă ia locul legii* numai că tran')u'ă în )lanul concret# %'tfel triada formată din .3nt creator care )ul'ea1ă şi )lă'muieşte* eEi'tă o redare a Cu.

3ntul .remurilor* a de.a gă'i că acea'tă 1J .ălui cele mai ad3nci taine a ceea ce )utem numi lucrarea ')iritualităţii în întreaga o)eră de educare a neamului omene'c# Din cau1ă că în e)oca modernă omenirea trebuie 'ă 'imtă ace't nou element* acea'tă e)ocă a trebuit 'ă de)ăşea'că 'im)la ')iritualitate greacă şi 'ă manife'te înţelegere faţă de ceea ce a eEi'tat înainte de )rimul mileniu )recreştinC faţă de ceea ce ne a)are dre)t .ad($ita şi e)i'tolele lui 9a.ad($ita* 'ublimul c3nt al indienilor* a fo't con'iderat de unele )er'onalităţi a.enit carne# Sam@-Aa a)are dre)t de'crierea i'torică* dre)t de'crierea logică a felului în care din lumea 4lo-imilor '(a nă'cut lumea fenomenală* lumea materiei gro'iere# Boga 'e tran'formă în ceea ce* la 9a.ec-ea doctrină e.inităţii# .el* a de.elea1ă felul cum a a)ărut lumea şi cum iau formă oamenii indi.n filo'ofia Sam@-Aa* legea ne arată felul cum )rinde formă )ra@riti* ba1a materială* )3nă o'* la 'ub'tanţa gro'ieră# 7egea re.eda a)are într(o formă nouă* dar de data acea'ta concretă* dre)t Cu.iu# .Cu.3ntul! L"u eu* ci >ri'to' în mineM Q1<R* adică* atunci c3nd Gorţa -ri'tică im)regnea1ă 'ufletul şi(l )rimeşte în ea* omul urcă ')re culmea Di.rea 'ă reali1e1e şi ceea ce 'e 'ituea1ă mai de)arte în trecut dec3t ci.ili1aţia greacă* întin13ndu('e )3nă în ad3ncurile antic-itătii orientale# 9utem lă'a ace'te ad3ncuri ale antic-ităţii orientale 'ă 'e a)ro)ie de 'ufletul no'tru* dacă urmărim cele trei curente ')irituale* cu minunata unitate armonioa'ă în care ele ne înt3m)ină în cel mai măreţ )oem filo'ofic* cum ')une >umboldt* în ?-aga.el trimite* )e de o )arte* la acea'tă lege a .ad($ita# CON3ERIN4A a II-a 56l$7 29 de&e/'r"e 1912 %şa cum am amintit de a ieri* ?-aga.i1ate cel mai im)ortant )oem filo'ofic al omenirii# Cine 'e ad3nceşte în 'ublima ?-aga.om ob'er.ec-ii lumi ebraice* el trimite la filo'ofia Sam@-AaC în mă'ura în care trimite la credinţa în Cel .el ni 'e .edem a'tfel că în i'toria lumii eEi'tă totuşi un )lan unitar* .oia 'ă 'e întoarcă la antic-itatea greacă* .ie* într(un mod remarcabil* ceea ce ne a)are* în )rimele 'ale elemente* dre)t .iat* el indică Soarele a ceea ce şi(a a.ad($ita* .3ntul .enit cu.eda* Sam@-Aa şi Boga# Ceea ce ni 'e )re1intă dre)t .a că tocmai )rin 'e'i1area legăturii dintre marele )oem ?-aga.eda* Sam@-Aa şi Boga# %şa cum +afael în domeniul artei* Toma dU%Vuino în cel al filo'ofiei au 'imţit ne.iu* din care toate '(au făcut şi care totuşi* în decur'ul .edea că* în )re1ent* trebuie 'ă fie creat un ec-ilibru conştient între ceea ce e)oca modernă .ut aurora în Boga# %şa reîn.or de1.reia'că a legii* în tot ce e mo1ai'mul# .edem cum orientali'mul a fo't o )regătire* cum el ne dă în forme mai ab'tracte ceea ce în creştini'mul )aulin ne înt3m)ină în mod at3t de remarcabil* 'ub forme mai concrete# .iduali* în cadrul ace'tei lumi# %cea'ta 'e eE)rimă în .n mă'ura în care 9a.om .n.

ut c3nd.ire )e care .ec-ii clar.afirmaţie e'te )e de)lin îndre)tăţită# Cu oca1ia ace'tor conferinţe ne .ăruri 'tră.eşte cunoaşterea# Dar dacă ne(am în'uşit ce.ărul lor* noi ')unem! C3t e de minunat că în acele .i' frumo' )e care omenirea l(a a.im deci în interiorul unei con'tituţii ')irituale a .ad($itei e caracteri1at ori1ontul ')iritual care(l în.ec-i* care au eEi'tat în acele e)oci trecute# "oi le )utem admira datorită fa)tului că le regă'im a1i în în'uşi conţinutul lumii* şi le .om fi ne.ori1ată* datorită fa)tului că în 'ufletele umane mai erau .rem '(o aruncăm a'u)ra ba1elor gno'eologice ale ?-aga.el de cunoaştere grandio'* ')lendid* e o 'umă imen'ă de cunoştinţe ')irituale* o 'umă de cunoştinţe ')irituale at3t de mare* înc3t omul modern care încă n(a a un' la ştiinţa ')irituală nu )oate manife'ta dec3t 'ce)tici'm faţă de ace'te )rofun1imi ale cunoaşterii şi ştiinţei* şi acea'ta deoarece nu are nici o )o'ibilitate de a(şi forma un )unct de .remuri 'tră.iu* în aşa fel înc3t ace'te trei curente ')irituale ne a)ar în ?-aga.ec-i ')iritul uman a )ătrun' în 'fera unor cunoştinţe la care noi .ec-i oamenii 'e )uteau a.i toate lucrurile de')re care 'e .ec-ii culturi -indu'e din )erioada )rebudi'tă* atunci c3nd lă'ăm 'ă acţione1e a'u)ra noa'tră conţinutul ?-aga.n .ec-i omenirea era deo'ebit de fa.om 'ta uimiţi în faţa )rofun1imilor din )oemul ?-aga.ărul lor# C3nd le regă'im* c3nd recunoaştem ade.edem a'tfel confirmate în ade.om )utea a unge de(abia tre)tat* cu a utorul mi loacelor )e care urmea1ă 'ă ni le cucerim de acum înainte# De aici )oate 'ă re1ulte o mare admiratie fată de a'emenea ade.aloare deo'ebită în ceea ce )ri.ăluia )e marele ?udd-a* din '3nul căruia '(a nă'cut el# 9ri.orbeşte în ?-aga.remurile 'tră.oiti 'ă ')unem! .ad($itei# %m 'ubliniat de a fa)tul că ace't conţinut de g3ndire con'tituie confluenţa a trei curente ')irituale şi că el nu doar conto)eşte cele trei curente* ca ce.a din ştiinţa ')irituală* .i'* dar nu(i .ederi şi )rin aceea că în lumile ')irituale 'e a ungea nu numai )rintr(o trăire ')irituală 1P .om atribui nici o .remuri .ad($itei e im)ortantă datorită fa)tului că toate lucrurile e'enţiale din ace't c3nt* tot ce 'e referă la conţinutul de g3nduri* la conţinutul de cunoaştere* ne face acce'ibilă o trea)tă de cunoaştere )rebudi'tă* a'tfel înc3t )utem ')une! 9rin conţinutul ?-aga.om mai o)ri a'u)ra înaltelor calităţi literare ale ?-aga.ad($ita şi .a organic* ci le şi întreţe'e în mod .edere în ra)ort cu ele# Cu mi loacele moderne obişnuite nu 'e )oate a unge )3nă la acele )rofun1imi ale cunoaşterii care ne 'unt comunicate aici# 9utem )ri.ii unele re'turi ale 'tră.ire a'u)ra a ceea ce 'tă la ba1a 'a* a'u)ra g3ndurilor grandioa'e* a'u)ra monumentalei cunoaşteri a lumii din care '(a nă'cut şi )entru a cărei glorificare şi ră')3ndire în lume a fo't creat# %cea'tă )ri.a# De )e )o1iţia 'im)lei conce)ţii moderne de')re lume )utem admira* e.ad($ita cel mult ca )e un .ec-i g3ndiri şi cunoaşteri -indu'e* e un ni.ad($ita ca un tot unitar# Ceea ce ne înt3m)ină aici ca un tot unitar* ca o emanaţie ')irituală a unei 'tră.om arunca o )ri.entual* ace't .3nta )3nă la o a'emenea culme ')iritualăW "oi ştim că în acele .ad($itei* dar .om aduce în faţa oc-ilor noştri* în )rimul r3nd* im)ortanţa ace'tui )oem )rin fa)tul că .

ec-i* )rin mi loace cu totul diferite* la di'tincţii fine în ceea ce )ri.n )rimele )erioade în care au fo't )re1entate în )ublic ade.ec-e* )rin filo'ofia Sam@-Aa# .ăţăturile ?-aga.or ieşi tot mai mult la lumina 1ilei# 18 .ad($itei şi )3nă în e)oca noa'tră# %şa 'e eE)lică fa)tul că forma mai .ec-e a e.')ecială* cucerită )rin eEerciţiu* ci ştiinta acelor .rem* )entru a e.orbit de')re e'enţa omului şi de')re alte taine ale cunoaşterii teo'ofice# %'emenea lucruri au fo't )re1entate a)el3ndu('e mai ale' la eE)re'iile folo'ite de marele reformator al cunoaşterii .n germană* Geistesmensch Hnota trad#I# "u ne )ro)unem 'ă acordăm o im)ortanţă )rea mare celor ')u'e la înce)utul mişcării teo'ofice* noi .n cadrul căutărilor noa'tre din domeniul cunoaşterii teo'ofice* ne(am 'trăduit 'ă de'criem lucrurile aşa cum re1ultă ele )entru cunoaşterea clar.iitoare a omenirii .edere 'c-imbat* gă'im )o'ibilitatea de a înţelege şi acel )unct de .inţe doar eE)re'iile )e care le folo'im a1i* )entru )unctul no'tru de .remuri .em a'tă1i e'te cel )e care omul ')iritualX )oate 'ă(l obţină cu mi loacele 'ale )ro)rii* )e care le )oate dob3ndi el în'uşi# .om aminti fa)tul că* aşa cum ştim de a* la ba1a întregii entităţi umane 'e află un '3mbure fiinţial ')iritual* )e care l(am adu' întotdeauna în faţa 'ufletelor noa'tre ')un3nd! .ec-ii clar.ărurile noa'tre teo'ofice* '(a lucrat mai )uţin cu a'emenea mi loace* luate direct din ştiinţa ocultă* şi mai mult cu mi loacele care a)elau la denumirile şi nuanţele noţionale folo'ite de obicei în 8rient* şi anume denumiri şi nuanţe care în 8rient '(au )er)etuat )e ba1a unor tradiţii de 'ecole* din )erioada ?-aga.oluţiei .ec-i# .remuri .idenţia ba1ele gno'eologice şi în.om a unge mai bine la o înţelegere a felului în care filo'ofia Sam@-Aa )ri.ederi# Trebuie 'ă ')unem! "oi recunoaştem a'tă1i din cu totul alte moti.ec-i mai )utea fi )ătrun'ă de ideile* de cunoştinţele care re1ultau din re'turile .666 d!>r#! S-an@arac-arAa Q1=R# X .edere .ad($itei* 'ă ne îndre)tăm a1i )ri.eşte entitatea umană* că din ceea ce omul cunoştea erau 'coa'e noţiuni foarte clare şi cu o a)licabilitate )reci'ă la realitatea ')irituală şi la cea fi1ico('en1orială# %şa că* dacă 'c-imbăm în anumite )ri.e u'teţea a ceea ce ne e tran'mi' a'tfel# Dar trebuie 'ă înţelegem cum 'e )utea a unge în acele .irile mai mult ')re ceea ce e un te1aur al înţele)ciunii -indu'e# Oi atunci ne )oate a uta* la înce)ut* ceea ce a fo't dob3ndit )rin în'ăşi acea'tă ştiinţă .ă1ătoare actuală* aşa că genul de ştiinţă ')irituală )e care(l a.ea e'enţa şi natura omului* dacă ne .n 'ufletul uman eEi'tă forţe care dormitea1ă* care în decur'ul e.oluţiei teo'ofice* căreia noi i(am adăugat cercetarea ocultă actuală* a lucrat mai mult cu noţiuni )ă'trate )rin tradiţie* a)arţin3nd filo'ofiei Sam@-Aa# "umai că la fel cum acea'tă filo'ofie Sam@-Aa a fo't modificată tre)tat c-iar în 8rient* de către o g3ndire orientală de altă orientare* tot a'tfel c3nd am înce)ut 'eria conferinţelor noa'tre teo'ofice )ublice '(a .edice şi -indu'e din 'ecolul .

iitoare* 'ubîm)ărţirea din 1ilele noa'tre H'ufletul 'en1aţiei* 'ufletul raţiunii 'au afecti.orbirea actuală o numim omul(')irit# Dar ceea ce .a eEi'ta )e acea trea)tă de de1.iitorC dar în marele Co'mo' ţinta ')re care o fiinţă e.alul ei originar din care '(au de1.iitor înde)ărtat* la trea)ta de om(')irit* el .ea a)oi* )entru tre)tele de e.orbea filo'ofia Sam@-Aa de')re 'ub'tanţa ei originară* de')re .ec-ea în.a fi nece'ar 'ă 'e ţină 'eama at3t de entitatea 'ufletea'că )ro)riu(1i'ă* care .iaţa obişnuită* trebuie 'ă facem di'tincţie între ceea ce e '3mburele no'tru 'uflete'c cel mai lăuntric şi ceea ce în.a trebui 'ă mai facă totuşi di'tincţie între ceea ce trăieşte în el ca 'uflet şi ceea ce e'te în'uşi omul(')iritC du)ă cum şi a1i* în .enit e.idual* ci um)l3nd ')aţii şi tim)uri a'emănător unui tala1 de a)ă ')irituală* ceea ce a eEi'tat a'tfel şi eEi'tă şi .iitor .ăţătură Sam@-Aa# Oi ceea ce e a'tfel )re1ent în 5ni.im ace'te din urmă cor)uri dre)t în.er' eEi'tă acea 'ub'tanţă care .oltat a)oi toate celelalte forme* cele fi1ice şi cele 'u)rafi1ice# 8mul actual nu ia încă în con'iderare acea'tă formă 'u)remă* dar* aşa cum am arătat* ea .oltat din ace't .oluţie .a omul(')irit# 9rin urmare* în 5ni.oltare a omului )e care în .er'# 9utem ')une! %lte entităţi )o'edă de a a'tă1i în.ăţătura noa'tră* că în condiţiile .a alcătui c3nd.ieţii* cum îl numim noi* 'au* cum )oate el fi numit* cu o eE)re'ie orientală* budd-i# Otim* de a'emenea* din în.ăluie ace't '3mbure! cor)ul a'tral* cor)ul eteric 'au al .a omul(')irit# Ceea ce )oate fi ')u' a'tă1i în 'en'ul în.al originar de 'ub'tanţă e ceea ce recunoaştem* )ri.a eEi'ta mereu şi din care 'e na'c toate celelalte forme* era con'iderat în filo'ofia Sam@-Aa forma cea mai înaltă a 'ub'tanţei# 4 acea formă a 'ub'tanţei de')re care filo'ofia Sam@-Aa acce)tă că eEi'tă de la o .irile în )rimul r3nd şi )e care .a reuşi 'ă(l reali1e1e 'ufletul uman .ăţăturii noa'tre* gă'im de a în . şi 'ufletul conştienţeiI* c3t şi de formaţiunea în.ă de acel ciclu de conferinţe )e care l(am )re1entat c3nd.elişuri şi facem di'tincţie între ele şi entitatea 'ufletea'că )ro)riu(1i'ă* )e care în ciclul actual al omenirii o îm)ărţim în 'ufletul 'en1aţiei* 'ufletul raţiunii 'au afecti.eşnicie la a1ta# Oi aşa cum ')unem F amintiţi(.a îmbrăca* ca 'ă ')unem aşa* '3mburele ')iritual('uflete'c al omului* omul(')irit* .oluea1ă e întotdeauna )re1entă# %m )utea ')une că 'ub'tanţa omului(')irit* în care ne .or )lă'mui c3nd.om îmbrăca în .elişurilor* tot a'tfel în .ind lucrurile în ordine de'cendentă* ca fiind al doilea mădular al omului* ')iritul .a intra c3nd.ieţii şi cor)ul fi1ic# Oi aşa cum )ri.oluţiei )ăm3nteşti* afirmăm că tot ceea ce a de.oluţia concretă a )ăm3ntului eEi'ta în ')irit* ca e'enţă ')irituală* 'ub formă 'ub'tanţială* tot aşa .olta ace't budd-i de(abia în .ea o anumită im)ortanţă )entru om* de fa)t* doar în .a fi ceea ce numim omul( ')irit# C3nd omul 'e .ieţii normale omul .ederile 'ale# 5rmătoarea formă care '(a de1.a în.iitor* a eEi'tat întotdeauna şi eEi'tă şi a1i în marele 5ni.a în .elişurilor* ce .elişuri care .a a.a a.a de1.er'* încă nediferenţiat în mod indi. şi 'ufletul conştienţei Q18R* aşa cum facem di'tincţie între entitatea 'ufletea'că )ro)riu(1i'ă şi 'i'temul în.a fi înălţat* într(un .a la DSnc-en în legătură cu eE)licarea )rin )ri'ma ştiinţei ')irituale a Creaţiunii Q19R F* aşa cum* în legătură cu momentul de înce)ut al e.iitor# Dar budd-i a eEi'tat* ca 19 .eliş uman* în care 'e .a fi c3nd.6dealul cel mai înalt ')re care 'untem în 'tare 'ă ne ridicăm )ri.

ăţătura noa'tră* )otri.n .rea doar 'ă(l 'c-iţe1C îl .it căreia* dacă urmărim cadrul e.rem 'ă .oluţie* ar trebui 'ă ne re)re1entăm o ma'ă de a)ă re)arti1ată )e'te tot în mod egal* ca 9rinci)iu originar al 'ub'tanţei* din care 'e conturea1ă forme i1olate* care nu 'e de')rind )3nă la 'tarea de )icături )line* forme care 'e înalţă ca mici ridicături de a)ă din 'ub'tanţa comună* răm3n3nd în'ă cu ba1a în .ieţii 'au budd-i aşe1ăm Sinea ')irituală# 9entru actualul ciclu din e. )e care a1i aş .orbim* aşadar* de mana'* în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* nu ne referim eEact la acelaşi lucru la care 'e referă S-an@arac-arAa c3nd aminteşte de mana'# .iduali1ate* a fiecărei forme 'ufleteşti în )arte* ia naştere a)oi ceea ce e'te numit mana'# %ici trebuie 'ă ')unem că a)are o anumită di'cre)anţă* în ra)ort cu în.remurile .n ace't 'en' )utem identifica foarte bine )e mana' şi Sinea ')irituală* dar nu eEact în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa# 9utem caracteri1a* totuşi* cu eEactitate* ce e mana' de fa)t* în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa# 9ornim* deci* de la felul cum trăieşte omul în lumea 'en1orială* în eEi'tenţa fi1ică# .oluţia omenirii acea'tă eE)re'ie e cu totul îndre)tăţită şi .)rinci)iu ')iritual al formei* în 'tare 'u)raumană* la alte entităţi şi* )rin fa)tul că a eEi'tat* el a fo't diferenţiat dre)t )rimă formă din .om mai .idual# Dacă .alul originar comunC atunci l(am a.rem 'ă ne facem o imagine de')re acea'tă e.n eEi'tenţa fi1ică omul trăieşte mai înt3i )erce)3nd )rin 'imţurile 'ale lumea 2N .ec-i era ab'olut îndre)tăţit 'ă 'e facă 'e)araţia între ele* dintr(un moti.orbim cu înţele' )entru e)oca actualăC o caracteri'tică a cărei origine 'e află* )e de o )arte* 'ub influenţa )rinci)iului luciferic şi* )e de altă )arte* 'ub influenţa )rinci)iului a-rimanic# %cea'ta e cu totul ab'entă în filo'ofia Sam@-Aa# Oi )entru con'tituţia de atunci a omului* care nu a.oluţia ace'tui )rinci)iu al 'ub'tanţei* înt3lnim o a treia formă* ceea ce în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa 'e numeşte a-am@ara# .oi eE)une mai t3r1iu )e larg# Se)araţia era îndre)tăţită deoarece atunci nu )utea fi formulată acea caracteri'tică im)ortantă )e care trebuie '(o gă'im noi a'tă1i* dacă .n 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* din )rima formă a eEi'tenţei 'ub'tanţiale* a eEi'tenţei eEtra'ufleteşti* ia naştere budd-i# Dacă urmărim e.em forma lui a-am@ara# 9rintr(o anumită den'ificare a ace'tei a-am@ara* deci a formei de a indi.n tim) ce budd-i 'e 'ituea1ă la graniţa )rinci)iului diferenţierii* abia 'uger3nd o anumită indi.ea )e budd-i# 6ar dacă ace'te mici ridicături de a)ă 'e )ul.eri1ea1ă în )icături* în mici bule inde)endente* a.ea nici un )rile de a )ri.edea* în cur'ul ace'tor conferinţe* de ce e'te aşa# "oi nu intercalăm )e a-am@ara între budd-i şi mana'* ci unim* )entru notiunile noa'tre* )e a-am@ara cu mana' şi le de'emnăm îm)reună dre)t Sine ')irituală# .iduali1are* forma lui a-am@ara a)are de a total diferenţiată* a'tfel înc3t* dacă .orbim de a-am@ara trebuie 'ă ne imaginăm că budd-i coboară* lu3nd forma unor 'ub'tanţe inde)endente* fiinţiale* care eEi'tă* deci* în lume* în mod indi.i ')re ace'te două )rinci)ii* deoarece ea nu )utea încă 'imţi )uterea lor* era cu totul îndre)tăţit 'ă 'e intercale1e acea'tă formă diferenţiată între budd-i şi mana'# Dacă .oluţiei umane în ordine de'cendentă* du)ă ')iritul .alul ')iritual originar# .

* el )oate 'ă meargă şi mai de)arte# 4Ei'tă unii oameni care* de eEem)lu* c3nd intră într(un oraş* 'imt în aşa fel înc3t ')un! %ce't oraş îmi face im)re'ia de galben* 'au* dacă a ung într(un alt oraş! %ce'ta îmi face im)re'ia unui oraş alb* 'au a unui oraş alba'tru# "oi atribuim o 'erie de calităţi ale lucrurilor care acţionea1ă a'u)ra noa'tră unei re)re1entări cromatice* 'inteti1ăm în interiorul no'tru di.i )utem da cu at3t mai mult numele de 'imţ interior* cu c3t tot ceea ce trăim în interiorul no'tru* dre)t 'uferinţe şi bucurii* dre)t )a'iuni şi afecte )oate fi )u' de noi* la r3ndul 'ău* în legătură cu ceea ce ne dă 'imţul no'tru interior# %numite )a'iuni le )utem con'idera dre)t întunecate* reci* )e altele )a'iuni calde* luminoa'e# 9utem ')une* de a'emenea! 9rin urmare* fiinţa noa'tră interioară acţionea1ă la r3ndul ei a'u)ra a ceea ce )lă'muieşte 'imţul interior# .orbeşte* a'u)ra ace'tei lumi fi1ice încon urătoare# 8mul )erce)e lumea din ur cu 'imţurile 'ale şi acţionea1ă a'u)ra ei în 'en' fi1ic* )rin organele 'ale tactile# Dacă udecăm aşa* 'untem în con'en' total cu filo'ofia Sam@-Aa# Dar în ce fel )erce)e omul lumea din ur )rin 'imţurile 'aleT 4i bine* cu a utorul oc-ilor noi )erce)em lumina şi întunericul* .ă1ul )erce)e culorile şi lumina* au1ul )erce)e 'unetele ş#a#m#d# S(ar )utea ')une că* )rin ace'te )orţi ale fiinţei noa'tre )e care le numim 'imţuri noi ne aflăm în legătură cu lumea din ur* că )rin ele ne de'c-idem lumii încon urătoare* că )rin fiecare 'imţ în )arte ne a)ro)iem de un anumit domeniu al ace'tei lumi# De a .i1uală 'e conto)eşte cu ceea ce )erce)em )rin 'imţul căldurii# 8amenii cu o 'en'ibilitate mai fină* 'en1iti.încon urătoare* şi acţion3nd la r3ndul lui* )rin organele 'ale tactile* )rin m3inile şi )icioarele 'ale* )rin fa)tul că a)ucă şi merge* )rin fa)tul că .e# Giecare 'imţ )erce)e un anumit domeniu al lumii eEterioare! .e miro'urile* cu organele gu'tati.orbirea noa'tră obişnuită do.ii* )ot 'imţi* în ca1ul anumitor 'unete* cum înăuntrul lor acţionea1ă anumite re)re1entări colori'tice* aşa că )ot .l )utem numi 'imţul interior# .ă1ului culori* lumina şi întunericul# .a care uneşte diferitele 1one 'en1oriale* form3nd )entru 'uflet* din 1one i1olate* un întreg# Dacă un om e 'en1iti.orbi de anumite 'unete care tre1e'c în ei re)re1entarea culorii roşii* de altele care tre1e'c în ei re)re1entarea culorii alba'tre# 9rin urmare* în interiorul no'tru eEi'tă ce.er'e 1one ')re care înclină 'imţurile noa'tre# .er'ele im)re'ii 'en1oriale i1olate cu a utorul unui 'imţ total* care nu 'e îndrea)tă ')re un 'ingur domeniu al lumii 'en1oriale* ci trăieşte în interiorul no'tru şi ne um)le* ca 'ă ')unem aşa* cu un 'imţ unitar* în tim) ce noi îi integrăm im)re'ii 'en1oriale i1olate# .edem formele lucrurilor* cu urec-ile )erce)em 'unetele* cu organele olfacti.n o)o1iţie cu multele 21 .orba doar de o com)araţie* că )rin 'imţul tactil noi )erce)em răceala şi căldura* iar )rin 'imţul .orbim* deci* de culori calde şi reci* adică a)licăm* în .e im)re'iile gu'tati.orbim* de eEem)lu* de culori calde şi reci* c-iar dacă 'imţim că* în condiţiile noa'tre de eEi'tenţă* e .irtutea unei anumite legături interioare )e care o 'imţim* ceea ce )erce)e un anumit 'imţ unui alt 'imţ# "e eE)rimăm a'tfel* deoarece în interiorul no'tru o anumită )erce)ţie .edeşte că noi )urtăm înăuntrul no'tru un fel de )rinci)iu care unifică ace'te di.

3ntul mana' e'te în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa# Ceea ce dă formă ace'tui 'imţ interior din )unctul de .ăţături# Căci filo'ofia Sam@-Aa ')une următoarele! 9rin fa)tul că mana' '(a diferenţiat în diferite forţe co'mice ale 'imţurilor* 'ufletul 'e cufundă în ace'te forme i1olate ( noi ştim că 'ufletul e de')ărţit de ace'te formeC dar )rin fa)tul că 'ufletul 'e cufundă în ace'te forme i1olate* aşa cum 'e cufundă şi în mana'* 'uflete'cul acţionea1ă în ace'te forţe ale 'imţurilor* el e îm)letit şi întreţe'ut în ele# Datorită ace'tui lucru 'ufletul a unge 'ă intre în legătură* )rin entitatea 'a ')iritual('ufletea'că* cu o lume eEterioară* ')re a )utea 'imţi )lăcere* bucurie şi 'im)atie faţă de acea'tă lume# Din mana' '(a diferenţiat* aşadar* 'ub'tanţa(forţă care formea1ă oc-iul# 9e o trea)tă anterioară* c3nd cor)ul fi1ic al omului încă nu eEi'ta 'ub forma actuală F aşa îşi re)re1intă filo'ofia Sam@-Aa F* 'ufletul era cufundat numai în forţele din care e con'tituit oc-iul# Otim că oc-iul uman actual a fo't creat* ca germene* de a )e trea)ta 'aturniană* dar că el '(a de1.oltat au eEi'tat de a înainte ca formă 'u)ra'en'ibilă şi 'ufletul trăia în ele# %şa îşi re)re1enta lucrurile şi filo'ofia Sam@-Aa! 9rin fa)tul că 'ufletul trăieşte în ace'te )rinci)ii ale diferenţierii* el e ataşat de eEi'tenţa lumii eEterioare* el de1.orbi şi de un 'imţ care ne um)le 'ufletul* de')re care ştim că nu are legătură cu un anumit organ de 'imţ* ci 'olicită întreaga noa'tră entitate umană* ca in'trument al 'ău# % de'emna ace't 'imţ interior )rin cu. t3r1iu# Gorţele din care '(a de1.em )o'ibilitatea de a face iar o )aralelă între ceea ce ')une filo'ofia Sam@-Aa şi conţinutul )ro)riei noa'tre în.oluea1ă cunoaşterea noa'tră* trebuie 'ă ne ')unem! 4a )orneşte de la 'tarea de diferenţiere a 'imţurilor i1olate şi caută 'ă urce ')re 'imţul global* comun# 4.e ale lumii eEterioare* )utem .enirii lumii* din a-am@ara '(a de1.rem 'ă 'tudiem ace't 'imţ interior* noi* cei de a'tă1i* trebuie 'ă .iaţa 'imţurilor* a.alul originar* a)oi bud--i* a)oi a-am@ara* a)oi mana'* )e care(l înt3lnim în noi dre)t 'imţul no'tru interior# Dacă .oluţia organului caloric )e care(l a.em a1i* )i)ernicit* 'ub forma glandei )ineale* deci relati.orba în'ă de organele de 'imţ materiale Hace'tea ţin de cor)ul fi1icI* ci de forţele care 'tau la ba1a lor ca )utere )lă'muitoare şi care 'unt cu totul 'u)ra'en'ibile# Cobor3nd* aşadar* 'cara formelor e.oltă de a* în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* din a-am@ara* dre)t un )rodu' t3r1iu al formei# %şa că )utem ')une! Dai înt3i a eEi'tat .oluţia a )arcur' drumul in.oltat mana' şi a)oi '(au diferenţiat 'ub'tanţele originare* forţele care )lă'muie'c diferitele noa'tre 'imţuri* aici nefiind .oltă în 'ine 'etea du)ă acea'tă eEi'tenţă# 9rin forţele 'imţurilor* 'ufletul e legat de lumea eEterioară# 6a naştere 22 .oluţiei* a ungem* în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* de la a-am@ara la mana'* iar mana'ul* diferenţiat în forme i1olate* dă acele forţe 'u)ra'en'ibile care con'tituie diferitele noa'tre 'imţuri# Deoarece 'ufletul ia )arte la .edem cum 'e îmbină )erce)ţiile diferitelor 'imţuri* con'tituind îm)reună 'imţul interior# %şa )rocedăm noi* cei de a'tă1i* deoarece cunoaşterea noa'tră )arcurge un drum greşit# Dacă 'tudiem felul cum e.oltat de(abia du)ă in.er'# Dai înt3i* în cur'ul de.'imţuri )e care le îndre)tăm ')re diferitele domenii calitati.edere al 'ub'tanţei e ceea ce 'e de1.

orbeşte de')re conlucrarea dintre diferitele forţe ale 'imţurilor* diferenţiate din mana'* )e acea'tă trea)tă# Din forţele 'imţurilor iau naştere elementele mai 'ubtile* din care e con'tituit cor)ul eteric# 4l e un )rodu' relati.em* a'tfel* o de'criere com)letă a 'tructurii omului* a felului cum* în trecut* )re1ent şi .alul originar# "umai că la )lantă toate ace'tea au loc în 'u)ra'en'ibil şi de.oltare care coboară din .ieţii din )lantă* în tim) ce la om* în actualul 'tadiu de e.i1ibil* ci toate tre)tele naturii* )3nă 'u'* la a')ectele cele mai in.alul originar* budd-i* a-am@ara* mana'* 'ub'tanţele 'imţurilor* elementele mai 'ubtile# Oi în lumea eEterioară* în îm)ărăţia naturii* eEi'tă ace'te elemente 'ubtile* care con'tituie cor)ul eteric 'au al .iitor* el 'e în.eşte forţele 'ale# %cea'tă legătură* conce)ută ca o 'umă de forţe* ca 'umă reală de forţe* o înglobăm 'ub numele de cor) a'tral al omului# %de)tul filo'ofiei Sam@-Aa .i1ibile# .oluţiei# $ă'im ace't cor) eteric în om# Trebuie 'ă ne re)re1entăm deci că în decur'ul e.oluţie* formele şi )rinci)iile 'u)erioare* înce)3nd cu mana'* 'e manife'tă de a în ni.ieţii* la )lante* de eEem)lu# .al ')iritual originar* aşa cum l(am caracteri1at de a# . t3r1iu al e.n filo'ofia Sam@-Aa a.n ace't fel di'tinge filo'ofia Sam@-Aa formele )e care le(am )omenit mai înainte# 23 .idualităţii umane şi care face ca omul 'ă nu aibă doar un 'imţ interior* )rin care )erce)e diferitele 1one ale lumii 'en1oriale* ci 'ă 'e 'imtă o entitate i1olată* o indi.n 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* trebuie 'ă ne re)re1entăm că* în ca1ul )lantei* la ba1a ace'tei e.atracţia ')re eEi'tenţă* in'tinctul de a eEi'ta# S(ar )utea ')une că 'ufletul îşi trimite LanteneleM* )rin organele de 'imţ* ')re eEi'tenţa eEterioară şi că e legat de ea* în ceea ce )ri.oluţii 'e află în ordine de'cendentă o de1.in a)oi )rinci)iile 'u)erioare* eEi'tente în om doar 'ub formă embrionară! budd-i şi ceea ce re'tul filo'ofiei orientale numeşte în mod obişnuit atman* g3ndit 'ub ra)ort co'mic* iar în filo'ofia Sam@-Aa* .oluţiei* care ia naştere c3nd 'ub'tanţa 'en1orială 'e den'ifică )3nă )e trea)ta elementelor mai 'ubtile* a elementelor eterice# 6ar din den'ificarea în continuare a elementelor eterice iau naştere elementele mai gro'iere* din care 'unt con'tituite toate lucrurile care ne înt3m)ină în lumea fi1ică# Dacă mergem* deci* în ordine a'cendentă* în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* omul e'te alcătuit din! cor)ul 'ău fi1ic* gro'ier* cor)ul eteric* mai 'ubtil* un cor) a'tral F acea'tă eE)re'ie nu a)are în filo'ofia Sam@-Aa* în 'c-imb e folo'ită eE)re'ia Lcor) al forţelorM* din care 'unt con'tituite 'imţurile F* un 'imţ interior* mana'* a-am@ara* )rinci)iul care 'tă la ba1a indi.oluţiei '(au 'uccedat! .itatea lui a-am@ara# .ăluie* ca 'uflet* în )rinci)iul naturii eEterioare formate din materie* )rin natură înţeleg3ndu('e nu numai a')ectul eEterior* .idualitate# %ce'tea 'e înt3m)lă )rin acti.elul fi1ic# Diferitele organe de 'imţ a ung 'ă 'e manife'te în mod eEterior* în ca1ul )lantei* ca acel )rodu' t3r1iu al e.in reale de(abia în lumea fi1ică* )rin fa)tul că 'e den'ifică* form3nd elementele mai 'ubtile* care trăie'c în cor)ul eteric 'au cor)ul .

a# De')re 'att.edem că eEi'tă înţelegere şi )entru felul cum 'ufletul )oate fi unit cu fiecare dintre ace'te )rinci)ii ale formei# De eEem)lu* 'ufletul )oate fi unit cu budd-i în aşa fel* înc3t el 'ă(şi )ă'tre1e inde)endenţa de)lină* a'tfel ca nu budd-i 'ă 'e manife'te într(o mă'ură )redominantă* ci 'ufletul# Dar 'e )oate înt3m)la şi in.edea că e co)leşit cu totul de cor)ul 'ău fi1ic gro'ier F acum nu .ingătorul )rinci)iului fi1ic# %cea'tă 'tare* c3nd 'ufletul în.edere# %cea'tă filo'ofie îşi re)re1intă deci un )lurali'm al 'ufletelor* care '(au cufundat în )rinci)iul )ra@riti şi au cobor3t )e 'cara e.orbi at3t în ca1ul ra)ortului dintre 'uflet* )e de o )arte* budd-i şi mana'* )e de altă )arte* c3t şi în ca1ul ra)ortului dintre 'uflet şi tru)* care e con'tituit din elemente 'ubtile şi elemente gro'iere# Căci* dacă ')unem! 'ufletul trăieşte în 'att.alul originar* 'ă 'e elibere1e şi de ace'ta* ')re a intra* ca 'uflet liber* în )uru'-a )ură# Dacă lă'ăm 'ă acţione1e a'u)ra noa'tră un a'emenea gen de cunoaştere* .ăluit* )3nă la încor)orarea în cor)ul fi1ic gro'ier* ')re a înce)e a)oi 'ă urce din nou* 'ă e.a* acea'ta nu în'eamnă altce.a dec3t un anumit ra)ort dintre 'uflet şi în.inge )rinci)iul eEterior al în.ire care 'unt mi locite de cor)ul fi1ic gro'ier 'e e'tom)ea1ă* în faţa fa)tului că în ele 'e eE)rimă ')iritual('uflete'cul# %.ălui inde)endenţa într(un fel de 'omn* în negli enţă şi lene.6ar în )ra@riti* care cu)rinde toate formele* de la cor)ul fi1ic gro'ier )3nă la .a 'e )oate .oluţiei de la forma cea mai înaltă* nediferenţiată* a .er'# Sufletul îşi )oate în.elişurile 'ale* dintre )rinci)iul ')iritual din acea fiinţă şi )rinci)iul natural* dintre )rinci)iul )uru'-a şi )rinci)iul )ra@riti# Dar* la un alt om* )utem .oie dec3t 'ă contem)lăm omul# 9oate eEi'ta un om care(şi eE)rimă în ')ecial fiinţa ')iritual('ufletea'că* în 'en'ul că orice mişcare* orice ge't* orice )ri.rem 'ă facem caracteri1ări morale* ci caracteri1ări )ure* în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* care* aşa cum a)ar în faţa oc-iului no'tru ')iritual* nu eE)rimă nici un fel de caracteri1are moralăC 'e )oate înt3m)la 'ă ne ia'ă în cale un om care umblă )rin lume* 'ub a)ă'area greutăţii )ro)riului 'ău cor) fi1ic* care 2& .edem că la ba1a ace'tei înţele)ciuni 'tră.elişurile 'ale# %şa 'e )oate înt3m)la şi în ca1ul naturii fi1ice eEterioare* alcătuită din materie gro'ieră# "u e ne.ie* în aşa fel înc3t ie' în )rim()lan în.a care ne face 'ă ')unem! 8mul e în întregime o entitate ')iritual('ufletea'că şi el folo'eşte )rinci)iul fi1ic numai )entru a lă'ă 'ă trăia'că ace't ')iritual('uflete'c# 4l nu e co)leşit de )rinci)iul fi1icC în orice 'ituaţie el e în.alului originar* în care '(au în.ingerea cor)ului fi1ic gro'ier* ')re tre)te din ce în ce mai înalte şi 'ă 'e reîntoarcă la .elişurilor* e 'tarea 'att.ec-i 'e află ceea ce noi recucerim )rin mi loacele )e care ni le )oate )ermite 'tarea noa'tră de afundare 'ufletea'căC şi* în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* .iri ni 'e înfăţişea1ă ce.olue1e iar* du)ă în.em în faţa noa'tră un om* îl .edem* datorită fa)tului că )erce)em cor)ul 'ău fi1ic gro'ier* dar în mişcări* în ge'turi* în )ri.alul originar* în acea'tă )ra@riti trăieşte ')iritual('uflete'cul* )e care filo'ofia Sam@-Aa şi(l re)re1intă în'ă monadic* 'ub formă de 'uflete 'e)arate* a'tfel înc3t diferitele monade 'ufleteşti )ot fi conce)ute ca entităţi fără înce)ut şi fără 'f3rşit* ca şi ace't )rinci)iu material* )ra@riti F material nu în 'en'ul materiali't )e care(l a.em noi în .

ire cu)rin1ătoare a'u)ra tuturor e)ocilor şi )utem ')une! %ce'tor .a# Oi noi )erce)em acea'tă cunoaştere* dacă ne îndre)tăm )ri.elişurilor# Trebuie 'ă facem di'tincţie între ea şi ceea ce )o'edă filo'ofia Sam@-Aa ')re a caracteri1a ra)ortul dintre 'uflete'c şi în.a F nu .remuri .ă1ut că numai )e tăr3mul material răm3ne ce.orbit mai înainte* şi noi ne ')unem! 5nul dintre lucrurile cele mai minunate din i'toria e.n locul cunoaşterii acelor tăr3muri grandioa'e ale eEi'tenţei* în locul . la )rinci)iul în.elişurilor* atunci 'ufletul trăieşte în ra)ortul dintre tama' şi )rinci)iile naturale# 6ar dacă domneşte un ec-ilibru între cele două* dacă nu )recum)ăneşte nici 'uflete'cul* ca în 'tarea 'att.oluţiei omenirii e fa)tul că ceea ce ie'e la lumina 1ilei din întunecate 'trăfunduri ')irituale* )rin ştiinţa ')irituală de a1i* a eEi'tat de a în acele .ec-i* în care cunoaşterea era dob3ndită )e alte căi# Toate ace'tea au con'tituit o cunoaştere care a eEi'tat c3nd.ec-ii cunoaşteri 'u)ra'en'ibile cu)rin1ătoare a a)ărut o 'im)lă cunoaştere a eEi'tenţei materiale eEterioare# %ce'ta a fo't* de fa)t* 'en'ul e.edem ce a creat cultura mai .orbeşte de 'tarea ra a'# %ce'tea 'unt cele trei gune* care 'unt deo'ebit de im)ortante# Trebuie 'ă di'tingem* aşadar* caracteri'ticile fiecăreia dintre formele lui )ra@riti* înce)3nd cu )rinci)iul cel mai de 'u'* al 'ub'tanţei originare nediferenţiate* )3nă o'* la cor)ul fi1ic gro'ierC acea'ta e una dintre caracteri'tici* care 'e referă eEclu'i.aC dacă ma'ele de gră'ime ale feţei noa'tre ne im)rimă o anumită fi1ionomie* dacă )rinci)iul 'uflete'c e co)leşit de )rinci)iul eEterior F fi1ic F al în.remuri .remurile originare# 9ri.a* ra a'* tama'# "e )ro)unem acum 'ă )ătrundem foarte eEact )rofun1imea unei a'emenea cunoaşteri* 'ă .a )3nă şi în filo'ofia greacă* ca un fel 2K .elişuri* indiferent de natura ace'tora# %cea'tă caracteri'tică e dată de cele trei 'tări! 'att.a care e'te concre'cut cu ştiinţa originară a omenirii# %runcăm o )ri.orbeşte 'ufletul no'tru* )redomină )rinci)iul 'att.ec-ii cunoaşteri originare 'ă fie luat tot mai mult de cunoaşterea eEterioară a )lanului fi1ic material# Oi e intere'ant de .reau 'ă .irile ')irituale ')re .remuri le(a li)'it ade'eori c-iar şi cea mai 'labă )re'imţire a cunoaşterii originare# .oluţiei din ultimele trei milenii* ca locul .ec-e* )3nă în e)oca modernă* )3nă în e)ocile în care ştiinţa ')irituală )une iar în faţa noa'tră ce.ului mediu creştin# .ec-i* o cunoaştere* o ştiinţă care a fo't în mă'ură 'ă dea o caracteri1are at3t de cu)rin1ătoare tuturor lucrurilor eEi'tente# Oi atunci de 'ufletul no'tru 'e a)ro)ie acea admiraţie de')re care am .it în tainele eEi'tenţei* în acele .rea 'ă eE)rime 'uflete'cul )rin cor)ul 'ău fi1ic eEterior# Dacă ne mişcăm muşc-ii feţei du)ă cum ne .edem c3t de ad3nc a )ri.)une )e el )rea multă carne* care de)inde în toate ge'turile 'ale de greutatea cor)ului 'ău* care nu ştie cum 'ă facă dacă .im a)oi la .ă li)'e'c de acea'tă remarcă F* răm3ne ce.remurile care au urmat* la ceea ce ni 'e )re1intă în mod obişnuit dre)t conţinut ')iritual al diferitelor )erioade! .ec-ea e)ocă greacă* e)oca romană* e)oca e.a* nici ceea ce ţine de în.elişurile eEterioare* ca în 'tarea tama'* c3nd am3ndouă 'e menţin în ec-ilibru* 'e .

elişuri# 4l crede că face o di.eşte lumina şi întunericul* 'tarea ra a'* iar alba'trul şi .em culoarea roşu 'au )ortocaliu c3nd )rinci)iul luminii e mai )uternic dec3t cel al întunericului# .orbi de o amintire a acelei ştiinţe 'tră.de ecou al .ioletului* întunericul )recum)ăneşte a'u)ra luminii şi a.em culoarea .iolet datorită fa)tului că întunericul e mai )uternic dec3t luminaC a.ioletul* la care )redomină întunericul* 'tarea tama'# C-iar dacă %ri'totel nu folo'eşte ace'te eE)re'ii* mai tran')are la el acel mod de a g3ndi care ne înt3m)ină şi în filo'ofia Sam@-Aa* )e ba1a unei înţelegeri ')irituale a 'tărilor eEi'tente în lume# 2J .erdele re)re1intă* în ceea ce )ri.alabil )entru toate fenomenele lumiiC aici a.elişurilor# %)oi %ri'totel )re1intă* referindu('e la acea )arte care 'e înalţă de a )3nă în 'fera 'imţurilor şi )e care noi o numim cor) a'tral* ce.erde(gălbui deoarece cele două culori 'unt în ec-ilibruC a.a 'uflete'c* dar el caracteri1ea1ă numai ra)orturile dintre 'uflete'c şi tru)e'c* gunele* iar ace'tea re)re1intă* de fa)t* doar forma în.ec-iul )rinci)iu al filo'ofiei Sam@-Aa F* .ec-ii cunoaşteri Sam@-Aa# 4 dre)t că* în ceea ce )ri.a care e ca un fel de ecou* a un' )3nă la el* al )rinci)iului celor trei 'tări! atunci c3nd .erde 'au .em 'tarea 'att.elişurilor* în )rinci)iul )ra@riti# 9rin urmare* în domeniul 'uflete'c* de a nici la %ri'totel nu mai )utem .a ecouri ale ace'tei cunoaşteri* dar ele nu mai 'unt de aşa natură înc3t 'ă le )utem aşe1a* în claritatea lor de)lină* alături de .iaţa culorilor# %tunci el ')une! 4Ei'tă culori care au în ele mai mult întuneric şi culori care au mai multă lumină şi eEi'tă culori 'ituate la mi loc# 4 în 'en'ul g3ndirii lui %ri'totel 'ă 'e ')ună! 7a culorile ce merg în direcţia alba'trului şi .3ntul re')ecti.a a luminii F la %ri'totel nu mai gă'im acea'tă eE)rimare* dar la el mai eEi'tă încă .a ce el di'tinge dre)t )rinci)iu 'uflete'c# 9rin urmare* nu mai face o di'tincţie clară între 'uflete'c şi tru)e'c* fiindcă )entru el 'uflete'cul e cufundat de a în ceea ce ţine de forma cor)orală* ci di'tinge o )arte numită ai't-eti@on* şi* în 'fera 'ufletea'că* )ărţile numite ore@ti@on* @ineti@on şi dianoeti@on Q2>R# %ce'tea 'unt tre)te 'ufleteşti* în conce)ţia lui %ri'totel* dar el nu mai face o delimitare clară între 'uflete'c şi ceea ce ţine de în.a* c3nd a')ectele ')irituale )recum)ăne'c a'u)ra celor naturale# %ri'totel oferă aceeaşi caracteri1are c3nd 'e referă la culori# 4l nu folo'eşte cu.ec-ea cunoaştere Sam@-Aa# 7a %ri'totel mai gă'im încă îm)ărţirea entităţii umane în cor)ul fi1ic gro'ier* )e care nici nu )rea îl aminteşte* şi 'ufletul .egetati.orbeşte de')re lumină şi întuneric în .eşte 'tructura 'ufletea'că )ro)riu(1i'ă* la %ri'totel mai eEi'tă c3te.em culoarea alba'tră 'au .i1are a 'ufletului* )e c3nd filo'ofia Sam@-Aa conce)ea 'ufletul în )ro)ria lui entitate* întru totul ca monadă* tran')un3nd în eEterior tot ce diferenţia1ă 'ufletul* în )rinci)iul în.* care ar coincide* în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* cu cor)ul mai 'ubtil al elementelor şi )rin care %ri'totel crede că dă ce.n filo'ofia Sam@-Aa )rinci)iul celor trei 'tări e .ec-i )e care o de'co)erim în filo'ofia Sam@-Aa# Dar )e un anumit tăr3m* )e tăr3mul material* %ri'totel mai ştie 'ă ')ună ce.* dar '(ar )utea ')une! culorile roşu şi galben(roşiatic re)re1intă 'tarea 'att.

edantiştii au acţionat în continuare* au fo't integrate unele lucruri* aşa 2P .eţi înţelege* dragii mei )rieteni* din ce cau1ă* de eEem)lu* în urmă cu mulţi ani* mi(am a'umat 'arcina de a )une în .e't* natura umană era în aşa fel con'tituită* înc3t tindea 'ă(şi re)re1inte lumea în 'en'ul în.edice# 9rin urmare* multi)lele nuanţe ')irituale )ro.inţăC dar ea do.a'tu Q2:R* localitatea în care a trăit Ca)ila* acea'ta în'emn3nd că el '(a de1.! $oet-e cla'ifică fenomenele de culoare de'criindu(le conform cu cele trei 'tări! 'att.n.ăţătura -indu'ă ne ')une )e bună dre)tate că întemeietorul filo'ofiei Sam@-Aa e Ca)ila# ?udd-a '(a nă'cut în'ă în Ca)ila.or3nd c-iar din cadrul culturii noa'tre ştiinţifice* acel )rinci)iu care a domnit c3nd.edere* fi1ica modernă are dre)tate c3nd îl critică )e $oet-e în acea'tă )ri.n regiunile nord(e'tice ale 6ndiei natura umană tindea 'ă(şi re)re1inte lucrurile aşa cum a)ar ele în filo'ofia Sam@-Aa# Dai ')re .remea c3nd '(au format ace'te trei curente ')irituale nu mai eEi'ta cea dint3i 'tare originară a e.a* ra a' şi tama'I '(a aşternut cu totul uitarea* aceeaşi îm)ărţire o regă'im la $cet-e# Gi1icienii moderni mai critică şi a1i teoria goet-eană a culorilor* totuşi ea a a.a cel care a 'inteti1at )entru )rima dată marea filo'ofie Sam@-Aa# "u trebuie 'ă ne re)re1entăm ra)ortul dintre doctrina Sam@-Aa şi celelalte curente ')irituale de')re care am .ut la ba1ă )rinci)iile înţele)ciunii ')irituale# Din )unctul 'ău de .oltat în cadrul doctrinei Sam@-Aa# C-iar şi în ceea ce )ri.n ace't fel ie'e la lumina 1ilei* ca dintr(un întuneric ')iritual* făc3ndu(şi intrarea în i'toria ')irituală modernă şi cercetat )rin mi loace moderne* ceea ce a fo't cucerit odinioară )entru omenire )rin cu totul alte mi loace# %cea'tă filo'ofie Sam@-Aa e )rebudi'tă* lucru )e care legenda lui ?udd-a ni(l aduce în faţa oc-iior în mod )al)abil* dacă )ot ')une aşa# .ec-ii 6ndii au trăit oameni care a.er'ele ţinuturi ale 6ndiei* şi de(abia mai t3r1iu* )rin fa)tul că .eşte locul naşterii 'ale* el e tran')u' acolo unde şi(a de'făşurat acti.ec-ea îm)ărţire a lumii culorilor făcută de %ri'totel Hîn 'tările 'att.Da-lmann Q24R* ci în 'en'ul că în di'tincte regiuni ale .eau conce)ţii di'tincte* deoarece în .rea 'ă facem o legătură între ştiinţa modernă reală şi unele )rinci)ii oculte* ar trebui tocmai a1i 'ă 'u'ţinem teoria goet-eană a culorilor# Giindcă în ea rea)are* i1.aloare teoria goet-eană a culorilor Q22R* ca ramură a fi1icii* dar întemeiată )e )rinci)ii oculteC fiindcă 'e )oate ')une* în mod ab'olut obiecti.edeşte a'tfel numai că* în ace't domeniu* a fo't )ără'ită de toţi 1eii cei buniC aşa şi trebuia 'ă 'e înt3m)le cu fi1ica actuală* şi din ace't moti.ec-ii filo'ofii Sam@-Aa# Dar şi ace't ecou '(a )ierdut# 8 )rimă licărire a ace'tor trei 'tări! 'att.ăţăturii .a* ra a' şi tama'# .a* ra a'* tama'* )e tăr3mul eEterior al lumii culorilor* o înt3lnim de(abia în lu)ta a')ră )e care a )urtat(o $oet-e Q21R# Du)ă ce )e'te .in de la naturile umane în1e'trate cu )redi')o1iţii diferite* din di.a* ca )rinci)iu ')iritual* în filo'ofia Sam@-Aa# . ea )oate 'ă critice teoria goet-eană a culorilor# Dacă am .9rin urmare* în teoria ari'totelică a culorilor eEi'tă un ecou al .orbit nici aşa cum îl )re1intă mulţi orientalişti occidentali* dar nici cum îl înfăţişea1ă ie1uitul Yo'e).oluţiei omenirii# .itatea c3nd.

i cum 'e de1.irea ta urmăreşte a)ariţia şi di')aritia formelor* naşteri şi morţi ale formelor# Dar* dacă reflecte1i temeinic la fa)tul că 'e 'c-imbă o formă du)ă alta* că 'e naşte şi )iere o formă du)ă alta* atunci reflecţia ta te trimite la ceea ce 'e eE)rimă în toate ace'te forme* la )rinci)iul ')iritual care trăieşte în ace'te forme* care 'e tran'formă mereu în cadrul ace'tor forme* care 'e uneşte cu formele* c3nd )re)onderent în direcţia 'tării 'att.enerare meditati.er'ea1ă cunoaşterea filo'ofiei Sam@-Aa* ştiinţa formelor* a 28 .oltarea forţelor dormit3nde* a'tfel înc3t di'ci)olul urcă )rin Boga din trea)tă în trea)tă# 8 .e'tită odinioară în .oia 'ă 'e de1.ad($ita# 5n a'emenea 'uflet ar fi trebuit 'ă 'e de1.oltă formele indi.iduale* cobor3nd mereu mai o'* din .ieţui tu în'uţi ace't ')iritual('uflete'c* )entru ca 'ă )oţi 'imţi şi trăi ace't ')iritual('uflete'c în tine şi în urul tău şi unit cu tine* 'ă de1.e1iC ace'tea 'e na'c şi mor* trec )rin naştere şi moarte# "e)ieritor e'te în'ă elementul ')iritual('uflete'c# S)re el 'ă(ţi îndre)ţi )ri.a care e )ermanent* ne)ieritor în ra)ort cu formele# "e)ieritor e şi )rinci)iul materiei* dar nu 'unt ne)ieritoare formele )e care le .e1i* de a'emenea* cum formele 'e 'c-imbă unele du)ă altele# 9ri.alul originar# Dar tu .in* )e care 'ufletul o .eda* ca )rintr(o iluminare .olte în mod unilateral* care nu dorea 'ă e.eneraţie a )ri.olte )entru a a unge în înalturile ')irituale# Oi dacă ne întrebăm cum trebuie 'ă 'e fi com)ortat* într(o e)ocă relati.ă a ')iritual('uflete'cului* acea'ta e cealaltă cale care duce înainte 'ufletul* care(l conduce ')re ceea ce trăieşte* ca realitate ')irituală unitară* dincolo de formele 'c-imbătoare şi care a fo't .eda* )rintr(o iluminare dată de -arul di.intele următoare! Da* tu .irilor ')re elementul ')iritual( 'uflete'c al eEi'tenţei şi care* )rin a)licarea anumitor eEerciţii* duce la de1.ederea originară '(a )ierdut şi a a)ărut nece'itatea de a 'e căuta căi noi de acce' ')re înalturile ')irituale# Boga 'e deo'ebeşte de filo'ofia contem)lati.că în .a* c3nd în direcţia celorlalte gune* dar care 'e şi eliberea1ă iar din ace'te forme# 8 a'emenea cugetare temeinică îţi îndrea)tă atenţia ')re ce.ireaW Dar* )entru ca 'ă )oţi .ărată ştiinţă* o ştiinţă care 'e ocu)ă de formele eEterioare* a'tfel înc3t ea 'e'i1ea1ă* )ro)riu(1i'* numai ace'te forme eEterioare şi* de a'emenea* ra)ortul 'ufletului uman cu ace'te forme# Boga oferă îndrumări de')re felul cum 'ufletul trebuie 'ă 'e de1.enită )rin -ar di.olţi forţele ce dormitea1ă în 'ufletul tău* 'ă te dăruieşti di'ci)linei Boga* care înce)e cu ridicarea )lină de .ede* în forma 'ub care ni 'e înfăţişea1ă ele acum* gă'im integrate multe a')ecte din filo'ofia Sam@-Aa# 6ar al treilea curent ')iritual* Boga F am ')u'(o de a F a a)ărut din cau1ă că* încetul cu încetul* clar.ă Sam@-Aa )rin fa)tul că* de fa)t* acea'ta din urmă e o ade.olta din nou ceea ce la origini era dat* în .e1i lumea în forme eEterioare şi* dacă te )ătrun1i de cunoaşterea Sam@-Aa* ob'er. t3r1ie* un 'uflet indian care nu .olte într(un fel care )oate fi eE)rimat în cu.oia 'ă ridice )e culmi în'ăşi fiinţa 'a 'ufletea'că* ')re a de1.olue1e )rin 'im)la 'tudiere a formelor eEterioare* ci care .in* gă'im ră')un'ul în ceea ce Kri'-na îi ')une di'ci)olului 'ău* %r una* )rin 'ublimul )oem ?-aga.a regă'i )rin Boga* dre)t ceea ce trebuie căutat dincolo de toate 'c-imbările formelor# Du(te* deci F aşa ar fi )utut 'ă(i ')ună di'ci)olului 'ău unul dintre cei mai mari maeştrii F* tra.

ederii ba1ate )e forţele '3ngelui ')re un )rinci)iu ')iritual('uflete'c# 9entru ca 'ă nu 'e )iardă legătura cu ')iritual('uflete'cul* la care în .gunelor* 'tudia1ă 'tările 'att.ioa'ă* ')re a regă'i lucrurile )e care marii în.remurile .er'ea1ă cu mintea toate formele* de la materialitatea cea mai înaltă )3nă la cea mai gro'ieră şi ')une că aici trebuie 'ă eEi'te ce.aţă )e %r una toate lucrurile )e care le(am amintit şi la care omul )oate 'ă a ungă dacă )une în )ractică Sam@-Aa şi Boga* dacă de1.inte at3t filo'ofice* c3t şi )oetice* ni 'e relatea1ă în mod grandio' de')re în.remurile .ede# .ec-iul com)ortament indian al oamenilor* corelat cu acea'tă cunoaştere# .edem 't3nd de .ec-ea cunoaştere indiană şi .enind din .remuri în care încă mai eEi'ta .ăţători de odinioară ai omenirii le(au eE)rimat în .n ace't fel ne îndre)tăm )ri.ad($itei* ')re .ec-i al clar.a )ermanent* unitarC atunci )ătrun1i )rin g3ndire )3nă la ceea ce e .orbă cu cel care(i conduce carul# 4l 'e află de )artea uneia dintre taberele combatante* de cealaltă )arte 'unt cei înrudiţi cu el )rin legături de '3nge* care în'ă 'e află în lu)tă* deoarece tocmai acum 'unt în )erioada de trecere de la .remurile care a)u'e'eră de a atunci c3nd înce)e naraţiunea ?-aga.irea ')re .eşnic# Dar tu )oţi )orni şi în 'ufletul tău de la meditaţieC în ace't ca1* )rin Boga* înainte1i trea)tă cu trea)tă* te îndre)ţi a'tfel ')re ')iritualul care 'e află la ba1a tuturor formelor# De ceea ce e .ăţătura dată de 29 .* ne e'te )re1entat ca fiind orb* din cau1ă că în cadrul ace'tui neam nu trebuie 'ă 'e )er)etue1e realitatea ')irituală* ci realitatea fi1ică* deci* conducătorul carului îi )o.ăţătorul omenirii* el ')une cum Kri'-na îl în.e'teşte că urmaşii fraţilor de neam rege'c din 'eminţiile @uru şi )andu 'e află în lu)tă# "e înălţăm )ri.irile* )e de o )arte* ')re .remurile .edem* ca 'ă ')un aşa* una dintre cele două linii genealogice* .ec-i* ba1ate )e înrudirea de '3nge a neamurilor şi )o)oarelor* omul a ungea în mod nai.e'teşte regelui 'ău orb ce 'e )etrece dincolo* la fiii neamului )andu* a'u)ra cărora urmea1ă 'ă treacă ceea ce trebuie 'ă a ungă în )o'teritate ca realitate )redominant ')iritual('ufletea'că# 4l ')une că în tabăra cealaltă re)re1entantul lu)tătorilor* %r una* )rimeşte în.ăţătură de la marele Kri'-na* în.remurile noi* )er'onificată în regele orb Dritara'-tra* din neamul @uru# Oi îl .remurile .ec-i la cele noi* ei* fiii neamului )andu# Oi conducătorul carului îi )o.oltă g3ndirea şi meditaţia e.oluţia ei de la acel )rinci)iu .eşnic te )oţi a)ro)ia din două direcţii! )rin contem)larea lumii şi )rin Boga F am3ndouă te duc ')re acela )e care marii maeştrii ai .ad($ita# 4a ne )o.ec-i* c3nd cu natura umană mai era unită* )rin '3nge* o forţă clar.edelor l(au numit atman(bra-man cel unitar* care trăieşte at3t în eEterior* c3t şi în interiorul 'ufletului* care 'tă la ba1a lumii* ca realitate unitară# S)re el înainte1i* dacă mergi* )e de o )arte* )e calea filo'ofiei Sam@-Aa* )rin g3ndire* 'au* )e de altă )arte* )rin Boga* )e calea meditaţiei# .n cu.e'teşte regelui 'ău* care* în mod 'emnificati.ă1ătoare* aşa cum am de'cri' în cartea mea Sângele e o sevă cu totul deosebită# Dar omenirea a înaintat din ce în ce mai mult în e.la.ec-i şi a ung3nd )3nă în .a* ra a' şi tama'* tra.* a fo't nece'ar 'ă a)ară metode noi* îndrumări noi* c3nd '(a făcut trecerea de la înrudirea de '3nge la )erioada în care n(a mai dominat ace't )rinci)iu# S)re acea'tă )erioadă de trecere la noile metode ne conduce Sublima c3ntare ?-aga.

oluţia omenirii a )ornit de la e)oca înrudirii de '3nge* că a înaintat ')re diferenţierile de mai t3r1iu şi că )rin acea'ta '(au 'c-imbat şi a')iraţiile 'ufletului# .e1i 'ituaţia în care te afli acum tu în'uţi# .a altor forme 'c-imbătoareT 6ndiferent care dintre ace'te forme le .or ieşi în.ad($ita* ne atrage în mod cu totul deo'ebit felul con.Kri'-na* marele în.eşnice care doar 'e eE)rimă în formele lumii eEterioare# .ad($ita* 'untem )uşi în contact direct cu acea'tă trecere* 'untem conduşi în aşa fel înc3t* )rin în.a celor ce 'unt fiii fraţilor tatălui meu# Sunt )rintre noi mulţi eroi care trebuie 'ă(şi folo'ea'că armele îm)otri.a fraţilorT .ăţătura ')re care te duce contem)larea )rin g3ndire a filo'ofiei Sam@-Aa* în ra)ort cu 'ufletele .n tru)urile celor îm)otri.a rudelor lor* iar în tabăra cealaltă 'e află eroi la fel de cura oşi* care trebuie 'ă lu)te îm)otri.n Sublima c3ntare* în ?-aga.ine )entru noi o ilu'trare a ceea ce am aflat 'tudiind )roblema din interior# 7a ?-aga.ing în acea'tă lu)tăT 4 îngăduit ca fraţii 'ă 'e ridice îm)otri.or trece acum în moarte# Ce e acea'tă biruinţă şi ce e acea'tă moarte* în ra)ort cu în.edeşte că %r una nu trebuie 'ă îndure c-inuri 'ufleteşti* ci trebuie 'ă ră')undă doar datoriei* care(l c-eamă acum la lu)tă* deoarece 'e im)une 'ă(şi întoarcă )ri.a# .ăţător al omenirii .a 'eminţiei @uru* rudele 'ale de '3nge* şi îşi ')une! 6ată* eu trebuie 'ă lu)t îm)otri.remurilor noi* care a de)ăşit .ndrea)tă(ţi mai înt3i )ri.remurile . im)ortant al omenirii# %'tfel* Sublima c3ntare de.oa'tră* aşa o cere legea lucrării* legea e.n ace't moment* în faţa lui a)are Kri'-na* marele în.iaţa umană şi .a celor de un '3nge cu mine* îm)otri.a trăi* 3N .eşnice care(şi 'tau a1i îm)otri.iaţaT Sc-imbarea formei e moarte* e .ec-ile relaţii ba1ate )e înrudirea de '3nge# .edere ba1ată )e înrudirea de '3nge# .ingătoare 'unt la fel ca 'ufletele care .or da morţii )e celelalte F ce e moartea* ce e .ine de la conducătorul carului lui Dritara'-tra* regele orb# 4l e'te ne.ăţătura dată de Kri'-na lui %r una* ni 'e indică )e ce cale )oate 'ă a ungă la realitatea .oluţia omului* modul at3t de eE)re'i.oluţiei eEterioare a omenirii# .a cărora .ăţătură ne înt3m)ină ceea ce am con'iderat ade'eori dre)t moment e. în care e de'cri' drumul omului ')re ceea ce e ne)ieritor* în o)o1iţie cu cele )ieritoare# 7a înce)ut* în faţa noa'tră 'tă %r una încărcat de c-inuri 'ufleteşti F o aflăm din relatarea celui care conduce carul regelui* fiindcă ceea ce au1im aici )ro.iaţă# Sufletele care .edem cum din .irile de la lucrurile )ieritoare* care 'unt încleştate în lu)tă* ')re cele .eşnice* ')re ceea ce .a noa'tră# 4l 'imte grele c-inuri 'ufleteşti! 8are )ot eu* oare am eu dre)tul 'ă în.eşnică omul care nu mai )o'edă .ec-ea clar.irea* )rin g3ndire* ')re .ntr(un mod grandio'* din 'ituaţia în'ăşi* ni 'e do.orbeşte de')re e.a trebui 'ă lu)taţi* o cere ace't moment* care re)re1intă trecerea de la o )erioadă la alta# Dar îţi e oare îngăduit 'ă fii m3-nit din cau1ă că nişte forme 'c-imbătoare lu)tă îm)otri.ingător în care 'e .rei 'ă lu)ţi* din 'eminţia @uru* adică în nişte forme )ieritoare* trăie'c fiinţe 'ufleteşti care 'unt ne)ieritoare* care doar 'e eE)rimă în ace'te formeC în cei care 'unt de )artea ta trăie'c 'uflete .oit 'ă lu)te îm)otri.ă* dar care răm3n neatin'e de orice lu)tăT .ăţător* şi(i ')une! .n acea'tă în.a trebui 'ă lu)tati* deoarece aşa o cere legea .oluti.ec-i mai 'trăbate ')re noi şi altce.n 'tudiul )e care 'e întemeia1ă lucrarea Sângele e o sevă cu totul deosebită şi în multe alte 'crieri am arătat că e.

a fi în.ad($ita* marea )roblemă referitoare la un im)ortant e.oluţia omenirii* la ceea ce e )ieritor şi la ceea ce e .rea 'ă înalţe 'ufletul lui %r una de )e trea)ta )e care 'e află acum şi unde e'te îm)otmolit în )la'a lucrurilor )ieritoare ')re o trea)tă mai înaltă* )e care 'ă 'e 'imtă mai )re'u' de tot ceea ce e )ieritor* c-iar şi atunci c3nd cele )ieritoare 'e 1bat în c-inuri* c3nd e .eda* şi anume filo'ofia Sam@-Aa şi BogaI care* dacă le anali1ăm corect* ne )ot arăta în 'en'ul cel mai adec.a* referindu(ne la acea'tă filo'ofie orientală* aşa cum o gă'im în Sublima c3ntare* ?-aga.ntreaga im)ortanţă a unei creaţii )oetice cu conţinut filo'ofic de felul celei care ne e'te dată în ?-aga.ec-i* acea'tă filo'ofie orientală era at3t de mult şi religie* înc3t cel care(i a)arţinea* c-iar dacă era cel mai mare înţele)t* nu era li)'it nici de ardoarea religioa'ă cea mai )rofundă* iar omul cel mai 'im)lu* care trăia numai în religia 'a ba1ată )e 'imţire* nu era li)'it* totuşi* de un anumit cuantum de înţele)ciune# Simţim acea'ta* c3nd .iaţa 'ufletea'că# Oi* în )re1ent* o a'emenea cunoaştere şi conce)ţie care 'e eE)rimă )rin idei formulate ştiinţific F deşi din )unct de .n eE)unerile din ultimele 1ile am înt3lnit două nuanţe ale unei conce)ţii de')re lume Hîn afara celei de a treia* de curentul .ad($ita! .in'# %şa e atacată* într(un mod unic în felul 'ău* în Sublima c3ntare ?-aga.remuri .ingător 'au .ă generală a'u)ra fenomenelor lumii* în care 'e eE)rimă .erindu('e ceea ce cine.ad($ita .ine doar în ideile di'ci)olului 'ău* ci acţionea1ă în mod nemi locit a'u)ra inimii ace'tuia* a'tfel că di'ci)olul 'tă în faţa noa'tră )ri.er'ală nu 'unt o 'im)lă teorie* ci un de'tinC conce)ţiile de')re lume )ot fi un de'tin )entru omenire# .eşnic# 6ar noi ne aflăm )e calea drea)tă nu atunci c3nd 'e'i1ăm g3ndurile ab'tracte* ci c3nd lă'ăm 'ă actione1e a'u)ra noa'tră conţinutul ei de 'imţire# Suntem )e calea drea)tă c3nd inter)retăm în.a )utea fi a)reciată numai de acela )entru care lucruri ca cele înfăţişate aici 'au în alte lucrări 'imilare din literatura uni.edem ade.a a ')u' c3nd.ăţător Kri'-na nu inter.indiferent că .orba de a birui 'au de a fi biruit* de a aduce moartea 'au de a îndura moartea# .edem că marele în.a ieşi în.eniment din e.n acele .at al cu.edere ')iritual 'e 'ituea1ă )e o trea)tă mult inferioară filo'ofiei 31 .ăţătura dată de Kri'-na în 'en'ul că el .3ntului în ce fel conce)ţiile de')re lume )ot fi un de'tin )entru 'ufletul uman# De noţiunea de filo'ofie Sam@-Aa )utem lega ceea ce omul )oate dob3ndi* dre)t cunoştinţe* dre)t cunoaştere 'ub formă de idei* dre)t )er')ecti.ind ceea ce e )ieritor şi c-inurile a ceea ce e )ieritor şi înălţ3ndu(şi 'ufletul* într(o 'ituaţie at3t de )lină de 'emnificaţii* )e o culme care(i )ermite 'ă 'e ridice mai )re'u' de tot ce e efemer* mai )re'u' de toate c-inurile* de durerea şi întreaga 'uferinţă a oricărei efemerităţi# CON3ERIN4A a III-a 56l$7 :> de&e/'r"e 1912 .

inia )ro)riei 'ale eEi'tenţe# Ce c3ştig aş a.reau 'ă caut totul )rin mine în'umiC .a înt3m)ina ade'eori ca o fiinţă mulţumită de 'ine* îm)linită în 'ine# %şa o fi# Dar cu tim)ul 'ituaţia 'e .a 'imţi )u'tiit* ne'igur în )ri.ă1ătoare F* o a'emenea orientare 'ufletea'că ar duce* în orice ca1* la o anumită 'ărăcire a întregii .aloro' în interiorul )ro)riului 'uflet# Starea )e care am de'cri'(o acum )oate fi înt3lnită la mulţi oameni care au o eruditie oarecare şi o filo'ofie ab'tractă# 4i ne a)ar fie ca 'uflete ele în'ele nemulţumite de golul lor interior* li)'ite de intere' )entru multele lor cunoştinţe* fie ca )er'oane a.Sam@-Aa F ne îndeamnă 'ă ')unem că omul )oate a.ine ')re noi o adiere rece# Gilo'ofia Sam@-Aa )oate de.ieţi 'ufleteşti# Oi* în funcţie de calităţile 'ufletului* .reau 'ă )rogre'e1 eu în'umi* )rin de1.ea faţă de de'tin aceleaşi 'imţăminte )e care le tre1ea şi în'uşirea filo'ofiei Sam@-Aa# 4fectul unilateralităţii omului de ştiinţă actual ca şi a ade)tului filo'ofiei Sam@-Aa re1ultă dacă urmărim 'tarea 'ufletea'că a unui a'tfel de om# Ce 'e înt3m)lă cu un 'uflet care ado)tă o conce)ţie ba1ată )e o )er')ecti.a de.eni mai mult 'au mai )utin nemulţumit faţă de fenomenele lumii 'au li)'it de intere' faţă de o a'emenea cunoaştere* care înaintea1ă de la un fenomen la altul# Tot ce )ot 'imţi at3tea 'uflete în e)oca noa'tră faţă de o cunoaştere care )oartă am)renta unei 'im)le erudiţii* răceala* )u'tiul care nă)ăde'c 'ufletul* nemulţumirea* toate ace'tea )ot a)ărea în faţa 'ufletului no'tru* dacă luăm în con'iderare o orientare 'ufletea'că de felul celei caracteri1ate# 5n a'emenea 'uflet 'e .a 'c-imba* deoarece un a'emenea 'uflet e )redi')u' în'ingurării# Dacă ace't 'uflet* retra' într(o .oltarea forţelor mele# 9oate că el 'e .ea un intere' ')orit )entru toate forţele care 'e eE)rimă în lume* )entru toate formele care 'e tran'formă în lume# Dacă un 'uflet '(ar dărui lumii numai în ace't mod* dacă într(o incarnare ar reuşi* )rin facultăţile şi @arma lui* 'ă 'e tran')ună în fenomenele lumii în aşa fel înc3t 'ă )o'ede doar o cunoaştere raţională F indiferent că ea e 'trăluminată 'au nu de o forţă clar.om con'tata că ace'ta .ieţii 32 .a 'imţi bine înăuntrul 'ău* ne .eni .iaţă de eremit* caută culmile .idualitate lumea nu )oate c3ştiga nimic# Să anali1ăm celălalt ca1! un 'uflet care încearcă 'ă e.ă )articulară* deci unilateralăT 5n a'emenea 'uflet 'e )oate cufunda )3nă în detaliile formelor )e care le au fenomenele lumii* el )oate a.a de')re lumea eEterioară# 4l ')une! 7a ce(mi folo'eşte 'ă aflu cum '(a nă'cut lumea# 4u .eni a'tfel un de'tin* o îm)re urare a de'tinului care(l face )e om 'ă fie o fiinţă )ierdută )entru 'ine* o fiinţă care nu(şi dă 'ieşi nimic şi de la a cărei indi.ea* dacă aş cuceri întreaga lume dar n(aş şti nimic în legătură cu 'ufletul meu* dacă n(aş )utea 'imţi* dacă n(aş )utea .3nd o filo'ofie ab'tractă* ca)abile de a da informaţii de')re e'enţa dumne1eirii* a co'mologiei* a 'ufletului uman* dar care ne tre1e'c totuşi 'entimentul că ace'te cunoştinţe 'e află în ca)C inima nu )artici)ă* 'imţirea e goalăW C3nd înt3lnim un a'emenea 'uflet )arcă .olue1e în mod unilateral )rin Boga* un 'uflet )ierdut )entru lume* care refu1ă 'ă cunoa'că ce.ieţui nimic* dacă aici* înăuntru* totul ar răm3ne golW* aşa ar )utea ')une un a'emenea 'uflet# % fi burduşit )3nă la refu1 cu toate cunoştinţele de')re lume şi a fi gol înăuntrul tău F ace'ta )oate fi un de'tin amar* )oate fi un fel de a te ri'i)i în fenomenele lumii* ca o )ierdere a tot ceea ce )oate de.

ine )entru noi în mod nemi locit un element al de'tinului# Cum ne )oate a)ărea de'tinul din e)i'tolele lui 9a.n.n ce 'tare ni 'e )re1intă un a'emenea 'ufletW C3t de bine )utem recunoaşte acele fiinţe umane care(şi folo'e'c forţele )entru e.i lucrurile al 'ufletului uman* )entru că în tot ceea ce e ro'tit )rin gura lui Kri'-na 'au a di'ci)olului 'ău %r una 'imţim că ne ridicăm dea'u)ra trăirilor umane de toate 1ilele* dea'u)ra a tot ce are de(a face cu )a'ionalitatea* cu afectele şi determină 'ufletul 'ă fie neliniştit# Suntem tran')uşi într(o 'feră a liniştii 'ufleteşti* a lim)e1imii interioare* a detaşării* a li)'ei de )a'iuni şi afecte* într(o atmo'feră a înţele)ciunii* c-iar dacă lă'ăm 'ă acţione1e a'u)ra noa'tră numai o 33 .3rşite în lumea eEterioară# C3nd* în e)i'tolele lui 9a.n 'ub'tratul unor manife'tări at3t de grandioa'e* al unor conce)ţii de')re lume at3t de măreţe ca cele )e care le gă'im în ?-aga.edere eEterior# Oi deo'ebirea eEterioară dintre ele acţionea1ă a'u)ra 'ufletului )rin fiecare )arte a ace'tor lucrări# Stăm în faţa ?-aga.a 'ta măreţia unor a'emenea manife'tări ale omenirii# 4i bine* ace'te două manife'tări ale omenirii* ?-aga.ad($ita şi e)i'tolele lui 9a.oluţia )ro)riei lor fiinţe* care trec cu răceală şi indiferenţă )e l3ngă 'emenii lor* ca şi cum n(ar .el* dacă )ri.ar'ă din .edere )oetic* )entru că din fiecare .ad($ita şi în e)i'tolele lui 9a.el* 'unt deo'ebite una de alta din )unct de .ieţii )utem 'imţi că modul no'tru de a )ri.ad($itei* admir3nd(o* nu numai din moti.ierea lui >ri'to'* corect înţelea'ă* în o)o1iţie cu li)'a de .itatea în lumea eEterioară# 4a eEi'tă* şi noi n(o )utem de'fiinţa* )rin fa)tul că o decretăm noneEi'tentă# .im în 'ub'tratul lor* gă'im ceea ce de.er' al ei 'trăbate ')re noi un mod 'u)erior de a )ri.rea 'ă aibă nimic comun cu eiW 5n a'emenea 'uflet 'e )oate 'imţi el în'uşi )ierdut în lume* iar celorlalte 'uflete )oate 'ă le a)ară ca fiind egoi't )3nă la eEce'# "umai dacă luăm 'eama la a'emenea conteEte ale .el* înt3lnim acea'tă remarcă* 'imţim* )e de o )arte* că 'ufletul uman e îndemnat 'ă 'e retragă în el în'uşi* că el )oate fi în'trăinat de acti.el înt3lnim ace't element creator de de'tin# %m )utea ')une! %t3t dincolo de ?-aga.n lume ne i1bim mereu de ea# 6ar de'tinul .ad($ita* c3t şi dincolo de e)i'tolele lui 9a.ine ')re noi în întreaga 'a măreţie# "umai dacă înţelegem lucrurile a'tfel* în faţa oc-ilor no'tri .itatea în lumea eEterioară şi că 'e )oate lă'a cu totul în .oia -arului di.a ')une* )oate! ce mă intere'ea1ă )e mine toate ace'te fenomene ale lumii* şi dacă 'e 'imte* totuşi* în'ingurat* din cau1ă că 'tă ca un 'trăin în faţa ')lendorii manife'tărilor ei şi nu le înţelege* atunci unilateralitatea căutării 'ale de.ine un de'tin fatal# .i lumea influenţea1ă de'tinul# .aloare a fa)telor 'ă.n ace'te e)i'tole înt3lnim de'eori afirmaţia că m3ntuirea 'ufletului 'e află în u'teţea credinţei* în ceea ce )oate dob3ndi 'ufletul dacă(şi află legătura cu 6m)ul'ul -ri'tic* dacă )oate 'ă )reia în 'ine marea )utere ce 'e re.'ufleteşti şi ie'e a)oi afară* în lume* lu3nd contact cu fenomenele lumii* dar îşi .in şi a dre)tei credinţe# %)oi urmea1ă acti.ele amintite )3nă acum* ci şi )entru că ea ne )are at3t de măreaţă şi grandioa'ă din )unct de .elT .

ad($ita gă'im o 'feră minunat de )ură* o 'feră etică* în.ine ')re noi* )rin gura lui 9a.ad($itei 'imţim că întreaga noa'tră condiţie de om e înălţată )e o trea)tă 'u)erioară# Simţim că trebuie 'ă ne eliberăm de multe a')ecte )rea omeneşti* dacă .a im)er'onal* detaşat* li)'it de )atimi şi afecte* )e c3nd ceea ce ne a)are dre)t documentul originar al creştini'mului* e)i'tolele lui 9a.ăţătură de la Kri'-na# Cine e Kri'-naT %cea'ta e întrebarea care trebuie 'ă ne intere'e1e înainte de toate# "u )utem înţelege cine e Kri'-na* dacă nu ne familiari1ăm cu un lucru la care m(am referit )e alocuri* şi 3& .ecinată cu 'u)raomene'cul şi c-iar ating3nd uneori 'u)raomene'cul# Din )unct de .el* are un caracter ab'olut )er'onal* ade'eori )ătimaş* li)'it de orice detaşare 'ufletea'că# 8mul nu a unge la cunoaştere )rin fa)tul că 'e înc-ide în faţa ade.ă că n(am că1ut )o.el# "ici un moment nu )utem uita că .ara nimănui# C3t de )er'onale 'unt toate ace'teaW 4)i'tolele lui 9a.el* le lă'ăm 'ă acţione1e a'u)ra noa'tră şi 'imţim ade'eori cum din ele .ad($itei# 9rin lectura ?-aga.n.ărului şi că nu(şi mărturi'eşte a'emenea lucruri* ci înţeleg3ndu(le şi lu3ndu(le în 'en'ul lor corect# De aceea .a 'ublim şi )ur* ce.el* o fiinţă indignată de lucrurile care 'e înt3m)lă# 5neori tonul e bubuitor* am )utea ')une# .ad($ita* nu înt3lnim o atitudine at3t de )er'onală ca în e)i'tolele lui 9a.a* deoarece în fiecare fra1ă 'e face 'imţită o notă a )er'onalităţii lui 9a.ad( $ita şi e)i'tolele lui 9a.ară nimănui* că am lucrat 1i şi noa)te* ca 'ă nu de.om lua acea'tă o)o1itie* ace't contra't* ca )e o realitate definiti.n e)i'tolele lui 9a.ăţăturilor ?-aga.el* adre'ată comunităţilor creştine! Cum am lu)tat noi înşine )entru 6i'u' >ri'to'W %mintiţi(.edere eEterior eEi'tă* aşadar* deo'ebiri foarte mari între ?-aga.ad($ita# Citim e)i'tolele lui 9a.ad($ita# %ltfel a)ar toate ace'tea în e)i'tolele lui 9a.el multe a')ecte 'unt condamnate* afuri'ite* 'unt blamate at3tea şi at3tea lucruri# Oi tot ceea ce ')une în legătură cu marile conce)te ale creştini'mului* cu legea* cu deo'ebirea dintre mo1ai'm şi creştini'm* cu .rem 'ă acţione1e a'u)ra noa'tră în mod corect 'ublimul di.in din ?-aga.orbeşte un om care comentea1ă conce)tele de ba1ă ale creştini'mului în aşa fel înc3t 'imţim că el e )er'onal anga at în tot ce ')une* 'tă 'ub im)re'ia fa)tului* că e un )ro)agandi't al ace'tor idei# Citind ?-aga.el* aşa înc3t )utem ')une! %m da do.el 'unt 'trăbătute de o adiere a )er'onalităţii# 6ar în 'ublima ?-aga.adă de )re udecata cea mai oarbă* dacă nu ne(am mărturi'i nouă înşine fa)tul că )rin marele )oem F în care -induşilor le(a fo't oferită odinioară 'inte1a unor conce)ţii de')re lume creatoare de de'tin F le(a fo't dat ce.enim )o.orbeşte un om care fie e agitat* fie îşi ')une )ărerea de')re ce au făcut alţii* a)rin13ndu('e de o drea)tă m3nie* că .orbire )rin care %r una )rimeşte în.)arte a în.ierea* toate ace'tea 'unt )re1entate )e un ton care 'e .ad($ita ni 'e relatea1ă im)ortanta con.ă* eEi'tentă înainte de a face con'ideraţiile ce urmea1ă# %m arătat de a ieri că în ?-aga.el# %ici 'ublimul limba ului )oetic e ab'ent* e ab'entă c-iar şi li)'a de )a'ionalitate din ?-aga.rea filo'ofic* care doreşte 'ă fie definiţie filo'ofică şi care totuşi nu e deloc aşa ce.

a de ace't fel şi nici dacă ştim care e'te rangul 'ău 'ocial# "u cunoaştem )rea multe de')re un om nici dacă ştim că trebuie 'ă i ne adre'ăm cu formula Lînălţimea .edere entitatea anali1ată# Să )re'u)unem că în .oltat# Dar c-iar dacă(i luăm )e oameni aşa cum ne înt3m)ină ei într(o incarnare 'au alta* )utem ')une! 8amenii 'unt diferiţi unii de alţii# 7a unul ie'e )uternic în e.idenţă numai ceea ce 'e eE)rimă în cor)ul eteric* la altul ceea ce l3nce1eşte în legitatea 'imţurilor* la un al treilea ie'e mai mult în )rim()lan 'imţul interior* la un al )atrulea a-am@ara# Sau* dacă ne eE)rimăm în limba ul no'tru antro)o'ofic* înt3lnim oameni la care 'unt acti.il* că 'e numeşte Duller 'au Sc-ul1e# "u aflăm )rea mult de')re un om dacă 'tim că el e con'ilier de curte ori con'ilier 'ecret 'au altce.n e)oca noa'tră* din moti.idenţă faţă de re'tul oamenilor* acord3ndu(i('e* )oate* c-iar rolul de conducător F* fără îndoială* a.ec-i era altfel Q2.ine şi altce.R# %tunci* în e'enţă* omul era de'emnat F mai ale' dacă 'e )unea )roblema 'ă fie 'co' în e.om şti )rea mult de')re el dacă aflăm că )oartă un anume nume ci.in' că el e'te cel care eE)rimă cel mai clar* în entitatea 'a* )rinci)iul a-am@ara şi '(ar 'imţi ignit dacă i '(ar ')une că nu e aşa* că la el )redomină încă un mădular 'uflete'c aflat )e o trea)tă mai oa'ă# .ec-i ar fi a)ărut un om care ar fi eE)rimat în 'en'ul cel mai cu)rin1ător* cu ade.oa'trăM 'au L'finţia .remurile .oit 'ă(l la'e )e ace'ta* ca element indi.3ndu('e în .oie 'ă ne ocu)ăm* fiindcă* în general* ele încă nu '(au de1.n .inţele# 9rin ace'te deo'ebiri am conturat în'ăşi fiinţa omului# .oa'trăM* într(un cu.a* datorită fa)tului că 'unt in')iraţi din mana' ş#a#m#d# Sunt deo'ebiri date de felul în care trăieşte omul în lume* în toate )ri.anume cu fa)tul că în .remurile .inge uşor că şi alte denumiri )e care le alegem în 1ilele noa'tre nu ')un deo'ebit de mult# %ltfel era în .ărat în 'en'ul cel mai cu)rin1ător* mana'ul* un om care l(ar fi trăit înăuntrul lui )e a-am@ara* dar ar fi fo't ne.ec-i# 6ndiferent că ne referim la denumirile folo'ite în filo'ofia Sam@-Aa 'au la )ro)riile noa'tre denumiri antro)o'ofice* )utem 'ă facem următoarele reflectii! .e în mod deo'ebit forţele din 'ufletul 'en1aţieiC la alţii acţionea1ă mai ale' forţele din 'ufletul raţiunii 'au cel afecti.C la alţii a)ar în )rim()lan forţele din 'ufletul conştienţei* iar la alţii mai inter.ec-i modul de a da nume şi de a de'emna lucrurile era cu totul altul dec3t în )re1ent# %'tă1i* e ab'olut indiferent cum 'e numeşte un om* fiindcă nu .3nt toate ace'te denumiri nu ')un )rea multe de')re om# Oi .remurile .idual* 'ă treacă în ultimul )lan şi ar fi )u' )e )rimul )lan* )entru a acţiona în')re eEterior* 'imţul interior* mana'ul# Conform cu legile unor 3K .remurile .ă )uteţi con.oluţie a umanităţii e o )rimă )re'imţire a lui a-am@ara* fiecare ar fi con.e uşor de înţele'* nu )utem alege )entru oameni denumiri conform cu entitatea care e eE)rimată în ace't 'en'# Giindcă* dacă ar trebui 'ă ')unem* de eEem)lu* în condiţiile unei mentalităţi larg ră')3ndite a omenirii* că 'u)rema culme )e care o )oate atinge omul în actualul ciclu de e.n 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* omul e'te con'tituit din cor)ul fi1ic gro'ier* din cor)ul elementelor 'au eteric* mai 'ubtil* din cor)ul care conţine forţele legice ale 'imţurilor* din cel care e numit mana'* din a-am@ara ş#a#m#d# De celelalte mădulare nu e ne.

remuri .ec-i* în ele trebuie 'ă .ec-i ale omenirii* un a'emenea om F şi* fireşte* numai )uţini oameni ar fi )utut re)re1enta o a'emenea entitate F ar fi trebuit 'ă fie un mare legi'lator* un conducător al unor mari ma'e de oameni# Oi n(ar fi fo't 'uficient 'ă aibă un nume ca alţi oameni* ci* conform cu cea mai e.ec-i era 'co' în e.idenţă numai ace't a')ect# %numiţi di'ci)oli ai iniţiaiilor ar fi )ăcătuit cum nu 'e )oate mai gra.enea din ')irit# . faţă de o )er'onalitate în legătură cu care '(ar fi ştiut că e'te im)ortantă )rin anumite com)onente 'u)erioare ale naturii umane* dacă ar fi 'cri' o biografie care ar fi a.in* care i 'e dăruie )rin in')iraţie* că a de.edereC tru)ul ar fi* ca 'ă ')unem aşa* numai in'trumentul )rin care el 'e arată celorlalţi oameni# Oi* de aceea* 'e ')une! Giul lui Dumne1eu nu '(a nă'cut du)ă legea cărnii* el '(a nă'cut în mod feciorelnic* direct din ')irit# %cea'ta în'eamnă! ceea ce era e'enţial la el* ceea ce făcea ca el 'ă fie .ine* care a .it cu com)onenta cea mai e.ar'ă într(o biografie obişnuită* cum e ca1ul cu )rimul om* care )ri.identă caracteri'tică a 'a* ar fi fo't de'emnat ca )urtător al mana'ului* în tim) ce un altul ar fi fo't numit numai ca )urtător al 'imţurilor# S(ar fi ')u'! %ce'ta e un )urtător al mana'ului* el e un Danu# C3nd ne ie' în înt3m)inare denumirile din acele .edere numai condiţia cotidiană obişnuită# Cine şi(a )ă'trat măcar ce.ut în .idenţă la el* în incarnarea re')ecti.e'titorul 'ub'tanţei di.ine* n(ar intra în di'cuţie ceea ce 'e re.cicluri mai .orbit din interiorul 'ău# 5n a'emenea om ar fi fo't de'emnat dre)t fiu al lui Dumne1eu# .ang-elia lui 6oan a'emenea oameni 'unt )re1entaţi dre)t fii ai lui Dumne1eu* c-iar la înce)utul )rimului ca)itol Q2<R# Dar im)ortant era că 'e lă'a deo)arte tot re'tul* c3nd era amintit ace't a')ect deo'ebit# Totul era li)'it de im)ortanţă# Să )re'u)unem* deci* că am fi în )re1enţa a doi oameni# 5nul ar fi un om obişnuit* care ar acce)ta ca lumea 'ă acţione1e a'u)ra lui )rin 'imţurile 'ale şi care ar reflecta a'u)ra ei cu raţiunea 'a* legată de funcţionarea creieruluiC celălalt ar fi un om în care ar radia cu.oluată dintre 'tructurile 'ale umane* care a)are în e.nţele)ciunii di.remurile .e'titorul 'ub'tanţei di.ncă în 4.3ntul di.i lucrurile şi ar ')une! %ce'ta e un omC e nă'cut dintr(un tată şi dintr(o mamă* el a fo't creat du)ă legea cărnii# 7a celălalt om* care e'te .n .ine# %tunci oamenii '(ar eE)rima în 'en'ul .i lucrurile al acelor .3ntul .eşte lumea cu a utorul 'imţurilor şi al raţiunii de)endente de creier# % 'crie o a'emenea biografie* în ca1ul lui* ar fi o )ro'tie# Că el are un tru) din carne e'te doar un fa)t oca1ional* dar nu e'enţial* care ar trebui a.ină* că el refu1ă* în ca1ul cunoştinţelor şi fa)telor 'ale* 'ă decidă conform cu ceea ce(i oferă lumea eEterioară )rin 'imţurile 'ale şi cu ceea ce(i ')une raţiunea 'a* legată de funcţionarea creierului 'ău* că el şi(ar aţinti au1ul la Cu.enit .ec-i gă'eşte cum nu 'e )oate mai ab'urde multe dintre biografiile lui $oet-e care a)ar în )re1ent# 3J .ec-iului mod de a )ri.remuri .aloro' )entru omenire )ro.ut în .ă# Să )re'u)unem că la un anumit om 'e eE)rimă în mod deo'ebit fa)tul că 'imte înăuntrul 'ău in')iraţia di.a din modul de a )ri.edem ce(l caracteri1ea1ă )e om )otri.

Să ne imaginăm că omenirea .remurilor .ec-i a trăit cu a'emenea 'entimenteC atunci )utem înţelege c3t de mult )utea fi ea )ătrun'ă de fa)tul că un a'emenea Danu* în care trăieşte* în )rinci)al* mana'ul* 'e arată foarte rar* că el trebuie 'ă aşte)te )erioade de tim) foarte lungi )3nă 'ă )oată a)ărea# Dacă )ri.im la ceea ce* în actualul ciclu din e.oluţia omenirii* )oate trăi în om dre)t cea mai )rofundă entitate* la ceea ce fiecare om )oate )re'imţi din forţele 'ale tainice* care )ot 'ă(l ducă )e culmi 'ufleteşti* dacă )ri.im la toate ace'tea şi ne formăm re)re1entarea că ceea ce la re'tul oamenilor eEi'tă doar în germene )oate de.eni în ca1uri eEtrem de rare com)onenta )rinci)ală a unei entităţi umane* a unei entităţi care a)are a)oi din tim) în tim)* ')re a fi un conducător )entru ceilalţi oameni* care e mai mare dec3t toti manu* care* )otri.it entităţii 'ale* eEi'tă în fiecare om* dar a)are ca )er'onalitate eEterioară reală o 'ingură dată într(o eră co'mică* dacă ne formăm o a'emenea re)re1entare ne a)ro)iem de fiinţa lui Kri'-na# 4l e'te omul în generalC el e'te* aş ')une* omenirea ca atare* conce)ută ca entitate i1olată# Dar el nu e o ab'tracţie# C3nd oamenii .orbe'c a1i de')re omenire în general* ei o fac ca nişte ade)ţi ai ab'tracti'mului# ;n e)oca noa'tră* c3nd 'untem cu totul )ri1onierii lumii 'en1oriale* ab'tracti'mul a de.enit 'oarta generală a omenirii# C3nd .orbim de')re om în general* a.em o noţiune confu1ă* com)let li)'ită de .iaţă# Cei ce .orbe'c de')re Kri'-na ca de')re omul în general nu ')un! 4 acea idee ab'tractă )e care o a.em în .edere c3nd .orbim de')re a'ta* ci a)recia1ă! Da* ce(i dre)t* acea'tă entitate trăieşte 'tructural în orice om* dar ea a)are o dată la fiecare eră co'mică ca om indi.idual şi grăieşte )rin gură de om# "umai că la ea e'enţială nu e'te fiinţa din carne eEterioară* nici cor)ul mai 'ubtil al elementelor* nici forţele organelor de 'imţ nici a-am@ara şi nici mana'ul* ci ceea ce* în budd-i şi în mana'* are legătură nemi locită cu marile 'ub'tanţe generale ale lumii* cu di.inul care trăie'te şi e'te acti. )rin lume# 9entru a conduce omenirea* la anumite inter.ale de tim) a)ar entităţi ca cea care '(a întruc-i)at în marele în.ăţător al lui %r una* în Kri'-na# Kri'-na ne tran'mite cea mai înaltă înţele)ciune umană* omene'cul cel mai înalt din fiinţa 'a )ro)rie* în aşa fel înc3t atinge o coardă care eEi'tă în fiecare natură umană* deoarece tot ceea ce eEi'tă în cu.intele lui Kri'-na 'e află 'tructural în orice 'uflet uman# %'tfel* înălţ3ndu(şi )ri.irile ')re Kri'-na* omul le înalţă totodată ')re )ro)ria lui Sine 'u)remă* dar şi ')re un altul* în care .enerea1ă ceea ce e'te el în'uşi ca 'tructură* deşi e altce.a dec3t el* care 'e ra)ortea1ă la el )recum 'e ra)ortea1ă un 1eu la om# ;n ace't fel trebuie 'ă ne re)re1entăm ra)ortul dintre Kri'-na şi di'ci)olul 'ău %r una# ;n ace't fel am indicat şi tonalitatea ad3ncă ce .ine ')re noi din ?-aga.ad($ita* acea tonalitate care 'ună ca şi cum ar a.ea legătură cu orice 'uflet* ca şi cum ar )utea 'ă 'e re.er'e în orice 'uflet* care e uman* uman în mod intim* în aşa fel înc3t orice 'uflet 'ă 'imtă că trebuie 'ă(şi facă un re)roş dacă nu încearcă dorul de a a'culta marea în.ăţătură a lui Kri'-na#

3P

9e de altă )arte* totul ne )are at3t de detaşat* de ne)ătimaş* de li)'it de afecte* at3t de 'ublim şi înţele)t* deoarece aici .orbeşte 'u)remul di.in care eEi'tă în orice natură umană şi care a)are totuşi o dată în e.oluţia omenirii incarnat ca entitate di.in(umană# C3t 'unt de înălţătoare ace'te în.ăţăturiW 4le 'unt cu ade.ărat at3t de 'ublime* înc3t ?-aga.ad($ita )oartă )e bună dre)tate numele de Sublima c3ntare# 7a înce)ut* în cu.inte înălţătoare şi din interiorul unei 'ituaţii 'ublime înt3lnim marea în.ăţătură la care ne(am referit de a în conferinţa de ieri! fa)tul că tot ce eEi'tă în lume e 'u)u' 'c-imbării F c-iar şi atunci c3nd 'e 'c-imbă el în'uşi* în aşa fel înc3t naşterea şi moartea* a)ariţia şi di')ariţia* a în.inge 'au a fi în.in' a)ar 'ub formă eEterioară F* că în toate ace'tea 'e eE)rimă o realitate ne)ieritoare* .eşnică* )ermanentă* care eEi'tă )rin 'ine* şi că cel ce .rea 'ă )ri.ea'că lumea în mod corect trebuie 'ă ră1bată de la cele )ieritoare ')re ace't ce.a ne)ieritor# %ce'te reflecţii le gă'im de a în filo'ofia Sam@-Aa* deci )rin meditaţie raţională a'u)ra a ceea ce e .eşnic în orice lucru )ieritor* a'u)ra fa)tului că în faţa lui Dumne1eu 'ufletul în.in' şi 'ufletul în.ingător 'unt la fel* du)ă ce )oarta morţii '(a înc-i' în urma am3ndurora# Kri'-na îi ')une în continuare di'ci)olului 'ău %r una că 'ufletul )oate fi a utat şi )e altă cale 'ă 'e înde)ărte1e de realitatea cotidiană! )rin Boga# C3nd 'ufletul de.ine meditati.(e.la.io'* a.em cealaltă latură a e.oluţiei 'ufleteşti# 5na din laturi e aceea c3nd trecem de la un fenomen la altul şi ne folo'im facultatea de a a.ea idei* 'trăluminată 'au ne'trăluminată de clar.edere# Cealaltă latură e aceea c3nd ne întoarcem întreaga atenţie de la lumea eEterioară* c3nd ne înc-idem toate )orţile ')re realităţile de care ne )utem aminti* ca fiind date nouă în .iaţa obişnuită* c3nd ne retragem înăuntrul no'tru şi 'coatem la 'u)rafaţă* )rin eEerciţii core')un1ătoare* )ro)riul no'tru 'uflet* c3nd ne îndre)tăm 'ufletul ')re ceea ce )oate fi )re'imţit dre)t realitate 'u)remă şi încercăm 'ă ne înălţăm )3nă la ea )rin forţa meditaţiei# C3nd 'e )rocedea1ă a'tfel* omul urcă* )rin Boga* tot mai 'u'* )e tre)tele 'u)erioare* )e care 'e )oate a unge dacă ne folo'im mai înt3i de in'trumentele tru)eşti* )e acele tre)te 'u)erioare )e care ne aflăm c3nd ne(am eliberat de toate in'trumentele tru)eşti* c3nd trăim în afara tru)ului no'tru* în com)onentele 'u)erioare ale fiinţei umane# ;n ace't fel ne tran')unem tot mai 'u'* într(o cu totul altă formă de .iaţă# Danife'tările şi acti.ităţile .ieţii de.in ')irituale# "e a)ro)iem tot mai mult de )ro)ria noa'tră eEi'tenţă di.ină şi aducem )ro)riul no'tru 'uflet la dimen'iunile eEi'tenţei co'mice* îl înălţăm )e om )3nă la Dumne1eu* renunţ3nd la limitarea la o eEi'tenţă )ro)rie şi conto)indu(ne cu 5ni.er'ul* )rin Boga# Sunt indicate a)oi mi loacele )rin care di'ci)olul marelui Kri'-na )oate 'ă a ungă* într(un fel 'au altul* )e ace'te culmi ')irituale# Se fac mai înt3i a)recieri a'u)ra a ceea ce au de făcut oamenii în lumea obişnuită# ?-aga.ad($ita ne eE)lică ace't lucru* într(o 'ituaţie deo'ebită# %r una trebuie 'ă lu)te îm)otri.a celor care(i 'unt rude )rin '3nge# %ce'ta e de'tinul lui eEterior* acea'ta e acti.itatea lui* @arma lui* 'unt fa)tele )e care le are de 'ă.3rşit în mod direct în

38

acea'tă 'ituaţie# 9rin ace'te fa)te trăieşte el* în )rimul r3nd* ca om eEterior# Dar marele Kri'-na îl în.ată că omul de.ine înţele)t de(abia c3nd 'e uneşte cu Di.inul ne)ieritor* c3nd 'ă.3rşeşte fa)tele* deoarece ace'te fa)te 'e do.ede'c nece'are în e.oluţia eEterioară a naturii şi a omenirii* dar că înţele)tul trebuie 'ă 'e detaşe1e de ele# 4l 'ă.3rşeşte fa)teleC totuşi în el eEi'tă un fel de ')ectator al ace'tor fa)te* cine.a care nu )artici)ă la ele* cine.a care ')une! 4u 'ă.3rşe'c acea'tă lucrare* dar aş )utea ')une la fel de bine că îi dau oca1ia 'ă aibă loc# 5n om de.ine un înţele)t dacă 'e ra)ortea1ă la ceea ce face el în'uşi ca şi cum ar face(o un altul şi dacă nu e atin' de )lăcerea )e care i(o )rocură fa)ta 'au de 'uferinţa )e care i(o )roduce acea'ta# 4 ca şi cum marele Kri'-na i(ar ')une di'ci)olului 'ău %r una! 6ndiferent că te afli în r3ndul fiilor din neamul )andu 'au că te afli dincolo* )rintre fiii din neamul @uru* orice ai face tu* ca înţele)t* trebuie 'ă te detaşe1i de a)artenenţa la neamul )andu 'au la neamul @uru# Dacă nu te atinge ace't lucru* dacă ai )utea 'ă.3rşi fa)te de )andu ca şi cum ai fi un )andu 'au fa)te de @uru ca şi cum ai fi un @uru* dacă te 'itue1i dea'u)ra tuturor ace'tor lucruri* dacă nu eşti atin' de )ro)riile tale fa)te* dacă trăieşti în )ro)riile tale fa)te aşa cum face flacăra* care arde liniştită într(un loc ferit de .3nt şi nu e atin'ă de nimic din cele eEterioare* dacă 'ufletul e aşa de )uţin atin' de )ro)riile 'ale fa)te* dacă .ieţuieşte îm)ăcat înăuntrul 'ău* alături de fa)tele 'ale* atunci el de.ine un înţele)t* 'e eliberea1ă de fa)tele 'ale* nu întreabă ce fel de 'ucce' )ot a.ea ace'tea# Ginalitatea fa)telor noa'tre )re1intă intere' numai )entru 'ufletul no'tru limitat# Dacă 'ă.3rşim fa)tele deoarece ele 'unt cerute de .iaţa omenirii şi a lumii* atunci noi facem acea'ta* indiferent că ne .or conduce la 'u)liciu 'au la .ictorie* la 'uferintă 'au la )lăcere# Zelul ')re care marele Kri'-na îl îndrumă )e di'ci)olul 'ău %r una e'te acea'tă ridicare de la ni.elul fa)telor* acea'tă )utere de a 'ta .ertical* indiferent ce ar face m3inile noa'tre* indiferent ce ar face F ca 'ă .orbim în 'en'ul 'ituaţiei de'cri'e în ?-aga.ad $ita F 'abia noa'tră* indiferent ce .orbim* acea'tă .erticalitate a 'inei interioare în faţa a tot ceea ce ro'tim* a tot ceea ce facem cu m3inile noa'tre# ;n ace't fel* marele Kri'-na îi )re1intă lui %r una un ideal al omenirii care arată a'tfel înc3t omul ')une! 4u îmi 'ă.3rşe'c fa)tele# Dar* indiferent că le 'ă.3rşe'c eu în'umi 'au un altul* eu îmi ob'er. fa)tele# 4u .ăd la fel de obiecti. ceea ce face m3na mea* ceea ce e ro'tit de gura mea* cum )ri.e'c o 't3ncă ce 'e de')rinde din munte şi 'e ro'togoleşte* )ră.ălindu('e în abi'# %şa 'tau eu în faţa fa)telor mele# Oi dacă a ung în 'ituaţia de a şti* de a cunoaşte un anumit lucru* dacă(mi forme1 o anumită conce)ţie de')re lume eu 'tau în faţa ei şi ca cine.a care nu e una cu acea'tă conce)ţie şi )ot ')une! ;n mine trăieşte* ce(i dre)t* ce.a care e una cu fiinţa mea* care g3ndeşte* dar eu a'i't cum şi un altul g3ndeşte# Oi atunci de.in liber c-iar şi de cunoaşterea mea# 4u )ot de.eni liber de fa)tele mele* liber de cunoaşterea mea* de cunoştinţele mele# %ici ne e'te )roiectat un înalt ideal al omului de.enit înţele)t#

39

;n 'f3rşit* dacă ne înălţăm în ')iritual! 9ot 'ă(mi ia'ă în înt3m)inare demoni 'au ')irite 'finte* toate 'unt în afara mea* eu 'tau aici* liber de tot ceea ce 'e înt3m)lă c-iar şi în lumile ')irituale* de ur îm)re urul meu# 4u )ri.e'c* merg )e drumul meu şi fac lucrurile în care 'unt anga at* dar 'unt la fel de mult şi neanga at* fiindcă am de.enit ')ectator# %cea'ta e în.ăţătura lui Kri'-na# Oi dacă am .ă1ut că în.ăţătura lui Kri'-na 'e întemeia1ă )e filo'ofia Sam@-Aa* între1ărim că marele Kri'-na îi ')une di'ci)olului 'ău! Sufletul care trăieşte în tine e unit cu cor)ul fi1ic gro'ier* e unit cu 'imţurile* cu mana'* a-am@ara* budd-i# Dar tu nu eşti nimic din toate ace'tea# Dacă le )ri.eşti ca )e ce.a eEterior* ca )e nişte în.elişuri* care 'e aştern )e'te tine de ur îm)re urul tău* şi dacă eşti conştient de tine în'uţi* de fa)tul că tu* ca fiinţă 'ufletea'că* eşti inde)endent de toate* atunci ai înţele' ce.a din ceea ce Kri'-na .rea 'ă te în.eţe# Dacă eşti conştient de fa)tul că relaţiile tale cu lumea eEterioară* cu lumea* în general* ţi(au fo't date de gune* de tama'* ra a'* 'att.a* atunci ob'er.ă că în .iaţa obişnuită omul e legat )rin 'att.a cu înţele)ciunea şi cu bunătatea* că )rin ra a' omul e unit cu )a'iunile* cu afectele* cu 'etea de eEi'tenţă* că în .iaţa obişnuită omul e unit )rin tama' cu lenea* 'omnolenţa* delă'area# De ce umblă un om )rin lume* entu1ia'm3ndu('e de înţele)ciune şi bunătateT Giindcă are o legătură cu ba1a eEi'tenţei* natura* care e indicată de 'tarea 'att.a# De ce trece un om )rin .iaţa obişnuită 'imţind bucurie şi )oftă faţă de .iaţa eEterioară* 'imţind )lăcere în faţa manife'tărilor eEterioare ale .ieţiiT Giindcă are o legătură cu .iaţa care e caracteri1ată )rin ra a'# De ce umblă oamenii în .iaţa obişnuită 'omnolenţi* leneşi şi lă'ătoriT De ce 'e 'imt 'tri.iţi de cor)oralitatea lorT De ce nu gă'e'c )uterea de a face un efort şi de a(şi birui în fiecare moment cor)oralitateaT 9entru că au o legătură cu lumea formelor eEterioare* care în filo'ofia Sam@-Aa e redată! )rin noţiunea de tama'# Dar 'ufletul înţele)tului .rea 'ă 'e elibere1e de tama'* el trebuie 'ă 'e elibere1e de legătura 'a cu lumea eEterioară* care 'e manife'tă )rin 'omnolenţă* lene şi delă'are# C3nd din 'uflet a di')ărut tot ce e delă'are* 'omnolenţă* tot ce e lene* atunci ace'ta nu mai are cu lumea eEterioară dec3t o relaţie de ra a' şi de 'att.a# 6ar c3nd omul şi(a în.in' )a'iunile şi afectele* 'etea de eEi'tenţă* )ă'tr3ndu(şi entu1ia'mul faţă de bunătate* com)a'iune şi cunoaştere* atunci* de aici înainte* el mai are cu lumea eEterioară doar o relaţie )e care filo'ofia Sam@-Aa o numeşte 'att.a# Dar dacă omul '(a eliberat şi de orice ataşament faţă de bunătate şi cunoaştere* dacă e )lin de bunătate şi înţele)t* dar nu de)inde în interiorul lui de felul cum 'e manife'tă în eEterior* nici c-iar în ra)ort cu bunătatea şi cunoaşterea 'a* dacă )entru el bunătatea e o îndatorire de la 'ine înţelea'ă* iar înţele)ciunea e ce.a re.ăr'at )e'te întreaga 'a fiinţă* atunci un a'emenea om a eliminat din 'ine şi relaţia 'att.a# Dar dacă a eliminat a'tfel din fiinţa 'a cele trei gune* atunci el '(a detaşat de toate legăturile cu toate formele eEterioare* a triumfat în 'ufletul lui* a înţele' ce.a din ceea ce marele Kri'-na .rea 'ă facă din el#

&N

oluţia omenirii* că ea e dată omului )rintr(un fel de -ar di.inte* c3nd încercăm 'ă a ungem )3nă la realitatea 'u)remă 'tăm faţă în faţă cu Kri'-na* di'ci)olul 'tă în faţa marelui în.ină ceea ce marele Kri'-na )une în faţa lui dre)t idealT 8are înţelege mai eEact formele eEterioare ale lumiiT "u* )e ace'tea le(a cuno'cut de a mai înainte* dar '(a ridicat dea'u)ra lor# .ăţătorul în'uşi* ca entitate .er'itatea formelor ei* şi nici ra)ortul 'ău cu ace'te forme* du)ă ce a eliminat cele trei guneC căci toate ace'tea ţin de tre)tele anterioare# C3t tim) răm3i în tama'* ra a' şi 'att.olţi în'uşirea bunătăţii şi a com)a'iunii# Dar dacă ai de)ăşit toate ace'tea* în'eamnă că ai eliminat )e tre)tele anterioare ace'te relaţii# 8are ce cunoşti atunci* ce(ţi a)are în faţa oc-ilorT Cunoşti tot ceea ce nu 'e află în ace'tea# Ce 'e înţelege )rin ceea ce 'e deo'ebeşte de toate lucrurile )e care ţi le(ai în'uşit )3nă acum în cadrul gunelorT "u e altce.ă1ătoare F* Kri'-na &1 .enimentul ar a.ad($ita# Ca şi cum el* %r una* ar fi fo't ridicat dintr(o 'ingură mişcare* a'tfel înc3t îl cere în faţa 'a )e Kri'-na în'uşi* ?-aga.a grandio'* cea mai înaltă trăire la care omul )oate a unge# Să )oţi 'ta faţă în faţă cu Kri'-na* cum 'tă %r una* '(ar )utea înt3m)la )rintr(o iniţiere tre)tată! atunci e.in a'u)ra omului* )uterea de înţelegere umană nu e 'uficientă* la înce)ut* deoarece dacă )ătrundem e'enţa fiinţei 'ale F lucru )o'ibil numai )rin cea mai înaltă forţă clar.orba de ce.in# %şa ni 'e arată în ?-aga.ea loc în 'trăfundurile unei di'ci)line Boga# Dar 'e )oate ')une şi că o a'emenea trăire 'e re.ar'ă din în'ăşi e.Oi ce înţelege omul* dacă nă1uieşte în ace't fel 'ă de.a dec3t ceea ce* la 'f3rşit* recunoşti a fi entitatea ta )ro)rie* căci tot re'tul* tot ce )oate fi lume eEterioară* ai eliminat )e tre)tele )recedente# .ie în faţa di'ci)olului 'ău# Dar în ?-aga.nţelege mai eEact ra)ortul dintre 'uflet şi ace'te forme eEterioareT "u* )e ace'ta l(a )erce)ut mai demult* dar '(a ridicat dea'u)ra lui# 4l nu înţelege ceea ce(i )oate ieşi în înt3m)inare în lumea eEterioară* în di.ad($ita ni 'e de1.n 'en'ul con'ideraţiilor de )3nă acum* ce re)re1intă acea'taT 4 Kri'-na în'uşi# Giindcă el în'uşi e eE)re'ia 'u)remei realităţi a fiinţei 'ale# Cu alte cu.ărat de')re 'ine Q2=R! 4u nu 'unt un 'ingur munte* c3nd mă aflu între munţi* eu 'unt cel mai gigantic dintre eiC c3nd a)ar )e )ăm3nt* nu 'unt un 'ingur om* ci 'unt cea mai înaltă formă a fiinţei umane* care 'e întru)ea1ă o 'ingură dată într(o eră co'mică* dre)t conducător al oamenilor ş#a#m#d#* ceea ce e unitar în toate formele* 'unt eu* Kri'-na# %şa a)are în.idual# C3nd o a'emenea trăire coboară )rin -ar di.ăluie că e .ad($ita ne conduce în )unctul în care Kri'-na 'tă în faţa lui# "u 'tă în faţa lui ca un om din carne şi '3nge# 5n om obişnuit ar oferi ce e nee'enţial în Kri'-na# Giindcă e'enţial e ceea ce eEi'tă în toţi oamenii# Dar* întruc3t celelalte regnuri din lume re)re1intă o fragmentare şi o ri'i)ire a omului* tot ce 'e află în re'tul lumii eEi'tă în Kri'-na# +e'tul luinii di')are şi Kri'-na e )re1ent dre)t 5nul# Dacroco'mo'ul faţă în faţă cu microco'mo'ul* omul ca e'enţă co'mică faţă în faţă cu micul om cotidian* aşa 'tă Kri'-na în faţa omului indi.a* 'tabileşti anumite ra)orturi cu ba1a naturală a eEi'tenţei* te ada)te1i anumitor relaţii 'ociale* dob3ndeşti cunoaştere* îţi de1.ăţător* %r una 'tă în faţa lui Kri'-na* care trăieşte în toate c3te 'unt şi care )oate 'ă ')ună cu ade.

e'c )arcă în interiorul tău ameninţător* .adă în .ăd în tine nici ca)ăt* nici mi loc şi nici înce)ut* o* domn al 5ni.a dec3t )ri.inte b3iguite ceea ce contem)lă# 4 le'ne de înţele' de ce! fiindcă )rin mi loacele de care di')unea )3nă acum el nu în.ăd# 9ri.ăd# Oi 'ufletul meu tremură# "u gă'e'c nicăieri ce.ăW 'trigă în faţa ta ceata tuturor .inşii* marut'ii şi manii* gand-ar.ut o a'emenea trăire# 4l eE)rimă cu a utorul cu.ă1ătorilor şi ceata tuturor )reafericiţilor# 4i te )reamăre'c cu întreaga lor c3ntare de laudă# Te )reamăre'c rudraşii* aditAaşii* .edere arti'tic şi filo'oficC 'unt cu.a'uşii* 'ad-Aaşii* 1eii 5ni.n faţa tuturor ace'tora lumea 'e cutremură şi mă cutremur şi eu# Cel ce 1guduie cerurile* cel ce radia1ă* cel cu multe braţe* cu o gură ce )are că 'unt nişte oc-i de flăcări imen'e* aşa te .indu(l )e marele Kri'-na! L9e 1eii toţi îi .remurilor# Te .inte# De'crierea )e care o face %r una în ace't moment* în care Kri'-na 'tă în faţa 'a* e una dintre cele mai măreţe care au fo't date .iaţa cotidiană# Ca şi cum facultatea de contem)lare umană ar fi ridicată dea'u)ra a tot ce eEi'tă* Kri'-na* în natura lui 'u)remă* ni 'e înfăţişea1ă în ?-aga.in din 'trăfundurile 'ufletului 'ău ceea ce )erce)e )ri.er'ului# Tu* cel care(mi a)ari în toate formele* care(mi a)ari cu diademă* cu măciucă şi 'abie* un munte în flăcări* radiind în toate )ărţile* aşa te .ăţa'e 'ă contem)le toate ace'tea şi 'ă le numea'că în cu.intelor care .er'ului* a'-.er'ul* tot ce )ot eu bănui că 'e află între 'olul )ăm3nte'c şi întinderile cereştiC )uterea ta dă conţinut tuturor ace'tor lucruri# Stau aici numai cu tine şi orice lume cerea'că* oriunde 'e află cele trei lumi* e de a'emenea în tine* c3nd minunata ta fă)tură dătătoare de fiori 'e arată )ri.irea mea e orbită* ca un foc 'trălucind în lumina Soarelui şi nemă'urat de mare# "e)ieritorul* 'u)remul obiect al cunoaşterii* bunul cel mai de )reţ* aşa(mi a)ari în întin'ul 5ni.er'# 9ă1itor al dre)tăţii .aşii* a@'-aşii* a'uraşii şi toţi )reafericiţii# 4i îşi înalţă )ri.ăd în tru)ul tău Q28R* o* 1euleC la fel şi cetele tuturor fiinţelor* )e ?ra-man* domnul* în tronul 'ău din floare de lotu'* )e ri'-ii toţi şi şar)ele cere'c# Te .i'-nu în'uşi# 9ri.ăd cum cete întregi de 1ei )ăşe'c în faţa ta şi(ţi înalţă c3ntări de laudă şi 'tau aici )lin de teamă* îm)reun3ndu(mi m3inile# Sla.ea cunoştinţă de nimic# 8* fii îndurător cu mine* domn al 1eilor* a lumilor ca'ă )rimitoare#M 4l 'e întoarce* arăt3nd ')re fiii din neamul @uru! L6ar aceşti fii toţi* ai neamului @uru* îm)reună cu cetele eroilor regeşti* îm)reună ?i'-ma şi Drona* îm)reună cu ai noştri* cu cei mai buni &2 .ăd a'tfel* înc3t nu )ot a.inte )e care le ro'teşte )entru )rima oară* )e care le ro'teşte fără a fi obişnuit cu ele* deoarece nu a mai a.irile ')re tine* )lini de uimire! un tru) at3t de uriaş cu multe guri* cu multe guri )line de dinţi# .ad($ita dre)t omul cel mare* l3ngă care toate celelalte entităţi ale lumii 'unt mici* el* cel în faţa căruia a 'tat %r una# %cum %r una îşi )ierde orice )utere de a înţelege# 4l nu mai face altce.e'c cum arul tău încăl1eşte 5ni.e'te şi )oate eE)rima în cu.ăd că e a'emenea focului* cum lucrea1ă* cum face 'ă 'e na'că în )ermanenţă eEi'tenţa* 'f3rşitul tuturor .eşnic# "u îmi arăţi nici înce)ut* nici mi loc* nici 'f3rşit# 4şti ne'f3rşit* ne'f3rşit ca )utere* ne'f3rşit ca întinderi ale ')aţiului# Ca 7una* ba c-iar ca Soarele în'uşi* aşa 'unt de mari oc-ii tăi şi în gura ta 'trăluceşte ca un foc de ertfă# 9ri.a)are cu totul altfel dec3t ceea ce e obişnuit omul 'ă .ăd cu multe braţe* tru)uri* guri* oc-i* )retutindeni* lu3nd forme multi)le* nu .a 'olid şi 'igur* nicăieri odi-nă* o* mare Kri'-na* care(mi eşti .irilor mele# .reodată omenirii* din )unct de .eşnice* ace'ta eşti tu# Tu 'tai în faţa 'ufletului meu ca S)irit originar* .

or cădea în bătălie* ei au fo't de a ucişi de mine* înainte ca tu 'ă le fi )utut aduce moartea# Tu 'ă fii doar unealtă* tu 'ă fii doar lu)tător cu braţeleW 9e Drona* )e YaAadrat-a* )e ?i'-ma* )e Karna şi )e ceilalţi eroi din lu)tă* )e care eu i(am nimicit de a* ucide(i acum* )entru ca lucrarea mea 'ă 'e re.lu)tători* 1ac cu toţii rug3ndu('e în faţa ţa* uimindu('e de ')lendoarea ta# 9e tine* originea eEi'tenţei* aş .e'tit toate ace'tea* el ')une în continuare! LOi c3nd %r una au1i ace't cu.or cădea morţi în maAa* ucişi de mine# 5cide(i tu# 6ar ceea ce eu am făcut* .orbit Kri'-ma lui %r una* ci )oetul ')une cum conducătorul carului lui Dritara'-tra* San aAa* îi )o.ede )ro)ria fiinţăT 4l 'e adre'ea1ă ace'tei fiinţe )ro)rii* ob'er.iaţa obişnuită# Deoarece nu eEi'tă nimic care 'ă(l )ună )e om într(un )ericol mai mare* dec3t dacă aduce în înt3m)inarea ace'tor cu.orbit .er'e în a)arenţă ')re eEterior* c3nd ei .a fi 'ă.reodată cine.ăţătură dată )entru fiii )andu* îi e )o.ărat* ne aflăm în faţa unui mi'ter co'mic# Ce ')une %r una c3nd îşi .3nt al lui Kri'-na* îm)reun3ndu(şi m3inile* tremur3nd* .ea în alte îm)re urări &3 .ei fi uci'* c3nd .orbeşte %r una* c3nd e 'ingur cu )ro)ria lui fiinţă* c3nd acea'tă fiinţă îi a)are în mod obiecti.rea 'ă ro'tea'că* ')une aşa! L4u 'unt tim)ul care nimiceşte întreaga lume# %m a)ărut ca 'ă(i ră)e'c )e oameni de aici# Oi c-iar dacă tu ai 'ă le aduci moartea în lu)tă* şi fără tine tot 'unt 'ortiţi morţii lu)tătorii care 'tau acolo în r3nduri# De aceea* ridică(te fără teamă# %i 'ă dob3ndeşti glorie* ai 'ă(l în.3rşit în a)arenţă de tine# "u tremuraW Tu nu )oţi face nimic ce nu am făcut eu înainte# 7u)tăW 4i .a# C3nd Kri'-na în'uşi face 'ă ră'une în urec-ea lui %r una ceea ce .e'tit lui %r una de către Kri'-na şi 'e află în relatarea făcută lui Dritara'-tra de către conducătorul carului 'ău# "u e'te o relatare directă făcută de )oet în 'en'ul! %şa i(a .eneraţie# +a@'-aşii F 'unt ')irite F fug îngro1iţi în toate )3rţile# Cetele 'finte 'e înclină toate în faţa ta# De ce 'ă nu 'e încline în faţa celui dint3i Creator* care e mai .rednic de cin'tire c-iar dec3t ?ra-maTM Cu ade.orbind )lin de adoraţie* %r una i 'e adre'ă din nou lui Kri'-na* doar b3iguind* )lec3ndu('e ad3nc* )lin de teamă* şi 1i'e! Cu dre)t 'e bucură lumea de gloria ta şi ţi 'e 'u)une cu .rea 'ă(l tre1ea'că în noi* dacă 'untem în 'tare '(o înţelegem aşa cum 'e cu.ine# 4 ce.rea 'ă te cuno'c# "u )ot înţelege ce îmi a)are* ce mi 'e re.ingi )e duşman# Yubilea1ă* deci* din cau1a biruinţei care(ţi face 'emn şi a )uterii# "u tu îi .inte ale lui %r una un 'entiment de felul celor )e care le(ar )utea a.# "e aflăm în faţa unei mari taine* mi'terioa'ă nu din cau1a conţinutului 'ău teoretic* ci din cau1a 'entimentului co)leşitor )e care .a mi'terio'* at3t de mi'terio' înc3t trebuie 'ă 'e adre'e1e tuturor 'entimentelor umane altfel dec3t le(a .or cădea de 'abia ta* ei* )e care i(am uci' eu#M Otim că tot ceea ce 'e înt3m)la dincolo* ca în.elea1ă#M %şa .3nd că(i )are mai înaltă dec3t ?ra-ma în'uşi# "e aflăm în faţa unui mi'ter# Căci* dacă omul 'e adre'ea1ă în ace't fel )ro)riei 'ale fiinţe* un a'emenea lucru trebuie înţele' în 'en'ul că nu 'e a)elea1ă la nici unul dintre 'entimentele* dintre ideile şi g3ndurile care )ot fi înt3lnite în .e'teşte eroului 'ău orb* regele din neamul @uru# Du)ă ce San aAa a )o.

ăd în tineC trebuie 'ă mă cutremur )lin de .ă1ut nimeni .ine* umbl3nd 'au 't3nd* în lucrurile di.eşnic tălă1uită a Co'mo'ului* tu eşti 7una* eşti cel mai înalt dintre 1ei* numele în'uşi* eşti 'trămoşul celor mai înalţi dintre 1ei# .orbeşte Kri'-na di'ci)olului 'ău! LD(am re.3rşeşti totul şi eşti tu în'uţi* în acelaşi tim)* 5ni.orbit a'tfel lui %r una* )ieri din faţa lui cel de necu)rin'* cel fără înce)ut şi 'f3rşit* cel mai )re'u' de toate forţele* şi Kri'-na 'e arătă iar 'ub forma lui umană* ca şi cum && .3nt* eşti foc* eşti moartea* tu eşti marea .er'* eşti cel ce ştie şi eşti realitatea cea mai înaltă care )oate fi conştientă* tu cu)rin1i în braţe întreg 5ni.edea fă)tura mea îngro1itoare# 4liberat de frică* )lin de 'en' înalt* trebuie 'ă mă .a unic în felul 'ău* el n(ar 'imţi acea'ta dre)t 'u)rem mi'ter co'mic* nebunia* megalomania ar fi un fleac )e l3ngă boala în care ar cădea* dacă ar aduce 'entimente obişnuite în înt3m)inarea lui Kri'-na* adică a )ro)riei 'ale fiinţe 'u)erioare# LTu* domn al 1eilor* tu eşti fără 'f3rşit* tu eşti .eneraţie# %rată(mi înfăţişarea ta* o* DoamneW 8* fii îndurător* tu* 'tă)3n al 1eilor* tu* lăca' de ob3rşie a tuturor lumilor#M Cu ade.reodată dec3t 'uma tuturor )uterilor* tu de'ă.n faţa ta 'e află fiinţa mea 'u)remă* )roiectată )rin atot)uternicia mea* 'trălucind* de necu)rin'* genuin# Cum mă .reodată# Cum mă .ine ţie# .e'teşte mai de)arte lui Dritara'-tra cel orb! LDu)ă ce i(a .ei .ea )arte de teamă şi nici de rătăcire a 'ufletului* c3nd .ine 'u)reme şi în cele cotidiene* indiferent că erai 'ingur 'au îm)reună cu alte fiinţe* dacă în toate ace'te 'ituaţii nu te(am cin'tit aşa cum 'e cu.eşnicul* tu eşti 'u)remul* tu eşti eEi'tenţa şi noneEi'tenţa în acelaşi tim)* tu eşti cel mai mare dintre 1ei* tu eşti cel mai bătr3n dintre ')irite* eşti cea mai mare dintre comorile întregului 5ni.er'ul# Dacă eu* nerăbdător* 'ocotindu(te )rietenul meu* eu Kri'-na* eu Yadara* te(am numit )rieten* necuno'c3nd minunata ta )utere* dacă fără 'ă mă g3nde'c şi cu încredere te(am numit aşa şi dacă* în 'lăbiciunea mea* nu te(am cin'tit cum 'e cu.ele1i în toate lumile# 7ucruri nemai.e1i tu nu m(a mai .e1i tu în formă umană* tu* mare erou# Dar tu nu .ine* cer iertare necu)rin'ului tău# Tu* tată al lumii* tu* care )ui lumea în mişcare şi te mişti în ea* tu* care eşti în.ărat ne aflăm în faţa unui mi'ter* c3nd o fiinţă umană .ei a.eneraţie ţi 'e cu.ine* .ăţător* cu care nimeni nu 'e )oate com)ara* care eşti mai )re'u' de toţi* cu care nimic nu 'e )oate a'emăna în toate trei lumile* arunc3ndu(mă la )icioarele tale* caut îndurarea ta* 'tă)3ne* care te re.ede# %'tfel n(au a un' niciodată )3nă la mine ertfele ce mi(au fo't adu'e* nu a a un' )3nă la mine nici un dar făcut 1eilor* nici un 'tudiu* nici o ceremonie# 8 )ocăinţă oarecare nu )oate duce la cunoaşterea mea* aşa cum 'unt acum* aşa cum mă .ieţii# 5n a'emenea lucru n(ar fi ce.ăţătorul care eşti mai mult dec3t orice alt în.ale .reodată# Tu eşti )uternic* cum nu )oate fi .ă1ute .e1i tu acum* cu forţele care(ţi 'unt date )rin -arul meu* nu m( a re.orbeşte a'tfel către o altă fiinţă umană# Oi iar îi .elat niciodată ceea ce 'tă 'cri' în .e1i aşa cum mă fac cuno'cut ţie* în înfăţişarea mea de acum#M Oi San aAa îi )o.elat ţie cu îndurare# .ină din toate )ărţile# Tu eşti tot ceea ce un om ar )utea fi .eneratie îţi re.reodată le .eneraţia trebuie 'ă(ţi .eneraţie de o mie de ori# Oi mai mult dec3t în toate ca1urile* acea'tă .er'ul* tu ai în tine toate formele ce )ot eEi'ta* tu eşti .

it* 'ub care m(ai .ener3ndu(l# %bia atunci l(am cu)rin' în întregime* c3nd îl )utem 'imţi în ace't fel# .nfăţişarea mea care e aşa de greu de )ri.ec-ea clar.ine la mine* o* tu* fiu al meu din neamul )andu#M "e aflăm în faţa unui mi'ter co'mic de')re care ne )o.om arăta cum )oate fi .edea 'ub o a'emenea formă* numai el mă )oate cunoaşte a'tfel* şi )oate de.oluţiei omenirii* în ?-aga.orbeşte )rintr(o cunoaştere de 'ine ade.edele* la ea nu 'e a unge nici )rin )ocăinţă* nici )rin danii* nici )rin ertfe* nici )rin .ad($ita* acela că* într(un cea' im)ortant din .in iar cel care am fo't# Oi Kri'-na grăi! .idenţă cea mai mare enigmă a lumilor# Dar ne e'te îngăduit '(o de'co)erim numai dacă o )utem .eni una cu mine# Cel ce face aşa cum îi in'uflu eu* cel ce mă cin'teşte şi iubeşte* cel ce nu ia 'eama la lume şi e )lin de iubire faţă de toate fiinţele* acela .n conferinţele care .iaţa lumii F c3nd .ăluie acolo* a.ă1ut ace't mi'ter* )e o anumită trea)tă a e.ar fi .ad($ita* cel ce nu 'e )oate a)ro)ia de el .edele* liber de toată )ocăinţa* liber de toate daniile şi ertfele* liber de toate ceremoniile şi* cu totul 'ingur* .ărată de')re )ro)ria noa'tră entitate* atunci am 'co' în e.em )o'ibilitatea de a înţelege cealaltă formă 'ub care ne înt3m)ină el în e)i'tolele lui 9a.rut 'ă(l liniştea'că* )rin înfăţişarea lui )rietenoa'ă* )e cel ce 'e înfricoşa'e at3t# %r una 1i'e! 6ată* am din nou în faţa mea forma ta umană* îmi re.e'tit omenirii că 'ufletul uman trebuie 'ă caute alte căi ')re ceea ce e infinit* ne)ieritor# %ce't mi'ter ne e )re1entat în aşa fel* înc3t )utem )erce)e în ceea ce ni 'e înfăţişea1ă toate )ericolele care(l )3nde'c )e om atunci c3nd el dă naştere din 'ine în'uşi* )rin contem)lare* )ro)riei 'ale fiinţe# Dacă înţelegem ace't cel mai )rofund mi'ter al omului şi al lumii* care ne .orbeşte din ?-aga.e'teşte ?-aga.el# CON3ERIN4A a IV-a &K .ad($ita* )e ba1a celor amintite )3nă acum şi cum* tocmai )rin ceea ce ni 'e de1.oie 'ă )ătrundă în mi'terul lumilor* care ne .ea'că# %cea'tă înfăţişare n(o re.erdere legată de forţele '3ngelui a di')ărut F* i(a fo't .ă1ut acum* 1eii cei fără 'f3rşit duc dorul '(o )ri.elea1ă .reo ceremonie# 9rin toate ace'tea eu nu )ot fi )erce)ut 'ub forma )e care ai .in cunoaşterea şi cugetul şi de.ă1ut(o tu acum# "umai cel ce ştie 'ă 'e )lece* liber de toate .ener3ndu(mă* mă )oate .enera cu 'merenie# Oi nici o )utere de înţelegere nu e 'uficientă )entru a ne a)ro)ia de mi'terul lumilor# 9entru acea'ta e nece'ar 'entimentul dre)t# "u are .or urma .

oltarea creştini'mului* la fel cum în ?-aga.ă* în e)i'tolele lui 9a.el înt3lnim ade'eori o 't3ngăcie a eE)rimării at3t de mare* înc3t ne .a trebui 'ă acorde neîndoio' o )reţuire mult mai înaltă ?-aga.ă nemi locită* ')re a 'e trece la contem)larea lucrurilor* la cufundarea meditati.ea 'ufletul no'tru* dacă la'ă 'ă acţione1e a'u)ra 'a* )e de o )arte* caracterul ec-ilibrat* detaşat* li)'it de )atimi şi afecte* cu ade.ărat că în e)i'tolele lui 9a.elaţii ')irituale şi cel care o face numai 'ub a')ect eEterior .em în ?-aga.elat aici at3t de )oetic şi* totuşi* at3t de )rofund filo'ofic# Dim)otri.inţe la'ă im)re'ia că 'unt )ătrun'e de )a'iuni )er'onale* de intenţii şi )ăreri )er'onale* de o anumită tendinţă agitatorică* )ro)agandi'tică* 'au c-iar )line de m3nie# Oi* dacă lă'ăm 'ă acţione1e a'u)ra noa'tră felul cum e eE)rimat conţinutul ')iritual* a.el gă'im ade.ine uneori eEtraordinar de greu* din cau1a ace'tei 't3ngăcii* care 'eamănă uneori cu nea utorarea* 'ă de'co)erim 'en'ul mai ad3nc al ace'tor 'crieri# 4'te totuşi ade.e1* care în multe )ri.el totul e'te a'emănător cu cele ')u'e în ?-aga.edere arti'tic* ce.iitor şi 'ă dea la i.n e)i'tolele lui 9a.eşte creştini'mul* în e)i'tolele lui 9a.a at3t de de'ă.ad($itei şi* )e de altă )arte* cele ')u'e în e)i'tolele lui 9a.ad($ita în ceea ce )ri.56l$7 :1 de&e/'r"e 1912 %m arătat de a ieri* la înce)utul conferinţei* c3t de diferite 'unt im)re'iile )e care le )oate a.oltată* ')lendidă* cred că ea e ce.eşte marile ade.n.ă a 'ufletului* la ridicarea 'ufletului în înalturi ')irituale* la )urificarea 'ufletului* )e 'curt* dacă ne eE)rimăm în 'en'ul ?-aga.ad($ita* 'ub o formă minunat îm)linită din )unct de .iaţa acti.ăruri de o im)ortanţă fundamentală referitoare la .a reali1ea1ă o a'emenea com)araţie eEterioară* ce face elT 4l )rocedea1ă la fel ca cel care are în faţa 'a o )lantă a un'ă la de)lină maturitate* cu o floare frumoa'ă* ')lendidă* şi alături de ea germenele unei alte )lante* şi ')une! Dacă am în faţa mea )lanta cu floarea de)lin de1.ad($itei* la unirea cu Kri'-na# Tot ce am ')u' face eEtraordinar de dificilă încercarea de a com)ara cele două re.ăruri referitoare la eliberarea de lucrarea eEterioară* la de')rinderea de .el# .ad($ita ne înt3m)ină acordul armonio' al celor trei conce)ţii orientale de')re lume# .iere* la 'emnificaţia a ceea ce numim credinţă* ')re deo'ebire de lege* la lucrarea -arului di.a cu mult mai frumo' dec3t germenele cel neîn'emnat* care nu(mi ')une nimic# Totuşi* '(ar )utea înt3m)la ca germenele )lantei* care 'tă alături de )lanta cealaltă* cu floarea ei minunată* 'ă crea'că în .3rşit* înc3t a)roa)e că nu ne )utem imagina o )erfecţiune mai înaltă în eE)rimarea a ceea ce e re.ărat înţele)t* al ?-aga.in* la eEi'tenţa lui >ri'to' în 'uflet 'au în conştienţa umană şi multe altele# Toate ace'tea le gă'im )re1entate în aşa fel* înc3t ori de c3te ori 'e face o de'criere a creştini'mului trebuie 'ă 'e )ornea'că de la e)i'tolele lui 9a.n ceea ce )ri.eală o )lantă şi mai frumoa'ă* cu o floare şi mai &J .ad($itei* cu )uritatea* detaşarea şi înţele)ciunea ei* dec3t e)i'tolelor )auline# Dar* de fa)t* dacă cine.el a')ectele e'enţiale ale creştini'mului 'unt )re1entate într(un mod concludent )entru de1.

el! L"u eu* ci >ri'to' în mineM* înainte era căutat în eEterior* ca şi cum ar fi )ătrun' în el din cu)rin'urile co'mice* 'ub formă de re.oluţie a omenirii a ?-aga.')lendidă# "(am făcut* aşadar* o udecată corectă com)ar3nd )lanta de)lin formată şi germenele nede1.ad($ita a.em germenele a ce.el# %şa că într(un fel .em fructul cel mai co)t* forma cea mai minunată în care '(a cri'tali1at o îndelungată eta)ă din e.el în 'tare embrionară .ea 'ă 'e înt3m)le a)oi* )rin fa)tul că 6m)ul'ul -ri'tic a fo't integrat 'ufletului uman# %ce't lucru '(a )regătit în felul care ne e de'cri' dre)t fa)tă a lui Kri'-na# Ceea ce* du)ă Di'teriul de )e $olgota* trebuia 'ă caute omul în 'ine în'uşi ca 6m)ul' -ri'tic şi )e care era nece'ar 'ă(l gă'ea'că în 'en'ul cu.oluţia omenirii* care a )rogre'at tim) de milenii şi* în cele din urmă* şi(a gă'it o eE)re'ie matură* înţelea)tă şi arti'tică în minunata e)o)ee# 6ar în e)i'tolele lui 9a.a măreţ a trebuit 'ă ţ3şnea'că mai înt3i din 'ufletul uman în mod -aotic* 'ub o formă nee.eni mai matur# "umai dacă ţinem 'eama de ace't lucru )utem com)ara în mod corect cele două teEte# Dar atunci ne e'te clar şi fa)tul că ceea ce urmea1ă 'ă fie c3nd.el* trebuie 'ă ne întrebăm mai înt3i! De')re ce e .olua )rin .rem 'ă facem totuşi o com)araţie între cele două conce)ţii de')re lume care ni 'e înfăţişea1ă în ?-aga.elaţie# Oi* cu c3t ne întoarcem mai de)arte în tim)* cu at3t mai 'trălucitoare* mai )uternică era re.el* )e de altă )arte* şi altfel cel ce are 'arcina de a udeca lucrări terminate* în )ri.oltat care 'tau alături# 7a fel e şi dacă 'e com)ară ?-aga.oluţia omenirii* .ea încă rădăcinile înfi)te în ad3ncuri 'ufleteşti a'cun'e* nu a un'e'e încă 'ă )oată e.a acţiona a'u)ra noa'tră în de)lina lui )utere numai dacă(l )ri.em de(a face cu formarea şi de.orba de')re fa)tul că* în toate conce)ţiile de')re lume a'u)ra cărora )utem dob3ndi o )er')ecti.a de.elaţia eEterioară# &P .el a.edere im)ortanţa )entru întreaga e.orba aiciT 4 .im ca )e un germene şi dacă a.edere* în mod )rofetic* ceea ce el urmea1ă 'ă de.a trebui 'ă )re1inte lucrurile cel ce are în .n ?-aga.intele lui 9a.or fi trecut milenii şi milenii de de1.oluată* din 'trăfundurile creştini'mului* în e)i'tolele lui 9a.ad($ita şi în e)i'tolele lui 9a.intelor lui 9a.el# .oluţia controlată de omul în'uşi a de.inţa frumu'eţii* a înţele)ciunii şi )erfecţiunii interioare a formei# Dacă .enit )o'ibilă numai datorită fa)tului că în ace't eu a fo't 'ădit ceea ce noi de'emnăm )rin 6m)ul' -ri'tic# Ceea ce e'te )re1ent în eul uman de la Di'teriul de )e $olgota încoace şi 'e eE)rimă în cu.em în .ad($ita cu e)i'tolele lui 9a.enirea eului în cadrul e.oinţă )ro)rie# 4.el! L"u eu* ci >ri'to' în mineM n(a )utut eEi'ta înainte în ace't eu# Dar în e)ocile în care ne a)ro)iem de a de 6m)ul'ul -ri'tic* în mileniul care a )recedat Di'teriul de )e $olgota* '(a )regătit încetul cu încetul ceea ce a.a cu totul nou* care trebuie 'ă crea'că* 'ă e.iitor şi c3nd ceea ce 'e gă'eşte acum în e)i'tolele lui 9a.oltare a 'a în .ă i'torică generală a.n erele )recreştine el nu era liber* )arcă îşi a.ină* du)ă ce .ad($itei* )e de o )arte* şi a e)i'tolelor lui 9a.om )utea ')une! .oluţiei omenirii# Dacă urmărim ace't eu în e.olue1e* şi care .

nainte de 6m)ul'ul -ri'tic* 'ufletul ne a)are ca o )icătură de a)ă care e luminată din toate direcţiile şi 'trăluceşte în acea'tă lumină# Du)ă Di'teriul de )e $olgota* c3nd a a un' în 'ituaţia de a )rimi 6m)ul'ul -ri'tic* 'ufletul e'te ca o flacără ce luminea1ă lăuntric şi radia1ă lumina ')re eEterior# Dacă 'tudiem toate ace'te lucruri în lumina celor )e care le(am aflat din filo'ofia Sam@-Aa* )utem ')une! Dacă ne îndre)tăm oc-iul ')iritual ')re un a'emenea 'uflet* care* înainte de Di'teriul de )e $olgota* e 'căldat din toate )ărţile în lumina ')iritului* atunci acea'tă întreagă condiţie a ')iritului* care(şi )roiectea1ă ra1ele din toate direcţiile a'u)ra 'ufletului* care deci 'trăluceşte ')re noi în ')iritualitatea 'a* ne a)are* conform cu termenul folo'it în filo'ofia Sam@-Aa* în &8 .ut loc un fel de re.ăluia cu ra1ele lui# Du)ă Di'teriul de )e $olgota )utem com)ara ceea ce acţionea1ă în 'uflet ca 6m)ul' -ri'tic* ca lumină 'olară ')irituală* ')un3nd! 4 ca şi cum am a.9utem ')une deci! .elaţie făcută omenirii* la fel ca atunci c3nd ra1ele Soarelui cad din eEterior a'u)ra unui obiect# 9recum cade lumina din eEterior a'u)ra unui obiect* aşa cădea lumina Soarelui ')iritual* din eEterior* a'u)ra 'ufletului uman şi îl în.ut loc 'ufletul conţine în 'ine 6m)ul'ul -ri'ticC el radia1ă din 'ine ceea ce e conţinut în 6m)ul'ul -ri'tic Hcercul din drea)taI# Gig# 1 .oluţia omenirii* o graniţă# 9utem 'c-iţa în mod 'imbolic acea'tă 'ituaţie H.ea în faţa noa'tră un cor) lumino'* care radia1ă lumina dinăuntru în afară# Dacă )ri.ine )entru noi o ră'cruce im)ortantă în e.ine Di'teriul $olgotei şi du)ă ce el a a.om )utea ')une! 7umina ')irituală radia1ă din toate )ărţile* din eEterior* ')re ace't 'uflet uman# %)oi .n e)ocile anterioare Di'teriului de )e $olgota a a.e1i figura 1I# Dacă cercul din 't3nga re)re1intă )entru noi 'ufletul uman* .im lucrurile în ace't fel* atunci Di'teriul de )e $olgota de.

ăluită în 'ub'tanţă 'ufletea'că# 4'te .oluţie a omenirii )rin linia a(b! .ităţi eEterioare F şi încercaţi 'ă o)uneţi tuturor ace'tora felul în care 6m)ul'ul -ri'tic .im din eEterior* cu oc-iul ')iritual* ca şi cum în interiorul lui mai ad3nc ar fi a'cun'ă lumina ')irituală* iar ceea ce e de natură 'ufletea'că ar a'cunde acea'tă lumină ')irituală# Du)ă Di'teriul de )e $olgota* lumina ')irituală care e conţinută în 6m)ul'ul -ri'tic ne a)are ca în.a* care .'tarea 'att.ieţuieşte din )unct de .a şi 'tarea tama' 'e află* în 'en'ul filo'ofiei Sam@-Aa* 'tarea ra a'* care e caracteri1ată* în ra)ort cu e.ili1aţia umană 'e afla în 'tarea 'att.a fi a)rin'ă de a'tă dată dinăuntru în afară# .iitor înde)ărtat* din 'tarea tama' 'ă 'e na'că iar o 'tare 'att.it în ace't 'en'T 4l tran'formă* în ceea ce )ri.666 'au .oluţia omenirii* )rin )erioada în care are loc Di'teriul de )e $olgota# .a# Du)ă ce Di'teriul de )e $olgota a a.oluţie* )utem ')une* not3nd )erioada de e.ieţuieşte în om* a'cun' în cel mai lăuntric 'trăfund al 'ufletului* ca flăcăruia ce luminea1ă încă foarte 'lab* în.ină# Di'teriul de )e $olgota face ca flacăra 'ă crea'că tot mai mult# Dar dacă flacăra a)are acum în 'uflet doar ca o flăcăruie* du)ă ce mai înainte o lumină )utemică îşi )roiecta'e ra1ele a'u)ra 'ufletului din toate direcţiile* acea'ta 'e înt3m)lă din cau1a naturii umane* care înaintea1ă* afund3ndu('e în'ă tot mai mult în întuneric# 9rin urmare* nu Di'teriul de )e $olgota e de .oluea1ă* dar '(ar )utea ')une că ea trece )rintr(o cădere nu din cau1a Di'teriului de )e $olgota* ci din )ro)ria 'a .elarea ')iritului* 'tarea 'att.oluţia omenirii* Di'teriul de )e $olgota* )ri.edere eEteriorT .n )erioada care 'e întinde cam )3nă )rin 'ecolele .a la 'tarea tama'* tocmai în mileniile din )rea ma Di'teriului de )e $olgota# Dacă .ntre 'tarea 'att.n ceea ce )ri.ncercaţi 'ă înţelegeţi ce trebuie 'ă(l )reocu)e )e omul de a'tă1i F cunoştinţe eEterioare* acti.ină dacă 'ufletul uman 'e află faţă de ')irit în 'tarea tama'# 4l face ca* într(un .eşte re.a* în relaţia ')irit('uflet* acea'ta e 'tarea tama'# Ce reali1ea1ă* aşadar* în e.a# &9 .elarea ')iritului* omenirea )arcurge drumul de la lumină la întuneric* de la 'tarea 'att.ăluită în re'tul conţinutului 'uflete'c# S)re deo'ebire de 'tarea )recreştină* care e 'tarea 'att.rem 'ă 'e'i1ăm cu )reci1ie mai mare acea'tă e.alabilă oare acea'tă 'ituaţie )3nă în e)oca noa'tră* ba c-iar în mod cu totul deo'ebit în e)oca noa'tră* în tot ceea ce omul .a în 'tarea tama'# 9rin acea'ta* omenirea e.66 înainte de Di'teriul de )e $olgota* totul în cultura şi în ci.ut loc* 'ufletul ne a)are în'ă* dacă îl )ri.eşte re.

oluţiei omenirii mai eEi'tau unele re'turi ale .6 du)ă Di'teriul de )e $olgota F în care 'e di'tinge în mod foarte clar )erioada 'tării tama'# Dar e o )erioadă de trecere# Dacă .eau lucrurile şi le lă'au 'ă acţione1e unele l3ngă altele în ')aţiu şi unele du)ă altele în tim)# Dacă .edea lumea încon urătoare doar cu a utorul 'imţurilor 'ale şi al intelectului* care e legat de creier* ci şi cu organele cor)ului 'ău eteric* cel )uţin în anumite 'tări intermediare între 'omn şi .or3t tot ceea ce ne(a a)ărut dre)t ştiinţa minunată a filo'ofiei Sam@-AaC dintr(o a'emenea contem)lare a i1.ec-ii forţe de clar.or3t* de a'emenea F dar într(o e)ocă mai .ec-e F* tot ceea ce ni '(a tran'mi' )rin intermediul .oiau 'ă a ungă la cunoaşterea unui lucru oarecare* era nece'ar ca aceşti oameni 'ă treacă într(o 'tare care nu era creată* ca la noi* în mod artificial* ci în mod natural* ')ontan* o 'tare în care forţele mai ad3nci ale cor)ului lor eteric intrau în acti.edereC adică omul nu .enim la denumirile noa'tre obişnuite* a.itate* ')re a furni1a cunoaşterea# Dintr(o a'emenea cunoaştere a i1.Gig# 2 % .edea cu oc-ii 'ăi* au1ea cu urec-ile 'ale* urmărea lucrurile cu mintea 'a# Dar el îşi folo'ea ace't .oluţiei omenirii* în trecerea de la a treia la a )atra e)ocă )o'tatlanteană trebuia 'ă aibă loc di')ariţia re.em )rima )erioadă* care* ţin3nd 'eama de anumite re.n cea de a treia e)ocă* în toate ace'te ţări* at3t în 4gi)t* c3t şi în Caldeea* dar şi în 6ndia* în toate ace'te 1one ale e.rem 'ă ne eE)licăm fa)tul că în cea de a treia e)ocă a omenirii* caldeano(egi)teană* relaţiile omului cu ')iritul erau altele* în com)araţie cu e)ocile următoare* .a trebui 'ă ')unem! .ă1* ace't au1* acea'tă minte numai ')re a înde)lini acti.ea conştienţa 'a cotidiană* c3nd .edelor# 9rin urmare* omul a ungea )e atunci la cunoaştere tran')un3ndu('e într(o altă 'tare 'au 'imţindu('e tran')u' într(o a'emenea 'tare# S(ar )utea ')une că omul a.rem 'ă ne re)re1entăm un om al acelei e)oci* nu )utem '(o facem altfel dec3t ')un3nd! 9entru acei oameni* actul )rin care )erce)eau natura şi lumea* aşa cum le cunoaştem noi* )rin mi locirea 'imţurilor şi a intelectului legat de creier* era doar una dintre 'tările în care ei trăiau# Dar* c3nd 'e aflau în ace'te 'tări* ei încă nu(şi formau nici un fel de cunoştinţe* ci doar )ri.a* şi care coincidea cu e)oca numită de noi caldeano(egi)teană# 9erioada aflată în 'tarea ra a' e'te e)oca greco(latină* iar cea aflată în 'tarea tama' e'te e)oca noa'tră# Otim* de a'emenea* că dintre e)ocile erei )o'tatlanteene acea'tă )erioadă caldeano(egi)teană* )e care am caracteri1at(o* e'te a treia* a )atra e cea greco( latină* iar e)oca noa'tră e'te a cincea# %m )utea ')une că* )otri.eg-e# Dacă .(<.it cu )lanul e.elaţiei eEterioare* )regătirea omenirii )entru a)ariţia 6m)ul'ului -ri'tic# Cum '(a )etrecut în'ă ace't lucru* în realitateT 4i bine* dacă .ut loc Di'teriul de )e $olgota şi a înce)ut acea e)ocă F )rin 'ecolele <.n ace'te domenii KN .elaţii ')irituale* a)arţinea încă de 'tarea 'att.ităţile )ractice eEterioare# "ici nu i(ar fi dat )rin g3nd 'ă(şi utili1e1e ace'te facultăţi în ştiinţă* în cunoa'tere# .rem 'ă re.enit a)oi e)oca în care a a.

ec-i în 'en'ul că el îşi a.ec-iul mod de a eE)rima lucrurile# 8mul care* în acea e)ocă .ea trăirea de')re care am .iaţa de toate 1ilele* ci un mădular al )ăm3ntului# Simţea cum fiinţa 'a 'e uneşte cu )ăm3ntul# %şadar* întregul mod de a a.orbit mai înainte* ')unea! .remuri ar fi fo't îndre)tăţită o com)araţie )e care am )utea '(o eE)rimăm a'tfel! %ce't om e uimit că în e)oca actuală noi ne făurim ştiinţa cu a utorul cor)ului no'tru de toate 1ilele şi că nu îmbrăcăm deloc cor)ul no'tru duminical* c3nd .ea 'entimentul* c3nd îşi le)ăda cor)ul de toate 1ilele şi îl îmbrăca )e cel de duminică* că unele forţe îi 'trăbat întreaga fiinţă* că alte forţe îi 'trăbat )icioarele* )3nă în .3rfurile degetelor* îngemăn3ndu(l a'tfel cu )ăm3ntul* că forţele care(i domină m3inile şi braţele 'e conto)e'c cu tru)ul 'ău# 8mul înce)ea 'ă 'e creadă un mădular al )ăm3ntului# 9e de o )arte* el 'imţea că g3ndeşte şi ştie cu a utorul cor)ului 'ău eteric* )e de altă )arte 'imţea că nu mai e omul i1olat din .# 4ra ca şi cum ar fi înfi)t în )ăm3nt ca)ătul unei co1i de şar)e* iar ca)ul ar fi fo't ceea ce ieşea afară din )ăm3nt# %cea'tă fiinţă 'ub formă de şar)e o re'imţea omul ca fiind ceea ce g3ndeşte în el# Giinţa 'a ar )utea fi de'enată )relungind cor)ul 'ău eteric ')re interiorul )ăm3ntului* dre)t cor) al şar)elui* şi arăt3nd că* atunci c3nd trăia ca om K1 .rem 'ă ştim ce.remuri .itatea de cunoaştere# 8are ce trebuia 'ă 'e înt3m)le )entru ca acea'tă eră .ea cor)ul 'ău de toate 1ilele* ca 'ă ')unem aşa* şi* în interiorul ace'tuia* cor)ul ')iritual mai 'ubtil* cor)ul 'ău de duminică* dacă(mi îngăduiţi 'ă folo'e'c acea'tă com)aratie# Cu a utorul cor)ului de toate 1ilele îşi .folo'ea ceea ce i 'e arăta în 'tarea cealaltă* c3nd )unea în acti.edea de treburile cotidiene* iar cu a utorul cor)ului de duminică* ur1it numai din cor)ul eteric* cunoştea* îşi elabora ştiinţa# %m fi îndre)tătiţi 'ă ')unem că )entru un om al acelor .a de')re lume# 4i bine* ce 'imţea oare un a'emenea om* c3nd trăia toate ace'te 'tăriT C3nd* )rin forţele 'ale mai ad3nci* căuta cunoaşterea* c3nd elabora* de eEem)lu* fiind în 'tarea de cunoaştere* filo'ofia Sam@-Aa* el nu 'imţea cum 'imte omul actual* care* dacă .ec-e* a.itate forţele mai ad3nci ale fiinţei 'ale# 9rin urmare* ni(l )utem re)re1enta )e omul acelor .a* în a'emenea momente de elaborare a cunoştinţelor 'ale* de elaborare a cunoaşterii! 'imţea că e una cu întreg 9ăm3ntul# %.ea trăiri interioare 'e modifica* c3nd omul 'e îmbrăca în cor)ul de duminică şi înce)ea acti.rea 'ă a ungă la unele cunoştinţe ştiinţifice* trebuie 'ă facă un efort cu intelectul 'ău şi 'ă g3ndea'că folo'indu(şi ca)ul# C3nd dob3ndea cunoştinţe* un a'emenea om 'imţea că 'e află în cor)ul 'ău eteric* care* în orice ca1* era cel mai )uţin eE)rimat în acea )arte a fiinţei care a1i e ca)ul fi1ic* fiind mai conturat în celelalte )ărţi ale organi'mului# 8mul g3ndea mult mai mult cu celelalte mădulare ale cor)ului 'ău eteric# Cor)ul eteric al ca)ului e mădularul cel mai rău# 8mul 'imţea că g3ndeşte cu cor)ul 'ău eteric* el 'imţea că atunci c3nd g3ndeşte 'e află în afara cor)ului 'ău fi1ic# Dar mai 'imţea şi altce.n mine a înce)ut 'ă 'e mişte şar)ele# Giinţa lui 'e )relungi'e )3nă în )ăm3nt# 4l nu(şi mai 'imţea cor)ul fi1ic dre)t mădular acti.ec-e* a treia* 'ă ia 'f3rşit şi 'ă încea)ă o eră nouă* a )atraT Dacă .rem 'ă înţelegem acea'ta* trebuie 'ă ne tran')unem cu 'imţirea în .

ec-ea la noua cunoaştere* .fi1ic* el 'e afla în afara )ăm3ntului* iar în tim) ce de'făşura o acti.remurile .itate de ştiinţă şi cunoaştere a ungea 'ă 'e eEtindă cu fiinţa 'a )3nă în interiorul )ăm3ntului şi g3ndea )rin cor)ul 'ău eteric# Oar)ele lucrea1ă în mine* îşi 1icea el# %şadar* în .3rfurile degetelor# 9e l3ngă acea'ta* 'entimentul trebuia 'ă moară în cor)ul eteric şi 'ă treacă a'u)ra ca)ului fi1ic# Dacă .3r'tă# Totuşi* fiul e ceea ce îşi are originea în tatăl lui# 4lementele e)ocii a )atraC greco(romane* erau de a )re1ente* dar în oameni şi la diferite )o)oare 'e )er)etuau caracteri'ticile e)ocii a treia* caldeano(egi)teană# K2 .ă re)re1entaţi în mod corect acea'tă trecere de la .ec-iul care continuă 'ă eEi'te 'e află în lu)tă cu ceea ce ţine de noua e)ocăC deoarece lucrurile continuă 'ă mai eEi'te unele l3ngă altele# Tatăl încă mai trăieşte* deşi fiul a a un' de a la o anumită .itate şar)ele din mineC îmi 'imt fiinţa de şar)e# Gig# 3 Ce trebuia 'ă 'e înt3m)le* ca 'ă a)ară e)oca cea nouă* 'ă încea)ă cunoaşţerea cea nouăT % trebuit 'ă încete1e )o'ibilitatea de'făşurării unor a'emenea momente* în care omul îşi 'imţea )relungită fiinţa )3nă în interiorul )ăm3ntului* )rin )icioare* )3nă în .ec-i* cunoaşterea 'e )utea re1uma a'tfel! 9un în acti.eţi a)recia că eE)rimăm bine acea'tă 'tare* ')un3nd! 9icioarele omului 'unt rănite* dar el în'uşi 1drobeşte ca)ul şar)elui cu )ro)riul 'ău tru)* adică şar)ele* cu ca)ul lui* încetea1ă 'ă fie organul g3ndirii# Cor)ul fi1ic* şi anume creierul fi1ic* ucide şar)ele şi şar)ele 'e ră1bună )rin fa)tul că(i 'u'trage omului 'entimentul de a fi una cu )ăm3ntul! îl muşcă de călc3i# .n a'emenea )erioade de trecere de la o formă de trăire a omului la alta* .

em aici .iaţa lumiiT Cine a fo't acela care a condu' omenirea din .ec-e în cea nouă# 8menirea trebuie 'ă înainte1e în aşa fel* înc3t ceea ce .rea 'ă ră1bată şi .ec-ea cunoaştere* care face ca totul 'ă 'e întunece# 4l face acea'ta în a)ariţiile 'ale eEterioare# 4l face 'ă 'e întunece tot ceea ce înainte îl în.a nouC cel care F dacă îmi continui com)araţia F îi face )e oameni 'ă caute cunoaşterea în cor)ul cel de toate 1ilele şi care ucide cor)ul de duminică* adică şar)eleC care trebuie 'ă 'e a)ere de ceea ce* )rin înrudirile 'ale* 'e )relungeşte în noua e)ocă# 5n a'emenea om e ce.a@i* care îşi face intrarea în lume în'oţit de nenumărate minuni* adică aduc3nd lumii ce.ieţui generaţii întregi 'ă fie 'imţit mai înt3i* în )uternica 'a măreţie* de un 'ingur om# Cine a fo't eroul care a 1drobit ca)ul şar)elui* care '(a ridicat îm)otri.ec-ea e)ocă 'att.iaţa co)ilului Kri'-na# %.a# Oi )rintre im)ortantele minuni de care Kri'-na e încon urat* legenda )o.ec-ii e)oci 'att.ăluia )e om ca o K3 .ec-iul# Cu alte cu.a nou* minunat# De aceea* legenda )o.ec-iul care 'e )relungeşte în noua e)ocă* re)re1entat )rin unc-iul co)ilului Kri'-na* şi el trebuie 'ă 'e a)ere* 'ă 'e ridice îm)otri.it* în conteEtul de cunoaştere cel mai adec.ea'că .ec-ea e)ocă* eEi'tenţa în urmaşii lor* 'trămoşii care nu au trăit noul# %şa )oate fi caracteri1ată trecerea de la a treia la a )atra e)ocă a omenirii# Trebuia 'ă eEi'te* deci* un erou* un conducător al omenirii* care 'ă întruc-i)e1e ace't )roce' de ucidere a şar)elui* acea'tă rănire cau1ată de şar)e şi care* totodată* 'ă 'e ridice îm)otri.a în noua e)ocă tama'T %ce't erou a fo't Kri'-na# Oi cum ne(ar )utea fi înfăţişat mai bine fa)tul că ace't erou a fo't Kri'-na dec3t )rin legenda orientală Q29R* în care ace'ta e )re1entat ca un fiu al 1eilor* ca fiu al lui Da-ade.e'teşte în continuare! Kri'-na a a)ărut la 'f3rşitul celei de a treia ere co'mice# Toate 'e )otri.a a ceea ce* de fa)t* e înrudit cu el* dar 'e )roiectea1ă* cu în'uşirile 'ale* din e)oca .e'teşte că )uternicul şar)e Kali '(a încolăcit în urul lui şi că el a reuşit 'ă(i 1drobea'că ca)ul* călc3ndu(l cu )iciorul* dar că ace'ta l(a rănit la călc3i# 9utem ')une că legenda redă în mod nemi locit o 'tare de lucruri ocultă# %'ta fac legendele# "umai că nu a.em .oluţiei omenirii* )e cale de a a)une# 7egenda ne )o.a şi al lui De.ec-iul bine înrădăcinat* nu 'e înteleg )rea bine# .oluţiei* lucrurile 'e între)ătrund# Dar ceea ce trăieşte alături* noul care .e'teşte că de a la naştere co)ilul Kri'-na a fo't încon urat de minuni şi că fratele mamei lui* Kan'a* a încercat 'ă ia .oie 'ă acce)tăm o eE)licaţie eEterioară a lor* ci trebuie 'ă abordăm legendele în )unctul )otri.at* ')re a le înţelege în ace't conteEt# Kri'-na e'te eroul e)ocii a treia a e.e'e* dacă le înţelegem# Kri'-na e'te* deci* cel care ucide .inte* noul e de a )re1ent* dar 'trămoşii cu în'uşirile lor îşi )relunge'c* din .ec-iul nu )oate 'ă înţeleagă noul# "oul trebuie 'ă 'e îm)otri.?ineînţele' că* în cadrul e.oluţia eEterioară a omenirii# 4l trebuie 'ă 'e a)ere de Kan'a* )ă'trătorul .or .ec-iului* trebuie 'ă 'e afirme în o)o1iţie cu .ec-ile ra)orturi din e.a lui* el* care urmea1ă 'ă aducă noul* 'ă aducă ceea ce ucide e)oca a treia* ceea ce ucide .a a ceea ce fu'e'e im)ortant în a treia e)ocă din .

ec-ea cunoaştere era dob3ndită în cor)ul încă eteric# "u .ec-ii cunoaşteri şi că a obligat omenirea 'ă intre în cor)ul fi1ic* deoarece numai acolo )utea fi cucerit eul* ca eu liber* inde)endent* )e c3nd în trecut tot ceea ce(l făcea )e om 'ă fie un eu radia din afară înăuntru# %ce'ta a fo't Kri'-na* ca erou al i'toriei lumii# 6ar )entru omul indi.ioa'ă* de regă'ire lăuntrică* îi reda omului ceea ce )ierdu'e odinioară# %ce'ta e lucrul care ne(a înt3m)inat într(un mod at3t de grandio' în acea 'cenă a ?-aga.ă1ută în )lan eEterior* .a care )entru omul actual nu e'te cuno'cut# 8mul de a1i* )erce)e multe lucruri în lumea încon urătoare* c3nd 'e com)ortă conform cu natura# Dar imaginaţi(.a şi* totodată* aşa cum ne a)are la 'f3rşitul ?-aga.inge ceea ce a îmbrăcat acum în mod eEterior* ca -aină de toate 1ilele* dacă 'e întoarce la .elea1ă lui %r una natura co)acului a'-.remurile .ad($itei )e care ieri* la 'f3rşitul conferinţei* am lă'at(o 'ă acţione1e a'u)ra 'ufletelor noa'tre şi care(i a)are lui %r una dre)t )ro)ria 'a fiinţă* dar .idual* ca un fel de com)en'aţie )entru ceea ce(i lua'e* îndrumări de')re felul cum 'e )oate înălţa din nou* )rin Boga* ')re facultatea care* )entru condiţia de om obişnuit* 'e )ierdu'e# %'tfel* Kri'-na e'te )entru lume di'trugătorul .oa'tră cunoaşteţi* fiind în cor)ul eteric* )rin şar)e* atunci în lume eEi'tă ce.ec-ea cunoaştere era dob3ndită )rin organi1area* )rin 'tructura cor)ului eteric# 6maginaţi(.ec-ea cunoaştere şi 'ă ne lămurim a'u)ra felului cum acţiona acea'ta# 8mul actual nu are cunoştinţă dec3t de')re cunoaşterea lui actuală* care(i e mi locită de organul fi1ic# Cum am ')u' mai înainte* .edeiT 4i bine* trebuie 'ă ne tran')unem în .ec-ea 'tare ')irituală# %cea'ta a fo't dubla fa)tă 'ă.reau 'ă ')un că întregul om era con'tituit eteric* dar cunoaşterea era dob3ndită în cor)ul eteric* care 'e afla în cor)ul fi1ic# .edică# 4 un )a'a demn de luare(aminte# 8are ce în'eamnă acea'tă trimitere la marele )om al .ieţii* ale cărui rădăcini 'unt îndre)tate în 'u'* ale cărui crengi 'unt îndre)tate în o' şi ale cărui frun1e ne dau conţinutul .ad($itei* mae'trul curentului Boga* care trebuie 'ă(l conducă din nou )e om ')re cunoaşterea )e care a )ără'it(o* ')re cunoaşterea din .att-a Q:>R* a 'moc-inului* ')un3nd că ace'ta îşi are rădăcinile îndre)tate în 'u' şi crengile îndre)tate în o'* că frun1ele ace'tui )om 'unt filele cărţii .eda* care îm)reună con'tituie cunoaşterea .cunoaştere 'att.la.ad( $ita care* c-iar dacă 'untem de a uimiţi de marele şi grandio'ul continut al e)o'ului* face ca acea'tă admiraţie 'ă crea'că la ne'f3rşit# % ungem la un )a'a care* în orice ca1* trebuie 'ă(i )ară ab'olut ineE)licabil omului obişnuit* în care Kri'-na îi re.ec-ii cunoaşteri 'att.ad($itaT D3ndu(i omului indi.ă omul contem)l3nd lumeaC un lucru nu K& .ă* de cufundare e.ec-i* care )oate fi dob3ndită numai dacă omul în.idual el a fo't acela care* în momentele de reculegere meditati.ă1ută în aşa fel* înc3t e ră')3ndită* fără înce)ut şi fără 'f3rşit* )e'te toate ')aţiile# Oi dacă anali1ăm mai eEact acea'tă 'ituaţie* a ungem la un )a'a din ?-aga.3rşită de Kri'-na# 4l a acţionat* )e de o )arte* ca erou al i'toriei lumii* )rin fa)tul că a 1drobit ca)ul şar)elui .a# Dar cum a)are el în ?-aga.ă ace't lucru! dacă dumnea.

ede că ner.oluţiei care* trec3nd )rin antic-itatea e.er'ată Q:1R# Trebuie 'ă a)elăm la toate ace'tea* dacă .adă )ro)ria mădu.o'# Dar* în orice ca1* nu(l )erce)em )recum anatomul din 1ilele noa'tre# Si'temul ner.ec-i* fiecare amănunt e im)ortant# .oluţiei* aşa cum am arătat ieri# %ce'ta e un fel de aconto glorio'* măreţ* )e care Kri'-na îl dă 'ingurului 'ău di'ci)ol indi.ede ace'ta* ci în aşa fel înc3t )utem ')une! Da* ace'ta eşti tu* în natura ta etericăW %cum omul îşi îndrea)tă )ri.oluţii* al e.ină .ad($ita# Oi atunci 'untem uimiţi* fără îndoială* de acea .ii* care 'e duc ')re toate organele* 'e înt3lne'c în creier# De aici 'e naşte 'entimentul! %ce'ta e un )om care(şi are rădăcinile îndre)tate în 'u'* în direcţie a'cendentă* şi care(şi eEtinde ramurile în o'* ')re toate )ărţile organi'mului uman# Dar el nu e re'imţit dre)t ce.i1ibil )entru omM Q:2RC ni 'e atrage atenţia )rin acea'ta a'u)ra fa)tului că ne )utem reîntoarce la acea cunoaştere .ec-i ştiinţe# Kri'-na îi ')une lui %r una! L+enunţarea e forţa care face ca ace't )om co'mic 'ă de.i1at* ca 'ă ')unem aşa* 'i'temul 'ău ner.ad($ita! )omul cu rădăcinile îndre)tate în 'u'* cu ramurile orientate în o'* cu frun1ele care re)re1intă cunoştinţele şi cu omul în'uşi* dre)t şar)e* l3ngă )om# 9oate că aţi .a* cu at3t el e'te mai înţele)t* mai lim)e1it* mai detaşat* mai KK .ină înţele)ciune 'att.n faţa noa'tră 'tă minunata imagine din ?-aga.irile în 'u' şi .ină* aşadar* ceea ce Kri'-na îi dă di'ci)olului 'ău unic* indi.ede obiecti.a# Oi cu c3t îi dă mai mult acea'tă înţele)ciune 'att.idual* %r una* )e c3nd omenirii întregi trebuie 'ă i(l 'u'tragă* )entru u1ul cotidian al culturii# %cea'ta e'te e'enţa lui Kri'-na# Ce trebuie 'ă de.ă ce am ')u' în alte conferinţe mai .o' nu arată aşa cum î1 .iaţă* )rin mi loace noi* din 'trăfundurile oculti'mului# .ec-e înţele)ciune* care a1i trebuie readu'ă la .idualT Trebuie 'ă de.)erce)e cel care contem)lă* şi anume creierul# 9ro)riul creier nu şi(l )oate .reia'că* a unge la creştini'm# Oi aici 'e face o trimitere la întreaga natură a acelei .rem 'ă înţelegem ace't )a'a remarcabil din ?-aga.aţia fiind în cor)ul eteric# %tunci a)are un nou obiect* )e care de obicei nu(l .edea nici un om# "imeni nu )oate 'ă(şi .ă a ')inării# %cea'tă im)o'ibilitate încetea1ă 'ă eEi'te de îndată ce facem ob'er.edem! ne )erce)em )ro)riul no'tru 'i'tem ner.ă1ut de a acea'tă imagine a )omului .em 'entimentul că el e orientat in.ieţii cu şar)ele# C3nd 'tudiem ace'te lucruri .ec-i! că* dintr(un anumit )unct de .er' dec3t )omul din grădina raiului# %ce't lucru îşi are 'en'ul 'ău )rofund* căci )omul din grădina raiului 'e află în )unetul de înce)ut al celeilalte e.a at3t de mic cum 'untem noi în interiorul limitelor date de )ielea noa'tră* ci dre)t marele )om co'mic! rădăcinile 'e întind larg ')re întinderile ')aţiului şi crengile 'e îndrea)tă în o'# 9rin urmare* omul 'e 'imte el în'uşi un şar)e şi îşi .ec-e* dacă renunţăm la tot ce a cucerit omul în eta)ele ulterioare ale e.o'* de')re care are 'entimentul că e a'emenea unui )om care(şi trimite rădăcinile ')re întinderile ')aţiului şi ale cărui ramuri 'unt îndre)tate în o'# %mintiţi(.edere* omul e o )lantă in.edem )omul* cu rădăcinile îndre)tate în 'u'* cu ramurile în o'# %.

edem în )unctul de )lecare lumina ')irituală nedi.el dre)t m3nie* ade'eori ca o caracteri'tică a )er'onalităţii* i1.idual# .inte )line de m3nie# KJ .el ră1bat ade'eori cu.ncercaţi 'ă 'imţiţi )ul'3nd unele cu.ieţii ')irituale# Kri'-na trebuia 'ă(i dea )ro)riului 'ău di'ci)ol cea mai alea'ă floare a ')iritului* deoarece el a a.ec-ime# %cela care 'e 'itua în )unctul de )lecare al noii e)oci trebuia 'ă .ut mi'iunea de a ucide )entru omenire .orăşte din 'tarea de ra a' a omului# %ce'ta e 'tilul şi caracterul e)i'tolelor )auline# 4ra nece'ar ca ele 'ă a)ară 'ub acea'tă formă* în tim) ce ?-aga.n acea'tă e)ocă a a.a* în.i1ată şi a)oi cobor3rea în materie* )entru ca omul 'ă(şi gă'ea'că eul* 'ă(şi gă'ea'că inde)endenţa# 6ar c3nd lumina ')irituală cobor3'e at3t de mult* înc3t 'e a)ro)ia'e a )atra e)ocă )o'tatlanteană* între ')irit şi 'uflete'cul eEterior a eEi'tat un fel de ra)ort de interacţiune* un ra)ort ra a'# .elată* ce.orbire dintre Kri'-na şi %r una )e care am )re1entat(o ieri* Kri'-na 'tă în faţa noa'tră numai în ')irit# Cu acea'ta am adu' în faţa 'ufletelor noa'tre 'f3rşitul acelei e)oci* care a fo't ultima din .aT "u* căci în ace't ca1 nu '(ar fi de'cri' ceea ce a)arţinea tocmai acelei e)oci# Cel care făcea de'crieri corecte din interiorul e)ocii ra a' F ca 'ă folo'im ace't termen al filo'ofiei Sam@-Aa F trebuia 'ă le facă din cadrul ra)ortului ra a'# 4l trebuia 'ă de'crie nu din 'tarea de lim)e1ime* ci din 'ufletul 'ău )er'onal* din indignarea cau1ată de un anume lucru# Oi aşa a de'cri' 9a.inte )line de m3nie* îm)otri.ine mae'trul di'ci)linei Boga* care(l conduce )e om îna)oi* ')re înţele)ciunea originară a omenirii* şi care .a care 'e a)ro)ie de om din eEterior* într(un mod at3t de minunat* în cu.a întunericului lumii materiale care )ătrunde în om# Giindcă din e)i'tolele lui 9a.remurile acelei ')iritualităţi )e care o )utem urmări în aşa fel* înc3t .eţi 'imţi cum ceea ce )ul'ea1ă din e)i'tolele lui 9a.i1ibil* care .n ace't fel Kri'-na de.a care 'ă înlocuia'că ce a di')ărut şi îl conduce îna)oi* ')re înalturile .rea 'ă în.orbit numai de')re lucruri din .a di')ăru'e de la 'ine# 4l nu mai eEi'ta* iar cel care* în e)oca ra a'* ar fi relatat de')re ra)ortul 'att.a ar fi .a fi o .elC e'te elementul )er'onal din e)i'tolele )auline# %şa 'e face că o )er'onalitate tună şi fulgeră* în cu.li)'it de afecte# Dar .inte din "#ist$la c%tre tesal$niceni* din "#ist$la c%tre c$rinteni* din "#ist$la c%tre r$mani& .intele )e care Sublimul* deci Kri'-na în'uşi* le ro'teşte şi cu care ră')unde a)oi unicul 'ău di'ci)ol indi.remurile .ut loc Di'teriul de )e $olgota# 8are în acea'tă e)ocă 'e )uteau face de'crieri )ornindu( 'e de la ra)ortul 'att.n natura umană î'i făcu'e intrarea )er'onalitatea* )entru că ea gă'i'e )o'ibilitatea de a căuta cunoaşterea cu a utorul organelor şi in'trumentelor cor)ului fi1ic# 4 tocmai ceea ce a)are din e)i'tolele lui 9a.ingă c-iar ceea ce* în e)oca 'att.el* din interiorul ra)ortului ra a'# .ec-ea 'a )uritate* cea dinainte de a fi cobor3t în materie# %'tfel că* în acea con.ec-ii ')iritualităţi* din .ăluia ')iritul în elementul 'uflete'c* făc3ndu(l in.ad($ita trebuia 'ă a)ară lim)e1ită şi liberă de orice element al )er'onalităţii* dat fiind fa)tul că e floarea cea mai alea'ă a erei ce 'e înc-eie* dar care şi dă omului indi.idual ce.orbea'că de )e )o1iţia a ceea ce dădea acum tonul# .rea 'ă aducă în faţa oc-ilor lui %r una ')iritul în 'tră.ec-ea cunoaştere* mi'iunea de a 1drobi ca)ul şar)elui# %ce't ra)ort 'att.ec-e înţele)ciune re.

ăţător are de(a face în mod realC el are de(a face* înainte de toate* cu ')irituali1area 'ufletului uman# Oi Boga )referă 'ă .iaţă 'ufletea'că* nu )utea fi de'cri' dec3t din interiorul ra)ortului ra a'# 6ar acela care de'crie ace't im)ul' nou )entru )rima oară în i'toria omenirii o face cu întregul 'ău entu1ia'm* în aşa fel înc3t noi ştim! C3nd '(a aflat faţă în faţă cu 6m)ul'ul -ri'tic* a )artici)at el în'uşi 'ufleteşte* '(a cutremurat el în'uşi şi 'ufletul lui '(a um)lut de bucurie# 6m)ul'ul -ri'tic '(a a)ro)iat de el* şi el a a.ăţătura* Kri'-na are de(a face cu un di'ci)ol indi.ut în faţa 'a )entru )rima oară ceea ce* de atunci înainte* a.idual* cu ace't ele.a cu care marele în.ad($ita accentul )rinci)al e )u' )e felul cum )rin Boga omul 'e înalţă )e culmi ')iritualeC celelalte a')ecte 'unt atin'e doar în treacăt# De ceT Deoarece* )re1ent3ndu(şi în.ieţii 'ufleteşti e ade. care e de faţă* nu cu ceea ce re'tul oamenilor din lumea de afară 'imt dre)t legătură a lor cu ')iritualul# Kri'-na de'crie ce trebuie 'ă de.erit un lucru! de(abia la 'f3rşit gă'im contra'tul dintre oamenii demonici şi cei ')irituali# Demonici 'unt toţi aceia din care .n.ea 'ă acţione1e de(a lungul mileniilor* în aşa fel înc3t toate forţele 'ufletului 'ău au trebuit 'ă )artici)e )er'onal la acea'tă trăire# %şa 'e face că el nu de'crie lucrurile cu a utorul unor noţiuni filo'ofice* conturate cu înţele)ciune* cum 'e înt3m)lă în ?-aga.* de(abia la 'f3rşit ni 'e înfăţişea1ă o)o1iţia dintre demonic şi ')iritual* şi doar în contact cu contrarul ace'tei înălţări ')re frumu'eiea .irea ')re tot ce face ca în .ad( $ita* dacă 'e caracteri1ea1ă felul cum omul 'e eliberea1ă de lucrarea în lumea eEterioară* cum el 'e înalţă triumfător în ')irit* unde 'e uneşte cu Kri'-na# %şa a )utut fi de'cri'ă* într(un mod )lin de înţele)ciune* calea Boga* care duce ')re cele mai înalte culmi 'ufleteşti# Ceea ce a a)ărut nou în lume* biruinţa ')iritului a'u)ra a ceea ce* înăuntru* e numai .iaţă întunecată generală cu ceea ce urmea1ă 'ă 'e tre1ea'că la .a tot mai înalt* tot mai ')iritual# 4 o de'criere care duce la 'tări 'ufleteşti tot mai mature şi* de aceea* la imagini de o frumu'eţe tot mai im)re'ionantă# Oi* din acelaşi moti.edem cum în ?-aga.ină di'ci)olul* ce.orbeşte doar realitatea materială* toti cei ce trăie'c în materie şi care cred că o dată cu moartea totul '(a 'f3rşit# Dar ace't element e )re1ent aici doar ')re a eE)lica* nu e ce.ad($itei# Se )oate .iaţa umană 'ă a)ară acea'tă eră a întunericului* trebuie 'ă )ună în contra't acea'tă .ierea lui >ri'to' ca )e un e.ad($ita* ci )re1intă .iaţă în 'ufletul KP .el are de(a face cu întreaga omenire* cu acea omenire care 'e află la înce)utul erei întunericului# 4l trebuie 'ă(şi îndre)te )ri.orbi într(un mod )lin de înţele)ciune* ca în ?-aga.el nu 'e )re1intă fa)tele în liniile riguro' rotun ite* în lim)e1imea )lină de înţele)ciune* clar conturată* ale ?-aga.Dar tot din ace't moti.eniment la care )artici)ă în mod direct* )er'onal# "u trebuia oare 'ă fie o trăire )er'onalăT "u trebuia creştini'mul 'ă 'trăbată şi 'ă )ătrundă ceea ce e mai )er'onal în omT Cel care a de'cri' )entru )rima dată 4.orbea'că numai în treacăt de')re ceea ce e o)u'ul doctrinei BogaW 9a.enimentul -ri'tic nu )utea '(o facă dec3t într(un mod )er'onal# . în e)i'tolele lui 9a.

elare a unei 'imţiri ba1ate )e )er'onalitate# De'crierile din ?-aga.ec-e era legată de fa)tul că '3ngele răm3nea în cadrul neamului* dacă )ot 'ă ')un aşa* )e c3nd în era nouă are loc ame'tecul neamurilor* ame'tecul '3ngelui* fenomen care a di'tru' .im grandio'ul înce)ut al ?-aga.edere din e)oca .iaţa 'ufletea'că F am caracteri1at de a ace't lucru F* 'ufletele 'tau )ur şi 'im)lu în )luralitatea lor* în ')atele formelor# .edem şi ace't a')ect ieşind la lumina 1ilei în e)i'tolele lui 9a.el are de oferit# 4l are de oferit ceea ce 'e a)rinde mai înt3i în 'ufletul uman ca o flăcăruie şi care )oate 'ă crea'că în )utere numai dacă în ')atele cu.a cărora trebuie 'ă 'e lu)te )rin ceea ce 9a.ingătorii şi cei în.iitorC a'emenea unei )lăntuţe mici* dre)t 6m)ul' -ri'tic# .n ambele lucrări* 'tilul* tonul ne ie' în înt3m)inare în fiecare r3nd# Ce.ad($ita şi cele din e)i'tolele lui 9a.ad($itei# 7(am caracteri1at de aC am .ec-ea eră la cea nouă* trebuie 'ă ')unem! Gacultatea de clar.inşi trebuie 'ă fie rude de '3nge# 4'te .el 'unt foarte diferite# .ad($ita înt3lnim lim)e1ime* de'criere im)er'onalăC 9a.el trebuie în'ă 'ă integre1e cu.orba de e)oca trecerii de la rudenia de '3nge* de care e legată facultatea clar.n ?-aga.edere şi a făcut 'ă a)ară noua cunoaştere* care e legată de cor)ul fi1ic# 7a înce)utul ?-aga.n e.em o tran'formare a formei eEterioare* 'ufletul nu e deloc atin' de ceea ce 'tudia1ă filo'ofia Sam@-Aa# Sc-imbarea K8 .ec-ea clar.ă1ut cum armatele celor două neamuri înrudite 'e află faţă în faţă* lu)t3nd* dar că în.3ntului 'ău 'entimente şi g3nduri )er'onale# De aici re1ultă* )e de o )arte* tonul şi 'tilul ?-aga.em de(a face cu o tran'formare a cor)oralităţii eEterioare a omului şi cu 'c-imbarea şi tran'formarea* condiţionată de acea'ta* a cunoaşterii# .ederii* la diferenţierea şi ame'tecul '3ngelui* care caracteri1ea1ă e)oca nouă* adică e)oca noa'tră# %.3ntului 'ău 'e află entu1ia'mul care 'e eE)rimă biruitor în cu.n filo'ofia Sam@-Aa am gă'it un fel de )lurali'm# Oi am )utut '(o com)arăm cu filo'ofia lui 7eibni1* din e)oca modernă# Dacă ne tran')unem* deci* în 'ufletul unui ade)t al filo'ofiei Sam@-Aa* ne )utem imagina că el ')une! %ici 'e află 'ufletul meu* el 'e eE)rimă* în relaţiile 'ale cu formele eEterioare ale cor)ului fi1ic* fie în ra)ortul 'att.a* fie în ra)ortul ra a'* fie în ra)ortul tama'# Dar un a'emenea filo'of 'tudia1ă ace'te forme# 4le 'e 'c-imbă şi una dintre cele mai im)ortante 'c-imbări e cea care 'e eE)rimă în celălalt mod de a folo'i cor)ul eteric 'au în acea trecere* )e care am caracteri1at(o* 'ur.a )oate 'ă a ungă la )erfecţiune arti'tică de(abia c3nd a atin' maturitateaC dar a)are cu un caracter -aotic c3nd 'e află la înce)utul e.rem 'ă 'tudiem F aminte'c iarăşi de mica mea 'criere Sângele e o sevă cu totul deosebită F trecerea de la .ad($itei* )e de altă )arte* tonul şi 'tilul e)i'tolelor lui 9a.oluţiei# De ce e'te aşaT $ă'im ră')un'ul la acea'tă întrebare dacă )ri.uman de(abia în .oluţia omenirii a)are un alt mod de ame'tec al '3ngelui* '3ngele ca)ătă o altă im)ortanţă# Dacă .enită în ceea ce )ri.el* unde 'e atrage atenţia a'u)ra tuturor )ăcatelor ce )ot eEi'ta* a'u)ra tuturor materiali'melor )o'ibile* îm)otri.ad($itei ni 'e atrage atenţia a'u)ra unei realităţi eEterioare* legată de forma cor)ului uman# %'emenea tran'formări ale formelor eEterioare anali1ea1ă cu )redilecţie filo'ofia Sam@-AaC ea la'ă în ultimul )lan .eşte înrudirea de '3nge# %ici a.inte* ca re.el# .

ăţătura lui Kri'-na ne a)are în faţa 'ufletului* în ceea ce el ne în.formelor eEterioare e ab'olut 'uficientă* dacă .itatea în )lanul eEterior* 'ă 'e emanci)e1e tot mai mult de ceea ce face şi cunoaşte în mod eEterior* trebuie 'ă de.ec-ea iniţiere# 9e c3nd în .idual al fiecărui om# .n ace'te forme 'e manife'tă 'ufletul* dar de ace't 'uflet nu 'e a)ro)ie nimic* )uru'-a răm3ne neatin'# %.remurile# Sc-imbarea formelor eEterioare* c3nd '(a făcut trecerea de la e)oca )er'ană la cea egi)teană* '(a de'făşurat altfel dec3t la trecerea de la e)oca egi)teană la cea greco(latinăC dar a fo't tot o 'c-imbare a formelor eEterioare# .em o trimitere )ermanentă la 'uflete'c# De'igur* aici nu ne a)are natura elementului 'uflete'c* ca fa)t de cunoaştere# .ec-ea %tlantidă la .remurile )o'tatlanteene# Toate au fo't 'c-imbări ale formei eEterioare# Oi am )utea 'ă le urrnărim* lu3ndu(ne eEclu'i.ine clar.idual* în ra)ortul celor trei gune! 'att.aţă ca mae'tru al Bogăi* a.a* ra a'* tama'# Dar ace't 'uflete'c nu e atin' de formele eEterioare# 9uru'-a 'tă în ')atele lor şi ni 'e atrage atenţia a'u)ra 'uflete'culuiC c3nd în. du)ă comunicările filo'ofiei Sam@-Aa* ')un3nd* )ur şi 'im)lu! .n legătură cu acea'ta* în filo'ofia Sam@-Aa 'e ')une doar că* faţă de formele eEterioare* el 'e află* ca 'uflete'c indi.eşte )e cel ce trece )rin iniţiere şi de.edem ce e'te luat în con'iderare c3nd e .ndrumarea 'ufletului* felul cum el trebuie 'ă e.ire înăuntru* am )utea ')une că înce)em 'ă 'imţim 'uflete'cul# %ce't 'uflete'c de.ec-e -indu'ă la cea )er'ană* dar a fo't şi acea'ta o 'c-imbare a formelor eEterioare# 8 'im)lă 'c-imbare a formelor eEterioare a fo't c-iar şi atunci c3nd '(a făcut trecerea de la .elea1ă* dacă ne reamintim .a la noua eră ra a'* la ale cărei -otare 'tă Kri'-na# %ici 'e are în .ă1ător 'ituaţia 'e 'c-imbăC lui nu i 'e o)une materia eEterioară# %cea'ta e maAa# 4a con'tituie o realitate numai )entru acela care 'e 'er.ină )ro)riul 'ău ')ectator# Oi atunci 'ufletul lui e liber lăuntric* el 'e ridică triumfător dea'u)ra lumii eEterioare# %şa 'tau lucrurile în ca1ul omului obişnuit# Dar în ceea ce(l )ri.oluea1ă )rin Boga în direcţia iniţierii are în faţa 'a lumea a'uraşilor* lumea demonilor* îm)otri.iaţa cotidiană în faţa omului 'e află materia* )ra@riti* un 'uflet care e.olue1e* e ţelul 'u)rem* )e c3nd 'c-imbarea formelor eEterioare F deci nu 'c-imbarea 'ufletului în'uşi F e doar un ecou# Oi ace't ecou )oate fi de'co)erit# Dacă* )rin Boga* omul urmea1ă 'ă 'e înalţe de )e tre)tele 'ufleteşti obişnuite )e tre)tele 'u)erioare ale 'ufletului* el trebuie 'ă 'e elibere1e de acti.eşte de )ro)riile 'ale in'trumente interioare# Ce a)are în locul materieiT %ce't lucru ni 'e re.ine conştient de 'ine în'uşi* în mod ')iritual* de(abia atunci c3nd intră în lu)tă îm)otri.edere 'c-imbarea formelor eEterioare# S(a luat în con'iderare 'c-imbarea formelor eEterioare ori de c3te ori '(au 'c-imbat .em* deci* un fel ')ecial de 'c-imbare* care )oate fi caracteri1at de filo'ofia Sam@-Aa* )rin conce)tele 'ale# Dar în ')atele ace'tor 'c-imbări 'tă )uru'-a* 'uflete'cul indi.orba de trecerea de la .in duşmani# Dar* de fa)t* toate ace'tea 'unt doar un ecou* ce.a din 'uflete'c îşi aruncă o )ri.n alt mod '(a făcut trecerea de la e)oca .a cărora trebuie 'ă lu)te# Dateria e cea care o)une re1i'tenţăC a'uraşii* )uterile întunericului* de.ec-ea eră 'att.rem 'ă .a demonilor* a a'uraşilor# K9 .

ăţătură Sam@-Aa* )uru'-a răm3ne neatin'ă# %ici e de'cri' ra)ortul care ia naştere c3nd )uru'-a 'e îmbracă în )ra@riti# "oi )ătrundem în era creştină şi în ceea ce 'tă la ba1a creştini'mului e'oteric şi în )uru'-a în'ăşi şi caracteri1ăm toate ace'tea a.3nd în .a )ur ')iritual* cu lumea a-rimanică# .a ce trebuie caracteri1at în felul următor! Simţim că JN .em 'ufletul anga at într(o acti.a# 9entru noi nu 'e a unge încă la acea'ta* ci aici înce)e cealaltă lu)tă* cu lumea luciferică# Oi acum ni 'e o)une )uru'-a* care în filo'ofia Sam@-Aa era amintită doar în treacăt# "oi nu numai că o amintim* ci ea 'e 'ituea1ă c-iar în mi locul c3m)ului de lu)tă dintre %-riman şi 7ucifer# 8 realitate 'ufletea'că 'tă faţă în faţă cu altă realitate 'ufletea'că# Gilo'ofiei Sam@-Aa )uru'-a îi a)are dintr(o )er')ecti.ec-ii căi Boga* direct la biruirea 'tării ra a'* la 'tarea 'att.n 'en'ul conce)ţiei noa'tre* .ut loc trecerea de la e)oca a treia la e)oca a )atra trebuie caracteri1at dre)t 'im)lă 'c-imbare a formelor# Dar acum 'e )etrece ce.ec-ea în.ec-e# Dacă ne ocu)ăm de a')ectele mai )rofunde* de ceea ce influenţea1ă fiinţa 'ufletului* încă nediferenţiat din )unct de .n cadrul ra)ortului ra a'* ')une filo'ofia Sam@-Aa* materia şi ')iritul 'unt în ec-ilibruC eEi'tă o )ermanentă )endulare* materia şi ')iritul 'unt* alternati.edere triada! 'uflete'c* a-rimanic* luciferic# %.a* ra a' şi tama'# Dar dacă 'tudiem lucrurile în 'en'ul conce)ţiei noa'tre de')re lume* a.n Boga omul lu)tă cu trea)ta cea mai de o' a îm)ărăţiei lui %-riman# Dar acum 'e află în faţa noa'tră el în'uşi* c3nd îl )ri.a lui %-riman* atunci c3nd 'ufletul a unge la iniţiere# Dar* conce)3nd acea'ta ca )e o lu)tă ne 'ituăm cu totul în domeniul 'uflete'cului* ceea ce înainte re)re1enta doar ')iritele materiei creşte la dimen'iuni uriaşe* )uternicul duşman 'tă faţă în fată cu 'ufletul# %ici o entitate 'ufletea'că 'e află în faţa altei entităţi 'ufleteşti* în faţa 'ufletului indi.it în întreaga 'a măreţie de(abia de către creştini'm# 9entru .idual 'tă* în necu)rin'ul 5ni.edem 'ufletul atunci c3nd ra)ortul lui nu 'e o)une doar la ceea ce* în materie* e ')iritual* ci c3nd 'tă faţă în faţă cu ce.ine .a care de.i1ibil 'ub formă de ')irit c3nd materia a)are în ')iritualitatea ei# "e înt3m)ină* în mic* ceea ce cunoaştem dre)t lu)tă a 'ufletului îm)otri.edere al a-rimanicului şi lucifericului* a.im în cugetul no'tru* în lu)ta 'ufletului cu )uterile lui %-riman* cu îm)ărăţia lui %-riman# Gilo'ofia Sam@-Aa cunoaşte ra)ortul dintre 'uflet şi materia eEterioară* c3nd acea'tă materie eEterioară deţine 'u)remaţia* 'ub numele de ra)ort tama'# 6niţiatul* cel care a unge )e calea Boga la iniţiere* nu 'e află doar în ace't ra)ort tama'* ci e anga at într(o lu)tă cu anumite )uteri demonice* în care materia 'e metamorfo1ea1ă )entru )ri.* c3nd 'u'* c3nd o'# Dacă ace't ra)ort ar conduce la iniţiere* atunci el ar duce* în 'en'ul ..er'* îm)ărăţia lui %-riman# .em ra)orturile dintre 'uflete'c şi lumea material('ub'tanţială doar ca 'att.ă 'tră.em în .a care )oate fi eE)licat numai )rin trecerea de la )ra@riti la )uru'-a* ce.itate dinamică* lu)t3nd şi căut3nd* între %-riman şi 7ucifer* un lucru care a )utut fi )ri.edere în'uşi ra)ortul interior al 'ufletului* conform cu lu)tele şi căutările 'ale# Ceea ce trebuia 'ă 'o'ea'că era latent în acea trecere care a eEi'tat în tim)ul e)ocii a )atra* în trecerea )e care o de'emnăm dre)t Di'teriul de )e $olgota# Ce '(a înt3m)lat atunciT Ceea ce '(a înt3m)lat c3nd a a.irile lui# .n limba ul no'tru* am de'emna acea'tă lu)tă dre)t ce.

a* dacă el nu J1 .elişuri )ot fi caracteri1ate# 4le 'unt 'u)u'e unor )ermanente 'c-imbări ale formei# %şa cum 'e manife'tă 'ufletul* el e îm)letit )rintre iţele eEi'tenţei obişnuite din interiorul lui )ra@ritiC aşa trăieşte el în )ra@riti# 9rin Boga 'ufletul 'e eliberea1ă de în.a lui %-riman şi 7ucifer* e lă'at în 'eama )ro)riilor 'ale )uteri# %)are nece'itatea de a )une faţă în faţă ceea ce* )e de o )arte* e de'cri'* )entru .eliş* în urul lui şi a unge în 'fera ')irituală* eliber3ndu('e cu totul# "oi îi o)unem ace'tei 'ituaţii ceea ce a adu' cu 'ine de(abia creştini'mul* Di'teriul de )e $olgota# %ici nu e 'uficient doar ca 'ufletul 'ă 'e elibere1e# Căci* dacă 'ufletul '(ar elibera )rin Boga* el ar a unge 'ă(l .i1ibil în modul 'ublim )e care l(am de'cri' ieri* la 't3nga şi la drea)ta lui* 'e află %-riman şi 7ucifer# %şa ce.ine .edem deci că atunci c3nd a a)ărut eroul Kri'-na cor)oralitatea '(a de')rin' de cor)oralitate 'au* cum am mai )utea ')une* cor)oralitatea '(a întunecat în cor)oralitate# Dar noi ob'er.ea )e aliatul care lu)tă îm)otri.i1ibil numai )e tăr3mul ace'tuia* în e)oca în care a a.reodată în întreaga e.ine 6m)ul'ul -ri'tic# Dar ace'ta e* totodată* cea mai mare tran1iţie care a )utut 'ă a)ară .a lui tama' şi ra a'# %ce'ta e >ri'to'# 9rin urmare* e .inge tot ce 'e află* ca în.adă )e Kri'-na# %tunci Kri'-na ar 'ta în faţa lui în toată co)leşitoarea lui măreţie* dar aşa cum era înainte ca %-riman şi 7ucifer 'ă fi )rimit )uterea lor de)lină# 8 dumne1eire )lină de bunătate mai în.a ar )utea 'ă întrebe! Dar ce )oate fi mai grandio' dec3t 'ă ne fie arătat de Kri'-na idealul cel mai înalt al omene'cului* de'ă.edere .3rşirea şi îm)linirea omuluiT 9oate 'ă eEi'te ce.ad($ita şi* )e de altă )arte* ceea ce e nece'ar )entru .a lui %-riman şi 7ucifer* nu doar îm)otri.)uru'-a 'e emanci)ea1ă total de )ra@riti* 'imţim ace't lucru în interioritatea noa'tră# 8mul nu e de1legat numai de legăturile de '3nge* ci şi de )ra@riti* de tot ce e lume eEterioară şi el trebuie 'ă(i )ună ca)ăt în interior# %cum inter.remurile .elişurile în care e îmbrăcat* în.a şi mai înalt dec3t acea'ta# 4 ceea ce trebuie 'ă .a lui tama' şi ra a'# %ce't aliat e >ri'to'# .oluţie )ăm3ntea'că# Oi atunci 'e naşte întrebarea! Care 'unt 'tările* în ra)ortul 'ufletului faţă de lumea materiei* în 'att.a )uterilor din ')irit* nu numai îm)otri.ăm* )e de altă )arte* ce.a mai im)re'ionant! cum 'ufletul e lă'at în 'eama )ro)riilor lui )uteri şi cum el e eE)u' lu)tei* un lucru care e .ad($ita# %ici ne e'te )re1entat 'ufletul uman# 4l locuieşte în cor)oralitatea 'a* în în.ec-i* în Sublima c3ntare ?-aga.ec-e* )entru că omul nu cobor3'e încă în materie# %1i nu mai )oate fi aşa# Dacă 'ufletul ar )arcurge numai calea Boga* ar a unge 'ă(i aibă în faţa lui )e %-riman şi )e 7ucifer şi ar trebui 'ă încea)ă lu)ta cu ei# Oi ar )utea 'ă 'e aşe1e alături de Kri'-na numai dacă l(ar a.ăluie încă în neguri fa)tul că alături de acel Kri'-na care de.elişurile 'ale# %ce'te în.a* ra a' şi tama'T %cum 'ufletul nu mai trebuie 'ă de)ăşea'că doar ra)orturile tama' şi ra a'* ')re a 'e ridica* )rin Boga* dea'u)ra lor* ci el trebuie 'ă lu)te îm)otri.ut loc Di'teriul de )e $olgota# .orba de )ro)ria ne)utinţă a cui.mi )ot imagina că cine.remurile noi# %cea'tă o)o1iţie ne e'te )re1entată în Sublima c3ntare* în ?-aga.a era )o'ibil )entru o clar.ină ')re noi şi 'ă ne )ătrundă* atunci c3nd trebuie 'ă ne cucerim ace't omene'c îm)otri.

ăr* aşa trebuie 'ă fie* cum ne )re1intă lucrurile ra)ortul dintre marea ?-aga.a şi el creşte* dar în întreaga 'a fiinţă umană e incarnat acel im)ul' uman 'u)rem )e care(l recunoaştem dre)t Kri'-na# 6m)ul'ul care trebuie 'ă .adă 'u)remul ideal doar în cele înfăţişate de Kri'-na# 9re)onderenţa 6m)ul'ului -ri'tic faţă de 6m)ul'ul lui Kri'-na 'e mai eE)rimă şi în fa)tul că* la im)ul'ul lui Kri'-na* entitatea care a fo't incarnată în Kri'-na )ătrunde în întreaga fiinţă umană a lui Kri'-na# Kri'-na 'e naşte ca fiu al lui .3r'ta de trei1eci de ani# 6ată de ce 6m)ul'ul -ri'tic nu um)le o .ad($itei şi ')iritul e)i'tolelor lui 9a.ad($ita* fiindcă e rodul a un' la maturitate al multor e)oci anterioare* )oate fi ce.oluţia lumii trebuie 'ă recunoa'că im)erfecţiunile e)i'tolelor lui 9a.ieţui [arat-u'tra* ci care )oate 'ălăşlui în el numai în momentul în care ace't tru) a atin' culmea e.ititorului F* e'te un im)ul' )entru care omul e )rea mic* un im)ul' care nu )oate locui în mod nemi locit nici măcar într(un tru) în care )oate .oluţiei* atunci c3nd a a un' la .el* fiind )rimii germeni ai e)ocii co'mice următoare* în orice ca1* ai unei e)oci mai e.om mai .idenţia1ă din alt )unct de .ad($ita şi e)i'tolele lui 9a.ede că eEi'tă ce.3r'ite# %'tfel că cel ce de'crie e.el! că întreaga de'criere din ?-aga..el# 4'te im)ortant* )entru înţelegerea noa'tră* 'ă e.i'ude.el# J2 .el în com)araţie cu ?-aga.n cadrul ace'tui ciclu de conferinţe am făcut 'ă treacă )rin faţa 'ufletelor noa'tre F )rin caracteri1ări foarte 'uccinte* aşa cum a fo't )o'ibil* a.3rşit în 'ine* şi că e)i'tolele lui 9a.ină alături de noi* c3nd 'e )une )roblema 'ă(i înfruntăm )e 7ucifer şi )e %-riman F acea'tă înfruntare e de(abia la înce)uturile ei* deoarece toate lucrurile care 'unt înfăţişate în dramele(mi'ter .a* .edere numărul mic de conferinţe F două documente im)ortante ale omenirii şi am .or fi acce'ibile 'ufleteşte )entru oamenii .ieţi umane# Oi de aceea 6m)ul'ul -ri'tic a fo't )re1ent în tru)ul lui 6i'u' numai tim) de trei ani# Tocmai în acea'ta con'tă 'u)erioritatea 6m)ul'ului -ri'tic* în fa)tul că el nu )oate trăi în mod nemi locit în ace't tru) uman* aşa cum a fo't ca1ul cu entitatea lui Kri'-na* înce)3nd cu naşterea 'a# De')re felul în care 'e e.rea 'ă .eţi )utea ob'er.edere 'u)erioritatea 6m)ul'ului -ri'tic în ra)ort cu 6m)ul'ul lui Kri'-na .a şi mai înalt* dacă .iaţă întreagă* ci doar anii cei mai maturi ai unei .orbi# Dar din cele ')u'e )3nă acum .eţi )utea 'imţi că* într( ade.ad($ita* im)erfecţiuni foarte im)ortante* care nu )ot fi e'camotate* dar el trebuie 'ă înţeleagă* de a'emenea* de ce a fo't nece'ar ca ace'te im)erfecţiuni 'ă eEi'te# CON3ERIN4A a V-a 56l$7 1 "a$!ar"e 191: .idenţiem o deo'ebire fundamentală care eEi'tă între întregul ')irit al ?-aga.ad($ita şi de e)i'tolele lui 9a.oluate* mai cu)rin1ătoare* trebuiau 'ă fie mai nede'ă.3ndu('e în .orba de 'ublima ?-aga.ă1ut ce im)ul'uri au fo't nece'are )entru ca ace'tea 'ă )oată a)ăreaC e'te .a de'ă.

ad($ita 'unt 'im)le banalităţi# Giindcă nu )utem crede că cine.n acele .n definiti.* şi filo'ofia lui >egel eşte o ştiinţă ocultă* deoarece foarte )uţini oameni o cuno'c şi ea are toate şan'ele de a răm3ne o doctrină ocultă# Oi în multe alte )ri.eni acce'ibile* )e calea ti)arului* în cercurile cele mai largi# Căci unul dintre oamenii cărora le cade a1i în m3nă ?-aga.ăţături core')un1ătoare# 8 a'emenea maturitate era .erificată întotdeauna# .rea ca 'ufletul 'ău 'ă e.ad($ita numai )entru că 'e )rice)e 'ă inter)rete1e în ')iritul ei cele cu)rin'e în acea'tă 'criere* de care el )oate că e foarte de)arte# .ăr răm3ne .orba de nişte în.ad($ita ne înt3m)ină în.ăţăturile )e care Kri'-na le dă di'ci)olului 'ău %r una# %'emenea în.edere* .ăţăturile şi îndrumările ')irituale* care* oricum* într(un fel 'au altul* au gă'it calea de acce' ')re )ublicul larg# "oi trăim într(o e)ocă în care* dintr(un anumit )unct de .ăţătorii ')irituali a)reciau maturitatea di'ci)olilor* în funcţie de care tran'miteau în.ăţăturii lui Kri'-na* trebuie 'ă J3 .ărat în interiorul lui ceea ce e cu)rin' în ?-aga.ad($ita* 'ă le trăia'că el în'uşi* dacă .elaţii grandioa'e de')re e.ăţături nu a ungeau la cunoştinţa tuturor* fiindcă erau obiectul unor comunicări orale# .inţe aşa 'tau lucrurile în e)oca actuală# Teoria fic-teană a ştiinţei 'au filo'ofia lui >egel )ot răm3ne doctrine oculte* deoarece au fo't 'cri'e în aşa fel* înc3t ma oritatea oamenilor nu le înţeleg şi adorm de îndată ce au citit )rimele )agini# %şa ce.ăţător omului indi.orba de')re ce.%m ')u' de a că în ?-aga.ea 'ub formă de carte ti)ărită* e o ade.iaţa ')irituală a de.ăţături 'unt date unui om indi.ărată doctrină ocultă# .ăţături intime# %cea'tă afirmaţie )are a fi contra1i'ă de fa)tul că a1i oricine are acce' la ace'te în.olue1e )rin ele şi 'ă 'e )oată* în cele din urmă* înt3lni cu mae'trul Bogăi* cu Kri'-na# %şadar* e'te .a răm3ne de la 'ine o doctrină ocultă# Oi la fel 'e înt3m)lă cu foarte multe lucruri din e)oca noa'tră )e care oamenii cred că le cuno'c# Dar* de fa)t* ei nu le cuno'cC )rin acea'ta ele răm3n doctrină ocultă# +ăm3n doctrină ocultă şi lucruri de felul celor cu)rin'e în ?-aga.edea în ea re.a a )relucrat cu ade.inţe* o realitate e )rin ea în'ăşi* )rin înălţimea ei ')irituală* un mi loc de )rotecţie îm)otri.el# Con'tatăm că aici totul re)re1intă o )roblemă a întregii comunităţi* care* în fond* 'e adre'ea1ă unei )luralităţi de fiinţe umane# Giindcă* dacă 'e'i1ăm înţele'ul cel mai lăuntric al în.remuri .ad($ita# %tunci* a'emenea în.ad($ita .idual )entru că* de fa)t* e .idual trebuie 'ă a)lice în.ăţăturile )relucrate )oetic în ?-aga.oluţia )ro)riei 'ale fiinţe interioare* )e c3nd altul nu o .a )ri.ăţături* deoarece )ot fi gă'ite în ?-aga.a banali1ării# Totuşi* ace't ade.ad($ita* c-iar dacă )ot de.edere e)i'tolele lui 9a.ec-i* în.enit )ublică# %cea'ta nu în'eamnă că nu mai eEi'tă ştiinţă ocultă* dar ea nu )oate fi ştiinţă ocultă )rin fa)tul că nu e ti)ărită 'au ră')3ndită# 4Ei'tă şi în e)oca noa'tră 'uficientă ştiinţă ocultă# De eEem)lu* teoria ştiinţei a lui Gic-te Q::R* cu toate că oricine o )oate a.idual# %ltfel 'tau lucrurile* dacă 'tudiem din acelaşi )unct de .a care e oferit de marele în.ad($ita# Dar ele nu erau acce'ibile oricui în .i dec3t ca )e o creaţie literară intere'antăC )entru el toate ideile şi 'entimentele eE)rimate în ?-aga.remea în care a fo't creată ?-aga.n e)oca noa'tră nu 'e mai )oate )roceda în acelaşi mod cu nici una dintre în.n ace't fel* în multe )ri.alabil! omul indi.a .

ec-ile daruri ')irituale de odinioară* care a)ar din nou în )re1ent* reînnoite* dar în de)lină conştienţă umană# 5nde* referindu(ne la metodele noa'tre de iniţiere* .ea fiecare numai în calitate de )elerin 'inguratic )e căile 'ufletului* c3nd regă'im drumul ce duce ')re re.el* ca ră')un'* gă'im un )a'a care )oate fi com)arat* în ceea ce )ri.edere ')iritual 'e naşte un întreg care )oate fi )ătrun' în mod ')iritual* în totalitate* de >ri'to'# 9rin urmare* în .el trebuie 'ă facă ab'tracţie de toate cele ')u'e )3nă aici* iată de ce el trebuie 'ă fie cu totul altul* în com)araţie cu 'tilul 'ublimei ?-aga.elaţia )e care 6m)ul'ul lui >ri'to' a dat(o omenirii# 6m)ul'ul lui >ri'to' e g3ndit de la bun înce)ut dre)t un im)ul' care 'e adre'ea1ă omenirii întregi* iar Di'teriul de )e $olgota n(a fo't 'ă.ităti umane# Cu o oca1ie im)ortantă* el 'e adre'ea1ă unei colecti.eşte re.eră i1olare a 'ufletului 'ău indi.el le ')une! 5nul dintre .itatea 'a intelectuală cotidiană şi cu )erce)ţiile 'en1oriale de toate 1ilele# .elT "u e altce.orbi în limbi# Ce în'eamnă acea'tă .el le ')une corintenilor cum trebuie îmbinate diferitele daruri umane în cadrul unui gru) de oameni Q:4R# Kri'-na îi ')une lui %r una! Tu trebuie 'ă fii aşa şi trebuie 'ă faci cutare lucru* şi atunci .el 'e adre'ea1ă unor oameni care conlucrea1ă* adică unei colecti.idual* iar înt3lnirea cu Kri'-na o )oate a.irtutea 'ituaţiei de fa)t* 9a.ăţătura )e care o dă 9a.ei înainta în 'ufletul tău trea)tă cu trea)tă# Corintenilor* 9a.ărate* dacă anumite conce)ţii )ot fi con'iderate corecte* în ra)ort cu ceea ce ')u'e'e el în'uşi# .ieţuim )rin în.ăţătura lui Kri'-na .orbire în limbi )e care o înt3lnim în e)i'tolele lui 9a.edea# Oi 'ă alăturăm ace'tei 'ituaţii un )a'a deo'ebit de im)ortant din e)i'tolele lui 9a.n J& .oi are un dar* altul are un alt dar* un al treilea are şi el darul lui* şi dacă toate ace'te daruri 'e îmbină în mod armonio'* atunci şi din )unct de .eşte măreţia 'a* ba c-iar şi din )unct de .ut loc )e $olgota '(a )etrecut )entru toţi oamenii# 4 o c-e'tiune a comunităţii* )o'ibilă în cea mai mare mă'ură# 6ată de ce 'tilul e)i'tolelor lui 9a.')unem! Ceea ce .edere 'tili'tic(arti'tic* cu ce înt3lnim în 'ublima ?-aga.edere întreaga omenire* de la origini şi )3nă la 'f3rşitul e.oluţiei )3m3nteşti* ceea ce a a.ad($ita# Să ne re)re1entăm ra)ortul lui Kri'-na cu %r una# 4l îi dă îndrumări clare* ca mae'tru al doctrinei Boga* de')re felul cum )oate 'ă 'e înalţe trea)tă cu trea)tă în 'ufletul 'ău* ')re a(l )utea .a dec3t o rămăşiţă din .ieţuieşte fiecare )entru el în'uşi* într(o 'e.elaţiile originare şi ')re trăirile originare ale omenirii# Ceea ce )oate oferi Kri'-na trebuie 'ă fie dat fiecăruia în )arte# %ltfel au 'tat lucrurile în ceea ce )ri.orbim de')re in')iraţie* lucrurile 'tau în felul următor! un om care* în e)oca noa'tră* a unge )3nă la in')iraţie* îmbină cu acea'tă in')iraţie o conştienţă clară* la fel cum îmbină o conştienţă clară cu acti.el* în care o anumită comunitate i 'e adre'ea1ă a)o'tolului cu întrebarea dacă anumite lucruri 'unt ade.ităţi umane* şi anume atunci c3nd ia în con'iderare darul de a .n în.em în .ad($ita# Dar aici totul are alt ton* ne dăm 'eama că toate 'unt ')u'e )e ba1a unei cu totul altfel de 'imţiri# 4 )a'a ul în care 9a.3rşit doar )entru un 'ingur 'uflet* ci* dacă a.

edere* înc3t )oate fi com)arată* în .itate comunitară* care 'ă ia naştere )rin conlucrarea dintre oameni# 9ornind tocmai de la .ad($itei# 4l ')une! L6ar în ceea ce )ri.remurile .elaţii diferite de')re acelaşi lucru* deoarece 'ferele ')irituale 'unt multi)le# 5n om )oate 'ă(şi gă'ea'că in')iraţia într(o anumită 'feră ')irituală* iar altul într(o altă 'feră ')irituală* şi atunci e )o'ibil ca re.indecărilor într(acelaşi Du-C unuia faceri de minuniC iar altuia* )rofeţieC unuia deo'ebirea du-urilorC iar altuia felurimea limbilorC iar altuia tălmăcirea limbilor# Oi )e toate ace'tea un acela'i Duh le lucrea(%.ne(am bote1at* )entru ca 'ă fim un 'ingur tru) F fie iudei* fie elini* fie robi* fie liberi F şi toţi la un Du.3nt de cunoaştere* )otri.orbea ca şi cum ar fi fo't in'trumentul unor entităţi ')irituale 'u)erioare* care 'e folo'eau de organele 'ale )entru a eE)rima )rin intermediul limbii 'ale unele ade.eşte darurile du-o.rea 4l# Că du)ă cum tru)ul e'te unul şi are multe mădulare* dar toate mădularele tru)ului* deşi multe* 'unt un tru)* aşa(i şi cu >ri'to'# 9entru că noi toţi într(un Du.elaţiile 'ă nu fie concordante# Concordanţa )oate a)ărea doar c3nd un om e în 'tare 'ă )ătrundă în lumile re')ecti.niceşti* nu .it aceluiaşi Du-C şi unuia într(acelaşi Du.ec-i lucrurile 'e )uneau altfel# 8mul .ne(am adă)at# Că nici tru)ul nu e'te un mădular* ci JK ..reau* fraţilor* ca .3nt de înţele)ciune* iar altuia* cu.remea c3nd eraţi )ăg3ni .igoarea ei* şi din alte moti.oi ştiţi că la .orbe'c în limbi* ci şi )e cei care* )oate* nu au ace't dar* în 'c-imb ştiu 'ă recunoa'că* 'ă inter)rete1e ceea ce e în 'tare un om 'ă aducă o'* )e 9ăm3nt* dintr(o 'feră 'au alta a lumii ')irituale# %şa că şi în ace't ca1 9a.ine din lumea ')irituală# Se )oate înt3m)la în'ă ca doi oameni 'ă facă re.el face acea )ledoarie care* du)ă cum am amintit de a* e at3t de minunată din anumite )uncte de .3ntători ca şi cum aţi fi fo't nişte a)ucaţi# De aceea .orbirii în limbi# 4i )uteau 'ă comunice anumite lucruri din lumile ')irituale# Dacă omul are un a'emenea dar* el )oate 'ă facă o re.oi 'ă fiţi în necunoştinţă# .i 'e dă credinţăC iar altuia darurile .e răm3n3nd de)lin conştient# Din ace't moti.ăruri 'u)erioare# .el face următorul îndemn! 4Ei'tă oameni care )ot 'ă .eau darul .e dec3t cele )re1entate ieri* cu comunicările ?-aga. fiecăruia în )arte îm)ărţindu(i du)ă cum .id uman )utea 'ă ')ună lucruri )e care el în'uşi nu le înţelegea# %)ăreau me'a e din lumea ')irituală )e care tran'miţătorul lor nu trebuia 'ă le înţeleagă în mod nemi locit* şi tocmai în Corint 'e înt3m)la'eră a'emenea lucruri# %colo un anumit număr de oameni a.niceşti dar e acela'i Du-C şi 'unt felurimi de 'lu iri* dar e acela'i DomnC şi felurimi de lucrări 'unt* dar acela'i Dumne1eu e'te Cel Care )e toate în toţi le lucrea1ă# Oi arătarea Du-ului i 'e dă fiecăruia ')re folo'ul tuturor# 5nuia i 'e dă )rin Du.ă duceaţi la idolii cei necu.el îndeamnă la o acti.n ace't ca1* un indi.cu.orbirea în limbi* 9a.elaţie* dar acea'ta .ă fac cuno'cut că nimeni grăind în Du-ul lui Dumne1eu nu 1ice! %natema fie 6i'u'W şi nimeni nu )oate 'ă 1ică! Domn e'te 6i'u'W* dec3t întru Du-ul Sf3nt# Sunt felurimi de daruri du-o.orbea'că în limbi* şi eEi'tă alţii care ştiu 'ă gă'ea'că t3lcul tălmăcirii limbilor# 4i trebuie 'ă conlucre1e )recum m3na drea)tă şi m3na 't3ngă şi noi nu trebuie 'ă a'cultăm doar )e cei ce .* 9a.

er'iunea re.(arăt acum o cale şi mai înaltă# De(aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor* dar dacă n(am iubire* făcutu(m(am aramă 'unătoare şi c-im.ăţători# %)oi 'unt minunile Hcei care le fac F nota trad#I* a)oi darurile .ea credinţa toată 'ă )ot muta şi munţii* dar dacă n(am iubire* nimic nu 'unt# Oi toate a.ea darul )rofeţiei şi de(aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa şi de(aş a.iinţă* de care cele cu.erile mele de le(aş îm)ărţi şi tru)ul meu de mi l(aş da 'ă(l ardă* dar dacă n(am iubire* nimic nu(mi folo'eşte# 6ubirea rabdă(ndelung* iubirea 'e dăruie* ea nu in.el le(a ro'tit adre'3ndu('e omenirii# 4l .oie de .oiW Dim)otri.orbirea în limbi# 8are toţi 'unt a)o'toliT 8are toţi 'unt )rofeţiT 8are toţi 'unt în.iincioa'e ale noa'tre nu au ne.oie# Dar Dumne1eu a întocmit a'tfel tru)ul* d3nd mai multă cin'tire celui căruia îi li)'eşte* ca 'ă nu fie de1binare în tru)* ci mădularele 'ă 'e îngri ea'că deo)otri.idual* dar şi în cadrul comunităţii* şi care uneşte toate mădularele i1olate ale comunităţii* la fel cum forţa tru)ului reuneşte forţa mădularelor i1olate ale tru)ului# "ici Kri'-na nu ')une unui 'ingur om lucruri mai frumoa'e dec3t cele )e care 9a.oi 'unteţi tru)ul lui >ri'to'* şi mădulare fiecare în )arte# Oi )e unii i(a )u' Dumne1eu în ?i'ericăC înt3i a)o'toliC al doilea* )rofeţiC al treilea* în.orbe'c în limbiT 8are toţi )ot 'ă tălmăcea'că .i1ii umani* la fel cum tru)ul uneşte diferitele mădulare# 6ar forţa care )oate eEi'ta în fiecare indi.orbirile în limbiTMX X Cor# 6* 12* 1F3N* în .ă unele de altele# Oi dacă un mădular 'uferă* toate mădularele 'uferă cu elC şi dacă un mădular e'te 'lă.id uman )recum forţa de .indecărilor Hcei care le au F nota trad#I* a utorările* c3rmuirile Hcei care organi1ea1ă admini'trarea comunităţii F nota trad#I* .it* toate mădularele 'e bucură cu el# 6ar .iinţă* JJ .ă* cu mult mai mult! mădularele tru)ului 'ocotite a fi mai 'labe* ele 'unt mai trebuincioa'eC şi )e cele care ni 'e )ar că 'unt mai de necin'te ale tru)ului* )e acelea cu mai multă cin'tire le încingem* şi cele necu.al 1ăngănitor# Oi de(aş a.iaţă în fiecare mădular şi care trăieşte* totuşi* în organi'mul unitar al unei comunităţi* e caracteri1ată de 9a.rut 4l# Dacă ele toate ar fi un 'ingur mădular* unde(ar fi tru)ulT Dar aşa cum e* 'unt multe mădulare dar un singur tru)# Oi nu )oate oc-iul 'ă(i ')ună m3inii! "(am ne.i1uită* redactată şi comentată de ?artolomeu .idia1ăC ea nu 'e trufeşte* nu 'e îng3mfăC ea nu 'e )oartă cu necu.multe# Dacă )iciorul ar 1ice! 9entru că nu 'unt m3nă* eu nu 'unt din tru)W* a'ta nu în'eamnă că el nu e din tru)C şi dacă urec-ea ar 1ice! 9entru că nu 'unt oc-i* eu nu 'unt din tru)W* a'ta nu în'eamnă că ea nu e din tru)# Oi dacă întregul tru) ar fi oc-i* unde ar fi au1ulT Oi dacă ar fi )e de(a(ntregul au1* unde(ar fi miro'ulT Dar aşa cum e* Dumne1eu a )u' mădularele în tru)* )e fiecare din ele* aşa cum a .orbeşte de')re forţa care )oate 'ă lucre1e în omul indi.inte im)unătoare# L%m 'ă .orbeşte de forţa lui >ri'to'* care(i uneşte )e toţi indi.aleriu %nania* 4ditura 6n'titutului ?iblic şi de Di'iune a ?#8#+#* ?ucureşti* 1993 Hnota trad#I# %)oi 9a.oie de tineW 'au* tot aşa* ca)ul 'ă le 1ică )icioarelor! "(am ne.el .iincioa'e ale noa'tre au )arte de mai multă cu.el în cu.indecărilorT 8are toţi .ătătoriT 8are toţi fac minuniT 8are toţi au darurile .

nu(şi caută )e ale 'ale* nu 'e întăr3tă* nu ţine(n 'eamă răul* nu 'e bucură de nedre)tate* ci de ade.a de'fiinţa# C3nd eram co)il .or )ieri# 7imbile .orbeşte oamenilor! ')re 1idire* îndemn şi m3ng3iere# Cel ce grăieşte într(o limbă )e 'ine în'uşi 'e 1ideşteC dar cel ce )rofeti1ea1ă 1ideşte ?i'erica# 4u )e toţi .eţi .a 'f3rşi# Cunoaşterea e'te numai o )arte* )rofeţia e'te o altă )arte# Dar c3nd .orbirii în limbi# 4l ')une! LCel ce .om )ri.elaţia lui Kri'-na# JP .oluţia omenirii în care a)are* de re.a cunoaşte ce aţi grăitT .(aş fi dacă nu .a .orbi în .eţi 'coate cu.orbe'c fie întru de'co)erire* fie întru cunoştinţă* fie întru )rofeţie* fie întru în.3rşit* atunci ceea ce(i în )arte 'e .eni ceea ce(i dă'ă.edem în oglindă* ca(n g-iciturăC dar atunci H.orbeam ca un co)il* g3ndeam ca un co)il* udecam ca un co)ilC dar c3nd am de.or 'coate 'unete deo'ebite* cum 'e .a cunoaşte care e'te din flaut 'au care e'te din titerăT 6ar dacă tr3mbita .ăţăturăT Căci aşa cum in'trumentele mu1icale F fie flaut* fie ţiteră! de nu .a 'coate un 'unet fără 'emn Hadică fără timbrul caracteri'tic F nota trad#I* cine 'e .a )regăti de ră1boiT %şa şi .elaţia lui 9a.ă* cel ce face )rofeţii le .orbeşte în limbi nu grăieşte oamenilor* ci lui Dumne1euC el .el cunoaşte natura .3nt le'ne de înţele'* cum 'e .orbeşte* ci lui Dumne1euC căci nimeni nu(l înţelege* dar el în Du.oi cunoaşte* aşa cum şi eu de)lin 'unt cuno'cut# Oi acum răm3n ace'tea trei! credinţa* năde dea* iubireaC dar cea mai mare din ele e'te iubirea# 5rmăriţi iubireaC şi r3.niţi la darurile du-o.enit bărbat* le(am de'fiinţat )e cele ale co)ilului# Căci acum .niceşti* dar mai ale' la acela al )rofeţiei# 9entru că cel ce grăieşte în limbi nu oamenilor le .3nt#MX X Cor#* 12* 31C 13* 1F13C 1&* 1F9 Hnota trad#I# Toate ace'tea ne arată că diferitele daruri ')irituale trebuie 'ă fie oferite membrilor comunităţii şi că ei trebuie 'ă conlucre1e* ca indi.or înceta# Otiinta 'e .eni la .idualităţi# Dar cu acea'ta ne 'ituăm* de a'emenea* în )unctul în care re.grăieşte taine#M .ăr 'e bucură# 9e toate le 'uferă* )e toate le crede* )e toate le nădă duieşte* )e toate le rabdă# 6ubirea niciodată nu trece# 9rorocirile .reau 'ă grăiţi în limbi* dar cu mult mai mult 'ă )rofeti1aţi# Cel ce )rofeti1ea1ă e mai mare dec3t cel ce grăieşte în limbi* în afară numai dacă ace'ta şi tălmăceşte* )entru ca ?i'erica 'ă )rimea'că 1idire# 6ar acum* fraţilor* dac(aş .edem că 9a.oa'tră nu .ă .oi grăind în limbi* de ce folo' .orbeşte afl3ndu('e )rintre 1ei# Dim)otri.el trebuie 'ă 'e deo'ebea'că în mod fundamental* datorită momentului din e.i ')iritul F nota trad#I faţă către faţă# %cum cuno'c în )arteC atunci în'ă de)lin .oi! dacă )rin limba .ă .

remurile 'tră.ăţăturii lui Kri'-na* .n în.n .n creştini'm 'e )leacă de la 'tabilirea unei relaţii* a unei legături cu 6m)ul'ul -ri'tic* înainte c-iar de a 'e face )rimul )a'* de la fa)tul că ace'ta )recede tot re'tul# 9e drumul ')iritual ce duce la Kri'-na )oate merge doar cel ce re')ectă îndrumările date de ace'ta* )e drumul ')iritual ')re >ri'to' )oate merge oricine* J8 .ar'ă în 'ufletul fiecăruia* oric3t de indi.n ace't ca1* a.em de(a face cu o comunitate diferenţiată* c-iar şi acolo unde 'ufletele 'unt inde)endente de tru)* în tim) ce 'ufletele di'ci)olilor lui Kri'-na con'tituie un tot unitar* dacă au )rimit îndrumările de la mae'trul căii Boga# Dar 'en'ul e.elaţia lui Kri'-na 'e adre'ea1ă omului indi.el '(a aflat în fata unei omeniri ai cărei membri 'e diferenţia'eră în mod indi.+e.idual* era nece'ar 'ă 'e atragă atenţia a'u)ra a ceea ce )lanea1ă in.elul unui creştini'm e'oteric# .rem* de fa)t* 'ă ne întoarcem* în ')irit# .ăţătura lui Kri'-na fiecare )leacă din locul în care e 'ituat* ca om* şi fiecare îşi înalţă 'ufletul ')re culmi* ca indi.i1ibil )e'te toate# %ce't ce.ăţătură şi aceleaşi îndrumări erau bune )entru orice om# 9a.n acele tim)uri oamenii erau mai )uţin indi.n creştini'm )utem a unge )e culmile e'oteri'mului* dar )lecăm din cu totul alt )unct dec3t cel din care )ornim în în.idual ar fi ace'ta* e'te >ri'to'* care e )re1ent în 'ufletul fiecăruia şi )lanea1ă totodată dea'u)ra tuturor# .a e'te 6m)ul'ul -ri'tic# 6m)ul'ul -ri'tic e'te ca un fel de nou 'uflet(gru) al omenirii* dar un 'uflet(gru) care .rea 'ă fie căutat de acea'tă omenire în mod conştient# Ca 'ă ne lămurim a'u)ra ace'tui lucru* 'ă ne re)re1entăm cum arată în lumea ')irituală unii di'ci)oli ai lui Kri'-na şi cum arată acei oameni care au fo't atinşi în 'trăfundul cel mai ad3nc al fiinţei lor de 6m)ul'ul -ri'tic# Giecare dintre di'ci)olii lui Kri'-na a a)rin' înăuntrul 'ău acelaşi im)ul'* care i(a fo't dat de mae'trul căii Boga# .iduale! )otri.a# 6ar conducătorul* cel care 'e re.iaţa ')irituală toţi 'unt la fel# Tuturor le(au fo't date aceleaşi îndrumări# Cei care au fo't atinşi de 6m)ul'ul -ri'tic* 'unt inde)endenti de tru) în lumea ')iritualăC fiecare cu indi.ul )entru care Kri'-na .idual şi era c-iar nece'ar ca ei 'ă 'e diferenţie1e* fiecare cu darul 'ău ')ecial# %cum nu 'e mai )utea conta )e fa)tul că ar fi )o'ibil 'ă 'e dea acelaşi lucru fiecărui 'uflet indi.id* ca om i1olat# .it cu gradul 'ău de maturitate* indi.idualitatea 'a* cu forţele lui ')irituale diferenţiate# De aceea* în lumea ')irituală fiecare )oate face altce.ine at3t de matur înc3t 'ă )oată )arcurge a'cendent calea 'ufletuluiC aşa cum ')une mae'trul doctrinei Boga# Suntem trimişi cu g3ndul la .ad($ita F di'ci)olului# 9a.ăţătura lui Kri'-na# .el# 4l i 'e adre'ea1ă F aşa cum mărturi'eşte în ?-aga.iduali1aţi* înc3t 'e )utea )re'u)une că aceeaşi în.iaţa eEoterică* 'au )oate 'ă 'e îndre)te ')re e'oteri'm şi 'ă 'e înalţe la ni.idul uman 'e )oate o)ri )e una din tre)tele incarnărilor 'ale* la .orbeşte altfel dec3t 9a.ec-i ale omenirii* la care* în 'en'ul în.oluţiei omenirii e'te ca 'ufletele 'ă 'e diferenţie1e din ce în ce mai mult# %ce'ta e'te moti.idual* dar* în fond* fiecărui om* c3nd de.el 'e adre'ea1ă fiecărui om* şi totul răm3ne o )roblemă a e.oluţiei indi.

eni un )arama-am'a* adică un înalt iniţiat* care la'ă în urmă întreaga eEi'tenţă materială* care triumfă a'u)ra a tot ce a 'ă.n tot ceea ce 'tă la ba1a )rofundelor 'ale e)i'tole* 9a.3rşeşte trebuie 'ă 'e de')rindă de el* dacă )utem ')une aşa* şi a'tfel* odi-nindu('e în 'ine în'uşi* el 'ă fie mulţumit# %şa că* de fa)t* ţelul care 'tă în faţa 'ufletului oricărui di'ci)ol care .em ca )unct de )lecare o anumită confe'iune creştinăC în e)oca noa'tră 'e )oate )leca c-iar de la un )unct de .olue1e în 'en'ul în.ntreaga conce)ţie şi modul de a .el* eE)u' cu o claritate at3t de admirabilă# %m arătat ieri că tot ce face Kri'-na are 'co)ul de a(l a uta )e om 'ă gă'ea'că drumul care(l 'coate din 'fera formelor 'c-imbătoare# Dar )ra@riti răm3ne în afară* ca ce.ă1ut că în ?-aga.3rşită )e )lanul fi1ic# De aceea* )rimul )a' are loc )e )lanul fi1ic# %ce'ta e )rinci)alul# Dacă înţelegem im)ortanţa )e care o are 6m)ul'ul -ri'tic )entru întreaga i'torie a lumii* nu e ne.fiindcă ertfa Di'teriului de )e $olgota a fo't 'ă.olu3nd în multi)le feluri* de')re toate ace'tea gă'im la 9a.el 'unt )ătrun'e de ace't ade.oie 'ă a.er'ea1ă el întreaga de1.oltare a omenirii* e.edere* el e )er'onalitatea dătătoare de ton în ceea ce )ri.el acţionea1ă din )uru'-a* din 'uflete'c# De')re de.rea 'ă e.el lămuriri )reci'e şi )rofunde# 4Ei'tă o deo'ebire fundamentală între ce a reali1at g3ndirea orientală şi ce înt3lnim la 9a.ăţăturii lui Kri'-na e acela de a de.n cadrul ace'tei e.ieţii ')irituale şi că orice om* indiferent că e ma-omedan 'au budi't* e.3rşit )entru toţi oamenii care )ot a.ăr şi* din ace't )unct de .ea o relaţie cu Di'teriul# Dar acea'ta e o fa)tă eEterioară* 'ă.orbi ale lui 9a.reu* -indui't 'au creştin* )oate 'ă înţeleagă 6m)ul'ul -ri'tic* în întreaga 'a 'emnificaţie )entru e.edice* dre)t maAa# Tot ce 'e află în afară e maAaC eliberarea de maAa e'te Boga# %m .eşte )rima .orba de fa)tul că 'e are în .3rşit el în'uşi afl3ndu('e încă în cadrul lumii 'en1oriale* un om care duce o eEi'tentă )ur ')irituală* care a biruit lumea 'en1orială în aşa mă'ură* înc3t în el nu mai eEi'tă nici o dorinţă de a 'e reincarna* nu mai are nimic J9 .a 'trăin 'ufletului# .enirea şi de'tinul 'ufletului* aşa cum tra.e'tire a 6m)ul'ului -ri'tic în lume# C3nd am arătat că filo'ofia Sam@-Aa urmăreşte 'c-imbările formelor* ceea ce 'e referă la )ra@riti* am a.ad($ita 'e cere ca omul 'ă 'e elibere1e de tot ce face* lucrea1ă* .edere total o)u' 'au c-iar de la indiferenţă faţă de >ri'to'# Dar* dacă un om 'e cufundă în .oluţii orientale* c-iar şi în cadrul iniţierii orientale* toate eforturile au ca 'co) de a ne elibera de eEi'tenţa materială* de ceea ce eEi'tă ca natură în afară* în urul no'tru# Ceea ce e ră')3ndit în afară* ca natură* 'e )re1intă* în 'en'ul filo'ofiei .edere o confe'iune religioa'ă oarecare* ci de fa)tul că 'e )leacă de la în'eşi condiţiile .oluţia omenirii# .iaţa ')irituală* dacă )erce)e contradicţiile şi ine)ţiile materiali'mului* e'te )o'ibil* în e)oca noa'tră* ca )unctul de )lecare* calea cea mai autentică ')re >ri'to'* 'ă nu(l con'tituie o anumită confe'iune religioa'ă# C3nd în afara cercurilor noa'tre 'e ')une de')re noi că )ornim de la un anumit cre1 legat de >ri'to'* acea'tă afirmaţie )oate fi con'iderată o calomnie* deoarece nu e .rea şi g3ndeşte* de lucrurile faţă de care 'imte )lăcere şi înc3ntare* 'ă 'e elibere1e şi 'ă triumfe* ca 'uflet* a'u)ra a tot ce e realitate eEterioară# 7ucrarea )e care omul o 'ă.ut oca1ia 'ă ')unem! .

em de(a face cu o a'emenea creaţieT 7a acea'ta 'e adaugă alte întrebări! De ce 'unt toate ace'tea maAaT De ce .olue1i ')re a ieşi din înlănţuirea tuturor lucrurilor care te încon oară aici )recum şi a tuturor lucrărilor )e care le(ai 'ă.at de fa)tul că ceea ce .ăr şi )3nă o'* la cu.rei 'ă e.rut* mai înt3i* în )ro)riile tale lucrări* 'ă(l redai )e Dumne1eu* cu iubire* credinţă şi dăruire* iar acum încerci 'ă triumfi a'u)ra a ceea ce e lucrarea lui Dumne1euT %r fi bine dacă ne(am în'crie ad3nc în 'uflet ace'te cu.el# %.ă ne(ar a)ărea în ade.ălul maAei* el* ca 'uflet* aşterne .ăţături orientale* ce.ede nu(i a)are în ade.ine* create )e cale ')irituală de Dumne1euT 8are nu di')reţuieşti creaţiile lui Dumne1eu* c3nd .eni în înt3m)inare a'emenea în.elarea ')iritului* nu 'unt toate ace'tea o o)eră ')irituală di.edem maAa de ur îm)re urul no'truT 8ccidentul nu 'e o)reşte la întrebarea dacă toate ace'tea 'unt maAaC el întreabă de ce 'unt ele maAa# Oi de aici re1ultă un ră')un' care ne conduce în interiorul 'uflete'cului* în )uru'-a! Deoarece odinioară a că1ut în )uterea lui 7ucifer* 'ufletul .ină că noi .ărul 'ău* ci ca maAa* ceea ce în orientali'm ni 'e înfăţişea1ă ca fiind fa)tă a 1eilor înşişiC aici e îndre)tat ')re 'trăfundurile 'ufletului uman* unde 'e dă mereu lu)ta cu 7ucifer# PN .a din 'trăfundurile mai ad3nci ale 'ufletului 'ău l(ar face 'ă ro'tea'că cu.3ntul lui $oet-e! LSimţurile nu înşeală* dar udecata înşealăM Q:.R* e o linie drea)tă# Gili'tinii şi 1eloţii )ot 'ă(l combată c3t .ino.ut dre)tul de a ')une că el e unul dintre oamenii cei mai creştini Q:<R* fiindcă în ad3ncul fiinţei 'ale $oet-e g3ndea -ri'tic )3nă şi în acea'tă maEimă# Sufletul e .ina 1eilor* e .or )e $cet-e* ei )ot 'ă combată oric3t creştini'mul lui $oet-e* el tot a a.em im)re'ia că* dacă i(ar .ă e de .reodată în realitatea eEterioară# .rei 'ă )ără'eşti toate ace'tea* lă'3ndu(le în urma taT 8are nu 'unt toate ace'tea o)era lui Dumne1eu* nu 'unt ele realităţi di.rei 'ă te le)e1i de toate ace'teaT "u trăieşte în ele re.el de')re maAa care ne încon oară# Dai ')unem! 9retutindeni 'untem încon uraţi de maAaW 8are în acea'tă maAa nu eEi'tă re.ină şi nu e un 'acrilegiu 'ă nu înţelegi că a.ălul maAei )e'te toate lucrurile# 8are lumea obiecti.intele! Da* tu .3rşit .edem maAaT "u# "ouă* ca 'uflete* lumea obiecti.elarea lui Dumne1eu* ')iritul lui Dumne1euT "(ai .el* de'igur* dar care )ul'ea1ă din ad3ncurile 'ufletului 'ău* deoarece în ele 'e eE)rimă e'enţa a ceea ce noi recunoaştem dre)t re.elaţie occidentală# "oi .ina )ro)riului 'uflet# Tu* 'uflete* ai făcut ca lumea 'ă fie maAa )entru tine* )rin fa)tul că ai că1ut )radă lui 7ucifer# De la cea mai înaltă eE)rimare ')iritual(ştiinţifică a ace'tui ade.ede totul )rin .comun cu tot ce '(a integrat ace'tei eEi'tenţe 'en1oriale* ca lucrare a 'a# %cea'ta în'eamnă ieşirea din maAa* biruirea ace'tei maAa# "u tot aşa 'tau lucrurile în ca1ul lui 9a.inte* care n(au fo't ro'tite niciodată de 9a.ărul ei* dacă n(am fi că1ut )radă lui 7ucifer# 4a ne a)are dre)t maAa doar din cau1ă că nu 'untem în 'tare 'ă )ătrundem )3nă în ultimele temeiuri ceea ce eEi'tă în urul no'tru# Oi acea'ta 'e înt3m)lă din cau1ă că 'ufletul a că1ut )radă lui 7uciferC nu e .orbim în 'en'ul lui 9a.

orbeşte de )rimul %dam* al cărui 'uflet a că1ut )radă lui 7ucifer şi care* din acea'tă cau1ă a fo't )rin' în mre ele materieiC acea'ta nu în'eamnă altce.ang-elia lui Datei* îl gă'im reincarnat )e [arat-u'tra* şi am 'ubliniat că în celălalt băiat 6i'u'* )e care ni(l înfăţişea1ă 4.el îl numeşte )e >ri'to' al doilea %dam Q:=R* )entru că el a intrat în lume nei')itit de 7ucifer şi )oate de.ang-elia lui Datei şi cea din 4.ieţuieşte acel ce.edere eEterior* du)ă carne* ca 'ă .orbim în 'en'ul lui 9a.ăţăturile e)i'tolelor lui 9a.ieţui materia# Dateria din lumea eEterioară* care e creaţia lui Dumne1eu* e bună# Ceea ce 'e )etrece în interiorul ei* e bun# Ceea ce 'ufletul a .a ră')3ndi )e întreaga 'u)rafaţă a )ăm3ntului* e o în.eni* datorită ace'tui fa)t* conducătorul şi )rietenul 'ufletelor umane* care le a ută 'ă 'e înde)ărte1e de 7ucifer* adică 'ă(şi 'tabilea'că o relaţie corectă cu ace'ta# 9a.iitor* 'e .oluţiei umane )e 9ăm3nt# 4 de'tul de greu 'ă a ungem la o re)re1entare corectă a'u)ra ace'tui a')ect# "umai dacă încercaţi 'ă .iitor al omenirii# %tunci .el îşi .om înt3lni )retutindeni im)ul'urile ce .em de(a face cu doi co)ii 6i'u'# Oi am înţele' că* din )unct de .el n(a )utut 'ă comunice omenirii din .el* adică du)ă de'cendenţa fi1ică* cei doi co)ii 6i'u' 'e trag din 'eminţia lui Da.ăţătură de')re 'uflet* c-iar dacă* deocamdată* e )re1entă numai 'ub formă de germene şi* de aceea* )oate fi at3t de )ro't înţelea'ă în e)oca noa'tră care are caracter tama'# "atura deo'ebită a maAei trebuie bine înţelea'ă* şi de(abia atunci .a da 'eama că ele 'unt mult mai )rofunde dec3t eE)rimă în eEterior# %cea'ta 'e înt3m)lă deoarece 9a.ă re)re1entaţi cum 'ufletul care a fo't incarnat în %dam* deci în cel care )oate fi de'emnat ca %dam* în 'en'ul cărţii mele Ştiinţa ocultă Q:9R* cade )radă i')itirii lui 7ucifer* care e înfăţişată în mod 'imbolic în ?iblie )rin căderea în )ăcat a omului edenic# 6maginaţi(.oluat* cum e'te eul lui [arat-u'tra# .Dacă(l )ri.a din om care n(a intrat în fluEul e.n co)ilul 6i'u' din 4.in de la Giinţa lui >ri'to'# Să ne amintim cum am de'cri' noi Di'teriul de )e $olgota# De(a lungul anilor* am înţele' că eEi'tă două relatări diferite de')re co)ilăria lui 6i'u' >ri'to' Q:8R* cea din 4.ang-elia lui 7uca .el trebuia 'ă 'e adre'e1e unei comunităţi şi 'ă ţină 'eama de )uterea de înţelegere a umanităţii# 6ată de ce* în e)i'tolele 'ale* multe lucruri )ar 'ă 'e contra1ică# Dacă .ntr(unul din băieţi* în cel din 4.a fi cuno'cută e'enţa )rogre'ului .rea 'ă ia'ă din cadrul realităţii materiale# Ceea ce )ul'ea1ă în e)i'tolele lui 9a.ang-elia lui 7uca* nu 'e află un eu uman )ro)riu(1i'* de felul celui care eEi'ta în celălalt băiat 6i'u'* în care trăieşte un eu e.el c3nd .enit din ce în ce mai rău* din cau1ă că 'ufletul a că1ut în )uterea lui 7ucifer# 9a.om înţelege la ce 'e referă 9a.id* unul din linia genealogică a lui "at-an* celălalt din linia lui Solomon* că* )rin urmare* cam în acelaşi tim) '(au nă'cut doi co)ii 6i'u'# .om )ătrunde în'ă în ad3ncul lor* .a dec3t că '(a încurcat în )la'a unui mod greşit de a .ang-elia lui 7uca* deoarece* în realitate* a.ă ace't lucru* şi mai imaginaţi( P1 .el şi* în .im în întreaga 'a 'emnificaţie* orientali'mul e'te într(un anumit 'en' materiali'm* tocmai din cau1ă că nu recunoaşte ')iritualitatea maAei şi .remea 'a tot ce ştia ca iniţiat# Cine 'e )ătrunde de în.ieţuit în contact cu acea'tă lume a de.

a incarna şi el# %şa că ace't 'uflet e reţinut în lumea 'ufletea'căC )rin urmare* el nu trăieşte în şirul incarnărilor omenirii* ci e )ă'trat în re1er.ang-elia lui Datei a fo't )ără'it de eul lui [arat-u'tra şi că atunci c3nd co)ilul 6i'u' din 4.ang-elia lui 7uca a cre'cut* fără a 'e do.ă# Cu el intră în legătură numai initiaţii Di'teriilor# %şadar* ace't 'uflet nu îşi în'uşeşte trăirea eului nici în cur'ul ace'tei e.ărat 'u)raom# %ce'ta e 'ufletul care a fo't incarnat în locul unui eu* în co)ilul 6i'u' din 4.ang-elia lui 7uca# .n ace't 'uflet eEi'tă* totuşi* întreaga înţele)ciune care )utu'e fi .ăţ3ndu(i )e înţele)ţi# Dai ştim că ace't co)il din 4.ă1ători# Oi aceştia c-iar îl )erce)eau# 4l a..edi )rea bine în1e'trat )entru lucrurile )e care cine.ang-elia lui Datei* în care a trăit eul lui [arat-u'tra* a cre'cut )3nă la .ang-elia lui 7uca a.oluţia omenirii 'ă fi luat naştere un om fi1ic* a.enit )e lume într(o limbă )e care mama 'a o înţelegeaC şi alte fenomene 'imilare au fo't ob'er.ă re)re1entaţi dec3t că* înainte ca în e.a fi bine dacă 'e .em de(a face deci cu un 'uflet care doar 'eamănă cu un eu* care la'ă im)re'ia* în mod ab'olut fire'c* c3nd intră în tru)ul lui 6i'u'* că e un eu* dar manife'tările 'ale 'unt deo'ebite de ale unui eu obi'nuit# %m 'ubliniat de a fa)tul că băiatul din 4.ang-elia lui 7uca )oartă în 'ine* )3nă la .eniment# %.edere eEterior# Oi mai ştim că tru)ul co)ilului 6i'u' de')re care relatea1ă 4.ieţuită numai )rin incarnarea în tru)ul uman# .a le )oate în.ino.ină şi )utere de ertfă di.ate# Otim a)oi că băiatul din 4.ang-elia lui 7uca* în .ieţuită )e Saturn* Soare* 7ună* eEi'tă întreaga iubire de care un 'uflet uman )oate fi ca)abil# S(ar )utea ')une deci că ace't 'uflet răm3ne ne.ea* ca 'ă ')unem aşa* relaţii cu Di'teriile# 4'te .ină de care 'e )oate )ătrunde omenirea de(a lungul incarnărilor 'ale# %ce't 'uflet nu l(am fi )utut înt3lni 'ub formă eEterioară* ca omC el era )erce)ut numai de către .oluţiei omenirii* dar e 'ituat* totuşi* dea'u)ra ei* un 'uflet care nu )utea fi )erce)ut dec3t )e cale ')irituală* un )recur'or al omului* un ade.oluţii care are loc înainte de Di'teriul de )e $olgota* deoarece o a'emenea trăire e .at* în ra)ort cu întreaga .orbit imediat ce a .ă amintiţi conferinţele de la ?a'el Q4>R# %colo am de'cri' ace't e.ede că nu .ang-elia lui 7uca a .ăţa ca om* din )unct de .3r'ta de trei1eci de ani* c3nd ace'ta )ără'eşte tru)ul co)ilului 6i'u'* eul lui [arat-u'tra şi P2 .orba deci de un 'uflet care eEi'tă în cadrul e.em de(a face cu un 'uflet* care '(a îm)ărţit a)oi în două# 5na dintre )ărţi* unul dintre urmaşii 'ufletului comun* 'e incarnea1ă în %dam* şi a'tfel ace't 'uflet intră în incarnare* cade )radă i')itirii lui 7ucifer ş#a#m#d# C3t de')re celălalt 'uflet* 'ufletul(frate al )rimului* conducerea înţelea)tă a lumii )re.ă că )e l3ngă acea 'ub'tanţă 'ufletea'că umană care '(a incarnat în tru)ul lui %dam mai eEi'tă o e'enţă umană* o entitate umană care nu '(a incarnat atunci* care n(a )ătrun' într(un cor) fi1ic* ci a răma' 'ub formă 'ufletea'că# "u e nece'ar 'ă .3r'ta de doi')re1ece aniC el nu )o'eda nici un fel de cunoaştere 'au ştiinţă umană deo'ebită* )urta în'ă în el înţele)ciune di.ină# ?ăiatul din 4.ea doi')re1ece ani eul lui [arat-u'tra a luat în 'tă)3nire tru)ul ace'tui co)il 6i'u'# 4 momentul la care 'e face alu1ie c3nd 'e ')une că băiatul 6i'u' din 4.ec-ii clar.3r'tă de doi')re1ece ani* e gă'it în tem)lu de către )ărinţii 'ăi* care(l )ierdu'eră* în.

elat ?udd-a* aşa cum e.it faţă de Giinţa lui >ri'to' ca încercarea de a înţelege ce fel de cor)oralitate a fo't nece'ară )entru ca ace't 4u -ri'tic 'ă )oată )ătrunde în omenire# 5nii au gă'it* în acea'tă de'criere* care .ec-ilor Di'terii* ci )rin -ar .orbeşte 7uca '(a re.oluţii obişnuite* în cadrul .ine din ad3ncurile 'fintelor Di'terii ale e)ocii moderne* că entitatea lui >ri'to' )are mai )uţin intimă şi umană dec3t acel 6i'u' >ri'to' )e care mulţi l(au .rea 'ă 'e ridice )3nă la culmile reale ale 'imţirii şi 'entimentului# +ealitatea 'u)remă trebuie cucerită şi )rin fa)tul că 'ufletul no'tru 'e 'trăduieşte 'ă a ungă la acea inten'itate interioară a 'imţirii şi a 'entimentului care e nece'ară* dacă .enit de 'u'* merg3nd ')re Dama'c* unde i '(a arătat >ri'to' cel în.remurile de atunci* în cu.ang-elia lui 7uca* datorită fa)tului că în cor)ul 'ău a'tral )ătrunde ?udd-a* aflat de a într(o entitate care(şi tra.el nu a a un' la ea )e calea unei e.im într(o a'emenea lumină# Oi mai ştim un lucru# Otim în ce fel trebuie 'ă tălmăcim cu.oinţăM Q41R# Otim că ea* 'olia )ăcii şi a iubirii* 'e face au1ită atunci c3nd a)are co)ilul 6i'u' din 4.er'a'e ultima incarnare dre)t $autama ?udd-a şi care 'e înălţa'e la de)lina ')iritualitateC )rin urmare* în cor)ul a'tral al co)ilului 6i'u' de')re care ne .in* )entru că 9a.ieţui'e nimic de felul unui eu al lui [arat-u'tra# S(a re)roşat în.in# 4u ')un că acea'tă iniţiere e'te 'ă.rem 'ă facem acce'ibil c3t de c3t 'ufletului no'tru tot ce e'te mai măreţ* mai înalt# %şa că )rimul 'entiment nu face dec3t 'ă crea'că în inten'itate* dacă(l )ri.oit 'ă .elea1ă forţele lui Dumne1eu în înalturi* şi )ace 'e ră')3ndeşte )rintre oamenii în'ufleţiţi de bună.iat# 4l a înt3m)inat acea'tă a)ariţie de )e drumul Dama'cului Q42R ştiind că de la Di'teriul de )e $olgota trăieşte unit cu 'fera lumii )ăm3nteşti ceea P3 .ine )reumane* şi în care* a)oi* a )ătrun' tot ceea ce fu'e'e cucerit de eul lui [arat-u'tra de(a lungul multor incarnări* )rin iniţiere# 9oate că nimic nu tre1eşte în noi at3t de bine re')ectul* .inte mai uşor de înţele'C el nu )utea )re'u)une că 'e adre'ea1ă unei omeniri care înţelege de a noţiuni de felul celor )e care noi le )utem aduce a)roa)e de inimile umane# Ceea ce a con'tituit dimen'iunea in')iraţiei 'ale '(a datorat în'ă iniţierii care i 'e dărui'e )rin -ar di.ăţăturii adu'e de noi fa)tul că ace't 6i'u' >ri'to' al no'tru a fo't alcătuit din forţele eEi'tente )e toate tăr3murile lumii# %'emenea re)roşuri )ro.intele 4.orbea'că* )entru .ang-eliei! LSe re.că tot ceea ce e'te acum în.eliş e luat în 'tă)3nire de >ri'to'* care e'te o fiinţă 'u)raumană* a)arţin3nd ierar-iilor 'u)erioare şi care a )utut locui într(un tru) uman numai în ace'te îm)re urări* datorită fa)tului că i(a fo't oferit )rin ertfă un tru) care )3nă la doi')re1ece ani fu'e'e )ătrun' de forţele înţele)ciunii )reumane* de forţele iubirii di.enerat aşa cum şi(l re)re1intă ma oritatea oamenilor! familiar* acce'ibil omului* incarnat într(un tru) uman obişnuit* în care nu .3rşită )rin -ar di.el a fo't ne.olua'e el )3nă la a)ariţia )e )ăm3nt a Di'teriului de )e $olgota# %'tfel noi am adu' în faţa noa'tră entitatea lui 6i'u' >ri'to'* 'ub forma în care ea )oate fi dată omenirii de(abia a1i* din ad3ncurile ştiinţei oculte# Cu toate că era iniţiat* 9a.eneraţia* )e 'curt* 'entimentul )otri.in din comoditatea cunoaşterii umane* a 'imţirii umane* care nu .

remurile .el a )utut 'ă(l )ercea)ă )e >ri'to' aşa cum i(a a)ărut în faţa oraşului Dama'cT %ce'ta era >ri'to' cel în.or cu ade.ederea di')ăru'e# %ce't 'uflet(frate al lui %dam a fo't incarnat în Kri'-na* 'ingura dată c3nd a trebuit 'ă a)ară* ')re a de.edere* la trecerea omenirii de la a treia la a )atra e)ocă )o'tatlanteană* de')re care am .i1ionar şi nu fac deo'ebire între .eni .ederea# 4l a fo't ne.oluţia )ăm3ntea'că trebuia 'ă 'e )roducă lucruri im)ortante# Dar n(a a.el în faţa Dama'culuiT De unde a )ro.ec-ea clar.ut relaţii cu Di'teriile* a fo't îngri it şi culti.a im)ortant în omenire# 4l era în'ă doar o a)ariţie 'ub formă de cor) eteric* de aceea a )utut fi )erce)ut numai c3t tim) a eEi'tat .elat lui 9a.i1iunea lui 9a.ang-elia lui 7uca# Dar el nu 'e incarna'e )entru )rima oară* în 'en'ul 'trict al cu.oit 'ă 'e incarne1e )entru )rima oară în )erioada în care trebuia de)ăşită .oluţia omenirii* trimi' de im)ul'urile Di'teriilor întotdeauna c3nd în e.ărat ce.(am mai ')u' că el a a.enit eaT Dacă .i1iuni* de felul celor )e care le(au a.iat# Oi )e el l(a .remurile de demult# %ce't 'uflet(frate al lui %dam n(a trebuit 'ă a ungă )3nă în cor)ul fi1ic ca 'ă )oată fi .or 'ă în.ec-i* deoarece atunci eEi'ta clar.eţe ce.alma tot ceea ce e fenomen .iatT .edere# Dar acea'ta a eEi'tat în .ă1ut# %şa că el a a)ărut de multe ori în e.iat 'ă )oată a)ărea 'ub o formă 'ufletea'că at3t de den'ă ca cea în care i '(a re.iat atunci )e $olgota# 4l l(a recuno'cut )e >ri'to' cel în.eţe cu ade.a în legătură cu realităţile oculte# Ce re)re1intă* de fa)t* ace't fenomen* de ce 9a.a în com)letarea celor ')u'e mai înainte# .eniment care ne e'te )re1entat dre)t ?ote1ul în 6ordan oficiat de 6oanT %m ')u' mai înainte cum a fo't )regătită acea cor)oralitate în care urma 'ă coboare entitatea lui >ri'to'# Dar cum '(a )utut ca Cel .orbit ieri# Oi atunci a acce)tat un fel de incarnare com)en'atorie* a intrat în acea'tă incarnare )entru a 'e )utea manife'ta în )erioada în care clar.el şi multe alte .oie 'ă 'e incarne1e* în .ărat 'ă în.ce a în.at în Di'terii* ca 'ă ')un aşa* şi a fo't trimi' în locul în care 'e înt3m)la ce.elT Cum eE)licăm acea aură de lumină în care >ri'to' i(a a)ărut lui 9a.3ntului* ca om fi1ic* ci 'e mai incarna o dată* în mod )rofetic# Oi înainte de ace't moment fu'e'e folo'it de a ca 'ol al 'fintelor Di'terii# .ut ne.e'tit de atunci înainte# De ce a )utut 'ă(l )ercea)ă aşa cum i '(a arătatT Trebuie 'ă ne ad3ncim )uţin în natura unei a'emenea .ntrebarea acea'ta conduce la o altă întrebare! Ce a făcut nece'ar ca întreaga entitate a lui >ri'to' 'ă )oată coborî în 6i'u' din "a1aret* )rin acel e.i1iuni* a unei a'emenea manife'tări ca cea de )e drumul Dama'cului* deoarece ea a fo't* totuşi* o manife'tare de o natură cu totul deo'ebită# "umai acei oameni care nu .n.i1ibil şi P& .(am ')u' că a eEi'tat un fel de 'uflet(frate al lui %dam* al acelui %dam care a intrat în şirul generaţiilor umane# Sufletul( frate al lui %dam a răma' în lumea 'ufletea'că# Oi tot ace't 'uflet(frate a fo't acela care '(a incarnat în co)ilul 6i'u' din 4.rem 'ă aflăm ră')un'ul la ace'te întrebări* trebuie 'ă adăugăm c3te ce.a din realităţile oculte )ot )une de(a .ut 'finţii de mai t3r1iu# %şa face* de eEem)lu* autorul )$liei #%cii Q4:R* care 'e numără )rintre cei ce nu .ec-ea clar.

eliş 'uflete'c al 'ău* )rin care .a acţiona de atunci înainte* în ceea ce înce)e 'ă 'trălucea'că acum în >ri'to' e )re1ent* de a'emenea* tot ce a fo't c3nd.edere fi1ic* a)oi el '(a incarnat din nou în co)ilul 6i'u' de')re care )omeneşte e.ătătura lui Kri'-na a de.orbeşte ca eu* el .oluţie a trecutului* .ălul maAei# Dai degrabă ar trebui 'ă ')erăm că* dacă .orbeşte într(un mod at3t de 'u)rauman* de ce el e cel mai bun în.3r'ta de trei1eci de ani# Oi de( abia du)ă acea'ta a.remuri .nţelegem acuma de ce Kri'-na .a care eEclude o 'e)arare at3t de riguroa'ă între )uru'-a şi )ra@triti ca cea care ni 'e înfăţişea1ă în filo'ofia Sam@-Aa* >ri'to' de.elau încă în mod ')iritual* că ')iritualul 'e mai re.edere 'uflete'c# 9entru că în acel moment 'ublim )e care l(am adu' în faţa 'ufletelor noa'tre acum c3te.ec-i nu eEi'ta încă acea 'e)arare riguroa'ă dintre ')iritual şi material* că cele materiale 'e mai re.ieţii ')irituale# C3nd 9a.el are .eştm3ntea1ă >ri'to' e'te Kri'-na# Oi datorită fa)tului că >ri'to' l(a luat )e Kri'-na dre)t în.ang-eli'tul 7uca# .e'tit odinioară doctrina Boga* .orbeşte cu mi loacele )rin care Kri'-na a .ăruri din .edem că în acele .remuri în care omul nu era încă 'e)arat de ceea ce(l încon oară acum ca eEi'tenţă materială şi care* în urma i')itirii 'ale de către 7ucifer* i 'e )re1intă în.ătătură a lui Kri'-na* c-iar dacă aici ele 'unt di'i)ate )e'te tot# Dar în.ina noa'trăT "u* deoarece ace't lucru ar fi un 'acrilegiu faţă de ')iritualul din lumeC ar în'emna 'ă(i atribuim materiei în'uşiri )e'te care aşternem noi înşine .ăţaţilor din tem)lu nu le mai .ăţător )entru eul uman* de ce re)re1intă* ca 'ă ')unem aşa* o de)ăşire a eului* de ce )are at3t de minunat din )unct de .orbeşte doar [arat-u'tra# 4l .a 1ile el a)are dre)t omul care încă nu '(a cufundat în şirul incarnărilor umane# %)oi el a)are din nou* ')re a 'e incarna în co)ilul 6i'u' de')re care am .i1iunea din faţa Dama'cului* ceea ce îi a)are e'te >ri'to'# %ura de lumină în care 'e în.ad($ita# $ă'im în cărţile "oului Te'tament multe ade.a conţinutul 'ublimei ?-aga.din )unct de .om birui în noi ceea ce face ca PK .ec-ea în.enit un bun al întregii omeniri datorită fa)tului că >ri'to' nu e'te un eu uman şi nu face )arte din omenire* ci din ierar-iile 'u)erioare# Dar în felul ace'ta >ri'to' a)arţine acelor .ine călău1itorul oamenilor din 'ine ')re afară* dar şi ')re creaţia lui Dumne1eu# 8are ne e'te îngăduit atunci 'ă ')unem că trebuie 'ă )ără'im nea)ărat lumea maAei* dacă ne(am dat 'eama că ea a)are din .ela încă în mod eEterior# Datorită fa)tului că )rin 6m)ul'ul -ri'tic de omenire 'e a)ro)ie ce.ăluită în maAa# Dacă urmărim întreaga e.em o colaborare a celor mai im)ortanţi conducători ai omenirii* o 'inte1ă a .orbit# De aici* acea de'ă.n ace't fel 'e înt3lne'c şi confluea1ă curentele ')irituale ale omenirii# %'tfel că* în momentul c3nd are loc Di'teriul de )e $olgota* a.3rşire care ia naştere atunci c3nd cele mai im)ortante conce)ţii de')re lume ale %'iei 'e reune'c în co)ilul 6i'u' care a îm)linit doi')re1ece ani* c3nd eul lui [arat-u'tra 'e uneşte cu ')iritul lui Kri'-na# %cum în.orbeşte de')re o Boga care '(a ridicat cu încă o trea)tă ')re înalturiC el 'e uneşte cu forţa lui Kri'-na* cu Kri'-na în'uşi* )entru a creşte )3nă la .em acea cor)oralitate com)letă care )oate fi luată în 'tă)3nire de >ri'to'# .

oluţiei# "u trebuie 'ă )unem )ărerea oamenilor mai )re'u' de )ărerea lui Dumne1eu# Dacă am )utea elimina din fiinţa noa'tră orice .enit în lume 'ub o formă .ăţăm cum )utem birui i')itirile lui 7ucifer* înc3t 'ă )erce)em re.om îm)ăca iar cu lumea# 8are din acea'tă lume care ne încon oară nu 'e i.3ntului 'tră.materia 'ă ne a)ară dre)t maAa* ne .eşte ce.itabil# 9entru ca ace't lucru 'ă nu 'e înt3m)le* >ri'to' a .ăţătura lui Kri'-na* eEi'tenţei materiale a lumii încon urătoare* re.ă rog 'ă luaţi ceea ce am intenţionat 'ă ofer )rin ace't ciclu de conferinţe dre)t )unct de )lecare al curentului no'tru ')iritual antro)o'ofic# %ce't curent ')iritual trebuie 'ă fie antro)o'ofic deoarece )rin el e'te nece'ar 'ă de.elarea lui Dumne1eu în lume în ade.em ne.oie 'ă atribuim lumii# Oi c-iar dacă toate celelalte )ăcate ne(ar )utea fi luate* ace't )ăcat a trebuit 'ă ne fie ridicat de către 4l# Tran'format într(un 'entiment moral* ace't lucru ne )re1intă 6m)ul'ul -ri'tic într( o )er')ecti.oluţiei )ăm3nteşti 4lo-imii au ')u'! Oi iată* totul e'te foarte bine* atunci ace'tei re.intele care 'tau* ca o taină* la înce)utul e.elării lui Dumne1eu* de')re care la înce)utul e.ăţa 'ă ne oferim ceea ce nu a.iitor totul '(ar )răbuşi )e'te noi# %şa '(ar îm)lini @arma* în mod ine.edea ade.ăţăm )rin 4l 'en'ul cu.ăluie în 6m)ul'ul lui Kri'-na* ca 'uflet 'u)erior# Dragi )rieteni* o di'cuţie de felul celei )e care am intenţionat '(o )ort cu )rile ul ace'tui ciclu de conferinţe nu .eşnicie n(ar eEi'ta dec3t în.ărata înfăţişare a re.intele 4lo-imilor* )e care trebuie 'ă le )erce)em aşa cum 'unt ele în )unctul de )lecare* în momentul înce)utului originar al Creaţiunii noa'tre )ăm3nteşti# Oi .ăţătură a lui Kri'-na* deoarece în lume nu eEi'tă nimic a cărui @armă 'ă nu 'e îm)linea'că# Dacă în .ină tot mai cuno'cut felul în care omul )oate 'ă a ungă* în 'ine* la autocunoaştere# 8mul nu )oate încă 'ă reali1e1e autocunoaşterea de)lină* antro)o' nu )oate încă 'ă a ungă la cunoaşterea lui antro)o'* omul la PJ .em .elării lui Dumne1eu în lume* înc3t 'ă în.a care ne ')une că ea e o creaţie a 4lo-imilor şi că în ultima 1i a Creaţiunii aceşti 4lo-imi au ')u'! Oi iată* erau bune foarteT Q44R %cea'ta ar fi @arma care '(ar îm)lini* dacă ar eEi'ta doar o în.ărata ei înfăţişare* înc3t 'ă(l gă'im )e >ri'to'* )e cel care ne îm)acă cu lumea* care ne introduce în arta de a .rea ca ea 'ă fie )rimită ca un dar de %nul "ou* ca un dar care 'ă acţione1e în noul an* 'ă 'e )ro)age mai de)arte* 'ub forma a ceea ce )oate 'imţi omul c3nd înţelege 6m)ul'ul -ri'tic* în mă'ura în care ace't im)ul' ne a ută 'ă )ătrundem cu.ec-i! LOi iată* erau bune foarteM# Dai a.oie de >ri'to' )entru a în.rea 'ă fie )erce)ută doar ca o teorie* ca o în'umare de idei şi noţiuni )e care 'ă ni le în'uşim* ci aş .ină şi dacă ar răm3ne ca 'ingura greşeală fa)tul că bla'femiem creatiunea 4lo-imilor* atunci @arma )ăm3ntea'că ar trebui 'ă 'e îm)linea'că şi în .i1ibilă* ')re a ne îm)ăca în aşa fel cu lumea* înc3t noi 'ă în.elări a lui Dumne1eu i '(ar contra)une conce)ţia umană! 4a nu e'te bună* trebuie '(o )ără'e'eW Yudecata omului '(ar 'itua dea'u)ra udecăţii lui Dumne1eu# %şa că noi trebuie 'ă înţelegem cu.ă nouă# 4l ne arată* în acelaşi tim)* de ce a fo't nece'ar ca 6m)ul'ul -ri'tic 'ă 'e în.

a fo't )la'at în momentul de înce)ut al PP .eşte )roblema )e care trebuie '(o re1ol.irile cu 'merenie ')re 1ei şi ')re înţele)ciunea di.ărul înfloreşte numai dacă autocunoaşterea )rinde rădăcini în 'ufletul uman cu cea mai mare 'erio1itate# De unde )ro.anitatea şi ambiţia* neade.ite* înainte de toate* trufia* .anitatea* ambiţia* ne'erio1itatea în a'imilarea 'u)remelor comori ale înţele)ciunii* ace'te rele care '(au furişat în r3ndurile eiC fie ca ea 'ă le e.ărul lăuntricT 4le a)ar din ab'enţa autocunoaşterii# De unde )oate i1.in* 'e )oate înt3m)la 'ă(mi )iară 'merenia şi în locul ei 'ă a)ară trufia* şi atunci 'e )oate in'tala uşor .ăţa cum trebuie 'ă lu)tăm cu maAa şi cu întreaga eroare* )rintr(o autoeducaţie şi autodi'ci)linare riguroa'e* atunci fie ca dea'u)ra noa'tră 'ă 'tea* ca în'cri' )e o )lacă de bron1! %ntro)o'ofieW %ce'ta 'ă fie )entru noi un îndemn de a căuta* înainte de orice* autocunoaşterea* auto'merenia* şi* în ace't fel* 'ă )utem face încercarea de a ridica un edificiu întemeiat )e ade.edem lumea cufundată în maAa* acea'ta e o c-e'tiune )e care ne(au )u'(o în faţă 1eii* e o )roblemă a în'uşi 'ufletului no'tru* a unei autocunoaşteri 'u)erioare* )e care omul trebuie '(o recunoa'că în în'ăşi condiţia 'a de om* e o )roblemă a antro)o'ofiei* şi de(abia )rin ea noi )utem a unge 'ă înţelegem ce )oate fi teo'ofia )entru om# C3nd omul îşi )ro)une 'ă facă )arte din mişcarea antro)o'ofică* în el trebuie 'ă eEi'te o mode'tie de cea mai înaltă calitate* )e care '(o 'imtă ca )e un im)ul'* o mode'tie care(l face 'ă ')ună! Dacă .at în )ri.eni numai dintr(o autocunoaştere* autoeducaţie* autodi'ci)linare .ine neade.ărul* de unde )oate i1.ăr* în cel mai înalt 'en' al cu.e în )ro)riul 'ău 'uflet dre)t o confruntare care are loc între el şi natura eEterioară# Dacă noi .ine .inţa maAei dre)t o )roblemă a 'ufletului uman în'uşi# %r trebui 'ă 'imţim că Societatea antro)o'ofică e'te un re1ultat al celei mai )rofunde mode'tii umane# Din acea'tă mode'tie .ărul cărora numele de teo'ofie le(a )utut da naştere 'ă fie 't3r)ite* dacă .eneraţie autentică faţă de lumile 1eilor şi de înţele)ciunile 1eilorT 4le )ot .ăruri în care ea trebuie 'ă )ătrundă* atunci c3nd intrăm în ace't domeniu al 'u)ra'en'ibilului* al ')iritualului# Să ')unem deci că ne(am luat numele de LSocietate antro)o'oficăM cu mode'tie* cu 'merenie şi 'ă declarăm! Gie ca li)'a de mode'tie* .om înce)e F 'ub 'emnul şi de.ine şi ')re 1ei# Dacă )rin ea .ăţa 'ă )ri.im în noi înşine cu 'merenie şi ade.ăr* )entru că ade.ea'că tot ceea ce .reau 'ă fac imediat 'altul cel mai înalt ')re Di.a i1.a conduce ')re lucruri di.anitatea* de unde )ro.ite* )rin fa)tul că* de a în )unctul ei de )lecare* con'ideră ceea ce e'te de re1ol.ină* abord3nd* în 'c-imb* omul şi înţele)ciunea umană conform datoriei* dacă ne a)ro)iem cu e.anitatea# Gie ca Societatea antro)o'ofică 'ă con'tituie un )unct de )lecare ')re ace't înalt tăr3m moralC fie ca Societatea antro)o'ofică 'ă e.om în.a )ul'a în mişcarea antro)o'ofică# Din ace't moti.cunoaşterea omului* c3t tim) ace't om )ri.la.i1a mode'tiei F 'ă ne îndre)tăm )ri.ire la 'fintele ade.reau 'ă 'ar )e'te ceea ce e'te o )roblemă a 'ufletului uman* dacă .om în.orî o .orî ade.3ntului* şi dacă* înainte de toate* .ie de teo'ofie şi dacă ne ad3ncim în antro)o'ofie aşa cum ne(o cere datoria# 8 a'emenea antro)o'ofie ne .orî cea mai înaltă 'erio1itate cu )ri.eritabile# Gie ca ace'tui ţel 'ă(i 'er.

(aţi adunat )entru )rima oară aici* în ace'te 1ile# Gie 'ă ne înt3lnim întotdeauna 'ub 'emnul antro)o'ofiei* în aşa fel înc3t 'ă )utem in.inului* căut3nd 'ă cu)rindă germenele di.oluţiei de )e 9ăm3nt* nu )uteau recunoaşte dre)t îndre)tăţită )entru 8ccident dec3t o cale ')irituală adec.in eEi'tent în om* eul 'ău# .oiau 'ă 'e afunde într(un curent indiani't dogmati1ant şi care* ţin3nd 'eama de cuceririle .oluţiei i'torice cum n(o mai făcu'e nimeni înainte şi ale cărui de'crieri cu )ri.a duce ')re un final fericit* .ină rodnic în cadrul mişcării noa'tre antro)o'ofice* )entru care dumnea.a fi ')re binele fiecărui om în )arte şi al fiecărei 'ocietăti umane# 9rin acea'ta am ro'tit cel din urmă cu.orba doar de ce.ada că aici nu e .oltare la care a a un' omenirea euro)eană actuală# 4i au recuno'cut în +udolf Steiner )e g3nditorul şi cercetătorul ')iritual care core')undea tuturor eEigenţelor ştiinţei moderne* care 'e'i1a'e coneEiunile e.@ de Darie Steiner .rut 'ă le ro'tim acum* în înc-eiere* cu.a 'ă de.ieţii ')irituale din e)oca modernă şi de im)ul'ul cu totul nou )e care 4.ire la fiinţa umană de1.oinţa de a ne autoeduca şi autodi'ci)lina# Dacă* dragii mei )rieteni* antro)o'ofta .orbeau )rin ele în'ele* nu erau cule'e din cărţi# Dintotdeauna el a dat conce)ţiei 'ale de')re om numele de Lantro)o'ofieM# Oi ace't nume l(au ale' acum ade)ţii* întruniţi la Köln* ai unei ştiinţe întemeiate )e o antro)ologie ')irituală a omului* ai unei ştiinţe care doreşte 'ă 'e a)ro)ie de cunoa'terea Di.or )utea )relua ce.elului ei anterior* anumite )uteri dătătoare de im)ul'uri* care intenţionau 'ă tran'forme într(un in'trument al lor acea'tă mişcare aflată în decădere* '(au ')eriat şi şi(au .a în 'ufletele lor* )entru )erioadele ce . la pr"/a ed"*"e a & r*"" ?191.oa'tră* dragii mei )rieteni* .inte ale mode'tiei* cu.ă1ut 'co)urile )u'e în )ericol# Giindcă 'co)ul lor P8 .ăluiau legături între fenomene care .oca în mod îndre)tăţit cu.n anul 1912* de Crăciun* a a.n momentul în care +udolf Steiner a adu' Societăţii teo'ofice ceea ce(i li)'ea* ridic3nd(o dea'u)ra ni.ut loc )rima reuniune oficială a acelor ade)ţi ai unei orientări ')irituale teo'ofice care nu .inte ca acelea )e care am .a fi )racticată de dumnea.mişcării antro)o'ofice ace't ciclu de conferinţe* care trebuie 'ă furni1e1e do.enimentul -ri'tic l(a dat e.ată 'tadiului de de1.a limitat* că )rin mişcarea noa'tră )utem 'ă ne eEtindem ori1ontul ')re acele 1ări care cu)rind şi g3ndirea orientală# "oi o acce)tăm cu 'merenie* în mod antro)o'ofic* autoeduc3ndu(ne şi deţin3nd înăuntrul no'tru .or urma* în aşa fel înc3t ace't ce.3nt al ciclului de faţă* din care )oate că unii .a atinge un ţel care .$t!l -$a"$te.oa'tră în ace't fel* atunci ea .inte ale autocunoaşterii* )e care 'ă le aşe1ăm ca ideal în ace't moment* în faţa 'ufletelor noa'tre# D"$ +C!v.

om aminti aici* )e 'curt* doar c3te.ut loc în ultimele 1ile de decembrie ale anului 1912* la Köln# .i noii intenţii# .nu era 'inte1a dintre înţele)ciunea orientală şi cea occidentală* care ar fi du' la 'timularea omului* ci aco)erirea .iitorului# %ce't im)ul' trebuia 'u)rimat# Oi a'tfel dorului du)ă >ri'to'* care 'e tre1ea 'ub o formă nouă în 'ufletele euro)enilor* i(a fo't o)u'ă imaginea unui om făcut din carne şi '3nge# .n diferite ţări* membrii ace'tor 'ecţii au )ără'it în gru)uri ma'i.ieţii ')irituale euro)ene uci'e cu o înţele)ciune )recreştină# %cum a)ăru'e cine.ncă băieţandru* eEercit3nd 'educţia eEoti'mului* un indian urma 'ă fie Ldre'atM )entru a uca rolul de De'ia# %ş .n ace't conteEt* +udolf Steiner a ale'* dre)t temă )entru ciclul de conferinţe )e care l(a ţinut în faţa antro)o'ofilor adunaţi acolo* titlul! Bhagavad*Gita 'i e#ist$lele lui Pavel# O'0erva*"" 1" $(te Ciclul de conferinţe care a)are acum a fo't tinut de +udolf Steiner la ră'crucea dintre anii 1912F1913* cu oca1ia întemeierii Societăţii antro)o'ofice# .e r3ndurile 'ocietăţii# Secţia germană a )rote'tat în mod energic* ca o comunitate unitară# Con'ecinţa ace'tui ge't a fo't eEcluderea ei din cadrul Societăţii teo'ofice# 7egătura eEterioară cu acea'tă 'ocietate era acum ru)tă# Dunca )entru reali1area unei ştiinţe ')irituale* orientată în 'en' antro)o'ofic* a fo't continuată* în 4uro)a* la fel ca înainte# De a cu c3ţi.nainte el acţiona'e* tim) de un deceniu* în cadrul Societăţii teo'ofice# Cum '(a a un' la acea'tă 'ituaţie 'e află de'cri' în mod amănuniit în cartea autobiografică Viaţa mea Hca)# 3NF3&I# .a care aducea un 'uflu nou din 'trăfundurile e'oteri'mului creştin* din îmbinarea g3ndirii orientale cu cea occidentală* din întele)ciunea trecutului şi a .oltare a Societăţii teo'ofice* a luat forma unei 'ocietăţi de 'ine 'tătătoare# 5ltimele de1bateri legate de acea'tă )roblemă au a.a )uncte e'enţiale! 7a înce)utul 'ecolului* în +udolf Steiner 'e contura'e -otăr3rea de a de'făşura o P9 .a ani în urmă +udolf Steiner condiţiona'e continuarea colaborării de inde)endenţa şi autonomia de)lină a muncii 'ale* în ra)ort cu conducerile teo'ofice de orice fel# %cum comunitatea antro)o'ofică* din care făceau )arte şi mulţi 'trăini* cei care nu )utu'eră 'ă acce)te noua eta)ă de de1.rea 'ă(l cruţ )e cititor de mani)ulările aberante legate de băiatul K-ri'namurti# Tot ceea ce reclama şi )ro)aganda )ot face a fo't )u' în )ractică* ')re a(l lan'a# 9rin di)lomaţie* )rin rugăminţi* şiretlicuri şi ameninţări '(a acţionat a'u)ra 'ecţiilor teo'ofice* în 'co)ul de a le a'er.

oi )re1enta numai re1ultatele )ro)riei mele clar.orbit )entru )rima oară* în anul 19N2* la 7ondra* la congre'ul Societăţii teo'ofice* am ')u'! 5niunea )e care o formea1ă diferitele 'ecţii trebuie 'ă con'tea în fa)tul că fiecare aduce la centru ceea ce eEi'tă a'cun' în eaC şi am 'ubliniat cu cea mai mare -otăr3re că eu intenţione1 'ă fac aşa în ')ecial în ceea ce )ri.acti.a mai t3r1iu! LC3nd am .edere al conţinutului* ele erau legate* în )rimul r3nd* de )roblemele creştini'mului şi de felul cum el 'e ra)ortea1ă la doctrinele înţele)ciunii orientale# .reme# De aceea* el '(a -otăr3t 'ă(şi a'ume conducerea 'ecţiei germane a ace'tei 'ocietăţi* )e cale de a fi întemeiată* funcţie care(i fu'e'e oferită de )er'onalităţile aflate la conducerea 'ocietăţii# .a ani* +udolf Steiner a )utut 'ă acti.ederi* )e ba1a căreia fac cercetările* )entru că am ')u' ace't lucru de c3te ori '(a i.a de'făşura niciodată acti.n continuare* +udolf Steiner a ţinut ciclul de conferinţe )ublicat acum* a cărui tematică a fo't determinată de )roblematica amintită# 4l şi(a )re1entat în mod amănuntit modul de a conce)e creştini'mul* care era de a cuno'cut* şi a anali1at im)ortanţa ace'tuia )entru înţelegerea doctrinelor înţele)ciunii orientale* a eE)u' )rinci)iile de ba1ă ale )roblemelor abordate şi a adu' )uncte de .e şi a fo't întemeiată Societatea antro)o'ofică# .ad($ita au fo't continuate de către +udolf Steiner în ciclul de conferinţe Ba ele oculte ale B!agavad"#itei* )re1entat la >el'ingfor' între 28 iunieFK iulie 1913 H$% 1&JI# Stenograma ace'tor conferinţe* )recum şi tran'crierea iniţială în teEt li1ibil nu mai eEi'tă# "u '(a )ă'trat numele 'tenografului# %ctuala ediţie are la ba1ă )rima ediţie* )ublicată de Darie Steiner .ergenţe din ce în ce mai )rofunde# Din )unctul de .a con'titui locul unde 'e derulea1ă o cercetare ')irituală inde)endentă\M 9e )arcur'ul c3tor.n ultimele 1ile ale lunii decembrie 1912* la Köln* au a.ă a 'ecţiei germane a Societăţii teo'ofice şi la con'tituirea ei ca 'ocietate inde)endentă* 'ub numele de Societatea antro)o'ofică# .iaţa ')irituală creştină euro)eană# De')re acea'tă )roblemă im)ortantă +udolf Steiner 'crie în L%utobiografiaM 'a următoarele! L"imeni n(a răma' nelămurit a'u)ra fa)tului că în cadrul Societăţii teo'ofice eu .edere noi# 4E)unerile de')re ?-aga.ergenţe au du' la de')rinderea definiti.on Si.eşte 'ecţia germană# %m arătat în mod clar că acea'tă 'ecţie nu(şi .ut loc de1baterile deci'i.nainte de a acce)ta acea'tă funcţie* el a ')u' în modul cel mai clar )o'ibil că .oluţia lumii* numai în cercul mişcării teo'ofice din acea .a )re1enta numai lucruri care re1ultă din cercetarea ')iritual(ştiintifică )ro)rie care* ')re deo'ebire de materialul oriental unilateral )e care(l )ro)aga Societatea teo'ofică* îşi are rădăcinile în .er'* ?erlin 1913 Hdre)t ciclul nr# 2KI# 9entru noua ediţie din 1982 au fo't com)letate trimiterile* iar cu)rin'ul a fo't eEtin'# Dodul de 'criere a numelor şi eE)re'iilor -indu'e au fo't ada)tate celui folo'it de obicei a1i# 8N .itate )ublică în 'en'ul unei ştiinţe ')irituale moderne# 7a înce)ut* el a gă'it audienţă* în ceea ce )ri.it oca1ia#M Oi* ce.eşte de'crierea re1ultatelor cercetării 'ale în legătură cu fiinţa umană şi cu e.e1e* în cadrul Societăţii teo'ofice* conform ace'tor )rinci)ii# %)oi în'ă între el şi )er'onalităţile din conducerea ace'tei 'ocietăţi au ieşit la 'u)rafaţă di.itatea )ornind de la dogme 'tabilite o dată )entru totdeauna* ci .ntre anii 1912F1913 ace'te di.

inci* 1&K2F1K19# HJIToma dU%Vuino* .ec-i 'crieri religioa'e ale -induşilor* redactate în limba 'ancrită* 'crieri în care mai )er'i'ta înce)utul originar 'u)ra'en'ibil al lumii# 4 .a'tă* ale cărei teEte fu'e'eră tran'mi'e* mult tim)* numai )e cale orală# Documentele 'cri'e gă'ite 'unt următoarele! San-ita'* ?ra-mana'* %ranAa@a' şi 5)anişadele# .liada şi +diseea luate îm)reună# H2I L###în ciclurile de conferinţe ţinute la ?a'el şi DSnc-enM! +udolf Steiner! $vang!elia lui Marcu H?a'el* 1912I* $% 139 şi %espre iniţiere& %espre veşnicie şi clipă& %espre lumina spiritului şi 'ntunericul vieţii HDunc-en* 1912I* $% 138# H3I Socrate din %tena* &9JF399 î#>r# 9ericle* a)roE# KNNF&29 î#>r#* )olitician şi om de 'tat atenian# Gidia'* a)roE# KNNF&23 î#>r#* 'cul)tor atenian celebru# 9laton din %tena* &2KF3&P î#>r# %ri'totel din Stagira* 38&F322 î#>r# 4'c-il din 4leu'ei'* a)roE K2&F&KJ î#>r#* autor de tragedii# Sofocle din Colono'* &9JF&NJ î#>r#* autor de tragedii# 4uri)ide din Salami'* a)roE# &8NF&NJ î#>r#* autor de tragedii# H&I >eraclit din 4fe'* a)roE# K&NF&8N î#>r#* filo'of# .edei# 4 cam de şa)te ori mai mare dec3t .orba de o LbibliografieM .ad($itaM! LSublima c3ntareM# 4)i'od în 18 c3nturi din Cartea a J(a HCartea ?-i'maI a marelui e)o' )o)ular indian Da-ab-arata* a cărui im)ortanţă a fo't con'iderată mai t3r1iu egală cu aceea a .e1i 'cri'oarea către Sc-legel din 21 iunie 1923 şi 'cri'oarea către $ent1 din 1 martie 1828# H9I .7ucrările lui +udolf Steiner din cadrul ediţiei +#ere c$m#lete H$%I 'unt indicate la trimiteri )rin numărul bibliografic# H1I L###în marele )oem oriental ?-aga.uino Htrei conferinţe* Dornac-* 192NI* $% P&# HPI $iordano ?runo* 1K&8F1JNN# $alileo $alilei* 1KJ&F1J&2# H8I =il-elm .n cartea mea Creştinismul ca fapt mistic şi misteriile antic!ităţii* H19N2I* $% 8# HKI +affaello Santi* 1&83F1K2N# Dic-elangelo ?uonarroti* 1&PKF1KJ&# 7eonardo da .eda* adică LcunoaştereM 'f3ntă* aşa 'e nume'e* luate îm)reună* cele mai .edele! .ede# Sunt culegeri 81 .on >umboldt H1PJPF183KI! .e1i +udolf Steiner* (ilosofia lui )oma d*+.e1i anii 122PF12P&# .n 'co)ul 'im)lificării* ade'eori )rimele )atru )ărţi ale San-itei HculegeriI 'unt de'emnate cu numele de cele )atru .

e1i nota 18I# H11I $ottfried =il-elm 7eibni1 H1J&JF1P1JI* -$nad$l$gieC com)# 'curtul 'ău tratat din 1P1&* în limba france1ă H)ublicat fără titluI# H12I Satt.ec-i c3ntece şi imnuri# Gilo'ofia Sam@-Aa! Sam@-Aa Hnumăr* enumerareI# Sutrele* au fo't aşternute )e -3rtie de(abia )rin 'ecolul .eda <* 129* cuno'cutul c3nt de')re crearea lumii# H1KI L###tot ce am ')u' în mica mea 'criere Sângele e o sevă cu totul deosebită M! du)ă o conferinţă din 2K octombrie 19NJ* ediţie 'e)arată* Dornac-* 1982C în Cunoaşterea suprasensibilului 'n epoca noastrd şi importaţa ei pentru viaţa actuală* $% KK# H1JIL"u eu* ci >ri'to' în mineM! 4)i'tola către galateni 66* 2N# H1PI S-an@arac-arAa Hde obicei* S-an@ara* P88F82N d# >r#I! im)ortant mae'tru indian al înţele)ciunii# .aC ad. şi 'ufletul conştienteiM! .ăluit în întuneric###M! +ig.ad( $itei şi întemeietor al 'i'temului .edanta* de. î#>r#* totuşi originile 'i'temului 'unt )rebudi'te* ca şi Da-ab-arata# Ca)ila* autorul ei* a trăit* )robabil* între 8NN şi KNN î#>r# Gilo'ofia Boga! Căile a'ce1ei şi cufundării meditati.edeiI! îşi are )rima formă 'cri'ă în ?ra-ma('utrele lui ?adaraAana Ha)roE# 2NN î#>r#I* care* ba13ndu('e* în )rinci)al* )e 5)anişade* a dat în.eda fiind colecţia )rinci)ală a celor mai .ede şi în Da-a@-arataC a)roE# 1KN î#>r# 9atan ali a 'inteti1at )ractica şi tradiţia căii octu)le în 'utre conţin3nd doctrina Bogăi# H1NI .ieţii şi cor)ul fi1icMC L###'ufletul 'en1aţiei* 'ufletul raţiunii 'au afecti.eda o formă 'i'tematică# Cele mai im)ortante comentarii a'u)ra 'i'temului au fo't făcute de S-an@ara HP88F82NC .er'ar al budi'mului# Comentator al celor mai im)ortante 'crieri religioa'e şi al ?-aga.n -indui'm e .a* ra a'* tama'! .a lui Moise HDunc-en* 191NI* $% 122# H2NI %ri'totel* De anima* în ')ecial cartea a 66(a* ca)# 1F3C ai't-eti@on* acea )arte a 'ufletului care e 'timulată )rin 'imţuri* care 'imteC ore@ti@on F )artea care 82 .edanta Hţel 'au ca)ăt al .e* 'ub numele de Boga H ug* 'ub ugareI* eEi'tă de a în .enerat ca incarnare a lui S-i.enit cla'ic# H18I L###cor)ul a'tral* cor)ul eteric 'au al .de c3ntece* formule folo'ite la oficierea 'acrificiilor şi formule magice* +ig.e1i Conferinţa a 66(a# H13I +udolf Steiner* Ştiinţa ocultă H191NI* $% 13# H1&I L###întunericul era în.ăţăturilor din .e1i +udolf Steiner* )eosofie H19N&I* $% 9* ca)# LGiinţa omuluiM# H19I L### acel ciclu de conferinţe ### în legătură cu eE)licarea )rin )ri'ma ştiinţei ')irituale a CreaţiuniiM! Misterele istoriei biblice a gene ei& Lucrarea celor şase ile 'n Cartea .

ol# 6.doreşteC @ineti@on F cea care 'e mişcăC dianoeti@on F )artea care g3ndeşte* a 'ufletului# H21I Di.ad(9urana# 83 .a'tu! .e1i Scrierile de ştiinţe naturale ale lui #oet!e* K .ec-i era altfelM! com)#* )rintre altele* conferinţele ţinute de +udolf Steiner la >amburg* în 1ilele de 22 şi 31 mai 19N8C în $vang!elia lui -oan* 8)ere com)lete* $% 1N3# H2JI L###în 4.er'urile 1K şi urm# %ce't citat şi următoarele 'unt o )relucrare liberă a traducerii făcute de 7eo)old .Da-lmann* 18J1F193N# .i'-nu şi di.i'-nu(Kri'-na e relatată în ?-aga.* ca şi regi'trul# +udolf Steiner era mandatat din 1882 cu editarea Scrierilor de ştiinţe naturale ale lui #oet!e în 'eria L7iteratura naţională germană a lui Kur'c-nerMC în 189NF 189P el '(a ocu)at de editarea ace'tor lucrări )entru ediţia duce'ei So)-ie* la %r-i.oluminoa'e care conţin întreaga mitologie a indienilor# Dulte dintre ele 'unt înc-inate 1eului .ăd în tru)ul tău### M! C3ntul <6* .er'urile 2N(39* din C3ntul <# H28I L9e toţi 1eii îi .e1i 6oan 6* 12 şi 13# H2PI L###care )oate 'ă ')ună cu ade.* Des#re te$ria cul$ril$r* 66* )# 28F 3P* L%ri'totelM* )recum şi 'crierea )eri)atetică ce urmea1ă du)ă acea'ta# H22I L### mi(am a'umat 'arcina de a )une în .er'ele )a'a e din %ri'totel referitoare la teoria culorilor HDes#re suflet* 66* PC Des#re #erce# iile sen($rialeI au fo't reunite de $oet-e în .ang-elia lui 6oan* a'emenea oameni 'unt înfăţişaţi ca fii ai lui Dumne1eu! .n legătură cu ra)ortul dintre doctrina Sam@-Aa şi celelalte curente ')irituale* com)# cartea 'a -ahabharata ca e#$#ee 'i carte .e1i +udolf Steiner* Viaţa mea H1923F192KI* $% 28* ca)# .uridic%* ?erlin* 189K* )# 22KF233# H2KI L###.on Sc-roeder* reti)ărite la 4ditura 4ugen Diederic-* DS'''eldorf 0 Köln* 19KK# H29I L###Oi cum ne(ar )utea fi înfăţişat mai bine că ace't erou a fo't Kri'-na dec3t )rin legenda orientalăM! 7egendele cu 1ei şi eroi din )rei'toria indiană au fo't )u'e )e -3rtie între KNN î#>r# şi KNN d#>r# în a'a(numitele 9urana'* 18 culegeri .remurile .st$ria te$riei cul$ril$r# .n nordul 6ndiei* la )oalele >imalaiei# 7ocalitatea a fo't rede'co)erită de ar-eologi în 'ecolul al <6<(lea* în a)ro)ierea 'atului ne)ale1 9adeire# H2&I Yo'e).er'elor 'ale incarnări# 7egenda lui .ărat de')re 'ineM! com)# .aloare teoria goet-eană a culo#rilorM! .olume* editate şi comentate de +udolf Steiner* în 'eria L7iteratura naţională germană a lui KSr'c-nerM* $% 1aFe* Dornac-* 19PKC .ele $oet-e(Sc-iller din =eimar# H23I Ca)ila.n .

* )# 3&K# H3JI L### $oet-e### a a.inte 'e referă* fără îndoială* la afirmaţia făcută de $oet-e faţă de cancelarul Griedric.e1i +udolf Steiner* Conducerea spirituală a omului şi a omenirii H1911I* $% 1K* conferinţa a 666(aC $vang!elia lui Luca H?a'el* 19N9I* $% 11&C $vang!elia lui Matei H?erna* 191NI* $% 123! %e la -isus la .ut dre)tul 'ă ')ună că el e unul dintre oamenii cei mai creştiniM! %ce'te cu.elea1ă lui %r una natura co)acului a'-.on DSller! LD.att-aM! C3ntul 1K* înce)utul# H31IL###dintr(un anumit )unct de .ă amintiţi conferinţele de la ?a'elM! $vang!elia lui Luca* $% 11&# H&1I LSe re.ol# ..ristos HKarl'ru-e 1911I* $% 131# H39I L###în 'en'ul cărţii mele Ştiinţa ocultă! com)# ca)# L4.er'atăM! com)# conferinţele lui +udolf Steiner de la ?erlin* 29 mai 19NKC în Legernda templului şi legenda de aur* 8)ere com)lete* $% 93* 7ei)1ig* 1J februarie 19NP* în Misteriul creştin* $% 9P şi în alte locuri# H32I L+enuniarea e forţa##M! com)# C3ntul <.edere* omul e o )lantă in.oia >ri'to' 'ă fie un cre'tinT 9oate că eu 'ingur* c-iar dacă mă con'ideraţi că 'unt un )ăg3n#M %firmaţia 'e gă'eşte în 1$nv$rbiri cu cancelarul 2riedrich v$n -3ller* editate de C#%#># ?ur@-ardt* 'e)tembrie 18PN* 'ub data de P a)rilie 183N# H3PI L###9a.el îl numeşte )e >ri'to' al doilea %damM! com)# 1 Corinteni 1K* &K# H38I L\ eEi'tă două relatări diferite de')re co)ilăria lui 6i'u' >ri'to'M! .elea1ă forţele lui Dumne1eu###M! 7uca 2*1&* în traducerea lui +udolf Steiner# H&2I L###a)ariţia de )e drumul Dama'culuiM! 2a#tele a#$st$lil$r 9* 1FJ# 8& . c%tre c$rinteni* ca)# 12# H3KI LSimţurile nu înşeală###M $oet-e* -a0ime /n #r$(%* în Scrierile de ştiinţe naturale ale lui #oet!e editate şi comentate de +udolf Steiner* $% 1a(e* .* 3 Hnu teEtualI# H33I Yo-ann $ottlieb Gic-te* 1PJ2F181&C .H3NI L###Kri'-na îi re.e1i Ba(a 'i c$m#endiul /ntregii te$rii a 'tiin ei* Yena 1P9&# $eorg =il-elm Griedric.oluţia lumii şi omulM* în Ştiinţa ocultă H191NI* $% 13 H)# 2K9I# H&NI L.'# ştiţi de'igur c3t de mult re')ect eu creştini'mul 'au* )oate* n(o ştiţi# 8are cine e* în 1iua de a1i* un creştin aşa cum .el le ')une corintenilor cum trebuie îmbinate diferitele daruri umaneM! "#ist$la .>egel* 1PPNF18&N# H3&I L###9a.

H&3I L###autorul )$liei #%cii! Dr# =il-elm >Sbbe(Sc-leiden*18&JF191JC com)# în legătură cu el* +udolf Steiner* Viaţa mea H1923F192KI* $% 28* ca)# <<<66 şi ciclul de conferinţe -storia şi condiţiile mişcării autroposofice 'n raport cu Societatea antroposofică HDornac-*1923I* $% 2K8* conferinţa a .ol# 66* Dornac-* 19K3 H+egi'truI# Titlul broşurii e'te )$lia #%cii* conferinţă )re1entată la >ano.6(a* )recum şi +udolf Steiner* Scrisori* .ra în 1iua de 19 iunie 1912 )entru Societatea teo'ofică* 7ei)1ig* 1912# H&&I LOi iată* erau bune foarteM! 6* Doi'e 1* 31# 8K .